Sunteți pe pagina 1din 31

ANUL IlL

No. 46.

9 NOEMBRIE 1929.

32 PAGINI

De ziva mortilor

titindurl please pentru eel cari au peirtisit Valea INtingeril"

www.digibuc.ro

APARE SAMBATA

PEETUL 10 LEI

REALITATEA ILUSTRATA

9 Noembrie 1929

REALITATIL i VIETII

Concurs de tficere.

Socoteala unei sotii constiincioase.

0 inchisoare vfindutà la licitatie din

Defilarea animalelor.

Pfirinti fericiti.

lipsfi de clienti.

Cinci pahare ou lapte.

hot ingenios.

Mfigarii.

Un

M povestit daunazi tot in co-

loanele acestel reviste

pre un rama$ag,

des-

care avea

ca obiect facultatea de trice-

re a fem,eilor. Acest ramd.yag

care punea la ambitie cdte- va cucoane. intrunite in sa-

avea un

caracter

lonul unui lord englez,

mai mutt intim. Dar iata ca dupa ateitea alcitea concursuri de frumusete, de gratie,

de -dans, dupd

átcitea

ne

recorduri

vine

sportive,

unui

din toate domentile,

vestea

concurs oficial de tdcere

femei

nurne in ora$ul Memphis.

numai pentru

organizat in statul Termessee si a-

0 fatal de cincisprezece ani, Evelyn Wal-

ker, s'a declarat gata sa tacel doudzeci

patru de ore in sir

de aci a pornit ideia

va fi

desigur

inzestrati

de toti

concursului de taxer& care

frenetic aplaudat de tort ginerii

ea, soacre guralive

$i cicalitoare si,

barbatii insurati, cu ,neveste bune de aura

drept ca mai exista alt mii-

loc de a-ti transmite

rile

gtindu-

nu facem aluzie la te-

lepatie

deceit

prin

viu

grai: scrisul. Si ccite odatd o

scrisoare poate fi mult mai

supdratoare, decdt

cuveintul

rostit. Verba volant, scripta manent zice la-

tinul. Mai eloquente insa deceit

fie ele spuse sau wise, stint cifrele. Ce parere aveli de pildá de ccea sotie a-

cuvintele.

care

mericana

dupá treizeci de ani de casnicie, trimise bar- batului situ o socotealei, cel putzn originald.

oh, sotiile am er. can e!

$i-a notat, cu

cónstiinciozitate.

in dursUl celor trei decenii. petrecute alá-

turi de sotul ei, toate indeletnicirile gospo-

dare$ti, prezenteind

arum

tovareisului de

cel Putin

viata, urmatorul cont:

prdjituri mot mici. A

rdnduiala a easel.

A preparat in acest rastimp

asa afirmel ddnsa

33.1f:0 cozonaci $i

de

235.425 mese, a

5.930

duireturi

mitt

ori

si

torturi st

fácut

compoturi din 15.000 kgr.

36.450 ore, ingrijind de-curatenia si de Mina

fructe

a irosit

Pentru ciceasta, muncel, afirmel

cuconita,

n'a primit vreodata un, cent

rum .crede ra a venit timpul.rafuelii. Saco-

retsplatd si a-

teala foarte ainanuntita. reprezintd un to-

tal de aproape 20 milioane. Dar doamna .e

generoasd. Binevoeste sa Puna la socotea-

cei in acest rastimp, de 30 ani, a capa-

j imbreicaminte gratuitei.

tat rasa, masa

Totu$, scetzeind contravaloarea acestor be-

neficii i se mai etivine bled suma de ',ref

mitioane lei, a carei plaid urgent(); o cere in

scris, solului.

Ce unume a indemnat pe

constiincioasa

sotie sel prezinte sotului aceastd socolealci

destal de seiratel? Vrea sa divorteze de har-

batul ei si se declard

renunte la

gata sei;

pldngere, dacei domnul ii inmdneazet prompt

suma cerutd.

OROC cci soth n'au

'avut co-

pii

eialuat

doatuna nepldcerile sarrinci,

durerile facerii si apoi ingri-

Cu

cât ar

fi

jireu $i educarea

copilului?

Hotdrit lucru, sotul in acest

ar fi trebuit sa dea fat--

ment, rhiar dacet nu era in situatia

care se astepta din zi in

zi sit

in

cam

rard

(insula Corsica), laid a cincisprezece copii.

a pescarului Luchetti din Girolato

devinet vd-

plus.

Spre

einte al 'turd -unet odrasie

inarea surprindere a tuturora, d-na Luchetti.

a dat insal na$tere, nu la un prune 7 ci-la

patru odatel, cari se bucuret cu totii,

ca Si

manta, de o perfecta $anatate. Cum varin-

tii nu sunt batrdni, e probabil cd vor merge

cal putin la cloud duzini.

E nude isi va procura mama

indeajuns lapte, pentru acest

Cuartet

flamand

iatel

o

intrebare, care fireste trebue

sa preocupe pe nevasta pes-

carului. Grija hranei

lot* mai mari o are

copii-

desigur

d Luchetti, care cu ajutorul ndvodului sat&

in stare sei-$i sature progenitura dela o a-

numita vdrsta in sus. Gehl in genere omul

e un animal omnivor, iar cazul

trinarului

Canadian Emile Brazeau, este un caz cu to-

tul particular:

Dela data na$terii sale $i pdna la deces. survenit la vcirsta de 22 ani, in urma unei

rdceli, acest tdnar nit s'a

hranit-' decdt cn

lapte. ,Dela vdrsta de cinci ani.

bea

zilnic

cinci pahare cit lapte, in care.era topit %

kgr. zahclr. De nenamdrate ori s'a facut in-

cercarea de a varict-acest menu insipid

dar in zadar.

pdtor $i nedispuneind de

chestie

a

sculele

avut

individul in

ideie sa ceard concursul pompierilor.

patrundel in easel. Spargdtorul s'a prezentat

necesare.

indrdneata

ca

se

pierdut

la un post de pompieri si a cerut sa i

deschida

locuinta.

deoarece $i-a

cheiat. El a mai adaugat cd a simtit miros

de gaz, la u$a locuintei.

Comandantul i-a dat

deci

ceitiva

Pam-

pieri cari i-au $i descutat casa. Dupd ce

ronstatat eel nu existet miros de gaz in lo-

cuintá spargdtorul

s'o

pus pe

streirts tot ce era mai de Pret si

rasa, nesuparat de nimeni.

munca,

a narasit

A Berlin, nu la

Bucure,Fti. o

inchisoare n'ar risca deci sei

stea goala, sau sa fie prefa-

cuta in grajd, ca la Burks-

ville.

Stomacul lui Brazeau refuza

mald.,

de

lapte,

orice

se

alta

simtta

Si deoarece locuitorii ace-

lui orel$el nu $tiu ce e o lap-

hrancl. Tändrul era o enigma, perttru facul-

tatea medicaid din Montreal si din Boston.

unde fusese examinat, cu ateit mai mult, cu

ta rea, desigur ed sunt

fire, cd, indrägesc toate fapturile lui Dum-

buni si

bldnzi din

rdt ratia, lui zilnica

foarte bine $i avea o grentate perfect

nezen, oamenii ca si animalele, $i ea, in con-

retateanului

demanstratie

cu

totul

nor- secinta grajdul

illionez va ti

un graje model.

Dragostea pentru animate nu este inset u-

ajvnge la

acest seop, liga amicilor animalelor din Po-

Ionia, planueste o

niversal retspdndita $i pentru a

E altfel, tot ce deviaza cdtus

de putin dela norma noastra

obisnuita, ni se pare o enig-

ma. Iar normele vietii

dife-

rd, dupa gradul de latitudi-

ne

i

longitudine, in care e

situata o tara, sau un oras.

nouet, pentru iiita de 10 Noembrie.

In acea zi vor defila pe stradele Var$o-

viei, in ritmul muzicei, cdini, pisici, cai si alte clobitoace, pasdrile vor tua parte'la a-

ceasta originald paradd, in automobile spe-

riale, prevdzute cu inscriplii,

'pentru

tectia anirnulelor. In convoi vor figura a-

poi stalpainii animalelor $i tineretul scolar.

Cdini si pisjci dresate vor colecta obolul tre-

cdtorilor. Intregul cortegiu vafi filinat, tar

la urine!, posesorti celbr

mat frumoase si

vor

primi di-

mai bine ingrijite animale,

plome.

pro-

V'ati putea inchipui, de pildä, ra la noi. in

lard, a inchisoare sa stea

fard,

detinuti,

cons-

plc1-

timp de doi ani de zile? ca apoi aceasta in- chisoare sa fie scoasa la licitatie, pentru ca

din banii obtinuti la vdnzare truiascet o strada, deoarece darile, sa se

4ite de locuitori, sunt urea minime ventru

a acoperi aceste cheltueli edilitare. Ceva mai

mull, clddirea nu gdsi amatori, desi la lici-

tatiainstitirita in Burskville

infiintasera toti.

locuitorii

ordselului.

cele

din urmd se prezintd un cetettean, carre

se declarel gata set cumpere casa inchisorii.

in schimbul sumei de o suta dolari. Cladi-

rea i-a lost adjudecata pentru

acest

met,

tar cumparatorul o va utiliza drept grajd.

U numai la noi in

dar

nici la Berlin

acolo in vdttoarea metropo-

lei mai putin

sau

chiar

in-

incel

chisoare n'ar sta goald o zi

necum doi ani.

Facdtprii 'de

ince7

rele an grijd sa umple tern-

si de frica poliliei recurula trucuri,

care de care mai ingenioase. Asa de pilda:

tin ran facdtor din Berlin pldnuia o spar-

(MIT, la locuinta unui retdtean. Fiind

ENT BUCA veni vorba de do

bitdace:

se

$tie

eel Englezit

amatori

de

se

bucura

sunt

animale' si in special expozi-

Vile de animate

de o afluentd mare. De acest

pasionati

fapt s'a folosit un

mucalit.

pentru a anunla intr'o mica foaie locald din

Hammersmith

o suburbie

a Londrei --

inaugurarea celei

mai mari

expozitil de

magari a veacului. Intrarea libera, dobi-

toacele expuse nefiind inset de veinzare.

In ziva anuntatel,

imettsa rotonda a ex-

dar

nicderi

pozitiei era plind de lume

nu se putea zatri vre-un urechilet. Abia. dupd -0 jumdtate ora vizitatorti isi

deterd searna ea

ei

insusi

fuseserd

DUDUIA

4+1-0414-14f$41444+084449-H4141HFHF04-N4-14~H+f+HFF14+MIFI4 Fi+-

fi4-1444+1+14+M-141444444+M. ***+444444-041-0iFFIK

e

-&-tudtet-

.ed

pe.

2,

c/r-7, 4(4'1041,2,44,

5t

5-

conyie,-

-ce

/?2c1c.

Acedjz,

g)z,- ideatcg

e

2

www.digibuc.ro

REALIT/ATEA ILUSTRATA

C N G O

9 Noembrie 1'29

paradisul

canibalilor

AI EXISTA canibali ? Desigur!! Si nu numai In fantazia ga-

zetarilor. Cel putin recentul proces al liganilor canibali

din Kaschau (Cehoslovacia), a fost un exemplu viu pentru Europa,

Negrii, pornind la pescuit pe fluvial COngo.

cu toate cà instrumentarea cazului a dovedit teòretices,te, cA n'a fost vorba deck de crime ordinare. De-altfel, codurile penale ale

tuturor.statelor europene, nu prevki nici o pedeapsA

pentru canibalism".

In Africa centrald insà, canibalismul n'a

fie o pasiune" a locuitorilor,

sulfa cam ne la locul lui,

este bântuit de aceastä plaga, cu toate

cg, administratia coloniald belgianá,

narii au isbutit sa infrâneze acest Cau.

Dar aceasta plaga bântuie

incetat s'a"

cuvântul pasiune

si totus Congo-ul belgian

c4 s'a crezut

i misio-

In statele invecinate, In

precum

Africa ecuatorialà francezä, In Anglia,

i chiar inteo buna parte a

In general, se cunoaste, sub

viu

Africa Portu-

de fapt In-

Rhodesiei engIeze.

numele de Congo, un flu-

i colonia belgianfi. Dar Congo-ul este

tregul platou care cuprinde' lärile

Regele Leopold al II al Belgiei,

Insirate mai sus. era proprietar al a-

belgian fu redus4 la

dela Ver-

statul belgian

cestui Intins teritoriu, care dupà moartea sa,

statului belgian. Dar la punerea In

ropene interesate In

tie, astfel eh' proprietatea statului

reveni

posesie, statele eu-

tinuturile limitrofe fAcura opozi-

trei cincimi. Dar odatá cu tratatul de pace

sailles s'a ajuns Ia un acord, dupà care

era pus din nou in deplinfitatea

tral africane, celelalte state invingatoare coloniile germane, ca despágubiri de rAzboiu.

harta Africei a suferit mari modificki

mondial.

proprietkii Sale cen-

anexându-si

Astfel,

dupa rAsboiul

de varà

domneste o cAldura in-

apropie

neregulat, iar

extra-

Congo nu este locul idilic pentru o vacantà

sau pentru o excursiune. Ziva

suportabila In timp ee noaptea temperatura se

de multe ori de Inghet. Ploile cad foarte

In locurile uncle ploile abunda, este o vegetatie

ordinará de palmieri

i arbori de cauciuc. Pe malurile

sunt

tinu-

in Katan-

i o indus-

dea-

rkirilor cresc arbori de pâine. Pklurile seculare,

sesc acolo mari zaaminte de amnia si zinc,

absolut necercetate iar fluviile care traverseaza

tul, au fondat industria pescuitului, care la drept vor-

bind, nu cam este o meserie prea productiva. Se gii-

ga, mine de aur bogate In provincia Uelle

trie infloritoare pentru extragerea diamantelor,

lungul râului Tschikapa.

De fapt Congo-ul belgian este o colonie comercialà

i in spe-

care produce fildes in cantitki foarte mari,

cial cauciuc, care este considerat mai bun ca acel din

Brazilia.

Oulturaliceste insà, aceastà provincie poate fi cla-

satá In ultimul grad. Populatia Congo-ului este mizerá

din toate punctele de vedere, si e compusA In majori- tate din negri sudanezi. Totodatd existä acolo o popu-

latie bfistinasA de pitici, ale ckor träsäturi si culoare

a pielei, se apropie foarte mult de cea europeand, astfel ca' se fac cercetäri spre a se stabili daca nu cumva vreo ramura indo-araba

ar fi emigrat pe vremuri In aceste linuturi, degenerand apof cu

timpul.

Triburile care locuiesc in marginile paduri-

lor virgine, se dedau la canibalism din cauza

mizeriei si a hranei insuficiente. 0 expeditie

cinematografica americana a fotografiat acolo

tinutul

depsirea acelora care se dedau acestei

i obiceiurile bästinasilor precum

i pe-

Acesti negri nu sunt antipatici, cu surasul lor

i sänatosi,

linistit, In care-si arata dintii albi

plimbandu-si mândri tatuajul corpurilor lor,

scotand In evidenta nasurile si buzele gäurite

ti Impodobindu-se cu cele rnai fantastice pene

rnärgele. Cu toate ea noi barbatii nu prea a.

vern lc:16e de cosmetica, ne repugna totus cor-

purile masive unse cu un ulei rau mirositor,

ochii mari, cu privirea fixd i nasul lat, carnos. Moda pare sa fie si la ei un obiect de discu-

tie zilnicA

i ramai uimit In fata lucrurilor de

mana ale femeilor, executate din due stie ce

materiale necunoscute noud

fabricd hainele din fibrele pomilor.

j modul cum isi

Aceste costume sunt vopsite cu un soi de lut,

din care se construiesc

pierde.

i colibele. Gaud Insa

I. clevoreaza crnea crudd a animalelor vanate,

orice simpatie pe care ai avea-o pentru ei, se

Mainile lor frarnânta corpul sangerand al -a-

nirnalului, cutitele intra In actiune, fiecare cau-

ta

taie partea cea mai mare si adesea se

ajunge la Incaerari sangeroase, pentru o buca-

ta de ficat sau de inirna. Caci negrul sudanez

crede ea acel care mananca inima sau ficahil

unui animal salbatec,- devine voinic

ca si el.

curagios

*

*

Expeditia noastra era formata din 12 insi si ajunsesem In cau-

triburilor

tarea de subiecte cinematografice, Wand In

apropierea

Reizboinici canibali, juaind busa", un joc national.

3

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

Ulli. Cálduzele noas1re ne avertizard ea' o intâlnire cu aceste tri-

burl ar fi perieuloasd pentru toti, In aceastd epocd a Inceputului ploilor, când negrii nu mai au ce mánca. Dar noi n'am fdeut caz de aceastd avertizare, intrucdt stiam cà cea mai apropiatd garni-

zoand belgianä se afla la o distantä de 140 klm. Fortul Rambouillet"

comandat de cäpitanul Frangois Mirelle avea o garnizoand de 400

de oameni, intre cari 126 de albi din legiunea strdinä.

Opt din acestia, inarmati pând In dinti si având cu ei

i

o

puscd mitralierd, ne fuseserd dati ca excortd. Cdpitanul ne promi-

sese dealtfel, cd ne va da un ajutor neprecupetit In caz de pericol.

FAcuräm popas la marginea

pddurii

dupä Intinderea corturilor, radio-

telegrafistul nostru d-nul Mack

Burnett montä postul

drumul haut - parleur - ului,

i cláciu

care incepu sd

redea un

post european. Peste 10

minute Incepurd sd para din marginea pà-

durii capetele hidoa-

se ale

negrilor din

cari

triburile Ulli

a-

rilmaserd la o dis-

tantd respectuoasd

de corturile noastre

ascultând

In

acelas

timp,

Burnett se puse In

legdturd

radiotele .

fonicd, cu centrals

expeditiei

din

noastre

colonia Capului,

uncle se aflau

Se

inserd.

Observa-

serie

rAm In pdclure o

de focuri minuscule, pier-

dutg In desis. Pe la orele 11

noaptea, In timp ce trei oa-

meni din exeortil fAceau de gar-

furam treziti de niste

strigdie

salbatice. Esind din cort eu armele

în

mâini, vazurdm pericolul In fata ochilor: eram

atacati de canibali.Eâteva sute din acesti draci negri,

incereard sa se apro-

pie de noi la lumina

unor facie enarme, pe

care

le

tineau

In

maini câteva

Era

un

spectacol

grandios : Seful tribu-

lui, In fruntea rdzboi-

nicilor sdi, pärea Sa-

tana insus

iesit

din

fundul infernului. Cu

plin de tatua-

i eu capul acope-

Tit de o podoabd fan-

tasticd de pene, agita

corpul

gii

In mâna stângd o Ian-

cie, iar In dreapta un

iatagan cu vârful rupt

Diavolii negri din jo-

rol lui, clantuiau,

lau si

tindu-se pentru ataeul

ur-

sdriau

pregä-

ce avea sd urmeze.

Acum e momen-

tul" .strigd Taylor, o-

peratorul nostru. Si aparatul lui intrd

in functiune. Dar cum

negrii se apropiau din

ce in ce

pustile

mai

mutt,

si mitraliera

i

ele

noastrd intrard

In actiune, tdind ran-

duri intregi din ceata

Sus: Orchestra" care a delectat

pe mobil

ameninta sä dis-

canibalilor. Dar ran-

durile lor se striingeau

din ce In ce mai mult in jurul nostru si munitia

pard incetul cu incetul.

ele datoria, Taylor turna

perate de ajutor, prin radiotelegrafie.

Granatele de mând ale ostasilor isi fdcurd

mereu, iar Burnett dddea semnale dis-

Sgomotul Impuscdturilor, atrdsese

probabil

cine, cdei numdrul negrilor

ucisi sau rdniti, dispäreau

locul. Insfârsit, când zorii

constata mai bine situatia: Patru

i

triburile

crestea din ce in ce. Corpurile celor

ve-

ca prin farmec, iar alti luptätori le luau se revärsau Ssupra tinutului, puturdm

din noi erau absolut incapabili de

luptä, rdniti fiind de ldncile

sera morti, iar calänzele,

de partea celor cari atacau.

rdsboinicilor negri. Doi soldati cdzu-

pagbabil de teama sfdrsitului, trecuserä

Intre limp, Burnett primise

o comunicare din partea postului,

se afld In drum spre noi. Dar

ce In ce si pentru a nu ne periclita

nostri, tinurdm un mic consiliu,

corn cd un puternic detasament calare,

cercul negrilor se strAngea din

viata pânà la sosirea salvatorilor

in mijlocul Impuscdturilor si

ne prediim, câstigând astfel un limp

al urletelor drdcesti, hotdrandu-ne sd

pretios.

4

9 Noembrie 1l;e9

Unul din fostele noastre eälduze, ne transmise conditiunile sefu-

i,

Doamne, ce oribil !

conform ritului

lui de trib. Acestea prevedeau depunerea armelor, intrarea noasträ

servirea noastrd ca tru-

in captivitate

fandale la un ospät monstru al tribului. Uciderea noasträ trebuia sd

si cum con-

tam cà pând atunci detasarnentul salvator va fi in apropiere, ne-am

supus si noi cu anumite conditiuni.

aibe loe dupä asfintitul soarelui

Cum bivuacul nostru era in camp deschis, voiarn sd nu ne

miscdm delA locurile noastre, astfel ca sd putem fi gdsiti mai usor,

de cei cari ne cdutau; eerurdm astfel In primul rând

sä nu fim miscati dela loeurile noastre, sd firn

Incercuiti de negri, dar sd nu fim le-

gati astfel ca sà avem totus posibi-

litatea de a ne misca liberi in

strâmtul nostru bivuac,

disträm Wand la

i sd

asfintitul

soarelui, onorata adunare Impreund cu rdzboini-

cul ei sef.

Dupd consultul eu vrä-

jitorii triburilor, con-

ditiunile noastre fu-

acceptate, apa-

fu

ratul de radio

pus

din

nou

s,i

in

tele-

functiune

graful ceru din nou

ajutoare.

Intre timp, ne fu

dat sA vedem cea

mai oribild orgie ce

se

poate

imagina.

Se fäcurd focuri uria-

se si trupurile negri-

aduse pe niste

lor ucisi sau rdniti, furd

paturi

de nuele, spintecate, fripte

apoi devorate In mijlocul

uncr arlete delirante, scoase

si de bdrbati si de femei.

.5eful rdzboinie, irnpreund co &Ape-

si

co vracii

triburilor,_ se

pe

i ascultau,

teniile lui

asezaserd in mijlocul nostru

cât posibil,

muzica emisd de haut-parleur. $i acolo

ne fu dat sàvodem cel

mai

fantastic

stepp

bätut de sute de pi-

cioare

mântul

goale, pe

pà-

In rit-

mul unor tobe fäcute

din butoiase de nuiele

acoperite cu piele de

antilopd.

Taylor turna mereo

si pe la arele 12, ince-

purl rugAciunile vra-

cilar, pentru sanctifi-

carea trupurilor noa-

stre, care

serviascà drept supeu

prea cinstitei gloate.

urmau

sd

Burnett nu se läsa

deloc si pe la orele 1

apdrurd

esticd

din

cinci

directie

avioane

militare, probabil tri-

mise de baza aerianä

din Albertville. Mesa-

giul radiotelegrafic al unuia din avioane, ne

indica sä ne trântim

la pâmânt, intrucât ur-

mau sd lanseze cilteva

bombe. Când uriasele

pásdri ajunserd deasu-

pra noastrd, ne arun-

cardm cu fata la IA-

asistenfa. Jos: 0 colonie belgianä,

unui lac.

mânt

i bombele ince-

purd sd-si Ned efectul

ucigätor. Zeci de ne-

gri se zvârcoliau in spasme, seful cazase la pämânt

de zor.

cu capul despi-

spre pä-

pe burtd turna

Avurdm noroc, cdci nici o bombd nu edzu In mijlocul nostril.

O parasutä lansatd de unul din avioane, ne aduse

un numär de

face uz

asteptat. $i astfel

Cdpitanul, de care Ind lega o veche prietenie,

cat de o schijä, trei din vraci erau morti, triburile fugiau

dure, In frunte cu cdpetenille lor, iar Taylor, trântit

10 earabine si foarte multd munitie. Dar nu mai puturdm

de ele, deoarece peste o ord sosi detasamentul mult

furdm salvati din mäinile canibatilor.

era In fruntea de-

furfi

de Hite

innapoi spre for-

tasamentului si revederea a fost emotionantd. Ränitii nostri

pansati

i instalati pe tárgi improvizate din crengi, atârnate

doi cai, mortii furd ingropati pe loe si porirAm

tul Rambouillet".

Filmul turnat de Taylor in Congo, film

care reprezenta toate a

mänuntele

ale Americii.

aventurii noastre, avu un sueces colosal in Statele Unite

L. M.

www.digibuc.ro

BEAL1TATEA ILUSTRATA

9 Noembrie 1929

TREI CRIME CELE

RE

CRIMINALITATEA LA HOLLYWOOD.

DISPARITEI MISTERICASE

ISTERIOASA moarte a unui realiza-

tor cinematografic,

survenitd

re-

( ent la Hollywood,

actualizeazd

fdptuitorii

vestiteie

dd,

ïn

acestor

disparitli ale eatorva celebri actori, cari au

cunoscut marea insemndtate ce o

toata lumea, ecranul. E vorba de trei crime

ce sunt Inca proaspete in mintea locuitori-

lor din Hollywood. Si

din rdsdrit, sä se impotriviascä propriului

lor destin. In aceste locuri se inaltd,

azi,

studio-urile. Nimeni nu nesoeoteste cumpli- tele lupte infruntate de acesti oameni de fer,

suferintele lor, desnddejdea lor.

lor le-au läsat, fdrd

aventurd si forld.

Urmasilor

acest spirit de

Pe de-and parte, Hollywood-ul se gäseste

intre Chicago, capitala erimei si San-Fran-

cisco, port la mare si refugiu al tuturor con-

trabandistilor.

Sd nu fie deci nimeni uimit, când

un scandal, o drama pagionald, ori o crimí

oribild,

mai ales_ crima.

Si iatä cum reconta inoarte a unui regisor

readuce pe planul it tualifätii trei cazuri

mase celebre.

invitay si solii Fairbanks,

Douglas

si

Mary Pickford,

Menjon, Talmadge, King

Vidor si chiar

Charlie Chaplin, care rtu prea obisnuia sd-si

Gloria Swanson, Adolphe

peireisiascd masa lui de lucru,'in timing li-

ber.

Era intr'o Sdmbeitd, ora cinci dup.(' amia-

zd. Ince se duse se' ia pe Margaret Living-

MOARTEA LUI THOMAS INCE

arninteste oricine, cd, uricä acurn

ani, Thomas Ince era omit din streiluciyi

until din mai inseinnali produ-

regizori

ceri". Poseda, la Culver City, un studio nu-i-

re!, care semema, de departe, co un mic cas-

tel, cu colortade moderne. Locuia la Beverly

Hills irttr'o case" minunalei, poate cea

mai

Corinne Griffith

crime nici azi nu au putut fi descoperiti In

ciuda sfortdrilor supraomenesti

detectivilor.

a

Dar ca sä fie oarecum

tälmäcite

tuturor

aceste

crime, e desigur necesar sd se cunoased a-

ceastd patrie a einematografului care-i Hol-

lywood-ul oras, ee nu-i numai mdrelie

belsug. Nu e numai orasul stelelor". E, de

si

asa

cele mai multe ori, ldcasul uncle mizeria e

de nemdsurat, unde dorinta de netrebnicie

e tot atat de mare ea si luxul vedetelor, un-

de alcoolul prost nimiceste

ereerele

cum fdcea Inainte de rdzboiu, absintul, unde

existd drame, crime, rdzbundri, etc.

Situat In extremitatea vesticd a Statelor

Charlie Chaplin

Unite, Hollywood-ul se prelungeste, de-alun-

gul unei pontiuni a Pacificului. Cäutdtorii

de aur de-aeum o jumdtate deoreac, veniau

Constance Talmadge

frumoasei din cele afldloare in parlea loca-

lui, cu grddini färei sfeirsit, in care se pu-

teau geisi toate florile

fi seklite iii peirmintul regiuneE Thomas Ince

i toate fructele ce pot

era-insurat dar ca oricare orn bogat si care

avut si o dragoste extra con-

se respect('

jugalei. Iubia pe Margaret Livingstone. Era

inalt, teindr, dar mai presus de toate, era

el iubit.

Intr'o dimineafd, Thomas Dice primeste

o invitafie la telefort:

Alto! Mci secretara lui Miss X care vd rouge' sa ad petreceti zinc' de Daminica- pe

yachtul sciu.

-- A voi sei mi-o petrec pe-al meu.

Dar secretara insist(' yi Thomas Ince ac-

ceptd. Miss X

stone,

era arm din cele mai incein-

tdioare femei. Fostd dactilografd, ea era de

cativo ani prietena Irma curtoscut miliardar.

Cu loaf(' dragostea ardtatei de cele 2 femei

de doarnna Ince si de Margaret Living-

Ince avea o sleibiciune pentru a-

ceastá a treia cucerire. Nu se putu opri de

a nu se geindi cu placere la aceastd invilafie care-i ingetduia sd petreacei doudzeci si pa-

tru de ore in toveirdsia frumoasei doamne.

Si Ca sei nu stdrniasvei banueli s'a

Margaret Livingstone.

dus

ca

Asistau la acest week-end in afar(' de alli

www.digibuc.ro

Gloria Swanson

stone dela ea

trern de veseli. Yachtul se gdsia in Los An-

de-acasd. Emu arneindoi

ex-

geles. Era un vas somptuos care avea jos

"load saloane, o sufragerie, o sald de proec-

fie s i multe alte camere pentru rnusafiri prieteni. Personalul devotat al miliardarulai

era recrutat printre mateloft.

si

Dupe" cocktailurile de rigoare se servi ma-

sa de seard. Yachtul aluneca lin pe apa Pa-

cificulai. In momentul ceind apart" miliarda-

rul, se putea observa pe chipul lui cum din-

tr'odatei frunlea i se incruntei. Miss X Thonuts Ince nu erau acolo. Se urea pe le-

rasa, unde prietena lui ui regisorul de cine-

matograf erau imbrätisati.

Miliardarul nu

yi

Douglas Fairbanks

spuse nimic. Cobor" treptele soptite sefului matelofilor. Atol

ii cdrid nimic

cu acelay surds, masa la care luau parte, fi-

reste, si cei doi indreigostifi, Tde pe punte.

Se meincd bine, sebàu,invitafii dansard,

ca de obiceiu.

Si apoi, co

si

vorbi

pe

fi inteimplat, prezidei

A doua zi dimineala insei, Thomas Ince

na putu sci se mai scoale

se invinefise

Era palid, fat"' i

i suferia cumplit. A fost ne-

voe ca imediat set fie debarcat. 0 ord mai

leirziu era moll

Nimeni nu stia

voia sá stie,

si par'cer nimeni nu

ce s'a inteimplat. Se soptia,

(Continuarea in pagina 20)

REALITATEA ILUSTRATA

9 Noembrie 1929

$tiinta rezolvei problemele yietei

A VARUL 41 nu-

mard aurul a-

-4Aas_

i $tiintei, inventiile si indrasneala intelectuald, marile f orte conduceitoare ale

!

¡ otrzenirii, solutioneazei incet, dar sigur, problemele vietei omenesti.

; : Ignoranta si superstitia spun : ,./Isteaptil incel. Nu uita zilele frutnoase de ±

:

t

:

i odirtioarei".

f

i

Dar motorul progresului se tni$ca nzereu, inaintand dela intunerkul tim- .

inspre

lumina

si mai mare de incline, nete7ind mereu

calea=

i

i-

parlor trecute

i pe care oamenii trebue s'o parcurgei.

44-1-11011t-Mttf***4-,14-140914+4-04.{0-611-104F4dOHNOS.-MtfItft.-1,

oamenii sa traiesca

dupe' voia lar, cand

Dumineca trebula se

fie o zi de suparare

ai de

pentru

copii

ipocrizie

dulti.

S'a

§i cu asta,

pentru

a-

terminat

deal nu

mintindu-ai

cate

mereu

sfortari a tre-

buit sd face' ca sfi-1

poata

strange.

Si

astfel socotind ai a-

mintinduii,

seate

el Oa

o

in aceasta

pi:Az-ere.

Comoara rasei o-

i land pretutindeni.

I' tttttttt Miltött IIM-M444 tttttttttt 4-41.11*. *

Din nenorocire, raz-

boiul mai existä in-

meneati este PROGRESUL, dificultatile

vinse

i superstiliile nimicite;

dupe cum avarul Jai numard

astf el

.,aumara

fiecare

ai se

Uinta

poate

Dar waste multe alte domenii in care o-

miii n'a ajuns 'Inca la un progres atat de

definitiv.

Fare' indoiala, omenirea inainteaze in toa- te privintele; dar ar inainta ai mai lute dace'

nu s'ar cpune superstilia, teama, lenea ai

ignoranta. Reactiunea e tendinte de-a se o-

pune progresului; reactiunea nu vrea schim-

Uri, ea donate revenirea la vechile obice-

iuri. Reactionarli sunt traditionaliati; lor nu

ie place progresul, mersul inainte, lor li-e

trice' de tel ce-i noua.

Oamenii au invins canibalismul, care al-

tadatá era raspandit pa tot pamantul ai a

ramas azi doer la neamurile cu totul leneae.

Savantii va vor

spune

ca.

in

epocele

primitive, canibalismul

cari nu-1

era necesar, pen-

practicau, nu aveau

tru ca cal

hrand pentru copii in timpul

iernei, sau

in perioadele de foamete; de aceea tribu-

rire acestea au plena.

Cunoatinta de

copillor sat

agriculture'

i

createrea

animalelor domestice au pus aerial caniba-

lismului. Orice progres vine prin atiinta.

De demult, la inceputul erei creatine, ta- Val avea putere de moarte $i vialA asupra

putea ucide servitorul. 0-

biceiul acesta a disparut.

Altadata

i

femeile erau sclave, jucdrii

i nenorocite

i mun-

pentru oamenii bogati

cite pentru eel saraci. Regele Solomon, pu-

tea avea o mie de femei, ramanând totusi

om respectabil, lucru care nu s'ar mai

tea intampla acum.

Tot astfel, femeile nu aveau nici un tel

propriilor lor copii.

Chiar $i astazi, in multe tari, tatal dispune

de autoritate

asupra

in chip absolut de copii, femeia ai mama

nu au nici un drept asupra lor.

Progresul inainteaza pe toate cane, mo-

torul sau e in miacare ai nu exista puteri

care sa-1 poata opri.

Acele zile

fericite"

de odinioara, care cuprindeau sclavia, mi-

zeria

i prostul

tratament al

femeilor

copiilor, au dispdrut. Am scapat $i de epoca

Pu-itank cânt convenienla" cerea ca toll

cd, omorand mai multi oameni decal and.-

data. Totu$1 exista o diferenta

aceia, ca lumea a inceput

i anume

dea sea-

ma de nebunia cA oricine ar fi invingato-

rul, razboiul tot plerdere inseamna. Frazzle

a caatigat razboiul din urma, ai Germania

1-a pierdut. Totu0 francezii se MIA inteo

stare de veanica surescitare, de crize poli-

tice $1 dezastre financiare.

Si Anglia a cfiatigat marele razboi". To-

tua milioane de oameni umbra, fare/ de lu-

cru.

este pe

cale se dispara din lumea civilizata. Dintre

Mai presus de toate, Ignoranta

cele aaisprezece sute de milioane de oameni

cari locuesc pe pamant, vreo mie de mili-

oane nu $tiu de loc sa scrie

i sa citiesca,

sau dace' atiu, este atat de pupil, incat nu

le poate fl tie nici un folos.

Dar lumina a inceput sa rasara. Maainile

de imprimat functioneaza pretutindeni, car-

tile apar in railioane, lar ziarele in sute de

milioane de exemplare. Ideile se raspandesc

in lume, ca $1 picaturile de ape' de

Puterea acolilor publice

create

ploae.

meren, au

toate opoziliile ce i se f ac. Nici o ¡era civili-

zeta nu ingadue copiilor sal, sa fie lipsiti

de educatie. Aceasta este Progresul.

Oamenii aveau la inceput carute, acum avem maaini care sboara. Am inceput cu

plute ti corabii cu vasle ai acum avem va-

poare uriaae ai submarine

i pra§-

tii, acum avem tunuri, care arunca ghiulele

La inceput ne folosiam tie arcuri

de

70 kgra gaze

asfixiante

t

rapnele.

Cu timpul insa, vom scapa de aceste arme

ueiga§e, intocmai cum am scapat ai de praa-

tine otravite ai cum am distrus obiceiul de

unii pe

a otravi rfiurile spre a ne omori

aliii in ascuns. Lumea

dreapta sigur spre lumina.

i civilizatia se in-

Asta sa ne fie consolarea.

SEZATOARE LITERARA

Durninicd 10 Noembrie orele 11 dim., va

acea loc in saloanele Liedertafel, o

§ezA-

toare literarí artisticA, organizatA de scrii-

torul Ion l'ns, care va vorbi despre Scriitorii

ru§i.

i intoemai

aurul,

tot

peate

perfec-

face

mai

omeneascd

bucura

de

tiunile progresive ale rasei din care

multa libertate, adevar

dam noi.

parte. Este bine sd privim la trecut, cád in-

teinsul gasim un isvor de entuziasm pentru

activitatea viitoare. Vedem asifel greutatile

invinse de allii, ne dam seama cu cat mai

u$oara este atributia noastra, cu cat

i educatiune pose-

Aur, cecuri, actiuni, documente, lata te-

zaurul AVARULUI. Dar bogatiile neamului

omenesc sunt Vera' numar In felurirnea lor.

Inventil folositoare, legi bune, acoli publice,

idei fowl, care inlocuesc vechile prejudecati,

cunoatinte

tiinhifice, lefuri mai }nine, care

inseamna mai znult limp liber, confort mai

mare, deci mai mina gandire.

Fiecare pas al civilizatiei ne apropie mai

mult de fericirea omeneasca, singurul lucru

de valoare, nfiscut din libertate neck liber-

tate trupeasca, libertate de gandire.

Un mare filozof grec a spus ca fare sclavi nu poate fi civilizatie. El avea dreptate pen-

tru timpul sau.

Fare' sclavia multora nu putea exista o-

dihnä pentru cei putini, iar fare' odihna, ea-

menii nu pot gandi. Individul sau natiunea

trebue sá fie in siguranta, liber a-si

mintea spre a putea face lucru bun.

gasi

folosi

Veti

incepand la gurile marilor

fluvii, in Egipt la gura Nilului, in Mesopo-

tamia, in marea delta' fermata de rfiurile Ti-

gru ai Eufrat.

Aceia a caror inteligentd superioard Ii im-

puternicia sa domine tara, traiau din mun-

ca grea a sclavilor. Ei aveau timp de On-

dit, spre a-si cladi monumentele, piramide-

le, spre a-ai scrie legile al a incepe ceeace

noi numim civilizatie.

Oamenii au pus capat sclaviei

bailee.

nici un

om nu mai e stdpan pe viata

ta;a, af era doer de regiunile cele mai sal-

i trupul al-

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATIL

9 Noembrie 1929

CARE ESTE CEA MAI FRUMOASA ?

NU l'arn invidiat nici .odatä.

pe

Paris,

cel cu märul de aur, pe care l'a dä-

inteun

concurs

ruit Aphroditei.

fii singurul arbitru

Nu sunt ercu troian. Nu imi pasA daca fericitii muritori din

anul 5000 imi vor pomeni numele. Dealtfel

numele eroulni lroian este si mult mai u-

imi pa-

sor de retinut, deoarece existui

re

i un orkel cu acelas nurne.

$i apoi, la drept vorbind, nici nu prea am

curajul sa dau un verdict, nid nu sunt in

situatia sl, spun cu toatä convingerea: A-

este cea mai fru-

ceasta

sau aceasta

moasä, dintre toa'e".

In ochii mei, fiecare

dintre

Partenerele

care

cea

mele este, in felul ei, cea mai frumoasd.

Spre exemplu Esther Ralston.

am jucat in foarte multe filme,

cu

este

mai frunmasit blondinä pe care o moose.

Posedä, toatä gratia

drept

caracteristice

i gingkia, care tree

speciale

ale

tipului

Florence Vidor

Neil Hamilton

autorul acestui articol

blond, si in acelas timp acel

care lumineazä cercul prietenior ei.

temperament

Dar iat'o pe Clara Bow cu pärul ei de foe,

cu personalitatea ei piOant, captivantä. Am

fast partenerul ei,

tut sustrage radiatiei magnetice

i nici eu nu m'am pu-

a fiintei

ei. Clara Bow are inteadevär acel ceva"

care o face irezistibili si unieä.

in felul sii _ este si Bebe

este

lumi-

rar la

Daniels. Frumusetea ei brunä

natti de un humor inteligent, lucru

majoritatea femeilor.

(Nu vä supArati, scumpe dudui!). Ea re-

prezintA tipul modern, fate independentä,

al cärui trup este otelit prin

sport si ra-

diazg gratia si farmecul femenin.

OricAt m'as gändi, ajung -mereu la cluzia cA imi este cu desävärsire imposibil

sii

con-

decern premiul de frumusete vreunei

pa rtenere.

$i Evelyn Brent, al

Cirei

partener am

foist inteun film cu George Bancroft, repre-

zintA un tip cu totul individual.

Exteriorul er, de-o regulantate demnä de

invidiat, ascunde pasiuni inflicArate,

and se desläntuesc nu cunosc margini.

care

SI apoi Florence Viclor minunata actritA

si femeea cu care am jucat in eel mai mare

40

00001-001-64+4

Evelyn Brent

de frumusete, la care iau parte doamne

foarte bine", este o atributie care cere ex-

traordinar de mult curaj.

Paris era insA un erou, si este stiut crt

printre calitätile esentiale ale acestui soi de

oarneni, se aflä si curajul.

Asa cel putin scrie orin

Si acum mrt aflu si eu, biet murL or, in

situatia lui Paris in fata oelor trei zeite. Trebue sä den sentinta: Care dintre Par-

tenerele mele de pAnä in prezent trece in

ochii mei drept cea mai frumoasI?"

004-000110000-010-0.44-1044-1~+44.40-011-10414-11-11++-+INHHH- -

Bueureqtil

Str. Sfintilor No.

Telefon 375 99

ASORTAT CU UL T IMEL E NOUTATI IN

BLANURI BRUTE $1 CONFECTIONATE.

ATELIERE PROPRII

PRETURI MODERATE

www.digibuc.ro

I

de NELL HAMILTON

film al lui Jannings, in Patriotul", nu face

si ea parte din cele mai

frumoase

femei.

printre care nu existä cea mai frumoasä?

Pentru mine existA, totus, una, care, ce-i

Bebe Daniels

Clara Bow

drept, din punctul de vedere al frumusetii

nu poate candida cu o stea

de

film dar

core pentru mine este cea mai frumoasA.

Numele ei este: Boamna Neil Hamilton"

si am fericirea s'o numesc sotia mea.

Aceasta este insli o chestiune

cu totul particular, care nu

tun, cu filmul

de ordin

ie nici o

i cred at nu o A-Mt ceret'

sä, vA spun acum si de ce i-as da märul

de aur nevestei mele.

NEIL HAMILTON

.14 14 000 .0 0* 00 00 0 0*. 00 000.00 0+0.0 0

: FACET! studli FOTOGENICE

FOTOKINON"

Bucuresti, numai B-dul Elisabeta 15

8 FOTOGRAFII In diferite pozitiuni artistic execut. in 15 minute-automat

LEI 40

Pot fi intrebuintate special pentru mariage,

legit/meth:nil, paeapoarte, ebon.amente, etc.

REALITATEA ILUSTRATA,

9 Noembrie 1929

Bulibaqa Iordache

TRAE$TE la Vellenii de Munte, batrdnul

boer Radu V4in, care, in calitate de

nilor.

In prima camerd, am

boer. Era desbracat si cu

piciorele

zapciu, a anchetat pe vremitri una dintre

cele mai crude teilhdrii, din eronica asasi:

natelor sAva?*ife de liganii

ucideau prin cele

bandiii,

taai grazave

cflri

Dar sd ddm

cilntul venerabilalai Imer

dela VcIleni:

Diavolegile lui cruzum

comoara feirei fund

putut sd-mi dau seama de sdlbiticia tiga

gdsit pe bietul

nele s, tâsniascl

insd,

toate

aceste

trupului micului

peretele de

lângii, pat.

afard.

Ceeace

era

intrecea

vederea

grozdvii,

copila* , nou

ndseut, cu

goale

capul sfarâmat si farrt un picior. Creerii

lui, amestecati cu sânge fuseserd lipiti pe

puse pe tabla de fier de lângd sobti. Câtiva

cdrbuni stinsi, ardtau In deajuns ci fusese

chinuit, spre a spune unde puistreaza banii.

Si fiindcd nu-1 va fi crezut ca n'are decdt

40 de sfanti, l'au pus la casnd. Unghiile de

Iti dedeai imediat sea-

ma cd bestia de ucigas sdvarsise omorul ui

chipul urmdtor: blase copilul

de un pl-

cior, Ii Meuse vânt invârtindu-1 pe deasupra

Asta noapte a fost calcat

i ucis de tal-

la degetele picioarelor erau scoase cu car-

ne cu tot

*i

asvarlite prin odaie: un 61-

ldras le culese de pe jos!

Pâni la glesne, carnea era asa de arsil.

incdt se vedea Osul calcinat

Pretutindeni miro*ia a carne friptd. De-

ca la

getele mdinilor erau

broascd sau

sdrobite, pared erau sfdrarnate cu ciocanul.

turtite,

Mite

ea

la Palmipede.

Fuseserd

'Meat

Fata era 6.a, de groaznic

am

chiului drept era o gaurd

cu fie! ul Inrosit,

mutilatd,

inceput si tremur vIzand-o. In locul o-

neagrd,

fdcutd

oribild cauterizare,

iar ochiul stang era scos cu un corn ascu-

tit, peate cu cutitul, si 111 locul lui ramd-

sese o cloaca' de sdnge inchegat.

Sângele tdsnise in sus, stropind

impre-

jur, apoi se preliusese pe thug), ureche. Pe

parul sur, cdteva Fete de sange

iar de pe piept erau smulse bucdti mari de

inchegat,

piele cu carne, de i se vedeau coastele! Am

tost nevoit sa ies pe prispd, spre a-mi veni

putin in fire, ca sti pot avea curagiul

intru mai pe urrnd, In odaia unde bolise

lehuza.

Spectacolul ce mi se infdtisd aci, era si

mai groaznic. Pe patul lhuziei, nevasta boe-

rulut zacea intr'u

lac de sânge ne-gru.

Se vedea bine cii. fusese omoritil imediat

dupd ce ndscuse si cred cd nasterea fusese

pric'muitii de spaijna provocatd de

tiganilor, In ca.a.i.

ndvala

Lehuza fusese uctsa, desigur, imediat du-

pd nasterea copilului. Nasul, mamelele

bol-

navei erau tiiiate, In biltaie de joc, iar ca

sd

pue

varf

acestei

sdlbàticii,

tiganii

desfilcuserd abdo-

cu o tdieturi de cutit Ii

menul, intr'un harakiri ce Meuse intestr-

capului si Il isbise cu eapul de perete, un-

de i se sleise creerii. Isbitura a fost asa de

bark eurnritrul Costache Pdun, din Wigu-

rele,

Ind anuntil ispravnicul.

Erarn pe vremea aceea zapciu la Vdleni.

Pes'e un ceas, esiam pe bariera dinspre

VAlent de Munte, insotit de zece calarasi.

Peste un

ceas $i jumdtate cte mers in-

tins, erarn tri Migurele, la curtea boerului

Costache Pdun.

Intrai in casä.

Dupd poiuncd lucrurile din oddi si cada-

vrele, fuseserd lilsate la locur for.

In prin'a odaie, in care am intrat, am

recunoscut inteun colt, plind de sânge, pe

bdtrdna servitont e a

boerului.

Nefericita,

iar mâna

avea o rani haoi ad in frunte,

stangd Ii atArna in jos, zmulsä, tinându-se

de umdr, numai printrun cartilagiu subtiat

ca un gumilastic prea intins.

In timp ce-i dddurilm primele ajutoare,

o intrebai:

Dar ce sa intamplat?

-

Imi spuse in soapte,

si pdrea cá fieca-

c.

rdmilsese

si se

seara

re vorbd ii este suspinul din urmd,

sotia boerului, cucoana Marita,

pozitie

din nou in

afla in pat, cu moasa lângd

binecuvântatd"

ea, In

precedentd. Copiii si servitorii se culcaserd.

Boerul Costache era In oclaia de aldturi.

si etuta in lada de bani, in care nu mai

avea deck vre-o 40 de sfanti.

Ii cântdria

in mând si se gândia dacd vor fi deajuns

pentru intâmpinarea cheltuielilor, când s'a

produs atacul neasreptat al sdlasului de ti-

gani, de sub conducerea lui Iordache. De cruzirnea acestur bulibasti, se dusese

Dar din cele ce am vilzut pe urrnii, am

puternicd, Incât asasinul rdmilsese

cu pi-

ciorul copilulu. in mama. Gdsiram piciorul

copilasului pe podele, strivit fdrd mild, de

cismele banditilor.

Pe naoase am gdsit-o intr.un colt, cu ca-

pul sairdinat, terciuit:

zinta un aspect inform, era o amesteciltu-

rd de case si stinge! Biata

fata Intreagil

femee,

pre-

era cu

fi vrut

Odaia fetei boerului prezinta acelas as-

indinile inipreunate, ca si and ar

ceara iertare

pect. Smärdndita fusese natiocoritil de eine

*tie caste bestii. Pärul ei blond fusese Idiat.

Ochii Ii erau inert indriti de groazil. Trupul de-a curmezi*ul patului, cu picioarele atdr-

nand pe scânduri. Cdmasa Ii era rupCI, si

cadavrul ei fusese ciopârtit. Fiarele o muti-

lasera, triindu-i toate proeminentele, nasul,

urechile.

In odaia baetilor am gdsit o neorânduia-

IIi Desi Intr'o vârsta frage-

dd se vedea cd-si artdraserd, cu

viata.

Cel mai mare avea incd in maim, dreap-

td, ce-i era retezatd dela cot

sub pat, un pistol. Cadavrul lui purta ur-

mele a peste 40 de lovituri de cutit

si

asvArlitil

si

lo-

por, date pe tot trupul

cloud, ca un miel.

i in cap. La tel era

cel mic, cu osebire crt dupd moarte fusese

i Intiris in directiuni con-

aproape in

luat de picioare

trarii, Void ce fusese despicat

Un picior se rupsese din sold; despicdtm a

dislocase oasele bazinului, rupAnd muscliii

(Urmare in pag. 18)

pantecelui.

t.

ors--41-04-14-111-114+04 4+444441-1-11-1-1-114+1-14-6444 4-1-111-04-4414-0

1141-11 t HI-O-6414-114+1144f+4-0 44-04-4-144-14-11-14-1- 4-04444-1444-044-14-14 14444N #4 144

ILUZIA

pe care ti-o dì

PUDRA

FARDUL

devine realitate multumit5 lui Macks Kaiser Borax

Prin simpla descalcificare a apei cu care va.

p-lefea Dvs recapàtä fràgezimea pielei

copiilor.

PUNETI ZILNIC IN APA DE SPALAT

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

9 Noernbrie 1929

Cum se cuceresc femeile

Doamnd, de doi ani Imi respingi

dragostea mea credin-

cioasfi. Acest chin nu-1 mai pot indura. Dumneata iti bati joc de

mine, In vreme ce eu sufdr. Mi-am pus In gaud sd termin odatd, si acum, pentru ultima oar% vreau sd discut cu dumneata. Stii cdt de

mult te iubesc

Nu stiu,

Gu toate acestea v'am repetat-o zilnic.

am uitat

Dumneata m'ai väzut chial. plângAnd

une-ori

Mcând

si pe

supdratul.

Câteva zeci de kilograme de portelan fdrd

toarte, sau imbucdtkite, imi sunt martore.

Ei, dar in locul lor, eke altele ti-am

cumpArat?

Eu Insd nu le-am primit niciodatd.

Da, pentrucd asa ai voit sä mä chinu-

esti. Acum Insd totul

sfarsit. Tocmai de

aceea am venit

azi

aci, ca sd-ti spun, cd

de nu vei fi mai bi-

nevoitoare cu mine, eu md omor, In fata

dumitale.

Ei, de eke ori

ai spus-o! Barem da-

ai face-o odatd!

Te rog nu râ-

de! Nu e cum crezi;

desigur dacd as voi

sd mä Impusc, dum-

neata, piind 'n clipa

când

mi-as

sbura

creerii,

tinua

si

tot con-

sd-ti bati joc

ai

atunci,

la

ce

mi-ar folosi

tele

i

regre-

du-

plânsul

mitale postume? IIi

foarte

multurnesc.

Nu, nu

astfel !

voi

sinucide

cu o

moarte mai Inceatd:

vreau

sd

mor

de

foame, In odaia du-

mitale. SA-ti produc

marea plAcere, de a

vedea cu ochii, cum, din ceas In

ceas,

&spare cel mai cre-

adorator al

dincios

dumitale.

Dupd aceasta, ado-

ratorul, cu gAnduri de sinucidere, s'a asezat pe o canapea si a ju-

i nici nu va mânca nimic.

rat solemn cd nici nu va päräsi odaia

Clarisse, frumoasa vkluvd, pe care o iubia atka, a His mult

ei,

i, fiind sigurd cd pAnd la

de originalitatea bizard a adoratorului

vremea cinei se va sâtura de stat, 1-a läsat singur in odae. A ple-

cat la plimbare si nu s'a Inapoiat deck seara tdrziu.

Slujnica, la intoarcere, i-a spus cd domnul acela tot n'a plecat.

Clarisse a inceput sd se supere. A intrat In odae:

Bine domnule, dumneata ti-ai pierdut mintile? Ce, vrei sd

dormi aci?

Am spus odatd: eu vreau sd mor aci. Biine! atunci o sd plec eu de acasd.

Regret, dar eu rdmân aci.

Clarisse n'a voit (sd facd scandal si de aceea a preferat sd

place sd doarmd la vecini, läsAnd pe incdpkAnatul adorator, in

locuinta ei.

In dimineata urmdtoare a venit acasd, cu gândul cá poate

acum gluma aceasta proastd va fi luat sfArsit. Dar, Indragostitul

stAtea In acelas loc.

Domnule

tii, aceasta incepe sd fie obrAzniciel Dumneata

mä dai afard, din propria-mi casä! Vrei sd provoci scandal?! Te

rog sd pleci, pAnd nu Ind supdr serios.

V'am spus odatd cà vreau sd mor aci.

Aici?! Uite Dundrea, poti sà mori de o sutd de ori, dar

sd pleci de aci!

Nu, eu aici vreau sà mor. Uite un briceag, taie-Ii gâtul, dacd vrei sd marl chiar ad.

Las' cd

Nu, eu vreau sà mor cu Incetul. Glarise enervatd, a plecat de acasd, incuiând usa:

foamea o sd-1 goniascd! Asta e sigur!

In dimineata urmAtoare, aid nu s'a uitat in odaie. Dar dupd

amiazd n'a mai avut 1inite. Pentru o glumd era prea mult. A in-

trat la el In camerd. Adoratorul, cu capul plecat pe marginea

canapelei, stätea acolo palid. De cloud zile nu mdncase nimic.

Pentru numele lui Dumnezeu, scumpe prietene, e o glumd

tragicA, din partea dumitale. Nu face prostii! Unde vrei sd a-

jungl?

de MAURICIU JOKAY

Doamnii, v'am spus ce

Clarisse nu stia ce sd facd.

dela hotdrirea lui Incdpdtânatd?

In cea de a treia zi, era cu

farfurie cu supà :

vreau.

Cum sd lmpiedice pe acest tândr,

totul nelinistità. I-a dus singurd o

Ascultd priete-

ne, Inceteazd gluma.

Uite

putind

supd,

vezi, eu singurd ti-

am adus-o, hai md-

nâncd!

Hm, supd ?

Mie imi trebute su-

pd?!

mor!

Eu vreau

sd

de

De

fapt,

se

tândrul

putea

abia

misca. Era palid, o-

chu

îi

erau tulburi

si In ei se zdria o li-

cdrire a mortii.

adevär, omul

In

dsta voia sd moard.

A venit si ziva a

patra

i

indrAgosti-

tul tot n'a capitulat.

Un soi curios de a-

sediu, In care arma-

ta care asediazd pro-

clamd greva foamei,

ca sd forteze pe paz-

nicii

predea!

Clarisse era dispe-

cetkii

sd

se

ratd. Tânärul de a-

bia rdsufla. Ce va fa-

Si dacä

moare aci?! Ce scan

ce

cu el?

dal va fi, dacd un

bàrbat va muri de

foame, In fata ochi-

lor ei. Si apoi, cum

o sd se lmpace con-

stiinta ei, cu gAndul

cd limp de patru zile

a vdzut un orn In a-

gonie si nu 1-a aju-

tat?! Ea din inimd i-ar oferi toate bundtkile, dar dacd nu-i

trebuie nimic? Dacd nu vrea sà mdnânce?!

Omul acesta este totus un orn cu multä

putere de vointd. Si nu-i aceasta dovada ce-

esti nevoitd sà sirnpatizezi un

Deschide gura.

vorbi. El fAcu numai

lei mal aprinse pasiuni? Oricum

astfel de orn. Ar fi

serail din cap, cd nu-i

i pdcat sd moard.

Dragd prietene, uite, iard ti-am adus supd.

Nenorocitul de IndrAgostit deabia putea

trebue nirnic.

Dar Dumnezeule mare, eu nu vreau

ca dumneata sà morn

Dânsul dete din umeri. PArerea si-a

Si -spunând acestea,

spus-o mai de mult.

Clarisse se asezd Hind dânsul, pe canapea:

Dragd prietene, fii cuminte. Inteloge-md

Fata palidd a ado-

ratorului se Insenind

uite

i pe ea se schità un zrunbet trist.

te iubesc

Clarisse, ca sd-i poatd deschide gura, vezi

Doamne, 1-a särutat.

Sinucigasul

adunat ultimele puteri si-a sdrutat-o si el, iar

si nici sdrutul nu i-ar mai fi

atrziu si asa inteo sAptd-

sot si sotie.

apoi, DacA s'a graft mai sd-si trecea mänânce o zi, nici supa. supa

folosit la nimic. Noroc cà n'a fost prea

mând

venit In fire, iar dupd cloud sdptdmâni ei erau

Clariss-ei nici nu i-a pdrut rdu vreodatd

cd s'a läsat invinsd:

cl, lnainte de a

asemenea eroism in dragoste e rar.

Dac'as fi fost eu, In locul lui., vi mArturisesc

Incepe stratagema, aveam atka trunte,

nei cu cornuri. Nici nu stiu clack' nu

sd-mi umplu buzunarele hal- curnva adoratorul, candidat la

sinucidere, n'o fi practicat

i dânsul aceastd siretenie.

41

(Tradus din original de

THEODOR KUTLIK, student)

.114++14-41-144-114444-144-114-11-1114+Fffif

11444-11-11-11-04-04

Vreti PALARill eftine

FRUMOASE

Vizitati fabrica de PALARII de dame

CEREANU"

Str. Academiei 4 (In curte)

ASORTATA cu CELE MAI

NO1 MODELE PARIZ ENE

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRAT A

Ce spun artistele noastre

A.e4,(7A-cx

Ave/Le iA/

Ce n'a fécut natura pentru un picior ca

86 fie frumos, face ciorapul Monica".

APRILIANA MEDIANU

Casatorn,

a

11-11+04+.11+111.

WV%

impacan

4OHN GILBERT a itibit-o pe, Greta Gar-

bo,

j s'a césätorit cu

Inna Claire.

Bebé Daniels a fost césétorité ou Charles

Paclock, cu Jacques Pickford

si

acum I-a

luat pe Ben Lyon. Nici el "ins& nu-i mai

prejos. A lost césétorit cu vechia

lui Jack Pickford, Maryllin Millerle. Cine

sotie a

stie, poate Piacford si Maryllin neavand in-

cotro vor reveni, se vor impé,ca (nu-i vor-

acolo nu-i nevoe stt te superi ca s

di-

vortezi, e un simplu sport), si se vor césd-

tori din nou.

Femeile si bárbatii. Hollywood-ului, ade-

vérati artist, se asätoresc, se recasatoresc,

bärbatii fe-

meile, tot atat de lesne cum pe terenul de

tennis mingile sboaré, din racheté, 'n

femeile isi schimbh," Mrbatii,

chetd.

ra-

Poate mai usor însà Tennisul este, doar,

un sport atat de greut

Clara Bow s'a miritat !

ATA o veste care va contraria desigur pe

multi tineri. Clara Bow s'a mitritat cu

un artist de teatru american, Harry Rich-

man, care e foarte popular in Statele-Unite.

Harry Richmann mai este si proprietarul u-

nui foarte important club. Cdsettoria nu a fost anuntata decdt Mild era fapt implinit.

Vestea a produs o mare surprizd in cercu-

rile cinematografice din

tâncira vedetet a declarat, adesea, cci nu se

gdndeste incd la cdsdtorie.

Sa amintim totodatit cä s'a ndscút la 8

August 4905.

Hollywood,

cdci

Caricatura

MODA actuald

are

uncle

indrdzneli

care fac, din silueta femeei moder- ne, aproape o caricaturd.

Sdturdndu-se de linia dreaptd, simpld, ex

trem de simpla, care nu lasd joc liber fan-

teziei marilor croitori, dictatorii modei. au

provocat o revolutie in acest an si au cdzut

acum in urnid, in celdlalt extrem: revin la

faimosul Cul de Paris"

fundele la spate,

care se vdd si in modelul reprodus

tilele fi pelerinele strdbunicii, si se pare cd

vor s4 le reinvieze crinolina, deoarece cdtre

man-

ea tinde, din ce in ce, rochia stil. lar dela

empireul" rendsccind

la

nu

poate set-1 facd femeile.

In

talia

de viespe.

e decdt un singur pas, pe care se prea

nouei mode", marele

Patou.

unul din intemeietorii ei, scrie: Trdim in-

',Cdlckaza

teo epoed de lux, s'o mentinem" si se bucur4

cd, insfdr$it, poate utiliza cdte lapte metri

de moiré, sau alt material scump, pentru o

singurd toaletd. Caricaturizarea siluetei fe-

intereseazde prea putin. OcMul

nostru, se obisnueste curcind cu toate extra-

vagantele modei, de aceea, actualmente, nici

minine

clowri

nu ne ddm poate seama, de tot ridicolul u-

nor rochii de lungime inegald, supraincdr-

catd cu volane, cu dantele, cu panglici, cu

godet-uri

Dar peste ccitva timp, ccind furia

cu orice pret, in imbrdcdminte, se

va mai potoli, vom rdde cu tot atcita poftd de actualele creatii pariziene, in domeniul

modei, cu cdt4 rcideam mai eri, privind fo-

tografiile bunicelor.

Dar mai e un lucru: Patou ne sfdtueste

sd mentinem actuala epocd de lux.

Uitd insd un lucru: Strdbunele

noastre,

pe lcingd faptul, cd-si fdceau odatd la zece

òni o astfel de toaletd somptuoasd, mai a-

'veau

i uncle sd aseze, chiar zeci de rochii

cdteva tou-

de acest fel, in vastele lor dulapuri.

Femeia de azi, are nevoe de

lete de seard, pe sezon riscdnd, ca peste 2-3

luni ele sd se democteze complet, iar sifo-

nierele moderne, din apartamentele moder

ne, sunt prea putin incutpdtoare, pentru

nicelor.

cuprinde o garderoba intreagd. Noi nu mai

avem camerele si saloanele, din casele bu-

Hotdrit lucrru, revenirea la vremile

de mult, cdncl femeea era numai gospodind

si mama, iesind rar de tot, la Cate

cere, unde putea arbora

tuoasd, fiind unica ei rochie de acest

o petre-

o

toaletd somp-

gen,

e ceva iinposibil. Actuala modd e o fantezie

trecettoare, nimic mai

apuse

DRION

m4-6-

444-1-+#4+f-114-044

4441444-14+11-14+14

9 Noembrie 1929

in modal

#44-1-14-1444444-14-4444+11V1144444-11-6-1144-0-114+f

Un aparat fotografic bun §i eftin vi-1

puteti procura la noul magazin

JINIVERSAL-FOTO"

N. Spirescu & Co.

Bucure*ti Str.

Accidemiei 26 (colt str. Regales)

asortat

cu tot felul de aparate §i

accesorii fotografice, binocluri, etc.

din cele mai renumite fabrici germane i americane

Laborator pentru developat, copiat

i mArit

Preturi sub concurenta

www.digibuc.ro

CA

49

Cra

www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA

RUBR ICA GRAFOLOGICA

9 Noembrie 1929

Sulinia Psiho-grafologiel

CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI", spu-

nea marele filozof grec, Socrates. Cu-

noa.,te-te pe tine insufi", aceastä fraza cla-

sica sträluceste inaintea noastra ca un mare

semn de Intrebare, In crepusculul copilgriei

noastre, In Intanecimile sufocante ale pu-

bertAtii, care este o grAdind plinA de flori

Sahara torida, sau

re, pentru altii

aromate pentru unii

Simun vijelios

i plin de pericole ucigátoa-

pentru cei mai multi.

Cunoaste-te pe tine- insuPP strigät du-

eunoaste-

reros, al orbilor dupA luminA

rea de sine, acest mister, aceastä prApastie

aceasta imagine a Saisei de o mie de ori a-

coperitá, a carei descoperire aduce de mat-

te ori moartea.

Omului i-e teamd

cunoasca mizeria

sufleteasca, intunecimile sufletului sdu si so-

coate cd-i mai bine sá tie bestia In Intune-

partea lui dumne-

cime far% pic de lumin5.

Dar sufletul striga

zeeasca inspirata de Spirit& Vesnic. Sufle-

tul vrea sà fie luminat, cunoscut, orice val

IndepArtat de pe fata sa. Sufletul care este

unit cu Vesnicia, cere cunoasterea sa

plinA.

de-

SA ne cunoastem pe noi, puterile noastre,

calitAtile si defectele noastre

tingem culmi din ce in ce

Prin cunoasterea

noastrA,

posibilitate

ridicate.

cAtre

care ne indicA relele ce ne distrug. Posibi-

litate care ne ajutd sA ne desvoltAm, sA a-

mai

drumul

ideal, fericire, avere, sau dragoste, ne este

mult usurat.

Cine oare n'are un ideal in viatä? Dar pe

care drum sd apucdm spre a-1 ajunge? Mii

de drumuri

fata noastrd nenumaratele coridoare --- fie-

care din noi este un Teseu si cine oare ne

labirintul care-si resfirA

In

va arunca firul salvator al Ariadnei?

Dar omul are inteligenta

sa,

litatea

gAndeste si scrie.

Nu existd doi indivizi cari

intelectua-

semene

intocmai. Nu existd douà serisuri identice.

Cu toate cA stiinta psiho-grafologiei exis- tä de mai bine de o surd* de ani, sunt oame-

ni cari nu au nici astdzi incredere In ea. Se

intAmplA ceeace s'a intAmplat cAnd s'a in-

ventat gramofonul. Oamenii nu-si puteau ex-

plica cum poate fi difuzatA vocea omenea-

sc

i sunetele instrumentelor, de dare un

un

ac pe un disc de ebonit. Tot astfel,

sau

pot explica nici astAzi, cum poate fi Inre-

gistrat caracterul sau mai bine zis sufletul

omului In Intregime, de o penità

creion, pe hartia de scris. Totus nu existâ

gând, nuantä sufleteasci, calitate sau defect,

care sA nu-si lase urma In scrisul omulul.

Aceasta este stiinta grafologiei: sà desci-

+111144444+14+1+114.4+114-M4444+1144+11-41.144.44444+04+0444-144.

Ochellari

cu stickle cols mai bune se gam la

Magazinul Societitii de Binefacere

AMICII ORBILOR"

Medic specialist di consul.

tatii la eel ce au nevoe.

PASAGIUL IMOBILIAR

Intrarea prin Calea Victoriel, 48

vis-a-vis de Terasa Otetelepann.

12

freze din trAssaturile scrisului, caracterul in-

dividului. AceastA *Uinta era In trecut apanagiul cri-

torva, cari erau considerati de mullime ca posedAnd puteri extraordinare. A ceti ca-

raeterul cuiva dupA scris pArea o

Cu psiho-grafologia s'au ocupat multi din

i foarte multi din

citez pe toti;

timpul nostru. N'as putea

dau numai cAteva nume: Goethe,

Lombrozo. Apoi in timpul nostru: Crépieux

Jamin, de Rochas si Schermann. In studial

Lavater,

savantii secolelor trecute

psihologiei, grafologia ocupa astAzi un

ca-

pitol insemnat. E o metodä de a cunoaste

cu mai multä preciziune sufletul subiectului

o usurintA in a diagnoza maladia sufletea-

scd a acestuia. E o stiintal care necesità stu-

diu indelunaat, spirit de observatie aseutil

si tot atAt de multA intuitie ca

Si acum intindeti-mi mAna

i logicA.

Psiho-grafologia ne ajutA sà ne cunoastem

semenii, cunoscAndu-ne pe noi. Astfel se va

stabili

armonia macrocosmului ideal, atAt de dorit.

i in microcosmul nostru sbuciumat,

i

lAsati-vA

condusi. O lumina palidA rAsare la orizont. Firul de aur al Ariadnei este in mAinile me-

te. Urmati-mA. VA voiu fi conducAtor sincer

in labirintul sufletului

i vielii voastre. Pre-

cum vA ofer sinceritate, la fel v'o

i cer. A-

yeti incredere In stiinta mea, cAci Mil de

credinta voastrA, munca mea este zadarnicA.

Credinta voasträ o sustine. Este spre binele

i mai ales,

a vi le eorecta. In interesul vostru deci,

vostru a vA recunoaste greselile

sinceri.

Cititorii nostri cari doresc sA

aibe

un

portret grafologic sunt rugati sa scrie o pa-

ginA, de preferintd-neliniatA, din memorie,

sau compozitie originalA, evitAnd pe Cat se

poate copiatul. Textul sA fie serfs cu cer-

i numai cAteva randuri (aceasta nu

obligator) eu creionul. iscälitura,

nealA

(mAcar

pronumele), sA fie cea obisnuitä. Nu vA for-

ingreunati

scrieti

caligrafic.

Imi

munea si nu vA foloseste nici dumneavoa-

strd.

Cei cari vor voi sA capete räspunsul prin

revistä, ne vor trimite manuscrisul in pile

separat un mandat postal de lei 200 (douit

sute) pe adresa:

Revista Realitatea IlustratA".

Str. Constantin Mille No. 7-11, mentio-

niind chiar pe mandat:

Pentru rubrica grafologice.

Cei cari vor voi sá capete rispunsul ata-

ne vor trimite un mandat postal de lei

150 (una sutà cincizeci), pe aceeas adresa,

inclusiv mat-die pentru raspuus, indicind

adresa precisä.

Pythia

Hartle de afnmat HAREM" e cea mat

lima din lime. Cereji-o pretutindeni

GRATIS

Cititorii revistei noastre primesc o carte

despre Hipnotigm, Spiritism, Telepatie, Fa-

chirism, Magie, Stiinta de a deveni iubit,

stimat, fericit, arta de a reusi In orice afa-

cere mrind puterea voastrA de muncA, de

castig, de inabogatire. Vindecarea viciilor, a

boalelor

i ticurilor nervoase, frica,

etc.

lenea.

melancolia, timiditatea, etc. Stiinta de a citi

trecutul. prezentul

poate câstiga 500-1000 lei pe zi prin practi-

i viitorul oricui. Oricine

care, consultatii, conferinte,

adrega dv. la: Cäläuza Stiintelor Oculte, str.

Traian-Grivita No. 2, Bucuresti-Sectorul

Trimeteti

1144+44-14411+1

BRUTE 11

MANTOURI-

- ELEGANTE

I MPORTATI UNE

D I RECTA

CALITAT1LE

CELE MAI BUNE

cu

PRETUQ1 FOAQTE

CONVENAB1LE

VINDE

magazinui

COSTICA MIIIAILEfCU

STR.5FINTILOR 52 Ems

G. Butuceanu

4+4144-1-04-14-11+4444+04444444114444

MMMINIMMIIMIIMIIMMIIM=111111

at Co.

Fabriefi de Tricotage

SPECIALITATI :

Arlicole de modd

I fanlezie.

OferA ocazinne publiculni a se aproviziona direct dela

fabric& tagloase desfAcAnd in localul fabricel. produsele sale, at preturi extrem de avan-

STR. VERZMORI 24 (prin Cuza-Vocld)

Telefon 571/51

1111111111111111111

www.digibuc.ro

REALITATLA ILL/STRATA

9 Noembrie 1929

MUNCITORII

AU UN STADION!

ea marità a lucrätorilor.

Patronii realizeaza pe

CAPITALA s'a imbogAtit cu In-

cale in-

cA o bijuterie. Prin grija de-

pusA de d. ing. Stuart Cunescu din

ministerul muncii, a fost ridicat un

termediard beneficii insemnate. Nu

ne mai mill atentia pe care ei o

dau in Anglia sau America vietii

muncitoresti, insistând ei înIi la

ameliorarea el. Oricât de egoista

si de

materialistà este

conceptia

lor, un lucru e cert: ei contribuesc

In buna mAsurd la imbunatatirea

nei soarte vitrege.

La noi, patronii nu-si dau seama

cà incurajând pe muncitori, ratio-

nalizandu-le munca

i dând prilej

ridicarii de arene sportive, isi aduc

In primul rand lor un aport insem-

nat. Organizarea sportiva a munci-

torimii va Insemna si in Romania

augmentarea productiei. Un corp

cu vlag5 este doar mai In masura

sA activeze, decât plApAndul trup

al unor eopilai, pe

cari articole

mArunte de legi nu au reusit sa-1

indepärteze dela munci istovitoare.

Din feHcire, un singur orn a in-

adevaruri banale si a

teles aceste

purees la initiativA. D. Stavri Cu-

nescu, a trecut primul

baricadele

unei IncApAtânAri de oameni ma- poiati. Opera d-sale din parcul Ve-

seldei, este un inceput care ne In-

drepfateste sa-1 prevedem repetat.

Sa Insenanäm, asa dar, la rAboj,

un debut care promite.

a. v.

maret stadion in parcul Veseliei. Evenimentul In sine nu ar trebui

subliniat decât cu satisfactia cà e-

ducatiei fizice i se aduce un nou

aport. Este insa mArit de destina-

tia stadionului.

Parcul a fost construit sä deser-

muncitorimea. Nu

este, de build seeing, un fapt divers

viasca exclusiv

si la noi problemele sociale au

Inceput sii treziascA interesul auto-

ri tatilor.

In alte WI, mai vechi si mai ei-

vilizate, unde munca este rational

organizat5, clasa vitregità a mun-

citorimii manuale are un stimulent

folositor in asezámintele sportive.

Dupä lucru, fiecare lucrâtor stie

ca-si poate din nou oteli corpul,

multumita unei ore de miscare sà- nAtoasä in aer liber. Trupul se re-

conforteazà, si In compensatie, dra-

gostea de munc6 si, implicit pro-

ductia, sporesc. Prin urmare, capi- talul investit de stat In arene spor-

tive, este amortizat de surplusul de

productie, care intrà In beneficiul

particularilor. Impozitele directe

indirecte ale cetAtenilor, le sunt, ast-

fel, inapoiate, lor, de stat, prin mun-

Tribune de beton ermat

Echipa de foot-ball

+44+++.41-4/4-6K-H14-6/444-K4K-.444-1-84K f+f-84444-44+444-64-f-14444-1-04+144444-644-644-11

Oficialitatile la inangurare

$11411-4

K

AI K-K-44

444 ** F114144-64114+4,94

Constipatiá i toate bolile de stomac

Se vindeefi eonsumând regulat

If

ACAO KNORR

Llteratura dela Sami Lobl §11 Liul

1-1-14-11+1-4-1-4444.144-1414-11-14

Bucuregi

Bulevardul Maria 30

K444-14K.K.K41-f4+Ff +1/4444+.1+04-04-14444-4,140+1

Fr. HEGER

STRADA REGALA No.

Renovând complet

modern, stä

salonul

de

coafurif dull& stflul

ultra

dispozifia Onor. clientelei cu personal ales

coafat, Manicure, tunsoare, aplicafi-

la

pentru

uni de ifené In cele mai dificile culori

ondulati