No. 46. 9 NOEMBRIE 1929.

32 PAGINI APARE SAMBATA

ANUL IlL

De ziva mortilor
titindurl please pentru eel cari au peirtisit Valea INtingeril"
www.digibuc.ro PEETUL 10 LEI
 REALITATEA ILUSTRATA
Concurs de tficere.
REALITATIL i VIETII
Socoteala unei sotii constiincioase. Pfirinti fericiti.
Cinci pahare ou lapte. 0 inchisoare vfindutà la licitatie din lipsfi de clienti.
hot ingenios. Defilarea animalelor. Mfigarii.
M povestit daunazi tot in co-
loanele acestel reviste des-
pre un rama$ag, care avea
ca obiect facultatea de trice-
re a fem,eilor. Acest ramd.yag
care punea la ambitie cdte-
va cucoane. intrunite in sa-
lonul unui lord englez, avea un caracter
mai mutt intim. Dar iata ca dupa ateitea
alcitea concursuri de frumusete, de gratie,
de -dans, dupd átcitea recorduri sportive,
din toate domentile, ne vine vestea unui
concurs oficial de tdcere numai pentru
femei organizat in statul Termessee si a-
nurne in ora$ul Memphis.
0 fatal de cincisprezece ani, Evelyn Wal-
ker, s'a declarat gata sa tacel doudzeci
patru de ore in sir de aci a pornit ideia
concursului de taxer& care va fi desigur
frenetic aplaudat de tort ginerii inzestrati
ea, soacre guralive $i cicalitoare si, de toti
barbatii insurati, cu ,neveste bune de aura..
drept ca mai exista alt mii-
loc de a-ti transmite gtindu-
rile nu facem aluzie la te-
lepatie
deceit prin viu
grai: scrisul. Si ccite odatd o
scrisoare poate fi mult mai
supdratoare, decdt cuveintul
rostit. Verba volant, scripta manent zice la-
tinul. Mai eloquente insa deceit cuvintele.
fie ele spuse sau wise, stint cifrele.
Ce parere aveli de pildá de ccea sotie a-
mericana oh, sotiile am er. can e! care
dupá treizeci de ani de casnicie, trimise bar-
batului situ o socotealei, cel putzn originald.
$i-a notat, cu cónstiinciozitate.
in dursUl celor trei decenii. petrecute alá-
turi de sotul ei, toate indeletnicirile gospo-
dare$ti, prezenteind arum tovareisului de
viata, urmatorul cont:
A preparat in acest rastimp cel Putin
asa afirmel ddnsa 235.425 mese, a mitt
33.1f:0 cozonaci $i torturi st de 5.930 ori
prdjituri mot mici. A fácut duireturi si
compoturi din 15.000 kgr. fructe a irosit
36.450 ore, ingrijind de-curatenia si de Mina
rdnduiala a easel.
Pentru ciceasta, muncel, afirmel cuconita,
n'a primit vreodata un, cent retsplatd si a-
rum .crede ra a venit timpul.rafuelii. Saco-
teala foarte ainanuntita. reprezintd un to-
tal de aproape 20 milioane. Dar doamna .e
generoasd. Binevoeste sa Puna la socotea-
cei in acest rastimp, de 30 ani, a capa-
tat rasa, masa j imbreicaminte gratuitei.
Totu$, scetzeind contravaloarea acestor be-
neficii i se mai etivine bled suma de ',ref
mitioane lei, a carei plaid urgent(); o cere in
scris, solului.
Ce unume a indemnat pe constiincioasa
sotie sel prezinte sotului aceastd socolealci
destal de seiratel? Vrea sa divorteze de har-
batul ei si se declard gata sei; renunte la
pldngere, dacei domnul ii inmdneazet prompt
suma cerutd.
OROC cci soth n'au 'avut co-
pii.... Cu cât ar fi eialuat
doatuna nepldcerile sarrinci,
durerile facerii si apoi ingri-
jireu $i educarea copilului?
Hotdrit lucru, sotul in acest
ar fi trebuit sa dea fat--
ment, rhiar dacet nu era in situatia cam
rard a pescarului Luchetti din Girolato
(insula Corsica), laid a cincisprezece copii.
care se astepta din zi in zi sit devinet vd-
einte al 'turd -unet odrasie in plus. Spre
inarea surprindere a tuturora, d-na Luchetti.
a dat insal na$tere, nu la un prune 7 ci-la
patru odatel, cari se bucuret cu totii, ca Si
manta, de o perfecta $anatate. Cum varin-
tii nu sunt batrdni, e probabil cd vor merge
cal putin la cloud duzini.
2
E nude isi va procura mama
indeajuns lapte, pentru acest
Cuartet flamand iatel o
intrebare, care fireste trebue
sa preocupe pe nevasta pes-
carului. Grija hranei copii-
lot* mai mari o are desigur
d Luchetti, care cu ajutorul ndvodului sat&
in stare sei-$i sature progenitura dela o a-
numita vdrsta in sus. Gehl in genere omul
e un animal omnivor, iar cazul trinarului
Canadian Emile Brazeau, este un caz cu to-
tul particular:
Dela data na$terii sale $i pdna la deces.
survenit la vcirsta de 22 ani, in urma unei
rdceli, acest tdnar nit s'a hranit-' decdt cn
lapte. ,Dela vdrsta de cinci ani. bea zilnic
cinci pahare cit lapte, in care.era topit %
kgr. zahclr. De nenamdrate ori s'a facut in-
cercarea de a varict-acest menu insipid
dar in zadar.
Stomacul lui Brazeau refuza orice alta
hrancl. Tändrul era o enigma, perttru facul-
tatea medicaid din Montreal si din Boston.
unde fusese examinat, cu ateit mai mult, cu
rdt ratia, lui zilnica de lapte, se simtta
foarte bine $i avea o grentate perfect nor-
mald.,
E altfel, tot ce deviaza cdtus
de putin dela norma noastra
obisnuita, ni se pare o enig-
ma. Iar normele vietii dife-
rd, dupa gradul de latitudi-
ne i longitudine, in care e
situata o tara, sau un oras.
V'ati putea inchipui, de pildä, ra la noi. in
lard, a inchisoare sa stea fard, detinuti,
timp de doi ani de zile? ca apoi aceasta in-
chisoare sa fie scoasa la licitatie, pentru ca
din banii obtinuti la vdnzare sa se cons-
truiascet o strada, deoarece darile, plc1-
4ite de locuitori, sunt urea minime ventru
a acoperi aceste cheltueli edilitare. Ceva mai
mull, clddirea nu gdsi amatori, desi la lici-
tatiainstitirita in Burskville
infiintasera toti locuitorii ordselului.
.
cele din urmd se prezintd un cetettean, carre
se declarel gata set cumpere casa inchisorii.
in schimbul sumei de o suta dolari. Cladi-
rea i-a lost adjudecata pentru acest met,
tar cumparatorul o va utiliza drept grajd.
U numai la noi in dar
nici la Berlin sau chiar
acolo in vdttoarea metropo-
lei mai putin incel in-
chisoare n'ar sta goald o zi
necum doi ani. Facdtprii 'de
rele an grijd sa umple tern-
si de frica poliliei recurula trucuri,
care de care mai ingenioase. Asa de pilda:
tin ran facdtor din Berlin pldnuia o spar-
(MIT, la locuinta unui retdtean. Fiind ince7
4+1-0414-14f$41444+084449-H4141HFHF04-N4-14~H+f+HFF14+MIFI4 Fi+-
e
.ed c/r-7, 4(4'1041,2,44, conyie,-
pe.
2, 5t
5-
Acedjz, g)z,-
www.digibuc.ro
9 Noembrie 1929
Un
pdtor $i nedispuneind de sculele necesare.
individul in chestie a avut indrdneata
ideie sa ceard concursul pompierilor. ca
patrundel in easel. Spargdtorul s'a prezentat
la un post de pompieri si a cerut sa i
se
deschida locuinta. deoarece $i-a pierdut
cheiat. El a mai adaugat cd a simtit miros
de gaz, la u$a locuintei.
Comandantul i-a dat deci ceitiva Pam-
pieri cari i-au $i descutat casa. Dupd ce
ronstatat eel nu existet miros de gaz in lo-
cuintá spargdtorul s'o pus pe munca,
streirts tot ce era mai de Pret si a narasit
rasa, nesuparat de nimeni.
A Berlin, nu la Bucure,Fti. o
inchisoare n'ar risca deci sei
stea goala, sau sa fie prefa-
cuta in grajd, ca la Burks-
ville.
Si deoarece locuitorii ace-
lui orel$el nu $tiu ce e o lap-
ta rea, desigur ed sunt buni si bldnzi din
fire, cd, indrägesc toate fapturile lui Dum-
nezen, oamenii ca si animalele, $i ea, in con-
secinta grajdul retateanului illionez va ti
un graje model.
Dragostea pentru animate nu este inset u-
niversal retspdndita $i pentru a ajvnge la
acest seop, liga amicilor animalelor din Po-
Ionia, planueste o demanstratie cu totul
nouet, pentru iiita de 10 Noembrie.
In acea zi vor defila pe stradele Var$o-
viei, in ritmul muzicei, cdini, pisici, cai si
alte clobitoace, pasdrile vor tua parte'la a-
ceasta originald paradd, in automobile spe-
riale, prevdzute cu inscriplii, 'pentru pro-
tectia anirnulelor. In convoi vor figura a-
poi stalpainii animalelor $i tineretul scolar.
Cdini si pisjci dresate vor colecta obolul tre-
cdtorilor. Intregul cortegiu vafi filinat, tar
la urine!, posesorti celbr mat frumoase si
mai bine ingrijite animale, vor primi di-
plome.
ENT BUCA veni vorba de do
bitdace: se $tie eel Englezit
sunt pasionati amatori de
animale' si in special expozi-
Vile de animate se bucura
de o afluentd mare. De acest
fapt s'a folosit un mucalit.
pentru a anunla intr'o mica foaie locald din
Hammersmith o suburbie a Londrei --
inaugurarea celei mai mari expozitil de
magari a veacului. Intrarea libera, dobi-
toacele expuse nefiind inset de veinzare.
In ziva anuntatel, imettsa rotonda a ex-
pozitiei era plind de lume dar nicderi
nu se putea zatri vre-un urechilet.
Abia. dupd -0 jumdtate ora vizitatorti isi
deterd searna ea ei insusi fuseserd
DUDUIA
fi4-1444+1+14+M-141444444+M. ***+444444-041-0iFFIK
-&-tudtet-
-ce /?2c1c.
e
ideatcg
 REALIT/ATEA ILUSTRATA 9 Noembrie 1'29

paradisul
C NGO
AI EXISTA canibali ? Desigur!! Si nu numai In fantazia ga-
canibalilor
a pielei, se apropie foarte mult de cea europeand, astfel ca' se fac
zetarilor. Cel putin recentul proces al liganilor canibali cercetäri spre a se stabili daca nu cumva vreo ramura indo-araba
din Kaschau (Cehoslovacia), a fost un exemplu viu pentru Europa, ar fi emigrat pe vremuri In aceste linuturi, degenerand apof cu
timpul.
Triburile care locuiesc in marginile paduri-
lor virgine, se dedau la canibalism din cauza
mizeriei si a hranei insuficiente. 0 expeditie
cinematografica americana a fotografiat acolo
tinutul i obiceiurile bästinasilor precum i pe-
depsirea acelora care se dedau acestei
Acesti negri nu sunt antipatici, cu surasul lor
linistit, In care-si arata dintii albi i sänatosi,
plimbandu-si mândri tatuajul corpurilor lor,
scotand In evidenta nasurile si buzele gäurite
ti Impodobindu-se cu cele rnai fantastice pene
rnärgele. Cu toate ea noi barbatii nu prea a.
vern lc:16e de cosmetica, ne repugna totus cor-
purile masive unse cu un ulei rau mirositor,
ochii mari, cu privirea fixd i nasul lat, carnos.
Moda pare sa fie si la ei un obiect de discu-
tie zilnicA i ramai uimit In fata lucrurilor de
mana ale femeilor, executate din due stie ce
materiale necunoscute noud j modul cum isi
fabricd hainele din fibrele pomilor.
Aceste costume sunt vopsite cu un soi de lut,
din care se construiesc i colibele. Gaud Insa
I. clevoreaza crnea crudd a animalelor vanate,
orice simpatie pe care ai avea-o pentru ei, se
pierde.
Mainile lor frarnânta corpul sangerand al -a-
nirnalului, cutitele intra In actiune, fiecare cau-
ta taie partea cea mai mare si adesea se
ajunge la Incaerari sangeroase, pentru o buca-
ta de ficat sau de inirna. Caci negrul sudanez
crede ea acel care mananca inima sau ficahil
unui animal salbatec,- devine voinic curagios
ca si el.
Negrii, pornind la pescuit pe fluvial COngo. * *
cu toate cà instrumentarea cazului a dovedit teòretices,te, cA n'a Expeditia noastra era formata din 12 insi si ajunsesem In cau-
fost vorba deck de crime ordinare. De-altfel, codurile penale ale tarea de subiecte cinematografice, Wand In apropierea triburilor
tuturor.statelor europene, nu prevki nici o pedeapsA
pentru canibalism".
In Africa centrald insà, canibalismul n'a incetat s'a"
fie o pasiune" a locuitorilor, cuvântul pasiune
sulfa cam ne la locul lui, si totus Congo-ul belgian
este bântuit de aceastä plaga, cu toate c4 s'a crezut
cg, administratia coloniald belgianá, precum i misio-
narii au isbutit sa infrâneze acest Cau.
Dar aceasta plaga bântuie In statele invecinate, In
Africa ecuatorialà francezä, In Anglia, Africa Portu-
i chiar inteo buna parte a Rhodesiei engIeze.
In general, se cunoaste, sub numele de Congo, un flu-
este de fapt In-
viu i colonia belgianfi. Dar Congo-ulInsirate
tregul platou care cuprinde' lärile mai sus.
Regele Leopold al II al Belgiei, era proprietar al a-
cestui Intins teritoriu, care dupà moartea sa, reveni
statului belgian. Dar la punerea In posesie, statele eu-
ropene interesate In tinuturile limitrofe fAcura opozi-
tie, astfel eh' proprietatea statului belgian fu redus4 la
trei cincimi. Dar odatá cu tratatul de pace dela Ver-
sailles s'a ajuns Ia un acord, dupà care statul belgian
era pus din nou in deplinfitatea proprietkii Sale cen-
tral africane, celelalte state invingatoare anexându-si
coloniile germane, ca despágubiri de rAzboiu. Astfel,
harta Africei a suferit mari modificki dupa rAsboiul
mondial.
Congo nu este locul idilic pentru o vacantà de varà
sau pentru o excursiune. Ziva domneste o cAldura in-
suportabila In timp ee noaptea temperatura se apropie
de multe ori de Inghet. Ploile cad foarte neregulat, iar
In locurile uncle ploile abunda, este o vegetatie extra-
ordinará de palmieri i arbori de cauciuc. Pe malurile
rkirilor cresc arbori de pâine. Pklurile seculare, sunt
absolut necercetate iar fluviile care traverseaza tinu-
tul, au fondat industria pescuitului, care la drept vor-
bind, nu cam este o meserie prea productiva. Se gii-
sesc acolo mari zaaminte de amnia si zinc, in Katan-
ga, mine de aur bogate In provincia Uelle i o indus-
trie infloritoare pentru extragerea diamantelor, dea-
lungul râului Tschikapa.
De fapt Congo-ul belgian este o colonie comercialà
care produce fildes in cantitki foarte mari, i in spe-
cial cauciuc, care este considerat mai bun ca acel din
Brazilia.
Oulturaliceste insà, aceastà provincie poate fi cla-
satá In ultimul grad. Populatia Congo-ului este mizerá
din toate punctele de vedere, si e compusA In majori-
tate din negri sudanezi. Totodatd existä acolo o popu-
latie bfistinasA de pitici, ale ckor träsäturi si culoare Reizboinici canibali, juaind busa", un joc national.
3

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 9 Noembrie 1l;e9
Ulli. Cálduzele noas1re ne avertizard ea' o intâlnire cu aceste tri- Unul din fostele noastre eälduze, ne transmise conditiunile sefu-
burl ar fi perieuloasd pentru toti, In aceastd epocd a Inceputului lui de trib. Acestea prevedeau depunerea armelor, intrarea noasträ
ploilor, când negrii nu mai au ce mánca. Dar noi n'am fdeut caz in captivitate i, Doamne, ce oribil ! servirea noastrd ca tru-
de aceastd avertizare, intrucdt stiam cà cea mai apropiatd garni- fandale la un ospät monstru al tribului. Uciderea noasträ trebuia sd
zoand belgianä se afla la o distantä de 140 klm. Fortul Rambouillet" aibe loe dupä asfintitul soarelui conform ritului si cum con-
comandat de cäpitanul Frangois Mirelle avea o garnizoand de 400 tam cà pând atunci detasarnentul salvator va fi in apropiere, ne-am
de oameni, intre cari 126 de albi din legiunea strdinä. supus si noi cu anumite conditiuni.
Opt din acestia, inarmati pând In dinti si având cu ei i o Cum bivuacul nostru era in camp deschis, voiarn sd nu ne
puscd mitralierd, ne fuseserd dati ca excortd. Cdpitanul ne promi- miscdm delA locurile noastre, astfel ca sd putem fi gdsiti mai usor,
sese dealtfel, cd ne va da un ajutor neprecupetit In caz de cei cari ne cdutau; eerurdm astfel In primul rând
de pericol. sä nu fim miscati dela loeurile noastre, sd firn
FAcuräm popas la marginea pddurii Incercuiti de negri, dar sd nu fim le-
dupä Intinderea corturilor, radio- gati astfel ca sà avem totus posibi-
telegrafistul nostru d-nul Mack litatea de a ne misca liberi in
Burnett montä postul i cláciu strâmtul nostru bivuac, i sd
drumul haut - parleur - ului, disträm Wand la asfintitul
care incepu sd redea un soarelui, onorata adunare
post european. Peste 10 Impreund cu rdzboini-
minute Incepurd sd a- cul ei sef.
para din marginea pà- Dupd consultul eu vrä-
durii capetele hidoa- jitorii triburilor, con-
se ale negrilor din ditiunile noastre fu-
triburile Ulli cari rà acceptate, apa-
rilmaserd la o dis- ratul de radio fu
tantd respectuoasd pus din nou in
de corturile noastre functiune s,i tele-
ascultând graful ceru din nou
In acelas timp, ajutoare.
Burnett se puse In Intre timp, ne fu
legdturd radiotele . dat sA vedem cea
fonicd, cu centrals mai oribild orgie ce
expeditiei noastre se poate imagina.
din colonia Capului,
uncle se aflau Se fäcurd focuri uria-
Se inserd. Observa-
se si trupurile negri-
lor ucisi sau rdniti, furd
rAm In pdclure o serie aduse pe niste paturi
de focuri minuscule, pier- de nuele, spintecate, fripte
dutg In desis. Pe la orele 11 apoi devorate In mijlocul
noaptea, In timp ce trei oa- uncr arlete delirante, scoase
meni din exeortil fAceau de gar- si de bdrbati si de femei.
furam treziti de niste strigdie .5eful rdzboinie, irnpreund co &Ape-
salbatice. Esind din cort eu armele în teniile lui si co vracii triburilor,_ se
mâini, vazurdm pericolul In fata ochilor: eram asezaserd in mijlocul nostru i ascultau, pe
atacati de canibali.Eâteva sute din acesti draci negri, cât posibil, muzica emisd de haut-parleur. $i acolo
incereard sa se apro- ne fu dat sàvodem cel
pie de noi la lumina mai fantastic stepp
unor facie enarme, pe bätut de sute de pi-
care le tineau In cioare goale, pe pà-
maini câteva mântul In rit-
Era un spectacol mul unor tobe fäcute
grandios : Seful tribu- din butoiase de nuiele
lui, In fruntea rdzboi- acoperite cu piele de
nicilor sdi, pärea Sa- antilopd.
tana insus iesit din Taylor turna mereo
fundul infernului. Cu si pe la arele 12, ince-
corpul plin de tatua-
gii i eu capul acope- purl rugAciunile vra-
Tit de o podoabd fan- cilar, pentru sanctifi-
tasticd de pene, agita carea trupurilor noa-
In mâna stângd o Ian- stre, care urmau sd
cie, iar In dreapta un serviascà drept supeu
iatagan cu vârful rupt prea cinstitei gloate.
Diavolii negri din jo- Burnett nu se läsa
rol lui, clantuiau, ur- deloc si pe la orele 1
lau si sdriau pregä- apdrurd din directie
tindu-se pentru ataeul esticd cinci avioane
ce avea sd urmeze. militare, probabil tri-
Acum e momen- mise de baza aerianä
tul" .strigd Taylor, o- din Albertville. Mesa-
peratorul nostru. giul radiotelegrafic al
Si aparatul lui intrd unuia din avioane, ne
in functiune. Dar cum indica sä ne trântim
negrii se apropiau din la pâmânt, intrucât ur-
ce in ce mai mutt, mau sd lanseze cilteva
pustile si mitraliera bombe. Când uriasele
noastrd intrard i ele pásdri ajunserd deasu-
In actiune, tdind ran- pra noastrd, ne arun-
duri intregi din ceata Sus: Orchestra" care a delectat asistenfa. Jos: 0 colonie belgianä, cardm cu fata la IA-
canibalilor. Dar ran- mânt i bombele ince-
pe mobil unui lac. purd sd-si Ned efectul
durile lor se striingeau
din ce In ce mai mult in jurul nostru si munitia ameninta sä dis- ucigätor. Zeci de ne-
pard incetul cu incetul. Granatele de mând ale ostasilor isi fdcurd gri se zvârcoliau in spasme, seful cazase la pämânt cu capul despi-
ele datoria, Taylor turna mereu, iar Burnett dddea semnale dis-
cat de o schijä, trei din vraci erau morti, triburile fugiau spre pä-
perate de ajutor, prin radiotelegrafie. dure, In frunte cu cdpetenille lor, iar Taylor, trântit pe burtd turna
de zor.
Sgomotul Impuscdturilor, atrdsese probabil i triburile ve- Avurdm noroc, cdci nici o bombd nu edzu In mijlocul nostril.
cine, cdei numdrul negrilor crestea din ce in ce. Corpurile celor O parasutä lansatd de unul din avioane, ne aduse un numär de
ucisi sau rdniti, dispäreau ca prin farmec, iar alti luptätori le luau 10 earabine si foarte multd munitie. Dar nu mai puturdm face uz
locul. Insfârsit, când zorii se revärsau Ssupra tinutului, puturdm de ele, deoarece peste o ord sosi detasamentul mult asteptat. $i astfel
constata mai bine situatia: Patru din noi erau absolut incapabili de furdm salvati din mäinile canibatilor.
luptä, rdniti fiind de ldncile rdsboinicilor negri. Doi soldati cdzu- Cdpitanul, de care Ind lega o veche prietenie, era In fruntea de-
sera morti, iar calänzele, pagbabil de teama sfdrsitului, trecuserä tasamentului si revederea a fost emotionantd. Ränitii nostri furfi
de partea celor cari atacau. pansati i instalati pe tárgi improvizate din crengi, atârnate de Hite
Intre limp, Burnett primise o comunicare din partea postului, doi cai, mortii furd ingropati pe loe si porirAm innapoi spre for-
corn cd un puternic detasament calare, se afld In drum spre noi. Dar tul Rambouillet".
cercul negrilor se strAngea din ce In ce si pentru a nu ne periclita
viata pânà la sosirea salvatorilor Filmul turnat de Taylor in Congo, film care reprezenta toate a
in mijlocul Impuscdturilor si nostri, tinurdm un mic consiliu, mänuntele aventurii noastre, avu un sueces colosal in Statele Unite
al urletelor drdcesti, hotdrandu-ne sd ale Americii.
ne prediim, câstigând astfel un limp pretios.
L. M.
4

www.digibuc.ro
 BEAL1TATEA ILUSTRATA
TREI CRIME CELE RE
CRIMINALITATEA LA HOLLYWOOD.
ISTERIOASA moarte a unui realiza-
tor cinematografic, survenitd re-
( ent la Hollywood, actualizeazd vestiteie
disparitli ale eatorva celebri actori, cari au
cunoscut marea insemndtate ce o dd, ïn
toata lumea, ecranul. E vorba de trei crime
ce sunt Inca proaspete in mintea locuitori-
lor din Hollywood. Si fdptuitorii acestor
Corinne Griffith
crime nici azi nu au putut fi descoperiti In
ciuda sfortdrilor supraomenesti a tuturor
detectivilor.
Dar ca sä fie oarecum tälmäcite aceste
crime, e desigur necesar sd se cunoased a-
ceastd patrie a einematografului care-i Hol-
lywood-ul oras, ee nu-i numai mdrelie si
belsug. Nu e numai orasul stelelor". E, de
cele mai multe ori, ldcasul uncle mizeria e
de nemdsurat, unde dorinta de netrebnicie
e tot atat de mare ea si luxul vedetelor, un-
de alcoolul prost nimiceste ereerele asa
cum fdcea Inainte de rdzboiu, absintul, unde
existd drame, crime, rdzbundri, etc.
Situat In extremitatea vesticd a Statelor
Charlie Chaplin
Unite, Hollywood-ul se prelungeste, de-alun- Si Ca sei nu stdrniasvei banueli s'a dus ca
gul unei pontiuni a Pacificului. Cäutdtorii Margaret Livingstone.
de aur de-aeum o jumdtate deoreac, veniau
9 Noembrie 1929
DISPARITEI MISTERICASE
din rdsdrit, sä se impotriviascä propriului invitay si solii Fairbanks, Douglas si
lor destin. In aceste locuri se inaltd, azi, Mary Pickford, Gloria Swanson, Adolphe
studio-urile. Nimeni nu nesoeoteste cumpli- Menjon, Talmadge, King Vidor si chiar
tele lupte infruntate de acesti oameni de fer, Charlie Chaplin, care rtu prea obisnuia sd-si
suferintele lor, desnddejdea lor. Urmasilor peireisiascd masa lui de lucru,'in timing li-
lor le-au läsat, fdrd acest spirit de ber.
aventurd si forld. Era intr'o Sdmbeitd, ora cinci dup.(' amia-
Pe de-and parte, Hollywood-ul se gäseste zd. Ince se duse se' ia pe Margaret Living-
intre Chicago, capitala erimei si San-Fran-
cisco, port la mare si refugiu al tuturor con-
trabandistilor.
Sd nu fie deci nimeni uimit, când
un scandal, o drama pagionald, ori o crimí
oribild, mai ales_ crima.
Si iatä cum reconta inoarte a unui regisor
readuce pe planul it tualifätii trei cazuri
mase celebre.
MOARTEA LUI THOMAS INCE
arninteste oricine, cd, uricä acurn
ani, Thomas Ince era omit din streiluciyi
regizori until din mai inseinnali produ-
ceri". Poseda, la Culver City, un studio nu-i-
re!, care semema, de departe, co un mic cas-
tel, cu colortade moderne. Locuia la Beverly
Hills irttr'o case" minunalei, poate cea mai
Gloria Swanson
stone dela ea de-acasd. Emu arneindoi ex-
trern de veseli. Yachtul se gdsia in Los An-
geles. Era un vas somptuos care avea jos
"load saloane, o sufragerie, o sald de proec-
fie s i multe alte camere pentru rnusafiri si
prieteni. Personalul devotat al miliardarulai
era recrutat printre mateloft.
Dupe" cocktailurile de rigoare se servi ma-
sa de seard. Yachtul aluneca lin pe apa Pa-
cificulai. In momentul ceind apart" miliarda-
rul, se putea observa pe chipul lui cum din-
tr'odatei frunlea i se incruntei. Miss X yi
Thonuts Ince nu erau acolo. Se urea pe le-
rasa, unde prietena lui ui regisorul de cine-
matograf erau imbrätisati. Miliardarul nu
Constance Talmadge
frumoasei din cele afldloare in parlea loca-
lui, cu grddini färei sfeirsit, in care se pu-
teau geisi toate florile i toate fructele ce pot
fi seklite iii peirmintul regiuneE Thomas Ince
era-insurat dar ca oricare orn bogat si care
se respect(' avut si o dragoste extra con-
jugalei. Iubia pe Margaret Livingstone. Era
inalt, teindr, dar mai presus de toate, era
el iubit.
Intr'o dimineafd, Thomas Dice primeste
o invitafie la telefort:
Alto! Mci secretara lui Miss X care vd
rouge' sa ad petreceti zinc' de Daminica- pe
yachtul sciu. Douglas Fairbanks
-- A voi sei mi-o petrec pe-al meu. spuse nimic. Cobor" treptele si vorbi pe
Dar secretara insist(' yi Thomas Ince ac- soptite sefului matelofilor. Atol Si apoi, co
ceptd. Miss X... era arm din cele mai incein- ii cdrid nimic fi inteimplat, prezidei
tdioare femei. Fostd dactilografd, ea era de cu acelay surds, masa la care luau parte, fi-
cativo ani prietena Irma curtoscut miliardar. reste, si cei doi indreigostifi, Tde pe punte.
Cu loaf(' dragostea ardtatei de cele 2 femei Se meincd bine, sebàu,invitafii dansard,
de doarnna Ince si de Margaret Living- ca de obiceiu.
stone, Ince avea o sleibiciune pentru a- A doua zi dimineala insei, Thomas Ince
ceastá a treia cucerire. Nu se putu opri de na putu sci se mai scoale... Era palid, fat"' i
a nu se geindi cu placere la aceastd invilafie se invinefise i suferia cumplit. A fost ne-
care-i ingetduia sd petreacei doudzeci si pa- voe ca imediat set fie debarcat. 0 ord mai
tru de ore in toveirdsia frumoasei doamne. leirziu era moll
Nimeni nu stia si par'cer nimeni nu
voia sá stie, ce s'a inteimplat. Se soptia,
Asistau la acest week-end in afar(' de alli (Continuarea in pagina 20)
www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA 9 Noembrie 1929

$tiinta rezolvei problemele yietei

A VARUL 41 nu- i
: $tiintei, inventiile si indrasneala intelectuald, marile f orte conduceitoare ale ! oamenii sa traiesca
mard aurul a- t dupe' voia lar, cand
-4Aas_ ¡ otrzenirii, solutioneazei incet, dar sigur, problemele vietei omenesti. : Dumineca trebula se
mintindu-ai mereu ; Ignoranta si superstitia spun : ,./Isteaptil incel. Nu uita zilele frutnoase de ± fie o zi de suparare
cate sfortari a tre- :
buit sd face' ca sfi-1 i odirtioarei". f pentru copii ai de
poata strange. Si Dar motorul progresului se tni$ca nzereu, inaintand dela intunerkul tim- . ipocrizie pentru a-
i dulti. S'a terminat
astfel socotind ai a- parlor trecute inspre lumina si mai mare de incline, nete7ind mereu calea=
mintinduii, el Oa i- i §i cu asta, deal nu
seate in aceasta o i pe care oamenii trebue s'o parcurgei. i land pretutindeni.
pi:Az-ere. 44-1-11011t-Mttf***4-,14-140914+4-04.{0-611-104F4dOHNOS.-MtfItft.-1, ................ I' tttttttt Miltött IIM-M444 tttttttttt 4-41.11*.* Din nenorocire, raz-
Comoara rasei o- boiul mai existä in-
meneati este PROGRESUL, dificultatile Dar waste multe alte domenii in care o- cd, omorand mai multi oameni decal and.-
vinse i superstiliile nimicite; i intoemai miii n'a ajuns 'Inca la un progres atat de data. Totu$1 exista o diferenta i anume
dupe cum avarul Jai numard aurul, tot definitiv. aceia, ca lumea a inceput dea sea-
astf el fiecare Uinta omeneascd peate ma de nebunia cA oricine ar fi invingato-
.,aumara ai se poate bucura de perfec-
Fare' indoiala, omenirea inainteaze in toa- rul, razboiul tot plerdere inseamna. Frazzle
tiunile progresive ale rasei din care face te privintele; dar ar inainta ai mai lute dace' a caatigat razboiul din urma, ai Germania
parte. Este bine sd privim la trecut, cád in- nu s'ar cpune superstilia, teama, lenea ai 1-a pierdut. Totu0 francezii se MIA inteo
teinsul gasim un isvor de entuziasm pentru ignoranta. Reactiunea e tendinte de-a se o- stare de veanica surescitare, de crize poli-
activitatea viitoare. Vedem asifel greutatile pune progresului; reactiunea nu vrea schim- tice $1 dezastre financiare.
invinse de allii, ne dam seama cu cat mai Uri, ea donate revenirea la vechile obice- Si Anglia a cfiatigat marele razboi". To-
u$oara este atributia noastra, cu cat mai iuri. Reactionarli sunt traditionaliati; lor nu tua milioane de oameni umbra, fare/ de lu-
multa libertate, adevar i educatiune pose- ie place progresul, mersul inainte, lor li-e cru.
dam noi. trice' de tel ce-i noua. Mai presus de toate, Ignoranta este pe
Aur, cecuri, actiuni, documente, lata te- Oamenii au invins canibalismul, care al- cale se dispara din lumea civilizata. Dintre
zaurul AVARULUI. Dar bogatiile neamului tadatá era raspandit pa tot pamantul ai a cele aaisprezece sute de milioane de oameni
omenesc sunt Vera' numar In felurirnea lor. ramas azi doer la neamurile cu totul leneae. cari locuesc pe pamant, vreo mie de mili-
Inventil folositoare, legi bune, acoli publice, Savantii va vor spune ca. in epocele oane nu $tiu de loc sa scrie i sa citiesca,
idei fowl, care inlocuesc vechile prejudecati, primitive, canibalismul era necesar, pen- sau dace' atiu, este atat de pupil, incat nu
cunoatinte tiinhifice, lefuri mai }nine, care tru ca cal cari nu-1 practicau, nu aveau le poate fl tie nici un folos.
inseamna mai znult limp liber, confort mai hrand pentru copii in timpul iernei, sau Dar lumina a inceput sa rasara. Maainile
mare, deci mai mina gandire. in perioadele de foamete; de aceea tribu- de imprimat functioneaza pretutindeni, car-
rire acestea au plena. tile apar in railioane, lar ziarele in sute de
Fiecare pas al civilizatiei ne apropie mai milioane de exemplare. Ideile se raspandesc
mult de fericirea omeneasca, singurul lucru Cunoatinta de agriculture' i createrea in lume, ca $1 picaturile de ape' de ploae.
de valoare, nfiscut din libertate neck liber- animalelor domestice au pus aerial caniba- Puterea acolilor publice create meren, au
tate trupeasca, libertate de gandire. lismului. Orice progres vine prin atiinta. toate opoziliile ce i se f ac. Nici o ¡era civili-
Un mare filozof grec a spus ca fare sclavi De demult, la inceputul erei creatine, ta- zeta nu ingadue copiilor sal, sa fie lipsiti
nu poate fi civilizatie. El avea dreptate pen- Val avea putere de moarte $i vialA asupra de educatie. Aceasta este Progresul.
tru timpul sau. copillor sat putea ucide servitorul. 0- Oamenii aveau la inceput carute, acum
Fare' sclavia multora nu putea exista o- biceiul acesta a disparut. avem maaini care sboara. Am inceput cu
dihnä pentru cei putini, iar fare' odihna, ea- Altadata i femeile erau sclave, jucdrii plute ti corabii cu vasle ai acum avem va-
menii nu pot gandi. Individul sau natiunea pentru oamenii bogati i nenorocite i mun- poare uriaae ai submarine
trebue sá fie in siguranta, liber a-si folosi cite pentru eel saraci. Regele Solomon, pu- La inceput ne folosiam tie arcuri i pra§-
mintea spre a putea face lucru bun. Veti tea avea o mie de femei, ramanând totusi tii, acum avem tunuri, care arunca ghiulele
gasi incepand la gurile marilor om respectabil, lucru care nu s'ar mai de 70 kgra gaze asfixiante t rapnele.
fluvii, in Egipt la gura Nilului, in Mesopo- tea intampla acum. Cu timpul insa, vom scapa de aceste arme
tamia, in marea delta' fermata de rfiurile Ti- Tot astfel, femeile nu aveau nici un tel ueiga§e, intocmai cum am scapat ai de praa-
gru ai Eufrat. de autoritate asupra propriilor lor copii. tine otravite ai cum am distrus obiceiul de
Aceia a caror inteligentd superioard Ii im- Chiar $i astazi, in multe tari, tatal dispune a otravi rfiurile spre a ne omori unii pe
puternicia sa domine tara, traiau din mun- in chip absolut de copii, femeia ai mama aliii in ascuns. Lumea i civilizatia se in-
ca grea a sclavilor. Ei aveau timp de On- nu au nici un drept asupra lor. dreapta sigur spre lumina.
dit, spre a-si cladi monumentele, piramide- Asta sa ne fie consolarea.
Progresul inainteaza pe toate cane, mo-
le, spre a-ai scrie legile al a incepe ceeace torul sau e in miacare ai nu exista puteri SEZATOARE LITERARA
noi numim civilizatie. care sa-1 poata opri. Acele zile fericite" Durninicd 10 Noembrie orele 11 dim., va
Oamenii au pus capat sclaviei nici un de odinioara, care cuprindeau sclavia, mi- acea loc in saloanele Liedertafel, o §ezA-
om nu mai e stdpan pe viata i trupul al- zeria i prostul tratament al femeilor toare literarí artisticA, organizatA de scrii-
ta;a, af era doer de regiunile cele mai sal- copiilor, au dispdrut. Am scapat $i de epoca torul Ion l'ns, care va vorbi despre Scriitorii
bailee. Pu-itank cânt convenienla" cerea ca toll ru§i.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATIL
CARE ESTE CEA MAI FRUMOASA ?
NU l'arn invidiat nici .odatä. pe Paris,
cel cu märul de aur, pe care l'a dä-
ruit Aphroditei.
fii singurul arbitru inteun concurs
Florence Vidor
Evelyn Brent
de frumusete, la care iau parte doamne
foarte bine", este o atributie care cere ex- cluzia cA imi este cu desävärsire imposibil
traordinar de mult curaj.
Paris era insA un erou, si este stiut crt pa rtenere.
printre calitätile esentiale ale acestui soi de
oarneni, se aflä si curajul.
Asa cel putin scrie orin
Si acum mrt aflu si eu, biet murL or, in
situatia lui Paris in fata oelor trei zeite.
Trebue sä den sentinta: Care dintre Par- and se desläntuesc nu cunosc margini.
tenerele mele de pAnä in prezent trece in
ochii mei drept cea mai frumoasI?"
004-000110000-010-0.44-1044-1~+44.40-011-10414-11-11++-+INHHH- - ... .. 40
BueureqtilStr. Sfintilor No. Telefon 375 99
ASORTAT CU UL T IMEL E NOUTATI IN
BLANURI BRUTE $1 CONFECTIONATE.
ATELIERE PROPRII PRETURI MODERATE
9 Noembrie 1929
de NELL HAMILTON
Nu sunt ercu troian. film al lui Jannings, in Patriotul", nu face
Nu imi pasA daca fericitii muritori din si ea parte din cele mai frumoase femei.
anul 5000 imi vor pomeni numele. Dealtfel printre care nu existä cea mai frumoasä?
numele eroulni lroian este si mult mai u- Pentru mine existA, totus, una, care, ce-i
sor de retinut, deoarece existui imi pa-
re i un orkel cu acelas nurne.
$i apoi, la drept vorbind, nici nu prea am
curajul sa dau un verdict, nid nu sunt in
situatia sl, spun cu toatä convingerea: A-
ceasta sau aceasta este cea mai fru-
moasä, dintre toa'e".
In ochii mei, fiecare dintre Partenerele
mele este, in felul ei, cea mai frumoasd.
Spre exemplu Esther Ralston. cu care
am jucat in foarte multe filme, este cea
mai frunmasit blondinä pe care o moose.
Posedä, toatä gratia i gingkia, care tree
drept caracteristice speciale ale tipului
Bebe Daniels
Neil Hamilton
autorul acestui articol
blond, si in acelas timp acel temperament
care lumineazä cercul prietenior ei.
Dar iat'o pe Clara Bow cu pärul ei de foe,
cu personalitatea ei piOant, captivantä. Am
fast partenerul ei, i nici eu nu m'am pu-
tut sustrage radiatiei magnetice a fiintei
ei. Clara Bow are inteadevär acel ceva"
care o face irezistibili si unieä.
in felul sii _ este si Bebe
Daniels. Frumusetea ei brunä este lumi-
natti de un humor inteligent, lucru rar la
majoritatea femeilor.
(Nu vä supArati, scumpe dudui!). Ea re-
prezintA tipul modern, fate independentä,
al cärui trup este otelit prin sport si ra-
diazg gratia si farmecul femenin.
OricAt m'as gändi, ajung -mereu la con-
Clara Bow
sii decern premiul de frumusete vreunei drept, din punctul de vedere al frumusetii
nu poate candida cu o stea de film dar
$i Evelyn Brent, al Cirei partener am core pentru mine este cea mai frumoasA.
foist inteun film cu George Bancroft, repre- Numele ei este: Boamna Neil Hamilton"
zintA un tip cu totul individual. si am fericirea s'o numesc sotia mea.
Exteriorul er, de-o regulantate demnä de Aceasta este insli o chestiune de ordin
invidiat, ascunde pasiuni inflicArate, care cu totul particular, care nu ie nici o
tun, cu filmul i cred at nu o A-Mt ceret'
SI apoi Florence Viclor minunata actritA sä, vA spun acum si de ce i-as da märul
si femeea cu care am jucat in eel mai mare de aur nevestei mele. NEIL HAMILTON
00001-001-64+4 .14 14 000 .0 0* 00 00 0 0*. 00 000.00 0+0.0 0
:
FACET! studli FOTOGENICE
FOTOKINON"
Bucuresti, numai B-dul Elisabeta 15
8 FOTOGRAFII In diferite pozitiuni
artistic execut. in 15 minute-automat
LEI 40
I Pot fi intrebuintate special pentru mariage,
legit/meth:nil, paeapoarte, ebon.amente, etc.
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA,
Bulibaqa Iordache
TRAE$TE la Vellenii de Munte, batrdnul
boer Radu V4in, care, in calitate de
zapciu, a anchetat pe vremitri una dintre
cele mai crude teilhdrii, din eronica asasi:
natelor sAva?*ife de liganii bandiii, cflri
ucideau prin cele taai grazave
Dar sd ddm cilntul venerabilalai Imer
dela VcIleni:
Asta noapte a fost calcat i ucis de tal-
bark eurnritrul Costache Pdun, din Wigu-
rele, Ind anuntil ispravnicul.
Erarn pe vremea aceea zapciu la Vdleni.
Pes'e un ceas, esiam pe bariera dinspre
VAlent de Munte, insotit de zece calarasi.
Peste un ceas $i jumdtate cte mers in-
tins, erarn tri Migurele, la curtea boerului
Costache Pdun.
Intrai in casä.
Dupd poiuncd lucrurile din oddi si cada-
vrele, fuseserd lilsate la locur for.
In prin'a odaie, in care am intrat, am
recunoscut inteun colt, plind de sânge, pe
bdtrdna servitont e a boerului. Nefericita,
avea o rani haoi ad in frunte, iar mâna
stangd Ii atArna in jos, zmulsä, tinându-se
de umdr, numai printrun cartilagiu subtiat
ca un gumilastic prea intins.
In timp ce-i dddurilm primele ajutoare,
o intrebai:
Dar ce -sa intamplat?
Imi spuse in soapte, si pdrea cá fieca-
re vorbd ii este suspinul din urmd, c.
sotia boerului, cucoana Marita, rdmilsese
din nou in pozitie binecuvântatd" si se
afla in pat, cu moasa lângd ea, In seara
precedentd. Copiii si servitorii se culcaserd.
Boerul Costache era In oclaia de aldturi.
si etuta in lada de bani, in care nu mai
avea deck vre-o 40 de sfanti. Ii cântdria
in mând si se gândia dacd vor fi deajuns
pentru intâmpinarea cheltuielilor, când s'a
produs atacul neasreptat al sdlasului de ti-
gani, de sub conducerea lui Iordache.
De cruzirnea acestur bulibasti, se dusese
Dar din cele ors--41-04-14-111-114+04
ce am vilzut pe urrnii, am menul, intr'un harakiri
4+444441-1-11-1-1-114+1-14-6444 4-1-111-04-4414-0
Diavolegile lui cruzum
putut sd-mi dau seama de sdlbiticia tiga
comoara feirei fund
nilor.
In prima camerd, am gdsit pe bietul
boer. Era desbracat si cu piciorele goale
puse pe tabla de fier de lângd sobti. Câtiva
cdrbuni stinsi, ardtau In deajuns ci fusese
chinuit, spre a spune unde puistreaza banii.
Si fiindcd nu-1 va fi crezut ca n'are decdt
40 de sfanti, l'au pus la casnd. Unghiile de
la degetele picioarelor erau scoase cu car-
ne cu tot *i asvarlite prin odaie: un 61-
ldras le culese de pe jos!
Pâni la glesne, carnea era asa de arsil.
incdt se vedea Osul calcinat
Pretutindeni miro*ia a carne friptd. De-
getele mdinilor erau turtite, Mite ca la
broascd sau ea la Palmipede. Fuseserd
sdrobite, pared erau sfdrarnate cu ciocanul.
Fata era 6.a, de groaznic mutilatd, 'Meat
am inceput si tremur vIzand-o. In locul o-
chiului drept era o gaurd neagrd, fdcutd
cu fie! ul Inrosit, oribild cauterizare,
iar ochiul stang era scos cu un corn ascu-
tit, peate cu cutitul, si 111 locul lui ramd-
sese o cloaca' de sdnge inchegat.
Sângele tdsnise in sus, stropind impre-
jur, apoi se preliusese pe thug), ureche. Pe
parul sur, cdteva Fete de sange inchegat,
iar de pe piept erau smulse bucdti mari de
piele cu carne, de i se vedeau coastele! Am
tost nevoit sa ies pe prispd, spre a-mi veni
putin in fire, ca sti pot avea curagiul
intru mai pe urrnd, In odaia unde bolise
lehuza.
Spectacolul ce mi se infdtisd aci, era si
mai groaznic. Pe patul lhuziei, nevasta boe-
rulut zacea intr'u lac de sânge ne-gru.
Se vedea bine cii. fusese omoritil imediat
dupd ce ndscuse si cred cd nasterea fusese
pric'muitii de spaijna provocatd de ndvala
tiganilor, In ca.a.i.
Lehuza fusese uctsa, desigur, imediat du-
pd nasterea copilului. Nasul, mamelele bol-
navei erau tiiiate, In biltaie de joc, iar ca
sd pue varf acestei sdlbàticii, tiganii
cu o tdieturi de cutit Ii desfilcuserd abdo-
ce Meuse intestr-
1141-11 t HI-O-6414-114+1144f+4-0 44-04-4-144-14-11-14-1- 4-04444-1444-044-14-14 14444N #4 144
ILUZIA
pe care ti-o dì
PUDRA
devine realitate multumit5 lui Macks Kaiser Borax
Prin simpla descalcificare a apei cu care va.
p-lefea Dvs recapàtä fràgezimea pielei
copiilor.
PUNETI ZILNIC IN APA DE SPALAT
www.digibuc.ro
9 Noembrie 1929
nele s, tâsniascl afard. Ceeace intrecea
insd, toate aceste grozdvii, era vederea
trupului micului copila* , nou ndseut, cu
capul sfarâmat si farrt un picior. Creerii
lui, amestecati cu sânge fuseserd lipiti pe
peretele de lângii, pat. Iti dedeai imediat sea-
ma cd bestia de ucigas sdvarsise omorul ui
chipul urmdtor: blase copilul de un pl-
cior, Ii Meuse vânt invârtindu-1 pe deasupra
capului si Il isbise cu eapul de perete, un-
de i se sleise creerii. Isbitura a fost asa de
puternicd, Incât asasinul rdmilsese cu pi-
ciorul copilulu. in mama. Gdsiram piciorul
copilasului pe podele, strivit fdrd mild, de
cismele banditilor.
Pe naoase am gdsit-o intr.un colt, cu ca-
pul sairdinat, terciuit: fata Intreagil pre-
zinta un aspect inform, era o amesteciltu-
rd de case si stinge! Biata femee, era cu
indinile inipreunate, ca si and ar fi vrut
ceara iertare
Odaia fetei boerului prezinta acelas as-
pect. Smärdndita fusese natiocoritil de eine
*tie caste bestii. Pärul ei blond fusese Idiat.
Ochii Ii erau inert indriti de groazil. Trupul
de-a curmezi*ul patului, cu picioarele atdr-
nand pe scânduri. Cdmasa Ii era rupCI, si
cadavrul ei fusese ciopârtit. Fiarele o muti-
lasera, triindu-i toate proeminentele, nasul,
urechile.
In odaia baetilor am gdsit o neorânduia-
IIi Desi Intr'o vârsta frage-
dd se vedea cd-si artdraserd, cu
viata.
Cel mai mare avea incd in maim, dreap-
td, ce-i era retezatd dela cot si asvArlitil
sub pat, un pistol. Cadavrul lui purta ur-
mele a peste 40 de lovituri de cutit si lo-
por, date pe tot trupul i in cap. La tel era
cel mic, cu osebire crt dupd moarte fusese
luat de picioare i Intiris in directiuni con-
trarii, Void ce fusese despicat aproape in
cloud, ca un miel.
Un picior se rupsese din sold; despicdtm a
dislocase oasele bazinului, rupAnd muscliii
pantecelui. (Urmare in pag. 18)
t.
FARDUL
 REALITATEA ILUSTRATA 9 Noernbrie 1929

Cum se cuceresc femeile

de MAURICIU JOKAY
Doamnd, de doi ani Imi respingi dragostea mea credin- Doamnii, v'am spus ce vreau.
cioasfi. Acest chin nu-1 mai pot indura. Dumneata iti bati joc de Clarisse nu stia ce sd facd. Cum sd lmpiedice pe acest tândr,
mine, In vreme ce eu sufdr. Mi-am pus In gaud sd termin odatd, si dela hotdrirea lui Incdpdtânatd?
acum, pentru ultima oar% vreau sd discut cu dumneata. Stii cdt de In cea de a treia zi, era cu totul nelinistità. I-a dus singurd o
mult te iubesc.... farfurie cu supà : Ascultd priete-
Nu stiu,... am uitat.... ne, Inceteazd gluma.
Gu toate acestea v'am repetat-o zilnic. Uite putind supd,
Dumneata m'ai väzut chial. plângAnd... vezi, eu singurd ti-
une-ori Mcând si pe supdratul. am adus-o, hai md-
Câteva zeci de kilograme de portelan fdrd nâncd!
toarte, sau imbucdtkite, imi sunt martore. Hm, supd ?
Ei, dar in locul lor, eke altele ti-am Mie imi trebute su-
cumpArat? pd?! Eu vreau sd
Eu Insd nu le-am primit niciodatd. mor!
Da, pentrucd asa ai voit sä mä chinu- De fapt, tândrul
esti. Acum Insd totul de abia se putea
sfarsit. Tocmai de misca. Era palid, o-
aceea am venit azi chu îi erau tulburi
aci, ca sd-ti spun, cd si In ei se zdria o li-
de nu vei fi mai bi- cdrire a mortii.
nevoitoare cu mine, In adevär, omul
eu md omor, In fata dsta voia sd moard.
dumitale. A venit si ziva a
Ei, de eke ori patra i indrAgosti-
ai spus-o! Barem da- tul tot n'a capitulat.
ai face-o odatd! Un soi curios de a-
Te rog nu râ- sediu, In care arma-
de! Nu e cum crezi; ta care asediazd pro-
desigur dacd as voi clamd greva foamei,
sd mä Impusc, dum- ca sd forteze pe paz-
neata, piind 'n clipa nicii cetkii sd se
când mi-as sbura predea!
creerii, ai tot con- Clarisse era dispe-
tinua sd-ti bati joc ratd. Tânärul de a-
si atunci, la ce bia rdsufla. Ce va fa-
mi-ar folosi regre- ce cu el? Si dacä
tele i plânsul du- moare aci?! Ce scan
mitale postume? IIi dal va fi, dacd un
foarte multurnesc. bàrbat va muri de
Nu, nu astfel ! foame, In fata ochi-
voi sinucide cu o lor ei. Si apoi, cum
moarte mai Inceatd: o sd se lmpace con-
vreau sd mor de stiinta ei, cu gAndul
foame, In odaia du- cd limp de patru zile
mitale. SA-ti produc a vdzut un orn In a-
marea plAcere, de a gonie si nu 1-a aju-
vedea cu ochii, cum, tat?! Ea din inimd
din ceas In ceas, i-ar oferi toate bundtkile, dar dacd nu-i
&spare cel mai cre- trebuie nimic? Dacd nu vrea sà mdnânce?!
dincios adorator al Omul acesta este totus un orn cu multä
dumitale. putere de vointd. Si nu-i aceasta dovada ce-
Dupd aceasta, ado-
ratorul, cu gAnduri de sinucidere, s'a asezat pe o canapea si a ju- lei mal aprinse pasiuni? Oricum esti nevoitd sà sirnpatizezi un
rat solemn cd nici nu va päräsi odaia i nici nu va mânca nimic. astfel de orn. Ar fi i pdcat sd moard.
Dragd prietene, uite, iard ti-am adus supd. Deschide gura.
Clarisse, frumoasa vkluvd, pe care o iubia atka, a His mult Nenorocitul de IndrAgostit deabia putea vorbi. El fAcu numai
de originalitatea bizard a adoratorului ei, i, fiind sigurd cd pAnd la serail din cap, cd nu-i trebue nirnic.
vremea cinei se va sâtura de stat, 1-a läsat singur in odae. A ple- Dar Dumnezeule mare, eu nu vreau ca dumneata sà morn
cat la plimbare si nu s'a Inapoiat deck seara tdrziu. Dânsul dete din umeri. PArerea si-a spus-o mai de mult.
Slujnica, la intoarcere, i-a spus cd domnul acela tot n'a plecat. Clarisse se asezd Hind dânsul, pe canapea:
Clarisse a inceput sd se supere. A intrat In odae: Dragd prietene, fii cuminte. Inteloge-md... Fata palidd a ado-
Bine domnule, dumneata ti-ai pierdut mintile? Ce, vrei sd ratorului se Insenind i pe ea se schità un zrunbet trist.
dormi aci? uite... te iubesc...
Am spus odatd: eu vreau sd mor aci. Si -spunând acestea, Clarisse, ca sd-i poatd deschide gura, vezi
Biine! atunci o sd plec eu de acasd. Doamne, 1-a särutat.
Regret, dar eu rdmân aci. Sinucigasul adunat ultimele puteri si-a sdrutat-o si el, iar
Clarisse n'a voit (sd facd scandal si de aceea a preferat sd apoi, s'a graft sd-si mänânce supa.
place sd doarmd la vecini, läsAnd pe incdpkAnatul adorator, in DacA mai trecea o zi, nici supa si nici sdrutul nu i-ar mai fi
locuinta ei. folosit la nimic. Noroc cà n'a fost prea atrziu si asa inteo sAptd-
In dimineata urmdtoare a venit acasd, cu gândul cá poate mând venit In fire, iar dupd cloud sdptdmâni ei erau sot si sotie.
acum gluma aceasta proastd va fi luat sfArsit. Dar, Indragostitul Clariss-ei nici nu i-a pdrut rdu vreodatd cd s'a läsat invinsd:
stAtea In acelas loc. asemenea eroism in dragoste e rar.
Dac'as fi fost eu, In locul lui., vi mArturisesc cl, lnainte de a
Domnule tii, aceasta incepe sd fie obrAzniciel Dumneata Incepe stratagema, aveam atka trunte, sd-mi umplu buzunarele hal-
mä dai afard, din propria-mi casä! Vrei sd provoci scandal?! Te nei cu cornuri. Nici nu stiu clack' nu curnva adoratorul, candidat la
rog sd pleci, pAnd nu Ind supdr serios. sinucidere, n'o fi practicat i dânsul aceastd siretenie.
V'am spus odatd cà vreau sd mor aci.
Aici?! Uite Dundrea, poti sà mori de o sutd de ori, dar
sd pleci de aci!
Nu, eu aici vreau sà mor.
Uite un briceag, taie-Ii gâtul, dacd vrei sd marl chiar ad.
41 (Tradus din original de
THEODOR KUTLIK, student)
11444-11-11-11-04-04

Vreti PALARill eftine

.114++14-41-144-114444-144-114-11-1114+Fffif

Nu, eu vreau sà mor cu Incetul. FRUMOASE

Glarise enervatd, a plecat de acasd, incuiând usa: Las' cd Vizitati fabrica de PALARII de dame
foamea o sd-1 goniascd! Asta e sigur!
In dimineata urmAtoare, aid nu s'a uitat in odaie. Dar dupd
amiazd n'a mai avut 1inite. Pentru o glumd era prea mult. A in-
trat la el In camerd. Adoratorul, cu capul plecat pe marginea
CEREANU"
Str. Academiei 4 (In curte)
canapelei, stätea acolo palid. De cloud zile nu mdncase nimic.
Pentru numele lui Dumnezeu, scumpe prietene, e o glumd ASORTATA cu CELE MAI
tragicA, din partea dumitale. Nu face prostii! Unde vrei sd a- NO1 MODELE PARIZ ENE
jungl?

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRAT A
Ce spun artistele noastre
A.e4,(7A-cx
Ave/Le iA/
Ce n'a fécut natura pentru un picior ca
86 fie frumos, face ciorapul Monica".
APRILIANA MEDIANU
11-11+04+.11+111.
a WV%
Casatorn, impacan
4OHN GILBERT a itibit-o pe, Greta Gar-
bo, j s'a césätorit cu Inna Claire.
Bebé Daniels a fost césétorité ou Charles
Paclock, cu Jacques Pickford si acum I-a
luat pe Ben Lyon. Nici el "ins& nu-i mai
prejos. A lost césétorit cu vechia sotie a
lui Jack Pickford, Maryllin Millerle. Cine
stie, poate Piacford si Maryllin neavand in-
cotro vor reveni, se vor impé,ca (nu-i vor-
acolo nu-i nevoe stt te superi ca s di-
vortezi, e un simplu sport), si se vor césd-
tori din nou.
Femeile si bárbatii. Hollywood-ului, ade-
vérati artist, se asätoresc, se recasatoresc,
femeile isi schimbh," Mrbatii, bärbatii fe-
meile, tot atat de lesne cum pe terenul de
tennis mingile sboaré, din racheté, 'n ra-
chetd.
Poate mai usor însà Tennisul este, doar,
un sport atat de greut
Clara Bow s'a miritat !
ATA o veste care va contraria desigur pe
multi tineri. Clara Bow s'a mitritat cu
un artist de teatru american, Harry Rich-
man, care e foarte popular in Statele-Unite.
Harry Richmann mai este si proprietarul u-
nui foarte important club. Cdsettoria nu a
fost anuntata decdt Mild era fapt implinit.
Vestea a produs o mare surprizd in cercu-
rile cinematografice din Hollywood, cdci
tâncira vedetet a declarat, adesea, cci nu se
gdndeste incd la cdsdtorie.
Sa amintim totodatit cä s'a ndscút la 8
August 4905.
9 Noembrie 1929
Caricatura in modal
MODA actuald are uncle indrdzneli
care fac, din silueta femeei moder-
ne, aproape o caricaturd.
Sdturdndu-se de linia dreaptd, simpld, ex
trem de simpla, care nu lasd joc liber fan-
teziei marilor croitori, dictatorii modei. au
provocat o revolutie in acest an si au cdzut
acum in urnid, in celdlalt extrem: revin la
faimosul Cul de Paris" fundele la spate,
care se vdd si in modelul reprodus man-
tilele fi pelerinele strdbunicii, si se pare cd
vor s4 le reinvieze crinolina, deoarece cdtre
ea tinde, din ce in ce, rochia stil. lar dela
empireul" rendsccind la talia de viespe.
nu e decdt un singur pas, pe care se prea
poate set-1 facd femeile.
In nouei mode", marele Patou.
unul ',Cdlckaza
din intemeietorii ei, scrie: Trdim in-
teo epoed de lux, s'o mentinem" si se bucur4
cd, insfdr$it, poate utiliza cdte lapte metri
de moiré, sau alt material scump, pentru o
singurd toaletd. Caricaturizarea siluetei fe-
minine intereseazde prea putin. OcMul
nostru, se obisnueste curcind cu toate extra-
vagantele modei, de aceea, actualmente, nici
nu ne ddm poate seama, de tot ridicolul u-
nor rochii de lungime inegald, supraincdr-
catd cu volane, cu dantele, cu panglici, cu
clowri godet-uri....
Dar peste ccitva timp, ccind furia
cu orice pret, in imbrdcdminte, se
va mai potoli, vom rdde cu tot atcita poftd
de actualele creatii pariziene, in domeniul
modei, cu cdt4 rcideam mai eri, privind fo-
tografiile bunicelor.
Dar mai e un lucru: Patou ne sfdtueste
sd mentinem actuala epocd de lux.
Uitd insd un lucru: Strdbunele noastre,
pe lcingd faptul, cd-si fdceau odatd la zece
òni o astfel de toaletd somptuoasd, mai a-
'veau i uncle sd aseze, chiar zeci de rochii
de acest fel, in vastele lor dulapuri.
Femeia de azi, are nevoe de cdteva tou-
lete de seard, pe sezon riscdnd, ca peste 2-3
luni ele sd se democteze complet, iar sifo-
nierele moderne, din apartamentele moder
ne, sunt prea putin incutpdtoare, pentru
cuprinde o garderoba intreagd. Noi nu mai
avem camerele si saloanele, din casele bu-
nicelor.
Hotdrit lucrru, revenirea la vremile apuse
de mult, cdncl femeea era numai gospodind
si mama, iesind rar de tot, la Cate o petre-
cere, unde putea arbora o toaletd somp-
tuoasd, fiind unica ei rochie de acest gen,
e ceva iinposibil. Actuala modd e o fantezie
trecettoare, nimic mai
DRION
m4-6-..444-1-+#4+f-114-044 4441444-14+11-14+14
#44-1-14-1444444-14-4444+11V1144444-11-6-1144-0-114+f
Un aparat fotografic bun §i eftin vi-1
puteti procura la noul magazin
JINIVERSAL-FOTO"
N. Spirescu & Co.
Bucure*ti Str. Accidemiei 26 (colt str. Regales)
asortat cu tot felul de aparate §i
accesorii fotografice, binocluri, etc.
din cele mai renumite fabrici germane i americane
Laborator pentru developat, copiat i mArit
Preturi sub concurenta
www.digibuc.ro
CA
49
Cra

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
Sulinia Psiho-grafologiel
CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI", spu-
nea marele filozof grec, Socrates. Cu-
noa.,te-te pe tine insufi", aceastä fraza cla-
sica sträluceste inaintea noastra ca un mare
semn de Intrebare, In crepusculul copilgriei
noastre, In Intanecimile sufocante ale pu-
bertAtii, care este o grAdind plinA de flori
aromate pentru unii Sahara torida, sau
Simun vijelios i plin de pericole ucigátoa-
re, pentru altii pentru cei mai multi.
Cunoaste-te pe tine- insuPP strigät du-
reros, al orbilor dupA luminA eunoaste-
rea de sine, acest mister, aceastä prApastie...
aceasta imagine a Saisei de o mie de ori a-
coperitá, a carei descoperire aduce de mat-
te ori moartea.
Omului i-e teamd cunoasca mizeria
sufleteasca, intunecimile sufletului sdu si so-
coate cd-i mai bine sá tie bestia In Intune-
cime far% pic de lumin5.
Dar sufletul striga partea lui dumne-
zeeasca inspirata de Spirit& Vesnic. Sufle-
tul vrea sà fie luminat, cunoscut, orice val
IndepArtat de pe fata sa. Sufletul care este
unit cu Vesnicia, cere cunoasterea sa de-
plinA.
SA ne cunoastem pe noi, puterile noastre,
calitAtile si defectele noastre posibilitate
care ne indicA relele ce ne distrug. Posibi-
litate care ne ajutd sA ne desvoltAm, sA a-
tingem culmi din ce in ce mai ridicate.
Prin cunoasterea noastrA, drumul cAtre
ideal, fericire, avere, sau dragoste, ne este
mult usurat.
Cine oare n'are un ideal in viatä? Dar pe
care drum sd apucdm spre a-1 ajunge? Mii
de drumuri labirintul care-si resfirA In
fata noastrd nenumaratele coridoare --- fie-
care din noi este un Teseu si cine oare ne
va arunca firul salvator al Ariadnei?
Dar omul are inteligenta sa, intelectua-
litatea gAndeste si scrie.
Nu existd doi indivizi cari semene
intocmai. Nu existd douà serisuri identice.
Cu toate cA stiinta psiho-grafologiei exis-
tä de mai bine de o surd* de ani, sunt oame-
ni cari nu au nici astdzi incredere In ea. Se
intAmplA ceeace s'a intAmplat cAnd s'a in-
ventat gramofonul. Oamenii nu-si puteau ex-
plica cum poate fi difuzatA vocea omenea-
sc i sunetele instrumentelor, de dare un
ac pe un disc de ebonit. Tot astfel,
pot explica nici astAzi, cum poate fi Inre-
gistrat caracterul sau mai bine zis sufletul
omului In Intregime, de o penità sau un
creion, pe hartia de scris. Totus nu existâ
gând, nuantä sufleteasci, calitate sau defect,
care sA nu-si lase urma In scrisul omulul.
Aceasta este stiinta grafologiei: sà desci-
+111144444+14+1+114.4+114-M4444+1144+11-41.144.44444+04+0444-144.
Ochellari
cu stickle cols mai bune se gam la
Magazinul Societitii de Binefacere
AMICII ORBILOR"
Medic specialist di consul.
tatii la eel ce au nevoe.
PASAGIUL IMOBILIAR
Intrarea prin Calea Victoriel, 48
vis-a-vis de Terasa Otetelepann.
12
9 Noembrie 1929
RUBR ICA GRAFOLOGICA
freze din trAssaturile scrisului, caracterul in-
dividului.
AceastA *Uinta era In trecut apanagiul cri-
torva, cari erau considerati de mullime ca
posedAnd puteri extraordinare. A ceti ca-
raeterul cuiva dupA scris pArea o
Cu psiho-grafologia s'au ocupat multi din
savantii secolelor trecute i foarte multi din
timpul nostru. N'as putea citez pe toti;
dau numai cAteva nume: Goethe, Lavater, Hartle de afnmat HAREM" e cea mat
Lombrozo. Apoi in timpul nostru: Crépieux
Jamin, de Rochas si Schermann. In studial lima din lime. Cereji-o pretutindeni
psihologiei, grafologia ocupa astAzi un ca-
pitol insemnat. E o metodä de a cunoaste
cu mai multä preciziune sufletul subiectului
o usurintA in a diagnoza maladia sufletea-
scd a acestuia. E o stiintal care necesità stu-
GRATIS
diu indelunaat, spirit de observatie aseutil Cititorii revistei noastre primesc o carte
si tot atAt de multA intuitie ca i logicA. despre Hipnotigm, Spiritism, Telepatie, Fa-
Psiho-grafologia ne ajutA sà ne cunoastem chirism, Magie, Stiinta de a deveni iubit,
semenii, cunoscAndu-ne pe noi. Astfel se va stimat, fericit, arta de a reusi In orice afa-
stabili i in microcosmul nostru sbuciumat, cere mrind puterea voastrA de muncA, de
armonia macrocosmului ideal, atAt de dorit. castig, de inabogatire. Vindecarea viciilor, a
Si acum intindeti-mi mAna i lAsati-vA boalelor i ticurilor nervoase, frica, lenea.
condusi. O lumina palidA rAsare la orizont. melancolia, timiditatea, etc. Stiinta de a citi
Firul de aur al Ariadnei este in mAinile me- trecutul. prezentul i viitorul oricui. Oricine
te. Urmati-mA. VA voiu fi conducAtor sincer poate câstiga 500-1000 lei pe zi prin practi-
in labirintul sufletului i vielii voastre. Pre- care, consultatii, conferinte, etc. Trimeteti
cum vA ofer sinceritate, la fel v'o i cer. A- adrega dv. la: Cäläuza Stiintelor Oculte, str.
yeti incredere In stiinta mea, cAci Mil de Traian-Grivita No. 2, Bucuresti-Sectorul
credinta voastrA, munca mea este zadarnicA.
Credinta voasträ o sustine. Este spre binele 1144+44-14411+1
vostru a vA recunoaste greselile i mai ales,
a vi le eorecta. In interesul vostru deci,
sinceri.
Cititorii nostri cari doresc sA aibe un
portret grafologic sunt rugati sa scrie o pa-
ginA, de preferintd-neliniatA, din memorie, BRUTE 11
sau compozitie originalA, evitAnd pe Cat se
poate copiatul. Textul sA fie serfs cu cer-
nealA i numai cAteva randuri (aceasta nu MANTOURI-
obligator) eu creionul. iscälitura, (mAcar - ELEGANTE
pronumele), sA fie cea obisnuitä. Nu vA for-
scrieti caligrafic. Imi ingreunati I MPORTATI UNE
munea si nu vA foloseste nici dumneavoa- D I RECTA
strd. CALITAT1LE
Cei cari vor voi sA capete räspunsul prin
revistä, ne vor trimite manuscrisul in pile CELE MAI BUNE
separat un mandat postal de lei 200 (douit cu
sute) pe adresa: PRETUQ1 FOAQTE
Revista Realitatea IlustratA". CONVENAB1LE
Str. Constantin Mille No. 7-11, mentio-
niind chiar pe mandat: VINDE
Pentru rubrica grafologice.
Cei cari vor voi sá capete rispunsul ata-
ne vor trimite un mandat postal de lei
150 (una sutà cincizeci), pe aceeas adresa,
inclusiv mat-die pentru raspuus, indicind magazinui
adresa precisä.
COSTICA MIIIAILEfCU
STR.5FINTILOR 52
Pythia Ems
4+4144-1-04-14-11+4444+04444444114444
MMMINIMMIIMIIMIIMMIIM=111111
G. Butuceanu at Co.
Fabriefi de Tricotage
SPECIALITATI :
Arlicole de modd I fanlezie.
OferA ocazinne publiculni a se aproviziona direct dela
fabric& desfAcAnd produsele sale, at preturi extrem de avan-
tagloase in localul fabricel.
STR. VERZMORI 24 (prin Cuza-Vocld)
Telefon 571/51
1111111111111111111
www.digibuc.ro
 REALITATLA ILL/STRATA 9 Noembrie 1929

MUNCITORII AU UN STADION!
ea marità a lucrätorilor.
CAPITALA s'a imbogAtit cu In- Patronii realizeaza pe cale in-
cA o bijuterie. Prin grija de- termediard beneficii insemnate. Nu
pusA de d. ing. Stuart Cunescu din ne mai mill atentia pe care ei o
ministerul muncii, a fost ridicat un dau in Anglia sau America vietii
maret stadion in parcul Veseliei. muncitoresti, insistând ei înIi la
Evenimentul In sine nu ar trebui ameliorarea el. Oricât de egoista
subliniat decât cu satisfactia cà e- si de materialistà este conceptia
ducatiei fizice i se aduce un nou lor, un lucru e cert: ei contribuesc
aport. Este insa mArit de destina- In buna mAsurd la imbunatatirea
tia stadionului. nei soarte vitrege.
Parcul a fost construit sä deser- La noi, patronii nu-si dau seama
viasca exclusiv muncitorimea. Nu cà incurajând pe muncitori, ratio-
este, de build seeing, un fapt divers nalizandu-le munca i dând prilej
si la noi problemele sociale au ridicarii de arene sportive, isi aduc
Inceput sii treziascA interesul auto- In primul rand lor un aport insem-
ri tatilor. nat. Organizarea sportiva a munci-
In alte WI, mai vechi si mai ei- torimii va Insemna si in Romania
vilizate, unde munca este rational augmentarea productiei. Un corp
organizat5, clasa vitregità a mun- cu vlag5 este doar mai In masura
citorimii manuale are un stimulent sA activeze, decât plApAndul trup
folositor in asezámintele sportive. al unor eopilai, pe cari articole
Dupä lucru, fiecare lucrâtor stie mArunte de legi nu au reusit sa-1
ca-si poate din nou oteli corpul, indepärteze dela munci istovitoare.
multumita unei ore de miscare sà- Din feHcire, un singur orn a in-
nAtoasä in aer liber. Trupul se re- teles aceste adevaruri banale si a
conforteazà, si In compensatie, dra- purees la initiativA. D. Stavri Cu-
gostea de munc6 si, implicit pro- nescu, a trecut primul baricadele
ductia, sporesc. Prin urmare, capi- unei IncApAtânAri de oameni ma-
talul investit de stat In arene spor- poiati. Opera d-sale din parcul Ve-
tive, este amortizat de surplusul de seldei, este un inceput care ne In-
productie, care intrà In beneficiul drepfateste sa-1 prevedem repetat.
particularilor. Impozitele directe Tribune de beton ermat Sa Insenanäm, asa dar, la rAboj,
indirecte ale cetAtenilor, le sunt, ast- un debut care promite. a. v.
fel, inapoiate, lor, de stat, prin mun-

Echipa de foot-ball Oficialitatile la inangurare

$11411-4 K AI K-K-44 444 ** F114144-64114+4,94
+44+++.41-4/4-6K-H14-6/444-K4K-.444-1-84K f+f-84444-44+444-64-f-14444-1-04+144444-644-644-11

Constipatiá i toate bolile de stomac

Se vindeefi eonsumând regulat If

ACAO KNORR Llteratura dela Sami Lobl §11 Liul

Bucuregi Bulevardul Maria 30
K444-14K.K.K41-f4+Ff +1/4444+.1+04-04-14444-4,140+1
1-1-14-11+1-4-1-4444.144-1414-11-14

S441blelholllk...* 41112...ES-0411.4111.181.
Fr. HEGER
STRADA REGALA No. Bazarul Bukara"
Renovând complet salonul de coafurif dull& stflul ultra
Vinde covoare
modern, stä la dispozifia Onor. clientelei cu personal ales veritabile garantate 1
pentru coafat, Manicure, tunsoare, aplicafi- 1800 metrul
uni de ifené In cele mai dificile culori : 44 Colea Victoriei 44
ondulatiuni permanente, ireprosabil executate de specialisti. CPasaiul Comedic*
Peruci pentru domni, invizibile. 81481-8*-11»411,--011-11811-M-1111-01

13

www.digibuc.ro
 REAL1TATEA ILUSTRATA.
Figurile ecranulul
OLGA BACLANOVA
ACLANOVA s'a ndscut la Moscova.
rintii ei se numiau Vladimir si Ale-
xandra Baclanova. Scoala fdcut-o in
Moseova,
La vdrsta de 10 ani, Baclanova obtinu un
angajament la un teatru din Moscova, unde
interpreta timp de cdtiva ani roluri de co-
pil. Angajarea ei la acest teatru se dato
reIte interventiei unei mdtuli a ei, si a
ceasta o celebra actritd.
Nici nu impfinise hied 16 ani, cdnd reusi
la concursul de admitere al Teatrului de
artd din orasul ei metal. Este interesant de
relevat faptul cd din 400 de candidate nu.
mai 4 turd admise acest concurs.
Morris Gest, un mare impresar american,
o aduse in America, unde debutd in piesa
Carmencita and the Soldier". Succesul
pe scenele americane fu extraordinar. Pu-
tin dupa sosirea ei in Noul Continent, Ba-
clanova interpretd rolul principal din Mi-
racolul" lui Max Reinhardt. De astd data
ea recoltd un adevdrat triumf. In timp ce
mai juca 'Inca in Miracolul", marea actri-
ta primi o propunere de a debuta in film.
Fu supusd unei probe de film. Rezultatul
acestei incercdri intrecu cele mai optimiste
ageptdri. Din primul moment i se incre
dintd un rol principal in marele film al lui
Jannings The Street of Sin". Apoi i$i ur-
md drumul in film, obtimind succese din ce
in ce mai mari in Three Sinners" si, Fete
uitate", cea mai mare productie a lui Clive
Brooks. Critica Ii marele public primird cu
atdta simpatie pe noua vedetd, incdt Jessie
M. Lasky, vicepre$edintele societdlii Para
mount" ii oferi un angwjament stralucit
pentru mai multi ani, ddndu-i n acel.a$
timp $i rolul principal din Docurile din
New--York" aldturi de George Bancroft.
Baclanova are 1.63 m. indltime $i 58 kg.
Are pdrul blond $., ochi albastri.
A mo$tenit un, talent accentuat pentru
muzicci, pictura Ii sculpturd. Total ei fu-
sese un muzicant ci pietar celebru in Rusia.
Dela mama ei a mo$tenit extranrdinarul ei
talent dramatic.
In orele ei libere Olga Baclanova se re-
creazd, cdntdnd la pian sau jucdnd tennis.
care este aderdrata pasiune a acestei noui
vedete internationale.
II Lama de ras Souplex" e cea mai buna
Refuzati produsele similare, mai putin suple si ascutite
4
1. Starurile strdine, au la dispozi-
tia secretari cari traduc scrisorile admi-
ratorilor, precum si rdspunsurile. Aveti
astfel destule sanse ca sd primiti un rds-
puns la scrisorile pe cari scris in A-
merica, in limba francezd. 2. Lilly Damita
a fost in Franta blare 15 Agust si 15 Sep-
tembrie. Acurn s'a inapoiat la Hollywood.
Lorenza. Susy Vernon locueste: 46 Boule-
vard Soult Paris.
Elbroraros. Lois Moran nu a abandonat
cinematograful.
Kundry. latà adresele: Greta Garbo c/o
Metro Goldwyn Mayer Studios Culver City
Cal. U. S. A. Lily Damita c/o The Standard
Casting Directory Taft Building 614 Holly-
wood. Cal. U. S. A. Paul Richter Berlin W
50 Tanentzienstrasse 10. Werner Fuetterer
Berlin Halensee Joachim Friedrichstrasse
53. Ivan Petrovich c/o United Artists Stu-
dios Hollywood Gal. U. S A. Pentru Lily
Damita si Ivan Petrovich puteti scri In fran-
cezd sau gormand, iar Gretei Garbo In en-
glezä; lui Werner Fuetterer si Paul Richter
In germand.
Tacorian Tacop. Intre actorii de cari md
Intrebati, Charlie Chaplin turneazd de mai
multd vreme. Adresa lui Chakatouny 97
Rue de Rome Paris VIII-è. Ii puteti scrie in
francezd. Lui Rarnon Novarro si Greta Gar-
bo le puteti scrie In englead. Lui Ivan Pe-
trovich si Harry Piel In germand.
Lely B. Ecka 175. Lui Charlie Chaplin ii
puteti scrie in englezd. Iatd adresa: c/o U-
nited Artists Studios. Hollywood, Califonia
U. S. A.
Un abonat. Wilhelm Dieterlé e cdsdtorit
cu scenarista Charlotte Hagenbruch.
Kundry, Lui Alice Terry si Ivan Petro-
vich le puteti scrie in limba francezd pe
adresa c/o The United Artists Studios Hol-
lywood Cal. U. S. A. Gretei Garbo ti puteti
scrie In danezä' sau englez), pe adresa: c/o
Metro Goldwyn Mayer Studios Culver City
Hollywood Cal. U. S. A.
-410-410-41111-41-411-4,4111-410-4110-410-0-410-0-410-46-
Record in
ONDULATRINI PERMANENTE
Dupd un cap blue coafat i o nand den-
gut manecuratã cunoaVem Dama ele-
ganta. Aceste se pot obline numai la
Coaforul JEAN" 80 Calea Mo4ilor 80
(vis-a-vis No. 41) D'aia fetele azi cred
in ondulafiuni permanente. Altfel nici
nu se expLci pe frrinajul acut fn guar-
tierul Sft. Gheorghe. Unde toate au na-
val% De remarcat este faptul cfi singu-
rai Coafor din acest nuartier a pus la
di spo zilia publi,
culni saloanele sal
specia le pentru coa-
turd de Dame, unde
dá o reala garanfle
lu execufia unei on-
dulafiuni perm a-
nente, care dureaz
6 bud ï este
tensivä.
AWWW
11111112M1
www.digibuc.ro
9 Noembrie 4929
Florin. Mia May, Berlin Halensee Kurfür-
steudamm 70; Mady Christians Berlin Char-
lottenburg Bismarcksstrasse 67: Fritz Mile-
ner, Berlin Dahlem Max Eythstrasse 5; Suzy
Vernon c/o D. L. S. Berlin S. W. 48 Fri-
drichstrasse 225. Baby Peggy Beverley Hills
Hollywood Cal. U. S. A.
C. L. Hans Stiiwe; Berlin Halensee Pants
Bornerstrasse 9. Este cdsdtorit. Ultimele
sale filme sunt: Numai pe tine te-am iu-
bit" si Regele Valsului".
Lu. L. Louise Broops, c/o Homfilm A. G.
Berlin S. W. 48, Friedrichstrasse 225.
Mariana L. Harry Piel lucreazd acum
pentru casa D. L. S., filmul Prietenul sdu
cel mai bun". Ossi Osvalda joacd un film
la Praga sub regia lui Hans Tintner.
Admiratoarea. Greta Garbo dä autografe.
Ii puteti scrie In danezd si englezä. Ultimul
ei film este vorbitor. Greta Garbo mai are
un frate, Gosta Gustayson care filmeazd
la Svenska In Stockholm. Este exact. Clara
Bow are pdrul rosu.
Hewo. Lya Mara este acum In America
cu sotul ei Friedrich Zelnik. Acum nu fil-
meazd. Sunt nenumkrate filme cu Lva
Mara. V. câteva mai importante:Du-
ndrea Albastrd", Viena Danseazd", Mary
Lou", Inima mea este un jazz", Cercul
Rosu".
X. Y. Conrad Veidt Inainte de a face cine-
matograf a fost actor de teatru. Brigitte
Helm este cd.sgtoritI cu Richard Weiss-
bach.
Lilly. Ivan Mosjoukine: Berlin W. Kufdr-
stendamm 195. S'a näscut In Penzla (Ru-
sia). E cdsdtorit cu Agnes Petersen. Cele
mai importante filme sunt : Kean", ,Cu-
rierul Tarului", Presedintele", Rosu
Negru", Aventurierul". Ultimul lui -film
este Dracul Alb". Ivan Petrovich s'a nds-
cut la Budapesta, dar este cetätean sârb.
Ultimul film pe care l-a facut este 0 fe-
mee care nu te uitd rA4ciodat6". IGOL
1-1-11-11-IFt
-0-411#--49-4-130-0-410-0-41/0-0-411-421-4110-41,
4 Nu cumpArall old o Hail* Pal-
toane, Raglane, Uniforme scolare,
Pelerine, Pijamale pentru bfirbaji
si copii pang nu yeti vizita Pri-
ma Industrie Româng" de haine de
copli
"BAETASUL
.
. GALE:MILE
...
BLANDUZIEL Et. I,
99
(Apartamentul 16)
t Cel mai hino asortat in aceast5
ramura.
,<-0-466-461,-0-4*-411+-40-04160-0-0-40--,0-41,04
INSTITUT COSMETIC MEDICAL
(Institut de infrumuselare)
StirbeyNodd No. 34 Telefon 31144
D R. F. KOVACS
Specializat la Viena
Boll de piele i cosmetied. Diatermie,
Raze Ultraviolete, Fizioterapie.
Ingrijirea fetei. Distrugerea radicald a pdrului
de prisos, sbArcituri, negi, cosuri, pistrui, semne
de nasiere. Tratarnent de intinerire. Curd de
slAbire Iocald i generalä. Varice, etc.
Vânzarea produselor proprii
!-8-0 !f 9-9.4-.441.4-0-8-11-1. 4, 46, e.a 6...444...4 a .4...4..4
VYVYVVVVVVW, YVVVVV,
I

REALITATEA ILUSTRATA
Realitatea Ilustrate in sudul Africei
Revista noasträ este räspandità nu nu-
mai în tara dar o citesc românii de ori unde
i-a svârlit soarta pe glob.
0 dovadd despre aceasta, o dau fotogra-
ftile de mai sus, care ne-au fost trimise de
un abonat al nostru, din Bulawayo, (Rho-
desia, Africa de sud).
In scrisoarea insotitoare,
viata din aceastI tarä indepärtatä si ani-
mozitatea care domneste intre negrii indi-
geni si albi, animozitate care duce foarte
adesea la incäeräri sângeroase, obisnuite
de-altfel tri coloniile engleze.
Ilustratiile noastre reprezint6 cateva as-
pecte ale vietii din Rhodesia, unde more-
vurile populatiunii nu diferä mult de cele
ale vechilor pägAni.
94-1- 4-11-1-11 414 4444 4-14-11,1-0 11-9 94 -9 f +44 9 9-9 9 0-94-044444-114-4-94-14444 9+9+14
COSUPILE
DETELE
SBAPCITURILEDISPAR CU
CRJ1A FLORA
INAINTE
L.Li....aa9 1.1.1.LLLAJaE
LA
,i,
DE 11-11iinIII
AILINSTE SI CATIFELEAZA
FATA BRATELE
SI' DECOLTEUL_
9 Noembrie 1929
0 PACALEALA....
A BUDAPESTA a luat stârsit de cu-
L rand o interesantä controversä, in
ceeace priveste diferenta dintre Lolo si Inge
Epp, douä actrite gemene, mult särbätorite.
Manager-ul acestor douä favorite ale sce-
nelor budapestane, a declarat cä ele ar in-
truchipa cea mai perfectá pereche de geme-
ne din intreaga lume. Si atunci, un grup
de experti, isi luä sarcina de a deslusi nu-
meroase diferente care ar exista intre Lolo
si Inge.
Provocarea a fost acceptatä.
Ilustraiiile noastre reprezintfi statua
mormântul lui Cecil John Rhodes,dedesco-
revista
peritorul linutului; plicul primit
noastrá i femei (kafre) venind de la f ân-
Van&
D:vortul in Studio
Lolo §i Inge Epp par, ca §1. and una ar
fi imaginea celeilalte in oglindd
d-sa descrie Impresarul a spus Cä va supune juriului
câte o fotografie a fiecärei gemene si cd a-
cesta va fi in imposibilitate de a se pro-
nunta, care anume este, Lolo sau Inge.
0 fotografie a fast supusä juriului, fIrd
intâniere.
Ea reprezenta pe una din surorile Epp,
pozând surâiätoare in fata unei oglinzi.
Expertii au examinat mult i cu amä-
nuntime lotografia, dar n'au ajuns la niel
un fel de decizie.
MI ROLL care in c14eul nostru este Usturdtoare li s'a pärut pIcAleala, aturici
pe umerii lui Conrad Veidt, a fost când li s'a comunicat cä, fotografia repre-
zenta pe ambele surori.
pfinfi acum câliva ani sofia acestuia din Oglinda nu ema realI. Era numai rama
urnifi. Dupä divort ea se casâtori cu Emil unei oglinzi, prin care Inge se uita la Lolo,
Jennings. ToIi trei au fames insä in ter- in aceeas atitudine surdzdtoare.
meni buni, cum dovede§te fotografia.
4...A22.,=119.1119,41.1,91179..9119..1111
Eftin si bun!!!
Sri puteti proeura p. sezonul de toamnä i arni
5I DUPA
1 TRICOTAGE
Costume din douà si trei bucâti din cea mai bund calitate
de Una. Veste, Jachete, pullowere pentru bfirbati, dame si copii
Chiloti de mfitase si fil de ecose
Numai de la Fabrica le Tricotage
, "APOLDA"
1111111 111111111, N. PETRESCU
etaj
Bucuresti, Plata Buzesti 45,
Specialitate in saluri blurbitesti dela 10e.600 lei buc.
www.digibuc.ro
 9 Noembrie 4929
REALITATEA ILUSTRATA.

Actualitatea in ilustratiuni

D. RAMSAY MAC-
DONALD, primul
ministru al Angliei,
a lost declarat doc
tor hanoris causa"
al Universitalli din
Toronto, cu prilejul
recentai sale vizite
in Canada.

0 PARASUTA ORIGINALA : Un inv entator roman, d. Dragomir t1n Braila, a

inventat o parasutä combinata cu o celula (o cabina de pal impletit, al card inte-
rior e capitonat). Aci se afla instalat pasa gerul avionului.
Aceasta celula" este montata in locul scaunelor obisnuite in avioi, de-asupra
unui soiu de trapa i sistemul declansarli, permite lansarea ei, oricare ar fi pozifia a- (Dreapta) DAVID
vionului i parasuta coboarfi Ufa' nici un pericol pentru pasager. GOLIATH pt
Experienfele de la Paris si Bucuresti, au dat rezultate stralucite, RING. Uriasul bo-
xeur italian PRI-
MO DE CARNERA,
LOGODNICI RECALL Manila au anunlat in ultima vreme, lo- (st.) a boxat la 17
godna oficiala a principelui mostenitor UMBERTO al Held, cu prin- Oct. la Londra cu
cipesa MARIE JOSE a Belgiei, logodnfi care a avut loc zilele trecute, camplonul englez
la Bruxelles. JACK STANLEY.
In momentul and mostenitorul tronului Italian depunea o co- Fotografia noastra
roana la mormantul Eroului Necunoscut, un individ a tras asupra 11 reprezinta pe cam
1111 un foc de revolver, WA insa ali ajunge tint& Arestat, s'a devedit pionul Italian, an-
a fi un periculos anarchist antifascist. trenandu-se cu Fran
Fotografia noastra reprezinta pe eel dal logodnici, dupa so- kie Gennaro, cam-
lemnitate. pionul american de
La 26 Octombrie a murit la Ber- box,la categoria
lin,cunoscutul scriitor german mina".
ARNO HOLZ, a cared prodigioasa
literatura a fost tradusa in majo-
ritatea limbilor civilizate.

Artistul MORTA-
DO un fachir" ori-
ginal, prezinta, in-
tr'un local din Ber-
lin, o lantana" vie,
avand trecute prin
maial i prin pi-
cioare niste canule
de argint, prin care
In curtea bisericel din Mromley, (Kent-Anglia), a avut loc un interesant tasneste apa.
concurs de frumusele pentru copii. Principele de Wales, mostenitorul tronului Loglez, a
Fotografia noastra, reprezinti un grup de patru concurenti, earl au lost vizitat de curand macelaria comunala din Londe, I, unde
adusi la intrecere, in culdrul din spatele automobilului si care se tntreaba, nu s'a mullumit doar cu citirea prefurilor,ci a MI It §i un
foarte mlrai, ce-o fi vrand omenirea, de la bletele lor Mule. soiu de inspeclie a anti" Mate.
www.digibuc.ro

REALITATEA ILUSTRATA
BULIBA4A IORDACHE
(Urmare din pag. 8-a)
Vizitiul, rândasul, un chelner si un ono
do pe mosie, toti "erau morti pe unde ti a-
please puhoiul tigänesc. Adgogati la toate
astea neorândulala grozavg, devastarea
Intregului conac....
La apelul cm am fgcnt sgtenilor, peste 30
dintr'insii, parte cu pusti lungi, care se In-
arcau pa la gurg,, altii cu pistoale, unii
Cu iatagane i eel mai multi cu ghioige,
furci j coase, s'au inarmat bine sit au luat
merinde pe c4te doug zile, apoi, IncMecând:
will pe deaelate, unii cu sea si altii cu câte
o velintg drept sea, au pornit, dupg mine,
in cgutarea banditilor.
Se Inserase binisor, când am aiuns
Bughel, In apropierea pldurei, unde
presupuneam c s'a asouns sälasul tigg-
nese.
Am asezat tabgra ca in timp de rázboi si
am predat comancla ajutorului de primar
din Mägurele, care venise cu noi. spur An-
du-1 ce avea de Mcut dach nu mg voi In-
toarce pang a doua zi la prgrzicior; trime-
sei la Bughea i Vgleni de Munte, sure
ridica gioat g. multg, imi Incgrcai nistoalele.
incinsei iataganul i cu o sticlä de rp chin
Ir buzunar, mg pierclui tn Intunericul nop-
Cling ce Imi fäcui cruce.
vre-o doug ceasuri umblarn prin PA-
dur e, singur.
Nici un sgomot nu Intrerupea linistea
noptil, si erain Cu Mgt mai mirat. de a-
ceasta, cu cat stiam cg, sglasurile tiggnesti
fac un sgamot 'nfernal, iar ecoul niclurel
mi-ar fi adus de mult striggtele tiganilor,
mai ales a eta eam pe vremea culcatului.
and Incep sä se strige unii pe altii sg ving
la cä'ruts.
In apropiere de valea Strigoiului mg. a-
sezai jos sg mg odihnesc. Mg lungisem in-
teo râng, and un sgomot ce pgrea OA vine
-de sub pgmânt 1ml izbi auzul. Imi lipii
urechea de pgmant. dar n'am putut intele-
ge de unde venia sgomotul. Poate C. vine
din valea Strigoiului". mi-am zis, i por-
nii tnteacolo.
La o depärtare ca de 200 metri de valea
Strigoiului, adierea vântului Irni aduse un
miros usor de fum. Imi indoii bggarea de
seeing. Mai mult mg. Ma'am, deal mer-
v-eam. iatg-ing InsMrsit la marginea vgiei,
uncle auzli confuz striggtele tiganilor, cari
se aflau In fundul ei.
Valea era ast-fel situata, inat din locul
de uncle mg aflam, nu puteam veclea iii-
mic ,iar coasta era atAt de präpgstioasg,
incât n'as fi putut-o cobori. Fgand ci-
va pai spre dreapta atAt Mt 1mi Inggclui
Intunerecul naptil, am zgrit cg, pe coasta
vglei, se aflau niste lgstare, care se lgsau
In jos.
M'am apucat de acele lgstare, ce se pre-
lungiau in apre vale, si cu multg sfialg
na'am aplecat in jos, spre a prinde cu o-
chini ceva, dln ceeace se petrecea In fun-
dul vgiei.
Am trecut atunci printr'o clipg de cum-
nlitg groazg. Se spunea despre tiganii lui
Iordache cg sunt antropofagi si fuseserg
vgzuti mâncând carne crudg. abia uscatg...
Tar valea Strigoiului tsi trggea numele,
dela vedeniile ce se argtau pe act, noan-
tea, trecgtorilor... Nici fiarele sglbatece
nu linseau din acest meleag...
Zgrii, jos, o parte din sglas. Mg Mforsei
i trimesei dal Mai la
apoi la note
Poiana, cu porunc g. sg se inarmeze tot sa-
tul.
Snre zing, ne sosirg ajutoare din Valeni,
negustori, meseriasi, Went, bine Mar-
matt
Le tinui o cuvantare.
Aproape de pranzul cel mare, ne aflam
la primgria din Poiana, uncle mg astep-
tau fruntasii satului cu sgtenii, gata sä
pornim la prinderea sglasului tiggnesc.
Dgdui repaos oamenilor ca s mgnânce
ei sg, se odihniasca. Am ales, apoi, cinci Pe-
rechi de oameni din Poiana $1 i-am trimes
ca iscoade, pe la toate cgrgrile pe uncle ar
fi putut Bulibasa Iordache sg se strecoare
sg dugg, dad, cumva ar fi prins de ves-
te og suntem pe urmele lor.
Dup'â cing, ne sfätuirgm.
Oamenii fgcurg masalale din Mn uscat
si pârpe Imbibate cu pgcurg.
pe la noug seara am dat ordin de por-
nire.
La vre-o doug suta de metri de intrarea
in valea Strigoiului, aprinsergm cinci fac-
ie. Par desi eram dupg un clamb, cginii sg-
lasului ne simtirg, i Incepurg sg latre.
Fiecare cort avea 2-3 cgini, rgi ca lupii,
cu cari trebnia sg, luptgm mai aprig, de-
ck cu oamenii.
Aprinsergm atunci toate masalalele, lg-
sargm o rezervg si ne repezirgm la atac.
Valea Strigoiului era mare cg, putea cu-
princle, In voe, cele vre-o treizeci de cgrute,
care compuneau sglasul Bulibasei Iorda-
che. dEntrarea vgiei era strimtg, asa, cg ne
imbulzirgm grämadg si tu neregulg. De cum
se lgrgi valea, oamenii mei se impgrtiserg
In doug, spre a inconjura sglasul. Tiganii
se treziserg.
Incepui a striga la tigani sg se predea.
Greutatea de a pune mâna pe ei, consta In
faptul cg erau risipiti pe o mare Intindere
fiecare cgrutg trebuia luatg cu asalt.
Deoclatg rgsung Iii iggneste o poruncl;
era vocea Bulibasei.
Se produse atunci un sgomot Inspgimân-
Won Toatg suflarea tiggneascg Incepu sg
rgcneascg i apoi sgrirg sg se apere i sg
atace.
Nu mai fu chip sg, dau o poruna. Incà-
era-rea deveni generalg.
Tiganii se apgrau cu ce puteau i cu ce
le venia la indenagng. Am vgzut cu ochii
mei cum multe tiggnci luau copiii lor de
picioare si dgcleau in poterasii mei. DA-
deau si Mcneau!...
sio.4.44
o reyelatie produsi io arta Parfumened
in renumitele mirosuri imbiitiitoare :
TOUTIÉS LES FLEURS
CHER AMOUR 4I
TAIFUN
IN MARIMI : MARI, MIJLOCII $i ImIg1
REVELATIA ; Catlike mari de padrà confin ca SURPRIZA
In permanenfd cone un flacona; de parfum In mirosul
pudrel. IntrebuInfandu-le le yell adepta au slguranfd,
eland prefrinfli orl-cdrel alte pudre. Rama/ prIn finefea
calltdfll for, produsele D'ARGY ei-au cd.gtIgat de mutt
simpatla publIcului evnosedtor in parfumerie.
SPECIALITATI ALE ACELEA$I CASE :
EAU DE COLOGNE
TOUTES LES FLEURSCHER AMOURTAIFUN
9 Noembrie 19e9
Masalalele luminau sinistru valea Stri-
goiului, care devenise un adevgrat iad, un
amp de bgtae halucinant.
Oamenii urlau cu disperare, câinii 14-
trau cu furie, porcii, legati de cärute, gui-
tau si se smuciau sg scape, caii impiedi-
cati de picioare, sgriau In toate pgrtile...
ligsunau lovituri de tuciuri si cgldgri de
arena, care deveniserg arme de apgrare.
Fiecare ceatg a poterei se asvârlise asu-
pra unei cgrute, asa cg tiganii fuseserg In
coltiti de aproape si se litptau rgsleti.
Cortul Bulibasei se afla,mal in fiindul
vgiI. Câtiva tigani se strânseserg in junil
lui, si cu ciamege mari se apgrau, cu furie,
de ceata ngvnitorilor-
Mi-am zis cg atitta vreme cat nu va fi
rgpus Bulibaea, tiganii nu s'ar fi Minus
ativa oameni din al nostri fuseserg rgniti
si, Insângerati, se retrgseserg din luptä,
ceiace slädea curaj tiganilor.
M'am apropiat de Bulibase i, pe la spa-
tele oamenllor mei, Intinsei pistolul ce-1
aveam incturcat si, flrg, a ochl, träsel. Bu-
libasa Iordache se prgbusi, greu rgnit. Oa
menli mei, Incurajati, se repezirä asunra
acelei grgmezi de tigani si-i hgcuirg fgrg
milg.
Am potolit cu greu lupta, crici oamenii
mel se Infierbgntaserg i ucideau In nestire.
Lupta tinuse toatg noaptea; zorile se i-
viau, luminând urmele mgcelului.
Pe tiganii i tiggncile cu copii. rgmasi In
viatg, i-am legat cu sforile ggsite la ei si
cu cgpestrele cailor.
Aveam i noi cAtiva rgniti, dar usor. Ei
furl suiti inteo ogrutg de a tiganilor si
porniti la Vglenil de Munte, spre a fi in-
Cu unpltele ggsite la tigani, am pus de
s'a sgpat o groapg mare, unde asvgrlirgm,
clae peste grgmadg, cadavrele celor uclsi,
punand deasupra lesul Bulibasei Iordache.
* *
Precum era obiceiul atunci, am pus la
casng pe tigani i pe tiggnci, dar nici unul
nu a putut spue ceva, sau sg-mi a-
rate locul unde avea ascunse lordache a-
verile prg date.
(Sfar$itul in No. viitor)
9
ARG

D'ARGY
I-am impärtit apoi In cete de Ole opt
insi, punând in fruntea fiecgrei cete pe cel
care mi se pgrea mai destept.
La ate trei cete, am pus ale un cap
mai mare, iar paste toti am luat eu co-
manda.
Dupg ce am sfArsit cu preggtirile, am De vinzare la progherii, Farmacii 4i la toate parfumeriile din tara
luat-o pe apa Bughii In jos.
18

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
45.000 Kilometri!
ir OMNISOARA TRUDE BRIONNE. vie-
neza, este in acelaa timp dansatoare
cu renume i femeia care posedä cel mai
frumos spate din Austria. Musa a intro-
dus jazzul, in vesela i muzicala Viend. La
concursurile de dens, care au avut loc de
curând, la expozitia internationald din
Barcelona, d-ra Trude a reprezentat err ma-
re succes Austria.
Dar, pa langa insusirile enumärate, dom;
nisoara Brionne mai_ detine i un record
sportiv, destul de original. Ea a umblat in
vârfuri" mad mult decal oricine pe pamânt,
vreo 451)00 kiomettri. Socoteala e simplä Si
edificatoare.
Dausatoarea are actualmente varsta de
doulzeoi ai vase de ani i danseaza pe var-
furi de când avea frageda varstä de 8 ani.
Ïn thnpul copilariei, adica inainte de a-si
face debutul profesionaI, repeta dansurile
Ameliorare
vindecare
In
cataruri
tuse
dureroas5
KRESIVAL
PALARII
BARBATESTI
Bogst asortiment cu borsalino veritabil
tica Casa Statson & Co. NewoYotk
'-'aris Vittoria Canovaoltalia Hiikel's Sohne
Viena
PAroase de Una Lei 275,300-400
de Castor velour superior de mAtase
Lei 600-700-1000
Tari Melon engleze, franceze, italiene si
vieneze Lei 400-650-800
Diferite culori si forme moderne, calitati
superioare incepand dela Lei 200
5epi diferite desene
dela Lei SO 250
Gásiti In permanenta ai mai eftin ea
unde numai la MAGAZINUL
I. Torcitoru-Ticu Cal. Vacaresti
No. 14
(Vis4=vis de Hala de Mobile)
9 Noembrie 1929
0 soccteala americana
Salon de beauté
cu ardoare, eel putin câte 2 ore, in fiecare
zi. Iar de când a devenit o figurd de sea-
ma in lumea teatrald vieneza, apare pe
scend in conditiuni obianuite, cel putin de
cloud ori pe zi. Jocul ai exereitifie pe care le
15 NENRIETTE"
face, in fiecare zi, dureaza minimum 2 ore. Indepbrteaza radical si In cel mai
$i astfel, domnisoara Brionne a putut scurt timp riduri, pistrui, cosuri
sä calculeze c. numarul pasilor pe varfuri, toate delectele tenului. Masaje elec-
executati in timp de o ora, e echivalent cu
mersul pe o luugime de 4 kilometri $i 800 trice dupa experjentele cele mai
metri. Dansand cloud, ore pe zi, ea paseste moderne
deci 9 kilometri si 600 metri zilnic. In cole Calea Vicloriel 168, BucureVi
5 zile ale sdptamanei, cat danseaza, Plaeate
48 km., iar in 52 saptamami, 2496 kilometri.
Socotind aceastä, medie, pentru un trap de 1-111-11-111144441+14 44-1-1-14444-114-1444-144-1441-1 I-11.4 .11+14-114444-11444+
18 ani, ar rezulta aproape 45.000 km Mai
mult deck inconjurul pamântului pe la
equator!
Cat priveate frurnosul spate, cu care e in- Dentistbulonti?
zestrah domniaoara 'Prude Brionne, trehue Incercati si venili la
s`á mentiondm ca, la teate concursurile a
obtinut premiul intai, desi n'au lipsit con- LEO ROSENBERG
curente de temut. Sir. Carol No. 6 (vis-a-vis posta)
Expertii in materie de frumusete, Bustin
adeväratul semn al unei trerfecte fru- Prima consultatie gratuità.
museti fizice femenine, este suatele. Si se
Pare ca au dreptate, pentrucä pe arid o
4-144-0-114 f-1-144+14444-111-11-11-0-1444+11-111-441144-114+.1441-141144.4-11+1-..".
fata sbarcita sau un nas diform se pot ci- Notati aelpesa:
zela, cu ajutorul mijloacelor technioe mo-
clerne, spatele rämâne totdeauna natural. E
chiar un foarte bun indiciu asupra &IAA- Academia Superioprä de Croitone
Mil si caracterului femeii, ffincica simetria D. THEODDRESCU
corpului are o mare inrâurire asupra a-
cestora. Bueureeti, Halelor,
D-aoara Trude spune c. datoreate spatele
ei frumos profesiunei de dansatoare. Prospect oration la corers,
,AAAAAAAAJNA/ `VVVVVWYVVVVVY, ,vvvvy (W%/Wyvy-1/"VVVVVVVYVVVVYVVVYVVVVVIAA
SANATATEA
PRIM
DENTIFRICE
0 luná printre femei
Dorind fad, o descriere cat mai real&
a vietii pe care o duc femeile pierdute, zi
Henry Paulman
arista pariziana Maryse Choisy s'a deghi-
zat in femee de rand pentru a putea pd-
trunde ea servitoare in bordeluri, sau s'a
Cunoscutul pianist cu
renumitul sàu Jaz:dilandz
pentru serate, baluri, ma:
transformat ea insäsi in prostituatd pen- tineuri, nunti, etc Str
tru a sta in cat mai mare contact cu acelea Brezoianu 5 Tel. 359/05
a caror viata urma s'o descrie. Timp de o in curte la ob e
lund cat a stat printre femeile de plAceri, Brezoi.r,
ea a invdtat lucruri extrem de interesante. "1111,NSI
cari au asigurat rtii ei un extraordinar
succes de librarie. A apárut ai In româ-
nete in Editura Eugetarea". De vânzare S. NEVEHIRLIAN
la toate librariile. Lei 55. 84 G. NAZARIAN
4-1444444444 G4+4-041-144144-4-1-04414+11-14-44-14-#444+114-11-444444444-11+
Prima F6bric5 de Covoare Orientate
CHOI
toff a zi ECT R A
cel mai nou runaár apärut
Str. Lfinfilor 52. Bucnresti
Desfacerea produselor fabricei
troasfre si mare depozit permanent
'RIVALELE ARABE de
Roman de moravuri din viata arabä.
COVOARE PERSANE
de MASSA RHÍS veriEabile, cu gareturi uimitor
Renumila romancierfi arabá 1
. de ettine
5 lei serierea complectdLa chioscari si librari .4444-44..44-11-
19
www.digibuc.ro

BEALITATEA ILVSTBATA
TREI CRIME CELEBRE
(Urmare)
versiunea cea mai otra-
virea... Dar autopsia a desminfit acest soon.
$1 nici peinti azi, nu s'a putut leimuri mis-
terul.
Ceeace a apartinut lui Mee se mai poate
vedea. Studio-ul lui a fost cumpdrat de Ce-
cil B. de Mille. Frumoasa lui casti e azi, pro-
prietatect lui Carl Laemmle si yachtul seat,
pe care voia petreacti week-end-ul e
proprietatea Corinnei Griffith.
A DOUA CRIMA: MOARTEA LUI W. D.
TAYLOR
Despre aceastd a doua crimd nu se poate
spune mult. Doar cd, prin calitatea celui
ucis i prin aceea a tuturor cari se gdsiau
In preajma lui, In momentul crimei.
William Taylor era un director de scena
foarte apreciat. Taylor avea o prietenk, o
femee care azi e complet uitatà dar care era
cea mai sdrbátorità dintre vedete: Mabel
Normand. Cum fidelitatea nu e tocmai ca-
racteristica omului In general, a bdrbatului
In particular, Taylor mai avea o dragoste:
pe Mary Miler Minter.
Intr'o seard, William Taylor chemA la el
pe cele doua femei. Era pentru a se lichida
chestia? Era aceasta intrevedere pornitá
dinteun diletantism? Nimeni nu a putut sti.
Mabel Normand era in seara aceea sub apà-
sarea cocainei si Mary Minter Muse peste
masurà.
Vecinii auzirgi ilsete i tipete... Dupa
miezul noplei, se auzi un foc de revolver...
A doua zi, dimineata, Taylor fu gäsit, In-
tr'un lac de sânge. Murise.
Nu s'a putut sti daca s'a sinucis say daca cul cu banz. O clzpa iii urma, usa automobz-
1-a ucis una din femei.
Misterul mai dainueste i azi.
si Mabel inebunit de
Acum, Mary Minter a dispärut4.1****44+144+++04-14+14-14+1+1+1
44-04.44-44-41/1.44-11-444-1144-40-11-114444-4144-0-1144444-11-11-11.4
1111=111111111111111111111111MMIMINRIBORI
I1NSTITUTU1 DE FRUMUSETE
LILLY"
Calea Grivilel, 18 Etajul I
Telefon 302/56
BUCURESTIII.
11111111111111111PREIMIRMEMIENIIIIII REIM
r 1111=11111115111,
Normand li nimiceste, cu stupeflante, zilele
ce par numArate.
CAZUL HICKMANN
Acest caz deptiseste, in graztivie, pe cele-
lalte.
Intr'o zi, o fetifel, Marion Parker, in vdr-
stät de 12 ani, se intorcea dela scoald. Fu
acostatei de un tdneir cu inferfisare onestii;
Sunt dela barzcd, a spas teindrul,
si total D-tale mi-a spus sei vin sit te iau.
Bcitreinul Parker era casier la o bancti in
Hollywood.
Nebtinuind nimic, micuta Marion se sui
in Ford". Seara, pàrinJii si-au asteptat in
zadar copila. Primird in schimb, un bilet,
astfel redactat: Nu i se va face lui Marion
rdci un reiu, dacei yeti aduce 1500 de dolari".
Ca sei hoteirascei mai sigur pe d. Parker,
criminalul sili copilul sei scrie si el ceite-va
cuvinte:
Tatti, trimite repede bardil Mi-e fried!
Greibeste-te".
D. Parker prevent politia §i, inconjurat
de sase automobile cu detectivi, se duse la
inttilnire. Dar criminalul care a fost iden-
tificat, se numia Hickmann, recunoscu
dupd culoarea Buick-urilor, cá pcirintele e
intoveirdsit de politie. Fugi i trimise d-lui
Parker o nonei scrisoare:
N'ai fost orn de treabei. Politia era ca
D-ta. Totus ii voiu reda pe Marion dacti vei
veni singur cu acei 1500 de dolari".
trebuia sti se execute.
A doua zi, d. Parker sosi singur. Avea a-
supra lui banii necesari. Dupd cinci minute
de asteptare, veizu un automobil. Ii zeiri co-
pila care-I privia en ochii ei albastri. 0 met-
nei se intinse si bedrtinul casier remise pli-
lului se deschise si la picioare cdzu trupul
neinsufletit al lui Marion, in vätzul tatedui
groazei.
.11-14+144+11-11411411141144-H-Hilit-144+4
444-0-11 1-1,
SALON DE COAFURA
§I
LEON
INSTITUT DE BEAUTE
BUCURESTI, Calea VICTOR I E I, 18
1/184-1/16 DE PREFECTURA Di POLITII
Aplicaliuni cu Henne. Decoloratiuni. Postische invizibile. Tunsori moderne
aranjate dupà figurfi MASAGE. MANICURE :: Aranjatul sprincenelor.
Cel mai modern gi elegant salon
eu eel mai buni speeialisti
PARFUMERIE SI ARTICOLE COSMETICE
INCHIRO1 BETEL!, GARNITURI de LAMAITA ptr. MIRESE
LANAR1A
A. & L. DAVID
S'A M UTAT Cu care ocaziune s'a pus
TIM11=1111111111111 In vfinzare un mare stoc de
Blànuri, Piei 5i Mantouri de Mani
STRADA COLTEI No. 22 APROAPE DE SF. GHEORGHE
g II NOT AT I DINE ADR ESA
www.digibuc.ro
9 Noembrie 19129
Hickmann se reizbund astfel in chipul eel
mai odios Mind cu o indemtinare de chi-
rurg trupul micei nenorocite. Era complet
golit. $i ca ochii sei fie tinufi deschisi, Hick-
mann introdusese in crania, an fir de fier
care finea deschise pleoapele. Trupul fu
umplut cu cdrpe...
Intreaga Californie scoase un strigtzt de
grocati. Polilio fu mobilizatd. Cu orice pref
trebuia arestat aces! criminal, care nu avea
mai mull de 19 cud. Pe sosele, la orice rds-
pantie, automobilele erau oprite si cercetate.
S'a ajuns sti se ofere premii pentru desco-
perirea crirninalului. Nu se ajunse la nici
un rezultat.
In sftirsit, iatei cd la Seattle, un stitulet nu
departe de Los Angeles, doi agenti arestard,
din intdmplare, intr'un Ford obisnuit pe
Hickmann...
Interogatoriul incepu. Ceeace sgudui chiar
pe politisti era cei acest criminal cicidea do-
vadti de o linite ca adeveirat impresionan-
Id. Nu Mica nici o greutate. Meirturisi totul.
Rind la cel din urmei =tenant. $i mai fine('
sei incredinteze intreaga lame, cei Marion nu
a suferit cu nimic...
Inainte s'o ucid, am adormit-o, spuse
Hickmann. Apoi am stráns-o de geit si, pe
arm& am teliat-o in buceiti. Voiam sei met red-
bun pe fatal ei, care m'a irrselat. Dar ea,
mititica, nu a suferit de loc".
Medicii venirei, fireste, sei-1 examineze
tog furd de acord cá Hickmartn era sturtitos
la minte.
A fost condamnat la speinzureitoare.
ispeisit astfel cumplita
$i Hickmann
crimei. * *
Iota' dar o noutt infatisare a Hollywood-u-
lui. E desigur, diferitat de aceea pe care ne-o
slujeste ecranal si de aceea pe care ne-o de*:
irnaginatia imbelsugatti, cdreia ne place sd
ne derruim, ceite-odatei.
If I 01000+e G-44-01H-11-114404411+114411+11.4 11-11.4-14144+1M+11
Telefon 382/74
CU MARE REDUCERE
DE PRETURI
 REALITATEA ILUSTRATA.
1000 de ani inaintea lui Tut-Ank-Ammon
Cine n'a auzit oare de Aztecl,
acel popor despre care existd a-
tâtea legende si care locuia In
Mexicul de astdzi? Un popor ca-
re ar fi dominat vreme Indelun-
gatd mai toatd America Centrald?
Cat? Atâta vreme pând când
nul din cei mai cruzi conquista-
don ai Spaniei, Fernando Cor-
tez, Mântuitorul alb", cum II.
numiau In credinta lor copildrea-
sea locuitorii cu pielea ardmie, ai
acestui tinut, pe atunci ferme-
cdtor ca paradisul si astdzi pus-
tin, in cea mai mare parte... Wand
când acest mântuitor, distruse,
In numele lui Christos si al poftei
dupd aur mdretia unei culturi,
care nu e intru nimic mai pre-
jos de cea a vechiului Egipt.
Aztecii au dispdrut. Dar numele
lor va continua sä figureze, in is-
toria omenirii, acoperit de strAlu-
cirea gloriei.
Ei erau un puternic trib raz-
boinic, când, acum vre-o 4000 de
ani, In epoca lui Tut-Ank-Ammon,
au cotropit imensele popoare,
care locuiau continentul nordic si
cultura Maya ale cdrei urme, stiin-
ta etnografica le urmdreste chiar
eu 2.000 de ani In urnid.
Mai ales, In Iucatan, au desco-
perit arheologii comon arheolo-
gice nebdnuite, intre altele au
scos la iveald ruinele unor dà-
din minunate si au colectionat
nurneroase obiecte pentru muzeul
national din New-York.
Dar si In Mexico, primele in-
cercdri timide au fost incununa-
te de succes i cât se poate de
promitatoare. Asa incat guvernul
a oonsiderat drept o datone na-
tionald sa institue o expeditie,
Pétrole Hahn
contra cdderei
Farulul, contra
mAtretel si a
tuturor aledilu-
nilor pirului.
Prescris de cátre
corpul medical.
De viinzare la toate farmacille,
drognerille, partumerille,
saloanele de coatura, ete.. .
Blanfiria IACOBSON
BUCURESTI Strada Carol No. 42
IBISnuri fine, Mantouri de BlanI
MARE ALEGERE
ATEL I ERE PROPRI I
I: PRETUR I CONVENAB I LE
9 Noembrie 1929
compusd din cei mai buni arheo-
logi echipati cu toate cele nece-
sare.
Trebue sd spunem cd Earl Mor-
ris, conducatorul expeditiei, are,
In ce priveste descoperirile, un
noroc proverbial. Aproape 7000
de relieve, perfect pdstrate, au
fast scoase pând acum si cu aju-
torul lor se pot reconstitui, e-
poci mari, de mult dispdrute.
Intre aceste relieve, se afld mu-
mia sau mad bine zis, semi-
mumia unui barbat, ingropat a-
eum vre-o 4.000 de ani. Aspectul
mumiei si al mormântului dau
indicatiuni asupra religiei si a
ceremoniior lacuitorilor antici
din Mexic. Unele dintre ele amin-
tese datinele egiptenilor: asa de
pildd ImbIlsamarea i bandajarea
mortilor, in imprejurdri ce e
drept, care, pe noi, ne infloarä,
cum ar fi obicelul lor de a tdia
mortul In trei pdrti, cap, trunchiu
si picioare si a le ingropa strâns
lipite unele de altele. Capul unna
sd se urce la cer. Picioarele sa
pribegiascd prin infern. Trupului
li era Insd pdstratd o sound necu-
noscutd, intre cele cloud lumi vii-
toare, dupd cum faptele sale au
fost bune, sau rele i ...pentru ca
umbra sd nu se poald elibera si
sd fie astfel strigoi prin lumea
muritorilor. Bocitoarele vechilor
Azteci teseau, In jurul benzilor de
pânzd ce legau trupul, franghii de
cânepd.
Astfel Inväluite, trupurile se a-
senanau unor larve de insecte.
Era credinta cd numai asa sufle-
Mumie de Aztec (2000 ani a. Chr.) tele celor decedati, pot astepta
(Copyright by Realitatea Ilustrath") ceasul supremei relnvieri.
f-f+I )44-14-144 fifi 11-11-1144-1-114-1-11-11-114-11-1 44,14 G+144-1111+1+1141++! 4444 44,7-4-14-11+11-114-1114+1444-4Th
UM USET IDEALW
PUIDEA
I N pizza
A!'4 PAPIS EA
44144-04.4.44-1044.4444444114.+44-1-114414.
INSTITUT COSMETIC MEDICAL
(Institut de infrumuselare)
StirbeyoVodd No. 34 Telefon 31144
DR. F. KOVACS
Specializat la Viena
Boh de piele si cosmeticii. Diatermie,
Raze Ultraviolete, Fizioterapie.
MODELE ORIGINALE Ingrijirea fetei. Distrugerea radicald a pärului
de prisos, sbarcituri, negi, cosuri, pistrui, semne
LUCRARE IREPROSABILA
::
El111.1111.111/11111111111111*
de nastere. Tratament de intinerire. Cull de
sldbire localá i generalà. Varice, etc.
Vânzarea produselor proprii.
21
www.digibuc.ro
 BEALITATEA ILUSTRATA 9 Noembrie 1929
,INN4-441111411111/

Carte de mare ajutor tineretului

Posta medicalá a 3ealitaiii Ilustrate1 INUNILE
1

0 MAMA, Bucuresti EVELIN HOLT 61INDULUI

Nu putem sti de ce naturg sunt bu- Pentru hypertrofia tiroidei sunt doug fe- Mai multi sinitate Viati mat lungi
boaiele" ce v'au apgrut pe fata. luri de modicamente: preparate de iod si Mal mult succes prin puterea
N'ar fi rd.0 S vg aratati unui medic. In extracte de glande. Se citeazg si noi singuri
tot cazul trebue sg desinfectati in fiecare zi am obtinut succese si cu iod.
fata cu un tampon de vatg muiat in alcool Dar ambele trebue s vi le prescrie un 2.000.000 exemp. in engiezege
sau ap oxigenatd. Seara vg, ungeti cu nu- medic. E absolut necesar aceasta fiindcg
ting alifie boricatä zincatä. d-strg nu ne puteti spune cauza cresterei Cult Romaneasca Bucuregti, Str Pitagora 40 lei
BRUNETA, BLONDA, Bucuresti glandei tiroide la d-strg.
a) Sunt In adevgr medicamente (extracte CITITOR T. T. R. 4444+11-11-1-11-11-11-1 I-11-11-1-1-14-0444-1-11-114-4-1-1

de glande) cu care se poate stimula creste- Numai o interventie chirurgicalg credem

rea omului, dar numai pentru acele talii cí v'ar putea scgpa.
mici, care sunt cauzate de vre-o boat& Bg- Dar nu vti putem da sfaturi precise fiind-
nuim Ca' nu e cazul Atunci numai ca, nu ne dati multe REGELE VOPSELELOR
gimnastica (la institutul de educatie fizicg)
v'ar putea inglta.
b) Pentru depilarea pgrului sunt anumite
AGLAIA POPESCU, Bucuresti
Pentru peftii de mgacare e toarte bine un
este
paste cam periculoase. Dar mai bine sd. yid pabgrel de vin de china inainte de mas),.
argtati unui medic dermatolog (va intre- Dar dad) sunteti nervoasg ar trebui sd
buinta elec+-3elte(ea). Acest mod de tra- evitati alcoolice.
tament cere multä rgbdare din partea pa-
cientului si lasg, uneori cicatrice.
D-rel A. C., Silistra.
Mai bine luati atunci
Tra amara. Tra chinae Compos. Tra gen-
tiana Cate 5 grame.
De 3 pe zi câte 15 picaturi (inainte de
lostantanie
cea mai bon5 vopsea de
V'am scris i prin postd. masä) in puting apIt.
Nu yeti putea slgbi decat prin dietâ i a-
ANETA (MICUL BUJOR)
Or in toate colorile
flume: nu mâncati paine; nu mâncati prg-
Existä un singur leac pentru
jituri, dulciuri.
Nu beti apd la masâ, ci numai Intre mese.
Mâneati legume, carne (nu sosuri). Nu mâncati numai lucruri care nu in-
d-strä:
Un flacon Lei 80
mâncati unt. Facei gimnastica ; dormiti grasä. Came, cud, legume. Nu mâncati pai-
putin; umbilati mult. ne, fainoase, prájituri, dulciuri. Mâncati De valuare: Drogherli, Farmacii,
S. ASOVSKI, Bd lti
putin si nu beti apá in timpul mesei. Nu
mâncati unt, sosuri. Coafori, ParfumerD
a) Miopia se poate lecui dacd a fost co- Noi nu cunoastem starea d-strg. materia-
rijatd dela Inceput cu lentile (ochelari) po- lg, nici etatea d-strg'. Altfel v am recoman-
trivite. da masagiu general (s1 vi-1 facg o mas- 1-1111-11-11444-14+11-1-114441-0-11-0-11-1144-6144
Dacd dateazd de mai mult timp nu se seuse,.
poate lecui oompdect, ci se poate opri pro- Luati o cutie
gresul ei prin ochelari (dentile) potrivite de
nu oculist sau optician priceput. Kissingen &Wen (Boxberger) Université de Beauté
b) Pentru curdtirea dintilor (indibirea)
lor dentistii au mijloace bune. Azi se Intre-
buinteazd raze ultraviolete, dar la noi nu
le-au introdus lined dentistii.
Veti lua Cate 2 pilule dimineata si seara.
Nu dormiti mutt nu umblati mutt.
Cântariti-vg, la inceput si dung, o curg de
o lung cântgriti-vg iar.
IsCEDIB
PARIS CHAMPS ELYSÉES,
93

39.
Mai scriti dupg o lung. Nu disperati. Anunti deschiderea filialei sale in
UN ELEV DE 15 ANI, Bucuresti Bucuresti, Bulevardul Carol No. 21.
Nu fii speriat. Toti tinerii au vom recomanda i alte diete la nevoe. Tratamenie nol pentru intratinerea
Nu e nevoe de nici un remediu. 0 GRECOATCA tenului. Specialitäti originate in De-
S'd nu bei excitante (vin, rachiu, cafea. Jumgtate din scrisoarea d-voastrá s'a pozit. Propr. REGINE ZAHARIA.
Sd nu dormi mult pe saltea. Sd nu citesti pierdut.
romane erotice si sà faci multd gimnas- Contra constipatiel luati o cutie de Pilule
Led. de cascarin. Veti lua seara 2 pilule. 44-1-0-9-1-0444-144-1-04114-14-0-14-1444144+14-W-41-1-1444-W-14404141-0-17-04-9-1
....-eagligsvp......emeR,
CRISTIANA, Bucuresti JULIANA
a) Pentru desvoltarea pieptului yà poate Urmati pentru cosurile dela spate un
folosi numai giomnastica (luati lectii fie la tratament cu raze ultraviolete la un medic.
lin profesor de gimnastied, fie la Institu- LUPE VELEZ, Loco
tul de educatie fizicd). Ar trebui sg vg, ardtati unui medic, totus 150 Aparate RADIO
Contra nasului ros" trebue sá vá ardtati vg, putem recomanda sd mâncati zilnic du- de 3 Lfimpi
unui medic dermatolog. In tot cazul sd nu p), masg compot de prune cu multá zeamg. Desluiri la P.ddio Centrala i
beti aIcoolice (vin, coniac) si cafea. Ungei- Mâncati fructe, legume multe. Luati pi- Str. Sft. Gheorghe Nou No. 5
vá cu glicerind amestecatá ou apd Male recomandate mai sus lui: Micul 11

cdidutd. Bujor. Yg.

1.144-1-11-11-11-11-1-14-1111-14-01-044444+544-0-144144-144-1144++/-044 0441441-114 44+44-114444-4-11-0-0-1- -0-141 4 4144441-14-1-14-114-0-0441+1-1144+11-11-1-14-1-1411-1144+144M4+14+ 44-0-4- 1-14-5-11-14-0444-54-11-11+14-0-1-1-411-14-14+

Acesta este adeviratul ANTICOR PARFAIT D-rul N. ULMEANU

au renume mondial Medic al Bailor Teltirghlol
:-: care starpeVe definitiv Boll de Femei, chirurgicale, Ve-
nerice, Diatermie.
Bätäturile
Fiecare tub are inscriptia FABRICANT HENRY COHRS:
Stradela Sit Nkolae
Consult. to
e1arI Mo. 9 (prin Liman)
12, 5 7-
Telefon 340/68.

444+11-14-10-11-#44-64-14-11-C64+1-1+4114-114444444-4+-14-f 1+.4-5+44-5 -+55 --- 4. tt 4-04-1.04 414. 1 144-11-11.11-411-11-1144 4-44.1.4-11-04.4444

amomossums
IDOCTOR VELESCU CONTRAR svonurilor ra'spândite, aducem la cunastinta
DENTIST numez oasei noastre clientele, ca' la despärtirea FIRMEI
Sef Asistent la Clinica Dentará dela
LOUIS & LEON, am Minas la salonul de coafurà"
V itcultatea Dentistica din Filadelfia (America)
LOUIS F I UL din Calea Victorlei, 41
Cu toatä stima
Bucuregi 13-UL ELISABETA 24 (Cipmgiu D-rele ELENA, FENIA, SONIA, MARP%
Consult 2-8 seara NOMMENOMM

www.digibuc.ro
 REALITÁTEA IlLUSTRATA.
Shia' pentru Frumusefe
Valencia. Pentru comenzi de produse vA
adresati direct Institutului de Infrumusetare
din Bucuresti, str. Eroului, 4.
Nutiyor, 0 stretinet, Puya, Rotunda Fadette,
Ema Spiropol, Mimi cea cuminte, Maria
Georgescu, Cicica Ludamir, Desperatul, Bru-
neta dretgeilaye, Una dintre cele matte. VA
rog sA nu-mi luati in nume de rdu dacd As-
pund la toate odatA pentru aceeas intrebare.
Pentru creyterea yi intátrirea reidäwinei pet-
rului, veti utilize urmatoarea retetA; Veti
spAla capul saptdmAnal cu urmAtoarea so-
lutie : Radix Saponaria 100 gr. Lemn de
Panama 100 gr. Sdpun de Marsilia 100 gr.
Rhom bun 250 gr. AO de ploae 5 kilogra-
me.
Veti fierbe rAdAcina de Saponaria, Lem-
nul de Panama si Sdpunul de Marsilia ras
pe rAzAtoare, inteun litru de apA de ploaie
timp de 2 ore. Apoi veti strecura solutia
oblinutd o yeti amesteca cu restul de apA
cu 250 gr. rom. Cu aceastä apA caldA veti
spAla bine capul de câteva ori, frecând e-
nergic rAdAcina pArului. DupA uscarea lui,
veti frictiona rädäcina cu armátoarea solu-
tie fAcutd la farmacie: PilocarpinA 0,50 gr.
cloral hidrat 2 gr. T-ra Capsici i Cantaride
a 20 gr. Sublimat corosiv 0.05 alcool de
Lavandula 150 gr. Ulei de ricin 20 gr. Ga-
pul 11 veti frictiona zilnic cu aceasta solu-
tie; iar odatA pe sAptAniânA II yeti spAla cu
cele 5 kgr., apA ce v'm prescris. Pentru
mAtteata veti utiliza: Amoniac pur 20 gr.
Carbonat de potasiu, 10 gr. Clorur de Sodiu
20 gr. Cloral hidrat 5 gr. Chinind sulfuricA
5 gr. T-ra Jaborandi 25 gr. Alcool pur
250 gr.
Nutzi, Laurescu, 28 ani, Lizica Silitra, E.
Plopa, Melizanda, Estera Crainic, Ricardo
Cortez, Anna May Wong, 20 cud, Ploeyti,
Titi Negetescw, Emilia, Mimosa, I. lefart,
Missa care vu veni, Hie Sandora, Liana S.
Todido, Kaiser Ernest, lonel de peste deal,
pentru coyuri, puncte negre ten gras, vor
intrebuinta: Mentol pur 0.50, Acid Salicilic
1 gr. Salol 2 gr., Alcool pur 250 gr. Apä de
roze 50 gr. Glicerind 20 gr. Ether 25 gr., va
sterge seara obrazul bine cu vatd i ou apa
aceasta de toiletA oare inlocueste sdpunul,
apoi va unge obrazul cu crema: ResorcinA
1 gr. Hg pp. Alb 2 gr. Zinc oxidat 2 gr. Va-
selinA Lanolind a 20 gr. Ichtiol 1 gr. Di-
mineata yeti spAla obrazul cu zeama de la o
lAmAie, un pahar vin alb, un litru apA de
ploaie. Intern vor lua dimineata drojdie de
bere sau: Na sulfuric 5 gr. Na citric 10 gr.
Na bicarb. 7 gr. Na phosforic 8 gr. topite
la un litru apA, yeti bea un pahar diminea-
ta pe nemâncate. DupA mese yeti lua cAte
Urn bulin: Benzonaftol 0,15 gr. Pulv. rhei
0,15 Sulf. 0,20 gr. iar seara yeti mânca la
culcare un compot de prune afumate fácut
eu miere. Regim sever, oprite alcoolul, sA-
rAturile, piperul, acriturile.
Violette, Japoneza, Mary Kid, doritoare
de gene lungi le vor unge in fiecare searA
cu PilocarpinA 0,10, Ulei de vaselind, sau
Unt de ricinA 20 gr., cu o mica pensulA, du-
pd ce vor spAla ochii i genele cu apA de
roze sau ceai de musetel slab.
Abonatul C. C. Caroline H. Cunosc o mul-
time de relete perttru depHarea petrului de
prisos pe brate, picioare, obraz dar toate a-
duc la acelas rezultat, cresterea la loc. Deci
sfAtuesc peutru acest neajuns epilarea cu o
pensetA micA dupA ungerea locului cu No-
vocain& 0,05 VaselinA 10 gr., sau sedintele
prin electrolizA la un institut de frumusete
din capitald.
Pentru corp sau brate, depilatoarele din
comert.
Coca Bráila, Malheureuse Claire: pentru
catifelarea yi albirea mednilor aspre yi royii
vor utilize: Menthol 0,25, Alcool 50 gr., An-
tipirind 5 gr. GlicerinA 20 gr., Apd oxigenatA
100 gr. Veti spate mAinile seara cu Mini de
rnigdale i säpun de Marsilia, le yeti sterge
bine cu vatA mulatA In solutia de mai sus si
apoi le yeti unge ca Amidon 10 gr. Glice-
Hui 100 gr. apA de roze 20 gr. T-ri benzol
1 gr. Zinc oxid 5 gr. Frecati bine Inteun
deLAURA
mojar amidonul, zincul cu apa de roze
glicerina si puneti Inteo baie Marie o ju-
mAtate de orA pAnA se solidificA. Apoi pu-
llet" T-ra benzol.
Cu aceastà pasta veti unge mAinile In
strat gros, iar noaptea veti parta mAnusi ve-
chi de piele.
Alla &lift, Miltreiguna, Ina, D-na Geta, pen-
tru ride, vor utiliza Sulfat de zinc 1 gr. Alu-
meu crud 1 gr. Ulei de roze 5 picAturi, La-
nolinA, VaselinA a 15 gr. Inainte de cremA
veti sterge obrazul cu yard' si cu Oxid sali-
cilic 0,50 Mentol 0,25 Alcool 100 gr. Gliceri-
nA 20 gr. ApA de hamamelis 250 gr.
Iwanya, Tina Tinel yi Nutzi, Tigeindu§a,
Lya de Putty, Mimy, Bruneta cu ochi verzi,
Olgula, Fleur étiolé, Gretiyor, Marioara ¡g-
nat, Riga, Marieta Danielopol, Annie Mi-
chon, Fetila bedaie, Narcise, Sug, Nufiir, Mal-
vina yi Magdalena, Ella Hugo, Haida, Sunda
IL Rini& Ploeytean, ce-mi cer un sfat pen-
tru albirea tenului, scdparea de pete
urme de coyuri, nas royu etc..., le recomand
Un litru rachiu bun, 8 gälbenusuri de ou,
GlicerinA 100 gr. Zeama de la o
formol 2 gr.- Veti freca bine galbenusurile
de ou cu glicerina i zeama de lämAie dupA
care veti aciduga putin cAte putin rachiu,
apoi la urmA formolul pând yeti face o e-
mulsie laptoasAVeti sterge obrazul seara
ca vata muiatA bine In acest lapte, apoi il
yeti unge In strat usor cu; Cetaceum 8 gr.
CearA 6 gr. Uint de cacao 5 gr. Ulei de nucA
60 gr. Perhidrol 5 picáturi.
Ochi negri, Pistruiatul, Rusoaica, Ocri
Madura, Flora, doritori de a sceipa de pis-
trui; recomand apa de toiletA urmAtoare:
Alcool de camfor 10 gr. Glicerina 5 gr.
Apd de lauro-cerasi 50 gr. apA de hamame-
lis 100 gr. de steps obrazul cu vatA; iar in
urmd crema urmAtoare : Hidrochinonä 2 gr.
Ung emoliens 40 gr. ZeamA de lAmAie 10
gr. T-ra benzoe 1 gr.
Nadya, Mare de Creing, ce-mi cer o re-
cetA pentru porii ditaktli le recomand; Men-
thol 0,50 gr. Acid salicilic 1 gr. AO de lau-
rocerasi 50 gr., ApA de hamamelis, 100 gr.
Aether 10 gr. apd de toiletA iar pe urmA
crema: GlicerinA 3 gr. ApA de roze .12 gr.
Acid stearic 1 gr. Carboaat soda 1 gr. prin
saponificare la o tarmacie.
4+114
UN TEN INCÂNTATOR LA 45 DE ANI
0 refeta de frumusefe simplà si pufin
costisitoare care merità mai :nun ca
sfaturile oricAror
Aplicati pe fata Dv. seara inainte de cul-
care putinA cremA proaspAtA uleiu de
mAsline predigerate i veti observa chiar a
doua zi dimineata, deosebirea
extraordinarA. Veti rAmânea
surprinsä i IncântatA de a ve-
dea cum pielea Dv. a devenit
minunat de CAUArA. De indatA
ce produsele indicate mai sus
sunt In mod convenabil predi-
gerate prin mijloace artificiale,
creme i uleiul devin absolut
negrase. Nu numai cA aceste
ingrediente fac pielea fermA,
catifelatA, fragedA i rozA, in-
fuzându-i o nouA viatA, dar
prin faptul cA i se furnizeazA
un aliment asiMilabil in mod
RECOMANDAM I INTREBUINTAREA SApUNULUI DE PRUMUSETE TOKALON
NOTA IMPORTANTA. Crema Tokalon ambele contin InsA cele mai pretioase ingre-
se vinde cu garantia formalA i pozitiv& cA
dacA nu sunteti IncântatA de rezultatele ob-
tinute, banii vi se InapoiazA imediat si In
mod integral.
Creme Tokalon i SApunul de Frumusete
Tokalon se fabricA de Compania TOKA-
LON", Paris, 7 rue Auber.
Crema Tokalon se preparä In doui foluri:
una absolut negrasi i alta parin grasi ;
www.digibuc.ro
9 Noembrie 1929
Dupi numeroase insisteWe
s'a pus la dispozitia publicului,
unica, neintrecuta
CREMA LAURA
Nr. 1 pentru catifelarea tenului i Nr. 2
pentru indepartarea eosurilor, bubulitelor
etc. LEI 100 borcanul. Se giise;te la r rind-
palele farmaeii i drogherii din Capital&
cum §i la magazinele de coafurá Leon
(Celee Vietoriei, peste drum de politie),
Beer, furnisorul Curtii Regale Calea Vic-
toriei, Drogheria Zaharia (pieta Sft. Gheor-
ghe).
Pentru provincie a se adresa farmacia
Bruss Calea Vietoriei.
4-11-11-11-11444+114441-1111-0-11-14.--1.1444+++++1444+6114+1+11 4+,
Institut de Beattie
Strada Etoteanu 5
in dosul Fundatiei Carol
massage manual
vibrfitor
Li
diferite aplicatiuni
-I Ill
Emmismagaziamramommismiammon
CASSA
..40%
Telefon 79/79
sE GASESTI. UN FRUMOS ASOR-
TIMENT DE PERDELE DE TOT
FELUL LUCRATE DE MANA CU
PRETURI FOARTEREDUSE
BUCURE$TI
STR. LABIRINT No. 40
direct si acolo unde e mai mare nevoie,
aceste ingrediente contribue la reconstitui-
rea tesuturilor contractate si la suprimarea
ridurilor chiar deja formate.
Farmacistul Dv. poate sA vä
prepare crema i uleiul pre-
digerate in cAteva zile, sau
Dv. le puteti gAsi gata prepa-
rate si In mod stiintific do-
zate inteun produs cunoscut
sub numele de Crema Toka-
Ion. Mii de fete tinere cari au
depAstt vârsta de 40 de ani
chiar 50 de ani, au obtinut un
ten foarte frumos multumitA
ntrebuinflrii regulate a aces-
tei creme minunate pentru
piele i tesuturi.
diente pentru intinerire i Infrumusetare.
NOTA. Crema Tokalon se vinde in bar-
cane obisnuite la pretul de Lei 80 bor-
canal gi In borcane (table, continând in-
doita cantitate a celor obisnuite la pretul de
Lei 120, borcamil. Un Säpun de FTIMIll-
sete care confine spumrt de cremA costA Lei
40. Aceste produse se gisesc de vinzare
pretutindeni i la PARFUMERIA ELITE!,
Bucuresti, Calea Victoria No. 39.
 REALITATEA 1LUSTRATA Noembrie 1929

Miss Romania" 1930 Copii, scare si luminä

va piece la concursul international, in primivari
Lucrarile de organizare ale celui de al
doilea concurs, instituit de revista Rea li-
tatea Rustrata", pentru alegerea unei Miss
Romania, pe anul 1930, au inceput si dl-
nic vrimim la redacfie nenumarate in-
scrieri.
Cititoarele noastre i publicul femenin
din lard s'au putut convinge, atilt din rela-
tärile presei mondiale, cal si din povestirile
d-rei Magda Demetrescu (Miss Romania
1929), publicate in ziarul Dimineafa", si
despre seriozitatea concursului nostru si
despre minunata recompensa acordata fra-
muse fii.
De data aceasta, concursul de frumusefe
se va desfäsura cu ci mai mult fast decat
cel (recut, pe deoparte pentru cà avem ex-
perienfa necesarli, si cunoastem precis fe-
tal cum se desfasoarei concursul internafio-
nal la Galveston, pe de alta pentrucá, in ur-
ma cererii publicului, am hotärit ca anul a-
cesta, concursul sa fie public.
Vom institui jurii de alegere .judefene,
care sei aleaget pe cele mai frumoase din re-
giunea lor, iar dintre acestea care vor veni
la Bucuresti, o comisiune centrald, alcatuita
exclusiv din artisti, pictori i sculptori, va
alege pe Miss Roman:a 1930.
Intregul concurs la Bucuresti va fi filmat
de ciitre casa Gaumont" sub regisoratul
d-tui Jean Mihail.
Am inceput pregatirile de timpuriu, spre
a evita gerurile mari, care la noi sunt de o-
biceiu pe la sfeirsitul lui lanuarie i ince-
putul lui Februarie, si spre a avea timp su-
ficient ca dupa alegere, Miss Romania im-
ilrII1 rIMINE111
preund cu celelalte concurente europene,
care vor pleca la Galveston, sa facia o cal&
torie de agrement, îñ toate orasele mai mari
ale vechialui continent. In fetal acesta cal&
toria, una dintre cele mai aträgatoare parti
ale concursului de frumusefe, si care se
face cu un lux si un fast extraordinar, se
prelungeste ca 'cloud luni.
Condillunile de participare la concursul
din anul acesta sunt aproape iclentice cu
cele din aunt trecut 1 anume :
CONDITIUNI DE PARTICIPARE
Candidata trebue sa alba virsta de cel
ant el nu mai mult de 2.
putin
Trebue sA nu fie, nici si nu fi lost cA-
saloritA.
SA trident( la pArinti sau din munca cin-
stitA I sA alba o purtare perfect moral&
Nu sunt admise artistele de odce tel VI
nici manechinele.
La acest concurs poate participa oricare
din candidatele la concursul nostru din a-
nul trecut, intrucat n'a depa§it limits de
varsta. Nu pot lua parte, tusk acele domni-
pare, care se vor fi prezentat la vre-un
concurs internationaL
Fotografia care ni se va trimite, sa fie de
data cat mai recent& Aceasta fotografie
n'ars cleat un rol ellmtuatorin, intrucat
pa baza fotografillor, nol emitem invitati-
unl la coneursurile tudetene, care se fac in
flecare capitala de Jude' si in Bucnrepti
prim prezentare personalL
Buletinul trebne completat cu cea mal
mare ezactitate si pus intr'un plic cu foto-
grafia. Pe plic se va scrie, pe langa adresa
(str. Constantin Mille No. 7, Bucuresti I) si
indicatia: pentru concursul de frumusete
pe 1930". Aceea§ indicatie trebue s'o poarte
orice corespondenta adresata cloud, rein-
tiv la concurs.

BULETIN PERSONAL 1

I.
Numele i pronumela
.1
Adresa: Strada No.
Comuna ludel
Pr ofeslune
Locuesc *)
EE Vitrsta

EE
Inältimea
Grosimea taliei .
Culoarea, pttrulul
....
Greutatea .

Ill
*) Se va indica, In acest loc, dacti, domnisoara locueste la pArinti, la rude sau singua.
al 1611Iar
44-14-8+1144-4411.4-S.0444-11414-044÷114+1.444+N+1+.14++44-#444-0444-114

PARKETOL cear 1IchId pentru parchete ARGENTINA, ARABINA

cutla de un Kgr
CEARA pasta pentru parchete cu-
tia de jumatate Kgr.
11.AZIJRA pt. du§umele, uscare
rapida cu luciu durabil, cu-
fia de un Kgr
IN DEPOZITELE DE DESFACERE ALE FABRICILOR
Lei 75. ultimele douti articole pentru inegrit si an- In briza márii Mediterane, in Mtaia ra-
gintat sobe I burlane. zelor fierbinti ale soarelui meridional sub
palmierii vesnic verzi, acolo se Infiripl
30. RADICAL nAtatea i forta, In trupuwarele gingase
prat care curata tot ce este In bucatarie ale copiilor.
flaconul Lei 15. 19.t . mai sus doi ingerasi, aspirttnd aerul
tare al marii In fata Casino-ului din Mon-
CREMA DE GHETE E LEFAN T" te-Carlo, iar jos, un grup de copilasi,
70. conservg Incaltamintea
foarte ocupati cu rostogolirea unei mingi
uriase, pe nisipul Strandului aceluias oras.
4.44-04-04.444444+114-14444-41-1-11114+0-04 4+1444+44414#4+0444-++Ft+.11.

Sir. Lipscani 106

ZIMMER & Co. S. A. R.
Calea Rahovei 134
TOT IN DEPOZITELE ARATATE SE DISTRIBUE ZILNIC PROASPAT DELICIOSUL
Untdelemn FLOR EXTRA"
Str. Buzesti 1
1
MOBILE
In executare find si solidd la
Iosif Ecker, fabricit de mobile
al Lei 40 Him in Timisoara
Sucursala : Bucuresti, Calea Victoriei 77

24
111111..111
1

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILU ST RAT A 9 Noembrie 1929

Jocurile ,Realitä ilustrate"

JOC DE CUVINTE INCRUCI*ATE
M. SA Regele Mihai I" inconjurat de
(15 puncte)
poet ardelean, actualmente fruntas averes-
sfetnici can. 52) Esarpd. 53) Dud (in sub-dialectin
(le Victor Buescu-Craiova moldovean). 56) . Califfeativul jurnalistic ce
se cld membrului unei diziclente politice.
57) Calitate ce se cere unui veritabil orn de
Stat. 63) Personagiu central in politica an-
te-belicd, germanofil, a ldsat cateva volume
de intercsante Mémoires politiques". 65)
Rau moldovean. 67) Ingrijirea arbustului
vitis vinifera". 68) Unealta despicritorului
de lemne. 69) Seful unui partid politic, tem-
perament nestabil impetnos (2 cuv.). 71)
Pronume personal. 72) Planta de podoabd,
cu flori frumoase i pläcut mirositoare.
74) Prinia silaba a unui alt cu-vant, in im-
nul sf. Jean-Baptist. 75) Primeste ! 83) In-
stitutiune ce asista pe prefect, fiind tot-
odatd si un corp deliberativ. 84) 20 de tes-
tele de hârtie (anagraMil) 85) Ora* in Ara-
bia centrald, 86) Gras in Franta, pe Aude.
87) Superioare prin rang. 89) VA1 ce acope-
rd sfintele daruri. 90) Particula negativä.
91) Membri ai partidului -liberal. 92) Cel
mai mare astronom al antichitatii 94) 0-
.rasul din care plecard Evreii, sub condn-
cerea lui Avram. 100) Ministru In actualul
cabinet, autorul unui discutat articol revu-
istic. 101) General franeez, Insdrcinat -s5
supravegheze podurile Berezinii, in timpul
retragerii din Rusia. 104 a) Zand. 105) Ce-
remonie religioasá. 106) Rezult. 110) Cân-
! 112) Idem ca la No.' 4-8 ,orizontal 114)
Arma albinei. 115) Exclamatiune de mirn-
re. 115 a) Epitet dat primului MOT politi-
eiani.
CUVINTELE NCRUC5$ATE
IN CE

VIGTOR'. VE5C11.-
ORIZONTAL: 1) Vedetti a particlului li- 102) Fundament (fig.). 103) Initiala i fina-
beral, politician iscusit si orator elegant la unui rau aurifer (lin Asia-Mica. 104) A-
(2 cuvinte). 6) Ministru in actualul cabinet. chitat 105) Cai cu pärul roscat. 107) Tare
14) National-tArdnist, fost ministru 18) In- beat anagramd). 1(18) Interjectie de nepà-
terjectie de care se ac'e uz In manifesta- sare. 109) Alfa" slavonesc. 111) Rege al
tiile politice. 19) Cinste ce succede o toc- Ungariei (1196-1204). 113) Seful si principa-
meala. 21) Tinda unei mori de vant. 23) lul orator al unui partid politic. 115) Re-
Numele initial din titulatura Domnilor ro- numit orn de Stat, a dus In ultirnii sai ani (
mâni. 24) Corn adus pe spate. 25) Medic si o politica germanofild (-1-1918). 116) Mem-
chimist german. (1660-1784). 26) Titlu dat bru al Inaltei Regente. 117) Eminent ora
regelui. 28) Unul din sfetnicii lui Carol Te- de Stat roman, cu renume mondial, abil
merarul.. 30) Sclav spartan, (minus finala). diplomat si fin orator. 118) Conclucdtorul
31) Salon eTadat. 32) Ii dorii noroc In poll- unui partid politic, in repetate randuri In rat f rancez cu opt Were?...
tied. 34) PX.ivigherea Insotita de post inv ). Pre$edinte al Consiliului de Ministri. eil acelal....
35) Distins barbat de stan avecat Si-Orator VERTICAL: 1) Fruntas national arde-
eminent (doud, cuvinte). 36) Initialele auto- lean, dibaciu conducdtor al frânelor Sta- Deslegärile jocurilor se primesc la redac-
rului Jalnicei 1ragoed47. 38) Cu totul'dim- tului (2 cuv.). 2) Initiala i finala unui me- lie panä. la 10 Decembrie 1929. Fiecare joc
potrivii. 39) Interjectie '1i6v-ind.:)=-420)" Joe cu dic si om de Stat roman (1839-1885). 3) BA,- acordä deslegatorilor un numdr oarecare do
mingea. 4.1) Interjectie canind. 42) Bratele taie (fain.) 4) Conjunctie copulativd. 5) puncte. Cel care Aline numärul col mai
ferdsträului. 44) Pereche. 45) Pronume in Pronume. 6) Cercetare criticti a textului mare de puncte, prin deslegarea celui mai
acuzativ. 46) Cdlcare gravd a unui act al- biblic. 7) Mal. 8) Animal cainivor. 9) A se mare numAr de jocuri, din numerele 45, 40,
autoritäti supreMe (inv.). 47) Coresponden- lupta 10) Nimfd prefacutd.'n stanca, de Ju- 47 si 48, va primi un premiu de 1000 lei.
tul grecesc al lui Cupidon (,minus finala). nona. 11) Capitala unui canton francez. 121 Premiul al douilea e de 500 lei; premiul al
48) Must sco.s diri struguri. 51) Expulzare. Cel mai Malt grad de interisitate. 13) Prin treilea 300 lei, Urmäterii sapie desleg5lori
51) Tipdt de spaIml1.- 55) Impartasitoaren tesil ce juca un mare rol In intrigile de la primesc ea-to on velum din operele autori-
xlurerilor I bucurillor unúi rage: 58)-Cele- curtea lui Filip V. 14) Risipitor (epitet aph- lor renumiti. Daascmenea vom publica nu-
bru erudit si istoric roman seful unui pa t- cabil in majoritatea cazurilor polit)- me!e tuturor deslegätorilor. Premiile Ve vor
tid politic. 59) Se cade. 60) Arixilinr. 61) cianului manuitor de barn publici). 15) In- distribui la 20 Decembrie.
Nota muzicald. 62) Cdmase ornatti eu 1111A- $eldtorii (fig.). 16) Dar 17) Subsecretar ***
suri si fluturi. 64) Borden) kdracacios. 66) Stat la Interne In actualul cabinet. 20) Ile- REDACTIA SI ADM7NISTRATIA
Litera slavond. 67) DerIvand--7-0') Adjude- prezentanti alesi de popor i trirnisi in A Bucurevti, Str. Coast. Mille 7, Eiq. I
cdri. 73) Guvernanti. 7(i) Mitiara Misir. dunarea Legislativd. 22) Conduciltorul su- Director redactional, NIC. CONSTANTIN
77) Golfurile. 78) Vajnic luptator , nationa- perior al unei regiuni, dupd noua lege ad- TELEFON 306/67 324 73
list ardelean, In mernoria, cdruia s'a cles- ministrativd. 26) Membri ai partidului PRETUL ABONAMENTULDI
velit un monument si s'au organizat ser- conservator. 29) Cei ce stiu sO manevreze Pe un an Lei 400
brill In Turda. 79) M-ijloc vindicatoriu. 80) in ale politicei 'art.) 31-) Mursri de miere Pe vase luni . 200
Imbibat, 81) Unealtd a- taietorului de 33) Interjectie de eventuald satisfactie. 34) Pe trei luni . ... 100
lemne. 82) Initiala st')finala -unei culmi a 52 de sdptännâni. 37) 'Proiect de lege, de- Pentru straInAtate . . 500
muntelui Buliga. 84) Räscrucea trdsurii. 88) pus in Parlament., 38) Capitala tinei colo- 411-0 I tt tt - - .+4411,111.-1144 44-141-
Ilustru om de Stat roman: 1821-1869 (2 nii belgiene In Africa. 42) Marinar si orn Cupon pentru jocuri
env.). 92) Interjectie de surprindere 931 de stat grec (1790-1877) 43) Cei ce pronunta
Prineipalul personagiu femenia dintr'un cliscursuri In incinta Parlamentului. 44) No. 46
nou roman al lui Cezar Petrescu.- 95)- Calla Afembrul unuia din Cele cloud Corpuri Le
palustris. 96) Relativ la suveranul Vatica- giuitoare. 48) Initialele unei renumite pu- Nuateie 1 prJruarmle
nului. 97) Pronume plural (inv.) 98) Con- blieatiuni hebdomadere romane. 49) Arbori
junctie frantuzeascd, complectamente na- cii scoartä tinctoriald. 50) Membru mar-
turalizatd In limba romând. 99) Comitat in cant al actualului guvern, pe vremuri In-
Scotia (y=i). 100) Trei litere din Sebes". focat luptätor nationalist. 51) Renumit Adresa
23

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
Vampirul din castelul Zapolsky
0 aventurfi a deteetivului Gex Trevor
REZUMATUL CAPITOLELOR
PRECEIDENTE
Autorul ajunge printeo intaraplare in
Caste lul Zapolsky, in care se spune cd s'ar
ascunde un vampir.
Castelana, contesa Ryana, este acuzatd de
o serie intreagd de asasinate, iar Gex Tre-
vor, sub ntasca unui bdirdn savant, incear-
cd sit descopere misterul.
* fata.
Acum, pusese mane pe mine; o urmil-
risem dela loud ciocnirei de trenuti.
intinsese pe aceastA Mash de sacrificii
si-mi scosese cativa centimetri de sdnge
cu o seringa, pe care-1 analizA û labora-
torul de alaturi. Oroare! Sângele meu con,
tinea si el virusul teribilei boli. Dar li
trebilia Hidrei o victima. Setea o chinuia,
desigur. Si etunci, ai venit tu, ca s cazi
in plasa ei, ca o musch in ptinza paian-
jenutui. Te-a intins pe aceas:h mash, si
ti-a analizat shngele, in timpul lesinului.
Al tau continea si de asthdath acelas vi-
fiindcA ultima injectie ti-am facut-o
chiar la locul cioonirei de trenuri.
Recunosc, d-le Gex, rânji femeea cu cap
de mort, eh ati fost prevAziltor si abil.
Dar Yeti purta rhspunderea consecintelor
grozave ale faptei d-voastra.
I *
Vampire aphsh pe un buton. Apoi, a-
prinse o micA lamprt de spirt, la care
flambrt un bisturiu.
Gex!... Soptii eu cutremurandu-ma.
Linisteste-te Rudy, cred eh d-na Vam-
pir nu intentioneazh sa ne spintece pe
noi cu acel bisturiu, chci dacrt lama aceasta
ar fi fast destinata pentru noi, desigur cA
,d-na n'ap mai fi avut gentiletea de a o
flambe pentru a nu se infecta.
Ce vrei sa faci? strigai monstrului
renjia, cu denture afara.
0 use se deschise, larg. Intr'o targa pe
rotile cauciucate, ase cum servesc in spi-
tale pentru transportul bolnavilor la
masa de operatie, fu adus un trup'de on),
invArlit cu o pAnza albh.
Vampire scoase de sirb panzrt bratul
omului de pe masa de operatii. Era un
brat de femee. Bratul atârna in jos si purta
la incheetura mamei, bratara lath batuth,
Oltif u 11** 1-111-04 ti-we I e+.1--+II+411-144-04-0444-14+1-04-1144-044-0444-4-44-1-1-1-04-1144/44444404-0444-W-14441+.64411eN
A deve r 11.1 Le PA1
virki-
LCN CIO RAPI
9 Noembrie 1929
in Polonia, instalându-se in vechiul castel
RUDYARD MULTON al familiei br, wade Nadia se ascunsese
in subteranele castelului, fugind de privi-
rile oamenior i cerând Ryanei sa nu-i
denunte ascunatoarea, ci s spung celor
ce ar intreba de ea, cá a murit.
Cu chipul acesta de strigoi, voiam
liu moartä pentru lume! incheia Nadia
In ametiste a Ryaneil povestirea ei.
Ryanal... In bocalul gradat, se scursese patru litri
Mi se pare ch. sunt douh Ilyane, zise
Gex, una zn i una vampir, care n'au din sângele Ryanei. Priviam acest sânge
comun cleat bijuteriile de ametist i utili- care licaria straniu in lumina difuzii
zeaza acelas parfum de ambral... parea ca reflexele rosii ale bocalului ma
Dar tu cine esti, strigai vampirului, hipnotizeazA. VAzui pe Nadia apdsAnd pe
si ce vrei sä faci Ryanei? un buton.
Vampirul desveli chipul imaterial al Ry- Igor Khan*) se ivi, inclinându-se.
artei, ji luA tamponul de cloroferm de pe Khan, vei piece indatit cu oamenii la
Moscova.
Apoi femeea cu cap de mort, scoase Merril se Molina.
tare Ryanei si-i fAcu o inciziune cu bistu- Drum bun, Igor Khan, Dunmezeu sh-ti
Hut. SAngele ei se prelinse dealungul de- ajute.
getelor i pima intr'un bocal de cristal. StrtpAnal... zise tatarul oarecum emo-
gradat, asezat pe un tripied de nikel, sub tionat... Uncle sa vA astept?
brat. Du-te Igor Khan, nu te ingriji de
mine.
0 OPERATIE SUPRA-CEZARIANA TAterul disphru.
Si acum, domnilor, ne zise Nadia. vine
*
Când vazui sAngele piourând, strigai:
Femeea aceasta e sadical... E o bestie marea destAinuire...
ce se desfath yhzAnd sAnge!... Stiu, d-ng, zise Trevor Gex. Vreti sii
Slarni.Ina mea surioarh!.. murmurh fe- spuneti ca, dupá ce ucideti pe sera
ne
meea cu cap de mart. d-voastri, vrt yeti sinucide. Opriti aceastA
E sora d-voestrA? o intrebil Gex Tre- operatie.- Orice ati fi Mcut, vii vom aiuta.
vor uimit. Nu-i asa Rudy?
Domnilor, zise' Vampire alungându-si Fireste. Deslegati-ne. Opriti curgerea
err mane parch un nor de re fruntea de ncide. sengelui din bratul Ryanei. Altfel o veti
os alb, ca de craniu. VA sunt datoare o Priviti, ati seas din trupul ei 4 litri
explicatie. Imi iubesc sore mai mult decal, de sAnge!...
orice pe lume. Suntem de vitA veche po- Mai are un litru in trup, i-ajunge ca
lonezii. TatAl nostru, un nobil polonez, a sh triilasca! zise ciudat a femee.
avut douä fiice: pe Ned:a si pe Ryana. Atunci Nadia trase de un Inhaler din
Eu sunt Nadia Zapolska. Tatal nostru a perete, 7 *ri. din zid se desfAcu o traph'.
murit in timpul rAzboiului, in Rusia.Ryana Un aparat ciudat ariru, un fel de pomph
era infirmierh, la spitalul rusesc unde eu nichelata, cu tuburi de sticli, cu supape,
conduceam o sectie de chirurgie. un fel de brat terminat ca o caracatith
Sunteti doctoritA? intrebh Gex Tre- mica, cu ciVeva tubusoare usor umflate
VOT. la virf.
Da, doinnule. Voiti sii ne torturati? intrebai simtind
Si Nadia urmh inebunesc, Ce Vain Merit noi?
Un obuz incendiar crtzuse pe spitalul Dar strania femee isi irfipse tubusoarel
unde serveau. Ryana fu gray ranith ventuze In 'propriul ei gât, in artera earo-
suferi o operatie grea. Lichidele incendiare. ticlà; apoi, capAtul celrtlalt al apamtului
thsnind din proectil, au topit carnea de pe II introduse in tijetura dela bratul Ryanei.
oasele Nadiei, fhcandu-i un chip de Ce fati? intrebh Gex Trevor palid.
mort: Nadia iubea pe un tânhr ofiter rus. 0 transfuziune de &Inge?
Ea fugi de el, vä'zându-se mutilath, si voi Aoesta, zise calmil Nadia, e mn apa-
ca inbitul shu sa ramana cu amintirea
figurii ei frumoase 'de altAdath. Duna re- *) Vezi Crintele omului mccanic, publi-
volutia ruseasch% cele doub." surori trecura cate in Realitatea Ilustrath.
flf4111 II I #11-114,14-14.*
1-41-11-414-4/41FM-144 H+44-11-1144144-1-114 4
"I I iMks1 I
AGUM 100 ANI
1 ii kò:
CAND BUNICA
BUNICUL SE CASÁTO-
-11013!
REAU ERA OBICHUL
si.sEPOARTE(10gAPI
WCRATI MANA
ASTAZI NODA PRE-
TINDE TOT (E EXISTA
NAI FIN DEACEEA
SE EXPLICA
PIACERERE DE
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
rat inventat 1de mine, nentru transfuzia
sängelui In oele mai bune conditiuni.
Ryana nu va muri. Voi muri numai eu.
Voi trece sängele meu, in trupul ei.
aclaogA, cu o grimasä de oribill iro-
nie:
Al vostru e otravit si Ryana are ne-
voe de sänge proaspat!...
Nadia, apasand pe o pArghie, o usoara
uruituril electrica se auzi. Sangele umtdu
tevaria de sticlrt. Duna câteva minute
trupul Ryanei, care era alb ca marmora,
incepu sa se îngä1beneasc i apoi sa batrt
in roz.
Inke leg, zise Trevor Gex. Ai ucis atAtia
oamen,. s poti schimba sângele Byanei,
cu al lor.
Tu ai ucis pe Puko, pe Jablonowski si
pe ceilalti. Vad et tu si Ryana, purtati
inele si bratAri la fel. Ametistul gasit asu-
pra cadavrului lui Puko, era dela inelul
tau, nu al Ryanei.
Tatda men ne-a ddruit aces'e biiu-
terii la eel... La capturarea ofiterilor luam
parte si eu, uneori. Am prins pe Puko viu,
in Lunca Dracului, 1-am adus aci, am fh-
cut transfuzia s,i fat% s. tiu am schimbat
inelul cu aI Ryanei. Apoi, am dus Impre-
unA cu Khan, cadavrul lui Puko in luncä.
Si care e motivul, intrebrt Trevor Gex,
pentru care trebue s schimbi
surorii d-tale. la fiecare douit-trei zile? Are
vre-o boala necunoscuta?
Nu dotnnule, sopti Nadia, care, yidata.
de Siinge, abia mai putea vorbi. Ryana nu
se poate hrami i trebue sä-i dau sânge
proasprit, hränitor,-dela oameni sanätosi si
Are vre-un ulcer la intestine?
Nu. E mai tragic. Biata mea suri-
oara n'are aparat digestiv deloc!...
Ah!... femeea aceasta e nebunal nu ma
putui opri s exclam.
Taci, Rudy, imi zise Gex. Continuati
d-ml. Sora d-voasträ n'are stomac?
N'are nici stamac, nici- intestine. Ciu-
ruite de schijele aceluias obuz, care m'a
desfigurat, am fast nevoita' sa-i fac o ope-
ratic) supra-cezariana: i-am scos intregul
tub digestiv. Ati vazut ca ea nu manâncit
MI-11CH ill1f11.14.1111-11+4-11t tHi+.1144411$ HI-114+0
9 Noembrie 19e9
niciodatä. Or, cunoasteti fenomenul fizio- clay, In pat, amenintat de friguri cerebrale.
logic al hranirei: chintezenta asimilabila a
Gex era la capätAiul meu:
alimentelor, un fel de suc care se numeste Unde e Ryana? 11 intrebai.
chil, trece In sânge prin paretii intestinu- In salonul vecin. Profesorul Burnow a
lui subtire si sangele duce acest element venit In mod special dela Rowno. ca
nutritiv la toate organele, hrhnindu-le.
Ryana, neputându-se hräni pe aceastä cale, studieze cazul si sä vadil ce este de facut.
sangele ei trebue schimbat cat de des, pen- Stai linistit, si ai incredere.
Un doctor ma cerceth si-mi spuse:
tin a-i introduce in trup sAnge care sit
E un mesager din partea lui Nico-
cantina elemente nutritive.
* *
Lae Mikiew, poti sä-1 primesti. dar sa nu te
Trupul Ryanei incepuse aí palpite, roz. agiti.
Nadia devenise verde, de o paloare ce spo- Fu introclus un rus cu barbutil ascutita,
rea slutenia ei monstruoasa. cu ochii goi parch de -orice privire. Furam
kisati singuri, Impreuna cu Gex!
Domnilor, ne spuse ea, Ryana nu stie Domnule, imi zise vizitatorul, am o
nimic din toate acestea. Cum vedett, ope- scrisoare pentru d-voastra, din partea lui
ratia o fac In tinrp ce ea este adormita.... Nicolae Nicolaeviei Mikiew. De doua zile
Arum imi explicam impresia de imateria- va caut ca un nebun..
litate ce lasa Ryana, mersul ei aerian, Desfricui plicul si citii febril:
parea eh' pluteste, suavitatea Sì cri-
zele ei... .,Domnule, am fost atra3 inte'o cursa:
Eu mor, clomnilor, sopti Nadia. dorumentul ce v'am dat e falc. Nu trebue
Dar, urlai exaltat de ideea dementa sh-1 nublicati. Nu trebue sa telewafiati con-
ce-mi venise, dupil moartea ta, cine va mai tinuful lui Is ziarul d-voastra. Altfel. toatä
avea grije Sil schimne sängele Ryanei? a ctiunea anti-bolcevica se spulberä.
Tu!... zise Nadia. Te condemn astfel MIKIEW"
sa perpetuezi crimele mele.
Tu, imi zise femeea-vampir, o iubesti Pomnule, zisei, spuneti lui Nicolae Ni-
prea mult, ca sa' nu continui aceste crime cri documentul mi-a fost furat
sängele pentru ea; Trevor Gex e prea bun prieten In timrul ciocnirei de trenuri de Ma Ra-
cu tine, ca sa te denunte! claw.
Nadia Melt sa se miste un joc de comu- Dumnezeule!... Suntem pierduti!... strigh
tatoare si clape. Legriturile de fer, catusele rusul. CAUL' strädanie zadarnicä!... Pentru
ce ne tineau prinsi de mesele de marmurri. ca sa impieclec sä publicati acest document,
sarirti. Tubul esi din despicatura dela bra- am facut sa sera cele doua trenuri In
tul Ryanei, iar capul Nadiei Ii citzu pe aer! Am asteptät trenul d-voastra In acea
un umär. statie. ca sä mä urc i Sil vh dau set isua-
A murit! zise Gex, apropiindu-se de rea, dar, in ultima clipa, am aflat ä tre-
ea, in timp ce eu legai rana Ryanei, o nul nu opreste In acea static. Si atunci.
luai in brate i fugii dement In noapte cu 1-am oprit co!
ea: era usoara ca un fulg, ca un orn cu Gex scoase atunci un plic galben din
trupul gol pe dinäuntru!... huzunar:
Iatrt documentul falsificat. Duceti-I hri
SPIOANA Nicolae Nicolaevici Mikiew.
Gex, unde ai gäsit documentul?
Nu-mi mai aduc aminte, cleat cit. in La Ryana, in castelul ei.
parcul oastelului,blestemat, m'am näruit Asa dar, e spioanä...
cu Ryana, räpus de groazA.
M'am trezit la spitalul militar din Ra- (Sfärsitul in No. viltor)
. 44.0,2 34 1-44-1/444+11*1-11+4-444-0-0-0-94+144-11-11+.44 14+141+41-1-,-1-114-11+04-144-1111-1+14-114-11-11-1144.41-4149+
4-1+11-1-11-144414+14-114-04+4-6+1+8+1-111-11-114+11-14-11-11-0-1-114-1-9-11-1111- 4-4-144-Cf+144

iVaii de mine! SA trfiiiasc5A

Inovalie interesantá! PAST1LELE PENTRU P1EPT
AnAm cu pläcere ca Salonul de coafurà
de Dame ,,ANETTÉ" din Calea AloOlor 92,
s'a mutat aläturi la No. 91:1; amenajat con-
form cerintei generale en contort modern
in genul similar al strAinfitfitii.
Nonl Salon pe lfingi ca intrune*te toate
EGGER se bucurá de pesie 69 de
aui de preferinla generalá
conditille speciale, este prevAzut en perso- 67,4A,
nal select anume pregAtit in brow cari
ca intotdeauna sti la dispozitia onoratei sufocA tusa! CONTRA TUSEI $I RAGUSALEI Pastilele ptr. piept
clientele. Suni ragu*tif
acum ea §1 in trecut sfituim lumea GUST BUN, EFECT S1GUR i REPEDE EGGER m'au salyat
de elith si de bun gust a-1 onora cu vizita
sa filnd servità cu mare atentiune §i con- 1
LA TOATE FARMACI1LE $1 OROGUERHLE
stiinclozitate. -.1411-1-14+64 44+0-4444-11-1144 114-tri4+11+111444-11,-G 0-e+I++11-440-111141-114+1444 +94444 11-04-11+44-041*4444 +4- 4-14-4-++,

*H1-4-Ft+111-11.11-144+1+4 114+11 OH tIVII-1-1144-11-11-111-044+.114-11+114/4-11fMIIM-11-1141 I mi+114-11-14-101111-1 /44-0-04-14 Iii#44-H-11-04-14-1-11-11 4444+1144-1-141-11-14 11-114 tif 1.4 IH-114-+114-t04 144 It& II41 I 1,14- 4

Pentru sesonul de iarná Eft'', solid, elegant

Doamnelor-Domni§oarelor
Un costum complet (Poul-Over si foi) de rand toate culorile moderne Lei 567
Un costum complet (Poul-Over si foi) de rand imprimat cu mätz se
culori ultra moderne si solide : If 739
Una vesta de Find cu piept absolut de mdtase in diferite desene 253
Un Poul-Over calitatea I in diferite culori :
Chelinieli PoStale: Lei 39 de garniturà. I 235
Expediem ramburs In toatii tara tAra" aconto imediat ce prim= comanda cu adr,sa deslu itä
Trimetett comenzile urgent, cu toatä increderea, la

1 TRIUMF" Str. Polizu 40 Ms, Bucure§fi II 1

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA NOeiitbrie 1929

BUTURUGA MICA...

DIN NORVEGIP
TARA IERNE I
TPA IN ICI I
ELEGA NTI EFTIIII
4.00.1144114-0044440140404110--1144411110 fitt.110141-.
K.,110-111,411-00-410-1, 0-4/0-04-0,40-40-CP-a-9
Aparate Cinematojrafice
de casà, miscAtoare cu 1 film, 3 tablouri
si moduN de Mutt.
ctionare 0
Prehil de reclamä

Palatul proiectat i Castilla (In stânga) care Impiedica ridicarea lui F el 820
La depozitul
RELUNGIREA contractelor de Inchirie- mente. Intre aceste strdzi, cade si a 23-a,
__r" re, a produs si In strdindtate multe unde se afld iniobilut cu pricina. Proprieta-
necazuri proprietarilor, ea si In tara noes- rul a vândut casa trustului si acesta a so- Kestenband
trd. Dar nicderi nu s'a resimtit atâta ca In mat pe mrs. Tillie Hart sd pärdsiascd imo- Str. Selari No. 9
marile Capita le, unde strdzi intregi se tran- bilul, care urma sá fie ddrâmat.
sformd, därdmându-se siruri intregi de ca- Dar arendasa refuzd, cu loale ofertele ce BUCURESTI I
se, spre a se face toe unor uriase imobile, i s'au oferit, sa cedeze contractui, care ex- Patent nou
- case de raport, cu sute de apartamente. iirà abia in 1931. Pentru lumina" se gaseste in aparat, o sim
Cazul pe care-1 prezentrim cititorilor nos- latd dar, câ o armatd intreagA de ingi-
tri este specific si s'a petrecat de ourând neri, arhitecti, lucrOtorI si furnizori, cari
in State le Unite, I&New-York. trebuiau sa construiascd un imobil in va-
: pia baterie de buzunar care lumineaza" mai
puternic.
Expediem oriunde contra ramburs,
In a 23-a ,stradd din metropola amerioa- loare de 500.000.000 lei, vor trebui sd stea imediat ce primim comanda printeo
nd, se aflii o casa eu trei etaje, al cärei pro- cu hratele incrucisate, panâ la expirarea
prietar a arendat-o Inca innainte de rds- contractului, deoareoe Tribunalul a dat
: carte nostala.
t4 -40-40-40-a-0.-40-40-417g±. <1) 4.7?) 4s--42.4110- <11)- V
4+10 .0040-1-0-0440-4- 04-41-1444.0 0 404-0-1-9-0-0-0.1-. 44--- .
boiti unei vdduve, care o exploateazd de- de °mad vdditvei. LI <ZI-0-410-419.-41D-41,-43)-e>.
6-4-4 C

atu'uci. lutre.timp, un mare trust bancar, a Fotografia noastrd reprezintd imobilul

liofdrIt ridicarea pe patru strdzi a unui u- proectat, iar In stânga, In spArtura-zidului,
rias ,;building", cu cdteva sute de. aparta- casa cu pricina.
riril 0-111-0*4-0-i 4114-W-----
.CERETI CAFEA
4-044-1-1144-04-04-1-1-111- 04 --1111-01410 6-114:- 011-644+:f 41114

RIZERIA BEER M
Calea Mo011or5 53 SIMON M. SISMAN1AN
Salon pentru Domni Doamne. Ondutatium cu UCUREST I
apA si fier. Aranjatul sprâncenelor. Maniqure
4.-ENTRALA:
--e OGIFO flt - -te i. +4 0-114-0-0-04-1-14- ÷414-444 -1-0-0-0-W+-#114+44-0444--+1-- 4-4-4--41-0-1-1 -0-0+0+4444114+144-1-404-444- Str. Nicolae Selarf No. 4 (lost 25)
Telefon 371/93
SLICURSALE:
Poincaré, 3 Vicademlei) Telef....
Strada Carol No. 35
Telefon 71/93
42.)---4Z '40-4,-0.--4M-46$1-420-41)-40- o
4-04-1-14-4-11.-44-6-40-6-004.44 H-044 G te-1-00 64- 0 II [--14-1-4

61111ft
PIRAA DE 11111%11111
PAS/4rn lit DR% I
r:ILELOR
111-14-T aLEPCIUN N

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
9 Noembrie 129

FEMEEA MODERNA de LISL GOLDARBEITER

STIU, fsmeia modernd nu este intotdea este in acela* timp si practied". Ea nu
un a apreciata la justa ei valoare. As- pretinde intretinerea. Ea este un camarad,
ta dateazd poate de mai inainte, ca femeile iubirea ei este cu atat mai veritabild, cu
sä inceapd sd se emancipeze", sl. se libe- citt este altruista. Prin aceasta nu vreau sä
reze". Atunci ne era teamit cá temera va spun cd femeile clinainte nu vor fi iubit
Inceta, de-a mai fi femee. Tunsoarea a la tot atat de sincer. Este, once, femeea, de vi-
garçonne, fasonul bdrbätesc al imbrricd- nä, dacd trebue castige si ea existen-
mintei, toate astea au fost dovezile cele ta, fie spre a-si usura gospoddria, fie spre
mai categorice, pentru aceastd tezd. Pära a nu cddea in sarcina casei ,pitrinte$ti, fie
crt lumea se va rästurna. E-a insit nu s'a chiar spre a sta pe propriile ei picio-are,
ndruit. Coafura la garçonne" a fast pre- când n'are pe nimeni ?
lungitd, c-u bucle, imbrdcdmintea a devernt Noi, tinerele fete moderne, cdutdm un
iard* femenind.". Ce au fost la urma urmei refugiu in mdritis, tocmai pentru cd event
toate astea ? 0 modd femenind, treattuate o conceptie prea înaltit despre el. Dorim sd
la fel cu celelalte. putem astepta pand, cânci ne putern mdri-
Femeea modernd este de fapt invinuit/í ta, cu brirbatul cu care ne intelegem. Do-
din pricina cultului ei, pentru frumos. Fe- rim norocul. Inseamnd acea-sta mai mutt totul deosebit. Acolo fiecare familie isi a re
meile au tinut intotdeauna mult la frumos, materialism, sau mai multd romantied ? propria ei casìi. Noi, mama mert si cu rut-
adicd mai exact brirbatii au dorit intotdea- Cred cit tocmai in timpurile noastre mate- ne, am fost invitate Intr'o familie, care are
una ea temeile sit fie *i sit rdmând- fru- riale, dorim mai mult sentimentul roman- Un biliat de 4 ani si o fetitil de 6 ani.
moase. ceeace mrt priveste, n'am putut tic al unei iubiri adevärate, dorim proprial
constatarea cd, bärbatilor nu le plac sacrificiu, pentru camaraclul de viatil si Intregul prim etaj al casei apartinea a-
concursurile de frumusete. Chiar Episcopul pentru copil. cestor doi copii i toate incdperile, desti-
din Galveston a fost prezent la un supeu A existat oare un timp, in care copilul nate lor, au fost mobilate in stilul. Montes-
bisericile americane ne-au invitat pe noi sä aibd, mai multuí nevoe de apärare, decal sorei: mobile mdrunte de tot, lucruri de
reginele frumusetii asistrim la serviente azi ? Intentiunea de a face copiii i oame- gospoddrie in mSniaturrt, totul o jucdrie
divine. Monseniorul Jean Lavelle, capul nii tineri de azi mai apti pentru viatd", ,prartica
.
educativd. Ambii copii se Mean
bisericei catolice din sudul Statelor-Unite, are drept scop tocmai de-a-i oteli pentru de-a fi mare". Acesta e jocul preferat al
a venit re bordul vasului pe care plutiam apararea in viatd, care este atat de aura copiilor si ins Bactul de-a imita pe cei
spre Cuba,' ca sd ne vadit i sd, ne dea bine- astdzi. Si tocmai mama din zilele noastre mari este foarte desvoltat. Cas5 locuitil de
cuvântarea; sa. Deed participi la tin concurs nu poate, de multe ori, sd se ocupe pren o singurd famifle i transformatit, ca prin
de frumusete, asta nu inseamnd cd nu mai intens de copil, asa cum ar trebui, cum nr farmec, de cdtre gospodina mddernd ame-
esti o fatrt burghezd". Nu vreau srt vor- dori si precum ar *ti s'o fact, o femee mo- ricand, inteun paradis pentru copii, pen-
besc de mine, dar insäsi Miss Universe-, dernit. tru viitorii sustindtori ai numelui si tradi-
din anul trecut, Ella Van Housen, este atat Decit a avea bani multi, mult mai multi, tiei familiei, asta e desigur lucrul eel mai
de burghez mdritatri, Bleat faptul a putut decat am primit acum in America. atunci frumps pe care si-1 pcate dori o fernee mo-
fi trecut sub tdcere in Franta când ea s'a infiinta un mare azil de copii. Iubesc dernit, care este tot atat de modernit pe
prezentat la concursul dela Deauville. So- cnt e femee.
mai presus de toate i *tiu c si copiii mee modernd, Un lucru va retire fiecare fe-
tul ei a fost numit un prieten al familiei-. mit iubesc toti.Cred c'as put-ea grisi multe fe- chiar daert se mdritd, lucru
Cred, modernizarea femeei are numai mei moderne, care sit md sprijine, pentru care o transpune din viata profesionalit in
consecinte bune. Avand o profesiune, ea cd ocupatiurlea de a servi pe copii, ar fi de- cea familiard: dorinta unei proprii persa-
imparte, cu Mrbatul, grelele griji pentru sigur si cel mai inalt ideal al acestor fe- nalituiti *i bucuria de 5ceastd viatd pro-
existentd. Si apoi femeea modernd are ca- rnei moderne,- precum este si al meu. prie Femeea modernit este cultd, triteste
litAti destul de ideale",tocmai pentru cit Dincolo, la Galveston, am vdzut ceva cu place cu timpul si se marifestrt In Ei ii
1-14-144-14+144.44.44+.4...-.
societatea liberrt la dans, sport -si
plaje, mai mult ca societatea In jurul ces-
tei de cafea. Fiecare timp Isi are propria;'
lui societate. Sportul mentine tineretea
frumusetea. pentrucil mentine sdridtaten.--
Cosmetica ferneei moderne, este irgrijiren
mentinerea tineretei, nu picturd
care distruge -infAtisarea natural:4. Noma
religie a femeei eate naturaleta. Eu am de-
venit regiml a frumusetii, Milt; fard. Vas-
lesc cu plAcere, innot, doresc sd joc teank,
mrt bucur de pe acuma cd pot invdtt
toamnil crildritul. Regret cil la noi astilzi
e atât de neglijat sportul equestru. Acesta
este un sport elegant, distins si silndtos,
care procurd si multe pIrteeri, tocmai pen-
tru en' prin el se poate vedea mult din no-
turd..
Pe langd aceasta, citesc mult. Libertate,
pentru trup i suflet !
A trdj i.n mijlocul forfotelii din lume, cu
inima plind de curaj, asta mentine pule-
rea noastril de miscare si naturaleta, asta
ne mentine tinere i frumoase, iar frurnu-
setei Ii este lumea deschisil.
Bucuria men cen mare a ultimelor trei
luni, n'a fost faptul CI, am fost proclamata
drept cea mai frumoasd fernee din lume.
Titlul este o exagerare mdgulitoare. Am
fost poate la Viena cea mai frumoasd. din-
tre 44 fete, tinere. Alte sute sau mii, care
sunt poate mutt mai frum-oase, au rdints
intampilitor acasd. r.a anul, o alta va fi
cea mai frumoasd. Ceeace m'a bucurat in
deosebi, cu prilejul acestui concurs de fru-
musete, a fost faptul cd am avut ocazia srt
cunose putin lumea si sd liírgese orizontul
meu. tocmai din aceste motive am im-
brittisat CU bucurie invitatia la concurs.
Doresc srt fiu consideratri drept o hid
modernit, nu- pentru cd' snot mandrri de
chipul i infätisarea mea, ei pentru CA md,
silesc sd fiu om in toatil acceptia
un om care sit aibui deopotrivrt curaj,
serid'zitate si plAcere in viatd. Dorase Srl
fiu o femee modernri.
LISI. GOLDARBEITER
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 9 Noembrie

Intrarea principalà in
palatul de varA al fos-
tului impArat al Chi-
nei. Un amestec tur-
burAtor de naarmork
sidef i lucrfiri in lac
vechi, cu tonuri mi-
nunate.

China a fost ingrAditd, pând mai acum câtva timp de un

zid. Zidul chinezesc nu este numai un simbol, prin care
sá se arate cd, In imperiul ceresc, n'au acces strdinii, el
este o realitate, este o operd uriase, cldditd cu cinci secole
inaintea erei noastre si care alcdtueste un stdvilar giganthi-,
de sute i sute de kilometri, In fata oricdrei incursiuni
strdine.
In Interiorul acestui zid se tidied palate arhitectonice,
cu atât mai minunate, cu cat sunt opera unei civilizatii ne-
influentate si au astfel un caracter de originalitate purá.
Aoeste palate au fost pând acum putin cercetate. De in-
fäliseazd Intregul caracter religios, spiritual si artistic al
diferitelor epoce i reprezintä cultura clasei conducátoare,
de-alungul veacurilor.
Tschang-tso-Lin, dictatorul Mandciurei, a trecut in pro-
prietatea statului, palatul ocupat odinioard de fiul cerului.
Caracteristica arhitecturei palatului chinezesc, este o in-

Puntea, in formA de
cocoae de cAmilA, f
math' din marmorA,
renumitul pavilion de
mahon.
Coloanele de marmo-
fa* de-abia es din unde
eA' suprafata apei se
acoperfi, iar4, cu ier-
burl. 4i mai niciodatá
vre-un, sunet nu turburA
tacerea de moarte.

siruire de pridvoruri si
gradini In care se inti ä
prin porti monumenta-
le si care stau unele du-
pd altele, pând la curtea
interioard, de uncle
trepte de marmorti, ne
conduc la terase inane,
la sälile de tron largi si
severe. Si apoi mai de-
parte urmeazd iards alte
curti, una dupd cealalta
in care sunt Incdperile
palatului, orânduite du-
pà regula strict hotaritä
de ritual, pândla labi-
rintul nesfârsit al re-
0 sedintei private, (din-
tre care pe unele le in-
fdtiseazd ilustratille

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
9 Noembrie 1929

IÇ
Balaurul de bronz in
fata pond imperials,
al cärui rost era sd in-

14142,"04*
depfirteze spiritele
demonii, cari ar fi voit
0' intro, in lticasul fi-
ului ceresc

noastre). Aceasta se termind in

impäratului si de cealaltä parte grAdinile particulare ale
a portii de nord, domi-
natd de turnul pentagonal, de copaci si de pavilioane. In
pari,tempIeie strdmosilor intovdrasesc cládirea, alternând
cu rninisterele, cu palatele curtenilor
särii 1r totale,,terasele parcului rninunat,de-alungul revär-
cu lacurile ador-
mite, pe tdrmurile si insulele cdrora se ridicd resedintele
admirabile de petreceri, punti si temple, fdurite in adân-
cul verzui al copacilor.
Oricât de grandioasd ar fi pldnuitd aceastd operd, ea
la fel cu toate constructiile chinezesti 4i are grupele
de incdperi mai mult in intindere, decdt in indltime. Gel
care trece prin diversele incdperi i prin toate aceste co-
ridoare, rdmâne profund impresionat de gradatia artisiticd,
oblinutd printr'o constructie simpld si o ordine severd :
cadrele bogat sculptate ale usilor, boltile de lemn, läcuite
In rosu inchis, acoperisurile minunat dantelate i festonate

privire in fostul ha-

rem imperial. Fiecare
favoritä locuia o vild
proprie, i putea sd se
departeze complet de
vecinele el, cu ajutorul
unei usi pe saniere

Cum se schim-
cu podoabe aurii. Toa- bä vremurile: Un
te nu sunt insd fAcute preot albit de ani
spre a da aceea impre- inifiazd, in taine-
sie de grandoare colo- le religiei, pe o fa
sald, in fala cdreia o- to, inxrun templu
mul îi simte micirnea din Shangal. 0 f e-
ci, mai de grabd, pen- ta, dupd concep-
tru o armonizare artis- lia Chinei vechi,
tied, de naturd a indlta
pe orn si de-a incânta era o creaturii ne
simtirea. Pretutindeni folositoare.
se pdstreazd o notd de Pe perete atfir-
omenesc, o mdsurd dis- nd un covor mi-
tinsä, care aratd cd In- nunat din palatul
sus Impdratul este legat imperial din Pe
de acest pdmânt si ex- king. Acest covor
prima modest dar in a fost furat in tim
mod sensibil, prin ar- pul revelufiei bo-
ta arhitectonicd chine- aerilor adus in
zeascd, presimtirea u- acest teinplu, un-
nor puteri superioare. de asteaptd u n
cumparator.

www.digibuc.ro
 Pitorescul interiorului românesc
Dontnisoara Constanfa ßdan (Miss Constanfa 1929)
Atelierele Adeverul", S. A.
www.digibuc.ro