Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE ANTIPA” BOTOȘANI


PROFESOR: RĂILEANU OANA ELENA
DATA: 23. 05.2018
CLASA: a VII-a C
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Complementul circumstanțial de cauză
TIPUL LECŢIEI: de transmitere și însușire de cunoștințe

COMPETENȚE SPECIFICE:
3.3 sesizarea corectitudinii și valorii expresive a categoriilor gramaticale și lexicale învățate, într-un text citit
4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de
punctuație

OBIECTIV FUNDAMENTAL: însușirea cunoștințelor referitoare la complementul circumstanțial de cauză

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Pe parcursul și la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: să identifice complementele circumstanțiale de cauză din diferite texte;


O2: să descopere părțile de vorbire prin care se exprimă acest tip de complement circumstanțial;
O3: să numească termenii regenți ai complementului circumstanțial de cauză;
O4: să cunoască topica, punctuația și ortografia complementului circumstanțial de cauză;
O5: să formuleze enunțuri cu astfel de complemente, exprimate prin diferite părți de vorbire.
RESURSE educaţionale:
- Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2013;
- fișe de lucru;
- capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VII-a.

Durata lecției: 50'

STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: conversația, exercițiul, expunerea, învăţarea prin descoperire, explicația, observația, lectura.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul, tabla, creta, fișele de lucru.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă în perechi, activitate individuală.
FORME DE EVALUARE: orală
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
*** Limba română. Manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2013;
PAMFIL, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003;
BRÂNZEI, GH., PASCU, EL., APETROAIE, E. ş.a Limba şi literatura română, repere metodice pentru învăţământul primar,
gimnazial şi liceal, Ed. Alfa, Piatra-Neamţ, 2005;
PARFENE, C. Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2005.
SCENARIU DIDACTIC

Secvenţe didactice Strategii didactice


Obiective Timp Conţinuturi vizate Forme de Resurse Evaluare
Metode
operaţionale organizare materiale

I. EVOCAREA 1' Consemnarea prezenţei elevilor. Frontal


Moment Asigurarea cadrului şi a atmosferei optime Individual
organizatoric desfăşurării lecţiei. Conversaţia

5’
Verificarea temei pentru acasă
Verificarea temei Caietul de Se fac
Conversația teme aprecieri
verbale.

Profesorul le cere elevilor să numească


Captarea atenţiei, diferite cauze ale violenței fizice și/sau Manualul Profesorul
anunţarea titlului verbale între elevi. Se explică sensul Activitate Caietul de apreciază
lecției şi enunțarea termenului cauză și se insistă asupra frontală notițe răspunsurile
obiectivelor faptului că realizarea unei acțiuni sau Conversaţia elevilor și
manifestarea unei stări/însușiri pot fi oferă
determinate de un motiv anume. Învățarea explicațiile
prin necesare.
În urma acestei discuții, profesorul le descoperire
spune elevilor că, pe parcursul orei, vor
discuta despre complementul
circumstantial de cauză.
3’ Frontal Conversaţia Tabla
Profesorul scrie titlul lecției pe tablă și Creta
enunță succint obiectivele operaționale. Caietul de
notițe

II. REALIZAREA 25’ Frontal Tabla


SENSULUI Individual Lectura Caietele
Dirijarea învăţării Se va realiza lectura textului din manual, Exercițiul elevilor
şi asigurarea feed- pagina 213 (sus). Profesorul le va cere Are loc pe
back-ului elevilor să arate ce părți de propoziție sunt tot parcursul
cuvintele scrise cursiv și prin ce părți de conducerii
vorbire se exprimă. În momentul în care Tabla învăţării,
elevii vor constata că acestea sunt Creta făcându-se
O1, O2 complemente, profesorul îi va ajuta să Frontal Expunerea Caietul de treptat, prin
descopere că arată cauza desfășurării unei notițe aprecieri
acțiuni. verbale.

Explicația
Se notează pe tablă definiția Activitate Învățarea
complementului circumstanțial de cauză și frontală prin
părțile de vorbire prin care se poate descoperire Tabla
exprima acesta, ilustrate prin exemple. Creta
Se va atrage atenția asupra faptului că Caietul de
exprimarea complementului circumstanțial notițe
de cauză printr-un substantiv sau un
înlocuitor al acestuia aflat în cazul dativ,
precedat de prepoziția datorită este Explicatia
nerecomandabilă.

Se fac
Profesorul scrie pe tablă următoarele aprecieri
enunțuri: verbale.
O3 Tremura de frică.
Nu și-a dat seama de greșeală din Exerciţiul
cauza emoției. Frontal Învăţarea
Era roșu din cauza furiei. Individual prin
descoperire
Elevilor li se solicită să identifice cuvintele
care determină complementul
circumstanțial de cauză și să arate prin ce
parte de vorbire se exprimă acestea. Exercițiul Tabla
Se constată că termenii regenți ai Explicaţia Creta
complementului circumstanțial de cauză Conversaţia Caietul de
sunt: verbul, locuțiunea verbală și Frontal Învățarea notițe
adjectivul. Individual prin
descoperire
Apoi, profesorul va nota pe tablă
enunțurile:

Am spart cana din greșeală.


De ce ai întârziat?
O1, O2, O4 A plâns de bucuros.
Începând ploaia, ne-am întors acasă. Observare
sistematică
Elevii vor identifica în aceste propoziții
complementele circumstanțiale de cauză,
iar profesorul îi va întreba ce observații pot Învățarea Tabla
face referitor la topica și punctuația Frontal prin Caietul de
acestora. Se constată că locul Individual descoperire notițe
complementului circumstanțial de cauză Exercițiul
este, de obicei, după termenul regent, fără Observația
a se despărți de acesta prin virgulă. Atunci
când se exprimă prin verb la gerunziu,
pronume interogativ sau relativ, acesta
poate sta înaintea verbului și se poate
separa prin virgulă de restul enunțului.

III. REFLECŢIA 10' Profesorul le împarte elevilor o fișă cu Activitate Lectura


exerciții (Anexă) și le cere să lucreze în frontală și în Exercițiul Fișa de lucru Observare
Obţinerea perechi pentru a le rezolva. Exercițiile vor perechi Învățarea sistematică
performanţei evalua cunoștințele elevilor cu privire la prin
toate complementele circumstanțiale descoperire
O1, O2, O5 studiate până în prezent.
5'
Evaluarea
rezultatelor Se apreciază
Conversația Fișa de lucru răspunsurile
O1, O2, O5 Învățarea elevilor.
Se verifică oral felul în care au rezolvat Frontal prin Se notează
elevii exercițiile și se oferă explicațiile descoperire câțiva elevi,
necesare, acolo unde situația o impune. Observația în funcție de
activitatea
desfășurată
pe parcursul
întregii ore.

1' Profesorul le dă elevilor tema pentru acasă: Frontal Conversația Caietul de Se constată
Redactează un text de aproximativ 15 notițe în ce măsură
Asigurarea retenţiei rânduri, în care să integrezi câte două s-au
şi a transferului complemente circumstanțiale de loc, de îndeplinit
timp, de mod și de cauză, exprimate prin obiectivele.
părți de vorbire diferite.
ANEXĂ

Fișă de lucru

Citește cu atenție următoarele fragmente de texte pentru a putea rezolva cerințele de mai jos:

a) La auzul acestui nume, câinele începu să scheaune încet, mai tare, tot mai tare, în sfârșit el își ridică capul în sus și începu să urle.
Sanda îl privi câtăva vreme cu mișcare.
— Bietul câine! cum urlă! zise ea înduioșată. Scormon, nu urla! urmă apoi, simțind că lacrimile îi vin în ochi. Cine știe, poate a și murit în
cătănie. Bietul câine! Apoi începe a se șterge la ochi, așezându-se pe piatra de lângă portiță. Cine știe, poate a și murit! Trei ani vor fi la toamnă de
când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în cătănie. Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. Vai ș-amar! Nu se mai aude nimic de el. Despre alții tot
mai vine câte-o veste. Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame. (Ioan Slavici – Scormon)

b) Îi duse îndărătul bordeiului unde erau câteva găuri în perete. Priviră, cu toţii, pe rând. Omul se dezbrăca pentru somn, capul rotund şi mic se
răsucea pe un gât fără vlagă. Dobitoacele priveau și ochii se înflăcărau de ură.
- Haideţi, curaj! porunci pisica.
Deodată (…) celelalte dobitoace priviră din nou şi, îngrozite, o luară la sănătoasa, ascunzându-se. Omul izbise două pietre şi ţâşni flacăra unui
fulger. Deasupra, tavanul se făcuse străveziu şi o frântură din soare veghea la căpătâiul omului. (Vasile Voiculescu – Revolta dobitoacelor)

c) Neascultând de vântul de la stup,


Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei
Și darurile-acum, ale zambilei,
Puterile-amorțite ți le rup. (Tudor Arghezi – Lumină lină)

d) Aș vrea să plâng de fericit


Că simt suflarea ta divină,
Că pot să vad ce-ai plăsmuit!
Mi-e inima de lacrimi plină,
Că-n ea s-au îngropat mereu
Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu! (George Coșbuc – Vara)

e) România urcă 16 poziții în topul “celor mai nefericite țări ale lumii”, din cauza perspectivei creșterii prețurilor și a șomajului, potrivit
Bloomberg.
Clasamentul este realizat pe baza prognozelor naționale privind inflația și piața muncii, iar BNR a crescut prognoza de inflație pentru acest an,
estimând un vârf de până la 5%, scrie micetimes.asia.
Pe acest fond, Bloomberg plasează România pe locul 34 în Top-ul celor mai "nefericite economii”.
Numărul 1 în top este, pentru al 4-lea an consecutiv, Venezuela, urmată de Egipt, Argentina, Africa de Sud și Ucraina. La polul opus, cu cele mai
bune perspective economice, se află Thailanda, urmată de Singapore, Japonia, Elveția și Islanda.
(https://b1.ro/stiri/economic/romania-in-topul-celor-mai-nefericite-tari-ale-lumii-din-cauza-cresterii-preturilor-si-a-somajului-213054.html)

1. Identifică felul complementelor circumstanțiale subliniate și indică, pentru fiecare, partea de vorbire prin care este exprimat și cazul (pentru părțile
de vorbire care au această categorie gramaticală).

2. Introdu în enunțurile următoare câte un complement circumstanțial diferit:

Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

O frântură din soare veghea la căpătâiul omului.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Simt suflarea ta divină.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pe acest fond, Bloomberg plasează România pe locul 34 în Top-ul celor mai "nefericite economii”.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Construiește enunțuri în care să ai:

 Complement circumstanțial de mod, exprimat prin adverb provenit din adjectiv;


 Complement circumstanțial de loc, exprimat prin pronume personal în cazul Ac, cu prepoziție;
 Complement circumstanțial de timp, exprimat prin adverb provenit dintr-un substantiv;
 Complement circumstanțial de cauză, exprimat prin substantiv în cazul Ac, cu locuțiune prepozițională.

S-ar putea să vă placă și