Ecotehnologie 2

- proiect -

Student: MINZAT Sergiu Alin

Grupa: 642 CB
Prof coordonator:Radu Constantin

1
 Cuprins

Capitolul 1. Calculul indicatorului de calitate al mediului ……………………………………3

Capitolul 2. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii …………………………………….8

Capitolul 3. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii ……………………………………..13

Capitolul 4. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii …………………………….35

Capitolul 5. Bilantul de mediu ………………………………………………………………...51

Capitolul 6. Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic ………………………………58

 Capitolul 1
Calculul indicatorului de calitate al mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.
Acest indicator de calitate al mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant I, cu
relatia:
𝐂𝐌𝐀 𝒊−𝐂 𝒆𝒇
Icmi = [%]
𝐂𝒎𝒂𝒙 𝒊−𝐂𝐌𝐀𝒊

unde: Icmi – indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMAi – concentratia
maxima admisibila in poluantul “i”; Cef – concentratia efectiva, la momentul calcularii, in
poluantul “i”; Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.

Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).

Tabel 1. Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Limita de interventie Valoarea efectiva

Etapa admisa [kg/t] [kg/t] calculata [kg/t]
Praf 50-100 100-110 5.8510
CO 100 250 0.16408
SO2 300 650 0.15
CO2 50 110 12.52
NOX 200 500 0.810
Gaze arse 350 800 128.654
Pulberi motorina 0.2 0.4 0.043
CH 4 150 350 0.003652
N2 O 200 450 0.017
NH 3 0.15 0.5 0.0804
NMVOC 100 220 0.012448
Cd 0.1 0.25 0.00006
NH4 0.2 0.5 0.00024
CH3(CH2)5-CH3 0.12 0.45 0.003
Fe2O3 0.77 0.8 0.30012
Compusi organici 100 250 0.00189
volatili
Fe2O3 0.77 0.8 0.08052

3
Calculul indicatorului de calitate al mediului
50−5.8510
Icm (praf) = = 0.7358 [%]
110−50

100−0.16408
Icm (CO) = = 0.6654 [%]
250−100

300−0.1501971
Icm (SO2) = = 0.8567 [%]
650−300

50−12.52
Icm (CO2) = = 0.62466 [%]
110−50

200−0.810
Icm (NOX) = = 0.663 [%]
500−200

350−128.654
Icm (Gaze arse) = = 0.49188[%]
800−350

0.2−0.041
Icm (motorina) = = 0.8 [%]
0.4−0.2

150−0.0036
Icm (CH4) = = 0.749 [%]
350−150

200−0.018
Icm (N2O) = 450−200 = 0.799 [%]

0.15−0.0804
Icm (NH3) = = 0.198 [%]
0.5−0.15

100−0.012448
Icm (NMVOC) = = 0.833 [%]
220−100

0.1−0.00006
Icm (Cd) = = 0.666 [%]
0.25−0.1

0.2−0.00024
Icm (NH4) = = 0.998 [%]
0.5−0.2

0.12−0.00312
Icm (CH3(CH2)5-CH3) = = 0.353 [%]
0.45−0.12

0.77−0.3012
Icm (Fe2O3) = = 0.58715 [%]
0.8−0.77

100−0.00189
Icm (Compusi organic volatili) = = 0.666[%]
250−100

0.4−0.08054
Icm (Fe2O3) = = 0.845 [%]
0.8−0.4
Tabel 2. Dispozitii comunitare asupra poluarii apei

Poluant Limita admisa [kg/t] Limita de interventie Valoarea efectiva

Etapa [kg/t] calculata [kg/t]
Apa uzata 240 500 0.216
Namol 0.90 2 0.3485
Uleiuri 2.1 4.3 0.1248
Vopsea 1.5 3.2 0.096
refractara
Penetrant 0.007 0.010 0.0015
fluorescent
Solvent 0.002 0.03 0.0002
F 3 7 0.00022
Pulbere de 0.2 0.4 0.018
praf

240−0.216
Icm (Apa uzata) = = 0.922 [%]
500−240

0.90−0.3485
Icm (Namol) = = 0.5016 [%]
2−0.90

2.1−0.1248
Icm (Uleiuri) = =0.22485 [%]
4.3−2.1

1.5−0.096
Icm (Vopsea refractara) = =0.8294 [%]
3.2−1.5

0.007−0.0015
Icm (Penetrant fluorescent) = =0.147 [%]
0.010−0.007

0.002−0.0002
Icm (Solvent) = =0.064 [%]
0.03−0.002

3−0.00022
Icm (F) = = 0.749 [%]
7−3

0.2−0.018
Icm (Praf) = =0.951[%]
0.4−0.2

5
Tabel 3. Dispozitii comunitare asupra poluarii solului

Poluant Limita admisa [kg/t] Limita de interventie Valoarea efectiva

Etapa [kg/t] calculata [kg/t]
Praf depus 50000 120000 0.22
Alte depuneri 300 650 0.0512
Refractare 150 350 0.0288
Zgura 400 800 273.09
Fonta 4 6 2.37
Rugina 1.55 2.25 0.9788
Apa uzata 1.4 3.4 0.531
Ulei 0.3 0.7 0.00768
Pietris 0.17 2.0 0.06
S 1 5 0.0006432
K2Cr2O7 3 6.5 0.000512
Cerneala 4 5 3.55
Celuloza 1.5 2 1.2
Hartie 3.8 4.5 3.7
Aschii 0.09 0.10 0.085
Fe2O3 4 8 0.35

50000−0.22
Icm (Praf depus) =120000−50000= 0.0714 [%]

300−0.0512
Icm (Alte depuneri) = = 0.856 [%]
650−300

150−0.0288
Icm (Materiale refractare) = =0.749 [%]
350−150

400−273.09
Icm (Zgura) = =0.317[%]
800−400

4−2.37
Icm (Fonta) = = 0.815 [%]
6−4

1.55−0.9788
Icm (Rugina) = = 0.816[%]
2.25−1.55

1.4−0.53102
Icm (Apa uzata) = = 0.43449 [%]
3.4−1.4

0.3−0.00768
Icm (Ulei) = = 0.7308 [%]
0.7−0.3

0.17−0.06
Icm (Pietris) = = 0.366 [%]
2−1.7

1−0.0006432
Icm (S) = = 0.249 [%]
5−1
 3−0.000512
Icm (K2Cr2O7) = = 0.856 [%]
6.5−3

4−3.55
Icm (Cerneala) = =0.45 [%]
5−4

1.5−1.2
Icm (Celuloza) = 2−1.5 =0.6 [%]

3.8−3.7
Icm (Hartie) =4.5−3.8= 0.142 [%]

0.09−0.085
Icm (Aschii) = 0.10−0.09 = 0.5 [%]

4−0.35
Icm (Fe2O3) = =0.912 [%]
8−4

7
 Capitolul 2
Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Combaterea poluării implică activităţi care au scopul de a limita şi corecta efectele negative ale
poluării, cum ar fi:

 extinderea şi protejarea spaţiilor verzi

 construirea de staţii de epurare a apei

 modernizarea gropilor de gunoi

 colectarea reziduurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie,

material plastic) şi reciclarea acestora

 controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele industriale

prin dotarea echipamentelor industriale cu filtre sau instalaţii de neutralizare

 producerea energiei prin procedee nepoluante

 ridicarea nivelului de securitate nucleară

 utilizarea carburanţilor nepoluanţi de către autovehicule

 nedepozitarea deşeurilor pe maluri sau în albiile râurilor

 execuţia lucrărilor de îndiguire şi construire a barajelor

 combaterea eroziunii solului

 protejarea pădurilor şi utilizarea lemnului numai în limita aprobată prin lege

POLUAREA APEI

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua
tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere
si conceptie tehnica.
Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva” si
include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.
Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie
adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse fata de cea veche,
caracterizabila lapidar prin ideea “apa spala tot”.
Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa
fie antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .
Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent
de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii.
In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor uzate .
Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu
poluanti pana la o limita.
Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice
necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.
Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea
cu clor sau azot.

Figura1. Statie de epurare a apelor industriale

Masuri de prevenire a poluarii apei:

Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea

si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative
asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:

9
 Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in
primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si
indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare;
Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice
poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de
eliminarea lor in apa;
Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor
institutii (spitale), abatoarele, unitatile industriei carnii;
Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape reziduale;
Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii
industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice;
Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate
in sursele de apa de suprafata sau subterane.

Poluarea aerului
Poluarea aerului poate fi împărţită în două categorii, în funcţie de sursele de poluare:
poluare naturală şi poluare artificială.

În prima categorie intră vulcanii. Aceştia au o forţă uimitoare, putând chiar schimba clima
întregii planete. Astăzi vulcanii activi din Europa se găsesc cu precădere în Islanda. Incendiile
naturale de vegetaţie sau furtunile de nisip din deşert pot fi considerate surse naturale de poluare,
dar nu se pot compara cu forţa distrugătoare a vulcanilor, exercitată prin substanţele gazoase
eliminate în atmosferă (cenuşa vulcanică, vapori de apă, dioxid de carbon).
Sursele de poluare artificială sunt o mare problemă a epocii moderne. Pe lângă efectele
negative asupra sănătăţii oamenilor, poluarea distruge stratul de ozon, ce ne protejează de efectele
negative ale radiaţiilor ultraviolete. Ozonul filtrează cea mai mare parte a ultravioletelor de tip C,
care au proprietăţi mutagene asupra celulelor pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai multe
astfel de radiaţii ajung pe Pământ.
Temperatura planetei creşte tot mai mult. Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirea de
efect de seră, poate avea consecinţe grave asupra societăţii: fiecare grad în plus va dilata apa din
oceane, astfel nivelul mării va ajunge deasupra oraşelor de coastă. Nivelul oceanului planetar va
creşte şi datorită topirii gheţarilor.
Principalul poluant artificial al planetei este industria. Necesare unui stil de viaţă modern,
uzinele sunt prezente în mai toate oraşele lumii. În jurul termocentralelor (produc energie electrică
prin arderea combustibililor fosili) sau al uzinelor metalurgice există zone întinse, pe zeci de km,
unde, pământul conţine sustanţe toxice emanate de coşurile de fum al uzinelor. Aceste substanţe,
odată ajunse în atmosferă, se întorc pe pământ cu apă de ploaie, astfel ajung în pânza freatică şi pe
plantele cultivate.
Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

 amenajarea cat mai multor spatii verzi

 exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca

fiind cele mai putin poluante

 construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, care, astfel, muta poluarea din
localitati in afara acestora

 tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea
concentratiei de poluanti

 asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea

intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor;

 recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile

 amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are

situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica

 reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii

poluantilor;

 inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant;

11
 Figura 2.principalele gaze poluante ale aerului

Poluarea solului

In vederea cunoasterii din timp a sensului de evolutie a solului este necesara dezvoltarea si
modernizarea sistemului de monitoring si includerea acestuia intr-un sistem international adecvat.

Sistemului de monitoring al calitatii ii revin numeroase preocupari, dintre care amintim:

· urmarirea caracteristicilor solului in vederea cunoasterii starii lui de calitate, a evolutiei si a

tendintelor de evolutie, a proprietatilor acestuia, in special in zonele afectate de activitatea umana;

· prognoza evolutiei starii de calitate;

· avertizarea organelor si intreprinderilor interesate, cat si a factorilor de decizie in cazurile de extindere

si de intensificare a unor fenomene daunatoare;

· furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care genereaza fenomenele de polaure,
in vederea fundamentarii masurilor preventive si curative pentru limitarea si atenuarea
pagubelor posibile;

· asigurarea de date necesare fundamentarii programului national privind protectia mediului;

· furnizarea de date privind poluarea solurilor, pentru a fi transmise Sistemul International de

referinta din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediul inconjurator sau altor organisme
cu care cooperam.
 In Romania, protectia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi
ecologrce, care sa nu afecteze componentele mediului si sa dea, in acelasi timp, produse de calitate.

In acest sens, trebuie inlocuita treptat combaterea chimica a daunatorilor cu cea biologica,
trebuie evitata practica monoculturilor si trebuie luate toate masurile ce se impun pentru
ameliorarea solurilor degradate. Toate acestea se au in vedere in contextul mai larg al necesitatii
reimpaduririlor si optimizarii modelului de ocupare a terenurilor, inclusiv in ceea ce priveste
depozitarea diferitelor deseuri si reziduuri industriale.

O agricultura ecologica este solutia cea mai moderna, care tinde sa separe in teritoriu
ecosisteme si microecosisteme, respectiv sa parceleze si sa orienteze culturile dupa diferite
combinatii ale factorilor ecologici (relief, microclima, apa, resurse nutritive etc.) in scopul obtinerii
unei productivitati sporite.

Pentru acestea sunt necesare studii aprofundate pe fiecare teren, dar si shimbari permanente
de optica, in raport cu progresul tehnologiei agricole, al diversificarii alimentatiei umane etc. Va fi
necesara o agricultura cu multa 'risipa' de inteligenta. Cunoasterea dinamicii fiecarei ecosistem va
conduce nemijlocit la o productivitate maxima, in conditiile integrarii armonioase a agriculturii in
intreaga natura.

O agrotehnica diversificata si adaptata cerintelor de mediu, dar si obtinerii de recolte

superioare, este pe cale de a se impune tot mai mult. Amintim, ca un exemplu iesit din comun,
'agricultura fara arat' introdusa de Universitatea din Pennsylvania, care a cuprins deja 2% din
terenurile SUA. Este vorba de semanat in miriste, ceea ce reduce eroziunea solului cu 90%, adica
solul retine cu 50% mai multa apa, iar ecosistemele ce se formeaza in sol nu sunt distruse.

Figuraa 3.Grafic al deseurilor

13
 Capitolul 3
Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

Metode de reducere pentru apa (doar pentru substantele determinate de voi)

 Apa uzata;

Decantoarele primare au rolul de retine particulele mici cu dimensiuni mai mici de 0,2 mm si
care nu au fost retinute de deznisipatoare. Aceste particule se gasesc sub forma unor flocoane sau
stau in suspensie in apa intrucat, au o densitate mult apropiata de densitatea apei. Este important
sa fie retinute aceste particule din apele uzate pentru a permite ca procesul de epurarea biologica
ce urmeaza procesului de decantare primara, sa poata fi mult mai performant.

Decantoarele primare, poarta aceasta denumirea pentru ca ele fac parte din prima treapta
de epurare, respectiv treapta de epurarea mecanica. Dupa treapta de epurare biologica urmeaza o
noua decantare numita decantare secundara, pentru ca apartine de treapta secundare de epurare
numita si treapta biologica. Atat decantoarele primare cat si cele secundare au acelasi principiu
de proiectare si functionare.

Dupa modul si directia de curgere a apei in decantor, acestea se pot impartii astfel:

· Decantoare orizontale;

· Decantoare verticale;

· Decantoare radiale.
 Figura 4.decantor pentru amestecuri

 Namol;

Figura 5 . Decantor vertical pentru colectarea namolului

 Uleiuri;

15
 Separatorul de grasimi functioneaza pe principiul decantarii. Materialul mai greu ca apa,
namolul, nisipul, coboara la fundul separatorului, iar substantele mai usoare – grasimile –
raman la suprafata.

Apa care contine grasimi intra in separator prin orificiul de intrare 1. Pentru a preveni
perturbarea/agitarea namolului si a grasimilor deja separate la partea de intrare este prevazuta
o duza anti stropire 2. Peretele despartitor 3 retine namolul in prima parte si sifonul de iesire 4
retine grasimile in interiorul separatorului. Apa separata de namol si grasimi este descarcata in
retea prin orificiul de iesire 5.

Figura 6. Decantor de separare a uleiului

Apa reziduala din restaurante si intreprinderile pentru prelucrarea alimentelor este deosebit de
"agresiva", cu mare incarcare de grasimi. Polietilena este materialul perfect care poate fi folosit in
aceste situatii si din care sunt confectionate separatoarele. Acest material este extrem de tare si
rezistent la coroziuni. Peretii netezi ai separatorului impiedica ca grasimile sa se lipeasca de
echipament, usurand mentananta
  Vopsea refractara;

Figura 7. fosa septica

Avantajele statiilor de epurare ERU sunt urmatoarele:

elimina vidanjarea datorita sistemului de autocuratare a namolului in exces;

eficienta foarte ridicata, fara miros emanat din statie ceea ce le face usor de amplasat in
curti cu dimensiuni reduse;
cantitate anuala redusa de namol, maxim 1mc pentru 4 persoane ;
functionare fara necesar de apa uzata pe o perioada lunga de timp, maxim 100 zile;
apa rezultata poate fi reutilizata la udatul gradinii, spalatul masinii, poate fi deversata in
emisar sau in sistem de drenaj;
rezistenta la temperaturi scazute datorita procesului interior, pot fi ingropate cu usurinta la
adancimi mici, chiar daca nu se respecta cota de inghet a terenului;
nu sunt sensibile la debit de apa uzata ridicat;
compacte, volum si greutate mici, usor de manevrat si transportat;

17
 Penetrant fluorescent;

Figura 8.statie de epurare industraiala

 Solvent;

Figura 9. Statie de epurare

 F;

Figura 10. Filtru de epuare apa

 Praf;

Figura11. Filtru de praf

19
Metode de reducere pentru aer

 Praf;

Particulele materiale se îndepărtează fie prin filtrare (pentru cantitati mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantităţi mari).
Alegerea metodei si a echipamentelor corespunzatoare se face ţinând cont de urmatoarele:
concentraţia de particule;
dimensiunea şi forma particulelor;
gradul necesar de reţinere a particulelor;
presiunea si debitul aerului poluat;
caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
cerinţele utilizatorului si metoda dorită de îndepărtare a particulelor.
Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor
filtre care se caracterizeaza prin:
debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre;
diametrul particulelor pe care poate sa le retina;
temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;
gradul de retinere sau eficienta filtrului;
pierderea de presiune in filtru;
costurile anuale de intretinere.

Avantajele utilizării filtrelor de aer:

asigura debitul de aer pentru desfăşurarea optimă a proceselor din motor ;

etanşeitate de 100% datorită calităţii hârtiei şi îmbinării prin lipire ;
geometrie optimă de îndoire a pliurilor ;
siguranţă în exploatare ;
reducerea zgomotului de absorbţie a aerului şi reglarea rece/cald ;
tehnologie modernă bazată pe poliuretan; [greutate diminuată faţă de tehnologia clasică ;

Figura 12. Filtru de particole

 Figura 13.schema de cogenerare cu motoare termice

 CO

Figura 14. Filtru de curatare aer

21
 CO2

Figura 15. Filtru cu saci

 Gaze arse

 Figura 16. Principiul recirculării gazelor arse.

 NOX

Figura17 . Sistem de ardere a Nox

 Pulberi motorina

Figura 18.filtru de motorina

23
 La motorul D 2156 HMN 8, se poate utiliza fie o baterie cu doua filtre, descrise mai sus, fie
combinatie dintr-un filtru de tipul filtrului grosier (fig. 6.15, b) si un filtru cu elementul filtrant 2
din pasla, inchis intr-un corp metalic. Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea
prin supapa 5.

 CH 4

Figura 19. Filtru de recuperare

 N 2 O;

figura 20. Filtru de aer

 NH 3 ;

figura 21. Filtru NH3

 NMVOC;

Figura 22. Filtru NMVOC

25
 Cd;

Figura 23. Filtru Cd

 NH4;

Figura 24. Filtru NH4

 CH3(CH2)5-CH3;

Figura 25. Filtru CH3(CH2)5-CH3

 Compusi organici volatili;

Figura 26. Schema de principiu a oxidarii catalitice recuperative

27
 Fe2O3;

Figura 27. Schema de principiu a eliminarii Fe2O3

Metode de reducere pentru sol
 Praf depus;

Figura 28. Schema de principiu filtru

 Zgura;

Figura 29. Lada de depozitare zgura

29
 Fonta;

Figura 30. Lada de depozitare fonta

 Rugina ;

Figura 31. Lada de depozitare rugina

 Apa uzata;

Figura 32. Recipient de depozitare apa uzata

 Uleiuri;

Figura 33. Butoaie de depozitare ulei

31
 Pietris;

Figura 34. Lada de depozitare pietris

 S;

Figura 35. schema de principiu a unui flux recuperator

 Celuloza;

Figura 36.Cutie de depozitare celuloza

 Cerneala;

Figura 37. Suport de depozitare cerneala

33
 Hartie;

Figura 38. Cutie de depozitare hartie

 Aschii;

Figura 39. Cutie de depozitare aschii

 Capitolul 4
Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
Poluarea zero este un vis. Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic, nici
economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluare insuportabile de orice economie dezvoltată.
Trebuie găsită o cale de armonizare a intereselor producătorilor care urmăresc profituri imediate,
cu interesele întregii societăţi, care doreşte să trăiască într-un mediu nepoluat. Pentru aceasta se
determină un optimum economic luând în considerare cheltuielile pentru dezvoltare (fig. 4.83) şi
beneficiile depoluării. Se consideră gradul optim de reducere a poluării punctul n0, în care
diferenţa dintre cele două curbe a şi b este maximă, adică acolo unde se respectă condiţia:

Figura 40.Determinarea gradului optim de reducere a poluării: a - cheltuielile făcute cu

prevenirea poluării şi cu depoluarea; b –beneficiile reducerii poluării; c -diferenţa dintre cele
două curbe; 0 n - gradul optim de reducere a poluării.

Această analiză nu este întotdeauna uşor de făcut deoarece pagubele produse de poluare
sunt mai greu de cuantificat decât cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
producţie, de prevenire a poluării sau de reducere a poluării. Oricum, un studiu privind reducerea
poluării este mai uşor de făcut la nivelul întregii economii decât la nivelul unei instalaţii industriale,
unde se poate face o analiză de forma prezentată în figura 4.84. În aces caz gradul optim de
reducere a poluării este 0 n , aflat la intersecţia celor două curbe. 100 Cheltuieli cu prevenirea și
reducerea poluării α β b a c Grad de reducere a poluării [%] 25 n0 50 75 Ar trebui ca n0'=n0, dar
de cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor datorate poluării. Mai aproape
de realitate este abordarea problemei luând în considerare gradul de interes al societăţii de a plăti
depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului înconjurător. Pentru a nu simţi
efectele poluării, societatea este dispusă să suporte cheltuielile de depoluare Cd cu avantajele Av.

35
 Figura 41. Determinarea pierderilor cauzate de poluare: a - cheltuieli cu prevenirea
poluării sau reducerea poluării; b - pierderile datorate poluării; c - suma celor două curbe a şi b; 0
n - gradul optim de reducere a poluării

Figura 42. Gradul de reducere a poluării în funcţie de costurile şi utilităţile sociale: Cd -

cheltuieli pentru reducerea poluării; Av - utilitatea socială/avantajul reducerii poluării; 0 n -
gradul optim de reducere a poluării

Din acest grafic se constată că pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte,

avantajul/utilitatea socială Av pentru care societatea este dispusă să plătească contribuţii
suplimentare descreşte, iar cheltuielile pentru reducerea poluării Cd cresc. Din analiza zonelor ce
apar în figura 4.85 se pot trage următoarele concluzi: - în zona I sunt cele mai mari avantaje
deoarece cheltuielile sunt mult mai mici faţă de avantaje şi se văd avantajele reducerii poluării; -
în zona II se înregistreză pirderi mari deoarece poluarea este deja redusă iar cheltuielile cresc foarte
mult în comparaţie cu avantajele obţinute; - în punctul M se realizează gradul optim de reducere a
poluării dat de n0. Pentru o optimizare a etapei este necesară îndeplinirea condiţiei: n0  n0  n0 ;

Se poate determina si un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:
𝑪𝒂𝒎(𝒕)− 𝑪𝒂𝒎(𝒕𝒐)
topt = [ani]
𝜶∗𝑪𝒑𝒑−𝜷𝑪𝒓𝒑

In care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru
reducerea poluarii existente; Crp – cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t; Cpp –
cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard; α si β – coeficienti
ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respective de incadrare in limitele standard, raportati
la unitatea monetara cheltuita; to si t – momentul de timp initial si respective, de perspectiva:

Se adopta urmatoarele valori:

Cam = 26000 euro

Crp =1500 euro

Cpp =3000 euro

α = 1,5

β = 2,5

t0 = 40

t = 365

Rezulta :
𝑪𝒂𝒎(𝒕)− 𝑪𝒂𝒎(𝒕𝒐) 𝟐𝟔𝟎𝟎𝟎∗𝟑𝟔𝟓−𝟐𝟔𝟎𝟎𝟎∗𝟒𝟎
topt = = = 1872.22 zile = aproximativ 5 ani
𝜶∗𝑪𝒑𝒑−𝜷𝑪𝒓𝒑 𝟏,𝟓∗𝟑𝟎𝟎𝟎−𝟐,𝟓∗𝟏𝟓𝟎𝟎

37
 Capitolul 5
Bilantul de mediu

Bilanţ de mediu nivel II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui
bilanţ de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize
fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
Metodologia de elaborare a lucrării respectă prevederile Legea nr. 265/2006 privind
protecţia mediului şi Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a
bilanţurilor de mediu.
Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de
reglementările în vigoare, iar analiza acestora s-a efectuat cu respectarea standardelor şi a
normelor metodologice în vigoare.
Rezultatele tuturor investigaţiilor sunt prezentate în Raportul la Bilanţul de Mediu nivel
II, structurat în două părţi distincte :
prima parte cuprinde descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinute ;
a doua parte cuprinde concluziile şi recomandările ce se impun.
Concluziile sunt formulate după o cuantificare a neconformării fiecărui factor de mediu.
În anexele bilanţului de mediu nivel II sunt prezentate buletinele de analiză.
Acestea cuprind rezultatele măsurătorilor şi descrierea metodelor de analiză, a standardelor
după care s-au efectuat prelevările de probe şi aparatura folosită.

Prelevarea problelor de sol

Probele de sol au fost prelevate din locaţie potenţial poluată (fabrica de constructii
metalice), cu PCB-uri.
Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993.
- Colectarea probei în vase speciale de laborator.
- Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
- Transportul probelor în geantă frigorifică.
Pentru prelevarea probelor de sol de la adâncimea prestabilită s-a folosit o sondă
pedologică.
1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor
Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe
probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice.
Am considerat că prelevarea probelor de sol de pe suprafaţa potenţial poluată este
suficientă pentru cuantificarea naturii şi intensităţii poluării solului ca urmare a activităţii
anterioare şi prezente, desfăşurate pe acest amplasament.
 2.Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.
Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor:

Co Coordonatele Adân Tipul Descrie

d geografice ale cime probei rea
pro secţiunilor de a de stratelo
bă prelevare prele r
vare
N E m

R1 44,87225 23,20518 0,4 momentană sol vegetal

R2 44,87730 23,18846 0,4 momentană sol vegetal

R3 44,87603 23,21165 0,4 momentană sol vegetal

RD 44,89079 23,17036 0,4 momentană sol vegetal

1

RD 44,89058 23,16686 0,4 momentană sol vegetal

2

RD 44,89170 23,16651 0,4 momentană sol vegetal

3

Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a

permis prelevarea de la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda gaz-cromotografiei
cuplată cu spectrofotometrie de masă.

39
3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.]
Secţiu Concentr Concentr Concentr Concentr
nea de aţii aţii aţii prag aţii prag
prelev determin valori de alertă de
are ate normale intervenţ
ie

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

Prelevarea probelor a apelor de suprafata

Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor
analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane
si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional
curate şi din acest motiv s-a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval. În
acest caz nu este necesară prelevarea unei probe de apă dintr-o secţiune situată în amonte.
Au fost analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea şi depozitarea probelor de apă s-a efectuat cu
respectarea următoarelor standarde:
- ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de prelevarea
probei pentru analiza apelor.
- ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare
probe din apă.
- EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a
probelor de apă.
- Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro
borosilicată).
- Documentarea prelevării probei şi etichetarea sticlelor.
- Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă au fost transportate în laborator în geantă frigorifică, menţinându-se astfel
o temperatură la care componenţii din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv
fizic.
1. Descrierea investigaţiilor şi rezultatele analizelor
Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor
analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane
si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional
curate.Din acest motiv s-a prelevat doar probă de apa de suprafata din secţiunea aval.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006
privind clasificarea calităţii apelor.

Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu:

ISO 5667- Prelevare de probe din apă. Planificarea execuţiei de
1:1993 prelevarea probei pentru analiza apelor

ISO 5667- Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de

2:1993 prelevare probe din apă.

EN ISO 5667- Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a

3:2004 probelor de apă.

Metoda de analiză pentru determinarea metalelor se bazează pe procedeul din

standardul EPA 6020 cu spectrometru de masă cu plasmă cuplată inductiv iar
hidrocarburile s-au determinat prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă.

2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise

Denumirea UM Concentraţia Concentraţia
poluantului măsurată. maxim
admisă.

Clor liber µg/l 240 400

Fenoli µg/l 0,001 0,002

SO42-(sulfat) µg/l 200 400

K2Cr2O7(bicromat de µg/l 0,0417 0,25

potasiu)

41
 Plumb µg/l 0,05 0,1

CH4(metan) µg/l 2,62 25

CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3

SO(monoxide de sulf) µg/l 1 5

Si(siliciu) µg/l 2,5 5

S(sulf) µg/l 1 2,5

F(fluor) µg/l 1,5 4,5

P(fosfor) µg/l 5 20

Prelevarea probelor de aer

Au fost prelevate probe din aerul înconjurător pentru determinarea pulberilor
sedimentabile şi a pulberilor respirabile PM 10.
Aparatura folosită la prelevarea probelor din aerul înconjurător:
- Senzor complex climatic cu afişare digitală: TESTO GmbH. Típus: TESTO 400,
număr de fabricaţie: 00108606.
- Senzor multifuncţional, Tip: TESTO (0635.1540). Tub Prland. numărul
certificatului de calibrare: NYM-0204/2008
- Manometru digital, GMH 3150 Greisinger Electronic, numărul certificatului de
calibrare: OMH B042735.
- Barometru, producător: Greisinger Electronic, tip: GPB 1300. Domeniu de
măsurare: 0-1300 mbar, numărul certificatului de calibrare: OMH B042733.
- Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.

1. Descrierea investigaţiilor realizate

Sursele semnificative de poluarea aerului înconjurător sunt amplasate în depozit.
Depozitul este localizat în Tirgu Jiu, Judetul Gorj. Distanţa maximă între casele de locuit
Tirgu Jiu şi depozit este aproximativ 900 de m iar distanţa minimă este 500 m.
Pentru cuantificarea concentraţiilor de pulberi în aerul înconjurător, s-au efectuat
măsurători în patru puncte, două pentru măsurarea monoxidului de carbon şi două pentru
măsurarea substantelor volatile in aer(COV).

2.Descrierea secţiunilor de prelevare a probelor de aer

 Pentru măsurarea monoxidului de carbon primul punct de prelevare (cod probă RDI1) a
fost amplasat în in Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud-vest faţă de
amplasament.
A doua secţiune de prelevare (cod probă RDI2) a fost amplasată la o distanţă de 250 m în
direcţia nord-est faţă de amplasament spre Bucuresti.
Pentru măsurarea emisiei de substantelor volatile in aer, punctele de prelevare au fost
amplasate în localitatea Tirgu Jiu la o distanţă de 200 m în direcţia sud- vest faţă de
amplasament.
Primul punct de prelevare a fost amplasat în partea vestică a stivei ,iar punctul al doilea a
fost amplasat în partea estică a stivei.

Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător:

Cod Locul probei Tipul Distranţa Direcţia Perioada
probă probei faţă de faţă de de
depozit depozit mediere
N E pub. m
sed./COV.
RDI1 44,89135 23,16016 pub. sed. 100 SV 30 zile
RDI2 44,89170 23,16651 pub. sed 150 NE 30 zile
RDI3 44,89135 23,16016 PM10. 100 SV 24 ore
RDI4 44,89156 23,16812 PM10 100 SV 24 ore

3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

nr.592/2002 şi STAS-12574/87.
Cod C.M.A. Valoarea Standard/ordin
probă măsurată pentru
reglementarea
C.M.A.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592

/2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul

592/2002

43
 Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă
concentraţia de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită
emisiilor difuze din fabrica.
Depăşirea c.m.a. în imisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale celor
două companii.

Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate măsurători ale NZE, în zonele protejate.
Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot:
Ziua Noaptea U. M.

Viteza văntului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 24,6 17,5 C

Presiunea hPa
994 1002
barometrică
Umiditatea %
60,4 37
relativă

S-a utilizat sonometru cu filtru tip A

1. Descrierea investigaţiilor realizate

Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat măsurătorile:

Ziua Noaptea U.M.

Viteza vântului 0,2 0,4 m/s

o
Temperatura 25 17,5 C

Presiunea 1002 hPa

994
barometrică
Umiditatea 37 %
61
relativă

2. Determinări şi calcule:
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată
metrologic şi calculate conform standardelor de mai jos.
ISO 1996- Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part
1:1982 1: Basic quantities and procedures
 ISO 1996- Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part
2:1987 2: Acquisition of data pertinent to land use

ISO 1996- Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part

3:1987 3: Application to noise limits

ISO 9613 Outdoor sound propagation

3. Executarea analizei:
Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare. Sonometrele au fost amplasate
în faţa obiectivelor protejate. Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar
distanţa de la sol 1,5 m.

4. Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de

ordinul MS nr. 536/9.
Nivelul
Nivelul de
Valoa zgomot
de
Valoa rea echival
N zgomot
Punct rea admis ent
r. echival
ul de admis ă măsur
C ent
măsur ă ziua noapt at
rt măsur
are LAeq ea noapte
. at ziua
dB LAeq a
LAeq
dB LAeq
dB
dB

1 CR – 1 50 40 59,8 52,3

2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

NOTĂ:

45
- în punctele CR – 5 şi CR – 6 nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii din
cauza că sursele de zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.

Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformării cuantificate
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au
scos în evidenţă următoarele rezultate:
Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată.

Concentr
Secţiu Concentr Concentr Concentr aţii
nea de aţii aţii aţii prag de
prelev determin valori prag de intervenţ
are ate normale alertă ie

RD 1 nd < 0,01 1,0 5,0

RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0

RD 3 nd <0,01 1,0 5,0

R1 5,04 <0,01 1,0 5,0

R2 nd <0,01 1,0 5,0

R3 nd <0,01 1,0 5,0

Concluziile formulate după cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu

şi corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de
poluare a mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu
acordarea unei note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordată pentru imisii care se încadrează în limitele maxime
admise
- Pentru imisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul
dintre limita maximă admisă şi valoarea măsurată a imisiei.
Scara pentru indicele de poluare globală:
I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor
de viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Notele de bonitate acordate:

Nota de
Nr. Factorul de Observaţii.
bonitate
Crt. mediu
acordată
Depăşirea concentraţiei pentru
1 Sol. 8,5 indicatorul PCB, în secţiunea R1.

Apa de Depăşirea concentraţiei

2 9
suprafaţă

3. Atmosfera.

Imisii în Sunt depăşite c.m.a. de 0,79 ori la

3.1. aerul 3,77 monoxid de carbon şi de 3,59 ori
înconjurător suspensi volatile PM 10.

Sunt depăşiri ale nivelului de

Nivel de zgomot admis, cuprinse între 12 –
3.2. 7,35
zgomot 14%.

Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală
este reprezentată de patrulaterul neregulat, cu aria S2, înscris în forma geometrică regulată
a stării ideale.
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.

47
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde:
IPG = 2,0218
Mediu mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort
formelor de viaţă.
Din datele prezentate rezultă că impactul semnificativ asupra mediului îl are
depozitul de cărbune.
Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat de
amplasament-mărimea şi localizarea acestuia, natura activităţii desfăşurate şi amploarea
acesteia.

Bilanţul teritorial al amplasamentului este urmatorul:

- Drum betonat: 3825,4 m2.
- Platforma tehnologica: 7018 m2
- Masini unelte: 1207,3 m2
- Magazii: 298 m2.
- Spatii verzi: 264 m2

Ape de suprafaţă:

Rezultatele analizei apei de suprafata sunt următoarele:

Concentraţia
Denumirea Concentraţia maxim
UM
poluantului măsurată. admisă.

Clor liber µg/l 240 400

Fenoli µg/l 0,001 0,002

SO42-(sulfat) µg/l 200 400

K2Cr2O7(bicromat de 0,0417 0,25

µg/l
potasiu)
Plumb µg/l 0,05 0,1

CH4(metan) µg/l 2,62 25

CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,7 3,3

SO(monoxide de sulf) µg/l 1 5

 Si(siliciu) µg/l 2,5 5

S(sulf) µg/l 1 2,5

F(fosfor) µg/l 1,5 4,5

P(fluor) µg/l 5 20

Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu

depăşesc limitele maxime admise.

Aerul înconjurător:
Rezultatele măsurătorilor de imisii:
Standard/ordin
Concentraţia pentru
Cod Concentraţii
maxim reglementarea
probă măsurate
admisă. c.m.a.

RDI1 17 g/m2/lună 32 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI2 17 g/m2/lună 29 g/m2/lună STAS 12574-87

RDI3 50 µg/m3 183,85 µg/m3 Ordinul 592 /2002

RDI4 50 µg/m3 175,26 µg/m3 Ordinul 592/2002

Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile

depăşesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati
mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a
populaţiei,toxicitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi
(benzen),mirosuri neplacute in anumite cazuri.
Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în
cursul nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat măsurătorile.

49
 Nivelul
Nivelul de
Valoa zgomot
de
Valoa rea echival
N zgomot
Punct rea admis ent
r. echival
ul de admis ă măsur
C ent
măsur ă ziua noapt at
rt măsur
are LAeq ea noapte
. at ziua
dB LAeq a
LAeq
dB LAeq
dB
dB

1 CR – 1 50 40 59,8 52,3

2 CR – 2 50 40 50,2 48,3

3 CR – 3 50 40 51,6 47,2

4 CR – 4 50 40 53,2 48,1

5 CR – 5 50 40 68,0 -

6 CR – 6 50 40 61,1 -

În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 15 – 17%, se înregistrează în

punctele de CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile,
depăşirile nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele
admise.
 Capitolul 6
Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic

6.1. Iniţierea implementării modelului organizaţiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest punct
de vedere, este dificil să se recomande o metodologie comună, aplicabilă oriunde şi oricând şi al
cărei succes este garantat intotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii proprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogată experienţă profesională, totuşi nu se poate
spune că există o singură cale de reuşită.
In continuare se vor preciza câteva idei şi indicaţii care să folosească celor ce doresc să
implementeze sau să menţină un astfel de sistem.

6.1.1. Crearea unui climat al schimbării

In cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări, unele sunt de mică anvergură,

influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi, ca de exemplu schimbări mici in
organizarea muncii la un loc de muncă, altele sunt de amploare mare, influenţând organizaţia În
ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbării se prezintă in figura …. o organizaţie trebuie să fie
conştientă de presiunile existente pe piaţă şi să dezvolte strategii corespunzătoare pentru a câştiga
clienţi pe baza criteriilor de competitivitate existente pe piaţă în acel moment.
Realitatea este că, doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. Organizaţia nu poate
modifica aceste criterii, iar mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. De aceea,
schimbarea trebuie să vină din partea organizaţiei. În figura … se ilustrează consecinţele rezultate
în urma ignorării forţelor prezente pe piaţă şi a evitării acţiunilor de schimbare.
Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea
modificării condiţiilor pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste
schimbări. Schimbările sunt modificări reale care se aplică în orice parte
componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate, domeniul de actiune al
managementului, maşini şi utilaje, echipamente, structura de organizare.

51
 Forte pentru Forte care se
schimbare opun
schimnbarii

Globalizarea competitiei
Teama pentru
schimbarea puterii
Rezistenta organizatiei
si influentei
Pretentii ridicate ale Structura
clientilor si altor parti organizatorica
interesate Cultura
organizational
Resursele limitate
Costuri reduse Ponderea mare a
activelor fixe
Rezistenta indivizilor Intelegeri
organizationale
Concurenta

Nivelul curent al Nivelul performantelor

preformantelor obtinut prin schimbari ale
structurii organizatorice

Figura a. Procesul schimbarii organizationale

 Ciclul de
viata al
produsulu
i creste

Pretul
scade
datorita
produselo
rrr

Scade
volumul
vanzarilor
datorita
imbatranirii
produsului
Costurile
indirecte
sunt
distribuite
pe mai
putine

Profitul
scade
datorita
reducerii
pretului si a
costurilor

Figura b. Consecintele ignorarii schimbarii

53
 Factori externi Factori
externi

Factori
interni

Factori externi

Figura c. Factorii interni si externi ai schimbarii

În figura c. se reprezintă schemele factorilor interni şi externi care pot produce schimbări
într-o organizaţie . Factorii externi ai schimbării derivă din factorii mediului organizaţional
extern: general şi specifici (figura a şi figura b).

6.1.2. Conştientizarea necesităţii implementării managementului mediului.

Managerii din diverse organizaţii recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o
modalitate de a face faţă presiunilor cornpetitive, dar mulţi nu înţeleg cum trebuie să fie
implementată schimbarea.
Cheia către succes este de a integra angajaţii, rolurile şi responsabilităţile acestora din
cadrul organizaţiei, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese şi începând
cu declararea viziunii şi misiunii, analizând factorii critici de succes şi identificând procesele de
bază, este cel mai eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării (tabel a)
Tabelul a. Actiunile necesare schimbarii
Valori Actiuni necesare
Atitudinea fata de partile interesate de Comunicarea rezultatelor studiilor asupra
performantele de mediu; partilor interesate catre toti angajatiil
includerea gradului de satisfactie a acestora ca
element cheie pentru planul de mediul
apreciera si recompensarea individuala pentru
un serviciu exceptional;
Munca in echipa si cooperarea; Utilizarea extensiva a echipelor de inbunatatire
a calitatii; recompensarea membrilor echipei
dupa sistemul de apreciere a activitatilor
speciale;
 Internalizarea relatiei client-furnizor; Utilizarea conducerii calitatii mediului la nivel
compartimental; incurajarea interactiunii
dintre compartimente.
Dirijarea tuturor indicatorilor in functie de Comunicarea acestui concept la toti angajatii;
gradul de multumire a partilor interesate; satisfacerea partilor interesate sunt obictivele
de varf care releva performantele organizatiei.

Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri

orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape. Punctul de start
trebuie să fie o analiză generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa managerială.
Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra schimbărilor impuse, asupra problemelor
care există şi asupra domeniilor care trebuie imbunătăţite, se obţine un angajament iniţial, vital
pentru începerea procesului de transformare.

Responsabili de proces

PROCES
Cerinte
client
PIATA

PROCES
€
Figura d. Arhitectura de procese
Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie tacut astfel
încât organizaţia să realizeze factorii de succes. Prima etapă în înţelegerea
proceselor de bază este de a identifica o reţea, arhitectură de procese de acelaşi ordin de importanţă
(figura d).
Odată procesele de bază definite, este necesar ca pentru noua structură de procese să fie
stabilite obiectivele, ţintele şi indicatorii de performanţă.
Este necesară de asemenea, descompunerea proceselor de bază în subprocese, activităţi şi
sarcini. O imagine asupra modului în care trebuie realizată structura de procese, se prezintă în

55
 figura e. Sarcinile sunt realizate de către indivizi. [7]Angajatul trebuie să înţeleagă sarcina şi
poziţia lui în ierarhia proceselor.

TOP MANAGEMENT

MANAGERI EXECUTIVI

OPORTUNITATE
DE PIATA PROCES PROCES PROCES €

Subproces
Subproces

Subproces

Activitate Activitate Activitate

Sarcina Sarcina Sarcina Sarcina

Figura e. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor

Un program eficient de prevenire a poluarii trebuie:

sa reduca riscul de raspundere civila sau penala;

sa reduca costurile de functionare;
sa protejeze sanatatea umana si mediu;
sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii;
sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor.

57
Bibliografie
 http://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/IGIENA-APEI-FOLOSITE-IN
INDUST10424172018.php
 http://calitateaaerului.ro/indici.php
 http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu
 http://www.calitateaer.ro/
 http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article
 http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/MASURI-DE-COMBATERE-A-
POLUARII656.php
 https://www.scribd.com/doc/248704466/REFERAT-Masuri-de-Prevenire-a-Poluarii-Apei