REZOLVAREA GRINZILOR CU ZĂBRELE PLANE

Pasul 1: Stabilirea barelor de efort nul

Există 3 situaţii în care pot apărea bare de efort nul: 1
- când într-un nod se întâlnesc nu mai mult de două bare, iar nodul nu este încărcat cu forţe
exterioare (inclusiv reacţiunile sunt forţe exterioare), cele două bare vor fi de efort nul;
- când într-un nod se întâlnesc nu mai mult de două bare, iar nodul este încărcat cu forţe
exterioare pe direcţia uneia dintre bare, cealaltă va fi de efort nul. Bara încărcată va avea
efortul egal cu modulul forţei exterioare care o solicită;
- când într-un nod se întâlnesc nu mai mult de trei bare, iar două dintre ele sunt în prelungire
una celeilalte şi nodul nu este încărcat cu forţe exterioare, cea de-a treia bară va fi de efort nul
Pasul 2: Calculul reacţiunilor pentru grinda dată
Reacţiunile se calculează luând în considerare doar forţele exterioare care solicită grinda pe conturul ei.
Pentru o grindă simplu rezemată (cu articulaţie şi reazem simplu) se scriu două sume nule de momente în
reazăme şi o sumă nulă de forţe pe direcţie orizontală:

Verificarea se face cu suma de forţe pe direcţie verticală, condiţia fiind ca aceasta să fie egală cu zero. În
caz contrar, calculele sunt greşite.

Pentru grinzile încastrate se scriu două sume nule de forţe pe direcţiile verticală şi orizontală şi o sumă
nulă de momente în încastrare.

Verificarea se face cu sumă de momente în capătul liber al grinzii. Rezultatul va fi zero dacă calculele
sunt efectuate corect.

Pasul 3: Calculul eforturilor în barele şi nodurile cerute, folosind următoarele metode de calcul:

1 Curs Mecanica construcţiilor, Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu, slide 12 file:///C:/Users/Mona/Desktop/mate/mecanica
%201/cursuri%20statica/Curs6_MC.pdf
 I. Metoda izolării nodurilor
Această metodă presupune izolarea nodurilor (redesenarea fiecărui nod „rupt” din figură, cu
toate forţele exterioare care îl solicită şi toate barele care-l compun) şi calcularea a două eforturi
necunoscute din două bare care se întâlnesc în nodul respectiv. Pentru aceasta se vor scrie două
ecuaţii de sume de forţe nule pe direcţiile verticală şi orizontală:

Observaţii:
- metoda izolării nodurilor nu poate fi utilizată pentru nodurile în care nu sunt cunoscute
eforturile a mai mult de două bare.
- convenţia de semn dictează că eforturile care intră în nod să fie considerate pozitive, iar cele
care ies, negative. În calcule, eforturile necunoscute vor fi considerate pozitive (ca intrând în nod) de
fiecare dată, urmând ca după finalizarea calculului şi aflarea lor, dacă rezultatul este negativ,
orientarea lor să fie schimbată (ca ieşind din nod) sau dacă rezultatul este pozitiv orientarea va
rămâne aceeaşi (intrând în nod).
- pentru barele aflate în unghi (nici verticale, nici orizontale) se fac proiecţii pe ambele axe.
Astfel, efortul proiectat pe axa verticală va fi luat în calcul în suma de forţe verticale şi acelaşi efort,
proiectat pe axa orizontală, va fi luat în calcul în suma de forţe orizontale.
Pentru proiecţia2 pe cele două axe se procedează în felul următor:
- se calculează sinusul şi cosinusul unghiului considerat. Se alege un triunghi dreptunghic care are
ca laturi cel puţin două bare ale figurii astfel încât să se cunoască dimensiunile lor. Aplicându-se
teorema lui Pitagora3 se va afla dimensiunea celei de-a treia laturi. Apoi, folosind formulele:

se calculează valorile sinusului şi cosinusului unghiului considerat (mai departe în calcule pentru
toată figura).Aceste valori vor fi înmulţite cu valoarea efortului astfel:
-pentru proiecţia pe axa ox: valoare efort*cosα
-pentru proiecţia pe axa oy: valoare efort*sinα

II. Metoda secţiunilor

2Proiectia unui vector pe o axa, pagina 11 din documentul: http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20Dr.

%20Ing.%20Florina%20%20Buzescu/Sisteme%20de%20vectori.pdf
3 pentru teorema lui Pitagora vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora
 Presupune secţionarea figurii prin barele care se cer sau în vecinătatea lor (sau a nodurilor
cerute), împărţind grinda în două. Se alege partea de grindă care convine şi se notează eforturile
ţinând cont de convenţia de semn. Apoi, se scriu trei ecuaţii, două de sume nule de momente în
două noduri (care se aleg în aşa fel încât, în fiecare nod să se intersecteze două din cele trei bare
secţionate) şi o sumă nulă de forţe pe o direcţie, verticală sau orizontală (care convine pentru aflarea
efortului din bara rămasă).

Observaţii:
-metoda secţiunilor poate fi aplicată numai în „zonele” unde întreaga figură poate fi secţionată
„tăind” prin trei bare (nici mai multe, nici mai puţine).
- cele două metode (izolării nodurilor şi secţiunilor) pot fi folosite împreună în rezolvarea
aceleiaşi probleme, pentru a uşura cât mai mult aflarea eforturilor din barele şi nodurile cerute.