Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABSTRACT Rom
ABSTRACT Rom
TEZĂ DE DOCTORAT
Influenţa modului de procesare a grăunţelor de
cereale asupra indicilor nutritivi şi bioproductivi la
tineretul ovin supus îngrăşării
Coordonator ştiinţific:
PROF. DR DRÎNCEANU DAN
2008
ABSTRACT
În cea de-a doua parte a lucrării, care cuprinde patru capitole, s-au prezentat
rezultatele cercetărilor proprii efectuate în perioada 2003 – 2007.
Într-un prim experiment s-a evaluat măsura în care orzul măcinat în
particule de 4 mm, cu şi fără adaos de Sacharomyces cerevisiae, are efect asupra
indicilor de creştere ai mieilor supuşi îngrăşării comparativ cu o raţie în care s-au
administrat orz boabe întregi. Principalele obiective urmărite au fost: consumul de
furaje; dinamica masei corporale şi a sporului în greutate; consumul specific;
evaluarea digestibilităţii orzului.
Mieii la îngrăşat au fost împărţiţi aleatoriu în trei loturi experimentale, fiecare
lot fiind alcătuit din 12 miei. Diferenţierea între loturi, conform schemei de organizare
a experimentului, a constat din utilizarea în hrănirea mieilor a orzului boabe întregi şi
procesat în particule mari cu şi fără adaos de drojdie furajeră după cum urmează:
- Lotul 1 hrănit, la discreţie, cu fân de lucernă şi orz boabe întregi;
- Lotul 2 hrănit, la discreţie, cu fân de lucernă şi orz măcinat la o moară a cărei
sită a zdrobit grăunţele în particule de 4 mm;
- Lotul 3 a dispus de acelaşi regim alimentar ca şi lotul 2 însă, în orzul măcinat
s-a adăugat Sacharomyces cerevisiae tulpina Yea-Sacc1026 în cantitate de 2 g / kg
furaj (2 ‰).
Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în alimentaţia mieilor la îngrăşat a
fost stabilită prin analize de laborator şi calcule specifice. Pe baza valorii nutritive s-a
întocmit o raţie furajeră pentru tineret ovin la îngrăşat în greutate de 20-25 kg care
realizează un spor mediu zilnic de 200 g în sistem semiintensiv.
Mieii din lotul 1 au ingerat zilnic prin furaje, mai puţină energie şi proteină
digestibilă la nivel intestinal cu 18,89 % UNC respectiv 17,58 % PDIN decât cei din
lotul experimental 2 şi cu 16,53 % UNC respectiv 16,86 % PDIN faţă de lotul
experimental 3, ceea ce semnifică că prin măcinare se îmbunătăţesc indicii de
consum ai furajelor. Comparând valorile de consum mai putem observa că
diferenţele exprimate în % între lotul experimental 2 şi lotul experimental 3 sunt
pentru energie de 1,98 % UNC şi pentru proteină digestibilă la nivel intestinal de 0,61
%, rezultând că drojdiile active adăugate în hrană nu influenţează semnificativ
ingesta de furaje.
Evoluţia parametrilor productivi şi testarea semnificaţiei diferenţelor între
loturi este redată sugestiv în tabelele 8.10 – 4.11.
Din analiza datelor prezentate în tabelul 8.10., se poate observa că între
loturile 1 şi 2 nu există diferenţe semnificative (p0,05) pentru masa corporală iniţială
(21,80 kg respectiv 21,74 kg) însă diferenţele sunt semnificative (p<0,04) pentru
masa corporală finală (30,85 kg respectiv 33,20 kg) sporul total (9,05 kg respectiv
11,46 kg) şi sporul mediu zilnic (168 g respectiv 212 g). Rezultatele obţinute ne
permit să afirmăm că prelucrarea orzului prin măcinare în fracţiuni grosiere de 4 mm
pot susţine creşterea semnificativă a principalilor indici bioproductivi.
Adăugarea de Sacharomyces cerevisiae tulpina Yea-Sacc1026 în orzul
măcinat la 4 mm distribuit lotului 3 de miei are un efect şi mai pregnant faţă de mieii
din lotul 1 care consumă orz boabe întregi. Astfel între cele două variante menţionate
diferenţele nu sunt semnificative (p0,05) pentru masa corporală iniţială (21,63 kg
respectiv 21,80 kg) însă acestea sunt semnificative (p<0,02) pentru masa corporală
finală (33,53 kg respectiv 30,85 kg) sporul total (11,91 kg respectiv 9,05 kg) şi sporul
mediu zilnic (221 g respectiv 168 g).
Procesarea orzului prin măcinare la dimensiunea particulelor de 4 mm
administrat lotului 2 are ca efect scăderea consumului specific cu 0,49 UNC, 52,42 g
PDIN respectiv 48,46 g PDIE/ kg spor în greutate faţă de lotul 1. Adăugarea drojdiei
Sacharomyces cerevisiae tulpina Yea-Sacc1026 în proporţie de 2%0 în orzul măcinat la
4 mm, permite obţinerea unui consum specific mai mic cu 0,88 UNC, 82,29 g PDIN şi
80,13 g PDIE respectiv cu 0,39 UNC, 29,87 g PDIN şi 31,67 g PDIE faţă de lotul 1
respectiv lotul 2.
Fracţiunile, reţinute pe site, digerate intraruminal în săculeţi, au o digestibilitate
medie pentru măcinişul obţinut pe sita de 2 mm de 84,09 % şi de 85,04 % pentru sita de
4 mm. Diferenţa foarte mică de digestibilitate (cu 1,5 % mai mare la fracţiunile rezultate
pe sita de 4 mm) relevă faptul că pentru digestia endospermului grăunţelor de orz este
suficientă lezarea perispermului. De acest lucru trebuie avut în vedere şi în procesul de
mărunţire prin masticaţie postprehensivă.
Comparând digestibilitatea probelor de orz măcinate cu cea a grăunţelor
întregi digerate intraruminal în săculeţi pentru 24 ore, se constată că grăunţele de orz
au fost digerate numai în proporţie de 18,34 %, respectiv de 4,5 ori mai puţin. Parte
din aceste grăunţe vor fi remasticate prin rumegare, o fracţiune scăpând digestiei
ruminale prin pasaj reticulo-omasal.
Pentru a produce un kilogram spor în greutate la mieii din lotul 1, care au
ingerat orz boabe întregi, costul este mai ridicat cu 5,91 % faţă de mieii din lotul 2
care au consumat orz măcinat la 4 mm şi cu 6,5 % mai ridicat comparativ cu mieii
care au consumat orz măcinat la 4 mm, în care s-a încorporat drojdia Yea-Sacc1026 în
cantitate de 2 g/kg orz. Această diferenţă provine în principal din sporul în greutate
mai mare realizat de mieii care au consumat orz procesat la dimensiunea de 4 mm.