Motivatie:

- Mi-au placut filmele dintotdeauna;

- Dorinta de a descoperi ce anume face ca cinematograful sa
se inscribe pe lista celor 7 arte.
Structura:
- Primul capitol: vizeaza componenta teoretica a limbajului
cinematografic, in care am enumerate elementele care
transforma cinematograful intr-un limbaj.
- Tot aici am evidentiat conexiunea existenta intre
cinematograf si alte categorii de arta: teatrul, pictura.

Am rezervat cel de-al doilea capitol unei analize practice a

secventelor si celor mai importante cadre ale filmului:”...”
Rezumat:
Actiunea filmului este plasata.... California, 1931, in timpul marii
crize  si graviteaza in jurul unui maraton de dansunde se
inscriu mai multe cupluri atrase de dorinta castigarii marelui
premiu.
Personaje: Gloria si Robert, tanara insarcinata Ruby si viitorul sau
sot, Jimmy, actrita Alice le Blanc si partenerul ei, Harry, zis si
„Sailor” si partenera sa, precum si Rocky, organizatorul
competitiei.
Concursul nu este ceea ce pare  concurentii: marionete
adevarata victima a crizei  clasele sociale privilegiate.
Una dintre secventele mele preferate, in care exprimarea
plastica a temei este foarte evidenta, este cea a celui de-al doilea
derby.
Definitie derby
Secventa ne introduce direct in ultimele 3 minute ale cursei .... si
ne arata in primul cadru cuplul alcatuit din Gloria si Harry. Apoi:
Alice si Robert.
Apoi: printr-un efect de panoramare: Rocky in timp ce anima
publicul

Dupa cateva replici ale lui Rocky: sunetul este redus la muzica din
fundal, care decurge intr-un ritm extrem de rapid.
Din ce in ce mai alert: muzica dicteaza ritmul montajului
Imagini cu: public, concurenti, Rocky, orchestra se succed rapid,
intr-o cadenta impusa de muzica de pe fundal. Un haos teribil –
penetreaza ecranul pana la spectator.
Deodata, agitatia se opreste, ritmul devine din foarte alert,
foarte lent – melodia din fundal se schimba.
Concurentii sunt surprinsi in slowmotion;
Lumina de la reflectoare le brazdeaza fata – face vizibila durerea
fizica din ce in ce mai puternica.

Timpul isi recapata coordonatele normale odata cu scancetele

de durere ale lui Harry. In timp ce Rocky anunta ultimul minut al
cursei, camera ni-l infatiseaza in timp ce acuza dureri in piept,
sprijinindu-se de Gloria pentru a putea continua cursa.

Disperarea Gloriei: cote maxime. Ultimele 30 de secunde sporesc

suspansul. Gloria il cara de-a dreptul pe Harry catre finalul cursei,
in timp ce il implora pe acesta sa mearga. Cadrul cu picioarele 
Harry este deja inert.

Finalul derby-ului: vizual: linia de finis, dintr-un unghi subiectiv

(perspectiva Gloriei); sonor: zgomotul produs de impuscatura
armei lui Rocky.
- ne-o arata pe Gloria entuziasmata; entuziamsul se
transforma treptat intr-un amestec de teama si dezgust, pe
masura ce isi da seama ca Harry este inconstient.
Barbatul se prabseste la pamant, in bratele lui Alice.
Aplauzele publicului se opresc brusc, lasand loc unui lung
moment de liniste.
Camera ne arata publicul ridicandu-se in picioare si privind cu
interes spre zona incidentului.

Succesiunea de planuri ingenios inalntuite:

- Turkey ii sopteste ceva la ureche lui Rocky – Rocky anunta
publicul ca totul este in regula – publicul se linisteste, insa
spectatorul a petrecut suficient timp in compania
personajului....
- Alte cateva planuri care completeaza tabloul disparitiei lui
Harry:
imaginea lui, intins pe podea, inert si vinetiu, in timp ce
un medic in injecteaza ceva in mana stanga;
Gloria, repetandu-si in mod cmpulsiv ca totul va fi bine –
ca si cum ar vrea sa se convinga singura de acest aspect;
Alice, retragandu-se scarbita din proximitatea lui Harry;
figura lui Robert, socat si indurerat.
Purtat pe brate si asezat pe o targa, Harry paraseste in aplauzele
publicului scena pe care si-a petrecut ultimele 1200 de ore
dansand.
1. Faptul ca nu se transmite in mod direct, printr-o replica sau
o imagine concludenta, faptul ca Harry a murit – ba
dimpotriva! (Rocky) Realizatorii ne dau de inteles acest
aspect prin imagini si reactii ale celorlalte personaje.
2. Socant pentru spectator, atat prin prisma modului in care
se produce, cat si a profilului care i-a fost construit (Glumet,
prietenos si amabil, oferind sfaturi... erou de razboi... fara
sa doreasca sa fie compatimit)

3. Disparitia lui declanseaza o serie de trairi extrem de

puternice in randul celorlalti concurenti: Alice – realizeaza
pentru prima data unde se afla – isi pierde mintile. Gloria –
constientizeaza inca o data situatia mizerabila in care este;
Moartea lui influenteaza mersul ulterior al lucrurilor,
evolutia evenimentelor, deciziile personajelor.
4. Secventa traseaza cate un pic de trasaturile de caracter al
fiecarui personaj – da nastere unor stereotipuri: Rocky –
omul de afaceri avar, vede in tot acest spectacol grotesc
venituri financiare garantate, indiferent la suferinta
concurentilor; Gloria – din ce in ce mai constienta de
existenta mizerabila pe care o duce, dezgustata de tot ceea
ce este in jur, dura, impenetrabila – arata totusi aici un
moement de vulnerabilitate. Robert – sensibil, naiv, socat
de ceea ce se intampla.
In loc de concluzii, as prefera sa va arat un fragment dintr-un
interviu cu Michael Sarrazin, actorul care il interpreteaza pe
Robert, rememorand momente din timpul filmarilor la They
shoot horses, don’t they?
Vorbind despre zilele in care filmau penru acest film, acesta
spune: „Everyday it was like a marathon” – intra in atmosfera
filmului, iar actorii intra in pielea personajelor; vorbind despre
Jane Fonda el spune: „I was always looking at her as if she was
Gloria and as if she was angry and in trouble”.

Consider ca exceptionalitatea cinematografului poate fi

rezumata in la un mix de estetica si material. Cinematograful
inseamna sunet si imagine, in primul rand, inseamna miscare,
inseamna interactivitate, inseamna mai ales un limbaj.