Sunteți pe pagina 1din 5

restituiri

ION CALAFElEANU
din Romania si
,
Tratatul Basarabiei
prof. un iv. dr.

La 28 oct omb rie 1920, repr e~


zentan~i i Fran ~ei,Ital iei, Japo·
niei, Marii Britanii ~i Romaniei
au semnat la Paris tratatu l
prin care se re c uno~tea uni-
rea Basa ra biei cu Ro mania,
hotarata de Sfatul Tarii din
Chi~in a u , la 27 martie/9 apri-
lie 1918_ in preambulul t rata -
tului se arata ca unirea cu
Romania era pe deplin justifi-
cata " din punct de vedere
geografic, etnografic, istoric
~ieco nomic", iar po pul a~ia
provinciei ~i·a ex primat da r
"d o rin~a de a vedea Bas ara-
bia unit a cu Rom aniall .

"Un fapt firesc" Tn primul r5nd, era !¢ut ca inca din limpul tala Fran]ei, ,.Aceasta ~t i re - seria
vizitei pe care primul-m inistnl Alcxan- «Glasul Bucovinei» din Cemau\i - a
De$i semnarca Trataru lui de la Paris a dru Vaida-Voevod 0 fiku se la incepulul umplul de bucurie lOa\a suflarea
fost salutalii. cu mult.3. bucuric de in- anului la Londra, el primise 0 confir- romaneascii"," Dcosebit de itnpresio-
Iregul popor roman, evenimentul 'in nanle au fost .:lceste tnanifestalii in
mare scnsa din partca Pulcri lor Aliate
sine nu a gasit totu~i 0 rencelare in Basarabia. la carl' a participat in su ~ i
Si Asociate pnvind recunoaslerea Ullini
prcsa vremii pe masura importan\ci lui. primul-ministru Alexandru Avcrcscu,
Basarabiei cu Romania. Aceasta ~tire,
o prima explic8\ie a acestei situatii era intatnpinat iXste tOI pc unde s-a dus "cu
larg difuzata in lam ~ i unanim elogiala
data chiar in acele zile de ziarul bm\ele deschise ~ i cu un enluziasm pe
de opinia publica romaneasca, a rncul
"Stcagul" , organu l Pan idulu i Conser- care nu-I rna; pol comanda pregi'ilirilc
en VCSIe-d despre semnarca tralarului din
valor ProgresisL Opinia publica roma- oficiale'?
28 octombrie 1920 (1a fel ca $i a Trata-
nea<;cii - sc arata intr-un miool consacrat
lului dc la Trianon, de altfel) sa nu mai
tratatului din 28 octombrie 1920 - era
p u~in interesata de accasta recunoa~lerc
fte pentru opinia public1i din Romania "Salvati! de bol~evism"
o noutate. ci numai sa confirme ceea ce
nu pentru en nu-i acorda valoarea pc
care 0 merita, ci pentru ea ,,~tia binc eli
-
lo\i romanii !;itiau deja. [n al doilca mnd,
De ascmenca, numeroase partide, per+
sOllalilflli ale vie\ii politice. ~tiinlifice ~ i
mai cun'ind sau mai tfuziu ea trebuia sa in perioada imediat anterioara dalei de culturale, organe de presa etc. au dat
vi na eu necesilalea pe care 0 pretind 28 octombrie 1920. in Romania se des- cxpresie entuziasmului general fOlia de
faptelc fi resc ~ i defi nitiv implinite. f!$urasc prima greva generaUi a munei- Tralatul de la Paris, unanim apreciat ca
Romanii simtcau ~ de mult Basarabia lorilor, care a atras asupra sa aten\ia .,un acl de drcptate iSloridi", menit sa
a Romanie; ea ui tau sa se turbure de unei mari Parti a opimei publice. repare 0 nedrcptate flagranta s3.vimiiti'i
fa ptul c3 recuno~lerea unirii, ce repara Cu loale aceSlea. in momentul in care cu un seeol in urm3. 1n aces! cadm,
o marc nedreplale, nu era inca formal s·a aflal despre semnarea lralatului, in -
ziarul ,.Indreplarea". organul Partidului
sava~ita",l lara au avut loe numeroast: manifestatii Poponll ui. de guvemluniint. tinea sa
Aile doua clemente vin sa se adaugc - prin care mii de oameni $i-1IU exprimal sub linicze valourca fu ndamentala a
dupa opinia noastra - acestei explicatii. bucuria fala de cdc pctreeute in capi- faprul ui ca ,.provincia romaneascii.
rupta din trupul Moldovei, venea cu uncle prevederi ale tratatului (ca, de melnice de atunci poporul roman $tia
Iibera ei vointa sa sc alipcasca patriei". excmplu, formu larea din preambul ea eu indarjire ~i curaj sa-~i croiasca sin-
intr-un moment - incepulul anului 1918 suveranitatea Romanici asupra Busam- gur drumul vielii sale".'
- in care accasta em intr-o situalie grea, biei era stabilita numai din momentul Partidul Na\ional Roman a folosi t
"mutilata" ca urmare a unci ,.infrangeri semniirii tralatului) $i, in special, fatA prilejul oferit de semnarca tratamlui din
trecaloarc". Aceasta dMca noi valenle de art, 9 privind adcziunea ullerioarii a 28 octombrie 1920 - pe care, desigur.
unirii din 27 martie/9 april ic 19 18, Bus- Rusiei. ("Cu mooelu l acesta se defem I-a aprecial la adevarata lui valoare -
Ira dorinta irczistibila, profunda a unei hotiirari ullerioare ~ i , deci, se las<i pentro a lansa no; atacuri impotriva
roman ilor basarabeni - dar nu numai a deschisa chesliwlea basarabeana, pe PNL $i a lui 1.1.c. Bratianu. De~ i
lor - de a se uni eu Tara, di'idca certi- cand ea era drept ~ i logic sa fi e inche- Basarabia a fost prima dimre provinei-
ludinca ca unirea "va dura atii.ta limp iata defmitiv, toclllai pe baza eonside- ile rom an~ti care s-au unit eu tara -
cat va dum intre Nistru ~i Tisa na\iunca rentelor care au dus la prcambulul de la arata ziarul "Patria", organul PNR - re-
romaneasca intregita". lar "recunoa~­ Paris'V cunoa~terea tfirlie a unirii ei rezida. pc
lerca solcnma" care avusesc loe la Paris Pcntru Partidul Democratic a1 Uniri i de 0 pane, in situatia din Rusia, iar pc
aducea ..garantia eelor mai pUlemice din Bucovina ziua de 28 octombrie de alta pane, •.in reaua politici'i. pc care
stale" cA suveranitalea romaneasca nu 1920 a marcal, pe de 0 parte, ,,sf'~itul a dus-o la Conferi nla Pacii delegatia

va fi pusa in discu\ie, Organut Partidu- atator agitatiuni sterile" din partea Bratianu", [n schimb, merite mari in re-
lui Poporului evidcntia lotodata bine- rcprezentanti lor unor forte potrivn ice dresarea situalic i crau alTibuite - in
facerile pe care unirea Ie adusese unirii 8asarabiei eu tara-mama, iar mod justifieat, de a.llfel - lui Alexandru
Basambiei: "Smulsa din haosul rusesc, pentru romani ,.nu mceputul unei activi- Vaida-Voevod, unul dintre lideri; PNR.
in care bazele unci alcatuiri sociale nu tali nalionaJe con~ l iente , care date:v..a care "daca n-ar fi venit sa rcpare
s-au (l$Czat inca, Basarabia a gasil in or- inca de pe vremea d~teptarii polilicc a ~elile tacllte. astiizi nu ne-am afla in
ganizarea de stat a patriei intregile or- Basarabiei, ci consaerarea unui drepl fata acmlui din salonul Orologiului"\
dinea sprijinila pc liberul eonsimtamant imprescriptibil". lntr-un articol publical ceca ce era, evident, cxagerat.
al tumror ~i a scapat convulsii lor bol~e­ in ziarul partidului .,Glasul Bucovinei",
vice in care se zbate marelc imperiu se subli nia faptul en unirea fusese holli- N. lorga: "meritul
care a \inut-o sub asuprire". tnceea ce rata de romanii dintre Pmt $i Nistru "in
pri v~te rapomuiJe dintre romani ~i mi- vremea cand Vechiul Regat era silit la
taranului rOman"
noritatile nalionale din Basarabia, pozi- ullliliniele rratatului de la Buc~ti cu Spre deosebire de aeeastii pozi\-ic par-
lia Partidului Poporului era clar Pulerile Centrale", ceca ce diidea votu- tizana, Panidul Nationalist Democrat
fommlata: "dorim mtre noi ~i naliona- lui Sfatului Tarii sensul unci dovczi al lui Nieolae Jorga aprecia cn la
lita\ile a ~ezate intre hOlarele provinciei stralucite "ca peste nenorocirile vre- oblinerea acestui rczultat fericit au con-
unite 0 convietuire Iini~ l it!l ~ i a conlu- tribuil toate partidele: liberalii - pentru
e.TaT(" rodn;eij", ~ modul in care au aCJional la SlafSitul
anu•lui 19 17 - inccputul anu lui 191 8 .
PNL - "formaHtate oblinand consim\liman(ul Aliali10r pen-
lru aetiunea ramana de dincolo de Prot;
protocolara" ("chiar") guvemul Marghiloman - pen-
Partidul Na\ional- Liberal a considerat tru faptul ea a obtinut de la PUlerile
tratatul din 28 octombrie 1920 (•• un act Centrale recunoa~ t e rea unirii Basara-
international, care prin materia polilica biei ell Romania; apoi Alexandru Vai-
ce 0 reglementeaza are 0 deosebita im- da- Voevod ~i Ion Pelivan, lider al
portant! pcntro noi, cei direct vizati, ea romanilor basarabeni, care oblinusera
~i penlro Europa intreaglf') ea 0 simpla recunoU,$lerca de la Puterile Aliate ~i
.,forma1 itate protocolara". In opinia Asociate. $i, ;n sianjit, merite deosebite
PNL. doua clemente emu fundamen- reveneau lui Take loncscu, ministru de
tale pcntru a justifica apartenenla aces- Extemc in guvcmul Averescu, care,
lUi teriloriu la Romania. in primul rand, ie~ind "din fau demonstratiilor, a pro-
fapful ca el fusese smuls pe nedrept punerilor $i a planurilor, interesante in-
Romanici, care in momentul in care s-a totdeauna, fo lositoare oneori $i personale
ivit ocazia de a-I recupera, nu a ezitat mai lotdeauna", re u ~ i se sa ajunga "Ia
sa-$i restabileascii suveranitatea asupra un lucru de pe lumea aeeasla. la un
lui. in al doilea rand, hotAraloare a fost rezultat real $i imponam, pcnrru care
vointa poporului roman din Basarabia, trebuie sa multumim abilitatii D-sale ~ i
care. pc baza principiu lui wilsonian al felului fericit cum ~i-a intrebuintat nu-
autodeterminarii, i!1i exprimase clar meroasele cuno~tinti de pretutindeni ,
op\iunea de unire. AeeaSla explica de ;';;"wa i cu dar mai ales din Franta ~ i Anglia", Dar
ce PNL $i-a ariitat nemul\umirea rata de mult entuziasm de populatia Basarabiei - arata N. lorga - meritul principal !n
Nicolae lorga considera ca meritul tombrie 1920, Partidul Socialist din biei, a carei soartA depinde numai de
principal in
Romania a fiicut nota disoordanm. De~i exercitarea suveranitiitii romane~ti pe
11 are ~taranul
a recunoscut ca, in ceca ce prive~te care Basarabia singwii a cerut-o ~i a re-
"fonnele" dreptu1ui "In vigoare", cunoscut-o".11
Basarabia a fost "pe deplin re- o opinie identica impartii~a ~i ziarul
eunoscuta tinut al Ro- "Dacia". Pentru noi - se arata intr-un
maniei", Partidul Socialist articol publicat la 3 noiembrie 1920 -,
a cautat sa discreditezc din marrie 191 8, cand, prin votul Sfa-
valoarea accsruia C"re- tului Tarii Basarabia ~i-a manifestat
dactat In stil comercial", liber vointa de a se alipi pattiei marne
opera unor "diplomati ("de care fusese desIacuta prin violen{ii
negustori sau a unor ne- ~i frauda la 1812"), problema aceasta
gustori diplomati") ~i , fusese defrnitiv ~ i pentru totdeauna lim-
mai mult, plecand de la pezita. Pentru ,,Dacia", actul unirii i~i
ideea ca numai prin triigea forta care-J tacea de neinvins nu
plebiseit s-ar putea exprima numai din "drepturile imprescriptibile"
voima populatiei unui teritoriu decurgand din unitatea nationala ~i din
~i negand orice valabilitate altor istoria comuna a imensei majoritati a
fonne de exprimare a acesteia, sa poporului de dincolo ~i de dincoace de
puna sub semnul intrebarii modul in Prut, dar ~i din "manifestarea clara de
unire -n avea taranuJ care s-a Iacut unirea ("se ~tie cum ne-a voin{ii a acelui popor confonn princi-
moldovean ("caruia mai mult ~i dedit venit Basarabia") ~i chiar sa acrediteze piu1ui de autodetenninare". De aceea
soldatilor n~tri ii datoram Basarabia") ideea ca populatia Basarabiei - sau 0 speranlele pe care du~manii uuirii le-ar
~i to sprijinul acestuia el cerea grabnice parte a ei - ar avea 0 atitudine pottiv- fi putut intretine "in umbra" ~i orice
masuri ("E wemea sa imbunam acuma nica unirii ("care e starea sufleteasca de alte m~inatii "rati ~e sau ascunsc" im-
pe acela a ciirui dainuire, credincioasa partea transpruleana DC-O spune faptul potri va unirii Basarabiei cu Romania
vietii nationale, a dat Romaniei Mari ca s-a ttimis acolo 0 oomisie de ancheta "nu erau decal incercari menite dinain-
una din cele mai mandre tari - nu parlamentara"). in schimb, se lansa te insuccesului" in fata "fo*i noastre
provincii - ale sale'V ideea - tara acoperire In realitate - ca materiale ca neam unitar" ~i a "fortei
Partidul Conservator Progresist a viizut guvemul rus ar fi recunoscut unirea morale incomparabile a drepturilor -
in actul de recunoa~tere a unirii "nu Basarabiei, pentru a cere, astfel, guver- romanismului".12
dreptatea ce nj s-ar fi facut nomi, ci tar- nului roman ca, la randul sau, sa re- •
Intr-un articol de fond intitu1at sugestiv
diva renuntare la incereiirile sterile de cunoasca statui sovietic. 'O Limpezire, ziarul "Universul" a salutat
a intoarce Indarat cursul istoriei". Era
cu entuziasm semnarea tratatului din
o referire clara la deosebirile de vederi
existente iotre Marile Puteri cu privire
"Conform principiuJui 28 octombrie 1920. "Ne-am bucural
autodeterminlirii" sincer - se arata in arricol - la primirea
la viitorul statului rus, din cauza carora
vestci ca s-a Tacut, in sfii~it, ~i lucrul
recuno~(erea unirii Basarabiei cu Ro- Ziarul " Ren~terea ramana" a acordat
mania se produsese atat de taniu, unele acesta ~i am felicitat din toata inima pe
o importanta deosebita, in comentariul
dintre ele incercand sa foloseascii sau dedicat tratatului din 28 octombrie conduclilorii no~tri care au re~it sa dea
Basarabia in calculele lor de politica 1920, problemei momentului de cand la 0 parte ultima piedica". "Universul"
mondiala. Si, intrucat unirea Basarabiei se exercita suveranitatea romaneasca in a publica!, de asemenea, 0 telegrama
cu Romania se Iacuse in perioada gu- Basarabia. In acest sens, ziarul ariita ca adresata lui AI. Vaida- Voevod de un
vemului Alexandru Marghiloman, !ide- ea s-a manifestat din momentul in care grup de studenti romani la Paris, care
rul Partidului Conservator Progresist, Sfarul Tani, organul pUlerii de stat din multumea fostului prim-ministru pen-
el cauta sa traga foloase politice din Basarabia, s-a pronuntat pentru unirea tru succesul repurtat in martie 1920 la
aceasta situatie, in speranta schimbarii eu pattia- mama, "in virtutea unui prin- Londra, cand i se recunoscuse fonnal
unui viitor ce se anunta sumbru pentru cipiu Inscris In conditiile pacii de catre unirea Basarabiei. Referindu-se la rcac-
partid, adjudecandu-~j realizarea unirii: in~ i ~i semnatarii actului inchciat la
tia populatiei basarabene fata de sem-
"Partidul Conservator Progresist, care a Paris". De aici concluzia ca dad nu
narea Tratatului de la Paris, "Universul"
iacut unirea, nu-~i aroga nici un alt merit Tratatul de la Paris a instaurat suverani-
amta eli nu numai romanii, dar ~ j evreii
in chestia Basarabiei decat acela de a fi talea Romaniei in Basarabia, "tot ~a
~i gennanii din Basarabia (~i, adaugam
cetit exact in cartea vremurilor viitoare exislenta ei nu e conditionata de in-
deplinirea vreunei c!auze". Se tacea noi, nu numai ac~tia, ci ~i populatia de
atltnCi cfuxI a ~it cu hotacire la alipire".9
aluzie la prevederea din tratat referi- origine polonezii, turca. etc.) ~i~au man.i-
festat public bucuria, in timp ce 0 parte
o nota discordanta loare la aderarea Rusiei, subliniindu-se
faptul ca aceasla "prive~te 0 noua for- din minoritatea rusa a trebuit sa renunte

In ansamblul opiniilor exprimate in malitate care, Indeplinitii sau nu, ea nu 1a "speranta d~artii" provocat! de in-
epoca asupra tratatului din 28 oc- va schimba situatia politica a Basara- certitudinea de pana atunei. ,,Dar s-a is-
pravit - conchidea Universul . Nu mai acestor articole era sublinierea meri- c i ~rica losif Nadejde, Constanlin Ba-
e loe nici pcntru eel mai mic echivoe".1J tclor avule deAl. Vaida-Voevod $i Take calba$a, Beno Brani~teanu, Emi l D.
Ionescu, concomitenl cu crilica aClivi- Fagure, l. Teodorescu etc. Prima infor-
titii delegatiei eondusa de 1.I.c. Bra- malic despre semnarea Tratatului de la
"Raspuns ziarului tianu la Conferinta de Pace. Paris a aparut 1a 30 octombrie 1920 in
«llHumanite»" Ziarul ,.Mi$CllfCa", odatA eu reliefarea "Adevarul", urmata de indemnul ca
importantei tratarului ..pentru COD.$tiinta aceasta veste sa fie dusA in Basarabia
La l~i, "Opinia" sublinia ca Basarnbia,
poporului roman, care i~i proclamase impreun.ii ell asigurarea "ca democralia
pe care aliatii 0 recunoscuscri deja ..in
principiu" ca provincie asupra clireia deja vointa sa", cat ~ i pentru con~tiinta ramana adauga la semnatura marilor
opiniei publice intema~ionale atrngea aliali din Apus angajamentul ei de a
"dreprurile etnice, iSlorice, geografice
ateolia asupra c1auzei din tratat referi- lupla din nlspuleri ca romani. ca $i na-
$i economice" ale Romaniei erau "in-
toare la ulterioara aderare a Rusiei. "Va lionalitatile din Basarabia defmitiv
discutabile", in unna semnruii Tratatu-
lui de la Paris era Jegata de paaia-marm ramane deci - opina autorul articolului romaneasca sa aiba cuvant de a se simli
"poo loale garantiile diplomatice inter-
- sa se vada ce va fi Rusia de maine. din toale punctele de vedere ferieiti la
nationale".14 Ziarul a luat atitudine Im- Now De place a crede ca marele popor sanul patriei ra mane".
rus se va reorganiza dupa principii Ie A doua zi, lot ,,Adevarul", sub semna-
potriva campaniei antiromane~ti a
ziarului Partidului Comunisl din Fran- demoeratice. Si pentru 0 Rusie organi- turn lui Em il D. Fagure, a publicat un
zuti pe principii de drept nu va pUlca articol cu titlul Basarabia ne este re-
ta, ,,L' Humanite" in problema Basara-
biei, arragandu-i atenlia ca sprij ina
sa mai exisle chestiunea Basarabiei".li CWlosc,:u ta. Prin noul act internalional-
Notele de protest ale guvemelor Rusiei se arata in articol - , vechile drepturi is-
acel~i punci de vedere ca reprczen-
$i Ucrainei din I noiembrie 1920 au pus lorice ale romiinilor asupra Basarabiei,
tantii fostului regim tarist, ceea ce ar fi
capat insa oridrei viziuni aptimisle in cal $i voinla lor liber exprimata prin
trebuit sa- i dea de gandit. lar cand
,,L'Humanite" a lansal ideea ca Basara- aceasti privinlii. ,,Protestul Sovietelor Sfatul T3rii au fost "defmitiv" recunos-
- se ar.lta intr-un articol cute de MarHe Puleri . Aceasta a adus
bia ar fi fost r.!splata data eu anticipatie
intitulat "Iini$tea $i siguranta in spirile $i mere-
de "imperiali$tii Antantei'" guvemului
roman pentru viiloarele actiuni derea poporului oostru ca incerul cu
incetul roadele jertfelor sale scumpe $i
grele sunl de-a pururea cii$tigate. E un
rezultat care va ridica mull moralul tarii
tnlauntru, intiirind $i mal trainie lega-
turile Romaniei cu alialii ~ti" .19
Pentru Josif Nadejde, Tratarul de la
Paris, dC$i nu tacea decal sa consacre
o stare de fapt , reprezenta "un aCI is-

--- Basarabia - e menil sa inlalure


orice echivoc in privin~ scntimcnlelor
toric de cea mai mare insemnatale".
Referilor la efectele pe care Ie avea
asupra situatiei Romaniei nepartici-
pc care bol~icii, ca ~i celelalte guveme parea Rusiei 1a tralal, losif Nadejde
reaetionare ale Rusiei Ie au fata de considera ca accasta situatie nu ~ Iirbea
antisovieliee, "Opi nia" a replicat:
Romania ~i falii de drepluriie noastre is- cu nimic din insemnalalea actului.
"Drepturile noastre asupra Basarabiei
lorice asupra Basarabiei.1n fata noastra Principiulliberei deterrninari de sine a
nu sunt compatibile cu considerarea de
existii un singur front al Rusiei de (oate populatiilor care au conslituit vechiul
catre aliali a provinciei de peste Pmt
nuanleIe, impoaiva cAruia avem daloria Imperiu tariSI - arata el - a primil
drepl un ~i$ pentru servirea unor in-
terese srraine",u de a ne apara ~i de a ne intAri r...)Vechiul aplicAri "a$a de largi ~i de definitive,
imperialism rusesc rrai~te $i astazi la incat nu va mai putea fi vorba de 0 rein-
..Gestul Ba~rabiei de a se fi unit din
propria ei vointa capata ratificarea ma- Moscova ~i bo~vismul [... ] n-a ezital loatcere la polilica imperialista". losif
de a-I manifesta ell prilejul rect.lIlOO$terii Nadejde aprecia ca semnarea tratatului
rilor aliati", punand astfel capat unei
de catre alia(i a dreptului nosm.t asupra va produce cfccle pozilive in primul
situatii "care a ingrijorat multa vreme
Basarabiei. Sa lufun anUnle".15 rand in Basarabia. ..Exista inca in
suflarea romaneascct" seria ziarul
..Epoca" intr-un editorial consacrat aceasta provineie oameni - scria el -
tratatuIui din 28 octombrie 1920. 16 AJa- " Pamant romaoesc care nu se pot impiica cu noua stare de
turi de aile publicatii, precum "Chema- lucruri ~i privesc mereu peste Nistru, in
rea" (al carui director era N.D. Cocea),
indiscutabil" speranta unui triumf al reactiunii in
,,Romania" de la Cluj ~i altele, ,,EJXlCa" Cele mai ample $i mai pertinente co- Rusia. Sun! oamenii trecutului regim
a publicat articole laudative la adresa meotarii in legatura cu recunoa~lcrea inconsolabi l de pierderea vechilor privi-
unor oameni politici romani al caror unirii Basarabiei cu Romania au aparul legii, aceia care au agitat ~i in Basara-
nume era legal de oblinerea recuno~­ in ziarele "Dimineala" $i "Adevarul", bia!;li la Paris eu tOI soiul de mijloace".
terii unirii Basarabiei. Nota comuna a sub semnaturilc unor prestigiosi publi- TOlodala, el ariita ca pentnJ intiirirea
"Dimineata" . Basarabia - arata
accsta - s-a unit cu Romania prin
libera ei vointa:. Ea cste din punCI
de vedere istoric "pamant roma-
nesc indiscutabil", fiind smulsa
din trupul Moldovei de Imperiul
tarist. Nu este mult mai mult
decat un seeol - arata el - de
cand moldovenii plangeau pe
malul Prurului rnpire<l Basarabiei
de la SfulUI Moldovei. 0 cucerire
("mai rau, un rapt, caci n-a fost
eucerire") - sublinia B. Bri\ni ~­
ca la recunoa~tere3 unirii Basa- teanu - nu poate constitui un ti-
rabiei eu Romania. in primul tlu de poscsiunc. De aceea,
mnd - arnta C. Baea lb~a - este Conferinta de Pace nu flicuse
yorba de dreptul istorie al decat sa consfinleasca dreptatea
romanj lor asupra Basarabiei romaneasca, dandu-i puteren
("Reeuno3.$terea drcptului nos- dreptu[ui international, proce-
tru asupra Basarabiei din punct dand In un "act de rcpara\"iune",
de vedere istoric este un marc act la un act de dczanexare eu
de drcptate lacut Romaniei ~i 0 aceea$i putere moral! cn ~i
NOTE: unirii era necesara realizarea dezanexarea Alsaciei ~i Lorenei.
SINgU/ din 1 noiernblie deplinei unitali suf1ete~ti a nt· vcslejire a raptului sav<iT&:it In
l a~ de ce - incheia el - credem
1920.
turor locuitorilor larii prin intro- seeolul trceut. 0 asemcnca hota-
I. (Jla5u/ BueO";ne; din 2 ca orice guvern va avea in viitar
noiembrie 1920. ducerea in Basarabia a unei £lire inliiturli nevoia pronuntarii
Rusia (,,~i nu va putea avca decat
2. 1l1dreplaNw din 5 noiern - administratii cinstite, drepte, tarn plebiscitare reclamatii de social-
brie 1920. un govern democratic"!) va trebui
abuzuri.20 i~tii no~tri , cat ~i de unele ele-
3. Ibidem . di n 31 oclombrie sa rccunoascii $i el starea de fapt".
192(). o opinie asemanatoare impfu"t3.- mente striiine din Basarabia.
4. I'I/fu".1 din J noiern·
Referindu-se la c1auzele pri vi-
~a ~i I. Teodorescu, uHr-un artl-
FiindcA, cunoscute fiind mctode-
brie 1920. toare la minorilali din cuprinsul
S. Glu$uI8ucol'inei din 2
noiernbri c 1920.
sa
col de fond intitulat C(J/lsolidiim Ie de deznationalizare ale \aris-
mului rusesc, nu e de mlrarc ca
tralatului, B. Brani$teanu amta
6. POlria din 2
Basarabia, publi cat in "Ade· cA indepJjnirea acestora nu tre-
noiembrie 1920. varul" din 2 noiembrie 1920. \inutul rapit Moldovei prin vio· buia sa aiba pentru Romania
, . "Nnwl "'m"~""",,c din 1 Pentru a pastra unirca Basarabiei lcnta sa cuprinda astazi ~i multe semnific31ia unci obligalii intcr-
nOiembrie 1920. neamuri ostile")' in al doi lea oalionale, ei a unui interes nalio-
8. Sleagu/ din 1 noiernbric cu Romania impotriva ntturor
rand de faptu l di populalia ~ i-a nal major. De modul in care yom
1920. adversarilor ei - se aruta in arti-
9. Socip/is'llu/ din 5 noiem- arrhal clar dorinla de a se uni Cll trata intreaga populalie a Basara-
brie 1920. col - stantl roman trebuie sa fie
Romania (" E yorba aiel de votul biei - anita el - depinde, in ul-
10. Ren(1$lerea "'mana din I "Ia inlillimea idei lor ~i a civiliza-
noiembrie 1920. dat de Sfatul Tarii, vot liber ~i cu tima instan¢. eonsolidarea unirii,
tiei vremii in toate direcliuni le ~i
II . Dadp din .l nniem- t01U1 oeinr3.urit de puterea stant- contopirea sufieteascii ~i de in-
brie 1920. pc toate terenurile. Omcnia, lega-
12. Un,w~sul din 5 noiem-
lui roman") ~i, in s~ i l. de ,.mo-- tcrcse a acesteia eu tara. Mai tari
lilalca, dreptatca, echitatea.lcspec· tivul etnografic" (in ciuda politicii
bric: 1920 decat drepturile istarice, decat
13. O/'inia di n 6 noiem- tul demnitatii ~i al libertalii de deznationalizarc de peste un
brie 1920.
cele insense in documente inter-
omene$ti, iata lanlurile de olel ce seeol, Basarabia $i- a pastrat ca-
14. IbidI'm , din 7 noiem- nationale, mai tari decat drep-
bric 1920. leaga pc-un popor de statuI in mcterul romanesc ~i face imposi· runle aparate de nmuri ~i baioncte
15. EpQca din I noiern_ care lrn.ie~te , iata ce sade~te in bila in viitor ridicarea oridiror - scria B. Brani ~ l"eanu - , sunt
bric 1920.
16. Milcorea din 6 noiem-
inimi ~ i -n suflete scntimente in- preten!ii din partea Rusiei) . .,0 "sentimentele ce se nasc ~i se
bile 1920. dcsttuctibilc de iubire, de a~ tara pc care Marile Puteri aliate dezvolta in sllflerul multimii [ ...J
11. lhidet1J, din 11 noiern- ~ i de respect pcntru tara. Ae~tia
brie 1920. a recunosc c3 ne apar{ine prio Istoria exista pentm a servi de
Ill. ,f<I<'>"firu/ din J I oc- ~ i numai ace~tia - incheia I. trei drepturi fundamcntale; inviilare. Populalia I3asarabiei,
IOmbne 1920. Tcodorescu - fonncaza pc scurt lara deosebire de rasa, religic ~i
19. /b,dem.
dreptul istoric, drcptul etno-
20. Dim,'n~('lo din 1 noiern- ideea ~i sentimentul pntriotic, im- gratic ~i dorinta exprimata de limba trebuie sa se simta bine
brie 1920. potriva acestora nici 0 putere din reprezentantii oficiali ai popu- sub guvernarea nalionala rorrul-
21. Adl'vOru/ din J noicm-
brie 1920.
Iwne nu poate lucra cu slleces".ll [aliei actuale este definitiv a neasca. Dragoslea, devotamen-
22. Dllflinnl{o din J noiem- Tot in ,,Adevarul", Constantin noastra prin verdictul imregii lui, ata~ame mul ei vor fi astfel
brie 1'n0. Bacalba!13 seOiea in cvidentA trci lumi eivilizate" - conch idea C. adevarata consacrarc a unini,
elemente care, aHin,ri de dreptul Bacalba~a. 2~ consacrare de fond. Toate ccle-
Fete : Albomol
Basa,ablel, romiinilor la autodetenninare, argumente Ie aducea in
A ce lea~ i lalte sunt fonne, necesarc, dar nu
Realitatea lIostrat~ obJigasera Marile Puteri sa trea- discu\ie ~i Beno Brani~teanu in hataratoare".23 _