Sunteți pe pagina 1din 5

DOCENDO DISCIMUS

pãrinþii în procesul de alegere a temei, a descoperit cã o • sã înþeleagã cã acumularea cunoºtinþelor nu mai


rudã, Onisim Cozma, membru al organizaþiei secrete este un scop în sine, ci un mijloc în atingerea
“Majadahonda orheianã”, care avea drept scop unirea obiectivelor de învãþare.
Basarabiei cu România, a fost împuºcat cu cîteva ore Luînd în consideraþie rolul major al mediului motivaþi-
înainte de intrarea oºtirilor române în Chiºinãu. Motivaþia onal, putem afirma cã parteneriatul profesor-elev-pãrinte
a fost atît de mare încît în procesul de investigare s-au este condiþia care faciliteazã acest mediu. Din cele expuse
implicat nu numai pãrinþii, dar ºi rudele. În cadrul unei mai sus se contureazã desluºit cã un asemenea parteneriat
cooperãri se amplificã funcþiile educative ale familiei, este posibil, deoarece toþi actanþii depun efort, se implicã
lucru foarte important în orice societate. ºi cîºtigã în rezultatul acþiunilor realizate împreunã, ajutînd
Dezvoltarea competenþei de cercetare reclamã la constituirea unei strategii comune de dezvoltare a perso-
modificãri ºi în relaþia profesor-elev. Într-o situaþie tipicã nalitãþii. Crearea atmosferei de colaborare este un indicator
de învãþare se stabileºte o relaþie dupã arhicunoscutul mo- al schimbãrii în învãþãmînt ºi poate fi considerat un
del: profesorul transmite cunoºtinþe, iar elevul le asimileazã principiu ºi o condiþie a activizãrii rezervelor personalitãþii.
(în sistemul de învãþare pe clase ºi lecþii). Activitatea de
cercetare implicã alte dimensiuni: nu întotdeauna sînt REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:
prezente etaloanele, legile, teoriile cunoscute; anumite 1. Cosmovici, A., Psihologie generalã, Editura
situaþii necesitã analizã individualã. Acest fapt iniþiazã o Polirom, Iaºi, 1996.
evoluþie în paradigma activitãþii educaþionale obiect- 2. Creþu, C., Psihopedagogia succesului, Editura
subiect. Apare corelaþia „coleg-coleg”, „partener-partener”, Polirom, Iaºi, 1997.
care presupune colaborare în perceperea realitãþii. O altã 3. Stãnculescu, E., Sociologia educaþiei familiale,
corelaþie este „îndrumãtor-prieten mai mic”, care vizeazã Editura Polirom, Iaºi, 1997.
transmiterea abilitãþilor de activitate practicã legate de 4. Dumitru, Ion Al., Dezvoltarea gîndirii critice ºi
perceperea realitãþii de la profesor la elev. învãþarea eficientã, Timiºoara, 2000.
Elevii, la rîndul lor, angajîndu-se în asemenea acþiuni 5. Clarke, P., Comunitãþi de învãþare. ªcoli ºi
devin capabili: sisteme, Editura Arc, Chiººinãu, 2002.
• sã identifice probleme ºi interese în socium; 6. Momanu, M., Introducere în teoria educaþiei,
• sã-ºi formuleze scopuri clare ºi sarcini realizabile; Editura Polirom, Iaºi, 2002.
• sã gãseascã metode, cãi optime de realizare a lor 7. Ðàçâèòèå èññëåäîâàòåëüñêîé äåÿòåëüíîñòè
în colaborare cu maturii; ó÷àùèõñÿ. Ìåòîäè÷åñêèé ñáîðíèê. Ìîñêâà,
• sã selecteze ºi sã prelucreze informaþiile necesare; Íàðîäíîå îáðàçîâàíèå, 2001.
• sã-ºi planifice eficient activitatea; 8. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Sclifos, L., Handra-
• sã prezinte rezultatele obþinute; bura, L., Creþu, N., Lîsenco, S., Evaluarea în
• sã analizeze rezultatele din perspectiva creºterii cheiea gîndirii critice, 2004.
personale; Recenzenþi:
dr. Viorica GORAª-POSTICÃ
dr. Pavel CERBUªCÃ

Avantajele învãþãrii prin colaborare ºi


cooperare Didactica Pro..., Nr.2-3(36-37) anul 2006

Definiþiile noþiunilor de cooperare ºi colaborare sînt pentru a explora o temã nouã ori a lansa idei, combinaþii
multiple ºi complexe: noi sau chiar inovaþii autentice;
cooperare – faptul de a conlucra, colaborare cooperare – colaborare specificã în care se lucreazã în
sistematicã a unor persoane; grupuri mici; participanþii sînt evaluaþi pentru muncã
colaborare – participare alãturi de alþii la realizarea unei individualã, comunicã între ei; activitatea este structuratã.
acþiuni sau a unei opere care se efectueazã în comun; La prima lecturã toate aceste interpretãri par a fi
cooperare – modalitate de a studia cu eficienþã sporitã asemãnãtoare. Dacã însã se insistã asupra diferenþelor,
o temã teoreticã sau practicã în echipã sau în grup, se poate stabili cã învãþarea prin cooperare este cel mai
îmbinînd inteligenþa ºi efortul individual cu inteligenþele înalt nivel de colaborare. A colabora nu înseamnã altceva
ºi eforturile grupului; decît a participa alãturi de alþii la realizarea unei sarcini,
colaborare – metodã de predare ºi învãþare prin care pe cînd a coopera – a conlucra sistematic cu alþii.
elevii lucreazã împreunã, uneori în pereche, alteori în Pregãtirea elevului pentru integrarea activã în viaþa
grupuri mici, pentru a rezolva una ºi aceeaºi problemã, socialã presupune ºi dezvoltarea competenþelor de

PARTENERIATUL PROFESOR-ELEV-PÃRINTE ÎN DEZVOLTAREA COMPETENÞELOR DE CERCETARE


PRIN PROIECT ªI PORTOFOLIU

43
DOCENDO DISCIMUS

relaþionare ºi cooperare. Realizarea acestora implicã: • coexistenþa cooperativã oferã mai multã siguranþã
– participarea la dezbateri, negocieri, rezolvãri de partenerilor decît cea competitivã;
probleme în grup; • comportamentul competitiv se bazeazã pe
– acceptarea ºi îndeplinirea unor sarcini sau respon- anumite „recompense”: materiale, de status în
sabilitãþi cu rezonanþã socialã; grupul respectiv, de imagine de sine etc.;
– exersarea unor roluri în cadrul activitãþilor de grup; • cooperarea este favorabilã atît în interiorul gru-
– participarea la stabilirea scopurilor ºi regulilor pului ºcolar (clasã) cît ºi ca formã de comporta-
grupului; ment între grupuri.
– identificarea situaþiilor care reclamã acþiune; Diverse aspecte ale cooperãrii ºi competiþiei dintre
– luarea de decizii privind acþiunile pertinente diferi- grupuri au fost studiate din perspectiva influenþei lor
telor situaþii; asupra performanþelor în procesul de învãþare. S-a
– influenþarea persoanelor ºi instituþiilor în scopul constatat cã realizarea unei sarcini este stimulatã mai mult
soluþionãrii unor probleme sociale; de cooperare decît de competiþie. Brown ºi Wade (1987)
– analizarea ºi aprecierea propriului comportament au comparat situaþii de cooperare în care rolurile diferã ºi
în grup; sînt bine definite cu situaþii în care rolurile sînt similare
– analizarea ºi aprecierea relaþiilor interpersonale sau nedeterminate, stabilind cã mai favorabile pentru
dintre membrii grupului; producþia cognitivã sînt cele din urmã.
– identificarea unor soluþii pentru situaþii conflictuale; În ºcoala tradiþionalã competiþia se cultivã atît direct
– respectarea personalitãþii celorlalþi, legalitãþii, cît ºi indirect. Spre exemplu, la o întrebare a profesorului
ordinii sociale, drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. ridicã mîna mai mulþi elevi, însã este întrebat numai unul,
Aceste abilitãþi au un impact deosebit în plan doar lui oferindu-i-se notã, deºi ºi alþii cunosc rãspunsul
cognitiv, afectiv-atitudinal ºi comportamental, ceea ce corect. Mai mult, unii elevi îºi doresc ca cel ce rãspunde
este foarte important pentru societate. sã greºeascã pentru a avea ocazia sã fie întrebaþi ei ºi sã
De regulã, realizînd o activitate, membrii unui grup se primeascã recompensa (notã, laudã, premiu). O astfel de
încadreazã în una dintre urmãtoarele tendinþe: viziune asupra procesului de învãþãmînt genereazã un
a) atmosfera de cooperare (cînd pãrþile implicate îºi cadru propice formãrii unei atitudini concurenþiale. De
vãd scopurile congruente ori acestea coincid); aceea considerãm cã o activitate de echipã care permite,
b) atmosfera de competiþie (cînd pãrþile implicate îºi pe de o parte, implicarea tuturor elevilor ºi, pe de alta,
vãd scopurile ca fiind contradictorii). oferirea unui feedback pozitiv celor ce-ºi îndeplinesc
Membrii grupului lucreazã împreunã pentru a atinge misiunea reprezintã o perspectivã optimistã.
obiectivele fixate, scopul fiecãruia dintre ei fiind compa- Ideal ar fi sã se utilizeze corect ºi optim cooperarea
tibil ori complementar cu scopurile celorlalþi. În cazul dar ºi competiþia. Deutsch ºi Slavin relevã elementele
competiþiei, aºa cum subliniazã Morton Deutsch, membrii practice ale unui asemenea echilibru, ultimul propunînd
grupului cred cã pot sã-ºi atingã scopurile doar dacã alþi o sumã de strategii pentru a spori eficienþa ºi învãþarea
membri eºueazã în acest efort. ºcolarã. În lucrarea „Concursul jocurilor de echip㔠autorii
Unii cercetãtori considerã colaborarea ºi competiþia susþin urmãtoarele: coechipierii încearcã sã dezvolte
valori ale eficienþei grupului. Alfie Kohn, spre exemplu, potenþialul fiecãruia, deoarece grupul nu va cîºtiga dacã
susþine cã ,,atunci cînd un grup încearcã sã gãseascã mãcar unul dintre membri va fi nepregãtit.
soluþii la o problemã, reuºeºte s-o facã mai bine dacã cei Sugestive sînt rezultatele studiilor lui Neweth ºi
mai buni membri ai sãi lucreazã singuri”. Studiind Watchler (1983), Doise ºi Mugng (1981) sau cele ale lui
fenomenul dat, M. Deutsch ºi R. M. Krauss au fãcut Brown ºi Wade (1987): cooperarea nu înseamnã
urmãtoarea deducþie: uniformizarea conduitelor, ci crearea unui spaþiu social
finalizat de o sarcinã care le cere participanþilor sã
stabileascã o interdependenþã funcþionalã.
Pedagogia contemporanã plaseazã în centrul atenþiei
personalitatea care tinde spre manifestarea maximalã a
capacitãþii sale, orientatã spre asimilarea noii experienþe,
capabilã a alege conºtient ºi responsabil. Dintre
tehnologiile ce realizeazã acest obiectiv, învãþarea
cooperantã este cea mai eficientã.
Ideea instruirii în grup a apãrut în anii 20 ai sec. XX,
dar elaborarea tehnologiei învãþãrii cooperante în grupuri
mici a început în anii 70. Instruirea cooperantã este
elementul esenþial al abordãrii pragmatice a învãþãmîntului
în filozofia lui J. Dewey; studii valoroase au fost lansate

AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE

44
DOCENDO DISCIMUS

ºi în Anglia, Canada, Germania, Australia, Irlanda, 1) elevii trebuie sã se simtã siguri, dar provocaþi;
Japonia, Israel etc. Deºi vizeazã principii ºi tratãri comune, 2) grupurile trebuie sã fie mici, pentru ca fiecare
optica asupra acestui fenomen diferã de la o þarã la alta. membru sã aibã posibilitatea sã contribuie cu ceva;
Instruirea cooperantã cunoaºte mai multe variante: 3) sarcina grupului trebuie sã fie definitã clar.
I. Tehnologia învãþãrii în echipã, elaboratã la Univer- Învãþarea prin cooperare presupune:
sitatea D. Hopking, SUA, avînd la bazã cîteva principii: – participarea activã a elevilor;
– recompensã unicã; – propunerea unor proiecte ºi întrebãri interesante
– responsabilitate personalã; ºi provocatoare;
– posibilitãþi diferenþiate. – solicitarea diversitãþii de opinii ºi considerarea
Respectiva tehnologie presupune patru modalitãþi: tuturor contribuþiilor drept valoroase;
a) învãþarea cooperantã în grupuri mici (4 elevi). Sarci- – respectarea opiniei fiecãrui participant;
na se divizeazã, fiecare elev primind o parte din ea. – dezvoltarea abilitãþilor de soluþionare a
b) învãþarea în grup pe baza jocurilor. Este centratã conflictelor;
pe competiþia între echipe a cîte 3 elevi de acelaºi – valorificarea cunoºtinþelor ºi experienþei
nivel. anterioare;
c) învãþarea individualã în echipe. Implicã reparti- – definirea exactã a obiectivelor ºi ghidarea
zarea sarcinilor conform rezultatelor testãrii, studiu activitãþii grupurilor;
independent. – utilizarea multiplelor instrumente de cercetare,
d) învãþarea cooperantã a citirii ºi scrierii compu- materiale, informaþii.
nerilor creative. Este organizatã diferit în funcþie Învãþarea prin cooperare diferã de abordarea
de anumite criterii. tradiþionalã a învãþãrii: elevii lucreazã împreunã, dar nu
II. Tehnologia învãþãrii cooperante, elaboratã de concureazã. Dupã J. Richardson, lecþiile fundamentate pe
Elton Aronon (1978): cooperare au cîteva caracteristici generale:
• grupuri a cîte 6 persoane vor lucra cu materialul • interdependenþã pozitivã;
împãrþit în fragmente; • rãspundere individualã;
• fiecare membru studiazã un fragment; • caracterul eterogen al membrilor ºi al grupurilor;
• elevii ce studiazã acelaºi fragment se convoacã • conducere în comun;
în echipe de experþi; • formarea deprinderilor sociale;
• elevii revin în grupurile iniþiale ºi prezintã • rolul de observator al profesorului (care însã poate
rezultatele. interveni cînd e nevoie);
III. Tehnologia ,,Învãþãm împreunã”, elaboratã de D. • munca eficientã în grup.
Johnson ºi R. Johnson, Universitatea Minisota, 1987: Învãþarea prin cooperare dezvoltã ºi educã un
• clasa se grupeazã a cîte 3-5 persoane; comportament prosocial care, conform „Dicþionarului de
• fiecare grup realizeazã o sarcinã, parte a unei teme psihologie social㔠(1981), este „orientat spre valori
mai mari; sociale”. Construirea demersului didactic axat pe
• activitatea comunã a fiecãrui grup ºi a tuturor formarea unui astfel de comportament presupune proiec-
contribuie la însuºirea materiei în ansamblu. tarea unor activitãþi de învãþare care sã faciliteze integrarea
IV. Tehnologia „Lucrul de cercetare în echipe”, cunoºtinþelor, competenþelor ºi atitudinilor într-un profil
elaboratã de Shlomo Sharan, Universitatea Tel-Aviv, adecvat rolului cetãþeanului într-o societate aflatã în
1976: continuã schimbare. Conduita prosocialã se contureazã Didactica Pro..., Nr.2-3(36-37) anul 2006
• elevii lucreazã individual sau în grup; pe baza capacitãþilor de inserþie ºi participare la viaþa
• se alcãtuieºte raportul general al grupului, comunitãþii. Antrenarea elevilor în anumite tipuri de
prezentat ulterior clasei; activitãþi cooperante conduce la cultivarea abilitãþilor de
• pune accentul pe activitatea independentã. relaþionare, implicare, acþiune, ceea ce condiþioneazã
În Republica Moldova aceste tehnologii se aplicã cu exercitarea unor roluri ºi responsabilitãþi sociale.
succes, mai ales în învãþãmîntul preuniversitar. Învãþarea prin cooperare contribuie la înlãturarea
Învãþarea prin cooperare constituie un act specific: lacunelor formaþiei dup㠄modelul unic”, stimuleazã
– elevii lucreazã în grupuri mici; efortul personal al elevului în îndeplinirea sarcinilor
– activitatea este structuratã; ºcolare, dar nu exclude prezenþa ºi activitatea educa-
– elevii sînt evaluaþi pentru munca individualã; torilor. Pentru a ºti ce ºi cum sã înveþe, elevii trebuie sã
– este apreciat lucrul realizat de întregul grup; beneficieze de o îndrumare sistematicã, pe parcursul
– elevii comunicã direct între ei – faþã în faþã; cãreia sã poatã dobîndi deprinderi, priceperi ºi capacitãþi
– elevii învaþã sã lucreze ca o echipã. intelectuale, sã fie pregãtiþi pentru studiu independent.
Pentru a crea un mediu adecvat învãþãrii prin Învãþarea prin cooperare este practicatã astãzi paralel cu
cooperare, este necesar a respecta trei condiþii: alte forme de organizare a instruirii. Ca urmare a cooperãrii

AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE

45
DOCENDO DISCIMUS

sau colaborãrii în cadrul grupului, elevii sînt solidari în au abilitãþi de lucru în cooperare ºi misiunea profesorului
alegerea þelului comun, îºi pun la încercare spiritul de este de a le dezvolta, recurgînd la cîþiva paºi:
rãspundere ºi iniþiativa. 1. va propune sarcini care presupun ajutarea
Johnson ºi Johnson (1989) susþin cã învãþarea prin episodicã a colegilor de bancã;
colaborare se soldeazã cu rezultate mai bune: 2. va formula sarcini didactice care se îndeplinesc
• performanþe superioare ºi capacitate de reþinere în perechi;
sporitã; 3. va pregãti cercetarea în grup, formînd echipe
• raþionamente de ordin superior, înþelegere mai eterogene de 4 persoane ce vor conlucra pe
profundã ºi gîndire criticã; parcursul a cîtorva sãptãmîni;
• concentrare maximã ºi diminuare a comporta- 4. va stabili împreunã cu elevii niºte reguli de
mentului perturbator; conduitã în clasã;
• motivaþie pentru performanþã ºi motivaþie 5. va propune o activitate în grup, prin intermediul
intrinsecã pentru învãþare; cãreia elevii sã se cunoascã mai bine;
• capacitate sporitã de a vedea situaþia ºi din 6. va menþine la început o structurã simplã ºi va trasa
perspectiva celuilalt; direcþii clare, pentru ca apoi sã treacã la structuri
• relaþii mai tolerante cu colegii, indiferent de etnie, mai complexe;
sex, dexteritãþi intelectuale, clasã socialã sau 7. va pregãti o listã cu sarcini pentru activitãþi
condiþie fizicã; cooperante.
• stare de confort psihologic, capacitate de adaptare; Studiile ºcolare constituie un mic capital iniþial pe baza
• încredere în sine, bazatã pe acceptare de sine; cãruia omul continuã sã înveþe. Orice om cult este, în ultimã
• competenþe sociale înalte; instanþã, propriul sãu profesor. Pentru aceasta însã are
• atitudine pozitivã faþã de materiile de studiu, nevoie sã-ºi dezvolte abilitãþile de cooperare ºi colaborare
profesori, manageri ºi alte persoane din ºcoalã. care-l vor ajuta sã înveþe de la alþii fãcînd ceva împreunã.
Procesul educaþional implicã colaborarea, cooperarea Inteligenþa indivizilor interacþioneazã generînd o
dar ºi competiþia. Trecerea de la competiþie la colaborare supraraþiune (termen folosit de Napoleon Hill în analiza
necesitã timp ºi efort atît din partea profesorului cît ºi a comparativã a biografiilor de succes din lume). Suprara-
elevilor. În acest sens, cadrul didactic urmeazã: þiunea apare din uniunea armonioasã a douã sau mai multe
• sã propunã situaþii de problemã care vor fi rezol- persoane. Drept exemplu poate servi prietenia, dar ºi
vate în comun; cooperarea eficientã dintre Henry Ford (inventatorul
• sã contribuie la consolidarea încrederii între mem- conveierului, al automobilului cu acelaºi nume), Thomas
brii grupului prin cultivarea dorinþei de a coopera; Edison (filozof; inventatorul telefonului, lãmpii electrice,
• sã motiveze iniþiative reciproce; aparatului de filmat etc.) ºi Harvey Firestone (industriaº,
• sã minimalizeze tendinþele de etichetare; creatorul companiei de producere a anvelopelor pentru
• sã ofere elevilor ocazii de a participa împreunã la automobile). Supraraþiunea poate apãrea la orice grup de
diverse activitãþi; oameni ce-ºi unesc minþile pentru a realiza ceva împreunã.
• sã utilizeze mai multe interacþiuni cooperante, Fiecare poate folosi ceea ce îi oferã ceilalþi membri, deve-
pentru a reduce tensiunea; nind în aºa mod mai creativ, mai inventiv, mai tolerant.
• sã stabileascã scopuri ºi obiective comune; Abilitãþile de colaborare ºi cooperare sînt absolut
• sã aprecieze aportul fiecãrui participant; necesare fiecãrui individ, pentru a fi util societãþii. Dezvol-
• sã menþinã un contact favorabil succesului ºi inte- tîndu-le în ºcoalã, vom forma personalitãþi puternice,
racþiunii pentru o perioadã de timp mai îndelungatã; deschise spre nou ºi schimbare, capabile sã obþinã
• sã creeze condiþii pentru asigurarea unui climat performanþe cooperînd pe parcursul vieþii cu diferite grupuri
afectiv-atractiv adecvat. (la universitãþi, în partide politice, la serviciu, în familie etc.).
Pentru organizarea eficientã a colaborãrii, profesorul Practica vieþii dovedeºte cã doar astfel de persoane
va da indicaþii cu privire la diviziunea muncii, va distribui vor putea face faþã viitorului, devenind oameni de succes.
rolurile (singur sau împreunã cu elevii), va formula sarcini
accesibile, va repartiza eficient timpul ºi va insista asupra REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:
respectãrii acestuia. 1. Dicþionar Enciclopedic Ilustrat, Editura Cartier,
Deseori profesorii sînt tentaþi sã monopolizeze Chiºinãu, 1999.
discuþia dintre elevi, dat fiind faptul cã au mai multã 2. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie ºcolarã,
experienþã, ºtiu sã-ºi verbalizeze sentimentele etc. Editura Polirom, Iaºi, 1998.
Profesorul însã trebuie sã menþinã echilibrul între 3. Peretti, A., Educaþia în schimbare, Editura Spiru
controlul procesului ºi libertatea elevilor de a conduce Haret, Iaºi, 1996.
discuþia care, la un moment dat, poate devia. Dacã 4. Neculau, A., A fi elev, Editura Albatros, Bucureºti,
activitãþile preconizate nu reuºesc, înseamnã cã elevii nu 1983.

AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE

46
DOCENDO DISCIMUS

5. Bantoº, A., Pedagogie, Editura ALL Educaþional, 9. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Grupul
Bucureºti, 1996. Editorial Litera, Chiºinãu-Bucureºti, 2000.
6. Albulescu, M., Albulescu, I., Studiul 10. Monteil, J.-M., Educaþie ºi formare, Editura
disciplinelor socio-umane, Editura Dacia, Cluj- Polirom, Iaºi, 1997.
Napoca, 2002. 11. Tãnasã, Gh., Metodica predãrii-învãþãrii istoriei
7. Patraºcu, D., Tehnologii educaþionale, Chiºinãu, în ºcoalã, Editura Polirom, Iaºi, 1996.
2005.
8. Nicola, I., Tratat de pedagogie ºcolarã, Editura Silvia PETROVICI-GUZUN,
Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1996, Liceul “Ion Creangã”, mun. Chiºinãu

Lectura în ºcoala alolingvã

în formã graficã. Specialiºtii propun memorarea propo-


ziþiilor-dialog fundamentale, apoi exersarea citirii acestora.
O asemenea modalitate de lecturã ar trebui sã se efectueze
mai întîi cu toatã clasa, elevii citind dupã profesor sau dupã
un model. Urmeazã citirea în unison în grupuri mici, ceea
ce îi ajutã sã evite capcanele unor combinaþii nefamiliare
„sunet-ortografie”. Ulterior elevii vor fi rugaþi sã citeascã
Lilia FRUNZE
individual (este foarte important sã ne asigurãm cã elevul
Liceul “A. Puºkin”, mun. Chiºinãu
citeºte textul cu adevãrat ºi nu-l reproduce din memorie,
recunoscînd cuvintele sau sintagmele iniþiale). Profesorul
Studierea limbii române în ºcoala alolingvã se ba- va supraveghea activitatea, indicînd anumite cuvinte ºi
zeazã pe formarea celor patru deprinderi integratoare: cerîndu-le elevilor sã le citeascã.
înþelegerea dupã auz, vorbirea, lectura ºi scrierea. Prima fazã a învãþãrii lecturii corespunde, de obicei, cu
Activitatea de lecturã constituie nucleul demersului treapta primarã. La sfîrºitul acestei etape elevul alolingv este
didactic la aceastã disciplinã, reprezentînd totodatã veriga deja familiarizat cu sistemul ºi subsistemul limbii, cu reguli
principalã în dezvoltarea abilitãþilor de comunicare. De aici de utilizare în diverse situaþii. El poate folosi ºi transforma
ºi obiectivul major – formarea competenþelor de stãpînire unele structuri gramaticale ºi, nu în ultimul rînd, cunoaºte
a limbii, care ar permite elevilor sã-ºi continue studiile în normele etice, tradiþiile, istoria ºi cultura românilor.
vederea integrãrii lor socio-profesionale ulterioare. La etapa a doua , elevii citesc materialul memorat, dar
În curriculumul de limba ºi literatura românã, lectura în combinaþii noi. Ei pot lectura modelele derivate din
se înscrie atît ca obiectiv specific disciplinei cît ºi ca meto- materialul propus, precum ºi povestiri ºi dialoguri
dã de studiere a acesteia de cãtre alolingvi. recombinate. Acum se introduc itemi lexicali noi ºi
Orice text trebuie sã fie accesibil, deoarece fãrã perce- structuri uºor adaptate, pentru a le oferi un exerciþiu
perea lui integralã, acesta existã numai pe hîrtie, nu trãieºte. elementar în deducerea sensului din context. Aceastã
La nivelul ºcolii primare ºi al gimnaziului, textul preconizat etapã este hotãrîtoare în formarea deprinderilor ce vor Didactica Pro..., Nr.2-3(36-37) anul 2006
de manual este lecturat în cadrul orei, fapt ce permite determina modul în care elevii vor aborda ulterior lectura.
discutarea detaliatã a fiecãrui pasaj. Manualele oferã o La cea de-a treia etapã, elevul trebuie antrenat într-o
gamã variatã de texte, de aceea ar fi bine ca profesorii sã lecturã mai intensã, sub îndrumarea profesorului. În timp
recurgã la selectarea unor materiale care sã contribuie la ce instruirea continuã în noi zone de structurã, vocabular
realizarea obiectivelor curriculare ºi sã constituie o sursã ºi expresii, elevului i se va cultiva plãcerea cititului unui
pentru predarea ºi însuºirea fenomenelor de limbã (voca- material simplu, narativ ºi convenþional, ce dezvoltã o
bular, structuri gramaticale). Textele pentru fiecare etapã temã necomplicatã, dar antrenantã. Dacã textul nu îl
(ºcoalã primarã, gimnaziu, liceu) trebuie triate în aºa fel încît intereseazã, asimilarea lui este mai dificilã.
sã corespundã conþinuturilor ºi obiectivelor curriculare. În ultimii ani existã o anumitã controversã între autorii
Existã mai multe etape de formare a competenþelor de manuale: materialul destinat lecturii, adecvat
lectorale, copiii urmînd sã treacã succesiv prin fiecare. respectivei etape, trebuie sã trateze situaþii din aria de
Atunci cînd nu s-a luat în vedere una dintre ele, elevul va culturã a limbii materne sau a culturii româneºti? Atunci
regresa sau va bate pasul pe loc. cînd se aleg situaþii comune elevilor din ambele culturi,
La prima etapã, elevul alolingv va fi familiarizat cu materialul va fi de mare interes pentru toþi.
reprezentarea convenþionalã a fenomenelor limbii române La etapa a treia, elevul are nevoie de o anumitã experienþã

AVANTAJELE ÎNVÃÞÃRII PRIN COLABORARE ªI COOPERARE

47