Sunteți pe pagina 1din 138

■ ■ ; - . ;;.

-
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ
Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României
ALBU, EMANUEL
Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei. Partea a II-a/
Emanuel Albu - Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine,
2006
272 p.; 20,5 cm.
EMANUEL ALBU
Bibliogr.
ISBN (10) 973-725-468-6; ISBN (13)978-973-725-468-9
Partea a II-a - 2006 -ISBN (10)973-725-560-7
ISBN (13)978-973-725-560-0

342.9 (498) (075.8)


35 (075.8) ; ■, ;'
DREPT ADMINISTRATIV ŞI
ŞTIINłA ADMINISTRAłIEI
Partea a II-a

© Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006

Redactor: Constantin FLOREA


Tehnoredactor: Cornelia PRODAN
Coperta: Marilena (GURLUI) BĂLAN
Bun de tipar: 20.04.2006; Coli tipar: 17
Format: 56/65x86
Editura şi Tipografia FundaŃiei România de Mâine
Splaiul IndependenŃei nr.313, Bucureşti, Sector 6, O.P. 83 EDITURA FUNDAłIEI ROMÂNIA DE MÂINE
Tel/Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro e- Bucureşti, 2006
mai 1: contact@edituraromaniademaine.ro
CUPRINS

Cuvânt înainte.................................................................................. 11

CAPITOLUL I. ACTIVITATEA ADMINISTRAłIEI


PUBLICE
SecŃiunea 1. Introducere în activitatea executiv-administrativă ... 15
1.1. NoŃiunea de activitate executiv-administrativă ..................... 15
1.2. Formele concrete ale activităŃii executiv-administrative...... 16
SecŃiunea a 2-a. Decizia administrativă ...................................... 18
2.1. NoŃiunea de decizie administrativă....................................... 18
2.2. Procesul decizional în activitatea organelor
administraŃiei publice .................................................. v. ........ 19

CAPITOLUL II. ACTELE ADMINISTRATIVE


SecŃiunea 1. NoŃiunea de act administrativ ................................. 23
1.1. Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ ............. 24
1.2. Clasificarea actelor administrative....................................... 27
1.3. Actul administrativ jurisdicŃional ........................................ 28
SecŃiunea a 2-a. Regimul juridic al actelor administrative......... 29
2.1. Legalitatea şi oportunitatea actelor administrative ............. 29
2.2. Mobilul şi motivul actelor administrative ........................... 32
SecŃiunea a 3-a. CondiŃiile de valabilitate a actelor administrative 33
3.1. CompetenŃa - condiŃie esenŃială pentru emiterea actelor
administrative ...................................................................... 33
3.2. Forma şi procedura de adoptarea actelor administrative .... 37
SecŃiunea a 4-a. Aplicarea actelor administrative ........................ 43 CAPITOLUL IV. DOMENIUL PUBLIC
4.1. Intrarea în vigoare a actului administrativ ............................ 43
4.2. Executarea actelor administrative ........................................ 44 SecŃiunea 1. Activitatea organelor administraŃiei publice de
administrare a bunurilor aparŃinând statului şi
SecŃiunea a 5-a. Suspendarea, retragerea şi desfiinŃarea unităŃilor administrativ-teritoriale. ConsideraŃii
actelor administrative ......................................... 45 generale ................................................................. 60
5.1. Suspendarea executării actelor administrative ..................... 45 SecŃiunea a 2-a. Domeniul public în doctrina
5.2. Retragerea şi desfiinŃarea actelor administrative ................ 47 şi legislaŃia românească ................................... 61
SecŃiunea a 6-a. Rectificarea şi reconstituirea actelor SecŃiunea a 3-a. Regimul domenial potrivit ConstituŃiei din 1991 62
administrative ..................................................... 48 SecŃiunea a 4-a. NoŃiunea de domeniu public. Regimul juridic
6.1. Rectificarea actelor administrative ...................................... 48 al domeniului public........................................... 64
6.2, Rectificarea şi reconstituirea actelor de stare civilă.............. 48 4J. NoŃiunea de domeniu public ................................................ 64
4.2. Regimul juridic al domeniului public................................... 65
CAPITOLUL III. CONTRACTELE ADMINISTRATIVE 4.3. Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
său juridic ............................................................................. 66
SecŃiunea 1. NoŃiunea de contract administrativ ....................... 50
SecŃiunea a 2-a. Caracterele contractelor administrative .......... 50 SecŃiunea a 5-a. Diverse regimuri domeniale reglementate prin
SecŃiunea a 3-a. Trăsăturile caracteristice distinctive legi speciale ......................................................... 71
ale contractelor administrative ......................... 51 5.1. Reguli domeniale privind folosirea terenurilor care formează
3.1. PărŃile în contractele administrative .................................... 53 fondul funciar al României şi amplasarea construcŃiilor
3.2. Obiectul contractelor administrative.................................... 52 pe aceste terenuri ................................................................. 71
3.3. Clauzele contractelor administrative ................................... 52 5.2. Reguli domeniale privind căile terestre naŃionale
3.4. Executarea contractelor administrative................................ 52 de comunicaŃii ...................................................................... 72
3.5. Regimul juridic aplicabil contractelor administrative........... 53 5.3. Regimul domenial al frontierei de stat a României .............. 75
SecŃiunea a 4-a. Tipuri de contracte administrative.................... 54 5.4. Regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării
teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive
4.1. Contractul de concesiune ..................................................... 54
ale României ........................................................................ 77
4.2. Contractul de achiziŃie publică ............................................. 55
5.5. Regimul juridic al Dunării ................................................... 78
4.3. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică
5.6. Regimul juridic al spaŃiului aerian al României ................... 79
a statului şi a unităŃilor administrativ-teritoriale ................... 56
5.7. Regimul domenial al patrimoniului cultural naŃional ........... 80
4.4. Contractul de lucrări publice................................................ 56
4.5. Contractul pentru concesiunea de lucrări ............................. 57
CAPITOLUL V. CONTROLUL ACTIVITĂłII ORGANELOR
4.6. Contractul de asociere în participaŃiune ............................... 57 ADMINISTRAłIEI PUBLICE
4.7. Contractele de comodat încheiate de către organele
administraŃiei publice............................................................ 57 SecŃiunea 1. Necesitatea controlului activităŃii organelor
4.8. Contractul de parteneriat public-privat ....................; .......... 58 administraŃiei publice .............................................. 83
4.9. Contractul de grant............................................................... 58 SecŃiunea a 2-a. Clasificarea formelor de control ........................ 83
SecŃiunea a 3-a. Elementele componente ale controlului ............ 85
7
SecŃiunea a 4-a. Controlul exercitat din interiorul sistemului '*■■ * SecŃiunea a 2-a. Contenciosul administrativ în reglementarea
organelor administraŃiei publice. Controlul Legii nr.554/2004................................................. 120
administrativ ....................................................... 86
2.1. GeneralităŃi ....................................................................... 120
4.1. Controlul administrativ intern.............................................. 87 2.2. PărŃile litigiului de contencios administrativ ................... 122
4.2. Controlul administrativ extem............................................. 87 2.3. Obiectul litigiului de contencios administrativ................. 129
4.3. Controlul ierarhic................................................................. 88 2.4. Actele exceptate de Ia controlul instanŃei de contencios
4.4. Controlul de tutelă administrativă ....................................... 90
administrativ .................................................................... 137
4.5. Controlul exercitat prin jurisdicŃiile administrative ............ 91
2.5. CondiŃiile acŃiunii de contencios administrativ ................. 140
SecŃiunea a 5-a. Controlul neadministrativ al activităŃii 2.6. Judecarea acŃiunilor de contencios administrativ ............. 153
organelor administraŃiei publice....................... 92 2.7. Suspendarea executării actului administrativ..................... 157
5.1. Controlul parlamentar.......................................................... 92 2.8. SoluŃionarea acŃiunii ........................................................ 161
5.2. Avocatul Poporului .............................................................. 93 2.9. Căile de atac ...'................................................................. 162
5.3. Curtea de Conturi................................................................. 95 2.10. Executarea hotărârilor judecătoreşti pronunŃate de instanŃele
de contencios administrativ ..............................................165
CAPITOLUL VI. CONTROLUL JUDECĂTORESC. 2.11. ExcepŃia de nelegalitate ................................................... 166
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV SecŃiunea a 3-a. Controlul de legalitate exercitat de instanŃele
SecŃiunea 1. Necesitatea controlului judecătoresc.......................... 99 de drept comun ...............................................172
SecŃiunea a 2-a. Baza de referinŃă a controlului judecătoresc ....... 100 3.1. Litigii de contencios administrativ date în competenŃa
judecătoriilor ca instanŃe de fond.........................................173
SecŃiunea a 3-a. Obiectul controlului judecătoresc ........................ 100
3.2. Litigii de contencios administrativ date în primă instanŃă în
SecŃiunea a 4-a. Caracteristicile generale ale controlului competenŃa tribunalelor ......................................................175
judecătoresc ........................................................ 101
SecŃiunea a 5-a. NoŃiunea de contencios administrativ .................. 102 CAPITOLUL VIII. RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL
ADMINISTRATIV
SecŃiunea a 6-a. EvoluŃia contenciosului administrativ
în România......................................................... 105 SecŃiunea 1. Aspecte generale ......................................................172
6.1. Perioada 1864- 1866. Consiliul de Stat.............................. 105 1.1. Răspunderea juridică-formă a răspunderii sociale ...........177
6.2. Perioada 1866-1905 ......................................................... 106 1.2. Răspunderea administrativă - formă a răspunderii juridice . 177
6.3. Perioada 1905- 1925 .......................................................... 107 1.3. NoŃiunea de răspundere administrativă...............................179
6.4. Perioada 1925 - 1948 ......................................................... 109 1.4. Formele răspunderii administrative ....................................180
6.5. Perioada 1948 - 1990 ......................................................... 110
6.6. Perioada 1990 - 2004 ......................................................... 112 SecŃiunea a 2-a. Răspunderea administrativ-disciplinară..........180
SecŃiunea a 7-a. Contenciosul administrativ în dreptul altor state 114 2.1. NoŃiune şi trăsături caracteristice ale acesteia ....................180
2.2. Consacrarea legislativă a răspunderii administrativ-
CAPITOLUL VIL ORGANIZAREA ACTUALĂ contravenŃionale.................................................................. 182
A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV SecŃiunea a 3-a. Răspunderea administrativ-patrimonială........182
ROMÂN
3.1. NoŃiune................................................................................182
SecŃiunea 1. GeneralităŃi .............................................................. 119
9
3.2. Consacrarea constituŃională şi legislativă a răspunderii
administrativ-patrimoniale în România ...............................183
CUVÂNT ÎNAINTE
CAPITOLUL IX. RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIV-
CONTRAVENłIONALĂ
SecŃiunea 1. Aspecte generale ....................................................... 185
Partea a 11-a a lucrării Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei
.1.1. Natura juridică a răspunderii contravenŃionale.......................... 185
cuprinde prelegerile pe care autorul le-a susŃinut în Semestrul al 11-lea al
1.2. EvoluŃia istorică a reglementării răspunderii contravenŃionale.. 185
anului universitar 2005 - 2006 la Facultatea de Drept şi AdministraŃie
1.3. NoŃiunea de contravenŃie şi trăsăturile caracteristice
Publică din cadrul UniversităŃii Spini Haret din Bucureşti.
ale acesteia ................................................................................. 187
Lucrarea se adresează studenŃilor din anul al ll-lea, cursuri de
SecŃiunea a 2-a. Aspecte de drept material ale răspunderii zi, studenŃilor din anul al lîl-lea, cursuri cu frecvenŃă redusă, precum
contravenŃionale .................................................. 189 şi celor care urmează forma de învăŃământ la distanŃă, dar şi altor
studenŃi şi altor persoane care sunt interesate sa studieze sau să se
2.1. Elementele constitutive ale contravenŃiei ........................... 189 informeze în legătură cu noŃiunile şi principiile fundamentale ale
2.2. Subiectele răspunderii contravenŃionale ............................. 189 dreptului administrativ şi ştiinŃei administraŃiei.
2.3. Cauzele care înlătură răspunderea contravenŃională............ 191 Cursul a fost structurat în raport cu cele două semestre de studiu,
2.4. SancŃiunile contravenŃionale ................................................ 193 afectate disciplinei Drept Administrativ şi ŞtiinŃa AdministraŃiei.
2.4.1. SancŃiunile contravenŃionale principale ................... 194 Astfel, partea întâi a cursului, structurată pe 5 capitole, a inclus
2.4.2. SancŃiunile contravenŃionale complementare ........... 196 tot atâtea mari teme:
SecŃiunea a 3-a. Aspecte procedurale ale răspunderii - Introducere în dreptul administrativ şi ştiinŃa administraŃiei
contravenŃionale ................................................. 198 - Sistemul organelor administraŃiei publice,
3.1. Organul constatator.............................................................. 198 - AutorităŃile centrale,
3.2. Constatarea contravenŃiei ..................................................... 199 - AdministraŃia publică din teritoriu.
3.3. Aplicarea sancŃiunilor contravenŃionale ............................. 204 - FuncŃia publică şi funcŃionarii publici.
3.4. Căile de atac......................................................................... 206 Partea a 11-a a cursului, lucrarea de faŃă, cuprinde 9 capitole,
3.5. Executarea sancŃiunilor contravenŃionale ............................ 210 structurate astfel:
3.6. PrescripŃia executării sancŃiunilor contravenŃionale ............ 213 - în Capitolul I, intitulat Activitatea administraŃiei publice, sunt
prezentate şi definite noŃiunea de activitate executiv-administrativă şi
ANEXE formele concrete de manifestare a acestei activităŃi, precum şi
Legea contenciosului administrativ nr.29/î990 ......................... 217 noŃiunea de decizie administrativa şi procesul decizional în activitatea
Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic organelor administraŃiei publice.
al acesteia ................................................................................... 223 - Capitolul al ll-lea, intitulat Actele administrative, este afectat
OrdonanŃa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al prezentării noŃiunii de act administrativ, trăsăturilor caracteristice şi
contravenŃiilor ............................................................................ 235 clasificării acestora, regimului juridic, condiŃiilor de valabilitate,
Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 ...................... 251 aplicării şi executării actelor administrative, dar şi suspendării,
retragerii şi desfiinŃării acestora, ca principale evenimente care pot
Bibliografie selectivă ...................................................................... 268 surveni în existenŃa lor juridică. • - :- ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ • ■ - ■•'
11
10
- Capitolul al îll-lea este intitulat Contractele administrative, şi Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, precum şi
fiind consacrat definirii noŃiunii, caracterelor şi trăsăturilor O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, cu
caracteristice ale contractelor administrative, dar şi prezentării unor modificările şi completările ulterioare.
date principale ale unor tipuri de contracte administrative. Pentru realizarea acestei lucrări a fost folosită legislaŃia primară şi
- Capitolul al IV-lea, intitulat Domeniul public, cuprinde o secundară actualizată până la data de 31 martie 2006 şi au fost făcute
prezentare a noŃiunii domeniului public în doctrina şi legislaŃia frecvente referiri lajurisprudenŃa instanŃelor judecătoreşti şi în special la
românească, precum şi a regimului domeniul potrivit ConstituŃiei din 1991 cea a SecŃiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei CurŃi de
şi Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al CasaŃie şi JustiŃie.
acesteia, dar şi a unor regimuri domeniale reglementate prin legi speciale. Autorul speră că lucrarea de faŃă, astfel cum a fost concepută şi
- Capitolul al V-lea se ocupă de Controlul activităŃii organelor sistematizată, va fi in măsură să faciliteze studenŃilor cunoaşterea şi
administraŃiei publice, prezentând elementele componente ale controlului aprofundarea conceptelor şi principiilor dreptului administrativ şi
şi tipuri de control exercitat asupra activităŃii organelor administraŃiei ştiinŃei administraŃiei, nu numai pentru depăşirea cu succes a
publice, cu referire şi la controlul exercitat de Avocatul Poporului şi examenului, dar şi pentru activităŃile lor actuale sau viitoare.
Curtea de Conturi, ca autorităŃi administrative autonome faŃa de Guvern.
~ Capitolul al Vl-lea este intitulat Controlul judecătoresc
Contenciosul administrativ şi este consacrat prezentării acestui tip de Autorul
31 martie 2006
control, exercitat de instanŃele judecătoreşti asupra legalităŃii activităŃii
administraŃiei publice, precum şi definirii noŃiunii de contencios
administrativ, evoluŃiei contenciosului administrativ în România în
perioada 1864 - 2004 şi prezentării unor aspecte de drept comparat.
- Capitolul al VH-lea, intitulat Organizarea actuală a conten
ciosului administrativ român, este afectat prezentării aspectelor rezultate
din reglementarea actuală, dată prin Legea nr. 554/2004, comparativ cu
cea anterioară, a Legii nr.29/1990, insistând asupra elementelor de
noutate cu privire la părŃile litigiului de contencios administrativ, obiectul
acestuia şi actele exceptate de la controlul instanŃelor de contencios
administrativ, cu numeroase referiri la practica SecŃiei de contencios
administrativ şi fiscal a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie.
- Capitolul al Vlll-lea este intitulat Răspunderea în dreptul
administrativ, fiind dedicat răspunderii administrativ-disciplinare şi
răspunderii administrat'tv-patrimoniale.
- Capitolul al ÎX-lea, intitulat Răspunderea administrativ-
contravenŃională, abordează această formă a răspunderii juridice,
analizând natura juridică, evoluŃia istorică, trăsăturile caracteristice,
precum şi aspectele de drept material şi procedural
Pentru a uşura eforturile studenŃilor, am considerat necesar să
includem, ca Anexe, reglementările cele mai des citate în această
lucrare: L^gea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al Qcesteia, Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ
12 13
CAPITOLUL I ACTIVITATEA
ADMINISTRAłIEI PUBLICE

SecŃiunea 1 Introducere în
activitatea executiv-administrativă

1.1. NoŃiunea de activitate exclusiv-administrativă

Statul urmăreşte, prin întreaga lui activitate, să realizeze


obiective de interes general cu caracter politic, social, economic,
cultural etc, exercitând în acest scop cele trei funcŃii ale sale:
funcŃia legislativă, funcŃia administrativă şi ftincŃia jurisdicŃională.
FuncŃia legislativă este realizată de organele puterii
legislative prin activitatea legislativă, de elaborare a regulilor
juridice de conduită socială - legile, care sunt general-obligatorii.
FuncŃia administrativă este realizată de organele puterii
executiv-administrative prin activitatea de organizare a
executării legilor şi de executare în concret a acestora.
FuncŃia jurisdicŃională a statului este realizată de
organele puterii judecătoreşti prin soluŃionarea litigiilor care
apar între particulari sau între particulari şi administraŃie.
Din punct de vedere al cursului de faŃă, cea care prezintă
importanŃă şi necesită o prezentare specială este activitatea
desfăşurată de organele puterii executiv-administrative.
Activitatea executiv-administrativă este una dintre cele
trei forme fundamentale de activitate a statului1, care este
realizată de organele puterii executiv-administrative prin
activităŃi de conducere, activităŃi de organizare a executării
legilor şi activităŃi de executare în concret a acestora, prin
acŃiuni cu caracter dispozitiv sau prestator2.

Tudor Drăganu., Drept constituŃional, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1972, p.251
:
Alexandru NegoiŃă, Drept administrativ, Editura Sylvi,
Bucureşti, 1998, p. 13-14
15
i
Astfel, ne aflăm în prezenŃa unei activităŃi de conducere în Profesorul Alexandru NegoiŃă5 arată că în activitatea
cazul activităŃii prin care Guvernul adoptă acte prin care, potrivit organelor administraŃiei publice se realizează acte administrative
prevederilor art.102 alin.(l) din ConstituŃie, republicată, exercita şi alte acte juridice, dar, în mod preponderent, operaŃiuni
conducerea generală a administraŃiei publice. administrative şi operaŃiuni materiale.
Pe de altă parte, ne aflăm în prezenŃa unei activităŃi de Actul administrativ este definit ca fiind o manifestare
organizare a executării legilor atunci când Guvernul adoptă unilaterală de voinŃă juridică, pe baza şi în executarea legii, a unei
hotărâri sau un ministru emite instrucŃiuni pentru realizarea autorităŃi administrative, prin care se formează o situaŃie juridică
cadrului de aplicare a unei legi sau hotărâri guvernamentale. nouă sau se refuză o pretenŃie juridică referitoare la un drept
Dar, ne aflăm în prezenŃa unei activităŃi de punere în recunoscut de lege, voinŃă juridică supusă regimului juridic
executare în concret a legii atunci când un ministru sau şeful administrativ6.
unui alt organ al administraŃiei publice emite un ordin de Prin operaŃiuni administrative se înŃeleg acele activităŃi
numire/eliberare în/din funcŃie a unui funcŃionar public. îndeplinite de către personalul organelor administraŃiei publice
Caracteristicile esenŃiale ale activităŃii executiv- în cadrul procesului administrativ, care au semnificaŃia unor
administrative operaŃiuni de birou, precum: întocmirea unui referat, efectuarea
In raport cu activitatea legislativă, activitatea executiv- unei anchete, elaborarea unor proiecte de acte juridice,
administrativă are un caracter derivat, în sensul că intervine înregistrarea lor, transmiterea lor, publicarea lor etc.
secundum legem şi se realizează pe baza şi pentru executarea OperaŃiunile materiale sunt activităŃi care nu au caracterul
legii, care este forma principală a activităŃii legislative. unor lucrări de birou, ele situându-se în afara faptului administrativ,
De asemenea, activitatea executiv-administrativă este limitată
la realizarea strictă a valorilor stabilite prin lege, spre deosebire de precum: activităŃile materiale prin care se realizează serviciul
activitatea legislativă, care, în principiu, are un caracter nelimitat. public de asistenŃă medicală sau activităŃile de instruire şi educare a
elevilor în cazul serviciului public de învăŃământ etc.
Din punct de vedere juridic, între cele două categorii de
1.2. Formele concrete ale activităŃii executiv-administrath'e operaŃiuni nu există o deosebire marcantă, ele deosebindu-se de
actele juridice prin aceea că nu pot produce efecte juridice, prin
în literatura juridică veche s-a arătat că „activitatea puterii ele însele.
executive se manifestează prin acte care sunt de două categorii: Există autori7 care, abordând activitatea administrativ-exe-
acte juridice şi acte materiale". cutivă şi din perspectiva complexă a ştiinŃei administraŃiei, identifică
Alt autor4 a clasificat formele de manifestare a activităŃii şi alte forme concrete de realizare a activităŃii administrativ-
organelor administraŃiei de stat în acte juridice şi fapte juridice executive, cum sunt actele politice ale administraŃiei publice.
materiale care includ evenimente şi acŃiuni omeneşti, acestea din
urmă putând fi acŃiuni licite sau acŃiuni ilicite.
5
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.132 -179
Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol.I, ediŃia a Alexandru NegoiŃă, Contenciosul administrativ si elemente de
IV-a, Bucureşti, 1934, p.293 drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1992, p.34
Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura Ioan Santai, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei, vol.II,
ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1959, p.16 16 Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, p.209 şi urm.
17
Actele politice ale administraŃiei publice sunt acte ale acestora prin aceea că le corectează comportamentul pe baza legii
activităŃii administrativ-executive care nu produc efecte juridice şi şi prin organizarea executării şi executarea în concret a acesteia.
nu pot fi aduse la îndeplinire prin forŃa de constrângere a statului, în acelaşi timp, decizia administrativă prezintă o importanŃă
dar ele produc totuşi efecte importante şi sunt aduse la îndeplinire deosebită prin aceea că asigură coerenŃa şi coeziunea compor-
datorită autorităŃii organului de la care emană aceste acte. Acestea tamentului uman în cadrul diferitelor colectivităŃi în care acŃionează
sunt actele cunoscute sub diverse denumiri: comunicate, declaraŃii, organele administraŃiei publice, pe baza şi în executarea legii.
mesaje, note diplomatice etc, care emană direct de la Guvern şi în mod uzual, prin decizie administrativă se înŃelege
privesc probleme importante de interes intern sau extern. multitudinea de acte administrative adoptate sau emise de organele
administraŃiei publice. Dar, în acest sens, decizia administrativă nu
SecŃiunea a 2-a > trebuie confundată cu actul administrativ care poartă denumirea de
Decizia administrativă decizie (cum sunt, spre exemplu, deciziile emise de primul-
ministru ori cele emise de şefii unor organe de specialitate ale
2.1. NoŃiunea de decizie administrativă administraŃiei publice centrale etc.).
Obiectul deciziei administrative îl formează realizarea
Orice activitate umană este urmarea voinŃei şi deciziei politicii statului prin organizarea executării şi prin executarea în
(hotărârii) subiecŃilor care au participat/participă la realizarea concret a legii, legea exprimând interesele generale ale cetăŃenilor
acelei activităŃi. din Ńara noastră.
NoŃiunea generică de decizie desemnează hotărârea luată în Deci, obiectul deciziei administrative îl formează scopurile
urma examinării unei probleme, a unei situaŃii etc, prin pe care organele administraŃiei publice le găsesc formulate în
adoptarea unei soluŃii dintre mai multe posibile8. lege, scopuri care reprezintă valori politice formulate de puterea
în ştiinŃa administraŃiei, decizia este definită ca un act legislativă ca reprezentantă a poporului.
deliberat prin care se determină natura unei acŃiuni, agenŃii, Din perspectiva obiectului său, decizia administrativă poate
mijloacele, durata şi modul ei de realizare9. fi definită ca o manifestare unilaterală de voinŃă a organelor
Decizia administrativă a fost prezentată, pe drept cuvânt, ca administraŃiei publice, realizată în cadrul activităŃii executiv-
fiind o specie a deciziei umane1 , după cum activitatea admi- administrative pe care acestea o desfăşoară pentru îndeplinirea
nistrativă este o parte a activităŃii umane, decizia administrativă scopurilor stabilite în lege.
fiind premisa, dar şi rezultatul activităŃii oamenilor care acŃionează
în cadrul administraŃiei publice.
în ceea ce' priveşte persoanele aflate în afara sistemului 2.2. Procesul decizional în activitatea organelor
administraŃiei publice, decizia administrativă determină conduita administraŃiei publice

Decizia administrativă se realizează în cadrul unui complex


s
DicŃionar explicativ al limbii române, DEX, Editura Univers proces decizional, deşi, în final, materializarea acesteia într-un
Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p.266 act administrativ, cum este un ordin ministerial, spre exemplu,
Alexandru NegoiŃâ, ŞtiinŃa administraŃiei, Editura Didactică şi apare ca fiind opera unui singur om: ministrul care semnează
Pedagogică, Bucureşti, 1977, p.123 şi urm. ,' AlexandruNegoiŃă, ordinul respectiv.
op.cit,, 1998, p.l 16
18 19
în realitate, orice decizie administrativă antrenează, sub O a doua formă de participare la decizia administrativă
diferite forme, activitatea multor oameni, atât din interiorul este participarea socială, organele administraŃiei publice fiind
sistemului administraŃiei publice, cât şi din afara acestuia11. obligate să determine participarea activă a cetăŃenilor şi a
Amplul proces care se finalizează cu adoptarea unei decizii organizaŃiilor legale ale acestora la procesul de luare a deciziilor
administrative se desfăşoară în succesiunea mai multor etape. administrative, aşa cum prevăd în mod expres dispoziŃiile
Prima etapă a procesului decizional este aceea a generale ale Legii nr.52/2003 privind transparenŃa decizională în
iniŃiativei deciziei administrative. administraŃia publică.
Având ca obiect realizarea scopurilor stabilite în lege, decizia O altă formă de participare Ia procesul decizional o reprezintă
participarea tehnică, a specialiştilor în materie, în raport cu
administrativă este iniŃiată, de multe ori, de către organele puterii
domeniul în care urmează să fie adoptată decizia administrativă.
legiuitoare, care sesizează organele administraŃiei publice în
A treia etapă a procesului decizional o reprezintă delibe-
vederea soluŃionării problemelor ce privesc realizarea politicii rarea, termen care îşi are originea în cuvântul latin deUberatio, care
interne şi externe a statului, în domeniile în care acŃionează înseamnă examinarea şi analizarea unei probleme12, precum şi
organele administraŃiei publice. luarea unei hotărâri care să vizeze rezolvarea problemei respective.
în alte cazuri, iniŃiativa deciziei administrative aparŃine în procesul decizional al administraŃiei publice, deliberarea
organelor administraŃiei publice, care, având propriile informaŃii prezintă importante particularităŃi.
cu privire la problemele de interes general, precum şi dreptul de Astfel, dacă decizia aparŃine unui organ unipersonal al
iniŃiativă legislativă, declanşează procesul decizional cu privire administraŃiei publice, deliberarea apare ca fiind o operaŃiune
la soluŃionarea problemelor respective. mentală care este îndeplinită de organul unipersonal competent,
A doua etapă a procesului decizional, după ce decizia supus unor determinări complexe de ordin politic, ideologic,
administrativă a fost iniŃiată, o reprezintă participarea, antrenarea social, moral, juridic, profesional etc.
tuturor factorilor care, într-o formă sau alta, pot contribui la Atunci când adoptarea deciziei administrative aparŃine unui
realizarea deciziei administrative. organ colegial al administraŃiei publice, deliberarea se realizează
O primă formă de participare o reprezintă participarea în cadrul unor forme organizatorice, care includ mai multe
politică la decizia administrativă. Participarea politică se componente.
realizează prin implicarea membrilor Parlamentului, constituiŃi Astfel, prima componentă a procesului deliberării este
în grupuri şi comisii parlamentare, care participă la decizia formată din activităŃile de cercetare a problemelor aflate în
administrativă fie propunând-o, fie solicitând-o. în acest fel, se sarcina administraŃiei publice. Această fază cuprinde activităŃi
pune în evidenŃă necesitatea cooperării care trebuie să existe de documentare, de culegere şi prelucrare de informaŃii în
între puterea politică, puterea legiuitoare şi puterea executivă. legătură cu problemele ce trebuie rezolvate, de analizare a
Participarea politică la decizia administrativă se realizează, şi în acestora şi de formulare a unor proiecte de soluŃionare.
cazul administraŃiei publice locale, prin organele alese de către A doua componentă a procesului deliberării o formează
discutarea variantelor, proiectelor de soluŃionare a problemelor cu
comunităŃile locale.
12
Gh. GuŃu, DicŃionar latin-român, ediŃia a III-a, Editura
" Astfel, Legea nr.52/2003 privind transparenŃa decizionalâ îi» ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1973, p.166
administraŃia publică urmăreşte, între altele, să stimuleze participarea 21
activă a cetăŃenilor în procesul de luare a deciziilor administrative. 20
care a fost sesizată sau s-a autosesizat administraŃia publică.
DiscuŃiile cu privire la variantele de soluŃionare se finalizează
prin adoptarea soluŃiei optime, care va reprezenta însăşi decizia CAPITOLUL II ACTELE
administrativă. ADMINISTRATIVE
Ultima componentă a procesului deliberativ este formată
din manifestarea de voinŃă, din hotărârea luată pentru soluŃionarea SecŃiunea 1 NoŃiunea de act
problemei respective. Aceasta este însăşi decizia administrativă prin administrativ
care se exprimă o voinŃă cu caracter juridic, care se bazează pe lege
şi reprezintă o modalitate de a organiza punerea în executare a legii. în literatura de specialitate, pentru desemnarea formei
Efectele deciziei administrative se produc atât în privinŃa principale de activitate executiv-administrativă, nu se foloseşte o
terminologie unitară.
colectivelor din cadrul sistemului administraŃiei publice, cât şi în Astfel, sunt autori13 care folosesc termenul de act de drept
privinŃa celor care se situează în afara acestui sistem. administrativ, dar sunt şi autori14 care folosesc termenul de act
Astfel, în primul rând, adoptarea unei decizii va pune în administrativ.
mişcare personalul organelor administraŃiei publice, căruia îi Primul termen pune în evidenŃă caracteristicile acestui tip
revine sarcina de a aduce la îndeplinire decizia respectivă, de act juridic şi regimul juridic aplicabil: regimul juridic de
pentru realizarea scopului în vederea căruia a fost adoptată. drept administrativ.
în al doilea rând, decizia administrativă va produce efecte Al doilea termen, pe care îl apreciem mai adecvat, are o
faŃă de oamenii aflaŃi în afara sistemului administraŃiei publice, utilizare generalizată în ConstituŃie şi în legislaŃia din domeniu, având
cărora le este destinată, cerându-le să facă sau să nu facă ceva. şi o îndelungată tradiŃie în doctrina administrativă românească .
Semnificativ în privinŃa efectelor deciziei administrative în activitatea administrativă se folosesc diferiŃi termeni
este faptul că executarea acesteia poate fi asigurată, la nevoie, pentru desemnarea actelor administrative, precum: decizie,
prin folosirea forŃei coercitive a statului, aspecte care vor fi ordin, dispoziŃie, hotărâre, norme, regulament, autorizaŃie,
aprofundate cu prilejul prezentării actului administrativ, ca permis, proces-verbal, notă de constatare, notă de control etc.
formă principală a deciziei administrative. Potrivit profesorului Alexandru NegoiŃă, actul administrativ
este o manifestare de voinŃă juridică, pe baza şi în executarea legii,
a unei autorităŃi administrative, prin care se formează o situaŃie
juridică nouă sau se refuză o pretenŃie juridică referitoare la un
drept recunoscut de lege, voinŃă juridică supusă regimului juridic
de drept administrativ.
13
Tudor Drăganu, op.cit., 1959; Ioan Santai, op.cit., 2005
14
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1992 şi op.cit., 1998; Antonie
Iorgovan, Tratat de drept administrativ, voi.II, ediŃia a IlI-a, Editura
AU Beck, Bucureşti, 2002
15
Paul Negulescu, op.cit., 1934; Constantin G. Rarincescu,
Contenciosul administrativ român, Bucureşti, 1936
22 23
Art. 2 alin.(l) lit.c) din Legea contenciosului administrativ drumuri publice. Aceste activităŃi sunt operaŃiuni materiale prin
nr.554/2004 defineşte actul administrativ ca fiind actul unilateral care agentul de poliŃie realizează activitatea concretă a
cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică serviciului public privind circulaŃia pe drumurile publice,
în vederea executării ori a organizării executării legii, dând operaŃiuni materiale care nu produc efecte juridice.
naştere, modificând sau stingând raporturi juridice. In momentul în care un conducător auto va refuza să oprească
Potrivit aceloraşi prevederi legale, sunt asimilate actelor la semnalul regulamentar al poliŃistului, în scopul sustragerii de la
administrative, în sensul acestei legi, şi contractele administrative control, acesta va săvârşi contravenŃia prevăzută la art.89 lit.a) din
încheiate de autorităŃile publice care au ca obiect: O.U.G. nr.195/200216, care, potrivit art.231 alin.(l) litf) din H.G.
- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; nr.85/200317, se sancŃionează şi cu sancŃiunea complementară a
- executarea lucrărilor de interes public; <Ń;, reŃinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului
- prestarea serviciilor publice; ih de a conduce autovehicule. în această situaŃie, poliŃistul va întocmi
- achiziŃiile publice. procesul-verbal de constatare şi va reŃine permisul de conducere,
De asemenea, art.2 alin.(2) din Legea contenciosului pe care le va înainta şefului poliŃiei judeŃene sau al poliŃiei
administrativ asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul municipiului Bucureşti, cu propunerea de suspendare a exercitării
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un dreptului de a conduce autovehicule.
interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului Hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a
în termenul legal. conduce autovehicule se comunică în scris contravenientului,
care o poate ataca la instanŃa competentă. Această hotărâre
reprezintă actul administrativ care a produs efectul juridic al
1 . 1 . Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ
suspendării dreptului de a conduce autovehicule, în timp ce
întocmirea procesului-verbal de constatare, reŃinerea permisului
a) Actul administrativ este un act juridic care produce
de conducere, înaintarea acestora şi propunerea de suspendare a
efecte juridice prin el însuşi, făcând să ia naştere, să se modifice
dreptului de a conduce autovehicule reprezintă operaŃiuni
sau să se stingă drepturi şi obligaŃii. Aşa, spre exemplu, o
administrative care, prin ele însele, nu au produs efecte juridice.
hotărâre a Consiliului local poate stabili anumite drepturi şi
obligaŃii pentru locuitorii acelei unităŃi administrativ-teritoriale. b) Actul administrativ este o manifestare unilaterală de
Spre deosebire de actul administrativ, operaŃiunea voinŃă juridică din partea autorităŃii administrative care îl
administrativă şi operaŃiunea materială nu produc efecte juridice adoptă sau îl emite.
- prin ele insele. Aşa, de exemplu, întocmirea unui referat de către
un student sau susŃinerea unui curs de către un profesor nu vor
16
produce efecte juridice, care vor fi produse numai de eliberarea
O.U.G. nr.195/2002 privind circulaŃia pe drumurile publice,
diplomei de absolvire. publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.958 din 28
Pentru a înŃelege şi mai uşor raportul dintre actul decembrie 2002
administrativ, operaŃiunea administrativă şi operaŃiunea materială, 17
H.G. nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a
sa ne imaginăm situaŃia unui agent de circulaŃie care desfăşoară O.U.G. nr,195/2002 privind circulaŃia pe drumurile publice,
activităŃi in scopul fluidizării circulaŃiei într-o intersecŃie de publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.58 din 31
ianuarie 2003
24
25
Caracterul unilateral subzistă şi în cazul: 1.2. Clasificarea actelor administrative
- când actul administrativ este adoptat de un organ colegial,
precum Guvernul, Consiliul judeŃean, Consiliul local etc; Actele administrative sunt clasificate, în literatura de
- când este vorba de un act administrativ comun, cum este, specialitate, în funcŃie de mai multe criterii.
spre exemplu, un ordin comun emis de mai mulŃi miniştri; a) în funcŃie de întinderea efectelor juridice pe care le
- când actul administrativ este emis la cerere, precum o produc, actele administrative se împart în acte administrative
autorizaŃie de construire, un permis de conducere etc; normative şi acte administrative individuale.
- când actul administrativ este emis cu acordul prealabil al Actele administrative normative conŃin reglementări cu
persoanei vizate, precum ordinul de delegare sau detaşare a unui caracter general, impersonal şi obligatoriu, producând efecte erga
funcŃionar public. otnnes; asemenea acte sunt, spre exemplu, normele metodologice,
In toate aceste cazuri, avem de-a face tot cu o manifestare normele de aplicare, instrucŃiunile, regulamentele etc.
unilaterală de voinŃă, pentru că exista o singură voinŃă juridică, Actele administrative individuale produc efecte faŃă de o
aceea a organului competent al administraŃiei publice. persoană sau faŃă de persoane dinainte stabilite; astfel de acte
sunt hotărârile prin care Guvernul numeşte prefecŃii, decretele
c) Actul administrativ este supus regimului de drept prin care Preşedintele României numeşte în funcŃii publice, ori
administrativ şi este adoptat sau emis în cadrul unui raport de acordă graŃieri individuale etc.
drept administrativ.
Regimul juridic de drept administrativ cuprinde o serie de b) In funcŃie de valoarea lor juridică, actele administrative sunt;
reguli de formă şi de fond privind emiterea/adoptarea actelor Acte administrative de autoritate, care sunt adoptate/emise
administrative, condiŃiile de validitate, controlul acestor acte şi de o autoritate administrativă ce acŃionează în regim de putere
sancŃiunile la care sunt supuse, cea mai mare parte a lor fiind în publică, pe baza şi în vederea organizării executării legii pentru
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. naşterea, modificarea sau ştergerea unor raporturi juridice.
d) Actul administrativ este adoptat/emis de către o Acte administrative de gestiune, care sunt acte juridice
autoritate administrativă în vederea organizării executării legii şi încheiate de autorităŃile administrative pentru exploatarea
executării în concret a acesteia. în principal, actele administrative şi dezvoltarea proprietăŃii publice a statului şi a unităŃilor
sunt adoptate/emise de către organe din sistemul administraŃiei administrativ-teritoriale, cu particularii, persoane fizice sau
publice, dar şi de către organe aparŃinând puterii legislative şi juridice, române sau străine.
judecătoreşti, în activitatea organizatorică a acestora sau de executare c) După competenŃa materială a organului administraŃiei
în concret a legii. Spre exemplu, ordinul prin care Secretarul general
publice care le adoptă/emite, actele administrative sunt:
al Senatului sancŃionează un funcŃionar public parlamentar sau
ordinul prin care preşedintele înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie Acte administrative cu caracter general, care vizează
numeşte sau eliberează din funcŃie pe managerul economic toate domeniile vieŃii sociale ale statului (precum hotărârile
Guvernului) sau ale unei unităŃi administrativ-teritoriale (precum
e) Actul administrativ este executoriu din oficiu, el hotărârile Consiliului local).
bucurându-se de o puternică prezumŃie de legalitate, autenticitate şi Acte administrative de specialitate, care vizează un
veridicitate. In cazul actului administrativ, nu mai este necesară domeniu determinat al vieŃii sociale, cum sunt, spre exemplu,
nr?,Wia inst^ntel°r judecătoreşti pentru punerea lui în executare, ordinele şi instrucŃiunile miniştrilor.
precum ,n cazul actelor juridice civile, comerciale etc.
26
27

I
d) După competenŃa teritorială a organului administraŃiei Obiectul acestor acte îl constituie soluŃionarea unor litigii,
publice care le adoptă/emite, actele administrative sunt: iar organul jurisdictional face parte din sistemul organelor
Acte administrative cu efecte pe întregul teritoriu al administraŃiei publice.
statului, cum sunt hotărârile Guvernului, ordinele şi instrucŃiunile Forma acestor acte este scrisă, iar soluŃia adoptată este
miniştrilor etc; motivată, ca şi în cazul unei hotărâri judecătoreşti.
Acte administrative cu efecte în unitatea administrativ- Actele administrative jurisdicŃionale se bucură de
teritorială în care funcŃionează organul ce le-a adoptat sau stabilitate faŃă de celelalte acte administrative de autoritate, care
emis, cum sunt, spre exemplu, hotărârile consiliilor locale, sunt, în principiu, revocabile.
dispoziŃiile primarilor, ordinele prefecŃilor etc. Exemple de necontestat de organe jurisdicŃionale au fost
instanŃele jurisdicŃionale din cadrul sistemului CurŃii de Conturi,
e) După forma organului care le adoptă/emite, actele a căror activitate a fost preluată prin O.U.G. nr. î 17/2003ig de
administrative sunt: către instanŃele de contencios administrativ.
Acte administrative adoptate de organe colegiale, Alt exemplu de organ administrativ cu activitate jurisdic-
precum hotărârile Guvernului, hotărârile consiliilor locale sau Ńională îl constituie Comisia de pe lângă Ministerul JustiŃiei care
judeŃene etc. soluŃionează contestaŃiile împotriva respingerii cererii de acordare
Acte administrative emise de organe unipersonale, a cetăŃeniei, potrivit art. 18 din Legea cetăŃeniei nr.21/1991,
precum decretele emise de Preşedintele României, deciziile republicată2. împotriva încheierii pronunŃate de către această
Primului-Ministru al României, ordinele miniştrilor, ordinele comisie, se poate face recurs la Curtea de Apel Bucureşti în
prefecŃilor, dispoziŃiile emise de primari sau de preşedinŃii termen de 15 zile de la comunicare.
consiliilor judeŃene etc.

1.3. Actul administrativ jurisdictional SecŃiunea a 2-a Regimul


juridic al actelor administrative
Potrivit art. 2 alin.(l) Ht.d) din Legea 554/2004, actul
administrativ jurisdictional este actul juridic emis de o autoritate 2.1. Legalitatea şi oportunitatea actelor administrative
administrativă cu atribuŃii jurisdicŃionale în soluŃionarea unui
conflict, după o procedură bazată pe contradictorialitate şi cu Regimul juridic al actelor administrative îl reprezintă
asigurarea dreptului la apărare. ansamblul regulilor de fond şi de formă care determină existenŃa
De asemenea, preluând principiul constituŃional1 al actelor administrative. Elementul central al regimului juridic îl
caracterului facultativ şi gratuit, la art. 6 din Lege s-a prevăzut constituie legalitatea actelor administrative.
că jurisdicŃiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite,
precum şi că actele administrativ jurisdicŃionale pot fi atacate O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activităŃii jurisdicŃionale
direct la instanŃa de contencios administrativ competentă, în şi a personalului instanŃelor CurŃii de Conturi de către instanŃele
termen de 15 zile de la comunicare. judecătoreşti, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
nr.752 din 27 octombrie 2003
20
1S
Legea nr.21/1991, republicată în „Monitorul Oficial al
Art.21 alin.(4) din ConstituŃie, republicată României", Partea I, nr.98 din 6 martie 2000
28 29
Actele administrative reprezintă o modalitate juridică de H.G. nr.498/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
organizare a executării legii şi de executare în concret a acesteia, de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 .
astfel că între actul administrativ şi lege se stabileşte un raport Dar, în alte situaŃii, organelor administraŃiei publice li se
de subordonare, fiind necesar ca actul administrativ să fie conferă posibilitatea să aprecieze condiŃiile şi împrejurările
adoptat sau emis în baza legii. adoptării sau emiterii actelor administrative, acestea având în
Pentru a organiza executarea legii, organele administraŃiei astfel de cazuri o competenŃă de apreciere a oportunităŃii actelor
publice vor adopta sau emite acte administrative cu caracter administrative.
normativ, prin care vor stabili condiŃiile şi modalităŃile de aplicare NoŃiunea de oportunitate este considerată ca fiind acea
a legii. caracteristică a actului juridic care defineşte o trăsătură specifică a
Pentru a realiza executarea în concret a legii, organele acestuia numită şi actualitate, care exprimă concordanŃa actului cu
administraŃiei publice vor adopta sau emite acte administrative sarcinile ce revin organelor administraŃiei publice, în cadrul şi în
cu caracter individual prin care dispoziŃiile legii vor fi aplicate la limitele legii.
un caz concret. Problema oportunităŃii actelor administrative este strâns
Organele administraŃiei publice sunt obligate să acŃioneze legată de dreptul de apreciere al organelor administraŃiei publice şi
pentru realizarea sarcinilor stabilite şi să emită actele administrative de alegere a soluŃiilor celor mai adecvate pentru organizarea
în condiŃiile legii. Sunt situaŃii în care legea prestabileşte condiŃiile executării legii şi executarea în concret a acesteia.
necesare pentru emiterea actelor administrative, legând competenŃa Astfel, în cazul emiterii unui permis de conducere auto,
organelor administraŃiei publice de prevederile legii. In astfel de organele administraŃiei publice (organele de poliŃie), după ce vor
situaŃii, s-a arătat în literatura de specialitate21, organele adminis- verifica şi constata îndeplinirea condiŃiilor legale, au posibilitatea
traŃiei publice au o competenŃă legată, ele neavând posibilitatea să să verifice aptitudinile de conducere a unui autovehicul şi să
facă aprecieri cu privire la condiŃiile şi împrejurările adoptării sau aprecieze oportunitatea deŃinerii unui astfel de permis de către
emiterii actelor administrative. persoana respectivă.
Astfel, prin art.51 ! din Legea nr. 10/200122 , introdus Posibilitatea de apreciere acordată organelor administraŃiei
prin O.U.G. nr.184/200223, s-a prevăzut că, pentru organizarea publice trebuie să se realizeze în limitele legalităŃii, refuzul
executării acestei legi, Guvernul va emite norme metodologice nejustificat şi excesul de putere antrenând răspunderea organelor
de aplicare unitară a acesteia, ceea ce s-a realizat prin administraŃiei publice în condiŃiile Legii contenciosului administra-
tiv, aşa cum vom arăta într-o secŃiune ulterioară.
Deci, principiul legalităŃii actelor administrative înseamnă, în
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.144 primul rând, că actele administrative ale organelor administraŃiei
" Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate publice trebuie adoptate sau emise numai pe baza şi pentru
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată executarea legii. Dar, acelaşi principiu înseamnă, în al doilea rând,
în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001,
a fost republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea 1, nr. 279 din că organele administraŃiei publice sunt obligate să acŃioneze şi să
4 aprilie 2005 şi, ulterior, în „Monitorul Oficial al României", Partea I, adopte sau să emită actele administrative atunci când condiŃiile
nr. 798 din 2 septembrie 2005
23 24
O.U.G. nr.184/2002, publicată în „Monitorul Oficia! al H.G. nr.498/2003, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea I, nr.929 din 18 decembrie 2002 30 României", Partea 1, nr.324 din 14 mai 2003
31
legii sunt îndeplinite, astfel că abŃinerea sau refuzul nejustificat Astfel, spre exemplu, în cazul unui act administrativ emis
. sunt asimilate actelor juridice producătoare de efecte juridice. pentru sancŃionarea disciplinară a unui funcŃionar public,
Legalitatea este, astfel, principiul care va determina săvârşirea abaterii disciplinare va constitui motivul de fapt care
activitatea organelor administraŃiei publice, actul administrativ va determina emiterea actului administrativ, iar prevederile
fiind forma principală a acestei activităŃi, dar va şi limita legale încălcate vor constitui motivul de drept, temeiul legal al
activitatea acestor autorităŃi, chemate să organizeze executarea şi emiterii acelui act de sancŃionare.
executarea în concret a legii, în limitele prevederilor acesteia. .- Atât eroarea de fapt, cât şi eroarea de drept afectează
legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de organele
administraŃiei publice.
2.2. Mobilul şi motivul actelor administrative

Mobilul şi motivul actelor administrative sunt elemente în SecŃiunea a 3-a CondiŃiile de


raport cu care se apreciază legalitatea actelor respective. valabilitate a actelor administrative '
Mobilul actului administrativ este ceea ce determină
organul administraŃiei publice să uzeze de competenŃa sa în 3.1. CompetenŃa - condiŃie esenŃială pentru emiterea
emiterea actului, reprezentând raŃiunea competenŃei conferite actelor administrative
organului administraŃiei publice prin lege în vederea emiterii
actului25, fiind necesar ca mobilul actului administrativ să fie Actele administrative sunt adoptate sau emise de organele
întotdeauna legal. care au această competenŃă ce le-a fost conferită prin lege sau în
Astfel, spre exemplu, actul administrativ de contravenŃie baza legii.
care va fi încheiat de un organ al administraŃiei publice în scop Dacă, din punct de vedere al dreptului civil, drepturile şi
de şicană va fi ilegal, ilegalitatea actului rezultând din obligaŃiile pe care le au şi le exercită persoanele fizice sau
ilegalitatea mobilului actului respectiv. juridice formează capacitatea lor de folosinŃă şi capacitatea de
Motivul actului administrativ este ceea ce constituie exerciŃiu a acestora, în cazul organelor administraŃiei publice,
justificarea conŃinutului său, cauza actului şi a dispoziŃiei pe care drepturile şi obligaŃiile pe care acestea le au şi le exercită pe
o cuprinde actul respectiv. baza legii, şi care sunt denumite atribuŃii, formează competenŃa
Motivul actului administrativ poate fi motiv de fapt şi legală a acestor organe.
motiv de drept. Deci, competenŃa organelor administraŃiei publice reprezintă
Motivul de fapt al actului administrativ constă în acele ansamblul atribuŃiilor publice conferite acestora de lege, pentru a
condiŃii de fapt care sunt necesare pentru ca organul acŃiona pe baza şi în executarea legii, efectuând acte administrative,
administraŃiei publice să poată emite actul administrativ. operaŃii administrative şi/sau simple operaŃii materiale.
Motivul de drept al actului administrativ constă în prevederile CompetenŃa de a adopta sau emite acte administrative
legale care constituie temeiul legal în baza căruia organul constituie totodată condiŃia esenŃială de legalitate a actelor
administraŃiei publice va adopta sau emite actul administrativ. administrative.
Alexandru NegoiŃâ, op.cit., 1998, p. 145 Autorii actelor administrative pot fi organe unipersonale,
25 32
precum primarul unei comune, prefectul unui judeŃ, preşedintele
33
unui consiliu judeŃean etc, sau pot fi organe colegiale, precum competenŃei nu au un caracter facultativ, organul administraŃiei
Guvernul, senatul unei universităŃi etc, învestite cu competenŃa publice fiind obligat sa acŃioneze în condiŃiile stabilite prin lege
legală de a emite/adopta astfel de acte administrative. şi să procedeze la adoptarea sau emiterea actului administrativ
Prima trăsătură a competenŃei este caracterul legal al dat în competenŃa sa.
acesteia, ceea ce înseamnă că fiecare organ al administraŃiei De asemenea, competenŃa are, de regulă, un caracter
publice este înzestrat cu o competenŃă stabilită prin lege, la care permanent în sensul că ea se exercită în mod continuu, organele
nu va putea să renunŃe ori să o transmită în favoarea altui organ administraŃiei publice fiind obligate să adopte sau să emită, după
al administraŃiei publice. caz, actele administrative prevăzute de lege în situaŃiile în care
sunt întrunite condiŃiile legale.
De regulă, organul competent îşi va exercita în mod direct
Caracterul autonom al competenŃei face ca titularul
competenŃa legală de a emite/adopta actele administrative, dar în acesteia să poată uza în mod singular de prerogativa conferită de
activitatea administrativă pot surveni împrejurări în care titularii lege, astfel încât manifestarea lui de voinŃă juridică să fie
de competenŃă să fie împiedicaŃi sa-şi exercite atribuŃiile, cum ar suficientă pentru emiterea şi executarea actului administrativ.
fi supraaglomerarea sau lipsa. în cele mai multe cazuri, însă, competenŃa organelor
De aceea, pentru a asigura continuitatea desfăşurării activităŃii, emitente se poate realiza numai cu condiŃia intervenŃiei
actele normative de organizare a autorităŃilor administrative prevăd prealabile sau ulterioare şi a altor titulari de competenŃă, situaŃie
posibilitatea suplinirii şi a delegării de competenŃă. în care are Ioc o subordonare a competenŃei organului emitent al
Suplinirea constă în înlocuirea titularului competenŃei, pe actului administrativ.
durata de timp în care acesta este împiedicat să şi-o exercite Subordonarea competenŃei faŃă de altă competenŃă este o
(boală, concediu, lipsă etc), cu o altă persoană, de regulă situaŃie curentă în practica administrativă, care a format obiectul
locŃiitorul sau primul locŃiitor, ori adjunctul său. cercetării în literatura de specialitate26.
Delegarea de competenŃă constă în desemnarea, de către Astfel, există o subordonare a competenŃelor între organele
titularul competenŃei, a unei persoane care să exercite anumite deliberative ale administraŃiei publice, care adoptă actele
administrative cu caracter de principiu, şi organele executive ale
atribuŃii din cadrul competenŃei, conferite potrivit legii titularului. administraŃiei publice, care emit actele administrative de executare
Intre suplinire şi delegare există cel puŃin două deosebiri a celor dintâi.
esenŃiale. O formă specială de subordonare a competenŃelor se
Astfel, dacă suplinirea intervine automat în baza prevederilor manifestă în cazul concursului de competenŃe, care se poate
legale cuprinse în actele administrative organizatorice, în cazul în prezenta fie ca un concurs direct, fie ca un concurs indirect.
care survin împrejurările avute în vedere, delegarea intervine Concursul direct de competenŃe se manifestă în cazul în
numai în baza unui act de delegare emis de titularul competenŃei, la care actul administrativ este emis prin acordul mai multor
aprecierea acestuia. organe ale administraŃiei publice ce acŃionează în domenii
De asemenea, suplinirea reprezintă transferul/preluarea diferite de activitate. Este cazul ordinelor comune emise de
temporară a tuturor atribuŃiilor care aparŃin titularului, în timp ce şefii mai multor ministere ori de şefii mai multor organe de
delegarea priveşte numai o parte dintre atribuŃiile titularului de specialitate ale administraŃiei publice.
competenŃă.
O altă trăsătură a competenŃei este caracterul său ' AlexandruNegoiŃă, op.cit., 1998,p.l51
obligatoriu, în sensul că atribuŃiile care formează conŃinutul
35
34
Concursul indirect de competenŃe este cel mai frecvent în 3.2. Forma şi procedura de adoptare a actelor administrative
practica administraŃiei publice şi se întâlneşte sub mai multe forme:
O primă formă este aceea a avizelor conforme, emise de Prin forma actelor administrative se înŃelege modalitatea în
organe ierarhic superioare sau egale, dar având o anumită care se exprimă voinŃa juridică a organului emitent. Problema formei
specializare, precum Ministerul FinanŃelor Publice, când organul şi a procedurilor de adoptare/emitere a actelor administrative
emitent trebuie să conformeze actul administrativ punctului de prezintă o importanŃă deosebită pentru asigurarea legalităŃii.
vedere exprimat în avizul conform. Regula generală este că actele administrative se adoptă/emit
Deci, avizul conform este un punct de vedere pe care în formă scrisă, această modalitate fiind uneori prescrisă ca o
procedură obligatorie, pe care titularul competenŃei trebuie să o
organul emitent este obligat să-1 ceară unui alt organ al urmeze.
administraŃiei publice, potrivit legii, şi totodată este obligat ca,
Forma scrisă este recomandabilă în cazul tuturor actelor
la emiterea actului administrativ, să se conformeze punctului de administrative, fiind o garanŃie a necontestabilităŃii conŃinutului
vedere exprimat în avizul conform respectiv. său şi a respectării principiului legalităŃii.
O a doua modalitate de manifestare a concursului indirect Forma scrisă constituie totodată o garanŃie de legalitate,
de competenŃe este aceea când organul emitent va putea să-şi actul scris permiŃând exercitarea mai uşoară a oricărei forme de
exercite această competenŃă numai după obŃinerea aprobării sau control.
autorizării prealabile de la un alt organ al administraŃiei publice, în situaŃii deosebite, un act administrativ poate fi
adoptat/emis şi sub formă orală, printr-un ordin verbal sau
superior, egal sau, chiar, inferior ierarhic, care are competenŃa printr-o notă telefonică, fiind urmată de forma scrisă, ca dovadă
de a acorda un asemenea aviz. Astfel, spre exemplu, Guvernul a ordinului verbal respectiv.
aprobă documentaŃiile tehnico-economice aferente obiectivelor în sfârşit, actele administrative se pot manifesta şi într-o
de investiŃii noi, cu acordul prealabil al Ministerului FinanŃelor formă implicită, ca urmare a tăcerii organului competent.
Publice, pentru valori mai mari de 4 miliarde ROL - art.22 Astfel, O.U.G. nr.27/2003 a reglementat procedura
alin.(5) din Legea nr.72/1996 privind finanŃele publice27. aprobării tacite ca modalitate alternativă de emitere sau reînnoire
O a treia modalitate de concurs indirect de competenŃe este a autorizaŃiilor de către autorităŃile administraŃiei publice28.
aceea când actul administrativ, emis de un organ al De asemenea, art,2 alin.(2) din Legea contenciosului
administraŃiei publice, trebuie aprobat sau confirmat ulterior de administrativ nr. 554/2004 a asimilat actelor administrative
către organul ierarhic superior, aprobare care poate fi dată în unilaterale refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la
mod expres sau tacit. un drept sau la un interes legitim şi faptul de a nu răspunde
Aprobarea sau confirmarea reprezintă o manifestare de voinŃă solicitantului în termenul legal.
Deci, în cele două situaŃii, tăcerea organelor administraŃiei
a organului ierarhic superior, prin care acesta se declară de acord cu
publice poate avea semnificaŃia juridică a aprobării tacite sau a unui
actul administrativ emis deja de către organul ierarhic inferior, care refuz implicit şi nejustificat, după caz, în raport cu prevederile
nu ar produce efecte juridice în lipsa aprobării. legale din care derivă temeiul dreptului/interesului legitim pretins.
2i
O.U.G. nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite,
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.29I din 25
27
aprilie 2003
Legea nr.72/1996, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea I, nr.152 din 17 iulie 1996 36 37
Legată de forma actului administrativ este problema personal şi regulamentul de organizare şi funcŃionare a
motivării acestuia, referitor la care, tradiŃional, în doctrină, s-a aparatului propriu de specialitate, ale instituŃiilor şi serviciilor
exprimat opinia că, spre deosebire de hotărârile judecătoreşti, publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local.
actele administrative nu trebuie motivate, cu excepŃia actelor De asemenea, spre exemplu, potrivit artJ din H.G.
administrative jurisdicŃionale, care, în toate cazurile, trebuie nr.1209/2003 şi art.l din Regulamentul de organizare şi desfăşurare
motivate asemănător hotărârilor judecătoreşti. a concursurilor, aprobat prin aceeaşi hotărâre31, în vederea orga-
La fel, actele administrative prin care se soluŃionează căile nizării şi desfăşurării concursurilor pentru recrutarea funcŃionarilor
administrative de atac, cum sunt deciziile şi dispoziŃiile date de publici, autorităŃile şi instituŃiile publice competente au obligaŃia să
organele fiscale competente pentru rezolvarea contestaŃiilor solicite avizul AgenŃiei NaŃionale a FuncŃionarilor Publici.
formulate împotriva actelor administrativ-fiscale, trebuie Dintre aceste acte pregătitoare, prealabile adoptării/emiterii
motivate în fapt şi în drept, sub sancŃiunea nulităŃii. actului administrativ, o atenŃie specială trebuie acordată avizelor, la
De asemenea, în cazul actelor administrative de sancŃionare care ne-am referit tangenŃial când ne-am ocupat de concursul
disciplinară a funcŃionarilor publici, motivarea în fapt şi în drept indirect de competenŃe ale organelor administraŃiei publice.
reprezintă o condiŃie de legalitate a actului administrativ respectiv. Avizul reprezintă o opinie de specialitate, cu caracter
S-a arătat, însă, că în administraŃia publică specifică favorabil sau nefavorabil, condiŃionat sau necondiŃionat, pe care
statului de drept se impune adoptarea principiului motivării organul emitent îl cere în faza prealabilă adoptării/emiterii
actelor administrative, ca o garanŃie de legalitate şi de respectare actului administrativ.
a drepturilor legitime ale cetăŃenilor29.
Astfel, spre exemplu, potrivit prevederilor art.8 alin.(2) din
Intre condiŃiile de valabilitate a actelor administrative,
Legea nr.24/200032 şi ale art.15 alin.(2) din Regulamentul
alături de cele prezentate, există şi unele proceduri, unele forme
procedurale care trebuie observate şi respectate de către organul aprobat prin H.G. nr.50/200533, în cazul hotărârilor cu caracter
emitent pe întregul parcurs, de la iniŃierea şi până la intrarea în normativ, Secretariatul General al Guvernului este obligat să
vigoare a actelor administrative. solicite avizul Consiliului Legislativ.
Formele procedurale de adoptare a actelor administrative In raport cu obligativitatea solicitării lor, avizele se împart
se referă la faza anterioară, la faza concomitentă şi la faza în avize facultative şi avize obligatorii.
posterioară adoptării/emiterii acestora.
a) Faza anterioară include activităŃi şi acte pregătitoare
care pot consta din expertize, referate, sesizări, propuneri, H.G. nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei
anchete, rapoarte, avize, acorduri etc. funcŃionarilor publici, publicată în „Monitorul Oficial al României",
Astfel, spre exemplu, potrivit art.38 alin.(2) lit.e) din Legea Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003
nr.215/2001 , Consiliul local aprobă, la propunerea primarului, Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă
în condiŃiile legii, organigrama, statul de funcŃii, numărul de pentru elaborarea actelor normative, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 şi republicată în
«Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 777 din 25 august 2004
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p. 157 H.G. nr.20/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
3o
Legea nr.215/2001 privind administraŃia publică locală, procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
publicată în „Monitorul Oficial at României", Partea I, nr.204 din 23 prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, publicată în -
aprilie 2001 38 Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 71 din 20 ianuarie 2005
39
Avizele facultative sunt acele avize în privinŃa cărora cvorum calificat. Astfel, potrivit art.31 alin,(2) din Legea
organul emitent al actului administrativ are posibilitatea să le nr.215/2001, şedinŃa de constituire a consiliului local este legal
ceară sau nu, iar în situaŃia în care 1-a cerut, organul emitent are întrunită dacă participă cel puŃin două treimi din numărul
latitudinea să Ńină seama sau nu de conŃinutul unui asemenea consilierilor aleşi. Nerespectarea cvorumului legal face ca actele
aviz. Deci, în situaŃia în care a fost exprimat, un astfel de aviz va administrative adoptate într-o astfel de şedinŃă a organului colegial
avea întotdeauna un caracter consultativ. al administraŃiei publice să fie lovite de nulitate absolută.
Avizele obligatorii se caracterizează prin aceea că, în privinŃa Majoritatea cerută pentru adoptarea actelor administrative
lor, organul emitent este obligat să le solicite organului competent. poate fi: majoritate simplă sau relativă, majoritate absolută sau
Aşa cum arătam mai sus, în cazul hotărârilor cu caracter majoritate calificată.
normativ adoptate de Guvern, solicitarea avizului Consiliului Majoritatea simplă sau relativă înseamnă că actul administrativ
Legislativ este întotdeauna obligatorie, înainte de introducerea este legal adoptat dacă în favoarea lui au votat jumătate plus unu din
numărul membrilor prezenŃi ai organului colegial.
proiectului respectiv pe ordinea de zi a şedinŃei Guvernului.
Majoritatea absolută înseamnă că actul administrativ este
Aceste avize a căror solicitare de către organul emitent este legal adoptat dacă în favoarea lui au votat jumătate plus unu din
obligatorie pot avea caracter consultativ sau conform pentru numărul total al membrilor care formează organul colegial.
organul emitent. Majoritatea calificată cere ca adoptarea legală a actului
Avizele consultative, după cum menŃionam mai sus, se administrativ să se facă prin votul unei majorităŃi superioare
caracterizează prin aceea că organul emitent are posibilitatea să celei absolute, cum ar fi de două treimi sau trei pătrimi.
aprecieze dacă va Ńine seama de acesta, precum şi măsura în care Astfel, spre exemplu, potrivit art.46 alin.(l) din Legea
va prelua observaŃiile şi sugestiile făcute de organul competent nr.215/2001, Consiliul local adoptă hotărâri cu votul majorităŃii
într-un aviz condiŃionat. membrilor prezenŃi, ca regulă generală.
Avizele conforme se caracterizează prin aceea că organul Dar, potrivit alin.(3), hotărârile privind bugetul local,
emitent este obligat nu numai să le solicite organului competent, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, se
dar să şi preia întocmai conŃinutul unui asemenea aviz în adoptă cu o majoritate absolută, adică jumătate plus unu din
conŃinutul actului administrativ ori să se abŃină de la emiterea numărul consilierilor în funcŃie.
actului în situaŃia în care avizul conform a fost nefavorabil. De asemenea, potrivit alin.(2), hotărârile privind contractarea
b) Formele procedurale concomitente fazei de adoptare/ de împrumuturi, administrarea domeniului public şi privat al
emitere a actelor administrative includ condiŃii legate de cvorumul comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare
şi majoritatea necesare adoptării, precum şi, în anumite cazuri, de judeŃeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră,
motivarea actelor administrative. organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităŃilor şi amenajarea
teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte
Cvorumul reprezintă numărul necesar de membri prezenŃi
autorităŃi publice, cu organizaŃii neguvemamentale, cu persoane
din totalul membrilor care compun un organ colegial al juridice române sau străine se adoptă cu o majoritate calificată,
administraŃiei publice, astfel încât şedinŃa, ca formă de lucru a adică cel puŃin două treimi din numărul consilierilor în funcŃie.
organului colegial, să fie legală şi să poată adopta acte Motivarea, aşa cum am precizat deja, reprezintă arătarea
adm
'nistrative valabile, din acest punct de vedere. împrejurărilor de fapt care au determinat adoptarea sau emiterea
mem
Ca regulă, cvorumul este format din jumătate plus unu din actului administrativ respectiv, precum şi a temeiurilor legale
brii organului respectiv, dar sunt şi situaŃii când se cere un care au stat la baza adoptării sau emiterii acelui act.
40
41
Motivarea actelor administrative cu caracter normativ se - pentru luarea măsurilor de respingere a agresiunii armate
realizează prin notele de fundamentare, în cazul hotărârilor îndreptate împotriva Ńării;
Guvernului, sau prin referate de aprobare, în cazul celorlalte acte
cu caracter normativ, potrivit art.28 din Legea nr.24/2000, care - pentru instituirea stării de asediu sau a stării de urgenŃă;
se dau publicităŃii. - pentru conferirea decoraŃiilor şi titlurilor de onoare;
Motivarea actelor administrative cu caracter individual este - pentru acordarea gradelor de mareşal, de general, de amiral
inclusă în actul care se comunică persoanei interesate. şi de chestor de poliŃie;
c) Formele procedurale posterioare adoptării sau emiterii
actelor administrative sunt aprobarea, confirmarea sau publicarea, - pentru acordarea graŃierii individuale.
contrasemnarea etc. a acestor acte. De asemenea, potrivit art. 108 alin.{4) din ConstituŃie,
La aprobarea sau confirmarea actului administrativ ne-am republicată, hotărârile şi ordonanŃele adoptate de Guvern se
referit atunci când am prezentat modalităŃile de prezentare a semnează de primul-ministru şi se contrasemnează de miniştri,
concursului indirect dintre competenŃa organului emitent şi care au obligaŃia punerii lor în executare.
competenŃa organului ierarhic superior. La fel, potrivit art.48 din Legea nr,215/2001, hotărârile
Publicarea actelor administrative reprezintă operaŃiunea Consiliului local se contrasemnează pentru legalitate de către
prin care acestea sunt aduse la cunoştinŃa publică: afişarea la secretarul localităŃii.
sediul organului administrativ, publicarea în presa locală,
centrală, în „Monitorul Oficial al României" sau în monitoarele
locale etc. SecŃiunea a 4-a Aplicarea
Ca excepŃie, art. 108 alin.(4) din ConstituŃie, republicată, şi actelor administrative
art.28 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.50/2005, actele cu
caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de Referitor la aplicarea acrului administrativ se pune
apărare, ordine publică şi siguranŃa naŃională nu se publică, ci se
comunică numai instituŃiilor interesate. problema, în primul rând, a intrării lui în vigoare şi, în al doilea
Contrasemnarea reprezintă operaŃiunea prin care organul rând, a punerii lui în executare.
administrativ competent îşi depune semnătura pe actul administrativ,
după semnătura organului emitent în semn de acord şi asumare 4.1. Intrarea în vigoare a actului administrativ coincide
a executării ori de confirmare a legalităŃii actului administrativ cu momentul în care acesta este apt să producă efecte juridice şi,
respectiv. totodată, să fie pus în executare.
Astfel, potrivit art.100 alin.(2) din ConstituŃie, republicată, De asemenea, intrarea în vigoare a actului administrativ
primul-ministru contrasemnează decretele emise de Preşedintele coincide cu data la care acesta este adus la cunoştinŃa celor
României: interesaŃi, modalitatea folosită fiind diferită în funcŃie de
— în exercitarea atribuŃiilor de politică externă privind întinderea efectelor acestuia.
trimiterea tratatelor spre ratificare Parlamentului, acreditarea şi Astfel, în cazul actului administrativ cu caracter normativ ,
rechemarea reprezentanŃilor diplomatici, aprobarea înfiinŃării,
desfiinŃării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice; care produce efecte erga omnes , aducerea Ia cunoştinŃă publică
se face prin publicarea în „Monitorul Oficial", în monitoarele
- pentru declararea mobilizării parŃiale sau totale a forŃelor
armate; locale, ziare naŃionale sau regionale, afişare, difuzare prin
mijloace radio şi TV.
42
43
In cazul actului administrativ cu caracter individual, care Trebuie menŃionat că executarea silită nu trebuie considerată
produce efecte limitate la persoanele vizate, aducerea la cunoştinŃă ca fiind o sancŃiune, ci numai ca o ultimă modalitate de executare a
se realizează prin notificarea făcută persoanei sau persoanelor actelor administrative.
respective.
Notificarea actului administrativ se realizează prin modalităŃi SecŃiunea a 5-a
şi mijloace diferite: prin înmânare, prin comunicare şi, inclusiv, Suspendarea, retragerea şi desfiinŃarea
prin publicare, atunci când actul se adresează unui număr mai mare actelor administrative
de persoane.
De asemenea, mai trebuie menŃionat că actele administrative în existenŃa juridică a unui act administrativ pot interveni
produc efecte de la intrarea lor în vigoare, adică nu produc, de evenimente de natură să-i afecteze efectele în vederea cărora a
regulă, efecte retroactive, cu unele excepŃii. fost adoptat sau emis.
Astfel, un act administrativ care pune în aplicare o lege cu Astfel, executarea unui act administrativ poate fi suspendată,
caracter retroactiv va produce şi el efecte din momentul în care se un act administrativ poate fi retras de către organul emitent sau
aplică legea în executarea căreia a fost emis. poate fi desfiinŃat de către organul competent.
La fel, un act administrativ cu caracter declarativ de drepturi
va produce efecte din momentul în care au luat naştere drepturile 5.1. Suspendarea executării actelor administrative repre-
pe care le constată şi le declară. zintă întreruperea temporară a efectelor juridice ale acestor acte.
In sfârşit, actul administrativ cu caracter jurisdicŃional prin Suspendarea executării actului administrativ reprezintă o
care se rezolvă un litigiu va recunoaşte drepturi şi va constata operaŃiune juridică excepŃională în raport cu regula caracterului
obligaŃii din momentul în care s-a născut litigiul pe care îl rezolvă. executoriu al actelor administrative, aceasta putând surveni
numai în cazurile şi condiŃiile limitativ prevăzute de lege.
Suspendarea poate interveni de drept, ca în cazul
4.2. Executarea actelor administrative se realizează, ca
reglementat la art.26 din Legea nr. 340/2004 privind instituŃia
regulă generală, în mod benevol de către subiectele raportului prefectului, potrivit căruia actul administrativ al administraŃiei
juridic respectiv, iar, în caz contrar, organele administraŃiei publice locale, care a fost atacat pentru nelegalitate de către prefect, este
vor proceda la executarea silită a acestora şi la forŃa de suspendat de drept, până la soluŃionarea cauzei de către instanŃa
constrângere a statului. de contencios administrativ.
Actele administrative sunt executorii din oficiu , în favoarea Suspendarea executării actului administrativ poate fi
lor funcŃionând puternice prezumŃii de veridicitate, de autenticitate pronunŃată la cererea persoanei care se consideră vătămată, fie
şi de legalitate, care nu vor putea fi răsturnate decât prin de către instanŃele judecătoreşti, potrivit procedurii reglementate
contestarea acestora în procedura contenciosului administrativ. de art. 14 şi 15 din Legea contenciosului administrativ
Executarea silită a actelor administrative este o măsură nr.554/2004, fie de către organul competent să soluŃioneze calea
extremă, la care organele administraŃiei publice vor recurge după administrativă de atac exercitată împotriva actului administrativ.
epuizarea căilor legale care asigură executarea lor de bunăvoie şi Astfel, potrivit art.14 alin.(l) din Legea nr.554/2004,
numai cu respectarea procedurilor legal instituite, cum sunt, spre în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube
exemplu, cele prevăzute la Capitolul VIII din Codul de procedură iminente, odată cu sesizarea autorităŃii publice care a emis actul
fiscală, pentru stingerea creanŃelor fiscale prin executare silită. 44 cu reclamaŃîe administrativă, persoana vătămată poate cere
45
instanŃei competente să dispună suspendarea executării actului 5.2. Retragerea şi desfiinŃarea actelor administrative sunt
administrativ atacat până la pronunŃarea instanŃei de fond. evenimente juridice în urma cărora încetează efectele acestor acte.
în condiŃiile prevăzute la art.14 alin.(3) din lege, suspendarea încetarea efectelor actelor administrative se poate realiza
actului administrativ poate fi cerută şi de Ministerul Public. prin revocarea, abrogarea, anularea sau inexistenŃa actelor
Totodată, potrivit art. 15 alin.(l), suspendarea executării administrative.
actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi Revocarea reprezintă operaŃiunea juridică prin care organul
prin cererea adresată instanŃei competente pentru anularea, în tot emitent sau cel ierarhic superior procedează la retragerea unui act
sau în parte, a actului atacat. în acest caz, instanŃa va putea administrativ pentru considerente de nelegalitate sau inoportunitate,
dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la anterioare, concomitente sau posterioare emiterii actului respectiv.
soluŃionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de Revocabilitatea actului administrativ este un principiu general
suspendare se poate formula odată cu acŃiunea principală sau al activităŃii organelor administraŃiei publice care îşi găseşte
printr-o acŃiune separată, până la soluŃionarea acŃiunii în fond. aplicabilitatea datorită dinamicii activităŃii administraŃiei publice şi
Asupra cazurilor de suspendare a executării actului lipsei de infailibilitate a autorităŃilor administrative.
administrativ de către instanŃa de contencios administrativ vom De la principiul revocabilităŃii actelor administrative există
reveni printr-o analiză mai amplă cu ocazia prezentării instituŃiei excepŃia actului administrativ care şi-a produs efectele juridice
contenciosului administrativ în reglementarea Legii nr.554/2004. intrând în circuitul civil, şi a actului administrativ jurisdicŃional, care
în faza procedurii administrative prealabile, executarea se bucură de o stabilitate asemănătoare hotărârilor judecătoreşti
actului administrativ poate fi dispusă de către organul competent, Abrogarea este operaŃiunea juridică prin care actul
fie cel ierarhic superior celui care 1-a emis, fie chiar de către administrativ este scos din vigoare, printr-un alt act
organul emitent. administrativ emis de organul emitent sau de organul ierarhic
Spre exemplu, potrivit art. 185 alin.(2) din Codul de procedură superior, ori poate fi prevăzută prin lege.
fiscală 4, organul de soluŃionare a contestaŃiei poate suspenda Abrogarea poate fi expresă sau tacită, totală sau parŃială şi
executarea actului administrativ fiscal atacat până la soluŃionarea priveşte, întotdeauna, actele administrative cu caracter normativ, în
contestaŃiei la cererea temeinic justificată a contestatorului. timp ce revocarea poate interveni şi în cazul actelor administrative
Astfel, potrivit art.185 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, cu caracter individual.
introducerea contestaŃiei pe calea administrativă de atac nu suspendă Anularea actelor administrative este operaŃiunea juridică
executarea actului administrativ fiscal, regula fiind, şi în cazul prin care organul competent face ca efectele actelor adminis-
acestui tip de act administrativ, caracterul executoriu şi din oficiu. trative să fie desfiinŃate pentru motive de nelegalitate, care au
Deci, măsura suspendării actului administrativ-fiscal nu existat la data emiterii/adoptării acestora.
reprezintă un drept al persoanei care se consideră vătămată, Actul administrativ nelegal poate fi anulat fie de către
ci o măsură de excepŃie care nu trebuie să blocheze sau să întârzie organul administrativ ierarhic superior, în cadrul controlului şi
activitatea de recuperare a creanŃelor statului faŃă de debitorii recursului administrativ, fie de către instanŃa de contencios
aflaŃi în culpă. administrativ, în cadrul unei proceduri judecătoreşti speciale.
InexistenŃa actului administrativ intervine atunci când
34 încălcarea condiŃiilor legale de emitere este atât de grosolană
O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, încât ea este evidentă chiar şi pentru un nespecialist, ori când
republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 863 din această sancŃiune este prevăzută de lege.
26 septembrie 2005 46
47

ML
Astfel, potrivit art. 108 alin.(4) din ConstituŃie, republicată, Astfel, din punct de vedere al prezentării, art. 1 din Legea
nepublicarea în „Monitorul Oficial" a unei hotărâri a Guvernului, nr.l 19/199636 defineşte actele de stare civilă ca fiind înscrisuri
care reprezintă un act administrativ, atrage inexistenŃa acelei autentice prin care se dovedesc naşterea, căsătoria sau decesul
hotărâri. unei persoane.
In literatura de specialitate se oferă exemple de situaŃii în AtribuŃiile de stare civilă sunt îndeplinite de către consiliile
care actele administrative sunt considerate inexistente35: judeŃene şi de către autorităŃile administraŃiei publice locale ale
- o dispoziŃie a primarului prin care o căsătorie ar fi municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi
desfăcută prin divorŃ; comunelor, prin ofiŃerii de stare civilă.
- un act administrativ semnat de o persoană care, în mod Sunt ofiŃeri de stare civilă:
notoriu, nu avea competenŃa respectivă etc. - primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
oraşelor şi comunelor;
- şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de
SecŃiunea a 6-a Rectificarea şi carieră ale României;
reconstituirea actelor administrative - comandanŃii de nave şi aeronave.
în exercitarea atribuŃiilor de stare civilă, autorităŃile
6.1. Rectificarea actelor administrative enumerate mai sus reprezintă statul român şi acŃionează în regim
de putere publică, potrivit competenŃei legale, cu toate
Rectificarea reprezintă o operaŃiune ulterioară emiterii sau consecinŃele care decurg din această situaŃie.
adoptării unui act administrativ şi constă din îndreptarea unor Din perspectiva dreptului administrativ, actele de stare civilă
erori materiale care pot fi săvârşite în conŃinutul actului. se întocmesc în interesul statului şi al persoanei şi servesc Ia
OperaŃiunea de rectificare a actului administrativ se cunoaşterea numărului şi structurii populaŃiei, a situaŃiei
realizează, de regulă, de către organul emitent după aceeaşi demografice şi la apărarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale
procedură prin care actul a fost emis sau adoptat. ale cetăŃenilor.
Reconstituirea reprezintă o operaŃiune ulterioară emiterii Fără a face o analiză care să se suprapună preocupărilor
sau adoptării actului administrativ, care intervine în mod specialiştilor în drept civil, ce se ocupă de starea civilă a persoanei
excepŃional, în cazurile şi după procedura prevăzute de lege. fizice, menŃionăm că rectificarea şi reconstituirea actelor de stare
civilă, care din punctul nostru de vedere sunt acte administrative
6.2. Rectificarea şi reconstituirea actelor de stare civilă
de autoritate, reprezintă operaŃiuni ce se realizează în cazurile
şi cu parcurgerea procedurilor reglementate de prevederile Legii
Actele de stare civilă reprezintă o categorie de acte care au
nr.l 19/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
o natură juridică complexă, de drept administrativ, prin natura
organelor emitente şi procedura de emitere, şi de drept civil şi
dreptul familiei, prin efectele juridice pe care le produc.
36
35
Legea nr.l 19/1996 cu privire la actele de stare civilă,
Alexandru NegoiŃă, Contenciosul administrativ şi elemente de publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea 1, nr.282 din 11
drept administrativ, Editura Lumina Lex, 1992, p.68 48 noiembrie 1996
49
- caracterul oneros, în sensul că autoritatea administrativă
urmăreşte realizarea unui interes public, în timp ce persoana de
CAPITOLUL III drept privat urmăreşte obŃinerea unui câştig material;
CONTRACTELE ADMINISTRATIVE - sunt contracte numite, având fiecare o reglementare
specifică, corespunzătoare unor operaŃiuni economice specifice;
SecŃiunea 1 NoŃiunea - sunt contracte cu executare succesivă în timp;
contractelor administrative - sunt contracte de adeziune, clauzele fiind stabilite în mod
unilateral de către autoritatea administrativă prin caietul de
Organele administraŃiei publice, pentru a realiza sarcinile ce sarcini, în baza prevederilor legale;
le revin, folosesc nu numai actele administrative care au un caracter - sunt contracte solemne, neîndeplinirea formelor şi
unilateral, ci folosesc şi contractele, care sunt acte administrative procedurilor prevăzute de lege fiind sancŃionată cu nulitatea
bilaterale, în special prin faptul că sunt supuse unor reguli de drept absolută;
public, care fac parte din regimul de drept administrativ. - sunt contracte comutative, în sensul că ambele părŃi, atât
Contractele administrative sunt acte juridice pe care le autoritatea administrativă, cât şi persoana de drept privat cunosc
încheie organele administraŃiei publice cu cei administraŃi, acte întinderea obligaŃiilor încă din momentul încheierii.
care cuprind un acord de voinŃă generator de drepturi şi obligaŃii
pentru părŃile contractante37.
Din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, potrivit SecŃiunea a 3-a
art.2 alin.(l) lit.c) fraza a Ii-a din Legea contenciosului Trăsăturile caracteristice distinctive ale
administrativ nr.554/2004, contractele administrative sunt contractelor administrative
asimilate actelor administrative, adică acele contracte încheiate de
autorităŃile publice care au ca obiect: 3.1. PărŃile în contractele administrative
- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;
- executarea lucrărilor de interes public; O primă trăsătură distinctivă, în raport cu contractele civile
- prestarea serviciilor publice;
- achiziŃiile publice. sau comerciale, constă în aceea că, în orice contract
administrativ, una dintre părŃile contractante va fi o autoritate
administrativă sau o altă persoană juridică autorizată de către
SecŃiunea a 2-a Caracterele autoritatea competentă.
contractelor administrative Cealaltă parte contractantă va fi un particular din afara
sistemului organelor administraŃiei publice şi care va putea fi o
Principalele caractere ale contractelor administrative sunt: persoană fizică sau o persoană juridică.
- caracterul sinalagmatic, în sensul că atât autoritatea încheierea contractului va reprezenta realizarea unui acord
administrativă, cât şi persoana de drept privat au obligaŃii în de voinŃă între părŃile contractante, dar clauzele contractuale
executarea contractului; sunt determinate în prealabil şi în mod unilateral de către
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1992, p.70 autoritatea administrativă, particularul având posibilitatea să
50 accepte sau să refuze încheierea contractului.
37

51
3.2. Obiectul contractelor administrative Astfel, potrivit art.8 alin.(4) din Legea nr.554/2004, la
soluŃionarea litigiilor legate de încheierea, aplicarea şi executarea
Obiectul contractelor administrative este prezentat în mod contractelor administrative, instanŃa de contencios administrativ va
concret în actele normative care le reglementează, cum sunt, spre avea în vedere regula după care principiul libertăŃii contractuale
exemplu: Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităŃilor este subordonat principiului priorităŃii interesului public.
economice de stat ca regii autonome şi societăŃi comerciale, Legea într-o asemenea situaŃie, instanŃa de contencios administrativ
fondului funciar nr.18/1991, Legea nr.219/1998 privind regimul va putea, potrivit art.18 alin.(4) lit.d) din Lege, să pronunŃe o
concesiunilor, O.U.G. nr.60/2001 privind achiziŃiile publice etc. hotărâre prin care să suplinească consimŃământul unei părŃi, când
Potrivit art.2 alin.(l) Htx) din Legea nr.554/2004, interesul public o cere.
obiectul contractelor administrative poate consta din:
- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;
- executarea lucrărilor de interes public; 3.5. Regimul juridic aplicabil contractelor administrative
- prestarea serviciilor publice;
- achiziŃiile publice. în doctrina administrativă s-a exprimat opinia"8 potrivit
căreia contractelor administrative li se aplică atât regulile de
3.3. Clauzele contractelor administrative drept civil, cât şi regulile de drept administrativ, dar şi opinia39
că acest gen de contracte este supus unui regim de drept public.
Clauzele contractelor administrative nu sunt negociabile, Legat de problema regimului juridic aplicabil contractelor
ele fiind stabilite prin lege sau pe baza şi în executarea legii de administrative s-a pus şi problema jurisdicŃiei în cazul litigiilor
către organele administraŃiei publice, cealaltă parte contractantă, care se ivesc între părŃile contractante cu privire la încheierea şi
particularul, având doar posibilitatea să le accepte, caz în care va executarea acestora.
încheia contractul, sau să le refuze, caz în care nu se va realiza în perioada cât Legea nr.29/1990 s-a aflat în vigoare, a
acordul de voinŃă, iar contractul nu se va încheia. funcŃionat regula după care aceste contracte, fiind acte de gestiune,
Clauzele contractelor administrative, pe care autoritatea sunt exceptate de la controlul instanŃelor de contencios, potrivit
administrativă le va stabili pe baza şi în executarea legii, se vor art.2 litd) din lege.
materializa într-un caiet de sarcini, în care sunt trecute drepturile Totuşi, au existat şi excepŃii, precum cea reglementată de
şi obligaŃiile părŃilor. O.U.G. nr.60/2001 privind achiziŃiile publice, care prevedea
competenŃa instanŃelor de contencios administrativ pentru
3.4. Executarea contractelor administrative soluŃionarea litigiilor legate de contractele administrative ce
aveau ca obiect achiziŃii publice.
Executarea obligaŃiilor care decurg din contractele admi- în momentul de faŃă, după intrarea în vigoare a Legii
nistrative se deosebeşte de executarea obligaŃiilor care decurg nr.554/2004, prin asimilarea contractelor administrative cu actele
dintr-un contract civil sau dintr-un contract comercial, prin administrative, instanŃele de contencios administrativ au dobândit
aceea că autoritatea administrativă, pe parcursul executării
contractului, va putea proceda la denunŃarea acestuia atunci când
is
interesul public impune acest lucru. Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.177 39
Antonie Iorgovan, op.cit., vol.II, 2002, 114
52 53
o competenŃă deplină şi exclusivă în ceea ce priveşte soluŃionarea interes locale pentru bunurile proprietatea localităŃii ori pentru
litigiilor care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract activităŃile şi serviciile publice de interes local).
administrativ, precum şi a oricăror litigii legate de aplicarea şi Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică
executarea acestuia. ■*■• sau persoană juridică de drept privat română sau străină.
Obiect al contractului de concesiune îl formează, pe de o
parte, un bun, un serviciu sau o lucrare publică şi, pe de altă parte,
SecŃiunea a 4-a Tipuri de
redevenŃa plătită de concesionar, care este preŃul contractului.
contracte administrative
Normele metodologice - cadru de aplicare a Legii
nr.219/1998, aprobate prin H.G. nr.216/1999, conŃin reglementări
Legea actuală a contenciosului administrativ nu enumera,
secundare privind iniŃierea concesionării, conŃinutul contractului de
nici exemplificativ, contractele administrative folosite de către
concesiune, formele procedurii de concesionare etc.40
autorităŃile publice pentru:
- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;
- executarea lucrărilor de interes public; 4.2. Contractul de achiziŃie publică
- prestarea serviciilor publice;
- achiziŃiile publice. Acest contract administrativ este reglementat de O.U.G.
Considerăm, însă, necesar să ne referim în continuare la nr.60/2001 privind achiziŃiile publice şi de Normele metodologice
tipurile de contracte administrative care sunt reglementate de de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr.461/200141.
legislaŃia în vigoare. Contractul de achiziŃie publică este contractul încheiat în
formă scrisă prin care o persoană juridică, denumită autoritate
contractantă, dobândeşte cu titlu definitiv sau temporar produse,
4.1. Contractul de concesiune
lucrări sau servicii prin atribuirea unui contract de achiziŃie publică
unui ofertant în urma aplicării uneia dintre procedurile prevăzute.
Acest contract administrativ este reglementat prin Legea
Atribuirea contractului de achiziŃie publică se realizează pe
nr.219/1998 privind regimul concesiunilor, ca fiind contractul prin
baza principiului liberei circulaŃii, principiului eficientei utilizări a
care o autoritate publică, numită concedent, transmite pentru o
fondurilor publice, principiului transparenŃei procedurii de atribuire
perioadă de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numită
a contractului, principiului tratamentului egal şi principiului
concesionar, dreptul şi obligaŃia de exploatare a unui bun, a unei
confidenŃialităŃii.
activităŃi sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevenŃe.
Specific contractului de concesiune este că autoritatea
publică poate deŃine calitatea de concedent în numele statului 40
H.G. nr.216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-
(ministerele, alte organe de specialitate ale administraŃiei
cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor,
guvernamentale etc, pentru bunurile proprietatea statului, ori publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 140 din 6
pentru activităŃile şi serviciile publice de interes naŃional), în aprilie 1999
numele judeŃului (consiliile judeŃene, instituŃiile publice de "' H.G. nr.461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a
interes judeŃean pentru bunurile proprietatea judeŃului) sau în O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziŃiile publice, publicată în „Monitorul
numele oraşului/comunei (serviciile locale, instituŃiile publice de Oficial al României", Partea I, nr. 268 din 24 mai 2001
54 55
PărŃile contractului de achiziŃie publică sunt, pe de o parte, Regimul juridic al acestui tip de contract este reglementat în
autoritatea publică contractantă şi, pe de altă parte, ofertantul Legea nr.215/2001, O.U.G. nr.60/2001 şi O.G. nr.20/2002.
declarat câştigător, care se va numi furnizor, executant sau Regula generală privind acordarea contractului de lucrări
prestator, în funcŃie de obiectul concret al contractului. publice este aceea a licitaŃiei, organizată de autoritatea publică.
Regula de atribuire a contractului de achiziŃie publică este
regula licitaŃiei (deschisă sau restrânsă), la care se mai adaugă
negocierea (competitivă sau cu o singură sursă), cererea de 4.5. Contractul pentru concesiunea de lucrări
ofertă şi concursul de soluŃii.
O procedură specială de atribuire a contractului de achiziŃie Contractul pentru concesiunea de lucrări este acel tip de
publică a fost reglementată prin O.G. nr.20/2002 privind contract de achiziŃie publică, asemănător contractului de lucrări,
achiziŃiile publice prin licitaŃii electronice. cu deosebirea că autoritatea publică, în contrapartida lucrărilor
executate, acordă executantului - concesionar dreptul de a exploata
sau de a administra rezultatul lucrărilor pentru o perioadă de timp.
4.3. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică a Acest tip de contract este reglementat de O.U.G. nr.60/2001
statului şi a unităŃilor administrativ-teritoriale
şi are un regim de drept administrativ.
Prin acest tip de contract, statul sau o unitate administrativ -
teritorială se obligă să asigure unei persoane de drept privat 4.6. Contractul de asociere în participaŃiune
folosinŃa temporară a unui bun, în schimbul unei sume de bani,
numită chirie. Acest tip de contract a fost reglementat de prevederile Legii
La acest tip de contract se referă art.25 din Legea nr. 15/1990, nr.69/1991 privind administraŃia publică locală şi a fost menŃinut şi
în ceea ce priveşte închirierea bunurilor din proprietatea statului, de reglementarea actuală - art.38 lit.x) din Legea nr.215/2001.
precum şi art.125 din Legea nr.215/2001, în ceea ce priveşte Caracteristic contractului administrativ de asociere în
bunurile din proprietatea unităŃilor administrativ-teritoriale. participaŃiune este faptul că una dintre părŃi este o autoritate
PărŃile contractului sunt, pe de o parte, o persoană de drept publică, iar obiectul acestuia este realizarea unui interes public:
public, numită locator, şi, pe de altă parte, o persoană de drept exploatarea parcărilor auto din oraş ori dintr-un sector al acestuia,
privat, numită locatar, încheierea contractului fâcându-se după amenajarea unor refugii pentru călătorii transportului public etc.
organizarea în prealabil a unei licitaŃii, contractul fiind supus
regimului de drept administrativ.
Obiectul contractului constă, pe de o parte, în procurarea 4.7. Contractele de comodat încheiate de către organele
folosinŃei bunului închiriat şi, pe de altă parte, în chiria plătită ca administraŃiei publice
preŃ al folosinŃei bunului.
în cazul acestui tip de contract, o persoană de drept public,
numită comodant, remite spre folosinŃă temporară gratuită unei
4.4. Contractul de lucrări publice persoane de drept privat, numită comodatar, un bun cu obligaŃia
pentru aceasta din urmă de a-1 restitui în natură.
Contractul de lucrări publice este acel contract administrativ Obiect al acestui tip de contract îl constituie un bun aflat în
încheiat între o autoritate publică şi o persoană de drept privat, proprietatea statului sau a unităŃilor administrativ-teritoriale, dat
numită executant, şi care are ca obiect execuŃia uneia sau mai în folosinŃă gratuită pe o perioadă determinată.
multor lucrări de construcŃii, în schimbul unui preŃ. 56
57
Astfel, art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea comunităŃile rurale sărace etc. prin care Fondul, pe baza unui
publică şi regimul juridic al acesteia prevede în mod expres câ proiect întocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu
statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot da imobile din gratuit, sume de bani.
patrimoniul lor în folosinŃă gratuită, pe termen limitat, Fondul Român de Dezvoltare Socială a fost înfiinŃat prin
persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităŃi Legea nr.129/199843 ca un organism de interes public, care îşi
de binefacere sau de utilitate publică. desfăşoară activitatea sub autoritatea Guvernului şi are menirea de
De asemenea, potrivit prevederilor O.G. nr.124/1998 a furniza grupurilor din comunităŃile rurale sărace, grupurilor
privind organizarea şi funcŃionarea cabinetelor medicale, pot fi sărace de etnie rromă, grupurilor dezavantajate etc, stabilite ca
date în comodat cabinetele medicale, spaŃii din proprietatea eligibile, de comun acord cu finanŃatorii sau donatorii, anumite
statului sau din proprietatea publică a unităŃilor administrativ-
sume de bani - granturi - cu titlu gratuit, prin încheierea unui
teritoriale, aflate în administrarea Ministerului SănătăŃii sau a
direcŃiilor de sănătate publică. contract de grant.
Fondul Român de Dezvoltare Socială are competenŃa să
verifice utilizarea grantului potrivit proiectului aprobat şi, în caz
4.8. Contractul departeneriatpublic-privat contrar, să desfiinŃeze contractul fără intervenŃia instanŃei de
judecată, printr-un act administrativ şi după o procedură
Acest tip de contract a fost reglementat prin O.G. nr. 16/2002 derogatorie de la dreptul comun.
şi Normele metodologice de aplicare a OrdonanŃei, aprobate prin în literatura de specialitate44, s-a exprimat pe drept cuvânt
H.G.nr.621/200242. opinia că acest contract este un contract de drept administrativ, care
Contractul de parteneriat pubîic-privat are ca obiect, după conŃine clauze stabilite în baza legii, putând fi desfiinŃat pe cale
caz, proiectarea, finanŃarea, construcŃia, exploatarea, întreŃinerea
şi transferul oricărui bun public. administrativă, printr-o procedură derogatorie de la dreptul comun.
PărŃile contractului de parteneriat public-privat sunt, pe de
o parte, o autoritate publică, centrală sau locală şi, pe de altă
parte, ca investitor particular, o persoană de drept privat.
Specific acestui tip de contract este faptul că îi este
aplicabil regimul de drept administrativ.

4.9. Contractul de grant

Contractul de grant este contractul încheiat între Fondul


Român de Dezvoltare Socială şi reprezentanŃi ai grupurilor din
43
Legea nr.129/1998 privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea
Fondului Român de Dezvoltare Socială, publicată în „Monitorul Oficial al
H.G. nr.621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de României", Partea I, nr. 238 din 30 iunie 1998 şi republicată în „Monitorul
aplicare a OrdonanŃei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de Oficial al României", Partea I, nr.483 din 8 iunie 2005
parteneriat public-privat, publicată în „Monitorul Oficial ai 44
Dacian Cosmin Dragoş, Legea contenciosului administrativ.
României", Partea I, nr.481 din 5 iulie 2002 58 Comentarii şi explicaŃii, Editura AII Beck, 2005, p. 108
59
Problema proprietăŃii asupra bunurilor, în general, este
rezervată domeniului dreptului civil. în cazul bunurilor
aparŃinând statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale există o
CAPITOLUL IV problemă legată de dreptul administrativ, deoarece aceste bunuri
DOMENIUL PUBLIC au regimuri juridice diferite, după cum aparŃin domeniului
public sau domeniului privat.
SecŃiunea 1 Activitatea organelor NoŃiunea de domeniu îşi are originea în cuvântul latin
administraŃiei publice de administrare dominium, care înseamnă posesiune, stăpânire, drept de
a bunurilor aparŃinând statului şi unităŃilor proprietate45.
administrativ-teritoriale. ConsideraŃii generale Bunurile proprietatea statului şi a unităŃilor administrativ-
teritoriale se împart în două mase, supuse unor regimuri juridice
Abordarea problemelor legate de domeniul public în această diferite: domeniul public, supus regimului de drept public, şi
parte a cursului a fost determinată, pe de o parte, de limitele domeniul privat, supus regimului de drept privat, formând
semestrului precedent şi, pe de altă parte, de necesitatea prezentării împreună domeniul statului şi, respectiv, domeniul unităŃilor
acestei teme din unghiul activităŃii organelor administraŃiei publice administrativ-teritoriale.
de administrare a bunurilor care aparŃin statului şi unităŃilor
administrativ-teritoriale. SecŃiunea a 2-a Domeniul public
Astfel, pentru a organiza în bune condiŃii şi a asigura buna în doctrina şi legislaŃia românească
funcŃionare a serviciilor publice, organele administraŃiei publice
desfăşoară diverse şi variate activităŃi de administrare a bunurilor Definirea noŃiunii de domeniu public a constituit una dintre
care aparŃin statului şi unităŃilor administrativ-teritoriale. preocupările autorilor români de drept administrativ, dar şi ale
Atunci când am prezentat părŃile componente ale organelor legiuitorului.
administraŃiei publice, am arătat că, alături de personal, resurse Astfel, profesorul Paul Negulescu definea domeniul ca fiind
totalitatea bunurilor mobile şi imobile aparŃinând statului, judeŃului
financiare şi competenŃă, mijloacele materiale (bunurile) joacă
sau comunei, întrebuinŃate pentru satisfacerea interesului general,
un rol foarte important pentru realizarea activităŃii de făcând distincŃie între domeniul public, care era supus regimului
administraŃie publică, de îndeplinire a sarcinilor care revin de drept public, şi domeniul privat, care era supus regimului de
sistemului organelor administraŃiei publice. drept privat.
Deci, bunurile care aparŃin statului şi unităŃilor administrativ- Un alt autor interbelic4 definea domeniul public al statului
teritoriale constituie, pe de o parte, un element component al sau al celorlalte administraŃiuni publice, ca fiind totalitatea
organelor administraŃiei publice şi, pe de altă parte, una din acelor bunuri mobile sau imobile, afectate, în mod direct şi
principalele pârghii prin care sistemul organelor administraŃiei nemijlocit, funcŃionării serviciilor publice şi care sunt absolut
publice îşi exercită atribuŃiile legale în scopul realizării sarcinilor necesare pentru aceasta, fiind supuse unui regim juridic special.
generale ale acestui sistem.
Din punct de vedere juridic, problema acestor bunuri 45
Gh. GuŃu, DicŃionar latin-român, ediŃia a IH-a, Editura
prezintă importanŃă în ceea ce priveşte natura proprietăŃii asupra ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1973, p.191
lor, folosirea şi înstrăinarea acestora. 46
Paul Negutescu, op.cit., p.231
47
60 Constantin G. Rarincescu, op.cit., p.209
Alt autor a folosit noŃiunea de domeniu administrativ, care La art.135 din ConstituŃia din 1991 s-a prevăzut că statul
era constituit din totalitatea bunurilor administraŃiei, dar nu şi din ocroteşte proprietatea, precizându-se, la alin.(2), că proprietatea
drepturile subiective şi valorile în numerar care se regăseau în este publică sau privată.
patrimoniul acesteia. Domeniul administrativ era împărŃit în două: Referitor la proprietatea publică s-a arătat că aceasta aparŃine
domeniul public şi domeniul privat. Din domeniul public făceau statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale şi că obiectul acesteia
parte bunurile mobile şi imobile ale administraŃiei afectate unui îl formează: bogăŃiile de orice natură ale subsolului, căile de comu-
interes general, fie că erau destinate unui serviciu public, fie uzului
nicaŃii, spaŃiul aerian, apele cu potenŃial energetic valorificabil şi
tuturor (parcurile, drumurile, pieŃele etc). Domeniul privat era
format din bunurile mobile şi imobile care nu erau afectate în mod acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială,
direct unui interes general şi care erau, în principiu, supuse resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental,
regulilor de drept civil. precum şi alte bunuri stabilite prin lege.
Codul civil de la 1864 (art.475-478) se referea la bunurile care Anterior ConstituŃiei din 1991, noŃiunea de domeniu public
nu aparŃineau particularilor, ca fiind dependinŃe ale domeniului fusese folosită de Legea nr.18/1991 a fondului funciar, care, la
public, în sensul de bunuri domeniale, bunuri ale statului. art.5, enumera terenurile ce aparŃin domeniului public, terenurile
ConstituŃia din 1866 stabilea în art.19 ca principiu că „libera pe care sunt amplasate construcŃii de interes public, pieŃe, căi de
şi neîmpiedicata întrebuinŃare a râurilor navigabile şi flotabile, a comunicaŃii, reŃele stradale şi parcuri publice, porturi şi
şoselelor şi altor căi de comunicare este de domeniul public". aeroporturi, terenurile cu destinaŃie forestieră, albiile râurilor şi
ConstituŃia din 1923 preciza în art.2 că domeniul public fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor
include „căile de comunicaŃii, spaŃiul atmosferic şi apele navigabile maritime interioare şi al mării teritoriale, Ńărmurile Mării Negre,
S
şi flotabile". inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaŃii naturale şi parcuri
ConstituŃiile din 1948, 1952 şi 1965 au renunŃat la noŃiunea naŃionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi
de domeniu public şt au consacrat, pentru bunurile aparŃinând
istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării
statului, dreptul de proprietate socialistă de stat şi dreptul de
administrare directă pentru bunurile aflate în folosinŃa întreprin-
sau pentru alte folosinŃe care, potrivit legii, sunt de domeniul
derilor şi instituŃiilor statului. public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
De asemenea, Legea nr.69/1991 a administraŃiei publice
locale folosea termenul de domeniu public, arătând la art.79 că
SecŃiunea a 3-a Regimul domenial patrimoniul unităŃilor administrativ-teritoriale se constituie din
potrivit ConstituŃiei din 1991 bunuri mobile şi imobile care aparŃin domeniului public de
interes local şi domeniului privat, precum şi din drepturile şi
ConstituŃia din 1991 a folosit termenii de proprietate
obligaŃiile cu caracter patrimonial.
publică şi, respectiv, proprietate privată, renunŃând la noŃiunea
de domeniu public care fusese folosită de Codul civil din 1864,
ConstituŃia din 1866, ConstituŃia din 1923, precum şi de doctrina
administrativă antecomunistă.
4S
E. D. Tarangul, Tratat de drept administrativ român. CernăuŃi,
1944,p.355 62
63
SecŃiunea a 4-a lege sau care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public),
NoŃiunea de domeniu public. Regimul juridic al cât şi prin raportare la regimul juridic de drept administrativ
domeniului public aplicabil acestor bunuri.
De asemenea, mai rezultă că noŃiunea de domeniu public nu
4.1 NoŃiunea de domeniu public se suprapune celei de proprietate publică, din domeniul public
In literatura de specialitate49, domeniul public a fost definit putând face parte şi bunuri mobile sau imobile care aparŃin proprie-
ca fiind totalitatea bunurilor mobile şi imobile aparŃinând tăŃii private, dar care sunt supuse unui regim de drept administrativ
statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale în regim de drept pentru că, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
public, afectate unei folosinŃe publice ce se realizează direct sau Deci, determinantă pentru conturarea noŃiunii de domeniu
prin intermediul unui serviciu public, determinate ca atare prin public nu este atât enumerarea bunurilor mobile şi imobile care
lege, ori sunt de uz sau de interes public. îl compun, cât stabilirea şi definirea regimului juridic aplicabil
într-o altă opinie^0, prin domeniu public se înŃeleg acele bunurilor respective.
bunuri, publice sau private, care, prin natura lor ori dispoziŃia
expresă a legii, trebuie păstrate şi transmise generaŃiilor viitoare,
reprezentând valori destinate a fi folosite în interes public, direct 4.2. Regimul juridic al domeniului public
sau prin intermediul unui serviciu public şi supuse unui regim de
drept administrativ sau unui regim mixt, în care regimul de putere Prin regimul juridic al domeniului public se înŃelege
este determinant, aflându-se în proprietatea sau în paza ansamblul regulilor aplicabile bunurilor care aparŃin domeniului
persoanelor juridice de drept public, după caz. public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale, precum
NoŃiunea de domeniu public a fost folosită în mod şi al raporturilor juridice care se nasc între titularii dreptului de
neechivoc şi delimitată prin art.3 din Legea nr.213/1998 privind proprietate şi terŃe persoane cu privire la bunurile respective.
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia51, precizându-se în momentul de faŃă, regimul juridic al domeniului public
că domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.136 este conturat în mod esenŃial de prevederile art.136 alin.(4) din
alin.(4) din ConstituŃie, din cele stabilite în anexa care face parte ConstituŃie, republicată, potrivit cărora „Bunurile proprietate
integrantă din respectiva lege şi din orice alte bunuri care, publică sunt inalienabile. In condiŃiile legii organice, ele pot fi
potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public date în administrare regiilor autonome ori instituŃiilor publice
şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile administrativ-teritoriale sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi
prin modurile prevăzute de lege. date în folosinŃă gratuită instituŃiilor de utilitate publică".
Din definiŃiile prezentate mai sus rezultă că domeniul public în raport cu noŃiunea de domeniu public, prezentată mai
este o instituŃie juridică foarte complexă, care se conturează atât sus, trebuie să precizăm că, în principiu, bunurile aparŃinând
prin componentele sale (bunuri mobile şi imobile determinate prin domeniului public sunt inalienabile, adică nu pot fi înstrăinate
| prin acte juridice, fiind scoase din circuitul civil.
49
Liviu Giurgiu, Domeniul public, Editura Tehnică, Bucureşti O menŃiune specială trebuie făcută în privinŃa bunurilor care,
1997,p.54-55 > ?>
Antonie Iorgovan, op.cit., voi.II, p.169 5 Legea nr.213/1998,
deşi aparŃin domeniului privat, sunt supuse regimului domenial,
publicata în „Monitorul Oficial al j potrivit legii, precum sunt bunurile ce aparŃin patrimoniului
României", Partea I. nr.448 din 24 noiembrie 1998
64
65
cultural naŃional, spre exemplu, care pot fi înstrăinate în - domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor
condiŃiile Legii nr. 182/200052. este alcătuit din bunurile prevăzute la pct.HI din anexa la lege şi din
Ca o consecinŃă a inalienabilităŃii sale, domeniul public alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin
este şi imprescriptibil, atât din punct de vedere exthictiv, cât şi hotărâre a Consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri
achizitiv, în sensul că dreptul de proprietate publică nu se pierde de uz sau de interes public naŃional ori judeŃean.
prin neexercitarea lui, în primul caz, şi nici nu poate fi dobândit Domeniul privat al statului sau al unităŃilor administrativ-
prin uzucapiune, în cel de-al doilea caz. teritoriale este alcătuit din bunuri care nu fac parte din domeniul
De asemenea, bunurile care aparŃin domeniului public sunt public şi asupra cărora statul sau unităŃile administrativ-
insesizabile, în sensul că nu pot fi urmărite în contul creanŃelor teritoriale au drept de proprietate privată.
deŃinute împotriva statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. Specific bunurilor aparŃinând domeniului privat este faptul
că dreptul de proprietate asupra acestora este supus, de regulă,
regimului juridic de drept comun, pe când dreptul de proprietate
4.3. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică Î şi asupra bunurilor care aparŃin domeniului public este supus
regimul său juridic regulilor din această lege.
Regimul juridic al proprietăŃii publice reprezintă un
Această lege reprezintă reglementarea care defineşte ansamblu de reguli generale privind modul de dobândire a
domeniul public, arătând la art.3 alin.(l) că el este alcătuit din dreptului de proprietate publică, procedura de trecere a unui bun
bunurile prevăzute la art.135 alin. (4) din ConstituŃie (în forma din domeniul privat în domeniul public, sau invers, modalităŃile
anterioară republicării), din cele stabilite în anexa care face parte de încetare a dreptului de proprietate publică, modul de
integrantă din respectiva lege şi din orice alte bunuri care, administrare şi folosire a bunurilor din domeniul public.
potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public Astfel, dreptul de proprietate publică se dobândeşte pe căi
şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile administrativ-teritoriale juridice specifice dreptului comun, cât şi pe căi juridice specifice
prin modurile prevăzute de lege. dreptului public:
Totodată, legea realizează şi cea mai importantă clasificare a - pe cale naturală;
domeniului public, în raport cu interesul pe care îl prezintă, astfel: - prin acte de donaŃie sau legate acceptate de Guvern, de
- domeniul public al statului este alcătuit din bunurile Consiliul judeŃean sau de Consiliul local, după caz;
prevăzute la art.136 alin. (3) din ConstituŃie, din cele prevăzute - prin achiziŃii publice efectuate în condiŃiile legii;
la pct.I din anexa la lege, precum şi din alte bunuri de uz sau de - prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;
interes public naŃional, declarate ca atare prin lege; - prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
- domeniul public al judeŃelor este alcătuit din bunurile sau al unităŃilor administrativ-teritoriale, în domeniul public al
prevăzute la pct.II din Anexa la lege şi din alte bunuri de uz sau acestora, pentru cauză de utilitate publică;
de interes public judeŃean, declarate ca atare prin hotărâre a - prin alte moduri prevăzute de lege, precum rechiziŃia
Consiliului judeŃean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de reglementată prin Legea nr.132/199753.
uz sau de interes public naŃional;
32 53
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural Legea nr.132/1997 privind rechiziŃiile de bunuri şi prestările
naŃional mobil, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, servicii în interes public, publicată în „Monitorul Oficial al
nr.53O din 27 octombrie 2000 66 "â"J-'", Partea I, nr.161 din 18 iulie 1997
67
Legea acordă o atenŃie deosebită procedurilor de trecere a Astfel, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz,
unui bun din domeniul privat în domeniul public, precum şi în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităŃilor
dintr-un domeniu public în altul. administraŃiei publice centrale şi locale, a altor instituŃii publice
Astfel, trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al de interes naŃional, judeŃean sau local.
unităŃilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, se Darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre
face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a Consiliului judeŃean, a Guvernului sau a Consiliului judeŃean, respectiv, a Consiliului
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local.
Consiliului local. Titularul dreptului de administrare poate să posede, să
Hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată, în condiŃiile folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiŃiile actului prin
legii, la instanŃa de contencios administrativ competentă în a cărei care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare va
rază teritorială se află bunul. putea fi revocat numai dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi
Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul nu-şi execută obligaŃiile născute din actul de transmitere.
societăŃilor comerciale, la care statul, sau o unitate administrativ- Concesionarea reprezintă operaŃiunea juridică prin care statul şi
teritorială, este acŃionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul unităŃile administrativ-teritoriale transmit, pe o perioadă determinată
adunării generale a acŃionarilor societăŃii comerciale respective. în de cel mult 49 de ani, unei persoane fizice sau unei persoane
lipsa acordului menŃionat, bunurile societăŃii comerciale respective juridice de drept privat, română sau străină, dreptul şi obligaŃia de
pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii exploatare a unui bun aparŃinând domeniului public al statului sau
pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă al unităŃii administrativ-teritoriale, în schimbul unei redevenŃe.
despăgubire.
închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul
public al unei unităŃi administrativ-teritoriale se face la cererea unităŃilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre
Consiliului JudeŃean, respectiv, a Consiliului General al a Guvernului, a Consiliului judeŃean, a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local, după caz, prin Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local, iar contractul de
Hotărâre a Guvernului. închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea
Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităŃi bunului închiriat, potrivit specificului acestuia, contractul putând fi
administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la încheiat, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau
cererea Guvernului, prin hotărâre a Consiliului judeŃean, respectiv a străină, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare.
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului local. Atât închirierea, cât şi concesionarea bunurilor proprietate
încetarea dreptului de proprietate publică survine fie odată publică se fac prin licitaŃie publică, în condiŃiile legii.
cu pieirea bunului, fie prin trecerea bunului în domeniul privat. De asemenea, aşa cum se prevede în art.17 din Legea
Astfel, trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, nr.213/1998, statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot da
după caz, prin hotărâre a Guvernului, a Consiliului judeŃean, imobile din patrimoniul lor, în folosinŃă gratuită, pe termen limitat,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de
Consiliului local, dacă prin ConstituŃie sau prin lege nu se dispune binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.
altfel, hotărârea de trecere putând fi atacată la instanŃa de contencios. Bunurile aparŃinând domeniului public se inventariază, iar
Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, aşa cum am apartenenŃa la unul din domeniile publice se atestă potrivit
arătat mai sus, ele putând fi date numai în administrare, procedurii prevăzute de lege.
concesionate sau închiriate în condiŃiile legii.
68 69
Astfel, inventarul bunurilor din domeniul public al statului se într-o altă speŃă, InstanŃa Supremă a decis că Regia NaŃională a
întocmeşte, după caz, de ministere, de celelalte organe de specialitate Pădurilor, care are un drept de administrare pentru terenurile ce fac
ale administraŃiei publice centrale, precum şi de autorităŃile publice parte din fondul forestier, nu poate opune acest drept împotriva
centrale care au în administrare asemenea bunuri. dreptului Guvernului, care, potrivit art.19 alin.(l) din Legea
Centralizarea inventarului se realizează de către Ministerul nr.213/1998, poate atesta prin hotărâre apartenenŃa bunurilor la
FinanŃelor Publice şi se supune spre aprobare Guvernului. domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale,
De asemenea, inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul dreptul de administrare nefiind vătămat .
public al unităŃilor administrativ-teritoriale se întocmeşte, după caz, într-o serie întreagă de litigii pornite de cooperativele de
de comisii special constituite, conduse de preşedinŃii consiliilor consum împotriva Guvernului şi unităŃilor administrativ-teritoriale,
judeŃene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti în favoarea cărora s-a atestat apartenenŃa la domeniul public al
sau de primari. construcŃiilor (magazine, unităŃi de alimentaŃie publică, unităŃi de
Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin. (1) se producŃie etc.) aparŃinând cooperativelor, InstanŃa Supremă a decis
însuşesc, după caz, de consiliile judeŃene, de Consiliul General că, printr-o astfel de hotărâre, Guvernul nu poate vătăma dreptul de
al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. proprietate asupra construcŃiilor respective, cooperativele având
Inventarele astfel însuşite se centralizează de Consiliul drept de folosinŃă asupra terenurilor, pe durata construcŃiilor56.
judeŃean, respectiv, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
şi se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotărâre, să se ateste apar- SecŃiunea a 5-a
tenenŃa bunurilor la domeniul public judeŃean sau de interes local. Diverse regimuri domeniale
MenŃionăm că litigiile cu privire la delimitarea domeniului reglementate prin legi speciale
public al statului, judeŃelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor în literatura de specialitate57 a existat preocuparea ca, pe lângă
sunt de competenŃa instanŃelor de contencios administrativ. abordarea generală a domeniului public, să fie studiate şi regimurile
Având de soluŃionat un astfel de litigiu, în care Guvernul a domeniale speciale, aplicabile diferitelor bunuri care formează
susŃinut că H.G. nr.930/2002, prin care a fost atestat domeniul domeniul public, din care vom enumera pe cele mai importante.
public al unităŃilor administrativ-teritoriale din JudeŃul Ilfov, nu
produce efecte juridice şi că nu poate fi atacată în contencios 5.1. Reguli domeniale privind folosirea terenurilor
administrativ, InstanŃa Supremă a decis în sens contrar acestui care formează fondul funciar al României şi
punct de vedere. Astfel, ea a stabilit că atestarea apartenenŃei unui amplasarea construcŃiilor pe aceste terenuri
bun la domeniul public al unei unităŃi administrativ-teritoriale are
consecinŃa juridică a conferirii pentru acel bun a regimului juridic de Legea nr.18/199158 face o distincŃie clară între terenurile
proprietate publică, cu toate consecinŃele juridice care decurg dintr- care fac parte din domeniul public şi cele care constituie
un astfel de regim juridic. în concluzie, a motivat că, printr-o astfel
55
de hotărâre a Guvernului, se poate vătăma un drept legal sau un Decizia nr. 186/2005, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa înaltei
interes legitim recunoscut în favoarea unei persoane, aceasta având CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ şi fiscal 2005.
deschisă calea acŃiunii la instanŃa de contencios administrativ54. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p.450
56
Decizia nr.1858/2004, în Emanuel Albii, op.cit., 2005. p.258
57
Antonie Iorgovan, op.cit., vol.II, p.266 şi urm.
iS
54
Decizia nr. 1799/2004 şi decizia nr.7464/2004, în Emanuel Albu, Legea fondului funciar nr.18/1991, publicată în „Monitorul
JurisprudenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ Oficial al României", Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 şi republicată
2004, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p.255 şi p.262 70 în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.l din 5 ianuarie 1998
71
domeniul privat, dar foloseşte noŃiunea generală de fond funciar, Potrivit prevederilor generale ale O.G. nr.43/1997,
care include atât terenurile domeniului public, cât şi pe cele ale republicată61, din punct de vedere al destinaŃiei lor, drumurile se
domeniului privat, iar regulile domeniale sunt aplicabile tuturor împart în:
deŃinătorilor de terenuri aparŃinând fondului funciar. - drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate
Astfel, art.74 din legea republicată consacră obligaŃia circulaŃiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinŃelor de transport
tuturor deŃinătorilor de terenuri de a asigura cultivarea acestora unitar ale economiei naŃionale, ale populaŃiei şi de apărare a
şi protecŃia solului. Ńării. Acestea sunt proprietate publică;
De asemenea, art.7 din lege a prevăzut obligaŃia de - drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii
principiu a evidenŃei cadastrale a terenurilor aparŃinând fondului cerinŃelor proprii de transport rutier în activităŃile economice,
funciar, iar Legea nr.7/199659 a reglementat obligaŃia generală forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi
de înregistrare cadastrală şi evidenŃă imobiliară pentru toate altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul
terenurile aparŃinând fondului funciar. acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt
în ceea ce priveşte amplasarea construcŃiilor pe terenurile
administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în
aparŃinând fondului funciar, Legea nr.350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul a instituit regula că orice fel de proprietate sau în administrare.
construcŃie se amplasează în intravilanul localităŃii. Fac excepŃie: Regimul domenial al drumurilor publice vizează admi-
construcŃiile care deservesc activităŃile agricole, construcŃiile cu nistrarea drumurilor, proiectarea şi execuŃia drumurilor, exploa-
destinaŃie utilitară, căile ferate, şoselele de importanŃă deosebită, tarea acestora, amplasarea de construcŃii şi instalaŃii în zona
liniile electrice de înaltă tensiune, conductele magistrale, lucrările drumurilor etc.
de gospodărire a apelor etc, situaŃii în care dezafectarea şi Compania NaŃională de Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din
ocuparea terenurilor se fac după reguli speciale. România6 este persoană juridică de interes strategic naŃional, care
funcŃionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor,
ConstrucŃiilor şi LocuinŃei, desfăşurând în principal activităŃi de
5.2. Reguli domeniale privind căile terestre naŃionale interes public naŃional în domeniul administrării drumurilor
de comunicaŃii naŃionale şi autostrăzilor.
Potrivit anexei la Legea nr.213/1998, aparŃin domeniului
public al statului drumurile naŃionale (autostrăzi, drumuri
expres, drumuri naŃionale europene, principale, secundare), în
timp ce drumurile judeŃene aparŃin domeniului public judeŃean,
61
iar drumurile comunale, vicinale şi străzile aparŃin domeniului O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor, publicată în
public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, după caz. „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 221 din 29 august 1997
şi republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 237 din
59
29 iunie 1998
Legea cadastrului şi a publicităŃii imobiliare nr.7/1996, publicată în 62
O.U.G. nr.84/2003 pentru înfiinŃarea Companiei NaŃionale de
„Monitorul Oficial at României", Partea I, nr.61 din 26 martie 1996 Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din România - S.A. prin reorganizarea
60
Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Regiei Autonome „AdministraŃia NaŃională a Drumurilor din
p u b l i c a t ă î n „ M o n i t o r u l O f i c i a l a l R o m â n i e i " , P a r t e a I, n r . 3 7 3 d i n România", publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.
10 iulie 2001 .* 694 din 3 octombrie 2003
72 73
O.U.G. nr.12/199863 arată că transportul feroviar poate-fi De menŃionat că regulile regimului domenial suant aplicabile
public sau în interes propriu, precizând că transportul feroviar Lu numai infrastructurii feroviare publice, dar şi irifrastructurii
public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes feroviare aflate în proprietate privată.
naŃional, reprezintă un serviciu public esenŃial pentru societate,
contribuie la libera circulaŃie, la rezolvarea unor interese majore 5.3. Regimul domeniul al frontierei de stat a RCM mâniei
ale economiei, la deplasarea persoanelor, mărfurilor şi a altor
bunuri, în interiorul Ńării şi în trafic internaŃional, cu un grad Frontiera de stat a României este definită de a^rt.2 alin.(l)
înalt de siguranŃă, în condiŃii ecologice, eficiente, şi îndeplineşte lin O.U.G. nr.105/200164 , potrivit căruia frontiera de stat a
sarcini specifice pentru nevoile de apărare a Ńării, potrivit legii. României delimitează teritoriul statului român de teritoriul
Acest act normativ nu foloseşte noŃiunea de cale de [fiecăruia dintre statele vecine şi marea teritorială a E^omâniei de
comunicaŃie, ci pe aceea de infrastructură feroviară, care poate fi tona contiguă. în plan vertical, frontiera de stat delimitează
publică sau privată. spaŃiul aerian şi subsolul statului român de spaŃii_il aerian şi
Astfel, infrastructura feroviară publică se compune din: subsolul fiecăruia dintre statele vecine.
- liniile ferate de circulaŃie, terenul aferent pe care acestea Frontiera de stat se stabileşte prin lege, în conformitate cu
sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a revederile tratatelor internaŃionale, convenŃiilor sau înŃelegerilor
axei căii ferate, care constituie zona de siguranŃă a infrastructurii încheiate de statul român cu statele vecine.
feroviare; Pentru asigurarea executării pazei şi controlului trecerii
- podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă care [frontierei de stat se constituie zona de frontieră, care cuprinde
au legătură cu liniile ferate deschise circulaŃiei publice, precum ;ritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faŃă de frontiera de stat şi
şi terenurile aferente acestora; irmul Mării Negre, către interior.
Regimul juridic al frontierei de stat cuprincL-e totalitatea
- lucrările geotehnice de protecŃie şi de consolidare, ioanelor prevăzute de legislaŃia internă care privesc frontiera de
plantaŃiile de protecŃie a liniilor ferate şi terenurile aferente pe stat şi desfăşurarea diferitelor activităŃi în zona de irontieră, în
care acestea sunt amplasate; , zona aeroporturilor şi porturilor deschise traficului iinternaŃional,
- instalaŃiile fixe de siguranŃă şi de conducere operativă a isigurarea respectării regimului juridic revenind autorităŃilor
circulaŃiei feroviare; :are au atribuŃii privind controlul de trecere a frontie^rei de stat şi
- triajele de reŃea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora; autorităŃilor administraŃiei publice locale.
-alte instalaŃii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare. Şeful punctului de trecere este poliŃist de frontieră şi
Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi LocuinŃei, în coordonează întreaga activitate din punctul de trecere; acesta
calitate de organ de specialitate al administraŃiei guvernamentale, [împreună cu şefii unităŃilor tuturor autorităŃilor car& au, potrivit
este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare, care [legii, competenŃe de control privind trecerea frontierei de stat
asigură dezvoltarea şi siguranŃa acestui serviciu public. [organizează modul de desfăşurare a activităŃii echipelor de control,
[ceea ce demonstrează că regimu' juridic aplicabil frontierei de stat
6j
O.U.G. nr.12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române jeste un regim de putere, adică un regim de drept public^.
şi reorganizarea SocietăŃii NaŃionale a Căilor Ferate Române,
64
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 254 din 8 O.U.G, nr.105/2001 privind frontiera de stat a României,
iulie 1998 şi republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, Ipublicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, anr.352 din 30
nr. 834 din 9 septembrie 2004 74 liunie 2001
75
Culoarul de frontieră şi fâşia de protecŃie a frontierei de în zona de frontieră şi în punctele de trecere a frontierei,
stat fac parte din domeniul public al statului şi se administrează accesul, circulaŃia şi alte activităŃi sunt reglementate riguros, cu
de către autorităŃile administraŃiei publice locale, în condiŃiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului. restricŃii şi condiŃii specifice regimului domenial.
Culoarul de frontieră şi fâşia de protecŃie se constituie
pentru protecŃia frontierei de stat şi a semnelor de frontieră. 5.4. Regimul juridic al apelor maritime interioare,
Culoarul de frontieră şi lăŃimea acestuia sunt convenite de al mării teritoriale, al zonei contigue şi
statul român cu fiecare dintre statele vecine astfel încât să se al zonei economice exclusive ale României
asigure vizibilitatea şi protecŃia semnelor de frontieră.
Fâşia de protecŃie a frontierei de stat se stabileşte de la linia Apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă
de frontieră către interior şi are o lăŃime de 20 metri. şi zona economică exclusivă ale României au un regim juridic
Zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de reglementat prin Legea nr.17/199065, în conformitate cu
30 km faŃă de frontiera de stat şi Ńărmul Mării Negre, către interior, dispoziŃiile ConvenŃiei NaŃiunilor Unite asupra dreptului mării66.
iar în judeŃele din interiorul Ńării unde funcŃionează aeroporturi şi Marea teritorială a României cuprinde fâşia de mare
porturi deschise traficului internaŃional, suprafaŃa aeroportului sau a adiacentă Ńărmului ori, după caz, apelor maritime interioare,
portului cu platformele, imobilele şi instalaŃiile aferente reprezintă având lăŃimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la
zonă supusă regimului de control al poliŃiei de frontieră. liniile de bază, care se delimitează de marea teritorială a statelor
Regimul juridic al zonei de frontieră prevede restrângerea vecine prin înŃelegeri cu fiecare dintre aceste state, în
exercitării unor drepturi. conformitate cu principiile şi normele dreptului internaŃional.
Astfel, accesul persoanelor în fâşia de protecŃie a frontierei Apele maritime interioare ale României sunt suprafeŃele de
de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, apă situate între Ńărmul mării şi limitele de bază ale mării
este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea teritoriale.
administraŃiei publice locale şi cu avizul şefului formaŃiunii Zona contiguă a României este fâşia de mare adiacentă
locale a poliŃiei de frontieră. mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanŃa
De asemenea, accesul persoanelor pentru efectuarea unor de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art.2
activităŃi dincolo de fâşia de protecŃie a frontierei de stat, în din Legea nr.17/1990.
situaŃia în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum şi
în insulele şi ostroavele aparŃinând statului român, situate în 65
Leg ea nr. 17/ 199 0 pri vin d r egi mul j uridic al apel or m aritim e
apele de frontieră, este permis numai prin locurile şi în condiŃiile interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice
stabilite de administraŃia publică locală şi cu avizul şefului exclusive ale României, publicată în „Monitorul Oficial al României",
formaŃiunii locale a poliŃiei de frontieră. Partea I, nr.99 din 9. august 1990 şi republicată în „Monitorul Oficial
în cazul unor situaŃii deosebite, pe timpul unor acŃiuni ale al României", Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002
66
poliŃiei de frontieră, se pot opri temporar accesul şi desfăşurarea ConvenŃia NaŃiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la
unor activităŃi în apropierea frontierei de stat în afara localităŃilor. Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, şi aderarea la Acordul
Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinŃa autorităŃilor administraŃiei referitor la aplicarea părŃii a Xl-a a ConvenŃiei NaŃiunilor Unite asupra
dreptului mării, încheiat la New York la 28 iulie 1994, ratificată prin
publice locale şi a populaŃiei în timp util. 76 Legea nr.110/1996, publicată în „Monitorul Oficial al României",
Partea I, nr. 300 din 21 noiembrie 1996
77
Zona economică exclusivă a României este instituită în De asemenea, sunt aplicabile prevederile generale ale
spaŃiul marin al Ńărmului românesc la Marea Neagră, situat Acordului European privind marile căi navigabile de importanŃă
dincolo de limita apelor mării teritoriale şi adiacent acestora, în [internaŃională (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 19966 .
care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicŃia asupra Deci, regimul juridic naŃional aplicabil Dunării ca bun
resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia şi domeniului public de interes naŃional este completat şi jlimitat, în
coloanei de apă de deasupra, precum şi în ceea ce priveşte acelaşi timp, de regimul juridic stabilit prin cele două ate
diferitele activităŃi legate de explorarea, exploatarea, protecŃia, internaŃionale ratificate de România, ca Ńară dunăreană.
conservarea mediului şi gestionarea acestora. Comisia Dunării este formată din reprezentanŃii Ńărilor
Delimitarea zonei economice exclusive se face în confor- iunărene şi are competenŃă asupra Dunării navigabile de la Ulm
mitate cu principiile general recunoscute de dreptul internaŃional şi jla Marea Neagră, urmând braŃul Sulina şi Canalul Sulina.
cu respectarea legislaŃiei române, prin aplicarea, în funcŃie de
circumstanŃele specifice din fiecare sector de delimitat, a principiilor
şi criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel încât să se 5.6. Regimul juridic al spaŃiului aerian al României
ajungă la o soluŃie echitabilă, lăŃimea maximă putând fi de 200
mile marine măsurate de la liniile de bază ale mării teritoriale. SpaŃiul aerian, potrivit art.136 alin.(3) din ConstituŃie,
Legea nr.17/1990 reglementează un regim juridic strict publicată, şi pct.2 din anexa la Legea nr.213/1998, face parte
aplicabil navelor străine care încalcă legea română, precum şi lin domeniul public al statului, reprezentând coloana de aer
pentru prevenirea, aducerea şi menŃinerea sub control a poluării ituată deasupra teritoriului de suveranitate al României, până la
mediului marin legată de activităŃile din apele interioare, din imita inferioară a spaŃiului extraatmosferic.
marea teritorială, din zona economică exclusivă şi din atmosfera Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaŃiul
de deasupra acestora, fiind prevăzute operaŃiuni şi măsuri care ierian naŃional este reglementată prin Codul aerian 9, precum şi
pot şi trebuie executate de organele competente din cadrul în conformitate cu prevederile ConvenŃiei privind aviaŃia civilă
ministerelor de resort. iternaŃională, semnată la Chicago, ale altor convenŃii şi
Toate acestea constituie prerogative specifice regimului juridic icorduri la care România este parte.
de drept public aplicabil mării teritoriale ca bun al domeniului In scopul asigurării siguranŃei zborului, Ministerul
public, potrivit art.136 alin.(3) din ConstituŃie, republicată. 'ransporturilor împreună cu autorităŃile administraŃiei publice
locale şi cu avizul ministerelor interesate stabilesc zonele supuse
tuŃilor de aeronautică civilă aferente aerodromurilor şi
5.5. Regimul juridic al Dunării
lăsării echipamentelor de protecŃie a navigaŃiei aeriene.
în conformitate cu prevederile art.136 alio.(3) din ConstituŃie, In aceste zone, care sunt supuse servitutilor aeronautice, nu
republicată, Dunărea, ca şi celelalte ape cu potenŃial energetic, face ot fi construite şi amplasate nici un fel de construcŃii, instalaŃii
obiectul domeniului public de interes naŃional, dar, fiind un fluviu i echipamente noi fără avizul Ministerului Transporturilor.
european, are un regim juridic stabilit prin ConvenŃia despre
regimul navigaŃiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 6S
1948, împreună cu cele două anexe şi protocolul adiŃional67. Ratificat prin O.G. nr.68/1998, publicată în „Monitorul Oficial
României", Partea I, nr.314 din 27 august 1998
69
67 O.G. nr.29/1997 privind Codul aerian al României, republicată
Ratificată prin Decretul nr.298/I948, publicat în „Buletinul „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.45 din 26 ianuarie
Oficial" nr.253 din 30 octombrie 1948 78
2001
79
Toate aceste reguli şi restricŃionări sunt componente ale - bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor
regimului domenial care vizează atât spaŃiul aerian ca domeniu religioase şi ale instituŃiilor ecleziastice.
public, cât şi servitutile acestuia. Statul garantează proprietatea, dar dreptul de proprietate şi
Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi LocuinŃei, în alte drepturi reale vor putea fi exercitate de către titularii lor
calitate de organ de specialitate al administraŃiei guvernamentale şi numai în condiŃiile legii, care impune un regim special privind
de autoritate de stat în domeniul aviaŃiei civile, asigură, direct sau clasarea bunurilor şi evidenŃa acestora, depozitarea şi securitatea
prin delegare de competenŃă, şj desemnarea unor organisme tehnice bunurilor, conservarea şi restaurarea lor, circulaŃia acestora.
specializate - instituŃii publice sau operatori economici -, elaborarea De menŃionat că vânzarea bunurilor culturale clasate în
şi punerea în aplicare a reglementărilor specifice, supervizarea tezaur se poate realiza numai în condiŃiile exercitării dreptului
siguranŃei zborului, certificarea agenŃilor aeronautici civili, a de preemŃiune din partea statului român, prin Ministerul Culturii
personalului aeronautic civil şi a tehnicii aeronautice, avizarea şi Cultelor, iar nerespectarea acestei condiŃii atrage nulitatea
lucrărilor efectuate în zonele supuse servitutilor de aeronautică absolută a vânzării.
civilă, inspecŃia de siguranŃă a zborului, investigarea tehnică a Pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor funcŃionează Comisia
incidentelor şi accidentelor în domeniul aviaŃiei civile, precum şi NaŃională a Muzeelor şi ColecŃiilor, ca organism ştiinŃific
inspecŃia şi controlul de securitate aeronautică.
consultativ de avizare în domeniu, având atribuŃiile enumerate la
art.53 din Legea nr.182/2000. Ordinul prin care se realizează
5.7. Regimul domenial al patrimoniului cultural naŃional clasarea, declasarea sau trecerea dintr-o categorie în alta a bunurilor
culturale poate fi contestat, iar soluŃia dată de Ministerul Culturii şi
Domeniul cultural este reglementat în prezent prin Legea Cultelor poate fi atacată la instanŃa de contencios administrativ.
nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naŃional7 şi în sensul Legii nr.422/2001, monumentele istorice sunt
prin Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice7. bunuri imobile, construcŃii şi terenuri situate pe teritoriul
Patrimoniul cultural naŃional este format din: României sau în afara graniŃelor, proprietăŃi ale statului român,
- bunuri cu valoare excepŃională, istorică, arheologică, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaŃia naŃională şi
documentară, etnografică, artistică, ştiinŃifică şi tehnică, literară, universală, care fac parte din patrimoniul cultural naŃional şi
cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, sunt protejate prin lege.
cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale Monumentele istorice aparŃin fie domeniului public sau
evoluŃiei mediului natural şi ale relaŃiilor omului cu acesta, ale privat al statului, al judeŃelor, oraşelor sau comunelor, fie sunt
potenŃialului creator uman şi ale contribuŃiei româneşti la proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
civilizaŃia universală;
Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a
- bunuri culturale care fac parte din colecŃiile publice
ce figurează în inventarele muzeelor, arhivelor şi fondurilor unităŃilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile
bibliotecilor; şi insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în
administrare instituŃiilor publice, pot fi concesionate pentru
70 maximum 49 de ani sau închiriate, în condiŃiile legii, cu avizul,
Legea nr. 182/2000, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea 1, nr.53O din 27 octombrie 2000
după caz, al Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv, al
71
Legea nr.422/2001, publicată în „Monitorul Oficial al direcŃiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural-naŃional
României", Partea I, nr.407 din 24 iulie 2001 judeŃene, respectiv, a municipiului Bucureşti.
80 ■ . . 8 1
Monumentele istorice aparŃinând domeniului privat pot face
obiectul circuitului civil în condiŃiile stabilite prin lege.
înstrăinarea monumentelor istorice aflate în proprietatea CAPITOLUL V
persoanelor fizice sau juridice de drept privat se poate face CONTROLUL ACTIVITĂłII ORGANELOR
numai în condiŃiile exercitării dreptului de preemŃiune al starului ADMINISTRAłIEI PUBLICE
român prin Ministerul Culturii şi Cultelor, sub sancŃiunea
nulităŃii absolute a vânzării.
Regimul domenial al acestor bunuri se referă nu numai la SecŃiunea 1
circulaŃia celor care aparŃin domeniului privat, dar se referă şi la Necesitatea controlului activităŃii organelor
măsuri de clasare şi evidenŃă, de conservare şi protecŃie, indiferent administraŃiei publice
dacă acestea se găsesc în domeniul public sau în domeniul privat.
Clasarea reprezintă o procedură prin care unui imobil i se Orice activitate umană realizată în mod organizat presupune
conferă regimul de monument istoric, lista fiind elaborată de obligatoriu controlul modului de realizare şi a rezultatelor obŃinute.
Oficiul NaŃional al Monumentelor Istorice, avizată de Comisia AdministraŃia publică, activitate umană organizată în
NaŃională a Monumentelor Istorice şi aprobată de ministrul Culturii scopul realizării valorilor interesului general al comunităŃii, este
şi Cultelor. supusă unor multiple forme de control.
Oficiul NaŃional al Monumentelor Istorice este o instituŃie Astfel, administraŃia publică, ca activitate organizată pe
baza legii şi pentru executarea acesteia, este supusă controlului
publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului puterii legiuitoare.
Culturii şi Cultelor, organizată prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, fiind o activitate care are ca scop realizarea
Comisia NaŃională a Monumentelor Istorice este un valorilor interesului general, administraŃia publică va fi supusă unor
organism ştiinŃific, consultativ şi de avizare care funcŃionează pe forme de control social din partea cetăŃenilor şi a mass-media.
lângă Ministerul Culturii şi Cultelor, formată din personalităŃi şi Ca sistem organizat, administraŃia publică realizează ea
specialişti atestaŃi în domeniul protejării şi punerii în valoare a însăşi diverse forme de autocontrol, de control ierarhic şi de
monumentelor istorice. control de tutelă.
Ordinul de clasare poate fi contestat la Ministerul Culturii O altă formă de control este reprezentată de controlul de
şi Cultelor, iar soluŃia dată poate fi atacată la instanŃa de legalitate exercitat de instanŃele judecătoreşti asupra actelor
contencios administrativ, în condiŃiile legii. administrative emise/adoptate de organele administraŃiei publice.

SecŃiunea a 2-a Clasificarea


formelor de control

O primă clasificare, Ia care ne-am referit tangenŃial, este


după natura organului de control, în raport de care există:
- controlul legislativ sau politic, exercitat de către Parlament,
prin anchete efectuate de comisiile de specialitate ale celor două
Camere, prin interpelări şi întrebări puse membrilor Guvernului etc;
82 83
- controlul executiv sau administrativ, care este executat de SecŃiunea a 3-a Elementele
organe de control din cadrul sistemului administraŃiei publice; componente ale controlului
- controlul judecătoresc, care este exercitat de către
instanŃele judecătoreşti asupra legalităŃii actelor administrative. Indiferent de forma de control şi de natura organului de
Sub aspectul regimului juridic al activităŃii de verificare, control, controlul care este exercitat asupra activităŃii organelor
executată de către organul de control, există controlul administraŃiei publice are trei elemente principale: baza de
jurisdicŃional şi controlul nejurisdicŃional. referinŃă a controlului, obiectul controlului şi operaŃiunile de
Controlul jurisdicŃional se realizează cu ocazia şi în cadrul control propriu-zise73.
soluŃionării unui litigiu în care se pune problema ilegalităŃii unui Baza de referinŃă a controlului este constituită din
act administrativ, emis sau adoptat în cadrul activităŃii organelor aspectele pe care organul de control va trebui să le verifice în
administraŃiei publice. Această activitate de jurisdicŃie poate fi cadrul activităŃii de control. Baza de referinŃă a controlului va
realizată de către organe, comisii etc, specializate, din cadrul putea fi mai largă sau mai restrânsă, în raport cu numărul
sistemului administraŃiei publice (spre exemplu, în cadrul aspectelor din activitatea organelor administraŃiei publice care
Caselor judeŃene de pensii în materia asigurărilor sociale, în cadrul sunt vizate prin acŃiunea de control.
Ministerului FinanŃelor Publice pentru contestarea actelor Astfel, în baza de referinŃă a controlului pot fi incluse
obiectivele, Ńintele principale pe care organul administraŃiei
administrativ-fiscale etc.) sau de către adevărate organe jurisdicŃio-
publice trebuie să le atingă în cadrul activităŃii desfăşurate.
nale administrative, cum au fost colegiile jurisdicŃionale, secŃia
De asemenea, în baza de referinŃă se includ elemente
jurisdictională şi alte complete specializate din cadrul sistemului privind resursele şi mijloacele folosite de organele administraŃiei
CurŃii de Conturi72. publice pentru realizarea obiectivelor fixate pentru activitatea
Această formă de control, aşa cum vom arăta într-un lor, în raport cu eficienŃa şi rentabilitatea cu care au fost folosite.
capitol viitor, se realizează şi de către instanŃele judecătoreşti, în Totodată, în baza de referinŃă se includ elemente privind
baza unei reglementări speciale: Legea nr.554/2004. procedeele folosite pentru atingerea obiectivelor activităŃii, în
Controlul nejurisdicŃional este exercitat în afara oricărui raport cu legalitatea acelor procedee şi oportunitatea lor.
litigiu, ca o atribuŃie curentă realizată din oficiu sau la sesizare. în sfârşit, dar nu în ultimul rând, în baza de referinŃă a
Această formă de control poate fi exercitată atât de către organe controlului vor intra elemente care privesc calitatea activităŃii
din afara sistemului administraŃiei publice, cum este controlul organului administraŃiei publice, în raport cu promptitudinea,
realizat de puterea legislativă, cât şi, în principal, de către organe operativitatea, eficienŃa etc. cu care sunt realizate sarcinile ce
de control din cadrul sistemului administraŃiei publice, fiind le-au fost date.
vorba de controlul administrativ. Obiectul controlului este dat de totalitatea elementelor
asupra cărora acesta se va exercita: resursele umane, mijloacele
materiale, resursele financiare.
Astfel, mijloacele materiale şi resursele financiare sunt
72
Ca urmare a revizuirii ConstituŃiei din 1991, activitatea
supuse controlului în ceea ce priveşte atât existenŃa lor, cât şi
jurisdictională a fost eliminată din sistemul CurŃii de Conturi şi, prin 73
O.U.G. nr.l 17/2003, s-a procedat la transferarea acesteia la instanŃele Alexandru NegoiŃă, Drept administrativ şi elemente de ştiinŃa
de contencios administrativ şi fiscal din sistemul puterii judecătoreşti. administraŃiei, Bucureşti, 1981, p.311
84 85

1
modul de folosire a acestora. în cazul resurselor umane, controlul 4.1. Controlul administrativ intern se exercită de către
va urmări calitatea şi însuşirile profesionale, dar şi eficienŃa cu care I structuri sau funcŃionari din interiorul autorităŃii a cărei activitate
acestea sunt folosite pentru realizarea obiectivelor activităŃii. este verificată şi se poate realiza, fie din oficiu, adică la iniŃiativa
OperaŃiunile de control sunt mijloacele şi procedeele prin conducerii ierarhice, fie la sesizarea oricui, caz în care este
care organul de control cercetează conformitatea obiectului | vorba de un recurs graŃios.
controlat cu elementele cuprinse în baza de referinŃă. Controlul intern poate avea caracter general, caz în care
OperaŃiunile de control pot fi simple sau complexe, după cum Ieste verificată întreaga activitate dintr-o anumită perioadă, ori
elementele din baza de referinŃă comportă un grad mai mic sau mai poate avea caracter specializat, când sunt verificare aspecte
mare de apreciere şi de tehnicitate din partea organului de control. strict
Astfel, controlul de gestiune, controlul de audit financiar, | determinate ale activităŃii.
controlul de dosare etc. vor include operaŃiuni materiale de Acest control are caracter permanent şi vizează întreaga
verificare a existenŃei sau inexistenŃei unor elemente concrete, | activitate şi toate componentele organelor administraŃiei publice.
comensurabile, evaluabile etc. In ceea ce priveşte recursul graŃios, ca formă a controlului
Controlul de legalitate include operaŃiuni mai complexe de j intern iniŃiat la sesizarea persoanei vătămate printr-un act
control, pentru că aceste acŃiuni presupun cunoaşterea completă administrativ, aşa cum vom vedea ulterior, el reprezintă o
a reglementărilor legale referitoare la activitatea supusă condiŃie
controlului, fiind necesare nu numai specializarea persoanelor j necesara prealabilă folosirii acŃiunii în contencios administrativ.
care exercită aceste operaŃiuni de control, dar şi specializarea Recursul graŃios este sesizarea pe care persoana vătămată o
structurii autoare a controlului. jface organului emitent al actului administrativ, încercând astfel
De asemenea, există un mare grad de complexitate în cazul ca, pe cale amiabilă74, să determine organul emitent să-şi retragă
operaŃiunilor de control care vizează oportunitatea activităŃii actul administrativ, spre deosebire de recursul ierarhic, când
organelor administraŃiei publice în raport cu rentabilitatea, persoana vătămată se adresează organului ierarhic superior celui
eficienŃa, operativitatea, actualitatea etc. activităŃii controlate. I care a emis actul administrativ socotit vătămător.

4.2. Controlul administrativ extern este exercitat de către


SecŃiunea a 4-a Ipersoane sau structuri din afara autorităŃii verificate, dar care fac
Controlul exercitat din interiorul sistemului organelor I parte din sistemul administraŃiei publice, putând fi:
administraŃiei publice. Controlul administrativ a) Controlul ierarhic, care este exercitat de organe
supraor-
Controlul administrativ este controlul exercitat în cadrul I donate autorităŃii controlate, dar care fac parte din cadrul aceluiaşi
sistemului organelor administraŃiei publice prin care activitatea subsistem al administraŃiei publice, cum este controlul exercitat de
organelor administraŃiei publice se autoreglează fie prin corpul de control al ministrului asupra activităŃii unui serviciu public
controlul intern, fie prin formele controlului extern ori prin | deconcentrat la nivel judeŃean al ministerului respectiv.
controlul de tutelă administrativă exercitat de Guvern, prin b) Controlul extern specializat, care este exercitat din afara
prefecŃi, asupra autorităŃilor administraŃiei publice locale, sau I autorităŃii verificate, dar şi din afara subsistemului din care face parte
autoritatea verificată, cum este controlul exercitat de inspecŃiile,
controlul exercitat prin jurisdicŃiile administrative.
inspectoratele de stat, Garda Financiară, Garda de Mediu etc.
86
74
Gh. GuŃu, op. cit., p.356: gratia, ae - prietenie, simpatie (in
! gratiam redire cum al'iquo — a se împăca cu cineva).
87
4.3. Controlul ierarhic necesită o prezentare suplimentară Controlul ierarhic posterior intervine după ce activitatea
fiind o parte esenŃială a activităŃii de conducere în cadrul organului sau funcŃionarului subordonat s-a realizat. Această
sistemului administraŃiei publice, fiind exercitat în cadrul modalitate de control ierarhic prezintă avantajul că stimulează
raporturilor de subordonare, care se formează între componentele iniŃiativa organului şi funcŃionarului ierarhic inferior, având şi
acestui sistem, cât şi în cadrul subsistemelor care formează riscul intervenirii după ce greşeala s-a produs deja.
ansamblul sistemului organelor administraŃiei publice. Din punct de vedere al transparenŃei, controlul ierarhic se
Controlul ierarhic, numit şi recurs ierarhic, poate fi poate realiza în mod inopinat sau anunŃat.
declanşat pe baza unei sesizări sau a unei reclamaŃii, pe care Controlul ierarhic se poate realiza în mod inopinat, atunci
persoana vătămată o face împotriva unui act administrativ emis când se urmăreşte să se vadă în ce măsură sunt respectate
de un organ subordonat ierarhic. dispoziŃiile legale în vigoare sau când sunt reclamaŃii, sesizări sau
Deci, recursul ierarhic reprezintă, în acest caz, o plângeri împotriva celor a căror activitate urmează să fie controlată.
posibilitate care este pusă de lege la dispoziŃia celor vătămaŃi în Controlul ierarhic se poate realiza şi pe baza unei înştiinŃări
drepturile şi interesele lor legitime prin actele administrative, prealabile, atunci când acŃiunea de control face parte din
posibilitate pe care aceştia o pot folosi mai înainte de a se adresa programul activităŃii de control a organului superior ierarhic.
instanŃei de contencios administrativ. Din punct de vedere al componenŃei organului de control,
Dar, controlul ierarhic se exercită, în mod preponderent, controlul ierarhic se poate realiza ca un control individual sau ca
din oficiu, ca parte a activităŃii de conducere şi îndrumare pe un control de echipă.
care organele ierarhic superioare o exercită în raport cu Activitatea de control ierarhic se poate realiza în mod
activitatea organelor ierarhic inferioare. individual sau se poate realiza ca un control de echipă, care
Obiectul controlului ierarhic poate cuprinde toate aspectele prezintă avantaje în ceea ce priveşte calitatea, obiectivitatea şi
activităŃii organelor administraŃiei publice, caz în care va fi vorba reducerea posibilităŃilor de corupere din partea celor controlaŃi.
de un control general, sau poate cuprinde doar unele aspecte ale Efectele controlului ierarhic, prin complexitatea lor, sunt în
activităŃii, caz în care va fi vorba de un control tematic. măsură să asigure eficienŃa activităŃii administrative supuse
Controlul ierarhic poate avea un caracter continuu, atunci controlului.
când funcŃionarii ierarhic superiori verifică activitatea celor Astfel, autorul controlului poate impune refacerea actului
subordonaŃi, sau poate avea un caracter discontinuu, precum în administrativ, precum şi a operaŃiunilor administrative şi
cazul controlului ierarhic realizat de către organul ierarhic materiale care au stat la baza emiterii actului, fie pentru motive
superior la anumite intervale de timp. de legalitate, fie pentru motive de oportunitate.
Din punct de vedere al momentului în care este exercitată De asemenea, autorul controlului poate dispune măsuri de
activitatea de control, controlul ierarhic poate fi anterior, sancŃionare disciplinară împotriva celor care se fac vinovaŃi de
concomitent sau posterior. săvârşirea unor abateri disciplinare, ori poate sesiza autoritatea
Controlul anterior sau prealabil este controlul ierarhic care disciplinară competentă să ia astfel de sancŃiuni.
intervine când funcŃionarul inferior urmează să înfăptuiască în fine, autorul controlului ierarhic va putea lua măsurile
operaŃiuni materiale sau administrative, ori să emită acte juridice. legale prin care să fie modificată situaŃia juridică a structurii
Controlul concomitent se realizează în acelaşi timp cu administrative controlate sau va face propuneri organelor
desfăşurarea activităŃii controlate. Ambele modalităŃi ale competente în acest sens.
controlului ierarhic sunt frecvente, având avantajul că oferă
posibilitatea prevenirii greşelilor din activitatea subordonaŃilor. 88
4.4. Controlul de tutelă administrativă este controlul 4.5. Controlul exercitat prin jurisdicŃiile administrative
exercitat de Guvern, în calitate de conducător general al adminis- este forma de control care se realizează prin organe cu atribuŃii
traŃiei publice, asupra legalităŃii actelor administrative ale jurisdicŃionale aflate în sistemul organelor administraŃiei
autorităŃilor administraŃiei publice locale, realizat prin prefecŃii publice. Această formă de control vizează doar legalitatea unor
judeŃelor, potrivit Legii nr. 340/2004 şi Legii nr. 554/2004. categorii de acte administrative expres prevăzute prin legea care
în situaŃia în care prefectul, prin aparatul propriu instituie acest tip de control.
specializat, apreciază că un act administrativ adoptat sau emis Controlul exercitat prin jurisdicŃiile administrative se
de către o autoritate a administraŃiei publice locale este nelegal, concretizează în actele administrativ jurisdicŃionale, la care ne-am
el va sesiza instanŃa de contencios administrativ competentă,
efectele actului respectiv fiind suspendate de drept până la referit mai sus, supuse şi ele controlului instanŃelor judecătoreşti.
soluŃionarea irevocabilă a cauzei. Aşa cum am arătat, acest tip de control a fost exercitat până la
Caracteristic acestui tip de control este faptul că priveşte revizuirea din anul 2003 a ConstituŃiei din anul 1991, prin organele
activitatea unor autorităŃi şi instituŃii autonome, fiind exercitat jurisdicŃionale din sistemul CurŃii de Conturi. Ulterior, s-a susŃinut
de către Guvern. că activitatea de soluŃionare a contestaŃiilor formulate împotriva
Astfel, potrivit art.121 alin.(2) din ConstituŃie, republicată, actelor administrativ-fiscale, potrivit prevederilor Codului de
consiliile locale şi primarii funcŃionează ca autorităŃi administrative procedură fiscală, ar fi o jurisdicŃie specială administrativă prin
autonome în raport cu Guvernul, dar asupra activităŃii lor acesta care se realizează acest tip de control75.
exercită un control de tutelă administrativă prin prefecŃi. într-o altă opinie , cu care suntem de acord şi care a fost
Baza de referinŃă a controlului de tutelă administrativă confirmată şi de Curtea ConstituŃională77, precum şi de
vizează în mod exclusiv legalitatea actelor administrative pe care le reformularea art.174 din Codul de procedură fiscală , s-a
adoptă sau le emit autorităŃile administraŃiei publice locale. Această susŃinut că această contestaŃie are natura juridică a unui recurs
formă de control se exercită în cadrul unor termene de care este administrativ, adică este o cale administrativă de atac împotriva
legată exercitarea acŃiunii în contencios administrativ.
Ca o inovaŃie a Legii nr.554/2004, la art.3, cu denumirea actului administrativ-fi scai socotit nelegal de către contribuabil.
marginală: Tutela administrativă, s-a prevăzut la alin.(2) că
AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici poate ataca în faŃa
instanŃei de contencios administrativ actele autorităŃilor publice
centrale şi locale prin care se încalcă legislaŃia privind funcŃia 75
publica, în condiŃiile acestei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Dacian Cosmin Dragoş, Procedura contenciosului administrativ,
Statutul funcŃionarilor publici, republicată. Editura AII Beck, Bucureşti, 2002, p.141
76
Folosirea denumirii de tutelă administrativă în cazul acŃiunii Adrian Fanu-Moca, ConsideraŃii în legătură cu natura juridică a
exercitate de AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici este contenciosului fiscal\ în „Revista de Drept Comercial" nr,10/2002
77
acoperită ştiinŃific doar atunci când sunt vizate actele autorităŃilor Decizia nr.409/2004, publicată în „Monitorul Oficial al
administraŃiei publice locale, care sunt autonome faŃă de României", Partea I, nr.I063 din 16 noiembrie 2004 şi Decizia
administraŃia guvernamentala, precum şi actele autorităŃilor nr,478/2004, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
administrative autonome ale administraŃiei publice centrale, care nu nr.69 din 20 ianuarie 2005
12
sunt subordonate Guvernului. Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea O.G. nr.92/2003 privind
Codul de procedură fiscală, publicată în „Monitorul Oficial al
României". Partea I, nr.465 din 25 mai 2004
90 91
SecŃiunea a 5-a De asemenea, Guvernul este demis în cazul în care şi-a
Controlul neadministrativ al activităŃii organelor angajat răspunderea în faŃa Camerei DeputaŃilor şi Senatului, în
administraŃiei publice şedinŃă comună, asupra unui program, a unei declaraŃii de
politică generală sau a unui proiect de lege şi o moŃiune de
Aşa cum am precizat, activitatea organelor administraŃiei cenzură a fost votată.
publice poate fi supusă unor diverse forme de control administrativ Controlul parlamentar prezintă următoarele caracteristici:
- controlul parlamentar se exercită asupra tuturor
exercitat de organe de control aparŃinând sistemului administraŃiei autorităŃilor administrative guvernamentale, autonome şi locale;
publice, dar poate fi supusă şi altor forme de control, exercitate de - controlul parlamentar cuprinde întreaga activitate
organe din afara sistemului organelor administraŃiei publice, cum executiv-administrativă a acestor autorităŃi;
sunt: controlul parlamentar sau politic şi controlul de legalitate - controlul parlamentar este un control complet, putând
exercitat de organele puterii judecătoreşti. viza atât legalitatea, cât şi oportunitatea activităŃilor;
- controlul parlamentar este exercitat, de regulă, ulterior
5.1. Controlul parlamentar realizării activităŃilor vizate;
- controlul parlamentar nu este un control exclusiv, ci se
poate^completa şi cu alte forme de control.
^ Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
în afara formelor directe, nemijlocite, prin care puterea
român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării, care aprobă legislativă exercită controlul asupra întregului sistem al organelor
componenŃa Guvernului şi programul de guvernare. administraŃiei publice, Parlamentul realizează şi forme indirecte de
Potrivit art.ll 1 alin.(l) din ConstituŃie, republicată, Guvernul control asupra administraŃiei publice, prin intermediul unor
şi celelalte organe ale administraŃiei publice, în cadrul controlului instituŃii care funcŃionează ca autorităŃi administrative autonome
parlamentar al activităŃii lor, sunt obligate să prezinte informaŃiile faŃă de Guvern, dar care manifestă diverse relaŃii de dependenŃă
şi documentele cerute de Camera DeputaŃilor, de Senat sau de faŃă de puterea legislativă, mai subtile sau mai evidente, aşa cum
comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinŃilor acestora. am arătat în prima parte a cursului79.
De asemenea, Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au
obligaŃia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate 5.2. Avocatul Poporului
de deputaŃi sau de senatori, în condiŃiile prevăzute de
ca ,80
regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, Camera
InstituŃia Avocatului Poporului este definită de lege
DeputaŃilor sau Senatul putând adopta o moŃiune simplă prin
fiind autoritatea publică autonomă şi independentă având drept
care sâ-şi exprime poziŃia cu privire la o problemă de politică scop apărarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃenilor în raporturile
internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a acestora cu autorităŃile publice.
făcut obiectul unei interpelări.
Mai mult, potrivit art.113 alin.(l) din ConstituŃie, republicată, 79
Emanuel Albu, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei,
Camera DeputaŃilor şi Senatul, în şedinŃă comună, pot retrage Partea I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005, p. 184
încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moŃiuni de şi urm.
cenzură, cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor. 80
Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea
instituŃiei Avocatul Poporului, republicată în „Monitorul Oficial al
92 României", Partea I, nr.844 din 15 septembrie 2004
93
Deci, activitatea Avocatului Poporului are drept scop drepturile acesteia să reformeze sau să revoce actul administrativ şi
apărarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃenilor, aşa cum ele sunt să repare pagubele produse, precum şi să repună persoana lezată
prezentate şi definite în ConstituŃie şi în celelalte legi, iar nu şi a în situaŃia anterioară, iar autorităŃile publice sunt obligate să ia
simplelor interese, chiar legitime ale acestora. măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităŃilor constatate,
Pe de alta parte, activitatea de control a Avocatului repararea pagubelor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au
Poporului se exercită în legătură cu raporturile dintre cetăŃeni şi favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi să informeze
autorităŃile publice, cu precădere autorităŃi administrative. despre aceasta pe Avocatul Poporului.
Rezultă că activitatea de verificare exercitată de Avocatul Avocatul Poporului are competenŃa să sesizeze Guvernul
Poporului, privind respectarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃenilor, cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraŃiei
are ca obiect doar acte şi fapte ilegale îndeplinite în regim de putere publice centrale şi al prefecŃilor şi, dacă Guvernul nu se
publică, iar nu activităŃi realizate în regim de drept privat. conformează, Avocatul Poporului va comunica Parlamentului
Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizează activitatea situaŃia respectivă.
atât a organelor administraŃiei publice, cât şi a altor instituŃii Coroborând prevederile legii proprii cu cele ale Legii
publice şi servicii publice, precum şi a instituŃiilor de interes public, nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, rezultă că
Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit
care, prin actele şi faptele lor ilegale, au adus atingere drepturilor şi
legii sale organice, în baza unei sesizări a unei persoane fizice,
libertăŃilor cetăŃenilor. dacă apreciază că ilegalitatea actului sau excesul de putere al
Nu fac obiectul activităŃii instituŃiei Avocatul Poporului şi vor autorităŃii administrative nu poate fi înlăturat decât prin justiŃie,
fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera poate sesiza instanŃa competentă de contencios administrativ de
DeputaŃilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaŃilor Ia domiciliul petentului.
şi senatorilor, ale Preşedintelui României şi ale Guvernului, precum De asemenea, după revizuirea ConstituŃiei din 1991, Avocatul
şi ale CurŃii ConstituŃionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ Poporului are competenŃa să sesizeze Curtea ConstituŃională asupra
şi ale autorităŃii judecătoreşti. constituŃionalităŃii legilor (art.146 lita) din ConstituŃie, republicată,
In exercitarea atribuŃiilor legale, Avocatul Poporului emite şi să ridice direct excepŃia de neconstituŃionalitate privind legile şi
recomandări, care nu pot fi supuse controlului parlamentar şi ordonanŃele (art.146 lit.d) din ConstituŃie, republicată.
nici controlului judecătoresc.
Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează 5.3. Curtea de Conturi
autorităŃile administraŃiei publice asupra ilegalităŃii actelor sau
faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea Curtea de Conturi a fost definită în literatura de specialitate
organelor administraŃiei publice şi emiterea tardivă a actelor. ca fiind o autoritate administrativă autonomă faŃă de puterea
Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să executiv-administrativă, dar cu relaŃii speciale de dependenŃă
ceară autorităŃilor administraŃiei publice orice informaŃii sau faŃă de Parlament*1.
documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraŃii de la
conducătorii autorităŃilor administraŃiei publice şi de la orice
Sl
funcŃionar care poate da informaŃiile necesare soluŃionării cererii. Tudor Drăganu, TendinŃe de limitare a rolului în Stat al
în cazul în care, în urma cercetărilor făcute, Avocatul Guvernului prin multiplicarea exagerată a autorităŃilor centrale
Poporului constată că plângerea persoanei lezate este întemeiată, el autonome ale administraŃiei publice, în „Revista de Drept Comercial"
va cere în scris autorităŃii administraŃiei publice care a încălcat nr.12/2000, p.68 şi nr.1/2001, p.28, Emanuel Albu, AdministraŃia
ministerială în România, Editura Atl Beck, Bucureşti, 2004, p.200 şi
94 urm.
• 95
Legea de organizare şi funcŃionare82 defineşte Curtea de - situaŃia, evoluŃia şi modul de administrare a patrimoniului
Conturi ca fiind instituŃia supremă de control financiar asupra public şi privat al statului şi al unităŃilor administrativ-teritoriale de
modului de formare, administrare şi întrebuinŃare a resurselor către instituŃiile publice, regiile autonome, companiile şi societăŃile
financiare ale statului şi ale sectorului public, funcŃionând pe lângă naŃionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care
Parlament şi desfăşurându-şi activitatea în mod independent. fac parte din proprietatea publică;
Totuşi, aşa cum rezultă din art.2 alin.(2) din lege, Parlamentul - constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare
poate stopa controlul iniŃiat de Curtea de Conturi din oficiu, atunci privind protecŃia mediului, îmbunătăŃirea calităŃii condiŃiilor de
când apreciază că organul de control şi-a depăşit competenŃa, viaŃă şi de muncă;
putând interveni, astfel, în activitatea CurŃii de Conturi. - utilizarea fondurilor puse la dispoziŃia României de către
Curtea de Conturi îşi exercită funcŃiunea de control asupra Uniunea Europeană prin Programul SAPARD şi a cofinanŃârii
modului de formare, de administrare şi de întrebuinŃare a aferente;
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum - utilizarea fondurilor provenite din asistenŃa financiară
şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat acordată României de Uniunea Europeană şi din alte surse de
al statului şi al unităŃilor administrativ-teritoriale, urmărind finanŃare internaŃională;
respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti, - alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenŃa
precum şi calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al
CurŃii.
economicităŃii, eficienŃei şi eficacităŃii.
în acest scop, Curtea de Conduri controlează: Sunt supuse controlului CurŃii de Conturi:
- formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale - statul şi unităŃile administrativ-teritoriale, în calitate de
bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităŃilor persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituŃiile lor
administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între publice, autonome sau neautonome;
aceste bugete; - Banca NaŃională a României;
- constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale -regiile autonome;
- societăŃile comerciale la care statul, unităŃile administrativ-
şi a fondurilor de tezaur;
- formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaŃia teritoriale, instituŃiile publice sau regiile autonome deŃin, singure
garanŃiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul
- utilizarea alocaŃiilor bugetare pentru investiŃii, a social;
subvenŃiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar - organismele autonome de asigurări sociale sau de altă ■
din partea statului sau a unităŃilor administrativ-teritoriale; natură care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim
- constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice legal obligatoriu, în condiŃiile în care prin lege sau prin statutele
de către autorităŃile administrative autonome şi de către lor se prevede acest lucru.
instituŃiile publice înfiinŃate prin lege, precum şi de către Totodată, Curtea de Conturi poate efectua controale şi la
organismele autonome de asigurări sociale ale statului; alte persoane juridice decât cele de mai sus, dacă acestea:
- beneficiază de garanŃii guvernamentale pentru credite, de
82
Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de subvenŃii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a
Conturi, republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea 1, unităŃilor administrativ-teritoriale sau a instituŃiilor publice;
nr. 116 din 16 martie 2000 96
97
- administrează, în baza unui contract de concesiune sau
închiriere, bunuri aparŃinând domeniului public sau privat al
statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale; CAPITOLUL VI
- nu îşi îndeplinesc obligaŃiile financiare către stat, unităŃile
administrativ-teritoriale sau instituŃiile publice, verificările CONTROLUL JUDECĂTORESC.
efectuându-se împreună cu reprezentanŃii instituŃiilor competente în CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
domeniul supus controlului;
- sunt societăŃi de investiŃii financiare, asociaŃii şi fundaŃii SecŃiunea 1 Necesitatea
care utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua controlului j udecătoresc
în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri.
De asemenea, Curtea de Conturi are competenŃa să verifice Principiul constituŃional al separaŃiei puterilor în stat
şi să analizeze legalitatea concesionării sau închirierii de bunuri înseamnă nu numai abŃinerea oricărei puteri de a se amesteca în
proprietate publică. atribuŃiile rezervate altei puteri, dar implică şi colaborarea
în concluzie, în ceea ce priveşte activitatea administraŃiei permanentă a puterilor legislativă, executivă şi judecătorească,
publice, Curtea de Conturi exercită un control ulterior de legalitate şi precum şi exercitarea unor forme de control reciproc permanent,
de oportunitate privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice. în condiŃiile legii.
Mai trebuie menŃionat că, până la revizuirea ConstituŃiei din AdministraŃia publică este activitatea desfăşurată de
1991 şi adoptarea O.'lLG. nr.117/200383, Curtea de Conturi a organele executive pe baza legii, în scopul organizării executării ,
exercitat şi un control jurisdicŃional asupra activităŃii organelor şi pentru executarea în concret a legii.
administraŃiei publice, dar această competenŃă a fost transferată Conformitatea cu legea a activităŃii organelor administraŃiei
SecŃiilor de contencios administrativ şi fiscal de la instanŃele publice este verificată, în ultimă instanŃă, prin controlul exercitat
judecătoreşti. de organele judecătoreşti. Astfel, potrivit art.52 alin.(l) şi (2) din
ConstituŃie, republicată, „Persoana vătămată într-un drept al
său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluŃionarea în termenul legal a
unei cereri, este îndreptăŃită să obŃină recunoaşterea dreptului
pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea
pagubei. CondiŃiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc
prin lege organică".
Necesitatea acestei forme de control se justifică şi prin faptul ■■
că, în multe situaŃii, organul emitent sau cel ierarhic superior nu .
înlătură, în urma exercitării recursului graŃios sau recursului
K3
ierarhic, actele administrative emise cu încălcarea prevederilor
O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activităŃii jurisdicŃionale legii, ceea ce are drept urmare vătămarea drepturilor şi intereselor
şi a personalului instanŃelor CurŃii de Conturi de către instanŃele legitime ale celor administraŃi.
judecătoreşti, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
nr.752 din 27 octombrie 2003 98
99
Astfel, controlul judecătoresc se constituie în ultimul Deci, controlul judecătoresc are ca obiect soluŃionarea
mijloc juridic pus la dispoziŃia celor vătămaŃi, persoane fizice litigiilor care se nasc între administraŃie şi particulari, persoane
sau juridice, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime fizice sau juridice, în legătură cu organizarea executării legii şi
care au fost vătămate prin activitatea abuzivă a organelor executarea în concret a acesteia, prin actele administrative emise
administraŃiei publice. sau adoptate de organele administraŃiei publice.
In cadrul acestei forme de control, instanŃele judecătoreşti
SecŃiunea a 2-a Baza de referinŃă nu vor putea verifica aspecte legate de oportunitatea emiterii
a controlului judecătoresc actului administrativ atacat, dar vor putea cerceta dacă dreptul de
apreciere a fost exercitat de către organul emitent cu respectarea
Aşa cum am arătat, baza de referinŃă a oricărei forme de legii. Astfel, instanŃele de contencios administrativ vor condamna
control este constituită din aspectele pe care organul de control organul administrativ care şi-a exercitat dreptul de apreciere cu
va trebui să le verifice în cadrul activităŃii de control. abuz de putere sau dacă dreptul de apreciere s-a materializat într-un
Astfel, în baza de referinŃă a controlului judecătoresc intră refuz nejustificat.
toate componentele activităŃii de organizare şi de executare în
concret a legii, inclusiv competenŃa dată prin lege pentru
realizarea acestei activităŃi adminîstrativ-executive. SecŃiunea a 4-a Caracteristicile
Deci, controlul judecătoresc se va extinde asupra tuturor generale ale controlului judecătoresc
subiectelor care au competenŃe în domeniul activităŃilor de
organizare şi de executare în concret a legii realizate în sistemul Controlul judecătoresc se exercită numai asupra actelor
organelor administraŃiei publice. administrative şi asupra celor asimilate acestora, iar nu şi asupra
Dar, controlul judecătoresc se extinde şi asupra subiectelor celorlalte activităŃi ale organelor administraŃiei publice.
de drept care au competenŃă în acest domeniu, chiar dacă Controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autorităŃilor
activitatea de organizare şi de executare a legii se realizează în administrative: guvernamentale, autonome, locale şi asupra
sistemele unor alte puteri constituite în stat (puterea legislativă şi |instituŃiilor de interes public, în ceea ce priveşte legalitatea actelor
puterea judecătorească), ori este vorba de activitatea desfăşurată administrative emise sau adoptate. Mai mult, aşa cum am
de instituŃiile de interes public pe baza legii (de exemplu, amintit, controlul judecătoresc vizează actele administrative
universităŃile particulare etc). emise şi de autorităŃi aparŃinând puterii legislative şi puterii
■IC
judecătoreşti, supuse regimului de drept administrativ.
SecŃiunea a 3-a (
Controlul judecătoresc vizează exclusiv legalitatea actelor
Obiectul controlului judecătoresc administrative supuse controlului, nu şi oportunitatea sau
eficienŃa acestora.
Controlul judecătoresc asupra activităŃii de organizare a Controlul judecătoresc este exercitat ulterior adoptării sau
executării legii şi de executare în concret a acesteia se emiterii actului administrativ şi se desfăşoară pe baza unei
deosebeşte de controlul administrativ sau parlamentar, care proceduri speciale.
vizează toate aspectele activităŃii organelor administraŃiei Controlul judecătoresc are un caracter subsidiar, în sensul
publice, în timp ce controlul judecătoresc vizează doar că este precedat de o procedură prealabilă în faŃa organelor
legalitatea actelor administrative supuse controlului.
101
100
administraŃiei publice: recursul graŃios, recursul ierarhic sau o în literatura administrativă veche ' s-a făcut distincŃie între
jurisdicŃie administrativă specială, în cadrul căreia actul noŃiunea materială a contenciosului administrativ şi noŃiunea
administrativ poate fi retras sau desfiinŃat de către organul formal-organică. Astfel, în sens material, prin contencios
emitent sau organul competent al administraŃiei publice. administrativ se înŃelege totalitatea litigiilor care trebuie soluŃionate,
iar în sens formal-organic, prin contencios administrativ se înŃelege
SecŃiunea a 5-a NoŃiunea de totalitatea instanŃelor judecătoreşti cărora le revine competenŃa de
contencios administrativ soluŃionare a litigiilor respective.
Acelaşi autor86 stabilea ramurile contenciosului administrativ,
Din punct de vedere al naturii litigiilor cu care sunt în raport cu constatările făcute de instanŃă în hotărârea pronunŃată şi
învestite instanŃele aparŃinând puterii judecătoreşti, există: în raport cu decizia, soluŃia pronunŃată. Astfel, din punct de vedere
Contenciosul de drept comun, care este format din al constatării făcute de judecător, contenciosul administrativ este
totalitatea litigiilor de natură civilă, comercială şi penală de obiectiv sau subiectiv.
competenŃa instanŃelor judecătoreşti. Contenciosul obiectiv este contenciosul în cadrul căruia
Contenciosul administrativ, care este alcătuit din judecătorul este învestit şi competent să cerceteze conformitatea
totalitatea litigiilor de natură administrativă, născute în relaŃiile actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea, fără să fie
dintre administraŃie şi particulari, date în competenŃa instanŃelor preocupat dacă reclamantul a suferit sau nu o vătămare a
judecătoreşti. drepturilor sale subiective.
Potrivit profesorului Alexandru NegoiŃă, noŃiunea de Potrivit reglementării actuale a Legii nr.554/2004, ne aflăm
contencios administrativ are un sens larg şi un sens restrâns84. în faŃa unui contencios obiectiv în cazul acŃiunilor care pot fi
In sens larg, prin contencios administrativ se înŃelege exercitate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau
totalitatea litigiilor juridice dintre administraŃie şi cei administraŃi, AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici, când nu se cere ca
indiferent că este vorba de litigii de drept privat sau de drept public. un drept sau interes legitim al acestora să fi fost vătămat prin
In sens restrâns, noŃiunea de contencios administrativ se actul administrativ socotit nelegal.
referă numai la acele litigii juridice în care organele admi- Contenciosul subiectiv este contenciosul în cadrul căruia
nistraŃiei publice folosesc regimul juridic administrativ în baza judecătorul este învestit şi competent să constate existenŃa şi
competenŃei pe care le-o conferă legea. întinderea unor drepturi subiective al căror titular este
Art.2 alin.(l) lit.e) din Legea nr.554/2004 defineşte reclamantul, vătămate de către administraŃie. în acest caz,
contenciosul administrativ ca fiind activitatea de soluŃionare, de
judecătorul va trebui să constate în favoarea reclamantului, pe de
către instanŃele de contencios administrativ competente potrivit
o parte, existenŃa unui drept legal sau a unui interes legitime şi,
legii, a litigiilor în care cel puŃin una dintre părŃi este o autoritate
publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, pe de altă parte, că dreptul sau interesul legitim respectiv a fost
după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din vătămat de administraŃie prin actul administrativ atacat.
nesoluŃionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a
rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
S5
Alexandru NegoiŃă, op.cit, 1992, p.78 Constantin G. Rarincescu, Contenciosul administrativ român,
102 Bucureşti, 1936,p.32~33 ™ Idem, p.34-37
84
103
Astfel, potrivit art.1 alin.(l) din Legea nr.554/2004, orice - instanŃa, soluŃionând acŃiunea persoanei vătămate, poate,
persoană care se consideră vătămata într-un drept al său ori într-un după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să
interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act oblige autoritatea publică să emită un act administrativ ori să
administrativ sau prin nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri, elibereze un certificat, o adeverinŃă sau orice alt înscris;
se poate adresa instanŃei de contencios administrativ competente. - instanŃa este competentă să se pronunŃe şi asupra
Deci, potrivit reglementarii actuale, contenciosul administrativ legalităŃii actelor sau operaŃiunilor administrative care au stat la
este un contencios subiectiv, judecătorul fiind dator să cerceteze baza emiterii actului supus judecăŃii;
dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv, prevăzut de - în cazul soluŃionării cererii, instanŃa va hotărî şi asupra
lege, sau al unui interes legitim care să-i fi fost vătămat prin actul despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, dacă
administrativ vizat de acŃiunea prin care acesta a sesizat instanŃa de reclamantul a solicitat acest lucru.
contencios administrativ. De asemenea, atunci când obiectul acŃiunii îl formează un
Pe de altă parte, din punct de vedere al deciziei, al hotărârii contract administrativ, asimilat de lege actului administrativ,
luate de judecător, contenciosul administrativ poate fi contencios instanŃa poate:
administrativ de anulare şi contencios administrativ de plină - dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
jurisdicŃie. - obliga autoritatea publică să încheie contractul la care
Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul reclamantul este îndrituit;
administrativ în cadrul căruia judecătorul este competent să - impune uneia dintre părŃi îndeplinirea unei anumite
pronunŃe anularea sau modificarea actului administrativ constatat a obligaŃii;
fi nelegal, iară a se pronunŃa în legătură cu existenŃa sau întinderea - suplini consimŃământul unei părŃi, când interesul public o
pagubelor, în situaŃia în care acestea s-au produs, reclamantul cere;
păstrând dreptul de a se adresa ulterior instanŃei de drept comun. - obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale
O astfel de categorie de contencios administrativ a existat în şi morale.
competenŃa Consiliului de Stat la 1864 şi a înaltei CurŃi de CasaŃie Este astfel evident că intenŃia şi scopul legiuitorului au fost să
şi JustiŃie, la 1905, când repararea pagubelor produse prin actele acorde instanŃelor de contencios administrativ prerogative depline
administrative nelegale era de competenŃa instanŃelor de drept în cadrul unui contencios administrativ de plină jurisdicŃie.
comun, unde puteau fi cerute printr-o acŃiune ulterioară şi separată.
Contenciosul de plină jurisdicŃie este contenciosul SecŃiunea a 6-a EvoluŃia
administrativ în cadrul căruia instanŃa este competenta să contenciosului administrativ în România
realizeze o jurisdicŃie completă, judecătorul având prerogative să
se pronunŃe cu privire la anularea sau modificarea actului Pentru înŃelegerea reglementării actuale a contenciosului
administrativ constatat nelegal, dar va putea să dispună măsuri administrativ, considerăm necesară prezentarea pe scurt a
privind recunoaşterea unor drepturi subiective, restituiri de bunuri evoluŃiei istorice a acestei forme de jurisdicŃie.
sau valori, reintegrări în funcŃii publice, despăgubiri pentru daune
materiale şi/sau morale. 6.1. Perioada 1864-1866. Consiliul de Stat
In momentul de faŃă, ca şi în cazul reglementării anterioare
a Legii nr.29/1990, este reglementat un contencios administrativ în România modernă, după Unirea Principatelor, în
de plină jurisdicŃie, art.18 din Legea nr.554/2004 enumerând perioada 1864 - 1866, Consiliul de Stat, care a funcŃionat după
soluŃiile instanŃei de contencios administrativ: 104
105
modelul francez în cadrul puterii executive, avea şi atribuŃii de faŃa unei instanŃe de drept comun reclamantul invoca excepŃia de ■
soluŃionare a litigiilor dintre administraŃia publică şi particulari, nelegalitate a actului emis de administraŃie, judecătorul, care
cu privire la actele administrative nelegale şi vătămătoare. admitea o astfel de excepŃie, proceda la soluŃionarea cauzei şi se
Astfel, prin Legea privind Consiliul de Stat de la 1 februarie pronunŃa asupra despăgubirilor cerute fără a mai Ńine seama de actul
1864, pe lângă puterea executivă a fost înfiinŃat acest organ care era administrativ constatat ca fiind nelegal.
format dintr-un vicepreşedinte şi 9 membri numiŃi de Domnul
łării, care era preşedinte, deşi nu a prezidat niciodată acest organ87.
Consiliul de Stat avea atribuŃii legislative, pregătind 63. Perioada 1905 -1925
proiectele de legi, avea atribuŃii executive, fiind un organ
consultativ al Guvernului, precum şi atribuŃii de contencios în perioada următoare, prin legile din anii 1905, 1910 şi 1912,
administrativ. Astfel, potrivit art.51 din lege, particularii se puteau de modificare a Legii din 1861 a înaltei CurŃi de CasaŃie şi . ■ ■
adresa Consiliului de Stat atunci când erau vătămaŃi în interesele JustiŃie, s-a acordat SecŃiei a IH-a a înaltei CurŃi competenŃa de a /;■■*,
lor prin hotărâri ale miniştrilor, prin hotărâri sau acte de executare se pronunŃa, pe calea acŃiunii directe, asupra legalităŃii actelor
ale prefecŃilor sau ale altor agenŃi administrativi, ori prin hotărâri administrative.
date de comisiile de lucrări publice, dacă aceste măsuri Astfel, prin Legea din 30 iunie 1905 a fost înfiinŃată SecŃia
administrative erau date cu încălcarea legilor sau regulamentelor. a IH-a pentru contenciosul administrativ şi comercial, care,
De asemenea, particularii se puteau adresa Consiliului de Stat cu potrivit art.5, avea în materia contenciosului administrativ
cereri de interpretare a unui decret, a unei ordonanŃe sau a unui atribuŃii de a judeca recursurile:
regulament prin care se aducea atingere intereselor acestora. - contra deciziilor CurŃii de Conturi;
- contra deciziilor date în materie de expropriere pentru
cauză de utilitate publică;
6.2. Perioada 1866 - 1905 - contra deciziilor date în materie de pensii;
- contra hotărârilor judecătoreşti în materie administrativă
După intrarea în vigoare a ConstituŃiei din 1866, Consiliul sau fiscală, precum şi în materie de contravenŃii la legile fiscale,
de Stat a fost desfiinŃat şi, prin Legea pentru împărŃirea la legile monopolurilor statului şi la legea de urmărire, când prin
atribuŃiilor Consiliului de Stat din 9 iulie 1866, litigiile dintre legile speciale era deschisă calea recursului;
administraŃie şi administraŃi au fost trecute în competenŃa - contra deciziilor date de consiliile judeŃene sau comunale,
instanŃelor de drept comun, prevăzându-se că acestea puteau când se cerea înscrierea în buget a unei datorii certe, lichide şi
judeca potrivit regulilor comune. exigibile;
In lipsa unor prevederi legale exprese şi în prezenŃa ~ contra deciziilor CurŃilor de apel în cazurile prevăzute de
reglementărilor din art.108 şi 109 din Codul penal, care sancŃionau art.6 din Legea pentru organizarea şi administrarea teatrelor din
pe judecătorii care ar fi dispus suspendarea legilor, ori treceau peste România;
competenŃa lor şi opreau executarea actelor administraŃiei, - contra deciziilor CurŃilor de apel în cazurile prevăzute de .
instanŃele de drept comun şi-au recunoscut doar competenŃa de a art.10 din Legea asupra numelui;
judeca legalitatea actelor administrative pe cale de excepŃie, - contra regulamentelor şi ordonanŃelor făcute cu
precum şi de a judeca cererea de despăgubiri civile. Astfel, când în încălcarea legii de către puterea executivă centrală, judeŃeană,
Idem, p.74 comunală sau de alte autorităŃi publice, în afară de actele de
87 106 guvernământ;
107
- privind funcŃionarii inamovibili, numiŃi în mod legal, Spre deosebire de Legea din 30 iunie 1905, pentru a se
care ar fi înlocuiŃi, mutaŃi sau puşi în retragere în contra legii; evita acuzaŃia de neconstituŃionalitate, potrivit Legii din 16
- contra deciziilor şi ordonanŃelor prefecŃilor, primarilor şi februarie 1912, SecŃia a Hl-a a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie
altor autorităŃi publice, prin care s-ar viola un drept patrimonial, nu mai era competentă să dispună anularea actului administrativ,
precum şi contra refuzului acestor autorităŃi de a rezolva o cerere ci doar să-1 declare nelegal şi să ceară autorităŃii administrative
relativă la un asemenea drept88. să-1 desfiinŃeze sau să-1 modifice, în măsura în care vătăma
Este evident că legiuitorul a urmărit înfiinŃarea unui drepturile particularilor, sub sancŃiunea plăŃii unor daune, în
contencios administrativ de anulare, adică un mijîoc juridic favoarea reclamantului, pentru fiecare zi de întârziere.
pentru cercetarea legalităŃii actelor administrative pe calea unei
acŃiuni principale, înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie având
competenŃa sâ hotărască anularea actului administrativ nelegal, 6.4. Perioada 1925 - 1948
dar s-a urmărit şi păstrarea competenŃei instanŃelor inferioare de
drept comun. Astfel, instanŃele de drept comun păstrau aceeaşi După intrarea în vigoare a ConstituŃiei din 1923, prin
competenŃă de a judeca legalitatea actelor administrative pe cale Legea contenciosului administrativ din 1925 a fost consacrată în
de excepŃie şi de a acorda daune particularilor vătămaŃi în mod neechivoc instituŃia contenciosului administrativ, instanŃele
drepturile lor - art.45 din lege. de contencios administrativ dobândind o competenŃa deplină
Prin Legea din 24 martie 1910, s-a scos din competenŃa asupra legalităŃii actelor administrative.
SecŃiei a IlI-a a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie judecarea Temeiul adoptării Legii din 23 decembrie 1925 l-au constituit
cauzelor în materia contenciosului administrativ, care au fost prevederile art.99 şi art.107 din ConstituŃia din 1923, care stabileau
redate, prin art.74, în competenŃa instanŃelor de drept comun, iară a ca principii constituŃionale că cei vătămaŃi printr-un decret
se mai recunoaşte, în favoarea acestora, prerogativa anulării actelor sau printr-o dispoziŃie semnată sau contrasemnată de un ministru
administrative. In expunerea de motive a acestei legi s-a motivat că aveau dreptul să obŃină despăgubiri, precum şi că instituŃia
Legea din 1905, care acorda instanŃei de contencios administrativ contenciosului administrativ urma să fie reglementată printr-o
competenŃa de anulare a actelor administrative, aducea o atingere lege specială. Astfel, potrivit art.l din Legea din 1925, oricine se
brutală principiului separaŃiei puterilor în stat89. pretinde vătămat în drepturile sale printr-un act administrativ de
Legea din 16 februarie 1912 a redat SecŃiei a Hl-a a autoritate făcut cu încălcarea legilor şi a regulamentelor, sau prin
înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie recursurile celor care se reaua voinŃă a autorităŃii administrative de a rezolva cererea
pretindeau vătămaŃi în drepturile lor printr-un act administrativ privitoare la un drept, poate face cerere pentru recunoaşterea
făcut cu încălcarea legii, precum şi recursurile celor cărora dreptului său la instanŃele judecătoreşti competente. Acest text
autorităŃile administrative refuzau să le rezolve o cerere relativă este o reluare a art.107 alin.(3) din ConstituŃia din 1923,
la un asemenea drept, fără să se facă deosebire între drepturile potrivit căruia cel vătămat în drepturile sale, printr-un act
patrimoniale sau nepatrimoniale. administrativ de autoritate sau de gestiune, făcut cu încălcarea
legilor sau regulamentelor, fie prin reaua voinŃă a autorităŃilor
de a rezolva cererea privitoare la un drept poate face cerere
Emanuel Albu, De la înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie - O la instanŃele judecătoreşti pentru recunoaşterea dreptului său.
istorie a legilor de organizare şi funcŃionare, 1861 - 2001, Editura
Monitorul Oficial, Bucureşti, 2001, p.15
Organele puterii judecătoreşti judecau dacă actul este ilegal şi îl
Idem, p.16 v. puteau anula şi stabili daune până la executarea hotărârii, având
108 şi competenŃa de a acorda despăgubiri.
109
Dupâ cum se observă, Legea din 1925 a reglementat un în perioada 1948 - 1967, legalitatea actelor administraŃiei
contencios subiectiv de plină jurisdicŃie. Erau exceptate de de stat putea fi verificată de instanŃele de drept comun, pe calea
la controlul judecătoresc doar actele de guvernământ, actele excepŃiei de nelegalitate.
de comandament militar, actele privind exercitarea tutelei După adoptarea ConstituŃiei din 1965, a intrat în vigoare
administrative şi controlului ierarhic, precum şi actele aparŃinând Legea nr. 1/1967 privind judecarea de către tribunale a cererilor
preşedinŃilor Senatului şi Camerei DeputaŃilor. celor vătămaŃi în drepturile lor prin acte administrative ilegale,
în acea perioadă, în afară de contenciosul administrativ de care a avut o aplicare redusă în practica judecătorească din
competenŃa instanŃelor judecătoreşti au fost înfiinŃate şi unele perioada statului comunist totalitar.
organe jurisdicŃionale administrative, competente să verifice Potrivit prevederilor art.l din Legea nr. 1/1967, cel vătămat
legalitatea unor acte ale organelor administraŃiei publice locale. într-un drept al său printr-un act administrativ ilegal putea cere
Astfel, prin Legea pentru organizarea comitetelor de tribunalului competent, în condiŃiile acestei legi, anularea actului
revizuire din 1930, modificata în 1933, au fost înfiinŃate Comitetul sau obligarea organului administrativ chemat în judecată să ia
Central şi 7 Comitete locale de revizuire, organe de jurisdicŃie măsura corespunzătoare pentru înlăturarea încălcării dreptului
care au funcŃionat ca organe de jurisdicŃie administrativă a căror său, precum şi repararea pagubei. Deci, această lege a instituit
activitate se finaliza prin pronunŃarea unui act de jurisdicŃie un contencios subiectiv de plină jurisdicŃie, condiŃionând admisi-
administrativă. bilitatea acŃiunii de vătămarea unui drept prevăzut de lege. De
De menŃionat că, în cadrul Comitetului Central de asemenea, potrivit art. 1 alin.{2) din lege, refuzul nejustificat de a
revizuire, printre cei 10 membri erau şi 3 magistraŃi cu grade de satisface o cerere privitoare la un drept, cât şi nerezolvarea unei
consilier la înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, delegaŃi, cu avizul astfel de cereri în termenul prevăzut de lege se socoteau act
Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul JustiŃiei, administrativ ilegal.
iar în Comitetele locale de revizuire, din cei 6 membri 3 erau Art.3 din lege reglementa procedura prealabilă a reclamaŃiei
magistraŃi cu grade de judecător de Curte de apel. administrative ca o condiŃie de admisibilitate a acŃiunii la tribunalul
Prin Legea pentru organizarea CurŃilor administrative din competent.
15 martie 1939, activitatea de contencios administrativ pentru Participarea procurorului la judecarea unor astfel de litigii era
actele organelor administraŃiei locale a fost încredinŃată celor 10 obligatorie, iar hotărârile pronunŃate erau supuse recursului la
CurŃi locale administrative şi CurŃii Superioare Administrative. Tribunalul Suprem şi se executau potrivit normelor dreptului comun.
Curtea Superioară Administrativă era formată din 21 de De menŃionat că nici în cadrul tribunalelor judeŃene şi nici în
magistraŃi, împărŃiŃi în două secŃiuni, iar deciziile adoptate de cadrul Tribunalului Suprem nu funcŃionau secŃii de contencios
aceasta, ca şi în cazul Comitetului Central de Revizuire care administrativ, litigiile fiind soluŃionate de secŃiile civile ale
funcŃionase anterior, erau atacate cu recurs la SecŃia a 111-a a acestora.
înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Prevederile Legii nr. 1/1967 nu se aplicau în cazul:
- actelor administrative în legătură cu apărarea Ńârii,
6.5. Perioada 1948 -1990 securitatea statului sau ordinea publică;
- actelor administrative de planificare;
Decretul nr.128/1948 pentru desfiinŃarea contenciosului - actelor administrative de jurisdicŃie şi actelor administrative
administrativ şi a CurŃilor administrative a marcat o nouă etapă pentru controlul legalităŃii, în cazul cărora legea prevede o altă
în evoluŃia contenciosului administrativ în România. procedură jurisdicŃională decât cea prevăzută de lege;
111
110
- actelor în care organul administrativ participă ca Ulterior, prin ConstituŃia din 1991 şi prin Legea nr.69/1991
persoană juridică de drept civil. a administraŃiei publice locale, s-a prevăzut că şi prefectul poate
La aceste excepŃii, zelul judecătorilor instanŃei supreme a sesiza instanŃa de contencios administrativ, atunci când el atacă
mai adăugat şi altele, precum autorizaŃiile de construire, pe actele administrative nelegale date de autorităŃile administraŃiei
care Tribunalul Suprem le-a asimilat actelor de planificare, publice locale.
judecătorii evitând astfel să-şi exercite controlul asupra unor Obiect al acŃiunii în contencios administrativ îl formau actele
asemenea acte administrative. ,;■ administrative date de autorităŃile administrative, precum şi actele
administrative jurisdicŃionale. Erau exceptate de la controlul de
legalitate exercitat de instanŃele de contencios administrativ:
6.6. Perioada 1990 - 2004
- actele privind raporturile dintre Parlament sau Preşedintele
României şi Guvern; actele administrative de autoritate şi actele de
După răsturnarea dictaturii comuniste şi alegerea noului
gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului;
Parlament, adoptarea Legii nr.29/1990 a însemnat repunerea în
actele administrative referitoare la siguranŃa internă şi externă a
drepturi a instituŃiei contenciosului administrativ, prin reglementarea
statului, precum şi cele referitoare la interpretarea şi executarea
unei proceduri speciale de soluŃionare a litigiilor dintre administraŃie
actelor internaŃionale la care România este parte; măsurile urgente
şi particulari, precum şi prin înfiinŃarea unor secŃii speciale de
luate de organele puterii executive pentru evitarea sau înlăturarea
contencios administrativ la nivelul tribunalelor judeŃene şi al
efectelor unor evenimente prezentând pericol public, precum
Tribunalului Municipiului Bucureşti, ca instanŃe de fond, precum şi
la nivelul CurŃii Supreme de JustiŃie, ca instanŃă de recurs.
actele emise ca urmare a stării de necesitate sau pentru combaterea
Ulterior^ prin Legea nr.59/199390, competenŃa de soluŃionare
calamităŃilor naturale, incendiilor de păduri, epidemiilor, epizootiilor
şi altor evenimente de aceeaşi gravitate;
a litigiilor de contencios administrativ a fost dată tribunalelor
- actele de comandament cu caracter militar;
şi CurŃilor de apel, ca instanŃe de fond, după cum actele
- actele administrative pentru desfiinŃarea sau modificarea
administrative contestate erau date de organe locale sau de organe
cărora se prevede, prin lege specială, o altă procedură judiciară;
centrale ale administraŃiei, iar recursurile au fost date CurŃilor de
- actele de gestiune săvârşite de stat în calitate de persoană
apel şi CurŃii Supreme de JustiŃie, după caz, după cum hotărârea
recurată era pronunŃată de Tribunal sau Curtea de apel.
juridică şi pentru administrarea patrimoniului său;
- actele administrative adoptate în exercitarea atribuŃiilor
Prin această lege s-a revenit la modelul creat de Legea
de control ierarhic.
contenciosului administrativ din anul 1925, al contenciosului
Legea a reglementat o procedură prealabilă sesizării instanŃei
subiectiv de plină jurisdicŃie, instanŃele putând fi sesizate, de regulă,
de contencios administrativ, persoana vătămată fiind obligată să se
doar de persoana vătămată într-un drept al său prevăzut de lege,
adreseze mai întâi autorităŃii administrative emitente, ca o condiŃie
printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al autorităŃii
de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege.
de admisibilitate a acŃiunii adresate instanŃei, aşa cum s-a pronunŃat
în mod constant SecŃia de contencios administrativ a instanŃei
supreme91.
90
Legea nr.59/1993 pentru modificarea Codului de procedură
civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ 91
Decizia or.421 din 9 februarie 2000 ş.a., în Theodor Mrejeru,
nr.29/1990 şi a Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea Emanuel Albu, Adrian Vlad, JurisprudenŃa CurŃii Supreme de JustiŃie
CurŃii de Conturi, publicată în „Monitorul Oficial al României", - Contencios administrativ 2000, Editura Monitorul Oficial,
Partea I, nr, 177 din 26 iulie 1993 112 Bucureşti, 2001, p.955
113
SoluŃionând cauza, instanŃa de contencios administrativ putea funcŃionează o serie de organe specializate administrative
anula, în tot sau în parte, actul administrativ atacat, putea să oblige de jurisdicŃie, ale căror acte de jurisdicŃie sunt supuse recursului
autoritatea să emită un act administrativ ori să elibereze un în casaŃie la Consiliul de Stat92.
certificat, o adeverinŃă sau orice alt înscris, fiind competentă să Astfel, Curtea de Conturi, înfiinŃată în 1867, funcŃionează în
hotărască şi asupra daunelor materiale şi morale cerute. baza Legii din 22 iunie 1997 ca organ cu atribuŃii administrative de
Mai trebuie menŃionat că, în toată perioada 1990 - 2004, control financiar şi cu atribuŃii jurisdicŃionale.
alături de contenciosul administrativ realizat de secŃiile specializate Curtea de disciplină bugetară şi financiară funcŃionează în
de Tribunale, CurŃi de apel şi Curtea Supremă de JustiŃie, respectiv baza Legii din 25 septembrie 1948 şi este formată din membri ai
înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie după revizuirea ConstituŃiei Consiliului de Stat şi ai CurŃii de Conturi, fiind competentă să
din 1991, în anul 2003, a continuat să funcŃioneze un contencios soluŃioneze abaterile de la disciplina bugetară şi financiară
administrativ la judecătorii, ca instanŃe de drept comun. Astfel, comise de cei supuşi controlului CurŃii de Conturi.
litigiile vizând titlurile de proprietate eliberate în baza Legii Consiliul Superior al Magistraturii este un organ administrativ
nr. 18/1991, cele privind actele de stare civilă, cele privind contra- al puterii judecătoreşti care are competenŃa de a instrumenta şi
venŃiile, potrivit Legii nr.32/1968 şi, respectiv, O.G. nr.2/2001 ş.a. au sancŃiona abaterile disciplinare comise de magistraŃi.
rămas în competenŃa judecătoriilor ca instanŃe de drept comun. Consiliul Superior al EducaŃiei NaŃionale are competenŃa
de a soluŃiona contestaŃiile împotriva sancŃiunilor aplicate de
jurisdicŃiile speciale din domeniul educaŃiei naŃionale. Deciziile
SecŃiunea a 7-a Contenciosul Consiliului Superior al EducaŃiei NaŃionale sunt atacabile cu
administrativ în dreptul altor state recurs în casaŃie la Consiliul de Stat.
Alte jurisdicŃii speciale profesionale funcŃionează în cadrul
în FranŃa, deşi prima Ńară în care s-a afirmat principiul profesiilor liberale: medici, farmacişti, contabili, medici veterinari
revoluŃionar al separaŃiei puterilor legislativă, executivă şi etc., deciziile acestor jurisdicŃii speciale fiind atacabile cu recurs în
judecătorească, printr-o lege din 1790, contenciosul administrativ a casaŃie la Consiliul de Stat.
fost încredinŃat unor tribunale administrative, care făceau parte din Modelul francez al tribunalelor administrative care funcŃio-
sistemul administraŃie publice, având în frunte Consiliul de Stat. nează în sistemul administraŃiei publice, separat de sistemul
Aşa după cum am amintit deja, Consiliul de Stat francez a instanŃelor judecătoreşti de drept comun, se întâlneşte astăzi în
constituit modelul Consiliului de Stat din România, care a majoritatea statelor Uniunii Europene: Italia, Germania, Belgia,
funcŃionat în perioada 1864 - 1866. Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia şi Finlanda.
în momentul de faŃă, în FranŃa, printr-o lege adoptată la 31 Astfel, în Belgia, funcŃionează Consiliul de Stat, ca organ al
decembrie 1987 pentru reforma contenciosului administrativ, au administraŃiei publice, având şi atribuŃii jurisdicŃionale date secŃiei
fost instituite trei grade de jurisdicŃie administrativă: administrative, primul grad de jurisdicŃie fiind în competenŃa
- Tribunalele administrative interdepartamentale; tribunalelor.
- CurŃile administrative de apel;
- Consiliul de Stat, ca instanŃă supremă administrativă, ale
cărei hotărâri nu mai pot fi atacate la nici o altă instanŃă.
92
în afara sistemului tribunalelor administrative, cu cele Valentin I. Prisăcaru, Contenciosul administrativ român,
trei grade de jurisdicŃie pe care le-am arătat, în FranŃa mai Editura AH Beck, Bucureşti, 1998, p.9
114 115
în Finlanda, există Curtea Administrativă Supremă, care Obiectul contenciosului administrativ îl formează atât
judecă, în ultimă instanŃă, litigiile de natură administrativă, actele administrative cu caracter individual, cât şi actele
primul grad de jurisdicŃie administrativă aparŃinând tribunalelor administrative cu caracter normativ.
administrative provinciale. SusŃinătorii sistemului tribunalelor administrative care
în Germania, funcŃionează mai multe organe cu jurisdicŃie funcŃionează în cadrul sistemului administraŃiei afirmă că
de natură administrativă: Curtea Federală Administrativă, Curtea această organizare prezintă mai multe avantaje, deoarece:
Federală de FinanŃe, Curtea Federală a Muncii, Curtea Federală - tribunalele administrative, chiar dacă fac parte din
de Contencios Social, Curtea Federală a Brevetelor. Curtea sistemul general al administraŃiei publice, sunt separate de
Federală Administrativă funcŃionează ca instanŃă de casaŃie, administraŃia activă, de organele administraŃiei publice;
primul grad de jurisdicŃie aparŃinând unui număr de 33 de - tribunalele administrative sunt specializate în probleme
tribunale administrative, iar al doilea grad aparŃinând unui număr specifice ale administraŃiei publice, în reglementările juridice
de KHribunale administrative superioare, ca instanŃe de apel. din domeniul dreptului administrativ şi conectate mai strâns la
în Italia, Consiliul de Stat, pe lângă atribuŃiile de avizare a viaŃa administrativă;
proiectelor de legi şi a actelor administrative cu caracter normativ - tribunalele administrative constituie un instrument mai
ale Guvernului, are şi atribuŃii de jurisdicŃie administrativă, în eficient de restabilire a legalităŃii în activitatea organelor
subordinea sa funcŃionând tribunalele administrative teritoriale. De administraŃiei publice şi de apărare a drepturilor şi intereselor
asemenea, alături de jurisdicŃia administrativă generală, realizată legitime ale particularilor.
prin tribunale teritoriale şi Consiliul de Stat, mai funcŃionează o De cealaltă parte, susŃinătorii atribuirii contenciosului
serie de jurisdicŃii administrative speciale realizate de Curtea de administrativ în competenŃa sistemului puterii judecătoreşti, fie
Conturi, Comisia de Control Fiscal, Tribunalul Apelor etc. instanŃelor de drept comun, fie unor secŃii specializate de
In sistemul juridic anglo-american, dar şi în Norvegia şi contencios administrativ, afirmă superioritatea acestei soluŃii,
Danemarca, controlul legalităŃii actelor administrative revine argumentând că astfel se realizează:
instanŃelor judecătoreşti de drept comun. în acest sistem nu se face - eliminarea/reducerea în mai mare măsură a influenŃelor
deosebire între litigiile de drept comun şi litigiile de contencios puterii executive, în raport cu celălalt sistem;
administrativ, toate având un tratament egal şi o procedură comună. - respectarea principiului separaŃiei celor trei puteri şi funcŃii
Spania am lăsat-o spre sfârşitul acestei prezentări, găsind fundamentale ale statn'".v legislativă, executiv-administrativă şi
în sistemul judiciar al acestei Ńări cele mai multe similitudini judecătorească;
cu contenciosul administrativ din România. Astfel, ca şi la noi, - existenŃa condiŃiilor pentru asigurarea unei protecŃii
instanŃele de contencios administrativ, numite camere de superioare şi efective a drepturilor şi intereselor particularilor
contencios administrativ, fac parte din sistemul puterii aflaŃi în litigiu cu administraŃia publică.
judecătoreşti, instanŃa supremă fiind Camera de contencios Apreciem că între sistemul francez al tribunalelor
administrative şi sistemul anglo-american al atribuirii litigiilor
administrativ din cadrul Tribunalului Suprem.
administrative în competenŃa instanŃelor de drept comun se află
SoluŃionând cauza, instanŃa de contencios administrativ
sistemul optim: al constituirii unor secŃii de contencios
poate să anuleze actul administrativ atacat şi poate, chiar, să-1
administrativ şi fiscal, ca instanŃe specializate în cadrul organelor
înlocuiască, după cum poate să se pronunŃe asupra existenŃei puterii judecătoreşti, cum există în Spania şi în România. In acest
unui drept şi să acorde daune interese. 116
117
fel se asigură funcŃionarea principiului separaŃiei puterilor în stat
şi independenŃa activităŃii de judecată de activitatea executiv-
administrativă, dar şi soluŃionarea litigiilor de contencios CAPITOLUL VII
administrativ de către judecători specializaŃi în domeniile de
ORGANIZAREA ACTUALĂ
activitate ale organelor administraŃiei publice. De aceea,
considerăm că, în România, problema contenciosului adminis- A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV ROMÂN
trativ nu este adoptarea sistemului tribunalelor administrative,
predominant în Ńările Uniunii Europene, ci continuarea specializării SecŃiunea 1
judecătorilor de la secŃiile de contencios administrativ şi fiscal de GeneralităŃi
la tribunale, CurŃi de apel şt SecŃia de contencios administrativ şi Din punct de vedere material, prin contencios administrativ
fiscal de la înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, pentru domeniile se înŃelege activitatea de soluŃionare de către instanŃele
specifice de activitate ale administraŃiei publice, care au probleme competente aparŃinând puterii judecătoreşti a litigiilor care au
şi reglementări diferite. luat naştere în legătură cu un act administrativ care a produs o
vătămare a unui drept prevăzut de lege sau a unui interes
legitim, în care cel puŃin una din părŃi este o instituŃie publică
sau o instituŃie de interes public.
Din punct de vedere organic, prin contencios administrativ
se înŃelege totalitatea instanŃelor judecătoreşti competente să
soluŃioneze litigiile de mai sus.
Potrivit reglementărilor legale actuale, în România, litigiile
de contencios administrativ, în care una din părŃi este un organ
al administraŃiei publice sau cel puŃin o instituŃie de interes
public, sunt soluŃionate în mod preponderent de către instanŃele
de contencios administrativ, potrivit unei proceduri speciale,
reglementată de prevederile Legii nr.554/2004. în acelaşi timp,
există alte litigii de drept administrativ care sunt soluŃionate de
către instanŃele de drept comun, potrivit procedurii generale a
dreptului comun.
în conformitate cu reglementarea actuală, instanŃele de
contencios administrativ care funcŃionează în sistemul judecătoresc
din România sunt:
- SecŃia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi
de CasaŃie şi JustiŃie;
- SecŃiile de contencios administrativ şi fiscal ale CurŃilor de
apel;
- SecŃiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor.
118
119
Art.2 alin.(l) lit.f) din Legea nr.554/2004 se referă la Astfel, în actualul art.52 alin. (1) după republicarea ConstituŃiei
tribunale administrative, ca instanŃe de contencios administrativ din 1991, s-a prevăzut că persoana vătămată într-un drept al său ori
cu competenŃă generală, dar art.35 alin.(l) din Legea într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act
nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată , prevede administrativ sau prin nesoluŃionarea în termenul legal a unei
doar posibilitatea înfiinŃării unor tribunale specializate în cereri, este îndreptăŃită să obŃină recunoaşterea dreptului pretins sau
domeniul contenciosului administrativ. a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. Această
Alături de instanŃele de contencios administrativ menŃionate, modificare a reprezentat începutul unei lungi campanii de înlocuire
în sistemul judecătoresc din România, litigii de drept administrativ
a Legii nr.29/1990, care a luat sfârşit prin adoptarea de către
sunt soluŃionate, aşa după cum vom prezenta la finele acestui
capitol, de către judecătorii şi tribunale, ca instanŃe de drept comun. Parlament a propunerii legislative a unui senator şi cunoscut
specialist94 care avea să devină Legea contenciosului administrativ
nr.554/2004, intrată în vigoare la începutul anului 2005.
SecŃiunea a 2-a întâmpinată cu entuziasm de către discipolii profesorului
Contenciosul administrativ în reglementarea amintit95, dar şi cu critici din partea unor reputaŃi doctrinari şi
Legii nr.554/2004 specialişti96, precum şi cu rezerve şi neîncredere din partea unor
2.1. GeneralităŃi practicieni reputaŃi97, noua Lege a contenciosului administrativ
se află acum la un an de la intrarea sa în vigoare, după o primă
în reglementarea anterioară, a Legii nr.29/1990, potrivit modificare majoră: abrogarea reglementării care impusese
art.1 alin.(l), orice persoană fizică sau juridică, dacă se obligativitatea participării procurorului la judecarea cauzelor de
considera vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, contencios administrativ .
printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei
autorităŃi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un
drept recunoscut de lege, se putea adresa instanŃei judecătoreşti 94
Pentru amănunte privind gestaŃia şi travaliul acestei legi, a se
competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului vedea Antonie Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ,
pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Acest text s-a Editura Roata, 2005
regăsit ulterior şi în ConstituŃia din 1991, care la art.48 alin.(l) w
Verginia Vedinaş, în „Revista de Drept Public" nr.3/2004,
conŃinea o reglementare de principiu identică. p.89; Dana Apostol Tofan, în „Curierul judiciar" nr.3/2005 ş.a.
Urmare a insistenŃelor şi presiunilor din partea unora dintre %
Tudor Drăganu, Câteva reflecŃii pe marginea proiectului de
specialişti şi oameni politici în acelaşi timp, revizuirea din anul lege a contenciosului administrativ, în „Revista de Drept Public"
2003 a ConstituŃiei din 1991 a însemnat şi modificarea nr.3/2004, p.57; Dacian Cosmin Dragoş, Legea contenciosului
conŃinutului reglementării privind dreptul persoanei vătămate de administrativ, comentarii şi explicaŃii, AH Beck, 2005 ş.a.
o autoritate publică. *" Liviu Giurgiu, ConsideraŃii privind excepŃia de nelegaiitate a
actelor administrative în reglementarea instituită prin Legea
Legea nr,304/2004, publicată în „Monitorul Oficial al contenciosului administrativ nr. 554/2004, „Curierul Judiciar"
României", Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, a fost radical nr.2/2005
95
modificată prin Legea nr.247/2005 şi republicată în „Monitorul Oficial O.U.G. nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în
al României", Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 120 procesul de integrare europeană, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea T, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005
* 121
Potrivit filosofiei acestei legi, litigiile de competenŃa instanŃei Prin persoană vătămată, legea înŃelege orice persoană
de contencios administrativ pot avea ca punct de pornire o acŃiune fizică sau juridică ori grup de persoane fizice, titulare ale unor
directă care să vizeze legalitatea actului administrativ sau pot avea drepturi subiective sau interese legitime private vătămate prin
ca punct de pornire o excepŃie de nelegalitate a actului acte administrative, fiind asimilate persoanei vătămate şi
administrativ, invocată fie în faŃa unei instanŃe de drept comun, fie organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public
în faŃa unei instanŃe inferioare de contencios administrativ. prin actul administrativ atacat.
AcŃiunea adresată instanŃei de contencios administrativ, Persoană vătămată este, în primul rând, o persoană fizică
numită uneori plângere sau contestaŃie, ori recurs etc, reprezintă sau juridică titulară a unui drept subiectiv sau interes legitim,
o cale de atac principală şi directă, prin care se tinde Ia vătămat printr-un act administrativ tipic sau asimilat.
desfiinŃarea efectelor juridice ale unui act administrativ sau la Poate fi considerat drept subiectiv vătămat orice drept
reformarea lui". Dimpotrivă, arată acelaşi autor, excepŃia de fundamental prevăzut de ConstituŃie sau de lege, căruia i se
nelegalitate este un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui aduce o atingere printr-un act administrativ.
proces pus pe rolul instanŃei judecătoreşti competente pentru alte
Interesul legitim privat rezidă în posibilitatea de a pretinde
temeiuri decât legalitatea unui act administrativ, una dintre părŃi,
care este ameninŃată să i se aplice un asemenea act nelegal, se o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept
apără invocând nelegalitatea acestuia. De aceea, ne vom ocupa subiectiv viitor şi previzibil, dar şi prefigurat.
în continuare de părŃile şi obiectul litigiului de contencios în literatura de specialitate10 a fost exprimată opinia că
administrativ pornit prin acŃiune directă şi, într-o secŃiune noŃiunea de interes legitim privat este rodul unei confuzii cu
separată, vom trata excepŃia de nelegalitate. noŃiunea de drept subiectiv, interesul legitim fiind dreptul subiectiv
prevăzut de lege în considerarea unui drept eventual sau viitor.
în al doilea rând, sunt asimilate persoanei vătămate şi
2.2. PărŃile litigiului de contencios administrativ grupurile de persoane fizice, intenŃia legiuitorului fiind de a crea
Sub denumirea marginală „Subiectele de sezină", aitl din o acŃiune colectivă, ceea ce a atras afirmaŃia101 că, din acest
Legea nr. 554/2004 prezintă subiectele care pot avea calitatea punct de vedere, legea este neconstituŃională în raport cu art.52
procesuală activă şi au dreptul să sesizeze- instanŃele de contencios din ConstituŃie, revizuită, care se referă exclusiv la persoane.
administrativ. în al treilea rând, sunt asimilate persoanei vătămate şi
a) Astfel, potrivit art.l alin.(l), se poate adresa instanŃei de organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public
contencios administrativ orice persoană fizică sau juridică, prin actul administrativ.
dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de Organismele sociale avute în vedere de lege sunt structuri
lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul ori neguvernamentale, sindicate, asociaŃii, fundaŃii şi altele
nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri, iar la alin.(2) se asemenea, care au ca obiect de activitate protecŃia drepturilor
precizează că se poate adresa instanŃei de contencios diferitelor categorii de cetăŃeni sau, după caz, buna funcŃionare a
administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau serviciilor publice administrative.
într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter
individual, adresat altui subiect de drept.
100
Dacian Cosmin Dragoş, op.cit, 2005, p.69-70
101
' Tudor Drăganu, op.cit., 1959, p.260 Idem, p.67
122 123
In ceea ce priveşte interesul public legitim, acesta reprezintă procurorului la judecarea tuturor cauzelor având ca obiect litigiile
posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea de contencios administrativ. Astfel, Ministerul Public, atunci
realizării unui drept fundamental care se exercită în colectiv ori, când, în urma exercitării atribuŃiilor prevăzute de legea sa organică,
după caz, în considerarea apărării unui interes public. apreciază că încălcările drepturilor, libertăŃilor şi intereselor
InstanŃa de contencios administrativ poate fi sesizată şi de legitime ale persoanelor se datorează existenŃei unor acte
un terŃ în raport cu actul administrativ atacat, deoarece, potrivit administrative unilaterale individuale ale autorităŃilor publice emise
art.1 alin.(2) din lege, se poate adresa instanŃei de contencios cu exces de putere, sesizează instanŃa de contencios administrativ
administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice
într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter vătămate, situaŃie în care petiŃionarul dobândeşte, de drept, calitatea
individual, adresat altui subiect de drept. de reclamant, urmând a fi citat în această calitate.
în continuare, artl din lege enumera autorităŃile care, deşi De asemenea, când apreciază că, prin excesul de putere,
nu sunt vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pot concretizat în emiterea unui act administrativ normativ, se vatămă
sesiza instanŃa de contencios administrativ competentă. un interes public, Ministerul Public va sesiza instanŃa de contencios
b) Astfel, Avocatul Poporului, ca urmare a controlului administrativ competentă de la sediul autorităŃii publice emitente.
efectuat la sesizarea unei persoane, atunci când apreciază Referitor la participarea procurorului, legea a prevăzut într-
ilegalitatea unui act administrativ sau excesul de putere al unei adevăr, la art.l alin.(9) că participarea în instanŃă a
autorităŃi administrative, poate sesiza instanŃa de contencios reprezentantului Ministerului Public este obligatorie, dispoziŃie
administrativ competentă, situaŃie în care persoana ce se care a fost abrogată prin O.U.G. nr.195/2005, astfel că şi în
adresase acestei instituŃii dobândeşte calitatea de reclamant şi va privinŃa litigiilor de contencios administrativ au rămas incidente
fi citată în această calitate. doar prevederile procesuale de drept comun, cu care Legea
Această soluŃie a fost criticată chiar de Avocatul Poporului în contenciosului administrativ se completează potrivit art.28.
punctul de vedere comunicat iniŃiatorului acestei propuneri Astfel, potrivit art.45 alin.(l) din Codul de procedură civilă,
legislative, cu argumentul că instituŃia Avocatului Poporului, potrivit Ministerul Public poate pomi acŃiunea civilă ori de câte ori este
prerogativelor constituŃionale şi atribuŃiilor legale, precum si necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
principiului rezultat din art.52 alin.(l) din ConstituŃie, revizuită, nu minorilor, ale persoanelor puse sub interdicŃie şi ale dispăruŃilor,
se poate substitui persoanei vătămate, singura îndreptăŃită să se precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. De asemenea,
adreseze instanŃei de contencios administrativ pentru apărarea şi potrivit alin.(3), procurorul poate pune concluzii în orice proces
recunoaşterea drepturilor sale legale şi intereselor sale legitime. civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar
Oricum, până în momentul de faŃă, Avocatul Poporului, la aproape pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăŃilor
un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a noii legi a contenciosului cetăŃenilor, iar potrivit alin.(5), procurorul poate, în condiŃiile legii,
administrativ, nu a uzat de această prevedere legală şi a evitat să se să exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile
adreseze instanŃelor de contencios administrativ, îndrumând prevăzute de alin. 1 poate să ceară punerea în executare a hotărârilor
persoanele vătămate să facă acest lucru în nume propriu. pronunŃate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat.
c) în ceea ce priveşte Ministerul Public, Legea nr. 554/2004 Deci, participarea procurorului a rămas obligatorie în
a prevăzut două situaŃii în care procurorul poate sesiza instanŃa litigiile de contencios administrativ, atunci când acest lucru este
de contencios, precum şi obligaŃia generală de participare a prevăzut prin legi speciale, precum, spre exemplu, în cazul
124 125
litigiilor legate de exproprierea pentru cauză de utilitate publică, f) Subiect al dreptului de a sesiza instanŃa de contencios
la care participarea procurorului este obligatorie potrivit art.23 administrativ şi de a căpăta astfel calitate procesuală activă
alin.(l) din Legea nr.33/1994103.
poate fi însuşi organul emitent al actului administrativ.
d) Potrivit prevederilor art.l alin.(8) din Legea
Astfel, potrivit art.l alin.(6) din lege, ca un corolar al
nr. 554/2004, calitate procesuală activă poate avea şi prefectul,
care, în urma controlului de tutelă, potrivit art.3 alin.(l), poate principiului că actul administrativ poate fi retras de către emitent
ataca în faŃa instanŃei de contencios administrativ, actele până în momentul intrării sale în circuitul civil, autoritatea
nelegale ale autorităŃilor administraŃiei publice locale. publică emitentă are dreptul să se adreseze instanŃei de
Aceasta prevedere din Legea contenciosului administrativ contencios administrativ şi să solicite anularea propriului act, pe
reprezintă o consecinŃă a dispoziŃiei de principiu de la art.l23 care nu-1 mai poate revoca pentru că a produs efecte juridice,
alin.(5) din ConstituŃie, republicată, şi o reluare a reglementărilor intrând în circuitul civil. Intr-o astfel de situaŃie, în cazul
din art.26 din Legea nr.340/2004 privind instituŃia prefectului103. admiterii acŃiunii, instanŃa se va pronunŃa, la cerere, şi asupra
Astfel, prefectul va putea cere anularea în tot sau în parte a legalităŃii actelor civile încheiate în baza actului administrativ
dispoziŃiilor primarului, hotărârilor Consiliului local, dispoziŃiilor nelegal, precum şi asupra efectelor civile produse.
preşedintelui Consiliului judeŃean şi a hotărârilor Consiliului Această reglementare instituie o excepŃie legală la
judeŃean, prefectul fiind obligat ca, mai înainte de sesizarea principiul de bază al dreptului administrativ şi al activităŃii
instanŃei, să ceară autorităŃii emitente să reanalizeze actul respectiv, organelor administraŃiei publice, al revocabili taŃii actului
deşi potrivit art.7 alin.{5) din lege, procedura prealabilă nu este administrativ de către organul emitent sau organul ierarhic
obligatorie. De menŃionat că actul administrativ atacat de prefect superior, pentru motive de legalitate sau/şi oportunitate existente
este suspendat de drept până la soluŃionarea cauzei, iar acŃiunea la momentul emiterii, ori survenite ulterior. Deci, în situaŃia în
este scutită de taxa de timbru şi se judecă în regim de urgenŃă. care actul administrativ a intrat în circuitul civil şi a produs
e) AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici poate, efecte juridice, organul emitent nu mai poate să-şi retragă actul,
potrivit art.l alin.(8) şi art.3 alin.(2) din lege, să atace în faŃa ci va trebui să sesizeze instanŃa de contencios administrativ.
instanŃei de contencios administrativ actele autorităŃilor publice g) Calitate procesuală activă va putea avea, potrivit art.l
centrale şi locale prin care se încalcă legislaŃia privind funcŃia alin.(7) din lege, şi persoana vătămată în drepturile sale sau în
publică şi funcŃionarii publici. Ca şi în cazul prefectului, şi în interesele sale legitime, prin ordonanŃe sau dispoziŃii din
cazul acŃiunii fonnulate de AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor ordonanŃe ale Guvernului neconstituŃionale.
Publici procedura prealabilă nu este obligatorie, iar actul atacat într-o astfel de situaŃie, persoana vătămată într-un drept
este suspendat de drept până la soluŃionarea cauzei. al său ori într-un interes legitim prin ordonanŃe sau dispoziŃii din
ordonanŃe introduce acŃiune la instanŃa de contencios
102
Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de administrativ, însoŃită de excepŃia de neconstituŃionalitate,
utilitate publică, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea acŃiune care se soluŃionează după o procedură specială
I, nr. 2103iunie 1994 reglementată la art.9 din lege.
Legea nr.340/2004 privind instituŃia prefectului, publicată în h) în fine, potrivit art.1 alin.(8), ultima teză din lege, instanŃa de
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004,
modificată substanŃial prin O.U.G. nr. 179/2005, publicată în „Monitorul contencios administrativ poate fi sesizată şi de orice altă persoană
Oficial al României", Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005 juridică de drept public vătămată într-un drept sau într-un interes
126 legitim, care va dobândi astfel calitate procesuală activă.
127
Această reglementare apare ca fiind superfluă în raport cu ConstituŃia din 1991, chiar şi după revizuire, continuând să
prevederile art.l alin.(l) din lege, care se referă la faptul că folosească cele două formulări pentru structuri statale sau
orice persoană vătămată poate sesiza instanŃa de contencios administrative similare.
administrativ, fiind unanim admis că, din punct de vedere Suntem de acord că noŃiunea de autoritate publică
juridic, prin persoană se înŃelege persoana fizică şi persoana reprezintă o ficŃiune juridică105, care a fost construită pomindu-se
juridică, aceasta din urmă putând fi orice persoană juridică de de la un atribut al instituŃiei publice - autoritatea, ce a fost
drept privat sau orice persoană juridică de drept public, aşa cum substituită structurii însăşi. De aceea, considerăm că noŃiunile de
rezultă şi din definiŃia oferită la art.2 alin.(l) lit.a). instituŃie publică şi instituŃie de interes public erau cele în
Fără a încerca o enumerare exhaustivă, arătăm că sunt măsură să acopere necesităŃile de reglementare ale legiuitorului.
persoane juridice de drept public: Statul Român, reprezentat prin Astfel, legea defineşte autoritatea publică - art.2 alin.(l)
Ministerul FinanŃelor Publice, Guvernul, reprezentat prin lit.b) - ca fiind orice organ de stat sau al unităŃilor administrativ-
Secretariatul General al Guvernului, ministerele, reprezentate teritoriale care acŃionează, în regim de putere publică, pentru
prin ministru, unităŃile administrativ-teritoriale ş.a. satisfacerea unui interes public, fiind asimilate autorităŃilor
i) în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă în publice, în sensul legii, persoanele juridice de drept privat care,
litigiile de contencios administrativ, legea conŃine referiri la potrivit legii, au obŃinut statut de utilitate publică sau sunt
art.B, potrivit căruia calitatea de pârât o va avea autoritatea autorizate să presteze un serviciu public.
publică emitentă a actului administrativ atacat sau autoritatea k) în cauză, poate fi introdus şi funcŃionarul care a
publică ce refuză în mod nejustificat soluŃionarea unei cereri ori elaborat, a emis sau a încheiat actul administrativ atacat ori, după
nu o soluŃionează în termenul legal. caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare
j) O situaŃie deosebită se produce atunci când, potrivit art.1 la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata
alin.(6), autoritatea publică emitentă are chiar calitatea de unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
reclamantă, situaŃie în care considerăm că, în calitate de pârâtă, va 1) La rândul său, funcŃionarul acŃionat astfel în justiŃie îl
trebui introdusă persoana beneficiară a actului administrativ poate chema în garanŃie pe superiorul său ierarhic, de la care a
nelegal, în favoarea căreia actul respectiv şi-a produs efectele. primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul.
NoŃiunea de autoritate publică, folosită de noua lege, a în ambele situaŃii, funcŃionarul public introdus în cauză va
înlocuit noŃiunea de autoritate administrativă, care fusese introdusă dobândi calitate procesuală pasivă, dobândind astfel drepturile şi
prin Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ şi care obligaŃiile procesuale corespunzătoare,
'i ■
includea organele administraŃiei publice şi organele celorlalte
puteri ale statului, când emiteau acte administrative, precum şi 2.3. Obiectul litigiului de contencios administrativ t
instituŃiile de interes public.
Atât în literatura de specialitate 104 , cât şi în Legea Obiectul acŃiunii de contencios administrativ este format dia
nr. 554/2004, noŃiunea de autoritate publică a fost definită prin actele vizate de aceasta şi rezultă din ipotezele în care instanŃa de
noŃiunea de organ, ca un reflex al ambiguităŃii constituŃionale, contencios administrativ poate fi sesizată, după cum urmează: ":
104
Antonie Iorgovan, op.cit, 2004, p.211; Dacian Cosmin 105
Dragoş. op.cit., 2005, p.71 128 Antonie Iorgovan, op. cit., p.283 ■ . ■ : ' ■ ■ ■ . . ' ■ v i i . . . s.,i

129
a) Actul administrativ ilegal care vatămă drepturi sau alin.(6) din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituŃiilor de
interese legitime. în condiŃiile legii, prin act administrativ se învăŃământ superior şi recunoaşterea diplomelor, care este
înŃelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ, înaintat la Ministerul EducaŃiei şi Cercetării în vederea retragerii
emis de o autoritate publică în vederea executării ori a de către Guvern a autorizaŃiei de funcŃionare, InstanŃa Supremă a
organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stabilit că acesta este un act preparator care nu produce efecte
stingând raporturi juridice. în această situaŃie, acŃiunea în juridice prin el însuşi, astfel ca nu poate fi atacat separat în faŃa
contencios administrativ vizează anularea în tot sau în parte a instanŃei de contencios administrativ'08.
actului administrativ ilegal. De asemenea, referitor la actul prin care Ministerul
în privinŃa actului administrativ, o problemă importantă FinanŃelor Publice şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu
care s-a pus în activitatea instanŃelor de contencios administrativ aspectele puse în discuŃie de o societate comercială privind
şi sub regimul Legii nr.29/1990 a fost aceea a delimitării lui de aplicabilitatea unor prevederi legale într-o situaŃie dată, InstanŃa
operaŃiunile administrative şi operaŃiunile materiale, ca forme Supremă a decis ca nu întruneşte elementele caracteristice ale
ale activităŃii organelor administraŃiei publice. Astfel, în cazul actului administrativ de autoritate, astfel că o acŃiune vizând
comunicatului prin care Consiliul NaŃional al Audiovizualului a anularea unui astfel de act este inadmisibilă, din moment ce nu a
constatat înscrierile la concursul pentru acordarea licenŃei de 109
emisie pentru radiodifuziune în reŃeaua cu acoperire naŃională şi produs nici o vătămare concretă .
a stabilit datele pentru desfăşurarea concursului, InstanŃa în privinŃa avizului pe care AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor
Supremă a statuat că este un act preparator, iar nu un act Publici îl dă potrivit art.8 alin.(l) din H.G. nr.1209/2003
administrativ producător de efecte juridice, astfel că acest act nu privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcŃionarilor publici,
poate fi atacat decât odată cu actul final de stabilire a InstanŃa Supremă a stabilit că este vorba de un act preparator, care
rezultatelor concursului, care a produs efecte juridice106. nu are capacitatea de a produce efecte juridice prin el însuşi, astfel
în privinŃa unei adrese prin care organul competent comunică, că nu poate fi contestat separat de actul administrativ prin care a
la solicitarea unei societăŃi comerciale, documentele care trebuie fost stabilit rezultatul concursului110.
depuse pentru completarea cererii de acordare a dreptului de Referitor la protocolul încheiat de AgenŃia Domeniilor
deducere a TVA, InstanŃa Supremă a decis că această adresă nu are Statului şi o Comisie locală de aplicare a legilor fondului funciar,
InstanŃa Supremă a constatat că acesta are valoarea unui proces-
caracterul unui act administrativ producător de efecte juridice, care
verbal în care s-a consemnat punerea în executare a unor acte
să poată face obiectul controlului de legalitate din partea instanŃei
administrative emise în baza legii, având astfel caracterul unei
de contencios administrativ107.
operaŃiuni materiale care nu a produs efecte juridice proprii, ci a
în legătură cu raportul de evaluare întocmit de Consiliul
NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare potrivit art.23
IOS
Decizia nr.2124/2003, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa înaltei
106
Decizia nr.3594 din 6 decembrie 2000, în Theodor Mrejeru, CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ 2003, Editura
Emanuel Albu, Adrian Vlad, JurisprudenŃa CurŃii Supreme de JustiŃie Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p.437
109
- Contencios administrativ 2000, Editura Monitorul Oficial, Decizia nr.l 127/2004, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa
Bucureşti, 2001, p.941 înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ 2004,
l0)
Idem, decizia nr. 1502/2000, p. 1199 130 Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p.402
110
Idem, decizia nr.8355/2004, p.422
131
consemnat doar efectele juridice produse de actele administrative De asemenea, InstanŃa Supremă a decis că o comunican
aduse la îndeplinire. Astfel, s-a motivat că un asemenea act, neconvenabilă persoanei solicitante nu reprezintă un refu;
neavând caracterul unui act administrativ de sine stătător, nu putea nejustificat din partea autorităŃii competente, cum a fost cazul une
fi atacat separat în faŃa instanŃei de contencios administrativ, nici pe comunicări prin care Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare ;
calea unei acŃiuni şi nici pe calea excepŃiei de nelegalitate111. cerut reclamantei ca dosarul de ofertă de cumpărare de valor
b) Refuzul nejustificat al autorităŃii, asimilat de lege cu mobiliare să cuprindă structura acŃionariatului până la nivelul d<
actul administrativ, poate constitui obiect al litigiului de contencios persoană fizică, potrivit art.4 lita) - i) din Regulamentul nr.l6/199(
administrativ. Refuzul nejustificat se poate manifesta în mod privind oferta publică de cumpărare de valori mobiliare1 B.
Printr-o altă decizie114, InstanŃa Supremă a decis că refiizu
explicit, atunci când autoritatea refuză să soluŃioneze favorabil o
trebuie să fie manifestat în privinŃa unui drept recunoscut de legf
cerere referitoare la un drept al persoanei vătămate sau la un interes
în favoarea reclamantului. Astfel, s-a apreciat că refuzu
legitim al acesteia. SocietăŃii Române de Radiodifuziune, care este un serviciu publi<
Dar refuzul poate fi şi implicit, atunci când se manifestă prin autonom de interes naŃional, de a include în cadrul programelo
faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal, aşa cum se de radiodifuziune şi cererea reclamantului referitoare 1;
precizează la art.2 alin.(2) din lege. In această situaŃie, acŃiunea probleme privind limba română, nu reprezintă o încălcare •<
în contencios administrativ vizează obligarea autorităŃii publice la dreptului constituŃional la libera exprimare, din moment c<
emiterea unui act administrativ prin care să i se recunoască activitatea posturilor de radio se desfăşoară potrivit unei grih
persoanei vătămate dreptul sau interesul legitim pretins. aprobate de Consiliul NaŃional al Audiovizualului.
Practica judecătorească a avut o contribuŃie importantă De asemenea, într-o decizie 115 , InstanŃa Supremă a deci;
pentru delimitarea noŃiunii de refuz nejustificat, încă din că, din moment ce primarul localităŃii s-a conformat hotărâri
perioada în care era în vigoare Legea nr.29/1990. Astfel, adoptate de Consiliul local, neplata indemnizaŃiei de consilie
InstanŃa Supremă a statuat că decretul prin care Preşedintele pretinse de reclamant reprezintă un refuz pe deplin justificat, ia:
României numeşte în funcŃie un judecător propus de Consiliul nu un refuz nejustificat, cum s-a susŃinut în motivarea acŃiunii.
Superior al Magistraturii este un act administrativ supus cenzurii c) Contractele administrative pot face obiect al acŃiunii îi
de legalitate a instanŃei de contencios administrativ, astfel că contencios administrativ. Astfel, potrivit art.l alin.(l), combinat ci
şi refuzul de a emite un astfel de decret este supus aceluiaşi art.2 alin.(l) lit.c) fraza a Ii-a şi art.8 alin.(2), acŃiunea în contencio:
control de legalitate, competentă fiind SecŃia de contencios administrativ poate avea ca obiect litigii privind încheierea
aplicarea şi/sau executarea contractelor administrative.
administrativ a CurŃii de Apel Bucureşti112.

113
111
Decizia nr.5531/2005, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa Decizia nr,346/2001, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu
înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ 2005, Adrian Vlad, JurisprudenŃa CurŃii Supreme de JustiŃie - Contencio.
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p.542 administrativ 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.532
114
li
" Decizia nr,479/2000, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Decizia nr.2903/2003, în Emanuei Albu, op.cit., p.532 ^
115
Adrian Vlad, JurisprudenŃa CurŃii Supreme de JustiŃie - Contencios Decizia nr.147/2004, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa înalte
administrativ 2000, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2001, CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie- Contencios administrativ 2004, Edituri
p.1035 132 Lumina Lex, Bucureşti, 2005, p.401

13:
Astfel, Legea nr. 554/2004 a asimilat cu actele administrative - este un act juridic, având capacitatea de a produce efecte
şi contractele administrative, adică acele contracte încheiate de juridice;
autorităŃile publice care au ca obiect: - este emis de un organ din sistemul administraŃiei publice,
- punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; care are conferită o astfel de competenŃă jurisdicŃională.
- executarea lucrărilor de interes public; Dar, actul administrativ jurisdicŃional prezintă şi trăsături
- prestarea serviciilor publice; caracteristice hotărârilor judecătoreşti:
- achiziŃiile publice. - actul administrativ jurisdicŃional este emis în scopul şi ca
în privinŃa unor detalii privind contractele administrative, urmare a soluŃionării unui conflict juridic, întocmai ca şi
trimitem la capitolul consacrat acestora în cadrul cursului de faŃă. hotărârile pronunŃate de instanŃele judecătoreşti;
- actul administrativ jurisdicŃional este emis în urma
Considerăm necesar să precizăm, totuşi, că, atunci când
parcurgerii unei proceduri speciale, bazată pe asigurarea dreptului
obiectul acŃiunii în contencios administrativ îl formează un contract la apărare şi a principiului contradictorialităŃii, întocmai ca şi
administrativ, în funcŃie de starea de fapt, instanŃa poate: procedura după care lucrează instanŃele judecătoreşti;
- dispune anularea acestuia, în tot sau în parte; - actul administrativ jurisdicŃional este motivat în fapt şi în
- obliga autoritatea publică să încheie contractul la care drept, ca şi hotărârile judecătoreşti;
reclamantul este îndrituit; - actul administrativ jurisdicŃional este irevocabil,
- impune uneia dintre părŃi îndeplinirea unei anumite. bucurându-se de o stabilitate asemănătoare autorităŃii de lucru
obligaŃii; judecat, de care se bucură hotărârile judecătoreşti, putând fi
- suplini consimŃământul unei părŃi, când interesul public o desfiinŃat prin exercitarea unei căi de atac.
cere; Trebuie amintit că, potrivit art.21 alin.(4) din ConstituŃie,
- obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale republicată, jurisdicŃiile speciale administrative sunt facultative
şi morale. şi gratuite.
d) Actele administrativ-jurisdicŃionale pot forma, la rândul în situaŃia în care procedurile administrativ-jurisdicŃionale
lor, obiect al acŃiunii în contencios administrativ, deoarece în cuprind şi căi de atac, persoana vătămată poate renunŃa la
conformitate cu art.6 alin.(2) din lege, acŃiunile în contencios exercitarea acestora şi să se adreseze direct instanŃei de
contencios administrativ.
administrativ pot viza actele administrativ-jurisdicŃionale, care pot Literatura de specialitate116 enumera ca proceduri
fi atacate direct la instanŃa de contencios administrativ competentă, administrativ-jurisdicŃionale:
în termen de 15 zile de la comunicare. - procedura de contestare a actelor administrative fiscale,
Actul administrativ-jurisdicŃional este definit de lege ca fiind reglementată la art. 174 - 187 din Codul de procedură fiscală1'7;
actul juridic emis de o autoritate administrativă cu atribuŃii - procedura reglementată de Legea nr.33/1994 privind
jurisdicŃionale în soluŃionarea unui conflict, după o procedură exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
bazată pe contradictorialitate şi cu asigurarea dreptului la apărare.
Aşa cum am arătat când am prezentat actul administrativ 116
Dacian Cosmin Dragoş, op. cit., p. 191 şi urm.
jurisdicŃional ca o categorie a actelor administrative de 117
Opinia autorului citat este greşită, procedura respectivă fiind
autoritate, actul administrativ jurisdicŃional prezintă trăsături o cale administrativă de atac, aşa cum este definită la art. 174 alin.(l)
caracteristice oricărui act administrativ: din Codul de procedură fiscală şi cum a fost acceptată şi de Curtea
ConstituŃională prin deciziile nr.409/2004 şi nr.478/2004
134 135
- procedura care se desfăşoară în faŃa comisiei judeŃene de neconstituŃionale, dar reglementarea legii se abate de la textul
soluŃionare a contestaŃiilor reglementate de prevederile Legii constituŃional care se referă la ordonanŃe declarate neconstituŃionale.
nr. 18/1991 a fondului funciar; De fapt, însuşi textul constituŃional citat mai sus reprezintă
- procedura privind soluŃionarea litigiilor între furnizorii de o excepŃie de la principiul general al controlului dat în
reŃele sau de servicii de comunicaŃii, reglementată de prevederile competenŃa instanŃelor de contencios administrativ cu privire la
O.U.G. nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a legalitatea actelor administrative. Astfel, potrivit art.52 alin.(l)
comunicaŃiilor. din ConstituŃie, republicată, persoana vătămată într-un drept al
Aceste exemple sunt discutabile din punct de vedere teoretic, său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un
dar, din punct de vedere legal, ele sunt căi administrative de atac al act administrativ sau prin nesoluŃionarea în termenul legal a unei
actelor administrative respective, în privinŃa cărora nu se aplică cereri, este îndreptăŃită să obŃină recunoaşterea dreptului pretins
regula caracterului facultativ, ci regula obligativităŃii parcurgerii sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
acestor proceduri prealabile, aşa cum rezultă din prevederile legale De altfel, în literatura de specialitate' 9 a fost exprimat
de mai sus. punctul de vedere că prevederea de la art.9 alin.(l) din lege,
e) OrdonanŃele Guvernului pot, în condiŃiile art.9 din potrivit căreia instanŃa de contencios administrativ poate fi
lege, să formeze obiect al acŃiunilor de contencios administrativ. sesizată în vederea sesizării CurŃii ConstituŃionale, este
Astfel, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes neconstituŃională, în raport cu art.52 alin.(l) şi art.126 alin-.(6)
legitim prin ordonanŃe sau dispoziŃii din ordonanŃe va putea fraza a Ii-a din ConstituŃie, republicată.
introduce acŃiune la instanŃa de contencios administrativ, însoŃită Deci, singura variantă în care o acŃiune bazată pe prevederile
de excepŃia de neconstituŃionalitate. art.1 alin.(7) şi art.9 din lege este admisibilă este acŃiunea
Până la instituirea acestei „inovaŃii", înalta Curte de CasaŃie şi introdusă pentru despăgubiri după ce ordonanŃa care a produs
JustiŃie, atunci când a avut de soluŃionat cauze care vizau ordonanŃe vătămarea dreptului sau interesului legitim a fost declarată ca
ale Guvernului, s-a pronunŃat în sensul inadmisibilităŃii unor fiind neconstituŃională în urma unei excepŃii ridicate în altă cauză.
astfel de acŃiuni, competenŃa legală a instanŃelor de contencios
f) Obiect al sesizării instanŃei de contencios administrativ
administrativ fiind limitată la verificarea legalităŃii actelor
administrative, iar nu a actelor juridice legislative cum sunt competente îl poate forma şi excepŃia de nelegalitate a unui
ordonanŃele Guvernului118. act administrativ, căreia îi vom consacra o abordare specială.
Este adevărat că, potrivit art.126 alin.(6) fraza a Ii-a din
ConstituŃie, republicată, instanŃele de contencios administrativ sunt 2.4. Actele exceptate de la controlul instanŃei de
competente să soluŃioneze cererile persoanelor vătămate prin contencios administrativ
ordonanŃe sau, după caz, prin dispoziŃii din ordonanŃe declarate
ConstituŃia revizuită a prevăzut la art. 126 alin.(6) principiul
potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative
118 ale autorităŃilor publice, pe calea contenciosului administrativ,
Decizia nr.224 din 10 iunie 2003, în Emanuel Albu, este garantat.
JurisprudenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios Contrar practicii constituŃionale, art.126 alin.(6) nu s-a limitat
administrativ 2003, Editura Lumina Lex, 2004, p.442; Decizia la enunŃarea principiului arătat, ci a enumerat şi două
nr.610 din 19 februarie 2002,^ în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, 119
excepŃii
Adrian Vlad, JurisprudenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie -
Dacian Cosmin Dragoş, op.cit., p.233
Contencios administrativ 2002, Editura Lumina Lex, 2003, p.583 ;
136 137
potrivit cărora actele administrative care privesc raporturile cu Sub imperiul Legii nr.29/1990, InstanŃa Supremă a statuat că
Parlamentul, precum şi actele de comandament cu caracter militar actele de comandament cu caracter militar, exceptate de la controlul
sunt exceptate de la controlul judecătoresc. Aceste două excepŃii 1
de legalitate exercitat de instanŃa de contencios administrativ,
constituŃionale, plus o a treia excepŃie se regăsesc ca excepŃii
absolute la art.5 alin.(l) şi (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit sunt acele acte emise de comandanŃii/şefii autorităŃilor militare care
căruia nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: au ca scop organizarea şi conducerea activităŃii acestora, precum
- actele administrative ale autorităŃilor publice care privesc şi asigurarea instruirii şi disciplinei cadrelor militare, astfel că
raporturile acestora cu Parlamentul şi actele de comandament cu ordinul prin care ministrul Apărării NaŃionale a dispus trecerea în
caracter militar; rezervă a unui ofiŃer este un act administrativ supus controlului
instanŃelor de contencios administrativ122.
- actele administrative pentru modificarea sau desfiinŃarea în fine, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ,
cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. în nicio situaŃie, actele administrative pentru contestarea cărora s-a
Legea menŃionată nu defineşte sfera actelor administrative prevăzut, prin lege organică, o altă procedură judecătorească,
care privesc raporturile autorităŃilor publice cu Parlamentul. precum în cazul titlurilor de proprietate prevăzute de Legea
Trecând peste exprimarea nefericită a legiuitorului, din care nr.18/1991 a fondului funciar, ori în cazul actelor de stare civilă,
ar rezulta că Parlamentul nu ar fi şi el autoritate publică, alături de conform Legii nr.l 19/1996 etc, pentru care sunt competente
celelalte autorităŃi constituŃionale, amintim că în literatura de instanŃele de drept comun.
specialitate120 au fost date drept exemple de asemenea acte Legea nr.554/2004 enumera la art.5 alin.(4), ca excepŃii
ordonanŃele Guvernului, ^ în timp ce SecŃia de contencios relative de la controlul instanŃei de contencios administrativ,
administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie le-a unele acte administrative care pot fi atacate doar în anumite
calificat ca fiind acte normative cu putere de lege adoptate de condiŃii. Astfel, actele administrative emise pentru aplicarea
Guvern în baza ConstituŃiei şi a delegării legislative . regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de
ExcepŃia privind actele de comandament cu caracter militar urgenŃă, cele care privesc apărarea şi securitatea naŃională ori
a fost preluată de la art.2 lit.b) din Legea nr.29/1990 şi se cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru
regăsea inclusiv în Legea contenciosului administrativ din 1929. înlăturarea consecinŃelor calamităŃilor naturale, epidemiilor şi
Actul de comandament cu caracter militar a fost definit de epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. Deci,
noua lege ca fiind actul administrativ referitor la problemele strict aceste acte administrative sunt atacabile în faŃa instanŃei de
militare ale activităŃii din cadrul forŃelor armate, specifice organi- contencios administrativ numai în situaŃia în care ele sunt
zării militare, care presupun dreptul comandanŃilor de a da ordine nelegale ca urmare a excesului de putere manifestat de către
subordonaŃilor în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de organul administraŃiei publice.
pace sau război, sau, după caz, la îndeplinirea serviciului militar. Excesul de putere este definit de lege ca fiind exercitarea
dreptului de apreciere, aparŃinând autorităŃilor administraŃiei
publice, prin încălcarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale
ale cetăŃenilor, prevăzute de ConstituŃie sau de lege.
120
Dacian Cosmin Dragoş, op.cit., 2005, p.161 Având în vedere că excepŃiile enumerate de Legea
121
Decizia nr.610/2002, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, nr.554/2004 în mod limitativ sunt de strictă interpretare, iar
Adrian Vlad, JurisprudenŃa CurŃii Supreme de JustiŃie - Contencios Legea nr.29/1990 a fost abrogată, rezultă că celelalte acte
administrativ 2002, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p.583
138 122
Decizia nr.597/2003, în Emanuel Albu, op.cit., 2004, p.419
139
exceptate de art.2 din legea veche sunt acum atacabile în faŃa instanŃa de fond, ci era vorba de un drept de exploatare a
instanŃelor de contencios administrativ, după cum urmează: terenului respectiv, izvorât dintr-un contract de concesiune
- actele administrative referitoare la interpretarea şi încheiat cu AgenŃia Domeniilor Statului124.
executarea tratatelor internaŃionale la care România este parte; într-o altă decizie, s-a statuat că dreptul reclamantului de a
- actele administrative de autoritate şi de gestiune ale cere furnizarea unor informaŃii bancare trebuie exercitat în
organelor de conducere din cadrul Parlamentului; condiŃiile legii şi regulamentelor12i. Astfel, potrivit Statutului
- actele de gestiune săvârşite de stat în calitate de persoană C.E.C., aprobat prin H.G. nr.888/1996. moştenitorilor li se dau
juridică şi pentru administrarea patrimoniului său; informaŃii doar cu privire la soldul existent la data decesului
- actele administrative adoptate în exercitarea atribuŃiilor
de control ierarhic. titularului şi pentru operaŃiunile ulterioare, or reclamantul ceruse
alte informaŃii, dreptul invocat de el nefiind prevăzut de dispoziŃiile
Statutului C.E.C., ceea ce a condus la respingerea acŃiunii.
2.5. CondiŃiile acŃiunii de contencios administrativ Alternativ la prima condiŃie este posibilitatea ca persoana să
reclame vătămarea unui interes legitim, legea făcând distincŃie între
Legea actuală, ca şi cea anterioară, leagă folosirea acŃiunii interesul legitim privat şi interesul legitim public. Astfel, interesul
în contencios administrativ de îndeplinirea unor condiŃii de fond legitim privat constă în posibilitatea de a pretinde o anumită
şi de formă, Ia care ne vom referi în continuare. conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi
previzibil, prefigurat. Interesul legitim public este definit ca fiind
A. CondiŃiile de fond la care se referă prevederile Legii posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea
contenciosului administrativ sunt următoarele: realizării unui drept fundamental care se exercită în colectiv ori,
a) CondiŃia ca persoana să reclame vătămarea unui după caz, în considerarea apărării unui interes public.
drept recunoscut de lege InstanŃa Supremă126 s-a pronunŃat în sensul că un partid
Prin drept vătămat se înŃelege orice drept fundamental politic justifică un interes legitim şi chiar un drept prevăzut de
prevăzut de ConstituŃie sau de lege, căruia i se aduce o atingere Legea partidelor politice nr.14/2003, de a acŃiona pentru anularea
printr-un act administrativ. unei hotărâri a Guvernului prin care au fost stabilite localităŃile
Astfel, într-o speŃă având ca obiect cererea de anulare a în care minorităŃile naŃionale au dreptul de a folosi limba maternă
unei hotărâri a Guvernului, SecŃia de contencios administrativ şi în administraŃia locală, fără respectarea prevederilor art. 17
fiscal a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie a admis recursul din Legea nr.215/2001 şi a rezultatelor recensământului populaŃiei
Guvernului, a casat sentinŃa CurŃii de apel şi a respins acŃiunea din martie 2002.
reclamantului, cu motivarea că dreptul pretins vătămat nu îşi
avea temeiul în Legea nr.290/2002 l2j , cum greşit a reŃinut
1:4
Decizia nr.5228/2005, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa
Legea nr.290/2002 privind organizarea şi funcŃionarea înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ şi fiscal
unităŃilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, 2005, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p.167
silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de ŞtiinŃe Agricole şi 125
Decizia nr.1910/2001, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
Silvice „Gheorghe lonescu-Şişeşti", publicată în „Monitorul Oficial al Adrian Vlad, op.cît., 2002, p.794
României", Partea 1, nr.358 din 29 mai 2002 140 126
Decizia nr.3521/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.l 12
141
b) CondiŃia ca dreptul prevăzut de lege sau interesul Supreme de JustiŃie,130 ce a respins ca inadmisibilă acŃiunea care
legitim să fi fost vătămat printr-un act administrativ în sensul viza anularea unei hotărâri cu caracter normativ adoptate de
Legiinr.554/2004 Guvern. Ulterior,131 InstanŃa Supremă a admis că şi o hotărâre cu
în legătură cu noŃiunea de act administrativ, nu mai reluăm caracter normativ adoptată de Guvern poate fi atacată în faŃa
prezentarea făcută în capitolul consacrat actelor administrative şi instanŃei de contencios administrativ, cu motivarea că un astfel de
nici aspectele din secŃiunea privind obiectul litigiului de act administrativ nu este exclus de la controlul de legalitate
contencios administrativ. atribuit instanŃelor de contencios administrativ, nefiind enumerat
Reamintim că, potrivit prevederilor legii actuale, sunt la art.2 din Legea nr.29/1990 între actele administrative exceptate
asimilate actelor administrative acele contracte administrative pe de la această formă de control.
care autorităŃile publice le încheie pentru: Sub regimul actualei legi, chiar cel mai autoritar susŃinător
-punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; al opiniei că actele administrative cu caracter normativ pot
-executarea lucrărilor de interes public; vătăma drepturi şi/sau interese legitime acceptă opinia contrară,
-prestarea serviciilor publice; potrivit căreia numai actele administrative cu caracter individual
-achiziŃiile publice. sunt apte să vatăme drepturi şi interese legitime şi trebuie să facă
De asemenea, ca şi legea precedentă, legea actuală a asimilat obiectul controlului de legalitate exercitat de instanŃele de
actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva contencios administrativ, dar propune ca actele administrative cu
o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caracter normativ ilegale să poată fi înlăturate din soluŃionarea
caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal. unui proces pe calea excepŃiei de nelegalitate132.
Ltgea nr.554/2004 nu distinge între actele administrative Vătămarea dreptului sau a interesului legitim poate proveni,
cu caracter normativ şi actele administrative cu caracter potrivit legii, din nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri,
individual, concluzia care se impune fiind aceea că un drept sau precum şi din refuzul nejustificat al autorităŃii publice competente de
un interes legitim poate fi vătămat atât printr-un act individual, a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
de executare în concret a legii, cât şi printr-un act cu caracter Prezentând obiectul litigiului de contencios administrativ,
normativ, prin care se organizează cadrul de executare a legii127. am precizat că refuzul autorităŃii derivă din dreptul acesteia de a
In literatura de specialitate a fost susŃinută şi opinia128 aprecia oportunitatea emiterii actului administrativ, dar că acest
potrivit căreia vătămarea unui drept se poate produce numai drept exercitat cu încălcarea legii se transformă într-un refuz
atunci când intervine un act administrativ cu caracter individual, abuziv şi nejustificat.
prin care o prevedere legală este pusă în executare în mod concret De altfel, legea defineşte refuzul nejustificat ca fiind
cu privire la o anumită/anumite persoană/persoane. Această exprimarea voinŃei de a nu rezolva o cerere referitoare la un
opiniea fost însuşită, pe drept cuvânt, şi de alŃi reputaŃi autori129, drept sau un interes legitim, exprimată de către autoritate prin
precum şi de SecŃia de contencios administrativ şi fiscal a CurŃii exces de putere, prin abuz de drept.

^'Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, ediŃia a 4-a,


130
EdituraMl Beck, Bucureşti, 2005, p.524 Decizia nr.932 din 9 mai 1996, citată în Alexandru NegoiŃă,
"sAlexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.234 op.cit., 1998, p.235
139 131
Tudor Drâganu, op.cit., în „Revista de Drept Public" Decizia nr.3847/2002, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
nr.3/20M-, p.57-65; Ioan Santai, op.cit., vol.H, 2005, p.301; Liviu Adrian Vlad, op.cit., 2003, p.126
132
Giurgiu op.cit., 2002, p.401 142 Antonie Iorgovan, op.cit, 2005, p.525
143
Pe de altă parte, nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri, dar şi în sens de organ de conducere) al administraŃiei publice, dar
ca modalitate de vătămare a unui drept sau interes legitim, reprezintă şi al celorlalte două puteri în stat, precum şi orice alte instituŃii
faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la publice şi de interes public care au competenŃa de a emite acte
înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen. administrative pe baza legii şi pentru organizarea sau executarea în
c) CondiŃia ca actul administrativ vătămător să fi fost concret a acesteia.
dat de o autoritate publică
Din prevederile generale ale legii contenciosului administrativ B. CondiŃiile de formă şi procedurale ale exercitării
rezultă, ca o condiŃie de fond a unei acŃiuni care vizează anularea acŃiunii de contencios administrativ, la care se referă Legea
sau modificarea unui act administrativ socotit nelegal, cerinŃa ca contenciosului administrativ, sunt următoarele:
actul administrativ respectiv să fi fost emis sau adoptat de către o a) CondiŃia ca persoana vătămată sau autorităŃile care
structură administrativă care are competenŃa legală de a organiza au calitate procesuală activă legală să se adreseze cu acŃiune
executarea sau de a executa în concret legea, ori de a realiza un la instanŃa competentă de contencios administrativ
serviciu public sau de interes public. Această lege foloseşte Prin instanŃă de contencios administrativ se înŃelege SecŃia
noŃiunea de autoritate publică, pe care o defineşte ca fiind orice de contencios administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de CasaŃie şi
organ de stat sau al unităŃilor administrativ-teritoriale ce acŃionează, JustiŃie, secŃiile de contencios administrativ şi fiscal ale CurŃilor
în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public. de apel şi ale Tribunalelor. Această condiŃie rezultă cu claritate
Ca o dovadă a caracterului neacoperitor al acestei noŃiuni, din prevederile art.7 alin.(l) din lege, care se referă la obliga-
legea prevede că sunt asimilate autorităŃilor publice, în sensul
tivitatea efectuării procedurii prealabile de către persoana
legii, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au
vătămată, mai înainte ca aceasta să se adreseze instanŃei de
obŃinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze
contencios administrativ competente.
un serviciu public.
Aşa cum am mai arătat, sub imperiul legii anterioare, în MenŃionăm că, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2),
literatura de specialitate'33 s-a demonstrat că noŃiunea de autoritate numai prin lege organică se pot institui excepŃii de la regula potrivit
publică scoate din sfera autorităŃilor administrative acele instituŃii căreia acŃiunile vizând nelegalitatea actelor administrative sunt de
care realizează activităŃi de interes public prevăzute de lege, fără a competenŃa instanŃelor de contencios administrativ.
aparŃine sistemelor care grupează instituŃiile publice din sfera b) CondiŃia îndeplinirii procedurii prealabile
puterii publice. Aşa sunt barourile de avocaŃi şi Uniunea NaŃională înainte de a se adresa instanŃei de contencios administrativ
a Barourilor, universităŃile particulare etc, care îşi desfăşoară competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al
activitatea în baza legii, pentru realizarea unor activităŃi de interes său sau într-un interes legitim, printr-un act' administrativ
public, iar în activitatea lor emit şi acte administrative. unilateral, trebuie să solicite autorităŃii publice emitente, în
Din dorinŃa de a ne conforma terminologiei constituŃionale în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în
materie de contencios administrativ (art.52 alin.(l) din ConstituŃie, tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală
republicată), vom continua să folosim noŃiunea de autoritate măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.
publică prin care vom înŃelege orice organ (în sensul de instituŃie, Prin plângere prealabilă înŃelegem plângerea prin care se
Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.240-241 solicită autorităŃii publice emitente sau celei ierarhic superioare,
133
144 după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter
individual sau normativ, în sensul revocării acestuia.
145
Obligativitatea acestei proceduri prealabile este impusă numai InstanŃa Supremă, într-o cauză în care s-a invocat faptul că
acŃiunilor care vizează anularea unui act administrativ, dar nu şi parcurgerea fazei procedurii prealabile a devenit facultativă
acŃiunilor întemeiate pe tăcerea autorităŃii sau pe refuzul după revizuirea în anul 2003 a ConstituŃiei din 1991, a statuat în
nejustificat de soluŃionare a unei cereri. sensul că procedura prealabilă a recursului graŃios, reglementată
Atât sub imperiul legii anterioare, cât şi sub regimul legii de Legea nr.29/1990 şi de Legea nr.554/2004, este o procedură
actuale a contenciosului administrativ procedura prealabilă a fost distinctă de procedura jurisdicŃiei speciale administrative la care
considerată de InstanŃa Supremă ca o condiŃie de admisibilitate a se referă art.21 alin.(4) din ConstituŃie, republicată, procedura
acŃiunii. Astfel, s-a statuat că procedura prealabilă a recursului prealabilă a recursului graŃios fiind obligatorie de parcurs mai
graŃios nu este facultativă, ci este chiar o condiŃie de admisibilitate înainte de sesizarea instanŃei de contencios administrativ138.
a acŃiunii, iar acŃiunea adresată direct instanŃei de contencios Procedura prealabilă nu este obligatorie în cazul acŃiunilor
administrativ va fi respinsă ca inadmisibilă134. exercitate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau
In ceea ce priveşte acŃiunea adresată instanŃei de contencios AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici, precum şi în cazul
administrativ în mod concomitent cu sesizarea organului emitent excepŃiei de nelegalitate şi a acŃiunii vizând ordonanŃele Guvernului.
cu reclamaŃia administrativă, InstanŃa Supremă a statuat că o astfel In ceea ce priveşte acŃiunea prefectului, considerăm necesar
de acŃiune, când reclamantul nu a lăsat să treacă termenul de 30 de să amintim că, potrivit art.26 din Legea nr.340/2004, aşa cum a fost
zile în care trebuia soluŃionată reclamaŃia administrativă, trebuie modificat prin O.U.G. nr. 179/2005 , prefectul este obligat ca, mai
respinsă ca prematur introdusă1 j:>. înainte cu cel puŃin 10 zile de introducerea acŃiunii în contencios
O problemă care s-a pus în literatura de specialitate, după administrativ, să solicite autorităŃii care a emis actul, cu motivarea
revizuirea ConstituŃiei din 1991 şi introducerea principiului că necesară, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării
jurisdicŃiile speciale administrative sunt facultative, a fost aceea sau, după caz, a revocării acestuia.
dacă şi procedura prealabilă prevăzută la art.5 din Legea Astfel, printr-o reglementare specială în raport cu regle-
nr.29/1990 a devenit facultativă136. mentarea generală a Legii nr.554/2004, s-a instituit o procedură
Curtea ConstituŃională, sesizată cu o excepŃie de prealabilă obligatorie în cazul acŃiunilor prefectului care vizează
nelegalitate a prevederilor art.5 din Legea nr.29/1990, a decis că, nelegalitatea actelor administrative ale autorităŃilor administraŃiei
prin dispoziŃiile art.21 alin.(4) din ConstituŃie, republicată, au publice locale.
fost declarate gratuite şi facultative doar jurisdicŃiile speciale Apreciem că procedura prevăzută la art.26 din Legea
administrative, iar nu şi procedura prealabilă reglementată prin nr.340/2004 este obligatorie pentru prefect, ştiut fiind că legiuitorul
art.5 din Legea nr.29/1990137. nu face recomandări organelor administraŃiei publice, cî le conferă
drepturi şi le stabileşte obligaŃii în scopul realizării eficiente a
sarcinilor pentru care au fost înfiinŃate.
134
135
Decizia nr.539/2004, în Emanuel Albu, op.cit., 2005, p.305
136 Decizia nr.3314/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.513 138
Corneliu Lîviu Popescu, Frauda la ConstituŃie, în „Curierul Decizia nr.3527/2005, în Emanuel Atbu, op.cit., 2006, p.515 m
Judiciar" nr.7-8/2004, p.196-206 O.U.G. nr.179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii
137
Decizia nr.188/2004 a CurŃii ConstituŃionale, publicată în nr.340/2004 privind instituŃia prefectului, publicată în „Monitorul
„Monitorul Oficial a! României", Partea I, nr.498 din 1 iunie 2004 Oficial al României", Partea I, nr.1.142 din 16 decembrie 2005
147
146
Un alt aspect care trebuie analizat este cel la care se referă De asemenea, într-o cauză142 care avea ca obiect anularea
art.7 alin.(3) din Legea nr.554/2004, potrivit căruia este unei hotărâri a Guvernului, iar reclamantul adresase reclamaŃia
îndreptăŃită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată administrativă ministerului iniŃiator al proiectului de hotărâre,
într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act r. iar nu Guvernului ca organ care adoptase hotărârea respectivă,
administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de InstanŃa Supremă a decis că procedura prealabilă nu a fost
drept, din momentul în care ea a luat cunoştinŃă, pe orice cale, îndeplinită potrivit legii, care cere ca persoana vătămată să se
de existenŃa acestuia, în limitele termenului de 6 luni. adreseze cu reclamaŃie administrativă la organul emitent al
Formularea folosită de lege („este îndreptăŃită") ar putea actului administrativ atacat.
duce la concluzia că terŃul nu este obligat să parcurgă procedura în legătură cu faptul că persoana vătămată s-a adresat
prealabilă, care este obligatorie ca regulă generală. O astfel de
organului emitent al actului administrativ şi a realizat procedura
concluzie este contrazisă de principiul constituŃional potrivit căruia
numai jurisdicŃiile speciale administrative sunt facultative, precum prealabilă în cursul judecăŃii, deci după ce sesizase instanŃa de
şi de regula obligativităŃii procedurii prealabile, stabilită prin contencios administrativ cu acŃiune în anularea actului respectiv,
art.7 alin.(l) din lege, excepŃiile fiind prevăzute în mod limitativ InstanŃa Supremă a decis143 că instanŃa de fond era datoare să
la art.7 alin.(5). verifice legalitatea sesizării şi să respingă ca inadmisibilă acŃiunea,
De asemenea, în cazul litigiilor care au ca obiect acŃiuni procedura prealabilă nefiind îndeplinită potrivit prevederilor legale.
privind contracte administrative, plângerea prealabilă are ReŃinând că procedura îndeplinirii/neîndeplinirii procedurii
semnificaŃia concilierii în cazul litigiilor comerciale, iar prevederile prealabile, invocată de partea interesată sau din oficiu, reprezintă
art.720 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile în mod o excepŃie dirimantă care poate face inutilă cercetarea cauzei
corespunzător. în fond, InstanŃa Supremă de decis că instanŃa de contencios
In ceea ce priveşte modalitatea de realizare a procedurii administrativ este datoare, potrivit art.137 din Codul de procedură
prealabile, InstanŃa Supremă a avut de soluŃionat mai multe civilă, să procedeze la examinarea acesteia cu precădere, înainte de
aspecte. Astfel, ea a stabilit că procedura prealabilă a fost a proceda la judecarea fondului cauzei.
îndeplinită de reclamanta care, mai înainte de a se adresa
instanŃei de contencios administrativ, a contestat decizia de li Termenul de introducere a plângerii prealabile este de 30
de zile de la data comunicării actului administrativ.
anulare a rezultatelor concursului în cadrul unei audienŃe Ia în cazul actelor administrative unilaterale, pentru motive
Ministerul EducaŃiei NaŃionale140. temeinice, plângerea prealabilă se poate depune şi peste termenul
Intr-o altă cauză , InstanŃa Supremă a decis că memoriul, de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului,
prin care reclamantul s-a adresat primului-ministru referindu-se acest din urmă termen fiind definit de lege ca termen de prescripŃie.
la hotărârea Guvernului pe care, neprimind nici un răspuns, a
atacat-o în faŃa instanŃei de contencios administrativ, echivalează
cu reclamaŃia administrativă pe care era dator să o adreseze
Guvernului, în calitate de emitent al actului administrativ.
142
Decizia nr.5065/2005, idem, p.522
143
140
Decizia nr.995/2002, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
Decizia nr.962/2000, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, op.cit., 2003, p.494
144
Adrian Vlad, op.cit., 2001, p.965 Decizia nr. 1707/2001, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
141
Decizia nr.3973/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.518 148 Adrian Vtad, op.cit, 2002, p.665
149
Contrar opiniei autorului propunerii legislative145, care c) CondiŃia sesizării instanŃei de contencios administrativ
susŃine că termenul de 30 de zile ar fi un termen de recomandare, în termenele legale
considerăm că şi acest termen are caracterul unui termen de Termenul general de sesizare a instanŃei de contencios
prescripŃie al cărui curs se suspendă în cazul existenŃei unor motive administrativ, prevăzut de art.il din lege, este de 6 luni şi se
temeinice, care vor fi apreciate de organul emitent şi de instanŃa de calculează de la:
contencios administrativ. - data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau,
In cazul terŃilor, termenul de 30 de zile pentru introducerea după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de
reclamaŃiei administrative curge de la data când aceştia au luat soluŃionare a cererii;
cunoştinŃă, pe orice cale, de existenŃa actului administrativ care - data expirării termenului legal de soluŃionare a cererii,
le vatamă dreptul sau interesul legitim, dar, în niciun caz, fără a depăşi termenul de un an de la data emiterii actului;
reclamaŃia administrativă nu va putea fi depusă peste termenul - data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii
de 6 luni de la emiterea actului respectiv. concilierii, în cazul contractelor administrative.
Referitor la situaŃia terŃilor, chiar şi sub regimul legii In mod excepŃional, pentru motive temeinice, în cazul actului
anterioare, InstanŃa Supremă a statuat că organul emitent are administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă şi peste acest
termen, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului.
obligaŃia de a comunica actul administrativ cu caracter
De asemenea, în cazul acŃiunilor formulate de prefect,
individual doar părŃilor, iar termenele prevăzute Ia art.5 din Avocatul Poporului, Ministerul Public sau AgenŃia NaŃională a
Legea nr.29/1990 curg împotriva terŃilor de la data când aceştia FuncŃionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a
au luat cunoştinŃă în orice mod de existenŃa şi conŃinutul actului cunoscut existenŃa actului nelegal, dar nu mai târziu de 1 an de
administrativ respectiv146. la data emiterii actului.
în ceea ce priveşte certificatul de atestare a dreptului de în conformitate cu art.ll alin.(4) din lege, ordonanŃele sau
proprietate asupra terenului, pe care ministerul de resort îl dispoziŃiile din ordonanŃe care se consideră a fi neconstituŃionale,
eliberează potrivit H.G. nr.834/1991 în favoarea unei societăŃi precum şi actele administrative cu caracter normativ care se
comerciale cu capital de stat, contestat de un terŃ care pretinde consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând, ceea ce înseamnă că
vătămarea dreptului său de proprietate asupra acelui teren, acŃiunile vizând aceste acte sunt imprescriptibile.
InstanŃa Supremă a decis147 că acest act administrativ devine Legea a calificat termenul de 6 luni ca fiind un termen de
opozabil faŃă de terŃi din momentul când actul a fost transcris în prescripŃie care, potrivit prevederilor Decretului nr.167/1958,
Cartea funciară, potrivit art.27 alin.(l) din Legea nr.7/1996 poate fi suspendat, întrerupt ori se poate dispune repunerea în
privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. termen, iar termenul de 1 an a fost calificat ca fiind termen de
Termenul de soluŃionare a plângerii prealabile este de 30 decădere, care se întrerupe doar în caz de forŃă majoră.
de zile, organul sesizat fiind obligat să comunice modul de Preocuparea legiuitorului de a califica aceste termene a fost
soluŃionare şi persoanei vătămate care a introdus reclamaŃia considerată în literatura de specialitate ca fiind inoportună şi
administrativă. greşită 148,legiuitorul subrogându-se doctrinei şi practicii judiciare.
O problemă deosebită creată de această lege este aceea a
Antonie Iorgovan, op.cit, 2005, p.589 ■* termenelor stabilite prin dispoziŃiile unor legi speciale, dispoziŃii
146
Decizia nr. 1591/2003, în Emanuel Albu, op.cit, 2004, p.353 Dacian Cosmin Dragoş, op.cit., 2005, p.255
147
Decizia nr.3318/2005, în Emanuel Albu, op.cit, 2006, p.458 151
148

145
150
în privinŃa cărora iniŃiatorul legii149 susŃine că au fost abrogate Deci, reglementarea generală în materia contenciosului
de prevederile art.31 din lege. administrativ, stabilită prin noua lege, rămâne general-obligatorie
într-adevăr, art.31 prevede că, pe data intrării în vigoare a în toate cazurile, mai puŃin cele care au reglementări derogatorii
noii legi a contenciosului administrativ, au fost abrogate Legea conŃinute în legi speciale, care nu au fost abrogate în mod expres,
nr.29/1990, precum şi orice alte dispoziŃii contrare. potrivit normelor imperative de tehnică legislativă, aşa cum rezultă
într-o altă opinie150, s-a susŃinut că prin noua lege a şi din ^interpretarea textului art. 13 alin.(3) din Legea nr.24/2000.
contenciosului administrativ, care este o lege generală cadru în în cazul acŃiunilor care vizează actele administrativ
materia contenciosului administrativ, nu au putut fi abrogate jurisdicŃionale, termenul de sesizare a instanŃei de contencios
prevederile din legi speciale care stabilesc alte termene pentru administrativ este de 15 zile de la comunicare, dacă partea nu
exercitarea acŃiunii de contencios administrativ. exercită căile administrativ-jurisdicŃionale de atac,
Având în vedere opiniile divergente ale teoreticienilor în d) CondiŃia depunerii documentelor necesare
materia dreptului administrativ, considerăm că revine înaltei Reclamantul va anexa la acŃiune copia actului administrativ
CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi, în principal, SecŃiei de contencios pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităŃii publice prin
administrativ şi fiscal, sarcina realizării unei interpretări şi care i^se comunică refuzul rezolvării cererii sale.
aplicări unitare a prevederilor legale în materia termenelor în situaŃia în care nu a primit niciun răspuns la cererea sa,
stabilite prin legi speciale cu privire la exercitarea acŃiunii de reclamantul va depune la dosar copia cererii, certificată prin
contencios administrativ. numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi
Considerăm, însă, că dacă legiuitorul ar fi urmărit ca, prin orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
noua lege a contenciosului administrativ, să abroge dispoziŃiile
derogatorii aflate în legi speciale, el ar fi procedat potrivit 2.6. Judecarea acŃiunilor de contencios administrativ
prevederilor art.61 alin.(3) din Legea nr.24/2000151 şi ar fi
denumit în mod expres dispoziŃiile normative vizate, prin în privinŃa judecării, Legea nr. 554/2004 conŃine reglementări
menŃionarea tuturor datelor de identificare a acestora, aşa cum a referitoare la competenŃa materială şi teritorială a instanŃelor de
procedat în cazul altor reglementări, cu caracter general, precum contencios administrativ, la procedura de judecată şi la hotărârea
Codul de procedură fiscală, spre exemplu, unde la ultimul articol adoptată.
sunt enumerate toate actele normative şi dispoziŃiile din acte Astfel, în ceea ce priveşte competenŃa materială de
normative cu caracter special care s-au abrogat la data intrării în fond, se prevede că litigiile privind actele administrative emise
vigoare a O.G. nr.92/2003152. sau încheiate de autorităŃile publice locale şi judeŃene, precum
149
şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuŃii, datorii vamale
Antonie Iorgovan, op.cit., 2004, p.375-376 şi accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se
Dacian Cosmin Dragoş, op.cit., 2005, p.257 soluŃionează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar
151
Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă cele privind actele administrative emise sau încheiate de
pentru elaborarea actelor normative, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea I, nr. 777 din 25 august 2004 autorităŃile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi
152
O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, impozite, contribuŃii, datorii vamale şi accesorii ale acestora,
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.941 din 20 mai mari de 5 miliarde lei, se soluŃionează, în fond, de secŃiile
decembrie 2003 şi republicată în „Monitorul Oficial al României", de contencios administrativ şi fiscal ale curŃilor de apel, dacă
Partea I, nr.863 din 26 septembrie 2005. prin lege specială nu se prevede altfel.
152 153
Deci, în privinŃa competenŃei materiale, legea stabileşte două acŃiunea se adresează instanŃei de la domiciliul pârâtului, astfel că a
tipuri de competenŃă, în raport cu natura juridică a actului admi- sesizat instanŃa de contencios administrativ de la sediul autorităŃii
nistrativ atacat, mai exact dacă actul are sau nu ca obiect taxe şi administrative pârâte, situaŃie în care unele asemenea instanŃe au
impozite, contribuŃii, datorii vamale şi accesorii ale acestora sau, cu invocat din oficiu excepŃia de necompetenŃă teritorială.
alte cuvinte, dacă este sau nu vorba de un act administrativ fiscal. InstanŃa Supremă, într-o astfel de situaŃie153, a statuat că
Astfel, dacă nu este vorba de un act administrativ fiscal, dispoziŃiile art.6 alin.(l) din Legea nr.29/1990 au creat o
competenŃa materială se stabileşte în raport cu rangul local sau reglementare de favoare în beneficiul reclamantului, acesta
central al autorităŃii emitente, potrivit prevederilor art.2 şi 3 din având latitudinea să uzeze sau nu de ea, astfel că, în cazul în
Codul de procedură civilă, litigiul urmând să fie soluŃionat de care el a ales să se judece la sediul autorităŃii pârâte, instanŃa
instanŃa de contencios administrativ a Tribunalului, când actul sesizată nu poate invoca din oficiu necompetenŃă sa teritorială,
atacat aparŃine unui organ sau unei instituŃii locale şi, respectiv, nefiind vorba de o excepŃie de ordine publică.
instanŃei de contencios administrativ a CurŃii de apel, când actul Din afirmaŃia finală a art.10 alin.(l) din Legea nr.554/2004
atacat aparŃine unui organ sau unei instituŃii centrale, cu rezultă că, prin legi speciale, pot fi stabilite reglementări
competenŃă naŃională. Dar, dacă obiectul litigiului îl formează un derogatorii privind competenŃa materială şi/sau teritorială în
act administrativ fiscal, competenŃa materială va aparŃine instanŃei privinŃa soluŃionării unor litigii de contencios administrativ.
de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului sau a CurŃii de Astfel, potrivit art.56 din Legea nr.64/1991 privind brevetele
apel, după cum actul contestat priveşte o valoare mai mică sau de invenŃie'5^ şi art.28 din Legea nr.129/1992 privind protecŃia
egală cu 5 miliarde ROL, ori o valoare mai mare de 5 miliarde desenelor şi modelelor industriale155, hotărârea Comisiei de
ROL ((500.000 RON). reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci
în ceea ce priveşte competenŃa teritorială, s-a prevăzut poate fi atacată la Tribunalul Bucureşti, SecŃia contencios
că reclamantul se poate adresa instanŃei de la domiciliul său sau administrativ, iar hotărârea Tribunalului poate fi atacată cu recurs
celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru la Curtea de Apel Bucureşti, SecŃia contencios administrativ, deşi
instanŃa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepŃia actul administrativ atacat aparŃine unui organ central.
necompetenŃei teritoriale.
Potrivit art.22 alin.(l) din Legea nr.544/2001 privind liberul
Prin introducerea acestei precizări, legiuitorul a căutat să acces la informaŃiile de interes public156, persoana vătămată se va
reglementeze o situaŃie care apăruse în nenumărate cazuri în
practica instanŃelor de contencios administrativ sub regimul 15Î
Decizia nr.7438/2004, în Emanuel Albu, op.cit, 2005, p.35O
Legii nr.29/1990, pe care InstanŃa Supremă o soluŃionase în mod 154
Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenŃie, publicată în
constant în sensul în care a intervenit şi legiuitorul. „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 212 din 21 octombrie
Astfel, potrivit art.6 alin.(l) din Legea nr.29/1990, judecarea 1991, republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.752
acŃiunilor formulate în baza art.l din lege este de competenŃa din 15 octombrie 2002
Tribunalului judeŃean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază 155
Legea nr.129/1992 privind protecŃia desenelor şi modelelor
teritorială îşi are domiciliul reclamantul. industriale, republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea 1,
în practică au existat situaŃii când reclamantul nu a înŃeles să nr. .1 din 8 ianuarie 1993
uzeze de această prevedere legală de favoare, ci s-a supus regulii 156
Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de
generale de la art.5 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia interes public, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
154 nr.663 din 23 octombrie 2001
155
putea adresa SecŃiei de contencios administrativ a tribunalului, soluŃionarea cauzei. în acelaşi mod se va proceda şi când
indiferent dacă autoritatea sau instituŃia publică are competenŃă acŃiunile au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un
naŃională sau doar competenŃă locală, CurŃile de apel judecând doar drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
recursurile. Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de
De asemenea, potrivit art.80 alin.(3) din O.G. nr.60/2001 instanŃă lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat, prin
privind achiziŃiile publice157, actele şi deciziile încheiate şi încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de amendă
emise în temeiul acestei ordonanŃe pot fi atacate în justiŃie la judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie pentru
SecŃia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază fiecare zi de întârziere nejustificată.
de activitate se află sediul autorităŃii contractante, ceea ce Mai înainte de soluŃionarea cauzei, instanŃa poate fi pusă în
reprezintă derogări în privinŃa competenŃei materiale, tribunalul situaŃia să se pronunŃe cu privire la suspendarea executării
rămânând competent chiar dacă autoritatea contractantă este actului administrativ a cărui anulare s-a cerut.
un organ sau o instituŃie centrală, cât şi în ceea ce priveşte
competenŃa teritorială, întotdeauna fiind competentă instanŃa de
Ia sediul autorităŃii publice contractante. 2.7. Suspendarea executării actului administrativ
MenŃionăm că, prin diverse alte reglementări speciale, a
Ca principiu general, actele administrative sunt executorii
fost instituită chiar competenŃa altor instanŃe judecătoreşti decât
din oficiu, în favoarea lor acŃionând o puternică prezumŃie de
instanŃele de contencios administrativ, aspecte de care ne vom
legalitate, veridicitate şi autenticitate, astfel că exercitarea
ocupa, însă, într-o secŃiune ulterioară.
recursului administrativ sau a acŃiunii la instanŃa competentă de
Subliniem că problema competenŃei reprezintă o excepŃie contencios administrativ nu are ca efect, de regulă, suspendarea
peremptorie şi dirimantă, pe care instanŃa trebuie să o verifice cu executării actului administrativ atacat.
precădere, fiind obligată să trimită acŃiunea instanŃei Ca excepŃie, însă, actul administrativ atacat va fi suspendat
competente, iar nu să o respingă ca inadmisibilă, în cazul când atunci când legea prevede în mod expres acest lucru, ori va
ea însăşi nu este competentă. putea fi suspendat la cerere atunci când condiŃiile prevăzute de
Odată sesizată, instanŃa va dispune citarea părŃilor şi va lege sunt îndeplinite.
putea cere autorităŃii al cărei act este atacat să îi comunice de Astfel, actul administrativ va fi suspendat de drept, potrivit
urgenŃă acel act, împreună cu întreaga documentaŃie care a stat
art.3 alin.(3) din lege, când actul a fost atacat de prefect sau de
la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrări necesare pentru
AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici.
soluŃionarea cauzei.
De asemenea, art.14 şi 15 din lege reglementează două
în situaŃia în care reclamant este un terŃ sau când acŃiunea a
situaŃii în care instanŃa competentă de contencios administrativ
fost introdusă de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public,
poate dispune suspendarea actului administrativ, la cererea
instanŃa va cere autorităŃii publice emitente să îi comunice de
persoanei vătămate sau a procurorului.
urgenŃă actul atacat împreună cu documentaŃia care a stat Ia
Astfel, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei
baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrări necesare pentru
pagube iminente, o dată cu sesizarea autorităŃii publice care a emis
actul, persoana vătămată poate să ceară instanŃei competente
O.G. nr.60/2001 privind achiziŃiile publice, publicată în să dispună suspendarea executării actului administrativ până la
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 241 din 11 mai 2001 156
pronunŃarea instanŃei de fond.
157
Această reglementare, potrivit căreia instanŃa va putea Ca şi în cazul reglementat la art.14 din lege, când instanŃa
dispune până la pronunŃarea instanŃei de fond va duce, prin poate dispune suspendarea actului până la pronunŃarea instanŃei
imprecizia şi necorelarea ei cu reglementarea de la art.15 din lege, la de fond, considerăm că şi în cazul reglementat la art.15, atunci
încurajarea tergiversării sesizării instanŃei de contencios când va admite cererea, instanŃa nu este obligată să pronunŃe
administrativ şi a judecării cauzei, în situaŃia când actul administrativ suspendarea executării acrului până la soluŃionarea definitivă şi
a fost suspendat până la pronunŃarea soluŃiei instanŃei de fond. irevocabilă a cauzei, ci va putea stabili ca durata maximă a
De aceea, considerăm că instanŃele de fond ar trebui, atunci suspendării să fie soluŃionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
când sunt sesizate cu cereri de suspendare în temeiul art.14 din SusŃinem acest punct de vedere, potrivit căruia instanŃa
lege, să pronunŃe suspendarea până, cel mult, la sesizarea instanŃei poate stabili diferite durate de timp pentru suspendarea actului,
de contencios cu acŃiunea în anulare, când persoana vătămată are durata maximă fiind pronunŃarea instanŃei de fond, în cazul
posibilitatea legală să formuleze o altă cerere, în temeiul art.15 reglementat la art.14 şi, respectiv, soluŃionarea definitivă şi
alin.(l) din lege. irevocabilă a cauzei, în situaŃia prevăzută la art. 15 din lege.
Potrivit art.14 alin.(4) din lege, încheierea sau, după caz, Această concluzie se impune, pentru că suspendarea
sentinŃa prin care se pronunŃă suspendarea este executorie de drept executării actului administrativ este o măsură excepŃională,
şi poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunŃare. prevederile legale urmând a fi interpretate în sens restrictiv,
Considerăm că pentru soluŃionarea cererii de suspendare a precum şi pentru că soluŃia contrară ar constitui o posibilitate de
unui act administrativ, formulată în temeiul art.4 din lege, instanŃa încălcare a principiului celerităŃii maxime cu care trebuie
de contencios administrativ va pronunŃa totdeauna o sentinŃă, judecate cauzele vizând anularea actelor administrative.
având de soluŃionat o cerere principală, iar nu una accesorie cererii în ceea ce priveşte condiŃiile prevăzute de actuala lege,
principale de anulare a actului, precum în cazul reglementat la
menŃionăm că şi art.9 din legea anterioară prevedea aceleaşi
art.15 din lege, unde se reglementează şi posibilitatea sesizării
condiŃii: existenŃa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii
printr-o cerere accesorie cererii principale de anulare a actului.
producerii unei pagube iminente în legătură cu care SecŃia de
Aşa cum menŃionam, suspendarea executării actului
administrativ unilateral poate fî solicitată de reclamant şi prin contencios administrativ a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie a adus
cererea adresată instanŃei competente pentru anularea, în tot sau precizări de mare importanŃă.
în parte, a actului atacat. Cererea de suspendare se poate formula Astfel, în privinŃa primei condiŃii, a cazului bine justificat,
o dată cu acŃiunea principală sau printr-o acŃiune separată, până InstanŃa Supremă a decis câ aceasta este îndeplinită numai
la soluŃionarea acŃiunii în fond. atunci când persoana vătămată dovedeşte învestirea instanŃei de
Deci, cererea de suspendare, atunci când este formulată contencios administrativ cu o acŃiune în anularea actului
administrativ a cărui suspendare a cerut-o158.
printr-o cerere separată, poate fi introdusă până la soluŃionarea
acŃiunii în fond, o astfel de cerere neputând fi introdusă în cadrul Referitor la condiŃia privind iminenŃa producerii unei pagube
prin punerea în executare a actului administrativ, InstanŃa Supremă
căilor de atac ale hotărârii date de instanŃă asupra fondului.
Potrivit legii, în oricare dintre situaŃii, indiferent dacă cererea a decis că, având în vedere prezumŃia de legalitate care
de suspendare este formulată separat sau este formulată ca un capăt funcŃionează în favoarea actelor administrative şi principiul
executării din oficiu a acestora, nu se poate susŃine cu temei legal
de cerere accesoriu la capătul principal care priveşte anularea
actului, instanŃa va putea dispune suspendarea actului administrativ
atacat, până la soluŃionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. 158 158
Decizia nr.186/2003, în Emanuel Albu, op.cit., 2004, p.412
159
că punerea în executare a unui act administrativ va produce prin ea 2.8. SoluŃionarea acŃiunii
însăşi o pagubă în dauna persoanei vizate de actul respectiv1 .
în schimb, în cazul unui ordin al ministrului SănătăŃii, prin Fiind vorba de un contencios administrativ de plină
care a fost desfiinŃat un spital orăşenesc, InstanŃa Supremă a decis jurisdicŃie, admiŃând acŃiunea, instanŃa de contencios administrativ
că punerea în executare a unui asemenea act administrativ implică va putea pronunŃa una din soluŃiile enumerate la art. 18 din lege.
iminenŃa producerii unor pagube şi efecte negative asupra sănătăŃii Astfel, instanŃa, soluŃionând cererea care vizează un act
comunităŃilor din localităŃile arondate spitalului desfiinŃat160. administrativ nelegal sau refuzul nejustificat de soluŃionare sau
în legătură cu procedura de soluŃionare a cererii de nesoluŃionarea în termen a unei cereri privitoare la un drept sau
suspendare a actului administrativ şi a temeiului legal al acesteia, interes legitim, va putea să dispună, după caz:
InstanŃa Supremă a decis că o astfel de cerere formulată în temeiul - anularea în întregime sau în parte a actului administrativ,
prevederilor art.581 din Codul de procedură civilă, referitoare la precum şi obligarea autorităŃii emitente să emită un nou act
ordonanŃa preşedinŃială, este inadmisibilă, Legea contenciosului administrativ legal;
administrativ reglementând o procedura specială pentru judecarea - obligarea autorităŃii la rezolvarea cererii, prin emiterea
cererii de suspendare a unui act administrativ161. unui act, a unui certificat, a unei adeverinŃe sau a oricărui alt
într-o cauză recentă162, InstanŃa Supremă a decis că un înscris;
proces-verbal de constatare încheiat de către organele fiscale la - obligarea autorităŃii să răspundă la cerere, în condiŃiile
cererea procurorilor care efectuau urmărirea penală nu reprezintă O.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităŃii de soluŃionare
un act administrativ-fîscal, ci un mijloc de probă în cauza penală a petiŃiilor;
respectivă, astfel că o cerere de suspendare formulată în temeiul - obligarea la plata despăgubirilor pentru daunele materiale
art 14^din Legea nr.554/2004 este inadmisibilă. şi morale cauzate.
în ceea ce priveşte paguba iminentă, legea actuală o Mai trebuie menŃionat că instanŃa este competentă ca, prin
defineşte ca fiind un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu considerentele hotărârii, să se pronunŃe şi asupra legalităŃii
evidenŃă sau, după caz, o perturbare previzibilă gravă a actelor sau operaŃiunilor administrative care au stat la baza
funcŃionării unei autorităŃi publice ori a unui serviciu public. emiterii actului supus judecăŃii.
în legătură cu instanŃa de contencios administrativ căreia InstanŃa de contencios administrativ nu va putea, însă,
trebuie să-i fie adresată cererea de suspendare a actului administrativ, pronunŃa o hotărâre care să Ńină loc de act administrativ, tară a
atât la art. 14, cât şi la art. 15 din lege este folosită expresia „instanŃa încălca principiul separaŃiei puterilor în stat.
competentă", referindu-se la instanŃa competentă să judece cererea Referitor la acordarea daunelor morale, InstanŃa Supremă a
de anulare a actului administrativ şi, respectiv, instanŃa care a fost decis că persoana vătămată este datoare să dovedească existenŃa
deja sesizată cu cererea de anulare a actului respectiv. unui astfel de prejudiciu ori, cel puŃin, a existenŃei unor suferinŃe
morale cu consecinŃe păgubitoare.
159
Decizia nr.2086/2003, în Emanuel Albu, op.cit., 2004, p.433 în alte cauze, InstanŃa Supremă a decis că refuzul nejustificat
160
Decizia nr.2772/2003, în Emanuel Albu, op. cit., p.448 161 al autorităŃii a fost de natură să producă reclamantului un stres
Decizia nr.3815/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.641 şi decizia îndelungat, să-i perturbe activitatea şi să-i afecteze prestigiul
nr.729/2001, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, profesional, social şi familial, care trebuie reparate de către
op.cit., 2002, p.779
16
Decizia nr.3861/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.643 160 163
Decizia nr.595/2003, în Emanuel Albu, op.cit., 2004, p.416
161
autoritate prin plata unor daune morale, deoarece simpla Termenul de recurs este de 15 zile de la pronunŃare, pentru
recunoaştere de către instanŃă a caracterului nejustificat şi abuziv al partea prezentă, şi de la comunicare, pentru partea care a fost lipsă
atitudinii autorităŃii nu constituie o reparaŃie suficientă' . la pronunŃare.
în ceea ce priveşte cauzele care au ca obiect un contract In această privinŃă, InstanŃa Supremă s-a pronunŃat în
administrativ, instanŃa va putea: sensul că dispoziŃiile art.20 alin.(l) din Legea nr.554/2004
- dispune anularea acestuia, în tot sau în parte; trebuie interpretate în raport cu principiul celerităŃii procedurii
- obliga autoritatea publică să încheie contractul la care de contencios administrativ, precum şi cu necesara distincŃie
reclamantul este îndrituit; între actul declarării şi actul motivării cererii de recurs, cu
- impune uneia dintre părŃi îndeplinirea unei anumite obligaŃii; aplicarea prevederilor art,303 alin.(2) din Codul de procedură
- suplini consimŃământul unei părŃi, când interesul public o
civilă, potrivit cărora termenul de depunere a motivelor de
cere;
recurs curge, oricum, de la comunicarea hotărârii165.
- obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale
şi morale. De altfel, cu privire la textul art.20 alin.(l), chiar şi Curtea
ConstituŃională, fiind sesizată ulterior cu judecarea unei excepŃii de
neconstituŃionalitate, pe care a admis-o, a motivat că această
2.9. Căile de atac reglementare este imprecisă şi restrictivă, fiind în măsură să aducă
atingere principiului liberului acces Ia justiŃie, care obligă pe
Recursul este, potrivit art.20 alin.(l) din Legea nr. 554/2004, legiuitor să prescrie în mod clar şi precis condiŃiile şi termenele
singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunŃate de instanŃele în care justiŃiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale166.
de fond în cauzele de contencios administrativ. Este vorba de o cale Considerăm că, până la completarea dispoziŃiilor art.20
de atac împotriva tuturor hotărârilor date de instanŃa de contencios alin.(l) în sensul precizării cazurilor avute în vedere pentru
administrativ în calitate de instanŃă de fond, intrând aici atât calcularea termenului de recurs de la pronunŃare sau, respectiv,
hotărârile care privesc acte administrative tipice, cât şi actele
de la comunicare, instanŃele vor trebui să interpreteze aceste
administrative asimilate, cum sunt contractele administrative.
prevederi în sensul neobstrucŃionării şi nediscrimtnării liberului
Legea impune ca recursul să se judece de urgenŃă şi cu
citarea părŃilor, recursul suspendând executarea hotărârii atacate, acces la justiŃie, astfel încât termenul de recurs pentru declararea
cu excepŃia hotărârii prin care a fost soluŃionată cererea de acestuia să se calculeze în toate cazurile de la comunicare.
suspendare a actului administrativ atacat. CompetenŃa de judecată a recursului aparŃine CurŃilor de
Din fericire, noua lege a preluat din legea anterioară apel, în cazul hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de
reglementarea care menŃine caracterul suspensiv al recursului, Tribunale, şi, respectiv, SecŃiei de contencios administrativ a
evitându-se astfel obligarea autorităŃii administrative să acŃioneze şi înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, în cazul hotărârilor pronunŃate
să se conformeze unei hotărâri judecătoreşti care nu a devenit în primă instanŃă de către CurŃile de apel.
definitivă şi irevocabilă. SoluŃiile care pot fi adoptate de instanŃa de recurs sunt
prezentate la art.20 alin.(3) din lege, spre deosebire de legea

165
Decizia nr.5516/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.689
164 ■ 166
Decizia nr.412/2004, în Emanuel Albu, op.cit., 2005, p.389 şi Decizia nr.189 din 2 martie 2006, publicată în „Monitorul
decizia nr.4282/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.37 162 Oficial ai României", Partea I, nr.3O7 din 5 aprilie 2006
163
anterioară, care nu conŃinea astfel de reglementări. Astfel, în - revizuirea, în condiŃiile art.322 şi următoarele din Codul
cazul admiterii recursului, instanŃa de recurs, casând sentinŃa, va de procedură civilă;
rejudeca litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu - recursul în interesul legii, în condiŃiile art.329 din Codul
trimitere. Când hotărârea primei instanŃe a fost dată cu de procedură civilă.
încălcarea dispoziŃiilor referitoare la competenŃa materială din
actuala lege, cauza se va trimite la instanŃa competentă. Atunci
când hotărârea primei instanŃe a fost pronunŃată fără a se judeca 2.10. Executarea hotărârilor judecătoreşti pronunŃate de
instanŃele de contencios administrativ
fondul, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanŃă.
Rezultă, deci, că legiuitorul a fost preocupat de respectarea
Din coroborarea prevederilor art.28, potrivit cărora
principiului maximei urgenŃe în privinŃa judecării litigiilor de
dispoziŃiile Legii nr. 554/2004 se completează cu prevederile
contencios administrativ şi a căutat să limiteze posibilităŃile instanŃei
Codului de procedură civilă, cu ceje ale art.400 alin.(l) din Codul
de recurs de a casa soluŃia cu trimiterea cauzei pentru o nouă
de procedură civilă, rezultă că hotărârile pronunŃate de instanŃele de
judecată. Urmează ca activitatea practică şi soluŃiile instanŃelor de fond în cauzele de contencios administrativ sunt executorii,
recurs să confirme sau să infirme opŃiunea manifestată de legiuitor, recursul suspendând executarea, potrivit art.20 alin.(2) din lege.
necesitatea rejudecării unei cauze rămânând, totuşi, o chestiune InstanŃa de executare este instanŃa care a soluŃionat fondul
aflată la deplina şi suverana apreciere a instanŃei de recurs. litigiului de contencios administrativ, ceea ce înseamnă că ea
Judecarea recursului în situaŃii deosebite, prevăzuta de art.21 poate fi şi instanŃa de recurs, atunci când aceasta, admiŃând
din lege, conŃine o reglementare ipotetică, în măsură să trezească recursul şi reŃinând cauza, a rejudecat fondul pricinii.
nedumerirea teoreticienilor167 şi să-1 determine şi pe promotorul Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care
legii să se dezică de soluŃia propusă16^ şi, oricum, să rămână au fost admise acŃiunile în contencios administrativ, constituie
neaplicabilă în activitatea instanŃelor de contencios administrativ. titluri executorii. în cazul în care prin astfel de hotărâri au fost
într-o astfel de cauză, InstanŃa Supremă, sesizată cu o anulate acte administrative cu caracter normativ, acestea sunt
cerere de judecare a recursului potrivit art.21 alin.(l) din lege, a general obligatorii, au putere numai pentru viitor şi se publică în
susŃinut că prin situaŃia deosebită trebuie să se înŃeleagă o „Monitorul Oficial al României", Partea I ori în monitoarele
situaŃie excepŃională, iar nu orice împrejurare în care partea ar locale, la cererea instanŃei de executare ori a reclamantului,
urma să fie interesată ca judecarea recursului să se facă după reglementare inspirată din legea CurŃii ConstituŃionale*.
această procedură de urgenŃă169. ObligaŃia executării hotărârii revine autorităŃii publice care
în plus, menŃionăm că hotărârile pronunŃate în materia este datoare să o aducă la îndeplinire în cel mult 30 de zile de la
contenciosului administrativ sunt supuse aceloraşi căi de atac data rămânerii irevocabile a hotărârii, iar în caz contrar se va aplica
extraordinare, ca şi hotărârile instanŃelor de drept comun: şefului autorităŃii publice o amendă de 20% din salariul minim brut
- contestaŃia în anulare, în condiŃiile art.317 şi următoarele pe Ńară pentru fiecare zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la
din Codul de procedură civilă;

167
Dacian Cosmin Dragoş, op.cit., p.304 Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii
168
Antonie Iorgovan, op.cit., p.359 ConstituŃionale, republicată în „Monitorul Oficial al României",
169
Decizia nr.1432/2005, în Emanuel Albu, op.cit., 2006, p.673 Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004
164 165
despăgubiri pentru întârziere, care sunt stabilite de instanŃa de tras concluzia logică potrivit căreia constatarea pe cale de
executare, în camera de consiliu, de urgenŃă, cu citarea părŃilor. excepŃie a nelegalităŃii unui act administrativ, fiind făcută prin
Dacă, nici după această situaŃie, hotărârea definitivă şi considerentele hotărârii, nu se bucură de autoritate de lucru
irevocabilă nu este executată, va putea fi sesizat organul de judecat, problema putând fi supusă în discuŃie cu ocazia unui
urmărire penală, fapta persoanei răspunzătoare fiind infracŃiune. proces ulterior între aceleaşi părŃi.
Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ nu a avut
reglementări privind excepŃia de nelegalitate, ceea ce nu a
2.11. ExcepŃia de nelegalitate împiedicat specialiştii şi instanŃele judecătoreşti să se pronunŃe
asupra acesteia. Astfel, prof. Alexandru NegoiŃă17" prezintă
a) NoŃiune şt natură juridică excepŃia de nelegalitate ca fiind, alături de acŃiunea directă
Aşa cum am arătat, în timp ce acŃiunea în anularea unui act pentru anularea actului administrativ nelegal, a doua formă de
administrativ este o cale principală şi directă prin care se control pe care o exercită instanŃele judecătoreşti, asupra
urmăreşte ca instanŃa de contencios administrativ să pronunŃe legalităŃii actelor administrative ca formă principală de activitate
desfiinŃarea efectelor juridice ale actului administrativ respectiv, a administraŃiei publice, precum şi ca un mijloc de apărare care
excepŃia de nelegalitate este doar un mijloc de apărare. poate fi folosit de către oricare dintre părŃile unui proces ori din
Posibilitatea folosirii excepŃiei de nelegalitate, ca mijloc de oficiu de către instanŃă, excepŃia putând fi folosită oricând în
apărare în favoarea părŃii împotriva căreia se opune un act cadrul unui proces.
administrativ nelegal, a fost relevată de doctrina administrativă InstanŃa Supremă173, referindu-se la excepŃia de ilegalitate
veche , temeiul juridic fiind art.35 din Legea din 1912 a înaltei reglementată la art.17 din Legea nr.52/1994 privind valorile
CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. mobiliare şi bursele de valori1 , a afirmat că acŃiunea în anulare
Astfel, potrivit art.35 alin.(7) din această lege, tribunalele prevăzută la art.l din Legea nr.29/1990 şi această excepŃie de
ordinare nu se puteau pronunŃa asupra ilegalităŃii unui act ilegalitate sunt două căi diferite de atac împotriva unor acte
administrativ decât pe cale de excepŃie. administrative, care nu pot fi urmate de aceeaşi parte.
Ulterior ', în perioada comunistă, până la adoptarea Legii
nr.1/1967, excepŃia de nelegalitate era singura posibilitate de
apărare împotriva unui act nelegal al organului administraŃiei de
stat, temeiul juridic fiind art.1047 şi art.1653 din Codul civil 172
care definesc excepŃia ca posibilitate de apărare a pârâtului. Alexandru NegoiŃă, op.cit., 1998, p.280
173
Astfel, s-a argumentat că, dacă în privinŃa acŃiunii ca mijloc Decizia nr.3202/2000 în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
Adrian Vlad, JurispntdenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie -
de atac, instanŃa este obligată să se pronunŃe prin însuşi Contencios administrativ 2002, Editura Lumina Lex, 2003, p.583
dispozitivul hotărârii sale, asupra excepŃiei de nelegalitate instanŃa 174
Legea nr,52/1994, publicată în „Monitorul Oficial al
se va pronunŃa, aşa cum o face cu privire la toate mijloacele de României", Partea I, nr.210 din 11 august 1994, a fost abrogată prin
apărare folosite, doar în considerentele acelei hotărâri. De aici, s-a O.U.G. nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiŃii
financiare şi pieŃele reglementate, publicată în „Monitorul Oficial al
170
Paul Negulescu, op.cit., 1934, p.285; Constantin Rarincescu, României", Partea I, nr. 238 din 09/04/2002, abrogată, la rândul său,
op.cit., 1936,p.l72 prin Legea nr.297/2004 privind piaŃa de capital, publicată în
171
Tudor Drăganu, op.cit., 1959, p.265 şi urm. Hr. „Monitorul Oficial al României". Partea I, nr. 571 din 29/06/2004
166 167
Printr-o altă decizie175, s-a motivat că excepŃia de ilega- în al doilea rând, după rămânerea definitivă şi irevocabilă
litate a actului administrativ reprezintă un mijloc de apărare a hotărârii instanŃei de contencios administrativ care a soluŃionat
căruia nu-i sunt aplicabile condiŃiile prevăzute de Legea excepŃia de nelegalitate, instanŃa fondului va fi obligată să Ńină
nr.29/1990 în ceea ce priveşte procedura prealabilă, termenele, cont de această hotărâre, care are putere de lucru judecat.
tîmbrajul etc. Pe de altă parte, în cadrul litigiului nou format, excepŃia de
De asemenea, InstanŃa Supremă a mai statuat176 că, în raport cu nelegalitate capătă caracterul unei căi separate de verificare a
acŃiunea în revendicare în cadrul căreia a fost invocată, excepŃia de legalităŃii unui act administrativ, cu un itinerar procesual propriu,
nelegalitate are caracterul unei cereri incidentale, astfel că, plecând de la modul de sesizare a instanŃei de contencios
potrivit art.17 din Codul de procedură civilă, ea este de competenŃa administrativ, procedura proprie de judecată şi soluŃionare şi căi
instanŃei care judecă cererea principală - acŃiunea în revendicare. proprii de atac împotriva soluŃiei date de instanŃa de contencios
Aşa cum s-a remarcat177, Legea nr.554/2004 este prima administrativ.
lege care a reglementat în mod expres excepŃia de nelegalitate a Deci, putem afirma că excepŃia de nelegalitate este un
actului administrativ. Astfel, potrivit art.4, care are ca denumire mijloc de apărare suigeneris, dar şi o cale accesorie distinctă de
marginală expresia „excepŃia de nelegalitate", legalitatea unui verificare a legalităŃii unui act administrativ.
act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul
unui proces, pe cale de excepŃie, din oficiu sau la cererea părŃii b) CondiŃiile invocării excepŃiei de nelegalitate
interesate. în ceea ce priveşte cine poate invoca această excepŃie, aşa
Coroborând acest text cu restul prevederilor legii care se cum am arătat deja, potrivit art.4 alin.(l) din lege, legalitatea unui
referă la acŃiunea vizând anularea sau modificarea unui act act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui
administrativ, rezultă că excepŃia de nelegalitate, ca şi acŃiunea proces, pe cale de excepŃie, din oficiu sau la cererea părŃii interesate.
directă, reprezintă una din căile prin care instanŃele de contencios Din enumerarea făcută de text, rezultă că excepŃia de
administrativ pot cerceta legalitatea unui act administrativ. nelegalitate poate fi invocată, în primul rând, din oficiu de
Astfel, în raport cu litigiul în care este invocată, excepŃia de instanŃa de judecată pe rolul căreia se află cauza respectivă.
nelegalitate îşi păstrează caracterul de mijloc de apărare, cu o în al doilea rând, excepŃia de nelegalitate poate fi invocată
influenŃă majoră asupra litigiului respectiv. prin cerere formulată de oricare dintre părŃile interesate.
în primul rând, dacă instanŃa sesizată constată că de actul Astfel, cererea va putea fi formulată de oricare dintre
administrativ vizat depinde soluŃionarea litigiului, ea va subiectele de sezină enumerate la art.1 din lege, care au calitatea de
suspenda judecata în cauza pendinte şi va sesiza prin încheiere reclamant, precum şi de părŃile care au calitate procesuală pasivă.
motivată instanŃa de contencios administrativ competentă. Se Deşi legea nu o spune, considerăm că excepŃia de nelegalitate
ajunge, deci, la blocarea cursului litigiului iniŃial, pe toată durata poate fi invocată prin cerere şi de către oricare din intervenienŃii
judecării excepŃiei de nelegalitate. unui proces, atunci când lor, ori părŃii în favoarea căreia au
intervenit, li se opune un act administrativ pe care îl socotesc
175
nelegal.
Decizia nr.6957/2004, în Emanuel Albu, JurisprudenŃa ExcepŃia de nelegalitate poate viza doar actele administrative
Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ 2004, cu caracter unilateral, având astfel un obiect mai restrâns decât
Editura Lumina Lex, 2005, p.310 acŃiunea directă în anulare. Astfel, nu pot face obiect al excepŃiei de
176
"" Decizia nr. 1700/2004, în EmanueJ Albu, op. cit,, 2005, nelegalitate actele administrative care nu au caracter unilateral,
177
p.331
169
Antonie Iorgovan, op.cit., 2004, p.297
168
cum sunt contractele administrative, asimilate prin lege actelor In ceea ce priveşte participarea organului emitent al acrului
administrative, şi nici celelalte acte administrative asimilate: administrativ atacat prin excepŃia de nelegalitate, iniŃiatorul
refuzul nejustificat şi tăcerea autorităŃii. propunerii legislative care avea să devină legea actuală a
De asemenea, considerăm că actele exceptate de la controlul susŃinut că, în noul litigiu care are ca obiect judecarea excepŃiei
de legalitate exercitat pe calea acŃiunii directe sunt exceptate şi de de netegalitate, nu este obligatorie participarea autorităŃii care a
la controlul exercitat pe calea excepŃiei de nelegalitate. dat actul respectiv178.
Astfel, nu pot face obiectul controlului pe calea excepŃiei SecŃia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de
de nelegalitate actele enumerate la art.5 din lege, pe care le vom CasaŃie şt JustiŃie s-a pronunŃat, însă, în mod neechivoc, în sensul
analiza într-o secŃiune ulterioară. că participarea organului emitent este obligatorie în cauza care are
ExcepŃia de nelegalitate poate fi invocată în cadrul oricărui ca obiect judecarea excepŃiei de nelegalitate pentru respectarea
proces (civil, comercial, penal, administrativ) în orice fază a dreptului său de apărare, a principiului contradictorialităŃii
acestuia (fond, apel, recurs). judecăŃii şi pentru eventuala exercitare a căii legale de atac
InstanŃa sesizată cu excepŃia de nelegalitate a unui act împotriva soluŃiei instanŃei de contencios administrativ'79.
administrativ unilateral, în primul rând, va trebui să verifice SoluŃia instanŃei de contencios administrativ este supusă
admisibilitatea unei astfel de cereri, adică va trebui să stabilească recursului, în termen de 48 de ore de la pronunŃare ori de la
dacă soluŃionarea cauzei depinde de legalitatea/nelegalitatea actului comunicare, urmând ca instanŃa de recurs să judece cauza în 3
administrativ vizat de excepŃie. zile de la înregistrare, cu citarea părŃilor prin publicitate.
Deci, invocarea excepŃiei de nelegalitate împotriva unui act Considerăm că acest termen, precum şi modalitatea de
administrativ pe care nu se întemeiază acŃiunea reclamantului citare, care se abat de la prevederile generale procesuale, ar
sau cererea reconvenŃională a pârâtului va impune respingerea putea constitui temeiuri suficiente pentru sesizarea CurŃii
ca inadmisibilă a acesteia. în situaŃia în care va aprecia că ConstituŃionale pentru neconstituŃionalitatea acestor prevederi
excepŃia de nelegalitate este admisibilă, instanŃa va pronunŃa o care aduc atingere principiului constituŃional al respectării
încheiere motivata prin care, pe de o parte, va sesiza instanŃa de : dreptului la apărare.
contencios administrativ competentă şi, pe de altă parte, va d) Efectele excepŃiei de nelegalitate
dispune suspendarea cauzei cu care se află învestită, până ta Ca orice hotărâre judecătorească, şi hotărârea instanŃei de
soluŃionarea excepŃiei de nelegalitate de către instanŃa de contencios administrativ prin care a fost soluŃionată excepŃia de
contencios administrativ. nelegalitate va produce efecte doar între părŃile litigiului
c) SoluŃionarea excepŃiei de nelegalitate respectiv, adică inter partes Htigantes. Astfel, potrivit art.4
Potrivit art.4 alin.(2) din lege, instanŃa de contencios alin.(4) din lege, în cazul în care instanŃa de contencios
administrativ se pronunŃă, după procedura de urgenŃă, în şedinŃă administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanŃa în faŃa
publică, cu citarea părŃilor. căreia s-a ridicat excepŃia va soluŃiona cauza fără a Ńine seama
InstanŃa de contencios administrativ competentă sa de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
soluŃioneze excepŃia de nelegalitate va fi stabilită în raport cu Chiar dacă, în reglementarea actuală, excepŃia de nelegalitate
prevederile legale incidente şi cu rangul autorităŃii emitente a nu mai este doar un mijloc de apărare, ci şi o a doua cale
actului administrativ vizat de excepŃie, precum şi în raport cu procesuală de cercetare a legalităŃii unui act administrativ,
cererea părŃii care a invocat excepŃia şi care dobândeşte calitatea
de reclamant în noua cauză, adică fie instanŃa de la domiciliul 178
Antonie Iorgovan, op.cit., 2004, p.301
sau, fie instanŃa de la sediul/domiciliul pârâtului, 179
Decizia nr.826 din 9 martie 2006 (nepublicată)
170 171
considerăm, totuşi, că instanŃa de contencios administrativ în mod preponderent, prin intermediul instanŃelor de contencios
competentă, admiŃând excepŃia, nu va putea dispune anularea administrativ şi, în mod excepŃional, prin intermediul instanŃelor de
actului administrativ respectiv pentru nelegalitate, ci va putea doar drept comun, în condiŃiile unor legi speciale care prevăd în mod
constata nelegalitatea actului şi înlăturarea lui de la judecata cauzei expres acest lucru.
de fond. Deci, pentru instanŃa care va judeca fondul cauzei, De altfel, chiar Legea nr. 554/2004, consacră această
hotărârea instanŃei de contencios administrativ care a soluŃionat posibilitate la art.5 alin.(2), potrivit căruia nu pot fi atacate pe
excepŃia de nelegalitate va avea autoritate de lucru judecat, chiar calea contenciosului administrativ actele administrative pentru
dacă judecătorul fondului ar avea un alt punct de vedere. modificarea sau desfiinŃarea cărora se prevede, prin lege
Nu putem încheia această secŃiune a capitolului din curs organică, o altă procedură judiciară, fiind vorba, evident, de
fără să ne referim şi la situaŃia în care excepŃia de nelegalitate litigiile de contencios administrativ care, prin legi speciale, sunt
este invocată în faŃa unei instanŃe de contencios administrativ, date în competenŃa de judecată a instanŃelor de drept comun.
situaŃie pentru care legea nu conŃine nicio reglementare. Deosebirea esenŃială dintre litigiile de contencios
Este posibil ca instanŃa de contencios învestită cu fondul administrativ date în competenŃa instanŃei de drept comun şi
cauzei să fie competentă să soluŃioneze şi excepŃia de litigiile de contencios administrativ aflate în competenŃa instanŃei
nelegalitate, caz în care aceasta se va pronunŃa asupra excepŃiei de contencios administrativ este aceea că instanŃele de drept
printr-o încheiere motivată şi va suspenda judecata, printr-o comun nu vor judeca după procedura reglementată prin legea-
încheiere ulterioară, numai dacă această hotărâre este recurată. cadru a contenciosului administrativ, ci după procedura comună a
în situaŃia în care competenŃa de soluŃionare a excepŃiei de dreptului procesual civil, completată cu reguli care se regăsesc în
nelegalitate, în raport cu rangul central sau local al organului legile speciale ce au stabilit o astfel de competenŃă excepŃională.
emitent al actului, aparŃine altei instanŃe de contencios Deci, în ambele situaŃii ne aflăm în faŃa unei activităŃi de
administrativ decât cea învestită cu fondul cauzei, prevederile contencios administrativ, instanŃele de drept comun desfăşurând
art.4 din lege rămân pe deplin aplicabile, caz în care instanŃa de activitatea de contencios administrativ tară a fi instanŃe specializate
contencios administrativ a fondului cauzei va proceda ca oricare de contencios administrativ, aşa cum sunt instanŃele competente
altă instanŃă de drept comun în faŃa căreia s-a invocat o excepŃie enumerate de legea contenciosului administrativ.
de nelegalitate a unui act administrativ.
încheiem această prezentare cu speranŃa că observaŃiile
critice ale teoreticienilor şi soluŃiile judicioase care vor fi găsite 3.1. Litigii de contencios administrativ date în competenŃa
de instanŃele de contencios în opera de aplicare a legii vor judecătoriilor ca instanŃe de fond
contribui la îmbunătăŃirea şi simplificarea reglementărilor
privind contenciosul administrativ în România. a) Legea nr.18/1991 a fondului funciar180 prevede că
împotriva hotărârilor prin care Comisia judeŃeană soluŃionează
contestaŃiile formulate de persoanele nemulŃumite de măsurile
SecŃiunea a 3-a stabilite de comisiile locale, se poate face plângere la judecătoria
Controlul de legalitate exercitat de instanŃele de în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de
drept comun zile de la comunicare (art,53).
Aşa cum am arătat la începutul acestui capitol, controlul m
Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată în „Monitorul
judecătoresc asupra legalităŃii actelor administrative se realizează, Oficial al României", Partea I, nr. I din 5 ianuarie 1998
172 173
b) Legea nr.l 12/1995 pentru reglementarea situaŃiei e) Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei
juridice a unor imobile cu destinaŃie de locuinŃe trecute în DeputaŃilor şi Senatului184 prevede la art.13 alin.(2) că, împotriva
proprietatea statului181 prevede la art.18 că hotărârile soluŃiei primarului, prin care acesta a rezolvat întâmpinarea
comisiilor judeŃene şi ale comisiei municipiului Bucureşti sunt referitoare la omisiunile din listele electorale, se poate face
supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi contestaŃie la judecătoria de la domiciliul alegătorului, în termen de
atacate în termen de 30 de zile de la comunicare. 5 zile de la comunicare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.
în aceasta situaŃie, potrivit legii civile - art.l pct.l din f) Legea nr.119/1996 privind actele de stare civilă185
Codul de procedură civilă -, judecătoriile sunt instanŃele care
judecă, în primă instanŃă, toate procesele şi cererile, ce nu sunt cuprinde reglementări care atribuie judecătoriilor competenŃa de
date prin lege în competenŃa altor instanŃe. a soluŃiona litigiile referitoare la refuzul ofiŃerului de stare civilă
c) OrdonanŃa Guvernului nr.2/2001 privind regimul de a întocmi actul de stare civilă, ori cele privind modificarea,
juridic al contravenŃiilor182 reglementează la art.31-36 procedura completarea etc. a actelor de stare civilă.
de contestare a proceselor-verbale de constatare a contravenŃiei şi
de aplicare a sancŃiunii, plângerile formulate fund de competenŃa 3.2. Litigii de contencios administrativ date în primă instanŃă
de soluŃionare a judecătoriilor, care judecă în calitate de instanŃe de în competenŃa tribunalelor
drept comun. De menŃionat că, potrivit art.34, recursurile împotriva
hotărârilor date de judecătorii sunt de competenŃa secŃiei de a) Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenŃie186
contencios administrativ de la tribunale.
prevede la art.56 că hotărârea Comisiilor de reexaminare a
d) Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităŃilor
hotărârii de acordare a brevetului, după ce se motivează, se
administraŃiei publice locale 3 prevede la art.16 alin.(5) că,
împotriva soluŃiei prin care primarul a rezolvat întâmpinarea comunică părŃilor în termen de 15 zile de la pronunŃare şi poate
formulată în legătură cu listele electorale, se poate face fi atacată la Tribunalul Bucureşti în termen de 30 de zile de la
contestaŃie în termen de 24 de ore de la comunicare, la comunicare, iar hotărârea acestei instanŃe poate fi atacată cu recurs
judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea, care va la Curtea de Apel Bucureşti. Acest text legal nu precizează
pronunŃa o hotărâre definitivă şi irevocabilă. că litigiile ar urma să fie judecate de secŃiile de contencios
administrativ şi nici că ar fi aplicabile prevederile Legii
contenciosului administrativ, ceea ce înseamnă că atât Tribunalul,
Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situaŃiei juridice a cât şi Curtea de apel vor judeca aplicând regulile dreptului comun.
unor imobile cu destinaŃia de locuinŃe, trecute în proprietatea statului,
publicata în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr 279 din 29 184
noiembrie 1995 Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei DeputaŃilor şi
ls:
O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, Senatului, publicata în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 887
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 410 din 25 din 29 septembrie 2004
185
iulie 2001 Legea nr.119/1996 privind actele de stare civilă, publicata în
183
Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităŃilor administraŃiei „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996
186
publice locale, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, L egea nr.64 /1991 pr ivind b revetele de invenŃi e, pub lic ată în
nr.271 din 29 martie 2004 174 „Monitorul Oficial al României", Partea I.nr. 212 din 21 octombrie 1991
175
b) Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989187 prevede la art.26 alin.(3) că decizia sau, CAPITOLUL VIII RĂSPUNDEREA
după caz, dispoziŃia motivată de respingere a notificării sau a ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV
cererii de restituire în natură poate fratacată de persoana care se
pretinde îndreptăŃită Ia secŃia civilă a tribunalului în a cărui SecŃiunea 1
circumscripŃie se află sediul unităŃii deŃinătoare sau, după caz, al Aspecte generale
entităŃii învestite cu soluŃionarea notificării, în termen de 30 de
zile de la comunicare.
1.1. Răspunderea juridică -formă a răspunderii sociale
c) Legea nr.16/1995 privind protecŃia topografiilor
circuitelor integrate188 prevede la art.16 alin.(2) şi (3) că Una dintre explicaŃiile perenităŃii şi evoluŃiei ascendente a
soluŃia motivată a Comisiei de reexaminare a hotărârii privind umanităŃii rezidă în organizarea socială a comunităŃilor umane şi
cererile de înregistrare a topografiilor poate fi atacată în termen adoptarea mecanismului răspunderii sociale ca principiu de
de 3 luni de la comunicare la Tribunalul Bucureşti, iar sentinŃa autoreglare a sistemului social.
pronunŃată poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Prin intermediul răspunderii sociale se urmăresc, pe de o
Bucureşti, în 15 zile de la comunicare. parte, autoreglarea sistemului social şi, pe de altă parte,
d) Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile dezaprobarea faptei umane care a intervenit în mod dereglator
geografice18 prevede, la art.81, că hotărârea motivată a Comisiei asupra relaŃiilor sociale.
de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru InvenŃii şi Mărci ViaŃa socială este reglată, în ceea ce priveşte formele de
poate fi atacată la Tribunalul Bucureşti în termen de 30 de zile de la organizare şi de manifestare a colectivităŃilor umane, de diverse
comunicare, iar deciziile tribunalului pot fi atacate cu recurs la reguli de conduită, necesare desfăşurării în bune condiŃii a
Curtea de Apel Bucureşti, în 15 zile de la comunicare. activităŃii membrilor comunităŃilor umane.
LegislaŃia specială actuală ne oferă multe alte situaŃii în Aceste reguli sunt de natură religioasă, de natură morală,
care litigiile de contencios administrativ au fost date în de natură politică ori juridică etc, iar încălcarea lor va angaja
competenŃa judecătoriilor sau tribunalelor, ca instanŃe de drept răspunderea socială a celor vinovaŃi de comiterea faptului
comun, însă limitele acestui curs ne obligă să ne limităm la perturbator, aceasta urmând să fie o răspundere religioasă, morală,
exemplele prezentate mai sus. politică, juridică etc, după natura normelor încălcate.
Deci, o primă concluzie care se desprinde este aceea că
răspunderea juridică este o formă a răspunderii sociale, care va
Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile fi angajată atunci când prin faptul perturbator social au fost
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie nesocotite şi încălcate reguli, norme juridice.
1989, republicată în „Monitorul. Oficial al României", Partea I, nr. 798
din 2 septembrie 2005
Legea nr.16/1995 privind protecŃia topografiilor circuitelor 12. Răspunderea administrativă -
integrate, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.45 formă a răspunderii juridice
din 9 martie 1995
189
Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaŃiile geografice, Răspunderea juridică este una dintre formele răspunderii
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 161 din 23 sociale, specificul său constând în aceea că ea intervine numai
aprilie 1998 176
177
atunci când au fost încălcate norme de drept, nu şi în cazul 1.3. NoŃiunea de răspundere administrativă
încălcării unor norme morale, religioase ori politice.
Scopul răspunderii juridice îl constituie, pe de o parte, Răspunderea administrativă poate fi definită ca fiind acea
restabilirea ordinii de drept care a fost încălcată şi ,pe de altă parte, formă a răspunderii juridice care intervine ca urmare a încălcării
sancŃionarea celui vinovat de săvârşirea faptului perturbator al normelor dreptului administrativ. Din această definiŃie rezultă
ordinii de drept. că elementele răspunderii administrative sunt săvârşirea unei
O altă trăsătură specifică a răspunderii juridice constă în fapte ilicite, încălcarea unei norme de drept administrativ şi
legătura sa strânsă cu activitatea statului, care va interveni prin intervenŃia autorităŃilor administrative pentru restabilirea ordinii
organele sale, atunci când va constata încălcarea ordinii de de drept şi sancŃionarea celui vinovat.
drept, în scopul stabilirii şi aplicării răspunderii juridice. Fapta ilicită constă din conduita umană aflată în contradicŃie
Elementul esenŃial care determină angajarea răspunderii cu normele dreptului administrativ, care se concretizează într-o
juridice este săvârşirea unui fapt ilicit, în sensul manifestării abatere administrativă.
unei conduite umane în contradicŃie cu prevederile legii şi care Abaterea administrativă, ca orice abatere juridică, presupune
va fi sancŃionată în mod corespunzător. existenŃa unei fapte umane ilicite, săvârşită cu vinovăŃie, un rezultat
vătămător şi o legătură cauzală între fapta ilicită şi rezultatul
Deci, răspunderea juridică reprezintă acea formă a
vătămător produs. Deci, orice faptă umană ce întruneşte condiŃiile
răspunderii sociale care intervine în urma încălcării normelor de
enumerate mai sus constituie o abatere administrativă care va
drept, printr-un fapt ilicit săvârşit de un membru al comunităŃii,
angaja răspunderea administrativă a celui vinovat.
intervenŃia organelor statului având ca scop restabilirea ordinii Norma juridică de drept administrativ, care a fost
de drept, sancŃionarea celui vinovat şi prevenirea comiterii unor încălcată, constituie unicul temei al răspunderii administrative
fapte asemănătoare. angajate în sarcina celui vinovat de săvârşirea faptei prin care a
Răspunderea juridică se poate clasifica după mai multe fost încălcată norma administrativă.
criterii190, dintre care, din punct de vedere al cursului nostru, cel IntervenŃia organelor statului, în cazul comiterii unei
mai semnificativ este cel privind natura raportului juridic născut abateri administrative care a avut drept urmare încălcarea unei
în urma încălcării normei de drept. Astfel, răspunderea juridică norme administrative, va avea ca scop restabilirea ordinii de drept,
se clasifică în funcŃie de ramura de drept căreia îi aparŃine norma ce a fost perturbată, sancŃionarea celui vinovat şi repararea pagubei
juridică încălcată. Deci, din acest punct de vedere vor exista produse.
răspundere civilă, răspundere penală, răspundere comercială, NoŃiunea de răspundere administrativă nu trebuie suprapusă
răspundere de dreptul muncii, răspundere administrativă etc. noŃiunii de constrângere administrativă, care este mult mai largă.
în concluzie, răspunderea administrativă este o formă Astfel, constrângerea administrativă reprezintă ansamblul
a răspunderii juridice care intervine în urma încălcării normelor măsurilor luate de autorităŃile administrative, pe baza legii şi prin
dreptului administrativ, fiind o formă specifică acestei ramuri folosirea forŃei de constrângere a statului, pentru sancŃionarea
de drept. faptelor antisociale şi restabilirea ordinii generale de drept.
Constrângerea administrativă intervine nu numai pentru
aducerea la îndeplinire a măsurilor luate de organele
administraŃiei publice, ci şi pentru a asigura executarea actelor
190
Ioan Santai, op.cit., 2005, p.386-387 organelor puterii judecătoreşti etc.
178 179
1.4. Formele răspunderii administrative Deci, în cazul contravenŃiei, pericolul social este mai redus
decât în cazul oricărei infracŃiuni, iar în cazul abaterii disciplinare,
In literatura de specialitate s-a arătat că, în funcŃie de pericolul social este mai redus şi decât al oricărei contravenŃii.
scopul urmărit, răspunderea administrativă îmbracă trei forme Răspunderea administrativ-disciplinară nu trebuie confundată
esenŃiale: cu răspunderea disciplinară din dreptul muncii, care îşi are
- răspunderea contravenŃională, pentru abaterile administra temeiul în raportul de muncă fundamentat pe contractul
individual de muncă.
tive anume reglementate prin acte normative specifice, care au fost în mod generic, răspunderea administrativ-disciplinară
săvârşite cu vinovăŃie şi sunt sancŃionate în mod corespunzător; constă într-un ansamblu de drepturi şi obligaŃii care formează
- răspunderea disciplinară pentru încălcarea de către funcŃio conŃinutul juridic al unor raporturi juridice de drept administrativ,
narii publici, cu vinovăŃie, a îndatoririlor de serviciu prevăzute în stabilite între un organ administrativ sau un funcŃionar public, pe de
statutele acestora şi regulamentele de ordine interioară; o parte, şi autorul unei abateri administrative, pe de altă parte, care
- răspunderea patrimonială a autorităŃilor administrative şi nu este incriminată drept contravenŃie.
a funcŃionarilor publici pentru pagubele produse în această Trăsăturile caracteristice ale răspunderii administraŃi v-
calitate sau în exercitarea atribuŃiilor pe care le au. disciplinare sunt prezentate de literatura de specialitate prin
AlŃi autori , pe drept cuvânt, nu pun semnul egalităŃii comparaŃie cu trăsăturile caracteristice ale răspunderii
administrativ-contravenŃionale.
între răspunderea disciplinară a funcŃionarilor publici şi răspun- Astfel, răspunderea administrativ-disciplinară se
derea administrativ-disciplinară, aceasta din urmă incluzând fundamentează, de regulă, pe încălcarea unui raport de drept
toate abaterile administrative care nu sunt incriminate de legea administrativ, dar poate interveni şi în cazul săvârşirii unor fapte
penală, dar şi acele fapte prevăzute de legea penală care au penale care nu prezintă pericolul social al unei infracŃiuni, în
un pericol social redus, fiind aplicabile prevederile art.181 şi condiŃiile reglementate de art.181 şi art.91 din Codul penal.
art.91 din Codul penal. Răspunderea administrativ-contravenŃională intervine
întotdeauna pentru fapte care sunt reglementate în mod expres
drept ^contravenŃi i.
SecŃiunea a 2-a Răspunderea în cazul răspunderii administrativ-disciplinare, subiectul
administrativ-disciplinară activ este întotdeauna o autoritate publică, un organ al
administraŃiei publice, de cele mai multe ori, iar participarea
2.1. NoŃiune şi trăsături caracteristice subiectului pasiv la raportul juridic se bazează pe capacitatea de
drept administrativ a acestuia.
Temeiul obiectiv al acestei fonne a răspunderii administrative în privinŃa răspunderii administrativ-contravenŃionale, aceasta
îl reprezintă abaterile administrative care nu au caracter este, în principiu, o răspundere a persoanei fizice şi, numai în mod
contravenŃional, precum şi încălcări ale unor norme de drept excepŃional, sunt sancŃionate şi persoanele juridice, în ambele
penal care au un pericol social redus şi justifică aplicarea unor cazuri avându-se în vedere capacitatea lor de drept civil.
sancŃiuni administrative prevăzute la art.91 din Codul penal. în ceea ce priveşte răspunderea administrativ-disciplinară,
nu există un sistem al sancŃiunilor administrativ-disciplinare
care să fie stabilit într-o reglementare, aşa cum există un sistem
191
loan Santai, op.cit, p.391 coerent şi ierarhizat al sancŃiunilor contravenŃionale, reglementat
192
Antonie Iorgovan, op.cit., voi. II, 2002, p.362
într-o lege-cadru privind regimul juridic al contravenŃiilor.
180 181
2.2. Consacrarea legislativă a răspunderii După adoptarea Legii nr. 1/1967 cu privire la judecarea de
;
administrativ- contravenŃionale b- către instanŃele judecătoreşti a cererilor celor vătămaŃi în
drepturile lor prin acte administrative ilegale, în literatura de
Exista o anumită diversitate de acte normative care consacră specialitate s-au conturat două opinii în legătură cu natura
sancŃiuni administrativ-disciplinare, dintre care evocăm, în primul juridică a răspunderii organelor administraŃiei de stat pentru
rând, prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcŃionarilor pagubele produse prin actele administrative ilegale.
publici, republicată, care consacră Capitolul VIII sancŃiunilor Astfel, într-o primă opinie196, s-a susŃinut că această formă de
disciplinare şi răspunderii disciplinare a funcŃionarilor publici. răspundere este de natură civilă, având temeiul într-un delict civil.
Există, de asemenea, reglementări privind răspunderea într-o altă opinie*97, s-a susŃinut că Legea nr. 1/1967 a
administrativ-disciplinară' în statute proprii ale diverselor reglementat o formă autonomă de răspundere, independentă faŃă
categorii de funcŃionari publici:
- Capitolul VI din Legea nr.7/2003 privind Statutul de răspunderea civilă, care trebuie analizată prin prisma
funcŃionarului public parlamentar1 ; reglementărilor dreptului administrativ.
'- C apit ol ul VI di n Le gea nr.293/ 2004 pri vi nd Din prevederile constituŃionale şi legale actuale rezultă că
Statutul funcŃionarilor publici din AdministraŃia NaŃională a răspunderea patrimonială a autorităŃilor publice şi a funcŃionarilor
Penitenciarelor194; publici pentru pagubele produse prin actele administrative emise în
- Capitolul 4, SecŃiunea a 2-a din Legea nr.360/2002 cadrul activităŃii lor este o răspundere de natură administrativă,
privind Statutul poliŃistului195 etc. reglementată de norme ale dreptului administrativ, aşa cum vom
vedea în continuare.
SecŃiunea a 3-a Răspunderea
administrativ-patrimonială 3.2. Consacrarea constituŃională şi legislativă a răspunderii
administrativ-patrimoniale în România
3.1. NoŃiune
EvoluŃia reglementărilor privind răspunderea administrativ-
Răspunderea administrativ-patrimonială a autorităŃilor patrimonială a urmat îndeaproape evoluŃia reglementărilor privind
publice şi a funcŃionarilor publici pentru pagubele produse în
activitatea desfăşurată este reglementată de normele dreptului contenciosul administrativ, de la Consiliul de Stat din 1864 la
administrativ şi are o natură administrativă, iar nu civilă. SecŃia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de
CasaŃie şi JustiŃie din zilele noastre, la care ne-am referit în
capitolul consacrat contenciosului administrativ.
l9î
Legea nr.7/2006 privind Statutul funcŃionarului public
parlamentar, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
196
nr.35 din 16 ianuarie 2006 Mihai Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Bucureşti,
194
Legea nr.293/2004 privind Statutul funcŃionarilor publici din 1972,p.319
AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor, publicată în „Monitorul Mircea Lepădătescu, Natura juridică a răspunderii
Oficial al României", Partea I, nr.581 din 30 iunie 2004 patrimoniale a organelor administraŃiei de stat pentru pagubele
195
Legea nr.360/2002 privind Statutul poliŃistului, publicată în produse prin actele lor ilegale, „Analele UniversităŃii Bucureşti",
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.440 din 24 iunie 2002 Seria ştiinŃe sociale, ştiinŃe juridice, 1968, p.10-11
182 183
Reamintim că, prin art.99 şi art.107 din ConstituŃia din
1923 şi prin Legea contenciosului administrativ din 1925, a fost
consacrat în mod expres dreptul celui vătămat într-un drept al CAPITOLUL IX
său de a se adresa instanŃelor pentru anularea actului nelegal şi RĂSPUNDEREA ADMINISTRATIV-
obŃinerea despăgubirilor civile. CONTRAVENłIONALĂ
In perioada postcomunistă, Legea nr.29/1990 a conten-
ciosului administrativ a instituit prin art. 13 o răspundere SecŃiunea 1
administrativ-patrimonială a autorităŃilor administrative şi a Aspecte generale
funcŃionarilor acestora.
Art.52 din ConstituŃia din 1991, republicată, a consacrat 1.1. Natura juridică a răspunderii contravenŃionale
principiul răspunderii autorităŃii publice pentru paguba produsă Aşa cum am arătat în capitolul precedent, răspunderea
persoanei care a fost vătămată într-un drept al său ori într-un contravenŃională este o formă a răspunderii administrative, opinie
interes legitim, printr-un act administrativ sau prin nesoluŃio-narea aproape unanimă în literatura de specialitate, care a fost
în termenul legal a unei cereri, situaŃie în care persoana vătămată consacrată chiar prin reglementarea anterioară a Legii nr.32/1968
este îndreptăŃită să obŃină anularea actului, recunoaşterea dreptului privind stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor, în a cărei
şi repararea pagubei. expunere de motive se afirma că unul din scopurile reglementării
Actuala Lege a contenciosului administrativ nr.554/2004 este stabilirea mai judicioasă a faptelor pentru care autorul
preia acest principiu constituŃional, care se regăsea şi în legea urmează să fie tras la răspundere administrativă.
anterioară a contenciosului administrativ, nr.29/1990. Dar, în literatura de specialitate a fost exprimată şi opinia
Astfel, la art. 1 din legea actuală se prevede că orice persoană potrivit căreia răspunderea contravenŃională este o formă autonomă
care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes a răspunderii juridice, care beneficiază de o reglementare proprie.
legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ De fapt, acest autor pledează chiar pentru existenŃa unei discipline
sau prin nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri, se poate separate de drept: dreptul contravenŃional.
adresa instanŃei de contencios administrativ competente, pentru Considerăm că esenŃial pentru definirea naturii juridice
anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului a răspunderii contravenŃionale este faptul că această formă
legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. de răspundere ia naştere în cadrul unui raport de drept
administrativ, în care subiectul activ este întotdeauna un organ
De asemenea, potrivit art. 16, cererile în justiŃie vor putea fi din domeniul administraŃiei publice.
formulate şi personal împotriva persoanei fizice care a elaborat,
a emis sau a încheiat actul ori, după caz, care se face vinovată de 1.2. EvoluŃia istorică a reglementării răspunderii
refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau contravenŃionale
la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri
pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. în cazul în care Răspunderea contravenŃională nu a constituit dîntotdeauna o
acŃiunea se admite, persoana respectivă va putea fi obligată la formă a răspunderii administrative, ci, în România modernă, prin
plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică respectivă.
198
Iulian Poenaru, Regimul juridic al contravenŃiilor, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p, 19-20
184 185

I
Codul penal de la 1865, care prelua Codul penal francez de la cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 a suferit
1810, răspunderea contravenŃională era reglementată ca o formă a modificări şi completări prin Legea nr.357/2003 .O.U.G.
răspunderii penale. nr,108/2003i04, Legea nr.526/200420î şi O.G. nr.8/2006206.
Astfel, art.l din Codul penal de la 1865 califica faptele
care atrăgeau răspunderea penală în crime, delicte şi 1.3. NoŃiunea de contravenŃie şi trăsăturile caracteristice
contravenŃii, în raport cu pedepsele prevăzute de lege pentru
săvârşirea acestora. Astfel, infracŃiunea care era pedepsită cu ale acesteia
muncă silnică, recluziune, detenŃie şi degradare civică era
socotită crimă, în timp ce infracŃiunea pedepsită cu închisoare NoŃiunea de contravenŃie este definită de art.l din O.G,
corecŃională, interzicerea unora dintre drepturile politice, civile nr.2/2001, care, după ce precizează că scopul legii contravenŃionale
ori de familie şi amenda peste 26 lei, era calificată drept delict. este acela de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea
ContravenŃia era infracŃiunea pe care legea o pedepsea cu penală, defineşte contravenŃia ca fiind fapta săvârşită cu vinovăŃie,
închisoare poliŃienească şi cu amendă între 5 şi 25 lei. stabilită şi sancŃionată prin lege, ordonanŃă, prin hotărâre a
Codul penal din 1936 a menŃinut regimul Codului penal Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a Consiliului local al
anterior cu privire la calificarea contravenŃiilor ca infracŃiuni, comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului
situaŃie care a continuat până la adoptarea Decretului Bucureşti, a Consiliului judeŃean ori a Consiliului General al
nr. 184/1954, prin care regimul comunist, urmând exemplul
Ńărilor surori din lagărul comunist, a scos contravenŃiile din sfera Municipiului Bucureşti.
ilicitului penal şi le-a calificat ca abateri de natură administrativă. Textul iniŃial al art.1 nu enumera şi ordonanŃa ca act
Art.6 din acest decret prevedea că sancŃiunea amenzii contra- normativ de incriminare a contravenŃiilor, ceea ce în practica
venŃionale este sancŃiune principală şi are caracter administrativ, judecătorească a dus la situaŃii în care s-a invocat nulitatea
neputând fi transformată în pedeapsă privativă de libertate. proceselor-verbale de constatare şi sancŃionare a unor
Legea nr 32/1968 privind stabilirea şi sancŃionarea
contravenŃiilor' a preluat, în linii mari, reglementarea anterioară 202
Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului
şi a urmărit, potrivit expunerii de motive, aşa cum am arătat mai nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată în
sus, stabilirea mai judicioasă a faptelor pentru care autorul „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.268 din 22 aprilie 2002
urmează să fie tras la răspundere administrativă. 203
L egea nr.357 /2003 pen tru a probarea Ordonan Ńei de urg enŃă a
După o activitate îndelungată, prelungită mai bine de un Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată
deceniu şi după căderea regimului comunist care o adoptase, în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003
Legea nr.32/1968 a fost abrogată şi înlocuită prin O.G. 2C4
O.U.G. nr. 108/2003 pentru desfiinŃarea închisorii contra-
nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor20, aprobată venŃionale, publicată în „Monitorul Oficia! al României", Partea I,
nr. 747 din 26 octombrie 2003
205
Legea nr.526/2004 pentru modificarea şi completarea
Decretul nr.184/1954 pentru reglementarea sancŃionării OrdonanŃei Guvernului nr, 2/2001 privind regimul juridic al
contravenŃiilor, republicat la 28 mai 1955 contravenŃiilor, publicată în „Monitorul Oficial a! României", Partea I,
Legea nr.32/1968 privind stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor, nr. 1149 din 6 decembrie 2004
publicată în Buletinul Oficial nr.148 din 14 ianuarie 1968 206
O.G. nr.8/2006 pentru completarea OrdonanŃei Guvernului
O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată în
în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001 186 ,Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 78 din 27 ianuarie 2006
187
contravenŃii stabilite prin ordonanŃe în perioada anterioară SecŃiunea a 2-a Aspecte de drept
intrării în vigoare a Legii nr. 180/2002. material ale răspunderii contravenŃionale
Actuala definiŃie a contravenŃiei pune în evidenŃa faptul că
această faptă are un pericol social propriu, renunŃându-se la 2,1. Elementele constitutive ale contravenŃiei
concepŃia rezultată din prevederile art.l din Legea nr.32/1968
potrivit căreia contravenŃia era fapta care prezenta un pericol Păstrând abordarea clasică, desprinsă din teoria dreptului
social mai redus decât infracŃiunea. Astfel, prin noua penal, cu care răspunderea contravenŃională a avut o origine
reglementare, esenŃială pentru calificarea unei fapte drept comună, putem spune că elementele constitutive ale contravenŃiei
contravenŃie a devenit cerinŃa incriminării sale ca atare prin sunt: obiectul, subiectul, latura obiectivă şi latura subiectivă. Astfel,
actele normative enumerate la art.l din O.G. nr.2/2001, iar nu pentru a ne afla în faŃa unei contravenŃii, este necesar ca cele patru
compararea gradului de pericol social în raport cu gradul de elemente să fie întrunite cumulativ.
pericol sociale generic al unei infracŃiuni. Obiectul contravenŃiei este format din valorile sociale
Din definiŃia dată la art.l din O.G. nr.2/2001 rezultă şi apărate de normele administrative de drept cărora li se aduce
trăsăturile caracteristice ale contravenŃiei. atingere sau care sunt puse în pericol prin fapta săvârşită.
în primul rând, contravenŃia este o faptă săvârşită cu Subiectul contravenŃiei îl reprezintă autorul faptei şi
vinovăŃie, ceea ce duce la concluzia că răspunderea contraven- acesta poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.
Ńională nu este o răspundere obiectivă, ci o formă a răspunderii Latura obiectivă constă în acŃiunea sau inacŃiunea cu
subiective, bazată pe culpă. urmări periculoase din punct de vedere social sau care reprezintă
O a doua trăsătură constă în aceea că fapta săvârşită aduce o ameninŃare pentru anumite valori sociale, prevăzută în actul
atingere valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, normativ care stabileşte şi sancŃionează contravenŃii. Latura
contravenŃia având un pericol social propriu, fără legătură cu obiectivă constă, totodată, în urmarea produsă, care poate fi o
infracŃiunea sau altă faptă antisocială. Pericolul social reprezintă stare de pericol sau un rezultat păgubitor.
acea trăsătură esenŃială a unei fapte antisociale ce indică măsura Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptui-
în care fapta contravenŃională aduce atingere uneia dintre torului faŃă de contravenŃia pe care a comis-o şi faŃă de urmările
valorile sociale apărate printr-un act normativ care prevede acesteia. Elementul determinant al laturii subiective îl constituie
necesitatea aplicării unei sancŃiuni contravenŃionale. vinovăŃia, care constă în atitudinea volitivă a făptuitorului
A treia trăsătură caracteristică a contravenŃiei constă în faptul în raport cu contravenŃia săvârşită şi urmările acesteia.
că, pentru a fi contravenŃie, fapta săvârşită cu vinovăŃie trebuie Astfel, vinovăŃia contravenientului se poate manifesta sub forma
să fie stabilită şi sancŃionată ca atare prin lege, ordonanŃă, intenŃiei sau a culpei, în raport cu care se va realiza
prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre' a individualizarea sancŃiunii contravenŃionale.
Consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al
sectorului municipiului Bucureşti, a Consiliului judeŃean ori a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Din cea de-a treia 2,2. Subiectele răspunderii contravenŃionale
trăsătură caracteristică rezultă principiul legalităŃii incriminării sau,
folosind un barbarism neacceptat de DicŃionarul explicativ a! limbii Teoria răspunderii juridice a conturat208 teza subiectului
române, principiul legalităŃii contravenŃionalizării . activ al răspunderii contravenŃionale, care este autoritatea

207
Antonie Iorgovan, op. cit., voi. II, 2002, p.389 Antonie Iorgovan, op.cit., vol.II,
188 p.394
publică în competenŃa căreia sunt date prin lege tragerea la în ceea ce priveşte răspunderea contravenŃională a
răspundere a autorului faptei contravenŃionale şi aplicarea minorilor, în literatura de specialitate209 a fost prezentată şi
sancŃiunii faŃă de acesta, precum şi teza subiectului pasiv, care susŃinută opinia reducerii la 12 ani a limitei vârstei de la care să
este autorul faptei contravenŃionale, asupra căruia se aplică fie angajată răspunderea contravenŃională a minorilor.
sancŃiunile contravenŃionale.
Deci, în procesul de angajare a răspunderii contraven- b) Persoana juridică
Ńionale, autorul contravenŃiei, şi subiectul activ al acesteia, Potrivit art.3 alin.(2) din O.G, nr.2/2001, persoana juridică
devine subiect pasiv al răspunderii contravenŃionale, în timp ce răspunde contravenŃional în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de
subiectul pasiv al contravenŃiei, asupra căruia se răsfrâng actele normative prin care se stabilesc şi se sancŃionează
consecinŃele faptei săvârşite, autoritatea publică, devine contravenŃii. Această reglementare reprezintă o adevărată
subiectul activ al răspunderii contravenŃionale. premieră pentru dreptul românesc, persoana juridică răspunzând
Din prevederile art.6 alin.(l) din 6.G. nr.2/2001 rezultă că contravenŃional direct şi în nume personal.
subiectul pasiv al răspunderii contravenŃionale şi, respectiv, Art.5 din Legea nr.32/1968 prevedea că răspunderea
subiectul activ al contravenŃiei, autor al săvârşirii acesteia, pot fi persoanei fizice este exclusivă, existând doar posibilitatea ca
orice persoane: persoane fizice sau persoane juridice. sancŃiunile să fie aplicate şi persoanelor juridice, dacă acest lucru
este stabilit prin lege sau decret. Răspunderea aparŃinea numai
a) Persoana fizică persoanei fizice, textul legal amintit prevăzând că amenda aplicată
Pentru a răspunde contravenŃional, în cazurile prevăzute de persoanei juridice va fi imputată persoanei fizice vinovate.
lege, autorul contravenŃiei nu trebuie să deŃină nicio calitate Reglementarea actuală nu mai face nici o referire la
specială sau oficială, răspunderea contravenŃională fiind tipică posibilitatea persoanei juridice de a recupera în vreun mod suma
pentru persoana fizică, în calitatea acesteia de simplu particular plătită ca amendă contravenŃională, lipsa unei astfel de prevederi
Potrivit legii anterioare, precum şi reglementării actuale, în fiind consecinŃa principiului că persoana juridică răspunde în
materia răspunderii contravenŃionale a fost instituită şi păstrată nume propriu.
regula potrivit căreia poate fi trasă la răspundere orice persoană Oricum, posibilitatea persoanei juridice de a recupera de la
fizică având capacitate deplină de exerciŃiu. De la această regulă persoana vinovată suma plătită cu titlu de amendă contravenŃională
există şi unele excepŃii, în care persoana fizică trebuie să aibă o reprezintă o problemă situată în afara raportului juridic
anumită calitate, cum ar fi, spre exemplu, aceea de conducător administrativ-contravenŃional.
auto, de posesor de armă, de gestionar etc. pentru a răspunde de
săvârşirea unor anumite contravenŃii. !
In ceea ce priveşte persoana fizică având capacitate de î
exerciŃiu restrânsă - minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani -, ea va
răspunde din punct de vedere contravenŃional cu respectarea 2.3. Cauzele care înlătură răspunderea contravenŃională
următoarelor reguli:
- minimul şi maximul amenzii prevăzute în actul normativ ExistenŃa cauzelor enumerate la art.ll din O.G. nr.2/2001
se reduc la jumătate (art.l 1 alin.(3) din O.G. nr.2/2001); demonstrează că, în anumite situaŃii legate de aspectele
- minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi materiale ale faptei săvârşite sau de aspectele subiective ale
sancŃionat cu prestarea unei activităŃi în folosul societăŃii. cauzei, răspunderea contravenŃională este înlăturată.
190
209
Iulian Poenaru, op.cit., p.45-48
191
Astfel, potrivit art.l 1 alin.(l), caracterul contravenŃional al ordin vădit nelegal în conŃinutul său, ori nelegal ca mod de emitere
faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de şi transmitere, nu este obligatoriu pentru salariatul/funcŃionarul
necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, inferior, astfel că acesta nu va fi apărat de răspundere
iresponsabilităŃii, beŃiei involuntare complete, erorii de fapt, contravenŃională în cazul în care îl va executa.
. :.. :.'A
precum şi infirmităŃii, dacă are legătură cu fapta săvârşită. De
asemenea, potrivit art.l 1 alin.(2), minorul sub 14 ani nu
;'" 2.4. SancŃiunile contravenŃionale
răspunde contravenŃional.
Potrivit art.ll alin.(5), cauzele care înlătură caracterul SancŃiunile contravenŃionale sunt reglementate în mod unitar
contravenŃional al faptei se constată numai de către instanŃa de
în norma-cadru, O.G. nr.2/2001, dar le găsim şi în actele normative
judecată.
speciale care stabilesc şi sancŃionează anumite contravenŃii.
Această ultimă reglementare constituie nu numai o limitare Potrivit art.5 alin.(l)' din O.G. nr.2/2001, sancŃiunile
a exprimării posibilităŃilor de apreciere ale organului de
contravenŃionale sunt sancŃiuni principale şi sancŃiunii
constatare, dar şi o obligaŃie dată în sarcina organului constatator
complementare.
de a încheia acte administrative care nu îndeplinesc condiŃiile
Astfel, sancŃiunile contravenŃionale principale sunt
legale de valabilitate, ce vor deveni executorii în situaŃia când nu
avertismentul, amenda contravenŃională şi prestarea unei
sunt contestate, deşi a existat o cauză care înlătura caracterul
contravenŃional al faptei. activităŃi în folosul comunităŃii.
Până la abrogarea art.5 alin.(2) litd) prin O.U.G.
Având în vedere că aproape toate cauzele care înlătură
nr.108/2003, a existat şi sancŃiunea principală a închisorii
caracterul contravenŃional al faptei se regăsesc şi în Codul penal,
drept cauze care înlătură caracterul penal al faptei, nu vom face contravenŃionale, care existase şi înainte de intrarea în vigoare a
o prezentare a acestor cauze210. O.G. nr.2/2001, deşi Legea nr.32/1968 nu o reglementa ca
sancŃiune contravenŃională, ea fiind prevăzută în alte
Infirmitatea reprezintă o cauză care înlătură răspunderea
contravenŃională, necunoscută în dreptul penal. în materie reglementări cu caracter special: Decretul nr.329/1966212,
contravenŃională, infirmitatea va fi o cauză de înlăturare a Decretul nr,153/1970213, Legea nr.61/1990214 etc.
caracterului contravenŃional numai dacă infirmitatea are legătură
cu contravenŃia săvârşită.
212
Referitor la ordinul superiorului ierarhic, care nu este Decretul nr.329/1966 privind sancŃionarea unor contravenŃii
prevăzut de lege ca o cauză exoneratoare de răspundere la regulile de călătorie cu trenul, publicat în „Buletinul Oficial" nr.21
contravenŃională, în literatura de specialitate a fost exprimată din 9 mai 1966
213
opinia că un astfel de ordin poate fi exonerator atunci când a fost Decretul nr.153/1970 pentru stabilirea şi sancŃionarea unor
transmis în condiŃii legale inferiorului211. Totuşi, considerăm că un contravenŃii privind regulile de convieŃuire socială, ordinea şi liniştea
publică, publicat în „Buletinul Oficial" nr.33 din 13 aprilie 1970
214
Legea nr.61/1991 pentru sancŃionarea faptelor de încălcare a
Pentru o prezentare a cauzelor care înlătură caracterul unor norme de convieŃuire socială, a ordinii şi liniştii publice,
contravenŃional al faptei, a se vedea Alexandru łiclea, Reglementarea publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 196 din 27
contravenŃiilor, Editura Lumina Lex, ediŃia a IV-a, 2006, p.22 şi urm. septembrie 1991 şi republicată în „Monitorul Oficial al României",
21!
Idem, p.37 192 Partea I, nr. 9 din 24 ianuarie 1997 şi nr. 387 din 18 august 2000
193
.; SancŃiunile contravenŃionale complementare sunt: în mod neechivoc natura juridică a acestei sancŃiuni principale
- confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din care este aplicată pentru săvârşirea unei abateri administrativ-
contravenŃii; contravenŃionale.
- suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului Amenda este sancŃiunea cea mai importantă şi constă
sau a autorizaŃiei de exercitare a unei activităŃi; dintr-o sumă de bani pe care contravenientul trebuie să o
- închiderea unităŃii; plătească atunci când a săvârşit o contravenŃie cu un grad mai
"_ ridicat de pericol social.
- blocarea contului bancar; Tot în raport cu gradul pericolului social al contravenŃiei
- suspendarea activităŃii agentului economic; sunt prevăzute şi limitele minimă şi maximă ale amenzii.
:a - retragerea licenŃei sau a avizului pentru anumite operaŃiuni Astfel, limita minimă a amenzii contravenŃionale este de
ori pentru activităŃi de comerŃ exterior, temporar sau definitiv; 250.000 ROL (25RON), iar limita maximă nu poate depăşi:
- desfiinŃarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea - 1 miliard ROL (100.000 RON), în cazul contravenŃiilor
iniŃială. stabilite prin lege şi ordonanŃa;
De asemenea, prin legi speciale se pot stabili şi alte - 500 milioane lei (50.000 RON), în cazul contravenŃiilor
sancŃiuni principale sau complementare. stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
Pentru una şi aceeaşi contravenŃie se pot aplica numai o - 50 milioane lei (5.000 RON) , în cazul contravenŃiilor
sancŃiune contravenŃională principală şi una sau mai multe stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeŃene ori ale Consiliului
sancŃiuni complementare. General al Municipiului Bucureşti;
Individualizarea sancŃiunii principale trebuie realizată - 25 milioane lei (2.500 RON), în cazul contravenŃiilor
proporŃional cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, iar stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor,
sancŃiunile complementare trebuie aplicate în raport cu natura şi oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
cu gravitatea faptei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat, dar şi la
bugetele locale, în cazul amenzilor aplicate de către autorităŃile
a : administraŃiei publice locale şi al amenzilor privind circulaŃia pe
< ': 2.4.1. SancŃiunile contravenŃionale principale drumurile publice.
a) Avertismentul constă în atenŃionarea verbală sau scrisă c) Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii
a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, Anterior adoptării O.G. nr.2/2001, fusese adoptată Legea
însoŃită de recomandarea de a respecta dispoziŃiile legale. nr.82/1999 privind înlocuirea sancŃiunii închisorii contravenŃionale
Avertismentul este sancŃiunea cea mai uşoară şi se aplica cu sancŃiunea obligări^contravenientului ta prestarea unei activităŃi
autorului în cazul în care contravenŃia săvârşită are o gravitate în folosul comunităŃii215, ceea ce a reprezentat o modalitate de
redusă. individualizare a sancŃiunii închisorii contravenŃionale.
De menŃionat că sancŃionarea contravenientului poate fi
aplicată şt în cazul în care actul normativ de stabilire şi
Legea nr.82/1999 privind înlocuirea sancŃiunii închisorii
sancŃionare a contravenŃiei nu prevede această sancŃiune. contravenŃionale cu sancŃiunea obligării contravenientului la prestarea
b) Amenda contravenŃională unei activităŃi în folosul comunităŃii, publicată în „Monitorul Oficial al
Potrivit art.8 alin.(l) din O.G. nr. 2/2001, amenda României", Partea I, nr. 228 din 21 mai 1999, care a fost abrogata prin
O.G. nr.55/2002 > ■ > , . , ..„■ . .j-a^wn..vv^^ :\j , ^ .
contravenŃională are caracter administrativ, legiuitorul tranşând
195
194
Odată cu adoptarea O.G, nr.2/2001, această măsură a b) Suspendarea sau anularea, după caz, a avizului,
devenit o sancŃiune contravenŃională de sine stătătoare, cu acordului, autorizaŃiei de exercitare a unei activităŃi
reglementare proprie ca sancŃiune principală, precum şi cu un Această sancŃiune complementară este prevăzută în mod
regim juridic propriu, prin adoptarea O.G. nr.55/2002216. Potrivit generic la art.5 alin.(3) lit.b) din O.G. nr.2/2001, dar este
art.l din această ordonanŃă, aşa cum a fost modificat prin O.U.G prevăzută în mod concret în numeroase alte acte normative, din
nr.108/2003217, sancŃiunea prestării unei activităŃi în folosul care vom oferi câteva exemple.
comunităŃii poate fi prevăzută numai în legi sau în ordonanŃe ale Astfel, art.273 alin.(l) lit.c) din Legea nr.297/2004 privind
Guvernului, prin care se stabilesc şi se sancŃionează anumite piaŃa de capital218 prevede ca sancŃiuni complementare
fapte ce constituie contravenŃii. suspendarea autorizaŃiei, retragerea autorizaŃiei şi interzicerea
Mai trebuie menŃionat că sancŃiunea prestării unei activităŃi în temporară a desfăşurării unor activităŃi şi servicii care se aplică
folosul comunităŃii poate fi stabilită de legiuitor numai alternativ cu în mod cumulativ cu sancŃiunea principală a amenzii. Art.76
sancŃiunea amenzii contravenŃionale şi poate fi aplicată exclusiv de din Legea nr.17/1996 privind regimul juridic al armelor de
instanŃa de judecată, cu consimŃământul scris al contravenientului foc şi muniŃiilor219 prevede anularea autorizaŃiei şi retragerea
şi numai în cazul contravenienŃilor persoane fizice. ,^: permisului de armă.
La fel, art.52 din Legea nr.521/2002 privind regimul de
2.4.2. SancŃiunile contravenŃionale complementare ia supraveghere şi autorizare a producŃiei, importului şi circulaŃiei
unor produse supuse accizelor2' prevede anularea autorizaŃiei.
a) Confiscarea este o sancŃiune contravenŃională Suspendarea autorizaŃiei de funcŃionare este reglementată,
complementară care însoŃeşte, de obicei, sancŃiunea contra- de exemplu, de art.lOO' din O.U.G. nr.152/1999 privind
venŃională principală a amenzii sau sancŃiunea contravenŃională produsele medicamentoase de uz uman221, iar suspendarea
principală a obligării Ia prestarea unei activităŃi în folosul licenŃei de transport sau execuŃie este prevăzută, de exemplu, de
comunităŃii. art.45 din O.G. nr.44/1997 privind transporturile rutiere222.
Astfel, sunt supuse confiscării bunurile destinate, folosite
sau rezultate din săvârşirea unei contravenŃii.
SancŃiunea confiscării este o sancŃiune contravenŃională
obligatorie, astfel că agentul constatator, dacă sunt îndeplinite 2IS
condiŃiile legale, va dispune confiscarea bunurilor care erau Legea nr.297/2004 privind piaŃa de capital, publicată în
destinate, au servit sau au fost obŃinute prin săvârşirea contravenŃiei. „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004
ll<)
Legea nr.17/1996 privind regimul juridic al armelor de foc şi
muniŃiilor, publicata în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.
216
O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancŃiunilor 74 din 11 aprilie 1996
220
prestării unei activităŃi în folosul comunităŃii şi închisorii Legea nr,521/2002, publicată în „Monitorul Oficial al
României", Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, a fost abrogată de
contravenŃionale, publicată în „Monitorul Oficial al României", Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal
Partea I, nr.642 din 30 august 2002 221
O.U.G. nr.152/1999, publicată în „Monitorul Oficial al
217
O.U.G. nr.108/2003 pentru desfiinŃarea închisorii României", Partea I, nr. 508 din 20 octombrie 1999
contravenŃionale, publicată în „Monitorul. Oficial al României", 222
O.G. nr.44/1997, publicată în „Monitorul Oficia) al
Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003 ^vnj^ ....; ■ : .O României", Partea I, nr. 222 din 29 august 1997 .- ..:t,.w..
196 197
*u c) Suspendarea activităŃii agentului economic contravenŃia, care sunt denumite în mod generic, de lege,
Suspendarea activităŃii agentului economic constituie o agenŃi constatatori225.
sancŃiune contravenŃională complementară care se aplică pe Potrivit art. 15 alin.(2) din O.G. nr.2/2001, pot fi agenŃi
lângă sancŃiunea contravenŃională principală, amenda. Astfel, constatatori: primarii, ofiŃerii şi subofiŃerii din cadrul Ministerului
această sancŃiune complementară este prevăzută, spre exemplu, de Interne, special abilitaŃi, persoanele împuternicite în acest scop
la art. 12 alin.(2) din Legea nr.349/2002 pentru prevenirea şi de miniştri şi de alŃi conducători ai autorităŃilor administraŃiei
combaterea efectelor consumului produselor din tutun 3. publice centrale, de prefecŃi, preşedinŃi ai consiliilor judeŃene,
d) SancŃiuni complementare specifice circulaŃiei pe primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum
drumurile publice şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaŃia pe drumurile OfiŃerii şi subofiŃerii din cadrul Ministerului AdministraŃiei
publice224 enumera următoarele sancŃiuni complementare, care şi Internelor au o competenŃă mai largă, ei având atribuŃii de a
au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea constata contravenŃii privind apărarea ordinii publice; circulaŃia
săvârşirii unor fapte antisociale: pe drumurile publice; regulile generale de comerŃ; vânzarea,
- reŃinerea permisului de conducere, a atestatului circulaŃia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare,
profesional, a certificatului de înmatriculare ori înregistrare sau Ńigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate
a plăcuŃelor cu numerele de înmatriculare; stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
- retragerea permisului de conducere; In ceea ce priveşte statutul agenŃilor constatatori, trebuie spus
- suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp
limitat; că, indiferent dacă fac parte dintr-un organ al statului ori dintr-o
- anularea permisului de conducere; instituŃie publică sau sunt doar împuterniciŃi în condiŃiile art. 15
- confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea alin.(2) din O.G. nr.2/2001, ei se bucură de protecŃia legii pentru
contravenŃiilor prevăzute de respectiva ordonanŃă de urgenŃă; ; activitatea pe care o desfăşoară, fiind posibili subiecŃi pasivi ai
- imobilizarea vehiculului. infracŃiunii de ultraj.

SecŃiunea a 3-a ;; 3.2. Constatarea contravenŃiei


Aspecte procedurale ale răspunderii contravenŃionale
Săvârşirea unei contravenŃii se constată prin încheierea unui
3.1. Organul constatator proces-verbal de constatare, de către un agent constatator, prevăzut
în actul normativ, care stabileşte şi sancŃionează contravenŃia.
Săvârşirea contravenŃiei se constată de către persoanele
anume prevăzute în actul normativ ce stabileşte şi sancŃionează
i2î
Agent este un cuvânt care a intrat în limba română, prin
intermediul limbii franceze, din limba latină, unde agens desemna
223
Legea nr.349/2002, publicata în „Monitorul Oficial al persoana care acŃiona în numele statului (cf. DEX, Bucureşti, 1998,
României", Partea I, nr.435 din 21 iunie 2002 p.19). în limba franceză, prin agent se înŃelege cel care este însărcinat
224
O.U.G. nr.195/2002, publicată în „Monitorul Oficial al cu o misiune din partea unui organ al statului sau din partea unui
României", Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002 ^ i -' ..■^tv.-.ni',--* particular (cf. Larousse de languefrancaise, Paris, 1978, p.39).
198 199
Potrivit art.16 alin.(l) din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de Procesul-verbal de constatare a contravenŃiei este un act
constatare a contravenŃiei trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu: administrativ care se bucură de o puternică prezumŃie de
■ - data şi locul unde este încheiat; legalitate, de autenticitate şi veridicitate. De aceea, potrivit
1
- numele, prenumele, calitatea şi instituŃia din care face art.17 din ordonanŃa menŃionată, lipsa menŃiunilor privind
parte agentul constatator; numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi
- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa
numeric personal, ocupaŃia şi locul de munca ale contravenientului; denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei
- descrierea faptei contravenŃionale cu indicarea datei, orei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrag
şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.
împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităŃii faptei şi la InstanŃele judecătoreşti au decis că şi lipsa din procesul-verbal
evaluarea eventualelor pagube pricinuite; a datelor personale şi a semnăturii martorului atrage nulitatea
- indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se acestui act administrativ, prevederile art.19 din O.G. nr. 2/2001,
sancŃionează contravenŃia; având ca scop prevenirea eventualelor abuzuri şi crearea
- indicarea societăŃii de asigurări, în situaŃia în care fapta a posibilităŃilor de apreciere a prezumŃiei de nevinovăŃie" .
avut ca urmare producerea unui accident de circulaŃie; Considerăm că interpretarea dată este excesivă şi lipsită de temei
- posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate legal, art.17 enumerând în mod limitativ menŃiunile a căror lipsă
din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta din procesul-verbal atrage nulitatea acestuia.
prevede o asemenea posibilitate; La rândul său, contravenientul este obligat să prezinte
- termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele
depune plângerea. în baza cărora se fac menŃiunile prevăzute la art.16 alîn.(3) din
în cazul contravenienŃilor cetăŃeni străini, persoane fără ordonanŃă. în caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului,
cetăŃenie sau cetăŃeni români cu domiciliul în străinătate, în agentul constatator poate apela la ofiŃeri şi subofiŃeri de poliŃie,
procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi jandarmi sau gardieni publici.
numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de către
frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent. agentul constatator şi de contravenient. în cazul în care
Atunci când contravenientul este un minor, procesul-verbal contravenientul nu se află de faŃă, refuză sau nu poate să
va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinŃilor sau ale semneze, agentul constatator va face menŃiune despre aceste
altor reprezentanŃi ori ocrotitori legali ai acestuia. împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puŃin un martor.
Dacă autorul contravenŃiei este o persoană juridică, în în acest caz, procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din
procesul-verbal se vor face menŃiuni cu privire la denumirea, actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
Deci, martorul asistent nu confirmă săvârşirea contravenŃiei,
sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerŃului şi codul el fiind trecut în procesul-verbal doar pentru a confirma faptul că
fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei autorul nu a fost de faŃă la încheierea procesului-verbal ori
care o reprezintă. acesta, prezent fiind, nu poate sau refuză să semneze procesul-
Agentul constatator, atunci când încheie procesul-verbal de verbal. Oricum, însă, aşa cum rezultă din prevederile art.19
constatare, este obligat să aducă la cunoştinŃă contravenientului
dreptul de a face obiecŃiuni cu privire Ia conŃinutul actului de
226
constatare. ObiecŃiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal Alexandru łiclea, op.cit., p. 1285: decizia civilă nr. 1503/2004 a
la rubrica „Alte menŃiuni", sub sancŃiunea nulităŃii procesului-verbal. SecŃiei a VlII-a a Tribunalului Bucureşti v <<, a-..■ ■ ■ ■ : ■ ■ ■ ■ ■
200 201
alin.(3), procesul-verbal are o forŃă probantă deplină şi în lipsa contravenŃiei, procesul-verbal având valoarea unui act
unui martor asistent, situaŃie în care agentul constatator este administrativ de constatare ale cărui constatări şi efecte pot fi
obligat să consemneze motivele care au impus încheierea înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
procesului-verbal în lipsa unui martor asistent. Un alt aspect care a suscitat atenŃia specialiştilor a fost acela
Ca orice act administrativ, procesul-verbal de constatare a referitor la natura juridică a procesului-verbal de constatare a
contravenŃiei şi aplicare a sancŃiunii se bucură de prezumŃia contravenŃiei.
de legalitate, instanŃele judecătoreşti pronunŃându-se în mod Astfel, într-o opinie230, acesta a fost calificat ca fiind un act
constant în sensul că sarcina răsturnării acestei prezumŃii revine administrativ cu caracter jurisdicŃional.
contravenientului şi, în caz contrar, procesul-verbal va face dovada într-o altă opinie , procesul-verbal de constatare a
deplină a săvârşirii faptei şi vinovăŃiei contravenientului227. contravenŃiei a fost considerat ca fiind un simplu act administrativ.
în situaŃia în care contravenientul săvârşeşte mai multe
contravenŃii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent Considerăm, însă, că natura juridică a procesului-verbal
constatator, se încheie un singur proces-verbal. încheiat de agentul constatator diferă în funcŃie de efectele juridice
în ceea ce priveşte regula încheierii procesului-verbal de pe care acesta le produce în cadrul raportului de drept administrativ
contravenŃie, din obligaŃia de a consemna datele referitoare la având ca obiect tragerea la răspundere a persoanei vinovate.
locul, ora şi prezenŃa contravenientului rezultă că săvârşirea unei Astfel, potrivit art.21 alin.(l) din O.G. nr.2/2001, de
contravenŃii trebuie constatată în flagrant. regulă, prin procesul-verbal de constatare a contravenŃiei se
Ca excepŃie, săvârşirea unei contravenŃii poate fi făcută şi aplică şi sancŃiunea, situaŃie în care, într-adevăr, procesul-verbal
ulterior, într-un termen ce nu poate fi mai mare de 6 luni, în care are natura unui simplu act administrativ unilateral de autoritate.
trebuie aplicată şi sancŃiunea, aşa cum prevede art.13 alin.(l) din Ca excepŃie, potrivit art.21 alin.(2), atunci când agentul de
O.G.nr.2/2001. constatare nu are competenŃa să aplice şi sancŃiunea/sancŃiunile, el
în literatura de specialitate228 s-a considerat că folosirea de va înainta procesul-verbal organului sau persoanei competente, caz
către legiuitor, încă din momentul constatării contravenŃiei, a în care sancŃiunea va fi aplicată prin rezoluŃia acestuia din urmă,
termenului de contravenient, şi nu de autor sau făptuitor, constituie o
pe procesul-verbal de constatare.
încălcare a principiului constituŃional al prezumŃiei de nevinovăŃie.
Curtea ConstituŃională, prin mai multe decizii229, s-a în această situaŃie, în care efectele juridice prevăzute de lege:
pronunŃat în sensul că folosirea de către legiuitor a noŃiunii de aplicarea sancŃiunii principale şi a sancŃiunii complementare se
contravenient nu echivalează cu declararea vinovăŃiei autorului realizează prin hotărârea (rezoluŃia) organului competent sau a
persoanei competente, procesul-verbal de constatare are valoarea
m juridică a unei operaŃiuni administrative care a pregătit emiterea
228
Pentru detalii, Alexandru łiclea, op.cit., p.1271 şi urm. actului administrativ producător de efecte juridice: hotărârea
Corneliu Liviu Popescu, NeconvenŃionalitatea şi organului/persoanei competente.
neconstituŃio-nalitatea procedurii contravenŃionale Judiciare de drept
comun, în raport cu dreptul la respectarea prezumŃiei de nevinovăŃie, în
„Pandectele Române", nr.6/2002, p. 198 şi urm.
229 B0
Curtea ConstituŃionala, decizia nr.183/2003, publicată în Dana Apostol Tofan, Regimul juridic aplicabil contravenŃiilor.
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.425 din 17 iunie 2003, Aspecte de drept procesual, în „Curierul Judiciar" nr. 7/2002, p, I
2il
decizia nr.251/2003, publicată în „Monitorul Oficial al României", Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Cluj-Napoca,
Partea I, nr.553 din 31 iulie 2003 ş.a. ■.•J.'H V - 2001,p.490 ^îi-ft ^t.q,-. ..:■■ v.ir:„..-.*.- h , : < . ; - i
202 203
în privinŃa constatării contravenŃiei şi aplicării sancŃiunii, Dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancŃionare a
o problemă importantă care s-a pus până la revizuirea contravenŃiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi
ConstituŃiei din 1991 a fost aceea a incidenŃei principiului sancŃiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de^ îndată
aplicării retroactive a legii penale mai favorabile şi în materia organului sau persoanei competente să aplice sancŃiunea. în acest
răspunderii contravenŃionale^ caz, sancŃiunea se aplică prin rezoluŃie scrisă pe procesul-verbal.
Curtea ConstituŃională232 se pronunŃase în sensul că principiul In ambele situaŃii, sancŃiunea se aplică în limitele prevăzute
aplicării legii mai favorabile poate avea o ipoteză normativă de actul normativ şi trebuie să fie proporŃională cu gradul de
extinsă, pe cale de analogie, şi în materie contravenŃională, prin pericol social al faptei săvârşite, Ńinându-se seama de împrejurările
aplicarea coroborată a art.20 din ConstituŃia din 1991 şi a în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a
prevederilor ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de
libertăŃilor fundamentale. circumstanŃele personale ale contravenientului şi de celelalte date
Această problemă a fost tranşată în mod definitiv odată cu înscrise în procesul-verbal.
revizuirea ConstituŃiei din 1991, art.15 alin.(2) din ConstituŃie,
republicată, prevăzând cu valoare de principiu că legea dispune în situaŃia în care prin săvârşirea contravenŃiei s-a cauzat o
numai pentru viitor, cu excepŃia legii penale sau contravenŃionale pagubă şi există tarife de evaluare a acesteia, persoana
mai favorabile. împuternicită să aplice sancŃiunea stabileşte şi despăgubirea, cu
acordul expres al persoanei vătămate, făcând menŃiunea
corespunzătoare în procesul-verbal, iar dacă nu există tarif de
3.3. Aplicarea sancŃiunilor contravenŃionale ;i evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancŃiunea
Actuala reglementare a menŃinut regula care fusese stabileşte şi despăgubirea, cu acordul expres al persoanei
consacrată prin Legea nr.32/1968, în sensul că aplicarea vătămate, făcând menŃiunea corespunzătoare în procesul-verbal.
sancŃiunilor contravenŃionale revine aceluiaşi agent care a De asemenea, persoana împuternicită să aplice sancŃiunea
constatat contravenŃia, în cazul în care, prin actul normativ de dispune şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate
stabilire şi sancŃionare a contravenŃiilor, nu se prevede altfel. din contravenŃii. în toate situaŃiile, agentul constatator va descrie
De asemenea, prin noua reglementare a fost menŃinută în procesul-verbal bunurile supuse confiscării şi va lua în
posibilitatea ca agentul constatator să încaseze amenda aplicată, privinŃa lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute
când contravenientul urmăreşte să achite jumătate din minimul de lege, făcând menŃiunile corespunzătoare în procesul-verbal.
amenzii prevăzute în actul normativ, împrejurare care a fost Procesul-verbal de constatare a contravenŃiei, după ce
socotită de literatura de specialitate ca o soluŃie nepotrivită233. sancŃiunile legale au fost stabilite, va fi înmânat sau, după caz, va fi
Totuşi, chiar şi pentru această situaŃie, legiuitorul a prevăzut comunicat, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, părŃii
posibilitatea ca cel sancŃionat să achite amenda la o agenŃie CEC vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea
sau la o unitate de trezorerie a statului, cu obligaŃia de a preda procesului-verbal se face de către organul care a aplicat sancŃiunea,
sau comunica o copie a actului de plată, potrivit art.28 alin.(2). în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
SancŃiunile prevăzute de O.G. nr. 2/2001 nu se aplică în
232
Curtea ConstituŃională, decizia nr. 183/2003, publicată în cazul contravenŃiilor săvârşite de militarii în termen, iar
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.425 din 17 iunie 2003, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităŃii
decizia nr.251/2003, publicată în „Monitorul Oficial al României", din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica măsuri
Partea I, nr.553 din 31 iulie 2003 ş.a. disciplinare, dacă se constată că acesta este întemeiat.
2ii :
Iulian Poenaru, op.cit., 2002, p. 106-107 u< '<-,' :
204 205
Ministerul Apărării NaŃionale, Ministerul AdministraŃiei şi Actuala reglementare nu conŃine dispoziŃii cu privire la
Internelor, precum şi celelalte autorităŃi ale administraŃiei conŃinutul plângerii, dar cum, potrivit art.47, dispoziŃiile ordonanŃei
publice care au structuri militare vor stabili, prin regulamentele menŃionate se completează cu dispoziŃiile Codului de procedură
interne, organele competente să constate şi să aplice sancŃiunile civilă, considerăm că sunt aplicabile, în mod corespunzător,
în cazul contravenŃiilor săvârşite de cadrele militare şi de prevederile art.l 12 din Codul de procedură civilă.
angajaŃii civili în legătură cu serviciul. Astfel, plângerea prin care este învestită judecătoria va
Aplicarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale se prescrie în trebui să cuprindă, ca orice cerere de chemare în judecată:
termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei, iar în cazul contra- - numele, domiciliul sau reşedinŃa petentului contravenient,
venŃiilor continue, acest termen curge de la data constatării faptei. iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor, numărul
ContravenŃia este continuă, potrivit art.13 alin.(2), în de înmatriculare în Registrul comerŃului sau de înscriere în
situaŃia în care încălcarea obligaŃiei legale durează în timp. Registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar;
- în situaŃia în care petentul contravenient locuieşte în
în cazul în care fapta a fost urmărită ca infracŃiune şi ulterior străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează
s-a stabilit că ea constituie contravenŃie, prescripŃia aplicării să i se facă toate comunicările privind procesul;
sancŃiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faŃa - obiectul plângerii, precum şi valoarea acestuia, în cazul
organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în faŃa instanŃei în care plângerea este formulată de persoana vătămată sau de cel
de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de 6 luni împotriva căruia a fost aplicată sancŃiunea confiscării;
de la săvârşirea faptei sau de la constatarea acesteia, în privinŃa - arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se
contravenŃiei continue. întemeiază plângerea;
Totuşi, prescripŃia aplicării sancŃiunii operează dacă - arătarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;
sancŃiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data - când dovada se face prin înscrisuri, se vor ataşa la cerere
săvârşirii, respectiv, a constatării faptei, dacă prin lege nu se copii ale înscrisurilor respective;
dispune altfel. - când se va cere dovada cu martori, se vor indica numele
şi domiciliul sau reşedinŃa acestora;
- semnătura petentului contravenient, ori a mandatarului
; 3.4. Căile de atac sau a avocatului, când plângerea nu a fost făcută personal.
Plângerea, astfel formulată, însoŃită de copia de pe procesul-
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a verbal de constatare a contravenŃiei, se depune la organul din care
contravenŃiei şi de stabilire a sancŃiunii a fost păstrată de legislaŃia face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi
actuală drept cale de atac, ce fusese prevăzută şi de legea să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens, iar organul
anterioară. Astfel, potrivit art.31 alin.(l) din O.G. nr.2/2001, competent este obligat să o trimită, împreună cu dosarul cauzei, la
împotriva procesului-verbal de constatare a contravenŃiei şi de judecătoria în a cărei circumscripŃie a fost săvârşită contravenŃia.
aplicare a sancŃiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de O problemă controversată, asupra căreia s-au purtat discuŃii în
la data înmânării sau comunicării acestuia. Partea vătămata, la literatura de specialitate şi au fost date soluŃii diferite în practica
rândul său, poate face plângere numai în ceea ce priveşte judecătorească, este aceea dacă, în situaŃia în care contravenientul a
despăgubirea, iar cel căruia îi aparŃin bunurile confiscate, altul achitat, pe loc sau în termenul legal de 48 de ore, jumătate din
decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării. minimul amenzii prevăzute, acesta mai poate formula plângere
ulterior împotriva procesului-verbal de contravenŃie. ,, ■ ; „ . . - , .
206 207
într-o primă opinie234, s-a susŃinut că nu există o astfel de InstanŃa de judecată competentă să soluŃioneze plângerea,
posibilitate, plata amenzii echivalând cu recunoaşterea totală a după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă
vinovăŃiei. pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia
într-o altă opinie2"5, s-a susŃinut că, şi într-o astfel de s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege,
situaŃie, contravenientul nu pierde dreptul de a formula plângere necesare în vederea verificării legalităŃii şi temeiniciei
împotriva procesului-verbal de contravenŃie, pentru că altfel s-ar procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancŃiunii, despăgubirii
ajunge la încălcarea principiului liberului acces la justiŃie. stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării.
Considerăm că achitarea a jumătate din minimul amenzii O problemă care s-a pus în practica instanŃelor a fost aceea a
constituie o recunoaştere deplină a situaŃiei de fapt care a fost obligativităŃii citării martorului asistent şi a posibilităŃii instanŃei de
consemnată de către agentul constatator şi a vinovăŃiei contrave- a aprecia dacă această probă este sau nu concludentă cauzei.
nientului, dar acest lucru nu-1 poate împiedica pe contravenient să InstanŃa de recurs a decis că citarea martorului asistent este
formuleze plângere pentru alte motive, precum; greşita încadrare a obligatorie pentru instanŃa de fond, obligaŃie care rezultă din
faptelor, greşita stabilire a cuantumului amenzii etc, ori împrejurări prevederile art.33 din O.G. nr.2/2001, aceasta neavând posibilitatea
care au viciat acceptul său de a achita jumătate din minimul de a respinge o astfel de cerere care fusese formulată prin
amenzii prevăzute de lege. plângere2 6.
De menŃionat că, potrivit art.32 alin.(3) din OrdonanŃă, Recursul este, potrivit art.34 alin.(2), din O.G. nr.2/2001,
plângerea contravenientului suspendă executarea procesului-verbal, calea de atac împotriva hotărârii prin care judecătoria a soluŃionat
în timp ce plângerea părŃii vătămate, precum şi a persoanei căreia îi plângerea.
aparŃin bunurile confiscate suspendă executarea doar în ceea ce Potrivit redactării iniŃiale a art.34 alin.(2), judecarea
priveşte despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării. recursului era de competenŃa -tribunalului ca instanŃă de drept
InstanŃa competentă, primind plângerea şi dosarul cauzei, comun, dar ca urmare a aprobării O.G. nr.2/2001, prin Legea
va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va nr. 182/2002, s-a prevăzut în mod expres competenŃa SecŃiei de
dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care contencios administrativ a Tribunalului pentru soluŃionarea
a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancŃiunea, a recursului împotriva unei astfel de hotărâri a judecătoriei.
martorilor indicaŃi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi Reglementarea actuală nu prevede cine poate formula
a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea recurs, dar, potrivit regulii procesual civile, care completează
temeinică a cauzei. această reglementare, recursul poate fi formulat de oricare dintre
Atunci când fapta contravenŃională a avut ca urmare părŃile care justifică un interes procesual: contravenientul,
producerea unui accident de circulaŃie, judecătoria va cita şi organul care a aplicat sancŃiunea, partea vătămată şi persoana
societatea de asigurări menŃionată în procesul-verbal de căreia îi aparŃin bunurile confiscate, precum şi procurorul, în
constatare a contravenŃiei. condiŃiile art.45 din Codul de procedură civilă.
Ca excepŃie de la regula de drept comun, prevăzută la
art.303 şi 306 din Codul de procedură civilă, motivarea cererii
234 de recurs nu este obligatorie, susŃinerea motivelor de recurs
Vasile Timofte, în Nota I la sentinŃa civila nr.3934/1995 a putând fi făcută şi oral în faŃa instanŃei de recurs.
Judecătoriei Suceava, în „Revista Română de Drept" nr.l 1/1996, p.45-46
:îi
Iulia Poenaru, în Nota II la sentinŃa civilă nr.3934/1995 a 236
Judecătoriei Suceava, în „Revista Română de Drept" nr.l 1/1996 208 Tribunalul Prahova, decizia civilă nr.618/2002, citată în
„Dreptul" nr.7/2003, p.171
209
Recursul exercitat suspendă de drept executarea hotărârii Amenda contravenŃională se pune în executare:
atacate. - de către organul din care face parte agentul constatator, ori
SoluŃiile posibile în recurs sunt cele prezentate la art.312 de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal
din Codul de procedură civilă, neexistând aspecte specifice în de constatare a contravenŃiei în termenul prevăzut de lege;
cazul hotărârilor prin care instanŃele s-au pronunŃat în materia - de către instanŃa de judecată, în celelalte cazuri.
răspunderii contravenŃionale, astfel că nu vom relua problemele în vederea executării amenzii contravenŃionale, organul din
pe care studenŃii le studiază la Dreptul procesual civil. care face parte agentul constatator sau instanŃa de judecată, după
Deşi reglementarea dată de O.G. nr.2/2001 nu conŃine caz, vor comunica din oficiu organelor de specialitate ale direcŃiilor
prevederi exprese în legătură cu exercitarea căilor de atac' de generale ale finanŃelor publice judeŃene sau a municipiului
retractare: contestaŃia în anulare şi revizuirea, considerăm că aceste Bucureşti ori unităŃilor subordonate acestora, în a căror rază
căi extraordinare de atac pot fi exercitate cu temei legal, teritorială domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, procesul-
prevederile ordonanŃei menŃionate completându-se cu dispoziŃiile verbal de constatare a contravenŃiei şi de aplicare a sancŃiunii,
Codului de procedură civilă. neatacat în termen de 15 zile de Ia data înmânării sau comunicării
acestuia, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti
irevocabile prin care s-a soluŃionat plângerea.
3.5. Executarea sancŃiunilor contravenŃionale Potrivit art.39 alin.(3) din O.G. nr.2/2001, organele de
specialitate ale finanŃelor publice vor proceda la executarea
Executarea sancŃiunilor contravenŃionale reprezintă o fază sumelor reprezentând amenzi contravenŃionale prin executarea
procedurală distinctă şi punctul final al procedurii răspunderii silită a acestora, potrivit prevederilor generale ale O.G.
administrativ-contravenŃionale care are ca scop înlăturarea nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care a abrogat
urmărilor produse de fapta săvârşită şi sancŃionarea celui vinovat. O.G. nr.61/2002237 privind colectarea creanŃelor bugetare,
Potrivit art.37 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal neatacat aplicabilă în perioada anterioară.
în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea Pentru sancŃiunea obligării contravenientului la prestarea
judecătorească irevocabilă prin care s-a soluŃionat plângerea unei activităŃi în folosul comunităŃii, O.G. nr.2/2001 nu are
constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. dispoziŃii privind punerea în executare, dar asemenea reglementări
Executarea sancŃiunii contravenŃionale diferă în funcŃie de se regăsesc în O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al
natura şi scopul fiecărei sancŃiuni, după cum este vorba de sancŃiunilor prestării unei activităŃi în folosul comunităŃii şi
sancŃiuni principale sau sancŃiuni complementare, ori este vorba închisorii contravenŃionale. Astfel, această sancŃiune se pune în
de executarea despăgubirilor stabilite de organul competent. executare de către instanŃa de judecată prin emiterea unui mandat
Astfel, avertismentul se adresează oral atunci când de executare, care se comunică, împreună cu o copie a
contravenientul este prezent la constatarea contravenŃiei şi dispozitivului hotărârii, primarului unităŃii administrativ-teritoriale
şi unităŃii de poliŃie în a căror rază îşi are domiciliul sau reşedinŃa
sancŃiunea este aplicată de agentul constatator, iar în celelalte cazuri,
contravenientul, precum şi contravenientului.
avertismentul se socoteşte executat prin comunicarea procesului-
verbal de constatare a contravenŃiei, cu rezoluŃia corespunzătoare.
2Î7
în situaŃia în care avertismentul a fost aplicat de instanŃă O.G. nr.61/2002, publicată în „Monitorul Oficial al
prin înlocuirea amenzii contravenŃionale cu avertisment, României", Partea I, nr. 644 din 30 august 2002 şi republicată în
comunicarea acesteia se face prin încunoştinŃare scrisă. 210 „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 582 din 14 august 2003
211
Primarul, căruia îi revine obligaŃia să aducă la îndeplinire Considerăm, la rândul nostru, că, în cazul unei pagube produse
mandatul de executare emis de instanŃă, stabileşte conŃinutul în dauna unui terŃ, de către contravenientul care execută sancŃiunea
activităŃii ce urmează să fie prestată, condiŃiile şi programul de lucra de prestare a unei activităŃi în folosul comunităŃii, va răspunde în
SancŃiunea se execută după programul de lucru ori după mod direct şi exclusiv contravenientul vinovat de producerea
programul şcolar al contravenientului pe o durată între 56 şi 300 de pagubei, fiind aplicabile prevederile art.998 din Codul civil.
ore, potrivit mandatului, cu un program zilnic de maxim 3 ore, în Referitor la sancŃiunile complementare, art.40 din O.G.
zilele lucrătoare, şi 6-8 ore în zilele nelucrătoare, exclusiv duminica. nr.2/2001 prevede că executarea acestora se va face potrivit legii.
împotriva măsurilor luate de primar, contravenientul poate Astfel, referitor la sancŃiunea confiscării, se prevede că
face plângere, care se soluŃionează de judecătoria în a cărei rază aceasta se execută de către organul care a dispus-o şi că, în caz
se execută sancŃiunea. de anulare a procesului-verbal, bunurile confiscate se restituie de
O problemă pusă în literatura de specialitate a fost aceea a îndată celui în drept, cu excepŃia bunurilor a căror deŃinere sau
răspunderii primarului pentru pagubele produse de contravenient în circulaŃie este interzisă de lege.
activitatea desfăşurată pentru executarea sancŃiunii. în situaŃia în care bunurile confiscate nu mai pot fi
Deşi a fost exprimată şi opinia potrivit căreia primarul şi/sau restituite, instanŃa va dispune să se achite celui în drept o
persoana împuternicită să supravegheze activitatea prestată de despăgubire calculată Ia valoarea de circulaŃie a bunurilor.
contravenient vor răspunde în condiŃiile art.1000 alin.3 din Codul Executarea despăgubirilor stabilite de către organul
civil238, ne raliem opiniei contrare,2 9 ale cărei argumente rămân competent pe bază de tarif se va realiza potrivit regulilor generale
valabile şi după abrogarea Legii nr.82/1999240 şi înlocuirea ei cu de drept comun referitoare la executarea silită a creanŃelor. Astfel,
O.G.nr.55/2002241. potrivit art.42 din O.G. nr.2/2001, în scopul executării despăgubirii
într-adevăr, între primar şi contravenient nu există un stabilite pe bază de tarif, actele prevăzute la art. 39 alin. (2) se
raport juridic de muncă, de la comitent la prepus, pentru a fi comunică şi părŃii vătămate, care va proceda potrivit dispoziŃiilor
aplicabile prevederile art.1000 alin.3 din Codul civil, ci un legale referitoare la executarea silită a creanŃelor.
raport execuŃional stabiiit în baza legii, care nu reglementează o Atunci când nu a existat un tarif de evaluare a pagubei, iar
astfel de răspundere în sarcina primarului. organul competent nu a putut face în procesul-verbal nicio
menŃiune cu privire la întinderea pagubei, persoana vătămată are Ia
23S
1 dispoziŃie calea dreptului comun, astfel că executarea despă-
Gabriela Cristina FreiiŃiu, Exista un raport comitent-prepus în gubirilor, în această situaŃie, se va realiza potrivit prevederilor
cazul executării sancŃiunii contravenŃionale în temeiul Legii procesuale privind executarea silită a hotărârilor judecătoreşti,
nr.82/1999, în „Dreptul" nr.1/2002, p.161'
"9 Costel Mculeanu, Există un raport comitent-prepus în cazul
executării sancŃiunii contravenŃionale în temeiul Legii nr.82/1999, in 3.6. PrescripŃia executării sancŃiunilor contravenŃionale
„Dreptul" nr.10/2002, p.105
24b
Legea nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenŃionale Spre deosebire de prescripŃia aplicării sancŃiunii contra-
cu sancŃiunea oblişărll contravenientului îa prestarea unei activităŃi în venŃionale, care duce Ia imposibilitatea sancŃionării deşi fapta ilicită
folosul comunităŃii, publicată în „Monitorul Oficia! al jtomâmei", a fost comisă, în cazul prescripŃiei executării sancŃiunii
Partea I, nr. 228 din 2î mai 1999 contravenŃionale, aceasta a fost aplicată de către organul competent,
241
O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancŃiunilor dar ea nu mai poate fi executată din cauza trecerii unui anumit timp.
prestării unei activităŃi în folosul comunităŃii, publicată în „Monitorul , !.■■::■ ■■■£(:),•■.,■■

Oficial al României", Partea I, nr. 642 din 30 august 2002 212 213
Astfel, potrivit art. 14 alin.(l) din O.G. nr.2/2001, executarea - pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act
sancŃiunii amenzii contravenŃionale se prescrie dacă procesul- de executare silită;
verbal de constatare a contravenŃiei nu a fost comunicat contra- - pe data întocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a
venientului în termen de o lună de la data aplicării sancŃiunii. insolvabilităŃii contribuabilului;
Ulterior, însă, acest text a fost abrogat prin O.G. nr.61/2002 - în alte cazuri prevăzute de lege.
privind colectarea creanŃelor bugetare, care a prevăzut, la art. 138, că Efectul împl inirii termenului de prescripŃie constă în
dreptul de a cere executarea creanŃelor bugetare se prescrie în
termen de 5 ani de la data încheierii actului, prevedere care se stingerea dreptului de a cere executarea silită, ca urmare a
aplică şi creanŃelor bugetare provenind din amenzi contravenŃionale. pierderii puterii executorii a titlului executor.
Prevederile O.G. nr.61/2002 au fost abrogate prin'art.208 ContestaŃia la executare, având ca obiect actele de
din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care, la executare a sancŃiunilor contravenŃionale, nu este reglementată
Capitolul VII, reglementează prescripŃia dreptului de a cere de prevederile O.G. nr.2/2001.
executarea silită. în ceea ce priveşte executarea sancŃiunii amenzii, în cazul
Astfel, potrivit art. 128 din Codul de procedură fiscală242, unei contestaŃii la executare, sunt aplicabile prevederile art. 169 şi
dreptul de a cere executarea silită a creanŃelor fiscale se prescrie urm. din Codul de procedură fiscală, atunci când titlul executoriu
în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui nu este o hotărâre judecătorească şi, respectiv, prevederile art.399
în care a luat naştere acest drept, termen care se aplică şi şi urm. din Codul de procedură civilă, în cazul când contestaŃia
creanŃelor provenind din amenzi contravenŃionale. vizează executarea unei hotărâri judecătoreşti.
Suspendarea acestui termen de prescripŃie intervine: Astfel, persoanele interesate pot face contestaŃie împotriva
- în cazurile şi în condiŃiile stabilite de lege pentru oricărui act de executare efectuat, iar contestaŃia poate fi făcută şi
suspendarea termenului de prescripŃie a dreptului la acŃiune;
- în cazurile şi în condiŃiile în care suspendarea executării împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită
este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanŃa judecătorească executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o
sau de alt organ competent, potrivit legii; instanŃă judecătorească sau de alt organ jurisdicŃional şi dacă pentru
- pe perioada valabilităŃii înlesnirii acordate potrivit legii; contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
- cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la Potrivit art. 169 alin.(4) din ordonanŃa manŃionată, contestaŃia
executarea silită; se introduce la instanŃa judecătorească competentă şi se judecă
- în alte cazuri prevăzute de lege. în procedură de urgenŃă.
întreruperea termenului de prescripŃie intervine: în legătură cu competenŃa de soluŃionare a contestaŃiei care
- în cazurile şi în condiŃiile stabilite de lege pentru vizează un titlu executoriu constituit dintr-un proces-verbal de
întreruperea termenului de prescripŃie a dreptului la acŃiune; contravenŃie neatacat cu plângere la instanŃă, organele fiscale au
- pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea susŃinut că actul emis nu are caracterul unui act de executare, ci
executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de al unui act administrativ-fiscal emis în vederea stingerii
plată a obligaŃiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii
în orice alt mod a datoriei; creanŃelor bugetare, astfel că nu este vorba de o contestaŃie la
executare, ci de o contestaŃie împotriva unui act administrativ
242
O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, fiscal, care trebuie soluŃionată potrivit art. 175 şi următoarele.
republicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 863 din
26 septembrie 2005 if ■)?£!.■>.■

214 215
InstanŃa Supremă, având de soluŃionat un recurs împotriva
unei sentinŃe prin care Curtea de apel competentă soluŃionase un ANEXE
conflict negativ de competenŃă, a decis că, fiind vorba de
contestarea executării unui titlu de executare constând într-un
proces-verbal de constatare a contravenŃiei şi de stabilire a LEGEA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
sancŃiunii amenzii, care nu fusese atacat cu plângere la judecătorie,
NR.29/1990*
competenŃa aparŃine, potriv t art.169 alin.(4) din Codul de
procedură fiscală şi art.372 şi 373 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, judecătorie în a cărei rază de activitate se Art. 1. Orice persoană fizică sau juridică, dacă se
realizează executarea respectivă243. consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege,
printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei
autorităŃi publice de a-i rezolva cererea referitoare la un drept
recunoscut de lege, se poate adresa instanŃei judecătoreşti
competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului
pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Se consideră refuz nejustificat de rezolvare a cererii
referitoare la un drept recunoscut de lege şi faptul de a nu se
răspunde petiŃionarului în termen de 30 de zile de la înregistrarea
cererii respective, dacă prin lege nu se prevede un alt termen.
Art 2. Nu pot fi atacate în justiŃie:
a) actele care privesc raporturile dintre parlament sau
Preşedintele României şi guvern; actele administrative de
autoritate şi actele de gestiune ale organelor de conducere din
cadrul parlamentului; actele administrative referitoare la
siguranŃa internă şi externă a statului, precum şi cele referitoare
la interpretarea şi executarea actelor internaŃionale, la care

Textul Legii nr.29/1990 este redat în forma conŃinând


modificările aduse prin următoarele acte normative:
a) Legea nr.59/1993 pentru modificarea Codului de procedura
civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ
nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea
CurŃii de Conturi, publicată în „Monitorul Oficial al României",
Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993
243 b) Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
Decizia nr.810 din 9 martie 2006 a SecŃiei de contencios publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 173 din 29
administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, nepublicatâ
iulie 1997
216
217
România este parte; măsurile urgente luate de organele puterii Dacă cel care se consideră vătămat în dreptul său s-a
executive pentru evitarea sau înlăturarea efectelor unor adresat cu reclamaŃie şi autorităŃii administrative ierarhic
evenimente prezentând pericol public, cum sânt actele emise ca superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile,
urmare a stării de necesitate sau pentru combaterea calamităŃilor prevăzut în alineatul precedent, se calculează de la comunicarea
naturale, incendiilor de păduri, epidemiilor, epizootiilor şi altor de către acea autoritate a soluŃiei date reclamaŃiei.
evenimente de aceeaşi gravitate; Sesizarea instanŃei se va putea face şi în cazul în care
b) actele de comandament cu caracter militar; autoritatea administrativă emitentă sau autoritatea ierarhic
c) actele administrative pentru desfiinŃarea sau modificarea superioară nu rezolvă reclamaŃia în termenul prevăzut la alin. 1.
cărora se prevede, prin lege specială, o altă procedură judiciară; în toate cazurile, introducerea cererii la instanŃă nu se va .
d) actele de gestiune săvîrşite de stat în calitate de persoană putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului
juridică şi pentru administrarea patrimoniului său; administrativ a cărui anulare se cere.
e) actele administrative adoptate în exercitarea atribuŃiilor
de control ierarhic. Art. 6. Judecarea acŃiunilor formulate în baza art. 1 din
w prezenta lege este de competenŃa tribunalului sau a curŃii de apel în
a căror rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, potrivit
Art. 3. Cererile privitoare la stabilirea şi scăderea impozitelor
şi a taxelor, precum şi a amenzilor prevăzute în legile de impozite competenŃei materiale prevăzute de art. 2 şi 3 din Codul de
şi taxe, se rezolvă de către organele prevăzute de legea specială şi procedură civilă.
în condiŃiile stabilite de acestea. InstanŃa judecă de urgenŃă acŃiunile în şedinŃă publică, în
completul stabilit de lege.
Art. 4. Actele administrative jurisdicŃionale - cu excepŃia SentinŃele vor fi redactate în cel mult cinci zile de la
celor prevăzute la art. 3 şi a celor din domeniul contravenŃiilor - pronunŃare.
pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ- Art. 7. Abrogat prin art.30 din Legea nr,146/1997.
jurisdicŃionale, în termen de 15 zile de la comunicare, la secŃia
de contencios administrativ a CurŃii Supreme de JustiŃie. Art. 8. Reclamantul va depune, o dată cu acŃiunea, actul
Hotărârea curŃii este definitivă. administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităŃii
A.
administrative prin care i se comunica refuzul rezolvării cererii sale
Art. 5. înainte de a cere instanŃei anularea actului sau privind un drept recunoscut de lege. în situaŃia în care reclamantul
obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat se va nu a primit nici un răspuns în legătură cu cererea sa, va depune la
adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la dosar copia cererii, certificată pentru conformitate cu originalul.
data când i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea
termenului prevăzut la art. 1 alin. 2, autorităŃii emitente, care este Art. 9. în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni
obligată să rezolve reclamaŃia în termen de 30 de zile de la aceasta.' producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere
în cazul în care cel care se consideră vătămat nu este instanŃei să dispună suspendarea actului administrativ până la
mulŃumit de soluŃia dată reclamaŃiei sale, el poate sesiza instanŃa soluŃionarea acŃiunii.
în termen de 30 de zile de la comunicarea soluŃiei.

218
InstanŃa va soluŃiona cererea de suspendare, de urgenŃă, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat pentru întârziere. în cazul
chiar şi fără citarea părŃilor, hotărârea pronunŃată în acest în care acŃiunea se admite, persoana respectivă va putea fi
caz obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea administrativă.
■■ fiind executorie de drept. Persoana acŃionată astfel în justiŃie poate chema în garanŃie pe
superiorul său ierarhic de la care a primit ordin scris să semneze
Art. 10. La primirea acŃiunii, instanŃa va dispune citarea actul, a cărui legalitate - totală sau parŃială - este supusă judecăŃii.
părŃilor şi va putea cere autorităŃii al cărei act este atacat să-i
comunice de urgenŃă acel act, împreună cu întreaga Art. 14. SentinŃa instanŃei prin care s-a soluŃionat acŃiunea
documentaŃie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte prevăzută în prezenta lege poate fi atacată cu recurs în termen de
lucrări necesare pentru soluŃionarea cauzei. 15 zile de la comunicare.
In acelaşi mod se va proceda şi în cazul refuzului nejustificat Recursul este suspensiv de executare.
de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege.
Dacă autoritatea administrativă nu trimite, în termenul Art 15. înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie va judeca recursul
stabilit de instanŃă, lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi de urgenŃă.
obligat să plătească statului, cu titlu de amendă, 500 lei pentru In cazul admiterii recursului, înalta Curtea de CasaŃie şi
fiecare zi de întârziere nejustificată. JustiŃie, casând sentinŃa, va rejudeca litigiul de fond.
Art. 11. InstanŃa, soluŃionând acŃiunea, poate, după caz, să Art. 16. Dacă, în urma admiterii acŃiunii, autoritatea
anuleze, în total sau în parte, actul administrativ, să oblige administrativă este obligată să înlocuiască sau să modifice actul
autoritatea administrativă să emită un act administrativ ori să administrativ, să elibereze un certificat, o adeverinŃă sau orice
elibereze un certificat, o adeverinŃă sau orice alt înscris. InstanŃa alt înscris, executarea hotărârii irevocabile se va face la termenul
este competentă să se pronunŃe şi asupra legalităŃii actelor sau prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel
operaŃiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
supus judecăŃii. în cazul în care termenul nu este respectat se va aplica
în cazul admiterii cererii, instanŃa va hotărî şi asupra conducătorului autorităŃii administrative sancŃiunea prevăzută la
daunelor materiale şi morale cerute. art. 10 alin.3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune
Art 12. în cazul în care cel vătămat a cerut anularea pentru întârziere. InstanŃa hotărăşte în camera de consiliu, de
actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri,', urgenŃă, la cererea reclamantului, cu citarea părŃilor, fără plata
întinderea pagubei nefiindu-i cunoscută Ia data judecării acŃiunii vreunei taxe de timbru, hotărârea fiind definitivă şi executorie.
de anulare, termenul de prescripŃie pentru cererea de despăgubiri ; Conducătorul autorităŃii administrative se poate îndrepta cu
curge de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască \. acŃiune împotriva celor vinovaŃi de neexecutarea hotărârii,
întinderea pagubei. potrivit dreptului comun.

Art. 13. AcŃiunile în justiŃie, prevăzute în prezenta lege,, Art 17, Pentru soluŃionarea litigiilor prevăzute de prezenta
vor putea fi formulate şi personal împotriva funcŃionarului ' lege se înfiinŃează, la Curtea Supremă de JustiŃie, la curŃile de
autorităŃii pârâte, care a elaborat actul său care se face vinovat apel şi la tribunale, secŃii de contencios administrativ.
de refuzul rezolvării cererii, dacă se solicită plata unor
220
La secŃiile de contencios administrativ pot fi încadraŃi şi LEGEA NR.213/1998
absolvenŃi ai facultăŃilor de drept, secŃia drept administrativ. PRIVIND PROPRIETATEA PUBLICĂ
Vechimea acestora în munci administrative este considerată ŞI REGIMUL JURIDIC AL ACESTEIA*
vechime în specialitate pentru ocuparea funcŃiei de judecător.
Art. 18. DispoziŃiile prezentei legi se completează cu CAPITOLUL I
prevederile Codului de procedură civilă. DispoziŃii generale

Art. 19. Prezenta lege nu se aplică actelor administrative Art. 1. Dreptul de proprietate publică aparŃine statului sau
emise anterior intrării sale în vigoare, dar se aplică cererilor unităŃilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit
introduse anterior acestei date, termenul de 30 de zile - prevăzut legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
la art.l alin.2 - reîncepând să curgă de la intrarea ei în vigoare.
Art. 2. Statul sau unităŃile administrativ-teritoriale exercită
Art. 20. Cauzele aflate pe rolul instanŃelor la data intrării posesia, folosinŃa şi dispoziŃia asupra bunurilor care alcătuiesc
în vigoare a prezentei legi vor continua să se judece potrivit legii domeniul public, în limitele şi în condiŃiile legii.
aplicabile în momentul sesizării instanŃei.
Art. 3. (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile
Art. 21. Prezenta lege intră în vigoare Ia 30 de zile de la prevăzute la art. 135 alin. (4) din ConstituŃie, din cele stabilite în
data publicării în Monitorul Oficial. anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice
Pe aceeaşi dată se abrogă Legea nr.1/1967 cu privire la alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau
judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaŃi în de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile
drepturile lor prin acte administrative ilegale, precum şi orice administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.
alte dispoziŃii contrare. (2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile
prevăzute la art. 135 alin. (4) din ConstituŃie, din cele prevăzute
la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes
public naŃional, declarate ca atare prin lege.
(3) Domeniul public al judeŃelor este alcătuit din bunurile
prevăzute la pct. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de
interes public judeŃean, declarate ca atare prin hotărâre a

Textul Legii nr.213/1998 este redat în forma conŃinând referiri la


modificările aduse prin O.U.G. nr.206/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, publicată în „Monitorul
Oficial al României", Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000 şi prin
Legea nr.241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 415 din 13 iunie 2003
222 223
consiliului judeŃean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de CAPITOLUL II
uz sau de interes public naŃional, Regimul juridic al proprietăŃii publice
(4) Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al
municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din &
anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ■s
ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin Art. 7. Dreptul de proprietate publică se dobândeşte: f
*f
lege bunuri de uz sau de interes public naŃional ori judeŃean. a) pe cale naturală; 'j
b) prin achiziŃii publice efectuate în condiŃiile legii;
Art. 4. Domeniul privat al statului sau al unităŃilor c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;
administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în d) prin acte de donaŃie sau legate acceptate de Guvern, de
proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra consiliul judeŃean sau de consiliul local, după caz, dacă bunul în
acestor bunuri statul sau unităŃile administrativ-teritoriale au cauză intră în domeniul public;
drept de proprietate privată. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
sau al unităŃilor administrativ-teritoriale în domeniul public al
Art. 5. (1) Regimul juridic al dreptului de proprietate acestora, pentru cauză de utilitate publică; ,,.
publică este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi f) prin alte moduri prevăzute de lege.
organice speciale nu se dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate privată al statului sau al Art. 8. (1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului
unităŃilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul sau al unităŃilor administrativ-teritoriale în domeniul public al
privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea acestora, potrivit art. 7 Ut. e), se face, după caz, prin hotărâre a
nu dispune altfel. Guvernului, a consiliului judeŃean, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local.
(2) Hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată, în
Art. 6, (1) Fac parte din domeniul public sau privat al
condiŃiile legii, la instanŃa de contencios administrativ
statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale şi bunurile competentă în a cărei rază teritorială se află bunul.
dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie (3) Trecerea în domeniul public a unor bunuri din
1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu patrimoniul societăŃilor comerciale, Ia care statul sau o unitate
valabil, cu respectarea ConstituŃiei, a tratatelor internaŃionale la administrativ-teritorială este acŃionar, se poate face numai cu
care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor plată şi cu acordul adunării generale a acŃionarilor societăŃii
de către stat. comerciale respective. în lipsa acordului menŃionat, bunurile
(2) Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv societăŃii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public
cele obŃinute prin vicierea consimŃământului, pot fi revendicate numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate
de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire.
obiectul unor legi speciale de reparaŃie.
(3) InstanŃele judecătoreşti sunt competente să stabilească Art. 9. (1) Trecerea unui bun din domeniul public al
valabilitatea titlului. statului în domeniul public al unei unităŃi administrativ-
teritoriale se face la cererea consiliului judeŃean, respectiv a
224 Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului
local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.
225
(2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităŃi (3) Titularul dreptului de administrare poate să posede, să
administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face, la folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiŃiile actului prin
cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeŃean, care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare va
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a putea fi revocat numai dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi
consiliului local. nu-şi execută obligaŃiile născute din actul de transmitere.
(4) în litigiile privitoare Ia dreptul de administrare, în instanŃă
Art 10. (1) Dreptul de proprietate publică încetează, dacă titularul acestui drept va sta în nume propriu. în litigiile referitoare
bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de
(2) Trecerea din domeniul public în domeniul privat se administrare are obligaŃia să arate instanŃei cine este titularul
face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură
judeŃean, respectiv a Consiliului General al Municipiului civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiŃiile
Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin ConstituŃie sau prin legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii
lege nu se dispune altfel. acestei obligaŃii. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligaŃii
(3) Hotărârea de trecere a bunului în domeniul privat poate poate atrage revocarea dreptului de administrare.
fi atacată în condiŃiile art. 8 alin. (2). (5) In litigiile prevăzute la alin. (4), statul este reprezentat
de Ministerul FinanŃelor, iar unităŃile administrativ-teritoriale,
Art 11. (1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, de către consiliile judeŃene, de Consiliul General al Municipiului
insesizabile şi imprescriptibile, după cum urmează: Bucureşti sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în
a) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în fiecare caz, preşedintelui consiliului judeŃean sau primarului.
administrare, concesionate sau închiriate, în condiŃiile legii; Acesta poate desemna un alt funcŃionar de stat sau un avocat
care să-1 reprezinte în faŃa instanŃei.
b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot
(6) DispoziŃiile alin. (4) şi (5) sunt aplicabile şi în litigiile
constitui garanŃii reale;
privitoare la dreptul de concesiune, închiriere sau la dreptul de
c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune
proprietate asupra bunurilor concesionate sau închiriate.
sau prin efectul posesiei de bună-credinŃă asupra bunurilor mobile.
(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor Art. 13. (1) Servitutile asupra bunurilor din domeniul
alin. (I) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituti sunt
sunt lovite de nulitate absolută. compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate
bunurile afectate.
Art. 12. (1) Bunurile din domeniul public pot fi date, după (2) Servitutile valabil constituite anterior intrării bunului în
caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a
domeniul public se menŃin în condiŃiile prevăzute la alin. (1).
autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale, a altor
instituŃii publice de interes naŃional, judeŃean sau local.
Art 14. (1) închirierea bunurilor proprietate publică a statului
(2) Darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre
sau a unităŃilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin
a Guvernului sau a consiliului judeŃean, respectiv a Consiliului
hotărâre a Guvernului, a consiliului judeŃean, a Consiliului General
General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.
al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de
227
226
închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea Art. 19. (1) Inventarul bunurilor din domeniul public se
bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. întocmeşte în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a
(2) Contractul de închiriere se poate încheia, după caz, cu prezentei legi.
orice persoană fizică sau juridica, română sau străină, de către (2) în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a
titularul dreptului de proprietate sau de administrare. prezentei legi, Departamentul pentru AdministraŃie Publică
Locală va elabora, pe baza propunerilor consiliilor judeŃene, ale
Art. 15. Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor
publică se face prin licitaŃie publică, în condiŃiile legii. locale, după caz, normele tehnice pentru întocmirea inventarului,
pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
Art 16. (1) Sumele încasate din închirierea sau din
concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, Art. 20. (1) Inventarul bunurilor din domeniul public al
venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. statului se întocmeşte, după caz, de ministere, de celelalte organe
(2) în cazul în care contractul de închiriere se încheie de de specialitate ale administraŃiei publice centrale, precum şi de
către titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul să autorităŃile publice centrale care au în administrare asemenea
încaseze din chirie o cotă-parte între 20-50%, stabilită, după caz, bunuri.
prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeŃean, a Consiliului (2) Centralizarea inventarului menŃionat la alin. (1) se
General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local prin realizează de către Ministerul FinanŃelor şi se supune spre
care s-a aprobat închirierea. aprobare Guvernului.

Art. 17. Statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot da Art. 21. (1) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul
imobile din patrimoniul lor, în folosinŃă gratuită, pe termen public al unităŃilor administrativ-teritoriale se întocmeşte, după
limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară caz, de comisii special constituite, conduse de preşedinŃii
activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor consiliilor judeŃene, respectiv de primarul general al
publice. municipiului Bucureşti sau de primari.
(2) Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin. (1) se
însuşesc, după caz, de consiliile judeŃene, de Consiliul General
$t CAPITOLUL III al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale.
3 DispoziŃii finale (3) Inventarele astfel însuşite se centralizează de consiliul
judeŃean, respectiv de Consiliul General al Municipiului
Art. 18. EvidenŃa contabil-financiară a bunurilor care Bucureşti, şi se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotărâre, să se
alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităŃilor ateste apartenenŃa bunurilor la domeniul public judeŃean sau de
administrativ-teritoriale se Ńine distinct în contabilitate, potrivit interes local.
normelor metodologice elaborate de Ministerul FinanŃelor şi
aprobate prin hotărâre a Guvernului. Art. 22. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
;
B\ -ori administraŃiei publice centrale, autorităŃile publice centrale,
■i . ; 1 - ..-■■K}
consiliile judeŃene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi
228 229
consiliile locale, după caz, sunt obligate să facă înregistrarea --. ■ - . - . ■■•■ ANEXA !*si, ■■■ H ;■:
operaŃiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor din
T, domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale. LISTA* cuprinzând unele
bunuri care alcătuiesc
Art. 23. Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public domeniul public al statului şi al
al statului, judeŃelor, comunelor, oraşelor sau al municipiilor sunt unităŃilor administrativ-teritoriale
de competenŃa instanŃelor de contencios administrativ.

Art. 24. în termen de 30 de zile de la data publicării I. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul bunuri:
FinanŃelor va elabora normele metodologice prevăzute la art. 18, 1. bogăŃiile de orice natură ale subsolului, în stare de
pe care le va supune spre aprobare Guvernului. zăcământ;
2. spaŃiul aerian;
Art. 25. în accepŃiunea prezentei legi, prin sintagma 3. apele de suprafaŃă, cu albiile lor minore, malurile şi
domeniu public, cuprinsă în art. 477 din Codul civil, se înŃelege cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare,
domeniul privat al statului sau al unităŃilor administrativ- faleza şi plaja mării, cu bogăŃiile lor naturale şi cu potenŃialul
teritoriale, după caz. energetic valorificabil, marea teritorială şi rundul apelor
maritime, căile navigabile interioare;
Art. 26. în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a 4. pădurile şi terenurile destinate împăduririi, cele care
prezentei legi, Guvernul va elabora un proiect de lege privind ■ servesc nevoilor de cultură, de producŃie ori de administraŃie
restituirea în natură sau în echivalent a imobilelor preluate în mod silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile
abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. neproductive incluse în amenajamentele silvice, care fac parte
din fondul forestier naŃional şi nu sunt proprietate privată;
Art. 27. Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la 5. terenurile care au aparŃinut domeniului public al statului
data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeaşi înainte de 6 martie 1945; terenurile obŃinute prin lucrări de
dată se abrogă orice dispoziŃie contrară, t & ■> '■■■ ,:*: n îndiguiri, de desecări şi de combatere a eroziunii solului;
terenurile institutelor şi staŃiunilor de cercetări ştiinŃifice şi ale
unităŃilor de învăŃământ agricol şi silvic, destinate cercetării şi
producerii de seminŃe şi de material săditor din categoriile
biologice şi de animale de rasă;

al;
fj
K. i: r! \iii i i
i'JiSt. i;.,.L i ,''ilî: . ■ : \t

230
L modificată prin
ista este Legea
redată nr.713/2001.
în publicată în
forma „Monitorul
complet Oficial ai
ată României", Partea
corespu I, nr, 803 din 14
nzător decembrie 2001
potrivit 231
prevede
rilor
O.U.G.
nr.206/
2000
pentru
modific
area şi
complet
area
Legii
învăŃăm
ântului
nr.
84/1995
,
publicat
ă în
„Monit
orul
Oficial
al
Români
ei",
Partea
I, nr.
594 din
22
noiemb
rie
2000,
astfel
cum a
fost
' 6, parcurile naŃionale; acces, drumuri tehnologice în porturi, monumente istorice aflate
7. rezervaŃiile naturale şi monumentele naturii; în porturi, cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile, în
8. patrimoniul natural al RezervaŃiei Biosferei „Delta afara incintelor portuare destinate activităŃilor de navigaŃie;
Dunării"; 23. terenurile destinate exclusiv instrucŃiei militare; ■■*
9. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului 24. pichetele de grăniceri şi fortificaŃiile de apărare a Ńării;
* continental, împreună cu platoul continental; 25. pistele de decolare, aterizare, căile de rulare şi
10. infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele şi lucrările platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi
de artă; terenurile pe care sunt amplasate;
11. tunelele şi casetele de metrou, precum şi instalaŃiile 26. statuile şi monumentele declarate de interes public
aferente acestuia; naŃional;
12. drumurile naŃionale - autostrăzi, drumuri expres, 27. ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice;
drumuri naŃionale europene, principale, secundare; 28. muzeele, colecŃiile de artă declarate de interes public
13. canalele navigabile, cuvetele canalului, construcŃiile naŃional;
hidrotehnice aferente canalului, ecluzele, apărările şi 29. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea:
consolidările de maluri şi de taluzuri, zonele de siguranŃă de pe Parlamentul, PreşedinŃia, Guvernul, ministerele şi celelalte organe
. malurile canalului, drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt de specialitate ale administraŃiei publice centrale şi instituŃiile
publice subordonate acestora; instanŃele judecătoreşti şi parchetele
realizate acestea;
de pe lângă acestea; unităŃi ale Ministerului Apărării NaŃionale şi
14. reŃelele de transport al energiei electrice; ale Ministerului de Interne, ale serviciilor publice de informaŃii,
15. spectre de frecvenŃă şi reŃelele de transport şi de precum şi cele ale DirecŃiei generale a penitenciarelor; serviciile
distribuŃie de telecomunicaŃii; publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de
16. canalele magistrale şi reŃelele de distribuŃie pentru specialitate ale administraŃiei publice centrale, precum şi
irigaŃii, cu prizele aferente; prefecturile, cu excepŃia celor dobândite din venituri proprii
17. conductele de transport al ŃiŃeiului, al produselor extrabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora.
petroliere şi al gazelor naturale;
18. lacurile de acumulare şi barajele acestora, în cazul în II. Domeniul public judeŃean este alcătuit din următoarele
care activitatea de producere a energiei electrice este racordată bunuri:
la sistemul energetic naŃional, sau cele cu tranşe pentru 1. drumurile judeŃene;
atenuarea undelor de viitură; 2. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea
19. digurile de apărare împotriva inundaŃiilor; consiliul judeŃean şi aparatul propriu al acestuia, precum şi
20. lucrările de regularizare a cursurilor de ape; instituŃiile publice de interes judeŃean, cum sunt: biblioteci,
21. cantoanele hidrotehnice, staŃiile hidrologice, meteorologice muzee, spitale judeŃene, unităŃi de învăŃământ preuniversitar de
şi de calitate a apelor; stat (grădiniŃe, şcoli generale primare şi gimnaziale, licee,
H grupuri şcolare, seminarii teologice, şcoli profesionale şi şcoli
22. porturile maritime şi fluviale, civile şi militare -
terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, pereuri şi postliceale), unităŃile de învăŃământ special de stat şi alte
alte construcŃii hidrotehnice pentru acostarea navelor şi pentru asemenea bunuri, dacă nu au fost declarate de uz sau interes
alte activităŃi din navigaŃia civilă, bazine, acvatorii şi şenale de public naŃional sau local;
232 233
■ > . . . ' 3. reŃelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal ORDONANłA GUVERNULUI NR.2/2001
sau microzonal, precum şi staŃiile de tratare cu instalaŃiile, PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENłIILOR
construcŃiile şi terenurile aferente acestora.
CAPITOLUL I
III. Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi DispoziŃii generale
municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri:
1. drumurile comunale, vicinale şi străzile; Art. 1, Legea contravenŃională apără valorile sociale, care
nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenŃie fapta
2. pieŃele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi
săvârşită cu vinovăŃie, stabilită şi sancŃionată prin lege,
parcurile publice, precum şi zonele de agrement;
ordonanŃă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin
3. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului
naŃional sau judeŃean; sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeŃean
4. reŃelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, staŃiile ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaŃiile, construcŃiile şi
terenurile aferente;
5. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Textul O.G. nr.2/2001 este redat în forma conŃinând
modificările şi completările aduse prin următoarele acte normative:
consiliul local şi primăria, precum şi instituŃiile publice de interes a) O.U.G. nr.16/2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale,
local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile, publicată în „Monitorul Oficiat al României", Partea I, nr. 145 din 26
unităŃi de învăŃământ preuniversitar de stat (grădiniŃe, şcoli generale februarie 2002
primare şi gimnaziale, licee, grupuri şcolare, seminarii teologice, b) Legea nr. 180/2002 pentru aprobarea OrdonanŃei Guvernului
şcoli profesionale şi şcoli postticeale) şi altele asemenea; nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată în
6. locuinŃele sociale; „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002
7. statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de c) O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanŃelor bugetare,
interes public naŃional; publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 644 din 30
8. bogăŃiile de orice natură ale subsolului, în stare de august 2002
zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naŃional; d) Legea nr. 357/2003 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
9. terenurile cu destinaŃie forestieră, dacă nu fac parte din Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 537 din 25
domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea
iulie 2003
persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
e) O.U.G. nr. 108/2003 pentru desfiinŃarea închisorii
10. cimitirele orăşeneşti şi comunale. contravenŃionale, publicată în „Monitorul Oficial ai României",
Partea 1, nr. 747 din 26 octombrie 2003
f) Legea nr. 526/2004 pentru modificarea şi completarea
OrdonanŃei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenŃiilor, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I,
nr, 1149 din 6 decembrie 2004
g) O.G. nr. 8/2006. pentru completarea OrdonanŃei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată în
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 78 din 27 ianuarie 2006
234
235
Art 2. (1) Prin legi, ordonanŃe sau hotărâri ale Guvernului se Art. 4. (1) DispoziŃiile din actele normative prin care se
pot stabili şi sancŃiona contravenŃii în toate domeniile de activitate. stabilesc şi se sancŃionează contravenŃiile intră în vigoare în
(2) Prin hotărâri ale autorităŃilor administraŃiei publice locale termen de 30 de zile de la data publicării, iar în cazul hotărârilor
sau judeŃene se stabilesc şi se sancŃionează contravenŃii în toate consiliilor locale sau judeŃene, punerea în aplicare se face şi cu
domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuŃii respectarea condiŃiilor prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea
prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite administraŃiei publice locale nr. 215/2002.
contravenŃii prin legi, ordonanŃe sau hotărâri ale Guvernului. (2) în cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare
(3) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot într-un termen mai scurt, dar nu mai puŃin de 10 zile.
stabili şi sancŃiona contravenŃii în următoarele domenii; salubritate; (3) Hotărârile autorităŃilor administraŃiei publice locale sau
activitatea din pieŃe, curăŃenia şi igienizarea acestora; întreŃinerea judeŃene prevăzute la art. 1, prin care se stabilesc şi se
parcurilor şi spaŃiilor verzi, a spaŃiilor şi locurilor de joaca pentru sancŃionează contravenŃii, pot fi aduse la cunoştinŃă publică prin
copii; amenajarea şi curăŃenia spaŃiilor din jurul blocurilor de afişare sau prin orice altă formă de publicitate în condiŃiile Legii
locuinŃe, precum şi a terenurilor virane; întreŃinerea bazelor şi nr. 215/2001.
obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreŃinerea străzilor v Art 5. (1) SancŃiunile contravenŃionale sunt principale şi
şi trotuarelor, a şcolilor şi altor instituŃii de educaŃie şi cultură, complementare. 4
întreŃinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcŃii; (2) SancŃiunile contravenŃionale principale sunt:
depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere. a) avertismentul; ;Î
(4) Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate stabili b) amenda contravenŃională; îs
şi alte domenii de activitate din competenŃa consiliilor locale ale c) prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii.
sectoarelor, în care acestea pot stabili şi sancŃiona contravenŃii. d) Abrogată.
(5) Hotărârile consiliilor locale sau judeŃene ori, după caz, ale (3) SancŃiunile contravenŃionale complementare sunt:
sectoarelor municipiului Bucureşti, prin care s-au stabilit
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din
contravenŃii cu nesocotirea principiilor prevăzute la alin. (2)-(4),
sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanŃa de contencios contravenŃii;
administrativ competentă, la cererea oricărei persoane interesate. b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului,
acordului sau a autorizaŃiei de exercitare a unei activităŃi;
Art. 3. (1) Actele normative prin care se stabilesc contravenŃii c) închiderea unităŃii; "i
vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenŃii şi d) blocarea contului bancar;
sancŃiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în e) suspendarea activităŃii agentului economic; ■$
cazul sancŃiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă f) retragerea licenŃei sau a avizului pentru anumite operaŃiuni
ori pentru activităŃi de comerŃ exterior, temporar sau definitiv;
a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot
g) desfii nŃa rea l ucră ri lor şi aduce rea te re nului în starea
stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele
'A- iniŃială.
pricinuite prin săvârşirea contravenŃiilor.
(2) Persoana juridică răspunde contravenŃional în cazurile (4) P r i n l e g i s p e c i a l e s e po t s t a b i l i ş i a l t e s a nc Ń i u n i
şi în condiŃiile prevăzute de actele normative prin care se principale sau complementare.
stabilesc şi se sancŃionează contravenŃii. :}% ,., ;. ij3m t af,- , : f,,,. 236 (5) S a nc Ń i une a st a bi l i t ă t re bui e să fi e p ro po rŃ i o na l ă c u
gradul de pericol social al faptei săvârşite.
237
1 (6) SancŃiunile complementare se aplică în funcŃie de
natura şi de gravitatea faptei.
-J, Art 9. (1) Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii
poate fi stabilită numai prin lege şi numai pe o durată ce nu
(7) Pentru una şi aceeaşi contravenŃie se poate aplica numai poate depăşi 300 de ore.
o sancŃiune contravenŃională principală şi una sau mai multe (2) SancŃiunea prevăzută la alin. (1) se stabileşte alternativ
sancŃiuni complementare. cu amenda.
Art. 6. (1) Avertismentul şi amenda contravenŃională se Art 10. (1) Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe
pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică. contravenŃii sancŃiunea se aplică pentru fiecare contravenŃie.
(2) Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii se poate (2) Când contravenŃiile au fost constatate prin acelaşi
aplica numai contravenienŃilor persoane fizice. proces-verbal, sancŃiunile contravenŃionale se cumulează fără a
putea depăşi dublul maximului amenzii prevăzut pentru
Art.7. (1) Avertismentul constă în atenŃionarea verbală sau contravenŃia cea mai gravă sau, după caz, maximul general
scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei stabilit în prezenta ordonanŃă pentru prestarea unei activităŃi în
săvârşite, însoŃită de recomandarea de a respecta dispoziŃiile legale. folosul comunităŃii.
(2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de (3) în cazul în care la săvârşirea unei coniravenŃii au participat
gravitate redusă. mai multe persoane, sancŃiunea se va aplica fiecăreia separat.
(3) Avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul
normativ de stabilire şi sancŃionare a contravenŃiei nu prevede Art. 11. (1) Caracterul contravenŃional al faptei este
această sancŃiune. înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate,
constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităŃii,
Art 8. {1) Amenda contravenŃională are caracter administrativ. beŃiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităŃii,
(2) Limita minimă a amenzii contravenŃionale este de dacă are legătură cu fapta săvârşită.
250.000 lei, iar limita maximă nu poate depăşi: (2) Minorul sub 14 ani nu răspunde contravenŃional.
a) 1 miliard lei, în cazul contravenŃiilor stabilite prin lege şi (3) Pentru contravenŃiile săvârşite de minorii care au
ordonanŃă; împlinit 14 ani minimul şi maximul amenzii stabilite în actul
b) 500 milioane lei, în cazul contravenŃiilor stabilite prin normativ pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
hotărâri ale Guvernului; (4) Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi
c) 50 milioane lei, în cazul contravenŃiilor stabilite prin sancŃionat cu prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii.
hotărâri ale consiliilor judeŃene ori ale Consiliului General al (5) Cauzele care înlătură caracterul contravenŃional al
Municipiului Bucureşti; faptei se constată numai de instanŃa de judecată.
d) 25 milioane lei, în cazul contravenŃiilor stabilite prin Art. 12. (1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este
hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor considerată contravenŃie, ea nu se mai sancŃionează, chiar dacă a
şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act
(3) Sumele provenite din amenzile aplicate în conformitate normativ.
cu legislaŃia în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu (2) Dacă sancŃiunea prevăzută în noul act normativ este mai
excepŃia celor aplicate, potrivit legii, de către autorităŃile uşoară se va aplica aceasta. în cazul în care noul act normativ
administraŃiei publice locale şi amenzilor privind circulaŃia pe prevede o sancŃiune mai gravă, contravenŃia săvârşită anterior va fi
drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.
238 239

k
sancŃionată conform dispoziŃiilor acrului normativ în vigoare la (3) OfiŃerii şi subofiŃerii din cadrul Ministerului de Interne
data săvârşirii acesteia. constată contravenŃii privind: apărarea ordinii publice; circulaŃia
pe drumurile publice; regulile generale de comerŃ; vânzarea,
Art. 13. (1) Aplicarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale circulaŃia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare,
se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Ńigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate
(2) în cazul contravenŃiilor continue termenul prevăzut la stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
alin. (1) curge de la data constatării faptei. ContravenŃia este
continuă în situaŃia în care încălcarea obligaŃiei legale durează Art. 16. (1) Procesul-verbal de constatare a contravenŃiei
în timp. va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat;
(3) Când fapta a fost urmărită ca infracŃiune şi ulterior s-a numele, prenumele, calitatea şi instituŃia din care face parte
stabilit că ea constituie contravenŃie, prescripŃia aplicării sancŃiunii agentul constatator; datele personale din actul de identitate,
nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faŃa organelor de inclusiv codul numeric personal, ocupaŃia şi locul de muncă ale
cercetare sau de urmărire penală ori în faŃa instanŃei de judecată, contravenientului; descrierea faptei contravenŃionale cu
dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut la alin. (1) indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi
sau (2). PrescripŃia operează totuşi dacă sancŃiunea nu a fost arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv gravităŃii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel, indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se
(4) Prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte termene de sancŃionează contravenŃia; indicarea societăŃii de asigurări, în
prescripŃie pentru aplicarea sancŃiunilor contravenŃionale. situaŃia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident
Art. 14. Executarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale se de circulaŃie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a
prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenŃiei nu a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă
fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a
aplicării sancŃiunii. căii de atac şi organul la care se depune plângerea.
(l1 ) în cazul contravenienŃilor cetăŃeni străini, persoane
' CAPITOLUL II fără cetăŃenie sau cetăŃeni români cu domiciliul în străinătate, în
T Constatarea contravenŃiei procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi
numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a !
*•- Art. 15. (I) ContravenŃia se constată printr-un proces- frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ (2) Abrogat prin Legea nr.357/2003
care stabileşte şi sancŃionează contravenŃia, denumite în mod (3) Abrogat prin Legea nr.357/2003
generic agenŃi constatatori. (4) Abrogat prin Legea nr.357/2003
(2) Pot fi agenŃi constatatori: primarii, ofiŃerii şi subofiŃerii din (5) în cazul în care contravenientul este minor, procesul-
cadrul Ministerului de Interne, special abilitaŃi, persoanele verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinŃilor
împuternicite în acest scop de miniştri şi de alŃi conducători ai sau ale altor reprezentanŃi ori ocrotitori legali ai acestuia.
autorităŃilor administraŃiei publice centrale, de prefecŃi, preşedinŃi
(6) în situaŃia în care contravenientul este persoană
ai consiliilor judeŃene, primari, de primarul general al municipiului
Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale. 240 juridică, în procesul-verbal se vor face menŃiuni cu privire la
241
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul CAPITOLUL HI Aplicarea
comerŃului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de sancŃiunilor contravenŃionale
identificare a persoanei care o reprezintă.
(7) în momentul încheierii procesului-verbal agentul Art. 21. (1) în cazul în care prin actul normativ de stabilire şi
constatator este obligat să aducă la cunoştinŃă contravenientului sancŃionare a contravenŃiilor nu se prevede altfel, agentul
dreptul de a face obiecŃiuni cu privire la conŃinutul actului de constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică şi sancŃiunea.
constatare. ObiecŃiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal (2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancŃionare a
la rubrica „Alte menŃiuni", sub sancŃiunea nulităŃii procesului-verbal. contravenŃiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi
sancŃiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată
Art.17. Lipsa menŃiunilor privind numele, prenumele şi organului sau persoanei competente să aplice sancŃiunea. In acest
calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contra- caz sancŃiunea se aplică prin rezoluŃie scrisă pe procesul-verbal.
venientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi (3)' SancŃiunea se aplică în limitele prevăzute de actul
a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii normativ şi trebuie să fie proporŃională cu gradul de pericol
social al faptei săvârşite, Ńinându-se seama de împrejurările în
acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a
procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.
acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de
circumstanŃele personale ale contravenientului şi de celelalte
Art. 18. Contravenientul este obligat să prezinte agentului date înscrise în procesul-verbal.
constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza
cărora se fac menŃiunile prevăzute Ia art.16. în caz de refuz, pentru Art. 22. Abrogat prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 108/2003.
legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la
ofiŃeri şi subofiŃeri de poliŃie, jandarmi sau gardieni publici. Art. 23. (1) în cazul în care prin săvârşirea contravenŃiei
s-a cauzat o pagubă şi există tarife de evaluare a acesteia,
Art. 19. (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină persoana împuternicită să aplice sancŃiunea stabileşte şi
de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând
contravenientul nu se află de faŃă, refuză sau nu poate să menŃiunea corespunzătoare în procesul-verbal.
semneze, agentul constatator va face menŃiune despre aceste (2) Dacă nu există tarif de evaluare a pagubei, persoana
împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puŃin un martor. vătămată îşi va putea valorifica pretenŃiile potrivit dreptului
în acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din comun.
actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. Art.24. (1) Persoana împuternicită să aplice sancŃiunea
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. dispune şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate
(3) în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele din contravenŃii. în toate situaŃiile agentul constatator va descrie
care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. în procesul-verbal bunurile supuse confiscării şi va lua în
privinŃa lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute
Art. 20. Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenŃii de lege, tăcând menŃiunile corespunzătoare în procesul-verbal.
constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie (2) în cazul în care bunurile nu se găsesc, contravenientul
un singur proces-verbal. este obligat la plata contravalorii lor în lei.
242 243
(3) Agentul constatator are obligaŃia să stabilească cine este domiciliul sau la sediul contravenientului. OperaŃiunea de afişare se
proprietarul bunurilor confiscate şi, dacă acestea aparŃin unei alte consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puŃin un martor.
persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menŃiona, Art. 28. (1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în
dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-
preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă. verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate
din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul
Art. 25. (1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se constatator făcând menŃiune despre această posibilitate în
va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, procesul-verbal. în actul normativ de stabilire a contravenŃiilor
părŃii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. această posibilitate trebuie menŃionată în mod expres. Termenele
(2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopŃii zilei
sancŃiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării următoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare
acesteia. legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la
(3) In situaŃia în care contravenientul a fost sancŃionat cu sfârşitul primei zile de lucru următoare.
amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu (2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate
procesul-verbal, acestuia i se va comunica şi înştiinŃarea de la Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni - C.E.C. - S.A. sau la
plată. în înştiinŃarea de plată se va face menŃiunea cu privire la unităŃile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor
obligativitatea achitării amenzii la instituŃiile abilitate să o locale se achită la Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni - C.E.C.
încaseze, potrivit legislaŃiei în vigoare şi, după caz, a - S.A. sau la casieriile autorităŃilor administraŃiei publice locale
despăgubirii, în termen de 15 zile de Ia comunicare, în caz ori ale altor instituŃii publice abilitate să administreze veniturile
contrar urmând să se procedeze la executarea silită. bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea
funcŃionează, de cetăŃenia, domiciliul sau de reşedinŃa
Art. 26. (1) Dacă agentul constatator aplică şi sancŃiunea, contravenientului ori de locul săvârşirii contravenŃiei, precum şi
iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a
copia de pe acesta şi înştiinŃarea de plată se înmânează României. O copie de pe chitanŃă se predă de către contravenient
contravenientului, făcându-se menŃiune în acest sens în agentului constatator sau se trimite prin poştă organului din care
procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. acesta face parte, potrivit dispoziŃiilor alin. (1).
(2) DispoziŃiile alin. (1) se aplică şi faŃă de celelalte (3) Amenzile contravenŃionale pot fi achitate şi prin
persoane cărora trebuie să li se comunice copia de pe procesul- intermediul instrumentelor de plată electronică în cadrul
verbal, dacă sunt prezente la încheierea acestuia. Ghişeului virtual de plăŃi. în acest caz:
(3) în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, a) achitarea unei amenzi contravenŃionale se dovedeşte prin
deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de
acestuia, precum şi a înştiinŃării de plată se face de către agentul plată emise de Ghişeul virtual de plăŃi, aceasta specificând data
constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii. şi ora efectuării plăŃii;
b) se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o
Art. 27. Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinŃării de copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de
plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la Ghişeul virtual de plăŃi către agentul constatator sau organul din
fM Vi- îi'.: care acesta face parte.
244 245
(2) Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de
i. Art. 29. DispoziŃiile art. 28 se aplică şi în cazurile prevăzute îndată judecătoriei în a cărei circumscripŃie a fost săvârşită
la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul achită jumătate din contravenŃia.
minimul amenzii prevăzute de acrul normativ pentru fiecare dintre
(3) Plângerea suspenda executarea. Plângerea persoanelor
contravenŃiile constatate, fără ca prin totalizare să se depăşească
maximul prevăzut pentru contravenŃia cea mai gravă. prevăzute la art. 31 alin. (2) suspendă executarea numai în ceea
ce priveşte despăgubirea sau, după caz, măsura confiscării.
Art. 30. (1) Dacă persoana împuternicită să aplice Art. 33. (1) Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu
sancŃiunea apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiŃii va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau,
încât, potrivit legii penale, constituie infracŃiune, sesizează după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a
organul de urmărire penală competent. aplicat sancŃiunea, a martorilor indicaŃi în procesul-verbal sau în
(2) în cazul în care fapta a fost urmărită ca infracŃiune şi plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să
ulterior s-a stabilit de către procuror sau de către instanŃă că ea contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei,
ar putea constitui contravenŃie, actul de sesizare sau de (2) în cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui
constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezoluŃia, accident de circulaŃie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări
ordonanŃa sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se menŃionată în procesul-verbal de constatare a contravenŃiei.
trimite de îndată organului în drept să constate contravenŃia,
pentru a lua măsurile ce se impun conform legii. Art. 34. (1) InstanŃa competentă să soluŃioneze plângerea,
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sancŃiunii în cazul după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă
prevăzut la alin. (2) curge de la data sesizării organului în drept pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia
să aplice sancŃiunea. s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege,
necesare în vederea verificării legalităŃii şi temeiniciei
■!■: CAPITOLUL IV procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancŃiunii, despăgubirii
1
Căile de atac stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării.
■c :
(2) Hotărârea judecătorească prin care s-a soluŃionat plângerea
Art. 31. (1) împotriva procesului-verbal de constatare a poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la
contravenŃiei şi de aplicare a sancŃiunii se poate face plângere în secŃia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului
termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susŃinute şi oral în faŃa
(2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce instanŃei. Recursul suspendă executarea hotărârii.
priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparŃin bunurile confiscate,
altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura Art. 35. Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare
confiscării. şi sancŃionare a contravenŃiilor se soluŃionează cu precădere.
Art. 36. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare
Art. 32. (1) Plângerea însoŃită de copia de pe procesul- şi sancŃionare a contravenŃiei, recursul formulat împotriva hotărârii
verbal de constatare a contravenŃiei se depune la organul din judecătoreşti prin care s-a soluŃionat plângerea, precum şi orice alte
care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. 247
246
sto , CAPITOLUL V Art. 40. Executarea sancŃiunilor contravenŃionale comple-
v mentare se face potrivit dispoziŃiilor legale.
Executarea sancŃiunilor contravenŃionale >)
Art. 41. (1) Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul
Art. 37. Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la care a dispjus această măsură, în condiŃiile legii.
art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care (2) în caz de anulare sau de constatare a nulităŃii
s-a soluŃionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepŃia celor a căror
formalitate. deŃinere sau circulaŃie este interzisă prin lege, se restituie de
îndată celui în drept.
Art. 38. (1) Avertismentul se adresează oral atunci când (3) Dacă bunurile prevăzute la alin. (2) au fost valorificate,
contravenientul este prezent la constatarea contravenŃiei şi instanŃa va dispune să se achite celui în drept o despăgubire care
sancŃiunea este aplicată de agentul constatator. se stabileşte în raport cu valoarea de circulaŃie a bunurilor.
(2) în celelalte cazuri avertismentul se socoteşte executat
prin comunicarea procesului-verbal de constatare a Art. 42. în scopul executării despăgubirii stabilite pe bază
contravenŃiei, cu rezoluŃia corespunzătoare. de tarif actele prevăzute Ia art. 39 alin. (2) se comunica şi părŃii
(3) Dacă sancŃiunea a fost aplicată de instanŃă prin înlocuirea vătămate, care va proceda potrivit dispoziŃiilor legale referitoare
amenzii contravenŃionale cu avertisment, comunicarea acesteia se la executarea silită a creanŃelor.
face prin încunoştinŃare scrisă.
Art. 43. Abrogat prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art 39. (1) Punerea în executare a sancŃiunii amenzii ni ui
contravenŃionale se face astfel: CAPITOLUL VI DispoziŃii
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori speciale şi tranzitorii
de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenŃiei în termenul prevăzut de lege; Art. 44. (1) SancŃiunile prevăzute în prezenta ordonanŃă nu
b) de către instanŃa judecătorească, în celelalte cazuri. se aplică în cazul contravenŃiilor săvârşite de militarii în termen.
(2) în vederea executării amenzii organele prevăzute la Procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităŃii
alin. (1) vor comunica din oficiu organelor de specialitate, conform din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica măsuri
prevederilor legale privind executarea creanŃelor bugetare, disciplinare, dacă se constată că acesta este întemeiat.
în a căror rază teritorială domiciliază sau îşi are sediul contra (2) Dacă prin contravenŃia săvârşită de un militar în termen
venientul, procesul-verbal de constatare a contravenŃiei şi de aplicare s-a produs o pagubă sau dacă sunt bunuri supuse confiscării,
a sancŃiunii, neatacat în termen de 15 zile de la data înmânării organul competent potrivit legii va stabili despăgubirea pe bază
sau comunicării acestuia, ori, după caz, dispozitivul hotărârii de tarif şi va dispune asupra confiscării. Câte o copie de pe
judecătoreşti irevocabile prin care s-a soluŃionat plângerea. procesul-verbal se comunică contravenientului, părŃii vătămate
(3) Executarea se face în condiŃiile prevăzute de şi celui căruia îi aparŃin bunurile confiscate.
dispoziŃiile legale privind executarea silită a creanŃelor bugetare.
(4) împotriva actelor de executare se poate face contestaŃie
la executare, în condiŃiile legii. #*.*■ I Art. 45. Abrogat prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 108/2003.

248 249
Art. 46. Ministerul Apărării NaŃionale, Ministerul de LEGEA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Interne, precum şi celelalte autorităŃi ale administraŃiei publice NR.554/2004*
care au structuri militare vor stabili prin regulamentele interne
organele competente să constate şi să aplice sancŃiunile în cazul
contravenŃiilor săvârşite de cadrele militare şi de angajaŃii civili
în legătura cu serviciul. CAPITOLUL I
DispoziŃii generale f
Art. 47. DispoziŃiile prezentei ordonanŃe se completează cu
dispoziŃiile Codului de procedură civilă. Subiectele de sezină
Art. 1. (1) Orice persoană care se consideră vătămată
Art. 48. Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o
normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor, trimiterea se va socoti nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
făcută la dispoziŃiile corespunzătoare din prezenta ordonanŃă. instanŃei de contencios administrativ competente, pentru
anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului
Art. 49. Cauzele aflate în curs de soluŃionare la data intrării în legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim
vigoare a prezentei ordonanŃe vor continua să se judece potrivit poate fi atât privat, cât şi public.
legii aplicabile în momentul constatării contravenŃiei. (2) Se poate adresa instanŃei de contencios administrativ şi
persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim
Art. 50. Actele normative prin care se stabilesc printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
contravenŃii, în vigoare la data publicării prezentei ordonanŃe în subiect de drept.
Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi modificate sau (3) Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat,
completate, dacă este cazul, în termen de 3 luni, potrivit
prevederilor acesteia. potrivit legii sale organice, în baza unei sesizări a unei persoane
fizice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau excesul de putere al
Art. 501. Achitarea amenzilor contravenŃionale prin autorităŃii administrative nu poate fi înlăturat decât prin justiŃie,
intermediul instrumentelor de plată electronică în cadrul poate sesiza instanŃa competentă de contencios administrativ de la
Ghişeului virtual de plăŃi se va face eşalonat pentru toate domiciliul petentului. PetiŃionarul dobândeşte, de drept, calitatea de
categoriile de amenzi contravenŃionale, pe măsura implementării reclamant, urmând a fi citat în această calitate.
acestor servicii. (4) Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării
Art. 51. (1) Prezenta ordonanŃă va intra în vigoare în atribuŃiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că
termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial încălcările drepturilor, libertăŃilor şi intereselor legitime ale
al României, Partea I. persoanelor se datorează existenŃei unor acte administrative
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Legea nr. 32/1968 privind unilaterale individuale ale autorităŃilor publice emise cu exces de
stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor, publicată în Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 148 din 14 noiembrie 1968, cu modificările şi Textul Legii nr.554/2004 este redat în forma conŃinând
completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziŃii contrare. modificările aduse prin O.U.G. nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri
necesare în procesul de integrare europeană, publicată în „Monitorul
Oficial al României", Partea I, nr.l 179 din 28 decembrie 2005
250 251
putere, sesizează instanŃa de contencios administrativ de Ia în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi
,„ domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public
v prin actul administrativ atacat;
■ vătămate. PetiŃionarul dobândeşte, de drept, calitatea de
reclamant, urmând a fi citat în această calitate. b) autoritatea publică - orice organ de stat sau al unităŃilor
(5) Când Ministerul Public apreciază că, prin excesul de administrativ-teritoriale care acŃionează, în regim de putere
putere, concretizat în emiterea unui act administrativ normativ, se publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate
vatămă un interes public, va sesiza instanŃa de contencios autorităŃilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice
administrativ competentă de la sediul autorităŃii publice emitente. de drept privat care, potrivit legii, au obŃinut statut de utilitate
publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public;
(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ
c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual
nelegal poate să solicite instanŃei constatarea nulităŃii acestuia, sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării
în situaŃia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau
în circuitul civil şi a produs efecte juridice. în cazul admiterii stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative,
acŃiunii, instanŃa se va pronunŃa, la cerere, şi asupra legalităŃii în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităŃile
actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, publice care au ca obiect:
precum şi asupra efectelor civile produse. - punerea în valoare a bunurilor proprietate publică;
(7) Persoana vătămată în drepturile sale sau în interesele - executarea lucrărilor de interes public;
sale legitime, prin ordonanŃe sau dispoziŃii din ordonanŃe ale - prestarea serviciilor publice;
Guvernului neconstituŃionale, se poate adresa instanŃei de - achiziŃiile publice;
contencios administrativ, în condiŃiile prezentei legi. d) act administrativ-jurisdicŃional - actul juridic emis de o
(8) în condiŃiile prezentei legi, acŃiunile în contencios autoritate administrativă cu atribuŃii jurisdicŃionale în soluŃionarea
administrativ pot fi introduse de prefect şi de AgenŃia NaŃională unui conflict, după o procedură bazată pe contradictorialitate şi cu
a FuncŃionarilor Publici, precum şi de orice persoană de drept asigurarea dreptului la apărare;
public vătămată într-un drept sau, după caz, când s-a vătămat un e) contenciosul administrativ - activitatea de soluŃionare, de
interes legitim. către instanŃele de contencios administrativ competente potrivit
(9) Cererile în contencios administrativ se soluŃionează fără legii, a litigiilor în care cel puŃin una dintre părŃi este o autoritate
participarea reprezentantului Ministerului Public. Pentru situaŃia publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea,
prevăzută la alin. (5), instanŃa, din oficiu sau la cerere, poate după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din
introduce în cauză organismele sociale cu personalitate juridică nesoluŃionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a
rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
interesate. f) instanŃa de contencios administrativ, denumită în continuare
instanŃă - SecŃia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi
SemnificaŃia unor termeni de CasaŃie şi JustiŃie, secŃiile de contencios administrativ şi fiscal ale
Art. 2. (1) în înŃelesul prezentei legi, termenii şi expresiile curŃilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale;
de mai jos au următoarele semnificaŃii: g) nesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri - faptul de
a) persoana vătămată - orice persoană fizică sau juridică a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la
ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
sau interese legitime private vătămate prin acte administrative;
252 253
h) refuzul nejustificat de a soluŃiona o cerere - exprimarea s) pagubă iminentă - prejudiciu material viitor, dar previzibil
explicită, cu exces de putere, a voinŃei de a nu rezolva cererea; cu evidenŃă sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a
i) plângere prealabilă - plângerea prin care se solicită funcŃionării unei autorităŃi publice ori a unui serviciu public;
autorităŃii publice emitente sau celei ierarhic superioare, după ' ş) instanŃă de executare - instanŃă care a soluŃionat fondul
caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual litigiului de contencios administrativ.
sau normativ, în sensul revocării acestuia; (2) Se asimilează actelor administrative unilaterale şi
j) act de comandament cu caracter militar - actul refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept
administrativ referitor la problemele strict militare ale activităŃii sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde
din cadrul forŃelor armate, specifice organizării militare, care solicitantului în termenul legal.
presupun dreptul comandanŃilor de a da ordine subordonaŃilor în
aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau Tutela administrativă
război, sau, după caz, la îndeplinirea serviciului militar; ■' Art. 3. (1) Prefectul poate ataca, în termenele prevăzute la
k) serviciu public - activitatea organizată sau autorizată de art. 11, în faŃa instanŃei de contencios administrativ, actele emise
o autoritate publică, în scopul satisfacerii, după caz, a unui de autorităŃile administraŃiei publice locale, dacă Ie consideră
interes public; ne legale.
1) interes public - interesul care vizează ordinea de drept şi (2) AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici poate ataca
democraŃia constituŃională, garantarea drepturilor, libertăŃilor şi în faŃa instanŃei de contencios administrativ actele autorităŃilor
îndatoririlor fundamentale ale cetăŃenilor, satisfacerea nevoilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaŃia
comunitare, realizarea competenŃei autorităŃilor publice; privind funcŃia publică, în condiŃiile prezentei legi şi ale Legii
m) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere, nr. 188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici, republicată.
aparŃinând autorităŃilor administraŃiei publice, prin încălcarea (3) Până la soluŃionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) şi
drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor, prevăzute (2) este suspendat de drept.
de ConstituŃie sau de lege;
n) drept vătămat - orice drept fundamental prevăzut de ExcepŃia de nelegalitate
ConstituŃie sau de lege, căruia i se aduce o atingere printr-un act Art. 4. (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi
administrativ; cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepŃie, din
o) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o oficiu sau la cererea părŃii interesate. în acest caz, instanŃa,
anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv constatând că de actul administrativ depinde soluŃionarea litigiului
viitor şi previzibil, prefigurat; pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanŃa de contencios
p) interes legitim public - posibilitatea de a pretinde o administrativ competentă, suspendând cauza.
anumită conduită, în considerarea realizării unui drept (2) InstanŃa de contencios administrativ se pronunŃă, după
fundamental care se exercită în colectiv ori, după caz, în procedura de urgenŃă, în şedinŃă publică, cu citarea părŃilor.
considerarea apărării unui interes public; (3) SoluŃia instanŃei de contencios administrativ este
r) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, supusă recursului, care se declară în 48 de ore de Ia pronunŃare
sindicate, asociaŃii, fundaŃii şi altele asemenea, care au ca obiect de ori de la comunicare şi se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu
activitate protecŃia drepturilor diferitelor categorii de cetăŃeni sau, citarea părŃilor prin publicitate.
după caz, buna funcŃionare a serviciilor publice administrative; 254
•: 255
(4) în cazul în care instanŃa de contencios administrativ a administrativ-jurisdicŃional sesizat, care emite o decizie ce atestă
constatat nelegalitatea actului, instanŃa în faŃa căreia s-a ridicat renunŃarea la jurisdicŃia administrativă specială. Termenul prevăzut
excepŃia va soluŃiona cauza, fără a Ńine seama de actul a cărui la alin. (2) începe să curgă de la data comunicării acestei decizii.
nelegalitate a fost constatată.

Actele nesupuse controlului şi limitele controlului CAPITOLUL II -K*


■ Art. 5. (1) Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: Procedura de soluŃionare a cererilor în contenciosul
a) actele administrative ale autorităŃilor publice care administrativ
privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar. •B.
(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ Procedura prealabilă
actele administrative pentru modificarea sau desfiinŃarea cărora Art. 7. (1) înainte de a se adresa instanŃei de contencios
se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară. administrativ competente, persoana care se consideră vătămată
(3) Actele administrative emise pentru aplicarea regimului într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act
stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenŃă, cele administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităŃii publice
care privesc apărarea şi securitatea naŃională ori cele emise emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,
pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa
consecinŃelor calamităŃilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.
pot fi atacate numai pentru exces de putere. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în ipoteza în care
(4) în litigiile prevăzute la alin. (3) nu sunt aplicabile legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicŃională,
prevederile art. 14 şi 21. iar partea nu a optat pentru aceasta.
(3) Este îndreptăŃită să introducă plângere prealabilă şi
persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes
Actele administrativ-jurisdicŃionale Art. 6. (1) JurisdicŃiile legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual,
administrative speciale sunt facultative şi gratuite.
adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat
(2) Actele administrativ-jurisdicŃionale pot fi atacate direct cunoştinŃă, pe orice cale, de existenŃa acestuia, în limitele
la instanŃa de contencios administrativ competentă potrivit art. termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).
10, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea nu (4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor
exercită căile administrativ-jurisdicŃionale de atac. alin. (1), se soluŃionează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g).
(3) Dacă partea care a optat pentru jurisdicŃia (5) în cazul acŃiunilor introduse de prefect, Avocatul
administrativă specială înŃelege să nu utilizeze calea Poporului, Ministerul Public, AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor
administrativ-jurisdicŃională de atac, va notifica aceasta Publici sau al celor care privesc cererile celor vătămaŃi prin
organului administrativ-jurisdicŃional competent. Termenul ordonanŃe sau dispoziŃii din ordonanŃe, precum şi în cazul prevăzut
prevăzut la alin. (2) începe să curgă de la data notificării. la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabilă.
(4) Dacă partea care a optat pentru jurisdicŃia administrativă (6) Plângerea prealabilă în cazul acŃiunilor care au ca
specială înŃelege să renunŃe la calea administrativ-jurisdicŃională în obiect contractele administrative are semnificaŃia concilierii în
timpul soluŃionării acestui litigiu, va notifica intenŃia sa organului cazul litigiilor comerciale, dispoziŃiile din Codul de procedură
256 civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.
257
(7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative
unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste
r (3) InstanŃa de contencios administrativ, după pronunŃarea
CurŃii ConstituŃionale, repune cauza pe rol şi va da termen, cu
termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data citarea părŃilor, numai dacă ordonanŃa ^sau o dispoziŃie a acesteia
emiterii acrului. Termenul de 6 luni este termen de prescripŃie. a fost declarată neconstituŃională. în caz contrar, respinge
acŃiunea ca inadmisibilă pe fond.
Obiectul acŃiunii judiciare (4) în situaŃia în care decizia de declarare a neconstitu-
Art, 8. (1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de ŃionalităŃii este urmarea unei excepŃii ridicate în altă cauză,
lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ sesizarea instanŃei de contencios administrativ se va face în
unilateral, nemulŃumită de răspunsul primit la plângerea condiŃiile art. 7 alin. (5) şi ale art. 11 alin. (1) şi (2), cu precizarea
prealabilă adresată autorităŃii publice emitente sau dacă nu a că termenele încep să curgă de la data publicării deciziei CurŃii
primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4), ConstituŃionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
poate sesiza instanŃa de contencios administrativ competentă,
pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea InstanŃa competentă
pagubei cauzate şi, eventual, reparaŃii pentru daune morale. De Art. 10. (1) Litigiile privind actele administrative emise sau
asemenea, se poate adresa instanŃei de contencios administrativ încheiate de autorităŃile publice locale şi judeŃene, precum şi cele
şi cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut care privesc taxe şi impozite, contribuŃii, datorii vamale şi accesorii
de lege, prin nesoluŃionarea în termen sau prin refuzul ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluŃionează, în fond, de
nejustificat de soluŃionare a cererii. tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele adminis-
(2) InstanŃa de contencios administrativ este competentă să trative emise sau încheiate de autorităŃile publice centrale, precum
soluŃioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuŃii, datorii vamale şi
unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluŃionează,
aplicarea şi executarea contractului administrativ. în fond, de secŃiile de contencios administrativ şi fiscal ale curŃilor
(3) La soluŃionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se va de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
avea în vedere regula după care principiul libertăŃii contractuale (2) Recursul împotriva sentinŃelor pronunŃate de tribunalele
este subordonat principiului priorităŃii interesului public. administrativ-fiscale se judecă de secŃiile de contencios
administrativ şi fiscal ale curŃilor de apel, iar recursul împotriva
AcŃiunile împotriva ordonanŃelor Guvernului Art. 9. (1) sentinŃelor pronunŃate de secŃiile de contencios administrativ şi
Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes fiscal ale curŃilor de apel se judecă de SecŃia de contencios
legitim prin ordonanŃe sau dispoziŃii din ordonanŃe administrativ şi fiscal a înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, dacă
introduce acŃiune la instanŃa de contencios administrativ, însoŃită prin lege specială nu se prevede altfel.
de excepŃia de neconstituŃionalitate. (3) Reclamantul se poate adresa instanŃei de la domiciliul
(2) InstanŃa de contencios administrativ, dacă apreciază că său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat
excepŃia îndeplineşte condiŃiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) pentru instanŃa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii excepŃia necompetenŃei teritoriale.
ConstituŃionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată,
Curtea ConstituŃională şi suspendă soluŃionarea cauzei pe fond. 258
259
Termenul de introducere a acŃiunii comunice de urgenŃă acel act, împreună cu întreaga
Art. 11. (1) Cererile prin care se solicită anularea unui act documentaŃie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte
administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi lucrări necesare pentru soluŃionarea cauzei.
repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: (2) în situaŃia în care reclamant este un terŃ în sensul art. 1
a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, alin. (2) sau când acŃiunea este introdusă de Avocatul Poporului
după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustifîcat, de ori de Ministerul Public, instanŃa va cere autorităŃii publice
soluŃionare a cererii; emitente să îi comunice de urgenŃă actul atacat împreună cu
b) data expirării termenului legal de soluŃionare a cererii, documentaŃia care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte
fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (2); lucrări necesare pentru soluŃionarea cauzei.
c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a (3) în mod corespunzător situaŃiilor prevăzute la alin. (1) şi (2),
procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. după caz, se va proceda şi în cazul acŃiunilor care au ca obiect
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ
unilateral, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege
la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. sau un interes legitim.
(3) în cazul acŃiunilor formulate de prefect, Avocatul (4) Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit
Poporului, Ministerul Public sau AgenŃia NaŃională a de instanŃă lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat,
FuncŃionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de
existenŃa actului nelegal, fiind aplicabile în mod corespunzător amendă judiciară, 10% din salariul minim brut pe economie
prevederile alin. (2). pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.
(4) OrdonanŃele sau dispoziŃiile din ordonanŃe care se
consideră a fi neconstituŃionale, precum şi actele administrative cu Suspendarea executării actului
caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate Art. 14. (1) în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea
oricând. unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiŃiile art. 7, a
(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripŃie, autorităŃii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să
iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere. ceară instanŃei competente să dispună suspendarea executării
actului administrativ până la pronunŃarea instanŃei de fond.
Documentele necesare
(2) InstanŃa va rezolva cererea de suspendare, de urgenŃă,
Art. 12. Reclamantul va anexa la acŃiune copia actului
administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorităŃii cu citarea părŃilor.
publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. In (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a
situaŃia în care reclamantul nu a primit nici un răspuns la cererea perturba grav funcŃionarea unui serviciu public administrativ de
sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi importanŃă naŃională, cererea de suspendare a actului
data înregistrării la autoritatea publică, precum şi orice înscris administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public,
care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile. din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în
mod corespunzător.
*/ Citarea părŃilor, relaŃii (4) încheierea sau, după caz, sentinŃa prin care se pronunŃă
Art. 13. (1) La primirea cererii, instanŃa va dispune citarea suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu
părŃilor şi va putea cere autorităŃii al cărei act este atacat să îi recurs în termen de 5 zile de la pronunŃare. .,
260 261
Solicitarea suspendării prin acŃiunea principală (3) Hotărârile vor fi redactate şi motivate de urgenŃă, în cel
Art. 15. (1) Suspendarea executării actului administrativ mult 10 zile de la pronunŃare.
unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată
instanŃei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a SoluŃiile pe care le poate da instanŃa
actului atacat. în acest caz, instanŃa va putea dispune Art. 18. (1) InstanŃa, soluŃionând cererea la care se referă
suspendarea actului administrativ atacat, până la soluŃionarea art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte,
definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act
formula o dată cu acŃiunea principală sau printr-o acŃiune administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinŃă sau orice
separată, până la soluŃionarea acŃiunii în fond. alt înscris.
(2) DispoziŃiile alin. (2) şi (4) ale art. 14 se aplică în mod (2) InstanŃa este competentă să se pronunŃe, în afara
corespunzător. situaŃiilor prevăzute la art. 1 alin. (8), şi asupra legalităŃii actelor
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de sau operaŃiunilor administrative care au stat la baza emiterii
drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu actului supus judecăŃii.
suspendă executarea. (3) In cazul soluŃionării cererii, instanŃa va hotărî şi asupra
despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, dacă
Introducerea în cauză a funcŃionarului \> reclamantul a solicitat acest lucru.
Art. 16. (1) Cererile injustiŃie prevăzute de prezenta lege vor (4) Atunci când obiectul acŃiunii în contencios
putea fi formulate şi personal împotriva persoanei fizice care a administrativ îl formează un contract administrativ, în funcŃie de
elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, după caz, care se face starea de fapt, instanŃa poate:
vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept a) dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care
despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. In cazul reclamantul este îndrituit;
în care acŃiunea se admite, persoana respectivă va putea fi obligată c) impune uneia dintre părŃi îndeplinirea unei anumite obligaŃii;
la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică respectivă. d) suplini consimŃământul unei părŃi, când interesul public
(2) Persoana acŃionată astfel în justiŃie îl poate chema în o cere;
garanŃie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale
să elaboreze sau să nu elaboreze actul. şi morale.
(5) SoluŃiile prevăzute la alin. fi) şi la alin. (4) lit. b) şi c)
Judecarea cererilor pot fi stabilite sub sancŃiunea unei penalităŃi pentru fiecare zi de
Art. 17. f i ) Cererile adresate instanŃei se judecă de urgenŃă întârziere.
şi cu precădere în şedinŃă publică, în completul stabilit de lege.
(2) Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep ih„. Termenul de prescripŃie pentru despăgubiri
taxele de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele Art. 19. f i ) Când persoana vătămată a cerut anularea
acrului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri,
judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, termenul de prescripŃie pentru cererea de despăgubire curge de
pentru cauzele neevaluabile în bani, cu excepŃia celor care au ca la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască
obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare. 262 întinderea pagubei.
263
:J
(2) Cererile se adresează instanŃelor de contencios adminis -- CAPITOLULUI V -
trativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2). I Procedura de executare
(3) Cererile prevăzute la alin. (2) se supun normelor prezentei
legi în ceea ce priveşte procedura de judecată şi taxele de timbru. ;Î Titlul executoriu
Art. 22. Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile,
Recursul prin care s-au admis acŃiunile formulate potrivit dispoziŃiilor
Art. 20. (1) Hotărârea pronunŃată în primă instanŃă poate fi prezentei legi, constituie titluri executorii.
atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la pronunŃare ori de la
comunicare.
ObligaŃia publicării
(2) Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenŃă.
(3) în cazul admiterii recursului, instanŃa de recurs, casând ri Art. 23. Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile,
sentinŃa, va rejudeca litigiul în fond, dacă nu sunt motive de prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ,
casare cu trimitere. Când hotărârea primei instanŃe a fost dată cu sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Ele se
încălcarea dispoziŃiilor referitoare la competenŃa materială din publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1, sau, după
prezenta lege, cauza se va trimite Ia instanŃa competentă. Când caz, în monitoarele oficiale ale judeŃelor ori al municipiului
hotărârea primei instanŃe a fost pronunŃată fără a se judeca Bucureşti, la cererea instanŃei de executare ori a reclamantului,
fondul, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanŃă. fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

Judecarea recursului în situaŃii deosebite Ń ObligaŃia executării


Art. 21. (1) Recurentul, în situaŃii deosebite, cum ar fi Art. 24. (1) Dacă în urma admiterii acŃiunii autoritatea
împlinirea termenului până la care îşi poate valorifica dreptul publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice
pretins, va putea solicita preşedintelui instanŃei competente să acrul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverinŃă sau
soluŃioneze recursul şi stabilirea termenului de judecată a orice alt înscris, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se
recursului chiar înainte de primirea dosarului. va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui
(2) Cererea de fixare a unui termen de urgenŃă, însoŃită de astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii
dovada înregistrării recursului la instanŃa de fond, se irevocabile a hotărârii.
soluŃionează în termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia
(2) în cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica
preşedintelui instanŃei de recurs.
(3) SoluŃia de admitere a cererii se comunică de îndată conducătorului autorităŃii publice sau, după caz, persoanei
instanŃei de fond, care are obligaŃia redactării hotărârii atacate, a obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie
comunicării acesteia părŃilor, precum şi a expedierii dosarului, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri
într-un termen de 5 zile. pentru întârziere.
(4) Motivarea recursului se poate face, sub sancŃiunea nulităŃii (3) Neexecutarea sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
pentru tardivitate, în termen de două zile de la comunicare. definitive şi irevocabile pronunŃate de instanŃa de contencios
(5) Procedura de citare a părŃilor şi de comunicare a administrativ şi după aplicarea amenzii prevăzute la alin. (2)
motivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la constituie infracŃiune şi se sancŃionează cu închisoare de la 6 luni la
48 de ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de 3 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 100.000.000 lei.
comunicare a informaŃiilor scrise.
:s<.|- ^

264 265
InstanŃa de executare aplicării unor norme ale Codului de procedură civilă se
Art. 25. (1) SancŃiunea şi despăgubirile prevăzute la art. 24 stabileşte de instanŃă, cu prilejul soluŃionării excepŃiilor.
alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanŃa de executare, (2) AcŃiunile introduse de Avocatul Poporului, de Ministerul
la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, Public, de prefect şi de AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor
de urgenŃă, cu citarea părŃilor. Publici, precum şi cele introduse împotriva actelor administrative
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este scutită de taxa de normative nu mai pot fi retrase.
timbru.
(3) Hotărârea pronunŃată de instanŃa de executare poate fi Corelarea terminologică
atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunŃare. Art. 29. Ori de câte ori într-o lege specială anterioară
(4) Prevederile alin. (l)-(3) se aplică, în mod corespunzător, şi prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului
pentru punerea în executare a hotărârilor instanŃelor de contencios administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanŃa de contencios
administrativ date pentru soluŃionarea litigiilor ce au avut ca obiect administrativ, trimiterea se va socoti făcută la dispoziŃiile
contracte administrative. corespunzătoare din prezenta lege.

; AcŃiunea în regres DispoziŃii tranzitorii


Art. 26. Conducătorul autorităŃii publice se poate îndrepta Art. 30. Până la constituirea tribunalelor administrativ-
cu acŃiune împotriva celor^vinovaŃi de neexecutarea hotărârii, fiscale, litigiile se soluŃionează de secŃiile de contencios
potrivit dreptului comun. în cazul în care cei vinovaŃi sunt administrativ ale tribunalelor.
funcŃionari publici, se vor aplica reglementările speciale. . L,

" Intrarea în vigoare


Art. 31.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la
CAPITOLUL IV DispoziŃii data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
tranzitorii şi finale (2) Pe aceeaşi dată se abrogă Legea contenciosului
administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al
Judecarea cauzelor aflate pe rol României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu
Art. 27. Cauzele aflate pe rolul instanŃelor la data intrării în modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziŃii contrare.
vigoare a prezentei legi vor continua să se judece potrivit legii
aplicabile în momentul sesizării instanŃei.

Completarea cu dreptul comun


Art. 28. (1) DispoziŃiile prezentei legi se completează cu ! ■ * ; '

prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu


sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre
autorităŃile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în
drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, precum şi
cu procedura reglementată de prezenta lege. Compatibilitatea
266 267
: ■ . ' ! * ;
substanŃial prin O.U.G. nr.179/2005, publicată în „Monitorul
Oficial al României", Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005 ,G.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ nr.195/2002 privind circulaŃia pe drumurile publice, publicată
O.U. în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.958 din 28
decembrie 2002 *G. nr.27/2003 privind procedura aprobării
tacite, publicată în
O.U „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.291 din 25 aprilie
1. LegislaŃie » ,w . -
2003
Legea nr.61/1991 pentru sancŃionarea faptelor de încălcare a unor .G. nr.108/2003 pentru desfiinŃarea închisorii contravenŃionale,
O.U publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 747
norme de convieŃuire socială, a ordinii şi liniştii publice,
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 196 din 26 octombrie 2003
din 27 septembrie 1991 şi republicată în „Monitorul Oficial al O.G nr,2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor, publicată în
României", Partea I, nr. 9 din 24 ianuarie 1997 şi nr. 387 din 18 „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr, 410 din 25 iulie
august 2000 Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză 2001
de utilitate publică, O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancŃiunilor prestării unei
publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 2 iunie activităŃi în folosul comunităŃii şi închisorii contravenŃionale,
1994 Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.642
publicată în din 30 august 2002
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.282 din 11 noiembrie O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în
1996 Legea nr.132/1997 privind rechiziŃiile de bunuri şi „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 863 din 26
prestările de septembrie 2005
servicii în interes public, publicată în „Monitorul Oficial al H.G. , nr.216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de
României", Partea I, nr. 161 din 18 iulie 1997 Legea aplicare a Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor,
nr,213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 140
acesteia, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, din 6 aprilie 1999
nr.448 din 24 noiembrie 1998 Legea nr.215/2001 privind H,G . nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
administraŃia publică locală, publicată în O.U.G. nr.195/2002 privind circulaŃia pe drumurile publice,
„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.204 din 23 aprilie publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.58 din
2001 Legea nr,52/2003 privind transparenŃa decizională în 31 ianuarie 2003
administraŃia H.G nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei
publică, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, funcŃionarilor publici, publicată în „Monitorul Oficial al
nr.70 din 3 februarie 2003 O.U.G, nr.105/2001 privind frontiera României", Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003
de stat a României, publicata în y- i

„Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.352 din 30 iunie 2001 2. Tratate, cursuri, manuale, monografii
Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităŃilor administraŃiei publice
locale, publicată în „Monitorul Oficial al României", Partea I, Alexandru NegoiŃă, ŞtiinŃa administraŃiei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977 Alexandru NegoiŃă, Drept
nr.271 din 29 martie 2004 Legea nr.340/2004 privind instituŃia administrativ şi elemente de ştiinŃa
prefectului, publicată în „Monitorul administraŃiei, Bucureşti, 1981
Oficial al României", Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004, modificată
269
268
Alexandru NegoiŃă, Contenciosul administrativ şi elemente de drept Emanuel Albu, De la înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie - O istorie a
administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1992 Alexandru legilor de organizare şi funcŃionare, 1861 - 2001, Editura
NegoiŃă, Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti, Monitorul Oficial, Bucureşti, 2001 Emanuel Albu,
1998 Alexandru łiclea, Reglementarea contravenŃiilor, JurisprudenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie -
Editura Lumina Contencios administrativ 2003, Editura Lumina Lex, 2004
Lex, ediŃia a IV-a, 2006 Antonie Iorgovan, Tratat de drept Emanuel Atbu, AdministraŃia ministerială în România, Editura AII
administrativ, vol.II, ediŃia a IlI-a, Beck, Bucureşti, 2004 Emanuel Albu, JurisprudenŃa înaltei
Editura AH Beck, Bucureşti, 2002 Antonie Iorgovan, Noua lege CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie -
a contenciosului administrativ, Editura Contencios administrativ 2004, Editura Lumina Lex, 2005
Roata, 2005 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Emanuel Albu, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei, Partea I,
Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 Emanuel
ediŃia a 4-a, Editura Albu, JurisprudenŃa înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie -
AII Beck, Bucureşti, 2005 Constantin G. Rarincescu, Contencios administrativ şi fiscal 2005, Editura Lumina Lex,
Contenciosul administrativ român,
Bucureşti, 2006 Tudor Drâganu, Actele de drept administrativ,
Bucureşti, 1936 Dacian Cosmin Dragoş, Legea Editura ŞtiinŃifică,
contenciosului administrativ. Bucureşti, 1959 Tudor Drăganu., Drept constituŃional,
Comentarii şi explicaŃii, Editura AH Beck, 2005 Erast Diti Editura Didactică şi
Tarangul, Tratat de drept administrativ român, CernăuŃi, Pedagogică, Bucureşti, 1972 Valentin LPrisăcaru, Contenciosul
1944 Ioan Santai, Drept administrativ şi ştiinŃa administrativ român, Editura AH
administraŃiei, voi,II, Beck, Bucureşti, 1998
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 Iulian Poenaru, Regimul ; ; ■;< ?&

juridic al contravenŃiilor. Editura Lumina 3, Articole de specialitate


Lex, Bucureşti, 2002
Liviu Giurgiu, Domeniul public. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997 Adrian Fanu-Moca, ConsideraŃii în legătură cu natura juridică a
Mihai Eliescu, Răspunderea civilă delictuală. Bucureşti, 1972 Mircea contenciosului fiscal, în „Revista de Drept Comercial"
Lepădătescu, Natura juridică a răspunderii patrimoniale a nr. 10/2002 Costel Niculeanu, Există un raport comitenf-
organelor administraŃiei de stat pentru pagubele produse prin prepus în cazul
actele lor ilegale, „Analele UniversităŃii" Bucureşti, Seria ştiinŃe executării sancŃiunii contravenŃionale în temeiul Legii
sociale, ştiinŃe juridice, 1968 Paul Negulescu, Tratat de drept nr.82/1999, în „Dreptul" nr.10/2002 Corneliu Liviu Popescu,
administrativ, vol.I, ediŃia a IV-a, NeconvenŃionalitatea şi neconstituŃio-nalitatea
Bucureşti, 1934 procedurii contravenŃionale judiciare de drept comun, în raport cu
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Cluj-Napoca, 2001 dreptul la respectarea prezumŃiei de nevinovăŃie, în „Pandectele
Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, JurisprudenŃa înaltei Române", nr.6/2002 Corneliu Liviu Popescu, Frauda la
1
CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ, Editura ConstituŃie, în „Curierul Judiciar"
Lumina Lex, 2003 TJieodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian nr.7-8/2004 Dana Apostol Tofan, Regimul juridic
aplicabil contravenŃiilor.
Vlad, JurisprudenŃa înaltei
'■<

Aspecte de drept procesual, în „Curierul Judiciar" nr.7/2002


CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie - Contencios administrativ, Editura Gabriela Cristina FrenŃiu, Există un raport comitent-prepus în cazul
Lumina Lex, 2002 executării sancŃiunii contravenŃionale în temeiul Legii
nr.82/1999, în „Dreptul" nr.1/2002
271
270
Iulia Poenaru, Nota II la sentinŃa civilă nr.3934/1995 a Judecătoriei
Suceava, în „Revista Română de Drept" nr. 11/1996 '. Liviu Giurgiu,
ConsideraŃii privind excepŃia de nelegaUtate a actelor Aii:;
administrative în reglementarea instituită prin Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, în „Curierul Judiciar" >M
nr.2/2OO5
Tudor Drăganu, TendinŃe de limitare a rolului în Stat al Guvernului
prin multiplicarea exagerată a autorităŃilor centrale autonome
ale administraŃiei publice, în „Revista de Drept Comercial"
nr.l2/2000şinr.l/2001
Tudor Drăganu, Câteva reflecŃii pe marginea proiectului de lege
■• a contenciosului administrativ, în „Revista de Drept Public"
nr.3/2004
F
Vasile Timofte, Nota I la sentinŃa civilă nr.3934/1995 a Judecătoriei
Suceava, în „Revista Română de Drept" nr. 11/1996

> 4. DicŃionare
{

',■ Gh. GuŃu, DicŃionar latin-român, ediŃia a IlI-a, Editura ŞtiinŃifică,


Bucureşti, 1973
DicŃionar explicativ al limbii române, DEX, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1998

■= " - ' . - > ■

V ■'

■ ■ - : j j -i-i ■ . ■ ' . ■ ■

mi

272