ELABORAT DE:

Consultant autorizat : SC
CONIAR GROUP SRL
Braila..................
Solicitant...xxxxxxx........................
.........
Regim
juridic.......xxxxx........................
Date de identificare :SC Coniar
Goup SRL
(nume, prenume, semnături,
PLAN DE AFACERI*
(Model - cadru pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”)

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului

 Date de identificare ale acestuia

 Obiectul de activitate - se va menţiona şi se va completa obiectul de activitate efectiv: cultura vegetală, creşterea
animalelor, etc., conform Cod CAEN înregistrat la ONRC.

- 0111- 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) , plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase;
- 0113- Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor; Aceasta clasa de CAEN include
cultivarea curcubitaceelor (pepeni verzi si galbeni);
- 0119- Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;
- 4621- Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat;
- 4799- comert cu amanuntu; efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor si a petelor;
Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii.

 Responsabil legal:

 nume, prenume, funcţie, procent acţiuni deţinute în cadrul organizaţiei (minim 50%+1);
 sediul social, domiciliu, date loc de muncă (după caz);

1
  pregătire profesională (studii, competenţe profesionale în domeniul agricol).

 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare) – după caz. SC Coniar Group SRL Braila, xxxxxxxxxxx

*Planul de afaceri nu poate cuprinde alte ac țiuni din cadrul PNDR 2014-2020, în afara celor specifice submăsurii 6.1.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE

Istoricul activităţii - se prezintă pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului din perioada de maximum 24 de luni
de până la momentul depunerii cererii de finanţare, constituirea exploataţiei şi a modului de preluare, numărul de salariaţi, paşii
efectuaţi în vederea accesării sprijinului.

 Mod de preluare a exploataţiei, număr de exploataţii preluate integral* (*detaliere conform specificaţiilor din Ghidul
Solicitantului);
 Data înregistrării la ORC (îndeplinind condiţia de microîntreprindere/întreprindere mică);
...... Este indeplinita astfel conditia de a fi infiintata entitatea cu mai putin de 24 luni fata de data depunerii cererii de
finantare. Intreprinderea se incadreaza conform legii 346 in categoria............ Pentru aceasta s-au inscris ca obiecte de
activitate urmatoarele coduri CAEN:
- 0111- 0111 Cultivarea cerealelor (excusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase;
- 0113- Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor; Aceasta clasa deCAEN include
cultivarea curcubitaceealor (pepeni verzi si galbeni);
- 0119- Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;
- 4621 Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat;
- 4799 comert cu amanuntu; efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor si pietelor;
Activitati care se desfasoara la benificiari si/sau in afara sediilor proprii.
 Data înscrierii la APIA/ ANSVSA/Registrul Agricol a exploataţiei preluate (sub forma legală înregistrată la ORC).

Situaţia curentă a exploataţiei

 Dimensiunea exploataţiei măsurată în coeficienţi producţie standard (S.O.) de la anul 0;

2
 Dimensiunea exploatatiei măsurată în coeficienţi producţie standard ( S.O.) de la anul 0
In prezent solicitantul are o ferma ce cultiva suprafata de ..... ha teren arabil dupa cum urmeaza: .....

 UAT în care este înregistrată exploataţia cu detaliere pe tipuri de culturi/animale exprimată în procente, alături de
menţionarea gradului de potenţial agricol (ridicat/mijlociu/scăzut) conform studiului ICPA anexat la Ghidul Solicitantului;
 Listă rase/soiuri autohtone detinute sau prevazute a fi achizitionate în cadrul exploataţiei;

In cadrul exploatatiei ...... nu se prevede sa se achizitioneze seminte de soiuri autohtone de legume pentru cultivarea
suprafetei detinute.
Solicitantul nu isi propune prin proiect ca va detine la nivelul exploatatiei agricole soiuri autohtone ( conform Catalogului
oficial al soiurilor romanesti aprobat de catre ISTIS) pana la momentul acordarii celei de-a doua transe de sprijin.
Avand in vedere faptul ca Insitutul de stat pentru testarea si inregistrarea soiurilor actualizeaza anual catalogul oficial al
soiurilor de plante de cultura din Romania nu se pot prevede in acest moment in Planul de afaceri cu exactitate ce
soiuri vor fi cultivate pe toata perioada de implementare si monitorizare. Citam din Ghidul solicitantului M6.1 criteriul de
selectie 5 „Soiurile autohtone se regasesc in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania / Institutul de
Stat pentru Testatrea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) – aprobat anual.”

 Se vor prezenta aspecte privind respectarea conformităţii cu cerinţele de protecţie a mediului, de la anul 0, aplicabile
conform legislaţiei naţionale; dacă este cazul, se menţioneaza existenţa unei platforme individuale/ comunale pentru
gestionarea gunoiului de grajd (contract încheiat cu entitatea care gestionează platforma comunală).

Proiectul de fata propune folosirea sprijinului nerambursabil pentru dezvoltarea exploatatiei in scopul obtinerii de
venituri suplimentare.
. .....
Aceasta investitie este eligibila in cadrul masurii 6.1 conform Ghidului Solicitantului. Intreprinderea ..... nu are in vedere
achizitia de animale si nici nu detine in exploatatia sa animale.

Standardele de mediu GAEC se vor respecta pe intreaga exploatatie:

● Evitarea eroziunii solului: Efectuarea lucrarilor de intretinere a culturilor de pepeni in perioadele prevazute in
tehnologie previne degradarea solului si mentinerea starii de fertilitate a acestuia.
● Mentinerea continutului optim de materie organica in sol.
● Mentinerea structurii solului.
● Mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole.
● Protejarea si gestionarea apelor.

3
Cerintele SMR ce reprezinta conditiile legate de protectia mediului si a faunei si de sanatatea publica si sanatatea
animalelor , specifica ce conditii se vor respecta de catre solicitant ce activeaza in domeniul legumelor si culturii
cerealelor.
● Un set de conditii aplicabile in mod specific activitatii este cel al precautiei atunci cand se efectueaza fertilizarea cu
ingrasaminte chimice.
● Pe terenurile unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri
de suprafata, este necesar sa se asigure toate conditiile unei administrari corecte a ingrasamintelor;
● Adoptarea unei maxime prudente atunci cand terenul agricol prezinta fenomenul de scurgere de suprafata; riscul
este maxim cand terenul este saturat de apa sau inghetat;
● Adoptarea unor masuri maxime de siguranta in cazul stocarii, manipularii si administrarii ingrasamintelor chimice
lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie sa fie realizate din materiale rezistente la coroziunea si sa aiba volume
corespunzatoare, iar la administrare se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedica dispersia in vant, atunci cand se
lucreaza in apropierea unor mase de apa;
● Evitarea efectuarii fertilazarii pe soluri lucrate in profunzime ( scarificate, arate in profunzime sau alte araturi adanci)
, pentru a impiedica penetrarea nitratilor spre apele subterane;
● Se vor utiliza ingrasaminte uscate si cu granulatie optima;
● Evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata; pe timp de ceata, burnita sau ploaie.

In vederea respectarii normelor fitosanitare, solicitantul va respecta prevederile Planului National de actiune pentru
utilizarea durabila a produselor de protectia plantelor.
Solicitantul va utiliza numai acele produse de protectie a plantelor care au fost autorizate pentru vanzare si numai in
conformitate cu instructiunile de utilizare.
Persoanele care vor folosi produsele de protectie a plantelor vor fi calificate.
Tratamentele cu produse de protectie a plantelor nu vor fi efectuate in zonele de protectie a apelor, in zonele protejate,
in zonele de protectie sanitara, zonele de protectie ecologica , precum si in alte zone protejate stabilite de autoritatile
competente.
Fermiereul va respecta perioadele in care aplicarea fertilizatorilor este interzisa.
Aplicarea ingrasamintelor pe terenurile cu pante va fi realizata prin incorporarea ingrasamintelor in sol si luarea in
considerare a conditiilor meteorologice.
Nici un tip de ingrasamant nu va fi aplicat pe terenuri acoperite de zapada , pe terenuri cu apa in exces sau pe terenuri
inghetate.
Nu vor fi folositi fertilizatori in apropierea resurselor de apa.
Beneficiarul se va asigura ca ingrasamintele sunt distribuite uniform, conform unui plan de fertilizare.
Beneficiarul va lua masuri pentru evitarea scurgerilor de carburanti, lubrefianti si alte substante toxice in sol.
Beneficiarul va lua masuri pentru strangerea ambalajelor de produse toxice si predarea lor la firmele autorizate pentru
recuperarea lor.
Beneficiarul va lua masuri de prevenire a incediilor.
4
 Prin realizarea investitiilor, culturile vor fi lucrate conform tehnologiilor in vigoare, acest fapt ducand la imbunatatirea
calitatilor solului si va contribui la efortul agricultorilor din zona de a preveni raspandirea bolilor si daunatorilor.
De asemenea, se va avea in vedere optimizarea gamei de erbicide, pesticide si substante de tratament, prin selectarea
acelor produse care asigura complementaritatea cu elementele nutritive din sol.
Un factor esential pentru majorarea productivitatii si reducerea pierderilor la recoltare il constituie asigurarea protectiei
fitosanitare a culturilor prin aplicarea de produse de protectie a plantelor performante care sa permita obtinerea de
productii agricole de calitate, la preturi avantajoase, si care sa fie sigure pentru mediu.
Produsele de protectie a plantelor sunt utilizate pentru protectia plantelor si a produselor vegetale impotriva
daunatorilor, bolilor si buruienilor si pentru reglementarea procesului de crestere al plantelor.
Pentru optimizarea cantitatii de produse de protectie a plantelor utilizate la nivel national, in vederea asigurarii unei
protectii eficiente si viabile economic a culturilor agricole este nevoie ca produsele de protectie a plantelor sa fie
aplicate numai atunci cand este strict necesar, adica atunci cand se indeplinesc conditiile de aparitie a bolilor si/sau a
daunatorilor.
Avand in vedere efectul de deviere a produselor pulverizate se impune limitarea utilizarii pulverizarii aeriene numai in
cazuri deosebite si cu conditia respectarii cerintelor mentionate la art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
34/2012, aprobata prin Legea nr. 63/2013.
Aplicarea foliara a produselor insecticide periculoase pentru insectele polenizatoare se va face respectand masurile de
reducere a riscurilor:
● Nu se aplica pe culturi in timpul infloritului;
● Nu se aplica in timpul sezonului activ al albinelor;
● Se evita aplicarea in perioada de inflorire a buruienilor. Se vor indeparta buruienile inainte de inflorire.
● Se vor indeparta sau acoperi stupii in timpul aplicarii si dupa tratament.
● Inainte de a se trece la operatiunea de aplicare a tratamentelor foliare in culturi se avertizeaza obligatoriu
crescatorii de albine din zona.
Nu s-a luat in calcul deocamdata comercializarea catre consumatorul final a produselor ci se vor vinde direct din camp
catre distribuitori en-gross, astfel ca nu se vor aplica standardele europene de comercializare generale si specifice.

 Bazele de producţie ale solicitantului

CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO)

Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea producției vegetale și/sau zootehnice pentru anul 0, conform sec țiunii specifice din
Cererea de finanţare.

5
 Structura culturilor/ Dimensiunea exploatației
producţiei zootehnice (SO) în anul 0
Sector vegetal
-
Sector animal xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
In - prezent beneficiarul nu detine utilaje agricole in
dotare, TOTAL lucrarile agrotehnice fiind executate de terti.
Activitatea fermei este coordonata de solicitant
din camp sau de la domiciliu. Avand in vedere suprafata relativ mica exploatata si faptul ca acesta nu detine utilaje agricole pe
care sa le aplaseze in spatii protejate, nu s-a luat in calcul achizitioanrea sau inchirierea unui imobil in zona. Totodata se
preconizeaza ca recolta va fi valorificata in acest an direct din camp si nu va fi nevoie de spatii pentru depozitarea productiei.
In prezent ....... nu detine animale, pasari sau familii de albine.

Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploataţiilor agricole.

Total SO:
Nr./ Dimensiunea economică a Dimensiunea exploataţiei în anul 0 Valoarea sprijinului
crt exploataţiei conform Cererii de Finanţare nerambursabil
1 12.000 S.O. - 29.999 S.O. 40.000 de euro
2 30.000 S.O. - 50.000 S.O. 50.000 de euro

Toate costurile vor fi exprimate în lei.

1 Euro = ………..lei

Bazele de producţie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
Crt. Judeţ
în folosinţă în proprietate Arabil Pajişti şi Sere şi Pomi Vii Alte

6
 (arendă/concesiune) Păşuni solarii categorii
1.
2.
.....
TOTAL

Animale, păsări şi familii de albine în anul 0

Nr Localitate/ Nr. animale deţinute în proprietate Păsări Familii de
Crt Judeţ Nr. albine
Alte Nr.
Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine specii
1.
2.
.....
TOTAL

Dotările fermei în anul 0 (se vor menţiona cele mai importante clădiri, adăposturi, grajduri, maşini şi utilaje agricole, numărul
acestora, suprafaţa, capacitatea şi detalierea modalitatăţii prin care acestea au ajuns în posesia solicitantului – achiziţie,
arendă, etc.)
Nr Detaliere Suprafaţa Capacitate Modalitate
Crt Număr (mp) de
dobândire
I. Clădiri pentru producţia vegetală
1. Magazie cereale
2. Remiză utilaje
.....

II. Clădiri pentru producţia zootehnică

1. Grajduri
2. Saivane
3. Padocuri
.....

III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)

1. Clădiri administrative
.....

7
 IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Tractoare
2. Combine
3. Semănătoare
....

In concluzie solicitantul se incadreaza ca benificiar eligibil pe masura 6.1 intrucat:

- solicitantul are varsta sub 40 ani
- este absolvent a .....
- ....
- Exploatatia este inregistrata in Registrul Unic de Identificare – APIA si in registrul agricol de la
Primaria .....
- Solicitantul nu are salariati, incadrandu-se in categoria microintreprindere;
- Nu a mai obtinut spijin in cadrul masurii 112, 121 si nici 4.1, 6.1;
- Exploatatia agricola produce doar produse agricole vegetale pentru consum uman si animal,
depasindu-se nivelul minim de 75%;
- Solicitantul nu are infiintate culturi de ciuperci incadrandu-se in pragul maxim de 50% din total SO in
anul 0
- Solicitantul nu are infiintate culturi de ciuperci si de flori incadrandu-se in pragul maxim de 50% din
total SO in anul 0
- Inregistrarea tanarului fermier la ORC ca .... cu obiect de activitatea in domeniu nu s-a facut cu mai
mult de 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare;
- Beneficiarul va face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea
productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata;
- Solicitantul se angajeaza sa devina fermier activ in termen de maximu 18 luni de la data incheierii
instalarii.
- ..... nu este in prezent angajata, iar in cazul in care va fi incadrat intr-o activitate salarizata, in
termen de maximum 9 luni de la data semnarii contractului de finantare, loculde munca al acestuia
va fi in aceeasi UAT sau zona limitrofa a UAT in care este inregistrata exploatatia;
- Tanarul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu detine sctiuni in alte societati care desfasoara
activitati agricole.
- Cedentul nu a primit sprijin prin intermediul masurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri” si prin
intermediul submasurii 6.1 „Sprijn pentru instalarea tinerilor fermieri” ‚ din PNDR 2014-2020;

8
III. OBIECTIVELE ŞI DETALIEREA INVESTIŢIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

La acest capitol se vor prezenta detaliat obiectivele care se intenţionează a fi atinse prin realizarea investiţiilor propuse prin
planul de afaceri. Se va face descrierea detaliată a măsurilor care se vor lua pentru creşterea veniturilor exploataţiei, prin
restructurare şi modernizare, faţă de situaţia prezentată la momentul depunerii Cererii de Finanţare în anul 0.

Obiectivul acestui proiect este obtinerea unei finantari nerambursabile in vederea ajutarii fermierului in realizarea unor investitii
ce vizeaza crearea unei ferme profitabile cu profit principal de legume-cereale. Atingerea acestui obiectiv se va face prin
realizarea culturii de pepeni in suprafata de .....
-
Avand in vedere faptul ca in viitor se vor cultiva pepeni si cultura mare (...), se va realiza o restructurare a activitatii si o
dispersie a riscului de cultura cu impact direct asupra profitabilitatii fermei.
Astfel, cerealele aduc o profitabilitate scazuta fermierilor, dar totusi sunt necesare in vederea asigurarii asolamentului.
xxxxxxxx
Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

 Scurta descriere a derularii pasilor implementarii;

Xxxxxxxxxxxxx
In termen de 9 luni de la semnarea contractului de finatare se va proceda la stabilirea domiciliului tanarului fermier si a
sediului social al intreprinderii individuale in UAT –ul in care exploatatia este inregistrata. Precizam ca xxxxxxxx
Totodata locul de munca, in cazul in care Domnul xxxx va fi incadrat intr-o activitate salarizata, va fi amplasat in aceeasi
UAT sau zona limitrofa a UAT in care este inregistrata exploatatia vizata pentru spijin.
Implementarea planului de afaceri va incepe in termen de cel mult 9 luni de la data contractului de finantare.
Etapele instalarii tanarului fermier
1. va semna contracul de finatare in luna xxxxxxx
2. va depune cererea de plata nr.1 in luna xxxxxxx
3. va deveni fermier activ in anul xxxxxx
- xxxxxxxxx
- Comercializarea productiei proprii in procent de cel putin 20% din valoarea primei transe de spijin;
Sprijinul acordat sub forma de suma forfetara va fi folosit pentru implementarea obiectivelor
prevazute in planul de afaceri pentru a facilita tanarului fermiere inceperea activitatilor agricole.
4. xxxxxxxxxxx
5. Durata de implementare a proiectului este de xxxxxxxxxxxxxxxxx
Se va implementa proiectul prin achizitia urmatoarelor elemente : xxxxxxxxxxxx
Avand in vedere faptul ca ferma nu vizeaza cresterea animalelor, nu vor fi necesare amenajari de gestionare a gunoiului de
grajd conform normelor de mediu.
Va incepe comercializarea productiei de pepeni in paralel cu cea de culturi din gama „cultura mare” : xxxxxxxxx
9
Va fi vanduta productie in valoare de cel putin xxxx reprezentand 20% din valoarea primei transe din ajutorul nerambursabil =
xxxx . In acest sens se vor prezenta documente comerciale pentru justificarea vanzarii.
Va fi depus dosarul cerere de plata transa 2.
Solicitantul va deveni fermier activ in termen de maximum 18 luni de la data incheierii instalarii.
Pe toata perioada de implementare de trei ani si de monitorizare a proiectului de cinci ani solicitantul va pastra cel putin
dimensiunea SO-urilor pentru care s-a acordat spijinul, criteriile de eligibilitate si de selctie inscrise in Planul de afaceri.

 UAT-ul/urile în care se vor stabili: domiciliul, sediul social şi locul de muncă (dacă deţine un loc de muncă, în cazul în
care solicitantul nu îndeplineşte deja aceste condiţii;

 Durata de implementare a planului de afaceri (maximum 3, respectiv 5 ani în cazul plantaţiilor pomicole);

Durata de implementare a planului de afaceri este de 33 luni, data pana la care xxxx a devenit fermier activ si sa
indeplineasca cerintele minime din planul de afaceri;

Proiectul va fi implementat in maxim 33 de luni de la semnarea contractului de finatare, perioada ce se va finaliza cu

depunerea ultimei cerere de plata. La aceasta durata de realizare a obiectivelor si implementarea corecta a planului de
afaceri de 33 luni se va adauga termenul de maxim 90 de zile calendaristice pentru efectuarea ultimei plati.

Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corectă a planului de afaceri

 Comercializarea producţiei proprii în procent de cel puţin 20% din valoarea primei tranşe de sprijin;
Sprijinul acordat sub forma de suma forfetara va fi folosit pentru implementarea obiectivelor prevazute in planul de
afaceri pentru a facilita tanarului fermier inceperea activitatii agricole.
In vedrea demonstrarii obiectivului de comercializare a productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei
transe de plata prin documente justificative emise in conformitate cu legislatia in vigoare se vor comercializa urmatoarele
cantitati de produse :
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

 Îndeplinirea condiţiei de fermier activ în maximum 18 luni de la momentul instalării (acordarea celei de-a doua tranşe de
plată);

Xxxxxxxxxxxxxxxxx este deja fermier activ in sensul desfasoara si va desfasura activitati agricole de cultivare pepeni si „
cultura mare” ( xxxx ) gestionate de un fermier – xxxxxxx detinand cursuri in domeniul proiectului, iar activitatile agricole
sunt situate pe teritoriul Romaniei, judetul Braila, xxxxxxxxx

10
  În cazul exploataţiilor zootehnice*, respectarea condiţiei privind gestionarea gunoiului de grajd; NU ESTE CAZUL .

 Durata/ tipul de pregătire profesională în domeniul agricol propus in acord cu cerintele Ghidului solicitantului, dacă este
cazul. NU ESTE CAZUL . XXXXXX este absolvent deja a unui curs cu durata de 720 ore in domeniul xxxxx obtinand
diploma de absolvent eliberata de Ministerul Educatiei Nationale obtinand calificarea de xxxxx

Descrierea principiilor de selectie propuse a fi indeplinite

Se vor preciza principiile de selectie indeplinite si elementele care conduc la indeplinirea acestora : suprafete-culturi/numar de
animale aferente sectoarelor prioritare, suprafata material saditor ; detalii privind exploatatiile agricole, date de identificare
privind exploatatiile preluate ; nivel de calificare ; cultura predominanta /UAT ; suprafete cultivate cu soiuri autohtone / numar de
animale rase indigena.

1.
2
3

* Planul de afaceri pentru fermele zootehnice va detalia modul de asigurare al necesarului de furaje pentru animalele din
exploatație, asigurarea adăposturilor/grajdurilor corespunzător adaptate şi va viza în mod obligatoriu investiții/amenajări minime
de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu, pentru evitarea infiltrării în pânza freatică a compuşilor pe bază
de nitriţi şi nitraţi, investiţie ce presupune eliberarea documentelor obligatorii conform legislaţiei în vigoare, în corelare cu
capacitatea productivă a fermei.Se va utiliza Calculatorul_Cod Bune Practici Agricole.

Alte obiective propuse de solicitant prin planul de afaceri

 Plan de management

Se va face o descriere generală a modului în care se vizează îmbunătăţirea managementului exploataţiei prin participarea
solicitantului la cursuri de formare profesională/instruire în domeniul vizat pentru sprijin, altele decât cele obligatorii. Se vor
indica, dacă este cazul, tipurile de cursuri pe care solicitantul intenţionează să le urmeze şi aplicabilitatea acestora în
managementul exploataţiei vizate pentru sprijin.

11
Conceptia manageriala a omului de afaceri din agricultura sta la baza planului sau de actiune care presupune, intre altele,
elaborarea solutiilor economice, tehnice si strategice optime, identificarea competentelor care exista in randul colaboratorilor,
stabilirea responsabilitatilor prestatorilor de servicii, motivarea actiunii lo si, nu in ultimul rand, controlul actiunilor intreprinse pe
responsabilitati si etape.
In acest sens fermierul va fi interesat sa obtina informatii cat mai actuale legate de :
- Cultivarea cerealelor, a pepenilor prin primirea zilnica de informatii pe email in urma inscrierii pe
diverse sit-uri precum : gazetadeagricultura.info , www.agrointel.ro, sau prin cursuri si/sau instruiri
organizate de furnizorii de input-uri precum : seminte, stoloni, substante fitosanitare, utilaje.
Acestia in scopul promovarii produselor organizeaza intalniri cu potentialii cumparatori in scopul
informarii acestora cu privire la noile tehnologii, aspecte teoretice si practice la targuri si expozitii
precum Indagra, Agriplanta, la directiile agricole judetene sau in diverse locatii din judet.
- Comercializarea productiei : prin participarea le seminarii si instruiri cu caracter informational
organizate la nivel judetean de Camera de Comert. Industrie si Agricultura Braila.
- Fiscalitatea din domeniul agricol : aceste informatii vor fi preluate frecvent din sursele mass-media :
posturile radio- TV si de pe internet.
- Finantarea activitatii agricole : aceste informatii vor fi preluate frecvent din sursele mass-media :
posturile radio-TV si de pe internet, dar si din informarile privind produsele bancare pe care le
promoveaza lucratorii bancari si din sedintele de transmitere a informatiilor privind atragerea de
fonduri europene organizate de AFIR.
- Contabilizarea rezultatelor : aceste informatii vor fi preluate de pe sit-uri de internet specializate
precum www.contabilul .ro sau www. conta.ro dar si de la contabilul care va fi contractat pentru
contabilizarea activitatii economice.

 Achiziţii

Descrierea achiziţiilor propuse a se realiza prin proiect, respectiv denumirea, numărul, valoarea şi caracteristicile tehnice şi
funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin
intermediul planului de afaceri.
Denumirea investiţiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii. Se va descrie conformitatea obiectivelor
investiţiei urmărite de către solicitant prin proiect cu obiectivele măsurii (conform Fişei măsurii şi a Ghidului solicitantului) şi se
va preciza capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investiţiei. Se va specifica modul în care tipul de producţie
vegetală/zootehnică este în acord cu potenţialul agricol al zonei (în conformitate cu studiul ICPA), aspect care se va menţine pe
parcursul implementării şi monitorizării proiectului.
Xxxxxxxxx
12
Prin proiect se propun urmatoarele achizitii :

1. xxxxxxx
2. Prin comercializarea productiei obtinute pe terenurile detinute se obtin venituri ce vor fi folosite ulterior ca si capital de
lucru sau sursa proprie pentru reluarea activitatii de cultivare a legumelor si a cerealelor in vederea includerii lor in fluxul
tehnologic;

Prin realizarea investitiei se vor implini urmatoarele obiective :

- xxxxxxx , cu domiciliul stabil in Romania ce are un minim de cunostinte de baza va fi sprijinit in
instalarea pentru prima data ca sef / manager al unei exploatatii agricole, crescand astfel numarul de
tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi / manageri de exploatatie;
- imbunatatirea managementului;
- Ferma va deveni mai competitiva pe piata prin crearea infrastructurii de productie pepeni cu cerere
de piata mare.
In urma realizarii investitiilor propuse se va crea o ferma mixta ce va produce cereale si plante leguminoase, xxxxxxxxxx

 Adaptarea la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene : NU ESTE CAZUL .

Descrierea investiţiilor care urmează a fi executate şi modul de implementare a acestora la nivelul exploataţiei, în vederea
adaptării la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea
standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele care vizează adaptarea unităţii la standardele specifice).

-XXXXXXXX pentru a realiza pe terenurile detinute o exploatatie vegetala cu randamente ridicate pe hectar va apela la cele mai
bune practici recomandata pentru cultivarea legumelor.
-In procedurile de achizitii de materii prime si materiale necesare tehnologiilor de cultura pe suprafata detinuta, se va proceda la
selectia atenta a producatorilor, pe criterii ce au in vedere experienta lor in domeniu ; Materia prima si materialele folosite in
procesul tehnologic au un rol fundamental in tehnologia aplicata, influentand direct randamentele la hectar precum si calitatea
productie obtinute cu venituri directe in ceea ce priveste pretul primit pe unitatea de masura.
- In ceea ce priveste managementul exploatatiei, xxxxx va aplica proceduri de management ce vor avea in vedere crearea
unei exploatatii eficiente astfel :

Strategia societatii pentru imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei :
-
- efectuarea de lucrari agrotehnice la timp cu utilaje specifice de calitate, desi inchiriate;
- Totodata prin implementarea proiectului se are in vedere crearea unor conditii de lucru pentru salariatii societatii in conditiile in
care veniturile exploatatiei vor fi superioare prin cresterea suprafetelor detinute.
13
TABEL OBIECTIVE

Nr.crt Obiectiv propus Valoarea estimată Echivalent în LEI la Specificaţii (după

în Euro cursul Euro** caz)
1 Producție estimată
2. Producţie estimată a fi vândută* pana la
acordarea transei a doua
3 Amenajare platformă gunoi
4 Achiziţie utilaje
5 Achiziţie material săditor pomicol***/
viticol etc.
6 Achiziţie de animale
7 Achiziţie teren
8 Pregătire profesională în domeniu****
Etc.
TOTAL
* Care trebuie sa fie în procent de minim 20% din valoarea primei tranşe acordată
** Cursul Euro - Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri publicat pe
pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.
*** Menţionarea furnizorului de material săditor categorie biologică certificată care va elibera certificatul ce va însoţi materialul săditor, dupa caz, aplicabil
si in cazul sectorului zotehnic;
****Dobândirea competențelor profesionale adecvate într-o perioadă de gra ție de maximum 33 de luni de la data semnării contractului de finanţare şi
obligativitatea prezentării dovezii îndeplinirii acestora, până la depunerea celei de a doua tranşe de plată.

14
TABEL ACHIZIŢII

Detalierea investiţiilor Suprafaţa/Număr/Capacitate Valoare Caracteristici tehnice şi

necesare pentru atingerea (lei) funcţionale
obiectivelor

Teren
Plantaţii
Animale
Utilaje
Clădiri/adăposturi

Total

ATENŢIE! Nu sunt eligibile cheltuieli cu: achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane; achiziţionarea de bunuri și
echipamente ”second hand”. Achiziţionarea de terenuri neconstruite este eligibilă în limita a 10% din cheltuielile totale eligibile prevăzute în planul de
afaceri. Nu este eligibilă achiziţionarea de terenuri construite, precum şi plata taxei pe valoare adăugată.

Realizarea obiectivelor Cresterea veniturilor exploatatiei

A fost justificat si atasat la prezentul dosar realizarea obiectivului cresterea veniturilor exploatatiei agricole si au fost
anexate bugetele de venituri si cheltuieli pentru anul 0 si pentru anii de implementare .
Cresterea productivitatii muncii
Progresul oricarei societati intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si
financiare de care dispune. Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani
ce se cheltuiesc, sa asigure o crestere cat mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri
materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei
economii avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei.
Intreprinderile sunt agentii economici ce transforma factorii de productie in bunuri si servicii.
In procesul combinarii factorilor de productie are loc consumarea acestora, obtinandu-se bunurile economice.
Intreprinzatorul rational va compara permanent rezultate obtinute cu factorii de productie utilizati. Acest lucru se realizeaza mai
ales prin intermediul productivitatii. Prin productivitate se intelege rodnicia, randamentul factorilor de productie utilizati. Acest
lucru se poate aprecia cu ajutorul nivelului productivitatii, calculat ca raport intre bunurile economice obtinute si factorii de
productie implicati in realizarea lor, si se determina cu ajutorul urmatoarei formule :

W=Q/Fi

15
Nivelul productivitatii se poate determina pe:
◦Firma- obtinerea unui nivel cat mai ridicat al productivitatii inseamna cresterea eficientei, obtinerea unor efecte mai mari cu
acelasi volum de factori de productie.
◦Ramura
◦ Economia nationala – se produce mai multa bogatie cu acelasi volum de factori, ceea ce permite satisfacerea mai buna a
trebuintelor.
Nivelul si evolutia productivitatii depind de mai multe imprejurari economice si extraeconomice: calitatea factorilor de
productie utilizati, calitatea organizarii si conducerii activitatii economice, motivatia economica a posesorilor factorilor de
productie si masura in care aceasta este realizata, conditiile naturale ( frigul ) , climatul social si psihologic.
In teoria si practica economica sunt consacrate doua forme ale productivitatii :
◦ Productivitatea partiala – exprima eficienta unui singur factor de productie ; dupa caz poate fi productivitate a
muncii, productivitate a capitalului si productivitate a pamantului.
◦ Productivitatea globala – exprima eficienta tuturor factorilor de productie implicati in obtinerea unui rezultat.
Productivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Accelerarea ritmului de
crestere a productivitatii muncii este legata de intelegerea continutului si semnificatiei sale, a factorilor prioritari de influenta si a
modului de valorificare. Sporirea productivitatii muncii reducerea sistematica a cheltuielilor de munca vie, ceea ce contribuie
direct la micsorarea costurilor si sporirea eficientei muncii desfasurate. Factorii care influenteaza gradul de crestere a
productivitatii muncii sunt: progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii; calificarea,
perfectionarea profesionala si cresterea indemanarii executantilor.
Forta de munca – executantii – si utilizarea rationala a acesteia reprezinta factori gotaratori in sporirea continua a
rodniciei muncii si, evident, a productivitatii muncii.
La sporirea productivitatii muncii concura un numar variat de factori :
◦ Factori tehnici care au in vedere nivelul atins de stiinta, tehnica, tehnologie la un moment dat ;
◦Factorii economici si sociali sunt cei legati de organizarea productiei si a muncii atat la nivel micro cat si la nivel
macroeconomic, conditiile de munca si viata;
◦ Factorii umani si psihologici, cei legati de pregatirea scolara, nivelul de cultura, adaptabilitatea la conditiile de munca,
satisfactia pe care le-o ofera aceasta, viata de familie, influenta religiei si a traditiei in alegerea meseriei;
◦ Factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale;
◦ Factori de structura care influenteaza nivelul productivitatii muncii prin schimbarile survenite in structura pe ramuri si
subramuri a economiei nationale.
Dintre caile de marire a productivitatii muncii mai importante sunt:
◦ automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate esentiale ale progresului tehnic contemporan,
acestea atrag dupa sine sporirea productivitatii deoarece asigura obtinerea unei productivitati mai mari cu aceleasi cheltuieli
de munca, favorizeaza dimunuarea celorlalte cheltuieli de produse in general, realizarea de economii.
◦ înnoirea producţiei – prin perfectionarea caracteristicilor constructive, functionale, estetice, ergonomice, in
vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicatii si asupra cresterii productivitatii muncii. Masinile si utilajele se
16
innoiesc la 5-6 ani in medie. Mentinerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scazut, realizate cu tehnologii învechite
conduce la scaderea gradului de competitivitate.
◦ perfecţionarea organiyarii productiei si a muncii – reprezinta un proces complex , cu caracter dinamic si de
continuitate, care presupune adaptarea de catre conducerile unitatilor economice a unui ansamblu de masuri si folosirea de
metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care tin seama de noile descoperiri ale stiintei, î n
cadrul asigurarii unui cadru optim functional, de folosire de catre personalul ocupat a factorilor de productie, in astfel de
productii cantitative si calitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta baza a productivitatii muncii.
◦ cointeresarea materiala a muncii – conditioneaza veniturile populatiei de rezultatele lor în munca. În aceasta
directie, o importanta deosebita o are aplicarea unui sistem de repartitie care, pe de o parte, sa determine cat mai corect
marimea salariului fiecarui lucrator, adica ceea ce I se cuvine dupa munca depusa si, pe de alta parte, sa asigure un sistem de
norme de munca in pas cu progresul, prin care sa se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea sociala. Orice neglijare in acest
domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai tarziu, în sensul unei insuficiente cointeresari, atunci cand veniturile nu
cresc corespunzator muncii depuse ca si in cazul însusirii unor venituri mai mari decat activitatea desfasurata, atragand dupa
sine nerespectarea unei corelatii economice fundamentale, anume aceea dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea
salariului.
Nivelul productivitatii muncii se determina fie ca raport intre volumul productiei si cantitatea de munca cheltuita pentru obtinerea
lui, fie prin raportarea timpului de munca cheltuit la volumul productiei obtinute:

unde : W- productivitatea muncii;

Q- volumul productiei;
T- Consumul total de timp de munca;
t- consumul de timp de munca pe unitatea de produs.
Deci, nivelul productivitatii muncii exprima volumul productiei obtinute intr-o unitate de timp de munca sau timpul de
munca cheltuit pe unitatea de produs, iar cresterea productivitatii muncii presupune sporirea volumului productiei cu aceleasi
cheltuieli de munca sau reducerea consumului de munca pe unitatea de produs.
Metodele de calcul a productivitatii muncii depind, pe de o parte de modul de exprimare a volumului productiei, iar pe
de alta parte de modul de exprimare a cheltuielilor de timp de munca. Principalii indicatori ai volumului productiei, utilizati in
calculul productivitatii muncii, pot fi : productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata.
In functie de unitatile de masura a timpului de munca, productivitatea muncii poate fi orara, zilnica si anuala. Pentru
calcularea productivitatii muncii orare sau zilnice timpul de munca se exprima in ore-om si respectiv zile-om, iar in cazul
productivitatii anuale, ca unitate de masura a timpului de munca se foloseste indicatorul “ numarul mediu de muncitori sau de
salariati” .

17
Productivitatea anuala a muncii se stabileste prin raportarea productiei exercitiului, a cifrei de afaceri sau a valorii
adaugate la numarul mediu al salariatilor sau muncitorilor, adica:

unde: Wa - productivitatea muncii anuale;

Qe; CA; VA - productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata;

; - numarul mediu de salariati sau de muncitori.

Productivitatea muncii anuale nu evidentiaza influenta numarului de zile nelucrate in timpul anului, iar pentru a inlatura acest
neajuns, este necesar sa se determine productivitatea zilnica.

Productivitatea zilnica a muncii se poate stabili fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau a valorii
adaugate la numarul total de zile-om lucrate, fie prin raportarea productivitatii muncii anuale la numarul mediu de zile lucrate
de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, adica:

sau

unde: - numarul total de zile-om lucrate intr-un an de catre toti muncitorii sau de intregul personal;

- numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un muncitor sau o persoana angajata.

Calculand astfel productivitatea muncii zilnice se pot stabili rezervele de sporire a volumului productiei si a nivelului
productivitatii muncii anuale pe seama eliminarii zilelor nelucrate. Intrucat nici productivitatea zilnica a muncii nu surprinde
modul de folosire a timpului de lucru in cursul unei zile este necesar sa se calculeze nivelul productivitatii muncii orare.

Productivitatea orara a muncii, se determina fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau valorii adaugate
la numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal, prin raportarea productivitatii anuale a
muncii la numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, sau ca raport intre
productivitatea zilnica a muncii si numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi, adica:

18
 ; ;

unde: - numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal in perioada analizata;

- numarul mediu de ore lucrate intr-un an de un muncitor sau de o persoana angajata;

- numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi (durata medie a zilei de lucru).

Dintre indicatorii productivitatii muncii prezentati, cel mai corect mod de exprimare a eficientei utilizarii fortei de munca il
reprezinta productivitatea orara a muncii, deoarece tine seama de timpul efectiv lucrat exprimat in ore-om. Intre indicii diferitelor
forme de exprimare a productivitatii muncii exista urmatoarea corelatie:

O asemenea corelatie reflecta existenta unor rezerve pe linia utilizarii timpului de lucru al muncitorilor, fie la nivelul
numarului mediu de zile lucrate, fie la nivelul duratei medii a zilei de lucru.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Rentabilitatea – indicator de eficienta al activitatii economice.

Eficienta economica inseamna obtinerea efectelor economico-sociale utile, in conditiile cheltuirii rationale, economicoase a
resusrselor tehnice, materiale de munca si financiare, folosindu-se in acest scop, metode stiintifice de conducere si organizare
a activitatii productive.
Strategia si formele in care se materializeaza eficienta in sfera productiva sunt:
- cresterea productivitatii muncii- obiectiv indeplinit si explicat mai sus
- reducerea consumului de combustibil, economisirea cheltuielilor de transport-obiectiv indeplinit-reducerea combustibilului;
- cresterea rentabilitatii intreprinderilor-obiectiv indeplinit;
- imbunatatirea calitatii produselor, etc.
Dupa cum vedem, eficienta se exprima dupa caz, prin diferitele sale forme sau aspecte partiale si, indeosebi, prin seria reunita
a acestora.

19
Daca dorim sa comensuram exact eficienta productiei, acel castig maxim in toate acceptiunile sale, nu trebuie sa lipseasca sau
sa fie subapreciata nici una din formele sale. Iar pentru realizarea ei este necesara indreptarea tuturor eforturilor spre toate
laturile sale componente.
Uneori, intalnim o interpretare sau intelegere a eficientei productiei foarte apropiata de cea a rentabilitatii. Insa, intre aceste
notiuni nu se poate pune semnul egalitatii, pentru ca eficienta economica, dupa cum am vazut, are un continut mai cuprinzator.
Acceptiunea notiunii de eficienta economica poate fi intalnita, in studiile de specialitate si in practica, in doua sensuri :
a. performante ( rezultate dintre cele mai mari ) ale unei activitati;
b. efecte maxime ale activitatii in raport cu resursele alocate sau consumate.
Acesta din urma este mai edificator, exprimând efectul util la unitatea de effort sau, invers, efortul depus la unitatea de efect util.
În expresia ei cea mai generală, eficienţa economică este redată de relaţia dintre reyultatele obţinute într -o anumită activitate
economică şi cheltuielile efectuate, în activitatea respectivă. Totodată, eficienţa presupune raportarea la o bayă de comparaţie
spaţio+temporală, adica analiza ei se face în comparaţie cu nivelul atins în activitaţi similare sau pe variante de proiect cu
parametrii diferiti: volum de investiţii, nivel al cheltuielilor de exploatare, durata de viaţă.
Rentabilitatea -indicator de eficienţă al activităţii economice
Analiza eficienţei economice răspunde la întrebările: cum se folosesc resursele şi cât se consumă din ele; se urmăreşte, deci
atât gradul de valorificare cât si economisirea acestora .
Efectele economice pot fi directe – identificabile la obiectul realiyat pe baya investiţiei, şi indirecte – ca rezultat al efectului de
propagare în alte sectoare de activitate. O analiză complexă impune luarea în considerare a tuturor efectelor, indiferent de
natura lor. Ideal ar fi să se găsească acea modalitate de comparaţie între diferite tipuri de efecte, prin aducerea lor la acelasi
numitor.
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Piata de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va fi aplicată pentru valorificarea

produselor/serviciilor obţinute prin implementarea proiectului.

POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Produse/servici Cantitate Valoare % din
Nr.crt materii prime/materiale i oferite aproximativă aproximativă total
20
 auxiliare/ (Lei) achiziţii
1
2
3

În vederea desfaşurării unei bune activităţi, ferma se aprovizionează în mod periodic în baza uno comenzi fără a se crea stocuri
inutile sau imobilzări financiare. Aceste aprovizionări se realizează în funcţie de necesarul cantitativ, calitativ şi sortimental de la
furnizorii identificaţi în zonă. Ferma are o continuitate în derularea tranzacţiilor întrucât relaţiile comerciale cu furnizorii sunt
stabile.
Furnizorii sunt selectaţi în funcţie de urmatoarele criterii : raportul pret/calitate, reputaţia, experienţa anterioara ( alte contracte
derulate ) precum şi termenele de livrare şi achiziţia de resurse de cea mai bună calitate care să răspundă cel mai bine
potenţialului de fertilitate al terenurilor cultivate.
De cele mai multe ori unitatea se aprovizionează de la parteneri consacraţi însă dacă apar pe piaţă oferte mai
avantajoase din punct de vedre al criteriilor menţionate anterior, în acest caz unitatea poate schimba partenerii tradiţionali cu cei
noi apăruţi pe piaţă.
Preţurile producătorilor şi a distribuitorilor de pe piaţa locala sunt luate în calcul pentru previziunea cheltuielilor de
exploatare. Furnizorii au fost selecţionaţi în funcţie de criterii de eficienţă în vederea achiziţiei de resurse de cea mai buna
calitate care sa răspundă cel mai bine potenţialului de fertilitate al terenurilor cultivate.
În ceea ce priveşte termenele de livrare şi termenele de plată, acestea sunt stabilite de comun acord cu furnizorii de
resurse. Achiziţiile au loc de cele mai multe ori in perioada premergătoare a campaniilor agricole sau chiar în perioada acestor
campanii pentru a se evita imobilizarea de resurse finaciare.
Pentru clienţii importanţi, termenele de plata sunt negociate. Acestia pot beneficia dupa caz de reduceri financiare sau
comerciale în condiţiile în care plata se face la livrare sau la un termen anterior scadenţei prevazută în contract sau în alte
documente comerciale.
Preţul de livrare este stabilit de piaţa precum şi de o serie de factori conjuncturali dintre care cei mai importanţi sunt:
volumul importurilor, nivelul subvenţiilor guvernamentale pe produs, condiţiile climatice ale anului respectiv, etc.
Din punct de vedre al consumului , piaţa legumelor şi a cerealelor este o piaţă stabilită însa preţul pieţei este influenţat
semnificativ de condiţiile climatice anuale şi de volumul exporturilor şi importurilor. În momentul recoltării are loc şi livrarea en-
gross pe baza contractelor stabilite.
Relaţiile cu clienţii sunt respectate întocmai în conformitate cu prevederile contractuale şi legislaţia din domeniu. În
prezent există un cadru normativ privind organizarea pieţei însă nu există garanţia preluării recoltei la preţuri acoperitoare a
costurilor. De aceea în multe situaţii producătorii sunt nevoiţi să vândă produsele la preţuri situate sub nivelul cheltuielilor.

21
 POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt Client (Denumire şi Valoare % din vânzări
adresa) (Lei)
1
2
3

În ceea ce priveste politica de distribuţie, se urmăreşte livrarea cu mare stricteţe a produselor ce satisfac cerinţele beneficiarilor
şi corespund contractelor semnate. În acest mod se urmăreşte încasarea ritmică a sumelor de la beneficiari precum şi achitarea
obligaţiilor la termenele stabilite în vederea unei colaborări eficientă în timp.
Una dintre cele mai importante decizii de marketing în mod direct. Atât în prezent cât şi în perspectivă, sistemul de distribuţie
este bazat ăn special pe parteneri tradiţionali ai unităţii şi un număr de clienţi care cumpără produsele doar conjunctural.
În funcţie de precontractele şi contractele încheiate şi condiţiile existente pe piaţă, are loc şi desfacerea producţiei în perioada
imediat următoare dupa recoltare. Beneficiarii produselor agricole obţinute sunt situaţi la distanţe relativ apropiate pe principiul
acoperirii între locul de producţie şi locul de consum, în acest mod realizându-se cheltuieli mai reduse de transport precum şi un
coş de achiziţie avantajos pentru beneficiari. Această afirmaţie este susţinută şi de faptul că la nivelul ţării există o uniformitate
între localizarea producţiei şi a cererii de produse agricole.
Beneficiarii fermei sunt reprezentanţi de societăţi sau persoane fizice de pe plan intern care utilizează produsele fie în
procesele proprii de producţie fie pentru a le comercializa mai departe sub diverse forme. Dupa implementarea proiectului, în
comparaţie cu principalii săi concurenţi, unitatea va beneficia de avantajul utilizării unor tehnologii moderne, la nivelul celor din
Uniunea Europeana, obţinându-se astfel produse de o calitate superioară.

Strategia de piaţă
Grădinăritul propriu-zis s-a dezvoltat în ţara noastră mai ales după primul război mondial (odată cu iterzicerea intrării
grădinarilor străini în ţara noastră), şi în primul rând pentru asigurarea necesarului familial.
Paralel cu dezvoltarea agriculturii, legumicultura a trecut treptat la organizarea ştiinţifică a producţiei, în vederea aprovizionării
ritmice a populaţiei cu legume proaspete pe tot parcursul anului, precum şi la crearea unor disponibilităţi pentru sectorul de
prelucrare industrială şi export.
Evoluţia dezvoltării acestui sector al producţiei de origine vegetală, ce constituie o importantă grupă de produse alimentare, se
caracterizează în etapa actuală prin restrângerea suprafeţelor cultivate, pe seama creşterii producţiei de legume de calitate,
daptată la cerinţele consumului alimentar. Există anumiţi factori cheie (variabile competitive) ce ţin de această orintare şi care
stau la baza organizării microfermelor legumicole (asiciaţii familiale sau întreprinderi individuale). În aceste ferme mici, strategia
de marketing este adaptată la piaţă:
● La nivel teoretic dar şi practic, comportamentul consumatorului se exprimă prin poziţia acestuia faţă de consumul de legume
în stare proaspătă şi conservată. Alimentaţia umană trebuie privită sub cel puţin trei aspecte: alimentaţie ca hrană, ca stimulent

22
al tonusului afectiv şi ca element cu semnificaţie simbolică. Prin consistenţa lor alimentară, legumele satisfac toate aceste
aspecte.
● Calitatea legumelor este dată de partea comestibilă ce are o consistenţă alimentară. De la plantele legumicole se consumă
diferite părţi şi organe : fructe, frunze, tulpini ingroşate, muguri, rizomi, lăstari tineri, inflorescenţe, rădăcini îngroşate. În cazul
pepenilor, se consumă fructele care au numeroase proprietăţi curative dar totodată reprezintă desertul delicios al verii.
În general, prin calitatea legumelor, înţelegem menţinerea în totalitate a însuşirilor nutritive le acestora, care le deosebesc
unele de altele. Legumele asa cum este şi pepenele, au in compoziţia lor 75-95% apă. Substanţa uscată este formată din:
glucide, proteine, vitamine, elemente minerale, acizi organici arome şi pigmenţi.
Procentul de glucide este de 1-5% la majoritatea legumelor au un conţinut ridicat de vitamine, iar la pepeni avem un conţinut de
peste 10%.
Pentru a determina capacitatea unei microferme de a iesi pe piaţă şi a fi competitiv se ţine cont de puterea financiară care la
rândul ei este legată în principal de dimensiunea suprafeţei cultivată cu legume. Astfel capacitatea de a rezista pe piaţa este
determinata de suprafaţa cultivată. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

-Ca în orice afacere, desfacerea producţiei de legume depinde atât de reputaţia (imaginea) producătorului, cât şi de poziţia
acestuia faţă de concurenţă. Reputaţia este legată de specializare, calitatea legumelor, modul de prezentare şi politica
promoţională. O atenţie deosebită trebuie acordată recoltării , sortării, pregătirii şi prezentării legumelor – în cazul nostru al
pepenilor. În acest context xxxxxxxxxxxxxx are pregatirea necesară pentru a cultiva legume – Pepeni, pe care ştie să îi cultive
în condiţii de eficienţă astfel încat aceştia pe lângă proprităţi curative, pe lânga specifităţile legate de gust- trebuie sa aibă şi
aspect. Astfel, pentru a fi adaptată la piaţă xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx are în vedere să pregătească terenul de care
dispune astfel încât acesta sa nu conţină asperităţi,bolovani de pământ care să afecteze forma pepenilor, să aibă un teren bine
pregătit şi afânat care sa permită apei să pătrundă în sol, să nu băltească pentru a nu le afecta calitatea pepenilor. Astfel, an de
an, acestia vor avea o imagine corectă, atractivă care va determina consumatorul sa revină an de an, creându-se astfel condiţii
de valorificare producţie cu preţ corect pentru toată cantitatea.
- De asemenea, pentru a face faţă concurenţei, producătorul de legume acţionează pe baza unor programe proprii de
marketing, ce presupun cercetarea condiţiilor de producere a legumelor, alegerea obiectivelor şi stabilirea programului de
culturi, capitalul alocat şi condiţiile de organizare a activităţii. Astfel, alt aspect important ce trebuie avut in vedere cand
discutăm de piaţa pepenilor este strategia de vânzare a acestora plenad de la perisabilitatea marfii. În condiţii de
perisabilitate, există presiune pe preţ astfel încât piaţa să absoarbă toată marfa atât timp cât ea este de calitate. Dupa faza de
coacere de masa a producţiei la toti producătorii, preţul va fi mai scăzut decât în faza timpurie. Astfel, pentru a avea un pret bun
al mărfii, se are în vedere cultivarea a mai multor soiuri de preţuri care să parcurgă diverse perioade de timp de coacere, astfel
încât distribuţia mărfii să parcurgă de la faza de vânzare timpurie cu preţ mare, la faza de vânzare de masă în vârf de sezon
cun un preţ mai mic şi o vânzare mai târzie care iarăşi va fi cu un preţ mai mare decât en-gross, fiind pe capăt de sezon.
Dincolo de motivele ce ţin de vânzarea producţiei cu un preţ mediu corect, se are în vedere şi dispersia riscului legate de
eventuale calamităţi ale producţiei în anumite perioade. Fiind în faze diverse de vegetaţie , calamitatea unui soi nu afectează
întreaga exploataţie, contribuind astfel la performanţele întreprinderii astfel.
23
- Se au în vedere împrejurările economice, cererea, oferta, preţurile şi posibilitatea de integrare în plan orizontal şi vertical, pe
forme asociative sau contracte negociabile. Aceste cerinţe sunt strâns legate de comportamentul consumatorului (cerinţe de
consum). Astfel, se urmareşte ca pe termen lung xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea şi tehnologia aplicată în cadrul proiectului.

Pepenele este o plantă anuală, cu o perioadă de vegetaţie de 90-130 zile, care face parte din amilia Curcubitaceae si care are
pretenţii foarte mari de căldură şi lumină.
Are un sistem radicular puternic care pătrunde în sol la 1-1,5m, iar pe orizontală se dezvoltă până la 4-5m. Vigoarea sistemului
radicular şi caracterul xerofit al frunzelor şi vrejurilor, imprimă plantei o rezistenţă deosebită la secetă, potrivit specialiştilor de la
Banca de Gene Suceava. Dacă rădăcinile sunt rănite, în timpul prăşitului, acestea se refac foarte greu, fapt pentru care lucrările
de prăşit trebuie efectuate cu grijă. Pepenele verde este o plantă termofilă, cu pretenţii foarte mari faţă de căldură şi faţă de
lumină, având nevoie de 1.500 ore de strălucire a soarelui. La lumină insuficientă plantele sunt slab dezvoltate, florile
avortează, producţia este redusă, iar conţinutul în zahăr scade.

Pepenii sun sensibili la curenţii de aer, motiv pentru care culturile se înfiinţează între perdele de plante cu port înalt. Totodată,
pepenele verde are pretenţii mari faţă de apă, dar sistemul radicular puternic dezvoltat asugură nevoile pe faze de vegetaţie.
Aplicarea a 2-3 udări în perioada înfloririi şi fructificării determină realizarea de producţii mari. Elementele minerale trebuie să se
găsească în cantităţi corespunzătoare în sol. Excesul de azot dăunează formării şi coacerii fructelor, însă potasiul şi fosforul
influenţează favorabil fructificarea şi calitatea fructelor. Cele mai bune soluri pentru cultură sunt cele cu structură nisipoasă sau
nisipolutoasă, care se încălzesc repede.

Tehnologia cultivării pepenelui verde în câmp

Pregătirea terenului şi solului începe toamna prin efectuarea următoarelor lucrări: nivelarea de întreţinere, discuirea, fertilizarea
de bază cu îngrăşăminte organice, 30-60 t/ha gunoi de grajd, 50-70 kg/ha superfosfat, 70-90 kg/ha sare potasică,
încorporânduse în sol odată cu arătura adâncă, la 25-28cm. Primăvara se pregăteşte terenul cu grapa cu colţi reglabili şi cu,
combinatorul. Cultura se înfiinţează prin semănat direct în câmp, iar în ultimul timp, pentru a obţine o timpurietate a producţiilor,
se recurge la producerea răsadurilor în spaţii cu dublă protejare sau în răsadniţe calde.
Înfiinţarea culturii prin semănat direct în câmp are loc între 25 aprilie şi 10 mai, mecanizat cu SPC 6, sau manual când se
seamănă pe suprafeţe mici (100 mp) la adâncimea de 3-4cm, folosindu-se 4-5kg/ha (0,5gr/m2 ). Dacă se optează pentru
producerea de răsaduri, atunci în luna martie se semănă sămânţa în cuburi nutritive şi se plantează manual în perioada 10-15
mai.

24
Înainte de semănat sămânţa se tratează chimic cu Criptodin (2gr/kg de sămânţă) sau termic prin îmbăierea în apă caldă la 500
C timp de 20 minute, în vederea prevenirii îmbolnăvirii de cladosporioză şi antracnoză. Culturile de pepene verde se seamănă
în cuiburi, la distanţa între rânduri de 200cm şi între cuiburi pe rând, de 50cm.
Pentru a proteja plantele de curenţii reci de aer, se recomandă cultivarea lor în culise de protecţie, folosind pentru „perdele”
porumbul sau sorgul, câte două rânduri după fiecare 8 ale culturii, sau benzi de secară, câte una la fiecare 15 rânduri ale
culturii.
Lucrări de întreţinere în cultura pepenelui verde:
 Răritul la distanţele stabilite pe rând, lăsându-se 1-2 plante la cuib;
 Praşile manuale şi mecanice numai până în momentul când vrejii acoperă suprafaţa de cultură, pentru a
nu fi deranjaţi;
 Acoperirea vrejilor din loc în loc cu pământ, pentru a nu fi deranjaţi de vânt;
 Aplicare a 2-3 udări, în special în perioada înfloririi şi creşterii fructelor. Nu se fac udări la începutul
perioadei de vegetaţie şi nici la coacerea fructelor;
 Reducerea numărului de fructe pe plantă la 4-5 bucăţi, în special la soiurile timpurii;
 Fertilizarea în perioada înfloritului în masă cu 100-125 kg/ha azotat de potasiu;
 Combaterea bolilor şi dăunătorilor (mana – Bravo 500 SC (500 gr/l), căderea plantulelor – Previcur
Energy (310 gr/l), alternarioza – Shavit F72WP (2kg/ha), fuzarioza – Topsin AL 70 PU (0,5 l soluţie/plantă),
tripsul tutunului – Confidor Energy (0,6 l/ha).
Combatere ecologică a dăunătorilor în cultura pepenelui verde:
 multe din bolile agresive ale pepenelui verde cum ar fi fuzarioza, bacterioza, virozele şi dăunători ca
nematozii sunt imposibil de combătut biologic de aceea este necesară respectarea cu stricteţe a
asolamentului şi revenirea pe aceaşi solă numai după 5-6 ani.
 la apariţia atacului de făinare se vor face tratamente cu sulf micronizat 0,3-0,5%;
 pentru fortificare generală se recomandă tratamente cu decoct de coada calului sau urzică.
Recoltarea:
Recoltarea culturilor timpurii de pepeni verzi începe după cum urmează:
 22 – 25 iunie la culturile înfiinţate prin răsad, protejate în adăposturi joase tip tunel:
 1 – 2 iulie la culturile înfiinţate prin răsad şi mulcite cu folie de polietilenă transparentă;
 5 – iulie la culturile înfiinţate prin răsad.
 În funcţie de soiul sau hibridul cultivat,producţia obţinută este bde 20 – 40 t/ha.

Cultivarea porumbului:
Zone foarte favorabile:
 suprafeţe întinse din câmpia din vestul si sudul ţării, cu soiuri bogate în cernoziom, soluri aluviale ( Lunca
Muresului, a Oltului, a Dunarii), soluri brun-roscate
25
Zone favorabile:
 în vest, de-a lungul zonei foarte favorabile, spre interior;
 câmpia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana în Tara Barsei si jud. Hunedoara;
 în sud Câmpia Baraganului, zona până la limita Carpatilor, dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei.
Zone puţin favorabile:
 suprafeţe mari din regiunea dealurilor puternic accidentate şi erodate din N Dobrogei;
 soluri nisipoase din Oltenia, de lângă Dunare şi Calmatui;
Perioada de vegetaţie şi de campanie:
Perioada de vegetaţie.
În prezent sunt peste 100 hibrizi care se cultivă. Sunt creaţi hibrizi de la timpurii – cu perioada de vegetaţie 100-115 zile – până
la hibrizi tardivi – cu perioada de vegetaţie peste 145 zile.
 Hibrizi foarte timpurii: Montana, Suceava95, Bucovina, Mona, Fundulea 102
 Timpurii: Suceava 108, Doina, Betuflor, Dana, Ciclon, Cristal, Turda 160, Helga, Optima, Raisa.
 Semitimpurii: Elan, Roxana, Podu Iloaiei 110, Turda 200, Turda 200+ , Turda Super, Minerva, Saturn,
Milcov, Neptun, Oana, Oituy, Pannonia, Marista, Stira, Stefania, Odessa.
 Mijlocii: Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Fulger, Soim
 Semitardivi: Partizan, Rapsodia, Pandur, Octvian, Fundulea 376, Vultur, Robust, Danubiu, Granit, Safir,
Olt, Faur, Campion, Dacic, Orizont, Fundulea 410, Lovrin 400, Fulvia, Pura, Volga, Florencia, Pioneer
3578, Randa.
 Tardivi: Temerar, Cocor, Fundulea 365, Luana, Paolina, Pioneer 3362.
Perioada de semănare.
Începe când temperatura de prag este de 8 grade Celsius, la 10 cm adâncime:
 1 -20 aprilie în Campia din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei;
 15-20 aprilie în Campia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării.
Perioada începerii recoltării.
Perioada de recoltare poate începe, la hibrizii foarte timpurii, în prima decada a lunii septembrie şi continuă în a doua jumătate
a lunii octombrie, la hibrizii tardivi.
Recoltarea începe când umiditatea boabelor este de 30% - 32%, cazul recoltării în ştiuleţi şi păstrării tot sub forma de ştiuleţi
sau este de min 21% - max.28% cănd recoltarea se face în boabe.
Condiţii de calitate.
 puritate biologică: 99,0%
 puritate fizică: min. 98%
 capacitatea de germinaţie min 90%

26
Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( HG nr. 1336/ 2002)
Porumbul este clasificat dupa o singură clasă. Planul de gradare pentru porumb, alocă trei grade.
Gradul 1:
 Corpuri străine – max. 2%, din care:
-corpuri inerte ( minerale şi organice) – max. 0.5%
-seminţele altor plante de cultură – max 0.5%
 Boabe cu defecte – max 3%, din care
-boabe alterate – max 1%
-boabe arse - max 0.5%
 Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R şi rămân pe sita 2R – max 2.5%
 Sparturi mari de porumb care raman pe sita 4R - max 2%
Gradul 2:
 Corpuri straine – max. 5%, din care:
-corpuri inerte ( minerale şi organice) – max 1%
-semintele altor plante de cultura - max 4%
 Boabe cu defecte – max 5%, din care:
-boabe alterate – max 1.5%
- boabe arse – max 2%
 Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R şi raman pe sita 2R – max 8%
Gradul 3:
 Corpuri straine – max. 10%, din care:
-copruri inerte (minerale şi organice) – max 3%
- semintele altor plante de cultura – max 6%
 Boabe cu defecte – max 10%, din care:
- boabe alterate - max 3%
- boabe arse – max 3%
 Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R şi raman pe sita 2R - max 20%
Îngăşăminte – Doze optime:
 Îngrăşăminte organice : 20-60 t/ ha
 Azot 70-90 kg/ ha subst. Activa
 fosfor 60-80kg/ha
 potasiu 40-80 kg/ ha
 zinc 5 -10 kg/ ha, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol. 0,2%.

27
Graul este una dintre cele mai importante cereale şi plante care ocupă pe glob cele mai mari suprafeţe, grâu boabe având un
conţinut ridicat în hidraţi de carbon şi substanţe proteice.
Cultivarea grâului:
Zone foarte favorabile – 19,5% din suprafaţa arabilă
 Campia de Vest (Campia Crisurilor, Campia Banatului)
 Campia Dunarii ( sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg. Oltului, S Campiei Teleormanului, zona Buc.- Gr. –Cl. Vestul
Campiei Baraganului)
 Campia Transilvaniei
 N-E Moldovei
Zona favorabilă – 70,4% din suprafata arabila
 Sudul tarii şi Dobrogea
 Transilvania (bazinele Tarnavelor, Muresului, Oltului, Depresiunea Barsei, Fagarasului, Depresiunea Ciucului)
 Moldova ( Zonele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Podisul Sucevei)
Zonă puţin favorabilă – 7,2% din suprafaţa arabilă
 Dealurile subcarpatice şi dealurile erodate din N Dobrogei
Perioada de vegetaţie şi de campanie:
 Perioada de vegetaţie – 270-300 zille, în funcţie de soi şi condiţii de cultură
 Perioada de semănare
- incepând cu 25 septembrie în Sud, până la 20 oct.
- Incepând cu 15 septembrie în Nord, până la 5 oct.
- data inceperii recoltarii – sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud
- jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord
Soiuri recomandate pentru fiecare zonă de cultură:
 Sudul tarii – Fundulea 4; Flamura 85; Dropia; Lovrin 34; Rapid
 Zona colinarăm din sudul tarii – Albota; Trivale; Siminic 30; Fundulea 4
 Vestul tarii (zona de campie: Timis, Arad, Bihor) – Lovrin 34; Lovrin 41; Flamura 85; Fundulea 4; Delia; Alex; Dropia.
 Transilvania – Ariesan; Apullum; Transilvania 1; Turda 81; Fundulea 4
 Centrul şi sudul Moldovei – Flamura 85; Dropia; Gabriela; Moldova 83
 Nordul Moldovei – Aniversar; Suceava 84; Turda 81; Ariesan;
Conditii de calitate:
 puritatea biologica : 99,0% 99,5% 99,8%
 puritate fizica : 98- 99%
 capacitatea de germinatie 90% ( 85%)

Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( HG nr.1336 / 2002)

28
Grâul se împarte în doua clase A şi B.
Clasa A cuprinde doua grupe:
Grupa I – soiurile Alex, Apullum, Crina, Dropia, Esential, Flamura 85, Gabriela, Lovrin 34, Moldova 83, Rapid;
Grupa II – soiurile Albota, Aniversar, Lovrin 41, Romulus, Suceava 84, Turda 90.
Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse în Clasa A.
Planul De gradare pentru grâul din Clasele A şi B alocă trei grade.

Condiţii minime de calitate pentru grâul de panificaţie:

 Umiditate – max. 15,5%
 Masa hecolitrica – min 70 KG / hl
 Impurităţi – max 15%, din care:
- boabe sparte, max. 7%
- boabe sistave, max. 7%
- Boabe avariate, max. 1%
- Boabe atacate, daunatori, max. 2%
- Boabe incolţite, max. 1%
- Alte cereale, max 3%
- Corpuri straine, max. 2%
- Gluten umed, min 22%
- Indice de deformare a glutenului, max 15 mm
Îngrăşăminte – Doze optime:
 Azot 90 -120 Kg / ha subst.activa
 Fosfor 70 -90 Kg/ ha P2O5
 Raport N : P 1 :0,7-0,8
 Potasiu 50-60 kg/h

29
TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE DE PIAŢĂ

Înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploata ției,
prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tran șe de plată - cerința va fi verificată în
momentul finalizării implementării planului de afaceri, dar nu mai devreme de 1 iulie al celui de-al doilea an - parcurgerea a cel
puţin un an agricol complet (1 iulie an 1 – 30 iunie an 2) din Planul de afaceri.

În cazul nerespectării condiţiei de comercializare a producţiei agricole conform celor asumate (20% din valoarea primei tran șe),
proiectul devine neeligibil și se recuperează sumele plătite.

Pentru a pune în evidenţă tipul şi cantitatea produselor obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se vor folosi tabelele următoare:

1. Pentru exploataţiile agricole vegetale

Planul de cultură, inclusiv pentru suprafeţe cultivate cu furaje

Denumi
re An 0 An 1 An 2 An 3 An 4*** An 5***
cultură
Suprafaţă* Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţi
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) e
(tone)

Grâu
….
….
TOTAL

Denumi An 1 An 2 An 3 An 4*** An 5***

30
 re Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea
cultură estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a
destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei
comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comerciali
ării ate ării ate ării ate ării ate ării zate
(kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei)
Grâu
Legume
....
Productii
destinat
e
consum
propriu
TOTAL

* În funcție de sesiunea de depunere anul 0 se realizează pe baza înregistrărilor din ultima perioadă de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe
suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA stabilita conform legisla ției na ționale, și/ sau în Registrul exploata țiilor ANSVSA/ DSVSA/
Circumscripția Veterinară conform situației existente în ferma zootehnică la momentul depunerii Cererii de Finan țare, în nume propriu și/ sau al
cedentului. În anul 0 vor fi prezentate suprafețele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-5 să fie prezentate suprafe țele de cultură previzionate;
**Se va menționa producția totală obținută pentru fiecare cultură;
*** Valabil in cazul plantațiilor pomicole.

2. Pentru exploataţiile zootehnice şi mixte:

 Planul de producţie al fermei zootehnice

Nr. SPECIFICARE An 0 An 1 An 2 An 3
crt Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Bovine total, din care:
- juninci
- vaci de lapte
- tineret bovin
2 Porcine
-
3 Ovine şi caprine
-
4 Păsări
-
5 Familii de albine
6 Alte specii

31
 Denumire An 1 An 2 An 3
specie/ produs animalier Producţia Valoarea Producţia Valoarea estimată Producţia estimată Valoarea estimată a
estimată estimată a estimată a producţiei destinată producţiei
destinată producţiei destinată comercializate comercializării comercializate
comercializări comercializat comercializării (lei) (kg) (lei)
i e (kg)
(kg) (lei)
Bovine
Carne
Lapte/ Ouă
...
TOTAL

3.Pentru procesare
Denumire
produs An 0 An 1 An 2 An 3 An 4* An 5*
obtinut
Producţie Cantitate Producţie Producţie Producţie Producţie Producţie
(kg/tone) produs (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone)
obtinut

….
….
TOTAL

La verificarea conformităţii Planului de afaceri, nu mai târziu de 33/ 57* luni, (*pentru exploatațiile pomicole), de la data
semnării contractului de finanţare, solicitantul trebuie să demonstreze că a comercializat producţie de minimum de 20% din
valoarea primei tranșe de plată , a modernizat exploatația agricolă în conformitate cu cele precizate în Planul de afaceri, că a
demarat implementarea planului de afaceri în cel mult 9 luni de la data semnării contractului de finan țare, şi a realizat toate
angajamentele asumate la depunerea cererii de finan țare.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care verifică studiul) care
au stat la baza realizării previzionării : gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi modul cum evoluează acesta în timp; se
va preciza producţia fizică existenta şi producţia fizică estimată în urma realizării investiţiei.

32
CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO)

Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea producţiei vegetale şi/sau zootehnice pentru anul ţintă (3 ani/ respectiv 5 ani pentru
exploatațiile pomicole). Dimensiunea exploataţiei în anul ţintă nu poate fi diminuată față de anul 0, pe parcursul implementării proiectului.

Structura culturilor/ Dimensiunea

producţiei zootehnice exploataţiei (SO)
propusă
pentru anul ţintă
Sector vegetal
-
Sector animal
-
TOTAL

GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI ETAPELOR

Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi ţinând cont de următoarele: pentru sectorul vegetal şi
zootehnic perioada de implementare şi termenul de depunere a solicitării pentru ce-a de-a doua tranşă de plată nu va depăşi 33
luni de la data semnării contractului de finanţare, iar pentru investiţiile realizate în sectorul pomicol termenul de depunere a celei
de-a doua tranşă de plată nu va depăşi 57 luni de la data semnării contractului de finanţare.

Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) şi etape principale (grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni
şi activităţi)

Obiectivul Perioada propusa Observaţii

Comercializarea producției proprii în procent
de minimum 20% din valoarea primei tran șe
de plată.
Amenajări de gestionare a gunoiului de grajd,
conform normelor de mediu.
Creşterea randamentelor de producţie
Achiziţionarea şi utilizarea de material
fructifer din categorie biologică certificată, în
cazul înfiinţării/reconversiei plantaţiilor
33
 pomicole
Îmbunătăţirea managementului şi
dezvoltarea exploataţiei agricole.
Adaptarea la cerinţele de protecţie a
mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și
siguranţa la locul de muncă.
..............................................................

ATENŢIE !
Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului. Astfel, începerea
implementării planului de afaceri reprezintă momentul primei vânzări a producţiei obţinute în urma activităţii desfăşurate în exploataţie sau a primei
investiţii realizate prin proiect (demonstrate cu documente justificative) după momentul semnării contractului de finanţare. Solicitantul se angajează să
devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la acordarea celei de a doua tran șe (data încheierii instalării).
Condiţiile de selecţie şi eligibilitate îndeplinite în vederea obţinerii sprijinului, vor fi menţinute în mod obligatoriu pe întreaga perioadă de implementare a
planului de afaceri precum şi în perioada de monitorizare.

IV. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Se va face o scurtă prezentare a principalelor riscuri care se pot ivi pe parcursul implementării proiectului, cauzele şi efectele
acestora asupra producţiei totale obţinute şi după caz, modalităţi de combatere a acestora. Se vor menţiona următoarele tipuri
de riscuri (listă neexhaustivă):

 Riscul neîndeplinirii criteriilor legate de începerea implementării planului de afaceri în termen de nouă luni de la momentul
contactării;
 Riscul gestionării afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanţă faţă de exploataţie, ceea ce afectează capacitatea
fermierului de a o gestiona adecvat;
 Riscul înlocuirii persoanei responsabile cu gestionarea, beneficiile și deciziile de risc financiar în cazul în care un solicitant
care are statut de persoană juridică cu mai mul ți ac ționari și unde un tânăr fermier, a șa cum este definit în articolul 2 din
R(UE) nr. 1305/2013, trebuie să aibă un control efectiv pe întreaga durată a angajamentului în ceea ce prive ște deciziile
referitoate la getionare, la beneficii și la riscurile financiare

Dacă la verificarea tranșei a doua de plată și dacă pe perioada de 5 ani de monitorizare a proiectului se constată că nu
au fost îndeplinite şi menţinute condiţiile de eligibilitate si de selectie prevăzute în Planul de afaceri, se va proceda la
recuperarea integrală a sprijinului acordat.

34
În ceea ce priveşte riscurile implementării proiectului, cauzele şi efectele asupra producţiei acestea au in vedere următoarele
aspecte:
- Riscul de secetă / inundaţii/ îngheţ tarziu – în ceea ce priveşte riscul de secetă, frecvent pentru domeniul agricultură – se vor
asigura culturile anual atât împotriva secetei cât şi pentru diverse calamităţi specifice anului agricol – îngheţul târziu de
primăvară, inundaţiile, etc;
Totodată anual, structura de culturi va avea în vedere cultivarea mai multor soiuri de legume (pepeni) care au cuclul de
dezvoltare diferit. Astfel dacă seceta se instalează în anumite perioade, aceasta va afecta doar plantele aflate ăn anumite
perioade de rodire. Totodată soiurile extratimpurii – început de iulie – acestea vor fi în faza de coacere ceea ce va însemna un
plus de zaharuri – spor de calitate;
- Un alt risc posibil ce poate afecta recoltele chiar în momentul coacerii şi recoltării lor este cel al furtului producţiei. Astfel, în
fazele de coacere a recoltei se va avea în vedre paza parcelelor cultivate prin rotaţie de către agricultorii din zonă, eliminând
astfel orice pierdere în acest sens;
- Un alt risc posibil ce ar putea apărea în ceea ce priveşte implementarea producţiei este cel al valorificării acesteia la un preţ
care să asigure continuitatea afacerii, recuperarea cheltuielilor efctuate pe parcursul anului agricol care să asigure resursa
pentru înfiinţarea anului următor a producţiei. Preţul jos în faza de coacere masivă sau supraproducţia pot afecta astfel
planulinvestiţional şi producţiile viitoare. In acest caz ca şi măsură de prevenţie va fi utilizată tot structurarea producţiei pe mai
multe soiuri care să permită vânzarea pepenilor gradual, în cantităti ce pot fi absorbite zilnic de piaţă, pe mai multe luni de zile.
Astfel primul pepene ar putea fi recoltat la final de iunie şi cel mai tîrziu să poată fi recoltat în luna septembrie. Se cunoaşte
faptul că piaţa în faze de supraproducţie are preţ jos. Dacă s-ar cultiva un singur soi sau două, acestea ar risca calamitarea sau
valorificarea cu preţ scăzut. De aceea structurarea producţiei va fi foarte importantă în planul de culturi viitor şi va fi una din
căile de eliminare a riscurilor pentru afacerea ce face obiectul prezentului proiect.

V. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAŢIE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4* An 5*
Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

35
Pentru anul 0, datele se preiau din evidentele contabile ale solicitantului.
Pentru ceilalți ani indicatorii se vor estima.

ATENŢIE!
Stabilirea domiciliului și sediului social al beneficiarului în UAT în care exploataţia este înregistrată, precum si locul de muncă al
tânărului fermier (in cazul in care detine unul) trebuie să fie în acelaşi UAT sau zona limitrofă, conditii care vor fi îndeplinite în
termen de maxim 9 luni de la data semnării contractului de finan țareAceasta este precondiţia gestionării eficiente a planului de
afaceri. În caz contrar, va fi recuperat întregul sprijin acordat (prima tranşă de plată). Nerealizarea obiectivului de amenajare
obligatorie a platformei pentru gestionarea gunoiului de grajd, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale aplicabile, în
cazul exploataţiilor care deţin animale, atrage după sine recuperarea sumelor deja plătite. În cazul investiţiilor care presupun
înfiinţare şi/sau reconversia plantaţiilor pomicole, materialul săditor fructifer utilizat trebuie să fie din categoria biologică
certificată (acest document va fi prezentat obligatoriu la solicitarea celei de-a doua cereri de plată, iar planul de afaceri va
specifica furnizorul care va fi utilizat pentru materialul săditor însoţit de certificatul aferent), în caz contrar recuperându-se
întregul sprijin acordat, fiind luate în considerare pentru sprijin doar speciile eligibile şi suprafeţele incluse în Anexa II din STP,
exceptând cultura de căpşuni în sere şi solarii. În cazul investiţiilor în exploataţii pentru struguri de vin, vor fi eligibile doar
arealele desemnate prin OMADR 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni
viticole, podgorii şi centre viticole. Planul de afaceri poate prevede doar cheltuielie eligibile, conform Ghidului Solicitantului, iar
operatiunile sprijinite prin PNA si PNS nu sunt eligibile prin intermediul submasurii 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri”. În cazul în care condiţiile de eligibilitate nu sunt respectate şi menţinute în implementare, proiectul devine neeligibil, nu
va mai fi plătită a doua tranşă și se recuperează integral sumele aferente primei tranşe de plată acordate. În cazul neîndeplinirii
celorlalte obiective cuantificabile propuse de solicitant, nu se va mai acorda a doua tranşă şi va fi recuperată suma aferentă
obiectivelor neîndeplinite, proporţional cu valoarea procentuală realizată din prima tranşă de plată. Totodată, este obligatorie
menţinerea criteriilor de selecţie pe parcursul implementării şi monitorizării planului de afaceri.

36