Sunteți pe pagina 1din 9
NAPE INETUpRD ROOD aye eed q 9p RiuoUodui0D CG etnuoo sasogiy [ndioutig I cudiounid arson J0]9UWOU eouvorde 18 raeaaudsoqUT Ut periUaso idiouud op ouos o 9p axeuioan duns roorremstos totisoi01d uSWE/ZI1 ‘yIEpOI0 | wop ‘Sarenqe a]Pio19WI09 Jo}; 9eId RoreUOTioURS ~ oanuaaoid ojemoenuoo une - reuoya - sojnotaias 18 Jojssnpoid rowiyes my oworuajos wiueS - umdoip ioun roumusur - iooutp jaseo1gwn a19paa UE nv Jo|yoseuensuoo erisoioid ginSise jnaeIs oxo ud sovoffur ofojedioug ¥YOTMOLVWNSNOO VILLO@.LOUd YUNOISV IALVLS TUVO NRId SOVOUIN HgtuNUOD & eso no 2uanedwoo yursap ps es evijsiBo] vo aundise gs oingan eupwoY ‘osoxford wensiFoAUL © Seatunluo9 2[aprepuers op gyeroueuodwioo 1 paneisi#a] vosoidosde 1$9q] “sa0o1d tnaso08 quouruttod sorDe1E0 un omdse ys ze9 Joj2oeo[fur 18 LojouLI0y woreuortooysod Srmnunwoo Uy PUIejo>s BIUEWOY UL JojHO‘eWnsuoD exiomord op sue |mIprig VINVINOY NJ YOUOLVWASNOD VILOa.LOd TIN T0.Ltdvo Pe de o parte, legea interzice intelegerile anticoncurentiale $i abuaul de Pozitie dominanti care pericliteaza existenfa concurentei, protectie care este realizatt + prin dispozitiile Legii nr. 21/1996 asupra concurentei.? Pe de alta parte, legea are in vedere sanctionarea folosirii mijloacelor nelicite in scopul atragericlientelei (concurenta neloiala), proteefe ce face obiectul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.’ Es Regulile juridice ale concurentei instituite prin Legea nr. 21/1996 in acord cu reglementitile Uniunii Europene au in vedere atingerea urmitoarelor scopuri: ~ protectia, mentinerea si stimularea concurent - protectia consumatorilor; ~ lupta impotriva comportamentclor monopoliste sia _practcilor anticoncurenfiale care tind si falsfice sau sX inllture concurenta. HL Principiul proceciei viet, sinatdpii si securiedtis consumatorilor victii si integrit tii fzice a persoanelor este un drept natural regisit de-a lungul timpului in toate civilizatile, filosofiile $i rel fundamental al uma: i principiu etic H corespunde’ formularea juridicl a obligetiei de securitate.' Dreptul fundamental al consumatorului de a fi protejat impotziva ic ‘scului achizitiondni de produse care ii pot pune in pericot via, sinttatea sau ti pot prejudicia intei cle legitime este cunsacrat expres in art. 3 lit. a) din O.G, nr. 21/1992. La rindul s & 4 din acclasi act normativ interzice comereializarea de cate, utitizate in condiqii normaie, pot pune in art 22 din Legea nr. 290/204 pnvind Codul consumului® care interzice comercializarea produselor dusel care prezintt riseul de a partea Tne RO din 30 apvilic 100% * Publicara in ,moni artea I, nr. 24/1991, modificati si completatd prin Faegea ne Zogrzine punt maniei pare Y. Lambert — Faivte, L echi oasabilite, in, Revue trime: os Regisim acest principiu si in Legea nr. 245/2004 privind securitatea generalé a Produselor’ ce are ca scop asigurarea consumatorilor c& produsele puse pe piatd sunt Sigure (art-1). Astfel, potrivit ar. 3 din lege, productoii sunt obligati sé pund pe Piapl numai produse sigure legea instituind, atat in sarcina lor cét si a distribuicorilor, obligativitatea informarii consumatorilor cu privire la riscul produselor, Si reglementitrile cuprinse in Ordonanfa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piat%', obligi deopotsivi producttori si mportatorii si introduc pe pia numai produse sigure pentru viata, sintatea si securitatea consumatorilor. JI. Principial protecticiintereselor economice ale consumatorului, © Este consacrat in ar. 8 si 9 din O.G. nr. 21/1992 privind rocectia consumatorilor, ambele plasate in Capitolul 3 al legii intitulat ,Procectia intereselor economice ale consumatorilor“. mici sunt obligati si puna pe piagi Conform acestor reglementiri agentii e numai produse sau servieii care corespund caracteristcilor prescrise sau declarare, si Se comporte In mod corect in releziile cu cunsimatori ji si au foloseascd practici comerciale abuzive. junie 2004, al Romanici*, partea 1, nr. $65 din 25, y 2, OBLIGATIA DE INFORMARE. fn contextui interesului manifestat Pe plan european si national pentru Protectia consumatorilor, obligatia de informare a cAstigat teren. In acest fel, s-a apreciat c& se reintregeste echilibrul contractual in conditile in care, datoriti complexitti vietii esonomice sia existengei unor produse de asemenea complexe, Posibilitatile de informare ale consumatorului se dovedese sumare,' {n Romania, cadrul legal general privind obligativitatea informtii si educa consumatorilor este instituit in Capitolul VI din Codul consumului, Consumator informafi sunt consumatorii protejati iar, in raport de reglementirile legale, distingem intre: ~ drepeul la informare consacrat de O.G. nr. 21/1992 [art. 3 lit. by; art. 10 alin, (1) lit. b)) si, ~ obligatia de informare instieuité prin dispozigile aceluiagi art. 3 lit. b) din O.G. nr. 21/1992, - fntr-o definitie pe care 0 Tetinem, obligatia de informare consti in obligatia de itor al acestei obligatii, un summum de @ comunica consumatorului in calitate de c: Cunostinge necesare formirii unui consimtimant valid la incheicrea contractul si, sxecutirii in bune conditii a acestuia sau folosirii produsului ori serviciului achizitionat, in mod corespunzitor propriilor nevoi. Puneteie de vedere exprimate in analiza acestei obligatii au generat multe ich sificare distinge intre: O prim’ ct bligazia de informure propr 1u-zisil atunci Cand priveste tapte obiective cum ar fi pretul, caracteristicile produselor of! serviciilor + obligatia de consitiere contractant in leakturt cu oport Unii autori au considerar 0% inere abstigar fee exist o diferent de nvancé, domenica: 4 "GC. Thibierge-Guelfucei, Libres propes s isformation du voit des concrats, in ,Revue I ne, 6/1998, p. 77, contractelor, in , Revista de drept comer Privind 0 categorie diferitt de informatii! in timp ce alfi autori au apreciat, dimpotriv’, cX obligatia de consiliere nu este decat o expresie a informirii 2 O alti clasificare a obligatiei de informare cuprinde: ~ obligatia de informare preconeractualt’ menita si asigure un consimramant valid pentru incheierea sau modificarea contractului; ~ obligaria de informare contractual! meniti s& asigure executarea in bune conditii a contractului. Primei categorii i-ar corespunde o rispundere delictuald, angajaté pe tirimul Viciilor de consimpimant, iar celei de a doua, o rispundere contractual’ ce poate imbrica forme diferite.> Dup’ aria de cuprindere distingem incre: - obligaria de informare general cate poate fi precontractualX sau contractual; + obligatia de informare speciali ficutt in scopul cunoasterii umor aspecte tehnice legate de mijloacele electronice utilizate la incheierea contracrului, rmare aceasta poate fi Din punctul de vedere al debitorului obligatici de inf ~unilareralit cand incumb& doar uncia dintre parti, de reguld comerciantului; ~ bilateral cand cade atat in sarcina lui oft si a consumatorului care, Ia randul sku, il informeazi pe vanzitor in legiturl cu scopui pentru care achizitioneazi un procus sau un serviciu. Din perspectiva obiectului obligatiei m cf aceasta va purta asupra tucuror informatiilor apte de a in iarului de a retine urmatoarele'; ~ informatiile pe care le detine debitor influenteze co viu Pop, Contract lcuresti, 1997, p. 67; A. Benabent, Dr obligations, Ed. Monchuestien, Paris, 1999, ‘rre, Ph. Simler, Y. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Pare 1999, p, 237 s scion dans les contrats.bssai d une theorie, Librairie M. Fabre ~ Magnan, on cit. 9142 on Bate adevirat of obligatia de informare este 0 creatie a dreptului modern al Statclor occidentale eare a consacrat in vederea asiguriii protectiei consumatorutul - mai mule remedii al clror regim general se depirtcazi substantial de cel al obligatiilor civile si comerciale, Plecand de la reglementirile legale existente doctrina apreciaz’ c¥ instituirea rin lege a obligatici de informare are o dubli justificare: ~temedierea situatiei juridice a dezechilibrelor contractuale si, ~ temedierea limitelor tcoriei clasice a viciilor de consimtimant, in mod particular eroarea si dolul.! Sintetizind opinile exprimate putem refine ca fundament juridie pencru instituirea prin lege a obligagici de informare, buna - credingl ce trebuie manifestati cu Prilejul exccutirii contractelor ji care este nevesar a fi extinst si in perioada Precontractuali tocmai datoritinegalitii de informatie a pirtilor contractante, Modalititle de punere in exccutare a obligatici de informare sunt din cele Hate reprezentind forma principald de cransmitere a informatici este cea scrisd O consacri art. 20 din O.G. nr. 21/1992 si ar. 13 din Legea nr. 178/2000 privind. produsele cosmetice? Astfel, potrivie dispozitiiior O.G. nr, 21/1892, informatile tebuic si fie concretizate in insersoti cate congin dane cartea tehnicd si instructiuni de utilizare fare. 20 alin. (2) mai di - O primi: mod: specifice: ctichera modificat} pentru produsele de folosints indelungati. Tor pent h S¢ cere st fie insotite de o declaratie de conformitate roduscle de folosintd indelunga tual) si de un certificas te ucbuic scrige obiigatoriu in limba romani fir a exclude osil Ss Simba romdnd (art, 20 alin, ultim), De asemenea, potrivit Legii leg a1 A dact pe recipient 000, produsele cosmetice pot fi puse pe piar 1 si eu caractere ambulaj informatiite sunt inscriptio nformare aya cum rezuled din i suit obligati si demonstreze consumatorilor, eestora, ca ceria cumplntit; modul'de wilizare si function: roduselor ce urmeazi a fi revista, Dreptul" nr. 7/2002, p. 62-70. ‘oral oficial al Romanici* part vindute; 1a lansarea pe piati a produselor, acestia sunt obligati si cfectueze demonstratii de utilizare, De mare actualitate si in continu expansiune in directia informiri consumatorilor este pagina de web, Ea este utlizaté la incheierea contractelor prin millece electronice, regimul juridic al acestor contracte fiind reglementat de Legea nr. 455/2001 privind semnicura electronict! si Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic? care finalizeazt cadrul de teglementare a operatiunilor comerciale desfisurate eu ajutorul instrumentelor IT& C. De altfel, acest demers legislativ s-a bazat pe dispozitiite unor aete normative europene care au reusit deja si contribuie, intr-un mod semnificativ, la dinamizarea comerfului virtual in spatiul Uniuni Europene.> ‘Aceste acte normative constituie un instrument juridic aflat la indeména consumatorilor on-line eare pretind 0 protectiejuridick adecvatX in raporeurile ox Griee corerciant din spayiul virtual. Consumatorii se bucurd astfel de un tratamene de favoare in domeniul i lor prin mijloace el eficient protejati decat ceilalti destinatari, in Taporturile cu furnizorii de servicii.* Prin dispozitiile art. § si art. 8 din Legea nr. 365/2002 se instituie obligatie Precontractuald de informare in sarcina furnizorului de servicii informariona! heierii contra ce Poartl asupra unor elemente necesare formirii consimpimancului destinatarului © alti modalitare de Tealtzare a Hiei de informare o constituie PERE publicitacea comerci cungasters produse si sery de ctichetare care gicuiate, termen de vaiabilitate, continut ete, Tegea ne. 148/200 Legiuitorul defineste publicitatea in art. 4 di find vizutd ca orice forma de prevent artizanale s; jonuk in M Rominiei", nd protectis persoanclor fizice cit acavia peel * Este vorba despre: Directiva U, dazcior personaie, Directiva ULE. 97/7 py ia consumatorului in incheierea contractelor la ecomunicatiilor, Directiva ULB 993 PRIVIND CONDITII LECTRONICE, Di in sectorul Scopul publicititii este sporirea vanzirilor si, pentru a combate efectele negative ale publicitati ingeldtoare, s-a adoptat Legea nr, 148/2000, Potrivit art. § din lege publictatca trebuie si fie decemti, corecti si si fie elaboratd in spiriul responsabilititii sociale, legiuitorul interzicind in art. 6 formele de publictate inselatoare. Neexecutarea obligatici de informare atrage dupi sine o varietate de sanctiuni datd find natura diferitk a informatiilor. Acestea pot fi grupate in: ~ Sancfiuni excracontracovale: nulitatea relativi si daunele interese avind femei delictual, atunci cind neexecutarea obligatiei de informare intruneste conditile dolului reticent. Rispunderea delictualéintervine att pentru fapta proprie cit si pentru fapta lucrului in conditiile dreptului comun in misura in care continutul ile. Putem retine aici informatiei poate fi considerat ,lucru“ in sensul legii ci "spunderea furnizorilor de continue angajatl potrivie art. 21 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.' Furnizorul de continut este Persoana care pune ta dispozitia certiior Hit este finut informatii (text, imagine, muzica). Se con: Si rispundi de exactitatea acestuia ir Flspunderea incervinc pentru un continut ice suu prejudiciabil; > Senctiuni contractuale. daunc-interese pe temei contractual sau wu vicii ascunse, pentru rezolutiunefrezilicre. Raspunderea poate fi angajact pent ariel de predare in contractele ative de pro Sarcina probei execur adici comerciantului (2 altor acte normative din sfera per Guve tuale cu furnizorii de matic 91 ignori continurul acesteia, Rispunderea n exee © & conexiuini pe care sunt obi ‘modificii si compietiri prin Legea ar. 631/2001, publica in ,Monitorl oficial al RomAniei“ parte I servicii turistice care consaeri, in Capitolul 2, intitulat ,.Informarea consumatorului de servicii turistice o obligatie de informare. Potrivit legii, orice informatii privind pachetul de servicii turistice, preful acestuia si toate celelalte conditii aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de detailist consumatorului, trebuie si contina indicatii corecte gi clare, care 54 nu Permit ‘interpretiri echivoce. Materialele publicitare turistice puse la dispozitia consumatorului in vederea incheierii contractului — cataloage sau pliante — trebuie si indice, in mod lizibil, clar si precis, pregul si informatiile corespunzitoare referitoare la: destinatie, ruta de parcurs, mijloaccle de transport utilizate, serviciile de mast oferite si categoria de clasificare a uniiyilor de alimentayie (art. § lit. a), precum si o serie de alte informatii care trebuie furnizate turistului inaintea plec&tii (art. 8 lit. ax 4). Aceste informasii privese faza precontractuali. Pentru perioada contractualé este reglementati obligatia de informare din partea furnizorului de servicii turistice in cadrul Capitolului 3 intieulat ,Contractul de organizare de cilatorii turistice* Conform art. 13, in cazul in cate agentul de turism modificd unilateral (in s i formeze speciale) una din prevederile esentiale ale contractului, are obligatia si despre aceasta pe consumator cu cel putin 15 zile inainte de plecarc. Din acest moment, s¢ naste in sarcina consumatorului obligatia de a comunica agentici da accept noile conditii sau reziliaza unilateral contractul, in termen de 5 zile de la ingtiinrarea modificdrii survenite, Obligatia de informare se regiseste si in domeniul asiguriritor principalul caz. asiguratul. Existenta acestei oblis: debitor fiind i 13 al Legii nr. 136/195 privind asiguririle si reasi at al articolulur citar se referd la comuni srilor ku data incheierii contractului iar alineacul secund are in vedere modifi ine” partea {, nz, 303 din 30 devembric 1995,