Sunteți pe pagina 1din 11
25 AUGUST - 30 SEPTEMBRIE 1973 Carpalii Depésito legal: M. 8.137-1088 ANUL XIX. No 14-15 __ Director Aron Cotrus } REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popeaca~ 30 TULIE 1973 MORT IN CREDINTA LEGIONARA RADU GHENEA! PREZENT! UNTEM ce suntem dupa incinsul cugetului $i linia de tréire pe care ne-am ales-o. Ne indlfdm sau ne prabusim dupa cum am stiut sd infruntém loviturile soartei si sd fire fideli credintei ce-am imbrafisat. Asa se cdlese caracterele si omul se onoreazd pe el insust prin cinste, prin curaj, prin dis- ciplin si prin nestramutata incredere in viitor De 40 de ani, legionarul Radu Ghenea, astfel si-a infeles menirea, lar in decursul anilor de Prigoand si ezil ce-au isbit Miscarea, nu s'a clintit © iotd deta principiile ce i-au determinat trairea. Cu serisul, cu vorba, cu fapta, a fost fard intreru- ere in primele linii, Descendent dintr’o familie de militari, tatal lui Generalul Toma Ghenea fusese printre marii Jauritori ai independentet Roméniei la 1877, el a mostenit spiritul rasboinic al stramoslor lui si transformand vorba, inteligenta si cultura lui, in armd implacabild, a fost pe baricade, la 3 Sep- tembrie 1940, cand Legiunea @ rdsturnat dicta- tura lui Carol al Hlea Numit in 1940. Ministru Plenipotentiar al Romaniei Legionare in Spania, s'a ilustrat prin munca lui nebosita pentru a adanci prietenia $i nfelegerea dintre Spania si Romdnia, extremele latine ale Europei si dintre Falangd = Legiune. La 21 Ianuarie 1941, refuzdnd sd-l urmeze pe Maresalul Antonescu in lovitura we Stal Contre Mucarti Legionare, sia dat demisia din postul de Ministre la Madrd, reocupanda.l dupa 23 August 194, dupa lovitura comunista din Romania si tradarea Regelui Mihai Dupd capitularea Germaniei la 8 Mai 1945, s'a dedicat salvdrii elementelor romiinesti eare prefe- Taserd ezilul in loeul persecutitlor comuniste, organiednd prin legdturile gi prieteniile personale erni- grarea catre Argentina, unde s'a refugiat mai tarziu el insusi, pentru a crea acolo opozitia im exil com tra tradarii dela Yalta A scos gazeta “Insemnari* la Buenos Aires, fiind sufletul tuturor manifestarilor romdnesti din acea epoca. Trecind apoi prin Bolivia, Peru, Columbia si Venezuela s'a reintors in pdmdntul ospitalier al Spa- niei pndindu-se totalla dispozitia Comandamentului Legionar. (Wrmeasd pag. 2.) Spirit desohis si om de aciune, tegionar convins si nationalist infocat, si-a dedicat viata, sub fat- durile stindardului Legiunei Athanghelului Mihail, luptei de desrobire a neamului de sub tiranta comu. nista. Modest si disciplinat, a constituit pand in ultima clipd unul din stalpii nesdruncinagi ai Migctrti Legionare, Dumriézeu 1a chemat din mijlocut nostru, mult prea de timpurtu s@ntr'un moment edind Sefut Tegiumei veo mai mult ca oricand nevoie de él. Dar vrerite Domnului sunt necunoscute noudl. Plecarea (ui tas un gObin ravidurile tupt@toritor nationalisti, si in randurite noastre cei dela CARPATII, unde a colaborat dela inceput cu tot elanut si convingerca tn eficienta luptei noastre, ‘Ne doare si ne intristea>d, efi ea ne lipsestesde un suflet mare si curat, de un luptator neinfricat, de wm carmarad neprefuit, ‘Radu Ghenea wa rarifine insd, pentru vrémurile grele prin care trecem, un exemplu de fidetitate si cura}, waijeremplu de demnitate si credinfa legionara, Nu-l vom uita! IN FATA MORTII | E-A parisit un peleten. Un trate, penten lel gare Lat cise feapioApe t ‘eam bucurat de nepretulta comoar Sufleteaseh atectiunen $1 loalltaten Un Sentiment neumbelt de nerura framan- {Gnlor aiinee: o virtute este #'a DARA pevitimats in’ eluda’ antagoniemelor Cemperamentale, fires, aintreoament ‘care dact nu totdeauna impbrtasesc.In Intregime aceleasi tael, mere nedespar= HI pe drumul aéetorasi idealur ‘Scriu aveste rindurl nu eu intentia de 8 face apologia unul prieten a cari calitate mand. Su Spreciat toll cel care Yau apropiat, amet sau adversarl de Bunk eredinfa. Niet ain derinfa de a prelungi durerea nose {gi in semn de dolly eufleteac in fata Ireparabllel pierder. Si ne stergem Jacrimile pentru a Inchina eelul care acum Re priveyte de Dincolo ceva mai mult deeat un sentiment 4 fristete:O cugetare profunda ‘fam intrebat adesea dece oare fllnfa omeneaseX cont ‘uu eh privessed moartea, meret. cu acelay dramatic ten: Ument de disperare st neputints? Invaatuta crestineasel, plldele cu care ne-am nuit din frageda copilarie’insfarsit Resemmarea i sentimental Nadeldel tn Viltor —in ace] dinealo de." “nu au izbutit ined sa altnge din imagines ‘poastra afeciv valul cenugis al mort In eluda eredintel Doastre profunde, a setel noustre de Transcenden{a—prie int, frat, sotle care plagem plerderea celui drag conti ‘im si gandim Thparatia Cerulul In termeni alegoril, #0 Brivim ca peo timpla metafora, Dece oare? In luda cre 4Zulul nostru ne lism adesea manatl de impuleul Fasvratiri ‘L precum poetul zdruncinatt de Marele Mister it imbri Sim in halnele Abeurdulul Au ¢ sens in lume? Tu chip zdmbitor ‘Traltal anume ca artel af mori? Bee sens intrasta, 'ntors gl ateu Pe palida-fi frante mui scris Dumnesey Ce revolujie sufleteascd. trebue si se producd pentru si\privim moartea mu ea o-destrimate, Clea 0 desrobire? O iniifare in sensul adie al cuvantulu, Preeum steamosit hhostrl. "Cand se nastea un copll tac, serie Herodot, Tudele Sale agezate In Jurul Tul plangeau releie ce va avea de suterit st kemeau toute mizerile omenestt care Ul agtepta Ih ‘Senlmb la moartea unula din coneetStent! lor se umpica {Ge bucurie ll_acopereau cu pamant qi Ii fericeau ‘chs eliverat de toate relele vetlL” Desisur, Idelle 91 senimentele noastre religioase sunt altele deed cele ale strimosior. aICul e gl sensui cu eae Inceredm si cuprindem misterul Viel sal Mort Prima {nfruntare eu moartea deslinfue in nol sffsletorui gentle ment —poate mal mult egolst— al Dureril; mal tara. re- ‘Culegeret ne lumineaed ealea resempavil; dar ultima etapa 4 dramel noastre —thinta ereaincloasa— © cea care ne Poarta pani in fata portil aincolo de eare se infinde mpi Filia Speranfel, Poarcs pe care nimal eu Torféle noastre Droprit o puter deschid. ‘Nea pirdsit un prleten. Nol tofi cel eare Lam iubit ¢1 apreciat; aldturl de tovariga lui si) plagem of nia at prllejul ssi vaaa In vistd visu! Amplinit: ella desrobita ‘Ge cotropitor. Dar si ne mangalem ca poet, in sufletul ‘chrula, In cluida disperari, ramane aprinss flacara, spe- ‘ranjel in viata de Acolo: ar poate Acoto sd fle castele Gu areurt de aur sidite ain stele Cu rdurt de foe peu podurt de-orgint (Cu farmurt de smirnd, cu flor care cant. RADU ENESCU NU MAI PLANGE MAMA ‘Rum plange mama somnut ain pamdnt, Eu nu fal eunt tn groapd 9 sli ‘Mam riaieat qi mam facut cuvant Si sunt mal viu de-atunces; mult mal vi, ‘Ai vrut si ard de-apururi i a4 fu Mu plinge, mand, amintizea mea: Bu fu sllu ct 1 fost vreoaath mort. Ep Ill sambese ain tiecare stew Bi tree cu Dumnezeu ain port in por, Gs dous tarurt peniru vrelme rea. de Vasile Posteuca Wu plinge, mam’, Bu am inviat Sint eatuicl pare mt malt, oft aa le epul ta toll din eat In i Citnvam nalmlt 1a Bunul Dumnesta ‘SiA"spun povest §t Yersutl penser... 1h arumat postr gre. ain aman vam, ‘om in om, pizmanturl gl poposre, Bu toate eelea Fle tin sean Sti scr cantart 3 Dasme de cicoare Si toate bune’, Numa plange mail 8 sub Uleul:, SORISOARE, In solu HORM BARA TARA™ tpt de ‘Carpal in 10549 ENCORE UNE LIPPEE A CE BON GROS MOLOCH Corea, he aos, le Vietnam, Formose 1a Voraene dou eSane Nom cao de Peking, tes limites des. confaty ul ne devatent ‘Ge Tadversaire, ie nombre des bombes jeter Fendrolt ey a pope Imma es cons rie at den SS teen ER tune, ala rota, ie at de in Hae eee tt aati ih mt em erie ee ee ae Se ne are eee ee Sect hetoates nae eae coat ie ea rans sana Sree eee eae ee spanner meee eee Scere ene ae oom ee Tine Chine ina cancranes ane eet ee res Sean ee ea ie ciara aa en Perr ineh une Sete Mie alr sam ti cn Comore aL A ea a a a CRS Sia eer nae Se Perea coat en ean Ppt ay CRP net ai Puen Siearcinaet nina | seiner gata Shai dae ae eee uae a eamaera 8 Wik nas Taya eta eeree aaNet BAN econ aa aee Ue aaa Se earen saemi tee ane Ae ‘Gouveraemont "Truman, ors des elections dans Yes bi Eee ae plan cnn cn ma meee Smee Pca eh dana par Zad Rust, sus uals que Monsieur Kisinge ot 7 gulon adopt ot pra ln plllane deste net Frdldent Nisan dans Taree a eaptet a A het ment dang toute la mere ea aasiene sae ea Diataue de et at a eae ison Si Colonel Houte ous somme® metcninens eae ne intreseantsoberssta (Ce priaitents, ces consetirsn’tatent seperation, ni du: méme age ls nape Iiéme groupe 0 ssatert dane bles ricci ate cee lar se deeloper, ere Tndstrcienent palitasenat 2 niga ‘als comme nous ne pourona crore & Yestnee pene dant s longtemps de tent didiota ou de trikes part Is