Sunteți pe pagina 1din 19
ANUL XX - Nr 2 DECEMBRIE 1976 - IANUARIE 1977 Director! Aron Golrus + REVISTA Carpaiii Depésite legals M. 6137-1958 GULTURA SI AGTIUNE ROMANEAS! A IN EXIL Redacior: Traian Popescu MOS CRACIUN en. s. covora Oba Se fate aE Dn stipatious Tar rie tercennsta SIG Mendireacas ie rar apaoen rl aed sftp crete thos aie Cu mustdfi de promoroact, Doar un bulgdr de 2d pada. A pornit hoinar la drum, Bulgdras de albd nea, Sti deja pe-aproape-acum, ‘Sd-l lipesc de fafa mea, A pornit, copiii spun, Obrajii s4-l incdlzeascd,, De departe, Mos Crdaciun. Lacrimile sd-l topeasca. Mog Crdciun cu barba albd, Mos Craciun, Mos Crdciun, Vino'n noaptea asta dalbd, Agi mai vrea ceva sd-fi spun. Treci cortina cea de fier Inainte de-a veni, Si vino ci Lert Ler ‘Trect ta méindra tntr’o et. ‘CU OCAZIA SARBATORILOR Vino §i la casa noastra Si din pdrul ei batai, CRACIUNULUI 1976 SI Sine bate Ia fereastra, © suvifa tu sai tai. PIA Ceey Teeny (eG AEN ee AE ee eae a cet fds Par CRs Gh eae a CARPATII 3 i : aU Note ox ie re sac Greariayincedt plea oD iL aunb ach TOELEM ek ph Se COMPATRIOTILOR $1 CITITORILOR $i te rog sd nw-mi aduci, Si te rog, te rog in soapte, SANATATE, VOIE BUA Fra anatase a Corpses panne o ae $I Roscove si jucdrii, Pentru noaptea de Craciun, IMPLINIRT ROMANESTI ‘Sd le fit pentru copit. Mosule cu 2dmbet bun, iT MULTI ANI Mie Mos Crdciun ifi cer, Ca’n povesti, pean nor de pard, Moneta amet GO Alemertetraaes YUM ROESLER Y EL REVISIONISMO MAGHYAR 2) por Trajano POPESCU ORSLER fue wn historlador aleman det «ilo porado, ‘Movie por ambiciones de origindlidad 0 guizds por intereses pecuntarios), jansd sina teorka audas, pero falta, Queria por un lado complacer a tos Aungaras y por otra parte contrarrestar ta conclencia- Teta fattnidad vesuctiada en el espirtty de los rumanos tronsittancs como consecuencta. de 1a union fie una parte de ion ortodozes de esta provincia con el catolicismo de Roma, fel afo 1701. Pretendia mt mds ni menos: fy "Que Tot dacios, muedlo pertenectente a 1a gran familia indo-eurapen de tox geto-daco-thracios, anteparador de tor rumonos de hoy, Tos evales hablan ocupado unos do mil afos antes de Jeaucristo ad territorta situado entre ta Tisz0, él Danublo y hasta mds alld del Dniester, de un tado y del otra de tos Carpatos, Rublesen sido pasados por ias armas, es decir, lquidados por las legiones vencedoras del em. perder Trajano, después de la. derrota del rey dacto Decedalo, en el nfo 108 de nuestra era. ‘Que la Dacia romana ia Dacia Féllz, como 1a Wamaron después de 1a colonizacion romana Aublexe sido une cotonte-ctvada por Roma con el jin de repoblar et territor(a dejado desterto por ta guerra con elementos transplantadoe, ide todo el Imperto, ee ee ee candi iii la aitministracion retiradas por orden det emperador Aureliano en ei ano 279 de nuestra —accién jfustificada por las miiltiples incursiones de 0s barbaros del Este— Dacta se hu- alone tomgrenaias titre Tase'y to Cirgates Ga treanteeniay. er *" O8E ay Tor Carpal : piniendo del sur del Danudio, empezaron a injiltrarse en tierras de Transylvania apenas en pa neds es ND wi hea ten vp Sneeze Tidal sa nse aces st fe ‘Finalmente ia verdad hisiérica triunté y todos tos grandes historiadores europeos de ia é€poca Ia rechazaron con et erdad es que ta oictoria de Trajano sobre Tox datos fue grendiata, tanto por 1a tmportancia del enemigo vencido we i HH i 3 ® | i en 1 Seer Fie vortalizadc de ta columna tra} ‘romano elados ¢ inmortlizados en el marmot ana et- ida fn sna et la cst emi. dere Yankee geste romana como de Rerlea defense te fo dace) Aparte de to ‘politica de esta victoria. se hacen patentes las ventajas econdmicas: el emperador suspendia orn ate el payo deta contribuctin hacia ot txfndoy otargua un premio, menawal de 690 dinores,taledero por Wt Be. i : f (por cabess de cantribuyente, Sin embargo, no hubo ezterminacion alguna del ‘pueblo veneldo —va ‘que lon necoritaban— y lampoco una evacuacion total de la podlacion dos siglos mds tarde, al abandonar ta Dacia el em- ‘perador Aureliano. Dacia era un pals muy rico. Partos abundantes, dorques de impresionantes extensioncs, minerales, plata, oro, hlerro y vol, Radia en las entranas de sus montes, y para explotarlos hacia falta mucha gente ‘Las romanos Io sabian y, con ta ezcepcién de los nobler y de fos miltares, a los que postblemente masacraron para precenir fuburas sublenacionce, dejaron con ida a 1a gran mayoria ddl pucbto de Dacia, que se mezctd com Tos colon, Gon tos administratteos y con fo miltares allt extabled{dos por necesidades de Roma, formando poco a poco el ucdlo rumano, : ‘Organtzados en pequefios principados regtonales, seciin el ejemplo de tos demas pueblos ctrcundantes de la dad soainContinvoron cetendo ey el teritorto de lg antinua’Dacta. defendiendo sus tieras contra Tas tneasores barborot det Ente que te tucedioron por olos desde el ofa 27S hasta 1241. A tos mas débites Tos eehaban 0 fos asimilaban. Frente a fos ‘muds fuertes adoptaban a politiea de slempre, 1a hulda a los bocques hasta que el petlgro pasdba, De aqui ei dicho popu. Tar! "EI borque ex hermano dal rumano”. Los maglares Degaron a Europa a finales det siglo IX, atravexando tos Cérpatos por 1a reglén de Poculzia, y-4e es tabtecleron en ia Panonia de los Huncs, conocida con el nombre de -partos de los romanos”. interés or 1a Eurora,ccldental com eu cultura, y riquesay gual que por Ja antigua Roma, eercia una enorme ‘atraccion para estos barbaros que vivian de malar det rabo de los pueblos wecinos, a fos que aldearon eantinuamente Ihaita que ta eietoria definittea del emperador aleman Ofto I el Grande del afo 985, en la localldad de Lech, puso punto Anat deus incurstones al centro, osate y aur do Europa, Despues de ta. derrota, sus ansias guerreras Yes empusaron hacia ete del eontinente, ex decir, hacia el teritora detmtiado porta Tisza Cantiguo Tels romano) v for Cdrpatos (la Tran: ‘ean a. Za encontraron y xometieron por la fuersa ton Ben cuajados y florectentes printpados rumanos de Ge, Giod y Menomorat (Mono ‘Los tetimonlioe que slenen 0 apoyar ertas afirmaciones won eidentes: 1a percteencla a To targo de cast dos milentos, 4 pesar de lon peuares, del Idioma Iatino en toda eu complelldad: 80 por 100 del vocabulario rumano tiene ralcesIatias, {a"ectructura, gramatical es isentica (el remano ex tl unico isioma romdnico que conserea todavia fa feclinacion), rem: tas y mumeras exprsionesy gos se conserean ¥ oioen, Im onomaslca romana sigue vonando, cn cariNovo homenafe or tos en permitid revistire-to largy-de unos muy lorgos dtecin aa. de los fipeor, de toe yusod ye os sovieticos, Tambien hertdaron de'Tos dacias tos trajes [poputaren, tal y €oma lo confirman Tor boforrlieves de la columna Frajana, Negarlo ex stmplemente mala fe. A conttnunelin reproducimos dot textos excritos en el siglo pasado por dox franceses amigos de tos hiingcros. et cone A. Geran, yerna del conde de Telekty Bdvunrd Sayous, proferor de htoria del lcco Carlomagno de Porte ‘Ande Gerando,inettade por su svagro w visitar Transtieonte, rorprendide por la tatintdnd que desenbri6 en Tos vate ‘enon ¥ por a semelonza de antmo y mentoldad con el frances, txcribe en el Word “La. Transwanta. y tus Rabitantes” Ampreso en Paris en @i afo 1845, en el que cuenta las impresiones de su viaje: Los valacos som ol mds ontlguo pueblo de Transtivanta. Flos habltaban el pals y estaban organisados en principa- ‘4 dominacion wabre Ta antigua Dactar (p" 309) . “Be dic comprender como Tos as tan tnorrables, Lentendo en eventa que se ocuparon mai de explotar iar riguccus Wel pole aerate {Gur de consraty monumentos, com ta hictevon en tas derds provinclas romans” (p16) “En in antigea Dacia x2 encuentran Nay vertigin de la dominacten romana, tmpovble de encontrar en os pales que fasrom: Colas prefer Si Yi feomia a ou emailed, sno Tambien tx cas yeovmbres. mas gue Sante oho beds Pe Dios trade y Srrigadon ru terra, es vara y nunca tol) “Ademae nox resale aed eeprcas a. bia itl entre lon Range fu referencia parla Buropa olden td por ini yan os reread nacre cs dn ts fe e todas tas rac fos Nuatos tbl SEGNE LESS VENA Gy tor ce nico Nan sae de sacrseion v de sufrimientos te ha Jorlodo ot puedio ramono, vaitente yh hn ve eur ' ut patente et centineta de ta ‘Glencar ae fa ii Bento don mento entes Ss Towers % Mablaban Ton terrtorix’ de tax ‘pumana, Tor hingaros fesiclterom ta Leoria de Roeile ilentamtn pieeecar sentra i Fran em toda fu ial bn verdad Natick ido Pk oe napa ach a realanion det arose nifoncin males de ark Manono eaten, a al Brine Bihan Meme: ave fue et primero en reaitearta en el ano 1000, y la del Fev bal aaa rm ‘on ttungria'y la presion amenacante det TRAIANO POPESCU 1 LT rg Ul a Pasaare Sates, Leeety Nav orowmentaciin de gator, Roeser 4 poco conoincente ta emigration de Jos pie Ser ee eur a ete Gee cried in ce poe ninguna parte, han nacido de las Werras de sus antepasados, en tor mds remotos or 1018 tas rumanos de Transileania —al désplomarse el imperio Habsbirgico— plateron ta incorporacion pie tantor anos desde tos dias det Tratado de Trianon, inde ist a gn eNom eu a ‘tee mal oe Ld de eae, 7 una convivencia positina entre dos } t DAVAI CEAS. ISTORII ADEVARATE PENTRU UZUL AMERICANILOR re eee See Gene see botatin Valiy dia wi ge inte eine amis a Ser erat aye vera eal lit eae eae ieee Be nn cing wormed ace 23 Re ems ess ‘opinia publiek internationals. Eee RAIA ss cnet ot a eee ues aueen Se 8 at a eee Sees iap cates explica lipsa unicel sanetiunt care se Tate faye de gra- fa one eee Si ete hc org ote arena caer gens St piearisea serunaaiy publicate sub ‘in “Internati Herlad Tri- Poo Veneer rts Rat Foeeucn chatty : ee etree kite | ie 7" aia publieat tn larul “La, Monde: je 1970. © reproduce Integral, dat flind eh ne arath de Pamfil SEICARU ce vurburare.s produs in conduceren poliicd @ Gtatslor Unie, alsa “doctrina Sonnenfalde “0 'nouk versiune a raportuful contsGrersat_a unula aintee’colaboratoriaproplaf\ al dul Monty. Kissinget Gr Helmut Sonnented.a fost rheut public 2 Apee fl (rapertal) dlferA wensibil do scala care a ost revelat fe dail Evans gt Novak, Ia "Washington Post™ ain 20 Mar te) Sonnemtldeecomanda 9 epi permanent “Organica” inte U.HS.& 41 fille Buropel fe Eat spre (evita un raabot manial. Jn ‘noul comentar publicat de “Washington Post” ain 2-Aprle un sit eronicar l steces Rocenfeld explica cf di Soumenfeld infelegea gut gt simp pecs er ater anes tae Hare glacial, DupA al Rocenfeld care, dupa: eAt se bate, vat acces la dovtmentele originals ale eouaerual Slut Kiscnger, a {1 indicat in chip egal ch Statele Unite Ustule at Incurajez tendintele de astonomle care Sgt Tee afi aie repel Olena © veraune “Brees Scnneafeld ce sa publeat la Londra. prin screoaren de Sinformare. x” lars “Beonomist"; pare” eh colavoreas teats interpretare ‘Duph publcares artlofuia dlor Evans sl Novak, Depar tamehtal de Stat sl Casa AVQM an dexmingle cu enbrgle eh eT existalvrebatd-doctrina Sonnenfeld" Este: de {Septal replica dior vans qi Novak a ekror bun eredine Gate past la indolalt,aaiea'a forat 0 interprears p Unt {ext pentru a alerta-opinin publics gla dina prestgtull crCtarul de Stat Rissinge ‘Stephea Rosenfeld. sulaeul nodlul comentar publiat tn Washington Past” in 2 Aprile are o fash deo exteerh fravitate polite in care face’ aflemaj ef un guatlar cate “pe elt se pare are acces la-dovumentale originale 2 Seonaiitrl alt Bisingee at ft indicat tn chip egal ob Statsle Unite ar trevul sf Incuraiese tenditele de autonoe ‘nie care ial tac drum in {Arle Buropel Orietale™ Nu ne Dutem imogina cl dl Klshnger a Tost incantat We weeasth itmoQie remit eX punk tn eardh, Rusia’ Sovietich tah fe aceasta nouk pallet. Statelor Unite, enh sh pre ateasch inane Pactaful ‘de ‘Vargovia tendini neted Gate Rusil Sovietice: “SA te fereneck Dumneset Ge seul pritenilon, de. Gugmanl ma api eu, epune un prover Frnanese ar pentra a Monurt acest Inckient provecat de consis rul peniru atucerile seville, ales de Secretaral Departs: ‘entulu de Stat, este abselit neceate sk tam orn ‘ancl de som asallate a Statelor Pactalll Ge Vargovi in low sm pubileat tn Bditure "Lite Brown and’ Gam: pany” din Bot, iuernres Iu Walter Lippman, comen- TAR aimee de are prety conigent a Pre intel Franti Delano Roovevelt: San AUanUe Mota Book". smprimandase inv acelas mp a 9 tere tn lima’ traneerh tot in Statele Unite sw tial “Bus. Je terre dea Buata Unis” Walter Lippmann 1 publicat aceae Gfternre Imediat duph Cooterimya de la Merah, Bats pottu s desprindem clteva puncte din aceagth Toerke fe care mutes “Scopurle de rAsbol ale Statelor Unite a cum Te coaeepen Hootevelt Ta caitota Vt Tluat cia non de peut ne-ehiga reproduce un mle fragment SCoa ferabllk a Demtsteruld. neetruo-cenatute AuAaRtea [ees eto 0 intindere de apt destal de red dnc 9 SSinptrim cy vattle spay ale Paciicuul. New treba Stupaniren Atiritcufui pentru atings pe allah nostra Ninfonfetant gmat ltd uate di water fis Ruse! a teeeot prin Auante, fn corso une HAL Perioade, dupa cAdera, Birmaniel pana Ia tinsle anual ous eer raul mult mnteriateimis iy China, m tre ah traverse AUaneul. Aces! ocean este Wt4al"o mare fh; terloard tn satel atratege de securtate, are’ ete fos” Ne inteebame ned dat cu ipatalafen Mail Hee Amol Aa estat ale imate Inkerioath a eaten Stat eGo at 1g NL Unite nr i Tuer aeln de securtate amerieanay~ 1 ‘or Roneerrlt Ih 7 it in amined sel sea te ‘at find eX de tAria milltarh americand at Atdncl sa tisat Comanitates AUantied trea 1h apar- Nat tovafarh de Statere Unite, Maren Britani, Frants, ab Sal Argentina, Aral: Be Bol, i Canada. Chife Colombia, Carta Wes, Cubs. Dane- Beuatar Guatemala, Halt, Honduras, Ilana, Ube Mex. Niearacua, Novverta, Zeeland Baivaior venus lia Tippenann precten*Vor trebul Iniuye in mod eral a Reuatmente neutra. Hala, tard forte Inamich. Gre- Gin. nathune eminsmente: maring, qi Elveti, traditional ‘nevtfa ‘Toate aceste najianl sunt Ieeate bn mod vital Co- ‘unreiyt aulanctru Baits, tine mete ae State, mist far importante. care nu apariinsistemulul atlantic de Securlate, De exempta. Cehoaovecia, Polon}a. Finland Fomdnta, Bujsaria, Yugoslavia, Ungatia, Austin Legit Fle'atrategice cae ale ncestor State nu sunt cu putelle Martie stinallee, el cu poteren,continentald: ual ‘Guace.surprinds ‘ewe’ ck Walter Lippmann atta 15 sctasts ‘enumerare wostta Fepoblielie baltice: {athuania Eetonin gr Caton, eare-in Ibis continua sh albt Tega fecancectite In Washington. Este de presupas nemen: Glonares lor ern un sere af Tul Ronsevelt 41 Btalin, In boca ie care Lippman setla“Scopurile de raibot ale Statetor ‘Unite Acurm poarta renervath celor trel Tepubiel demecrate este Huth, fue parts ain Uniunen Sovied ‘a year cum presinta situatin teestor Suate in orbita Risle) sovetioe Dl Lippmann nes limurit in Europe Griental,aifeuitaiepelcholoeice n unel asemenea echim: bart palftice sunt evident: mult mal mart Dar na este hime’ mal sigur’ In afaceriomenegt, deeat impontbita- ten pentru unicie State nie Baropel orientale de ngt reck- Dats Independenta sl de a o menfine dupi risbol printro Bolluch tn intregie Betimathy care conaatl noe rede in eehilbrul european. Cell au Tecunceent “ncert ‘devin, semnand un tratat co Unlunes Sovietiek Bolg filmu dovedierefushnd eh declare rhabo! Rustel Bovetee heh nunt sigur e& recuncasch aceat adevar pina In urmi Grieat-ear pares de ereu Finianderior #1 Polonesdor el fecunoased fm chip egal ex independents Tor ni poste £ Secreasime pe spruival tulltar'al Anitel 4 at Statelor Unita, Independenta. lor iy. poste sh se_searime echt Deo polled de bunk vecindtabs prin care ef pot ail eal: ene Independenta Tor pi Rusia propria. el securtste i entrs putes Tamil, vor ajunge rk tratased de scar “Atuncl cand nol ne deciarim gampionit drepturtlor mi- cilor natlunt —'precieeass neted Lippmann — treble ed ‘reptutior p ald ln obligallie care implica polities de band veeinatate, Hu rem fae oar malt cave enc je micilor natlunt ew in 0 polities extern “independenta™, adicd a nel iibere manipularl a ech rafal Intre marile puterl © asemenes palticl, era post. blla'tn iimivele micel Burope din see. XVIII gl 1%. i {64 toate aceaten, trebule ad amintim e& chiar atuncl acea 1 polltich's' das In imparjirea Pelontes. In secolul nostru, michie State sunt prea mici In raport eu cele mar, pent putes rao alt politic deca asela a bunel Feeinae eRe aerate erp abligatori! a micilor State, Ce departe este areasth teorie Rega ei acinar ieee et ‘Daftuni de Ia 1815 cand Congresui de ia Viena Inmormanta beleea pus nie a an cai Pees ne eee satiate aot Seen sei ce te seem feat gate Siamese svat Sin ‘mul r La at tea eee ei aia bil a ot nt cna) Aa mae ca eh infeleagh situatia de azi a Btatelor Unite ‘mare for{A militara gh cel mal mare poten{lal Tredusa la ce? SK dea avertiamente Ruste) Sovle- dpaie ae ine gl Cubel care it di, orllor politice sAvarsite de Roose- alta lemon Lorauiu! Moran, ‘medicul personal al to} Chur Februnrie 1045 iL ind la controversele tr doetet nent ne indh coal besos &t repre hes eAror soartt fusede fixat Ja ‘Teheran, o sem! vasalitate ath de Rusia — Th aceasta, revenea politica de bunt ve- Cinttate te Te era obligatorie tn conceptia Tul Rocseveltp ‘Sk admitem ca, de bunk eredin{t, consilerul lot Kissinger fe eandea a4 preying anumite feielunt intre tartle Paste or de Varyovla 91 Rusla Soret, pentru a asigura Dunete Faporturl dar edm @-aratat Lippmann, tolut a fost that ly Tuheran af nicl Un Stat din orbita Rustet Sovietice nu gar ‘mal Micumeta a creeze dificulta{t In raporturite cu Kerem nul gilind ce rise Inseamna ocuparea teritoriuiul de mata sovletleh. In aceasth privintl, guvernul. soviele ‘rare nlel'o preocupare. inaeamon cd ueesto na\iunl we ‘or resemna Tao tern rasalltate, 18 o flurorie indepen enqa? cana Rusts agita pretutindent tn cuprinsul Atrce ftreptul ta autodeterminare chiar a teburice, In. numele Tuplel eaten Imperlallsmulul Albitor, nu tnseamnd eh ea MUL ed are-G grava $1 amenin{atoare problema a nations ta(tior? Domnit din. Kremlin. cunose prea bine punctele nevralpice ale vaatulol Tor imperil ql In primul rand toc- mal aeeastAproblemh pe care xremlinologit- american, fxper{t ervait ca st cohsilieal Sonnenfeld o ignork int Europa liberh constenta do Inferforitatea el milltard In omtrast eu pdtenifaful et economic, evita 0 dlecute Daca Rusia Sovletied evith gi va continua si evite un is- tol eare nu poate fi un ribo! local et va event felgerdtor Xn rasbol planetar, se datoreste siguran(et pe care o are {hun rhabol ar provoes 0 enerald Insurec{te © natlonalith- (Wor, care chiar dupa statlsticie ofelaie sovtetice, repee- Zintd 49% din populatfa. maretul tmpertu Condaedtorit Ruislel sovletice nu sunt nicl aventurierl si in chip egal ‘lel figurant al problemelor internationale. BI nw tmpeo- Vizeaza cl studiazh Madelung conditille in eare pot face 0 migeare {ah sh afbh rise. Lovitura in. Angola este ‘un ‘Gxemplu de operatie de maximum de beneticiy gt rsinimut fise. Sau ageeat. In citadela. securitayl Statelor Unite, Atlanticul mi mat eate 0 mare americanA. I este numai Inceputul unei vaste operatit stratogice, FAX sh Til protet, pout antlepa actiunt subversive 1h Ameriea Tati, Rie Peale alepaitta cians sr vualy een tte uc ee ta Ge Sie peaue sear naa sacra a Bee camea geceetiens Mines ates eth aaah teranaeie an gre ek a ht es Socata ae naa eatin one Bia Sati eno ore en ara iti ac fain as eal Ire Rusla Govletich Welle Buropel de Ret Baek since? fe at an ean near ete cusypa att any faced maar dh farath nh eee ig Ss SS ge pt aia 2 NA ee a Bee td ttt yn Kode at 5 Slt ak te, ea EN er aah ane fea Boer pei iat nt ir iy ek te fi aera eG i at Feat Reta een ar at sft A tint Reproducem dup textul aparut in Le Monde: ee Shes Sis Mea fu mp carriers uaa ptt il dt a wa iin ea aot Suncare pinde de raporturit a 2 ‘i hate e fn ea rie that Inbertant Aa eh fen et'™duph nota constitu Fe EE ‘duraplle, gato cel Jn toata getuallta: BP, Statul nosteu gl eo {hfentt Tol au datorif nu nual eAtre patria Yor people, dar Qo ayemenea — fapt neausit pind th pregent— feo Yark veeih: obileatia de-amcfie. Arteoful tnerimI- nat aln Gonstituiie depateste cada pote at Stata a ‘tinge chestiunt mal delicate: cangtinta gl sentimentele Gouifenior A creln condi care ar permite a den un ong real acestel amic{t In vigoare, pare cw att mal ure Genta Numal atunel eetateanul R. PP. Vu putea tn sume fal eau gl in congtinja sa $4 Tealizete ch ‘nu trhdeach logue propeie: tut |arl- Trevute entra aceasta ellminat ain conbimit ein forma raparfurion woutre cu Sovietich tot fe frineaih desvoltares for ¢l sap temel Jor, Tara gl sister si Vor ramane tnfirme. daca pro fresulul economic nu | se Jinpreuna progresul viet pir ie culate nie prefect nites t pouch as. pra pradlemelor Statulol Aceat dorseniu al viet Intertoare Baril ge tabegte de Un obstacol fundamental: eenmura. © fatie eronat& gl de nethteles de ce poate sk diuneze Stata Tul §1 sh ameninje soclallamul a Mmehis retleetmil Inte Tectuate un mare numar de chestiunt al domenit ale real Aull goelale. Cenzura Impune {aril noastre sa se amestece In'toate: th informajte. Jurnalismul. ereatia artaties, pink sl lucrarite kavanlor edrora le tate contaetul cu extertora) Gonsecintere sunt desastroase qi se exprim§ prin declinul Stingelor umane, Soclolopin 4Aril noastre care, sunt elnct- Spresece ant de chnd manifests simptome de via\a thtere sine qa avut focul ef in lume, a Tost tiopinsA Ta 6 Vanes. deala Total. chiar in domeniile cele mal. abstracte ale iMtororie, cenmura vegheaza en tot ce se serie, eh rAminh Jn caarele manuatelor ofteile Tn afarh de offelul cenauril gf cenzora Internd trpusk castjor de edlurl, rate de asemenea representantul Unt ‘il Sovletice in Polonls, Investit cu fein de eenzcr su prem, a cArul sarcink principall este 6A vegheze agupra PUFA Ideologtee a (Arll amice, care deattfel nu face Bic un mister in celace priveyte inlsfunen xa, care merge And In amestecul direct fn domeniul publte. Rte sub Dre- Hiunea xh ca ea {ntersica editare de clr, ca at confisce clrile dela tditate care au sipat ochllor vegheterl at pro brillor nogtrl censor, se uprima fraze san capitote tntreg) tn Iueranle lstorice privind cAteodath epoe| Indepirtate st 11 special raporturife ruso-palonese, ca’ st edd. autoritAtite Zovietlce sar fine solldare cu politica tartlor, Alel se expr. Pa cel mat lar dierenfa' Inte tore oases trad fille respective, care au format cong\tinga gl reactile emo- {ive ale popoarclor noastre, Rusia na cunoscut decat rie Xerea despatied 1 de cenzurh Ih acest eens. Chlar abusu- File cenuril In perloada de asanaee, ttre cele douk riz Fonte, care revolta toalA socletatea, erau un Joe de copil In raport eu cenura fWeutd pe tradifia farktd. ©. aseme- nea purine de mani pe informatie, asemencn subJuare 2 tandiri nu Snsearona In Polonts, deett un Tueru: pre sidmea Uni ocupant str. Orice Incercare de a tmpune aril noastre:aattel “de meted, ce Ya bl toldeauna de feturut instinct a1 Mntregel na(funl, Clauza amendatd a Gonstituyiel Iegalizeazt o stare ae amelie tr raporturle Internationale st pronunta o form de. dependenya. ariae Mand dintre loritura cuvintele de ordine precedente. amu pra suveranita{l” conchide: BlenkovoK “Poporul poloney eate sufictent de congtient de posta puternich aU, RS, 3 gnu viseazh o egalltate verftabik Bate de mast curent tn raporturileinternajfonale de a ni prociama in acte legate dependenta unel tArl mal Tolct Fiji de o supra putere, Areat un obicel este vlelat prin articatut impus Constitiel noastre Remarcele noastre nu visearh deci all crete bare du- ‘eablle pentru’o prietente §1 0 eolaborare intre Potonta st J. RB. 8, do A elimina.sl evita In viltor celace poate deteriora gi yatama raporturlle noastre, Tirile gocialiste Tesit din pericada Juvenild a erorilor gi tncerekrtior #1 ‘Au Intrat In fhza fh care Lrebulesc gualte formele ral apro- ate valorilor olaborate, Trebulese deasemerca Kate gt forme mal adecvate raporturllor mutuale. Puteréa militar SL economict 4 Ruste! Sovlelice sunt un tray puternic. al Eampulul socialist. Ar fl de rogretat ca forta.s& the unica TeRAturh care unegte (Arile soelaliste™, Inchete fostul mi nisteu_ Bienkovs. E vorba de Un comuntst convins care doreste sincer sk niu ge Uliragieze ceiace Ta nallunea polonezs exte 0 Turd prea necentaata: mindria, Intreaga Istorle a Polonl eu siceeslunea atator insurectil romantice, jTustrath ferolame care te cutremura prin absurdele sacrifiell ale Tiandelet nallonale ofeneate. Nu misurau putered adver Saruiul care Impanea praden{s, finde excludea. postblt: Aaten Tie 41 A UNUL succes parjial; se DAtenu acceptand 6X {He nimicitl, dar onoarea era SAIVALA. Prezen|s pe teritoriul Pojonttl a 20 de aivizil sovietlce, (mpune fra TndotAla rudenta dar no prugenta cdr, accept toate Uli {ele Hale ‘eroare aA ee creadle& spirit Ineureeton Cate epulzat 1a nattunea polonesA, Inelinim sh eredem aren deavoltare ® forjl armate a Ruslel Sovtettee 1 alterat cel spirit de calmi evaluare a situstifor eare aa ferit-o totdeauna de aventuri Is eapitar Sunt Inexistente, chiar c@id ob{it vietorla. Nu (Arile Pace ‘Uulul de Ia Varyovia ar contribul Ia acel ‘neprevi aut menit si desitnjute al trees rAzbot mondial, et acess {facese nesocotte ea artical! tmpas Gonstitatiel polopees Chiar tonul ecrisorit fostulul ministra eamun'st tn uldit guvern preridat de Gomulka, ca si argumentarea dial Blenkovael pol servi ca model de crities. ath spuno, cond- tructivi. Amn reprodus aceastl serioare ca ak punem In Jumint absurdul conteoversel in jurul aga aiset "doetrin Sonnentela™ Cand a Wbuentt 1847 revalutia de a Cracovia, Karl Marx il dcorda valoarea unl exempt glories pentra toad Buropa, ‘penuruck ea se {dentitien co causa navonald & democrat f elberaritelasclor oprimate, Socotes ck pene ‘rua te elibera Polonia. va trebul sh cadh Prusla sh Aux tein Si'mal ales de a tmpinge Rusia dincolo de NUtru gl de Dvina. Pentru Kart Marx. Polonia sparen. th ureal istorie el ea @ natinne pMiot sk th acelay timp ex un 21d de-aparare milenaed a elvilzael oeeldentale. Cand Rusia Snu'exista The& In sensul modern al cuvkntutul” 49 eco: tele at XVI 31 al XVEL “Poloata era tied tn Skat paternie™, Dack imparuirea Polonie\ In 1712, 1709 91 4708 a Fedus-e Ta 'servitudine, nu La nimleit persanallvatea et aterieh Nel cangtinjs Un{afi et naQonale. Refaeuth iy 4010, th ura de 20 de ant gla dat Tmasura Vabiltatt et ca Stak Abia reinsiath & pYimit_atacul Rustel Bolgevice ql a feet Uetortoash sin ‘Aramatlen Incereare. Soars el a ot pee Seilultd cind £4 produs ameninidtoarea surprgh: actu HillerStalin. Anglia s' grAbIt a dea warantia eh, cum a Sat of Romaniel, o garantie Hurodtetindca th 1090 Marea Britanie ni era preentith pentru risbol nu avea 0 arma. Puen sa ntimideze pe Hier. Qi Stalln. IntovArdgi ak part Polonia? Luptand pe douk frontur, Polonia a fost SIararnath, dae a continuat s& ormeze Untialt de Tuphl ql ‘Sse bats th cadrul armatel engleze pe such In ace gh pe mare, Finalit? AMemorile generalulul. Anders care redau onverbirea cl. Churchill. care, impulsle Ja evocarea sacri fiehior Potoniet 1 resullatele prime, © primit-ruspunsul Geo brutaitate ‘neagteptath vacua aver tial, ul Sk vi levretragey pe ie. voastre’, Polonia fusese sacri ath de Roouevelt pentru a eapla prietenta “unchtulat Joe fadies Stalin. La Teheran, In. Decembrie 143, Anglia nil ‘mal conta pentru Roosevelt. Th 1042 timpal Ueel ine, THA August wa slot obliga st aminteasea tu Stalin, solace ullase {oatul allak al Tul Hiller: ~chnd German Sideetarat ehebol, eu ham corsultat pe nimenk dar am {cus discursui med Ia radio" Tndrepiatie ern sd. amine teasci Tol Stalin, nu mal putin & fost greyaln Tul fatalh. dea declara Rusia Sovieich visleana compiice a Tu Hier th desiinfutrea ceiul de ni dotiea rhsbot mondial “ultima Wetman nastamulu( Theerca ai determine 0 reastle de eeumogtin{i din partea Ruslel Sovletiee cand, acurn wa esmmetiit toll camenit de raapundere ch niet mhcar sem- favura in fowl Un tratat ni are prea mare valoare pen teu Kremiin, Wate Inieadeyar wloitor ce resitente au fost Tiuntte celor do protayonigt al desastrulut Ruropel, Chur bill sl Roosevelt, care AW dat Victoria totald Ruse 80- Viele. ‘Dupa prabusicea Frantel ql aparijia Germanilor ip Cau cat, Tureia ramasest, cm era Tress, ta nehotarire, Penten screslath umel eventuaie tnvadi, armata a fost mobllata {h‘permanenta, ta Caro, My Tanuarie 1043, Churchill 38 Intdinie cu pregedintele Tureiel, eare era tosofie de primut rhinttu al de miniatrul de eatirne, la care se ndaogn Dros ena cOMAndANRUIUL Rrmatel turee. Veolu eh obtlnk det area de ribo! a Turclet contra Germaniel, dar represen fant Turcte ayeau o fpareptatiea team de Rusl precum STuelce poate sh survinh eho va vent pacea. Murcia area experianta de mal multe Tn ‘ce priveste Ruta. Prudenta era obllgatore ai TReprodue Sin memorile Lordulul Moran, data Ianunrie 1088" "Primo! rafnistra ture a spus fil Charedill CA Rusa Va Ci prea. puternieh ea Tureha ve renul sh Tact dovodh de prudent, Primutministra at Anpllei a replat ch aceasta va fl afaceres nel fal cena de veatn Rua ak ton Atlunel Tuteul sa jeluit, et compl pe fugly ee nto Bn Fen Bemba heh felnkel in eompartimentul fal SM andeam eh ‘sae de agemenca stuck este fealk pentru Tost ‘Treat a tHeut a4 ke ingelengh clar ch ek ‘Scupaye rusk a Dardantislor ¢) nu de tin fermah, Dar nich Wintten, ith ambasaderti, ma Aileebuph 88 uo ant, care om-pollie englen care Sullte american, Mal crede tn organiza internaiton Bhemata aA. (ink In fry, obilghnd a stea ae array Site Najtnie Unity fmt cumpana Rasiel Sovietlee ta ‘Nixon, care a ileanit-tntearea en r Rtuslei Sovietiee ormosel. a Tehran xa doen facarn ee . are ey iat Sagem tet i ka cate ace ae at eta i Gale Churebil, «1 au mal multd tneredere in el, decat In Bilin Pte rice cas, oriare a ‘mergem la Teheran {Ark sa avem un File Tal Moran, notatia datath 29 Noembric 1043), Incere afin eave era elemental determnat al acestel aberante ‘helimitate in Rusia Bovletled, a 10 Roosevelt. [nel #4 cred cA a fost redat de Waiter Lippmann tn SGcopurile de rarbol ale Statelor Unite", carte serish dup ‘Teherdn. “In viltorul previzibil, st aceasta este tot ce Gamenll de Stat au de tratat, un risbol direct Intre Rusla A StateUnite, exte tot aga de imposibil ea o bitale tntre Gin elefant $10 balena”, Aceasta Imagine I xa pirat marelut qustar cf redainjelepetunea celet mal realiste politic! i Geoarece revine: “Nu exist confilct de interese esentiale, Serbs’. Acsasatltudine formals. pri, tmagine de gazetaral caves ‘cel mal pretuit de Roosevelt. este de rus Scopurie de ris! ale Stator Une” ah Bourat tmedat dupa confeinga de la Teheran, red Cu TBeltac tee rund preesinaat Stataar Unite ielrebrcare 18H Muse fou adeeen”cumpllicle or Badin cing rele neindorate ie pulberd ark aurafe raid pales amerieam lspgeate, amar hie Pec fourth in eared peas ie Maser Sovletce, Sep ate’ SStenqunte marin soviet fetara pe tats faite lomii~ In faa ert @ fama stortoare (redomon- Te asia ete a amenimatonrereallate care da dure Se cap acrioe mlitancapan Ge fa Pentagon ‘Cum va Batata elefantal as Tnoate 928 tiene balena? Miracofl tte saple, Timp ‘de douse ge ant conserativn cine a fet comndantal marine sovietice ge aceag Sp ice ‘Sinatra a) apurant UniunilSoveice? Boge! port Flora’ fle na ge deeate publ ex intr, pala: Teka ator femrate bers ate wn areret Stat Bech lave rie inser ete'un act Ge inal tradare f Gatoet gi sanc{ionat cn atare sAlearrea antral Gofchto sa fort few dup eombinat de eal sx ecomste i roneden eu, promoyaren nut a commtanrente, 46 rrp deatenat cel mal capella iy a ak ads cha sth een ie oe ante ara Garena Stereos pees a Dah Die a pelle aes ee fark foot arectarmete Aug Heparin et Dor putericr inpeicins oe eae ore ui ial a peach ots Genet ttre nlc roster devel Se ae a ao a arise tric Se ma Sea ac snbuiites tnpetur ea See ea aera a Ane! ene auto i ae ee nar sunt Papel ck copoly A eee ae oo cn oct saan any fee ee ot a eentiad alia ae tpaatens, a Pur pinball idcologi: Dar acoust contin ee aE at ott foarte mate in Wed SAU rte wages ce tu we Sen in OU Seal rato oat i rite Seatac de unlit we Mel eorcuce SP eatee ges castes HO prseale See a Teas a neva de panes de eae SU ea iron ete eee Beers cen vote we tamlene cori iste Cee eee cabs, tn Cosa, in Guiness Fen ies ih Sores a tome th Goer a PoE eee Ree chou anol de noc Heater uachar Bitte tcpoarts roa ete eT ieee tania Mastice Daal = ree See cantor b ancora a Fer ous fe ve Rae aU are g yents arco Fee eee de racked thik wd focssach ara Bin dueay tl Untatura uorsala one to's er See artis fees ts Uncen Neaard wn glee Pear ett ente sactaetcase ae 36 o 40 S00) cE grr aia page eee egg, fiidoe threes red retin cal ee pine te eg aed sel arantsane posterity principle neo Baal ar Morteea ce Gpun Dar Hie sore sea HEL aatGRP RT pices tipeant Seve «coe Bett atta waieiss a Woock a2 teres Wee fa Heder VA URMA — Reproduce eu outorzate cutoratul din Weare “Deiat Tachees, pudlicata in Editura Ernst Vogel, dit aanchen, ORA ULTIME! PLECARI de NICOLAE NOVAC Blestem $4 venin e grantja cet desparfea de satu'n care s'au ndscut de fara’n care au crescut tn timp ce Pleasso Pleta un hidos porumbel at pact Ton Roménu murea in stirma ghimpata de pe granita blestemata nevizut st nestlut de nime in ajara de grantcerut eu inima de cine care'st intorsese spatele 80 nwst vada murind Sratete,.. TRANSILVANIA ROMANEASCA I UNGARIA “TOLERANTA” ACA ar {eh ne rerumin aun singur Joe de cuvinte, adieh dack se di acelag sens cuvintelor “tolerant” si “tolerat tunel Ungaria a fort o farm foarte “to! Teranta”, Cacl natitnea romAnk (valahi eum spin el) gl religille el, au Yost "to- lerate “in tot cursul jstoriel sale, poporal maghlar sa caracterlzat prin toleranta | a fait de striinl, Dacd ar ft fost allel, | fl nar fl permis maselor de stealnt cars P fugeau In fafa invazlel turcestl sau ti tUragtl, st se refugieze Ja el, Elimu ie-ar {1 primit cu gene roaltate, gl nu lear {1 Isat si-al cultive propria tor lvl Zatte natlonald. Dacd natla unard rf} oprimat nations: iithtile, acestea nu si-ar fi putut pistra in cursnl secolelor Himba ji caracterlsticle lor rasiale, Nu s'ar gis! Inc& ae UsL, im Imptojurimile Budapestel, sate slovace, svabe si shrbe, Jar colonigtil frances emfgraji acum douk secole, ar fi deven{t unguri” (Justice pour la Honerle", p, 44) ‘In Ungaria dinaintea rizbolulul, credinclosit Blserictiot greco-orfentali 1 greco-catollcd aveau drepiul de a se Organiza. In. Biserica shrboascR, Biserie& romubneascd $1 Biterlca ruteand. Aceate Blgerlel se bucurau de o autonomic completa gi 3n virtutea acestela conducean dup bunul Jor plac geollle de tot fell ce avean, transformandu-le_ tn Giadele ale sentimentulul naflonal separatist” (Justice pour la Hongrie’, 44), “Adevarul este’ e& Unearia dinatntea rixbofului, const derata din punctul de vedere a1 najlonalltajtior, era una in arile cele mal tolerante ale Buropel” ("Justice pour 1a Hongrle’, p, 8) ‘Vorn isa 1a 9 parte chestionea satelor sarbe gl slovace ‘aun Imprejurimile Budapestel, acesta find nu un segument ape ratonre, et dendreptul’neserios. Vor rhspunde Ta ‘eolelalt, “In Transilvanta flecare naffene (sublinieres 6 a autos rujul), are teritoriul ssi; eeare natiune {igureass pe comptul au propel in Diet care reprezinth celace: a fost denumit Trinitatea transiivan’, Unguril sunt primi) el au cucerit pamantul 1m secolul al 10-1ea, Dupa ei vin Seeull, fractlune & poporulut maghiar, eare fl ocupa cu mult Jnaintea Lor. Insfargit sosesc Sagi, admisi in calitate de colonigtt In secolul al I2lea, Aceste trel nafiunt a administrajla lor distinct, drepturile lor, pricitegive lor parte, Sub aceste tre “najiuni” unite, se aflk Valahll, Jogtlt stdpant at pamantulut, st cet mai numerost Tocultor, care ny au pomant $1 sunt risipilt pe foatd suprafata tari La Transylvante et ses habltants”, 1. p. 8152), Decl loeultorll cel mal numerogl, Valahti, fost stapant al_pAmantulul, nu au pimant, nu aw privilegit, gl nici miear drepturl Si aceasta Trinitate a Wunt flint prin actal Inchelat 1a ‘Cpalna tn sua do 16 Septembrie 1487, act ce prevedea 0 Sunline friteaseh”, tlecare parte obligindirse sk ajute {irk Intarsiere pe celelalte, Impotriva dugmaniior, Filndek ‘eran Ceol prt, 18 28 sUnfo ¢rlum natlonum ‘Acette trel natluni priviieetate areau deputati tn Diets, ‘eran fune{lonil, craw conducatorl de oaste, areau toath ‘dministrajia ta mana lot. Fi formau majoritatea locul orllor oragelor §1 thrgurtior, el aveau totul; pentru Valaht, “toga Sttpanitert si pamAotatul, raminea testul,adlek ‘Din caura certurllor tntre urmagil reget Gtetan 1, Gitunderee Ueramtor tn Translivani a, ct, tent me destal de Innes «lau rAmas 1% celace sau numit =Por{ile ‘Transilvaniel™, unde au constrult MntArituel din trunthlurl de arborl, aga cum neo spun eronicarit Jatfol ‘UngurL din secolele XM XTIT gl XIV. A instain{t au stablit institipite timputul, adiek ‘cele feudale, Brau patru tipurl de asemenca sstitutil, ~ Comunitatie aateytl. Aceasta era o form de supra. ‘veQutre “a Institutilior eAsite de Uncut Ia. popuiaa Tuochtonl, ql eare nu erau deett o desvoltare & Ta ae reat te dara ca ise ah bg Temiunile de frontiers, region numite “Pari” Hafeg, evertn, Oag, Mararmures). Ele aveau fi ees iva gt Coament DAtrante care continua #8 Judées $1 ait distribuse Yoturlle de pAmiant prin sragere 1a earth, duph “Jus valachtcum™, de N. S. GOVORA Demenilie regale, provenite din eucerire gl Jeemi 2 comunitapilor si testi, ies ves Domentiie nobiliare. ~ Domenie Bluerelh, ale Blgertel alclce fret, eBrora trebula si pliteasc& dijma $1 “schismaticil”, re 4. hote du tine tpn proveeat din aarurie eeate eauveran ta din uburpaten pamsnturlor aparinand Coniuntsllor site Locftorit acest cemuniti si Saata ca plerderes pamanturlor ig plerden fl Ibertateas dlevenind ferb in secolele gl Xit au constitu fntinse demenil Janice gi bisericesti. Incepfind cu secolul al Xifties, noi ‘se bucurat de fmportante ‘privilell, ex immunttaa Macao, judsedtorest gh ndminitratre, Decl fran igh plerd Inest,‘odath cu pamantante, livertatéa, ‘Gevenind gerbt" Dar eine ersa-acea (iran ero? inionigratia. de uph al dolleaTisbot mandi Sra in spine “marvistienfnist", wea 24 ne conngs ed fcegtl Miranheraurungurl @ Toman! fark deosebie. cd erst Geopatrva. de aguprft @& mobil c&eran unit in Tupta comunk contra ncestors cd nun xistat a specialk <"fominilor de eatre Ungurl Este o toot total fais Tn Drimul rind exlsta © majortate romaneasca, 0 maforiate Sbvolutd, Aol Yencau Sagi, Stull qi Grabil care eau tin reeim special. privitept speciale Apel ain minoritaten Singureasei se reerutay‘nobil, funeHlonatl,ostag, get Jor intram curdnt tot aparatul administrate. Mepeqa: for, equator, loctitorl ofagtlor, de tide se reerutau? fnalzeutgohprintre acegua i urn exitau gi “valant dar acceaul for erm diflel, ol eran tolerat, in. Uneara Stcleranii". tn orice cau extn q (rant”ungurl Dar sitaafia Jor era asemntoare ca valsilor? “Comit un abu intrebulntand expresia “tran” raghiar. ‘Numese Yranl waren! cari rise din aercultued, da po Sure adiminitratia it denumeste =penttomi eslace eke fotat aifest Un cuvant ae eXpteatic. Pumtnd mina pe Damanturi, Unguri au. roost pe-vechi Tovultort Asta Elsi: aceytin sunt emaneiatt gt iber), dar et Tormeaah brin execlenfa casa farineused cow obs (nd In cea fal mare parte compass din Ungut intr adevi, flecate icldat din armata cucertoare, 4 devenit nal es Urmate cucerirt Insel Oamentt din anumite tour sau supus fn apecial rege. qa primit plmanturl. Us ohfecare ‘umbr: de ceabolnte stan plerdot noble din aula anor Dedepce infamante. Barc) mare parte diate cela au Fimax, Independent 9 nobil, cantinwind. sit cute pPamanurile’ Avesta Goblets Tastich #4 transmis eu fae {tate ee lntainese In {ark 0 moltime de toeutor, tab ‘tat de privleglat ca gl Femeie: Sunt el gcela cate se due Suniel, cAteodath ct miley tunel chnd ae contoneh Heat smut Ih ovum or arses, Goin Teprerentanior lors tia ranspivanie i tiranlor Faneul au oct neyo eh -ge unguriese ash Ubet lege {Siem ea Sk Fagen w tet Bowaan in Maramures, Onde © tolerant ‘Taraniice nu te ramanen dectt calea revoite. Cu cuit Tee ea eymat ta Uoe Sasso say ede Pe noi for saphni tn’ Oradea, Intry 1308 91236, dingre ‘pationala Romant ; ra ees wMckoge Uinafion gpersoaneor esl. snare fet ert vea ua Scan somites et eke eta @Maion “unqur A tomint™ UR” conta Ugur dar revtlg aceasta br oe ieee Gera Suet zeae a Ree a eh aaa tl A Seer eaimel Le tS ie ita ci a aie A pay yee Ege Recs A ea atatinntad ciate tens eer eae Ste regiunea Some gi se tntinde, a ae Hee Laer int nant RIGS Aaa a ce Be ee deat ci

S-ar putea să vă placă și