Sunteți pe pagina 1din 17
OCTOMBRIE - NOEMBRIE 1977 Carpaiii Depésito legal: M. 8.157-1958, ANUL XXII-Nr 7 Director: Aron Cotrus } REVISTA DE CULTURA ST ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu 24 WUNIB 1927 @ neamnului Dar printre ei, ca o lumind nestinsd $1 vesnicd, U trecut 50 de ani de cdind simfirea a devenit cuget si cugetul fapta! ‘0 jumdtate de veac prinsd'n cumpanirea omului intre a rdmdne ond nedospit sau a se ridica spre 2irile senine, lurinate de preceptele legionare. Rastimp vertil, plin de prd- dusiri $i indlfari, de framantari in desnddejde, de bucurii in infrangerea propriel nepu- finfe..‘Asta a fost dintru inceput doctrina comului nou»: aluat statornic in plamada spi- ritual @ neamului roménese pentru a Nenumdrafi au fost eroii $i martiri in istoria oropsitd a Valahilor. Din negura epocet lui Buerebista si Decebal si pand in epoca sumbra a comunismulut distrugdtor de suflete, numele celor ce s'au jertfit pentru aceeasi cauzd sfantd, stau marturie in Cartea de Aur I scoate din indotala $i a1 ridica in istorie. straluce numele Iti CORNELIU ZELEA CODREANU! Im mijloeul alator exemple de mare respect, se desprinde acest flu al Moldovei care a adlus cea mai sia- jornicd contributie intru salvarea sufletului romGnesc si pregdtirea zilei de maine a neamului, ‘Gandirea ui, croila pe temeliile nesdruncinate ale spiritualitdfit crestine si sprifinita pe virtufile suftetesti ale strdbunilor Traci, a frant in dowd isto piatra unei noi zidiri sociale si politice. Zidire smulst PATLAGELELE ROSII de Traiam POPESCU AND cimisile verai ale Legiunil Arhan- ghelul Mibail mArgalulau dealungul Plalurllor romAnesti, ridiednd moralul Glasel rAnesti gl al muncitorimli ex ploatate de ollgarhia partidelor polltt- fe si de ovrel, partidul comuut din Romania. era redus Ia cel cirea o mie de membril, pe care La avut, cind tra- Garea Tegel Mihal gl tancurile rusest! Lau deschis porte spre conducerea Tir Se poste leane dovedi ch intre 1927 gi 1944 perceptele doctrine! legionare ale Jul Cornelia Zelea Codreanu-CApt- {anul, au provocat un miracol In spa(iul romanesc pe Dunet de eontaminare de virusul comunistotd, adus de ‘slirgitul primulul rzbo!_ mondial Ungaris, Germania si nu mai vorbim de Rusia arista, erau prada convulsiunilor gi oribilelor crime puse In cale de marxism Romania cluta sh se strecoare. Campants fulgeritoare din Ungaria terminats cu victoria armatet fromine asupra hoardelot comuniste ale iui Bela Kun, lirmath de ocuparea Budapestel, au curatat aceasta fark de marxism, conslituind un Indemn in acest sens pentru Germania st nolle State, Cehosiovacia #1 Polonia, care Sliramase easement ultimele agresiuns ‘ale bolgevelior, ‘siipant pe destinele poporuly rus. devenith Mare”, In réalitate reintregith tn granitele finest ale Daciel, prin revenirea voluntara 1a (Urmeasd tn pag. 2 Ht 8) ria. Acum 50 de ani, in seara de 24 Iunie 1927, s'a pus ‘din apdsarea materiei, a egoismului sia urei. (Drmeaza In pag. 2.) LA REFONTE INTIME DE L'HOMME par Basile Rutaskol de la KALEONE INDIVIDU, par son propre métabollsme ‘payehique. West pas porte & In com- Prehension des situations qui deman- Gent te moindre sacrifice personnel. pour que Vharmonie générale solt, pré- Rervee, Cette harmonte, tellement In- Gispensable & son propre ¢panouisse- Tent. ne Tintéresse point, Be ne re veille un certain écho—négatif et purement personnel d'aiileurs — que Forsque son bien-étre ou son interét particulier se trouvent menacts. Alors, presque violent, Ml en fait cas, exigeant que “justice” Tul soft faite, que le ~sacrifice” soit. Imposé (aux autres), Comme ai ia'notion d'harmonie n'étalt pas Iobjet essen: tel de ln vie en société, mais te droit exclusit de sa noble nne, Gant Vaspeet schématisé de 1a mentalité qui régne dans Yespece humaine depuls des millénaires, Avec Tapparition Bee doctrines marxistes du XIXeme. siécle et le pourris: Sement —transformés en dogmes— ont fin par rendre Tindivida toralement réfractalre & Vappel de 1a morale, de {a comprehension, de Tetfort personnet, de Ia togfaue biéine Ses faite, Lidme humaine, depuls des décennies, Stfre les algnes dine délérloration nocive, @uns perver- (suite pag. 3 et 4) -1 Tegionare, omt ul si-a infeles Destinul neaumutui e strajuit yi teu. In strdfundurile Sub cillediul unui regim neuman -menirea si’n adénou! fiinfei tui au inceput sa a dita perspective, Chisr God fu acecotd clipe so nevdzute ale sufletului, flacdra aprinsd acum in 50 de ani de Cdpitan, palpdie ca o candeld de veghe. In milioane de inimi roménesti ea reava increderea tn brsleroa Romdnlel, aya cum odeloatly tn vremurl de prigoand, ol ea & pdstret dermie mii de legionari in! #1 mArefia celor de ani de existenja a Migcdrii Legionare! S’a pastrat in istorie 50, Tamas neclintita entre in precepte si'n atitudini. $i se pastreazd in clipd pentrucd e croita pe simfirca Astdzi, mai mult ca oricand, tofi cet ce-si tubesc neamul isi indreapta privi jearea nara. Omul cautld o iesire din Mierel podisumloeptoetia toe 0 iesire din miastina comunistd unde tau dus neprevederea politicenilor sl prostia gion. i i i Tegionard tt poate da aceasta certitudine. Vi ah ee timpul cand tofi se vor intoarce de Deaceea, cei 50 de ani ai Miscai adevd: % ai Irii Legionare nu sunt un bilant de incheiere, ci chezAyia unul ir rem si rele. Lupta legionard se inscrie in vesnicia neamulu, ‘sacri , ca un nestins . ‘zi, mai mult decdt o aducere aminte, e 6 chemare, un indemn clire’ cel Ge asteapld In chuda neparilor s ostraciedrit oficiale, istoria roméneascd i @ ultimilor 50 de ani sta ite firul nevieut al ezistenjei legionare. Tar viitorul, consecin{d fireascd, se va implint PRINS. SUB IN. DRUMAREA acestei miscari nafionaliste. 0 wear fet cared sor tnielege menrea 4! | se oor apropla cu Inidcdrare incredere ACUM clnd, dup judi , Migcarea Legionard a mas singura speran| rom ‘Aaturi de cei necintil vor simft retraind tn slrajundurt toate virtue. strdmosilor si Tot curapul ms: rilor daruirt. Miscarea Legionard, vie si nestrdmutata in gand si com ith, tas $i fapta, sta straje neclintita in fata puhoaielc (- @ inconstienfei demo-plutocratice $i a tuturor ramasifelor oligarhice care du tradat neamul roma. Gandirea politica $1 sociala a Capitanului se con, sf firma astazi ca singura vizius pent see fe Beare revenirea la potenfele nationale — tratrea in duhul Te? Semana Gram de juste 1 progres. Dupd einet decade de ostracism, nceastd lire ve dove Higlee whet. Prin ea CORNELIU ZELEA CODREANU nea daruil un vitor Inscris m veynicie/ S'0tT® Calabua. Cu ocazia acestui semi-centenar: — ne plectém respectuos ie anak ee yt peg le in eee inaintasi si intemetetori, martiri 94 eroi, care-au — privim cu méndrie pe cel ce-au ramas neclintifi in randurile legionare, in pofida tuturor ameninfa- ‘rilor, ingustrilor $1 ce nea fost dat si tnduram; — salutam cu bucurie pe tofi cet not ventti in rdndurile noastre si’n sarcina edrora va cddea tntr’o al raspunderea viitorulut sia onoarei legionare. la pe, rani ers apace Drs er Be aU apea aia anaes me sh joritates ovrel dintre “oaspetii" agit! tn sel egtnage in mente aie 6 amen Geren lie cccaaris era ee eel mens au oa Ma tert oe fa aaa a ee a sudura suetonsen Beer haaevia scare “ ate at rat ek yore pant il ledat eu edidurd Ajuns deputat in Parlamentat eee and ta atlierelo Grivija din Bu a Renovo munclun tie Tt tae hm FAUST BRADESCU PATLAGE ‘mal mult deel un program, m eet 0 SpA Tua mult decal un pal al Pun, Ha rh munch ireptul de a se simy st este Tard, deapotriva Se ae sim} stipand peste Pars, deopotriva, Lamentirilor Ia Moteova alo conduedtorilor tw foro! tnerjorat do ipsa de adexiune n mascior mun. fltorestt din’ Romania, Stalin te-a.riepunsInsldloa patleiele unt erat a Incepbt, dat mal reise f00 Es lee ota igiviat we ork pare rae a eo cusert in alt ogor, fn ogorul credin{el In Dumnezeu 91 pri- obser. la i ace a pieeeniele stalinitne prin, Ana. Pauker, nicl lagarele ae creat terry a nC pi ita en ea ae a peat tr Binri l S@ net nm finat credin In Capitan, In Legiune $1 In dreptatea care ee eerste Paar shh ann tee le Sey se i ie ea ie oe ieearer Since ae sa Mae fed a ean ne Ph Mh ae ets eat Cran Lae F embrie 1074 la Regita, pe cared LA REFONTE INTIME DE (HOMME sion. progressive, présageant I'éelatement de Wéquilibre précaire qui tlent encore Vindividu & fleur d'eau. Levolution spirituelle au sein de 1Bglise, 1" envahisso- ment de Is mentalité libertaire et itbertine dans toutes {es couches de da socittd, et Ie rolet de tout ideal supt- rieur de Ia pensée des Jeunes, ne peuvent en aucun cas hliter en fayeur dune refonte de Tdme humaine, d'une reprise de cette marche ascendante qui eonstitue le pro- pre d'une soclété harmonieuse. Notre époque se trouve aux prises avec ces manifestations de 1a déeadence. Notre épo- ue se trouve au fond d'un des trous nolrs do l'histoire, Gela se volt surtout dans la mentalité qui domine Tindl- Vida par rapport & ses semblades, A son attitude envers ee qui lentoure et ce qui Ie dépasse. TL sest développé dans homme Ia tendance de tout rapporter & une cause extérieure, chaque fols quun évé Hement perturbe ses aéairs, sca convictions ou ses espoirs. Great comme un reflexe conditionné qui lul provoque une Fénetion, apparemment logique, dans laquelle 11 erolt dur ‘Comme fer ii 1ul est Impossible, car pénible et désagréable, Ge Talre un rapprochement entre Te résultat fachoux et fon état Inbime, sortout son penchant pour une attitude complatsante envers 1ul-méme. Mettre 1a eulpabilite sur le compte de ambiance, de Yepolsme des autres, du. gouvernement ou du hasard qu Bacharnent toujours contre lul, Iul semble tout naturel SC inaiscutable, Le mal gull Imagine ne peut venir que Gu dehors, CAR. égolstes, méchants, vulgaires, voleurs, frompeurs; menteurs, et tout co quon peut imaginer de plur faid, ne sont que LES AUTRES. On arrive méme au Point de’ considsrer que nos attitudes es plus Didmables Pont dune justesse infallible, parce que les causes étant Rutomatiquement extérleures, nos réactions (si viles solent Gites" aureoient duu nymbe de Véquitable et des laurlers du Juste Cette tendance absurde dans son iniquité et dangereuse ans ses consequences, est, une des propensions les plus darteinees du. genre Humain. A tel point que, Mindividy {hie qui voudralt vattranehir —ou du moins se manites: toad temps.en temps dans le sens contralre— devien: frat one Vietime du millew dans tequel H vit et ul 1e ESnsidéreralt. comme une ole stuplde, elon les etitéres admis, Vhomme doit chercher les cau- ELE ROSII COMUNICAT No. 7 Ne Bechtete, recite, cugetl In cele scrise, Trece anki diagirtoal departe dela mana ta mand eat prin post 200) Met ae iolekel gL raspandegte- In-milloeul tine Dack Dod rae gl matncitoreac. Nu to manitesta deachts. retail de eisfunea ta e #4 arunel samanta cea bunt Nu Iisa ore tu convingere, Va yeni gl timpol culesut IMuncltor omni AQL fost inti AU. fost. tngelatt Mongiter! teimul communists culbhrit In eArma Yr eed Tera conoscut deat munca istovitoare, reaua soarta Voastte auabiliorsinaleal,yeainele de fndoetrinare Yount aTSewoceaste ae defAimare, intocmite dinainte, de fortaicliuhicl reeimulul, AVL euportay totul In nibdeldes cate POUDEATI ce va vent AW ticut tn eonvingerea ch Hee ey rath SOCTALA. se va schimbs. AW dus greul vo mums in gandul anul'TRAL NAL BUN at mal omenas Preach Aun, niet Greptaten n'a vent, lel postin fo Dar DaDA wer abst, nie trail mal bun nu xa implinit| a otal a InrAtagitl Mizern a0 adevereate tn kopekriva: Sotmitt teele mal slabe ain toata Europa), tn atari co Paral pentrw a ciphta cAteva cepe, wn Wile core fart Mott sao Uueata do eaene... Ta cel c® BUU Fra oe eepe aplnaren. vouatra, sunt ilnghil do partis, Tose tn Mameuriagi gl corlle de topor c¢ Vi sploneasa. Hert de nhl Vi ee cet afortAri din ce Yn co mal roar! pecira’ promperitaten. Ari si. clase) muncttoreytt Dat PEDAL ProrPe in wav Varnll, fc Vath foal bunk, niet ate Or, poate Inguirah 1h carat parte Prosmeriane: In atocurl, B-vanduta tl aduce devise. are RU Tame acequ Dani? Cul eau Ta ce foloscsc? So sti) tne se due Ao noto ta loe ak fle Intrebunfath pentrt Pica acatirenatarit sociale ql eeonomice a muncitorimel aaa rend parte din aceasta avere in Grumul Indo- ses de ses défaillancts, de ses amertumees, de ses Insucets, Ge ses mistres, UNIQUEMENT EN DEHORS de sa propre Personnallté, de sa propre constitution Intime, Crest 1a Porigine et ia cause de toutes les méprises et toutes tes fnimiti¢s qui Tayagent le monde. Le plre est que cette opl- nilon est valable non seulement pour des questions person- helles, intimes, mals aussi pour tout ee qui touche A 1a politique, & a’ vie sociale, & Taction économique... Tous Fis maux ont une source ¢trangere & nos convictions et notre condulte, comme sl nous, pris & par, élons dee anges! ‘Cest une conception sbsurde, mais tellement ancrée que personne ne se Tend plus compte de cette anomalle. Four ie monde réve cependant & des changements radi: eaux qui pulssent. modifier structureiement une réallté our Inquelle Personne ne so sent coupable. Le monde 2st mauyais et Invivable parce qu'il n'est pas comme on Yeut quit soit Bt cela, blen entendy, & cause des mau- Valses intentions des volsins. Le changement doit done volt lieu par tne violente entorse A une réalité qul nous Wedontraire: ct cette réalite est toujours la pensée, Vaction bles aspirations des... autres. VOILA LE HIC DU PROBLEME, Tout le monde cherche @ trouver des défants et des vices, de ‘mauvalses Intentions et des culpabilités dans 1a Conduite des semblables, tvitant solyneusement toute ani {yse de ses dispositions propres. Falre retomber Te polds tes motifs et des constquences sur le dos d'un autre est Gevenu un réflexe de la conduite humaine On ne tient Jamals compte des contradictions qui peuvent sureft, dt Tqwon peut provoquer, de 1a fausse position dans 1a— Queue on se place asset souvent... Lihomme veut toujours, Guin ration et pain de cause. Ce qui est un tort, car edu Cation quit sinculque devient negative. Bt tout le mat Guon constate dans la soelété provient Justement de extte Guvintion profonde de la ligne de ce qui devrait @tre eon fldére comme le veal comportement humatn. ‘Chercher en, dehors de sol-anéme les racines du mal aul ravage les socletes humalnes, cest vralment faire preuve Tung volonte absurde de ne Jamas tes trouver. Cette aftir- foation ne veut pas dire quill ny alt pas de causes exté. Fiaures qui bouleversent. continueliement et profondément Tavie et les relations des individus, Ces causes existent, (Suite pag. 4) nine), Afticel sau Amertelt Latine, pentra » Intrine ré- stint Comuntate sata inte propaganda mare tat etal comunist ¢_ cea. mal eruntd nenorocire ce se poate abate peste gue unl popor. Pentra ol nu exist Pate eomenen $1 respect fafa de munettor, echt tn frentaa orbs ad acuse regtmurtie necomuniste, De In; Shands fetea tnachunat undeva sunt svaclte la gunot Gattcepturts gt respect. g1 demnftate omeneasch, Tirana eatin eri dome ar mnetormen fran Getoamot de roolVol‘o sUtl mal bine ca orie srancta are de luerurl trebue sf Inceleee, Muncitorit ronitattiaarept tn un tral omenesc, la reapectul muni rornan AUC Tor Dar aceste princpit nu pot tite 43 Sidemnletnfarmurul materialist sl ateu. Bie fac parte Scena al el economic al organizatel,1eglonare din tera uneltor trate, iar iy Un roBot 1a eer, care vee Numal in doctrina TeRionarh Vet RBA mul fuer alonre ath, muneltoruiud, Fespectul, fata de adevirnl® syapea Tul ridearea nivel de iat, Inder: i hut aiien ele esi Itt rsp ite elgugul.comun, ee vpagurife ieglonare vk volt sini sfdarl de cum toares for tnimife voastee se vor deatutn In Gar Heanor reinoir. Munelton roman}, Migcarea Leela, ena ear cisenth VA agent, east idm. Impreun rare nis elnkel, a respectulal omencee: qin Uber. alisarea.Legionarh de Reustent Ragita, 24 Decembrle’ 1074 + comgntarit de fst seetoen Roman au arepe 1® un tral omertescy Ie uh raunell s)_demnitatit Lor, ta ‘ain Valea or ‘Jjulus, din vara anulul 1077, confirmt eomunteatal reprodus. ze . Bs f = “Larefonte de homme sot nombreusea, permanenies et inéyitabes. Mais smanlfestent Justement pafce que les Komres 1'ont dice sal que la veritable inujfuance es Inline, ‘Le jour ou Yhomme aura Te courage db prendre au sérieux tes aéficlences qui te d0- ‘nent, de les cansidérer comme les veritables ennemis & combate, lorsquil verra que ca propre perfection est ‘beaucoup pits importante que fe combat ment pour 2ou- nit une position branlante et ict, CH SOURLA Tin dividu aura aecompll fe pas le plus important eur Véehelle {de 4a modification stracturele ‘De méme, on a tendunce & considérer que tes ineltattons gf lea defis extérieurs sont ceuls resporcables de nos éace tions ou ds nos. decisions. homme tombe facllement ‘Gans cette erreur cat I Tul eat beatcoup plus facile darcep ter cette ligne de condulte que de faite un relaur su luk mime et do se poset Ta question angoluante “Mon egots- me et mex desi?s de grandeur ou de puusonce ne {ouen!- is pes Te role principal dans 1a decision que Je vals renarer!™ Paree que Id réside Ja vrale image de notre statut dans Iw aoclete ucfusle: aux mages-chocy venues “Su dehors Tinaividu répond par le prime de son égolsme et de son dgecentslame contimiers, module souvent par_des amblc tons folles ou coutenu par des mensonges et. des vielen. es Inerovabiex Whomme et fola encore de comprendre que toute sa conduit se eristalise au fond de Takméme, dans Te cre Set de son Ame. fl ext persuadé que ton attitude est la Eonstquence de Vévenement externe qui Trappe ees tena De plus, co quit pretend faire Tul semble nature! et. ex usable. Gest ainsi quil stloigne de la ligne de Véquite ede la Justice, Le vice In ruse ot Ia perversité surrisent spontanément chee Tindivida dépourra du sentiment de Ia. justice, de Tequite ‘et de 1 morale. Or, cen senliments ne naisient as soudanement dans Feaphit de Thomme. is ont Besoin ane preparation, dune explication, dune. perseverance e's GEtelopbent pas Gi Jou au lendetmain. 94 fue one education & fare, ue ealeation difici, pent ie, mortifiante, Peu aindividus sont doues pour suivre Ia ‘e Féducation en profondeur ou se monteer desireux 4s faite, in seule eependant capable de rensbilter 1a créatare bnimaine et de ful assurer te bénéfiee d'un not ‘Yau pas vers Ia grandeur sprituelle, Crest & ce carrefour de Vexistence humaine que se pla- ent ee grands enselgnements de Cornellu Codreanu, 2 conslderés “chose estentieue” dans le mondo extérleur rant avan changement profond de menfaite oho item dans fea. profoadeurs” de Vindiidu. Lnomme at dans a totes Que te rele de ox prope spiitualie, Cen, ie aon me cache, daa ce oto forge tne personnalia, une: manifeeietager ey Shoset ede Se comporte, tine ethlgue.polltaus anal icity eras Gerson ‘Cat ang" cela ame eaten Hindivid itr i erand combat de as ve, qu adcaets GP race de ba untae ee tom chun aia ee raat Pee Fesponsabllite doit soccuper avant tout wil veut si Elbert iro ht yeh i fap abet enantio oa Hei Soave Rance aoe Ie AE Fim Sill atase ate en he a ake fe pei ier Stace ae estan idea Salata ah inp uc ale aac Wikia ees SRR AURA atic canes Cornelia Godreany a salt ce procemus et '» elevé au ARE de Dorie fondamentae ae In doctrine Tents SI Hindiida peut Gre bon ow mauvals, hanneue eg cquel'on magnanime, orgie on tioders baleen ffnteela te Seat hy a un POW. dane earch Inkling offs inflentesextriurea ctonnay art in etal noel myer Vitae hoses, frsiton ta Tre Vind ida i Hepa Prnarceeehon oan imbue v frre Ey) de Ilarion Albu PETRICAN DESPRINDERE Am privit inapol spre viille ce miau fost impirifie de vise ‘Dormeau inca sub cetina noptil gize st flor!, Tar satul chircit, astepta s& cante cocosti, strajult de turla cea mare, prinst’n ieders... Am privit in jur 8 simt duhul pamAntului in clipa plectii,., In lumina cernité a zorilor tremurau sélciile in soptiri ascunse, pline de tainice gainduri si temeri, Am privit fn mine spre hijul atitor dorinfi si iluzit Se sbuciumau in fibrele cArnii o lume, dar n’am zérit adancul pierzirli, ascuns printre stihii si negura Am privit inainte spre zarea purpurie a unei noi dimineti,., Suliti de lumin§ deschideau cai ne’ncepute, Soarta mi’ndemna in necunoscut.. ‘TAcut, miam luat tralsta sam plecat la drum... Deatunci, hestingherit colind in tumea cu himere, gustand bucurit, infringeri si victoril. Dar sufletumi de-apururi va plange satul, cu turla cea mare prinsf ’n iedera. Si bt pd cgcnn et De Beaten att Wie cae ea iiatiee tte AbaaaPacciaie hens Io ey et a Ste ean ns rar SOnRRa Miele 3 coe theo ai a ate uct Ba ha Blah al inet Aen ec i tc A ‘act Jusqwaulouranut. © eee Syma ee tc none qu gt ax Rea ea ega u g Ge on Eta pars en ME VIN LEGIONARII! —-Senin{, pe marea de vise 8 neamului, tn ochi cu sclipiri de speranta nous, din fabricl si mine, dela carte 51 plug, | ca un val cesi cunoaste meniren, vin legionarii! | Fringdnd in ei oboseala si greul, | prin arsifa, vanturi si ploate, peste dealtiri si stinci pravilite, ‘caste tanira de vestitori falnici, vin legionarii | Vuese vile de cnt s{ vote bund. Omu-si ridicA fruntea spre cer. Surdsul renaste in orase si sate, cAnd svonul se ‘ntinde tainic in lume, vin legionarill... Zid ne'ntricat de piepturi calite, fruni luminate, pe cai de destin. Din Bug pin’ 1a Tisa, din Ceahliti in Pind, senini, pe marea de vise a neamulul, vin legionarii! COSMOGONICA find nevizut, pe nevazute coarde Arcusut ‘nidoale spatiul si tacerea, | Neantust rumega 'n surding vrerea, Stelele fug in tropait de hoarde Din infinit, graunte de lumina, Prin vai de haos cale ist deschide, Purtfind pe umeri flamuri si hlamide, Glob olfrit de mana cea divini.. Destinul tui, din vegnica gandire, Il poart prin coclauri siderale, Cant nestrunit, pe nesfarsita cale el duce spre mAiastra Iii menire... Arcusul i-a ursit timpul si firea, Pesto neant gt spafiu si tacere, CAldura Tui SA fieo mangiiiere, , _ Sitb raza lui s& naseé, omenireal de Ton I. MIREA JUDECATA DIN URMA {$i duct a fost si-t inece pimantul eiscat de dedesupt s'a aueit cum tn clipa din urmk vinovatii fird sclipare ccereau umilita lertare,,. S'au risturnat orage Saw pribugit fabric! gl uzine apele n/au mal curs —fustser Inghitite de eet incest, arboril gl-an plecat crengile sl stolele do eus srmulgeau Stelele de pe frun{ile murdare —Hertare, strigau, iertarel sleatune! peste {Ipatul lor s'« fcut intunerle 1 mal addnc gt mal mare; eridinile uitate s'au uimit cel ucist noaptea 4 Ingropat ‘in gridinile din Inchlsor! nu Faw primit Apo! au venit tancurlle, buldovarile slau netent ‘noaptea de vineri 4 martie 1077 n'a mal varut zorile.. C AUN Fan VARIANTA LVARIANTA 11 VARIANTA TI Romanle— Rominie = fia at cep trobue ts Hin eu cet! trebue fle ‘gtlu eu cof! trebue He cea mal fost si reinvie. ve Paloge gi-o Werenelte’ un bilat eu pragtis. 1 volnie! in pale de-o mie Cel ucigh 4 aruinee eu agenia fh erie Istorte Site dint In frunte Ia Tain EX drach taeBtele dla uh venitd eu annie Frunrole robeee po ramurl curva din Biberin Chil aa eur fn hamurl Romania liber obit bun ht adorm 1 rugiielunt atrAng fn pumni muguroale de ekrbunt ‘6 eu Jar gt cu t&ciunt en stele §1 etrgitun! pani o da foc Ia nobunt,.. Arunjile sae eeu sub pragurl Iverele dorm pe stearuri vullurll au #burat (rk arrourt RomAnie— de-o mal fai fle cineva care A scrio Vechen narulta hart Fro adune ca pe epiele do roats, pottivindu-qt aur Va veni binecuvdntata 2 pe netrebnicl ea nul prinal hah — ed do whl vor putreal. Toin 1 MIREA Paris, 1077, & _N scara ailel de 26 Tunie 1940, 1a orele ‘10, Motctoy, pe atunel ministra de ex teme al ‘mine edit Basarabiel i Bucovine! de ‘dire Rominia tn Toul ummaters ae TT” Romdnis aexplonat ta 1010 forta militar soretic, ‘bind Untunls Soretice province eeuld in msjortste ero populsle ueraineanddisrugand eu aerarihceaie tulad seetlrs 9 Uctainel 2 Unionea Ta scceptat niclodat& jaful Ro- mel ga protestat ‘pecontenit ‘1 "Desareee aba putere miltark apartine treatala, rede cha soet Cimpel oh reeiementeas {east problem, care a fort atl in suspenute “Pentru plerderleeuterte de Unlunen Sovietied. tim) ede an ea cere ca espigubire cedares Basarane 0 opuate uraneand tee ‘acces arguments woreice Nota witimaties predath de V. M. Molotov confines gi Darth pe care ers rsostd f lnie grou cu creer Tort oa Fi i 3 - ‘Fostal ministru de externe al RomAnlel gf representan- (tal Romintel ia Moscova. pind Ia tnceptres ‘rizbolalul (lunte 1941), Grigore Gafenca, ne telateash In monogratla Sa — de allfel una din cele mal rispAndite Iuerari peivind contemporand —, “Priliminaires de la Guerre & ¥Est", Paris 1944 cl ministral Davideacu 4 clulat af ex ‘uy Molotor 4 ltimatul nu este tazat pe date te Aatiee $1 ef cele doud provinclt ‘cerute de Uniunes Sovie- ae parte integranth din reeatal Romdnia, i chs acest [apt Pe Matar nul sinpralo hiel date istoriee s1 nici areptul, Molotov rispunde finplu ft streastie: "cell doud provincia rizesal= He caro Rots iterating Im Bucur cond nota ullialive sortetie. far harta aneai sft ten ‘guvernului prin curier diplomatic. ‘iad Primal Coneitiy de coroand. JA dous 21 adieh la 27 Tanie 1040, rersie Carol al Ite gonvoark de urgents la palat un Gonsiliu de coroan’, 1a re lau parte Loli minigtrll to funettune. vo fogtis prim 4, fet) martior unital mlitare, pentra a faa re toes sul ce trebula dat gurernull soietic Panicipanyior' deri “Unit ANU pentru “reapingere Nia Rar ‘lel era e6t se poate de proasta. Romania ge gasen sin- rk Ark alla i fata whl dugman puternie. Din punet Sedere malar era, draorganiea lps totale armament. Regele Carol al itea crease 0 armatd de SpEFEL, cirela i schimba iniforma in flecare an, lindes personal si impreand cu amants aa, Elena Lupescu- i roll 9 rude! rica ‘a de postay. care ia Fal ‘Alatt externt nu area compush din Cetioslovacia, dugos. rag ‘nu mal exista din 1998 Niel allantr co Folomia oy tial exists din aul 1009. Geoartce ta ‘aces 4h Polonia ou mal exita ca stat, fusees atacats tmpreu A de Germania 1 Uniunes Bovieties im anal 1999, Invin- ‘i gts Intre puerile aresoare. La acen fd ue ‘ra cert Prontiertie Romaniel ersu parants Be fang, DRAW garantie dats de Anglia 4 Frants Apraie’ Yao wratantie avea tnado dit ‘Sune: Anglia gar i} onorat waran{la numa daek Wom pla ar ott 38 reise In efuatla de ature! Anglin ar Hast eat Romans far fl opus preven. rasegtt at arma. Ta 77 tune E El ASUPRA BASARABIEI ‘ULTIMATOM-UL UNIUNIT SOVIETICE ADRESAT ROMANIEL de Alexandru SUGA ‘vorbe goale, ‘era ocupat de Fermane, iar ‘Angiia‘in acea dat facea mi Bovitice, st chlat Ata nel Soviet Intering in lean ancting ficeasth work, ea0 and de influent ‘Mal mult hlar, a sflrsta) aqufal 10 Anglia elute af ge exehivese ela garanfia data tn 20. condliondnd un evere {ual ajuter numal dack ‘Turela va asorda aulsten{§ Rom Biel, Grigore Gafench era de parero ca 0 astlel de gatantle Suplimentara pe care o cerca Anglia era grew de Inde pila Deci, din partea allalor — unit 11 numese eblar in Jefe noastre allyl noqtet firegtl'—, nu ee putea epera nimie Situajla RomAnlel tn acele momente era foarte rea Gevera de feat? Nu existau decAl douk PoolDlEAl: res Blngren ‘lati nserans rhein, acceptatea ful fn Eemna, eaptulare- Dupidlscutl prinse se afunge in co Siu de caroand lao fofelegers gramume guvermal roman SX spelese ta bundle. eevicil ale Germaniel 91 Talle. In Acest scop ambasadorl german ese invilat de urgent Ia Palak. Acelo se asean tn atara Ge Carol al Wiles. prim alcistru TtdeSeen, ministe de exteme 1 Girurta emi histrul palatuiul Urddreanu, Tausrhicu expune eitjia See fg rattan ula eve Regios Cael fe adreseazh guvernulul german ea e asc posibl {tea de a ajtta Romania in Impeejurarea stat oe critica In care se elueyie, eh livreze armament gt rtnitc ak Innuenjeve ‘guversele Bulgari et Uneaciel ek nu inter ind. In Umpul convorbielk ambatadoral german este int urgent de un curler diplomatic eare ft inmaneara un bile confidential eu men\ianen “toarte urgent” Ui deschide GU acolo stdten aria “Preaentaj-v8 imediat Ta tinisterut fe externe din Bicureytt gl comunieall eX guvernul sovie- tie nea informat in eureul noptl eda cerut-cedarea’ Ba- Sarablel gl a Bueovinel de nord. de ia guvernul roman, Pentru eVitarea unl rAsbola Intre Rominia’ gl Unlunes Sovletled, nol sfatulm guveraul roman el admit cereren frvernulat sovietle."Rugim comunteatt telefonle exeet Sitea tnaarelnani ‘Se ree "dupa reiatariie 1uL Grigore Gafencu —, ch regele Carol sar fl Infuriat gh eX ar‘ insultat chiat pe Ambasadorul german. Terminfindu-9 mistunea, ambtsado- Tul german parivegte alata, Umeda apare gt ambasa- Gborul italian Pellegrino Gighi, care fe udce din parten Mnalnte de expirares ultimatulul, guvernulul soviet artea RomAniel, urmitorul rAepune: “Dorind ca i gu: vernul sovietic rezolvarea pagnich a. confiictulul dintre ele douk fuverne, guvernul roman este gata xh cerceters Dropunerile sovletice, De acels, ruvernul roman roagi gu Yernul sovietic wi albs bunivointa de a flea timpul s1 To cul pentru tratarea ltiglulul. Guvernil roman va numi elegajt, imediat ce va prim! rispunsul guvernulul eovletie pera ch tratativee cu reprezentanil soviet vor duce " nie Intre Romania gt Uniunea {a teedtan o sania. Uni Al dottea ultimatum sovietic Nota rispuns a euvernulat romin nu moltumeyte ermal svi: Avesta doreatrataiv, hcl ven (A a mu cumava trupele germane, care cra la aces Gath li bere pe frontal din agus #4 mii fle dsiocate sl apot depla tals ca th apere ‘frontiers Romintel. Po de. aha. parts Uniunea Sovietied volu ad ocupe cAt mal repede vitimelé laritorit ce Il erau teparileate prin acordul tecret Mototoy ibbenteop ain 23 Att 1038 Uniunca Sonica tra ge tere ed ee Intdruere ar puten th tmoaifce eituatin rere A orice inaraere ar putea a modific atu De acels, char th cursol aceeagl nop, adlck th noap: tea Ge 77 epre 26 Tunic, rlnistrotfoman din Mossova et chemat de urgen{a Ia minister de externe eovietie, unde {ae Inmatnensa © a doun nol ultimativa, eu urBtoral 1. "Teritorille Basarabiel gt Bucovinet yor I evacuate e trupete roman tn timp a patra ile, Ineepand din 208 ‘86 20 Tunie orele 14 ort Moscovel parila’ 2. ‘Trupele sovletlce vor ocupa terltorlle Bacarabiel gt ‘rotayee ‘Ghia Cemabutt gs etatea AIDA vor 1 n vor ccupate th sua de 28‘Tanie {P"Guvermil romin este responsabil_ pentru. predarea ta bund sare a materiaurul feroviar, a Instaleiior ain {ave podulor, depoatteor, seroporturlir, Instalahilor electric’ 4 teefoniee 0 comiste compush din dol represententt, nuit! de ftecare guvern, va Teglementa eventuaiele IMIG ce 60 Yor Mew oeasia Yetragerit tupelor romane’ din rusnumitele tenon Ge Gvernul sovietic asteapth rspuns pAnk in xfua dev28 Tunle 1040, orele 12, ora Moscovel "A dour folt sovietea creiszl 0 situatle nous, sna cexivad deedt 0 singurh sole, gL aceasta era cedarea irate gi Bacovine Gon de mgr convoct ae {genta hotdragte cedarea seu putine minute Taine de taprifarea,termenanil fiat. de: Rusia sovietiek mitra NPDavidesctr pred. uvernulit sovietie nota. guvern Noman care aves, Urillerul confit “perigu_evitarea complica Hor serioace tn uma uxAri torr st 1a dessnieree calitajior tn aceaati" parte a Hutopel, gavernul roman ge vede obligate. ascepta eva: Eustee tetpeor eeruie de gurermul sorte” ‘Guvernul romén Toaeh af fle pretungive termencle pre- vate In punctele 12, deoarece va fl greu ei-gt eva facze'trupele In pactu ‘le an causa plofor 91 taunda- filter. Ocuperea Basarabiet a Bucopinei st a regiunel Herta, Daleanile urea rmdn unt tute tn conse ratte, ¢ dupa cum amunfa laconic agentla. de gut sovte Uidrrhss, trupele sovletice au pitrane in tua de 28 Tune Teio “pranita Tomaneasea® g1'au focepat el ocupe oragcle Cerna chiginiu si Cetatea Alba. Comandamentul ta Tita soviwe W'a mal pinut seama de data contractatA, {doua at trupele eorltice su ajuns ta Prat, deearmin halle uniatis tpledichnaue st se retragd pagale, aga Sum ee eablise {En data de 28 Tonle, adicS tn romentul end guvernat romnki ya dat nsemtimental ea ql Fetraga trupele ain {eriorife cera de Wusta bolesricd, nurse eanoyten vin ‘armruntlerd dink cole cous yur, droarece hafta soviet anid force sean Bueregt Abia Ta soar el ea putut Steerva ed Uniunea sovietich ceruse at replonea Merja, un Tudeh ain Moldova care na fusree nicodats parte ie ain Basarabla qf nlel din Bucovina, Comisia care a fest mpi termes bi ta 21 unl alc pan ta Untusit sovietie, thea {ben Hsia bolpevtch ceups ‘into. noapte Brajal" Calla 1600 Rusia Ccuph intro. neapte Bra chuera ineule situate pe partes roman acetal Brak Provocdiri roctetice Uniunes Sovieticl Au se muljumegte numal eu ocupares Basarablel, Bucovine! gi reglunel Herfa. La Prut tneepe un Adevirat THsboln al nervilor. Au loc repetate tragert de rtleris, ratate de mitraliere gl chiar Ineursiunt milltare Tn Basarabln ee fAceaumanevre rmilitare gl coneentrirl de trupe. Unitstue romanegtt din Moldova erau martare ‘eulare la jocurile de teflectoare sovietice gl aUzeat 2£0- fotul greu sl motosrelor Unitajiior motorizate, ¢1 In spe- ‘ial al tancurilor, Se prepitea Invarla Romantel, 4ar deo- eamdath ea nu are loc ‘Orice omc cele mal elementare cuncatinte de Istorle {gl poate da searna ch argumentele mintstrulul de externe fovietic pe care tea Invorat cu ocala ultimatalul, nu se Bareaad ‘nicl pe drepturi Istorice, nicl naffonale niet tbe Uiulurt de drept International. In spatele argumentelor, Sau a nscocielior 1UL Molotor, se oglindea Injelegeren we: fereth gemnata Tn Moscova In. anul 1030, injelegere THewtd Intre Unlunes Sovietck gi Germania, conform etrla fle lirmaa 4 se ajute reclproc Ia Implrtirea Buropel. Mai mult, chiar Mmalnte de Inmanarea notelor uitimative mi nnistrulul roman N. Davidescu, To noaptes de 26/27 Tunie, Unlunea Bovieticl se asifurase cle alutorui german. Spré o Infelegere germano-sovteticd. ‘Din documentele publieate dupA cel de-al doflea rizbaty. mondial refese ef Th prima perloada de pregatire politick 2 rlaboluful, Hitler ert diapus et aJungs fa 0 Intelegere ex. Polonia, st anume pe ehertiones erafaiul Dandig In acest Sere way MUL propunert seerete, In Octombrie 1038, 1a- is ie Hi i : pen Ba e>| its Ba Saati fake cae a Seca anaes ane Sareea ia reat eta ee in meena aan Goat te Sins Sanr@ae ce aa eee aoe (igri cee ae cae or ame beg Weer ant oda Mite eee Set ancy ete Sh oe PERS vara apne St Orbea aise Ses See at ale, ete lt eat aha fein ae Saree ed See Tianec tara Gata noes Baits Eettae meee cer at Pepe er de eee eho occa fas, ena nal once oan a fata ane Gat aon ito mn eee oe Be Foes Re emg re rm mh pa a cermareae eet oe wp Raia geten ee Eadsrtcere tcl eke cera isatts aaiad nee ecck Sera eaters as mca tae caer viatin onc eel Fase me erst etn 24 at ene apn co caer ana SAT arti a ert RL i iene ah ieee eh aah g etmane: Seat iin eg eet od rene faoeh SRS Gaeta a uy a Re Se il i are sae Sarno Suan Sia Fail Saunt enue wc dae aca ie ea te bre a bla SN BAN ee naar ite ao tera ae. oq avatioiahabimera adr sael mat sae atiaars Muro ea iat Aare cn entra ea i el rr fanaa ae acids thay ed aah sank Bid ci, dhit fect ah phe Gs ctor ta amas sun ad lett mt ea de trupe sovietice In "Tirlle Baltics, in ae a ee i ieee ng wn ee Se Behe te uth es ee ser wei a ailee eter ae a cecil dha ecran art te det tts a SaeeEN cid © "gent a ies Atitudinea Roméniet dupd 28 August 1098, ‘Oo nterbare pe cae put 4:9 pune ears roman: con nivepring avert fomin’ upa semnarea tratatutal Seater Germans wae Sone aaa amen aren Gd, suede Informer int huerate eat "aa) sus aH Grigore:Gatench ‘concentrat eu. unltatea sa In Cetaten alo. prmul ministru Gheorghe TAA Truinel cetaju fe-a {acat. celor concen Gatencu, war f exprimat Intro convorbire eu reprezen- tantal german, e& Romania se gindeste sb ajuned cu Flusia Ia un compromls, anume o& olere Ruslel partea de Eada Basarabiel Aceast declara{ie exte contrara celor de Gaency, su declarate de Gheorghe Taririscu ide alta parte, Mina! Sturza, care pe acea vreme istral plenipoten{lar al Romanlet In Danemarca, rela- in Tueraten #4 eh desl se cuncstean concentrariie de ‘data In Toceputal lane ‘aceta Ia Inceputulanulut AMO, gt anume Concentriri masire de trupe sovletice, 1a trupe sovletier in Nistro—. Nolembrie 1029—, tar du 1 jeuregtt informatiile ¢t sugestille pri fr vasind ek ia Hueureytt ni se intreprindk ‘atagatul militar pleacd personal Ia Bucuresti 1 core Im Grigore Gafenea. Acesta fl asculth gt rispan- de sambind: “Domnale colonel, euntetl un alarmist” — Se ¢& Grigore Gafencu nu era ‘demista ta 1 Tunie 1040, ls ea ambacador al ‘Ge neinformat, Acesta vom tntgint dupa 27 ie In Moscova. BY. flindc& Tepreveotantul gi ministrul de externe roman Grigore Gs- Garten sac guvernal va apira Integritates politielent roman, au "an memoria To. eare terltorialh. acest my Mnalntat conferintel de pace dela ‘aU ee men{loneaaa nlmic despre plerderes Basarabiei st a Bucorinel Politica Romdniei fof de Germania, determinate guvernl german sh sustind tn anul 1 interes Ture Vom enumara tateva dinice 1. Afacerea Tike. 1n_momentul Ineheteri! scordui, Molotov Ribben (2h auc 1090), plea exter Romine) er aiiath Se tones. Nu beagerealh dnc eo rate w gait tmporants pent Gen portant ponte Germann 17 He tam, ministral plenipoenar romit tends. vier in extere britate un raport retin "ultnat” din paren Germaniel,raport Eafe ge spunea ch guveenUl fomin_posest informatl ‘pura, 8 Germanin va ecpa‘in hile itoare Inuampiat ca Cenowlovaria roma 8 Gexmio(t fn urmatoarete ei ea a ae a rh al enleeordendpunereatnipelor sreaa engl, conduah fa major: ‘aga alate dntorenati ale ef Snintanue a5, ere tat in el, exploatat In. mod. ee oee ae Sone se Satan ne Bo 2 tie denise grat Sar eet ceetadgienen iret i catteMine puma Pen suai fgrupa de oumen! de afacert care volau sh torplleze trata- Roce arraareacvere i ‘pulol engles, rigid tn clap tmp teres stir larmiste prin porturlle find otlelals, cerct oneass de sultimat” gi 11 dau 91 mat dep: ‘stirea se desminte do mal multe orl ia Bucuresti ¢1 eblar dela Paris, unde pe atanel era ministry plenipatentiar Gn Tatiriscu. Viorel Tilea n'a fost sehimbat din postul Ge ambasador, ef este chemat numal la raport, dar se fuintoaree tn eurknd Ia Londra Acest fapt a fatirit cre Sinja cercurllor germane ck rotnistrul romén dels Londra Tastlonat din Inf{iativa gl eu aprobarea guvernulul roman. de radio engleze ca guvernamentale engleze se cram 2. Anglia st Franfa garanteand frontierele Roméniet. In far de afacerea Tilea, care a adus Germaniet prefu- dicll morale prin Inceperta unel propagande antigermane, be searé mondlald, raporturile germano-romane aveau 54 mal fle tmpordrate gl de alt fapt polttc ‘Ls 13 Aprite, deci fs aproape o Tund de aie dela atacerea ‘Tilea Franta $i Anglia ze obligh sk garanteze frontlerele Romantel ‘Asisten{a promis de guvernele englea gl frances nu era tparetat agape riet ul Saya ot putes corde Pup, la cererea. © ‘8 Romaniel, s1 numal tn cari cnc fceasta voia "th reziste™ ‘Propaganda germand acurh putertio vestice cl, prin ‘acordares garanyilior dela 13 Aprilie 1030, acestea.ay fAcut lun pas spre rhabor. 4. Asasinarea lut Corneliu 2. Codreanu. Asupra relation germano-romine mal plot, Incepind ain Nolembrie 188919 tensione de ordin Ideologtepolle Se ple ch asuatnaren fu Corneiy Codreanu 1a $0 Nelem= trif'a avut Toe impdiat dupa ce Cafol al TTlea se tapas intro puts rin eaptalse turopenty ase eae 9 ierevedere eu cancelaral german Adolt Hitler ew mare ior Goring: tar Bucurestt se rsplndise gvondl eh meas area ut Codreanaa fort ficutl eu aprobaren 10 Hitter. Ricpindiren seestor avonart a mania gl Taal mult, pe Conacatorl german. Presa germans vorbea despre criha eben Carol’al Thlea La sfaritul cnr 1938, au foxt Predate in seman de proven. miniteuiul plenipotentine Fo- Ths, toute decoratule,primite de personally germane ain partea,eurernulah rombn. © Eerie de perstnalttt formant, ptinue care profesor! Oh. Brand, eunt {fini Ye Berlin pent} mediore.“Asasinares Tul Codrea- nae, ara ofl re eran, eae Mateo edt altudinen prose ketmane cotespunde. emote! ea wate de crim”. " Maasinaren, Lil Codreanu_ a fost foltA 1a tneheleren tetativelar economice germano-romane. Regele Carol at Trica rheeurppird bundtoinia germand cu conceal Toate mati Politics RomAntet fata de Rusia A. In timpurile mai vechi 1 decursa tore, operat roman, a ata tn “eaten tu toro FAUtAqor”, pkmAntul gl ayutul Tul tlind rhynit de Invadatort Din detotal al 14 lea Muntenta, gi din secolUl al 1Oea Moldova stateau sub suzeranitaten turceasch oem eeamh de sltuaiia alelor noastre, atunet puters tt feoneluzia eA pe vremea turellor, lepie (arih objesiurile DAmAntulul, eredinga nau fost atacate, ‘Turcll nu avead, rept sh achin\lonere amine in Principate sl nicl 8 elideaseA mosehel, net sh fuel provellt!. Cand veneay Fidiee “tributul", trebulau sl ge anunte, gl “insojtl” ae bert. eand eu polonel, cdnd cu ebaraseze de, pacoste. La pu Moscovel we “elibereazi™ de ige pAmAntarile sla lune, Aceatta pulere este vizath gl ded Toman Intrun tatat dintre aril Alexel Mibailovicl #1 Gheorghe Stefan 1a 7 Mal 1656 6 stipula printre altel eetifile gl teritorille pe care Je-au desparuit turclt de Moldova vor fi recucerite eu sabia gl apol predate domnt- forall roman. Tot in acelag sens ge Inchele la 13 Aprile {TIT Intre Petra cel Mare #1 Dimitrie Cantemir, tratatul ha Faye neat tratat oe precniza vretntregion Mot Ruglt intra ea aliatt tn Moldova, Sunt primift tmpiri teste, dar se comport mal riu_deeat barharil timpurilor trecute. Rugil sunt fnfranyl Ia Stdnileyti gi Incepe pentra Principatele romine prima parte neagri a Istoriel, epoca fanariofilor. De atunel gi pAnh astizi au invadat terito- rille romane de 12 orl, Gea mal lunga perioadA de ocupa- le niseasch, gl cu mult mai grav decht perioada fanario- Ak Wotneeput 1s 23 August 1044, dareazh ned 1 nimeni ni file cAnd se va termina, B Rusia anezeasd teritoril romane. Dack yarll din secolele trecute so obi veticereased gh af ajute la relntregiren, Moldovel Avexandru adopts o-altA tactlel, La 1? Mal 1613 ane- Stat o parte din Moldova, ql anume finutul dintre Prot istry care era cunoeeuth fn Rusia th lstorie eu numele fe Basarabia, ‘in urma pic de 1a Paris din 1888 Marile Puteri obliga ‘Rusia sh retrocedete partea de sud a Basarablel, Moldovel. ‘La 4 Aprile 1877 RomAnia inchele un tratat cu Rosia in acest tratat go acorda dreptul de trecere al trupelot Tsestt peste teritoriul Roméniel. Rusia se obliga si ga- Fantore Integritatea frontiecelor RomAniel. In tmp ce {rupele romane scoteaa armata rusi din Inclestarea t Ceafeh Ia Plevna, autorith{ile rusesti ocupa sudul Basara- Slel. In sehimb ne dau un alt teritoria romAnese Wat dela Wurcl. La Berlin, ruglt declark in fata Intregel lumi c& {Rikawarantae ‘fontirele omnis mumal {418 e ©. Lenin derchige porte. tment popoaretor dim Imediat dup Inschunarea regimutal comunist tm Rusia, Lenin, th calltaten a de et al statulul comlsarilor sovie- lel gi Stalin in acea de comisar al natlonalltAtilor sem: hieusk In 19 Noembrie 1017, un decretlege, prin care 36 tabllean UrmAtoarele drepiuri ale Dopoarelor imperiului farist: a) Bealitaten gl suveranitates tuturor popoarelor Ru “ 'b) _Drepturile popoareior de a decide singure, de a do ven} autonome, ea forma state Inaependente )-“InlNturarea onehvupriilegia. malonal 4) Deryltaren miocritgWlor na{lonale gl a gropurlor etiee pe teitorful Paste tee acesul Geert, Basarabla se decanh indepen: gent in 24 Tana: 1018 far in 27 Martie 1018, Statul ‘Fun oreantl repreentat Toca wecide efipirea Ia, Rom fim, aden revenge hoe paporail fonda unde fags rot a sae lf Inch n neivoste BPO Th declrafinofflall de unire se puten eit: “Republica Rimec"hitrea Nesgra a veehile granje cu Austra, ruptd agra revhle grantee Aust Ae'tuin acum o sit gt mal bine de ant din trupul weet foldove, m puterendreptufi istrte gl areptuli de nea, Pe'bae prelpiuts ch noroadete singare al Notdrasck Sears Tor, da ast Inatnda st pentru fotdoaush ee uneqte fur mama en Roma 1 eer re nanan pabtest noferoase reporiat ali okt inputs pablest nomeroase reportale Hig den sane cau aru Tt ctl Wapetie 1818 pe inne aru", Mal depare ater HL: “Proclamaren indopendenfer Repubict Mldoveneyt eat elvan, nia by camo ea 1 ‘rom de Conta flares {ary Adal Badoyean Ton PU Ta'pLalft eran romintsemneaah hemi gl article ta ifeatars cu Basar ‘chi Bunt “Ine a FomAnilor “a Sires Basarabiet Ya Romania” si s'a opus reallta\lL Pus erile vestice, care acflonau in mumele. pe baz unl Hae etpaa ng ecuneour in 20101000 caveranates RomAniel arupre Basarablel. R. Guvernul sovtetic recunoaste swoeranitatea Roma- inlet asupra Basarabiel, ‘Am veut mal rus ef Ia Inceput vyrea ed fink seama de yolnta populaltel romAne din Basie Tabla, dar cu Umpal 131 schimba ‘a pein semna tea trmatoarelor acte, farupra Basarabiel 4 tw emp or Te a side a tee af Saale arene tect ee ‘bulul conventiel, statele contractante se obligi si-sl ape SoeL i is naa wn cei lt Si a Re le elf cat autos Co Rana mentee a haba kr aan Bay ana Sena eine EWP oe Ra ct whe an ya om ct, a a pg ta at cea oe ictus Sedat acne Cot patina at tata Hs Balke ae a ona orca ote Beetle ue erate tau ieee Etats agama hat ead tts noe sie deh, Utne Sh. semana chat Hagia Sa sane A Sais Rea shrine dna ise es Pa aut ot Menge anal vee emt vane Soca sh lUrms declara: “Guvernele rll noastre Igi raranteazA mu Ep der Gia bc a meshltn aee Ee a Paints ata athe Sebi earn ya het ec tke a Aee.ta as seats we ne ee Sar we pe ee er tt AE nt ne svat Seamed ate sina Cam paras eum pica Ta isnt tea ya ar ag re iis ere a att Sela Be ip esc eats ds muna ie Sac ara as eae Soci tinh oe eu ct fe Sor dite Gas nennia’y cnt Be Set ie eat apa Seino Rita as ir hu Une nama Pic cnn 4 Ramisu euro sab ti acute tas ilar a tet et fr cee i Ace i ketch ae Pat aerate send tel feainat RL a se saat Reet et Be re ry mam vets coe? tt Una iy Arash Seti th Sete Meda tattoo at ite a iuecraaa baud Raat Peivaay ie Bin La akan er fe int gar vat a cn ea Bra th Ueto Sin an Rusia Sovltied mul respect angafomentele, Xe relntoarcem Is milo) tl Tunte 2094, Rusa Fecunone itt le, Roms ene Sn vie Fecunogtea suveranitates Romaniel asupra Basa- i i aboegeee spire eiiest Pines i anor, mi iz a : i : 5 : f i i iE : ] ut fh rE | ey i i 5: 088 seu eave interesath de problems, Basarable: SHY Marais tecuiese Tonooo voursdeutsche, de a carer marth fe inteeseaal ro eee Supra Bucevinel ete, un novum. Bucowisa ite mera Aue-Uriar ste ee ats 46 For Romintel, Germania are interese economice sae neds ane ntereais ex acert terior sl bu devink fedtro‘de risbal re trcreeren dintre Molotov si Schulembur, ew Sarae Gann a. ; iar peck FenUnla Ta partéa de sid a Boca pa a aaadrg pretentile mumal asupra part de era 5 “Sais chteva eile Uniunes Sovietick va supune offetal Romaniel prevenla el gl spera et doleantele Unianit 80- ‘letlee ‘vor fi sustinute de Germania Uniunes Sovieticd nu mal agteaptA et treacd sllele asa duph cum apusese Ia 28 Tunte qt tn seara allel de 28 Tunie Siniotor informessa pe Schwembarg ch pentru acelast Saran fost convocat Ia sedial ministeruia de extern, Fepresentantal Homaniel La orele 10 noaptea spare Hiecu, Tae fnmind ullimatal gi evenimentele se desthyoa Gea cum am varut. Dous ne mal tarziu, trapele She ontiers Romanier, nu se fin de angamentele I te wupele romane sunt nu mumal desarmate, el sunt Inzultate ¢t batjocorite, Uniunca Sovteticd ameninfd statu roman fu mural m tmpal reteagert unflor romaine din pawrbnrst menlne prosune ssupra: Nomaniel, AmpIa Shep mata stage al Protufat unitate sovetice Gn Sinema stares, ge reine. Acesten fue Incurfunh, Rprateun, cad promt mort a Rn “ rare ek \Mraizaues ‘ureats roman mu mnceteash tecrene iturin Romaniet ers din ce th ce tal grea Brovccuunite Untunis Sovetice se puten deduce ch nu ere upant si nan la Prot, el vola sil iting puteres digo Remit tnirepTncurajnt de succes! Utunl Heeice Unwaria rich pea pretenit asupra tertoraiat Fomin Tn nomen situate singure salvares era nual © Tproprere de Germania. Guvernal romin ajunge 1a st ER Taek apel In Germania qt Malla cash Wetter gt enexmm trope germane tn fark Ya, 9 Tale {pve minutfl de esterne rortan adreseaak fr mad offal ex mineNtitaie a rupelor termane In omnia. Ch Greaarytal tunel Aaron ‘teat Romane devine «l mal free Unraria moulineaas Lrupe ar fa Prut ca migett Srvtrape wovieliceRepele Carl al Tciea cere Germanil 1H fade Inte Rota wt Ungaria 2 90 Aw TRH fs micifsoe de externe ai Germann Tala, Uneuria gi Romdnia Tall # Germs: GeTpourise tao pare din Transivania st fie cedatd Smaart aeeasth hatarare tet in Ware sob nomele Je gltata tn Viena" th aceiag. i Germantn ql Talla solgh insert of garanteae fronterle Romani, Rag ee ite i epernu fx inte Romana ef Unearia nee faptele, fr Tora ise cfere prbchl Se » ocupa Roman ‘SPpare eh achunen ungaro-srietica ae Ta sfargtal Tune ‘Supt i010 2 fort pana impresna Revetulta Mycirit Lezionare file eh hothrtrea de ln Viena, mal bine zis “dietatal de In "Viena a fost una dintre cele mat controyeeate o> Urdet Toate de Germania. Aceasth hotArire « atras eon- tra Germaniel un val de propaganda, care nict pink a momenta ae tpn ‘On acest mament #1 evita "Vinovatul de tragedia (Aril n'a fost lertat. La § Sep- temrie 1940, Migcarea Legionara aluneh pe Carol al TI-lea Ge la clrma Jarl. singurul vinovat de tragedia Romintel Inainte de pilrisirea Tronulul este chemat Ia Dutere gene alll Antonescu, care Ia 14 Septembrle tmpreund cu Mig- Cares Legionara formeazh guveraul naflanal-legionar, Tensiunea germanc-sovteticd. Garanjis acordats de Germania RomAntel 1s 90 August 1040's suptrat mult pe Unianea Sovieticl, De In acea data elatile amlcale dintre cele Gouk tri Incep a se ricl {nal mut. Unit istoricl sunt de pllrere cA data de 30 August Grtnsemna o schimbare de macaz in politica german fa\d ‘de cea sorietich. Am putea spune ch $0 August a fost etal culminant. ineeputuriie au fost icute ca mult iminte. Se slle eh Uniunea Sovietick n'a fost corectl niet In Ieepat fad de Germania. Mal IntAl 1's pornit risbotult fodati eu Germania, contra Polontel, ef cu 17 ale mal tr iu. gh asta duptce Germania lansase 0 serte de gtirt Tulse Dupi accla Rusia a ocupat Lituania, care conform inte Tegeril dintre Molotoy- Ribbentrop trebuia si cad Germs. nie dupd acela Rusia gl-a mitt preten{ile 9 asupra Bo- Covinel care nu fusese nici diseutata g! niet admisk Dupl Seein. a Berlin se cuncgteau agitatille sovietice "cute tm Ungaria si Bulgaria. Apol, se mal descoperiser& gi inten Je Untunit Sovietice de a ccupa Romania Incidentele de la frontiera romAno-sovieticd erat urn rite stent ia Berlin. Un alt fapt este puyin cuncecat. Tath Gespre ce este vorba: De la un storie german aren 0 Infermaple foarte pretioass, Informatie cArei mu 1 sa, dat publicttatea pe care o merit. Bl Ftnlandesit at Fist in ruinte anel unital! sovietice material de props: Fandd sorfetic cu o vAditA tendin(A antigermank O cari Enturk a fol Hider binetnjetes.trimist gl in Berlin} 1 Feprerinta pe acesta InconJurat de soldatl rusl care-t pun DS camaga de fertd, in timp ce ee aprople tancari. vase de ‘eusbolu’§1 avloune sovietice. Textul reproduce tn uweral- fpeand cgvintele lui Stalin, rostite ta congresul al XVIII. Tea, "FArd Indolald, avem destale cAmiql de fort pen 0 Augusy 1940 ol o fhceay Fol tn camp Inndet dela. incepat Tul Decembrie 1089, dick ‘mental cand Germania ajutase Untunes Sovietich intinds Trontierele peste [Art stAine, iin momentil tind In Berlin Hitler q@ Goebels sistaserA orice pro- parand’ anucomunista. ‘Manifestul capturat de, finlan- Gea nu putea fi raspindit Trt aprobarea foruriior Superioare sovietice, Ac{tunea Rusiel din Decemneie 1089 Govedeyte cide pe atuncl Rusia Sorietich pregiten opt fin public pentra un rasbolu contra Germaniet. De ce Gare ola Statin si punt pe Hiver in chmasl de fort? Pentrueh ii diduse Uniunll Sovietice areptl s& ccupe © parte din Polonia, gin Tarte Baltice, din Fintanda g! din ‘Teroare tm Ravarabia Teal funeusnah. sol eune arestgp 6 depora ott cant ordi Rusk Pina ta 22 tune Ibai, surorttale sie. ‘90 ob de Torin iat alte sate 8e BF ‘wipe! zi fi oa iP i ‘ fz iu HE lie Fa i i i d ‘ltumatal, pe tapte imagmare q anume: Populatia Basra este de origin ucralneani. In trecut ar fl existat o unitate atatall, “secular ‘cam o numeste, gf cl aceasth unitate ar fi fost distruss Tanunea Soviet Wt tarupyterolul de partStor de cuvint ai Ucrainel “ Nut nevoie de studi iterice 1 nlet ae provesionail ca a afl e& tm Gasarabla a SSpopulatle Ge origin romink, gm S"Guabrabin a facut pare cin penetpatal a thea principa pant ln BF Mil Tela cand a fot anexald fariet ‘Conform unel stalistic. oticiale pablicate. de. farist Jocaiay To Busarabin th amul 1817 482 Feparuzate pe nationalltayt in modal urmiter: romani ‘Sin2a0, representa’ 88: ‘tgtrepringe acolo © colenlaare thtensh cu in fcaracterul romanesc, dar ci toate acestea sAneasca Famine majoritara. Th_ant Fecutau tm Basarabia 284000 de ura ‘de 1.683.000 romani (64%), ‘Dupa elfterarea Busarablel de catre aang) TO41 Toeulwu to Bacarabla 445.549 feqrel ab preferat si be Tnscrie ca Uerainent ‘sau. a area. neplicert In ‘abot i s¢ de werainent cAt representa tn antl ‘de realtate al popula: =r pute ol oa at i : i iH & 3 2 : lies sovietic securge 3a, Scenatl mistificaple, pretinzind un tent so biel din partea Usrainel, pe eare nl Favavut tletodata, st dect nel putea tranamite mal de- parte slatul federal Untonea Sevlelea Uru! dintte nol storiet sovieticl, A. M Lazare, serie ‘urmiloarele in legiturh ea preteniiie ucrainentior asupra Basarablet” “Subliniem ci tn 1017-1018 asupra Basarable! fSveau pretentil nu numal Romdnla regala, dar gl eercur! Paflonaliste burehese din Ucraina Presenténdu-gl reven- ‘disdrile aeupra Basarablel, burgherit rationaligtt ueralneni Croniedle ruse, ch fn ft maryal supra Tarigradult, at. 40d al Basarablel gl ef ceva ‘mal su Theut_ parte dip. princl- de stranie Mhunet once urmay al euceririoe pastresxa timp de males Sfreptal de stapanire azapra pamantailor be eare cand stribunit le-au Neecut prin foc al eable=. A. MM Lazarey erainen|, ¢& tertortul natlonal at poporalul maldovenesc far fl srtriveehin. tritoria ueralnean lar e& “moldoventt ‘BU ar fl deedt “chirlag! vremeiniel= (pg. 121), Dar Lazarev Continud, 41 anume ironiseaxh cu Incercarea’preyedintelul Ridet Geoteae, Shall Grigeri de a demonsira tng ftgal intel eie tort Busnrabla re aparginusnicioda- {4 Moldovel lar moldoyentt din Basarabia nu sunt altceva idectto minoritate etnick. (pp. 122) (N.N. am vieut mat Ja Urma Rada ueralneani a reeunoeeut reall- Ma} sus am vizut eX nota sovieticd din 28 Tunte 1040 ‘este Intemelatd’ pe falgurl: tn Basarabla. nu Iocuiese ea Dopulayie majoritars ueratnent, el rorsAni, gt cd Basarabla dein aan cere aie re joan ee Se otek acai ed et ae Seeanin caecum nc ata for de ord stays nee Ural” Suit cate nmece comm oe pre ie Saar eer Parte niclun reptesentant al Basurabiel; elaborares legit ‘a fost Meuth cu deputatl striint interestlor populattet Fomine din Bararabia, Este normal sh se puna intrebarea: te interes poate avea un Tus, Un georgian, un kazakstanes fh privings durerlior g! ndzuin(elor rominilor din Basara. Aer lim fale ror obcelur nt Ye eunoe ‘SL in conluzie? tratat secret sh anexeze Basarabla, Mal mult’ Inaints de Hnimtnatey ulimafll in ‘oan de 20/27 uni mai ie asigurs de azentimeltal Germanic, «1 num ‘eels amenin{t Romania cu rAzbolu. Din ‘iceasta caus nu se eboreste ai motivexe ultimatul, cl se mulfumeste St punk ceva po hirtie. aga numal cast Impresionexe ‘opinia public’ internafionald, care gl aga nu cunoagte problema, Roménil de dincolo de Nistru. ‘Am yAgut mal sus eh Ucraina n'a avut niclodata suve- maitate aaupta Basarabiel-— ral precia Basarabla na 1a CUL parte niciodata din Weraina. Tn schimb (Inutul de peste Nietri, #1 anume dintre Nistru si Buy a fAcut parts fin prleipatal roman Moldova. Mai tntal! turell au tnsir- tinat fn anul 1679 pe domnitoral roman Duca Gheerehe Sh administrese {inotul dintre Nistru 1 Bug. Domanitorul ‘a elAait-o regedin(A In oragu) Bata, Tn anul 1740 chiar Tugll, aul recunoseut prin comisarul Ivan Nepliev, mai Drecia Ia 12 Tanuario, au recunoscut suveranitatea Moldo- fel agupra.(inutulul pank Ia Bug. (Veal Document ne 74 Bibifowea, Neadmiet Romine) Aceattratatconstata 0 are de fapt dincolo de Nistru loeulesc romBnii. Si ast existd sate gi orage cu nume romanegtl In Odes existi ‘un eartler care poarts numele de "Moldoveanca™, lar hin: Uerlandul Odeseveste Jocult de romani. Tn anit 1701 extstan, Intre Nisteu sl Bug 40 de sate moldovenestt gl numal 18 straine. Colonlzares $1 deanalfonializares finutulul a Ince Dut abla Ia 1792, ednd Rusia gi-a mutat frontiera pe Nistru, Vigul populatiel de origind romineaset era sh formeze tun atat national, Imprejuririic din 1018 n’au permis for: ‘marea unul slat nallonal, dar sovleticll au nut cont de Gorinta populatlel 91 In la 12 Octombrie 1924 au Intiintat Be teritoriul Ucrainel,_o'“Republlea Moldoveneasea” cu Capitaia Ja Balta (orag romanese). Seopul Inflinjarel acer- {tel republiel, nu era el servoaced interesulnl populatiel romAnqtl din nut. el'n sop de propngandR La Tieaspol {alt oray romdnesc) se Inflinteans un post de-radio. care Aranmites In limba romanh, tncercand a face cunoscut binefaceriie comtinismulul, eu scopul de a produce tn Bi ‘arabia. mygedel revolutionare, Bingurll ascultitorl Pp fre its ja fet conatralth SreAt “moldovenl(™ a8 fle mnortart Sn ‘epubilca Tor. tn 1034 republea te Intindes pe o euprarata fe B494 Emu timpol foal merey smiegorntA la ae, Sin forte republieh n'arhmas deeat cavern Tocaltay din hnntérlandut orasui"Tiraspol Cu. aceasta. eeamatorie, Unlunea Sovietied a acuzat Romania ea dlstrus unitate Moldovei! De altfel Wisin a mal recta gt ao alth seams: torleDe ani de ste tambiqensh in tones Tumen gure ch fn Basarabia ar Joeut tn popor moldovencse, cd acenin ne YorOL-o limba proprie, eX nar avex mimic eu Himba gt EX poporal roman tatre cele ove risbolue Rusia a neuzat Romanis eo dace In Hasaribin 0 campante de “romantza= rea" bucarabentior “In, decurau) itoriel Rusa sa pretat la multe falsified ups paces dela Paria, 1650, Rusia teebuln sh cedere Ro: Ianiel'o parte cin sudul Hasarablel, pint ia Toeatitats fu numele de Bolgrad. Cr face “mater gi stata Teste"? ae oer, neo) pe Dunare cu numete de a. Nofoe cd delegatul frances & descoperit Tn tiny falgificarea Rusiet x at rain aot inteurn ume I 2 tui 190 eh tn aaa fa, maloritatea populaiel 0 formeash Uerainenih, gt eh Basafabln. feat” parte\Integrant din. Ueralan, ted omnia a distrus unitaten secularda Ue fate prin MInLtAUl de externe Molotov décine& tn Aprile 1948 ck use ednidegio eh schimbr ordinea intern’ Homanl! St ce se intdmplst eateva funt de aie mat tara? La Bu: ares apare fest prociror goneral Visit 9 forfersh Be. cee ok tnsalee un given duph-o Tata Tagua It Lupta pentru Bavarabia In 1041 Incerearea de a readuce Basarabla Bucovina #1 reglunea Herja in stnul familiet romaneqt, dupa cum we ‘ale a esuatt Nu numal e'a equat acqlunea de eliberare, Aart ‘Beamul Intreg a tntrat In tnehisoare, intra tnehisoare de nde nimeni nu tle cdnd ev va tes. Ropar roman ‘cei piles din rial. tnoereat wo evite dar forte in eare uni! dintre pollen romant Ap buses pent, timp $e boldatal oman nipnat fue, ole ore th abe srtny alert tes lor mobil a partes stnenara,culges interest {hie tranamiteny “nlaiior firey” De acolo we retranson- {eau ta Mowcovat Situatin (art a fort peceiuls In alte Parft Aminteseintelenerea Gesonorsbis ntre Church Beslin “Ambit tmparqenn ‘uropa. ae risiit tm procente Romania tbula £4 Stal o precente gab influent rascas- ei 10 procente sub inleur{h eneleeh stalin ma mat int seam de convene gla pus mana pe wath muta! Neamul romAnese sub surghtvn [La ora actuall neamul romAnese st8 sub acealgl formi de fat, sub acelayi orhnanire tconomlch, aar impkryit In @ouk state. O parte Tocultorit din Busarabla, Bucovina gh Feglunea Herja sunt pug! 1a cel mal mare proces de des- hatlonalizare sl 0 exploatare economies necunoscuta In Iatorte, A doun parte, cel din Romania, numit Republica Soelalistk Rominia sunt ¢l el mupusi, unui proces. de istrurere totalk. Legi striine, obleeiurt striine, adminie- tratle striina sunt Introduce in local “legit pamAntull Morala gl religia cregtink, doud forte care ne-au ajutat ek ‘spraviejaim tn timpul fostelor nBvaliri barbare, sunt thlo- ute cu 0 “moralA soclallstN” o novlune pe care nintele nnimeni ql nlment nu gtle ce Insegeamm. De ast data nu urate humal borate solu, cl gi munea poporulu ‘Tarell au cerut tribut. Pentru teibut neat aphrat grantee Gar nu ne-au distrus Cinfa naflonald. AstAzt rugil ne atacl De dovd franturl: explaoatare materiall gl distrugere spl- Hituald. Si ultima este cea mal periculoas, Pentra inser: hatatea el, Vi citea un eaz istoric. Ryed = Smigly, ullimul Bregedinte’'al Polontel sa motivat refuzul Poloniel de a fia tarept de trecere trupelor sovietice peste Polonia fn fe- Int urmitor :*Cu germanil ne plerdem libertatea, cu rust hne vom Plerde guretul” Si Ia suflet finea raresalul polo- fee St cht dreptate aven. La ofa wetualh s1 Polonia gt Romania sunt pe cale de al plerde eufletull Sunt pe calel Back rugil vor mal aves timp, situatia romaniior ain Ro- mania va fl acela ea a romanilor din Basarabla st Buco Vine. Rusia, va sustine ch a eliberat poporul romin, Exa- frerare? Th an 1004 8 fost publleat, de un om de gtin\a ‘Svtetio un plan care impirjen Romania tn units econo- lee, Le ataga cand la Rusta, cind la Bulgaria! Lali ighlel, se numea planul Valev! Stift cum sau scurat rusil and cet din Romania aul aflat de cclebrul plan! 1delle lunul om. ‘de gina. Tdelle se respect Intrrun stat de ocratlel Dar care este realitatea? Constitutia setualR a Rominiéh, in art, 14, 48 postbil- taten “Maret Adundel Nafionale™ e& hotirascl -unanim”, Uunirea gl Incadrarea tn marele impery rusese, Inchisoares Dopoarelor, ce Thumele pompor de Untuinen Repu. Cllor Sovietice Socialite! Pe vremuri, planiul Valey a fost friticat Ia Bucuregtil Dar in present? Pe Prut ve cons {rulesc unit economice romakno-eovletice Iar pe Danire fe construlese Wnita{l “Fomano-bulgare™, aga cum se pre Vedeau in anul 1904 in combatatal plan 'Valev. SA sperim CH Rusia nu-g1 vs putea reallea planurile Drepturite cterne ale Romantel axupra Basarabiet A) Drepfui international, A. Popuia\ta Basarabiel gla exprimat dorin{a la 27 Mar~ ie 1018 ah reintre In comunitaten romaneasck de unde oat rupth fh anul 1812" Karl Mare. tdolul ¢{ profesorul ‘actualel Rusil rustine ch Basarabia este romaneseA, tar al Gollea corife comunist Fr. Engels este de pArere c& Rusia ‘commis un ack do agrestune In 1612, 2."'Unlunes Sovielcd si-a tnsuRt un, triton. prin celcaren ‘Prineipilior de ‘drept' internation, “Conform fart 63 al Conven{iel azuprs tratatelor Internajionale din 248.1060, de Ta Viena, sunt doclarate nule gi firh valoare Wate Watatele Internationale cate sunt fnekelate prin jarea unui principia de drept International recuncsrut Talel este voroa ae drepfol de autodeterminare gl Intre bulnjarea farlel famenitarea cu rizbolu) prin nota ult mativa din 26 Tunte 1940). ‘8. Guvernul roman, care o ratificat Ia 23 August 1947 teatatul de pace de In Paris U0 Febriarie 1047) n'a avut ‘mandat din ‘partes poporulut romin. Guvernul de atunc! 1 fost emanajia puterit de ocupalle soyietice. Tn momentul and poporul roman va Tl Ifber va core reviruirea, tutor Qratatelor inchelate de acest guvern care nu. represin\a voinfa national a a mater vt etree acres AAS eer Pee eee ee = aon tung de a1 eae gap fe urna a Mylul pe caret ‘Untunea Sovi este prea mare... ea occupa Un. Ge Senate eet oe ‘4 Phrerea de mat sus a fost sl este Indreptayta {Gfargee fm contr seapantal Wet eiren Spor a cant seupantaat pe {Gta de agenia Heater in Mat irr -swnems din Mow fora, basal pe declare fstulalfoeHtar a1 ROD. Semfom zargun. in Tegitiek ca restates tine aia Moldova treble amist 9 repordalal anams Se Radlo-Pexing initlat “femosigysorelel txt Dink puterniehrensten in las (ves! ree Horan Blan-Prest London. nn 33 dn 10 Sept. 1078) Gt de brea nde est ste ponin sored ‘afi de problema bastrabeant mal rest alunfanen Soret, catia prin orce eae gl thlsdnd te tal tart fori ek dovedeascselfoNAQ el 1B Saarabla orulee “MODOVENII-. qn cs i’aceyin af fun popor de sine safitor qn ene oe Stant Aaigurim pe rat ch nes acete efor ny wor ade EcmetctOpinie public mondalt este izurith, gf na va ede in eapean mel not imposter st mlmeant rae Nota. ‘Acest articol exte completare a nel conferinte tinute de autor m cadrul cereulul cultural INDEPENDENTA din Kein tn sian de 2861077. sent arictal de "att au fot folette urbane — General Platon Chirnoagh: Ietoria potted gi miltard a rasbotlut Romanit conira Ruse soviet, Ba. Ca pula = Grttry Garena: voreper em: mrieg-tmotten 2 mt — Michel Sturdsa: The Suicide of Europe. Belmont, Mas ‘sxehusetia, 1088, — Mexandra Suga: 8) Die wblkerrechtlicha Lage Bessarablens in der ges- Chichlichen Entwicklung des Landes, Teak de doe. forat, Bon, 1088. b) Diltimatuim rovletioue au rufet de la Bessarabie du 20 Juin 1040 el Ten droits de I Union Sovtetique. aris, 1068, ©) Stlinfd $1 potemied, Istoricti rush Joletyfeatort ai storie, URxtras din’ Buletinul Biblioteell Romane. 070) it) La Republique Sovletique Moldene, in “Aspects des felations soviéto-roumalnes”. Paris, 1971 ©) Basarabjo, In manuseris, STIREA CU ICOANE SI APE de Michaela SILVESTRI Bucovin’, ca o streasini 1a inima tari, Vine ploaia istorich peste cimpiile transilvane, Peste turla bisoricilor moldovenesti, Ca un exod pe deasupra fruntarillor inexistento, Un golf unde, asemeni curen|slor submarini, indul se revarsd cu spuma imaginara a visulul, Teoana cu dealuri si cu intins orizont albistrui, atdt de pur incat vezi ingerit fromatand acolo, departs, t limb tnfeleash cu singele dest inch neausita, ‘Vecleam pisiri uringe cum se asezau peste culburi st fniro