Sunteți pe pagina 1din 114

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

Elena Crocnan

BIOLOGIE

Manual pentru
clasa a VI-a

EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A.


CUPRINS

CUPRINS
Modul de utilizare a acestui manual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Lecia 1. Organismul – un tot unitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8


Lecia 2. Organismul unei plante superioare: organe, esuturi, celule. . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Lecia 3. Organismul unui mamifer și al omului: sisteme de organe, organe, esuturi, celule . . . . 14
RECAPITULARE: Celule, esuturi, organe, organism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Introducere în funciile organismelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Lecia 4. Fotosinteza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Lecia 5. Sistemul digestiv și digestia la om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25


Lecia 6. Adaptări ale digestiei și organelor digestive la diferite animale . . . . . . . . . . . . . . 30

Lecia 7. Alte tipuri de hrănire în lumea vie: saprofită și parazită, plante carnivore . . . . . . . 34
Lecia 8. Respiraia – proces prin care se obine energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Lecia 9. Respiraia aerobă la plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Lecia 10. Sistemul respirator și respiraia la om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Lecia 11. Respiraia în diferite medii de viaă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Lecia 12. Circulaia la plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55


Lecia 13. Sângele – componente și rolul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Lecia 14. Sistemul circulator și circulaia la om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

Lecia 15. Particularităi ale circulaiei la animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

Lecia 16. Excreia la plante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73


Lecia 17. Sistemul excretor și excreia la om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Lectia 18. Particularităi ale excreiei în medii de viaă diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Lecia 19. Relaii între funciile de nutriie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Lecia 20. Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Diagrame recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

EVALUARE FUNCII DE NUTRIIE – TESTE RECAPITULATIVE . . . . . . . . . . . . . . . . 106

Răspunsuri la evaluări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109


Modul de utilizare a acestui manual

Lecii de predare – învăare

LEGENDA MANUALULUI

Activităţi de comunicare, observare, Rezumarea principalelor concepte ale lecţiei


descoperire prin care învăţaţi

Activităţi prin care valorificaţi în mod activ Evaluarea competenţelor prin sarcini
ce aţi învăţat, legătura de zi cu zi, exersarea cu diferite grade de dificultate
lucrului individual şi în echipă, investigaţii,
aplicarea conceptelor lecţiei

Aprofundări, extinderi dezvoltări ale portofoliului Curiozităţi din lumea organismelor vii
Lecii de recapitulare

Click pe pentru a vedea un film

Click pe pentru a mări o imagine

Click pe pentru a rezolva exerciii


Organismele vii sunt variate ca formă, mărime, alcătuire, mod de viaă, demonstrând una dintre
caracteristicile lumii vii, diversitatea vieuitoarelor. Dar, oricât de diferite ar fi, toate organismele vii
au multe caracteristici comune, atât în alcătuirea corpului lor, cât și în funciile prin care își asigură
supravieuirea.
Corpul plantelor superioare este format din diferite pări. Florile formează fructe și semine
care ajută planta să formeze noi plante. Rădăcinile, tulpina și frunzele ajută planta să își obină hrana,
să extragă apa, să crească. Fiecare parte a corpului plantelor care are un anumit rol în viaa plantei se
numește organ. Identificai organele plantelor superioare din imaginile de mai jos. Observai prezena
lor la fiecare plantă.
Plante superioare
Plantă de pajiște – păpădia Plantă de câmpie – negara Plantă ornamentală – orhideea

Și corpul animalelor superioare este alcătuit din organe. Observai alcătuirea mamiferelor și
identificai: oasele, inima, stomacul şi alte organe prezente în corpul fiecăruia.
Amintiţi-vă, din ce aţi studiat în clasa a V-a la biologie, că nu există organism care să nu fie
alcătuit din cel puţin o celulă. Celula este unitatea structurală şi funcţională a lumii vii.
Și alcătuirea organelor prezintă asemănări, pentru că fiecare organ este compus din mai multe
celule cu diferite forme, dimensiuni și roluri. Un grup de celule care au aceeași formă, mărime și rol
formează un esut.
Organismul este un tot unitar pentru cã funcionarea unui organ depinde de funcionarea celorlalte
organe și numai împreunã asigurã supravieuirea.

Mamifere
Delfin Câine Om

Viaa organismelor se asigură prin multe procese vitale cum sunt hrănirea, respiraia, circulaia,
excreia etc. În corpul mamiferelor, inclusiv în corpul vostru, fiecare proces este îndeplinit de mai
multe organe grupate în sisteme: digestiv, respirator, circulator și excretor.
8
floare

1. Observai desenul alăturat care reprezintă alcătuirea unei


plante superioare. Recunoaștei organele plantei. Unele organe au rol
în supravieuirea plantei însăși: acestea sunt organe vegetative. Alte tulpină
frunză
organe au rol de înmulire.
Desenai în caiet planta și scriei rezolvarea următoarelor cerine:
a. Dai exemplu de organ vegetativ.
b. Dai exemplu de organ de înmulire.
rădăcină
c. Explicaţi ce consecină ar avea distrugerea organului vegetativ
indicat de voi, asupra organului de înmulire.
gură
2. Sistemul digestiv din corpul omului asigură hrănirea. faringe
El este compus din mai multe organe și unele dintre acestea sunt esofag
reprezentate în imaginea alăturată. Hrana pătrunde în sistemul
digestiv prin gură, iar resturile nefolositoare sunt eliminate la capătul stomac
intestinului gros.
Descoperii organele sistemului digestiv din imagine și precizai
în ce ordine sunt parcurse de hrană. intestin
Scriei în caiet acest traseu și comparai descrierea voastră cu cea intestin subire
a colegului de bancă. gros

Celula este unitatea structurală şi funcţională a lumii vii.


Celulele de același fel sunt grupate în esuturi.
Diferite tipuri de esuturi formează un organ.
Organele care realizează împreună aceeași funcie formează un sistem.
Toate sistemele de organe formează un organism.

Analizai în perechi următoarea schemă. Ea reprezintă alcătuirea plantelor superioare, de la cele mai
mici pări vii, până la întregul organism.
Construii împreună o altă schemă în care să se regăsească alte organe care sunt grupate într-un sistem.
Stabilii împreună dacă există o componentă a schemei realizate de voi care are capacitatea de a
supravieui independent.

Celulă Ţesut Organ Sistem de organe Organism

9
1. Copiai în caiet și completai următoarea 3. Selectai litera din dreptul variantei
frază, folosind termenii: celule, esuturi, organe, corecte de răspuns la următoarele întrebări:
organism. A. Ce este tulpina plantelor?
În corpul organismelor superioare există un a. celulă, b. esut, c. organ, d. organism.
număr mare de ... care au aceeași alcătuire, B. Care este ordinea corectă a alcătuirii
aceeași funcie și sunt grupate în ... Acestea sunt organismelor superioare?
la rândul lor grupate pentru a forma ... care a. celulă®esut®sistem de organe
îndeplinesc o anumită funcie. b. celulă®esut®organ®organism
2. Scriei în caiet câte două organe ale c. ţesut®organ®organism®sistem de organe
fiecăruia dintre sistemele: digestiv, respirator, d. organ®sistem de organe®organism® celulă
circulator și excretor. C. Ce organ al mărului anună că va face fructe?
Precizai un rol îndeplinit de fiecare din a. rădăcina
sistemele enumerate. b. tulpina
Verificai-vă prin compararea răspunsurilor c. floarea
voastre cu cele ale colegilor. d. frunza

Celulă Ţesut Organ Sistem de organe Organism

Temă de portofoliu Organe vitale ? Vasele de sânge însumează peste


Oamenii au cinci organe vitale care sunt eseniale 160.000 de kilometri.
pentru supravieuire: creierul, inima, rinichii, ficatul și ? Inima unui om bate de aproximativ
plămânii. 3 miliarde de ori în timpul vieţii
Organizai-vă clasa în patru grupe: câte o grupă pentru acestuia.
unul din organele: inima, rinichii, ficatul și respectiv ? Un arbore mare, cum este stejarul,
plămânii. Pe parcursul unui semestru culegei informaii, este compus din 99% celule moarte;
din biblioteca școlii, atlasul anatomic precum și din alte în corpul său, singurele celule vii se
surse indicate de profesor, despre organul care a fost află în frunze, la vârfurile rădăcinii
repartizat grupei din care facei parte. Fiecare membru din și în vasele care transportă hrana.
grup va căuta informaii într-o altă sursă. ? Un om inspiră și expiră în medie de
Alcătuii un portofoliu cu informaiile privind forma, 23 000 de ori pe zi.
localizarea, rolul, diferene la diferite mamifere și alte
curiozităi descoperite în sursele de informare.

10
Organismul unei plante superioare:
organe, esuturi, celule
Corpul plantelor superioare este compus din patru organe principale: rădăcina, tulpina, frunzele și
florile.Aceste organe conin numeroase și diferite tipuri de celule, grupate în esuturi.
Principalele esuturi din corpul plantelor sunt:
? de apărare – protejează planta de factori nocivi;
? de hrănire – realizează fotosinteza;
? de depozitare – stochează hrana;
? de conducere – transportă apa în care sunt
mineralele sau hrana preparată.
Frunza Observai localizarea acestor esuturi în
organele plantei.
Fiecare tip de esut este format din celule.
Celulele sunt cele mai mici componente vii ale
corpului plantei.
Celulele sunt alcătuite din trei componente:
1. membrana – protejează celula și face
schimburi cu mediul exterior,
Tulpina
2. citoplasma – aici au loc toate procesele vitale:
hrănirea, circulaia,respiraia, excreia,
3. nucleul – coordonează activitatea celulei.

esut de apărare

esut conducător În imagine putei observa alcătuirea celulei
vegetale.

esut de depozitare
înlocuit în frunze Membrană
Rădăcina de esutul de hrănire Perete
celular
Nucleu
Aşa cum puteţi observa în imagine, celula
vegetală conţine şi alte componente:
? peretele celular – acoperă membrana
protejând-o,
? cloroplastele – conţin clorofila, pigment
verde care realizează fotosinteza,
? vacuola mare cu suc vacuolar în care există
apă cu diferite substane necesare celulei, sau
Vacuolă
substanţe nefolositoare.
Citoplasmă Cloroplaste

1. Unele celule vegetale pot fi observate cu ochiul


liber. De exemplu celulele fructului de portocală. Tăiai
o portocală și privii seciunea cu o lupă. Vei observa
numeroase celule alungite. Extragei cu o pensetă o
celulă, observaţi-o și apoi desenai-o în caiet.
Completai desenul cu elementele componente pe
care le-ai observat: înveliş (membrana şi peretele
celular), citoplasma.

11
2. Realizai observaii microscopice asupra
esut
esut de susinere (mecanic)
de apărare
esuturilor vegetale din preparate fixe cu
esut de depozitare
seciuni prin tulpină.
esut
Desenai în caiete ce ai observat și de conducere
comparai observaiile voastre cu imaginea
alăturată.
Identificai esuturile plantei comparând
observaiile voastre cu cele din fotografie.
Indicai în caiet esutul prin completarea
legendei desenului pe care l-ai realizat.

Cele mai mici componente vii ale corpului plantei sunt celulele.
În celulele plantelor, pe lângă membrană, citoplasmă și nucleu, se află și peretele celular,
cloroplastele și vacuola.
Celulele sunt diferite ca alcătuire și rol. Ele formează diferite esuturi.
Principalele esuturi din corpul plantelor sunt: de apărare, de hrănire, de depozitare și de
conducere.


esut
esut
coducător de susinere
1. Privind la microscop într-o seciune prin
tulpină dintr-un preparat fix, vei identifica mai
multe tipuri de esuturi.
Observai localizarea acestora și rezolvai
următoarele sarcini:
? Ordonai de la exterior la interior tipurile
de esuturi identificate;
? Indicai rolul fiecărui tip de esut;
esut
esut
? Argumentai, pentru cel puin două de depozitare de apărare
esuturi, utilitatea localizării în grosimea
tulpinii. 2. Vizionai filmul activităii de realizare a
unui preparat microscopic proaspăt din foiă de
citoplasmă ceapă. Alcătuii o fișă de lucru cu etapele
realizării preparatului.
Pregătii-vă materialele necesare, realizai
și observai la microscop preparatul proaspăt.
Desenai ce ai observat și completai
legenda, numind structura identificată.
Răspundei în caiet la următoarele întrebări:
? Ce formă au celulele?
nucleu ? Ce componente celulare ai identificat?
perete
? De ce lipsesc cloroplastele?
celular membrană Verificai-v ă comparând r ă spunsurile
voastre cu cele ale colegului de bancă.

12
3. Picurai soluţie apoasă de iod pe suprafaa
proaspăt tăiată a unui tubercul de cartof.
Observai cum se schimbă culoarea soluţiei de
iod, devenind, din brun, albastru închis. Cine nu Soluţie
de iod
apreciază gustoşii cartofi? Cartoful este dulce
datorită prezenei amidonului, substanţă din
categoria glucidelor. Acesta se acumulează în
esutul de depozitare. Amidonul este produs prin
fotosinteză. Cu ajutorul iodului ai evideniat
atât existena amidonului, cât și prezena
esutului de depozitare.
Și mărul este dulce. Oare şi el conine
amidon? Cum ai putea descoperi dacă mărul
conine amidon? Răspundei în caiet și
comparai răspunsul vostru cu cel dat de colegi. Evidenierea prezenei amidonului
cu soluie de iod
2. Alegei litera din dreptul răspunsului
corect la următoarea întrebare:
1. Completai următoarele afirmaii folo- Care tip de esut se află la suprafaa
sind termenii: cloroplast, esuturi, conducător, organelor unei plante superioare:
vacuolă. a. de depozitare
Grupul de celule care se aseamănă ca formă b. de apărare
și funcie formează un … c. de conducere
În plante, transportul apei și al hranei este d. de hrănire
asigurat de esutul …
Componenta celulară în care se realizează
fotosinteza se numește … ? În peretele celular plantele pot înmagazina apă.
Depozitarea substanelor de rezervă se Cu aceste rezerve de apă pot depăşi perioade de
realizează în … din celulă. secetă.

Temă de portofoliu Parfumul plantelor


Multe plante pot fi recunoscute după parfumul lor:
lămâiul, bradul, trandafirul, portocalul, crinul, menta și
altele. Parfumul este dat de o secreie produsă de un esut
special, numit esut secretor.
În grupe, realizai un proiect dedicat unei plante care
are un miros specific.
Alegei o planta parfumată și informai-vă, din atlasul
botanic, reviste, biblioteca școlii, privind locul în care Îmbibai o sugativă cu lichidul
trăiește, condiiile în care se dezvoltă cel mai bine, parfumat pe care îl obinei. Acesta este
caracteristicile organelor respectivei plante. Cu aceste chiar secreia produsă de esutul secretor.
informaii alcătuii un poster. Când vă prezentai posterul rugai
Evideniai prezena esutului secretor prin strivirea colegii să miroasă și secreia plantei pe
petalelor/frunzelor plantei. care o descriei.

13
3
SISTEMUL DIGESTIV
Corpul mamiferelor este mult mai complex decât cel al plantelor.
Organele care îndeplinesc o anumită funcie formează un sistem de
organe.
Gura Glande
salivare
Principalele sisteme de organe care intră în alcătuirea corpului
Esofag Stomac mamiferelor sunt:
Ficat • sistemul digestiv • sistemul nervos
• sistemul circulator • sistemul osos
Vezică Pancreas
biliară • sistemul respirator • sistemul muscular
Intestin • sistemul excretor • sistemul reproducător
Intestin subire
gros Rect
În clasa a VI-a vei studia o parte din aceste sisteme, primele patru.
SISTEMUL CIRCULATOR Le putei observa în imaginile alăturate. Putei identifica principalele
organe care compun fiecare sistem din imagini?
Vene Artere Cu sigurană ai recunoscut ficatul, stomacul, inima, rinichii.
Ca şi în organele plantelor, și organele mamiferelor sunt alcătuite
din numeroase și diferite tipuri de celule care formează esuturi.
Inima

ESUT
ESUT
NERVOS: MUSCULAR:
Principalele esuturi din n creier n inima
corpul mamiferelor sunt: n peretele
• esuturile conjunctive; n măduva stomacului
• esuturile epiteliale; spinării n mușchii
• esuturile musculare; n nervi fixai
• esutul nervos. pe oase
Observai în imaginea
ESUTUL
ESUT
SISTEMUL RESPIRATOR alăturată localizarea CONJUNCTIV: EPITELIAL:
Artere Faringe acestor esuturi în organele n oase n căptușește
Trahee corpului uman. n cartilaje cavităi
Pleură n acoperă
Bronhie n sub piele
Plămân Plămân corpul

Celulele mamiferelor
Diafragmă
sunt complexe, dar au în
SISTEMUL EXCRETOR alcătuirea lor: membrana,
citoplasma și nucleul, com-
Rinichi Rinichi ponente care au aceleași
roluri ca și în celulele
Ureter Ureter plantelor. Observai unde
sunt situate componentele
Uretră Vezică celulei animale.
urinară Membrană Nucleu
Citoplasmă

14
rinichi plămân stomac
1
faringe 2
intestin esofag 3
gros 4
trahee 5
ficat inimă
vezică 6
urinară intestin
subire 7
8
1. Analizai cele două imagini care reprezintă localizarea unor organe în corpul a două mamifere:
câine și om. Scriei în caiete ce organ din corpul uman corespunde fiecărei cifre de la 1 la 8. Comparai
localizarea organelor în corpul câinelui și al omului. Scriei în caiete ce asemănări și ce deosebiri ai
descoperit, răspunzând la următoarele întrebări:
a. există toate cele opt organe la ambele mamifere?
b. cu ce organe se învecinează fiecare din cele opt organe în cele două mamifere.

esut nervos esut muscular esut epitelial esut conjunctiv

2. Imaginile reprezintă fotografii ale celor patru tipuri de esuturi animale, realizate pe preparate
microscopice. Realizai observaii microscopice asupra esuturilor animale pe preparate fixe cu seciuni
prin piele,inimă, intestin. Desenai în caiete ce ai observat și comparai observaiile voastre cu imaginile
care reprezintă cele patru tipuri de esuturi animale. Precizai în caiet ce tipuri de esuturi ai identificat în
fiecare preparat, completând tabelul prin bifarea căsuelor acolo unde ai identificat esutul.
Preparat Ţesut nervos Ţesut muscular Ţesut epitelial Ţesut conjunctiv
Piele
Inimă
Intestin

3. Observai celulele animale din mucoasa colorantul și voi acoperii Nucleu


bucală. preparatul cu lamela.
Vei realiza un preparat proaspăt cu celule Observai la microscop și
recoltate din pereii gurii. Avei nevoie de desenai celulele.
beţișoare cu vată la capăt, lame, lamele, pipete și ATEN
IE!
soluţie de albastru de metilen pentru colorare. Cu Dacă albastrul de
un beișor steril cu vată la capăt, răzuii ușor metilen este concentrat,
interiorul obrajilor. Trecei apoi capătul cu devine toxic și, pentru a
tamponul de vată pe suprafaa unei lame pentru a evita un pericol, colorarea Membrană
întinde celulele răzuite. Profesorul va picura o va realiza profesorul. Citoplasmă

15
STOMACUL - ORGAN DIGESTIV


esut epitelial
1. În imaginea alăturată sunt - căptușește
reprezentate esuturile care și protejază
la interior
formează peretele stomacului. stomacul
Observai localizarea acestora și
rezolvai următoarele sarcini:
esut conjunctiv
a.Ordonai, de la exteriorul
Alcătuirea - hrănește
stomacului spre interiorul peretelui esutul epitelial
acestuia, tipurile de esuturi. stomacului al stomacului
b. Indicai rolul fiecărui tip de
esut.

esut muscular
? Argumentai pentru cel puin - realizează
două esuturi utilitatea localizării mișcările stomacului
prin care
în peretele stomacului. se mărunește
hrana


esut nervos
- stimulează
activitatea
celulelor musculare

SISTEMUL DIGESTIV UMAN

cavitate glande
2. Hrănirea corpului uman bucală care produc
este asigurată de sistemul digestiv. saliva

Observaţi imaginea alăturată


şi identificai organele sistemului esofag stomac
digestiv.

Scriei în caiet organele pancreas


- glandă
identificate, în ordinea în care sunt ficat care produce
parcurse de alimente. suc pentru
digestie

intestin intestin
gros subire

16
Cele mai mici componente vii ale corpului mamiferelor sunt celulele. O celulă animală este
alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Celulele animale cu aceeași formă, alcătuire și rol
sunt grupate în patru tipuri de esuturi animale: epitelial, conjunctiv, muscular și nervos. Mai
multe esuturi formează un organ, iar organele care îndeplinesc o anumită funcie formează un
sistem de organe.

Scriei în caiete organele pe care le 3. Alegei litera din dreptul răspunsului


cunoaștei și fac parte din același sistem de corect la următoarele enumerări:
organe. Indicai câte un rol pentru fiecare sistem A. Plămânii, traheea și nările sunt organe ale
de organe. sistemului:
1. Explicai modul în care două tipuri de a. digestiv
esuturi din stomac asigură împreună același rol. b. respirator
2. Scriei în caiet câte două organe ale c. excretor
fiecăruia dintre sistemele: digestiv, respirator, d. circulator
circulator și excretor. B. Este organ al sistemului digestiv:
Verificai-vă prin compararea răspunsurilor a. inima
voastre cu cele ale colegului de bancă. b. rinichiul drept
c. stomacul
d. plămânul

Diversitatea esuturilor animale ? Totalitatea vaselor de sânge din corpul


Există numai patru tipuri de esuturi animale, unui adult are o lungime de 96 000 km;
dar fiecare tip este reprezentat de numeroase ? Pentru că stomacul produce un suc
variante diferite. De exemplu, esutul epitelial care digestiv foarte acid, epiteliul care îl
căptușește stomacul este subire și permeabil, în căptușește se reface complet din 3 în 3
timp ce esutul epitelial de la suprafaa pielii este zile.
gros și impermeabil. ? Stomacul adultului poate conine în mod
Formulai în caiet o explicaie pentru această obișnuit 1 litru de hrană, dar poate să se
deosebire dintre cele două tipuri de epitelii destindă și să conină și de trei ori mai
exemplificate. multă hrană.
Comparai explicaia voastră cu cea a colegului ? Copilul nou-născut nu poate să reină în
de bancă. Discutai în clasă răspunsurile. stomac mai mult de 30 ml lichid.
Temă de portofoliu Diversitatea esuturilor
animale ? Plămânii nu sunt
Formai patru grupe. Tragei la sori un tip de egali, plămânul stâng
esut animal. Documentai-vă din diverse surse este mai mic decât drept stâng
indicate de profesor și alcătuii un poster cu formele cel drept.
de esuturi din fiecare categorie. Posterul va prezenta
variante de esuturi, în ce organe se găsesc și ce rol au ?Cei doi rinichi nu sunt egali, rinichiul
în corpul uman. Reprezentai prin desene esuturile. stâng este puin mai mare.

17
RECAPITULARE:

Celule, ţesuturi,
organe, organism
• Asemănări și deosebiri dintre celula vegetală și celula animală

CELULA VEGETALĂ CELULA ANIMALĂ

• are cloroplaste, MEMBRANĂ • nu are cloroplaste,


vacuolă, perete celular • nu are perete celular,
CITOPLASMĂ
• hrănire - prin fotosinteză • are o structură mai complexă
• face schimburi cu mediul NUCLEU • este mai variată ca forme
și roluri

• Comparaie între celula vegetală și celula animală


Diagrama de mai sus reflectă asemănările și deosebirile eseniale dintre celula vegetală și cea
animală. În imagini sunt prezentate preparate microscopice cu celule din frunze și celule din măduva
oaselor. Identificai prin ce se deosebesc ca mărime, cantitate de citoplasmă și dimensiunea nucleului
în raport cu citoplasma.
Construii în caiete diagrame și completai caracteristicile celulelor pe baza observaiilor voastre
și a informaiilor din tabelul următor:
Celula vegetală Celula animală
Este eucariotă Este eucariotă
Forma este în general cubică sau ca un paralelipiped Formă sferică sau rotunjită, dar în general formă
dreptunghic (ca o cutie de chibrituri) neregulată
Sunt de două, trei ori mai mari decât celulele animale Sunt de două trei ori mai mici decât celulele vegetale
Au cloroplaste Nu au cloroplaste
Își produc hrana singure prin fotosinteză Iau hrana din mediu
Au o vacuolă mare care poate ocupa 90% din celulă Nu au vacuole sau au vacuole de dimensiuni mici

18
• Comparaie între esuturile vegetale și esuturile animale
Analizai imaginile și caracteristicile structurale ale esuturilor celor două tipuri de organisme
superioare: plante și animale.
Realizai o diagramă ca aceea din comparaia dintre celula vegetală și cea animală, dar în centru
trecei trăsăturile comune ale esuturilor vegetale și animale, iar pe laturi trăsăturile specifice. Putei
adăuga trăsături pe care le descoperi voi.Prezentai diagrama realizată de voi întregii clase.
Completai la final toate trăsăturile descoperite de clasă.
Trăsături generale ale esuturilor vegetale Trăsături generale ale esuturilor animale

esut
de apărare
esut
epitelial

esut
de hrănire
esut
nervos

esut
conducător
esut

esut conjunctiv
de apărare Cavitate
esut

esut nazală muscular
de hrănire
esuturile vegetale sunt formate din celule esuturile animale sunt formate din celule
specializate pentru a îndeplini o anumită funcie. specializate să îndeplinească o anumită funcie.
Creșterea se realizează prin vârful unor organe ca Creșterea se realizează prin toate pările
tulpina și rădăcina. componente ale corpului.
Cresc în toate etapele vieii. Creșterea este limitată în prima parte a vieii.
Au o organizare mai simplă. Au o organizare mai complicată.
Conin celule vii și nevii. Conin celule vii
Asigură suport și susinere fără a fi mobile. Asigură mișcarea în mediu.

•Comparaie între organele și sistemele de organe ale mamiferelor


Realizai în caiet un tabel cu trei coloane ca acela de mai jos. Completai în coloana din mijloc
organele pe care le identificaţi şi care sunt notate cu cifrele 1,2,3,4,5. În celelalte coloane completai cu
organe pe care le recunoaștei la iepure și respectiv la om. Formulai o concluzie privind organizarea
corpului la cele două mamifere.

1
2
3
4
5

Iepure Organe comune Om

19
Introducere în funciile organismelor
Toate organismele vii, de la cele mai simple, unicelulare, și până la cele mai complexe,
pluricelulare, sunt capabile să supravieuiască independent.
Pentru a supravieui, organismele trebuie să aibă capacitatea de a îndeplini trei procese vitale:
? să își obină hrana și energia, să poată distribui hrana tuturor părţilor corpului, să elimine
substanele nefolositoare,
? să recepioneze schimbările din mediu și să reacioneze adecvat la ele
? să se reproducă.
Aceste procese sunt incluse în trei funcii fundamentale ale organismelor vii:
?Funcii de nutriie,
?Funcii de relaie,
?Funcia de reproducere.

Nutriie Relaie

Reproducere

Funciile de nutriie în lumea vie

Funciile de nutriie includ toate procesele care asigură hrana și energia celulelor, transportul
substanelor și eliminarea resturilor nefolositoare.Aceste procese se grupează în patru categorii:
? Hrănire
? Respiraie
? Circulaie
? Excreie
Celulele au nevoie de hrană pentru a-și obine energia, pentru a înlocui pările uzate, pentru a
rămâne sănătoase și pentru a se înmuli. Aceste activităi se petrec în toate organismele vii. Hrana pe
care o pot consuma celulele este obinută diferit la plante, faă de animale. După modul în care este
obinută hrana, nutriia este de două tipuri:
? Nutriie autotrofă – realizată de plante care prin fotosinteză își produc singure hrana.
? Nutriie heterotrofă – realizată de animale care se hrănesc cu plante sau cu alte animale.

20
4 Fotosinteza
Fotosinteza este un proces de nutriie autotrofă prin care plantele își prepară hrana. În timpul
fotosintezei, lumina este sursa de energie utilizată de plante pentru a produce substane organice
complexe și oxigen, din gazul dioxid de carbon și apă. Substana organică produsă prin fotosinteză
este un tip de zahăr numit glucoză. Procesul de fotosinteză se poate reprezenta astfel:
clorofilă, lumină
dioxid de carbon + apă glucoză + oxigen

Energia luminii este captată și tranformată în energie chimică de către clorofilă, pigment verde
aflat în cloroplaste, fără de care nu se poate realiza fotosinteza.
Oxigenul este eliberat în atmosferă contribuind la asigurarea vieii tuturor celorlalte vieuitoare.
Glucoza este depozitată sub formă de amidon sau transformată în alte substane organice. Parte din
glucoză este transportată în tot corpul plantei pentru a-l hrăni. Substanele produse prin fotosinteză
sunt hrană pentru multe vieuitoare, inclusiv pentru noi, oamenii.
Plantele au un organ specializat pentru realizarea fotosintezei: frunza. Forma și alcătuirea frunzei
sunt adaptate pentru realizarea fotsintezei.

esut
de apărare
Adaptările frunzei pentru realizarea
fotosintezei:
? Forma lăită și orientarea spre lumină
pentru captarea luminii.
? Prezena esutului de hrănire bogat în
cloroplaste.
esut Cloroplaste
de hrănire
? Existena, la suprafaa frunzelor, a unor bogat în
structuri numite stomate care au pori prin care cloroplaste
pătrunde dioxidul de carbon și iese oxigenul.
esut
conducător
? Prezena esutului conducător care are care transportă
dublu rol: aprovizionează cu apă și săruri mine- apa și
Stomate mineralele
rale esutul de hrănire și transportă produșii de
fotosinteză spre alte organe pentru hrănirea lor. Observai adaptările frunzei pentru fotosinteză

1. Evidenierea producerii de oxigen se


Eprubetă poate realiza printr-un experiment simplu,
care colectează
oxigen folosind o plantă acvatică plasată în apă sub o
pâlnie peste care se aplică o eprubetă cu apă, ca
Vas cu apă în montajul alăturat. În clasă, plasată la lumină,
planta va produce bule de
oxigen. După câteva ore se va
Pâlnie plasată acumula suficient oxigen la
cu gura în jos capătul eprubetei. Putei
demonstra că este oxigen
Plantă acvatică folosind un chibrit cu jar
care în contact cu oxigenul
se va aprinde cu flacără.
Flacără în contact cu oxigenul

21
Lampă Eprubetă
2. Influenează factorii de mediu foto-
sinteza? Pentru a afla răspunsul trebuie să lucrai
în grupe
Organizai-vă în trei grupe. Analizaţi Plantă
acvatică
montajul din imaginea alăturată. Identificaţi Termometru
materialele necesare şi realizaţi montajul.
Fiecare grupă are nevoie de câte un montaj.
Riglă pentru măsurarea distanei de la bec la plantă
Grupa 1. Va înregistra numărul de bule produse de planta acvatică timp de 2 minute, în condiii de
lumină slabă sau mai puternică prin plasarea lămpii la 1m, 50 cm și 20 cm. Avei grijă ca temperatura apei
să nu se schimbe. Adăugai apă rece sau caldă după cum este cazul pentru a menţine temperatura
constantă. Înregistrarea datelor o realizai în tabel:
Parametrul înregistrat La 1 m La 50 cm La 20 cm
Număr de bule produse în 2 minute
Formulai o concluzie.
Grupa 2. Va înregistra numărul de bule produs în apa cu zero grade Celsius, 25 de grade Celsius și
la 45 de grade Celsius. Avei grijă ca distana la care este lampa să nu se modifice.
Înregistrai numărul de bule produse de planta acvatică timp de 2 minute, în condiiile de
temperatură stabilite. Înregistrai datele în tabel:
Parametrul înregistrat 0°C 25°C 45°C
Număr de bule produse în 2 minute
Formulai o concluzie privind influenţa temperaturii asupra fotosintezei.
Grupa 3. Va folosi pentru montaj apă fiartă și răcită. Va avea nevoie de bicarbonat alimentar care
este folosit pentru prepararea prăjiturilor. Va înregistra numărul de bule produse de planta acvatică
timp de 2 minute, în apa fiartă și răcită și apoi va adăuga un vârf de linguriă de bicarbonat și va urmări
planta timp de 2 minute, numărând bulele produse. Avei grijă ca temperatura apei să nu se schimbe.
Adăugai apă rece sau caldă după cum este cazul pentru a menţine constantă temperatura. Înregistrai
datele în tabel:
Parametrul înregistrat Apă fiartă și răcită Apă cu bicarbonat de sodiu
Număr de bule produse în 2 minute
Prin fierbere, apa pierde dioxidul de carbon. Adăugând bicarbonat de sodiu, acesta va reaciona cu
apa și va elibera dioxid de carbon. Formulai o concluzie privind rolul dioxidului de carbon în fotosinteză.
Fiecare grupă își va prezenta rezultatele. Tabelele vor fi scrise în caiete de către toi elevii clasei.
Formulai un răspuns la întrebarea de la începutul investigaiei cuprinzând și argumentele extrase din
rezultatele fiecărei grupe: influena luminii, temperaturii, dioxidului de carbon asupra fotosintezei.

Fotosinteza este procesul prin care plantele, din dioxid de carbon și apă, cu ajutorul luminii
și al clorofilei produc substane organice și oxigen.
glucoză + oxigen↑
clorofilă, lumină
dioxid de carbon + apă
Desfășurarea fotosintezei depinde de factorii de mediu (lumină,temperatură, dioxid de carbon).

22
1. Amntii-vă că ai evideniat existena amidonului în esutul de depozitare al plantelor, cu ajutorul
iodului. Amidonul este produs în frunze. Prezena amidonului o putei evidenia în laboratorul de biologie
sub îndrumarea profesorului. Avei nevoie de o planta cu flori, o folie de aluminiu, alcool, apă, vase de
laborator și soluie de iod. Etapele investigaiei sunt prezentate în imaginile de mai jos. O frunză este
acoperită cu o bandă de aluminiu și lăsată o zi la lumină, în clasă.Adoua zi, frunza se desprinde de tulpină,
este fiartă câteva minute în apă și apoi în alcool* pentru a extrage pigmenţii. După fierbere frunza este
decolorată, așa cum se poate observa în imaginea c din ilustraţiile următoare. Picurai peste frunză soluie
de iod. Pe poriunea care a fost acoperită nu s-a realizat fotosinteza și nu se află amidon. Răspundei în
caiete la întrebarea:
De ce nu s-a putut realiza fotosinteza pe poriunea care a fost acoperită de folia de aluminiu?
Alcool
Pări neacoperite, Parte Frunză
expuse la lumină acoperită care a fost
cu folie acoperită
Apă
de aluminiu cu folie de
Plantă Vas aluminiu
cu frunze verzi mai mare și apoi fiartă
în apă
1 2
Se aprinde
flacăra pentru
fierberea
frunzei în alcool
și extragerea
clorofilei
Brun datorită
Vas de sticlă lipsei amidonului Pipetă

Soluie de iod
3 4
Frunză Albastru închis
decolorată Albastru datorită prezenei
închis amidonului

2. De ce își schimbă frunzele culoarea toamna? La această întrebare vei afla răspuns realizând
următoarea activitate. Culegei frunze verzi de plop, stejar sau arar. Tăiai-le în bucăi mici și strivii-le
într-un mojar. Pasta obinută turnai-o într-un borcănel, în care profesorul va adăuga puin alcool. Punei
în borcănel un filtru de cafea din hârtie albă. Lăsai borcanul în laborator până la ora viitoare de biologie.
Vei descoperi că hârtia de filtru s-a îmbibat cu diverse culori, ca în imagine. Fiecare culoare este a unui
pigment al frunzei. Verdele este al clorofilei.
Clorofila se descompune când vremea devine portocaliu
rece și durata de lumină a zilelor se scurtează, așa galben
cum se întâmplă toamna.
Astfel, toamna, clorofila dispare și frunzele verde
își schimbă culoarea devenind vizibili pigmenii
galbeni și portocalii.

*Atenţie! Vasele ce conţin alcool NU se pun niciodată direct pe flacără deschisă!


23
1. Completai următoarele fraze cu cuvântul A. În plante fotosinteza se desfășoară în
adecvat din următoarea listă: fotosinteză, cloro- prezena luminii. Care este reacia fotosintezei?
filă, lumina, oxigen, stomate, glucoză. a. oxigenul și apa se tranformă în glucoză și
a. Dioxidul de carbon pătrunde prin … la dioxid de carbon
esutul de hrănire din frunze. b. din dioxid de carbon și apă se obin glucoză
b. Toate organismele depind de procesul de și oxigen
… pentru a se hrăni. c. dioxidul de carbon și oxigenul se transfor-
c. Plantele iau energie de la Soare și produc mă în glucoză și apă
… prin fotosinteză.
d. Cloroplastele conin pigmentul … care B. Fotosinteza se desfășoară mai bine dacă:
captează energia soarelui. a. scade durata zilei
e. Energia necesară desfășurării fotosintezei b. crește intensitatea luminii
este … soarelui. c. scade cantitatea de dioxid de carbon
2. Selectai litera din dreptul răspunsului d. crește cantitatea de oxigen
corect. Scriei în caiet litera aleasă pentru A şi
pentru B.

Temă de portofoliu ? 70% din oxigenul planetei este


Fără fotosinteză ar dispărea viaa pe Pământ! produs prin fotosinteza microorga-
Discutai în clasă această afirmaie. Identificai diver- nismelor autotrofe acvatice.
sele beneficii ale procesului de fotosinteză pentru toate ? Fotosinteza este motivul pentru care
vieuitoarele. coniferele cresc într-o formă conică.
Alegei câteva medii de viaă: deal, pădure, lac, mare, Această formă permite ca mai multe
câmpie, deltă. Formai câte un grup pentru fiecare mediu. ace să fie expuse soarelui.
Din reviste, altlasul botanic, cări din biblioteca școlii ? Unul din copacii din Africa (planta
recomandate de profesor culegei informaii privind plantele Tumbo) are doar două frunze mari,
care populează respectivul mediu și rolurile pe care le dar poate trăi mai mult de 1000 de
îndeplinesc acestea pentru factorii biotici și abiotici ai ani cu apă din rarele ploi.
mediului respectiv.
Realizai un poster și prezentai-l la ora de biologie.

Tumbo

24
5 Sistemul digestiv şi digestia la om
Mamiferele, ca și alte animale, se hrănesc heterotrof. Hrana noastră a oamenilor este constituită
din alimente pe baza cărora organismul crește, își repară celulele uzate și își obine energia necesară
desfășurării tuturor funciilor. Alimentele sunt compuse din substane simple ca apa și mineralele, dar
și din substane complexe cum sunt proteinele, lipidele și glucidele, numite şi substanţe organice.
Pentru a putea fi folosite de toate celulele, substanele complexe din alimente sunt transformate în
substane mai simple care sunt absorbite și transportate de sânge la celulele corpului. Aceste
transformări sunt realizate de organele sistemului digestiv, format din tub digestiv și glande anexe.
Tubul digestiv începe cu cavitatea bucală și se încheie cu orificul anal.

Tubul digestiv este compus din mai multe


segmente. Identificai segmentele tubului SISTEMUL DIGESTIV
digestiv din imagine.
Alimentele pătrunse în cavitatea bucală vor cavitate
parcurge segmentele tubului digestiv în glandă
bucală salivară
următoarea ordine: faringe→ esofag → stomac
→ intestin subire → intestin gros → rect → faringe
orificiu anal. stomac
Așa cum observai, segmentele tubului esofag
digestiv au forme diferite. De asemenea, aceste
segmente au și alcătuiri diferite, așa cum ai ficat
observat în studiul esuturilor. Cu toate acestea,
există și asemănări în alcătuirea segmentelor vezică pancreas
tubului digestiv, de exemplu toate au în pereii biliară
lor esut muscular care mărunește și amestecă
intestin
alimentele, dar le și impinge în următorul intestin subire
segment. gros
Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt orificiu
glandele salivare, ficatul și pancreasul. Ele rect anal
produc lichide numite secreii digestive, cu rol
în transformarea alimentelor.
Totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv se numește digestie.
?Sunt mai multe tipuri de transformări pe care le suferă alimentele în procesul de digestiv:
?măruniri, fărâmiări sub aciunea dinilor și musculaturii tubului digestiv;
?dizolvări în apa din secreiile glandelor digestive;
?descompuneri în substane mai simple sub aciunea unor substane numite
enzime (fermeni) din secreiile glandelor digestive.
Incisivi
canin
1. Cavitatea bucală este segmentul în care începe digestia. premolari
Identificai tipurile de dini: incisivii și caninii taie și sfâșie, molari
premolarii și molarii mărunesc.Aceste aciuni se realizează prin mișcări faringe
numite masticaie. Mușchii maxilarelor, ai obrajilor și limbii contribuie limba
la realizarea masticaiei. Odată cu masticaia hrana este amestecată cu canini
saliva. Alimentele sunt înmuiate, parial dizolvate și descompuse cu
ajutorul salivei. Se formează un cocoloș numit bol alimentar. Incisivi

25
Soluie
2. Descompuneri sub aciunea salivei. În salivă există o enzimă care cu amidon
și salivă
descompune amidonul. Demonstrai rolul enzimei din salivă preparând o Soluie
soluie de amidon pe care o turnai în două eprubete. Lăsai eprubetele în apă cu amidon
caldă la 37° C (temperatura corpului). În una din eprubete adăugai saliva. Apă la 37°C

După 30 de minute picurai trei picături de soluie cu iod. Numai eprubeta S-au adăugat
trei picături de
fără salivă va conine lichid albastru, dovadă că există amidon. Cealaltă soluie de iod
eprubetă se va colora gălbui, dovadă că nu mai conţine amidon, acesta a fost după 37'
descompus de salivă.
faringe

esofag
3. Din cavitatea bucală, bolul alimentar este înghiit și condus prin
esofag în stomac. Acest proces se numește deglutiie. Observai undele pe lărgire
care le realizează contracţia esofagului. Acestea se numesc mișcări
peristaltice. strâmtare

Mișcările stomacului
4. Stomacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Aici Alimente
alimentele stau 2-3 ore, timp în care se desfășoară digestia gastrică. Aceasta
constă în amestecări și împingeri ale coninutului precum și în
descompuneri sub aciunea secreiei stomacului numită suc gastric. Sucul Mișcare
de amestec.
gastric conine acid și enzime care descompun lipidele și proteinele.
Rezultă o pastă lăptoasă foarte acidă (acră) numită chim gastric. Enzimele
Mișcare de
acionează numai asupra unor anumite substane complexe. împingere
în intestinul
subire

5. Intestinul subire este segmental tubului digestiv în care se încheie Ficat


- secretă bilă
digestia și unde produșii de digestie sunt absorbii. În prima poriune a Stomac
intestinului subire se deschid canale care aduc secreiile ficatului și Vezică biliară
Pancreas
pancreasului. Ficatul secretă bilă, iar pancreasul suc pancreatic. Acestor Suc intestinal
secreii li se adaugă sucul intestinal produs de intestinul subire. secretat de
intestinul subire

Emulsionarea lipidelor
Bila nu conine enzime, dar are rol important în digestia lipidelor pe
care le transformă în picături foarte fine, proces numit emulsionare. BILA picături
Lipidele din aceste picături vor putea fi ușor descompuse apoi de enzime. lipid
lipid fine
de lipid

Sucul pancreatic și cel intestinal conin numeroase enzime pentru toate enzime
digestive
tipurile de substane organice complexe cum sunt proteinele, lipidele și substane substane
glucidele. Aceste enzime vor descompune substanele organice complexe complexe simple
până în substane organice simple absorbabile, acionând ca niște foarfeci. absorbante
Rolul enzimelor în digestie

26
Al doilea proces din intestinul subire este Vase Sensul absorbiei
cu sânge
absorbia intestinală . Prin absorbie ,
substanele simple rezultate prin digestie pătrund esut muscular
Cute
în sânge, care le transportă către celulele esut epitelial
corpului. Intestinul subire prezintă adaptări Intestin Vilozitate Celulă
pentru absorbie pe care le putei identifica în subire intestinală epitelială
imaginea alăturată.
Plierea straturilor interne ale peretelui intestinal și a membranei celulelor care realizează absorbia,
precum și numeroase tubulee cu sânge numite vase preiau substanele absorbite.
Majoritatea substanelor simple rezultate prin digestie sunt absorbite în sânge.
Produșii de digestie ai lipidelor sunt absorbii în alt lichid al corpului numit Ficat Stomac
limfă.

Colon
6. Resturile care nu pot fi absorbite trec în intestinul gros. Intestinul gros
absoarbe apa și depozitează resturile până când pot fi eliminate din organism.
În intestinal gros resturile devin materii fecale. Acestea sunt împinse în
rect și apoi eliminate din tubul digestiv prin orificiul anal. Rect Orificiu
anal
Cu aceasta drumul alimentelor prin tubul digestiv se încheie.

Sistemului digestiv este format din tub digestiv și glande anexe.


La nivelul sistemului digestiv se realizează digestia și absorbia hranei.
Prin digestie se realizează transformarea alimentelor în substane simple absorbabile.
Prin absorbie produșii de digestie sunt preluai de sânge sau limfă care îi transportă la toate
celulele corpului.

Etapele dezvoltării cariei dentare


Avansare Avansare
Fisură în rădăcina
1. Rolul dinilor și consecinele neîngrijirii lor în pulpa dintelui dintelui

Smal
Incisiv
Dentină Coroană
Canin Pulpă
Alveolă
Premolar
Vase Rădăcină
de sânge
și nervi Senzaie Durere Durere
Molari neplăcută trecătoare puternică
a. Observai cele patru tipuri de dini. Completai în caiet următorul tabel, precizând forma
fiecărui tip de dinte, şi specializarea lui pentru a îndeplini un anumit rol. Exemplul de completare este
dat pentru incisivi. Putei adăuga și alte roluri ale dinilor.
Tip Incisivi Canini Premolari Molari
Rol tăiere rupere şi sfâşiere mărunţire mărunţire şi strivire
Formă Au o muchie acuţită ca o daltă

27
b. Observai alcătuirea unui dinte, el este un organ viu. Îngrijirea dinilor este importantă nu numai
pentru aspectul nostru plăcut, dar este și o condiie pentru a vă hrăni bine și a evita durerile de dini.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor de dini sunt cariile dentare. În ele se dezvoltă
microorganisme introduse odată cu alimentele.
Observai cum apar, care sunt primele semne și ce efecte produc microorganismele asupra dintelui.
Urmării regulile pe care trebuie să le respectai pentru a evita carierea dinilor și verificaţi dacă le
îndeplinii. Dacă nu, obișnuii-vă să le respectai pe toate. Scriei în caiete tabelul următor și bifai
regulile pe care le îndeplinii. Formulai o concluzie privind modul în care avei grijă de dinii voștri.
Comparai concluzia voastră cu cea a colegilor.
Reguli Mă spăl pe La fiecare Folosesc Consum Mănânc Nu strivesc cu Fac un
dini de cel spălare periua ca dulciuri cu zilnic fructe dinii alimente tari control la
puin două periez dinii să cură moderaie și legume (dropsuri, dentist o
ori pe zi câte 2 minute și limba proaspete nuci etc.) data la 6 luni
Îndeplinit x

2. Simularea efectului bilei. Bila emulsionează grăsimile, adică le transformă în picături fine pe
care le separă și le răspândeste în amestecul de alimente din intestin. Este ușor de observat acest proces
fără să sacrificăm un animal de la care să luăm bilă. Avei nevoie de o farfurie adâncă, lapte cu grăsime
(să scrie pe cutie grăsime 3,5%), culori alimentare (folosite la prepararea dulciurilor), detergent lichid de
vase, beișoare cu vată la capăt, pahare și pipete de laborator.
Formai grupe de câte trei elevi. Organizai-vă pregătind toate materialele de care avei nevoie.
Începei investigaia! Pregătii culorile amestecându-le cu apă, câte o culoare într-un pahar. Pregătii
pipete pentru fiecare culoare. Aducei aproape de farfurie paharele cu pipete, detergentul de vase şi
beișoarele cu vată la capăt. Turnai laptele în farfurie și urmai pași descriși în imagini.

a. Picurai în centrul farfuriei c. Turnai detergent într-un pahar, luai alt


câte 3-4 picături de colorani. beișor și îmbibai-l cu detergent.

b. Introducei în culori capătul cu vată al d. Plasai beișorul cu detergent în pata


beișorului și observai efectul. colorată din lapte. Observai ce se întâmplă.
Ce observai imediat după atingerea petei colorate cu beișorul înmuiat în detergent este împrăștierea
și răspândirea culorilor în lapte, întocmai cum acionează bila asupra lipidelor. Discutai și formulai
împreună descrieri ale observaiilor făcute în fiecare din cele patru etape ale investigaiei. Scriei în caiete
aceste descrieri. Formulai o concluzie privind importana emulsionării lipidelor pentru digestie. Scriei
concluzia în caiete. Comparai observaiile și concluzia cu cele ale colegilor.
28
3. Ce și cât mâncăm? Știi deja că Alimentaie sănătoasă
alimentele sunt surse de hrană și energie pentru PÂINE
celulele corpului. Organismul uman are nevoie LEGUME
ȘI DERIVATE
de substane din cele trei categorii: proteine,
lipide, glucide. Alături de acestea, alimentele
trebuie să conină: apă, minerale și vitamine.
Acestea se găsesc în hrana provenită din diverse
surse. De aceea trebuie să avem o alimentaie
variată. Totodată trebuie să meninem o anumită
proporie între tipurile de alimente. CARNE,
În imaginea alăturată este reprezentată OU, PEȘTE LACTATE
FRUCTE
această proporie.
a. Analizai împreună cu colegul de bancă b. Respectând proporiile între alimentele
farfuria din imagine și scriei în caiete ce categorii celor cinci categorii (lactate, legume și fructe,
de alimente trebuie consumate în cantităi mai carne, ouă, pește, pâine și alte derivate de
mari şi ce alimente trebuie consumate în cantităţi panificaie), alcătuii alte combinaii de alimente
mai mici. 5 pentru o farfurie.
A Cu noiunile însușite în lecie rezolvai
4
I următorul rebus:

1 E
Orizontal
6 1. descompun substane complexe;
F 2. primește bolul alimentar;
3. secreia ficatului;

2S
Vertical
4. segment unde se încheie digestia;
5. caracteristică a chimului gastric;
3B
6. cea mai mare glandă anexă a sistemului
digestiv.

Cine este vinovat? Sub îndrumarea profesorului culegei ? Intestinul subire al omului
informaii despre boala numită „gastrită”. În clasă organizai-vă are aproape 7 m și suprafaa
ca într-o sală de tribunal în care este acuzat stomacul. Organiza- lui de absorbie este aproape
i-vă în trei grupe: cât cea a unui teren de tennis.
Grupa 1. Apărătorii stomacului – aduc argumente privind rolul ? Într-un an consumăm circa
stomacului. 500 kg de alimente.
Grupa 2. Acuzatorii stomacului – culeg informaii despre ? Glandele noastre salivare
gastrită și acuză stomacul de efectele acestei afeciuni. produc zilnic 1,7 l de salivă.
Grupa 3. Judecătorii – culeg informaii privind cauzele gastritei
și analizează argumentele acuzării și apărării. Dau verdictul: este
sau nu vinovat stomacul?
La sfârșitul „procesului” toi elevii vor formula concluzii
privind modul de evitare a îmbolnăvirii de gastrită.

29
6 Adaptări ale digestiei și organelor digestive
la diferite animale
Ce credei că se va întâmpla dacă îi dai unui câine un morcov? Cu sigurană nu se va atinge de el.
Dacă vei da morcovul unui hamster sau unui iepure, cu sigurană îl va mânca. Toate mamiferele
trebuie să se hrănească, însă hrana lor diferă. Unele se hrănesc cu plante, altele cu carne și altele se pot
hrăni și cu plante și cu carne. Pe aceste diferene clasificăm mamiferele în trei categorii: erbivorele
care se hrănesc cu plante, carnivorele care consumă carne și omnivorele care au hrana compusă și din
plante și din alte animale.
Organele sistemului digestiv al mamiferelor sunt aceleași, dar, în funcie de tipul de hrană,
componentele sistemului digestiv prezintă particularităi. Aceste particularităi reprezintă adaptări ale
organelor digestive la tipul de hrană.

Omnivor Erbivor Carnivor

Din hrană, animalele obin atât substane pentru refacerea și înlocuirea celulelor, cât și energie
pentru realizarea funciilor organismului. Pentru erbivore, mai ales pentru cele de dimensiuni mari,
cantitatea de hrană consumată trebuie să fie mare, pentru că plantele nu pot furniza cantităi la fel de
mari de energie, ca hrana de origine animală.
Erbivorele se deosebesc prin modul în care se hrănesc și realizează digestia.Unele rod și se
numesc rozătoare, altele, după ce hrana ajunge în stomac, o întorc în cavitatea bucală și o mestecă,
acestea sunt rumegătoare. De asemenea erbivorele, ca toate mamiferele, nu produc enzime care să
digere celuloza, un glucid care formează peretele celulelor vegetale. Acest lucru este rezolvat prin
prezena unor microorganisme în tubul lor digestiv. Astfel, mamiferul trăiește într-o relaie de
întrajutorare reciprocă cu microorganismele, numită simbioză.Microorganismul digeră celuloza, iar
mamiferul erbivor îi asigură hrana.Cantitatea de hrană fiind mare, le ajunge ambelor organisme.

Premolari Canini
Molari Incisivi

Canini mari
Incisivi
cu creștere Molari lăii Molari cu
continuă muchii lăite
a. omnivor b. erbivor rozător c. erbivor rumegător d. carnivor

1. Analizai și comparai dentiia celor patru tipuri de mamifere. Scriei în caiete deosebirile
identificate între cele patru tipuri de dentiii. Explicai care este cauza deosebirilor. Comparai
explicaiile voastre cu ale colegilor.
30
2. Regimul de hrană a determinat adaptarea sistemului digestiv. Majoritatea mamiferelor au un
diverticul la trecerea de la intestinul subire la cel gros, numit cecum. La erbivore cecumul este mare și
este foarte important pentru că aici, microorganismele simbiote digeră celuloza din plante. La om nu
există acest diverticul, cecumul este inclus în prima poriune a colonului. Identificai elementele
caracteristice ale tubului digestiv la grupele de mamifere din imaginile următoare:

Omnivor – omul Erbivor rozător Erbivor rumegător Carnivor

cavitate
bucală glandă
salivară
faringe

stomac
esofag
Esofag Esofag
ficat Stomac Stomac
Stomac cu mai
vezică pancreas Cecum = multe
biliară
dilataie camere Intestin
intestin a intestinului subire
intestin subire
gros Intestin
orificiu Intestin subire Intestin
rect anal subire Cecum gros
Intestin Cecum
gros Anus Intestin
Anus Anus
gros

Stomac format din mai


Lipsa separării Stomac simplu, multe camere: cecum, Intestin subire și gros
cecumului cecum mare intestin subire, scurte, cecum mic
intestin gros – lungi

Intestin
Stomacul vacii este compus din patru
camere.
Urmării drumul alimentelor prin aceste
Esofag camere 1 → 2→ 3→ 4. Cea mai mare cameră (1)
2 3
1 este numită ierbar, aici iarba este înghiită
4 nemestecată și se îmbibă cu microorganisme
simbiote. Camera 2 se numește ciur, aici hrana
este adusă în formă de cocoloaşe şi apoi ajunge
5
înapoi în gură unde este rumegată. Camera 3 se
Stomac
numește foios și aceasta primește hrana
reînghiită. Camera 4 se numește cheag și aici
hrana este descompusă de enzime digestive.

După regimul de hrană mamiferele se grupează în erbivore, carnivore și omnivore.


Erbivorele, după modul în care se hrănesc, sunt rozătoare, nerumegătoare și rumegătoare.
Sistemul digestiv al mamiferelor prezintă adaptări la regimul de hrană. Organele sistemului
digestiv sunt adaptate tipului de hrană. Plantele trebuie consumate în cantitate mare pentru a
asigura erbivorelor energia necesară.

31
1. Împreună cu colegul de bancă realizai următoarele activităi:
a. Analizai cele două sisteme digestive reprezentate schematic în imaginile următoare.
b. Precizai numele organului indicat de fiecare din cifre de la 1 la 8.

1
1 2 3
3
2 4

4 5
5
6

6 7
8 7
8
Sistemul digestiv la om Sistemul digestiv la iepure

c. Identificai două glande anexe ale tubului digestiv.


d. Precizai două deosebiri ale celor două sisteme digestive și argumentai indicând cauzele
acestor deosebiri.
2. Aflai ce colegi de clasă au animale de companie din grupa mamiferelor: câine, pisică, hamster,
porcușor de Guineea (cobai) etc. Formai echipe care să includă un astfel de coleg. Determinai ce fel
de nutriie are respectivul animal și stabilii o listă care să cuprindă alimentele pe care le poate
consuma animalul colegului din grupa voastră. Alcătuii un poster în care să se regăsească
componentele hranei animalului respectiv. Prezentai la ora de biologie posterul realizat.

3. În urma disecei unui mamifer a fost extras tubul


digestiv și etalat ca în imaginea alăturată. 1
Împreună cu 2-3 colegi analizai imaginea și stabilii
împreună următoarele: 2
? Ce reprezintă segmentele notate cu numerele 1, 2,
3, 4 și 5. 3
? Ce segmente au cele mai mari lungimi.
? Ce tip de hrană are mamiferul disecat și după ce
criteriu îl încadrai în această categorie? 4

Scriei răspunsurile în caiete și discutai cu colegii


pentru a afla dacă există și alte modalităi de soluionare a
cerinelor acestei activităi. 5

32
Selectai litera din dreptul răspunsului corect 3. Vacile sunt capabile să supravieuiască
la următoarele cerine. Scriei în caiet numărul consumând hrană compusă aproape în întregime
întrebării și litera selectată. din celuloză, deoarece:
1. Care afirmaie referitoare la sistemul a. vacile pot produce toate substanele hră-
digestiv al mamiferelor este adevărată? nitoare în ficat.
a. toate alimentele încep să fie descompuse b. vacile au în tubul digestiv microorganisme
în gură. simbiote care descompun celuloza.
b. în esofag sunt secretate enzime. c. saliva vacii are enzime capabile de a digera
c. esofagul se continua cu cecumul. celuloza.
d. cecumul este foarte mare la erbivore. d. vacile sunt autotrofe.

2. Care dintre următoarele animale are cel 4. Care dintre următoarele mamifere are cel
mai mare stomac: mai scurt intestin subire:
a. câinele, b. omul, c. iepurele, d. vaca. a. vaca, b. calul, c. lupul d. șoarecele.

Ştii să vă hrănii căelul? Organizaţi-vă în cinci ? Aciditatea chimului gastric la


grupe. Fiecare grupă va găsi răspunsuri la una din pisici este așa de puternică, încât
următoarele întrebări: poate să descompună și oase.
• Cu ce trebuie hrănit? ?Hrana pătrunsă în cavitatea bucală
va fi digerată și resturile vor fi
• De câte ori pe zi trebuie hrănit? eliminate în 20 de ore la pisică, 48
• Câtă hrană are nevoie? de ore la om.
• Câtă apă bea? ?În ierbarul stomacului de vacă
• Care sunt semnele că nu este hrănit bine? hrana rămâne între 20 și 48 de ore
Membrii gupelor vor căuta răspunsuri culegând pentru că descompunerea celu-
informaii în reviste, cări din biblioteca școlii, internet lozei de către microorganisme este
foarte lentă.
? :https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cum-trebuie-
?Elefantul african are un intestin
hranit-in-mod-corect-un-caine-cate-mese-pe-zi-trebuie- subire de 19 m.
sa-aiba--113285.html ?Erbivorele au și rolul de a răspândi
? https://www.toateanimalele.ro/articole/alimenta- seminele plantelor pe care le
tia-cainelui/ mănâncă pentru că nu pot digera
Fiecare grupă va realiza o prezentare Power Point în coaja seminelor și le elimină ca
care vor fi date răspunsurile la întrebarea pe care a primit-o. atare odată cu materiile fecale.
Întreaga clasă va urmări prezentările și vor da note de la 1
la 10 fiecărui grup, în funcie de cât de clar și bine au
răspuns la întrebare.
Nota cea mai mare îi va desemna pe cei care știu să
hrănească în mod corect câinele.

33
7
Hrana este indispensabilă tuturor organismelor. Fără hrană organismele nu pot supravieui.
Plantele și unele microorganisme care au clorofilă își produc singure hrana prin fotosinteză;
nutriia lor este autotrofă.
Animalele, fungii și unele microorganisme nu își pot produce singure hrana, ci și-o iau de la alte
organisme. Nutriia lor este heterotrofă.
Dintre heterotrofe, majoritatea animalelor au un sistem digestiv în care hrana este digerată. Nu
toate heterotrofele au sistem digestiv. Heterotrofele fără sistem digestiv își obin hrana în alte moduri:
saprofit sau parazit.
Organismele saprofite secretă în mediu enzime
digestive care acionează asupra organismelor moarte
sau resturilor de organisme moarte, realizând o digestie
în afara corpului lor (digestie externă). Produșii
rezultai din digestie sunt apoi absorbii de saprofit.
Fungii și unele bacterii sunt heterotrofe saprofite.
Saprofitele au rol important în natură, ele sunt
descompunătorii care redau în natură o mare varietate
de substane.
Organismele parazite își iau hrana din alte
organisme vii. Organismul parazitat este gazda
parazitului. Parazitul ia substanele hrănitoare gata
preparate de gazdă fără să o mai supună proceselor de
digestie. În competiia pentru hrană, unele heterotrofe
cu sistem digestiv s-au adaptat la nutriia parazită.Așa
sunt tânarii. Ţânar
Fiecare din cele cinci regnuri ale lumii vii are Organism parazit
reprezentani parazii, chiar și regnul plantelor.
Există și moduri de nutriie mixtă, adică organisme care se hrănesc și autotrof și heterotrof, așa
cum sunt unele protiste și plantele carnivore. Plantele carnivore, deși au clorofilă, sunt nevoite să își
obină hrana și din animale.
Plantele carnivore trăiesc pe soluri care nu au un anumit component, şi anume azot, necesar pentru
producerea proteinelor. Astfel, plantele parazite își completează dieta cu mici insecte de la care extrag
azotul. Pentru a-și captura prada, plantele carnivore și-au perfecionat diverse capcane: suprafee
lipicioase, frunze în formă de urne, sau realizează mișcări de prindere a insectelor.
Un mod interesant de nutriie este cel realizat prin asocierea dintre un fung și o algă unicelulară.
Acest mod de nutriie se numește nutriie simbiontă. În această asociere, fiecare partener are beneficii:
alga produce prin fotosinteză hrana, iar fungul aprovizionează alga cu apă și minerale.

Frunze lipicioase Frunze-urne Frunze – capcane mișcătoare

34
Se formează o legătură atât de puternică între
cei doi parteneri, încât nu mai pot trăi separat,
formând împreună un lichen.

Organismele saprofite se pot instala pe orice resturi de organsme moarte, mai ales dacă aceste
resturi sunt umede și moi. Multe din alimentele din hrana noastră îndeplinesc aceste condiii.
Identificai mucegaiul, un fung saprofit pe alimentele din imaginile următoare:

iaurt fruct carne pâine


Alimentele cu astfel de mucegai nu trebuie consumate pentru că ne pot îmbolnăvi.
Există și mucegaiuri bune! Descoperii tipuri de brânzeturi delicioase care sunt fabricate cu
ajutorul mucegaiurilor. Unele sortimente poartă numele celor care le-au fabricat. Observai în
imaginile de mai jos, la fiecare fel de brânză, unde sunt situate mucegaiurile și ce culori au. Scriei în
caiete aceste observaii.

Brie Roquefort Gorgonzola Camembert

Organismele parazite sunt foarte variate. Ele s-au capetele hifelor


specializat pentru a-și obine hrana din diverse gazde.
Gazdele parazitate suferă pentru că își pierd substanele
hrănitoare și se îmbolnăvesc.
Observai diverși parazii și descoperii adaptările
lor pentru modul lor de nutriie.
În micul fragment de frunză din desenul alăturat a
pătruns un fung parazit. Firişoarele, numite hife, capetele
formează corpul parazitului. Hifele au la capete numite
haustori
haustori, adică filamente care extrag hrana direct din stomată filamentele numite
celulele frunzei. Boala produsă de fungi se numește sporii fungilor hife cresc în frunză
micoză. Pătrunderea fungului parazit
în frunzele plantelor

35
În imaginea alăturată vedeţi un vierme parazit care
trăiește în intestinul subire al mamiferelor.
La cap observai cârlige și ventuze cu care se fixează
și extrage hrana. Restul corpului este format din
segmente în care se formează numeroase ouă.

Vierme parazit: tenia


Parazit torţel
În imaginea alăturată putei observa o plantă Haustori
Planta
parazită: torelul. Este firul albicios care înconjoară gazdă
frunza. Fixarea de gazdă este realizată prin piciorușele
numite haustori, care pătrund în gazdă și ajung la esuturile
conducătoare din care își iau hrana.Torelul nu are
rădăcini, frunze și nici clorofilă. Face însă numeroase flori
din care se formează numeroase semine.

Plantă parazită: torţel

Cele două tipuri fundamentale de nutriie în lumea vie sunt nutriia autotrofă și nutriia
heterotrofă.
Heterotrofele fără sistem digestiv se hrănesc saprofit și parazit.
Organismele saprofite se hrănesc cu organisme sau resturi de organisme moarte.
Organismele parazite își iau hrana din organismele vii.
Există organisme care se hrănesc și autotrof și heterotrof, acest mod de nutriie este mixotrof.

1. Insectele parazite și-au perfecionat gura astfel încât să poată extrage hrana din diverse gazde.
Observai următoarele insecte parazite și scriei în caiete o asemănare privind modul în care se
hrănesc. Toate aceste insecte se fixează pe gazde și se numesc parazii externi sau ectoparazii.

Afida se hrănește ânarul se hrănește Puricele se hrănește


cu seva plantelor cu sânge cu sânge
2. Nu au clorofilă, nu au rădăcini, frunzele sunt foarte
mici ca niște solzi. Aceste plante sunt parazite. Sunt fixate
cu haustori de alte plante.
Observai cu atenie plantele din imagini și indicai
răspunsul corect la următoarea întrebare:
Ce organ al plantei este foarte bine dezvoltat?
Comparai răspunsul vostru cu cel al colegului de bancă.

36
Lichenii sunt asociaii între două organisme: unul autotrof și celălalt heterotrof. Ambii parteneri
constituie o simbioză. Observai alcătuirea lor internă. Lichenii sunt răspândii în toate zonele
pământului. Identificai formele de relief în care pot trăi lichenii. Răspundei în caiete la următoarele
întrebări:
• De ce algele sunt localizate în partea superioară a lichenilor?
• De ce în vecinătatea lichenilor nu trăiesc și alte plante? Gândiţi-vă la mediul de viaţă!
Formulai o explicaie pentru răspunsul la ultima întrebare. Discutai în clasă această explicaie.

Licheni pe vârful Alcătuirea internă


Lichen la Polul Nord Licheni în deșert
muntelui a unui lichen
hifele
fungului
algele

Selectai litera din dreptul răspunsului corect. Scriei în caiet numărul întrebării și litera selectată.
1. Plantele care se hrănesc cu mici insecte dar și prin fotosinteză sunt:
a. parazite; b. saprofite; c. carnivore; d. erbivore
2. Paraziii care alterează pâinea sunt:
a. ânarii; b. mucegaiurile; c. viermii intestinali; d. puricii
3. Modul de nutriie al lichenilor este:
a. saprofit; b. autotrof; c. parazit; d. simbiont

Temă de portofoliu ? Cea mai mare floare este a unei plante parazite.
Floarea poate avea diametrul de peste 1 m.
Din atlasul botanic, reviste, cări din
biblioteca școlii recomandate de profesor,
cul egei informaii despre plantele
carnivore.
Alegei un reprezentant al acestui grup
de plante și realizai un poster în care
prezentai: mediul de viaă, zona în care
trăiește, caracteristicile organelor care
compun corpul plantei alese.

Rafflesia arnoldii

37
8
Cea mai importantă substană hrănitoare produsă prin fotosinteză este glucoza. În glucoză, o parte
din energia absorbită de plante în timpul fotosintezei este stocată sub altă formă de energie, numită
energie chimică. Glucoza este necesară atât celulelor frunzei, cât și celorlalte celule ale corpului
plantei. De aceea glucoza este transportată de esuturile conducătoare în toate organele plantei.
Și animalele au nevoie de glucoză, pe care o iau fie direct din plante, fie indirect din alte animale
care se hrănesc cu plante. Ajunsă în alte celule, glucoza este utilizată în două moduri: este depusă ca
substană de rezervă sau este descompusă pentru a furniza energie.

Procesul prin care celulele ob-


in enegie din substanele
nutritive se numește respiraie
celulară.
Există două modalităi prin
care se realizează respiraia celu-
lară: în prezena oxigenului sau
fără oxigen.
Activităile sportive Și plantele au nevoie de energie
se realizează cu mare pentru creștere, refacerea
consum de energie. celulelor îmbătrânite.

Producerea de energie prin descompunerea glucozei în prezena oxigenului se numește


respiraie aerobă. În urma descompunerii se obine o mare cantitate de energie, dioxid de carbon și
apă. Respiraia celulară aerobă se poate reprezenta astfel:

glucoză+ oxigen → dioxid de carbon + apă + energie

Respiraia aerobă este un Dacă energia s-ar elibera


Celulă animală Celulă vegetală
proces realizat și de celulele brusc, s-ar pierde toată sub for-
vegetale și de celulele membrană mă de căldură.
animale, în același mod. În citoplasmă perete Etapele respiraiei aerobe se
celular realizează cu ajutorul unor
timpul desfășurării respi-
cloroplast enzime și se desfășoară în
raiei aerobe, energia nu se nucleu interiorul unor componente
eliberează brusc, ci în etape, vacuolă
celulare numite mitocondrii,
astfel încât celulele să poată mitocondrii prezente atât în celulele
prelua și utiliza energia plantelor, cât și în celulele
eliberată din glucoză. mitocondrie animalelor.

Producerea de energie prin descompunerea glucozei în lipsa oxigenului se numește respiraie


anaerobă, proces care eliberează mai puină energie și un alt produs numit intermediar, în care încă
mai rămâne stocată o parte din energia chimică a glucozei. Acest produs al respiraiei anaerobe diferă
de la o specie la alta. De exemplu, plantele produc alcool, mamiferele acid lactic.
glucoză → un produs intermediar + energie
La microorganisme respiraia anaerobă se numește fermentaie.Energia eliberată prin respiraia
celulară este utilizată pentru diverse procese ca: mișcarea, creșterea, producerea de substane.

38
1. Ce relaie există între respiraia celulară și fotosinteză?
Fotosinteza ZIUA NOAPTEA Respiraia celulară aerobă
• Consumă dioxid de carbon dioxid oxigen
• Produce dioxid de carbon
• Produce oxigen de • Consumă oxigen
carbon
• Are loc numai în plante dioxid
• Are loc și la plante și la animale
• Are loc numai la lumină de • Nu necesită lumină
oxigen carbon
• Produce glucoză • Descompune glucoza
• Se desfășoară în cloroplaste • Se desfășoară în mitocondrii

Analizai caracteristicile celor două procese celulare. Stabilii ce tip de relaie există între ele,
selectând una din următoarele tipuri de relaii. Scriei în caiet argumentul pentru selecia realizată.
a. Relaie de dependenă reciprocă; b. Relaie de excludere reciprocă (dacă se desfășoară un
proces, nu se poate desfășura celălalt proces); c. Relaie de indiferenă.
2. Utilizarea respiraiei anaerobe
La microorganisme respiraţia anaerobă se numeşte şi fermentaţie. Diferitele tipuri de
fermentaţii se deosebesc între ele după produsul intermediar.
Identificai aplicaiile fermentaiei în viaa omului.
glucoză → un produs intermediar + energie

acid lactic
alcool acid acetic (oet)

Fermentaia care are ca produs intermediar alcoolul se numește fermentaie alcoolică.


Fermentaia care are ca produs intermediar acidul lactic se numește fermentaie lactică.
Fermentaia care are ca produs intermediar acidul acetic se numește fermentaie acetică.
Scriei în caiete tipurile de fermentaii și produsul fiecărui tip de fermentaie.

Respiraia celulară este procesul prin care celulele obin enegie din substanele nutritive .
Celulele pot realiza două tipuri de respiraie: aerobă și anaerobă.
Respiraia aerobă este procesul în care producerea de energie se realizează în prezena
oxigenului.
Respiraia anaerobă este procesul în care producerea de energie se realizează în lipsa
oxigenului.
Ambele tipuri de respiraii celulare sunt realizate și de către celulele vegetale și de către
celulele animale.
Prin respiraie aerobă se produce o cantitate mai mare de energie.

39
Evidenierea respiraiei anaerobe. Realizai următoarea investigaie.
• Grupai-vă câte patru • Realizai o soluie din: • Umplei o eprubetă cu • După o zi, observai
colegi. apă, drojdie uscată, soluia și punei-o cu că nivelul soluiei din
• Pregătii următoarele zahăr. gura în jos în cilindrul eprubetă a coborât.
materiale: apă, drojdie • Paharul să fie plin cu marcat, ca în imagine. • Gazul acumulat la
uscată, zahăr, pahar, apă caldă la 37° C. • Notai la ce nivel al capătul eprubetei este
• Dizolvai o linguriă de cilindrului gradat este dioxidul de carbon,
termometru, eprubetă,
zahăr și apoi o jumătate soluia din eprubetă.
cilindru gradat. produs prin respiraie
de linguriă de drojdie. • Lăsai o zi montajul la
anaerobă de către
• Amestecai cu bagheta temperatura camerei
drojdie.
de sticlă astfel încât (20° C).
soluia să fie omogenă.

? Notai în caiete câte liniue a coborât nivelul soluiei.


? Repetai experimentul, dar lăsai montajul la rece (lăsai-l afară dacă temperatura este sub
20° C). Observai dacă s-a produs dioxid de carbon. Notai observaia în caiet.
? Repetai experimentul, dar folosii două lingurie de zahăr la prepararea soluiei.
? Observai dacă s-a produs dioxid de carbon. Notai în caiete câte liniue a coborât nivelul
soluiei. Formulai o concluzie privind factorii care influenează respiraia celulară.
? Comparai concluzia grupei voastre cu concluziile celorlate grupe din clasă.

Răspundei în caiete la următoarele întrebări. Iaurtul, pâinea, vinul sau petrolul sunt
Schimbai caietul cu al colegului de bancă și produse cu ajutorul microorganismelor care
verificai răspunsurile. Unde nu ai răspuns respiră anaerob.
asemănător, aducei argumente și stabilii care Culegei informaii, din reviste, internet,
răspuns este corect. biblioteca școlii, despre microorganismele
a. Când respiră celulele? De ce? implicate în realizarea unuia dintre produsele
b. Care sunt asemănările dintre respiraia enumerate anterior. Prezentai informaiile
aerobă și cea anaerobă? pentru corectare profesorului de biologie.
Realizai un poster cu informaiile corectate și
prezentai-l colegilor.

? În intestinul nostru gros trăiesc bacterii anaerobe saprofite care ne ajută în digestie,
produc vitamine și ne fac mai rezisteni la îmbolnăviri.

40
9
Ca toate organismele vii, și plantele își obin energia necesară supravieuirii prin procesul de
respiraie. În general respiraia plantelor este aerobă. Reamintii-vă în ce constă acest proces. Care
sunt gazele implicate?
În respiraie, plantele au nevoie de
Frunză
oxigen pe care, în mare parte îl produc,
Oxigen
Fotosinteză dar îl iau și din mediu. În urma
respiraiei elimină alt gaz, și anume
dioxidul de carbon. Se realizează astfel
Dioxid
Tulpină un schimb de gaze între plantă și mediul
de carbon
Dioxid înconjurător. La plante, cantitatea de
de carbon
Respiraţie gaze implicate în acest schimb este
Oxigen
destul de mică în comparaie cu
schimbul de gaze realizat de animale.
Rădăcină Acest lucru este o consecină a faptului
că plantele, în comparaie cu animalele,
au nevoie de mai puină energie pentru a
supravieui. Animalele sunt mult mai
Oxigen Dioxid active, se deplasează, vânează, caută
de carbon
hrana și realizează multe activităi care
necesită multă energie.
Această diferenă, privind nevoia de energie a plantelor faă de nevoia de energie a animalelor,
determină deosebiri privind modul de realizare a schimbului de gaze. Astfel, plantele nu au un singur
organ care realizează schimbul de gaze, ci pot realiza acest schimb cu toate organele corpului lor.
Odată cu schimbul de gaze, la nivelul organelor plantei se elimină și apa produsă prin respiraia aerobă.

1. Schimbul de gaze între plantă și mediul înconjurător.


Observai imaginile de mai jos. Ele reprezintă pările unde diversele organe ale plantelor
realizează schimbul de gaze: intră oxigenul pentru realizarea respiraiei și ies dioxidul de carbon
împreună cu apa, care sunt produșii respiraiei aerobe.
La nivelul rădăcinii La nivelul tulpinii La nivelul frunzei

Observaţi forme de lenticele


Vârfurile rădăcinilor Porii din scoara arborilor, La suprafaa frunzelor, pe faa lor
au perișori unde se realizează prin care se face schimbul inferioară se află stomate cu pori prin
schimbul de gaze de gaze, se numesc lenticele care se realizează schimbul de gaze

41
Dioxid de esut de
Apă Oxigen carbon apărare
esut de
hrănire
esut de
Perișori conducere
din vârful
rădăcinii Lenticelă
Grăuncioare Dioxid Stomate Oxigen
de sol de carbon

2. Frunza – rolul stomatelor în schimbul de gaze


Dintre toate organele Stomata închisă Pentru perioade scurte de
plantei, frunza este cea Stomată deschisă
câteva ore, închiderea
care realizează un schimb Cloroplaste stomatelor ajută planta să își
de gaze mai intens. păstreze apa și să poată să
Așa cum ai văzut, pe Vacuolă desfășoare fotosinteza.
faa internă a fruzelor Aceste perioade sunt la
Citoplasmă amiază, în zilele călduroase de
există stomate cu pori, la Por = ostiolă
Perete vară, când planta poate pierde
nivelul cărora se celular
Nucleu prin transpiraie mai multă apă
realizează și schimbul de decât poate absorbi cu
gaze. Totodată, prin acești Apa și dioxidul de carbon se produc în
rădăcinile din sol.
pori numii ostiole, frunza urma d esfășurării respiraiei aerobe.
Eliminarea apei prin stomate se numește Astfel, stomatele nu au
elimină și apă sub formă numai rol în schimbul de gaze,
transpiraie.
de vapori.
Observai că ostiola poate fi deschisă dar au rol și în limitarea
sau închisă. Dacă se închide ostiola, planta pierderii de apă.
nu mai pierde apă prin transpiraie.

Respiraia plantelor este în general aerobă. Pentru desfășurarea respiraiei plantele


realizează schimburi cu mediul înconjurător: iau oxigen și elimină dioxid de carbon și apă.
Schimbul de gaze la plante se realizează prin toate pările corpului lor. Cel mai intens schimb de
gaze îl realizează frunzele, la nivelul stomatelor.

1. Evidenierea respiraiei aerobe la plante. În grupe de trei elevi, realizai următoarea investigaie:

Plasai pări proaspete de plante


în boluri cu apă. Scufundai-le în
apă și lăsai-le o oră la lumină și
temperatura camerei.
Observai bulele de gaz formate
pe organele plantei. Fotografiai ce
observai.

42
Remarcai că acestea nu sunt numai pe pările cu clorofilă (verzi). Formulai răspunsuri la
următoarele întrebări:
Ce gaz conin bulele formate? Prin ce proces s-au format aceste bule de gaz ?
Repetai experimentul modificând condiiile în care lăsai pările plantei, și anume:
– plasai-le la întuneric timp de o oră;
– plasai-le la temperatură mai mică decât temperatura camerei.
• Fotografiai organele plantei după fiecare oră petrecută în fiecare variantă de condiii.
• Formulai concluzii privind modul în care este influenată respiraia de: lumină, întuneric,
temperatură de 20°C, temperatură de 10 °C. Scriei aceste concluzii în caiet.
2. Evidenierea respiraiei aerobe la plante prin determinarea consumului de
substane organice
Avei nevoie de un cântar, o plantă și un vas în care să plasai planta în apă.
Cântării planta și notai ce ai determinat. Acoperii planta cu o pungă neagră și
lăsai-o la temperatura camerei o zi. Cântării-o din nou și notai valoarea
determinată. Ce ai constatat: planta este mai grea sau mai ușoară? Formulai
concluzii privind rezultatul obinut. Comparai concluzia voastră cu a colegilor.
Ce explicaie avei pentru rezultatul investigaiei?
3. Demonstrarea influenei factorilor de mediu asupra transpiraiei. Folosii
patru plante decorative de aceeași specie și aceeași mărime. Una va fi martor,
notată cu numărul 4 și va fi lăsată în codiii obișnuite în laborator. Celelalte trei
plante le numerotai, notând numărul pe ghiveci.
Apoi fiecare dintre cele patru plante va primi aceeași cantitate de apă în
farfurioara ei, astfel încât apa să umple farfurioara. Le cântării și notai în caiete
valorile determinate exprimate în grame.
Plantele 1, 2 și 3 sunt supuse următoarelor condiii:
• Planta 1 – iluminată continuu timp de 24 de ore.
• Planta 2 – inută în faa unui ventilator cu turaie moderată timp de 24 de ore.
• Planta 3 – este acoperită cu o pungă în care ai pulverizat apă astfel încât aerul din pungă devine
foarte umed.Aceasta va fi lăsată la teperatura și lumina laboratorului.
Formulai un răspuns la întrebarea:
Planta care consumă cea mai multă apă va fi planta numărul …?
Formulai o ipoteză:
Factorul de mediu care determină creșterea consumului de apă la plante este ...
După o zi se verifică toate cele patru plante, cântărindu-se apa rămasă în fiecare farfurioară. Se
notează determinările. Formulai o explicaie pentru rezultatele obinute. Aducei argumente pentru
explicaia formulată.

43
A. Completai frazele de mai jos cu următoarele noiuni: energie, respiraie, stomate, tulpini,
oxigen, dioxidul de carbon.
? Dioxidul de carbon pătrunde în frunze prin …
? În fotosinteză sunt consumate … și apă, iar în respiraie sunt produse … și apă.
? Diferena dintre respiraia aerobă și cea anaerobă constă în necesitatea prezenei gazului numit …
? Apa eliminată de frunze provine din procesul numit …
? Schimbul de gaze la plante se poate realiza atât în frunze cât și în … și în rădăcini.
În urma dresfășurării respiraiei se produc: dioxid de carbon, apă și …

B. Răspundei în caiete la următoarele 2. Ce gaz se eliberează atunci când celulele


cerine. Schimbai caietul cu al colegului de plantelor respiră aerob?
bancă și verificai răspunsurile. Unde nu ai a. oxigen
răspuns asemănător, aducei argumente și b. dioxid de carbon
stabilii care răspuns este corect. c. glucoză
1. Care dintre următoarele este exprimarea 3. Când are loc respiraia în plante?
corectă a respiraiei aerobe? a. tot timpul
a. dioxid de carbon + apă →glucoză + oxigen b. numai în timpul zilei
b. glucoză + oxigen →dioxid de carbon + apă c. numai în timpul nopii
4. Prin ce organ pătrunde dioxidul de carbon
c. dioxid de carbon + glucoză →apă + oxigen de care au nevoie plantele pentru fotosinteză?
a. prin rădăcini
b. prin tulpini
c. prin frunze

C. Pentru determinarea intensităii trans-


piraiei s-au folosit două plante care au fost
acoperite cu pungi transparente de plastic și lăsate
la lumină în condiii obișnuite de laborator.
Analizai cele două montaje și scriei în caiete
care montaj este corect. Argumentai răspunsul
dat.

Planta a Planta b

Cu ajutorul informaiilor din leciile despre ? În perioada inundaiilor de primăvară,


fotosinteza și respiraia plantelor, realizai solul se îmbibă cu multă apă și rădăcinile
împreună cu ali doi colegi un set de reguli de nu mai primesc oxigen. În această perioadă
îngrijire a plantelor din laborator. Realizai un rădăcinile sunt nevoite să respire anaerob,
poster pe care să îl prezentai colegilor. Cel mai bun producând alcool ca produs intermediar.
poster va fi afișat în laborator și regulile din acest Alcoolul este toxic pentru plante și nu pot
poster vor fi aplicate pentru îngrijirea plantelor. supravieui multe zile respirând anaerob.

44
10
Sistemul respirator
şi respiraţia la om
În corpul nostru există multe sisteme de organe care ne ajută să trăim. Unul dintre aceste sisteme
foarte importante este sistemul respirator, care ne asigură aprovizionarea cu oxigen pentru a respira.
Dar de ce este nevoie de respiraie? Pentru că toate celulele care alcătuiesc fiecare parte a corpului
nostru folosesc oxigenul în același mod în care automobilele folosesc benzina, adică pentru a
funciona. Fără oxigen celulele s-ar opri din activitatea lor și ar muri.
Organismul uman are permanent nevoie de oxigen. Omul poate rămâne în viaă câteva zile fără
hrană, chiar fără apă, dar fără oxigen nu poate supravieui decât câteva minute. Totodată, celulele
produc dioxid de carbon care, dacă se acumulează, devine otrăvitor.
Organele care asigură aprovizionarea corpului nostru cu oxigen și eliminarea dioxidului de
carbon formează sistemul respirator.
Observai în imagine componentele sistemului respirator: căi respiratorii și plămâni.

Nări
Gură
Laringe
Faringe
Plămân stâng
Plămân drept Bronhie principală stângă

Vase de sânge
Lob pulmonar

Diafragmă Alveole

Căile respiratorii sunt tuburi prin care aerul este condus spre plămâni și apoi din plămâni este
condus spre exterior. Urmării pe desenul alăturat segmentele căilor respiratorii, în ordinea în care
aerul înaintează spre plămâni:
nări → cavităi nazale → faringe → laringe → trahee → bronhii → bronhiole.
Cele mai fine ramificaii sunt bronhiolele care au capetele deschise în săculei grupai în
ciorchini. Săculeii se numesc saci alveolari, iar fiecare dilataie rotundă din pereii lor se numește
alveolă pulmonară. La suprafaa fiecărei alveole pulmonare se află numeroase vase de sânge.
Plămânii, drept și stâng, sunt localizai în
cavitatea pulmonară. Aceasta are pereii laterali
formai de coaste și mușchi, iar baza este formată
de mușchiul diafragma. Plămânii sunt formai
din lobi, iar lobii conin numeroși saci alveolari.
Observai că în fiecare plămân pătrunde o
bronhie principală din care se desprind ramuri, ca
o coroană de arbore. Aceste ramificaii formează
arborele bronșic. Arbore bronșic

45
Fiecare plămân este închis într-un sac cu Bronhii
principale Trahee
perei dubli, numii pleure. O foiă este lipită
de pereii laterali ai cavităii pulmonare, iar a
doua foiă este lipită de plămâni. Între cele
Pleura externă
două pleure există un spaiu numit cavitate
pleurală. Această cavitate conine un lichid Pleura internă
care nu permite dezlipirea celor două pleure
una de alta. Astfel pleurele asigură aderena
plămânilor la pereii cavităii pulmonare. Cavitate pleurală
Peretele toracelui

Plămân

Sacii alveolari au pereii compuși din


numeroase alveole pulmonare acoperite de o
bogată reea de vase sanguine.
Oxigen
La nivelul pereilor alveolelor se Alveolă
realizează schimbul de gaze. Oxigenul din Bronhiolă Dioxid
pulmonară
de carbon
aerul alveolar intră în sânge, iar dioxidul de
Vas de sânge
carbon din sânge intră în aerul din alveole.
Vas de sânge cu oxigen
Astfel sângele care ajunge la suprafaa Sac alveolar
alveolelor lasă dioxidul de carbon și ia
oxigenul. Alveolă pulmonară
Sac
alveolar
Vase de sânge
Primenirea aerului din plămâni se
realizează prin inspiraie.
Identificai modificările cavităii toracice Inspiraţie Expiraţie
în inspiraie. Acestea sunt consecina
contraciei mușchilor respiratori: diafragma și Aerul intră Aerul iese
în plămâni în plămâni
mușchii dintre coaste (intercostali).
Cavitatea pulmonară se mărește, Cavitatea Cavitatea
pulmonară pulmonară
plămânii se măresc și aerul pătrunde în se măreşte se micşorează
plămâni.
Pentru a scoate aerul din plămâni se Muşchii Muşchii
dintre coaste dintre coaste
realizează expiraia prin relaxarea mușchilor se contractă se relaxează
respiratori, cavitatea pulmonară se Diafragma Diafragma
micșorează și aerul, aflat într-un spaiu mai se contractă se relaxează
mic, este silit să iasă din plămâni.

Prin cele două procese, inspiraia și expiraia, se realizează ventilaia pulmonară.


Plămânii sunt elastici. Ei sunt strâns lipii de pleure, iar acestea de pereii cavităii toracice. În
inspiraie plămânii se măresc și lăsă loc aerului să pătrundă din exterior până în sacii alveolari. Aerul
proaspăt inspirat aduce cu el și oxigen. În urma schimbului de gaze, aerul din alveole va conine mult
dioxid de carbon care va fi eliminat prin expiraie.

46
1. Alt rol al sistemului respirator
Plămânii sunt importani pentru respiraie și, de asemenea,
pentru a vorbi! În laringe există corzi vocale. Acestea vibrează
la trecerea aerului prin laringe și ne permit să emitem sunete.
Încercai să strigai un coleg care este mai departe de voi.
Ce modificare a trebuit să facei cu cavitatea toracică
pentru a produce un strigăt mai puternic? Cavitatea pulmonară
s-a mărit mai mult sau s-a micșorat? Corzi vocale
Scriei răspunsul în caiet și comparai-l cu cele date de colegi. Laringe
Trahee
2. Lobii plămânilor Plămânul Plămânul
Observai lobii celor doi plămâni.Scriei în caiete câi lobi are fiecare dintre drept stâng
cei doi plămâni. Identificai în desenul alăturat lobii fiecărui plămân. Enumerai Lob Lob
lobii fiecărui plămân. superior superior
Revedei organizarea corpului uman de la pagina 13 și precizai ce organ Lob
mijlociu
este situat între cei doi plămâni.
Lob Lob
Formulai în caiete o explicaie pentru inegalitatea celor doi plămâni. interior interior

3. Purificarea aerului
Epiteliul care căptușește nările este reprezentat în desenul
Cili Praf
din aer Mucus
alăturat. Observai că celulele au perișori fini care opresc particulele
de praf din aer pe care le introducem odată cu inspiraia. Impurităile
se opresc aici și datorită mucusului produs de același epiteliu. Ce rol
are acest epiteliu pentru păstrarea sănătăii plămânilor? Scriei
răspunsul în caiet și comparai-l cu cel dat de colegul de bancă.

Sistemul respirator asigură aprovizionarea corpului nostru cu oxigen și eliminarea dioxidului de


carbon. Sistemul respirator este compus din căi respiratorii și plămâni.
Căile respiratorii sunt: nările → cavităile nazale → faringele → laringele → traheea →
bronhiile→ bronhiolele. Plămânii sunt formai din lobi, iar lobii conin numeroși saci alveolari. La
nivelul alveolelor pulmonare se realizează schimbul de gaze: oxigenul din aerul alveolar intră în sânge,
iar dioxidul de carbon din sânge intră în aerul din alveole. Ventilaia pulmonară constă în inspiraie și
expiraie. Inspiraia se realizează prin contracia mușchilor respiratori: diafragmă și intercostali. În
inspiraie se mărește cavitatea pulmonară, se dilată plămânii și aerul pătrunde în plămâni. În expiraie
mușchii respiratori se relaxează, cavitatea pulmonară se micșorează și aerul iese din plămâni.

1. Determinarea unor caracteristici ale activităii sistemului respirator


Împreună cu colegul de bancă realizai următoarele investigaii. Avei nevoie de un centimetru de
croitorie și de un ceas cu minutar.
? Măsurai cu metrul de croitorie perimetrul toracelui în inspiraie și în expiraie. Realizai în caiet
următorul tabel și completai-l cu datele derminate.
47
Subiect Înălimea Perimetrul toracelui după Perimetrul toracelui după
(în centrimetri) inspiraie (în centimetri) expiraie (în centimetri)
Eu
Colegul de bancă

? Formulai concluziile completând următoarele afirmaii și notai-le în caiet:


– În inspiraie perimetrul toracelui este mai … decât în expiraie.
– Dacă înălimea indvidului este mai mare, perimetrul toracelui este …
? Numărai de câte ori pe minut inspirai când stai pe scaun și respectiv când vă oprii după o
ușoară alergare de 5 minute. Realizai în caiet următorul tabel și completai-l cu datele derminate:

Subiect Număr de inspiraii pe minut Număr de inspiraii pe minut


în repaus după alergare
Eu
Colegul de bancă

? Formulai concluzia completând următoarea afirmaie și notai-o în caiet:


Numărul de inspiraii pe minut este mai … după efort fizic, pentru că s-a consumat mai mult
oxigen, deoarece a fost nevoie să se producă mai multă …

2. Simularea rolului diafragmei.


Realizai un model al plămânilor urmând pașii din imagini.

Materiale necesare: Un balon Unii cu Închidei sticla la Tragei în jos de baza montajului.
două baloane mai și un pai bandă bază cu un alt balon Așa funcionează diafragma.
mici, un balon mai pentru suc adezivă tăiat, iar capetele Observai cum „baloanele-
mare, bandă adezivă, reprezintă paiele și pla- paielor le trecei plămâni” se umflă cu aer. Așa se
foarfecă, sticlă de modelul sai-le într-o printr-o bilă de întâmplă în inspiraie. Când baza
plastic, două paie de unui jumătate de plastilină cu care revine, aerul iese din baloane:
suc, plastilină. plămân. sticlă. astupai gâtul sticlei. așa se întâmplă în expiraie.

3. Punerea în evidenă a vaporilor de apă din aerul expirat


Suflaţi într-o oglindă. Veţi observa că aceasta se aburește. De ce? Pentru
că, prin expiraţie, noi eliminăm şi vapori de apă. În contact cu oglinda, mai
rece decât temperatura corpului nostru, se petrece un fenomen de
condensare prin care vaporii invizibili de apă se transformă în picături fine
de apă care aburesc oglinda. Din ce proces celular provin vaporii de apă?
48
4. Simularea rolului lichidului pleural în mișcările respiratorii
Punei o foaie de hârtie pe o placă de faiană. Luai cu mâna foaia de hârtie. Ai ridicat-o ușor?
Repetai operaia, dar pulverizai multă apă pe faiană și apoi punei foaia de hârtie. Încercai să
deplasai foaia fără să o desprindei. Alunecă ușor? Încercai să luai foaia de hârtie de pe placa udă de
faiană. Putei să o desprindei la fel de ușor? Apa a determinat aderena foii de hârtie la faiană. La fel
funcionează și lichidul pleural în inspiraie și expiraie.

1. Scriei în caiete următoarele componente ale sistemului respirator, în ordinea în care pătrunde
aerul din exterior până în sacii alveolari: bronhii, trahee, cavităi nazale, laringe, bronhiole, faringe.
2. Dacă într-o inspiraie introducem în plămâni o jumătate le litru de aer și inspirăm de 15 ori într-un
minut, cât aer introducem în plămâni pe minut? Scriei răspunsul în caiet. Comparai-l cu al colegului de
bancă.
3. Pentru a înota cu viteză, înotătorii de performană introduc aer în plâmâni când scot capul din
apă. Eliminarea aerului o realizează cu capul în apă. Analizai imaginea și alegei literele din dreptul
afirmaiilor corecte privind funcionarea componentelor sistemului respirator al sportivului surprins
de imagine în timpul înotului. Scriei literele alese în caiet și facei schimb de caiete cu colegul de
bancă pentru evaluarea răspunsurilor.
Verificai-vă reciproc răspunsurile.
a. Mușchii respiratori sunt relaxai;
b. Diafragma este contractată;
c. Numărul de inspiraii pe minut este crescut;
d. În capilarele alveolelor nu intră oxigen;
e. Traheea conine aer.

Realizai următorul studiu: Cine are plămâni mai ? Așa cum ai observat, în expiraie
mari? elimin ă m și ap ă . Cât ă ap ă
Avei nevoie de un balon de formă sferică și de un metru pierdem prin expiraie? Zilnic
de croitorie. Cu metrul verificai dacă balonul a fost umflat eliminăm aproximativ jumătate
la fel de mult de către fiecare persoană, măsurând perimetrul de litru de apă prin expiraie.
balonului la ecuatorul acestuia. Implicai prieteni, familia în ? Un adult inspiră și expiră de12-18
studiu. Fiecare va umfla balonul la fel de mult și vei număra ori pe minut și de 17000-26000 de
câte expiraii au fost necesare pentru aceasta. ori pe zi.
Datele le înregistrai în următorul tabel: ? Căscatul ne ajută să introducem
Membrul familiei Număr de expiraţii mai mult oxigen în plămâni.
Mama Atunci când creierul nostru simte
Tata lipsa de oxigen, el trimite un
Tu mesaj: „Hei, dă-mi mai mult
Bunica
oxigen, inspiră suficient ca să pot
funciona mai bine !”
Alt membru
?Acest mesaj ne obligă să inspirăm
Ce răspuns putei da la întrebare? adânc și lung, adică să căscăm!
Cine respiră mai des? Copiii, femeile sau bărbaii?

49
11
Respiraţia
în diferite medii de viaţă
Diversitatea lumii vii se confirmă în multe aspecte. De la mărimi, forme și culori, la medii diferite
de viaă și la structuri prin care își îndeplinesc funciile și prin care diversele vieuitoare își asigură
supravieuirea. Și organele prin care vieuitoarele realizează schimbul de gaze sunt diverse. Astfel, la
animale s-au dezvoltat variate organe cu rol respirator: trahei, branhii, piele, plămâni.

Respiraia traheală este întâlnită la


insecte terestre.
Insectele sunt animale nevertebrate care, în
general, realizează schimbul de gaze printr-un
sistem de tuburi pline cu aer numite trahei.
Aceste tuburi se deschid la suprafaa corpului Trahee Spiracul
Dioxid
prin orificii numite spiracule sau stigme. de carbon
Traheile se ramifică în interiorul corpului în
tuburi din ce în ce mai subiri care pătrund în
esuturi și ajung până la celule. Oxigen Celule ale corpului
Traheile sunt mereu deschise pentru că
pereii lor au o consistenă tare datorită unei Ramificaţie
substane numită chitină, prezentă și în unghiile a traheii
noastre.
Sistem respirator la insecte

Ventilaia aerului prin trahei este slabă, realizată prin contracia mușchilor din partea inferioară a
corpului (abdomen). Schimbul de gaze este controlat prin închiderea și deschiderea spiraculelor.

Respiraia branhială este întâlnită la organismele acvatice: atât animale nevertebrate ca unele
moluște, artropode, cât și vertebrate ca peștii și unii amfibieni.

Arc brahhial

Vase de
sânge
Sensul de intrare
a apei Opercul
Sensul apei
Sensul sângelui

Lamele
branhiale sensuri opuse

Sistem respirator la peşti

Majoritatea peștilor realizează schimbul de gaze la nivelul branhiilor. Acestea sunt situate în două
camere pe laturile capului, numite camere branhiale, care sunt acoperite de opercule.
Branhiile au aspect de pieptene, fiind compuse din lame branhiale care au un capăt liber și altul
fixat pe arcuri branhiale.

50
Fiecare lamă branhială are cute fine numite lamele branhiale care se văd colorate roșu pentru că în
interior au numeroase vase fine de sânge. La nivelul lamelelor branhiale se realizează schimbul de
gaze.
Când gura se deschide, apa intră în cavitatea branhială, când gura se închide se deschid operculele
și apa iese din cavitatea branhială. Astfel se întreine un flux permanent de apă care scaldă lamelele
branhiale, aducând mereu apă cu oxigen și eliminând apa cu dioxid de carbon.
Observai în figură sensurile opuse în care circulă apa și respectiv sângele. Această caracteristică
sporește schimbul de gaze.

Respiraia cutanată se caracterizează prin


realizarea schimbului de gaze la nivelul întregii
suprafee a corpului, prin piele sau tegument.
Acest tip de respiraie este întâlnită atât la unele
animale nevertebrate cum este râma, cât și la
animale vertebrate ca amfibienii, precum și la
unele animale din grupul reptilelor, și unii pești.
Râmă
Oxigenul intră prin piele și apoi în vasele
de sânge care îl transportã în corp. Dioxidul de
carbon iese din sânge și apoi, prin piele în
mediu. Pielea este subire, umedă și conine
numeroase vase de sânge superficiale.
Umiditatea pielii este obinută prin prezena
unui lichid numit mucus care acoperă toată
pielea și îi confer ă umezeala necesar ă
schimbului de gaze. Mucusul este produs de
unele celule din piele.
Animalele cu respiraie cutanată trăiesc în
Şopârlă
medii cu multă apă unde își pot păstra pielea
umedă, condiie esenială pentru realizarea
schimbului de gaze cutanat.
Amfibienii s-au adaptat la două medii de
viaă: acvatic și terestru. Astfel ei au și o
respiraie pulmonară. Plămânii lor sunt slab
dezvoltai și își completează schimbul de gaze
prin respiraie cutanată.

Broască

51
Respiraia pulmonară la păsări se realizează
printr-un sistem respirator care asigură economia de
Trahee energie în vederea utilizării ei pentru marele efort pe
Plămân Saci aerieni care îl depun în timpul zborului. Sistemul respirator
este compus din căi respiratorii și plămâni care se
Saci aerieni continuă cu cinci perechi de saci aerieni.
Spre deosebire de mamifere, plămânii păsărilor
nu au alveole pulmonare. Ultimele ramificaii ale
arborelui bronșic, numite bronhiole pulmonare,
Capilare aeriene comunică între ele printr-o reea de vase foarte fine
numite capilare aeriene, unde se realizează schimbul
de gaze.
Bronhiole Bronhii Ventilaia pulmonară se realizează în două
moduri. Când nu zboară, ventilaia se realizează
prin contracia mușchilor respiratori care măresc
cavitatea pulmonarã și aerul pătrunde în plămâni.
Sistem respirator la păsări
În timpul zborului, mușchii respiratori nu se mai contractă și toată energia pe care o consumă
pasărea este utilizată pentru acionarea aripilor. În aceste condiii ventilarea este asigurată de sacii
aerieni. Fiecare sac aerian este ca un burduf în care intră și din care iese aer. În drumul spre sacii
aerieni, aerul trece prin plămâni și aduce oxigen plămânilor, apoi iese din sacii aerieni și preia din
plămâni dioxidul de carbon.

1. Animalele din imagini au moduri de respiraie diferite. Stabilii ce tip de respiraie are fiecare.
Scriei în caiete numele animalului și tipul de respiraie.

Uliul Lăcusta Broasca de râu

2. De ce peștii nu pot face schimbul de gaze cu aerul atmosferic?


Pentru aflarea răspunsului vei face o investigaie în grupuri de câte patru elevi. Avei nevoie de
un pește proaspăt, trusă de disecie, lupă și o tăviă de disecie.
Plasai peștele în tavă și, cu o pensă într-o mână și o foarfecă în cealaltă, tăiai și îndepărtai
operculul. Observai cu lupa lamele branhiale, viu colorate în roșu.
Folosind aceleași instrumente prindei cu pensa un arc branhial și tăiai-l la capetele fixate pentru
a extrage un arc. Repetai procedeul și extragei al doilea arc.
Punei un arc în paharul cu apă, iar pe al doilea lăsai-l izolat în tavă.
52
Observai aspectul lamelor branhiale după 5 minute. Discutai în grup și formulai răspunsuri la
următoarele întrebări:
a. Care este aspectul celor două arcuri cu lame branhiale?
b. În ce situaie suprafaa fiecărei lamele branhiale este în contact cu apa?
c. De ce peștii nu pot face schimbul de gaze cu aerul atmosferic?

Opercule îndepărtate Lame branhiale în tavă Lame branhiale în apă

Realizai un eseu în care să descriei alcătuirea organelor respiratorii ale peștilor. În eseu să
includei răspunsurile la toate cele trei întrebări. Prezentai eseul întregii clase.

Animalele și-au adaptat sistemul respirator la medii și moduri diferite de viaă.


Respiraia traheală este specifică insectelor terestre.
Repiraia branhială este specifică animalelor acvatice.
Respiraia cutanată este specifică amfibienilor cu plămâni slab dezvoltai care trăiesc în medii
umede.
Păsările au o respiraie pulmonară diferită de a mamiferelor pentru că s-au adaptat la zbor.

Realizai observaii directe pe plămâni de porc.


La măcelărie se găsesc ușor plămâni de porc.
Rugai un adult să vă aducă la ora de biologie un
plămân proaspăt de porc. Realizai următoarele
observaii și notai în caiet aspectele identificate.

a. Ce culoare au plămânii.
b. Identificai traheea și bronhiile.
c. Identificai marginea costală.
d. Identificai șanurile care separă lobii și stabilii
numărul de lobi.
Folosii trusa de disecie și secionai un fragment
de plămân. Introducei fragmentul într-un pahar cu
apă. Observai dacă se scufundă.
53
Dioxid de carbon Oxigen

Analizai următoarele sisteme respiratorii:


A. vierme, B. pește, C. lăcustă și D. om. A. Vierme Piele
Rezolvai următoarele sarcini împreună cu
Branhii
colegul de bancă.
B. Peşte
Scriei rezolvările în caiet. Lame branhiale
a. Identificai în care sisteme există trahee. Dioxid
de carbon
Oxigen
b. Stabilii dacă traheea are același rol în
toate sistemele respiratorii identificate.

c. Indicai care sistem respirator aparine Trahee


animalelor din mediul terestru. Spiracul
Oxigen
d. Identificai care sisteme respiratorii pot fi
ale unor animale acvatice.
C. Lăcustă Dioxid
Spiracul de carbon
e. Identificai care sistem respirator poate fi
al unui animal care trăiește în mediul aerian. Plămân
Sânge cu dioxid
f. Precizai la fiecare tip de sistem respirator de carbon
unde se realizează schimbul de gaze.

Alveolă pulmonară
D. Om Sânge cu oxigen

Realizai o compunere cu titlul Suprafee de schimb al gazelor la animale. Planul acestei


compuneri este următorul:
? Rolul schimburilor de gaze dintre organism și mediul său de viaă pentru supravieuire;
? Descrierea suprafeelor de schimb la insecte, amfibieni, pești, păsări și om;
? Explicarea modurilor în care se realizează ventilaia la nivelul tuturor suprafeelor de schimb
descrise.

? Plămânii mamiferelor sunt singurele organe care plutesc în apă, pentru că alveolele pulmonare
sunt mici baloane cu aer.

54
12 Circulaţia la plante
Există două moduri fundamentale de nutriie: autotrofă și heterotrofă. Amintii-vă procesul de
fotosinteză. Acesta este realizat prin consumul unor substane, în prezena luminii și cu ajutorul
clorofilei. Care este formula fotosintezei? Din această formulă reiese că fără apă, dioxid de carbon,
substane minerale și cloroplastele din frunze, plantele nu pot realiza fotosinteza.
Substanele organice produse prin fotosinteză vor hrăni atât frunzele care le-au produs, cât și pe
celelalte organe ale plantei, care nu sunt verzi.
? Cum ajung apa și substanele minerale la celulele frunzei?
? Cum ajunge hrana produsă de fotosinteză în toate pările corpului plantei?
Răspunsul la aceste întrebări este: prin procesul numit circulaie.
Circulaia este funcia de nutriie prin care se asigură transportul substanelor în corpul
vieuitoarelor. La plante „vehiculul” care asigură acest transport este apa.
Pătrunsă în plantă, apa împreună cu sărurile minerale formează seva brută, iar apa care preia
substanele organice produse prin fotosinteză formează seva elaborată. Amintii-vă ce tip de esut
transportă apa în care sunt minerale, sau hrana preparată.
Există câte un tip de esut conducător pentru transportul fiecărui tip de sevă. esutul conducător
lemnos (sau xilem) transportă seva brută, iar esutul conducător liberian (sau floem) transportă seva
elaborată.
Circulaia la plante include trei procese: Dioxid de carbon Oxigen
absorbia apei și sărurilor minerale, trans- Lumină
portul sevei brute și transportul sevei
elaborate.
Observai în imaginea alăturată sensul în
care se deplasează seva brută indicat cu săgei
albastre și sensul deplasării sevei elaborate
indicat cu săgei verzi. Urmării drumul apei.
Absorbia apei și sărurilor minerale este
realizată de rădăcină. Observai că vârful
rădăcinii prezintă o poriune cu perișori fini
numii perișori absorbani. Prezena lor crește Oxigen
suprafaa de absorbie a apei. Apa și, odată cu Apă Dioxid
ea, sărurile minerale pătrund în rădăcină și se de carbon
Săruri minerale
îndreptă spre vasele conducătoare lemnoase.

Ţesut conducător
liberian
Apă şi
săruri
minerale

Ţesut conducător
Ţesut conducător
lemnos
Perişor absorbant

Drumul apei și sărurilor minerale este orizontal, trecând pe suprafaa pereilor celulelor sau prin
celulele rădăcinii până în centrul rădăcinii, în vasele conducătoare lemnoase.

55
Transportul sevei brute. Odată pătrunse în plantă, apa și sărurile Pori
minerale formează seva brută de care au nevoie frunzele. Ascensiunea
sevei brute este realizată de vasele conducătoare lemnoase.
Vasele conducătoare lemnoase sunt celule cilindrice goale în
interior, care sunt așezate cap la cap formând tuburi foarte subiri și lungi,
}Celulă
a ţesutului
conducător
de la rădăcină până la frunze. lemnos
De ce urcă seva brută? Așa cum ai observat, apa intră prin rădăcini și
iese din plantă la nivelul frunzelor.
Vas conducător lemnos

Pierderea apei prin transpiraie la nivelul frunzelor întreine un flux continuu de apă în vasele
conducătoare lemnoase. La ascensiunea sevei brute contribuie și faptul că vasele lemnoase sunt
extrem de subiri, precum și proprietatea apei de a adera la pereii interni ai acestora.

Transportul sevei elaborate este realizat prin celulele esutului


conducătoar liberian, care și ele sunt celule cilindrice dispuse cap la Placă
cap, formând tuburi foarte subiri și lungi, de la frunze spre toate ciuruită

}
organele plantei. Spre deosebire de vasele lemnoase, vasele liberiene
au perei despăritori perforai de pori numii plăci ciuruite. Seva
elaborată conine substanele organice produse prin fotosinteză care Celulă
sunt permanent consumate de toate organele plantei. Parte din a ţesutului
substanele din seva elaborată sunt folosite pentru hrana părilor conducător
plantei, altă parte se depun, ca rezerve nutritive. Transportul sevei liberian
elaborate se realizează cu consum de energie, atât în sens descendent,
cât și în sens ascendent (din locul de depozitare spre diferite organe).
Vas conducător liberian

1. Evidenierea rolului perișorilor absorbani în absorbia apei


Pentru a investiga rolul perișorilor absorbani trebuie să vă pregătii materialul cu cinci săptămâni
înainte de experiment. Organizai-vă în grupe de câte patru colegi și pregătii-vă următoarele
materiale: o cană de nisip fin, câteva boabe de fasole, o cană de ulei. Cu aceste materiale trecei la lucru.
Într-un vas cu nisip ud punei la germinat 5-6 semine de fasole.
Lăsai-l la temperatura camerei și lumină. Udai zilnic nisipul, dar fără să punei multă apă, doar să fie
umed. După câteva săptămâni scoatei cu grijă rădăcinile formate și spălai-le de nisip, apoi lăsai-le într-un
vas cu apă în care să stea numai rădăcina. Observai prin transparena vasului zona
perișorilor absorbani. Remarcai că sunt foarte deși.
Pregătii trei eprubete astfel:
Eprubeta 1: Plină cu apă
Eprubeta 2: Apă și ulei. Uleiul să acopere partea de deasupra perișorilor absorbani.
Eprubeta 3: Apă și ulei. Uleiul să acopere și partea perișorilor absorbani.

Plasai câte o plăntuă în fiecare eprubetă, lăsai eprubetele într-un stativ la


lumină, în temperatura camerei. Urmării din două în două ore ce se întâmplă cu
plantele timp de o zi. Notai în caiete ce observai. Fotografiai modificările.
Descriei într-un jurnal observaiile. Formulai o concluzie privind rezultatele
investigaiei.
56
2. Evidenierea circulaiei sevei brute prin plantă
Pregătii apă colorată cu cerneală de diverse culori.
Plasai câte o garoafă albă în fiecare vas care are o
anumită culoare. A doua zi vei obine garoafe colorate.
Culoarea a ajuns în petale odată cu apa transportată de
vasele lemnoase.
Cu lama bisturiului din trusa de disecie secionai
tulpina unei garoafe colorate. Privii cu lupa. Observai
puncte colorate în seciune.Acolo sunt vasele lemnoase.

3.Observarea influenei temperaturii asupra absorbiei și circulaiei sevelor


Mediul de viaă al plantelor este compus din factori care influenează modul de desfășurare a
funciilor vitale. Circulaia plantelor este influenată de o serie de factori ca umiditatea, temperatura,
vântul.
Pentru determinarea modului în care temperatura influenează circulaia, putei realiza un
experiment simplu.
Avei nevoie de o plantă în ghiveci, un cântar și o pungă în
Plantă
care să băgai numai ghiveciul pentru a împiedica evaporarea apei
din pământ.
Cântării planta la începutul investigaiei. Notai valoarea Pungă
determinată. Plasai planta într-o camera răcoroasă ( 15-18°C) și de plastic
lăsai-o 4-5 ore. Cântării-o din nou și notai-vă valoarea Ghiveci
determinată. Plasai planta la căldură, 20-25°C. Lăsai-o tot
4-5 ore și cântării-o din nou. Cântar
Există diferene dintre prima cântărire și celelalte două?
Aceste diferene provin din apa pierdută prin transpiraie la
nivelul frunzelor. Această apă a fost absorbită de rădăcini,
transportată de tulpină și eliminată prin transpiraie.
I
În ce condiii de temperatură, absorbia apei și ascensiunea sevei brute au fost mai intense?
Notai-vă răspunsul în caiet .
Împreună cu colegul de bancă proiectai o investigaie pentru determinarea modului în care
circulaia plantelor este influenată de ali factori de mediu. Propunei clasei experimentul proiectat.

Circulaia este funcia de nutriie prin care se asigură transportul substanelor în corpul
vieuitoarelor.Circulaia la plante include trei procese: absorbia apei și sărurilor minerale,
transportul sevei brute și transportul sevei elaborate.
Absorbia apei și sărurilor minerale este realizată de rădăcină.
Transportul sevei brute este realizat de vasele conducătoare lemnoase și este datorat pierderii de
apă la nivelul frunzelor.
Transportul sevei elaborate este realizat de vasele conducătoare liberiene care consumă energie
în acest proces.

57
? Realizai o comparaie între transportul sevei brute și cel al sevei elaborate, folosindu-vă de
desenele de mai jos și de noiunile din această lecie. Răspundei în caiet la următoarele cerine:
Apa iese din frunze În frunze se produc
prin transpiraţie
– Precizai tipul de vase nutrimentele
conducătoare care le transportă;
– Indicai ce asemănări și ce
deosebiri există între cele două
tipuri de vase conducătoare;
– Precizai sensul în care se
Xilem desfășoară transportul sevelor; Seva
– Precizai la ce organe ale elaborată
este
plantei ajung sevele; transportată
Apa absorbită – Explicai ce rol are în toată
transportul sevelor. Floem planta
de rădăcini intră în xilem

Selectai răspunsul corect la următoarele întrebări. Scriei în caiet numărul întrebării și litera
selectată de voi din dreptul răspunsului corect.
1. esut conducător lemnos se află: 3. Apa părăsește planta prin ostiolele din:
a. numai în rădăcini a. tulpină
b. numai în rădăcină și tulpină b. rădăcină
c. în rădăcină, tulpină și frunză c. frunză
d. numai în flori d. perișorii absorbani
2.esutul specializat pentru transportul sevei 4. Transpiraia este procesul prin care, din
elaborate este: plantă, se pierde:
a. esutul de apărare a. oxigenul
b. xilemul b. dioxidul de carbon
c. esutul de depozitare c. frunza
d. floemul d. apa

Frumoasele orhidee ornamentale sunt plante care nu se ? Există insecte numite afide
fixează pe sol, ci au nevoie de un suport pe care să se fixeze. care ştiu că în floem există
Astfel de plante se numesc epifite și sunt capabile să zahăr. Ele îneapă tulpinile
absoarbă apa în formă de vapori. plantelor până la vasele
Culegei informaii , din liberiene și extrag direct
atlasul botanic, r eviste, sucul dulce.
bibliotecă, despre epifite și
alcătuii un poster pe care îl
prezentai colegilor.

58
13 Sângele – componente şi rolul lor
Transportul substanelor în corpul nostru este realizat de sânge. Sângele reprezintă cea mai mare
parte a lichidelor din afara celulelor. Lichidele extracelulare din corp formează mediul intern al
organismului.
Cu sigurană ai văzut sângele. Cui nu i s-a întâmplat să aibă un mic accident ca în
imagine, o înepătură într-un spin de trandafir, o julitură. Imediat sângele a ieșit la
suprafaa pielii pentru că rana a rupt peretele unui mic vas de sânge.
Inima, vasele de sânge și sângele sunt componentele sistemului circulator al
tuturor animalelor vertebrate.
Știi deja că sângele este roșu, că este lichid, dar și că, în contact cu aerul, se întărește, adică se
coagulează. Nu știi însă de ce este roșu, de ce se întărește în contact cu aerul și nici care sunt
componentele și rolurile sângelui.Despre toate acestea vei afla în această lecie.
Așa cum organele plantei nu ar putea funciona fără seve, nici organele corpului uman nu pot
funciona fără sânge. Sângele transportă substanele, contribuie la meninerea temperaturii corpului,
face legătura între sistemele de organe ale corpului.
Sângele este un lichid care circulă prin vasele sistemului circulator. Sângele nostru este compus
din plasmă (partea lichidă) și celule sanguine numite elemente figurate. Celulele din sânge sunt
globulele roșii, globulele albe și fragmente de celule numite trombocite. Cea mai mare parte a
sângelui este plasmă.
Putem observa proporia dintre componentele sângelui. Pentru această observaie sângele este
colectat într-o eprubetă gradată după ce s-a adăugat o substană care să împiedice coagularea
(anticoagulantă).
Imediat după colectare, tot sângele din eprubetă este roșu dar, după o oră, celulele, mai grele, se
depun și deasupra rămâne vizibilă plasma transparentă și ușor gălbuie.

Celulele sângelui
Trombocite
Plasmă
Globule albe
Globule albe
Globule roşii

Globule roşii

Eprubetă cu sânge Eprubetă cu sânge care


proaspăt recoltat conţine coagulant,
după o oră
Culoarea roșie a sângelui se Observai forma, culoarea și diferenele de mărime
datorează numărului mare de dintre celulele sanguine.
globule roșii. Putei aprecia care sunt cele mai numeroase globule?

Globulele roșii sunt numite și eritrocite. Ele sunt celule fără nucleu care
conin o proteină numită hemoglobină.Globulele roșii au rolul de a
transporta oxigen de la alveolele pulmonare la celule, și dioxid de carbon de
la celule, la alveolele pulmonare. Acest transport al gazelor este realizat de
hemoglobină, care are proprietatea de a lega gazele respiratorii. Globule roşii = eritrocite

59
nucleu nucleu Globulele albe se mai numesc și
leucocite. Ele sunt mai mari decât
globulele roșii și au nucleu. Există
diferite tipuri de celule albe, dar toate
au un rol foarte important: ne apără de
membrană membrană
infecii și boli și de alte elemente
Globule albe = leucocite străine corpului.
Capacitatea de apărare a organismului faă de substane și celule străine corpului se numește
imunitate.
Leucocitele recunosc substane și celule străine corpului și reacionează declanșând un răspuns
imun. Numărul leucocitelor crește în timpul răspunsului imun. Leucocitele pot părăsi vasele sanguine
și se pot deplasa la locul unde au pătruns celule străine corpului.
Fiecare tip de globule albe joacă un rol specific în imunitate. De exemplu, unele celule albe din
sânge sunt implicate în fagocitarea microorganismelor care produc boli, în timp ce altele produc
substane care recunosc microorganismele și se fixează de membrana lor, împiedicându-le hrănirea.

Bacterie

Bacterie

Bacteria
este
descompusă

Pseudopod

Leucocit Substană care se fixează pe membrana bacteriei


Fagocitoza blocându-i hrănirea

Trombocitele, denumite și plachete sanguine, sunt


fragmente de celule implicate în coagularea sângelui. Atunci
când peretele unui vas de sânge este rănit (de exemplu, dacă
vă tăiai degetul destul de adânc pentru a sângera),
trombocitele sunt atrase la locul rănii, unde formează un dop
lipicios.
Trombocite
Tot trombocitele eliberează substane care, împreună cu substane din plasmă, vor determina
formarea unor firișoare fine de proteine care es o pânză peste ruptura din peretele vasului de sânge. În
această pânză se prind celule sanguine și se formează cheagul, adică se produce coagularea sângelui.
Cheagul format la nivelul rupturii unui vas îngust va opri sângerarea.

Plasma reprezintă mai mult de jumătate din compoziia sângelui. În compoziia plasmei intră în
mare parte apa. În apă se află nutrimentele absorbite la nivelul intestinului subire, dar și substane
nefolositoare rezultate din activitatea celulelor.

60
1. Etapele formării cheagului
Filamente de
Trombocit fibrină

Peretele
vasului rupt Globule
roşii
1 2 3
Etapele formării cheagului pentru oprirea sângerării
Observai desenele de mai sus și descriei în caiete ce se petrece în fiecare din cele trei etape.
2. Ce înseamnă răspuns imun specific? Este răspunsul cu ajutorul unor substane special produse
de leucocite, contra unor anumite celule străine sau unor anumii ageni infecioși, viruși sau bacterii.
Unele bacterii și unele virusuri care intră în organism poartă pe învelișul lor substane chimice
numite antigene, străine corpului uman. Celulele albe din sânge își fac propriile substane chimice
numite anticorpi, care se vor atașa acestor antigene, astfel încât bacteriile sau virușii devin inofensivi.
Anticorpii produși de globule noastre albe atacă antigenul pentru care au fost făcui. De exemplu, un
anticorp pentru virusul varicelei va ataca numai virusul varicelei, nu şi virusul rujeolei.
Chiar mai uimitor este faptul că celulele albe din corpul nostru își amintesc cum să producă
anticorpul în cazul în care virusul pătrunde din nou în corpul nostru!
Pe memoria globulelor albe se bazează vaccinarea. Vaccinul conine microbi mori, dar cu
antigenele prezente pe membrana lor. După vaccinare globulele albe produc anticorpi și, dacă în corp
pătrund aceiași microbi, anticorpii îi vor bloca și nu ne mai îmbolnăvim.
3. Grupe sangvine la om sunt în număr de patru: 0 , A , B și AB .
I II III IV
Analizai fiecare grupă de sânge și identificai prin ce se deosebesc. Scriei în caiete
caracteristicile fiecărei grupe privind antigenele și anticorpii. Când este nevoie de o transfuzie de
sânge, este foarte important ca antigenele donatorului să nu întâlnească anticorpii anti-acelei antigene.
Dacă această regulă nu se respect, eritrocitele donatorului sunt atacate de anticorpii primitorului, apoi
grupate și distruse.
Grupa 0I este donator universal (poate dona oricărei grupe) pentru că nu are antigene pe eritrocite,
grupa ABIV este primitor universal (poate primi sânge de orice grupă) pentru că nu are anticorpi.

Eritrocit cu un singur Eritrocit cu un singur Eritricit cu ambele


Eritrocit fără antigene antigen, A antigen, B antigene, A și B
Anticorp anti A

Lipsa anticorpilor
Anticorp anti B Anticorp anti B Anticorp anti A

Grupa 0 I Grupa AII Grupa B III Grupa AB IV

61
Sângele este cea mai mare parte a mediului intern și este compus din plasmă și celule numite
elemente figurate. Celulele din sânge sunt globulele roșii (eritrocite), globulele albe (leucocite) și
trombocitele. Eritrocitele transportă gazele respiratorii cu ajutorul hemoglobinei. Leucocitele ne
apără de infecii, boli și de alte elemente străine corpului, fiind responsabile de apărarea imună.
Trombocitele intervin în oprirea sângerării, coagularea sângelui.

Cine poate dona sânge, cui?


Pregătii pahare cu apă fără colorant și apă colorată roșie, albastră, și
albastră amestecată cu colorant roșu. Ca să știi câte pahare din fiecare
variantă trebuie, împării numărul de elevi la patru. Fiecare va primi câte un
0 I AII B III AB IV singur pahar. Formaţi perechi în care partenerii au pahare de culori diferite.
Fiecare tip de pahar reprezintă o anumită grupă de sânge, ca în imaginea alăturată. Scrieţi pe
fiecare pahar grupa de sânge pe care o reprezintă.
Fiecare elev va combina lichidul din paharul lui cu lichidul de altă culoare din paharul colegului
din pereche. Exemple: apă cu apă roşie, apă roşie cu apă albastră, apă albastră cu apă, apă albastră cu
apă roşie etc. Veţi urmări dacă după combinarea lichidelor se schimbă sau nu culoarea. Dacă nu se
schimbă culoarea, grupele de sânge sunt compatibile, adică elevul care a turnat lichidul poate dona
primitorului. Dacă se schimbă culoarea, grupele de sânge nu sunt compatibile.
Notai rezultatele în caiet. Formulai concluziile completând următoarele afirmaii:
Grupa 0 I poate dona sânge ... Grupa B III poate dona sânge …
Grupa 0 I poate primi sânge de la ... Grupa B III poate primi sânge de la …
Grupa AII poate dona ... Grupa AB IV poate dona …
Grupa AII poate primi sânge de la ... Grupa AB IV poate primi sânge de la …

Citii următoarele afirmaii și stabilii dacă sunt adevărate sau false. Scriei în caiet numărul
întrebării și A dacă o considerai adevărată, sau F dacă o considerai falsă.
1. Leucocitele transportă oxigen și dioxid de carbon.
2. Eritrocitele intervin în procesul de apărare imună.
3. Hemoglobina se află în eritrocite și leagă gazele oxigen și dioxid de carbon.
4. Cele mai multe elemente figurate sunt eritrocitele.
5. Leucocitele sunt mai mari decât eritrocitele.

Realizai un studiu privind grupele de ? În afară de antigenele A și B, eritrocitele mai pot


sânge ale membrilor familiei. Stabilii pentru conine pe membrană un antigen numit factor
fiecare membru de la ce rudă sau rude poate Rh. Persoanele care au acest antigen sunt cu
primi sânge în cazul în care ar avea nevoie de Rh+, cele care nu au sunt cu Rh–.
o transfuzie. Prezentaţi-vă studiul realizat. ?Persoanele cu Rh– nu pot primi sânge cu Rh+
pentru că sunt incompatibile, chiar dacă grupele
de sânge sunt compatibile.

62
14 Sistemul circulator
și circulaia la om
V-ai măsurat vreodată pulsul? Este o procedură foarte simplă pe
care o putei vedea în desenul alăturat. Cu degetele apăsai ușor la
nivelul încheieturii mâinii până simii pulsaii. Pulsul este datorat
pompării sângelui în vasele sanguine, de către inimă. Măsurarea
pulsului este utilă pentru a afla dacă inima funcionează normal.
Inima și vasele sanguine sunt organe ale sistemului circulator.
Inima asigură pomparea sângelui, iar vasele sunt tuburi care
distribuie sângele la toate organele corpului și aduc sângele înapoi la
inimă. Vase sanguine sunt arterele, capilarele și venele. Măsurarea corectă a pulsului
Vase se face timp de un minut
sanguine

artere Curgerea continua a sângelui prin vase se datorează


inimii care funcionează ca o pompă.
vene Inima noastră este un mușchi puternic care are în interior
Inima
capilare
patru camere: două atrii și două ventricule. Între atrii se află un
perete care le separă complet, între ventricule se află de
asemenea un perete care le separă complet. Acest perete se
numeşte sept. Astfel, datorită septurilor, jumătatea dreaptă a
inimii, în care se află atriul și ventriculul drept, este complet
separată de jumătatea stângă a inimii, în care se află atriul și
ventriculul stâng. Observai forma și alcătuirea inimii.

Venă
cavă
superioară
Artera
aortă
Atriul
drept
Atriul
stâng

Sistemul circulator:
inima, vasele sanguine, sângele Ventriculul
Ventriculul stâng
drept
Artera
pulmonară
stângă
Jumătatea stângă a inimii conine sânge
Atriul stâng
oxigenat adus de la plămâni, iar jumătatea
Atriul Valva atrio- dreaptă conine sânge cu dioxid de carbon, adus
drept ventriculară stângă
de la organele corpului. Pentru că aceste două
jumătăi sunt separate, sângele oxigenat nu se
Valvă atrio- Ventriculul stâng amestecă în inimă cu cel neoxigenat.
ventriculară
dreaptă Observai grosimea diferită a pereilor
Perete despărţitor al atriilor, faă de pereii ventriculelor. Datorită
Ventriculul ventriculelor (sept) acestui fapt ventriculele au o foră mai mare de
drept
pompare.

63
Între atriile și ventriculele de pe aceeași parte există comunicare prin valva atrioventriculară.
Aceasta se poate închide şi funcionează ca o supapă (așa cum este cea de la locul de umflare a unui
colac), se deschide numai spre ventricul. Şi la baza arterelor există valve numite semilunare. Acestea
se deschid numai spre artere. Valvele asigură un sens unic de trecere a sângelui prin inimă: din atrii în
ventricule și din ventricule în artere.

Activitatea de pompă a inimii. Inima funcionează ca o pompă, prin cicluri de contracţii urmate
de relaxări. Contraciile se numesc sistole, iar relaxările se numesc diastole. După fiecare sistolă
urmează o diastolă și ciclul se repetă.
Ciclul cardiac începe cu sistola atrială, când sângele este pompat în ventricule. După sistolă,
atriile parcurg diastola atrială. În timpul diastolei atriale, ventriculele parcurg sistola ventriculară,
urmând ca apoi și ele să se relaxeze în diastola ventriculară. În sistola ventriculară sângele este pompat
în artere.
Urmării traseul sângelui în inimă în imaginile următoare. Sângele din atrii este pompat în
ventricule. Ventriculele pompează sângele în artere.
Astfel, fiecare sistolă ventriculară produce o pulsaţie în artere. Numărul de cicluri cardiace într-un
minut poate fi determinat prin măsurarea numărului de pulsaţii pe minut.

Valvele Valvele Valvele


semilunare semilunare semilunare
sunt închise sunt deschise sunt închise

Valvele atrio- Valvele atrio-


Valvele atrio-
ventriculare ventriculare
ventriculare
sunt închise sunt deschise
sunt deschise

Atriile se contractă, Ventriculele se contractă, După contracţia ventriculelor urmează o


ventriculele sunt relaxate atriile sunt relaxate perioadă când atriile şi ventriculele
sunt relaxate

Dacă 1 minut are 60 de secunde, împărţiţi numărul de secunde la numărul de pulsaii determinate
într-un minut şi astfel determinaţi cât durează un ciclu cardiac.
De exemplu, dacă numărul de pulsaţii este 75 pe minut, durata unui ciclu cardiac este 60 : 75= 0,8 s.
Pentru că fiecare contracie este urmată de o relaxare, inima nu obosește niciodată!
În timpul unui ciclu cardiac se aud două sunete: bătăile inimi. Primul zgomot este mai puternic și
este produs la începutul sistolei ventriculare, de închiderea valvelor atrio-ventriculare. Al doilea
zgomot este mai slab și este produs de închiderea valvelor semilunare, la începutul diastolei
ventriculare.
Pentru că ventriculele pompează cu putere, sângele intră în artere cu presiune mare. În artere
sângele circulă cu presiune şi viteză mare. În capilare, vase foarte subiri, atât viteza sângelui cât și
presiunea lui scad. În vene presiunea scade şi mai mult, dar viteza creşte faţă de capilare.

64
Sistemul vascular este compus din artere, Capilare alveole
capilare și vene. Arterele duc sângele de la
inimă la organe. Ele se ramifică și se continuă
Artere Vene
cu capilarele. La nivelul capilarelor, care au pulmonare pulmonare
perei foarte subiri, se realizează schimburile
dintre sânge și esuturi. Capilarele se continuă Vene cave
cu venele care aduc sângele înapoi la inimă.
Există două circuite sanguine: circulaia Artera
mică și circulaia mare. aorta
Atriul
Circulaia mică (numită și pulmonară) drept Atriul
începe din ventriculul drept, cu artera stâng
Ventriculul
pulmonară care duce sânge neoxigenat la drept Ventriculul
plămâni. În plămâni arterele se continua cu stâng
capilarele alveolare, unde are loc oxigenarea Vene
de la Artere
sângelui. Sângele cu oxigen este preluat de organe pentru
venele pulmonare și adus în atriul stâng. CIRCULAŢIA MICĂ organe
Circulaia mare (numită și sistemică)
începe din ventriculul stâng de unde pleacă Sânge Sânge
aorta, arteră care duce sânge oxigenat la toate neoxigenat oxigenat
organele corpului. În organe, la nivelul
capilarelor, sângele lasă oxigenul și se încarcă Reţea de capilare
cu dioxid de carbon. Sângele neoxigenat este unde au loc
preluat de la organe de venele cave (superioară schimbările dintre
sânge şi ţesuturi
și inferioară) și vărsat în atriul drept.
Sistemul vascular

Venă
1. Analizai desenul alăturat. Arteră
Arteră
El reprezintă tipuri de vase ale mai mică
Capilare
circulaiei mari. Vene
mai mici
Urmării săgeile care indică
sensul de curgere a sângelui.

Comparai aceste tipuri de vase și


identificai deosebirile de diametru și
de grosime ale peretelui lor.

Scriei în caiet deosebirile


identificate.
carbon De la
Oxigen Spre Dioxid de celule
Corelai aceste deosebiri cu rolul Nutriente
celule tanţe are
Subslo ito
fiecărui tip de vas. nefo s

65
2. Drum cu două întoarceri …

Din staia de plecare START aflată în ventriculul stâng, camionul eritrocit parcurge un drum cu
două întoarceri pentru a reveni în staia de plecare.

Urmării traseul camionului eritrocit.


Cu ce încărcătură pleacă acest camion?
Ce descarcă și ce încarcă la PRIMA ÎNTOARCERE?
Cu ce încărcătură pleacă acest camion eritrocit?
Ce descarcă și ce încarcă la A DOUA ÎNTOARCERE?
Camionul eritrocit parcurge două trasee pentru a reveni la staia de plecare.

Descriei drumul parcurs de eritocit cu ajutorul schemei sistemului vascular

A doua
întoarcere

FINAL

START

Prima
întoarcere

Inima asigură fluxul continuu al sângelui prin vasele sanguine.


Activitatea inimii constă în cicluri cardiace compuse din sistole și diastole.
În sistola ventriculară sângele este pompat cu presiune în artere. În diastole sângele intră în inimă.
Sistemul vascular este compus din artere, capilare și vene.
Există două circuite sanguine: circulaia mică și circulaia mare.
Circulaia mică duce sângele la plămâni, unde se oxigenează, și aduce sângele oxigenat la inimă.
Circulaia mare duce sânge oxigenat la organele corpului și întoarce sângele neoxigenat la inimă.

66
1. Disecia inimii de mamifer
Aorta Sept interventricular
O inimă mare și ușor de găsit la măcelărie este
inima de vacă. Cu instrumentele din trusa de disecie, Ventricul drept
și pe tava de disecie secionai pe lungime inima de
vacă.
?Observai camerele inimii: atriile și ventricule.
?Identificai cu ce vase comunică aceste camere.
?Comparai grosimea mușchiului în cele două
Valvă
tipuri de camere. atrio-
?Identificai valvele atrio-ventriculare. ventriculară
?Observai firele albicioase prin care aceste Atriul stâng
valve sunt deschise în timpul ciclului cardiac. Ventricul stâng

2. Cum să îi vezi pulsul?


Cu puină plastilină și o scobitoare poi să observi
vibraiile produse de puls. Pune într-o bucată de plastilină o
scobitoare și plasează plastilina aproape de încheietura mâinii.
Lasă mâna pe masă și observă vibraiile. Numără-le timp de un
minut.
Compară rezultatul tău cu al colegilor. Repetai măsurarea
pulsului după o scurtă alergare.
Dacă sunt diferene în numărul de pulsaii pe minut,
formulai o explicaie.

3. Măsurarea tensiunii arteriale în condiii de repaus și de efort


Avei nevoie de un tensiometru și probabil că îl vei putea
împrumuta de la un adult care își controlează presiunea sângelui.
Tensiometrele măsoară presiunea arterială. Presiunea arterială este
generată de apăsarea pe care o realizează sângele asupra pereilor
interiori ai arterelor.
Utilizai în clasă, sub supravegherea profesorului, un tensiometru.
Respectai instruciunile, fixai-l ca în imagine și apăsai butonul de
pornire. În câteva secunde, pe ecranul aparatului vor apărea ca în 1. De ce presiunea arte-
imagine trei informaii pe care le citii de sus în jos: rială variază și prezintă o
1. prima valoare reprezintă valoarea presiunii arteriale în sistola valoare maximă și o valoare
ventriculară – maxima, minimă?
2. a doua valoare reprezintă valoarea presiunii arteriale în diastola 2. De ce valorile pre-
ventriculară – minima, siunii arteriale în repaus
3. a treia valoare reprezintă pulsul. diferă faă de valorile
Notai în caiet valorile și repetai măsurătorile după o alergare presiunii arteriale în efort?
ușoară.
Notai valorile date de tensiometru la a doua măsurătoare. 3. Este bine sau este rău
Comparai datele obinute de ali colegi. că sângele presează pereii
Formulai răspunsuri la următoarele întrebări și discutai-le în clasă. arterelor? De ce?
67
Răspundei la următoarele întrebări selectând 3. Care sunt cele mai subiri vase sanguine:
varianta corectă de răspuns. a. Arterele
Scriei în caiet numărul întrebării și litera din b. Capilarele
dreptul răspunsului selectat de voi. c. Aorta
Comparai răspunsurile voastre cu ale d. Venele
colegului de bancă. 4. În ce etapă a ciclului cardiac este pompat
Unde nu ai răspuns la fel, discutai, argu- sânge oxigenat în aortă?
mentai și stabilii împreună răspunsul corect. a. Sistola atrială
1. Care vas transportă sângele de la inimă la b. Diastola ventriculară
plămâni? c. Sistola ventriculară
a. Aorta d. Diastola atrială.
b. Artera pulmonară 5. În ce vas sanguin presiunea sângelui este
c. Vena cavă superioară cea mai mare:
d. Venele pulmonare a. Aortă
2. Peretele care separă ventriculele se numește: b. Vena pulmonară
a. Atriu c. Capilar
b. Ventricul d. Vena cavă
c. Sept
d. Valvă

„Adaptări, privind esuturile care formează pereii vaselor ? Vasele noastre de sânge sunt
de sânge, la rolul pe care îl îndeplinesc” influenate de vreme!
Strat
? Sistemul vascular ne ajută să
extern ne păstrăm temperatura
corpului. Câ nd este prea
Strat
mijlociu cald, vasele se lărgesc pentru
a pierde căldură, când este
Strat frig se strâmtează pentru a
Arteră intern Venă Capilar
păstra căldura.
Așa cum ai aflat, pereii arterelor se deosebesc de cei ai ? Timpul unui tur complet!
venelor și ai capilarelor. Culegei informaii, din biblioteca Sângele pompat de ventri-
școlii, atlasul anatomic, privind esuturile care formează pereii culul stâng se va întoarce în
acestor tipuri de vase. Desenai-le! atriul stâng după 20 de
Explicai relaia dintre alcătuirea pereilor și rolurile minute.
specifice ale fiecărui tip de vas:
– arterele primesc sânge cu presiune mare de la inimă;
– capilarele fac schimburi de substane și gaze respiratorii cu
esuturile;
– venele conduc spre inimă sânge care are presiunea mică.
Realizai un poster cu desenele și informaiile culese.

68
15 Particularităi ale circulaiei la animale
Ca și alte funcii de nutriie, circulaia este o funcie realizată de variate structuri și prin diferite
mecanisme care asigură transportul gazelor în corpul animalelor.

Toate animalele vertebrate și unele


Inimă Inimă
nevertebrate au sistemul circulator Vase
compus din vase cilindrice prin care sanguine
cu sânge
circulă sângele pompat de inimă.
Sânge
Sângele nu curge liber printre celule, amestecat
ci urmează un traseu închis în vase. cu lichid
interstiţial
Vasele primesc sângele de la inimă, îl
conduc la organe și apoi îl întorc înapoi la Cavitate
a corpului
inimă. Acest tip de sistem circulator se
numește sistem circulator închis. Sistem circulator Sistem circulator
închis deschis

Există și sistem circulator deschis, dar acesta este întâlnit


Lichid
numai la animale nevertebrate ca insectele, crustaceii și unele interstiţial
moluște. În acest tip de sistem circulator sângele nu circulă numai
prin vasele sanguine. Inima pompează sânge într-o cavitate unde se Celulă
amestecă cu lichidul din jurul celulelor numit lichid interstiial. Pe
măsură ce inima bate și animalul se mișcă, sângele circulă în jurul Capilar
organelor din interiorul corpului, iar apoi se întoarce în inimă.

Sistemul circulator închis al vertebratelor asigură mai bine transportul pentru că sângele circulă
numai prin vasele sanguine și nu stagnează în cavităi. Astfel, oxigenul împreună cu nutrimentele
ajung mai repede la celule, de unde sângele preia dioxidul de carbon și resturile nefolositoare.
Diverse grupe de vertebrate, de la pești la mamifere, prezintă diferene semnificative în
alcătuirea sistemului lor circulator, deși toate au un sistem circulator închis. Așa cum ai descoperit
încă din anii trecui, fiecare grup de vertebrate are un anumit mediu și mod de viaă. Toate sistemele
corpului lor s-au adaptat variatelor medii și moduri de viaă, perfecionându-se pentru a-și îndeplini
cât mai bine rolul.
Ai descoperit că, la mamifere, sângele care pleacă din ventriculul stâng trebuie să parcurgă două
circuite pentru a reveni de unde a plecat. Acest tip de circulaie se numește circulaie dublă, compusă
din circulaia mica (pulmonară) și circulaia mare (a corpului).
De asemenea, știi deja că nu toate vertebratele au plămâni. Ce grup de vertebrate realizează
respiraie branhială? Dacă nu au plămâni, nu au nici circulaie dublă. Circulaia vertebratelor fără
plămâni este simplă, sângele care pleacă din inimă va parcurge un singur circuit pentru a reveni în
inimă.
De asemenea, ai constatat că inima noastră, ca și a tuturor mamiferelor, are un sept care separă
atriile și un al doilea sept între ventricule. Datorită septurilor sângele oxigenat din jumătatea stângă nu
se amestecă cu sângele neoxigenat din jumătatea dreaptă.Acest tip de circulaie se numește circulaie
completă. Nu toate vertebratele au două ventricule și, ca urmare, sângele oxigenat adus în atriul stâng
și sângele neoxigenat adus în atriul drept se amestecă în unicul ventricul. Acestă circulaie în care se
produce amestecul celor două calităi de sânge se numește circulaie incompletă.
69
1. Observai și descoperii particularităile sistemelor circulatorii închise ale vertebratelor.

Sistem circulator la pești Capilare din lamele branhiale Artere către organe
Capilare
Arteră Arteră cu
sânge
oxigenat
Ventricul Arteră
Inima Atriu
Venă
Venă Atriu
Branhii
Ventricul
oxigenarea Arteră cu sânge
Capilare în organele corpului sângelui neoxigenat
Sistem circulator la amfibieni Capilare pulmonare Atriul drept primeşte Atriul stâng primeşte
Arteră sânge neoxigenat sânge oxigenat
pulmonară Venă de la organele corpului la plămâni
pulmonară Din unicul
Inima ventricul pornesc
2 atrii – artere pulmonare
Arteră aortă spre plămâni
Venă 1 ventricul – aorte care după
cavă 1 ventricul o curbă
Plămân se unesc
– artere spre
membrele
Capilare în organele corpului Rinichi anterioare
Capilare pulmonare
Sistem circulator la reptile Arteră Artera Vene
pulmonară Venă pulmonară pulmonare
pulmonară
Inima 2 ventricule
Plămân Plămân
2 atrii
Arteră aortă incomplet 2 atrii separate
Venă separate complet
cavă Sept Organele Aorta
incomplet Venă
corpului

cavă
Capilare în organele corpului
Capilare pulmonare
Sistem circulator la păsări Arteră Capilare la
pulmonară organele corpului
Venă
pulmonară Aorta Atriu
Venă
2 atrii Inima cavă drept

Arteră
Venă aortă
cavă Atriu stâng
2 ventricule
Ventricul drept
Ventricul
Capilare în organele corpului stâng

Organizai-vă în patru grupe. Fiecare grupă va realiza observaii ale sistemului circulator la una
din cele patru grupe de vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări.Realizai observaii pe imaginile din
tabelul de mai sus. Urmării alcătuirea inimii, sistemul de vase sanguine, sensul fluxului sanguin
indicat de săgei.Utilizai și informaiile din următorul tabel. După 15-20 de minute de lucru în echipă,
desemnai-vă un reprezentant al grupului care va prezenta rezultatul observaiilor. Sub îndrumarea
profesorului, colegii din celelalte grupe își vor nota în caiete ce ai descoperit.

70
Numărul de Tipul de
Grupa de Tip de Tipul de sânge
camere sânge în Particularităi
vertebrate circulaie în atrii
ale inimii ventricule

• închisă, • 2: un atriu și • neoxigenat • neoxigenat • sângele oxigenat nu


simplă, un ventricul este pompat de inimă,
Pești un singur el pleacă de la branhii
circuit

• închisă,dublă, • 3: 2 atrii și • neoxigenat • amestecat: • există și vase pentru


două circuite, 1 ventricul în atriul drept, oxigenat cu asigurarea schimbului
Amfibieni (pulmonară și oxigenat în neoxigenat de gaze prin respiraia
a corpului), atriul stâng cutanată care completează
incompletă nevoile de oxigen

• închisă, dublă, • 3: 2 atrii și • neoxigenat • amestecat: • începe formarea septului


și incompletă 1 ventricul în atriul drept, oxigenat dintre ventricule;
Reptile oxigenat în cu • crocodilii au chiar
atriul stâng neoxigenat 2 ventricule și circulaia
lor este completă

• închisă, dublă, • 4: 2 atrii • neoxigenat • neoxigenat • au o inimă foarte mare


și completă și 2 ventricule în atriul drept, în ventriculul în comparaie cu alte
oxigenat în drept, organe ale corpului care
atriul stâng • oxigenat pompează sângele mai
Păsări în ventriculul repede și cu
stâng o foră foarte mare

2. După ce toată vara cântă pe lac, spre sfârșitul verii broscuele sunt de negăsit. V-ai întrebat de ce
nu mai vedei broscue iarna? La fel se întâmplă și cu șerpii sau broaștele estoase. Peștii, amfibienii și
reptilele sunt animale cu sânge rece. De fapt, sângele lor are temperatura mediului. Aceste animale nu
au mecanisme de producere și păstrare a temperaturii corpului și pentru a fi active depind de căldura
mediului în care trăiesc.
Păsările și mamiferele își pot păstra temperatura corpului indiferent de temperatura mediului;
aceste animale sunt cu sânge cald. Animalele cu sânge cald consumă mai multă hrană, din care își
obin energia necesară meninerii temperaturii corpului.
Observai imaginile și formulai un argument care să demonstreze avantajele animalelor cu sânge
cald. Comparai argumentul vostru cu cel al colegului de bancă.

Discutai și găsii împreună și un dezavantaj pe care trebuie să îl depășească animalele cu „sânge


cald”.

71
În regnul animal există două tipuri fundamentale de sisteme circulatorii: deschis și închis.
Toate vertebratele, dar și unele nevertebrate au sistemul circulator închis.
Circulaia la pești este simplă, sângele pompat de inimă va parcurge un singur circuit pentru a
reveni în inimă. Inima peștilor are numai două camere: un atriu și un ventricul.
Circulaia vertebratelor cu plămâni este dublă: sângele pompat de inimă va parcurge două
circuite pentru a reveni în inimă: circulaia pulmonară și circulaia corpului.
Inima amfibienilor și a majorităii reptilelor are trei camere: două atrii și un ventricul. În
unicul ventricul se amestecă sângele neoxigenat cu cel oxigenat: circulaia la amfibieni și reptile
este incompletă.
La păsări și mamifere inima are patru camere: două atrii și două ventrucule și nu se mai
amestecă sângele oxigenat cu cel neoxigenat: circulaia la aceste vertebrate este completă.

Se încălzește pe Se ascunde la Vânează rar și rezistă Animalele cu sânge rece


o piatră caldă la umbră când este mult timp nemâncată și-au adaptat comportamentul
soare foarte cald pentru a economisi energie.
Observai imaginile și
descriei ce adaptări comporta-
mentale identificai la șopârle.
Scriei în caiet observaiile
voastre și discutai-le apoi cu
colegii.

A. Selectai litera din dreptul variantei corecte de


răspuns. Scriei în caiet cifra exerciiului și litera Temă de portofoliu: Realizai un eseu cu
aleasă. Schimbaţi-vă caietul cu al colegului și tema Avantaje și dezavantaje ale animalelor
verificai-vă reciproc răspunsurile. cu sânge cald.
1. Sistemul circulator al păsărilor se carac- Pentru aceasta, colectai informaii din
terizează prin: diverse surse recomandate de profesorul de
a. Inimă cu 3 camere și circulaie simplă, biologie. Urmării diverse aspecte cum ar fi:
b. Inimă cu 4 camere și circulaie dublă, medii de viaă, regimul și cantitatea de hrană,
c. Inimă cu 3 camere și circulaie incompletă, rezistena la parazii și diverse boli. Prezentai
d. Inimă cu 4 camere și circulaie incompletă. eseul în perioada evaluării semestriale.
2. La pești, după ce este pompat de ventricul,
sângele ajunge la:
a. branhii, c. organele corpului,
b. plămâni, d. atriu.
3. Circulaia la reptile este:
a. simplă, c. incompletă,
b. dublă, d. deschisă. ? Cu cât este mai mare animalul, cu atât mai
B. Completai cu noiunea corectă următoarea rar bate inima lui. La balena albastră inima
afirmaie. Scriei răspunsul în caiet. bate de 5 ori pe minut.
Animalele cu sânge cald rezistă la temperaturi
……… și sunt active în ........ perioadele anului.

72
16 Excreţia la plante
Așa cum ai descoperit, în fiecare organism viu se desfășoară procese de nutriie, cum sunt
hrănirea și respiraia. La plante, hrănirea se realizează prin fotosinteză, al cărei scop este producerea
hranei. Pe lângă zaharurile produse, prin fotosinteză rezultă și oxigen, un rest care nu este folosit ca
hrană. Respiraia este procesul prin care plantele își obin energia dar, pe lângă aceasta, se produc și
resturi care nu sunt energie: dioxid de carbon și apă. Planta trebuie să scape de acești produși care, dacă
s-ar acumula în corpul său, ar produce efecte negative.

Procesul prin care organismele vii elimină ZIUA NOAPTEA


substanele nefolositoare se numește excreie.
La plante, resturile din procesele de
fotosinteză și respiraie nu sunt în totalitate Apă Apă
nefolositoare. Dioxid Oxigen
Ziua, la lumină, plantele folosesc dioxidul de carbon Oxigen
de carbon pentru procesul de fotosinteză, iar
oxigenul rezultat este utilizat în respiraie. Fotosinteza
Fotosinteza Dioxid încetează
Noaptea, când fotosinteza nu se poate are loc odată de carbon are loc
desfășura, oxigenul este luat de plante din cu respiraţia numai
mediu. respiraţia
Numai apa trebuie eliminată.
De ce apa în exces poate produce efecte
negative ? Mai pot să respire rădăcinile?

Principalul rest nefolositor eliminat de plante este apa. În general, apa este eliminată de plante sub
formă de vapori, prin procesul de transpiraie. Pentru că toate pările plantei respiră, toate și transpiră,
dar organul specializat pentru acest proces este frunza.
Observai imaginile. Amintii-vă de rolul frunzei în respiraia
plantelor.
Ce structură, din esutul de apărare de la suprafaa inferioară a
frunzei, participă la procesul de eliminare a apei?
Stomatele nu au numai rol în schimbul de gaze, dar au rol și în
eliminarea apei. Observai în imagine alcătuirea stomatei din frunza de
arar. Ostiola este deschisă sau închisă? Are loc absorbia și
ascensiunea sevei brute?

Pentru a opri pierderea de apă când este foarte


cald, ostiolele se închid.
Acest lucru se întâmplă întotdeauna vara la
orele amiezii, când pentru câteva ore plantele au
frunzele ofilite. Urmării în natură acest fenomen –
ofilirea temporară a frunzelor. Amintii-vă când se
închide ostiola?
Ce consecine are asupra circulaiei sevei brute
închiderea stomatelor?
Răspunsul la întrebare vă explică și de ce
ofilirea nu trebuie să dureze mult.

73
1. Există și alte moduri de a elimina resturi nefolositoare.
Unele plante elimină săruri minerale nefolositoare sub formă de cristale. Acestea se pot forma pe
frunze sau în celulele frunzelor.

Cristale de săruri Cristale de săruri minerale Toamna, odată cu căderea


minerale pe frunze în celulele frunzei frunzelor, sunt eliminate
şi resturi nefolositoare.

2. Apa poate fi eliminată de plante și sub formă de


picături.
În condiii de umiditate și temperatură crescute,
unele plante nu pot elimina apa prin transpiraie și o
elimină sub formă de picături.
Fenomenul se numește gutaie și nu este realizat
la nivelul stomatelor, ci al altor structuri pe care le au
anumite plante. O astfel de plantă este și năsturelul Condurașul Picături de gutaie
sau condurașul, plantă ornamentală plăcut parfumată. pe frunze de conduraș

3. Nu confundai roua cu gutaia sau transpiraia!


Vara, dimineaa devreme este răcoare. Dacă vei călca pe iarbă vă
vei uda cu rouă. Roua apare ca picături mici de apă care se formează
peste noapte pe plante, dar și pe alte obiecte, când aerul se răcește
suficient pentru ca vaporii de apă în aer să se condenseze în picături.
Condensarea este schimbarea unui gaz într-o stare lichidă.
Contribuie și plantele cu vapori de apă din care se formează rouă?

? Procesul prin care organismele vii elimină substanele nefolositoare se numește excreie.
? Principalul rest nefolositor eliminat de plante este apa.Apa este eliminată de plante sub formă
de vapori, prin procesul de transpiraie.
? Toate pările plantei transpiră, dar organul specializat este frunza, care elimină apa la
nivelul stomatelor.
? Prin transpiraţie se asigură și absorbia apei cu săruri minerale, precum și ascensiunea sevei
brute.

74
1. Evidenierea transpiraiei și a eliminării apei la plante
O planta decorativă, o pungă transparentă de plastic și o
bucată de sfoară. De atât este nevoie ca să evideniai
transpiraia. Restul îl va face planta dacă o plasai în condiii
prielnice: temperatura 20-25° C, lumină, sol umed.
Lăsai planta în aceste condiii timp de 4 ore și vei
vedea că pe interiorul pungii s-au produs mici picături de
apă. Ele provin din vaporii de apă eliminai prin transpiraie.

2. Evidenierea transpiraiei rădăcinii


Închidei într-o pungă ghiveciul unei plante decorative
și legai punga în jurul bazei tulpinii. După câteva ore
verificai ce s-a întâmplat.
Rezultatul va fi ca în imagine, fapt ce demonstrează
că și rădăcina transpiră.

3. Evidenierea cantităii de apă eliminată de plantă


prin transpiraie
Pentru această investigaie avei nevoie de stativ, clești,
dopuri de cauciuc găurite prin care să putei introduce o
pipetă gradată și un tub de plastic (tub de plastic cu grosime
potrivită vârfului pipetei, astfel încât să stea fixă), plantă
proaspăt desprinsă de pe tulpină și apă. Plantă proaspătă
Putei realiza activitatea pe grupe de câte 4-5 elevi. Pipetă plină
Fiecare grupă va realiza același montaj. cu apă
Umpei tubul de plastic cu apă. Un elev va ine tubul să
nu curgă apa, iar alt elev va introduce celălalt capăt al Dop găurit
tubului prin dopul găurit și apoi va fixa tulpina plantei în tub.
Dopul astfel pregătit va fi fixat în clește, ca în montajul
alăturat. Cleşti
Un alt elev va umple pipeta până la gradaia care arată ce Tub de
capacitate are pipeta. Apoi trecei celălalt capăt al tubului plastic Suport
plin cu apă
prin al doilea dop găurit și fixai vârful pipetei la acest capăt
al tubului. Fixai dopul în al doilea clește ca în montaj.
Verificai nivelul pipetei și notai în caiet gradaia care
indică nivelul apei. Lăsai montajul 3-4 ore la lumină și
temperatura camerei.
După trecerea timpului verificai la ce nivel a ajuns apa. Montaj pentru investigarea
Stabilii câtă apă a fost eliminate prin transpiraie. transpiraiei

4. Influena factorilor de mediu asupra transpiraiei


Cu montajul realizat în experimentul anterior putei investiga cum variază cantitatea de apă
eliminată prin transpiraie de plante, în diverse condiii de mediu.

75
Principalii factori de mediu sunt: temperatura, lumina, umiditatea, vântul. Simulai acești factori
de mediu în laborator, așa cum vă arată imaginile.
Organizai-vă în grupe care vor investiga efectul unui singur factor.
Formulai concluzii comparând rezultatul obinut cu acela obinut în experimentul anterior.
Prezentai concluziile colegilor.
Concluzie: Factorul ... a influenat transpiraia plantei determinând o pierdere de apă mai ...
Lumină puternică Lumină slabă Vânt Notai nivelul apei la începutul
(pungă gri) şi sfârşitul investigaţiei,
realizai experimentul în
aceeași durată de timp

Un grup de elevi au realizat un experiment pentru determinarea rolului frunzelor în transpiraie. În


experiment au realizat montajul alăturat:

Plantă Plantă Analizai montajele și, împreună cu colegul de


intactă cu bancă, formulai răspunsuri la următoarele întrebări.
tulpina Scriei în caiete răspunsurile și facei schimb de
tăiată caiete cu ali doi colegi.
Unde răspunsurile diferă, discutai în clasă la ora de
biologie, pentru a găsi împreună răspunsul corect.
Pungi de plastic

a. De ce au fost închise în pungi cele două ghivece?


b. Se vor forma picături de apă în fiecare bol de sticlă?
c. Ce procese de nutriie au fost afectate la planta cu tulpina secionată. Scriei argumente pentru
răspunsul dat. Scriei argumente pentru răspunsul dat.

Care sunt plantele capabile de gutaie? ? Un copac de 5 m pierde zilnic,


Via-de-vie, pătlăgelele roșii, căpșunul sunt câteva din în timpul verii, aproape 400 de
plantele cultivate în ara noastră și care realizează fenomenul litri de apă prin transpiraie.
de gutaie. ? Ca urmare a transpiraiei, viteza
Căutai informaii privind alte plante care elimină apa prin cu care urcă seva brută prin
gutaie și descoperii în ce condiii are loc acest proces. xilem este de 76 cm într-un
Folosii înformaii din biblioteca școlii, reviste și alte surse minut.
recomandate de profesorul de biologie.

76
17 Sistemul excretor
şi excreia la om
În corpul uman, celulele desfășoară variate procese prin care contribuie la meninerea întregului
corp în bună stare de funcionare. Ca și în corpul plantelor, în corpul uman celulele produc resturi
nefolositoare care trebuie eliminate. În comparaie cu corpul plantelor, corpul omului, ca și al
celorlalte mamifere, este mult mai complex și desfășoară activităi mai intense care pot produce, în
timp scurt, cantităi mari de substane nefolositoare. Unele dintre substanele nefolositoare produse în
corpul mamiferelor sunt foarte toxice. De exemplu, din procese de descompunere a proteinelor rezultă
derivai de amoniac, o adevărată otravă din care ficatul obine ureea, mai puin toxică, dar tot
dăunătoare. Aceasta trebuie eliminată cât mai repede.
Pentru a elimina substanele nefolositoare,
Venă renală Arteră renală
corpul uman are un sistem de organe special pentru
realizarea excreiei, și anume sistemul excretor
care produce urina.
Alcătuirea sistemului excretor cuprinde rinichii Rinichiul Rinichiul
și căile urinare. drept stâng
Identificai în imagine localizarea și
componentele sistemului excretor. Sunt rinichii Arteră aortă
așezai la același nivel? Această diferenţă de Venă cavă
aşezarea rinichilor este datorită vecinătăii rini- Ureter
chiului drept cu cel mai mare organ din corp și
anume ficatul.
Observai că sângele este adus la rinichi de
Vezică
artera renală și de la rinichi sângele este preluat de urinară
vena renală. Uretră
Identificai din ce vase se desprinde artera
renală și în ce vas este colectat sângele de la vena Sistemul excretor
renală.
Rinichii sunt locul unde sângele este curăat de
resturi nefolositoare și în care se formează urina. Capsulă
Vârful renală
Fiecare dintre cei doi rinichi este protejat de o
piramidei
capsulă și în interior are esutul organizat în două renale Corticala
regiuni: corticala renală și medulara renală. renală
Calice
Corticala renală, situată spre exterior, are mici
culoare mai deschisă. Folosind o lupă, puteţi vedea
aici mici grăuncioare roşii. Piramide
renale
Medulara renală, spre interior, este compusă
din piramide renale care au formă triunghiulară în Calice
seciunea prin rinichi. O piramidă renală împreună mari Septuri
care
cu partea de corticală din dreptul ei formează un lob Pelvis separă
renal. Vârfurile piramidelor prezintă orificii prin renal lobii
care iese urina. Ureter renali
În rinichi urina este preluată de tuburi mici
numite calice mici. Două, trei calice mici se unesc
într-un calice mare care se deschide într-o cavitate
numită pelvis renal (bazinet). Seciune prin rinichi
Câte calice mari identificai în imagine? Recunoaștei în imagine
componentele structurale ale rinichiului.

77
Căile urinare sunt ureterele, vezica urinară și uretra.
Ureterele sunt două, câte una pentru fiecare rinichi. Ele asigură transportul urinei la vezica
urinară. Aici este depozitată urina, între eliminări prin actul numit miciune. Uretra este tubul prin care
se realizează eliminarea urinei. Identificai pe imagine căile urinare.
Cine și cum produce urina?Nu putem vedea cu ochiul liber componentele esutului renal.Pentru
asta, esutul renal trebuie observat la microscop.
Fiecare rinichi este format din aproximativ un milion de unităi de filtrare numite nefroni, care
formează urina. Nefronii sunt unităile structurale și funcionale ale rinichilor.
Nefronul este compus dintr-un filtru numit corpuscul renal și un tub urinifer. Corpusculul renal
este compus dintr-o cupă numită capsula Bowman, în care pătrunde un mănunchi de capilare numit
glomerul (micile grăuncioare roşii pe care le-ai observat în corticala rinichiului).
Filtrarea sângelui este prima etapă din procesul de formare a urinei. Filtrarea sângelui din
glomerul este realizată prin filtrul compus din peretele capilarelor glomerulului și foia internă a
capsulei Bowman.
Glomerul Capsula Bowman
Foiţa Tub urinifer Observai componentele nefronului și
internă a identificai componentele filtrului prin care
capsulei trece plasma sanguină.
Bowman
Rezultatul filtrării este un lichid gălbui.
Arteriola De ce nu este roșu?
Arteră Ce componente dau culoarea roșie
Tub sângelui?
colector
Capsula Înseamnă că aceste componente nu pot
BowmanVenă
trece prin filtru. Este ca atunci când vă facei
Glomerul un ceai de plante uscate și îl trecei prin
strecurătoare pentru a separa fragmentele de
Membrana plantă medicinală.
filtrantă Capilare în jurul Spre De ce facei asta?
tubului urinifer ureter
Tubi uriniferi Ca să bei ceai, nu să mestecai plante.
Nefronul
În filtrarea sângelui, organismul nu trebuie să piardă elementele figurate. Filtrul nu are pori largi.
Când strecurai ceaiul, voi îl turnai prin sită. În cazul filtrării sângelui, ce determină filtrarea?
Amintii-vă de presiunea arterială.
De asemenea, organismul nu trebuie să piardă nici substane utile. După o simplă filtrare, în
lichidul filtrat încă mai sunt componente utile ca glucoza, mineralele și altele, alături de foarte multă
apă (180 de litri într-o zi).
Recuperarea apei, glucozei și a altor substane utile se realizează de-a lungul tubului urinifer prin
reabsorbie, al doilea proces în formarea urinei. Substanele recuperate vor pătrunde în capilarele
care se înfășoară în jurul tubilor uriniferi. Din sângele acestor capilare se mai adaugă în interiorul
tubilor substane nefolositoare, rezultând urina. Această întroducere de substane nefolositoare de-a
lungul tubului urinifer este a treia etapă în formarea urinei numită secreie. În urma acestor trei etape
se formează 1,5-1,8 litri de urină, lichid transparent de culoare galbenă.

78
Capătul tubului urinifer se deschide într-un tub Nefroni Corpuscul renal
colector. Tubii colectori coboară până la vârful
piramidelor renale și conduc urina în calicele mici. Corticala
De aici urina va parcurge calicele mari, pelvisul renală Glomerul
renal și va pătrunde în căile urinare. Medulara Tubi
Fiecare nefron filtrează o cantitate mică de renală uriniferi
sânge. Există 1 milion de nefroni în fiecare rinichi. Tub
Chiar și așa, sângele nu este complet curăat de colector
substane nefolositoare după prima lui trecere prin Calice
rinichi și de aceea rinichii trebuie să funcioneze mic
continuu, filtrând permanent sângele. Nu putem
Vârful piramidei renale
trăi fără rinichi și este vital să funcioneze măcar
unul. Lobul renal

Pe măsură ce este produsă de rinichi, urina este condusă prin uretere și se colectează în vezica
urinară. Când vezica este aproape jumătate plină, corpul nostru ne anună că trebuie să mergem la baie.
Eliminarea urinei din vezica urinară se numește miciune.
Nu este bine să amânai eliminarea urinei odată ce ai simit nevoia de urinare. Dacă vă facei
obiceiul de a amâna miciunea, cu timpul vă expunei la infecii ale sistemului excretor sau la scăderea
capacităii vezicii de a se goli complet.

1. Observai desenul Tub urinifer


alăturat și urmării traseul Nefron al nefronului

urinei de la locul formării și Tub colector care


se deschide la vârful
până la vezica urinară, unde piramidei renale
se acumulează între miciuni. Calice mic
Rinichi
? Scriei în caiete acest Corticala renală

traseu. Medulara renală Artera renală Calice mare


Sept care
separă piramidele Pelvis renal
Vena renală
? Identificai cele două renale
Piramidă
vase care aduc sânge la renală
Calice mic
rinichi și respectiv îl preiau Calice mare
de la rinichi.
? Precizai în caiete în ce Capsula renală Ureter
poriune a esutului renal este Lob renal

situat glomerulul renal și în


ce poriune a esutului renal Pelvis renalUreter
este situat tubul colector.

79
2. Organismul uman elimină substane nefolositoare prin mai multe organe ca: ficatul (1) care
detoxifică organismul; pielea (2) prin glande care formează și elimină transpiraia; tubul digestiv (3)
unde se formează și de unde apoi se elimină materiile fecale.
Identificai aceste organe în imaginile următoare. Scriei în caiete numărul și organul identificat.
Fire de păr
1

Vezica Glande care Vase


Vezica
biliară biliară realizează 3
de sânge
transpiraţia

Urina poate avea nuane variabile de galben după cantitatea de lichide consumate. Dacă am băut
multă apă, urina este mai deschisă la culoare. Uneori, chiar dacă am băut multă apă, urina este mai
închisă la culoare pentru că am făcut sport și am pierdut o parte din substanele nefolositare și apă prin
transpiraie.

Sistemul excretor uman este alcătuit din rinichi și căi urinare.


Fiecare rinichi este protejat de o capsulă și în interior are două regiuni: corticala renală și
medulara renală. Medulara renală este compusă din piramide renale.
De la piramidele renale urina este preluată de calice mici, calice mari și apoi de pelvisul
renal (sau bazinet).
Căile urinare sunt ureterele, vezica urinară și uretra.
Unităile structurale și funcionale ale rinichilor sunt nefronii. La nivelul nefronilor se formează
urina. Un nefron este compus din corpuscul renal și tub urinifer. Pentru formarea urinei au loc:
filtrarea, rebsorbia și secreia. Filtrarea are loc la nivelul corpusculului renal, reabsorbia și secreia
se desfășoară de-a lungul tubului urinifer. Eliminarea urinei se numește miciune.

1. Realizai o disecie pe rinichi de vacă.


Avei nevoie de rinichi proaspăt, trusă și tavă de disecie, lupă și mănuși.
a. Observai forma, culoarea, ureterul, vasele renale. Desenai-le în caiet.
b. Secionai în două jumătăi rinichiul pe lung.
c. Observai cu lupa alcătuirea internă a rinichiului. Identificai corticala și medulara, calicele
mari și mici, pelvisul renal. Desenai-le în caiet și scriei legenda.
Corticala
Ureter
Medulara

Vase Vase
Ureter
renale renale

80
2. Formarea urinei este rezultatul a trei etape. Glomerul Tub urinifer Tub
Schema alăturată reprezintă nefronul la nivelul căruia colector
se petrec aceste etape.
Analizai această schema și cu ajutorul
cunoștinelor acumulate scriei în caiet răspunsurile la
următoarele întrebări:
a. Ce etape din formarea urinei reprezintă fiecare
1 Capsula
literăA, B și C din schemă.
Bowman
b. Din ce vas mare provine sângele care circulă
prin vasul notat cu 1? A =?
c. În ce component al sistemului excretor va
B =?
pătrunde coninutul notat cu 2?
C =?
2

1. Un adult elimină zilnic între 1,5 și 1,8 litri de urină. O persoană a constatat că în unele nopi se
scoală de mai multe ori să meargă la baie. Intrigat de acest fapt și-a măsurat cantitatea de urină produsă
pe zi, timp de 10 zile.
Datele obinute le-a introdus în următorul tabel.

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Litri urină 1,5 2 2,5 1 1,5 1,5 2 2,5 1,5 1
Realizai un grafic cu datele din tabel, în care pe orizontală notai ziua, iar pe verticală cantitatea
de urină în litri.
a. Formulai o explicaie pentru cantităile de urină din zilele 4 și 10.
b. Apreciai ce nuană de galben (deschis sau închis) ar putea avea urina din ziua 9.
c. Formulai o ipoteză pentru cauza unei urine de culoare galben închis și propunei o modalitate
de verificare a acestei ipoteze formulate de voi.
Schimbai caietul cu al colegului de bancă și verificaţi-vă răspunsurile.
2. Alegei litera din dreptul răspunsului corect. Scriei în caiet numărul întrebării și litera
corespunzătoare selectată. Corectai prin discuii cu colegii.
A. Până la momentul miciunii, urina este acumulată în: a. bazinet; b. calice mari; c. vezica urinară.
B. Urina este eliminată prin tubul numit: a. ureter; b. uretră; c. tub colector.
C. În urină nu trebuie să se afle: a. apă; b. glucoză; c. săruri minerale.

Temă de portofoliu: Rinichii și apa ? Primul transplant de


Rinichii trebuie să funcioneze bine toată viaa. Unul dintre cele rinichi reușit a fost abia în
mai importante lucruri prin care sunt meninui sănătoși este să bei anul 1954. De atunci
suficientă apă. Din biblioteca şcolii sau reviste indicate de profesor, milioane de oameni au fost
culegei informaii despre efectele lipsei de apă asupra rinichilor. salvai prin această
Prezentai un poster cu informaiile culese. intervenie chirurgicală.

81
18 Particularităţi ale excreţiei
în medii de viaţă diferite
Ai studiat la geografie anul trecut zonele climatice ale Terrei. Ai descoperit că de la Ecuator la
Poli clima diferă, solul diferă și altitudinea variază. Toate aceste caracteristici ale diferitelor zone
geografice determină o anumită repartiţie geografică a plantelor şi animalelor, adaptate acestor variate
condiii de viaă. Indiferent de clima în care trăiesc, vieuitoarele și-au adaptat procesele de excreie
acelui mediu.
Ce particularităi au structurile şi procesele de excreie ale vieuitoarelor din diferite medii de
viaă? Prezentăm în continuare câteva exemple.

La plante, principalul rest


produs de funciile de nutriie este
apa. Cu toate acestea, în anumite
medii apa nu este suficientă și
plantele și-au perfecionat structuri
și mecanisme prin care să își păstreze
apa în corp. Prin aceste adaptări, în
fiecare zonă trăiesc anumite plante.
Ierburi – trăiesc pe nisip Stomate mai puine
situate în adâncituri Observai adaptările plantelor
ale esutului de apărare pentru asigurarea apei necesare
corpului lor, în funcie de condiiile
de viaă.
Solul nisipos nu reine multă
umezeală. Ierburile care trăiesc pe
acest sol își conservă apa prin
stomatele afundate în suprafaa
frunzelor. Astfel vaporii de apă vor
Frunze transformate în epi, părăsi mai greu frunza.
tulpina are stomate care se
închid ziua, este suculentă Cactușii trăiesc în zone deșertice
Cactuși – trăiesc în deșert
și are cloroplaste unde apa este foarte puină și
care realizează fotsinteza diferenele dintre temperatura zilei și
cea a nopii sunt foarte mari. Ei și-au
transformat frunzele în epi ca să
reducă transpiraia, iar tulpina este
suculentă, păstrând mult timp
preioasa apă.
Coniferele își păstrează frunzele
și în timpul iernii conservă apă prin
reducerea suprafeei lor și acoperirea
cu un strat subire de ceară.
Ș i coniferele își limitează
Conifere – trăiesc în zona alpină Frunze mici, înguste în formă
pierderile de apă prin stomate situate
de ace, acoperite de un strat adânc în stratul esutului de apărare
subire de ceară al frunzei.

82
Și animalele si-au adaptat structura organelor excretoare și modul de realizare a excreiei în funcie
de factorii de mediu. Din studiul sistemului excretor la om ai constatat că principala substană care
preia și transportă resturile nefolositoare din corp este apa. Pentru animalele acvatice, sursa de apă nu
este o problemă, aceasta fiind mediul lor de viaă. Ca structuri, branhiile peștilor s-au specializat și
pentru eliminarea resturilor nefolositoare direct în apa care le scaldă permanent. Animalele terestre,
însă, au dezvoltat diverse mecanisme de conservare a apei și de eliminare a substanelor nefolositoare.
Cea mai mare provocare pentru conservarea apei este pentru
animalele din deșert. Deșertul se caracterizează prin uscăciune,
diferene mari de temperaturi, ziua peste 50°C, noaptea sub 0°C,
ploi rare, solul sărac în nutrimente.
În aceste condiii vegetaia este săracă, iar speciile de animale
foarte puine. Animalele care populează deșertul sunt unele
nevertebrate ca insectele și păianjenii, alături de câteva vertebrate
mamifere, păsări și reptile.
Deşertul Sahara

Animale Adaptări

Insecte
? împiedicarea pierderii de apă prin trahei cu ajutorul căpăcelelor
spiraculelor;
? au structuri speciale de excreie sub formă de tuburi care colectează
substanţele nefolositoare şi le elimină în intestin, fără a elimina apă;
? izolarea corpului prin învelișul exterior pentru evitarea încălzirii
care ar crește pierderea de apă prin evaporare.
Reptile
? în vezica urinară absoarb apă și, odată cu ea, și câteva substane
utile;
? piele groasă, fără glande care să producă transpiraia și să piardă apă;
? depun în piele resturi nefolositoare și năpârlesc ritmic, scăpând
astfel și de substanele toxice.

Păsări
? ureterele se deschid într-o cavitate numită cloacă în care se adună și
materiile fecale; în cloacă se reabsoarbe apa;
? pielea nu are glande care să producă transpiraia și să piardă apă;
? pot bea cantităi mari de apă care este apoi reinută de celule fără să
crescă mult plasma sângelui;
? pot parcurge distane mari pentru a găsi hrana.
Mamifere
? rinichii produc urină puină și foarte concentrată în substane
nefolositoare;
? plămânii elimină cantităi mici de vapori de apă;
? cămila își poate schimba temperatura corpului noaptea la 34°C și
ziua până la 41°C, fără să transpire și să piardă apă.

83
Ai identificat o serie de adaptări care limitează pierderile de apă. Toate animalele deșertului au și
alte adaptări prin care evită supraîncălzirea: nuanţa deschisă a culorii corpului care nu atrage căldura,
viaa nocturnă când este răcoare, săpatul galeriilor în care stau pe perioada arșiei.

Glande 1. Vieuitoarele prezintă variate modalităi de realizare a excreiei.


nazale Dintre vieuitoare, animalele, foarte active și răspândite în toate mediile,
au dezvoltat multiple căi de a elimina substanele nefolositoare. Observai în
imagine o structură pe care o au păsările acvatice care trăiesc în ape sărate.
Identificai glandele nazale. Acestea produc picături de soluie concentrată
de sare pentru că înghit apă de mare. Picăturile se scurg prin nări.
Scriei în caiet răspunsul la următoarea întrebare:
Secreţie sărată
De ce au nevoie aceste păsări de o structură în plus de eliminare a sării,
dacă au și rinichi?
2. Şi plantele care trăiesc pe soluri Sare sub formă de cristale

cu concentraie mare de sare elimină


sarea, dar sub formă de cristale. Celule care
elimină sarea
În esutul de apărare al frunzelor
există glande care secretă sare. Celule care
concentrează sarea
Identificai tipurile de celule din aceste
glande, analizând figura alăturată. Celule care
colectează sarea
Fiecare tip de celulă are un anumit rol.
Scriei în caiet tipurile de celule
dentificate.
Ţesut de apărarede la suprafaţa frunzei

La plante, principalul rest produs de funciile de nutriie este apa.


În diverse condiii de mediu apa este greu de obinut și plantele care trăiesc în aceste condiii s-au
adaptat prin: reducerea suprafeei de transpiraie la nivelul frunzei, reducerea numărului de
stomate, diminuarea transpiraiei, depozitarea apei în organe.
Animalele prezintă adaptări care limitează pierderea de apă din organism. Insectele au tuburi
speciale care elimină în intestin resturile nefolositoare, fără eliminare de apă. Reptilele recuperează
apa în cloacă și elimină substanţe nefolositoare prin pielea năpârlită. Păsările recuperează apa în
cloacă. Mamiferele recuperează apa la nivelul nefronilor în rinichi.

Saci cu aer
Trahei

Stomată închisă Stomată deschisă Spiracule


Plantă Animal

84
Cele două imagini prezintă moduri în care plantele și animalele reglează cantitatea de resturi
nefolositoare pe care le elimină. Analizai imaginile și, împreună cu colegul de bancă, formulai
răspunsuri la următoarele întrebări:
a. Ce asemănări există între cele două moduri de excreie?
b. Ce deosebiri există între cele două moduri de excreie?
c. Ce alte exemple de modalităi asemănătoare de excreie la plante și animale cunoaștei?

Alegei răspunsul corect la următoarele c. săpare de galerii


întrebări. Scriei în caiet numărul întrebării și d. consum redus de apă
litera din dreptul răspunsului ales de voi.
Schimbai caietul cu al colegului de bancă și 4. Pot reine cantităi mari de apă în esuturi
corectai răspunsurile date de el . fără să crescă mult cantitatea de plasmă sanguină:
a. peștii
1. Păsările realizează excreie prin: b. păsările
a. piele c. mamiferele
b. pene d. reptilele
c. rinichi
d. trahei 5. Cactușii au redus transpiraia prin
dispariia:
2. Glande care secretă sare au plantele și: a. frunzelor
a. peștii b. rădăcinilor
b. mamiferele c. tulpinii
c. amfibienii d. florilor
d. păsările
6. Din deșert lipsesc animale din grupul:
3. Mamiferele mici se protejează de a. reptilelor
supraîncălzire prin: b. peștilor
a. fugă c. păsărilor
b. zbor d. mamiferelor

Informai-vă, din Atlasul zoologic, biblioteca școlii, ? Cămilele nu sunt pretenioase la


reviste sau cări recomandate de profesor, despre plantele și mâncare. Buzele lor groase le
animalele care trăiesc în Delta Dunării. permit să mănânce lucruri pe care
cele mai multe animale nu le pot
?Identificai adaptările acestora la mediul acvatic și
mânca, cum ar fi plantele cu spini.
modul în care își elimină resturile nefolositoare din
?Atunci când apa este disponibilă,
organism.
cămilele pot bea 113 litri de apă în
?Alegei cel puin o plantă doar 13 minute.
și cel puin un animal care ?Atunci când există puină hrană și
trăiește în deltă. apă, grăsimea cămilei eliberează
apă: 9,3 grame de grăsime
?Prezentai un poster cu
eliberează 1,13 grame de apă.
aceste informaii.
Camilele pot supravieui până la
șase luni fără apă și hrană.

85
19 Relaţii între funcţiile de nutriţie

Organismul nu poate funciona fără ca


sistemele sale să funcioneze bine și împreună.
De exemplu, oamenii au nevoie de oxigen
pentru a supravieui. Plămânii preiau oxigen și Plămâni
eliberează dioxid de carbon. Toate celulele din
corpul nostru utilizează oxigen pentru a-și
obine energia necesară activităii lor.
Prin ce proces celular se obine energie?
Oxigenul este necesar acestui proces prin
care, din descompunerea substanelor nutritive, Inimă
se obine energie.
Știi ce sisteme de organe lucrează împreună
şi ajută organismul să ia oxigen şi să îl transporte Piele
prin corp?
Când inspirai, sistemul respirator
funcionează împreună cu sistemul circulator,
Inimă
care asigură transportul oxigenului către toate
celulele corpului
Amintii-vă că sistemul circulator
funcionează și împreună cu sistemul digestiv, Ficat
de unde preia nutrimentele absorbite și le
transportă în tot corpul. De asemenea, sistemul
circulator funcionează împreună cu sistemul
excretor, care extrage resturile nefolositoare din
sânge, produce urina și o elimină din corp. Tub
Toate celulele sistemelor corpului produc digestiv
substane nefolositoare, iar transportul lor spre
rinichi este asigurat de sânge prin vasele
sistemului circulator.
Observai în schema din imaginea alăturată
cum sistemul circulator, prin vasele de sânge, Rinichi
asigură legătura între toate sistemele de organe
ale corpului.

Ţesuturi

86
Și organele sistemului circulator depind de celelalte sisteme de organe. Ca toate pările care compun
corpul nostru, inima, vasele de sânge și sângele sunt constituite din celule care consumă nutrimente și
oxigen și produc dioxid de carbon și resturi nefolositoare. Nutrimentele și oxigenul provin de la
sistemele digestiv și respirator, iar resturile nefolositoare sunt eliminate de sistemul excretor.

1 2 3 4

Organismul funcionează ca un tot unitar.


Buna funcionare a organis-mului depide de buna funcionare a fiecăruia dintre cele patru sisteme
de organe. Sistemele de organe sunt interdependente.

1. Există interdependenă și între organele plantelor? Schimb de gaze


Amintii-vă care sunt funciile de nutriie. Acestea la nivelul stomatelor
sunt realizate de orice organism. Dioxid
Plantele se hrănesc, își obin energia, transportă Lumina de carbon
Oxigen
substanţe în tot corpul lor și elimină resturile
nefolositoare.
Frunza
A. Formulai răspunsuri argumentate la următoarele
Apă Glucoză produce
două întrebări, precizând rolurile organelor plantei și glucide
procesele de nutriie care au loc la nivelul lor. Seva brută prin
urcă datorită fotosinteză
Pentru a vă aminti rolul organelor plantelor analizai transpiraţiei
desenul alăturat. Tulpina
1. Depinde activitatea frunzei de tulpină? Tulpina transportă
2. Depinde activitatea rădăcinii de frunză? transportă seva
seva brută elaborată
3. Organismul plantelor funcionează ca un tot unitar?
B. Explicai care sunt consecinele posibile ale
următoarelor situaii: Apa şi Rădăcinile
sărurile Apă iau oxigen
a. Inundarea cu apă a tuturor spaiilor dintre minerale şi elimină
particulele solului; sunt absorbite Sărurile dioxid
b. Secionarea tulpinii la baza ei; de rădăcini minerale de carbon
c. Dispariia frunzelor ca urmare a atacului unui Dioxid
Oxigen
număr mare de omizi. de carbon

87
Formulai explicaiile în echipă cu colegul de bancă.
Scriei explicaiile în caiet și facei schimb de caiete cu colegii. Unde explicaiile nu coincid,
discutai și aducei argumente. Împreună cu profesorul formulai explicaia corectă.
Ce răspuns putei formula la întrebarea cu care ai pornit această activitate?
Scriei răspunsul în caiet.
2. Interconexiunile dintre organele corpului
Fiecare organ depinde de alte sisteme din care el nu face parte.
De exemplu, sistemul digestiv interacionează cu celelalte sisteme pentru a-și putea desfășura
activitatea.

Sistemul digestiv Sistemul circulator Sistemul respirator Sistemul excretor

Pentru a funciona Eliminarea resturilor


Nutrimente Oxigen
este dependent de nefolositoare

Stabilii care sunt interaciunile celorlalte sisteme, completând tabelul pentru sistemele:
circulator, excretor și respirator. Scriei în caiet tabelul completat.

Organismul nu poate funciona fără ca sistemele sale să funcioneze împreună, el funcionează ca


un tot unitar.
? Fiecare organ al corpului este compus din esuturi, iar acestea din celule care se hrănesc, respiră,
produc resturi. Aprovizionarea cu hrană și oxigen, eliminarea dioxidului de carbon și a altor resturilor
nefolositoare sunt procese care se realizează de către toate organele care sunt specializate pentru
realizarea unei anumite funcii.
? Supravieuirea organismului este asigurată numai prin buna funcionare a organelor și sistemelor
de organe care îl compun. Sistemele de organe și organele unui organism sunt interdependente.

1. Sistemele de organe ale corpului vostru funcionează ca o echipă


Pe baza cunoștinelor voastre despre rolul sistemelor corpului, formulai o ipoteză la această
întrebare. Testai-vă ipoteza printr-o activitate experimentală.
Organizai-vă în grupe de câte 4-5 elevi. Avei nevoie de un termometru și un ceas pentru
desfășurarea tuturor activităilor. Un voluntar din fiecare grupă va face timp de 3 minute efort fizic,
realizând mișcări ca acelea din imagini: genuflexiuni, mers cu ridicarea genunchilor, mersul uriașului
sau mersul piticului, așa cum ai exersat la orele de educaie fizică.

88
Înainte de exerciii, membrii grupei vor determina temperatura corpului, pulsul și numărul de
inspiraii timp de 1 minut, ale voluntarului.
Înregistrai datele într-un tabel pe care îl realizai în caiet:

Date determinate Înainte de efort După efort

Temperatura corpului voluntarului

Pulsul într-un minut

Numărul de inspiraii pe minut

a. Analizai rezultatele. Cum a reacionat organismul la efort?


b. Formulai explicaii pentru rezultatele obinute.
c. Urmează prezentarea rezultatelor. Fiecare membru al grupei, în funcie de rolul lui în
experiment, va prezenta rezultatul obinut și o explicaie a acestuia.
d. După prezentări discutai în clasă și formulai răspuns la întrebarea:
?Afost corectă ipoteza? Scriei răspunsul în caiet.
e. Discutai în grupă și formulai o explicaie pentru diferena de temperatură a corpului
voluntarului, înainte și după activitatea fizică.
f. Prezentai explicaia și, dacă sunt diferene, argumentai. După ce profesorul de biologie aprobă
argumentele și apreciază că sunt corecte, scriei explicaia în caiete.

2. Lucrai în echipă? Pentru ca să funcioneze normal, sistemele corpului nostru trebuie să lucreze
împreună.
Cum poate echipa să lucreze împreună pentru a finaliza o sarcină?
Făcând acest exerciiu în echipă, vei înelege cât de importante sunt interaciunea și colaborarea
în echipă, pentru a îndeplini o sarcină.

89
Formai grupe de câte patru colegi. Avei nevoie de câte un șnur pentru fiecare membru al grupei,
trei pahare de plastic și o bandă circulară de cauciuc elastic. Folosind numai materialele precizate,
aranjai cupele într-o piramidă. Nu atingei paharele cu nici o parte a corpului în timpul construciei
piramidei. Vedei în imagine cum trebuie să lucrai. Este greu? Ce v-a ajutat să reușii? Cum a lucrat
echipa voastră pentru a forma piramida?
Comparai modul în care echipa voastră a lucrat împreună, cu modul în care sistemele
funcionează împreună în organism. Scriei în caiete această comparaie.

Verificai-vă cunoștinele
Completai pe orizontală următorul rebus cu
noiunile definite în ordine. La final, vei des-
coperi, pe coloana A – B, relaia dintre organele A
corpului. Pentru ajutor, avei litera cu care începe 1 R
cuvântul potrivit. 2 N
1. Organ în care se formează urina;
2.Unitatea structurală și funcională a 3 S
rinichiului; 4 U
3. Cel mai larg segment al tubului digestiv; A
5
4. Tub în care intră urina care părăsește
pelvisul renal; 6 P
5. Vas prin care sângele pleacă de la inimă; 7 V
6. Organ care elimină dioxid de carbon în I
8
mediu;
7. Cameră a inimii care pompează sângele în 9 C
artere; 10 G
8. Segment la nivelul căruia se încheie
11 I
digestia;
9. Vas la nivelul căruia au loc schimburi între 12 U
sânge și esuturi;
B
10. Segment al tubului digestiv în care intră
alimentele;
11. Organ care pompează sângele;
12. Tub prin care urina este eliminată din
corp.

Scriei un eseu compus din 5-6 fraze în care să ? Cuvântul organ își are originea în limba
descriei modul în care sistemele de organe greacă veche: organon, care înseamnă
interacionează pentru a efectua funciile în organism. unealtă sau instrument.
Asigurai-vă că includei o frază care să conină ?Oamenii petrec cam cinci ani din viaă…
un exemplu despre modul în care sistemele de organe mâncând.
interacionează pentru a îndeplini o funcie specifică. ?Un adult petrece 33% din viaă dormind.

90
20 Elemente de igienă
și de prevenire a îmbolnăvirilor
Așa cum ai învăat la istorie, în secolele trecute majoritatea populaiei trăia în sate. În Epoca
medievală familiile aveau muli copii și trăiau în condiii modeste, chiar în sărăcie. În aceste condiii,
bolile și decesele erau frecvente mai ales la copii.
În acele vremuri a existat o concepie greșită
privind igiena personală: se considera că spălatul
determină slăbiciunea inimii, greaă sau leșin și ca
urmare unii nu se spălau deloc. În familii, baia era o
data pe săptămână și în aceeași apă se îmbăiau toi
membrii. Primii la baie erau bărbaii, urmau
femeile și apoi copiii. Spălatul dinilor nu se
practica și de aceea foarte puini aduli aveau un set
complet de dini.
Baia individuală era un lux de care beneficiau
(dar tot săptămânal!) bogaii. Consecinele acestei
concepii au fost dramatice: boli care s-au răspândit
rapid şi au afectat multe persoane dintr-o regiune,
adică epidemii.

Carte medievală
în care pictura arată practicarea băii
O epidemie înseamnă răspândirea rapidă, într-o comunitate, a unei boli. În Epoca medievală au
fost mai multe epidemii provocate de boli ca dizenteria, ciuma, febra tifoidă, variola, pojarul. În
secolul al XIV-lea ciuma a ucis aproape 40% din populaia Europei.
În perioada contemporană lucrurile s-au schimbat. Oamenii au descoperit efectele benefice ale
curăeniei, ale proteciei pentru păstrarea corpului în bună stare, adică sănătos. Un corp sănătos nu
înseamnă numai buna funcionare a sistemelor de organe, dar este și o condiie pentru o viaă lungă,
activă, în care să putei realiza tot ce vă propunei și să avei o stare de bine, să fii veseli și plăcui celor
din jur.
Acum, în primii ani de viaă este perioada în care vă formai obiceiuri benefice pentru buna
funcionare a părilor care compun corpul vostru și care, dacă le păstrai toată viaa, vă vor ajuta să vă
meninei un corp sănătos.
Iată şapte reguli eseniale de care depinde meninerea stării de sănătate. Cu sigurană pe
majoritatea deja le cunoaștei și le respectai.
1. Preuii-vă corpul și păstrai-l curat!
2. Hrănii-vă sănătos!
3. Fii activi, facei mișcare!
4. Dormii suficient!
5. Bei suficientă apă!
6. Găsii timp pentru a face lucrurile care vă aduc bucurie!
7. Cunoaștei-vă și ascultai-vă corpul!

91
Cum respectăm aceste reguli, de ce și ce efecte negative are nerespectarea lor descoperii
analizând fiecare regulă în parte
Regula 1: Preuii-vă corpul și păstrai-l curat

Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării


Păstrarea curăeniei corpului este nu numai o condiie pentru Mirosul urât vă face să fii
păstrarea sănătăii, dar și un motiv de păstrare a stimei de sine. Cui evitai de colegi și poate unii
îi place să împrăștie în jurul său un miros neplăcut? Transpiraia mai răutăcioși vor face și
este urât mirositoare! Purtai haine și încălăminte curate. remarci jignitoare…
Facei zilnic duș folosind săpunul. Spălai-vă pe dini de cel Vă putei îmbolnăvi de boli
puin două ori: dimineaa și seara. Spălai-vă faa dimineaa. ca: viermi intestinali, infecii
Spălai-vă pe mâini cu săpun înainte de a lua masa, după ce mergei ale tubului digestiv sau boli ale
la toaletă și când venii acasă. Astfel, microbii de pe mâini nu vor ficatului.
ajunge în tubul vostru digestiv.

Regula 2: Hrănii-vă sănătos!


Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării
Alimentele sunt sursă de hrană, O dietă nesănătoasă poate
vitamine, săruri minerale și fibre. Cu determina încetinirea creșterii,
hrana, celulele cresc și se refac, dar tot probleme în dezvoltarea
din hrană își obin energia. Fibrele se oaselor, tulburări de învăare,
găsesc în alimente vegetale și ajută la tulburări ale comportamentului
eliminarea resturilor nefolositoare alimentar, ca obezitatea.
Pâine
şi alte
prin materiile fecale.
Lactate făinoase Cum se alc ă tuiește o diet ă
Carne 25% 25% sănătoasă? Amintii-vă ce ai învăat
Legume şi despre sistemul nostru digestiv.
fructe 50% Mâncai la ore potrivite, bei și
mestecai câte puin, evitai consumul
Ce, cât și cum mâncăm
exagerat de mâncare, mai ales de
este foarte important. dulciuri și grăsimi.

92
Regula 3: Fii activi, facei mișcare!

Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării


În investigaiile realizate odată cu studiul Fără practicarea exerciiilor fizice, în timp
sistemelor corpului, ai descoperit că activitatea apar afectări ale circulaiei sângelui, probleme
fizică stimulează sistemele circulator și respirator. ale activităii plămânilor, slaba dezvoltare a
Mișcarea vă ajută să vă întării oasele și mușchii, să scheletului și musculaturii. Corpul este lipsit
vă îmbunătăii starea de spirit, să vă controlai de vlagă, inuta este defectuoasă și suntei
greutatea și să adăugai ani în plus în viaa voastră. predispuși să luai în greutate.

Regula 4: Dormii suficient!


Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării
La vârsta voastră avei nevoie de 10 Somnul este necesar tu-
până la 12 ore de somn pe zi. Somnul vă turor organelor corpului, dar
reface forele, este foarte important atât primul care suferă este cre-
pentru a putea învăa cât și pentru ierul. În lipsa somnului sufi-
păstrarea sănătăii. Somnul vă face mai cient, tinerii au un compor-
rezisteni la boli, vă crește puterea de tament agitat, au probleme cu
concentrare și de învăare. capacitatea de învăare, cu
Este sănătos să mergei la culcare puterea de concentrare și
cam la aceeași oră și să dormii suficient. memorarea.

Regula 5: Bei suficientă apă!


Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării
Fiecare celulă din corp are nevoie de Dureri de cap, pierderea
apă pentru a funciona. Apa contribuie la puterii de concentrare, nervo-
meninerea temperaturii corpului, zitate, acestea sunt efectele
transport ă substanele nutritive și lipsei de apă. În plus apare
resturile nefolositoare, ajut ă la permanent senzaia de foame,
normalizarea presiunii sângelui. chiar dacă ai mâncat sufi-
Trebuie s ă înlocuii lichidele cient.
pierdute prin excreie, bând apă. La Cine dorește s ă se
vârsta voastră este sănătos să bei în jur împrietenească cu un coleg
de 6 pahare de apă pe zi. arăgos și antipatic?

93
Regula 6: Găsii timp pentru a face lucrurile care vă aduc bucurie!
Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării
Activităile care vă fac plăcere vă Stările de supărare vă
aduc o stare de bine. Aflai ce vă place: să afectează somnul, puterea de
pictai, să ascultai muzică, să facei concentrare, capacitatea de
sport, să citii? memorare și învăare.
După o zi plină la școală găsii timp
pentru ce vă place. Asta vă va aduce o
stare de bine!
Un om mulumit că face ce îi place
trece ușor peste micile nemulumiri,
doarme mai bine, este mai vesel. Toate
aceste efecte vă aduc și sănătate.

Regula 7: Cunoaștei-vă și ascultai-vă corpul!


Cum respectăm această regulă și de ce Efectele nerespectării
Nu ignorai semnele de avertizare: Semnele boli trebuie
durerile, greaa, voma, tusea, senzaia de urmate de tratament.
arsură, inflamaiile. Corpul vostru vã Acesta este prescris de un
vorbește prin semnale și semne. medic. Ignorarea semnelor
Ascultarea corpului înseamnă că bolii vă pune în pericol pe voi,
suntei capabili să recunoaștei când nu iar dacă este o boală
vă simii bine și să facei pașii necesari transmisibilă, adică o boală
pentru a vă face bine. contagioasă, îi pune în pericol
Multe dureri anun ă o boal ă . și pe colegi.
Anunai p ă rinii și profesorul, Tratarea corectă, grăbește
prezentai-vă la cabinetul medical. vindecarea.

1. Studiu de caz:
În articolul „Boala tăcută care afectează trei din zece copii
şi adolescenţi din România. Explicaţia unui FENOMEN care
ne-a dus în TOP 3 în Europa”, apărut în ziarul „Gândul ” în 18
martie 2016, medicul endocrinolog Constantin Dumitrache Pentru evitarea obezită  ii, reducei
consumul alimentelor de tip fast-food și
explică: creștei consumul de fructe și legume.
„Alimentaţia bogată în special în glucide, zaharuri, în toate ţările mai civilizate a dus la o creştere a
populaţiei obeze, încât la ora actuală putem vorbi despre o «globezitate». Obezitatea este o boală a
globului şi, pe zi ce trece, eşantionul populaţional este din ce în ce mai mare. Şi, din acest eşantion
populaţional de toate categoriile de vârstă, cele mai importante sunt categoriile de copii şi tineret, unde
tulburările sunt mult mai severe decât în cazul adulţilor” (http://m.gandul.info)

94
Informaii suplimentare Sarcinile de lucru
Definirea obezităii: obezitatea este o afeciune caracte- ? Formai grupe de câte patru
rizată printr-o greutate a corpului mai mare decât normal. colegi.
La băieii de 12 ani, greutatea normală medie este între 30,4 ? Citii împreună tot articolul
și 45 kg, iar înălimea este cuprinsă între 1,40 şi 1,54 m. La fete, din ziar (îl găsii la dresa de mai sus).
greutatea medie este cuprinsă între 32 şi 47,8 kg, iar înălimea ? Revedei cunoștinele de la
între 1,42 şi 1,57 m. Bineîneles că o fată de 32 kg este normal să lecia „Sistemul digestiv” și amintii-
aibă și înălimea mai mică, adică de 1,42 m. Dacă, faă de aceste vă cum se alcătuiește o dietă corectă.
valori medii, greutatea este cu 20% mai mare decât media ? Căutai informaii despre
normală, spunem că este vorba de obezitate. valoarea energetică a alimentelor
Cauzele obezităii sunt consumul exagerat de alimente exprimată în calorii/ kilocalorii
foarte consistente, bogate în glucide și grăsimi, lipsa activităii ? Fiecare dintre voi va alcătui
fizice și predominana activităilor sedentare, cum ar fi câte un meniu pentru o zi, care să
vizionarea televizorului, jocurilor pe calculator sau a altor respecte regulile unei diete
dispozitive cu ecran, somn prea mult. Alimentele sunt surse de sănătoase.
energie. Valoarea lor energeticã se exprimă în calorii. La vârsta ? Revedei cele 7 reguli de
voastră, dacă avei o activitate obișnuită consumai între 1855 păstrare a sănătăii și propunei cel
kilocalorii (fete) și 2200 kilocalorii pe zi (băiei). puin patru modalităi de evitare a
Consecinele obezităii: apariia a numeroase boli ale obezităii.
sistemului circulator, ale inimii, ale plămânilor, risc de sufocare ? După ce ai rezolvat toate
în somn, boli de ficat, afeciuni ale oaselor și articulaiilor. sarcinile, realizai un poster în care
Alături de afectarea organelor, persoanele obeze își modifică și să se regăsească meniurile și regulile
comportamentul: se izolează de societate, își pierd respectul de pentru evitarea obezităii.
sine și încrederea, sunt triști și nemulumii de viaa lor. În ? Prezentai posterul la ora de
majoritatea cazurilor copiii obezi devin aduli obezi. biologie.

2. Îngrijirea plantelor și animalelor


Frumoasele plante decorative din grădină sau din apartament, sau animalul vostru de companie
care vă înveselește sunt organisme care au nevoie de îngrijire pentru a fi sănătoase. Ai învăat deja ce
rol au funciile de nutriie și ai investigat factorii care le influenează. Putei acum să îngrijii și
plantele și animalele. Iată câteva reguli importante pentru îngrijirea unora dintre ele: cactusul şi pisica:

Plantă ornamentală Animal de companie

95
Cactus rotund Pisica

Amestecai pământul din ghiveci cu nisip; Hrană consistentă din carne de pui și pește,
Udai-l pe tulpină, nu udai direct pământul; dar nu multă cantitativ;
Nu îl udai zilnic, iar în anotimpul rece udai-l Apă proaspătă: o pisică de 5 kg bea un sfert
o dată pe săptămână; de litru de apă pe zi;
Stabilii de la început unde îl așezai și nu îi Trebuie periată zilnic;
schimai locul; Cumpăraţi-i jucării și jucaţi-vă cu ea ca să
Adăugai minerale speciale pentru cactuși; facă mișcare;
Dacă înfloresc, nu le rupei florile, lăsai-le să Dacă stă în casă taiaţi-i din când în când
se usuce pe tulpină; ghearele cu un clește special de la magazinul de
Nu îl plasai direct în lumina soarelui; specialitate;
Nu îl plasai în locuri unde sunt cureni de aer. Vizita ţ i veterinarul pentru controale
periodice.

Acestea sunt principalele aspecte pe care trebuie să le știi ca să îngrijii bine planta, sau animalul
de companie:
La plante: de câtă lumină au nevoie, de câte ori se udă, ce fel de sol necesită, să le administrai
minerale în anotimpul rece.
La animale: vizita la veterinar, ce fel de hrană consumă, câtă apă au nevoie, ce fel de
comportament au.
În funcie de plantă și respectiv de animal, îngrijirea este specială. Informai-vă la veterinar sau la
florărie despre condiiile specifice de îngrijire, astfel încât să rămână sănătoase.

3. Acordarea primului ajutor


Putem fi singuri lângă o persoană care se accidentează, leșină și are nevoie urgentă de ajutor. Putei
să acordai ajutor? Fiecare situaie se tratează diferit. Culegei informaii despre modul de acordare a
primului ajutor din ghidul online: http://www.112.ro/ upload/
ghid_ed_med_copiii_isteti.pdf sau din surse pe care le găsii pe
internet la : http://www.crucea-rosie.ro/wp-content/uploads/
2012/08/01-curs-prim-ajutor-de-baza-principii-generale.pdf sau
http://lectiadeprimajutor.ro/solutii-de-prim-ajutor/
De ajutorul acordat imediat poate depinde viaa unei persoane și
nu putei rămâne idifereni faă de un om aflat în dificultate. Dacă
vrei să știi mai multe despre primul ajutor vizionai la clasă sub
îndrumarea profesorului episoade ale echipelor SMURD ( sugestie:
https://www.youtube.com/ watch?=SvmMkIB0cHM), în care vedei
cum se acordă primul ajutor în diverse situaii.
Cu informaiile aflate realizai postere cu modul de acordare a
primului ajutor în diverse situaii ca: hemoragia, stopul cardio-
respirator, fracturile, luxaţiile, entorsele, arsurile, intoxicaţiile

96
90
A. Completai frazele de mai jos, folosind noiunile următoare: săpun, apă, legume, fructe, două,
zi, șase
a. Este bine să facem baie sau duș în fiecare ...
b. La duș trebuie să folosim apă și … pentru a fi siguri că avem corpul curat.
c. Dinii trebuie spălai de … ori pe zi.
d. O dietă sănătoasă este compusă în cea mai mare parte din … și …
e. La 12 ani, trebuie să bei … pahare cu … pe zi.

B. Selectai litera din dreptul răspunsului corect la următoarele întrebări. Scriei în caiet numărul
întrebării și litera din dreptul răspunsului ales.
1. Senzaie de foame permanentă apare dacă: 3. Cauza obezităii poate fi:
a. Nu dormim suficient a. Excesul de apă
b. Nu bem suficientă apă b. Excesul de mișcare
c. Nu facem ce ne place c. Somnul prea lung
d. Am mâncat prea mult d. Nervozitatea

2. Încetinirea creșterii este o consecină a: 4. Dificultăi de învăare pot să apară dacă:


a. Lipsei de apă a. Bei 6 pahare de apă pe zi
b. Lipsei de somn b. Dormii 10 ore pe noapte
c. Exceselor alimentare c. Nu petrecei timp liber de plăcere
d. Lipsei de mișcare d. Ignorai sportul

În Epoca medievală au fost multe epidemii care ? Ciuma din secolul al XIV-lea a produs
au provocat decesul unui număr mare de oameni. moartea a milioane de oameni.
? Culegei informaii despre bolile care au ?Boala nu a afectat în mare măsură
provocat aceste epidemii: dizenteria, ciuma, febra populaia de la sate și nici pe cei bogai.
tifoidă, variola, pojarul. Cei de la sate trăiau izolai, iar bogaii
? Organizai-vă în echipe de câte 4 elevi. Fiecare aveau mijloace să călătorească.
echipă va alege una din aceste boli. Decesele au fost în rândurile celor din
? Căutai informaii despre boala aleasă în orașe unde trăiau muli în aceeași casă și
biblioteca școlii, internet, pe adrese recomandate de unde singurii care îi vizitau și îngrijeau
profesor, sau alte cări medicale. pe bolnavi erau preoii și călugării.
? Grupai informaiile pe următoarele categorii: ?O persoană infectată cu microbul febrei
cauza bolii, modul tifoide poate transmite boala până la 5
de manifestare, luni după îmbolnăvire.
evoluia bolii și ?Dizenteria este numită „boala mâinilor
tratament. murdare” pentru că poate să fie
? Realizai transmisă prin mâini nespălate de la cei
postere și prezentai bolnavi la cei sănătoși; bacteria poate
fiecare boală. trăi pe mâni și 5 zile .

97
91
Rolul frunzei în hrănirea plantelor
a. Identificai componentele din structura frunzei.
b. Numii fiecare din componentele din structura frunzei indicate de cifrele 1, 2, 3 și 4.
c. Scriei câte un rol pentru fiecare componentă identificată.

Structura Rolul structurii


indicată identificate

98
Diagrame recapitulative

Sistemul digestiv la om

3
1

7
9

Cifrele indică componente ale sistemului digestiv. Scrieţi noţiunea corespunzătoare fiecărei
cifre:

1-………, 2-……, 3- ……, 4- ….., 5-…., 6-…..,


7-…., 8-….. …, 9-….. …….
99
Nutriia autotrofă

Funza își pregătește hrana


? Analizai următoarele desene care reprezintă procesul de hrănire al plantelor.
? Identificai ce reprezintă fiecare săgeată.
? Răspundei la următoarele întrebări analizând schema şi scriind noţiunea corespunzătoare
săgeilor care indică elementele implicate în hrănirea plantelor.

Ce a pus frunza în „cratiă”? Ce „a gătit” frunza?


…………………….

1 ...?
1 ...?

2 ...?
2 ...?

3 ...?
3 ...?

4 ...?
4 ...?

5 ...?
5 ...?

Completai definiia:

Procesul prin care planta își obine hrana se numește ...

100
98
Respiraţia

1
3

4
5

7 6

9 8
10
Diagrama reprezintă alcătuirea sistemului respirator al omului.
Numiţi structurile numerotate cu cifre de la 1 la 10.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
Scrieţi în caiete structurile identificate în ordinea numerotării lor în diagramă.
Scrieţi în caiet:
a. Numele organului care permite emiterea sunetelor
b. Numele muşchiului care intervine în inspiraţie şi este indicat de diagramă

101
99
Schimbul de gaze

A B

a. Analizai desenul și identificai structurile


notate cu cifrele
4.
1.
5.
6.
b. Scriei în caiete numărul și numele structurii identificate
c. Identificai ce reprezintă A și B urmărind săgeile albastră și roșie din dreptul lor.
Săgeile indică drumul parcurs de A și respectiv de B. Scriei în caiete ce reprezintă A și B.
A
B
Precizai prin ce se deosebește vasul sanguin 2 de vasul sanguin 3.
Argumentai deosebirea dintre cele două vase sanguine și explicai de ce se poduce
această schimbare a coninutului vaselor.
Scriei în caiete răspunsul.
2
3

102
Funcţiile de nutriţie la plante
Analizai diagrama și indicai ce reprezintă fiecare
simbol: G,A, DC, S și O .
Argumentai fiecare alegere și răspuns pe baza
cunoștinţelor despre funciile de nutriie la plante.
Explicai ce reprezintă cele două săgei: roșie și
galbenă. Argumentai răspunsul pe baza cunoștinelor
despre funciile de nutriie

103
Circulaţia la om

Analizai diagrama și, cu noiunile însușite la Lecia 14 „Sistemul circulator și circulaia la om”,
scriei în caiete răspunsul la următoarele cerine:

Numele circulaiei A
Numele circulaiei B
Rolul circulaiei A
Rolul circulaiei B
Camerele inimii notate de la 1 la 4 1……..; 2……., 3……..; 4……..
Vasele de sânge notate de la 5 la 8 5……..; 6……..; 7…….; 8…….
Semnificaia culorii roșii
Semnificaia culorii albastre
Traseul sângelui pornind de la 1
și până la întoarcerea la 1

104
Sistemul excretor la om

a
b

Diagrama reprezintă componentele sistemului excretor la om.


Analizai diagrama și scriei în caiet răspunsurile la următoarele cerine:
Ce reprezintă 1, 2, 3 și 4 1…………; 2………..; 3………; 4………..
Care cifre reprezintă căi urinare
Ce componente ale principalului organ a……………; b…………..; c………………
excretor sunt indicate de a, b și c

Indicai cifra care reprezintă


principalul organ excretor la om

105
EVALUARE
funcii de nutriie
– teste
recapitulative

1. Fotosinteza este influenată de factorii de


mediu.
Analizai graficul de mai jos în care sunt
prezentate efectele temperaturii asupra
fotosintezei.

Precizai în caiete următoarele:


a. La ce temperaturi fotosinteza se desfășoară
cel mai intens?
b. De ce nu are loc fotosinteza la zero grade
Celsius?
c. Ce efecte are temperatura de peste 45 de
grade Celsius asupra fotosintezei ?

2. Există persoane care cred că fotosinteza se desfășoară pentru a se produce oxigen. Este
adevărat?Argumentai-vă răspunsul. Scriei răspunsurile în caiet.

3. În imaginea următoare sunt reprezentate


prin săgei principalele schimburi dintre plantă și
mediul înconjurător.

Fiecare săgeată indică un anumit constituent


care este preluat din mediu sau eliminat în mediu.
Săgeile indică sensul în care se realizează
schimbul la nivelul organelor plantelor.

Analizai cu atenie schema și indentificai ce


reprezintă fiecare săgeată: albastră, roșie, maro și
gri.

Scriei în caiete răspunsurile voastre.

4. Dacă uitai o carte pe iarba din curtea casei și o găsii peste câteva zile, ce se va întâmpla cu iarba
de sub carte? De ce?Argumentai-vă răspunsul. Scriei răspunsurile în caiet.

5. Prin ce organ al sistemului digestiv nu trec alimentele:


a. Esofag
b. Ficat
c. Intestine subire
d. Stomac.
106
6. Uneori se nasc copii cu defecte ale inimii.
Un astfel de defect apare când aorta pornește din ventriculul drept, iar artera pulmonară pornește
din venticulul stâng.
Acest defect se numește transpoziie.
Știind că aceste două artere au aceeași distribuie și că duc sânge la aceleași organe ca în
organisme obișnuite, ce efecte credei că va avea defectul descris asupra organelor corpului. Realizai
această sarcină în grupe de câte 3-4 elevi și inei cont de toate părerile.
Prezentai explicaia grupului vostru, argumentând-o.

Artera aortă

Artera pulmonară

7. Când începe digestia?


a. Când alimentele ajung în stomac
b. Când alimentele au fost introduse în gurã
c. Când alimentele s-au absorbit
d. Dupã ce alimentele au fost înghiite.

8. În timpul unui meci de fotbal, pe banca de rezervă stau antrenorul, care urmărește meciul, și
jucătorul de rezervă, pregătit să înlocuiască un coleg.
a. Care dintre cei doi are un puls mai accelerat?
b. Discutai în clasă cu colegii și formulai rspunsul împreună cu argumentele care îl
susin.Prezentai-vă argumentele și răspunsul.

9. Alături de oxigen, sângele duce la esuturi și:


a. Resturi nefolositoare
b. Energie
c. Dioxid de carbon
d. Nutrimente

10. Având în vedere de unde provine sângele pompat de ventriculul drept, ce componentă a
sângelui din artera pulmonară va fi în cantitatea cea mai mică?
a. Oxigenul
b. Resturi nefolositoare
c. Dioxidul de carbon
d. Nutrimentele
107
11. Lucrai în echipă câte 3 colegi. Realizai următoarele sarcini:
a. Descriei cum vă putei măsura pulsul;
b. Explicai ce determină pulsul.
c. Analizai următorul tabel.

În tabel s-a înregistrat pulsul și volumul de aer


înspirat la o inspiraie, în timp ce persoana
pedalează pe bicicletă. În primele 3 minute
pedalarea este lentă, apoi timp de 3 minute
pedalarea este accelerată și în final pedalarea este
timp de alte 3 minute din nou lentă.

Timp în Numărul de Numărul de Cantitatea de aer respirat la o


minute pulsaţii pe minut inspiraţii pe minut inspiraţie măsurată în mililitri (ml)
1 65 12 500 ml
2 67 12 550 ml
3 80 20 1500 ml
4 115 25 1750 ml
5 120 35 2000 ml
6 100 15 1500 ml
7 90 14 800 ml
8 84 12 750 ml
9 84 12 750 ml

12. În imagine vedeţie un fragment din esutul de pe


faa inferioară a frunzei care are numeroase stomate.
Ostiola lor este deschisă.
a. Numărai stomatele din imagine.
b. Precizai de rol au stomatele.
c. Calculai câtă apă elimină frunza dacă are de 500
de ori mai multe stomate decât numărul de stomate din
fragmentul din imagine și fiecare stomată elimină câte
1 ml de apă în formă de vapori pe timpul unei zile.
Scriei răspunsurile în caiet.
108
Răspunsuri la evaluări
la evaluări

Pag. 10. 3A = c; 3B = b; 3C = c.
Pag. 13. 2 = b;
Pag. 17. 3A = b; 3B = c.
Pag. 24. 2A = c; 2B = b.
Pag. 33. 1 = d; 2 = b; 4 = d.
Pag 37. 1 = c; 2 = d; 3 = b; 4 = b.
Pag. 40: a = Celulele respiră tot timpul vieii pentru a-și obine energia necesară supravieuirii.
b = Ambele tipuri de respiraii celulare consumă substane organice și furnizează energie.
Pag. 44. B1 = b; B2 = b; B3 = a; B4 = c.
Pag. 49. 3 = b, c, e;
Pag. 54. a = trahei – lăcustă; b = conducerea aerului; c = traheal, pulmonar; d = cutanat și brahial;
e = pulmonar; f =A – piele, B – branhii, C – trahei, D – alveole pulmonare.
Pag. 58. 1 = c; 2 = d; 3 = c; 4 = d.
Pag. 62. 1 = F; 2 = F; 3 = A; 4 = A; 5 = A.
Pag. 68. 1 = b; 2 = c; 3 = b; 4 = c; 5 = a.
Pag. 72. 1 = b; 2 = a; 3 = b.
Pag. 76. a = Pentru a împiedica eliminarea de vapori de apă rezultaţi din respiraia rădăcinilor.
b = Nu, se vor forma numai în bolul în care planta are tulpină și frunze; c. fotosinteza,
respiraia, transpiraia. Aceste procese se petrec la nivelul stomatelor care se află în
frunze.
Pag. 81. 1a = nu a băut suficientă apă; 1b = galben foarte deschis; 1c = lipsa apei. Se verifică prin
măsurarea urinei produse în 24 ore dacă nu bea decât 1litru de apă; 2 A = c, 2B = b; 2C = b.
Pag. 85. 1 = c; 2 = d; 3 = c; 4 = b; 5 = a; 6 = b.
Pag. 90. A– B este INTERACŢIUNE.
Pag. 97. B: 1 = b; 2 = d; 3 = c; 4 = c.
Pag. 99. Răspunsuri:1 = cavitate bucală; 2 = glandă salivară; 3 = faringe; 4 = esofag; 5 = ficat;
6 = stomac; 7 = pancreas; 8 = intestin subire; 9 = intestin gros.
Pag. 106. 1: a = 20-25°C; b = apa este îngheată; c = fotosinteza încetează.
2: Nu, fotosinteza are ca scop producerea de nutrimente.

109
Principalele grupe de muşchi scheletici
(vedere anterioară)

Temporal
Orbicularul orbitelor Frontal
Zigomatic
Maseter Orbicularul buzelor
Sternocleidomastoidian

• Muşchii umărului
(deltoidul) Pectoralul mare

Dinţaţi

• Muşchii braţului
(biceps brahial) Oblic extern
Drept abdominal
• Muşchii antebraţului
Rotundul pronator
Lungul supinator
Marele palmar

Micul palmar

• Muşchii mâinii

• Muşchii coapsei
Croitor

Adductor lung

Cvadriceps femural

• Muşchii gambei
Tibial anterior

Lungul peronier
(fibular)
Scurtul peronier
(fibular)

110
Principalele grupe de muşchi scheletici
(vedere posterioară)

Occipital

Sternocleidomastoidian
Trapez

Deltoid

Triceps brahial

Dorsal mare
Aponevroza lombară

Oblic extern

Fesieri

Semitendenţios
Semimembranos
Biceps femural

Triceps sural
• Gastrocnemian (gemeni) cu 2 capete
de origine (medial şi lateral)
şi cu un tendon – tendonul lui Achile
• Solear

111
Principalele grupe de muşchi scheletici
(vedere anterioară)
Frontal
Parietal
Oasele nazale
Temporal

Maxilarul superior
Mandibulă
Claviculă Vertebre cervicale
Omoplat

Coaste adevărate (7 perechi)


Stern
Coaste false (3 perechi)
Humerus
Vertebre lombare
Coaste flotante Ox coxal
(2 perechi)

Radius
Cubitus (ulna)
Osul sacrum

Simfiza pubiană
Oase carpiene (8)
Oase metacarpiene (5)

Falange

Femur
Rotula (patela)

112