Sunteți pe pagina 1din 13
ANUL XXIE - Nr 10 PCIe ee Tne TAR (ia eiera DW Goma orton nowareasca Dv ExU._ nocion Thlarapiol | a 1 LJ ‘iA UJ E Ser Oe reat e TENT ROMAN DERI v6 AML 1978 Dindme AOE, NY 6754" STIRI © FAPTE cunts cu scntsont © SOTSOARE A PREOTULUE YASILi BOLDEAXY ADRESATA DOMMULUI WECULAL PE HUET Stinate Domnule Penescts, Indurerst suflotegte de ultimit nenc Ja personna d-stri din areieolul "Conse tathri" pubiicnt in reviata "Carpagic a Is Hadria,N° 8 -tanusrie 1978\vh a¢rang Bina in nunele ‘idyckril Logiohare ponte Apelul bv, "0 datorie mnjork" gi anime in mumele itiycAris Legionare pe care am cuinoscut-0 glo cunose eujnu apn on re. atatenysi din "Carpntii" dein findridy ad adaug cK 4a inigiativa Deveteh in leghtd FK cui constituires unud Gonitet Nationa Romin,viam promis in seriesajutorus. neu fn culitate de romin,fath uo ignominin din "Carpati” dola Vadridyak leg ok agut 94 on Legionar cu mart rhspundert pe ere Cut 9A antine po trecut,cu examenul trace ut in gata Tribunalutul dela Paria in a2 Mii 1972=77("La Riposte" 1976), In privinta trecutulut do realest 9h Genlucrare ibtre partidele politice 1X Thedneac,N.Liberul ¢1 iigearen Logionark Am multe Iueruri bune de apis inent fare novole de certificatele color care cunos Fecutul din svonydin sloganydin v9 oon din nlergare dup& n&luci Y oe AL Dvateh yeu deosebith ndmirat ie tru nooboaith doringh de a face, te ae. pa ate face pentru akrmanul popor Fonkn in lanj pi sub Jug, oa yes Pr.YASILE DOLDbaNU 25 Martie 1978, Pars APRILIE - MAL « JUNIE, 1978 Carpatii Depéaito legal: M. 8137-1088 INSEMNARI PE RABO! de Faust Bradescu AND in rispunsul meu din CARPATIC (Constatarl) Ia atticolul dlul Penescu (0 datorie majora) am atirmat ef lego nnarll care au accopat “principlile” aga ise demoeratice, tmpuse pentru a se Diltea erea un Comitet National tn exil SAU DESFIINTAT MORAL, am. atins lun adevar pe care atitudines parintelut V. Boldeanu il confirms. in mod trist, fn clipa de fat8. Printro scrisoare seur: tA, dar pling de probleme grave pentru cel ee alt un cuvant de spus In privinta fondului ideologic sl-a villoruhit legionar, parintele Bol deanu aduce omagil du} Penescu in numele Migesrll Le- glonare, vorbeste ca gl cum ar fi mentorul exilulol terfonar Gl da in tarbacd atet pe autor cAt gi pe cel care nu Vor 6% 56 supunt pirerilor actuale ale S. Sale. AceastA scrisoare, manuscrisé gl cu. sigurant& “foarte personald™, a aparut ‘otusl in. publicatia BL RE. din Paris, insofitii de un comentariu extrem de vulgar In adresa mea, Nu vol rispunde celul ce-a intocmlt comentariul. Ar Insemna 5 mi Injosese 91 sh cobor Ta niverul eelul care Ya gandit gi pus pe hartie, 11 va yeni rdndul altddats, eu slgurants, Tnainte de toate merit& felleitari dl Pencscu care n'a plerdut ocazia sil bage 1a ap& pe pirintele Boldeanu, Publicarca unel astfel de serisori—a gindit foarte bine cel ce 0 primese — nu putea decAt sii aduck servicll Joga s1 mai mult po p&rintele Boldeanu ewuzel Dsale demonstra vechea loghturk, prin promisiuni scrise, Gintre parintele Boldeanu gi Dsa jutea insulta pe leglonarl prin gura altui legionar, intares 2azania. putea verifica gradul de supunere a frictlunel dish Gente faja de planurile polltice ale Dsale Nu stim dack “asentimentul” preotulal legionar In Dilearea serisoril contra camarazlior £8} m fost dat cu n- Curie sau sub preslune, Secretul e bine tinnt, In orlee caz, Indiferent de adevar, actul in sine constitue o victorle n dhul Perescu glo lamentabila cepitulare a vechfulul le- lonar, In mod special Jegionarilor vechi $l nol, mal activi gl mal Dujin activi, dar toll pStrungi de sentimentul mandriel de ffi legionar) gi de a crede In preceptele legionat Asa cum se poate usor verifiea, am enumerat comentst numal pasagii scrige de dl Penescu, deci incon. testablle, privite Ins prin prisma legionara. Nu vid deck cu co ajl fi putt suptira urechea sau sufletul vreunul Tegionar de bund credin{4!? CA pe di Paneseu sau alll Dalle (Urmeaea pag, 3.) EPRODUCEM scritoarea Prea Sintiet Tain peuiestd in BEBE din Pars so. 646 ain 10° Aprile 1078, ‘rin eare Silinghduie ad acunce anatema amapra Mii serunal de la Revista CARPA Fit din Madrid, sub prevertul: "Indu Meat suletefe de ulttmul atec fa. per- Souma ‘Ditrd din artionul “Constatar, publical in revista, CARPATII dela Moana No. 8 femuarle 1010 —. 0d Mtrang mana tm memele Misctrt Legto fare pentra apeful Dos. “O'datorie ma jora” 5. anume in'numete Miscari Legionare pe care am Gnostuo yo cumosc eu, mu oya ca reestenhi din CAR- PATI dela Madrid~. Thsinuirile able, vilen{a atacului impotriva CARPA- ‘pir sor, urls eu care o face gf ditiramblele“indurerart= Te pren’ Stingiel Sale” pentru “vietima. hullganiarului Tesistenflor” dela GARPAPIL pe cat_de-nejurtiteats. pe fat de woeardB, ne face eh exedem ch {hea 0 dorimt Sim surest cera din. combinatile poliice planutte cu DI Nlcolae Peneact st tragem conclusla cl cel caret freaeh trecatol =ain von, ain slopan. din vis sau din alergarea dup’ nluci™, e {nsugi Prea Sfintia Sa. Domi Nicolae Pentscu lansase idela eredril unul now CComitet National Romanese In ex, Dineinfeles “trteand Spun pe turla” Daale, la care, entuslasmat, Parintele Boldear a sderat ntl In seri’ a" Roman gf a subsea cies ctor da Madea i'm Degionar Ni i fare Legiane stint ete inendrat, dar credem loerictaea ia care 4 ajuns aupl stata sDUclum, Woprewe ds fee pth ge pata ame ‘curios cum Prea Gfinla Sa Parintele Vasile Boidean ilk eA cele dou come fomanegt In ‘xil-el a Diut Vigolana ev ondurie Mareralulal Antonesea ta dispoe\e ‘cel 'in gestae de mal bine de un-an_al Dial Nicolae Penescu, fara fondurleuters de acelg plcat? 23 Aurust 16H lima pe Fane etx paca ta Faarex ae Pominsesrs nu pti. eS oi rimayem eu Guvernol dela Viena, de chinteren aaflonai angurs fora romaneases anitcomunistl tp ev ‘el a eoitinuat lupes eu dous divixl Impotrivn cutopic Sovletice a Tari! noastre dupl widarea regeul sa ssetor Darllde itoree, fa 23 August 10M timp de opt lun Na fost deatingat ricodata, In. el pot totea. toll Moma idk Iepionatt edt nelegioan, care dorese einer a Tapte la ae eaeritce pentru buat cen mare” daroien Nea Dack Prea Bing 84 Patintele Boldeanv st unit dintre prietenit sal teeionarh accepts: Ononren pomcni alu Nico. Ete Penescu-un locgor in Comietul preconiat., plat indir] U Desonoarea recdpoagterlovitani dela 73. August. 1044 valine qh amanda ragpunderes Tat de Neal Fominese, distur de noli tovarigl de rum,’ dramel rare Squduie de atunci Fara e treaba Sine Bale fu pret. or sil, dar nicl decum nicl in glumdnat este ingudult 49 face’ numele Magedrt Legionare, al cArul exponent Me st de care, ca Biaatul Peira, va lepadat. oridcchve (tl 43 eonvenit manecreiar sale ambitionce Prea Gilntia Ba are un temperament ghiduy sca atare, etatoric, pretindi-se cu date a Joc “uke pops Aa ektevs unix venit Is Madrid, a “teasten CARPATII cerdndu-ne ei-1 f: ean andariul Horla Bima, eo inleniin dese Tlncorpora Mick ou ‘un rap de crea 80 de Tepionat dsdenth ete al Blinhiel Bate, conform aiseuitoravute In sce fens eu dl Gnorgel Demetrescu, la Parle evil de Infaiiya sfiniei Bale deoarece totdeauna fm fet avoeatul utr 4 ce ne desparte al unit in foman al dort capitanuiul am’ organtea aed ts mine casa, Inteuna din serie urmatoure. In. | Mimplarea sau destin au facut ca in nota 7 oe gectnfo re¥a controle asrien\ a eroporturtor. spaniel, Co andantol neputtnd eo! dela Barcelona, deckt cu tien 5 ria urmitoare Arm iuat masa in trei, Prea Sfintitul, ima iE 1a mea, rimAndnd ca ulterior tonic : tate Sead jor a labilim teletont Eee i petaicss ep Siar myer oe mat sees ¢ a ut deta ilitkim Intrevedere cu Co. ‘chutant i au deus ak auttagtece In Sigur ch “Lagiunea” pe care Sfinjia Ba o oferh atat de gation {1 genefor Dial! Nicolae Peneseu ov ncelas grup de fe prletent lepionart al Prea Sliniie\ Sale, chibeuind Phrintaie cf va aven mal multe avantale astial cu cel dela 28 Alurust 104, deat eo Guvernul dela Viena chia, dea ‘su aliniat dein Ineeput gl pe care i-a servi © ¥renie cl. eredint at rennet See a uni! care am Famaa neclinUt pe meterezele Ieglonare in 1992 Paust ‘Bradesca leu ain 1085, camaranl de culb— credem ch putem Ga ‘certificate gi vetdlete, cu Acelagi competenta ca. 61 Stina Ba, duck ‘ny chiar mal mult, edct nol n'am scblmbat hielodath de opinie pe pate ura, de atunet 9h PARA staat gl el Ru UinBAM co -aite MBerwonnl i fert, cel retin ersomal ffert cil cregtin find, te Popa din anivon nu ce face Popa in DT bap: BM pro: pi seclie spor bre Le huipts abilet! Aoviadue ere, apdrarce foes -rericece tL lun, Cote. o71tbnc oie be cee een/te o me rics 1 Gi fiber PRE an)! Gift, Yhataltnen, a mthneste doar urna cu cares renga propee andurl sl sentimente maturite pe carton Frea uinyiel Bale din'B Tanuarie 1078, telat mle Ia TRAIAN POPESCU Ucieni romani {l pot suptira aluziile sau duritates exprestl. Tor, asta Il privegte, Cand au ocazia nu se dau in 1Aturl $8 fe Iabeascd gl sh ne ingulte ca In uga cortulul. Dovada: sutele de epltete ce ne-au fost atribuite in acest 60 de ani Ge existent gl, ultra-recent, comentarlul din BIR, tmpus fH dictat de “oineva”, care gandegte ca toll polltielenii Ginainte gl de dupi rilsbol Dar 64 supere cele spuse de mine, pe un “Comandant leglonar”, po un “leglonar cu mari raspunderi pe trecut”, sl poate ‘sl pe aljil de acceagl calltate, asta devine de- Adreptul o anomalie) ‘Ceam xpus in acele “Constatdri nn putea decdt si le umple sufletul de bucurle. Un legionar avea curajul; in mijloeul atator compromisuri gi lagita(l, s& aduck In efrcul- {ul politic gl s& Insiste asupra anumitor adevarurt pe care democratit nostri le ascunsésera pind acuma. Dar si vil tu legionar yeehl, 38 dal cu parul In capul unul alt legio- nar PENTRUCA NU FACE POLITICA TA PERSONALA, 51 fh -strangi mana in numele Miscarli Legionare” unul om litle, tn fond adversar, dovedeste o forma de gandire Incompatibila cu conceptia legionard, o alunecare spre cu totul lagite din sfera noastra. ‘Serisoarea. pArintelul Boldeanu intruchipeaA aceastii abatere fundamentalh dela demnitatea migearil, dela sta. tornicla unul respect reciproc Intre legionarl, chiar cand niu sunt total de acord, ¢i mal ales dela Interesele imediate ale grupulul pe cared reprezinta, 4‘. "Dela_primul And, §, Sa vorbeste cl-1 ~Indurerat sufieteste de ULTIMUL ATAC Ta persoana.... diul Penescu. Pentru §. Sa, a nu fl de acord cu propunerile nul om politic, a 0 spune desehis Intr'un articol, a te opune chiar Rcestor propuneri in numele unel alte conceplll pe care 0 ‘redi Justa, Insemneazi a ataca persoana culval CH dl Peneseu a fost Ministru allturl de o droale de comunigtl, e un ATAG? A fost si n’o poate neg: Gh Gl Fenescu a cunoscut toate atrocititile comise im: potriva leglonarilor, toate minclunile 1 calomille debitate Contra Garzit de Fier, etc, gi n'a facut un gest pentru a le combate, € un ATAC? Asa a fost, g1 asa s'a comportat, ‘GA dl Penesct a agteptat 40 de an! pentru a gas! Legiv- nea o forya nayionala, cinstita gl... ~ne-nazistd” (acum cand are nevole de ea) ¢ un ATAC? Asa este gi toat lun © ste I vine acuma pirintele Boldeanu “indurerat su/leteste” fe spunk cA adevdrurile care au costat viata a mil de feglonari sl pe care nol le amintim numal, constitue un ATAG fmpotriva dil Penescu! Decl, nol suntem niste tlealogl deoarece ataedm. amintind curajos un trist adevir fal _unel epoct In care si pArintele Boldeana a avut de Suferlt. Curioash atitudine din partea unui legionar “cu mart raspunder! pe recut"! Or, de acest trecut era vorba HUaete amintite de no, fu o¢ form inelege &, Se 58-1 indeplineaged aceste rdspunderi, dack nu aparand memoria celor chzuti pentru Legiune gi stigmatizand pe cel care ‘au contribult Ia suferinta sl moartea tor! Parintele Boldeanu comite un mare plcat cind confunda fargumentatia $1 alurille noastre cu un atac frontal Smpo- trlva unul om politic, Pe dl Penescu nul atackm, cl il Gombatem politic pentruek nol avem alte principlt'decat fale Daale, ATAT! 2 Erorile ined continua: “Va strdng mana in numete Misedrit Leglonare... pe care am cunoscuto eu, nu aga ca reatstenfit din CARPATII” B. Ga face abur de autoritate 41 de mentalitate egocen tried. Bu gtlu eu cunose... eu yi string mina... a.m. Bunt expfesit cunoscute in Umbajul curent al nora cire fae cred atotgtintori gl mai aies atotdominator!, E gl cazal pArintelul Boldeanu, Problema de caracter gl niment nu fo poate contests, S'a certat mal cu toaté lumea a inde. Dartat de ldnga el pe mul{i din cauza acestul fel de a se ‘comport Tn camUl de fajf Is! dl din now arama pe fata. Strange mana culva In numele M.L. tira sh fle mandatarul e} §1 {irk sh consulte macar grupul din eare face parte, oricht de supugi Far fl camaraztt Din_p-d.¥, legionar faptul are mare importanja, deoa rece ridies 0 problema capital: Lau aprobat sau tau Gezaprobat camarazii din grup cind au afiat de aceasta Rerisoure? Nuan(a subtiih dar primordial&, Nu se site cum ¥a evolua viltorul, Si Intro tl se va line seama de atitu: Ginea fiecdruln in acest exil gin aceastA lupta dusl de Migeare, Dack sunt de acord, tcerea lor e 0 dovads. Dar dgek nu sunt g| n'a marturisit-o public, se yor gisl intr'o Altua\le foarte neplicuta, Trhim intro epoch de definire Pura singura cale ce ne poate salva ca oament #1 ca Tegions CAL ce priveste pe “rezistentil deta Carpafii” © 0 ferleire ol ‘acegtia na au caracterul nestatornic al parinte. Inf Boldeanu. AU g) cura) $1 demnitate! Sau mentinut @ se men{in pe linia Miser apiriind principlle capitanest, Asumindu-gi raspunderea une! atitudint de demnitate na- Wonalk si mAndric romAneasel, pe care multi o eviti din motive de “tactiea” imediath sau de “strategie” a vittoru- IL De 23 de ant publicajit CARPATII, cu rezistentit ef Dari. gl huirtul din toate pArfile, « mentinut nestinsa flaedra legionard, In timp ce alll frayi de gandire Ideolo- iiea isl “insugiow principit” contrare Migearli. din motive Putin laudabile. Asa eX dispreful ascuns in denumirea dats eestor legionari” nui atinge, Din contra, _ inaltal Inte adevar, au fost gl au rhmas singuril REZISTENTI al prinelplilor leglonare 4. Mal departe, 8. Sa insist4: “fafa de ignominia din -Carpafit” dela Madrid, ma eg sd ajut »i ca legionar cu mari rdspunderi pe trecut...~ A trebult sf triiim sl acest dureros moment ea tin vecht legionar preot si Comandant In organizatle, s& califice de “IGNOMINIE” ‘un articol In care e yorba de suferintele legionare, xe combate un trecut tloros in care nol am fost vietime, se pune la punct Indrisneala anumitor politicle- nl care’ netu Trant oasele inainte de razbol sl vor sk ne Inealece 1 acuma pe motiv cl ef au relajii cu democra- {lle oceldentalett ‘Ay ruga pe toti camarazit legionari, din ores grup ar face parte, sf reclteasel cu atenfie articolul “Constasdri™ gi sig mirturiseasea In suflet de ce parte se aflfi Sgnom! hia. Be partea autorulul care pune in Tellet clteva nde Ghruri marturisite deabla acuma de cel care le cunosteru ar ticeau chitle, sau de partea celui care intrebuinfeazs termenul ca vidita intentle sf fack plicere culva, fr ‘Sh vad’ consecintele acestel atitudini necugetate ‘6. Precizeazh apo! pArintele Boldeanu eh va da con: cursul su "si ca legionar” Iniru reallzarea operel idealiza- te de dl Penescu. Nimic de zis! Dar un legionar ineadrat $1 care se considera permanent mobilizat In lupta Legtunil fu se poate aranja pe din afard, dupi cireumstante st be cont propriu Intro Intreprindere care yrea sid impunt horme incompatibile cu doctrina legionark! Poate e& In wumite grupuri Izolate, rupte de mates, asemenea proce: “e sunt valable. In Migearea Legionark pe eare nol o Servim, acest Iucru nu € posibil. Not reprerentAm o fort, cea mal curaté doctrinar s1 cea mal activk In lupta pen: tru eliberarea neamulut, De von accepta yreodatA sh com: {ribulm Ia constitulrea unui Comitet Roman In acest exil Va fi ca grupare politick nationalists romAneasel, eu doe: {rina $1 principiile el, pe plelor de egalitate cu toate for- matille cegl vor da sprijinu] intr salvarea neamutul, Dar Hielodata ru ne Yor cobor! pana Ja acceptaren.unor prin- ipit diferite. Le vom putea tolera, cu condiyin sX nt fe accepte st ale noastre, pAnd Ja Intoarceres In Tard, unde flecare {ji va urma calea proprie. PArintele Boldeanu sl tojl cel ce-l urmeazl pe acest drum, devin almple anexe ale unul Comltet care va vol si condiuch politica exiiulul conform normelor eelor ce -au Creat, 8 nu se cread nimeni mai dibact ea politietentt eu care aver deaface In acest exil, Numal grupul compact {1 solld In convingerile ul le poate impune. Individul 120- ¢fau grupurie. miei vor constitul 0 pradi usoars, Vor | intrebuintati, eomproms, Injos!yt st apot elimina. Kath Cet agteapth pe toll cel care n’au intull inci finalitates Gcestel deschideri de colaborare ql perspective police. ‘6. In plus, plirintele Boldeanu, cate preocupat de marl le sale “réspundert pe trecut™. Deja expresia este bizarkl Gee aln rhspundere pe trecut?... Inteleg o rispundere tn Cura eau o raspundere pentru viitoral M. L:, al neamulil ai Bisericll, etc. Probabll, cum viltorul M. til scapi com. let, incearea SM se Impund In Jur prin adueerea continua Prdiscuile acestor “rdspundert pe trecut” iment nu-| contest& acest treeut de Tuptd, eAnd a fucat un rel Important in Migcare, Ne doare tnsi'cl n'a rimas pe. aceeagl traleclorle, care intradevar t-ar ft prolectat fn Plitor ca un mare set leglonar, Or, In lupta continual Misehril coeace 0 poate servi este rispunderea in prezent #1 Angajarea pentru viltor cu toate riscurile, Nu se poate Feclamn respect gi drept, Ia conducere prin argumental Tfarpunderitor din trecut”, Aceste rlispunderl sunt Istoric, respectabliA gi important, dar na mal mult, Polltica, sl Aogajamentele politice sunt pentru villor, SA fle, sate Gaoe ce stiu s4 sustink principille 31 Interesele M. L, Viltorul nu poate fi si nti este de partea color c& 60 a¢0- modeash pentru a salva micl interese personale saul Ci ha lupta printro prisma timorata. Avem nevole de ent Bll gl caractere puternice, nu de Indiviel care, tneapabill fo ase menjine pe Porifla intransigent® a Legiunil sl & intrunta uraganul de uri ce o Isbegte in acest moment, Tao Apel Ia un trecut in care gnu Ingropat vitorul, 7. Gu aiat mal trist ind Leagd cu, slmpati, recut or de trecuvul unor partide care neau dusminit, ne Uispreyult si-ne-au cAsapit, MA intreb cu nedumerire care dintee legionarl ar avea ca 8, Sa, “multe Ivcrurt dune dé pus” despre aceste organizatit poltice|? A ultak care DA Hntele Boldeanu cind ednta cu tot focul o anumitA etre “ritharitor, taibaritor!.. Cam astea, junta mints, avem dexpre acete partide a east a 3 Besati bse itd apotar ge ee SA nu ni ge adued In balanta “Pactul cu Maniu’ Alta era sittia{ia atuncl, far CApltanu) rcea 0 politica ma Jord In care impunea rederile M. L. Nu venea si “adopte Drincipit streine doctrinel noastre, nicl si eonfucreze umit ‘Gq membell Partidulu Liberal si al Partidulul Socialist {Me el g1 Democratic). Tar dl Penescu de adi nu poate fi Gimgartt cu birinui Mania de len, oriedte efortur. de fbunrointa am face pentru tamAla cu atAtes Ifose gl Sl declira un “nee plus ultra” al exilulul rominesc. Toate Atitudinile au o Limith Se pare c& pirintele Boldeanu nu ‘are sensu azestor limite. Jongleari cu ele dupa cum bate ‘PAntul sau) impum Interesee. '@. Pentru a pune capac argumenta\fel asupra celor scrl ‘se tn “Conttaldrl” 8 Sa afirma ck “nu e nevole de certi le celor care cunose trecutul dim svon, din slogane, Gin oie cau din alergarea dupa ndlucd™ Tine o frazi nenorociti! Sper ck nu ne contesté gi calitatea de legionari nous, acestor “resistensi din “Carpatil!” Cum insi not n'am fost Smart ¢i vecht legtonart™. cum n'avem un trecut storie” cam am fost simplt luptitort ta ordinul celor mari, dise\- plina{f gi cu urechile deschise ca sk inregistram “adevd- Furlle” $pise de cel vech, nie-am Imboratlt. cunogtinjele tice dela mentoril nostri, adici dela pirintele Vasile Ideant gi altil ea S83, GLatuncl, s'ar desprinde, in iiceste eondifil, un surprinsitor adevir: dacX cunoaytem treeutal din svonuri, slogine, vise gl nilucl, insemneazi acest! mentor! SUNT VINOVATT de proastele noastre Pentru plrintele Boldeanu ar fl umal SVONURI ci Penesci a fost Ministru Intr’o formate guvernamentals de th: SVONURI ci n'a ridleat un deget pen. tn 1034 ellta legionarl; SVONURI 4 3 cunos- ewlominille svirlite asupra M. L. si n'a scos 0 j, SVONURI eh partidul Liberal. pe care apara acu- ‘ucis mil de legionarl; SVONURI eA neinsemnatul it nes dusminit gl ne duamdnegte ef ant cu ieinfeles: SVONURI ch aceste partie politice ‘eau destinjat, de mal multe oFl, ne-au prigo- © MAN de afutor — ou satisfacile — 1a 10 ‘1 generalulul Antonescu, ete. iL svonuril Adevirul nu-l cunoscut deest de fie, bare Car H alu! Tare am veea abt ok cesta (up conceptla pArintelul Roldeabu nelegionarl) dar care mentinem Miscarea pe plutire sl ne conformim principiilor cApitanegtt Be “ “2 i 3b a] 2H 2 3) | i Be i! e nla di de demnitate 91 sacrifielu, triim din “slogane™N.. Desk — for ceam Invijat qi respectim, toats doctrina gi istoria Tegionara ni runt decat SLOGANE!... Tot ce-au spur Gi. Pitan, Moka, Marin, Al. Cantacuzino ql cellalit tn En privire Ia. partidete polltice sl mentalitatea Tor sunt SLOGANE!| ‘Tot ce-am ‘cris nol ca doctring legionara SMiL care La servit aga de mult parintelui Boldeant tn progesul tu LIGA — sunt. deasemenea SLOGANE!T Cita incongtlen{l gi C&A perversiune! Numal cuvintol acess im pura unl Teglonat, co rusine. Legiunen sl cel fare crea in mlsiunea el nu s'au condus. gl nau. Intre: Dunst NICIODATA slogancle. Dar unt prea trumos Intr’ serlaoare de desavuare a nor “dupmant™ al ML, et fol 91 de perlere a unUl “prieten™ al acclelasl organiajil, En di Peneset, pentru a nu fl introdus In’ perfida enu- rmerare. {GAL privegte atuia ta eur natuc, ups care aergtn nol, ineapabill de a eealza realismul. 3. Sale, e tot atat de ne ia Loch el en 1 FestUl Aceste visur! pl naluct sunt toata Speranta. ML gla neamulul In victoria romanismatul. eallaaten unél justifl-sociae, in eliminarea oligarhiel ex nne-a adus tn sltuafia de azl, in distrugerea comunismulut "mn modificarea unet mentalitaji oportuniste c cea a Pre S'sale. 11 dram ea roallamul de care face caz sit adwed toate fatlatahie Tames polities profstonale, pe eare Te urmareste, §{ si ne lase pe nol si ducem mat departe o fupth in care 8, So,"nu mal crede Si ne scuteasel de bu- neled tnten{it de a ne da lectil de constant 91 eapacitate de traire legionara. Intreaga scrisoare e 0 negatle & tot poate fi legionar! Ot Autorul wnel astfel de misive sa despiinfat ca lupta. tor pea personaittate tegionard. A tntrat in tagma oam nilor 18r8 mandrle personald gi rk tatle gufleteases, ablla si] menfind ta tnaltimea mistinel ee-gt arowd Utudinea trazel de inchelere “al Dstra cu deosebita adm. ‘alle pentru neobosita dorinta de a Jace ce se poate Jace..." ite 0 dovadh Intristitoare, ® stiful omulul umil saw iin tor ce se rede dibacl si diplomat in urma acestel serisor, prost Inspirati pentru autor, dar eu ablitate tntrodust In cirenitul exiluvul de eatre ‘al vizat, ne tnteebim cam ce ered camarazit Prea 8, Sal Dugl fn fata faptulut Implinit? Se vor solldarien el en atlr- atille fKeute tn scrlsoarea care le deschide o dilema eum llth? Se vor desolldarien. do qregelile autorult sau tn luda uinor evidente strigdtoare Tn cer. vor face bloc pen {Fim pune Ia punct “indrdsneata” reristentiior dela CAR- PAT? ‘Aicl © toata problems, De ea depinde o intreaR4 limpe- ire situatiel In are no gisim, Numal de ar da Dum- hneveti ca mine celor interesajl sh Judece 4a rece, fra atima gl fire det preconeepute "De va'fl nevote, vom revent Faust Bradescw. BUGA LOGODNICEI Doamne Adevirat ‘Ast eu gand eurat Ih bineam eperat dupa ce-am trudit, ‘cat In odihnit. A toate §tiutor Deanne, vin ls Tine si vil In autor a men fubituiul meu, Doamne, Tn eel Drept Doamne, a. edlul cel astept tig aanatouns St (in a pepe ti Salhubester ‘eoaria uth fea, 1 deachide-t poarta) sk n'albAatarsire ‘a ‘noastea ferleire ‘ajanga 1a ‘mpletiret Doamne, Cel de Sus, ‘cum {i dorese’ eu! sloboade-t umblarea, Mirgegte-t chrareat Doamne ‘Nyelegtitor: 4 tot cu putinya a a mea dorinth, pe lume ‘ndreptatit, ua Tal Insouies, 8 GARLEANU Doamne, Gol Puternie Doamne, 8 un mare bine: cel ce mice departe, {Sbeyie “a rhutate 8 atba eandtater i ‘in mils’ Ta ‘eachide privelsten} Shite bund eater Doamne, ascult vreau ful tuple" UR cua Ta bunitate Doamne, asculti-mi ruga’ ae el einaiit cata th mine eh etrabats, RELATIILE ROMANO RUSE Ml DIMITRIE CANTEMIR <= ORMAL, Petru cel Mare a domnit intre * “1982 gl 1725, adicd 43 de ani. In fapt ela domnit numat 36 de an}, Intre 1680 §1.1725, Tot formal, el a avut un co-tar, pe fratele elu Ivan, pand la moartea Acestula in 1096, In realltate el a dom- Dit singur Intre 1680 31.1725, Dela 1082 And 4a 1689 erau doi ari, cel dol frat Petru gi Ivan, dar cine a condus desti- | nele Rusiel tn acest timp a fost sora lor Sofla, In ealltate de regents, gL aman: tul el prinful Gelltin. Tn timpul regentel Sofie!, Petru, minor, a trait mai mult ‘sau mal pufin, In exil Un exilat suprayeghlat, asupra chrula sau Incercat eAteva atentate, ambitloasa Tul sork Yolnd 68.1 indeparteze gl 4 conducd Rusia eu prinful Go- Iitin, adlek cu amantul: Dect timp de sapte ani, Pentru cel Mare a teiit indepirtat de Moscova, eu mama ful, Natalia, A avat un profesor, Nikita Zotov, care |-s Invafat eh cl teased psslulrea, dar nu gl ortograila, “La 17 ani, Petra nu glia nek sh scrle corect gi numal ia aceasth Varsth va Invifa adunarea gl scAderea, gratie olandenulul Timmer. man” (Milloukoy, 7, 270) Regenta da Tul Petru si mamel lul atdt de putin, e& Natalla era obligatA sh accepte ajutoarele date pe ascuns de etre clericl, Copil find, Petru face cunostinta cu cartierul nemfese al Moscovel, “Nemetkaia Sloboda’, ct ila Lge spune cartier nemtesc, dar tn realitate era locult mal mult de olandezt decat ‘de nemti. Denumirea de Snembese” so datoreste probabil faptulul e& Rugit au avut totdeauna fati de nem}! un complex de sentimente care s’ar putea reduce ia doua principale: teamA 4 respect, ‘Tn acest cartier Intra In contact cu tineril olandert st Invepe sh Inwete ca un autodidact, flr’ profesorl, CAcl a Invita dela Zotoy s4 citeasch psaltirea si de la ‘Timmer. man adunarea 1 sciderea, nu insemneaz’ a ayea,profe- ‘sorl. E curlos faptul et Nicolae orga, tn cartea sa “Histol ro des rélations russo-roumalnes®, pag. 07, fl face pe Nico. Tao Milesu profesor al Iul Petru col Mare. Dealtfel, in acest timp, Intre 10 s1 17 anl, Petru era atras citre Mucrurl Practice gnu teoretice. BI cauta sh Invote sl a invAtat cum de construlese bareile gl cum se conduc, 1 preocupa arta militart g Jocurle Tul erau Joeurile de-a soldatil. Gla ficut doua regimente, Semenowschi 1 Preobrajenskl Aceasta Intre 1690-1601, in 1602 nil mal interes armata de uscat hae dedick total marine}, construindu-s! 0 floilA pe Iacul Perejasiavit. Th 1604 organizeazh adevirate mancvre in satul KoJukoy, Ja care parvclpa 30000 de oameni, Peslunea sa era rhabotul, Tn 1880 devine far dup 0 lupth strdnsh cu regenta si Amantul el, In care lese invingitor, Dela jocurile de-a PArbolul inainte de a devent tar gl maneyrele pe care el Anqugl le considera tot Jocurl, trece 1a rkzbolul adevarat. ‘Petru ge Mare gI-o consacrat viata Intreag’ *mAririt gloriel rusegti%s eum & spuso unul dintre prietenil copilariel sl mal tirsig curteanul Iu, elvellanul Francois. Lefort, Aceastt mitrire m glorie! rusefti o putea objine numal pe ‘ealea ormelor, Care erau dusmanii Ruste, pe care trebula Sk atice? Turcli, Polonezit 9{ Suedestl. Primil at ‘tunt Turcll, In 1608-1698 are loc aga_numita campani Azovulil. Dandu-si teama ch nu va putea patrunde. prin tramtoarea Perckopulul, Mntreprindere In care esuase cu cAtiva ant mal inainte Golitin, Petra se indreapta spre eetatea Azovulul B) considera aceasta campanie o simpla plimbare, adtet 6 continuare a joculul de-a soldayit.. “Aceat Joo duce In desastru. Tinerele trupe ale Iul Petru se dove- dese tneapablle de a lua parte 1n 0 Tupta serionsA. Fort reata Azavulul respinge dou asalturl succesive™ (millou- Koy. J.B. 278). Pentru, a objine capitvares,fortaree) cotated trebule’fncercultA pe partea mAril, pe unde se provision, Dar vasele construite de el la, Perejaslayil, nu Sunt bune de nimic, Deacela decide xh construiasch o alta Hoth pe tacul Vorone), Dar, -metodele de. asedia 7Aman puerilé; se irosesc lovituri dé tun gi fum, fr mari remul- de N. S. GOVORA tate” (Mulloukoy, 1, 279). Un alt autor, serie; “Tiniirul tar prevent pretutindent: comanda, ineared tunurilo, 1an- seazi bombe, Inflicireazs soldaj, dar asaltul contra. Azovulul nu este decit o Intreprindere disperat de dlle- tant: tunurile nu fluctioneazi, bombele explodearh prea devreme, Uelgind pe asalianti in loc sh distrugs aidurile fortarefél” (Caterina a Ta gi timpul siu, de M. Loyater- Sloman, p. 37-88). “Totus Azovul sffrgeste prin a capitula. Poloneait ish bat joc de representantal rusese tn fara lor, atribuind capitolarea Azovulul unul tratat ¢1 nu operatil- Jor militare fn orice cas, e 0 victorie” (Miljoukov, I. p. 270). Sia vorbit si se vorbeste de “geniul militar” al 1ul Petra cel Maze, Gite at! un specimen, Le com presenta $1 altel, Dupd aceastA victorle, Petru, sffitult de curteanul I efor, considera el venit momenta st se arate Burope (© face tot in dlletant, Tn 1697 intreprinde eAltoria eu 200 de insolitori In sceastA ambasadi, el Tigureazt eu numele de Petru Miballov, spuno Siilloukov, de “eaporalul Petru: Mihailo, spune ML Lovater-Slonan. “Sunt un ucenic, tn ceutare de profesori", spunea el. Viziteazh Konlgsbergul. Rigs, Mitau gl Liban, La Kongsberg are o Intrevedere cu Frederic al ‘Iiltea, In Hanovra, la Koopenbrugge, se intalnegte cu prinjesele de Hanovra s{, de Brandenbur Acestor femel [e arath mAinile bitatorite. 9f se laud. eu Cele 18, meseril pe care le-a InvAtat In Nemetkala. Slo- boda”. La 7 August soseste la Amsterdam gl de acolo €e duce ia Saardam, dar Jenat de curlogit cared urmareav, se intearce Ia Amsterdam unde rimine patra {ont gl Ju: matate, siudiind construciia navall pe gantierele Comp! nniel. Indillor, olandeae.. "Nu din. necesliate,. serie. patrlarhulut Adrian, ¢l eu seopul de a cunoagte arta tarl- tima gi dea putea la intoarcere, sd triumfes contra inaml- Gilor ful sus Christos $1 de a devent, grafte tut, lberatorul erestiniter "111 (Miloukov, 1 p. 282), Pentru cel Mare a ferie-o atuncl, tn 1697 ca un fanfaron, dar Milloukow, tn 1082, adaoga Tard sh rogeasch: “Asttel, initiinduse. In stiinjele nautice, el nu Inceteard 5A albi in. vedere Iupta Sontra Turcilor ‘pe Marea Neagth 1 apirarea. crestiniior oprima(i"Ilt (op. elt, p. 262-289), Dup& eum so, vede, faba se serie Istoria, GAsind ch Olandesit tgnoteaxa teorla eonstruc{lel navale gl ch Tucreaz’ fArA metoda, ee duce in ‘Anglia, unde e primlt de regele Wilhelm. RAimane patra Tunt ta Woolwich gt Depford, pentru a culege date asupra constructiel nayale. Cand viziteazd palatul Kensington, st fhtereseazh mal mult. de instrumentele destinate observiril Girechlel vanturilor deeAt de tablourl, La 27 Aprille revine in Olinda sl trel sApbimanl mai taraia pleack spre Vien prin. Cléves, Bielefeld, Halle, Leipzig, Dreada i Praga. ‘Pretutindens, gasdele vale se aratd foarte mulfumite dé a sedpa de acest oaspete blear st rau crescut™ (op. ells 5 tee) EE vienn are tntrevedere cu impAratl Leopold po care aa aera a cates conti I: sae aatea Turion ex do Tunie e nevole 8 plese repege spre Moscova. Se revoltasera strete(li. In drum se Intl: aor Mocgete Polonte. edu ni mal prepune 0 alan patie Rapin Tune Basaabia ge Ia Turel # n a eh, 28 Rt Ae uecare mana de lator 1 Inne de ta Motaorent AMD vecteriire iol Tied AAPA, Her et aaiouor evita, vorbengeh 8 ‘nual Nara eon oe Petre gl Canter Vorb Sear at ne eeenguld secret inehela ice BEA a et etn cate co anen/h ak Brolamt [AdependenaValahie!. Deel Millowkoy evita a& vorbeascl Ue independenta Moldovel, clcl ar fl ingemnat sh vorbeas Ch de Basarabla. 1 deacela qlseste mult mat prudent sh eral Sac dara ioe atte at st tt ea eh lt wise tae acl fat ag Shan ee te aca de Ha sina ieee a tng a fog at aaa i ri, Genel sn sca Hout Feats an Sane ae Hiigerea™at vith Hogan eae torle s'au serts, In care a8 se combats tezele false a Jonutul rusese In Romania? Gi cite sau seris In oxil? ak it duet faeces ry alias ran Cin eae ae TS ATaN une compan bit Sis : 1 Ghermanl: A. Gor- ‘A guga. Au mai ‘Seleara 1 Ton Du 2 cite losofie? ytantul. Cart! ex- ee canewen! reer . Tul @ratie acestor minori scriitori rugl sau prorus! Fusth henge Der ra sition 2 Sars pee i eae nt iar ele ite Sebati i ge apne ie eas aes & Sey raters ere ie Saas nae te ge Scam eee e ec arse e ol Sica teams staal a sw an chemo stu is pote Gr ssuoke et foi cate iS ary aS pi edema bana hb eM heen ater stance ai pee ni as Sy a al oes ens fateineres ube! ol molderene de 10000 de oar Megas tirrso bah come ea seo Bas storia jal Roller? La pag. 218, 11, eitim: “In preambul 2 idturs eu cite ale In vederea luptel contra turclor, Rusia se angajeacs 1 oprijine Moldova impotriva lmperiulul toma, Dupa iabindd gi ellberare, {arul gl uvernul rusese aU se vor Amarteea in treburile Lnterne ale (aril care va fl clrmalts 4 Dimitrie Cantemir $1 de urmagh 1ui. Tarul va interven! ‘ind unl dintre dorsal) Moldovel #27 tn deparia de Rusia sl de ortodazie (111). In articatal 8, tardi ieabh orice alte fagdduiell ce ar fi flcut cu privire In tronul Moldovet.Arucolul 4 precum 3) articole- fe 69, ale teatatulul asigurd domnla efeditard in familia Gantemir ot faranienn Gneciares nevininit ‘autor omesti. tn lipsa urmagilor ditecy In Ula mascul fa tron eu rerent ramon covtne. Decuria Wel va avea “oala” puterea: boleril gt Intregul popor sunt stor 44 asculle Loate pormnelle dommegti, Deaseinenes ce confirm Stipinires de edice domale 2 tuturor orageicr ot Satelor din Jurul lor (ocoale)- Intre atribuille domneatl ‘confirmarea privilegilor bolerllor,Intre care nu se reptal de Judecath deoarese alt articcl al trata ‘eh dreptul de judeestA tn toata fara, ii vs imal doennul. Bolero vor putea face apel Ta tar rea domnuiah Moldovel, niet an boler nu v9 ‘po ts de Ia Yar vreun privilegiU. Alte articole ale tex hi retrocedared etdldor i eon clr in uremea fut Stefan cel Mare gi Petru tea. _Precim se rede — gi ¢ 0 amenda ornorablis <” Isto aller vorbeste de retrocedaren eotatilor st teritor'lor , dat tind (a eum It se spusese tn fark) posbiltstea Lpsursior sai Si lenetelor de maneare in Occidental s8rae gl supus eapl- iulsmulut nrapiret. PREVEDERI DE OAMENI CONDI- THONATI. ‘Conaivonalt dealtel pant’n fundut surfotulut 4) trans- formati'in tepetitor! ae Toxine), de era mal make trate. {en tht ascuif. La Intrebaren fogieh 4 impla: “Dece nu Wi ee'ah,‘es Wurst, 0 fumnn de devize suflclenta a8 puteyt rat modest In timpai cllatorel, cum go. petrece In toate ile eleiate?”, aspunsih vige (medial, rd nlcto eal- res “ARI Nu cu DULINTAT NOI SUNTEM O TARA SARA- cal Nucne patem permite sf eheltutm devizele Yan ilar” PIUAmAl glue! Atta candoare numal In basme se mal te Intnl EA eau baat tn cap deste noflunt. cM atdta frociuate, eh bietyl romin, considerat odinioarh inteligent priueld blct nugt mal ON seama de cnormitale. pe care fe ingnigh, Dar eee mat pleet nene, su te pilmbl, duck Hu {I se acordA piel 0 DAFA sau Hee GM edteva esl de ‘ an TSKgpol, iorla cu “Roménia, (4rd sAracd” devine de pont Ril to préctzeard duplcitates roginulul, Pe de o parte cA e Yorba de propaganda oficial, N26 vorbeys deca de "bogayiue ‘naturales care fac. din Romania Una cin hte CHLE MAT BOGATE DIN LUME sub mana capablla [fegimovut eomunit. aceste Dordt devin pe an ee teece orin Statuiul 9 ferleirea naliunel romane, Prosperitaten fommegte.standardut de viata cregte, poparal nugtreste fn pine gin belgug. ‘Carta e voba Tosh ca accastd prosperitate aX fo tonal @ aitult 8 ee tocar prot ACA CE NU-SE POATE, Te puso gl-gt face planurt de cAldtarle: “pe ce-0 xf t 40 Dietul cetijean bajdie din cap. conv