Sunteți pe pagina 1din 21
ANUL XXIIT-Nr 9 REFLECTIFS! N publicatia “Cundntul Romdnese”, n. 21 ‘din Tanuarie 1978, a aparut un articol fl dhit Nicolae Penescu, intitulat “0 datorie majord”, in care Dsa rela tema ‘Comitetula National, pe care Incearch #0 relnvleze. Nimic de zis. Nu prima incercare, Chestia ex Comitetul Na\onal Roman fe ca paludismul, Vine efnd te asteptt mal putin, cao erlai acuta. Imediat Fisar’ propunerile ca clupercile dup ploale. “Apel, tot atht de subit. dispare gustul clorovielilor pe posturl sl priorititi; totul cade in fndiferenta 41 ultare pentru cAtva timp, Pand ce o nou’ rid aduce tn efreuitul dlasporel romAnestl o noua sens bilitate de unificare a RomAnilor ex!lalt Dar sA trecem Ja lucrurl conerete. De data aceasta a intzat In hord di Nicolae Penescu, care se sbate frenetic Wa cdrpeased ceeace au strieat Vigolana si Compania sn ‘eel vreo 24 de ani de incapacitate notorle s pretenti me- domanlce. Insist supra termenului “a carpi" deoarece Modul in care "se Inceared” nu mai las niclo indolalA. Nu poate {1 decat “cdrpeala” orlce sforjare conceputa pe Raspuns Domnului - UV ai iotentla de Wi faee polemics cu Dts, detestand. acest mabalngism eaze\aresc ‘are nu face. cecht ex Invenineze oame- ni, ditundind wocletiti Rspund notes publicate tn “Vatra’: No. 148, Ianuarie-Martie, 1078, ‘numai pentru i gatistnce curloritatea Dtale cu Drivice Ia treeutul mev.tegionar, de care BUM este ruglne gl nik) ascund #l pen- tm Ad! face cunoscuth ‘pareren moa care nui obliga pe niment, Ip. chestiunen Z| care te frkmAntd. Tepiunea care ne-a strains pe toll tn jurul Chpitanulul nea Iasat Ubertaten total dem gindl liber gi de x. mir urls) eredinyele nioastre, Nu ne-n transformat — eum)atlr mil cu fea credin{d dugmanit — nel In sclavl at Migoarit, het In Inatruments oarbe ale el, Sunt Roman din Judetul Gor), bucurestinjaat tn 1919, Tn’ 1928 am Lerminat }iceul 9h toamna m’am Inseris Ja FEBRUARIE, |ARTIE 1978 £7 Carpaiii Depéalto legal: M. 8157-1958, Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popeseu OBIECTIUNI de FAUST BRADESCU calapodul yeeh{lor baze din 1049 care pieitulau deja profund printr’o serie de misurl...” “antidemocratice” fn primul rand prin oftracisdrile prosteyti care IndepArtaut Gintru_Inceput maloritaten exilatilor; apol, prin nechid= infeudare guvernulul ameriean, pentrucd acesta rh, ‘nicl actuala propunere nu depiyeste con- ceptin care dlinuogie dela risbol incoace in mintea celor cativa politiclen! adipali la lsvoarele nepreyulte ale de ‘mocratiet balcaniee gl care se sbat eh Injehebeve cova Sh le asigure viltoril, Nicluna din Incereirile feute tn fulumit ant na adus 0 propunere originals de aproplere Intre fortele romAnesti din exll. Deaceen eredem ef gi efortul din! Peneseu.é menit sf moark tn fage, Totus), articolul din “Cundntul Romanesc” provoac’ 0 serie de reflee}il s1 oblectlunl. opera nul om care eu hoagte senstil politicel, dar vrea sh joace 0 carte pe care no are in mana. Si s'0 Joace In stilul falmongel demagogil care 4 caracterizat totdeauna mantera de camportate Do- Iitied w partidelor istorice: 1H dau pe ic), te laud pe colo; if\ accept acum ce {l-am negat tert; stabliim “prinotpit ad- Noe chiar dack mau nicio valoare; punem unilateral ving ‘unul trecut sumbra in spinarea partidulul Iberal, ehiar Radu Cornateanu Pacultaten de Drept din Bucuresti, pe care am terminato odati cu stagiu militar tn 1982, ofind mam Snseris $1 Pro- fesam. ayocatura In Baroul de ilfov ‘Am urmarit- aetivitatea Teptonera din inceputurile el, sh in 1933 minm Inseris ea avocat apArator In proces? Duca, pe care Lam urmarit In toate fazele, atagindu.mA defin} {iv ogtll legtonare, ‘Exemplul de clvism, justitte §) romAnism dat de gene ralil JudecAtori gt de legionari Inculpatt, ra Impresianat profiind st a ramas un indreptar penten tot restul viet mele, ‘In 1033 miami Mneadrat tn eulbul rector al Capitarel de sub conducerea iu Aurel Gerafim, feind sub comands Tul uabra de in Cotenting — MAGRstFeR, MAFeuta rintele Palnghita, do eare cram legal prletente g! pe care, duci-1 puteam. co Viena, atitue inile Tu) negative ‘lterioare, n’ar fl existat nlelodats. (Urmeasd In pag. 4) Tuto: “eliminimm Mipearea. ‘dim bine eu ‘ractiunea disidents deoarece a¢ ‘prinelpil- te (ee ale. yeehior formal Istoriee: 5. a. m.d. Tntrun cuvdnt, {acem Flee compromis numal st fmpin- gem 1a masa istoriel, NU att natfunea romani. CAT Kind eepteentan\t al sisemula' care nea dor tn ie opinie pur personals care face abstractie de realitaqie FomAneyt! actusle —najiunes Intreaga se aflt sub clubota comunistl. aga zisul Comitet National visolanist, care {of vorbit in numele poporulul roman, gi-a ratat thistunea fn 28 de ani de guguminll: Insusl fosiul rege Mihal a dat bir eu fugit. In aceste condi{i actlunea patriotica si Gesinteresaté a orielrul roman sau organizatil de retugiat! ‘6 face “In numele poporului roman”. Nol nu suntem niste atmpll emigranti, stabil{i definitiv pe meleaguri streine ¢l REFUGIATI POLITICI, luptitor! permanentl al cauzei Tomfinestl Tn al doilea rind, atunet ednd di Peneseu crede ci acest Spurtdtor de cusdnt™ nu poate fl decat un grup format din ramigitele vechilor partide democratice agreate de pulerile occidentale face 0 reyeald de calcul 1 de bun fim, Tepitimitatea unet representante nationale in acest refogiu, mu poate depinde de ceesce cttd. vor sau reco- mandi Americanil, Bogle] eau aif. Putersie Occidentale due pollen for, eare’nd.coreepunde al nicioaita ‘cu Interesele natianel romdne, Avem exermplul Vigolans. care Fa distins eu Intreg Comitetal shu printro supunere i ln amezicane gio ACTION NULA din panel Wedere pur Tominese. 84 eldem deci din now pe acest frag. pentru a fl pe placd) Marllor Democratit Occiden. tale?! Bunul stmt @f patriotismol ne tmdeamna sh depisim Aceastd forma minora sl a4 ne ridleam In ochil-neamulul Sat serainitatih prinro eliminare a mentalltayi trad Hlonate tn politica romineascs “Apat, G) Penesch face 0 gregeala de calcul, de aritmetica simpld cand aduce In ‘arp importanta procentuaia 2 parlidelor in ajunul riabotulul qt ridies ta rang. de Sgrugere tmportanta™ maruntal_partld socialist. Care nt ‘mrt fo momentul de fafa cam vreo eine! reprezentanth ‘be tot globulin achimb, seoate din ealcule eu usurinta Earacteritica democra(iel baleanice —forta Migchril" Le Bonare, care o's ineeato eipk lupta contr eomunim ful ga regimutut din fark Regim eu care pariidele 10 rlee‘at dus o politich comand gialltur de eare alrbatorese mereu pe 23 August” Deck nue ein curate Incongtiongs ealificatht SH MU g2 auch argumentul cA wa afuns la 0 Intelegere gars pc Cena Conductor at une ail a teresa, $1 tof palitctenth lipstt de Sprilin popular. br Penescu a’ cheat cu stingul, atunel And a ereeut e4-1 0 alacere sis! apropie un grup ce nvare dlclg ealltate #4 vorbeased tn numele Mipcarit Lepionare Stim ch Dia vrea ai ne convingd cd tegitimttatea® Conalliuiu! Natlona) va fi asigurata prin simple prevents a bazi a partiaelor poultice. Or, dack a exlstat ui part de Bunn eglonar a fe legen ioe, Wet ‘perpetuata in persoana diul Herla Bima gh-a Migctr Ii pasudo rea ecules rates ae ee EE aie cn pearl re comes Sec ae mice asi ceed er Ne nent Hevea a at cae nce aaa fe atiaites Meee ey eae ge ne rac Bante Parra a a toe, etnia Starner a aiemeg ol com el se amma sais ee Rg ees fal Eee Sai es tna et gen. Nu se cauts pee de salvare nationals ei o coalitie Sign ees maealciacureagieae 2 cuite Feria ae an alee aCe Te a se SAM pele ye sa Nr a epee ar, Bear aioe dete leet a ‘Primul Comitet Naf @ durat aproximativ un an” ea A zt eg a bg sale experte di Vi- Pe Rene it dndibi't Bah pan tants 1074 pnd In elipa de fa} o seam de lidert de- ‘se tot sbat si Th)ghebeze ceva pe gustul lor, DI Penescu recunoaste el insus ci “Descompunerea Comt. tetylul sa accentuat, EL 0 flettune™. ani si ne il ACEEASI FORMULA. pentru FEL DE'NOU COMITET, pe ACELEASY DAZE FARE. 1 cu ACEEASI PO! Care BA ‘mere, gloatele romanestit dupa ce ne-au batjocorit, gl ne-au acuzat de frucd ne didusem seama de mult ed regele era (biI_giaun Upalt de simul raspunderit.Istorice, sdomnil- democrat tl intore spatele gl vor sh struc: jureze ceva (iri “legitimitatea” legath de persoana rege Tregelul. Si ne cer si pecetluim “noua formula” deoarece € proptist de Domnilie lor. Dar contradictia vine din nou si te turbure originala deine cnatlultonalt Be afin desehls ot fra remuscar\ a "Nout Comltet National — confinuarea.e¢lor anterioa- re— se va constitul fard pecetea regald”. Or, dacd legit! mitatea celor anterioare era asigurath prin sanctlunes regal, lar cel de-acum va fl format fird pecetes regelul, nu vedem cuit ‘va putea lua flint fied ‘sentimentul domnesc. E cunoseat insi faptul ef atunci cand @ vorba de voinfa partidelor democratice niciun obstacol nut de netrecut,. Astfel de obstacole legate ni, pot avea un efect statornic.deeat Impotriva eclor e& n’at fa. pavizd supra-dentimirea de "democrat"! Dar unde, dl Penescu se Intrece cy gTuminiytratearh masele rominesti din exll ci pe niste trogiodl(t « cand declara cu enfasd slo siguranta de propagandist electoral eh Noul Comitet “erganteat pe aceleayi Daze ca cele ante- Tioare™ (e calUl tui de bitale) va tine IN SFARSIT seama ide structura actuald a emigrafiel”. Emlgratte pe care, cu edteva paragrafe mai inainte, nici nu @ admitea si se Dronunte tntru reallzarea unui Comitet National In. ext Bi continua frara’ "In acest scop s'a hotardt largirea bazei oul Comite... finindwse seama de -STRUCTURA ACTUALA A BMIGRATIEI”. In aceasts structurt actualh I Penescu Intelege s& introducd pe totl noil refugiall eare ‘accept plrerile Dale, precum g1 membrll Migeuelt Laelo hare eare sar lisa IncAnta(l de perapectivele expuse DI Penescu gi-a adus aminte de legionarl acuma, ea 31 cum pind Ta ora de fat n'am fl exiatat, n‘am fl consti Ault singura forté reals exilulul. nvam fl dus o Tupi (iri preget impoteiva regimulul dela Bucurestl sl n'am fl manifestat “in. fara sau in exil.. sentimente gi atiludiné conforms nasuintelor neamulul-mostrum. Crormbly aul Pe- hese pentru a califica pe eel ce merita 34 {16 acceplajt de 9\ tn Comite) Ath duplicitatel Structura exilului, din punct de vedte re polite $1 activitate, nu sa schimbat nici cat negri sub Unghie cw tot numirul cresedind at nollor veni{l. Ba este ficeeagl ca acum 30 gl ceva de ani, cind dl Penescu era Ministru alfturl de © droale de comunistl. Atunel, ca ¢t Acuma, leglonaril erau pe barleade, dar di Peneseu nu. fivea gehl si-l vad pe acesti “/ascigit §i'n tot acest rht- timp, pani mal acum un an cAnd’a inteput si dea din coate, a considerat pe acest! “naziyfi” Inaptl #4 la parte Ja saivatex neamulul, pe care polltilen! ca Daa ‘au dur fn aituafia In care se Riseste 4 Da de cAnd a stmt 8 o anumita fractlune Jegionarh ai eael peste acel ingrozitor "23 August”, € Jn stare si se auto-distruga “adaptandu-re™ normelor im- use de cel care, In fond, 11 dispretutesc, 9i'n plus, © tn stare de orlee compromis’politie numal si ajunga gl ¢a ea Arup — la 0 recunoagtere offeinla, dl Penescu a de- venit tn “adept” al cauzel leglonare, Bineinteles ety om{- Slunea din program a organizatiel legionare lepitime, care ‘BU accepts asemenea apropierl, Insultatoare pentru Eau 4% pe eare o apira gl batlocoritoare pentrd neammul ce surers. Exilul sn spectal Migcarea Legionart nau asteptat ve nirea dlul Penescu sau a altor pallticlent ambitlogt pentru duce lupta Impotriva regimufit comuniat, @l eu wtAt mal Pufin nau agteptat, cu Untrigurare gl emotie, aledtulrea ‘unit Comitet Najionial bazat pe partide, care sh Te decear- ‘A Uitlul de “combatanf" sau sh te permits o atitudine Patriotic sub tutels lor, Slava Domnulull Titlurl de. “4m faletate tn tupta anti-comunista", de “perseverenfa”, de “aaerifiett melimitate”, de -nesdruncinata finte morald tn gonduita® ‘te numal Miyearea Leplonarh We poate pre GI vin acura aeesti domnt, politicien| trecut! prin toate empromilune ai’ ne tmpunt “PRINCUPL sn care nu cred, pentruct n'a erezut nicloda Interesele Tor particulare anu de partid. ns SNE 1 Ne Intrebim cu strdngere de inimi cam ce credea 4 Penescu despre aplearen “plurallsmulul democtatles de lire partidele tot democratice, In deeada dinainte de ii In ‘tril un, A es ITALIA IN VOIA VALURILOR TALIA nu e 6 tard, cl o pasiune, © pa- ‘lune care ce stinge In aceasth atmos: ferd de casAtorle ratata, cregtino mat Xisti, In care. agonizeazi de douk Gecent|. Trebulegte recunoseut, In. pra- ful. Acestel teribile ore a adevarulul, Care este ora italland, cA partidul lui De Gasperl fost acela care a salvat fara de consecin{ele rizbotulul si I-a ermis e& reallzeze acel salt spectacular pe care lumea Inteeaga 1a numit mira- colut italian la care aul partlcipat in dastrlasl, oameni al Bisericll, literati gi produetor! de clnematograt, arhitecli 31 inventator, mester! lscuslt! frumoase Lolobrigide de toate culorile; cavaler! mat mult sau mal putin stealuelfi In industele, de Ia inedltaminte pani Ta “latin lover” ‘A fost 0 ¥reme, mal mult eau mal putin intre 1950 si 1963, in care Ttalleni au dominat lumes cu FIAT, Fellini $1 Rosselini, ew soffstieatul Visconti, cet mai buni actorl 4 nctrife cinematogratice, cu. Intreprinderlle cel mat Thardznete, dela autostraaile care stribiteau tot scheletul peninsulel, pana 1a escrocherille cele mal spectaculare st ral inteligente Infegistrate pAnd atuncl de Istoria acelel “mala vita jaa fost unui din cuvintele risunstoare ale dupa eizbolului. Sub protectia unul Papa de Renastere, salvator €u spirital sl cu spada (mf refer Ia Plo al Xil-tea) $1 dirijath de un geni polltic (mi refer Ia De Gasper), talla a ating meritate culmi st faim In aproape toate domenille Industria si flota el comercialk euceriser Iumea ‘A fost o pacific invazie universalf a ul FIAT, PIRELLT, ‘OLIVETTI, SNIA a mode, in timp ce earyile tui Guarreschi WNisteau un fapt de neerezut- posibllitates convieyuril unl preot reactionar, don Camilo cu un primar eomunist, in cadrul social al unul sat unde, In momentul emiterii ‘votulul, oamenil ¢tiau s4 pAstreze ‘calmul necesar, pentru Ga Iuerurile ei-$i urmeze cursul echilibrat Intre suflet 9 materie, cu o discrett vietorie rezervatd toldeauna Tul don Camillo, stare de Jueruriaccuptata de toate constilntele chiat cele mat de stanga, Jocul plirea valabll pentru eter- fitate. Satul 1ul don Camilo era in fond Talia gi cuvantut Rcompromesso”, prea legit din acea carte m Tut Guartescht, Th 1068 am publicat Intr'o revist® frances’ un jung articol intitulat.“Italla sub ploaie™. Petrecusem vacan(a de Pasti In Talla, sub o ploale nu numal meteorologtes fl gl Ideologict. imi atrisese deodath atentia, aparitin decadentel, In mijlocul acelel desfranate bucurll de a tt care paren firt Wmite, Talla luneea tntocmal unul munt Sipat de ape pe dedesubt, cAtre o priipastie tet Invizibil pentru multime, vieibils totus! pentru privirile unui pes mist al storie} ca mine, Deseifram In figurile trecditorlior, fh Tajade, De gotele, ceva nou, Inceputul unul proces, care se accentua an duph an. Am visitat mult Ttalia do atunct Ineoace, ehlar de patru or! pe an, pentru a fine conferinte, dela Palermo gi Catanls pana 1a Turin, treeand prin Roma 31 Florenta, Neapoles. 1 Veneia, Reintainirile erau_ din ‘be.in ce, mal pentbile, Ceiace a prabuslt mrrucotut italian @ fost freneticul coborlg etre socialism. Am spus.o eu acest et trun Interview pe care l-am acordat acu: ma patra ant Ya Roma, gazetel “i Glornale D'Italia”. Lu de Vintila Horia ‘mea ge soclalizage in ser} polite al cuvdntutal, se egall ‘ase i medlocrtate, cucerise multe drepturh al pl Grice sim} al datoriel. Acesta este ce) mal maze ru care poate da ‘peste un poor. Dups 1060 situa nu a fhent deed oh se tnriutijense iva fost acelast inatitatle, solvatoare to, O48, care a Gesiinfult crlza, Mor} Plo al Xttlea 91 De Gasperl. Vall anul a lantat idela-dialogulul Inte eatollel marxig Toan XX a peimit pe ginerele 1ul Krusche, Wemoeratia toate pore, politic et ‘onomnlee, Partiau comunist s'a transformat ch necepta- a uvernulul, In organ representant exctusty a) tutbeor ‘Macerllor comerclale intre Talla gl Yrile din rasa Un ‘norm edificiu comercial a fost mmontat. pe aceasta bazh polled. Intre timp. plant Gramscl de patrundere.In Toate manifestatiie cultarale ale (aril, a fost pus tn apll- care. gl. in cativa ani, Universitatea, presa, netivitaten faitorlain 9 artisted, Inclusiy televistunea, at efirut unl Guph altul in mainile celul mal puternte partid al opodt- Viel Am asistat apo la spectacolul oferit. deo. tars, fuvernata In aparentd de democratia crestind, dar dirk fata in fond de Partial comunist, aliat cu soclallgtt gl {onte grupuriie sl grupuleele de stAnga, mal mult a mal putin parlamentare. Aceasth.partitocratie pe care 0 Cxperimenteaza alte {ari canite recent in aceiagl cursh, fimpins Ttalla tn hoamul actual Nu ce poate tri evident, fu puterea In afara puter. Bxiath © auteritate VisIbUA gi de lecare dat mal redush, IncapabMl de a conserva ordines In muned gl pe stradf, gl alta invigbil, in afara Guvernully, care impinge tara pe drumul degrade, ne Seaare pentnuca Inviabilu <8 devind vib Celace este grav in Malla, este. faptul €& Roma este capitala, lumi catollee, Nw intra in’ afaraprevisibitulal faptul ca sh fle Paul ol Vilee primal Papt care ek plato: reasca din Interioral unel tri comuniste Va tnjetere Mune! Stantul Parinte cat de gee La fost Cardinafulal Mindzsenty s reslate fn Budapecta, cht de greu fk cate #& Tenste Cardinalulut Wyzalnsk in Vargovia sce insemnen- Ei'ah fi-pateiarh al. Moscovel ce tnstmneaad aceasta Pentru vis{a. nel Blserlel” Dar aceasth posiblitate de Thtelegere va coat prea tarzio, atunel chnd din Infinite Gurinsiujul va. privl spre Tumea catolle®, ch vehi tacomt Gindemul universal recent instalat 1a pulere, MI refer ia Berlinguer-Bresney. Tote timp soldaht sovleticl sau cubac Arvor face de garda mAsurand cu pas} MORATIW epayul Toman gi mpresirtmite Tul ecumenlce. Profetla mea este IndeAzneatt, dar nu absurd. CetAjentt mel, ca ol allen "at Fak Indeetat pun, ete juin inainten.pertlor,acestel pos Heleompun una din induskrle este mat foflritoare ale PAmantuluh, cao lent gL sigura pAtrundere in Universi Tay astdzt complet lstruse, devenite centre de intaratere tulturall Upie marxista (co realism soctalst en Larsen flicu materlaliemul dialectic, nu se ajunge aitAal 1m alt arte deeat alcl). cU.o armatA mlcgoratl, eArdcith 1 roars, Be dintuntra, cu teroarea in strada: cu asasinate, dlvorts Bort Her, pad totala 4 absotuta de diceipling sosietatea Itallanh ete asta} 0 bareA In vola valurlor, Cu cAngile preeutite de ani de alle. un grup de specialigt tn acest Fenede aventurl se ghseyte dels pe maul Torulu, sperdnd fe iMumel eapturl, MA intreb dae exist Ine& elneva tn {ume capabil at evite acest Tuer. Vintllt HORTA REELECTII SI! OBIECTIUNI risbot ctnd Garda de Flee era Impledecata ot 38 precinte In mlogert cand cru deat prioteun deeret 41 mem: Wael gekeinl tr incisor c&nd prigonele- neldestt rh Be tggtonar in, numele“demoerahief cupranumita, "Je Mand foneenl Aart Daa treo trezarice de revolts Tumete prineipioiul? A protestat Dea in himele wcewing rine| Diu? PTS Mitrebim.deasemenca, tnd are valoare,prineipil cifdertade eapunere-a tdetor" pentru.) Peneacu? are tinct edna paetidote polities, pel pura etrora.vren eX Or olseve un Comitet Navlonal, ardenu clrtile de doctring fiiemart fonptedeeau conferintale of propneanda Temtona- we ehnd arestau student! qi Tueraton pentru Un eames Fejonar teedenat in surdink, nu trebuta aplteat-deaserie- it Pea a ar at 2 aloe abun? Sl vine acuma ab ne spurt c& Chrh acceD~ tern pnepion gate an MIM pono ifs ek fupte pen ‘nearnul rom Pipe cite ial bate Joc? Sila elne face aluate? La Missa. ron" Laqlonstd farndolai, care suerte todeaunn, ip {las nevespectiyneesa’peinepi Unis de un sn itath Ge espect pentru el care hat 8a clit tn cr dels dalorla‘ior de fomanh, nag SLE bifete in surprinaitoaren autadine PAM Pardigulut Navtonal ‘Tirinesc) (Urmeaed pag. 7)