Sunteți pe pagina 1din 19
ANUL XXIV - Nr. 15 MAJADAHONDA 13 IANUARIE 1979 MAREA REGASIRE de Traian POPESCU N frimAntatul an 1979 care a ince: put pentru Spania, 18 Tanuario a eAgut intr'o SdmbatA, Ca niefodata in cet treizect gl dot do ant trecuf! dela venirea mea in Spania 1 treizecl gf unu dela inl {aren crucol de granit caro stri Jueste locul Jertfol 1ui Ton Mota si Vasile Marin, de astidnti Majadn- Jonda n avut un aspect primfvt- ra Un soare binefacttor de enld, risfaja onmenit gf natura, dupi zilele plolonse 91 friguronse care pro- codaserd, ca o timida ribufnealé dé jarnt, departe Insfi de Adevirata, care nemilonsh se abituse asu pra Huropel contrale gi Franfel, cu citeva alle mat Inainte, Nici un puerat de vant, amintind crivayul danu- bian, objeinult pe piatoul ef, nici o ceati, nicl o pi entura de ploale, Un cor senin 91 o vizibilitate atmosforien pani ta mari depirtiri, inointind privirea cu silueta Ma dridulul aseoo! XX, Totul prea pare predestinat unei solemnititi depayitoare a rutinarulut pelerina) anual Ia «erucoy, intru cinstiren memorle! cvlor dol erol. 1 ga n fost Lume mult, veniti din diverse pir{i ale Spantet si Ruropel, se strfinsese in jurul modesto! cru Care pavegie Iooul culbulul de mitraliert in care [on Mota 51 Vasilé Marin, on cruclati ai secolu Jui XX, igh Jorttiserh conguienl vio(ile aphrind 1 dertatea Spantel, a Huropel s eredinta in Tous Christos Griltor in veacuri, so Innifa alaturi de cruce gran dlosul monument ridiont de legionarl, petri: gloria Jor de eof #1 cn simbol al Europol unite, Chzuserd firtecali de ncelny procotll, intr'un epo- TANUARIE - FEBRUATUE 1979 Carpatii Depdsito Jogal; M. WANT1058, Rodactor: Tralan Popescu VINE RADU GYR do Cpt. N.S. BELDIE A, vine Radu Gyr, Corpul ul © Ingro) elmitirul eatolle din Bucuregtl, dar suflotul (a unt calen exilulul, & adus Tm desagi de eructatit yeni cu armu Hilo spare, spida MUpLA gl Fala gtlebs ‘Gum nufletul Iu Gyr 6 prea Poste Ineape Intro desagh; eructagtl gl 1 Impart, en ak aduoh tleeare o pArttelen 7 dongs, Dadea Cartan dueon ehryt dar el nu a putut (rece de Roma. CHU lait earo vin acum eu suflotul Til Gye _ in doanga, tree mirite #1 ocoancle, ajung in cole douk Americl yl chiar tn Australia yl Noun Zeeland Dar nu pot aduce tn desagk pooalile lui Gyr, jeenton nu |-au fost publieate nedlo do wnde vin eruolAil ‘dic In Fara, 1 nicl po NAFU verige nu Te advo, che Dax ‘leit 11 cAUth panK 91 In cusatuelle Hulnelor. Le adue- tn minto, {n cutia craniand, unde sbiril ni. pot ad seotoceusen ipa cllm Je-au InVAKAL acolo, tn Inchikotl: po deraat. ‘Tran: mise pein Mors, prin DALAL In peropl gnu tubEeHl, ¥au De Ah, cut Minit gl puincte H Intereannt de constatat cum poporil romAnese, in vre mur do reatrigto,-a-similt nevoln versuritor. Tn. ireeltul Indepirtat, gla alinat durerile cu doina, dar tn doin AML molodin ling, cl voraul, adiek euvantul, Intro cele dou rhebolile, poeta tpl plorduse din Important’ eu. UM puxderin de roviate ve aphreay tn loate ornpele AFI Multimile Intorseaeri spatele poeuel, eh rAmanind apa: ‘aglul une} minoritayl. Cauxa tredulégte ehutAtn tn. InBlGl aro, In goanA dupa originatitate, I pArnalsera ex noanele. Hi IatA ch Thenisorile- rosll- aly produx a Intoares Te vijelioaah In poosle, Iu vers, 0 Intoareere desnsdniduith Tntemnitayl ckutau Algl astampers fo cu vers Thehlaorlle au pr 1 poett 91 multe mu fort pooxitio ene colo: chet ole aa horlau cua bucatlen de AKEMM, eu UN chi. pe vidurile umede, ‘Temnicerlt curhjou idurio, Te vArulau, dat versurlle reupireau, on cluperels up poate ‘do Ja sine Infelen cl neeastA poerie nu ora nicl ermet et, let geometrion, nie} flatichle, era ‘poerle dirac simpli, Aven rit sl rma tambl i Audra dactile 91 trohew Fiiozotie? Da, gl inch Inchisorite au fheut en sonaibiitatea poetied sl ating In: jeen{a arcull voltalo. HL tow w putUE AR Intro In ele veohel pow, cu pletoare, rit #) rma, Pot 4p he ANU credo co Vor poo|ll curentelor efemere modernists, dar sufletul nipaatull, cauta th poeste ritm 91 rimt Acous {4 poenio, respretoasn'a veohilor eanoane, eh #1 doinele do reatriste, mergon In intima. Caro ae TL fost In vosul poealel barbleno do exemplt, ca sh AU. UII In general, 91 in speeal de (Wrmeara pap, 0. vit Tomiineased — «pe aicea nu se oe ed Tulas ideal legionar, oprind cu trupurile lor desnadajduit al rosilor — de a rupe clestele natio- naligtilor spanioli, care aproape incercuisera Ma- ‘Fosii n’au trecut atuncei, ci abia 38 de Boamina Virginia lavinechi tnsolitd de vaduva yostulut Ministrn “Lopionar "In Spanie Radu “Ohenes, Dearmne “ean Ohenco Grupul tineritor leglonari dup tegamant Inconjurand pe Catal Horla Stra ‘ani mai tarsiu dupa 20 Noembrie 1975, impinsi de democrafiile occidentale, care vinduseri deja la Yalta, Teheran si Postdam, Europa de Est Printre noi se strecurau sfioase doua fiinte In- durerate, ‘Deasemenea un grup de tiner Romént transfigu. raf, priveau crucea, Emotie, soapte, curiozitate — regisire plini de duiosie, de deserefire de frunti, de nidejdi, Erau viiduva lui Vasile Marin $1 a Tul Vasile Tasin. sehi, doctorifa Ana Maria Marin-Vansaanen si Vir- ginia Tasinschi iar tinerii, erau grupul de legionari de Ia Paris, constituit din tineri legionari scipati din Tara, veniti sA depun juramntul de credinta legionara, pe locul jertfei Iui Ton Mota si Vasile Marin. Veniserd, minate si manati de destin, 1a regisirea sufleteasca logionara dela Majadahonda in 13 Tanua. rie 1979, curn va ramine In Tstoria Miscarii aceasta pe care Gerull si cohortele de Martiri Legionari o decisesera si o binecuvéntau de sus, si-o fliceau stra: Iucitoare de lumina si de sperante Dupi 42 de ani dela despartirea tragic& de sotul ei Vasile, doctorita Marin, venen, ca vrednica des. cendenté Daci, s4 salute eroul nemuritor si parca si-i sopteascd, cu jerba de flori asezata !a picioare- le erucii, em’au chinuit opt ani in temnita grea ca Sh te reneg; n’au isbutit si acuma sunt aicl sA-ti spun cA sunt prezenté in lupta pentru care te-ai jertfity Tar Doamna Virginia Tasinschi, sotie credincioast 4 infaptuitorului Caminului Moja Marin dela Ara vaca, Comandantul Bunei Vestiri, Vasile Tasinschi. efigut cu dowa luni inainte sdrobit de lupta. atator ani grei, venes pentru prima dati, dupa indelungat’ trecere de timp, ca sf retransmit legionarilor pre zenti ultimile cuvinte rostite ca un testament in pragul trecerli in Iumea vesnici, de cel, oe fusese soimul Bucovinei legionare «unitate si disciplinay, adic4 lasafi desbinarile $i urmati disciplinati cre dinfa cépitaneasct, Jertfa voluntara lui Ton Mota si a lui Vasile Ma. rin a ereat spiritul Majadahondei, adio& col de cru. clad4, ai Europei de eri si de miine de sacrifici si subire de Christos —, iar mica cruce pe locul unde alaturi de alte sute de eroi spanioll, singele lor amestecat a plamddit» unind peste mari si tari, intr’o frajeasci comuniune de destin, de suferin}a si Inviere» cele doua natiuni, cum a spus Faust Bra descu in cuvantarea lui, s’a transformat in mitul scestu! spirit al Majadahondei, care va triumfa candva in Europa desorientata a democratiel socia: listo-comunist’ Acest triumf va aven la baz, fra indoinld, «Ma, rea Regitsire sufletease’y dela Majadahonda clin 19 Tanuarie 1979. Varteful Tui 29 August 1944, in care a intrat parte a disidentei legionare, a vAnturat neghina din ogorul Cfipitanulut, Cel ce au de auzit, 68 audi! Cel ce sunt chemati s'o infaptuiasea, la Iueru! TRAIAN POPESCU Stinfi Jegionari de ficiri, Cu iubire'n suflet, para! Peale ofror mari stindarde Std scris; Totul pentru Tara! Din ce sori, cununi de raze, Cum au sfinfii din altar, SA sui sufletul sii smulga Pentru fruntea noastra, dar? Cand ma uit cum spre naltarea Neamului plin de obida Pentru stintele altare, Facet munfi de caramidi, Ridicats Intr'una crue Paceti porti la cimitire Si altare, De nehinare, Si Troite la’ rascruci! Plansu-mi napadeste'n gene, Si cu ochii'n calda roun Pentru Neamu'ntreg fac cruce, Si suspin: Mérire voua! Pururea mérire youd, ‘Mari legionari de plai! Griing ce creste, plin de vi tf, de Vasile MILITARU Peste-atata putregai. Brate tari, cum ¢ ofelul, Ce lovit, scintet arunca, Sfinj! triiti printre mistere, Cfinteo, rugaciunt si munea! ‘Vaz cerul fapta coastra, cea de marctie rara, Dragi legionari, ce ardeti, tofi in wTotul pentru (Taras. Caci prin voi, eu vad aevea, Pururea nepieritoare, Tara care se ridiod, Munte deaur, pini'n soare! Mante-clocot de lumina! Ca si mu mai aibi ntransul, Nici o fiara, vizuina, Si pazit, de mii de-Arhangheli, Sub cununi de cer, mereu, Pe-acel munte, sa’nfloreascé, Zambetul lui Dumnezeu! Acest imn a fost yublicat de Vasile Mititaru In «Libertateay in Mai 1937 Vasile Militaru, nu a fost legionar, dar oa atdtia altit, ia admirat st iubit, El a fost rea restat in 1958 yi a murit in inchisoare la Ocnele Mari, in Jud, Valcea, MAJADAHONDA 13 [ANUARIE 1979 E implinese tn sorst an 1979, patrusect: ‘gldol do ani dela moartea Ton Moja 31 Vasile. Marin, nationalist at Madriduiui, ‘tn dahonda 1 trelzect st unu de ani de ciind a tneeput pelerinajul ta erneea rl Gicath in trangea unde law dat obgti UL stArgit, glorie memotiet 31 saerificl Tul for An de an particlpanjil tocall, din Spania gi din strainatate au crescut ca Muumar, Ceace dovedeste cu priscstntA cf, Jot a fost infeleasd sl cA mitul ce trece generajilor viltoare, va da protatindenl, alel, In Buropa Occidental Si In Romania ructul vistunel lot: o Kuroph cresting fobltoare de Dumneseu st unit dela Nistru fn AUantie Dupl rugielunea pentru mort! ee x avut 1oe In Blserica satulul, asistentil eau deplasat ca deobicel Ia cruicen Monumentul lor, situate tn afara satulut, unde a avut Io © now rugiclune dupa ritualul ortodox, dupa care wa\, epus coroane st Jerba de flor! din pacten: Asnelatiel - Any gos de Majadahonda, Comunitatea Romanilor Refugiati tn Spania, Miscarea Legionara, Doamna Dr Ana Maria Marin Vansaanen, viduva ul Vasiia Marin, Primaria Satulol Ma Jadahonds, Ciminul Mota-Marin dif Aravaea prin Doam ‘a Virginia Tasingehi, delegatia talangista din Moratalae Madrid, etc Tn ntimele romanilor do pretutindent # vorbit DI. Fauat Bridescn, rostind urmatoates cuvantare Doamnetor #4 Domnitor, camarart Is cer iertare dacd, 1% aceasta clip sotemnd, fard. a canoagte mba tocului, tmnt vot. permite tolust 38nd fexprim tn frumoara timba n Tul Cervantes Goer cd Intonotia mea carpato-danubiand 4a nu cons tue'o Imptetccare majord Intra. stabilirea wnat proces te infelegert. #1 apropiere reciprocd Pentru rtine Tash. ca Roman #1 tegionar, exte vorba de in sincer omagia, odie maniret often spanicts, wast "0 ploosd cinatire merzutet Iopaturtaulleteyt ce Re une te. deste timp 31 eventmente. iv apirital acestut momament tin’ Mojadanonda it Domnitor. camar dre trdim ve sbate tnlre epoitm 1 xperanp 13.7. nepsare, intre prabusire pt inativore inaloidul, pring in cdrteful acetor enema’ promis nt rasta I trdepte nike intre bani faten de a parven\, dorinta de acaparore si raserdiree impotrita teptior fr ‘Beaceca, ‘pe toate cite uid nu intdlnim decdb memut fumire, Dledfem #1 mourte Toate virtutte negative si toate siete capitate yaw dink tntarire tm aceasta a dowd urdtate devel, bmpin gand oaineni st naluns pe drumul discordie pial meph Finte.Pentruca, pette ponoorele rrordfbite saw indlferent, Sat poatd intinde Miamida rosie menmanul pl /lorosul co munis. international caren adue alate ‘dtiw nobifel aftunt spaniote acim 48 ie anit “Gi'not, Romana o plies deasemenca, mat bine ca oreine! Sunt 25 de oni de cand tape sovteticd mea cotroplt Tara. aducdnd desperare. sxferinfd st moarte Tritm 0 poet in care ferka. brute @ wnore st waitca epoisid'a alforn, pun to. grea tncercare ‘popoarele tum otal tremurd i nelenisted unui vitor mesigur p1 nebas Cautandwcse. telpare I atiwdin) contrare spirtulul de ‘omonre fi patrioiemutul “Astied conducdtor! 41 conduyt plerd contactut cu reat tajite addncl ole existentel gt ale apintvatulss, Spiritual Sare\ah treba sn te evo ef pri ste 9 Fimatitage pamdntcar “feenvta deaprindere de spiritual, constitue eea mat tisk jiamard urmare'a nevtatormectet pl dsoadenfe ce bantule tmenirea THdut sid in adancime Morale 18 subtiasd, axtoitatea sudbegte diteiptina. duspare Or. fdrd Female spiitvald himie nmol poate sustine omal fl garanta vitor! Tata dece, noi tegionarii Legiunti Arhanghetulut Mihail, ne strdngem in fecare an, fa-13 lenuarie, tn furul acestel Gruet gf acestul monument. Nu pentra a preamart gloria vreunui satrap politic, cf pentre @ aduce princs de recunogttin{a 31 umild inehinare Ector dot camarant 1 nogtrl MOTA 3i MARIN, mortt pentru Scdutela de spiritual ce zace 1m nol yi pentru gloria sorel noastre Spania. Nu pentru a urla cadenjat lozincile vreunei {deotogit malerlaliste pi atee, tn contingerea cd com speria mulft Inte, ct pentru. a recastiga in tdcerea reculegerit #1 sub Teufbl affate! truck vigoarea sufleteased $i curaful raspun- Berit care te-a fost lor linte de conduita Nu pentrn @ ardta lumi cine suntem si ce putem, cl peutri'a ne ardia, Inainte de toate, noud Ingine, cd In nol Brae ‘veyntc credinfa. cresting, fidelitatea in preceptcle Migcdri’ Lepionare yi forga de Sacrifictu intra salvarea Potriet noasire indepartate *Simbolul acextul monument depdyeste amintires wnor tupldtert casufi cu fafa ta dusman. #1 reprevintd modul Te lepdtura Intre Migcarea.Legionara a primetor timpuri WH Mijcarea Legionard a viilorulul, Adicd. a celor ce au Sat ta se sacrifice in trecut pentru ideia de neam st Jontr eruce, sia celor care, mdine, tudndu-ne focul in Pranpees tnaintatd a luptel tegionare, vor sti la réndul (or, thst tmplincased datoria #i mistunea pand la capt ‘Aick, ta picioarele acestut monument, ne mani Spaniol, Intro armontoasd apropi @ Comemora tmpreind sacrificul celor doi legionart care, 1” fumele une Romanit crestine 91 naflonaliste, au rodcnit Tavuntson cu suferinfa #1 droma unei Span' San Dele Tor, scurs In pamantul spaniol, nea infrdfil pe toft Seite mart i (ari, Inire comuniune de destin, de suferinfd 5 de (nviere Dee Dumnezeu ca sujerinfele ce-a cunoscut odatd pop mul spaniol pe care le Indurd eitdst poporul roman, 24 fu se mat abata nictodala arupra Spanier Ipeo Dummescu ca tneierea Neamulul Romanese ss Implincascd cat mai repede In cresul simboliculul mont: ment dela Majadohonda’ Tréiased Romania Legionard! Arriba Espana! Din partea spantoli s rispuns Presedini 7 ‘Amigos de Majadahonda, Generalul Villalba, care a p Zentat asistenjel pe Vadaya Iu) Vasile Marin-Doctorita AneMarla Matin-Vanzsanen, fcind un elogiu. celot dol ‘erol st reamintind anoarea cea ayut-de a-\ Intampina la aires for fn Spania gi de a insott {ntru Implinirea formalithtlior necesare inscrierit ca voluntari tn Cruciada Spaniold. Deasemenea a evidenjlat fritietatea rombno- Spanlols, consfintitd prin jertfa lor gl speranta e& putertle Giavorutar desldntuite din nou, nu'o vor putea distruge iclodata ‘Au pariicipet Domnlt Blas Pinar gi o forma din Partidal Forja Nouk in reprezentant& proprie fa delegati al Burodreptei, DI Larafaga, ca représentant SI Falangel Spaniole. Doatana Mimi Nieto tnimoas4 prie fena gl sprilinitoare s RomAnilor din Spania, cu famitia 0 Gelegatie a leglonarilor din Pranta sub comanda Domnulul Fant Wridescu, prieten| spanioll german, italtent s1 Co Piunitates RomAanease’ din Spania Onorurile de fazd8 au fost {heute de DI. Horla Sima Comandantul Migearit Legionare ‘Geremoniile comemorlril, tncepute 1a orele 11%, sam terminat Ia orele 14%, Intro caldS atmostera de cum: raderle $1 prietenie fomano-spaniolk sevadra™ in uni- REPORTER a REPORTAJUL DIN “FUBRZA NUEVA” ASPEOTE ALE COMEMORARII, Dela stnga spre dreapta {eidtatenta te porastril oat i Bitchcg ratatal Me fadanonda, 2) Dnit. Blas Pikar "pt Generatul Vill epunnd coroana din partea atoclafiet “Amigos de. Ma {adanonda* "Deus infos 11 deta’ stangu la dreapta S)vorveste Faust Hrddercu. 4) Vorbeste Cenevatul Vial ia. 6) Comandantul Moria Sima tw Blas PIN? 9 delegatt Burodreptel. @) 7) Aspect general al solemnitait (a nice, 8) fon Mops, Vasile Marin! PRRZENT. 0] Delepatul Falange! din Moratelas, depune tradivionalll 8 trandayirt __VINE RADU GYR : BET ts aie eae ier es a”, ne povesteste cH numal cu cateva zile inainte de a ‘fl elibera{i. un detinut 9 fost crunt batut pentruca a reel ‘tat cAteva versurl chiar in fata temniceruloi. Din fraza si- ‘bilin’ a Tel Michel Solomon, retese cA versurile erau ale Seca Bes OE eer eee oe emer eee atte arene Pees mien Sucscatae oe ene ie aie SS eee oe eee eee: ee caeareia Pee eer eee ie se seers ee ee ree ee ee re rat ece ea ere en ee eee eee eneenae er ‘inea unil, pufini, care nu trec prin punctele de control: ‘¢f tree prin muni si paduri, “din panda, In panda”. Si Beenie ee ee, ee ies aaa aaiaaaalas bileate. dar Inchisorile prin care a trecut — si prin multe fants Wena ter ae nari faites Merge ten gae Co Eee nee cee ee Sores eee ee et a Ee arieme aera ae eee erat ater are ‘Ueol, altel, In exiL . a Bn tial chp ety aipacs is Serie att trate Sia ae eur ca at Sie ier a as a meee ae tee ceo enar Sern ata fer eh osc aings pa caten i rie ear eter Sean ar odrtaetarar ya ee Core nie Pliner cae arin, mare es ci atti rt ime a Reet re eicen cre eee alas Sota ge aresce tes eee ieee ee crea a Sepia eer gh Sema spas enema eee ae Bene ja maeen ota Bema araaereee goer, ate an nenanrae oe nae Pape ge pa ann Pee iad eesti da ts ah ie at fxtelentel cht! “Demascarea nu e leelonar, cl tirinat HSS aoa, Peet acute eg iy aoe cadangacer a Teele aat normal ea poezla lal Gyr, poesle 100% legionard, 38 aiby imal mare resunet Nu ele presupus eA piel tn’ netegipe har na plans cu versurile Tul Gyr. Ba toglea ar spune eh au, existat si fielegionarl, gt chiar antileglonarl, eure. ay plans eu Gyr Pentruca printre Internnitall se aseuu intre acel ce crezuseré pe cel ce le spuncalt cA Rusll sau, Schimbat gl faptul e& se giseau acuma alatuel de Gyr tn fsemna eh acela nu spusesera-adevarul gf adevirul api. eae Gyr, care scrisese: :Bratul arepi, vias veteag © Clonee, mam tegat 34 tray? TNT Pao Ca Baa stage “Cade frant sl brajul stang, “Ca 0 creanpi'nsangerata~ git “Nu-m! da plansut suterintl “Cl di-mi Doamne, nol puter. “Ceasul maret Invier! “Sil sun, chiar des trag cu dintitt1? *Dingil'n funie se’mplant’, sArse rte tup bia “Clopotul de tanga 1 “Nuimai plange-acum, cf cantat i sflirsitul: “Mal CXlin ni plitngi, copil nevitrant “Toutd lacrima, din. tine “canti'n stele, edntec sfantti!= mal Cline, Alirm ett tostA convingerea: “Clopotarul din stele” « al dollea “Luceafit™ Dack vre-un flozot al exifulul, daci un eritic de Malta scoala, dack un autor de “schrhavnice versuri", mA. considera un necunoseator, wn ignorant. In, ale poeziel, s'0 spuns. ‘Dar cine{ clopotarul, acel_niprazic clopotar, care trligea cerul de frAnghle ca s4-g1 seoale Neamul, ea ceasul tarel tnvierl, si-l sune, ehiar daca Lar trage cw dinfil? Dad nul inteley o parte dintre exllafl, Lau tnteles cel ‘80% din Intemnijatil apocalipsulu), In “Cuvantul romAnesc™ din Mal 1977. di Zaharla Pant, scrle un luminos artlcol despre Radu Gyr si ne di mai multe din poeelile Profetului, tn “Judecata din urma”, poet serio ch ajting Th fata Atotputerntoull, |e cere oa 40 fustifice, a cearl fertare, St atunel postul, cel care a Petrecut o parte a viel cu Janfurl de main{ gl de plctoare, - se Wasa Ent 7 mre teats de,neaatepate acete yoreur vin parc in aut lume, parea nol nu fort sense deo Ku sim tn aceastd posal init oeate, tats ir tistea turk i platraDetunatel, cu euvintle cee taal atest cele mat simple, din lume? Dac& nu, si mi se citeze din Doerla romancasch, allele care si le egalee, Poesia te haste ain. duerile omlul ea. perl, ain’ dureres cenit a tnt poe ne ta in rand oetal'e ndseut profet, e« aptine, Da, da nu tot postit sunt profet Un ia genetatie, sau fn un seed, rullimile oatbe, unl salege’, spline Aon Coteus # curlon dar profett apar In perloade de aparenth Unig, duct nt de “doles rarmlente™ Lumea de rind berchefulets, at tunel apare-protetul care presimte pericoll, site ort care se aprople, simte primejdia, $1 al aarma “tage di potut dar, ain netericiee Tamea nu vrea ai fe deranch S11 considera, 9th tenteasd rept nebun, it intemattaeed, iieaga de mith sl de piclonre’ Ui seulps, W bate ingen: ‘quleazt, Tarde tpt eu vitrial gi puke deasiprs tone de ciment, ‘Accasta a fort aceasta © coatta:preteyion Dar vin. rapsorit-poetil-profelicaret cAntd pe" BEoTeHL beat cle ronal pote st ete st els pe pa neo ‘Dupa Eminescu au fost mult post, unit de mare valoare enlar, dar poet protest au fost humil dol Si acesia fant ‘Aton Cotruy 1 Radu Gyr. Poorile Tul Gyr au cirealat pein ele mal falmapinabite milloace, In toate Inchiorle Sps- falippulut-'Se-memorau Dar cum. Cost poufll ait eo Imemoreze poeal de mute de versurl? Kuna dintre marie fnigme ale. vremuriior nipramice prin care a. tect Neamul romances. Ne or deslega aceasts enigma, incah Ince cel care au: treeut prin iadul comunlst care pUViaE fcapi st vin eu Rad Gyr in desagh Dar potalle Tal Gye fare sau publieat deja, acele care se publ ql 96 Vor Ht publica at, ca sl cele ce vin In redacfia noatea, multe facune’ Serisorte ce insofesc aceste versurl gyriene. Sunt fuitemuratoare, Dar desigur, In aceste poet nduse de Eruciath so elseze psu, se “glsese”interpelbel Dall Zaharia Pana gt Dima seau lust sarcina si uptresed © culoer ge pee an tchlone. Sigurt Inchart sa feris mulls posell bune si toate peealle Pune. trebui {ipureze in aceastd cUlogere. Dar hu exis Biel 6 indole cin frante trebule si figureve poeaite lu Gye Autor vor avea” de intdmpinat mae itculagt ain cauza exlstengii mal multor vatante girmal ales. din casa Interpotsriler Intra” publicale-romdneased a apieut recent o frumoasa poerle a ful Radu Gyr, Dar in ea ehlat tin nespectalist poate descoper! eu UfUFIn#S ck intra $1 ovsroth care nie m 101 Gs eal dacK ea 1 Opt ou fost transformata atdt- de’ mult, oh mur male @ stoth sytiani “Articolut din “CuvAntul romanese™ mk fase sh ered ck a Pant este in profund cuneschtor al poesiel pyrene sh tn plus, daa foot 1 el ta inenisoare gh a fost nul in tela care a primigy a. memorat treet mal departe ‘eraurile Gigantulul ‘Cred deet cl vm reusl eh scone I iimini © opens demni de cél ce a fost Radu G3 Dar mai e ined ceva, Recent, sub ingriires ul Nicolae Rogen, Migenrea Lagionart sos 0 minumentall elie Doerifior Yul Aron Cotruy. adicl 1 celllalt profet poak- Ar fre ise scoath. cred" eu. nu mal pabin monumental alte & poeslior 16k Ragu Gye. Greutafl? De netnving De Unde: tating Teglonarit sunt airacl? De ‘unde ak ae procure celdalte value ale poesel Mi Gye? Ar feeb ek Pe petreaed o minune” Sinn, ch al mult, Pentrued tin it eruciat cu 2aun mal gurba oa a eeloriaf'a ajuns I in Occident. Binulese ch trebute sh to inerel" de foment ce a Spetrecuts 17 ant In in¢hisorie comunise, Sl acest tinerel= sori gel o carte tn gous volume. tp Sure: povesteste ce a tralt acolo. finerelul™ se head Gubrfer Baldbesel, are O2 de ani gl mal es bolnay, Cutten Slt aianeect va fn inel m plus in ang povestitor troctA{itorcomunlate Sunt sigur c& volume dial Gabrie ‘Balimescu vor fi In inilfimea’celor apatite pak act Dar do-ande. bani? Bant-pentra opera tut Radu. Gyr voani pentru volumele Tul Gbrlel Bulamescu? Ax treba del site ete duh minut Out Lavon eat eg t minunie gn Fark In ‘Beocamndad flmine ‘constatares ek Radu Gye sa parisit mormantul din. cimileut-eatole din tustrestt st fine tn ex ine asd dee rasa cu eb i fe rupte, cu sau Sin MEARE ID Trond Se ain de ranghia sorb pt. N. §. BELDIE eure. wnat, ‘La'mbracat fn platra e fy fl ne Pee. een ‘St nici mila, niminul, Nu cergind din poarti'n poarta Niel flamand tn Toe, in loc, Chew umblet ce nu tarts, In cumplite — opine! de foc. ‘Zina tansri se. scoalt ‘Mat devreme, dinadins, SH sembete de risconlt, a din rogu vin, aprins Niel Bihorul nu se teme, Dack-t pleaca, Mogi tot Tund cetele erigene, $1 Zarandu- langh Mop! Rasmeri}s Umple zarea. pina’ nesttuls, fund, Oy furulurl de telus, Implantatenn cerul scund, $i cum tot coboari Tara, -Ba din sténcl, ba din copael, Veseul a¥ndarit, a flava Incoititd, de gonach gum rug, cronta aps, Retrepta rioapie, cra Graph pant. temell ‘Ont Tul Crigan. Seanteind Gu tilusurl eumplit de coare, rec, Coase Iueil gt topoare, ‘Spintect potecl, Ca de Pagtt, tn not vestminte, Printre mer! st prun ese Tarnaea'aalntes Tineret frtani 0 Iacrimb stratuce, ‘Chipul tat ‘Christos. Te Rosmat lange scum, ot eats, tam, riscoald efants ERE, Hokies 9 er Rea a Fierbe mustu'n rod. ee Arden maini de rob, lopata Ard fuior st tus, No! de-acum, robia-! gata, Din cenuse, sus! Inalntea mandrel cete Stragnie, in suman, Scntura incet din plete, ‘Surazind, Crigan. ‘stant Ia chip gi risvritire Si la vorba, stant Rupt din. cremene. subtire ‘Ars de loi, $1 vant Pupa crucea si se'nchini, Jar, th fata Tul, Rotunjese dob ceht Tumis, Mari gt nesitul Nu privese, il sorb cu sete, ‘Limpeai i cerest “Cum privesti aga bAlete, “Parca, ma stintest