| ANUL XXIV-Nr. 14 NOEMBRIE - DECEMBRIE 1978 Carpalii Dopésito legal: M. 8.157198, + 0? iron Cotrus j- REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu PATRU DECENI| DELA MOARTEA CAPITANULUI CIRCULARA Legionari: S'au asternut patruzeci de ani peste crima din Padurea Téncabesti, cind Cdpitanul, cu Nicadorti si Decemvirii, au fost strangulafi de jandarmi cand erau transportafi dela Ramnicu Sdrat la Bucuresti, $i Gpoi, ciuruifi de gloange, asvarlifi intr'o groapd comund, dinatnte Pregatitd, in aria inchisorii Jilava. Cei ce am trait acel moment de groazd $i culremurare, ne aducem aminte de acel comunicat infam dat de guvern, prin care anunja moartea lor «pe cand incercau sd fuga de sub escortdn, Nu au incercat sd fugd, cum spunea comunicatul, pentrucd erau legafi de méaini si de picioare de bdneile brecurilor in care erau transportafi, incdt nu puteau face nicio miscare. La semnalul convenit, jan- darmii din spatele lor le-au aruncat o franghie de gdt st au tras cu putere. Ce-a urmat, ne putem imagina, Niste horedituiri groaznice ale unor oameni cdrora li se téiase respiratia si se luptau cu moartea. Crima din 40 Noembrie 1938 nu a rdmas nepedepsitd. Nici nau trecut dot ani dela asasinarea lor si in alté noapte, din 26/27 Noembrie 1940, cdildii lor au cdzut rapusi de gloanfele legionarilor. Armand Cali- nescu a fost impuscat mai inainte, iar Regele a fost alungat depe tron. Indemnul Capitanului a fost urmat de legionari: «Daca votu fi ucis, sd ma riézb mafi...0 Nu a fost razbunat tn proporjitle cum ar fi meritat aceastd crima monstruoasi, dar totusi principalii ei autori morali $1 materiali au pierit in timp ce se deshumau osemintele ui. Guvernarea noastra a durat pufin, dar totusi suficient de mult ca sd se fact dreptate Capitanului: trupul lui ferit de putrezire a fost purtat pe umert de legionari 1 asezat alaturi de Mofa si Marin, in mau- soleul dela Coasa Verde, ucigasii tui au fost pedepsifi, tar procesul nedrept ce i s'a intentat in 1938, prin care era acuzat de tradare, a fost revizult de Curtea de Casatie, dandu-se 0 sentinfa de achitare. Se pare cd acesta a fost rostul principal al guverndrit noastre din 1940: sd_stréngem osemintele legionarilor din gropile unde au fost asvdrlifi ca niste fiare, sii le ingropdim dupd datina crestineascd, cu woo intreguiui popor, $1 apoi sd le facem dreptate postumd, pedepsind pe cei vinovafi de moar- ea Tor. Acjiunea de reparafte $1 explafie se implinise, Capitanul inviase din morfi, cum spune Posteucd, bi- ruind pe cruzit sat dusmani. De acuma nu mai era loc pentru not, pe scena principald a istoriel, Indata dupa aceea, a inceput urzeala conspirajiel care a provocat ruptura din regim ta 20 Ianuarie 1941 $1 am intrat din nou in prigoand. De atunci, ce am sdvarsit noi de Pret in lume? Ce fapte au intdietate si ne innobileazd fiinfa? Fara ‘indotald, c& rezistenta opus invaziei comuniste in Ettropa de cdtre guvernul dela Viena gi eroica inter- venfte a legionaritor plecafi in fara sunt acte memorabile pe care istoria nu le poate ignora. Dar avem un ait titlu, mult mat important, care ne umple sufletul de ‘mangéiere $i sperante: nu ne-am indepartat nicio clipa de linia Capitanului. Dupa prabusiren Germaniel, am fost separafi de frafii nostri din fard si am avut dowd destine dife- rite, Peste tegionarli de-acasé s'a népusiit flara rosie, ucigand alte zeci de mi dintre ct. In exil ne-am tuptat ca sd menfinem treaza flacdra credinfei in eltberarea Roméniei, Desi traind tn alte condifil, constatdm to- tusi cd ne intdinim intr’o atitudine comund: sd nu irdddm pe Capitan, si pdsirdm intact invdjatura tui, oricate suferinte am indura, Ipitanul a fost rdpus fiziceste, dar dusmanil ar ft vrut sd desftinfeze st sub aspect moral $1 spiritual, sub pukotul infamittor scornite de ei, Ar fi yr obsourd a _ Astoriei, un razvratit al ‘mic + Invatatura nu mat ‘Pesterile, cu toate tentafiile si ameninjarile. Capitanul n'a putut fi tngropat ca forfa spirituala Et este tot atdt de viu ca $1 atunci cand era in viafa si se inal{d ca un urlas peste intunerecul lumii contemporane, Aureola tui de puritate 91 adevdr a rdmas neatinsd. ; ‘Astizi dupii 40 de ani de céind dusmanti i-au Iwat viafa, doctrina Cdpitanulut a devenit un bun tint versal. Numeroase rupari nafionaliste se adapa din creaul tui. Faima lui a depdsit hotarele farii iui, a depisit chiar frontierele Europes, pentru a se proecta pe cerul intreget omeniri tn suferinfa. Capitanul stratuceste si astdzi cu o putere nestirbitd. Lupta ideologicd finald pe plan mondial se va da intre marzism si legionarism. Nimic mu ne poate opri din drumut firat de Capitan, Nici ferocitatea dusmanitor, nici ingratitudinea lumii occidentale, nici golurile provocate de dezertiri sau de morminte in linia noastrd de luptd. Cafi vom. raménea, mulli, pufini, mergem inainte, cei vii cu cei morfi si cu Legiunea ce nu poate cuvanta din cauza tiraniei, Tn fruntea noastra payeste Capitanul, asa cum Lam cunoscut in viajd, nelemdtor de moarte si gata 84 se infrunte cu ura clocotitoare a ostilor intunerecului, Ta 40 de ani dela disparitia tui fizicd, ne strangem cu acelasi clan sub steagul purtat de Capitan si1 urmiim {ard sovdire pe linia tui de gGndire si actiune, care a inceput in Pddurea Dobrina $i care ne va con- duce spre marea biruinja a Neamului si a Legiunti! De ztua Sf, Arhanghel Mihail, 8 Noembrie 1978. Traiascd Legiunea $i Cilpitanul! HORIA SIMA Comandantul Misedrli Legionare ANIVERSARE Din erinul nepiitat al Vreril nestargite Potir purtat pe culmea boltirel de safir, Sub cetin{ picurata, adusk de ursite, Lumina strinsi'n taina wletulul de mir IN MEMORIAM Be fue prop! tn care seminKtorul ascunde siiminta: War tuipinele, capllarele, seva, saltA in sus de pared nici nu gtiu cd ceri ¢ tneptimantator de inalt—imens clopot bitut de vanturi g! stinu. © singuri scAntele, desprinsi din vipale Purtata fu de Vrere spre tainiewl destin, Syarlith prin furtuna de ghejurl st de ploale Spre sufletul serafic din omul carpatin. ClutEtorit de Isvoare gi miracole fac grop! adanct a si relnvie pustluriie, 6% potoleascd apriga sete 4 camenilor, 2 gerpilor, a pasirilor, a gliel @ a Tuminogilor agtri in treeeri nocturne. ‘Apol se mal fac gropi ca eX se acopere sicrille: dar in gropl comune, ultate, ee aruncau numai trupurl de ripus!—cu el, eu totl, cu acela are, pe pagini albe de dor, seriau in timp {storia RomAniel, ‘Au fost uclgl cel ce piizeau pe Arhanghelul Mihail ‘eu buchete de ramuri versi— gl omorAtorll au ras pant ce de la banchetul sarghin au fost rvArliti in gropile de. [aastrulul pe care 1eau sipat in intampinarea frenetic a stipanilor (Crogtl Siimiinja seminati fn gropi comune risare putrezind a trupurile irk Uinfolti, fleeare, ain adancurile yAranii wi tulpinele crese inspicate —altfel lanturile n’ar fi Imense Int secerBtorii n’ar mal ostent sh adune erhul brane! de (maine! Joan 1. MIREA Paris Griunte plin de visuri, cXzut pe loe prieinic! A riscollt in. iniml ticerea prinsi'n venc, Acolo unde arde, Intr'un nestins Jertfelnic ‘Tamils vegnicle! a sufletulul trac! Puterea neviruth ne-a hiriait mentrea ‘84 diltulm in stanea trélrilor de-acum, Sub cemnul diruirel —aga cum core firea — Hiamida altor ile, lumina altul drum. Peste durerl s{ patim!, rug aspru do urgie Gincizeci de ant de Jertfe atau platra de'nceput, Din mille de cetin, scAldate'n apa vie, ‘Speranja cAnta’n inim!, lumina arde'n lut Deacuma peste timpuri vor diinul martiril Atator suferinge, ofrandi pe altar. Pani veni-va clipa, sub semnul mintuiril 8K se'mplineasc’'n’ ume destinul legionar! Faust BRADESCU Camps sur Marne Franja LA CEI CINCIZECI DE ANI Cu braful tu, CApitane Crestind tn neam Nide}dea gl gloria, Peste veacuri, Adumbrite de clis, Al rupt tn dou, storia! In cremul tilu de trhire ‘Spre nou destin, Din Carpa\t tn hotare, Legionari i. dospit tn adaneurt Cetate de vis gi altare Prin Jertta ta de legend Al emuls omul Din robla tAcerli Deschi2dindu-t Vrerea stribunilor Tract Gi poarta spre caloa ‘nvlerill Din Bug pin’ ta Tisa 9! Pind, Un neam Intreg lupt&, suteri, moare Dar gindul tau Diruitor f sale De culm! de luming 4 soare! Narion Alou Petrican Tugoslavia s CORNELIU ZELEA CODREANU CAPITANUL ROMANILORMAREA JERTFA LEGIONARA PENTRU EUROPA DE MAINE sioaerea a ao gt MAB 36 MAIADAHONDA-SPANTA, APATAND.O CORNELIU ZELEA CODREANU IN LUPTA ANTICOMUNISTA ee A POPORULUI ROMAN — a. nicotae Rosca mm primivara anulul 1019, tati-ne adunaf! intx’o dup’ in reglunea moldoveneascl, primele, sire ale frontal a eee e aobrinas "ig Incepe Corneliu Zelea —-sia_subveraly. Ele se infipseseri tn societaten noeshet Godreantt {storia viefil Tul (Pentru Legionarl”, pag. 9) SIMbI¢M de FAzbol, smulgAnd constiinje din frontul na\ional SE tore soso notk scurth, tragies, dictata prin 4 rarind rindurile aparartl posturile de radio alo patil, anunt& Romaniior, suprimm Inteleetualll romani al timpulul sunt primit care cad posturile de radig ale Wempreunk cu aly! 19 camarasi al prada propagandel comuniste, Cumptratt unll, Sooke ae $A sunt uclsi bestlalteegte de etre autoritajile faril, In pi Prepiscn, tembel.alfll, sau—cel mal sincerl—orbift de urea Tanetbestt fludia uno zori mal drepte pentru fiinta umant el sunt | rea FAncAbeFL x pAdurl, Juminoast una, scAldatX in prinsl In mreajele fine ale propagandel comuniets ah asene rolllte aceste douk Phngdiath de Tavele tuturor speran- corel! idelor ruseyti la nol. “Lumina vine, dts Sn { (atele BelmaerMtatunceetA ‘ceatnltg, vicoltA de pheatul ssn el, sembindndl confuate ta mintes Unereteles Be et | Hemet gt tulgerath de ura dugmanilor fu, se ecurge viata educa fa magtlor Fomanst i aPe Acestia nu au fort Leglonari nici o 21 in viata Tor. Mulfi au trécut prin tneht- 1071 degeaba. Cu des problema seipune cu totul aitfel, Nu cumva-un fum de mandrie vi va abdtut peste crestet? Acesta este un pdcat mare, duce ta plersarea sufletulul, Ia nirwicirea constiintel ‘Duré! Sa nu credefi enol In Tard nu am aout oament Dotnavt de axemenca tJorel Ce vyor s'au spulberat sub clomege! Toft acegtia au cdzut urlt de tot. Am rdmas nol cel ce nu am urit pe niment, $4 mu se mai batd niment cu pumnul In plept, ca apotoget al Lepiunit. Aion ta fee dn keke sits oy are aE teredasdanes cael rae ter! ate aan tae meg Sterne se eee rere aoe ee Tica es eae eerie eee ee tere eet a aah ore ae Saath Reaeaeerenceee rar cea ie cae ae ag ie cee rears Sa nu credelt Insd ed tn Tara ar fl cinewa de acord cu Incraibirea.de. ale Ce-afl facut tn oceqtl aproape 40 de an tn exit? Mal bine nu. oft fis serla mimicy Cul Yotosese Ge off seris Im ataten foi? Fark nur pt mit Legtunth Cite ene Petried. ‘mica ddus ‘eineca dreard-un melépionar Carpatit” yi "Tara fl exilal"! Kea total oltd finutd ard raloa, dja cum aunt Roméntt cond sunt porn ps ore 9 trod doar de Pr Beeona delle 24 al Spun eu? Vali cam ordbit cu dl Penetew. Nu cuncayt Hi'am stot in cdfeca réndurt cw acetta tm celui. La tn: terne” ta Uranus, arestal MAT! Ml cunote bine. Acoto, Com eate aga cum W eate firen, FOrd rorsoane. Fard cra: ata, Yara ‘guter tare, cum este tm fond. mu cum req st ‘anara 1 pldcea #4 me palmuinnce rufteteie "Comrade, nu WH telat "Garda merge Inainte— cu. Partita. comunit™ a 91 cna nol aveam ministr te ghbermul comunirt, Mai Reateo, Geamanu, Rosny, ambaiadort }ministr ddunaft {a interme eran ationol-trdnit itil dol ay park tia punerea Ia punct planutet reeducdri din’ Pitesti Priceteaite Inchlsor, Bt scoreterd pe Gheorphiu-Del din lapar ciargu tu. Geand, bra fo ob organiza {araniate din Gor), tor Roylany dele. Baty tar Rotea tn biurout polis national fOrdnist. Justinian Marina ta Vatooa, Cumpanagu, ajuns general de securitate ta Craio- ta ora. Mal eraw ia Aiud, in anul 1900, clrea. 11000. de leplonart Pius 4000 rauter! la Gerla. aludul fdcuse dor. ‘mitoare pt tn fabriea. Toate aceste fertie pe care Te ddea Migeared. craw rocoiite de “storey, ce normale: Vot funteyt Legtonarit Dl Penesca, interesdt de sua de matne, Torben cumine #1 pleco ia aiff, rpundndute: “Pericotul humaral un pentre nol, dine, nu unt comunigtit Sunt Eegionaril desta sunt malt dinamich , ma toft inte feetualt pi tinért™. Onmenitimt spice. Tl prieea ew Heincredere, ce tlt cel din inchisor. Nie um flrdnist dn Inehtvoare mu votbea decdt stringdnd din dinfl ca td nied Infure. Din couse wrltel posit Jura de Mantu ta proces, ‘i era agreat de niment Nene Petricd, vdd ca vt preocupd o problema: de ant sf ant. “Vaira” nd pume in tumind péndurite. Cxtare sa futare’legionar-fie el chiar comandant, ar jt ovut unele fepdturt au 0 doamnd! Dat situ eu? Sttu ed este einstit co tWinw arance'tntdial cw piatra col ce face ta fel. BU sunt Singtf, heme. Petrted, nu apt arunca nich primal nicl wt ‘nul Beoartra tnia, tot care att fost mdncalt de olermit Uri, nu affnfte eu foveal un tetonar, ef palmata Miboarea? st asta off #dcutco ant jl ant de eile, Pdnd cand? Nu cm cdent od v0 preocupat Leptunea 9 drumul el ct aft porn {a eandtoure Ge grepel, Decdnd Leplonartt aa’ ofan ‘alfa ta dave"? Intr'o, noapte, sotut Rubia, ob D.O-Ktilor venift din inchisori'a fost inconjurat de Datalloane de securitate, Au Year ridicat tolt Lepionarts. opt! Toft Sofie tor veniaerd Jayr'ducd viafa In D.O. olitur de 4ofll lor, Cand au fort ridteatt cceytta, ete aw rdmas_pléngand, ‘Noroeul tora Fort" n'Penestu. Le-a mingatat pe rand, pe toate! Dadea {i'nume, spunea cum ‘avean -pictoarete fl cum. Niemi Soumea direct. dar stn cd aw 9 cd-amt pare rau. O spunea penteved fia cd til donre. Pentru dl Penescu e7a 0 TaNes ory an ol ot sam 1 flat. Sst emit aat ean oer Su Purabifa pe invor Intro comerd rimacd tntreaga dup Somberdament. Aidfurt de nota cirea 10 metr coe Tmonstrd. Cum must ingheafa sn fe vine, 98 rdmdnd stel, unuta core poate” sd acute’ pe iaja de tupld st Jeri, trecand prin cele mal mart aimtet, 1a cum N, Pabrajeu a atut-o? Tot ce-am casi “Amin. the arndutu ft "Milenti*— Caleta, sunt tnfomit, Md mirc doitrd putetl merge alituri de axemenea oamentt Nie, Pltrapeu, tn dectaratia de desolldarteare, cerutd de Iimprejurdrile speciale. din Aiud 1004, ‘nu a aruncat co orol im Cipttan. tn Legtune #1 nici tn trecutul sda de legionar. Singuril care au facut-o intr'un mod writ, ru yinos, an Jost Dumitrescu— Borsa si Vojen” AM mal fost {alfi, dar mat cu decenfa. Apot si stte 91 dt Arndutu opt Armaupil din acest ext. cd Inainte de a vent Stole fete In Pard, nol cram in Tupi. Aldturi de nol Di Comandant al Bunel Vestiri Radu Mironovtet. $t orledt ‘au fncercat alfit st rupd, 40\sfasie prin el Miscorea, el a Famas cuminte, pe drumut cel bun Tata en crdmpei din lata noastrd de Inchisoare. Un pas in marete drum de Tuptd' Tegionard. ‘fram Ta. camera 4 tpllah 1a Pueptt. Eu terminasem de dandajat cu tert intro cimasd ruptd, pe Pop Cornel. mort mat tare. ‘Andndoud Jepite erau cdeule, era carne vie "peste care Hiomepte cddeau ante, pt mult purot. Vole Andrescs. pe care situ edd cunoastefi, nu mat avea mugchi laterali de ig old 1a genunchi, Au cdzut focolt de clomege. N.C. wnul dintre cet mat dragt mie, iyi dja In orbita ochtul scox cos dintr Toetturd, Oehlul drept. 11 apdsa Ineet cu dege- tele, ar ex ochtul sting parcd fmt zimbea. De pe ios 46 dintre cet mat drag mie. Isi bdga” tn orbit. ochtul Yoare” yi “scoala puilor de urs", Datul! la taipl ca sd stle juca. Mi-e tare greu 28 scriu prin cdte am trecut fl despre fot ce am pdvut! Vot serie tned Viam seris ceva, destul de pufin, despre di Nicolae Penescu. din serie pentrucd ar ft pdcat de tot ce-a suferi Tara noattr. ad Se mal ridice, tus peste auferingtle dsemenca oament Fara erte situla de ei Eu runt sdtul and peste cap de cdte vdd gt aud In accste doul unt. Cu hecinstea celor de sus, om ajuns unde am afuns. Tara nu lire nevole de ck. Cred cd ma infelegeft. Nu vd spun eu foate astea et Tara, Lepionarit din Tara, occia care au fost Franti pe roata atdtor neputinte omencyti. Aceasta afk singura mea manifertare politicd, cat volu i In acest Geetdent” Incolo, cw nu am deedt o reliole: sunt robul unei credinge ji deplin stdpanit de ea, O vol slujt pand ta ultima ‘mea piedturd de putere Aitfel nick ex nu merit sd mat cole pamantul Tari re aceste doruri $l amorurt wam scrls $1 mal inaint, revin pentrucd rite sufletul prea piin ¢1 mu mal pot Tatd acum erdmpetal acela ‘de viola din inchisoore te adus Im camerd un student tandr. Parca wn copil: Nifa Cornel din Corn-Campulung Bucorina Turcan i brinde de gét sti Inodrte prin camera cu fata spre prictul nostra? H'vesi? Nu sunt morft alct unul. Dar pand maine hu garantes pentru iment ta spune fu. ce reat” 0 " smal tare de pat. Pe la colfurtie gurl curgen lalicd’cy tange. vehi fev dim orbit, eran‘ fot mat mart, {of mat maril Fata, Ia tnceput galbend-vdnatd, acuma aipd, alba ca earul, Sa ident moate, fox, Dupd putin, #0 ridteat ‘Gchit edutaw ta not pared ar jl vrut 1d add ce taind este tn mufenia noasird. Not cram umflalt {a fafa. Capul tot era umfiat oriil. Trebuia sa dexjacem Bleoapete ew degetal cast cedem pe cineca. In “arf umfid, are pe 03 st urid tm recht st in uta crontult. ceva, os nigte’ mart cert de ond. daria i : Pema dan note ear cae fara Rant et arene ati itt Seatbe waren own 5 Ger arch a fat pat : Vasile GhYd Re au twat atunct, Leu te mala ne aS enn (ea i na gt eee careers ‘Steyer, dot euret care 4 au frecut prin Auschwtte sete eee eres Bina crus nur cwm poate gems pdmintal tn mientate Sestak eee eee gees so upoard, Capul a pe plept, ‘aproope Imediat. A fost “On tegionar mat putin’. i rd. aproape un an In lonfurk, ‘in tunte 1004, find yi ex acor din cared wl cad cum pleacll un lot mal mare din tecfie #1 celular, eu vent ia Mine trel prictent. Numete lor nu dow decit Gya FO. GG... ¥. Dupd ce maw povdfull ad codes. cn aré Fost ma vor mat puten Testa ex alimentafia din sored {i cw regimal” absurd de ru. misw primit réspuntal Htronodntarma ‘in brale: “Mat frefior, anata, co pet 1d greseae fu ringur'l Bi ou plecal Im seara oveia, Mea pus cima plecal Radu Gir. Ax fort oust im crud circa yet leptonart A ont ods de eubevort Rady Git Se dtr tin offer, Créctim colonel, 0 rpus 88'te acd Weigte. “Cir Dleaad dintre not” Radu Cir @ pléns fot timpal cat a duret fetirea declarafied Iut de. deswiiderisare Ge treeutal su lepionar, cirea 40 de minute, La afarpt a spun: "Comaract wedefl, cu na mat pot. Plee acaba. Dacd erode cineca cd inal merit atom intindd mina, sd ind sim tow ramet un, ca de la Yoft™ a dus Mle Stampa, di Mironovil # SIN rel. Aga pleat Radda Gyr WWene Petricd, Pitrarcu o fost obit mort, cu ambele mainl pine de sage —vensle erov tdlaieg! spanaurat de Tereastrd. Familia tai —fasece orantet de teceritote 18 3 fe ccasa- Dupa doull tant a. merit #1 colonel Dui frescn, eel care! anchetose. 11 caresicea-cd La pisit mort Tamed din Sita spunc cfd foot tn ascrtaat, Se Soune: o rinucidore! Bu pricind moartea colonels initrexe, sc od aga +0 tnldmplat Toldemxna la comuistt Inor fapfuitort cet mict. pentru & rdméne parfidul cw fo}a Siralat Fad tad cd dl Arndute, in “Amintir, stie mat malt deedt mine. care am frit aldturl de N. Pitfagce in acest ont, Catd minctuns treape In acest “eap de arn Bul", nw red et mat tacape tm mull $1 cell ural Ce-a cactat ccest ‘om tn Afigeare? Wigearca a fost e cemenilor cera}! in cre Gin} Ht fapta, Cred cd puteawgreyi ea cament. da “a grest” Cu udeceta, e ceva satan. Cum de mel wunt aya Semen printre not? Nene Peirch, cu am scris destrd pentracd of cunoie Situ ca nu pd place ce vam scrie Cetifi de mal multe ori Hod voy sd pubiicali in “Votra™ scrisoarea’ mea ‘Sd pive Tojted apa pindeste Taro, St Tara vd canoaste pe tof pe tofir'Stie faptale flecdrata, Am mumat dove Tun! docand fim venit plod credefi cd eu, cwnone celace rate in Tard. cd fu nu am dormit-Clptfanal. tn prefofa lo columal dO (2 Pentru Lepionart serie. “Adw-i aminte Mofo, cate nopft nedormile. cold féame nam rAdat. tremurdndune. ( mile. cx péndut ta biata. nocsira Tarél Au pus va md finpupte, Ay simt tnad of nu mica vent coarul ca sl mor Tneat dad ar trage cu mitraliere In mine, wu aft Marl Gloanfete Var opr pe teavd Prefete eceast, om pastt-o Ia.o manditire tn Ottenta daeyuid de Nicolela, Ta stdrefe. Mn Jost dat origalu nchete prefafa apa: “Ma ca trmorméntat. Mantle crace pe piept, moropal tn t8rina Tart mele, care mad primefte Eu pretenta et mespust™ ‘Fe col urma yin Tundul groplt, Motal Poste va Inprlege cineca, cova, dim toate acesteo. Tevet urma pin fundul gropit. Cépitane! Tratasd Loptenea fi cpio ION PIN DEMASCAREA de G, DUMITRESCU* Plantoanele sau fheut plimbarea, fr oA mal albi senile, nol iar cena in ehipn de tron at fe Yorba, pr wroh'de alte probleme, decat de thinuires nosetras SP E prima seard, pAnX acum, cind suntem lasatt in pace, ttecare ea pandurve Tull ‘Dar lath 4 reintors th camer teroristal rupe tKeerea: —Am’sh FA span céteva cuvinte, Cincizecl inet de capete, plecate, demnidajauite, oe Intore apre'el: unoFa, chine Mt ee tntiparegte De sperana Se uid cu toatd atentia ta nol gt continul: ‘Vi gisitt alct de cinel ale. Watt inttebat, desigur, de ce santeli Batuti, de ce suntet| obligate nu vA migcatt Pe princl, vi. culeaji numal pe o rank sau sh no vorbit ‘Ga ai Infetogell ce se petrece eu Vole bibs st gut, rai ntl, eine sunt eu gi care mie (elul th viatl, MA numese Eugen Tureanu: am studlat Dreptul Ia Tag, Sunt con- Gamnat ls gapte an Inchlsoare pentra nedenunjare. Pe Seapoa am primito fnded lam de sctivitaten Teplonark 2-unor cungscutt unil din ef chiar prietent gl nu fam dat pe mina organclor de securitate, tm trecu, fusesem gle Tegtenar Yn 1044 mam thecris tn Unlunea Tineretuful Comunist, Am avut acolo activate rodnied. am fost trimes ea get aiunel brigast de comunigtt Ta Sofia, fn 1048, unde am Timas profand impresionat de credinta tn comunlsm. hotarires ‘de lupth a ecestul tineret tn vederes fMUFtL Unel viel fertelte, pentru tofl oament, tn Bulgaria, eredeam ch Tupsesem eu treentul meu dé fascat IFA, de dugman al peporulul gl al elasel-mun- citoare Wa Tnglasem ma tn mune stceu tn sentiment care smi lmmpledeeat sil denunt pe cel eare conspiran Impotriva last! mauneitoare de eare cx fob simjeam Fotug! Iepat. Nu Fam denuntat, finded-mt erat prietent. ‘Aa am aiuns in nchisoare, g num pare ru deloct Alck mam at geama ek sunt toa To Interiorul meu, tm pultregal al unul treet UPTt gal unel edneatileriml- hme ‘Bra acest patregal eare rk Yinea tn foe f-ml denn Drietenft §1 mam Hotrit sid scot Nu eo treabl Ua Eh te eureti de tot ce e rau th tine, Daf am revs ‘Administratia inehisoril m’a aJotat, punindusmt 1a duspowitie.Iucrari, In acest domenta, pentru eare i vot Famine recunagedtor toata Viaja. Asta wa Intamplat fn nehisoarea Suceava, (1 1048 ‘Dua ce am eupit sim) eurkt Interforud de toat enar- aria educatiet burehexo-capltaliste, PrimitA In geoalA, Univeratate, a bisriek, kam propos ex tel siprem tn in{h al ade fl pe all pe ealea con iam adreat direciet mehisont ardtindut fn mod ain- cer cena ce wreal, Am fost tnfeles, apo aJutat al afktut, ‘Xm injeles ch nu au nimie Impotriva adnceri! detinatior {hve vist eindtoash, curafiel trupuriiot Toe de putreraful ave Te perverteste congjtnfele. Am pornit ia treabl. AlA- fir de ‘mine a vente ‘an prieten. ft chiamA Alexandra Boeéanoricl, Dupl cdteva Tunt ao alle tna, micam dat Sona ch prietenol meu e un etlminal. Se atagase sceatel Schtunt de curdire a trupalul eu gAndurt ascanses pentru ‘c reeduearen prin convingere, de care Ini vorbea, era mgt mica eb ariga din Tnensoure. Lam demabeat ‘colo de prick UitativA Ia fainting ana epre peste de vis Avis de mine, i pritegte apol tung, cao dugmante Yetta din ochi, eare face Bimi dea un flor. ‘En om Inalt cel putin aga mi se pare eum fade tur: copie, Capul gi {ine ih plept, privires fixatd pe crimpeful Ge rit aime plcoare, Are 0 oar temuraturd « coppa: foDconstanti ‘sl InepAbmantMtoare, Pare un om, elzut Intra reseminare tolalk gl care agheaptA Irerocabll eon- aumnarea rr Turcana face cAfiva papi in directa priciufal un erturh Bowdanovie Duplv eaters secunde Tang nesfaryit Te Tungl, cu voce ameninatoare, epune: De mlinite mele al eh mor, banaitule! Fac un efort pontra seml stapAnt tremuratat violent al corp - Reamerh ¢ ticere mormAntald. Din mijtocul tavanuti, etiam das mink pada pee elec gine de Tete achimoncate de apectral merit Dear pall rar Apes at earalanufst pe eimental culoarutu) amin SB bonunua aineoto de use duph norme diterite de ale