Sunteți pe pagina 1din 32
ANUL XXVI - N? 30 AUGUST - SEPTEMBRIE - OCTOMBRIE - NOEMBRIE 1981 Carpafii Deposito legal: M. 8.137.168 Director: Aron Gotrus } REVISTA DE CULTURA SI AGTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu MAESTRUL ARON COTRUS - OMUL - MPLININDUsse in acest inceput de No- ‘vembrie 1081, douaseet de ani do la moat. tea lui Aron Cotrag, Directorul st cond. ‘catorul spiritual al Fevistel noastre, mam fzindit of poate e mal bine sh redau, prin mintivile mele despre el, valoarea ‘uma. ia Maestrulat ‘Aron Cotrus, imine bardul inegalat al Valachismults, in toate intruciparile Iai istorice, dela Decebal, Horia sh pani la By Corel, Zelea Codreanu $i Garda Iul de Fer. Nu sunt nicl scriitor, nici poet, nici eritic Iterar, deacea as altora sareina de a se pronunja asupra operet Maes. {rului. Pe mine personal, ni pumal. eh m'a impresionat profund, dar n'a tnfldetfat, determindnd constructia mea {nterioara legionard, s& vibrece si si mA angajeze in ach nea de afirmare najionall « Carpatitior. ‘Accentele puse de el pe oo este Tominese, dragostea 1 nefirmurita pentru nearwul nostru traco-dacoroman.grija pentru ‘Translivania iui, pentru nedrepiaglio suferite dealun gal veacurllor side care vorbind, i slmjeal glasul tremurand 511 surprindea! ochii Iseramind, te duceau pe nesimiite pe Galea Tevoltel indreptatite ‘contra bicisniclor_oament pol tick eocofati in fruntes Tri si care a schimonosit dest nnul Neamulul Roménese intre cole doua rasboaie sa 23 ‘August 1944 ‘Gu tot teraperamentul vuleanie al, versurilor tui, ca om. avon Gotruy nu era un exaltet. Era bland, bun i primitor, hegtind co sii dea, co s& fact pentru e to simtl bine 1m Cans Tul larg deschish oriodrut rom, desi fn exil o ducoa feu, chiar foarte greu. Bra cum spunead Aran! ost SE painea. iui Dumneset. ‘Om jovial, avea mult humor, i plioeau.glumele si. stia col duina, Le spunea ot has asculta amuzat pe cele ce 116 povesteai, razind cu hohote cénd se ivea vreuna atingind ‘st Ia PeYeam cunoscut ih Buburesti in anul 1999. Eram referent pentru Turela in Ministeral ‘Comerjului-Directia Acordu- Por Comerciale cu Streinttates, unde directoral nostra Georgel Demetrescu st subdirectorul Petre Tuvea, i erau Diietenl sf venea, stl Imbrafigeze oridectteor! ajungea Prin Bucuresti, din misiunile pe care le implinea in afara aril, in ealftaiea tal de Consilier de Presi pe lingh diver- se reprezentanfe diplomatice. ‘Ma impresionat din primul moment figura tut de ‘Tribun Roman, iar darzenia versurilor iui punea jiratec elanurt- or mele de logionar codrenist in lupta cu tirania carlist& ‘ie citeam in sedinjele de culb si au exagerez afirmind de Traian Popescu (8 aceste lecturi neau dat ribdarea si tiria de a suporta ‘umilinjele si chinurile morale ‘ale prigoanelor deslanyuite de neroméni, impotriva Gapitanului, a elitel Legionare, a tuturor legionarilor si Increderea’ deplini in victoria Misoarii, care na intarziat sa. vind ou infiinfarea Statulul National Legionar la 6 Octombrie 1940. El nw fusese nural continuatorul slivirii virtufilor ro- ‘minegti dupi Kminesou incoace, ei si un mare iluminat care a intuit fenomenul Jegionar, avind clar& viziunea mi- siunel Tui in transformarea si consolidarea Rominiel Mar Deacela a daituit homeric in nepieritoarele versuri ale poe melor, Tara g1 Corabia Verde, epopela codrenista cu toatd gama ‘et de valori etice sl eroice. Acest tineret forjat tn vifornifa primulii 1isboi mondial era predestinat si implineased, din vrerea Tul, Dumnezou, ‘mireful destin barizit’ Neamului Rominese, ca apirator al cregtinismului din cele mat stravech! Umpuri si al unel Buro- ‘pe stiipiniti pe vremea tui, ca si azi, de machinafille diabo- fice ale diverselor «mafliy, care o ficuser’ sclava unor fal- se ideologii umanitariste. ‘Poemul Tard, firk nicl o indolald, a turburat constiinjele rillorprofitor! al siabiciuntior Rominiel Mari —, 1a speriat 51 {a coalizat in hotArires de a tnlitura rapid tivilugul in- fRoltor, care doschidea Neamulu! noi perspective. "A urmat. magnicidul din pidurea Tanetbesti, in zorile unui 30 Noembrie ploios $1 cernit ca sufletele ‘rominesti up consumarea Iu. (Wrmeaza in pag. 8). r Paty gine Pel roel oh ty Cx, LE Ne fle: di repTaane di Mikn , fobs fins i nk H fell ds manely Tin, kei -9¢ denpiaddl ae safes [xin cae ee Me AE dae font pap N aMage, 0 Manik Coperka- A ne-« see Hit) ded fia ict deg de Veiled’ C4 / ye (eatele — I be laste deeveda. / glade jane a Leple-Ie gudelne, Rib ef Ay Sitio Te dite tox Sgtepe pom Cale Men ch Aad hei de Mn wha ft define: Bb lisbon Aliperp. “Meaphak Da brake Nek bp Nei Lege! Hed Der ~ dé Qe Mechnll 4 eae Via DMs chi bin ¢ qIe Mpc wo He forge” iene ts taeae def, Gb; Bal ions ye. CORNELIU ZELEA CODREANU ;PREZ 30 NOEMBRIE 1938 - 30 NOEMBRIE 1981 INT! Fu We. fi aA ‘, rr. Urb) DEDICATIA DATA nm? DE Ar. ag 4 CAPITAN VOLUMULUI «PENTRU LEGIONARI» whe pon 1 Pe ase DARUIT MAESTRULUI Vln 2 oe; ARON COTRUS au Dred Sane eee ae 1N 1087. Moke (I? ARON COTRUS SIMBOL AL IUBIRIT DE NEAM fletul tut de ccarpatin adie vesnic in inimile noas- ‘tre, riscolindune aleanul sau incilzindune dorul. Peste stat neclintit pe culmea restrigtilor nafionale, marcand o epock de mart transfor. mri cu versul Tul de om ce stie col suferinfa si prin ce coclauri trece implinirea. Poezia lui e infelepciune pentru esteptarea roménulul sl pecete de foc intru ridicarea omu- Mer Si'co pitere carbs. cumpita, nentremapt Si'vo puters oarba, ne . Tavoardote i ape In imensa frim@ntare a sufletului cotrusian, in care nu lipsese chemnirile patetice si Imboldirile eroice, acest in loaree-te in tuptida constitue mieaul unel trairl'dincolo de Danale ale vietil si chintesenta nei filozofit ‘mareati de semnul spiritualitaji, al transformAril. Omul mui-om decdt atunc! cfnd, In elida raulul, stie sindure, Bi se si depfiseascd, Dac suferinta e calea cuminecirii {in clipa, tn trairea zilei ce nee data, dreptul la viaja, la a bunul thu, trece prin osteneald, prin Iupta, prin eu toatt truda §1 ribdarea st darjenia ta! ‘Deaeeea, poesia tul Aron Cotrus sparge indiferente si la sit8}i, Imbarbateazd, croieste caractere, Innobileazt sent mente, diun sens triirii si actului in sine. Cine oare nu simte svacnind in ol chemiri nebinulte siun suflu de ris- pundere fafa de neam st fard, citind versurile Iul simbolice: a i lant tengo, ispunde’sangeut cu stnge al itu 0 toto, sti tt intro mind ca'n sute de mii — ‘st aperi crunt, pan’ purnnil fis vil.» ‘Te cutremuri de eft tainicd tirie ascunde cuvaintul aces- ful vagnio fransilvan cfind vorbeste de jara lui, de neamul Ii, de lupe de jertf@.. Simfi cum vibreaz’ tn el veacurt e de rizboiri ale obiditului nostra neam pentru agi men- "Ver! aproape alevea dragostea si inerederea coo oarta in vesnicia st strélucirea celor ce sunt singe din sin de Faust BRADESCU elo Tul, simtsro din simfirea Tui, Acest neam il cit cu Sorenie' st lnviscarare ‘Neam vaiah, neam al meu, Gt past de tier cu pumni de cremene, — Sinear putea “i idinal sh fisasemeri, daciai wren sa vreh reveu, seam valah, near al meu! Neam valah, neam al meu, — peste putrede, potrivnice ranjete, tw randuri napraznice stringed, gata de lupts, fara capat, mereu, eam valah, heam al meul Purtat deun nationalism sinatos si aprig, aron Cotrus 4 deschis orizontul tnei not sensibilitatt pootice, orestata’n stined si unduita tn simfire Si drumul, in mod predestinat La dus spre cei ce, pe alte cAi, implincau visul ul de poet luptator si patriot. Apropiere naturala prin fire- Je nevazute ale unei afinitafi in euget, simtire $1 ideal. Era de infeles ca toata speranta lui de om iubitor de glie si vi sionar al unui destin mare pentru seminfia valahi, sk se reverse peste cel ce intruchipau sfdnea tle a reinvieril, Dea. coca, dela acel faimos. Esti unul, oti fl milioune, curajul tau so infrunte temnita, tunul; SA creased volniceste, si crease — vrerea ta romaneasoa — Toane! ssufletul 11 nalja spre taria nous a veaoulul, fAsnit& din stri- fundul de virtufi stramosesti — oastea legionard: lind mai strain te vel simfi in tara ta, galben la gindul c& neamul se pierde, niizdraivant haiduel cu fundra verde, peste fuga vrijmasiior ca din cer vor pica In profundai sonsibilitate sufleteascd, Aron Cotrus a pre- simfit in acesti «ndsdrdvani haiduct eu fundra verdes pri ‘miivara unel Innoiri a splritulul romfnese, ineeputul unui ‘nou elelu istorio, A fost printre primil care lea infeles des- tinul si fa cAntat cum numai el putea s'o fact, simplu, des. cchis, fuminos: cutest agi de soare, aspri, tates fot "une nou of sub pen or Sut deavangarde, ‘si drumuri de foc se rup, imparateste, Si'n acelag poem eTARA», deo frumusete elasie, Aron Co ‘rus prinde intr’o incondoiere rar imaginea falnicé a omu- ul predestinat s& schimbe fata lumii. In edteva cuvinte iz. ‘sinteza colui inetreat de soarta eu darurile unice ‘sf lnnoiri ‘sufletesc. al epocei....un indemn birbittesc pentru tofi cet ‘cei au inima plind de dor de fara... ‘Nui poem, nu-i aproape strofa din care si nu fAgneasci milastra Impreunare a poetului eu trairea Tul in neam. Dela suferinfa iobagului de odinioara pans 1a calvarul Romanu- Iii sub cisma comunistS, totul ia form’ de balada st dosp Fo in adane a marelul gest de descatusare, sub condolul de foc al marelui poet. Pind si plinsul devine, in graiul lui de vizionar ‘1 luptitor, semn'de victorie: «0 fart: fintirim, sub puhoturi striine — de mai vrem s& traim, e doard pentru tine! Dar zorli col agtepti, nus atat de departe: ealcand peste moartel...» Ta fost dat lui Aron Cotrug s& fie poetul sbuciumulul si suferinfel nationale, precum $i edntatorul neobosit al elibe- Tari. De tAnar pang Ja ultima suflare — pe muchea de cur: And dintre rau si bine —1s'a impletit destinul cu relele Hraniel si geamatul colui coplesit. tn nobila Tul conceptie de via{a si dragoste de glie, nu putea fi decat purtitor de ‘cuvint al dreptatil, bard al cliberarii de sub jugul samavol- ‘lelllor si indrumnitor statornic al celor cei asteapta clips. ‘La Aron Cotrug stinul patriotic mud un accident intam- plitor pe parcursul siu liric. Eo necesitate, e o traire in Sdancul tiinfel, o contopire magic’ cu tot ce poate fi mat Scump omului’ constient si neinfricat: Patria. Deaceea, in ‘versuri ea cele de mai jos, nui simplé ingiruire de imagini, ef adinea daruire si angajament: ‘Wau pitt s1 sare ai nostri departe, ‘1 tofi ca pe fificart asteapta, Fifulala cea crunt& $1 dreaptd, rafulala de maine, pe via} s! moarte!... = ‘Tu drumuri deschidene ciitre soarerisaré ‘fim impreund prin parjol st furtund, ceind neamul Intreg va siita in picioare! Sub arcusul Iui Aron Cotrus sufletul Romanului tresalts cca smuls din nepasare si ticere. Ochiul sclipeste, braful se incordeas, Jar inima bate in ritm de rizmerifa. Tn adan- ‘cal flinfel se deschid ztgazuri, lAsind, sipotul simtirilor as- ‘cunse sisi reverse lumina dragostel de neam peste vremel ‘nlcia nazuinefior personale. Versurile cotrusiene transforma, inalti, deschid ti de mandrie $1 implinii, Poet al neamului, poet al luptel neln- fricate, poet al Snerederel nestramutate’in biruinja adevi- ului, Aron Cotrus va rimine pentru totdeauna un fulger nesting pe bolta amurie a trairit romAnesti Faust BRADESCU Aron Cotrus tn 1960.. La Cafiada. CUM LAM E cinei ani colind Spania, cAt_m& ajuta slabele mele puteri financiare, dar mai cu seama prietenii lui Co- trus, care au devenit si ai mei, ca pe urmele sale, si mi incare de’ po Jenul respiratiei Iui, s& culeg mferea fiectirut fagure de ‘cuvant care na putut ajunge ine’ pénd la noi. Am aflat in acest fel de existenta unui Cotrug necunoscut ines. Am par curs, cu infrigurare, aritmetica rindurilor sale vi- guroase din multe scrisori adresate prietenilor sii simam convins, tot mai mult, c& despre el nu se poate vorbi decat in genunchi. Am constatat ci mo- nografia sentimentalé, Ia care lucrez de peste trel- zeci de ani, ar fi fost lipsita de fiorul liric pe care am urmérit si-1 imprim paginilor inchinate lui si mai cu seama de istoria pe care a scris-o cu pro- pria lui existent. M-a obligat adevirul despre ul tima perioad’ a vietii Iu simi iau lumea in cap, ‘sa nu rut nici o osteneal pand nu voi fi parcurs tot itinerarul siu atat de dramatic, trait cu intensi- tatea de care numai inima Iui de tis era capabill. Acum cfnd se implinese doui decenii de Ia trece- rea sa in vesnicie amintirile mA sugrumA si evoca- rea intalnirii noastre ma depaseste. Daca totus! o fac li cer iertare maiestrului meu si tie cititorule pentru stangiicia cu care ma exprim, pentru cd, aici Sau acasi, intotdeauna cind fi rostesc numele, bu- zele mi ard si inima mi doare, convins c4 niciodata ceea ce simt si ar trebui si fie spus despre el, nu indeajuns, nue destul de elocvent. Eram elev in cl. a Va, cfind in anul 1928, priete- nul gi colegul meu de scoala primar, pictoril Aurel Chira, a venit la noi, intr-o sear&, insotit de un tandr smead, pare pogordt de pe un prapor. Era student Ja Scoala de Arte Frumoase din Cluj si s-a recoman- dat: Miron Radu Paraschivescu. Fusese dat afari de gazd& pentru c& nu pliitise chiria de cdteva unt, Cum parinfii mei parasisera temporar satul si se angajaser muncitori la moara «Albina», unde un vir al tatei, ca administrator, nea oferit, drept, 1o- cuingi, dou inciperi cAt dows remize, nu i-a fost greu mamel sii astearni un pat si lui Miron. Asa Se face cl ine’ de a doua zi am inceput st schimbam opinii despre poezie. Auzindu-mi recitandu pe Go- ga, Miron mi-a intins o plachet’ de versuri cat podul paimei cu titlul, ciudat pentru mine, «Maine», sem- nat Aron Cotris. In cfiteva zile Cotrus mi inunda- se. Ba mai mult imi zipdcisem colegii cu versurile sale. Am alergat la Biblioteca Universitafii unde prof. Candid Muslea era director, sau prin vecinata- tea directorului, destul c&, datorits faptului c& aveam recomandarea lui Agirbiceanu, dupa o jumi- tate de ord ieseam cu bratul plin de carti, dintre care nu lipseau: «Poezitn tiparite la Orastie in 1911; «Sirbitoarea morfiin, Arad 1915; «Romfiniay, poe- ma, Brasov 1920. Mai tirziu mi-am intregit colectia, cotrusiani cu tot ce a publicat, primind cartile lui tiparite, majoritatea, peste hotare, ct autograful de rigoare. Colocviul dintre mine si M. R. Paraschivescu, despre Cotrus si poezia lui devenise frecvent si rodnic, mai ales ci in lips de alt perspectiva mai bund, Miron a primit bucuros invitafia mea de a ne ptrece 0 parte din vacanfi Ia Tara, una din cele mai frumoase comune dintre munfii Triscétulud si Mun- tele Mare. Asa se face ci fn prima duminica a Iunii Tulie din anul 1928, am urcat impreuni, pe Aries in ‘sus pand pe muntele Gaina la Targul de fete. ‘Odaté ajunsi pe munte, am ureat, inainte de rastiritul soarelui pe curcubéita Giinil, de unde, Ia ‘acel ceas cfind migesc zorile, este 0 clipa cind se vede, ca in palma, toati curbura Carpatilor, ineét ai impresia c& iesti in fata unui miracol. Dup ce am admirat, mufi, fantastea panorama care s¢ asternea la picioarele noastre, a inceput si coboare, odata cu risiritul soarelul, 0 ceafi stravezie in cristalele careia straluceau’ apele involburate ale Oltului si cele molcome ale Muresului. In jurul nostru se cuminecasera cu sfanta inp&rtisanie a vol, pe molt, / Strimosii mei din tatin fiu, /’ Sa stiu c& crap’ ranzan tofi / Cei care vi jupuiesc de viu, / Ori vai despoaie de podoabe, / De aur si de marile piduri, / De afi ajuns, in Romania, iar ba- rabe / Si-au ruginit tAigurile Ia sicuri. / Voi imi suntefi ortaci in veci / $i-o s& vi cAnt cum nu vam. i eati putrezit in furci sau deci, / Sa stit. cd pentru asta voi fi spanzurat. / Pe voi ce-ati zguduit istoria din fatani / Stati scriso dureros uu singe, / Pe siricia voastré si va stiti ti stiut cersi sau plange, / Voi cei razvratiti din tati-n fiu, / In sange-mi clocoti siacum, / Ca-s os din osul vostru, stiu / Si-o sa va urmez pe-acelas drum, / Pe care lau urmat tribu- nii, / De par’ca li aud si-acus, / Chiar de-oi fi socotit de unil, / Poet mai anarhist decdt Cotrus». Din grupul oamenilor care m-au ascultat sa desprins unul cu ochi de cetina si obrazul de cocon, 84 apropiat de mine, m-a imbritisat afectuos, prie- teneste spunandu-mi: «Nu te sfii! N-ai pentru ce. din Abrud, ete, Am coborat impreund, ca si cand uf, unde 1a concurenta cu peisajul, se desvéluia 0 not panoramis, de astiidats datorits multimii care se preumbla printre setre targuind, vase si unelte casnice din lemn, de la donite la furci sau greble, juguri pentru plivani sau puiul targuiui pentru cei Gragi. Gagdarijele din Turda te imblau cu fripturile lor specifice si pAine albé ca omatul din Scaun Ariesului, iar hunedorenii te pofteau la jinarsul lor inegalabil in miroma si trie, de clresé negre, cu- noscute sub denumirea de moacre. Preuteasa piirintelul Todea ne astepta cu masa intinsi pe o fatd de mast alb& ca omatul, inconju- rata de cergi pe care neam agezat de indaté cinstin- dune. Curind, dupa cAteva pahare de «broazbi» (juicd de cirese negre), s-au nivelat distantele, sa destrimat sfiala si cind au inceput s& coboare umbrele a sosit si ceasul spargerii targului. Périn- tele Todea imi devenise prieten. Ne tutuiam. Mai — CUNOSCUT PE ARON COTRUS de V. Copilu CHEATRA precis imi spunea pe nume, ca si inimosul director al «luminitorilor satelors, doar tinarul cu obrazul de cocon, ciognea cu mine paharul urandu-mi: «Noroc tinere poet care niztiesti si fii mai anarhist decat Cotrus! Tfi urez si-l intrecl!». Abia cfind la despiirtire mi-a intins cartea de vizita $i se indeparta calare pe un murg de munte, mic dar indesat, pri- vind numele si adresa tiparita in dou limbi, am priceput de ce convivii cu care am petrecut 0 zi intreagi, zimbeau Ia urarea facut’ de Cotrus, pen- tru c& cel ce-mi urase si fiu cai anarhist decat el, nueera altul decat acela pentru care aveam un cult. Odata stabilita legitura cu Cotrus, pe zi ce trecea, ea se adincea an de an. Ajunsesem ‘si corespondez cu el siptimanal. Biografii lut Cotrus au sustinut c& Aron Cotrus Sa ferit si-si spuna pdrerea despre arta in general si poezie in special. Sperm ca in monografia despre care am pomenit sé-i dezminjim. Pana atunci fiene ingiduit si reproducem aci o parte dintr-o scrisoare sa, ctre subsemnatul, in care isi exprimé crezul despre rostul poeziel. Cititorul se poate convinge despre perenitatea crezului su, lar cei care {ati con: testat poeziei cotrusiene fiorul liric se vor convinge, peste vreme, de unilaterala lor optiune pentru o oezie fara substanta umanitarista, Pentru ea acesta este Cotrus: Un mare poet umanitarist. Dar sil lasam pe el s& vorbeasca: «,.. Vad ci m-am luat cu Yorba si vreau si-ti atrag atentia ci nui bine sa te iel dupa soriitorii care, neavand ce spune, se uit peste gard la vecini, si mai cu t€rdita, mai cu topta- nul imprumuté de ia ei nu numai forma ci si con- finutul, Cu alte cuvinte traiesc din furtisag. De doua ori pigubitor, Odata pentru ei si a doua oar’ pentru cititori, care nu infeleg nimic din ceea ce scriu in limba lor pisireascd. Acesti snobi uita ci dintre toate popoarele de pe pamfnt, noi avem cea mai frumoasa poezie popular, Ca am vorbit in versuri cu mult mai inainte de a ne fi format ca popor Tomén. De aceea, pentru noi, poezia este o necesi tate. Obligatia noastrii, ca poet, este deci sa i-o dim. Si nu io putem darui decat daca sintem convingi 8 prin poezie il putem face mai bun, Omul este un depozit de posibilitati. Descoperindue putem face multe din el. Pentru ci, cine nu stie?, omul nu tre. buie si raman asa cum s’a ndscut. N-avem dreptul sii] listim numai cum este, ci si cum ar putea fi. Cu alte cuvinte nu avem o cambie semnaté in alb si pornim de la el, cdnd scriem, ci si fim convinsi ca prin munca noastré il si fnrdurim. Dintre toate ar- tele, poezia cu toate speciile el, are cea mai stufoasé funcfie, in raport cu stadiul social atins de un popor. Accept 'si poezia de sugestie magica, ca si pe cea ‘abstract care fine de cunoastere, deci de ratitne, dar fie c& linisteste sau trezeste, fie ci ne lash tablou, in fata ei, ea nu poate si nu are dreptul si tie un proces verbal al simfimintelor mele pur per- sonale, Menirea ef este de a emotiona pe om total, de a permite insulud si se identifice cu viata altuia, ‘si devind cea ce nu este, dar ar putea sii fie. Nici un Poet din lume na rezistat actionind numai prin rafiune, ci si prin sensibilitate si sugestie. Poezia ta, ténfrul meu prieten, niscut din aluatul celor mai implinifi muncitori din Romfnia, trebuie si plece de la convingerea c& are un rost. Nascuta din reali- tate ea trebuie s& influenteze realitatea. Nu uit cum au trestrit mofii cand ff-au auzit versurile acolo sus (Crmeazt tn pag. 26.) ARON COTRUS IN AMINIIRE = aceam parte amandoi din grups- KS rea dela «Géndirea» si neam cu- noscut acolo, in umbra luminoasi @ lui Nichifor Crainic. Semina cu personagiile pe care le cinta in ver- suri de piatra, parcé cizelat in cre- menea din care — si fficuse model si poesie. Recitam seara, impreuni cu fratele meu $i cu prietenul nostru Sulici, versuri de Cotrus: Stai siauzi cum latra Cafelul pimantulut sau poemul inchinat lui Horia, dar in special imi plicea versurile din tinerete, pline de mister pa méntean, de legend si de noapte teluricé. Primul autograf pe care mi I'a scris pe pagina unui volum abia iesit de sub tipar m’a impresionat, pentrucé si felul lui de a desena literele semina cu poetul. Erau litere mari, puternice, caligrafiind 0 gandire abrupta si tirineascé, dreaptd, asa cum drepti erau tofiscriitorii care, intre 1934 si 1940, imi erau intr'un fel modele. 11 invidiam din dowd motive: inti pentrucd stia si traiasci in acelas timp in Tara si dincolo de ea (era atasat de presi cred ca 1a Berna pe vremea aceea) si pentru gloria poetics din care-si fficuse 0 aureolé pe care 0 purta in jurul frunfii cu un fel de ciudaté omenie si chiar cu sfiali. Vreau si spun ca stitea drept in toate cele, aga cum stituse Eminescu, asa cum stiteau Crainic, sau Blaga, Pillat sau Voiculescu, Adrian Maniu sau tofi cei tineri care atunci incepeau s& se afirme. Gene- rafie dupa generatie, poefii tineri aveau un ideal si luptau in numele tui cu toatt puterea versurilor si a vietii lor inchinatt poesiei si pimfntului carei adusese la lumina. Exista o trecere vizibila intre pamént si cer, o punte metafizic& in aerul din jurul nostru, numit& RomAnia, aruncat intre un taram si celdilalt si pe care umblau in lumina geniului romAnese poefii mai b&trani sau mai tineri, Afari de numele minore, umbratece, rusinate oarecum de ceea ce nu puteaut fi, condamnate la o pirelnicé joact cu greselile existentiale, tofi ceilalfi pareau ‘crisi, asa cum era Cotrus de pilda, cu aceeasi cer- neali’ cu care fuseser& scrise cronicile, sau «Scri- soarea a treian sau «Viata la tardy, sau atétea alte lucruri care ne miscau géndurile si pasii prin acel inceput de viafé. Fiiceam parte lintr'un miez profund si cald care avea un nume si cdruia eram decisi si consacrim tot ce aveam mai bun, far niciun fel de ganduri ascunse, far niciun fel de ezitare sau de {fatarnice jumatati de miisuré ideologicé. Eram sigu- ric& generatia mea avea si spargé o limita si ct din tot ce se gAndise si faurise la «Dacia Literard», 1a «Convorbiris, Ia «Séminatorul» si la uGAndireay avea sii se proiecteze pe universal o literatura roma- neasca valabila pentru toatii omenirea. Acesta a fost atunci rostul intemeierii revistei «Mesterul Manole», pe care Cotrus a infeles- dela inceput, pentruct faicea parte din propria luf carne spiritual. 1 intfineam uneori pe Calea Victoriei, odat dupa ce mi intorsesem prima oaré din Italia, in 1938 ametit si entuziasmat, insemnat pentru totdeauna cu marca frumusefii din care abia ma desprinsesem, L'am insotit pe Cotrus dealungul vitrinelor, dela Teatrul National pani In wCartea Romfneasca» $i am vorbit de Perugia, de Assisi, de Florenja, de Roma si de Venetia, de Napoli si de Capri, de Papini si de Axel Munthe. El stia de mult ceea ce eu abia descoperisem. Zémbea si ma lasa si mA descarc, Poate c& atunci ceva nou s’a stabilit intre not, pentru totdeauna. Venea uneori la mesele «Géndiriin, in Tunfe, unde cinam, strinsi in jurul aceluiag fel. ‘Stiam cu tofii, intr’adevir, of exist’ o frumusete TomAneascd, gata si-si ia sborul cdtre restul lumii. Dupirizboiul nea impristiat pe toti, intre inchi- sori gi exiluri. $i visul pared se spairsese. Ins din cioburi individuale, incetul cu incetul, acea frumu- seje care ne era fel si ideal s'a reficut, si maint hamnice si geniale i-au redat chip in limbi straine, pe meleaguri indepartate unul de altul asa despirtite cum erau de focarul initial. Mated stilistica a func- tionat fara greg si, pretudindeni, vreau s& spun pe toate graiurile intrebuintate de scriitori romani intre 1948 si pan& azi, a apirut acelas fel de a fi sau de a reprezenta ceea ce cineva a numit asa de fru- mos la Paris 0 «flint romfneasci» in sensul hel- deggerian al cuvantului, pe care Blaga il numise altfel, inst cu aceeasi trie esentials. Dela Buenos Aires i-am scris si mi-a rispuns. Mia trimis odata © editie complet a Iui Cervantes, pe care o am si acuma, apoi neam revimut la Madrid, oras in care s'au regisit in acei ani ai duparézboiului, intr’o per manent polemici, Cotrus si Bustioceanu, apoi Horia Stamatu si cu mine, transformand capitala Spaniei intr’un loc inalt de culturé. romaneascs. Scriam tofi patra in romana si in spaniolé. Atat Cotrus c&t si Busuioceanu publicau oir}i de versuri, comentate si admirate de critici si de public, Sta matu seria Ia revista «Punta Europay, una din pUblicatifle cele mai de prestigiu dela Madrid, eu colaboram la ziare si reviste si publicam primul meu volum de eseuri in limba spaniols, «Presencia del mito», A fost un timp creator, construit pe marginea durerii, vreau si spun pe marginea unui exil pe care visam scurt si fecund. A fost fecund, ins’ lung si tragic. Cotrus a plecat in America, Busuloceanu ‘ murit intr'un sanatoriu, eu am plecat la Paris, Stamatu s'a dus in Germania, Tnsi Madridul se transformase intr’un centru roménesc, unul din marile locuri pe care s’a ficut cultura romAneasc& i se face incl, una din acele oglinzi sufletesti in care recunosti propriul chip desenat pe alt chip mai mare si protector, ajutor far’ pret in ore de dispe- rare si de dor. Vreau si spun Spania, ca sora si indemn. Cotrus infelesese de mult aceasta rudenie. Vintilé HORTA E i au af 8 ‘3 tHE bebe | He ee83e5 |g il me hike rafia acestor anonimi ar fl greu de con- ceput un Orlando furioso ‘de. Ariosto, ‘erusatiraut it de Tasso, pnd chiar si Paradisul pier: dut al puritanului John Milton. Tot de la el sa nascut Tomanul piearese adus la apogeu de Cervantes sau continua ‘mai fidel de Lesage cu al iui Gil Blas si Tom Jones al Tui Fielding. Cand maestril sau In un loc 1 au inceput sonoritafi de alamari, vroind pared si rupa timpanele Feoltat dar nu intr sald el in ar liber imprastinduco ca Ue oe arsi de soare, agpri'ndrazneti, crainici iuft ai unel nout vies ca printre fulgere, prin furtunt, pe sub grindint vin voiniceste de pretutindent, piidure miseétoare de goruni ‘nebunt, Saste facatoare de mintini,, eu vrere niprasnics, vie Age no sunt presenta{l frail Iul de generale pornii runtna! ot neuron dara cu fapta, sh constrains © fous patie tpanaind orizonful cu siueta mandra cane. cat event tabard: tabere crese-veacul si elatine peste tinguieli impietrite In datine Nabere cresovaste cetaf peste gemeto si strambatari, peste schilave rismerifi dealtedasi, peste intindert de_plecate capete, este putrede robiri ce'ncep 8 scapete. Inima bardului este atat de aproplath de siirbitoarea paméntului muneit sub pasit sai Inc&t versurile Iul Impru- ‘muta ritmul tarndcopulti sia sapel riscolind din hum, alate de lumind si drumurl spre cer: clocanul canta ARELE RAPSOD de Ovidiu VUIA fara, peste vremi, aducesiva aminte de urma noastra ‘tlerbinte, Artistul se regiiseste in elementul siu deoarece el nu a slujit nicicdnd cuvantul numai pentru sunetul sau aurul din el, cf cu scopul de a transforma ideea in acjiune, versurile ui fiind un fel de planurt de arhitect, se cer reallzate tn forme si clidiri, doar astfel isi giseste plinires teoret! clanul furigat in tiinga sa: reste peste mine, peste timp stintunerio, ‘sub fuigereun maine feoric, trotte, oduri, Pantani crese svelte din tinere mani, 1n aile ean Tung! saptimfin, splriualn aicnoga cu for mary soldartahl ware ca ast ware Ueand culm! si trepte, im cadenfele unui tact exocutat de brehestrele Matlior aperanje 9 real Geabia iauzi mil de spinari, de talpi, pe scholo. si cutezanfe, pe cA fir numar. ‘cot la cot ‘euctelul lor tot, cu cerul de umar, trece, in mars. sdrobitor, Conducatorulut lor if inalf’ un altar de marmor& unul ce va dura pentru eternitate, finind loo si de statute mormént, sipate in substanta neperisabild a ‘om, ect éle nu pot fi nit sugrumate, te adroit peste noapte in pulberea eelor patru vant din multimile oarbe uny s‘alege. ‘gindul Tul: rege. ‘vorba lui: lege... reread: platose ‘de neinfrant. pasul ui: cutremur de pamant. Persoana este mitica de, Hercule $i Apostol in aceiag! fire: ‘ochit Tui cur mil de uithtur! deodats striifulgerd $1 scoala in plcioare fara toatd.. Lapol se face cum ct parca prin vizduh trece ar ‘Bunel-Vestiri, anunfind «plugarululimparat de maine» ‘cuvintele cioplite in fumuri de cadelnife biblice: wara se ‘Senge 1a ochi si pasit si sehimbts, Prin poemul ‘Tara scris la Arad in 1995 Aron Cotrus se rata fi nelndolos cantireful noll revolusit, pare notte sul Bs stron tats oo 38, 1, sf nul recunoastem ca pe unul dintre cei mai apropiafi ‘de niizuinjele noastre? Rapsodie valab& datat cu anul 1941 revéimutl in 1954 ar demiurgi, Romé de azi, Rom’ de teri. ‘Originar din tara Sibiulul cu liceul fcut la Bia}, Aron Cotrus ca si Badea Carjan coborat din regiunea Pagiragulul, se va simi impins ea de un impuls interior venit de departe, ‘ecou din singele strimosilor spre antica Roma: ca spre'nflorita copilirie, Roma, Roma, spre tine m&'ntorn, ‘ca dupivun cfntec de com. venit din strafundurl de vesnicie... Sarmisegetusa Roma, TraianDecebal, nume suror! repre: sintfsimbolle ca'ntr'un tablou fantastic Originea neamtutut Sau daco-roman: duc dre ce moare ‘a plcioare. spirindust eu furie guie coal ial © cu rasmerijamm, carpaticdundrean manunchi de fureuatin arom 61 sdngele oprit tn plept ‘sim rasunchs, tm faa ta, Roms, cade'n getunchl = Visiunile cotrusiene destisurate sigante de canate st simfonit fluvil au contururile.wnet {magini absolute privind roata Iu! Moria implantata vie in {numa neamulus roata tal HoPia #0 Ingroape in ol ‘Mai departe destinul poporului siu este ferecat in mantia de purpuri a unor versuri solare, frumusetea lor atingind erfectiunea, in expresie si simfire: candele fostune-a: luna, fi, fe alta albus tru pasul nostru aspru si spornic, ppentr: pasul spru si spo! peste vesnicia noastra pidurea fostunea: verde bisericd, poiana: mangstive feericd. ar piscul solitar: altar. Numai in Miorifa mai este sufletul neamulul nostru atat de cu profunzime iu iul mioritic dar de bund ‘$1 de cel cotruscian Spat Seama de eel co cu loc in matricea creatoare a spiritutalitatii romanesti. Soo ridica intr’o ai tot cei viu si drept, In Volga de foe schimband ele stepe, — use caractersie ce ii leag’, afinitatile dintre el, aga cum Team aratat si in cele de mai sus: Pestea vorbelor tracoromanicé gloat, este vistieria lor, In mil de locuri Ingropats, Finalul se refer la Doina emineseiand, poezie epurat azi intre creajile Tui, In esen{a pentru activitates patriotic’ a 10 oetulul, pe urmele careia s'a inseris si Aron Cotrus, un ESevarat festament sitar eonducstor: © pe drumul cel mai aspru si mai greu, ‘cu Dumnozeu ‘nainte, yneam al meu, neam al meu {in faja morfii, ca un verde Ceahliu ‘reste, Toane curajul. tau, Jertfele impristiate pe barigane dusmane il risar in fafa ochilor ca o dumbrava de mesteacanl pe a cfrel ereng! ard In eternitate fluctrile sufletelor celor ee numa sint: din groaptdeostay i groapt de-osiag fin baoatocnpustisate neta yalahé a’nfruntat tunul, rusese, monument denn de agezat langi maosoleul vitejilor cazut! la Marasesti si Oltuz: ‘Tragismul atinge vibrajit de liré virsind in loc de note, lacrimi, tabloul find demn de una din scenele rirbolulit de Inchodata poetul termind in apoteoss, prorociind pamén- tului dacic o-patrie nivalnicd si noua: rai de mesteri, far‘de pereche, de crancene cresteri, peste vatrad straveche, pe masura vitejiei tale nizdrivane, Toane, Toane!, ‘Dupa sfirsitul celui de al dotlea riizbol mondial, Aron Co- trug va fi martorul imparfiri globulut conform ’tratatulut (Cun palid calugir de neam mallorehin, pe cil neumblate, m& plerd s! mA‘nspin, tot osttdndite, ma eaut mereu be toate drumurile spre Dumnezeu! ‘Muntele Randa il sui, si mi tntreb: fostujia oare Sinal orl Horeb? Poetul ia forma unui, tiran de Caravaggio fala arse de soare, cu pielea dura tAiatt de vine Ingrosat Pundndwise deodsta, ca sfantului Toan sau Matel, pana in mana, Intunercul din jurui flind sfisiat de un. fir de lumi- ‘na plecat de sub aripile columbel intrupind pe Dutvul gi spiritul stant ‘esigur Nae fonescu dupa care romana pur simply af ortodox, Onl cum Aron Cotray esto sigur un’ roman pur simp ‘Far puten deduce losful arf rest n deuie sale ‘Aron Cotru, aga cum 90 itdmplh. ator tat, departe eile ere i pk fate tat Reno aca ni With niclun moment do pulse ee, Ast poe a descoperd in eaistcarn nuokaral mde sk per ‘onal de redemphne cl spe ela eat a al ome. ‘in intra de sub omnes marek una af Stans oranetaf,comunismal. ‘De Ia Roma, caplala echo a imperlut roma, ajunge Ja oma colloid ast dips credinja Iu cu pontanpal Vingerile, justificindws! pe aceasti cale venerafia faj4 de Ramon Lal, sfantul, titanul: Lumea'n catedralé ai vrut si o schimbi, sfntro singuré limba ale lumilor limbi; SS gorii pe litinie cain grat catalan: lr{i mai presus de Talmud si Coran, recum ca si’nteleaga coi ce fu infeleg, Spre Roma si se'ntoarea pamantul intreg, spre piatra unde Petru piciorul si 1a pus, ecetluind cu singe porunca lui Isus. ‘Si mu uitiim cf toate acestea { se intmpl& unul om ajuns aproape de capatul cararii, zdrobit in vis si ideal dar, orb si olog, drumul meu verde, {n érunte desisuri de besne se pierde... Si mai atragem atentia eh ceace acum treizeci de ant, cand a scris Aron Cotrus, Caintec Tul Ramon Lull, parea lutopie, Infldedrare de artist, azi prin experientele Pol pie allor fenomene ‘tite sup Papa: Giovannt Paolo ‘ies, cireia i se mai adaog’ oricat nu Lam accopt ‘virimentul extraordinar al musulmanismulul, va. tret oy athe ral ml on rtf rine poets al tml, Sceasta ale Cintec lui Ramon Lull flind nu orice fel Sluminare ci una apartinind unui poet protet. ‘Termin scurtul meu comentar privind operele de rapsod. ‘1 cronicar de istorie ale poetulul Aron Cotrus ou remarca de a mé fi silt smi exprim ideile si parerile prin metoda ‘analizel, cele mai obiective. Desi recunose ci il am pe post foarte apropiat de inimé, tot timpul m’am asezat forfat pe ¢ Boe EE E BS oRFe eo «SOCIALISTUL> ARON COTRUS NN anul acesta, s'au hotarit $1 col deta ‘Bucuresti, sf Fidlce vilul gros care se in- tinsese peste figura marelui bard roman, Aron Cotrus. De fapt, prima tiptrire a ful Aron Coirus, s'a produs acum trel ani, cénd a aplrut la Bucuresti 0 anto- logie de Versuri alcdtuitt de Ovidiu Co- rus, nepotul martir al lui Aron Cotrus, care a petrecut 20 de ani in inchisorile comuniste. Se vede treaba eh scapindu: Je marele vinovat, Aron Cotrus, comu- nigtii de la Bucuresti, s'au rizbunat pe nepotul pe care Lau chinult, dupa cum am spus, 20 de ami? Lau chinuif, nu e figura de stil, edict nepotul poetulul ‘mai trait pufini ani dup& co a iosit de 1a gros. In acosti pu: Jini ani, nepotul lui Aron Cotrus, a putut s& le arate comu- higtilor, ca era un demn urmas al poetulul, daci ar fi trait © via’ normald, probabil ar fi urcat si el, pe culm! nebé- ute Antologia Iul Ovidiu Cotrus, a fost prefajata de tovarasul Jon Dodu Bilan, Nu mia cfizut acea Antologie in mint, dar dup numérul de pagini —471—, insemneazA cd este destul de mare. Adic& au putut incape in ea, tot ce lea convenit comunistilor si numai ce lea convent. Dar a fost un inceput. Dupa trei ani dics in anul acesta, aparut un studiu«Resurectia unt poet, Aron Cotrug», Seris de cel care a prefatat Antologia de acum trei ani, de nme a, Bot Sass. ees Sits ti st sresurecfia» poetulu nostru ,fubitul nostra poet. $i trebuie ‘88 recunoastem c& intalnim ‘in eartea domnului Dodu, I= cruri frumoase, chiar foarte frumoase. Dar terminand de cltit cartea, la ‘sfarsit am avut senzafia ch mi gisese in faja unei jumataji de carte, adich s'a spus despre poet nt mat jumftate, cealalté jumitate continud si fle finuta as Domnul Dodu ne spune e Aron Cotrus a fost «poetul ‘mulfimilor proletare, exploatate #1 asuprite intr’o lungd ts torie masterd si necontenit viscolitds, adic& al lor, al co- ‘munistilor si numal al lor. Aron Cotrug a fost pootul multi milor proletare, ete, si pentru noi, cel cared sirbitorim astazi, clci nici ‘nol tiu'am fost feciori de bolerl, sl nol am Suferit de frig si de foame, in aproape toata viata. alsturt de el am tremurat de emotie cind am eitit poeziile Tonder Sacure, To, Ton Ctura, Patru Opinea, Ton Roata, Ion Codru, Minerut si Horia. Admiratia domnului Dodu se opreste al adica la jumAtatea poedlel Iul Aron Cotrus, a mea merge mai oparte, caci opera unul poet trebule safle Tuata in intre- gimea ei, nu trebuie sé fie thlata si noi admirim sl poemul Tara, far de care opera Tul Cotrus ar ft ciuntita Domnul Dodu considera cd poezia lui Aron Cotrus, sute- r& din cauza unor confusil ideologiee, unor erort sdvarsite constient, pe basa unet ideologi retrograde, sau altele tn care Lau implicat, fara vota tut in niste misedrt potitice reac: Honare caresi anezau personalitajt printr-o penibilé pirate le spirituala!!! Deci Aron Cotrus a gresit flindca mu a de- venit comunist. PAI n’a fost niclodats, Damnul Dod $alfi, ‘au scotocit in viafa lui Aron Cotrus si au cilutat 0 urma co: ‘munista, o cit de mic simpatie pentru Katl Marx satt pen. tru Gheorghiu Dej si s'au declarat Invingl. Nu au gait nici © urma! Aron Cotrus n’a fost nicl fardnist, nicl Hberal si niet socialist. Versurile lui de foc au tratat problema socials dar ‘nu a fost niciodatA socialist. $i mai ales nu a fost comunis, entruca el sia dat seama ct aceste dou migeari erau uto- ice. Ela cantat ca niment altul, durerile minerului, ale fhietorului de lemne si ale tuturor calor ce sufir. Sia trait cca sisi dea seama oh avusese dreptate. A trait ca si vadB cum au venit comunistil In Tara lui si'nu au dat dreptates color ce © cerusers tot timpul. Comunistit au ucis pe cei care erau vinovafi, dar dupa aceasta s'au oprit, adick au lucis pe cei din cauza cirora nu era dreptate, dar n'au edutat reptatea s'0 dea acelor ce 0 cautau, Patru Opincd a vicut ca fost omorit cel care1 nedreptijise Inainte, dar el tot ‘nu a vizut dreptatea. Yon Ciura a vazut cf a fost omorit cel carei luase lui mincarea de Ia gurd, dar nu fa fost data ui. Tn locul color carel jefuiau pe el inainte, s'au ridicat alfit, mai mulfi ca trainte! Domnul Dodu, sunt convins od fare ce minca, eh ménancé chiar bine, ci chiar el e convins cA milndned bine si Ton Ciura, dar il Tog sisi lipeasct ure- sees de N.S. GOVORA mir si vid ef il admirf si domnul Dodu Bilan. Chici Aron Cotrus a fost un Rapsod al desmostenijilor legafi de brazda sa murit tot ea un it Deel Aron Cotrus nu Corneliu Codreanu. ‘Si a murit ca un soldat al Garail de fier, Fu aga lam cunoscut. Tarziu, tn 1952, cind Lam eunos- cut ta Madrid, Aron Cotrus era un admirator al urmasulii lui Corneliu Codreanu, era un admirator al Tui Horla Sima, In 1937 a seris poernul Tard care este la inslfimea oelul lait poem celebru al lui, Horia. Am rimas uimit eand am gisit acest poem, pomenit de fovardyul Dod Balan. Poe: mul Tard marturiseste un vitalism frenetic, un mesianism exaltat, cultul pentru omul providential este imbibat de 0 (Wrmeaza in pag. 27.) ed ARON COTRUS, MARELE RAPSOD alte baricade vroind sit mA consider ca si cind asi fi un dusman al credinfelor sale. In ultima instanja am dorit a& dau un exemplu cet putin valabil pentru nol cel ee trian tntr’o lume 2ish liberi si ‘anume el nu ne este permis sh ne impunem gindirea al- tora, aga precum procedeaz’ cel din fara, admifand doar 0 parte din poesitle lui Cotrus (pe niciuna din cele comentate {in articolul de fa{a, desi fara ele nu se poate eu adevarat ‘cunoaste proportiiie poetului Aron Cotrus) sau pe Goga i Biaga pn la un oarecare punct pe urmi sunt. deformall ‘sau chiar desfiinfati fiindea aw indrtanit s8 gindeasea alt- fel si nu conform legilor din dogma. Adich dack avem pre. tenia of trilm tntr’o lume mai bund este de dorit si 0 $1 ‘instim cu 0 judecat’ pe misura ei, respectind marile spi- rite in modui lor de a vedea istoria. Sane Invajam st si ascultim chiar dact pe undeva suntem convingi a ft in po- sesia panaceulul universal de cunoastere. Dect mam trudit sil redau pe artistul studiat asa cum se prezintA cu adevaratelea si nui cum am vrea nol st fi fost. ‘Trecind peste orice fel de consideratii indiferent in ce tablra se va situa muritorul de rind, Aron Cotrus ocupa tun loc printre cel mat mari poet! at literaturii romane: MAESTRUL ARON Glasul iui Aron Cotrus, transtormat de indignarea Nearnu- lui in judeedtor implacabil, a tunat verdictul: «0 arma s& ereascd din pumnul oricul, Si brafele Neamului napraznic deslegete. Sa muste jarana printre sfetnicit lui, ‘Tamaral talharilor: Regele.» Urmirile dementulul fratricid, ascuns sub vagoane de cl- ‘ment aruneat la Jilava peste trupurile nelnsufleyite si arse de vitriol ale calor mai bunt fil al Téril, au fost grave in consecinje pentru Neamul Rominesc. Tara a fost scildata fn singe nevinovat, iar dusmanii desianfuifi in haita, tau sfarteoat din now frontierele stramosesti. Uciderea ior {fost uciderea constiinfel nafionale pe care ei o treziserd. Capitanul condamnat la 10 ani temnifa grea pentru «inatta tradaren, Catrenul lui a fost ca 0 lozincd pentru nof, iecare simfin- dune chemafi si o Implinim eu constiinga Impfeat, clam Indeplinit: dorinfa Capitanulul de eL rasbuna, nu pentrucd el vroia, ci pentru a face acea mare dreptate si bine Neamu- Jd Roménese, cum el lisase in scris. Imprejuririle au tout insi ca alfii mai vrednici s'o tm plineascd, prin pedepsirea ‘sfetnicului principal al Rogelul, Armand Calinescu, ciel pe Rege Ta pedepsit Dumnezou si ‘moar in exil ca un netrebnic, hulit, pirisit si minfit de tofi, chiar de Lupeasca Iu Consternarea si desorientarea Taril a fost totald tn acele ‘momente de mare tensiune si de infricositoare riscruce de drumuri a Neamului Romanesc. Lumea nu putea crede cf «mafiile» nationale de conivent cu cele internationale, reusisera s4 curme firul viefi [ui Corneliu Zelea Codreanu, speranta de mai bine a poporului nostru. Sfatul curteanului de serviciu la instaurarea dictaturit ‘arliste— Nicolae Iorga—fusese urmat aldoma, each clo- Danul dispare, turma se imprasties. Clobanul ‘a fost ucls leste, dar turma nu s'a imprigtiat si... tiranul a fost ‘isgonit in huiduelile poporulul iar sfatuitorul sla Iuat Tisplata colaborarii cu inamiei nafionalismului. romanese, 4a infeptuirea c&ruia pusese umérul cindva. In «Corabia Verde» scris tn Bucuresti in 1999, Aron Cotrus anunjé victoria moral a girail de Pier la 6 Sep- COTRUS-OMUL 6 Octombrie 1940. Roménia Stat National Romén Legionar, tembrie 1940 si pe cea politicd dela 8 Octombrie 1940, cand Romfinia s'a transformat prin consensul unanim al’ Tari ultragiata de carlism, in Stat Nafional Roman Legionar, ‘Totusi clarviziunea lui ia permis sA Intrevadé ca nici sacrificarea Capitanulul, nict noaptea S{antulu! Bartolomeu in Roménia tiraniei Abdul-Hamidiene a tandemulu! Carol 11: CAlinescu, nici elanul inmit al ckmasilor verai, nu erat sutt ciente, in conjunctura politice! europene din anit 1989-190, pentru consolidarea unl Stat Nafional Legionar. Vietoriile militare germane pe toate fronturile europene, reinviasera apetiturt Imperialiste. Milltarismul teuton cats, colaborarea militarilor din jarile care aderasera la ‘pactul axel Roma-Berlin si nu pe acea @ najionalismelor locale intransigente, care sar fi, iF de expansiune spre Est, lucru adeverit la 21 Tanuarie 1941, cind intrigile de caulise ale politicel germane cu partidele politice din Roms. nia au rupt colaborarea Generalulul Antonescu cu Garda de Peer, sdrobind prin alta teroare Statul Najional Roman Legionar, subtituindui dictatura militar personal a Gene- ralului, stirdmata la rindwi, la 23 August 1044 de tradarea acelorasi partide politico $i a Regelul Mihai 1. Denceia scarbit de putregaiul acestel politic! europene, ‘care ingiduise smulgerea cu sila din trupul Tari Romanesti 8 Basarablel, a Bucovinel, a Transilvaniel de Nord si a St Lstret Iui Mires cel Batran, Aron Cotrus n'a acceptat demnt tifile oferite de Statul Nafional Roman Legionar si s'a ‘autoexilat in postul tui de Consilier de Presi 1a Madrid, unde duh! crestin al victoriel nafionaliste care ingentunchia- ‘se comunismul si sanctuarul Majadahondel, i dau siguranta Bsirii unei infelegeri si sprijin in lupta Tul de lamurire a Oceidentulul asupra nedreptatit feuta Romaniel crucificate Na cerut niciodata nimic pentru el, nicl chiar atune! eand © soart& vitregi a smuls de langi el pe Virginia Cotrus, tovaraga Iul de viats. Mam revazut cu Cotrus tarziu, in Decembrie 1947. Roma- nia devenise gubernie rusocomunista, la buntil plae al Anei Pauker si coreligionariior el ‘Venisem 1a Madrid cu o lund inainto, in drum spre Li- sabona, unde trebuia sh mA imbare pentru Brazilia, Am- bientul’de omenie romineasea al spaniolllor, romani prie- tent si eel eunoscufi in Madrid, erau binevoltor! $1 poste si subconstientul meu legionar, aprins de apropierea.Maja- ahondel de capitals Spaniel, locul marei Jertie a camara. ailor Mota si Marin, m’au determinat simu mai plec in Brazilia si am rimas pe loc. Nam regretat niciodata. Prietenia Maestrului m’a tnconjurat din primul moment, sincera si desinteresats. Parca prin nevizute antene roma esti neam simfit atrasi unul eAtre celalalt. El, transilvar ean din munfii Fagirasului, eu oltean din munjii Gorju Iwi, Intuiam flecare c& Impreuna vom putea realiza dezide- ratele roménesti, care ne indreptasera pasil spre exil dupa 23 August 1944, adica continua lupta de Iamurire a Ocel- dentului si a romfnilor care traiau nepasitor! in el, asupra nedreptafii facut, neamulul nostru si a oribilel tridtiri caret ‘crucificase. Pe linia asta am ramas nedespérfiji pani 1a ple- area lui in Statele Unite, La 13 Januarie 1949 am mers mai mulf{ prietent, intre care si Maestrul Cotrus, Ia Majadahonda, s ne inchinam 4a locul marel jertfe legionare. Niste compatrioli tfricosi» Re spuseserd ci asemenea manitestafit nu erat permise. Ne- am streourat prin marginea satului pana la dealul dinspre ‘sudul cimitirulul, pe a cdrul creasté trangea frontulu nafio- nnalist se_plistrase intacta.. Cuibul de mitraliers, servit de ei dot ofifer! romAni inrolafi ca soldafi in legiunea streini ‘spantolé, domina valea pana spre Escorial. Aci in inclesta- Fea luptelor clztizera eroic Comnandantii legionari Ton Moja s1 Vasile Marin, personalitifi de elité ale Tail din acea Spocd. Pentru mine, dupa atafia ani trecufi si atttea drame legionare si romdnesti consumate, a fost un moment de mare emofie $1 prile) de reculegere. Ti conoscusem perso- hal, fdcdnd parte ca avocat din contenciosul legionar infiin- fat de ei 1a Casa Verde. In drum spre gara Las Rozas, de unde trebuia si luam trenul spre Madrid, mam plins Maestrului de faptul c& himent din cel aflajt in Madrid intre Septembrie 190-¥e- : soles Moestrul Aron Cotrus formeitztind eu autoritaile satulut ‘Majadanonda, tnstalarea cruct de grant. ruarie 1941 si Septembrie 1944-Mai 1945, nu s’a gindit s& marchese locul marel jertfe si tam destainuit intentia mea de a agera 0 cruce de granit pe locul, unde singele roma. hese infrajit cui cel spaniol in vifornifa iuptei dela 13 Tanua He 1937, @ forjat pentru totdeauna prietenia dintre cele dows fart. A fost bucuros de inifiativa si ma spus: «sunt faluturl de tine sl cum tu nu cunosti limba, nu pregeta si-mi ‘ceri sh te insojese pretutindent unde ai nevoes. Ajunsi in garé, am fost intampinal! de preotul si primarul satului Wenifi s& ne reprogeze c& nu neam dus la biseriea pentru 42 face parastasul obicinuit. Atunel am infeles ch aeel com patrio}i efricosiy erau in realitate elemente negative si ci impledecasera sistematic asemenea realizar, si au incercat lulterior s& impledece $1 inifiativa mea. Prin Maestrul Aron Cotrus le-am spus, o& in acel an slujba so va face Ia 13 Pe Druarie 1048, cu ocazia sfinfiril cructi de granit, care va fi ‘Asezata acolo, coineiaind data cu data inhumarit lor la 13, Februarle 1988 la Casa Verde, in Bucuresti. La data indicat crucea a fost sfiniita in prezenta autoritajilor satului a de- {egafilor oficiali ai regimului si a romanilor din Madria. ‘Adaug cf la acea solemnitate aceiasi Romani ufricosis au ‘ost acei cart ait Incercat sisi InsuseascA, taf de autorita- file spaniole prezente, realizarea acestul camaraderese $i restinese omagiu. Ta picloarele acelei modeste cruci s'a perpetuat in fiecare fan, and ezi, pelerinajul de 13 Tanuarie al spaniolilor si ro- minilor, transformAndu-se in mitul Europe! Ingenunchiate, fare vine aici sh Improspiteze credinja in victoria final. fron Cotrus 1 lipsit niciodata, eat a stat printre not si Sunt convins, e& peste tot pe unde frimantarile lui romanes- ti Tau purtat, in orice 13 Tanuarie, nea avut pe tofi in su- fet si In rugéclunile lui sick a binecuvantat memoria ca- maraailor eazuji, simboliea jertfel lor flind astazi univer- sali. ‘In 1949 guvernul spaniol solicitat de personalitatile Euro- pei de Est refugiate in Madrid, intre care, pentru Roman‘, Maestrul Aron Cotrus, a acordat flecdrei natiun subjugate Ge comunism, o emisiune zilnica de 0 ora Ia Radio National al Spaniel, Era un sprijin moral important pentru vietimile comunis- ‘mulut ‘moscovit, instalat in fArile din Estul Buropel, fara ‘sentimental 10? si in acelag timp un mic ajutor material — pentru refugiafii desemnati a ocupa posturile de speakeri ‘A comentatori. Printre acestia se gaseau Maestrul Aron Co- frag, Badia. Vasile Tasinschi, Crisu. Axente si alti, Citva timp lucrurile au mers normal. Nu era o emisiune bitaioa- ‘si, cum 0 asteptau poate cei de acash care 0 ascultau, dar era 0 incurajare #1 0 dovada cl nu fusesera uitaji de com- Patriofil risipifi in lume. Dar, cum se intampia in toate feftunile romanestl In care intervin mai multe persoane, cu rand s'au {vit divergenjele de pareri, pe programe, pe tex- tele comentarillor, pe numéral de fiecare persoant, etc., $1 firese, elementele negative amintite au manevrat in asa'fel neat Maestrul Cotrus si Crigu Axente au trebuit sa renunfe, ‘emisiunile ramanind exclusiv in sarcina acelor elemente Giscordante care leat utilieat pentru propaganda proprillor Jor persoane si nu pentru informarea Tari de departe. Au fost suprimate, cand Spania a reluat relatile diplomatice cu {arlle din estul european. Maestrul Aron Cotrus cit si Cri- Su Axente au preferat si continue trairea In siricia exil ui, dectt sf raspund& amabilitafit spaniole de a ne pune la dispositie mijlocul de a vorbi cu Tara, printrun scandal Gogradant, pentru concoptul ce aveau spaniolli despre no. ‘Totusi pentru a pune ordine in familia romaneasca dela ‘Madrid, care numara circa 145 de persoane in acea data, am cekzut de acord cu tofli sa ne constitulm oficial in «Comunt fatea Rominilor din Spaniay, singura de altfel aprobata de ‘franchist. In casa Maestrulul Aron Cotrus au avut Toe primele consfatuiri in acest scop si in ziua alegerilor de comitet, printr’o acfiune energici a Muestrului Cotrus, aju- fat de mine, am anulat lista propusi de aceleasi elemente egative sub prezidentia lui Stelian Popescu, fostul director fa aiarulil eUniversuln si la cea de a doua votare, a fost files prin unanimitate conitetul sub preaidenfia ul Cotrus, fare, cu variante inerente timpului scurs 51 plecArii dintre ‘ola multora, continud sf astazi, sub prezidentia Dlui Geor- ge Demetrescit Inutil sh adaug ch acest Comitet in cei 30 de ani, scursi, 1 finut drapelul romanese pe meterezele anticomuniste si de aparare a drepturilor romanesti, flind de necrezut cum un ‘manuneht de oameni, Ia cat a fost redus prin trecerea ant: Tor. a fost capabil si infrunte propaganda . P. R-lsth si si realizeze atatea lucruri, dack nu neam aduce aminte, eum spunea cu entuaiasm o Doamna din Comitet, de le genda «Sobieski si Pldesiie. Prin finfa tui umn ear sufetuul 2a cura s tale. tal eu care Dumneseu il ingestrase, Cotrus Feusae oh call tere in favonrea Romani, sprospe tone valor ieee Riale eutentce ale Spaniel franchste, ol insu! ind const dorat cael at mare post epic al Terie ‘Acsie price Ineredeen de cae so bucura oa mus generos in dsporifia Iuptel de afirmare Tomineasct « Co ‘munititil noastre. a Din prinvara anulul 1951 cin ss infinfat Comunitaten st park la 8 August 1986, end Cotras a plseat ln serbarie Gehan st Ligs! a sieraus Amorica ca represontant a Romndauor dis Spanta in aceste sorbic, viaga st aciviaton Ssoctfiel noastre a fost permanent mafcatt de neastimps fal ominese al Preyedineta (rice iniiativs de propaganda pentru RomAnia, fara noas tsa in suet gt gana, ft pufine su fost care mu au plecat direct dela e, $i fe ingugea etn entusiaam tnorese elu Se lisa pr erau realists In cele mal optime condi de ‘rganiaare si oftcionte oumerind cronologi doar chteva din roalitrle mat im- portante, realizar eu maxe’ecou atit Sn Iams spanils cit Win extul romanese, emintec 106), Tnfinaren Communit Romanifor regis tn Spa nla, recunoscutaofiial-de Satur Spaniol st Orgazele tl Sahuisrde, skagur neta plat ca are pk Fafinfarea Ciminului Roman pentru retupat tn calle Homero, Ne, i, in colaborare cu representantit Vatican entra Romani, Mgr. John Kirk, american, Padre mallo Greta, spaniol sev. Alex. Mizeen roman tit cate, ti st pefuplft Upside miloace de tal a gasi per fhanent adapost hranf, ing?re medical. 1052, Participarea une! mumeroase delegait romdnost la cel deal 35 tea Congres mondial Bucharisti, celcbra fa Bar Gelonantre W7819631.81052 sub presedentia. Monsenorlor Sole Kink Brie, Cozina gi cu partiiparen Uniflor 9 oF iSdocotir’ din Spania. Impreund! ou Macstral am redactat ti-memort supra situaherreigoase ain omni, care or cae eps in ponclavul cardinalior present, clit 9d fuga prt Rado in momenta cand delogtie a fst primi {PBinouvantats in numele Papel Plus al sen tn uraele Sutlor de mil de crednciog care asta ia aconst mares: {a manifestare de credit solidaitate eretns. Delegatia Romdnd in frunte cu Mgr. Kirck la Congresul ‘International din Barcelona, 1963. Organizarea unei_ siptimdnt romfinesti in Madrid capitala Spaniei— in care prin conferine ziinice, expozitl e arta si artesanie, festival aerian al lui Bésu Cantacuzino, ‘concerte, ete, retransmise prin Radio si jurnalele cinema: tografice, atentia Spaniei, a presel si a streinatajit a fost finuté indreptata asupra aril noastre gl a nedreptatit care i's'a fcut de un Occident european egoist si nerecunoscs. tor pentru sacrificitle seculare ale Neamulu nostru in apara: rea, civilizafiel crestine a Europel Cu aceasta ocazie sf cu colaborarea lul Pamfil Seicaru a {fost editata brogura de 76 pagini. ¥... Existimos, in limba spaniold ca un istoric al Neamulia’ Romaneso 1 al calami tApilor abatute asupra lui dealungul veacurilor, culminand cu pradarea, ut Rusil Sovetice, Suocesu a fost enor, cw ce a determinat, pe Episcopul Primat al Spaniel st cheme pe rectorul capelei unite romine dela Madrid, parintele Alex. Mircea si sit intrebe eaji Roman! refugiajt sunt in Spa tia», intrebare la care popa Mircea s'a simfit obligat s8 ro. funjeasca cifra si sit spuie: «vreo doudsuten Ia care Epis copul surprins a replicats 1 aji putut face atata galagie?» Probabil ci Prea Sfinfitul nu stia c& desperarea In faja ‘une! hedreptii gratuite facuta Tamil s1 Neamulii Romanese, ne i forje hereulione. SAPTAMANA ROMANEASCA DE LA MADRID Maestrut Cotrus, Horia S., Georgel Demetrescu $4 Valentin “Alozandresew. — Participarea cu un stand romdnesc Ja expositia inter- nafionalé de Artesanat, celebrata In Madrid in Palatul de Cristal al parcului RETIRO, intre 18-30 Mai 1963, cu un ogat material de: jesdturi, costume, scoarte, ceramic& puse Ja dispozitie de Macstrul Aron Cotrus, fosta Legatie @ Spa- niet 1a Bucuresti in anii celui de al lea rizbot mondial, Ambasadorul Cardenas, Familia Alexandreseu gf Dra. Tantai Chuceanu din Paris, etc, in care RomAniel La fost decernat Marele Premiu de Gnoare — Medalia de Aur. Standul s avut cinstea si fle vizitat 1a inaugurare de Generalisimul Fran- €0 si Presedintele Portugallel atunei in vieitt la Madrid. sf ulterior de mai multe ori de familia Generalulti Franco. — Constituirea Cercului Roman pentru Uniunea Latina in Noembrie 1953 sub Presedenjia Maestrulul Cotrus si secre. tariatul meu, pentru a pregiti materialul propagandistic des- tinat a fi prezentat 1a cel de al Il-lea Congres International al Uniunil Latine, co urma a avea loc la Madrid in cursul ‘nul 1954, — Crearea in exil a unei edituri roménesti — CARPATII — ‘cu scopul pe de o parte, de a contracara sctiunea de epu rare si mutilare a tezaurulul cultural, istorie si ilterar 70 minesc, Intreprinst de noua Academie a Republicii Popt lare «Romina» sub bagheta ‘reformatoare ruvoitoare & ovreilor Ana Pauker, Roller, Graur si Suchianu, ajunsi in conducerea ei sia Tari mari demnitari dupa ocuparea el de citre muscali, iar pe de alta parte, de a pune la dispo- _iie conor nou! th pribepe, extela autntice din care formeze cultura si educafia ‘nafionala romAneasea, pro- movind In acelas timp talentele nisoute pe meleaguri Acesti ovrei slavizau tendenfios trecutul nostru latin prin sohimonosirea iimbel inloouind din a cu 1 din {, pani si {n cuvintele Romania, Romin, Rominese paine, etc. si prin denaturarea trecutultt adevarl storie prozentandii tutelat de vecinil nostri Busi. tn timbrele postale romanest! inepuserd, substitulrea ge niilor culturii romanesti cu personagit sla ‘mul si tradifille noastre. Macrid, £9 mearo de 1954 a racao imuvo Pama La URLOR LATTE por oi Cobtarzo espanol, ax cuapliniento conttataos on ol T Congreso de ta Uutéa tation 44 1 19 to cotubre co i051, suarte Lo te ceaatre 6 te Final a0 asjunte « 18 presente propueste de 1a cosisi6a Nacional tapafola de le Unie Latins y 10 Comteiéa Sjecutiva Parenseate pare le prerersotéa doi IT Congreso, que co nora on preattte, y de seuerdo com las rasan on 14 totelites 49 Loe safnos firmantes ns crganizacionan, guberae- sestelee © 25, que es propesaa fines cotnsidentes con 2 alto 4a culture, @ Le cooporacién taternastongh gue feu 1 princrdtales Co le Uatéa Latina, ocbes el Dooierae os ras estre los obyett RimAND PABA LA UGH LATENA, « necerse reprece ot ine eostonns ce Dragostea lul pentru pamintul ‘Transilvaniel nea trans- ‘mis‘o ca pe un tastament politic ca prlejul clei strbatori din La Cafada, cand a recitat versurile din poeta Tul de la uj din 1928, po care te repetam ca o sacré promistune de e Nui cer sii bati din palme nicicand, 1a auzul_numelul meu! ‘Tie vreau si ma dirui mereu chiar de m’at rasplati eu hiuiduell sl sudalme! ‘Traian POPESCU TARA uted. argi de soare, aspri, ‘ndriizneti, cerainfei fufi ai unei noui viefi... ca pintre fulgere, prin furtuni, pe sub grindini, vin voiniceste de pretutinden!: pidure mise&toare de goruni nebuni, oaste faicitoare de minuni, eu vrere nipraznict, vie deatotputernicie... fefi-frumosi ai unui nou noroo, crese sprinteni, s’otelesc, se riscoc, sub ceruri de plumb si de foc... tn foameai de fapta s{ infinit, tara cu trup talharit, cu inima ars, — dara, minoasé-1 revarsé: puhoi spre 'mpotriviri, este porunci de sbiri, spre inclestiri cei adastit pe cea mai inalti creasta... rupti de stribuni, de parinti, — cu vreri, cu pasi fierbintt calc& prin timp, biruindul cu truda, cu’ndrasneala, cu jindul.. ‘sub pasii lor iuji de-avangarde, piatra, puberea scapari, arde si drumuri de foc se rup, impariteste, ‘Spreun aspru destin ce se’mplineste... tabere crese, — veacul si clatine, peste tAngueli impietrite in datine... tabere creso-vaste cetiiti, peste gemete si strambatati, peste schilave rismeriti de-altedati, peste’ntinderi de plecate capete, peste putrede robiri ce'ncep si scapete... prin ierburi ca de cue, tabere, puterea niprasnica, sue, ‘sho sue, pe muntele invins, despicat, pe care calci, neincetat, mers apisat, mers incruntat de-opinc’ nizdravani si bocane ferecat... fruntea se'nfrijeste cu palma. flic&i'de brona, in arsiti, deavaima {Asnesc, in cete, cu srg neinfrant, ca din fund de pimant, ca din piatra, spréo noua, vesnic& vatri.. Je simfi darjenia, din ochi, din tales, din felul cum calcd. din patima lor aspr $1 idolatré, in pumnii de piatra.. din foamea lor gr de cer gi de maine. din mersul lor: roib fir’ fréine spreun urias altceva, de Aron COTRUS sprintene sape si tarnticoape ‘Schimba trandave alvii de ape... Je'ndbuse rasmerita ce creste-potop. Je vindec mersul zAnatic si schiop... pe urme de balfi cu ape schiloade, slobodé,, glia fierbinte da roade... ca’n basm, biserici cresc din vis tineresc... suné altfel, prin veac, toaca peste satul sirac. suni, risuni-a furtun’ ca o goarni nebuns, mereu, peste inima neamului meu, este zilele neamului meu... cu foame de lup drumuri noui rup, adane, pan’departe, peste stncile moarte... mesteri, in repezi, ndvainice cresteri... ite — ‘int dincolo de zarea ce minte, dincolo de blid si cuvinte... nui furtun& nebuni, nui ploae de foc, sii opreasca pe loc... thi opreascii pe loc... darjenie fari’nfrangeri de flicti-ingeri, gata si treacti, asa la noroc, prin gloante, prin apa, prin foc, ‘s& mute munte dupa munte, sWnfrunte— rasmerite crunte ‘si nenoroe... aceleasi porniri fi aduna: darnice si ucigase unelte, din care tasneste si creste’ndrasneats — © noua viata... cerul, intr’o zi, Imparateste va risplati nemérginita lor involburare, vrerea $i darjenia lor fara hotare: st€ncile ce-azi pasii li rod, ‘impiratille de nisip si de giod, ‘ca mfine da-vor rod, pasii lor semeti, in glia grea, urme fierbinti vor lisa, urme de foc vor lisa, drumuri napraznice de mergere vie spre slavé si'mparatie. din mulfimile oarbe unu s‘alege... si langt-o inim& mai bund ca o paine: — cruzimi de tigru, auziri de eAine... noua lui limba fata tari o schimba: graul creste mai plin din glia siract, fetele se fac mai frumoase, sé-i placé, flacaii, pentru el, ‘se’mbraci’n muschi mai tari ca de-otel... pentru o raz din privireai, rupta, oricine! gata, pentru el, si cadi‘’n 'Iupti.. bitranii stitui de viata, ar vrea si mai triiiasct si stee drepji la vorba lui impirkteascl... pusea, tunul, tancul, cu botul in tind ise inching... pacea-i mai pace, rizboiul-mai crunt... pentru el sunt toateasa cum sunt... ochii Ini cu mif de uitaturi de-odati strifulgera si scoald in picioare fara toati... se ndrue tot cei putred si ru sub furtunile destinului tau, pentru tot ce prin timp va ramane,— tard cu alt& fata, fara ce cresti indrazneata peste glod, peste ceatt, peste azi, peste maine, peste marea nesfarsit’ de capete, ca un soare ce n’o s& mai scapete... indrazneti de alte'ndrizneli i-rebelt, crancen biciuti de sirg si fierbinteli, Defi de alte poveti, cu vreri ca pentru mii de vieti, cruzi pan’la uitare de sine, pentru-un inddritnic pas spre mai bine, — vom alege, vom bate mereu, drumul cel mai lung si mai greu, pin’ce-om simfi c& opinea rabdiril se erapa, pin’ce-om vedea cf urmele'n veac si le Sapa cu opinca la fel, bocancul nostru putred, rebel... pan’ce'ntr’o zi, Spre zirile aceluias fel, pe crestete ni s’o topi, Ge nidutul batalislor, — casca de-ofel... eri: — starv,.. mAine: — sfingerri pe munfii aspri pénd'n varf, fara sudilmi, far’ scrasniri din dinti, cu genunchi de fier, cu talpi fierbinti... pentru fasiile de trup, rlimase'n colt stirbi si gol ai stéineilor pe care crancen leam invins, nu neom ufta, cu ochii fir’de niidejde, inapoi, n’om ingalbeni, inspiimantati de necuprins, cu privire aspri, calda, indrisneati, vom privi pripistiile, in fat... si pe marginile lor, colibe ne-om clidi din ceatai si din treceri iuti de vijelii... {in fiecare nous dimineat, fi-va mai aspra si mai semeat, foamea fierbinte de-a rasbate ‘nainte spre piscul cel mai ascufit, mai nins, pe care inc pas de om nu T’a atins.. in trairi tot mai aprinse, tot mai vii, zi dupa zi, vom stéipani din now, din nou vom cuceri, —in impotrivirile ee harée si latré — ou vrere salbaticd, oarba: fir de iarba dupa fir de iarba si piatra dupa piatra. ‘a sorfii porunes, mantaull de flactri pe umeri mi-arunca... spintecd veacul — flamuré rupté — nipraznicumi chfot de lupti... erfincene pofte ma pradii, mii mused. And, peste anii-mi lacomi si netrebnici, intr’o zi, m'oiu potieni, m’oiti praibusi— ména vreau si-mi impietreascl pe pusca. te-oiu cAnta, team cAntat, prin veacul de furtuni spintecat, — pas de bocanc ferecat, in piatr& lsat, taiat, ‘pe unde-am ciilcat, pe unde-ai cAlcat!.. in arsita de-amiazi reste aspru mdine peste azi si peste mdine: drumul de furtuni ce ne raméne... pasi_uzi... de-abia {auzi,.. mii de spinari, de talpi, pe schele... si cutezante, pe cai faré numér. ‘cot la cot: cu-ofelul lor tot, cu cerul pe umér, trece, in mars zdrobitor, cu veacul aprins sub picior: oaste népraznica, sprintend, verde, ce nici o batalie nu pierde... ce negustori migeinic side vorbe rele, hulit-au visul furtunos al patrief mele?.. Isi uita de paine, de api, de truda ce inima si palma li-o crapé... vrerea fliminda, nebunii, cei man’ ‘si rigaz nu le las, — ite singura stipank si'mpérateast... milioane de pasi din genunchi de otel ‘samani la fel, cu dirnicie dupa el, prin timp ca printr’o verde iarba‘nalta, oricare din acesti vremeinici insi, solari si neinvinsi, ce cresc sburdand pe ses, pe munte, laolalt, pentru orice strasina valahi—nous ori stréiveche, — undei pastirea miffastri: vorba fiird de pereche,— poduri si ne-arunce peste vreme, peste zare, —2 peste pripastia cea mare?! unde pasul mandru si buiac, drum si bat Intr’o ziu’ ca’ntr’un veac, — intr’un silbatic salt spre’nalt, s& risbune dintr’odata, mersul nou de foc, atétea si atitea sovieli si putreziri pe loc?! sus funfile, cosasi uriasil.. coasele’n zidufurile ce ne rascoc, 88 pari, pe cer, curcubee de foc... isbeste niipraznic piatra mises, scfintel si tasneascé din ea, fulger si ne fie, soare ori stea, pentru truda cea mai grea. fliicki darji, pe branct, drum spintecé’n sténct c&tre cea mai bun, mai iabAvitoare paine: cdtre ziua de maine... pumni se desfac, se inchid fierbinte — frunze rosii pe unealta ce nu minte... creste’n el, se frimanté mereu: soartea nprasnic’ a neamului meu... past... pas sprinteni, mitrunti, uriasi... past adunafi, impletifi intr’o zi, ca’n ajunul unor crunte batalti, intr'un lunatic mars, nebun apiisat, spre aiiri sub care inci nimeni n’a clileat... deo fi fulgerat si scapat, cine va duce dornic, fierbinte, peste ziri inainte, ‘arz, dacicul drum pani la capat?!... tresalté inima, sfinger palma. trudi mutii, treazi, surdi, Ja temelii de lumi ce se’mburda. un veac putred se'ncurci, se clatina... trude preschimbitse’n lege, in datina, ‘’nainte! ‘mainte! ‘vrerea iuteste braful fierbinte, pentru primejdii noui, bocaneii vechi mii ferec... creste peste mine, peste timp si'ntuneric, sub fulgere —un mdine feeric. fara a cui e?.. timpul al cui €?! cine ne bate brafele'n cue?!... ‘nainte! ‘nainte!... trece fierbinte, cade, se scoala si-aleargi spre fapta, calea cea drepta.... brénca se strange brusc ca pe-o pusea, pe unealta ce se smulge si musca... ai de zi, saptimini, an lung dupa an, ne'nfrint se sbate, sporeste, asudi, cu milioane de genunchi si de mani, din granita’n granita si se aud, fara uimita sd te audat. Yartos, volnloegta, isbeste, clocan niizdravan, piatra si geami, si se'nspaimante, fierul si’mproaste flaciri, si cante igbénzile muncii ne‘nfréntel... Pung peste ram pod lang’ REP eNE Ysa dirz, drumuri desnod prin piatré, prin glod, — | pentru norocu-ti, navainic norod! peste gropi de trufasi arandasi, peste gropi de talhari cimitarr, plugule, tot mai aspru si ari, y peste pustit si nu lasi, ‘brug nezdrobit si nu lasit... peste migeinice morminte de hott, de hot! si netoti, ari adie, adane e&t doar potit.. cfc © pe drum, un plugar cum altul nui sti semene... dupé-al c&rui pas ogor silbatic n’o réimAne.. plugarul nizdravan ce va ara prin foe si prin scrum, cu pas de fulger, cu brafe de cremene. plugarul—imparat, de maine... pAine ca de piatré.. Ienea striveche’i latra... strigoi fara nume si vatré, din scirnava lor satra, {i hulese, if latra... pentru drumuri noui ce'n sténci se rup, ‘uité-ti foamea de lup! ‘uitd-{i de tine, trup! pentru —ale zilei de maine c&ntece — ‘uitati—va foamea silbatict, — pAntece!... strange te'n tril tot mai Su, tot mai vii, sete de-a stipanil... { estavilta veld de vrere imperiala!.. asi de sudoare uzi... prin pulberea clipei i-auzi. ciocanul cant in pulpa st€ncii cdnd se implant... latr’ cazmale deavalma, ploua fruntea, singer palma, veacul cAlit, friméntat, sti—va pe unde—am calcat... fara, peste vremi, aduce-si-va aminte de urma noastra fierbinte, mui lege, nui farddelege gindul 1a ochi deacum s& ni mai lege... mui furtun& aspré s& ne’ntoarcé’n gat vorbele ce'n noi dospit-au atat. ca un lunatic orb, pen flaut, prin bezenele mele, te caut, te caut: cuvant ffiré saman, intre cuvinte multe, cénd te-oiu urla, — dumnezeiase’, prada —, fara toaté in genunch! si cada si, cu pumnul pe arma, si te-asculte... CORABIA VERDE Corabia se fréimanta si se rasuceste in lupta cu valurile ce-o izbesc talhareste si apele crese ca din hau nisdrévane, cApitane! cipitane! cApitane! Invins peo clip’, sub valuri se pierde par’ei deapururi, corabia verde nuiprasnic muscati de uragane, cApitane! cipitane! cipitane! Prin potopul ce zilud o rastoarna, s‘aud prin vizduh ca o goarnd, pesteale marii nesfarsite noiane, oruneile tale de proroc, c&pitane! Si iata, de odat& se’nalfa semeata iardsi Criasi peste timp, peste ceafi, peste-ale apelor titanice toane, corabia ta verde, o, c&pitane! ‘Zanatec alearga prapadul pe ape, tot mai aproape si mai aproape, dar dubul mai tarei ca-ale mfrii prigoane, cSpitane! c&pitane! capitane! Gata cu tofii si murim in picioare, pe marea aceasta ce crfncen ne doare, spargem talazuri, infringe bulboane, cu gandul Ja tine, o, capitane! Lupta e cAntecul si biblia noastré, holde vor creste de samulastré din cremenea oarbé, din pietroase mormane si din singele nostru, o, oipitane! Moartea insasi dear silta pe punte, sdrire-ar fulgeris cine s’o'nfrunte, printre mii si mii de uragane, cApitane! cApitane! cipitane! ‘Bucuresti Mat 1939. timpul al cui e? al cui e? cine ne bate tratele'n cue? ‘ce ne'nfeles, neghiob nenoroc, putea-ne-ar vreodata opri iar pe loc: pasii de foc, gandul de foc?! vremea uriase, izbavitoare biserica, de blid si sovieli fi desferica. din aceleasi stravechi, oloage cuvinte —, sprintena, noua, fierbinte, ii imbranceste'nainte — © alta limba... fara se sterge la ochi si pasii sii schimba... NUESTROS SON ESTOS MONTES ‘Nuestros son estos montes pétreos, fecundos, canos, puesto aue nosotros hemos trepado por ellos hacia el cielo, nosotros hemos abierto sus entrafias de oro y de hierro) yhemos sufrido por ellos bajo la luvia y el hielo. Nosotros hemos hendido sus entrafias gigantescas, nosotros hemos glorificado en cantos sus hermosuras y hemos conocido mejor que nadie sus almas ¥ sus tormentas. En terrible rebeldia 0 cantando lentamente tras ‘los rebafios, nadie en el mundo los ha conocido y amado ‘como nosotros. De esta fecunda tierra daco-rumana, zquién podria mejor que nosotros decir que es suya? éQuién la ha arrado, desde el prineipio del tiempo, sin reposo? éQuién la ha sembrado? éQuién ha sido su siervo y su sefior? @Cudl de las antiguas y nuevas estirpes tiene enterrados en su seno tantos héroes? 2Qué cantos, desde siglos, por aqui plafien? {Quign la ha defendido més obstinado de los torrentes de las invasiones y la ha regado tantos miles y millones de veces, ‘con sangre, y sudor como nosotros? Aron COTRUS POEME INCHINATE LUI ARON COTRUS CU PRILEJUL ACESTE! COMEMORARI SEARA DE SEARA Sear de sear mapuet dorul Dea mei, de ziivone, de munti. Din fldeAri atunci astern dorului punti Pané la ei, eu— cdlitorul. Dac e vant, aud gorunii de-acasé Sub ferdstrae haine gemand Si simt deaici tremurand Otava pe ascutisuri de coasa. Daci musteste pimAntu'n zipezi, Simt colful ierbii cum creste In tara. Si seva 0 simt cum sbucneste In flori, in p&duri, tn liveri. lar gandul, fugarul asemeni, Cu flinta la umar alearg’: Izbind in zivoare — haiduc — si le sparga Ocnele rosii de cremeni. Dacii vid soarele’n smalt de vulvori Cizfind peste zi, peste mari, Adun in riscoale mii de chemiri Si le-asvarl in valtori ‘Sus, sus, peste culmea’ Indulul, Peste petinginea stepelor moarte, S& prefac in pulberi pana departe Moscova, Capistea Raului. Si daci trec printre stele cocorii Vaslind intr’acolo, spre tara, ‘Vulturi de jar si de para Pornese si aprinda florii A tot ce adasti'n cetate, In codrii si’n lanfuri: sé sfarme In ffindari robia, s’o darme In numele t&u, Libertate. Alexandru GREGORIAN (Din vol. «Poeme pentru Frafii mei», ‘Miinchen, 1953.) CUM L’AM CUNOSCUT pe munte. Ce piicat ci au fost numai o duzing, dou’, care teat auzit, Tati de ce trebule si ne facem auziti de c&t mai mulfi. S& coboram poezia in stra- di, So oferim noi, ca peo ofrandi, milioanelor de flémanzi dup’ omente. Dar despre rolul poeziei vom mai sta de vorba, pentru c& n-as vrea si fiu réu in- feles: misiunea ei nu este de a forta usi deschise, ct de a le deschide pe cele ferecate...». Ne oprim aci fri comentarii, ca un pios omagiu adus aceluia care a crezut in rostul poeziei, cu sen- timentul of restituind, chiar si numai un fragment despre crezul séu artistic, neam fiicut datoria fata de aceia, care au injeles tarziu ci Aron Cotrus este si rimAne unul din piscurile poeziei roménesti, daca nu chiar cel mai mare, dup’ Eminescu, asa cum afirma in revista «Steaua» din fara, un mare poet al gindirii jaflat printre romanii de peste hotare. Madrid, 24 Tunie 1981. V. COPILU CHEATRA SUFLETE STRABUNE lui Aron Cotrus — poet al strabunilor — Suflete strabune cA din cer ne chiama, a ‘neeput sé sune clopot de arama, cand din crucea nopti auzim cuvinte ‘si vorbim cu morfii de lang morminte $1 incep si planga plans de ‘nmorméntare apele de langa salea plangtoare, mfinile ci-si frange spinul de durere printre flori de singe ‘ce-au crescut din ele suflete strisbune ce le fringe valul sie duce ’n lume doina cu cavalul! Ton TOLESCU RUINI Sopteste ‘n vatra vremii spuza, Soptesc din veac strabunii mei © ce plang la Sarmisegetuza si stau de straja la Orhel... Sopteste ‘n tairm de veac ruina din Tisa, Nistru pan'la Mare, Cetatea Neamtulut, Tighina, Soroca lui Stefan cel Mare, | Ce crunt e plinsul tiu de piatri | din jur de lespezi de morminte, | din Jur de fiecare vatré, paméntule cu brazde sfinte, pamantule cu mir in gene in ochi deschisi spre vesnicie, cu mir din flori basarabene care strabunii ’n noi invie, care invie ‘n noi stréibunii cei dela Putna care vin sii vid cu frunza lor gorunii cei care pling peste ruint! Ce crunt e plansul din ruini, ce crunt ti chipul de granit, Cetate Alba si Hotin... Toane Voda cel Cumplit! ION TOLESCU PE MARGINEA CARTILOR ION DODU BALAN: «Resurectia unui poet Aron Cotrus» 11 eunogteam pe Ion Dodu Balan, prin cartea sa despre Octavian Goga, drept un talentat si'plin de atenfie exeget. poate cA sarcina 1a fost usurata dooarece asa zisa «orien: tare condamnabilas a poetulul de la Rasinart a survenit In ultima perioada a vietil Tui cind oricum slujitorul lui Apollo fera de mult implinit Tata insa cf co s'a putut evita atunei nu mai putea fi de data asta, orichta dibficie poseda comentatorul, doar se prezenta publiculu! romin, mat ales tineretulul, poetul Droscris si destarat, Aron Cotrus. ‘SA fiu de la inceput deschis. ‘Tralesc intr’o socletate tn care geful de stat nu imi di sfaturi cum sf fac literatura ‘deci mui musai si joc in faja maestrulul de cire ca maimuja pe sarma si cind recurg la nofiun! ca burghezo-mosierime, Capitalism, socialism le pot cfntiri la justa lor valoare si ‘nunumal in stricta lumina a invataturil marxistieniniste, doacum vetusti si retrograds. Avand toaté comprehensitnes pentru fldelitatea ardtata de autor directivelor partidulul, ‘Sublines totus e& metaforele tl de preaslavire se aseamand ‘cu fardul pus si intinereasc& in van un chip imbitranit fajuns pe pragul morfil. Nu am si art de co in cartes respectiva marele poet ‘Aron Cotrus iese mutilat ca trecut printrun pat al Tui Procrust, fara cap si picioare, un torso dupa care cu greu ar mai putea fl recunoscut. ‘Nu, nu de 0 analiza este vorba aici, clnd in zelul sau maraist, autorul si citeva grave si fundamentale erori, de a cfror intenfionalitate numai dlifiell ar putea cineva si salveze. ‘Astfel Ia pagina 102 scrie: «Atitudinea aceasta, in absenta altor documents, ne face si eredem ca organizatoric pootul ‘mua fost niclodats fnrolat in aceasti odioasi adunaturd in fa de neam si Dumnezeu. Pornind de ia 0 premisl total falsi T. D. Balan continu lanful, sii zicem, al erorilor. “SOCIALISTUL” ARON COTRUS stmosters sdeologio pernicioas(). Nu lpseste, ins act rete leptin de attmare noflonai, de eiverare roca peste gropi de trufasi arindasi, este gropi de tiihart c&imatari, — Dlugule tot mai aspru si ari, petec pustiu s& nu lagi, ‘netoft ard adine, adine cit doar potit cdc e pe drum, lun plugar cum altul nui sa4 semene. ‘dupa af cdrut pas ogor sdlbatec 2-0 rdimane, ligarul ndzdravan ce va ara prin foo $1 scrim, Gu pas de fulger, cu braje de cremene. spiral de mine» Dar aici este vorba de Corneliu Codreantu. Tat cl astisi ‘tn Tara romfineasca se serie despre Comneliu Codreanu. Ciel Blugaral cum nu este altul care st semene, un plugar e- ‘drivan, cu pas de fulger, cu braje de cremene, Imparat de maine, exe £1 6 Capital! iu crede fovardsul Dodi Balan ci vorbeste de dinamiti, tocmat ast find in Romani, foamea capsid. dimensiuni ameninfatoare, si cind alt om «providentials este imbibat de ‘© atmosfera ideologic& pernicioasi? Ed. Minerva Bucuresti, 1981 Din activitatea Tui Cotrus in Spania se opreste asupra Rapsodiel Iberice, fara sd aminteasca traducerea volumil Peste pripistii de potrimnicie si asta flindca in el inc& in ‘Cu asifel_de tertipurl nu suntem’ convinsi e& iucrurile stau in Taré altfel oa acum lo ant cand am plrasit-o, doar ca ura este mal camuflata in hartia de staniol a imposturi ‘Dupa atitea chestiun! extraliterare #8 ma oprese gk asupra uunela mal de specialitate. Lasnd exemplul superiofulal sas (Ov. Crotmainiceanu, Yon Dodu Balan apropie expresionisirul Tut Aron Cotrus deol german in primul rand sublinier cf Ov. Crohmdlniceanu are o motodi de icra. ce sigur oa Tar fi derutat pant si pe Miatadorul sineronismult, E. Lovinescu, alata timp eft Sie ii manevreze categorii spirituale, pentru el apropierilo Gintre autoril studiajt se fac automat si de cele anal multe for ft tn substrat real. Ca cen mat bund pllda Las! da, be Ton Pillat, nul din cei mai bun! cunoscitor! de poesie Sin cultura noastra, Pentru Crobmainiceanu in a su istorie {2 Mteraturit Tomane. inkre cele dows rasbolaie mondiale, fete destul a8 phseascd un volum de poesilin biblioteca Doe: fulut'ca a8 gf considere influenfat de acesta in creafia sa. ‘Astiel realizeachnunumal un earusel de nume pe alisul itnel erudltt faise dar ered c& o mal penibila mostra de su Derficialitate cu greu am tai putero afla chiar gi la nol ‘cunoscuti a avea o critic destul de vaporoasa. ‘Aga dar influentat de lucrarea Iw Cronmalniceana Expre- sion trata rom cit dep alta Tut Ban eseu, Ton Doda Bilan nu pregeta s8 fac referin aitiva la et. er wii ‘Dia. capo mentiones cf stunci cind vorbim de expresto- nlsmul german no postam pe un teren destul do pulin sta Dil in mod paradozal ia un popor stat de ordonat si ech. brat tn viaja ‘do toate lee, in arta cautaren expresie uuneori lipsita de milsurh este deacum caracteristicd de Imutrice ableala creatoare, Expresionist este germanul cind inalj& bisericile gotice din Te de Prance pani sub tavanele cerulul, expresionist este ~ cum arata et Blaga — tn plotura pateiioulut Grune. ‘wad, ia fel sf'_clasiclamul lui Goethe Schiller, in ro- nantismul fof ETA. Hoffmann sau gandirea lui Nietzsche Cu aceste rezerve vor aceepta ef cazul nostru notianes dae expresionism se Tefert ln o migeare artists dupt pri- ‘mul rasbo! mondial corespunahnd fauviomulatfranoes, xa gerat pank la spasm si convulsle, cu deosebirt eclatante {ttre Randinsc, Max Beckmann si Kirchner pe deo parte, Nolde, Barlach sat Kakaachkea pe de altd pare. Cartcatura, fronda si batjocura cu orice pre} revolta, com tra burghesiel, degradath pind 1a opera de doul paraie & Jui B. Brecht, formeash confinutta principal al expresionis- Imului literaropolitie german, Tnteresant c& daca’ am dife- enfia spirtul german de cel frances gi italian am gsi pune. dintre Tgnafiu de Loyola si Luther. Intre acest fel do expresionism si col al Iui Aron Cotrug exist o fundamental deosebire. Tnainte de toate cum am aritat Inaintea tui Ton Dodu Balan el porneste din simbo- Usmul autohton al tui Ton Minulescu, dar ceace este mai important in timp ce expresionismul german este destructiv ch multora si astizi de pda. ‘Niclunul din poefii expresionisti, inclusiv G. Benn, nu au ajung. Expresionismul lui A. Cotrus izvorste din spiritualitatea Ardealului gi ea uneori excesiva si ordonata in acelagi timp, fu unele asemdnéri cu cea germand, deci porneste din int ‘ma inimil-neamulut. Poposind 1a artele plastice Aron Cotrus se apropie de plastica Iui Romul Ladea in timp ce expresionismul Iul I. ‘Blaga inelin& mat mult spre arta Iui Brancusi. Deaitfel expresionismul ca si curent literar si de cultur8, Giscutat pe vremuri de N. Crainie in Gandirea, nu are nicio logiturd ‘cu falsifietrilo comentatoriior de azi, evident fa cute eu scopul de a deruta si a insela indeosebi, pe cel mai inert. ‘Mergind pe urmelé tul Crohmalniceanu Yon Dodu Balan capt incdodata ocazia de a se apropia cat de cat de opera oeticd a lul Aron Cotrus. Poste 0 problema arunca ticerea completa des! legions rismul formeaz’ baza ‘1 aotivitafil poetulul: © vor tba de trecerea lui la catolicism exprimata in capodopera Umbii romaine gi spaniole Canteo lui Ramon Lull Printr’o curioasi intamplare ni se prezint& poz poetului pe eatafale. Cine stie privi mai bine deseopera ca mortul in Mind eu matiniile credinciosului, este imbracat in rast de ccalugar iezuit. Prin urmare poetul Aron Cotrug a murit ca un martir crestin, dind pilda neamului su, de a fi ortodox-catolic. Putem postula cl si prin moartea éa Aron Cotrug a finut si fie un dire protestatar, ultimul lui gest impietrit in vesnicie, Hale 'pe soc spirit ful su mesianic de mare jonar. Regrelim c& suntem nevoiti si scriem cl prin atitea re fuisirt lucrarea lui Ion Dodu Balan apare evident ratata ogi este scrisi cu vervi si talent, cuprinzind multe obser vajil valoroase de analiza literard. ‘Resurectia lui Aron Cotrus esie numai una si cel co auld si 0 falsifice cad singuri executafi fri crujare ca ‘Don Juan inaintea statull Comendadorulul. ‘Ton Dodu Bilan isi piteazh cu noroi harul cu care este inecuvantat de la naturd, aruncind mirgiritarele in téraje, Ignorind se vede ch moattea interioara a unui om este mai grava decit cea a trupulul flindc& e definitiva si nu cu hhoaste Inviere. ‘Stapol trebue bine si te gindesti cict ceace scrii odaté, ‘nu se mai sterge nicicind, 15, Sept. 1981. OvIDIU vUIA VLAD GEORGESCU: POLITICA SI ISTORIE. Ed. 1. DUMITRU MUNCHEN tn carten ds fat ni so doseri cams comunigilor roms iates ¢° it ant Gaerc aug nd a connate tdngre ct laigengt ai preci nls presint fet curn 8 {bar deforent tora mekonall sub stipanirea rosie a Le ‘Gatagele mauritlniiststaliast tolerate tap ste Tmpari n penonda andor iodo stapanit de ietorin fa ake’ si'e pufRorior ef cen dine 19ep 1004 uni Seputultt reinterpreted adevarurior ‘atorice bia. renter. Sate a anlor R647 decarat a rlashr! Ideologies Pest opens 'alnts WOT tOTTs eulsaaiel gt a nol fa Autor face rechiltoril admiral primelor gal ul una vrigete apogeul sting prin paris dite ert HRELES gt dois dorattoruiul oantet caste sie, oiatat fiScbuiaat de nectanacoa socal are mart SrnoGa tutu Go 66 aulontontn in efois poporulul ‘Retin do duph cal do a Gollen rishol mondial Geral Tait fd toch presuss nofunen de Henagierserh pro Pui coda diste ode douh slaboale inondias. Eriving in Poticetiva invoteior apse trsbae ai admin ch des Felten cational a suferit 0" adovlrna trangere Wout x foal alts plirere are Viad Georgoscu asupra perioadet a faltuataedogich CIS6S10719" penina aceasta avid Sings de mage inde ofsrinduo ob platformn pont 0 even ‘ane Serarrarese atest cigeraet premarital tet Cent autorl cade int" grosolanh eroae, evolsia stip ‘Sicomunst fm fh Inf find un ean, orzans fd ituntfl fd in 10 odath cu dabarentea Atel Pate Ger satia Waste Cuca, plo asi di copula el pus {ecvllal dacragar posoreh roman. cn spirk snafiane. Dealfel Vied Georgesen descrie fals period reapectng a Drlasl ideoloicee uitand cu nongalanga cf elrnenele {ech incopat oh he relncadate ap nde inchisoare Winicctrina® tn dogma marcstienstata, Capa 0” peal Sul? stare n creer 9a congiinte lor do eam Ga sre en Snr oma rmacat RECURSORI, de Octavian, Goga 3$ USA ISTORIA eantioRcon hartovas, 71 Tiiiiese Si Witiowai- REVISTA CULTURALA SI DF RANI Pamiil Seloaru, vol usa ishoRia POLITICA §! MILITARY A ‘RAzBoibLtr ROwANiEr ‘AOTIONR ROMANBADOA IN EXT CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga .... Epuizat Director-Proprietar: KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte Inedite eu cO- ‘mentariu de Pamfll Seicaru 10 $. USA TRAIAN POPESCU STEFAN CEL MARE, VOIBVOD dx iOLDOViE, ac pict “htezanari "ARE ODATA LA DOUA LUNI Boidur 10 $ USA ean IsTORtA Dacikt $1 CoWriNvindréA DaGoROMANd, de Gens: ‘SUB INGRIJEREA UNOT COMITEE "al Platon Chirmoaga 10 $ USA ‘DE REDACTIR LE NID, UNITE DE BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, de Faust Bradescu .. , 58 USK POVEST! FARA TARE, miveo, do’ Paist Bradésca, W. Novae gi - nite’ BA SaTOwER iw COMPLEX: PoLrtiC riROPEAW, de“ * °S* vi zr de 5 te ee CRIONAR ROMAN SARTO, Brokopsnie ae : pICTIO. MAN SPANIOL, de Prof. ton Fasied Calle Conde de Pefaiver, 82, 4: ICEIONAR ROWAN es 088 ‘Telét, 40211 01 - MaomiD-6 CORNELIU Zetia CODREAND. DOvAzECI DH ail DeLA Wai: OY : TE, de Gr. Manolie ese, ete. ae MOTA $I MARIN, DOUAZECI SI CINCI DE ANI DE LA iuOaitre, parade 9.288 - Mavazp (Espafia) de Prat y Soutzo, Maraués de Nantoulet, Bias Pifar, Gr. Mi: cat notlesen DUMNEZEU SA NASCUT IN Bitix, de ‘vinisin Horta 123 USA « RELATILE ROMANO-RUSE, de N.'S. Govora, vol. T ;. 10 $ USA OSTROVUL LUMINTLOR. de Vuln 5 3 USA Abonamente: UA GARDE DE FER BT LF TERRORS pir Faust Biadiaci “10 $ UBM VACANTELE DESTINULUI, de Tiberiu Vuia 28 USA ae 30$USA ——_RELATITLE ROMANO-RUSE, do N.S. Govors, vol. Ti. 10 § USA De sustinere © $ USA Sub tipar: Expedierea Avion plus. 10 $ USA TA GRANDE THRACE, par Prof. A. Boldur, deuxitme volume.