Sunteți pe pagina 1din 41

PROIECT LA EXTRACTIA PETROLULUI SI A GAZELOR

NATURALE

CONDUCĂTOR: PROF. DR. ING. MARIEA MARCU


STUDENT: PIORESCU IULIAN
Cuprins :

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………. 3
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu) …………………………………………………….4

Capitolul I Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu……... 6

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR ……………………………………………..7

1.2. Curbele IPR de prevedere …………………………………………………………………10

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ……………………………...12

1.4 Variatia presiunii in coloana………………………………………………………………. 25

1.5 Determinarea punctelor de injectie ………………………………………………………..27

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie…………………………………27

1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă) ……………………………..…….35


1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift ......................................................36
1.9 Amplasarea supapelor ………………………………………………………………………36

1.10 Calculul de alegere a supapelor…………………………………………………………….. 39

Capitolul II Pompajul continuu cu prajini ………………………………………… ……….44

2.1 Instalatia de pompare cu prajini ………………………………………………………………..45

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini …………………………………………………………….50

2.3 Alegere tevilor de extractive ………………………………………………………………….. 53

2
INTRODUCERE

In stadiul actual al necesitatii in continua crestere de surse de energie , industriaextractiva de hidrocarburi


reprezinta unul din cele mai importante sectoare de activitate.

In acest context se vizează cresterea productiei de titei, atat prin descoperirea de noi rezerve,
cât si prin marirea factorului de recuperare in special.
Stimularea productivitatii sondelor, conjugata cu extragerea unor debite cat mai mari in momentul
inundarii sondelor de reactie, contribuie la marirea factorului de recuperare.
Perfectionarea metodelor de extractie a titeiului prin sonde, pe baza unei exploatariabsolut stiintifice care
sa duca atat la marirea productiei de titei cat si la reducereaconsumului de energie , constituie un
domeniu de activitate deosebit de important.
Perioada de tranzitie spre o economie de piata si limitarea rezervelor de titei si gaze fac caatentia sa se
indrepte spre exploatarea zacamintelor cantonate la mari adancimi si marireafactorului de recuperare a
titeiului din zacaminte.
In acest sens in proiect sunt analizate doua din sistemele de extractie in vedereaalegerii sistemului optim.
Sunt tratate astfel probleme legate de de extractia titeiului pringaz-lift continuu şi
pompaj continuu cu prajini.
S-au prezentat avantajele cat si limitele fiecarui sistem de extractie , in parte cat si metodele de
calcul.Specialistii care lucreaza in industria extractiva de petrol, au fost si sunt preocupatide gasirea unor
metode care sa permita analiza si evaluarea cat mai exacta a curgerii amestecului de titei, gaze si apa prin
coloane si tevi de extractie.
Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si de santier, au condus la stabilirea unui
numar relativ mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune
necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor coloane.

3
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu)
Ridicarea artificiala a fluidelor ce vin din stratul productiv, prin perforaturi , urmareste mentinerea unei
presiuni adecvate la talpa sondei, astfel incat aceasta sa produca debitul preconizat.
Debitul va fi din ce in ce mai mic, pe masura ce presiunea de zacamant scade.La un moment dat , sonda
va inceta sa mai produca.Atat in timpul scaderii presiunii de zacamant, cat si dupa ce sonda inceteaza sa
mai produca, introducerea unei metode artificiale de ridicare a flluidelor de la talpa sondei poate face ca
aceasta sa produca debitul dorit.
Metodele artificiale de extractia titeiului pot fi impartite in doua categorii : Extractia prin pompaj si
extractia cu ajutorul gazelor comprimate. Aceasta se numeste eruptie artificiala sau gaz-lift.
Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.
Eruptia artificiala poate fii de doua feluri : continuua sau intermitenta.
In cazul de fata avem eruptia artificiala continuua care prin injectarea gazelor comprimate se face fara
intrerupere. Gazele comprimate sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda, in scopul
reducerii greutatii specifice a acestuia. Astfel, presiunea exercitata de coloana vertical de fluidele din
tevile de extractie se va micsora si va permite stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
Eruptia artificiala continuua se aplica, de obicei, sondelor cu capacitate de productie si presiune de fund
relative mari.

4
Capitolul I

Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu


La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc
urmatoarele date:
adancimea sondei, H  2800 m
3
diametrul interior al tubingului, di  63.5 10 m;
diametrul interior al coloanei, Di  127 10 3 m;
temperatura medie la suprafata, ts  10 C;
densitatea titeiului, t  850 kg/m3;
densitatea apei de zacamant,   1045 kg/m3;
a
densitatea relativa a gazelor, rg  0.75;
3
tensiunea superficiala a titeiului, t  35 10 N/m;
3
tensiunea superficiala a apei, a  65 10 N/m;
3
vicozitatea titeiului, t  2 10 Pa.s;
3
viscozitatea gazelor, g  0.025 10 Pa.s;
viscozitatea apei, a  1 10 3 Pa.s;
presiunea in capul de eruptie, p2  5 bar.

De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:


impuritatile, i  5%;
presiunea dinamica de fund, pd  90 bar;
presiunea statica, pc  110 bar;
debitul de lichid, Q  50 m3/zi;
l
debitul de gaze al sondei, Qg  3500 Nm3/zi;

Qinj  35000
Nm3/zi.

5
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai


tipul curgerii.
Se calculeaza presiunea de saturatie:
3
 densitatea apei dulci: ap  1000 kg/ m ;
2
 gravitationala g  9.81 m/ s
rt  0.850
t 3
 densitatea relativa a titeiului: rt  kg/ m
ap

t f  94
tf  ts  0.03 H
 temperatura de fund :

Qt  47.5
Qt  ( 1  i)  Ql
 debitul de titei al sondei :

Qa  i Ql Qa  16.5 3
 debitul de apa al sondei : m /zi
Qg
RGT  RGT  73.682
Qt
 ratie gaze-titei: Nm3/m3

Presiunea de saturatie calculate cu relatia lui Standing :

3
0.83 0.0288 1.62 10  tf
psat  5.272 
RGT  10
   125.458
 rg  1.786 1.643 rt
rt
10
p sat = 125.458 bar
Deoarece :

p c < p sat

p d < p sat

Rezulta ca avem o curgere eterogena.

Pentri trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea eterogena, vom folosi relatiile lui
Vogel si se procedeaza astfel :

6
Metoda Vogel :

Ql
Qmax   166.209
2
 0.8  
pd pd
1  0.2 
pc  pc 

pd 
i

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110

 pd  pd i  
2
i
Q  Qmax 1  0.2  0.8  
i  pc  pc  

120

108

96

84

72

p di 60

48

36

24

12

0
0 18 36 54 72 90 108 126 144 162 180
Qi

7
1.2. Curbele IPR de prevedere

Pentru determinarea IPR de prevedere se vor folosi relatiile lui Vogel :

pcv1  pc  10  100

pcv2  pcv1  10  90  pd1  pd1i  


2
i
Q1  Qmaxv1 1  0.2  0.8  
i  pcv1  pcv1  
Qmaxp  Qmax

pcp  pc
3
Qmaxp  pcv1
Qmaxv1   124.875
3
pcp

3
Qmaxp  pcv2
Qmaxv2   91.034
3
pcp

 pd2  pd2i  
2
i
Q2  Qmaxv2 1  0.2  0.8  
i  pcv2  pcv2  

8
120

108

96

84

pdi 72

pd1i
60
pd2i
48

36

24

12

0
0 18 36 54 72 90 108 126 144 162 180
Qi Q1i Q2i

9
1.3Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se considerã patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici decât debitul maxim
calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate Qinj se calculeazã ratia gaze-lichid de
injectie, RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGTinj, ratia gaze-lichid totalã, RGLT
Qg
si ratia gaze-titei totalã, RGTT. RGLpr   70 RGLpr  70
Q l
Qinj
RGLinj   700
Ql
Qa
Ra  1
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)

RGTT=RGLT (1+Ra)

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de


ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie p 2
considerându-se n intervale de presiune egale,cãderea de presiune pe fiecare interval
fiind p  10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 10
bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se însumeazã, în final fiind necesar sã se
îndeplineascã urmãtoarea conditie:

 i h i  H
H= adâncimea la care se aflã siul tevilor de extractie;
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins între p2 bar si p2+10 bar.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda


Hagedorn-Brown, pentru QL1  30 m3/zi si intervalul de presiune cuprins intre 5 -
15 bar.
Debitul QL1=30 si intervalul de presiune p2-p2':
Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr   70 RGLpr  70
Ql

10
unde : 3
Qg  3.5  10
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei

Ql - debitul de lichid de la etalonarea sondei Ql  50

kg
ratia gaze-lichid injectie: aer  1.297 m3
Qinj 3 3 g  9.81t
RGLinj1   1.167  10 RGLinj1  1.167  10 rt 
QL1 1000

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:


3 3
RGLT1  RGLinj1  RGLpr  1.237  10 RGLT1  1.237  10

 
RGTT1  RGLT1 1  Ra  2.473  10
3
RGTT1  2.473  10
3

greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M  t g  RGTT1 rg aer  g  Ra a g
4
M  4.219  10
densitatea fazei lichide:
t  a Ra
l  l  947.5 kg/ m3
1  Ra

presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, p med si temperatura medie


pe sonda Tmed:
p2  5

p'2  p2  10 bar p'2  15

p 2  p'2
p med1  1 pmed1  11 bara p0  1 T0  273.15
2

0.03 H
tmed  ts  tmed  52 C
2

Tmed  tmed  T0 Tmed  325.15 K

presiunea pseudocritica p pcr si temperatura pseudocritica Tpcr :


ppcr  49.37  4.67 rg ppcr  45.867 bar

Tpcr  171.5 rg  97 Tpcr  225.625 K

presiunea pseudoredusa p pr si temperatura pseudoredusa Tpr :

Tmed
Tpr  Tpr  1.441
Tpcr

11
p med1
p pr1  ppr1  0.24
p pcr
factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele
conditii:
0  ppr  3 1.3  Tpr  1.9

  0.76 Tpr  9.36 Tpr  13  8  ppr1  ppr1


 
2 3
z1  1  10
 

z1  0.967

densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:

 pmed1   T0  1
g1  aer  rg   T  z g1  9.298 kg/ m3
 p0
 med  1
viscozitatea lichidului::
 t   a Ra 3
 l  l  1.5  10 Pa s
1  Ra

tensiunea interfaciala a lichidului:


t  a Ra
l  l  0.05 N/m
1  Ra

coeficientul de viscozitate:
0.25
Nl   l 
g 
 Nl  4.525  10
3
 l l3 
 
se calculeaza produsul C Nl :

CNl  e
 
 4.895 1.07705 ln Nl 0.80822 ln Nl     2 0.1597  ln Nl  3 0.01019  ln Nl  4

3
CNl  2.104  10

ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:


1.204
 1.768  1.643  rt 
 
 rt
 10 
rs1  0.134 rg   p med1  
3
 0.0288 1.62 10  t med 
 10 
rs1  4.426
3
Sm /m3
0.5 12
 rg 
F1  5.6    rs1  1.25 32  1.8 tmed  F1  180.284
rt
 
1.175
bt1  0.972  0.000147 F1 bt1  1.038

viteza superficiala a lichidului:


 2 3 2
A t   di At  3.167  10 m ba  1
4
QL1  bt1  ba  Ra 
v sl1    vsl1  0.112 m/s
86400 A t
 1  Ra 

viteza superficiala a gazelor:


rs1
RGLT1 
1  Ra p0 Tmed
v sg1  QL1    z1
86400 A t p med1 T0

vsg1  14.16 m/s


coeficientul de viteza al lichidului:
0.25
 l 
Nlv1  v sl1   Nlv1  0.741
 g  l 

coeficientul de viteza al gazului:


0.25
 l 
Ngv1  v sg1   Ngv1  93.873
 g  l 

coeficientul de diametru:
l g
Nd  d i Nd  27.379
l

produsul adimensional :
0.1
 Nlv1   pmed1   CNl  6
1        10 1  5.31
 N 0.575   p0   Nd 
 gv1 

l :
raportul

13
1  e
 
 3.6372 0.8813 ln 1 0.1335 ln 1     2 0.018534  ln 1  3 0.001066  ln 1  4
valoarea produsului A:
0.380
Ngv1  Nl
A 1  A1  0.01
2.14
Nd

se calculeaza parametrul :

1  1  e
 
6.6598 8.8173 ln A1  3.7693 ln A1     2 0.5359  ln A1  3
1  1.002

fractia de lichid:
 l1  1  1  l1  0.086  l1
 0.085
1
numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:

QL1 M 2
Reb1   0.149 10
 l1 1  l1
d i   l 10
3  3
    g 10 

5
Reb1  8.368  10

in functie de Reb , se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila


pentru :

3 8
5 10  Reb1  10

2
 1 
 1     1  0.02
 3
 1.14  2 log 10  21.25 

  0.9 
Reb1 
  

densitatea medie a amestecului gaze-lichid:


am1  l  l1  g1 1   l1   am1  89.612 kg/ m3
distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:
5
p  10
h 1 
2 2 h 1  785.638
QL1  M
am1 g   1
10 5
9 10  d i  am1 g

14
Dupa acest algoritm am calculat cu debitele Ql1= 30 , Ql2= 35 si Ql3= 40 respectiv pentru intervale
presiune : 5_15, 15_25, 25_35, 35_45 , care sunt reprezentate in urmatoarele tabele:

Intervalele de presiune
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 1.167*10^3 1 z 0.967 0.938 0.912 0.887 0.863
2 RGLT 1 Sm3/m3 1.237*10^3 2 rs 4,426 9,642 15.41 21,578 28,063
3 RGTT 1 Sm3/m32.473*10^3 3 bt 1,038 1 1,063 1,078 1,094
3
4 M N/m 4.219*10^4 4 vsl m/s 0.112 0.112 0.113 0.114 0.115
5 l kg/m3 947.5 5 vsg m/s 14.16 7,184 4,717 3 2,701
6 ppcr bar 45,867 6 Nlv 0.741 0.745 0.75 0.755 0.761
7 Tpcr K 225,625 7 Ngv 93,873 47,625 31,269 22,936 17,906
8 tmed grade C 52 8  11,444 8,417 11 13,887 16.49
9 Tmed K 325.15 9  l / 0.085 0.11 0.127 0.141 0.154
10 Tpr K 1,441 10 A 0.01 5.139*10^-33.374*10^-32.475*10^-31.932*10^-3
11 Nl *** 4.525*10^-3 11  1 1 1 1 1
12 l Pa.s 1.5*10^-3 12 l 0.086 0.11 0.127 0.141 0.154
13 CNl *** 2.104*10^-3 13 Reb 8.368*10^57.576*10^57.055*10^56.659*10^56.335*10^5
14 Nd *** 27,379 14  0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
l  am
3
14 N/m 0.05 15 kg/m 89,612 120,386 144,853 166,426 186.38

16 At m2 3.167*10^-3 16 h m 785.64 678.11 600.42 541.79 495.32

Intervalele de presiune
Nr.crt. Parametru Unit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 1*10^3 1 z 0.967 0.938 0.912 0.887 0.863
2 RGLT 1 Sm3/m3 1.07*10^3 2 rs 4,426 9,642 15.41 21,578 28,063
3 RGTT 1 Sm3/m3 2.14*10^3 3 bt 1,038 1 1,063 1,078 1,094
3
4 M N/m 3.901*10^4 4 vsl m/s 0.13 0.131 0.132 0.133 0.134
5 l kg/m3 947.5 5 vsg m/s 14,289 7,247 4,756 3,487 2,721
6 ppcr bar 45,867 6 Nlv 0.864 0.869 0.875 0.881 0.888
7 Tpcr K 225,625 7 Ngv 94,732 48,045 31,534 23 18,042
8 tmed grade C 52 8  6,162 28,369 13,026 16,127 19,155
9 Tmed K 325.15 9  l / 0.093 0.119 0.137 0.152 0.165
10 Tpr K 1,441 10 A 0.01 5.185*10^-33.403*10^-32.495*10^-31.947*10^-3
11 Nl *** 4.525*10^-3 11  1,002 1 1 1 1
12 l Pa.s 1.5*10^-3 12 l 0.093 0.119 0.137 0.152 0.165
13 CNl *** 2.104*10^-3 13 Reb 8.754*10^57.883*10^57.312*10^56.879*10^56.526*10^5
14 Nd *** 27,379 14  0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
14 l N/m 0.05 15  am kg/m3 96,639 128,572 153,838 176,029 196,493

16 At m2 3.167*10^-3 16 h m 729 633 563 510 468

15
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crt Parametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45-55 55_65
1 RGLinj1 Sm3/m3 875 1 z 0.967 0.938 0.912 0.887 0.863 0.842
2 RGLT 1 Sm3/m3 945 2 rs 4,426 9,642 15.41 21,578 28,063 34,814
3 RGTT 1 Sm3/m3 1.89*10^3 3 bt 1,038 1 1,063 1,078 1,094 1,111
3
4 M N/m 3.663*10^4 4 vsl m/s 0.149 0.15 0.151 0.152 0.153 0.154
5 l kg/m3 947.5 5 vsg m/s 14,419 11,505 4,796 3,515 2,742 2,227
6 ppcr bar 45,867 6 Nlv 0.987 0.993 1 1,007 1,015 1,023
7 Tpcr K 225,625 7 Ngv 95,591 48,465 31,798 23,305 18,179 14,764
8 tmed grade C 52 8  7,006 11.11 14,816 18,347 21,796 25,212
9 Tmed K 325.15 9  l / 0.1 0.127 0.146 0.162 0.175 0.187
10 Tpr K 1,441 10 A 0.01 5.23*10^-3 3.431*10^-3 2.515*10^-3 1.962*10^-3 1.593*10^-3
11 Nl *** 4.525*10^-3 11  1,002 1 1 1 1 1
12 l Pa.s 1.5*10^-3 12 l 0.1 0.127 0.146 0.162 0.175 0.187
13 CNl *** 2.104*10^-3 13 Reb 9.135*10^5 8.186*10^5 7.566*10^5 7.097*10^5 6.716*10^5 6.392*10^5
14 Nd *** 27,379 14  0.02 0.02 0.02 00.2 0.02 0.02
14 l N/m 0.05 15  am kg/m3 103,009 135,984 161,977 184,735 205,666 225,431
2
16 At m 3.167*10^-3 16 h m 681 595 532 483 445 413

Ql1=30 Ql2=35 Ql3=40

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p


0 0 5 0 0 5 0 0 5
785.638 785.638 15 728.589 728.589 15 680.91 680.91 15
678.107 1463.745 25 632.502 1361.091 25 594.615 1275.525 25
600.421 2064.166 35 562.806 1923.897 35 531.508 1807.033 35
541.793 2605.959 45 509.92 2433.817 45 483.319 2290.352 45
495.32 3101.279 55 467.79 2901.607 55 444.736 2735.088 55
412.809 3147.897 65

Presiunea, bar
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
200
400
600
800
Adancimea, m

1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

16
1.4 Variatia presiunii in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts  15 rg  0.65
psg  30

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :


4
pfge  psg  0.82 10  psg  H

2.Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :

p fge  p sg
pmed  1 pmed  34.321
2

ts  ts  0.03 H 
Tmed   273.15 Tmed  328.65
2

4.Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:


ppcr  49.37  4.67 rg  ppcr  46.334 bar

Tpcr  171.5 rg  97 Tpcr  208.475 K

5.Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:

p med
p pr 
p pcr ppr  0.741

Tmed
Tpr  Tpr  1.576
Tpcr

6.Se calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm

  0.76 Tpr  9.36 Tpr  13  8  ppr  ppr


 
2 3
zm  1  10 zm  0.93429

7.Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9.81 H rg

287 z m T med
p fgc  p sg  e
pfgc  36.473

pfge  pfgc  0.5


x  pfge  pfgc x  0.169

17
Presiunea, bar
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
200
400
600
800
Adancimea, m

1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

18
1.5 Determinarea punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei (psg, pfgc) cu curbele
gradient de deasupra punctelor de injectie.

QL1  30 pinj1  29.7 Hinj.1  1479

QL2  35 pinj2  29 Hinj.2  1592

QL3  40 pinj3  28.7 Hinj.3  1732

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai intâi tipul curgeri
pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie
rezultã cã sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogenã.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu observatia cã în
locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru toate curbele.
Cãderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele
de injectie.
Dupã trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile dinamice de
fund p f1 , p f2 , p f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheazã adâncimea sondei.

Rezultatul final va fi perechile de valori : Pf1Ql1 , Pf2Ql2 , Pf3Ql3

Qg
RGLpr  RGLpr  70
Ql


RGTt  RGLpr  1  Ra  RGTt  140

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn - Brown. Pentru
fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10 bar.

Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare RGLt.
Algoritmul se repeta pana cand h=H.

19
Ql1 30 Ql2 35 Ql3 40

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p


0 1732 29.33 0 1592 29 0 1479
329.382 2061.382 39.33 329.382 1921.382 39 322.511 1801.511
304.24 2365.622 49.33 297.312 2218.694 49 291.315 2092.826
278.642 2644.264 59.33 272.492 2491.186 59 267.178 2360.004
257.818 2902.082 69.33 252.304 2743.49 69 247.545 2607.549
235.319 2978.809 79 231.025 2838.574

Presiunea, bar
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
200
400
600
800
Adancimea, m

1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

De pe aceasta diagrama se citesc presiunile dinamice pd1, pd2, pd3, la intersectiile dintre curbele
gradient de sub punctele de injectie si orizontala care marcheaza adancimea.

Pd QL
28.7 30
29 35
29.33 40

20
1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă)
Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea nodului în
vederea ruperii sistemului în două părți și suprapunerea curbelor de performanță ale componentei din aval
peste curbele de performanță ale componentei din amonte.

În cazul sondei în gas – lift continuu, componentele sistemului sunt zăcământul și țevile de
extracție, iar nodul se alege la media perforaturilor.

Componenta din amonte de nod are curbele de performanță reprezentate de curbele IPR
determinate la punctul 1.3.1., acestea caracterizând curgerea prin zăcământ.

Pentru determinarea curbelor de comportare ale țevilor de extracție se folosesc datele rezultate din
diagrama curbelor gradient de la punctul 1.3.5.

Cele două tipuri de curbe de comportare sunt reprezentate grafic pe aceeași diagramă, pd=f(Q).

110

103.8

97.6
pdi
91.4
pd1i
85.2
pd2i

p1m 79

p2m
72.8
p3m
66.6

60.4

54.2

48
36 40.4 44.8 49.2 53.6 58 62.4 66.8 71.2 75.6 80
Qi Q11i Q22i Q1m Q2m Q3m

Qinj  45000 Qinj  50000 Qinj  55000

Q1  p1  Q2  p2  Q3  p3 
m m m m m m

40 51.5 44 60.2 42 62
45 56.5 45 61 50 68
50 61 50 65 55 71.5
56 66.3 55 69 60 74
65.9 72.6 63.7 74.2 67.5 78.5
77 79 74 80 75.5 82.5

21
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei, se vor folosi perechile de valori (QL, Qinj), care se vor
reprezenta grafic pe o diagramă QL=f(Qinj):

80

70

60

50

QL 40 P
V1
30 V2

20

10

0
40000 42000 44000 46000 48000 50000 52000 54000 56000
Qinj

Se observă că se va utiliza un debit de injecție Qinj=45000 Nm3 , corespunzător unui debit de lichid

QL=75 m3/zi.

22
1.9 Amplasarea supapelor

Se vor utiliza supape de tip Camco – Schlumberger, neechilibrate, cu burduf și fără arc.

Amplasarea se va face pe cale grafică, conform următorului procedeu:

o de la punctul anterior s-au determinat QL, Qinj, pe baza cărora, folosind algoritmul
Hagedorn și Brown, se determină curba gradient de deasupra punctului de injecție;
Parametrii constanti Ql1=75

Nr.crt. Parametru Unit. Valoare


Măsură
1 RGLinj1 Sm3/m3 600
2 RGLT1 Sm3/m3 670
3 RGTT1 Sm3/m3 705.263
4 M N/m3 1.561*10^4
5 rl kg/m3 859.75
6 ppcr bar 45.867
7 Tpcr K 225.625
8 tmed grade C 52
9 Tmed K 325.15
10 Tpr K 1.441
11 Nl *** 7.632*10^-3
12 ml Pa.s 1.95*10^-3
13 CNl *** 2.231*10^-3
14 Nd *** 28.563
14 sl N/m 0.037
16 At m2 3.167*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql1=75


Intervalele de presiune
Nr. crt Parametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 z 0.967 0.959 0.941 0.925 0.909
2 rs 4.426 9.731 15.553 21.777 28.322
3 bt 1.042 1.054 1.067 1.081 1.096
4 vsl m/s 0.192 0.193 0.195 0.197 0.199
5 vsg m/s 16.662 8.56 5.664 4.184 3.289
6 Nlv 1.297 1.307 1.318 1.331 1.344
7 Ngv 113.333 57.964 38.351 28.335 22.273
8 F 5.576 12.644 16.816 20.775 24.632
9 el/y 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
10 A 0.011 5.716*10^- 3.782*10^- 2.794*10^- 2.196*10^-
3 3 3 3
11 y 1.004 1 1 1 1
12 el 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
13 Reb 7.891*10^5 7.03*10^5 6.465*10^5 6.038*10^5 5.692*10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15 ram kg/m3 104.758 136.41 161.072 182.322 201.585
16 Dh m 764.896 643.699 567.262 512.741 470.8

23
 de la punctul 1.3.3. se preiau datele referitoare la presiunea la suprafață a gazelor și
presiunea de fund a gazelor;
 pe aceeași diagramă, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar;
 la aceasta, se duce o paralelă spre stânga la 3 bar;
 se determină punctul de injecție, la intersecția curbei gradient de sub punctul de injecție cu
paralela dusă la 3 bar;
 din pnctul de injecție se trasează curba gradient de sub punctul de injecție;
 se consideră sonda omorâtă cu țiței, de aceeași densitate cu cel produs de sondă și se
determină dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre: se consideră o adâncime
oarecare,h=700 se determină presiunea fluidului de omorâre la acea adâncime (pfo=ρgh) și
se trasează dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre:
o 𝑝𝑓𝑜 = 850 ∙ 9,81 ∙ 700 = 5665275 𝑃𝑎 = 58.37 𝑏𝑎𝑟
 se estimează că ar fi necesar un număr de n supape, dintre care n-1 sunt supape de pornire,
iar una este supapa de lucru;
 se vor trasa spre dreapta față de dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar un
număr de n-1 drepte paralele și echidistante;
 căderea de presiune între paralele se situează în intervalul ∆𝑝 = (1,5 ÷ 2,5) 𝑏𝑎𝑟. În acest
caz, căderea de presiune între paralele a rezultat a fi ∆𝑝 = 1.6 𝑏𝑎𝑟

Presiunea dinamica de fund, bar


0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Adancimea , m

1000
1100 Curba
1200
1300 Gradient
1400
1500
1600
1700
1800 psg
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500 pfg
2600
2700
2800

24
1.10 Calculul de alegere a supapelor

De pe graficul de amplasare a supapelor se citesc următorii parametrii pentru fiecare supapă:

Supape Lfixare Pdeschidere la Pinchidere la PtL Pdeschidere Pinchidere


adancimea L adancimea L la suprafata la suprafata
S1 480 39 37.3 11.5 39 37.6
S2 780 38 36.5 16.3 37.6 36
S3 1040 37.2 35.8 20.4 36 34.4
S4 1240 36.2 34.8 24 34.4 32.8
S5 1370 35 33.5 26.5 32.8 31.2
S6 1470 34 32.1 28 31.2 29.6
S7 1520 32.8 29.5 29.5 29.6 28

Se calculeaza urmatorii parametrii :


ts  10 Tf  93.6 H  2800

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:

Tf  ts
tL1  ts   L1 tL1  24.331 C TL1  tL1  273.15
H TL1  297.481

Tf  ts
tL2  ts   L2 tL2  33.289 C TL2  tL2  273.15
H TL2  306.439

Tf  ts
tL3  ts   L3 tL3  41.051 C TL3  tL3  273.15
H TL3  314.201

Tf  ts
tL4  ts   L4 tL4  47.023 C TL4  tL4  273.15
H TL4  320.173

Tf  ts
tL5  ts   L5 tL5  50.904 C TL5  tL5  273.15
H TL5  324.054

Tf  ts
tL6  ts   L6 tL6  53.89 C TL6  tL6  273.15
H TL6  327.04

Tf  ts
tL7  ts   L7 tL7  55.383 C TL7  tL7  273.15 TL7  328.533
H

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:

p dL1  p iL1
Rc1  Rc1  0.062 - se alege: R1  0.066
p dL1  p t1

p dL2  p iL2 25
Rc2  Rc2  0.069 - se alege: R2  0.103
p dL2  p t2
p dL3  p iL3
Rc3  Rc3  0.083 - se alege: R3  0.103
p dL3  p t3

p dL4  p iL4
Rc4  Rc4  0.115 - se alege: R4  0.103
p dL4  p t4

p dL5  p iL5
Rc5  Rc5  0.176 - se alege: R5  0.200
p dL5  p t5

p dL6  p iL6
Rc6  Rc6  0.317 - se alege: R6  0.2
p dL6  p t6

p dL7  p iL7
Rc7  Rc7  1 - se alege: R7  0.260
p dL7  p t7

Supape Rci Ri Avi Abi Фi


calculat standardizat
------- ------ -------- in2 in2 in
S1 0.062 0.066 0.0511 0.7700 1/4
S2 0.067 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S3 0.083 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S4 0.115 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S5 0.176 0.200 0.1134 0.7700 7/16
S6 0.317 0.200 0.1538 0.7700 7/16
S7 1 0.260 0.2002 0.7700 1/2

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:

Parametru Tipul Aria Diametrul Aria 1-R R/1-R Pa


standardizat supapei burdufului standard valvei
al
orificiului
supapei
R - Ab ? Av - - -
- - in2 in in2 - - bar
0,066 J - 20 0,7700 1/4 0,0511 0,934 0,040 fără arc
0,103 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,260 1/2 0,2002 0,740 0,351

26
3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:

pb  Ct pbt

- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei.

tL1  24.331 C Ct1  0.968 tL5  50.904 C Ct5  0.879

tL2  33.289 C Ct2  0.937 tL6  53.89 C Ct6  0.873

tL3  41.051 C Ct3  0.91 tL7  55.383 C Ct7  0.865

tL4  47.023 C Ct4  0.891

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:

pb1  Ct1 piL1


pb1  36.106 bar

pb2  Ct2 piL2


pb2  34.201 bar

pb3  Ct3 piL3


pb3  32.578 bar

pb4  Ct4 piL4


pb4  31.007 bar

pb5  Ct5 piL5


pb5  29.447 bar

pb6  Ct6 piL6


pb6  28.023 bar

pb7  Ct7 piL7


pb7  25.517 bar

4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:

p b1
p dtester1  pdtester1  38.658 bar
1  R1

p b2
p dtester2  pdtester2  38.128 bar
1  R2

p b3
p dtester3  pdtester3  36.319 bar
1  R3
27
p b4
p dtester4  pdtester4  34.567 bar
1  R4
p b5
p dtester5  pdtester5  36.808 bar
1  R5
p b6
p dtester6  pdtester6  35.029 bar
1  R6

p b7
p dtester7  pdtester7  34.483 bar
1  R7

5. Se determjna debitul de gaze care trece prin supapa:


rg  0.65
3
Qg1  0.073 Qinjo TL1 rg 4 m
Qg1  4.568  10
zi

3
Qg2  0.073 Qinjo TL2 rg 4 m
Qg2  4.636  10
zi

3
Qg3  0.073 Qinjo TL3 rg 4 m
Qg3  4.695  10
zi

3
Qg4  0.073 Qinjo TL4 rg 4 m
Qg4  4.739  10
zi

3
Qg5  0.073 Qinjo TL5 rg 4 m
Qg5  4.768  10
zi

3
Qg6  0.073 Qinjo TL6 rg 4 m
Qg6  4.79  10
zi

3
Qg7  0.073 Qinjo TL7 rg 4 m
Qg7  4.8  10
zi

în funcție de debitul de gaze care trece printr-o supapă, Qg, presiunea î naval, pt și presiunea în
amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, ɸr, din nomograma care are
la bază ecuațiile Thornhill – Craver.

28
 Rezultă din diagramă, diametrele reale ale orificiilor supapelor:

29
Capitolul II

Pompajul continuu cu prajini

Dintre sistemele de extractive, pompajul de adancime este cel mai raspandit. Pompajul de adancime se
aplica in faza finala de exploatarea a unui zacamant de titei, atunci cand exploatarea sondelor prin eruptie
artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate sau in situatia cand stratul nu suporta
contrapresiune.In majoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvoltata si faza inaintata de exploatare a
titeiului, pompajul cu prajini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.
Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitatea constructie si usurinta
deservirii utilajelor.

In present peste 85% din totalul sondelor in productie din tara noasta se exploateaza prin pompaj de
adancime cu prajini.

Instalația de pompare cu
prăjini și modul de
funcționare a acesteia

O instalație de pompare cuprinde


utilajul de fund și de suprafață.

Utilajul de fund se compune din


pompa de adâncime 1, separatorul
de fund pentru gaze și nisip 2,
țevile de extracție 3, prăjinile de
pompare 4, ancora pentru țevile de
extracție 5 și curățitoarele de
parafină 6.

Utilajul de suprafață cuprinde


unitatea de pompare, compusă din
balansierul 11, care se sprijină pe o
capră de susținere 15, reductorul
12, bielele 13, manivelele 14, rama
sau sania 7 și electromotorul 10.
De asemenea, echipamentul de
suprafață mai cuprinde și capul de
pompare 8 și conducta de amestec

9.

30
Pompajul continuu cu prajini

Dintre sistemele de extractie, pompajul de adancime este cel mai raspandit.

Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei, atunci cand
exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate.

In majjoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a titeiului,


pompajul cu prajjini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.

Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si


usurinta deservirii utilajelor.

In prezent, peste 85% din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se exploateaza prin
pompaj de adancime.

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

m3 a  1045 t  850
Ql  25 pd  30 bar i  0.55
zi
H  2800

Qt  ( 1  i)  Ql
Qt  11.25

Qa  Ql i
Qa  13.75

Qa
Ra  Ra  1.222
Qt

'l  t ( 1  i)  a i 'l  957.25

1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf:

- submergenta pompei: hs  100 m

5
p d  10
h d 
'l 9.81 hd  319.468

3
Lf  H  hd  hs Lf  2.581  10

31
2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:

- cele periculoase:

76500
N1  1 n 1  cd
Lf  N1 n1  29.645
min

76500
N2  2 n 2  cd
Lf  N2 n2  14.823
min

76500
N3  3 n 3  cd
Lf  N3 n3  9.882
min

76500
N4  4 n 4  cd
Lf  N4 n4  7.411
min

76500
N5  5 n 5  cd
Lf  N5 n5  5.929
min

76500
N6  6 n 6  cd
Lf  N6 n6  4.941
min

76500
N7  7 n 7 
Lf  N7 n7  4.235

- cele nepericuloase:

cd
nI  n1 n2 nI  20.962
min

cd
nII  n2 n3 nII  12.103
min

cd
nIII  n3 n4 nIII  8.558
min

cd
nIV  n4 n5 nIV  6.629
min

cd
nV  n5 n6 nV  5.412
min

cd
nVI  n6 n7 nVI  4.574
min
32

cd
- se alege : n  8.5
min
3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare:

Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul care trebuie
extras
Se alege o pompa P 2 7/8 x 1 3/4

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomnada alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12tf si cu caracteristicile cele mai mari).

Se alege unitatea de pompare: UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici:

- sarcina maxima la prajina lustruita : 12000 Kgf

- cuplul maxim la reductor : 7500 Kgf * m

- lungimea cursei 1500, 2000, 2500, 3000, 3500, 4000, 4500, 5000 mm

- numarul minim si maxim de curse duble pe minut 6.6 ; 11.7

- raportul de transmitere al reductorului 1:34.81

- lungimea bratului anterior (a) 5000 mm

- lungimea bratului posterior (b) 2500 mm

- lungimea bielei (l) 3770 mm


- raza manivelei (r) 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm

- numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare 4 * 2150 Kgf

- greutatea aproximativa 26350 Kgf

4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:

3
- diametrul pistonului: dp  1.5 25.4 10 dp  0.038

 2 3
- aria sectiuni pistonului: A p   dp Ap  1.14  10
4

- randamentul instalatiei :   0.5  0.6 - pentru H>2500 m


  0.6  0.8 - pentru H<2500 m
- se alege :   0.6

- conditia este ca : Sn  33

Ql
Sn  33
1440 A p   Sn  25.38
- calculam cursa:

n  8.5

Sn
Sc 
n Sc  2.986 m

- in functie de Sc se alege un S standardizat: S  3

- pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste, in functie de Sc:

mm
- raza manivelelor r  945
mm
- lungimea bielelor l  3770

5. Se calculeaza factorii dinamici:

- la cursa ascendenta:

2
S n 
  1  
r
masc 
1790  l masc  0.15144

- la cursa descendenta:

2
S n 
  1  
r
mdesc 
1790  l mdesc  0.09074

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca: max = a

Se porneste cu diametrele:

3 3
dp1   25.4 10 dp1  0.019
4

7 3
dp2   25.4 10 d  0.022
8 34 p2
3
dp3  1 25.4 10 dp3  0.025
N
5
Otelul ales este 20MoNi35 - ce are: a  2385 10 2
m

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor

- ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare:


 2 4 N
ap1   d p1 ap1  2.85  10 m qp1  24.2
4 m

 2 4 m N
ap2   d p2 ap2  3.879  10 qp2  32.2
4 m

 2 4 N
ap3   d p3 ap3  5.067  10 m qp3  41.6
4 m

kg
- densitatea otelului: o  7850
3
m

- factorul de flotabilitate:

'l
b  1  b  0.878
o

- greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor:

Pl  'l 9.81 Lf  Ap 4
Pl  2.763  10

a ap1  Pl
lp1 
 
3
q p1 b  masc lp1  1.62  10


a ap2  ap1 
lp2  lp2  740.504

q p2 b  masc 


a ap3  ap2 
lp3  lp3  661.359

q p3 b  masc 
3
lp1  lp2  lp3  3.021  10
- verificarea :

3
l pi  lp1  lp2  lp3 l pi  3.021  10
35 - rezulta lpi > Lf
3
Lf  2.581  10
Daca lpi > Lf se redistribuie ce este in plus cu lp la fiecare tronson unde:

l p  l pi  Lf l p  440.924

 l p  3
l'p1  lp1  1   l'p1  1.383  10
l pi
 

 l p 
l'p2  lp2  1   l'p2  632.441
l pi
 

 l p 
l'p3  lp3  1   l'p3  564.847
l pi
 

3
l'pt  l'p1  l'p2  l'p3 l'pt  2.581  10

3
l'p2  l'p3  1.197  10

Variatia eforturilor in garnitura de prajini:

- factorul de flotabilitate, b :
b  0.878
Pl
1min  7
ap1 1min  9.693  10 N
2
m

Pl  l'p1 q p1 b  masc 
1max  8
ap1 1max  2.178  10

1max ap1 8 N
2min  2min  1.6  10
ap2 2
m

 
Pl  b  masc  l'p1 qp1  l'p2 q p2 
2max  8
ap2 2max  2.141  10

2max ap2
3min  8 N
ap3 3min  1.639  10
2
m

 
Pl  b  masc  l'p1 qp1  l'p2 qp2  l'p3 qp3 
3max  8
ap3 3max  2.117  10

36
σ*10^8 N/m^2
0 0.5 1 1.5 2 2.5
0
200
400
600
800
1000
1200
σ*10^8 N/m^2
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

2.3 Alegere tevilor de extractie


Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei. Diametrul
urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca.

Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson de tevi va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul de a
permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la prajini se face
in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru se mareste lungimea
tronsonului de tevi cu cel putin 10 m.

3
- aria pistonului pompei: Ap  1.14  10

lt2  1000
Primul tronson de tevi:
3
- lungimea lt1  Lf  lt2 lt1  1.581  10

 2  3
 25.4 10 
m 3
- diametrul exterior: dext1    dext1  0.06
 8 

dint1  ( 2)  25.4 10


 3
- diametrul interior:  m dint1  0.051

N
- greutatea pe metru liniar: qt1  70 m qt1  70

37
Al doilea tronson de tevi:
3
- lungimea lt2  1  10

 2  7
 25.4 10 
3
- diametrul exterior: dext2    dext2  0.073
 8 

dint2  ( ( 2.5) )  25.4 10


 3
- diametrul interior:  dint2  0.064

N
- greutatea pe metru liniar: qt2  96 m qt2  96

3
 l1  'l 9.81  l1  9.391  10


d
2 2 4
at1   dint1 at1  8.313  10
4  ext1 


  dext2  dint2
2 2 3
at2  at2  1.021  10
4  

4
Pp  l'p1 qp1  l'p2 qp2  l'p3 qp3 Pp  7.734  10

4
Pl   l1 Lf  Ap Pl  2.763  10

 2 3
A t1   d int1 At1  2.027  10
4
3
At1  2.027  10
 2 3
A t2   d int2 At2  3.167  10
4 4
Pl  2.763  10

 
Pl  A t1  A p   l1 Lf  1.1 Pp b
1min  8
at1 1min  1.489  10

 
Pl  A t1  A p   l1 Lf  lt1 qt1  1.1 Pp b
1max 
at1 8
1max  2.82  10

   
Pl  A t1  Ap   l1 Lf  A t2  At1   l1 lt2  lt1 qt1  1.1 Pp b
2min 
at2

8
2min  2.4  10

38
   
Pl  At1  Ap   l1 Lf  A t2  A t1   l1 lt2  lt1 qt1  lt2 qt2  1.1 Pp b
2max 
at2

8
2max  3.34  10

σ*10^8 N/m^2
0 1 2 3 4
0
200
400
600
800
1000
1200 σ*10^8 N/m^2
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

N
8
- se alege otel pentru tevi P105: cu a  3.354 10 2
m


  max 1max2max    3.34  10
8

Cursa reala a pistonului :

N l'p3  564.847
11
E  2.1 10 2
m

Alungirile prajinilor

Pl  l'p1 l'p2 l'p3 


 p      p  1 m
E
 ap1 ap2 ap3

 t  0

Alungirile tevilor :

Pl  lt1 lt2 
 t    
E
 at1 at2

m
39
 t  0
m
   p   t
 1

 2.65 L  n2
 f  m
Sr  S 1   Sr  2.383
 10 
 10 

Debitul teoretic:

Qt  1440 Ap Sr  n
Qt  33.253

Debitul instalatiei:

- randamentul volumic : v  0.9

- randamentul de scurgeri printre camasi si piston : s  0.9

Qinst  Qt v  s  26.935


Qinst  Ql 0.935

Debitul instalatiei este Qinst:


+- cu 1m3/zi decat debitul sondei propus a fi extras

Sarcina maxima si minima in prajina lustruita


Pl  Pp  b  masc 
Pmax  4
9.81 Pmax  1.093  10 N


Pp  b  masc 
Pmin  3
9.81 Pmin  8.116  10 N

Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P. este Pmax =


1.093*104 N,< PmaxUP=12*104 deci unitatea de pompare
are capacitate mai mare decat cea calculata.Se verifica!

40
Cuplul maxim la reductor

- lungimea bratului anterior:


a  5000mm
- lungimea bratului posterior: b  2500mm
a
k 
b


k  Pmax  Pmin  4 N
G  G  1.905  10
2


Cmax  k Pmax  G 
S
2 k
 Cmax  2.112  10
3
kgf  m

Cuplul maxim al U.P. este Cmax =7500 kgf*m> Cmax


calc= 2112 kgf*m deci UP este bine aleasa.
Puterea nominala a motorului electric:

3 1.13
Nn  0.1205 Qt 10  Lf
Nn  28.711 Kw

Echilibrarea unitatii de pompare UP - T - - M

- Contragreutatile sunt montate pe manivela

r  945 mm

- greutatea contragreutatilor
4 N
Gm  4 2150 10 N Gm  8.6  10

- distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate

4
G r G  1.905  10 N
R1 
Gm

R1  209.31 mm

41