Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

-de Camil Petrescu

 -roman modern, subiectiv si de analiza psighologica
 Incadrare: apare in anul 1930, este roman modern, citadin , deoarece are
caracteristicile specifice prozei de factura psihologica: perspectiva narativa "faramitata",
relativizata, timpul prezent si subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea
la persoana intai, luciditatea autoanalizei, anticalofilismul (impotriva scrisului frumos)
 introspectia utilizata nu numai ca mijloc de autocunoastere, ci si ca mijloc de cunoastere
a celuilalt, constructia personajelor ale caror trasaturi se dezvaluie treptat prin
alcatuirea unor "dosare de existenta" dar si autenticitatea trairii
 adopta tehnica proustiana (Marcel Proust) , prin asezarea eului narator in centrul
romanului
 apeleaza la memoria involuntara
 Temele romanului sunt dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de absolut
 Titlul indica cele doua teme si organizarea romanului in doua parti, evidentiind cele
doua experiente fundamentale de cunoastere traita de protagonist: dragostea si
razboiul( daca prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate (dintre
Stefan Gheorghidiu si Ela), partea a doua, construita sub forma jurnalului de campanie a
lui Gheorghidiu, urmareste experienta de pe front in timpul primului razboi mondial)
 prima parte este in intregime fictionala, in timp ce a doua valorifica jurnalul de
campanie al autorului, articole si documente din epoca, ceea ce confera autenticitate
textului
 unicitatea romanului este asigurata de unicitatea constiintei care analizeaza efectele
celor doua experiente in plan interior si de doua artificii de compozitie: primul capitol si
scena dintre cele doua parti ale romanului, cantecul de la raspantie de drumuri (topos
simbolic)
 Incipitul: romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului
capitol este posterioara intamplarilor relatate in restul Cartii I. Chiar daca este vorba
despre un roman modern in incipit sunt fixate cu precizie realista coordonatele spatio-
temporale: "in primavara anului 1916", "ca sublocotenent proaspat, intaia data
concentrat, luasem parte...la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal".
 Proganositul si in acelasi timp, naratorul intamplarilor, Stefan G., este concentrat pe
Valea Prahovei, pentru ca Romania se pregatea sa intre in Primul Razboi Mondial.
 O alta secventa semnificativa: La popota ofiterilor el asista la o discutie despre
dragoste si fidelitate, pornind de la un fapt divers citit in presa: un barbat care si-a ucis
sotia infidela fusese achitat la tribunal. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a
protagonistului, trezindui amintiri legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela;
episodul discutiei de la popota, deci un eveniment exterior, declanseaza intocmai ca la
Proust rememorarea unor intamplari, traite intr-un timp pierdut "un timp pishologic",
dar, spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene, in cartea lui Camil
 Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate in mod lucid,
fiind vorba de memoria voluntara; La Proust, personajul-narator retraieste trecutul, spre
deosebire la Camil Petrescu acesta analizeaza si interpreteaza trecutul
 Relatia incipit-final: daca incipitul este construit in maniera realista, cu detalii de timp si
spatiu, finalul deschis, lasa loc interpretarilor multiple, asa cum
 Structura: romanul este alcatuit din doua parti: prima parte reda istoria geloziei lui
Stefan G. iar a doua parte prezinta jurnalul de razboi
 fiecare parte cuprinde mai multe capitole (prima-6, a doua 7) cu titluri semnificative
 Prima parte "la Piatra Craiului, in munte" (capitolul 1) surprinde timpul obiectiv in
vara anului 1916. Pune in evidenta cele doua planuri ale discursului narativ: timpul
nararii (timpul cronologic=prezentul frontului), timpul narat (timpul psihologic=trecutul
povestii de iubire). Capitolul 1 si 6 din prima parte a romanului cuprinde evenimente
desfasurate in momentul nararii
 capitolele 2-5 constituie o retrospectiva, un "roman in roman" (Nicolae Manolescu)
prezinta casnicia sa cu Ela, timpul fiind subiectiv, reprezentand aproape doi ani si
jumatate si viata protagonistului
 capitolul 6 face revenire la momentul initial. Timpul este obiectiv, sunt redate ultimele
doua zile dinaintea intrarii Romaniei in primul razboi mondial
 Partea a doua prezinta o actiune cronologica, incepand din 14 August 1916, timpul
fiind obiectiv
 a doua experienta in planul cunoasterii existentiale o reprezinta razboiul, iar "absolutul
mortii" eclipseaza "absolutul iubirii" (Dumitru Micu)
 imaginea razboiului este dimitizata -frontul inseamna haos, mizerie, masuri absurde,
invalmaseala, dezordine; ordinele ofiterilor superiori sunt contradictorii, legaturile
dintre unitati sunt aleatorii; din cauza informatiilor eronate, artileria romana isi fixeaza
tunurile asupra proprilor batalioane. La confruntarea cu inamicul se adauga frigul si
ploaia
 se observa diferenta dintre romanul traditional de razboi (care prezinta patriotismul,
iscusinta in lupta -viziune idealista) si romanul modern care prezinta imaginea
demitizata a razboiului si mai ales semnificatia atrocitatilor in plan interior
 operatiunea incepe prin atacarea postului vamal maghiar; Stefan Ghiorgidiu si soldatii
din unitatea lui patrun in localitatea Bran, cuceresc magura, apoi comuna Valcan, trec
Oltul si se indreapta spre Sibiu.Experientele dramatice de pe front modifica atitudinea
personajului narator fata de restul existentei sale
 Prima secventa capitolul "Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu" ilustreaza ororile
raboiului, absurdul si tragismul confruntarii cu moartea; viata soldatilor tine de hazard
iar eroismul este lovit cu spaima de moarte; omul mai pastreaza doar istinctul de
supravietuire si automatismul: nu mai e nimic omenesc in noi. Individul se pierde in
iuresul colectiv. Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii
 Ultimul capitol intitulat "Comunicat a pocrif" este ilustrativ pentru devenirea
interioara a protagoistului. Titlul acestui capitol poate fi interpretat in dublu sens: pe de
o parte se refera la comunicatele contradictorii care sosesc de pe front, iar pe de alta
 parte, titlul trimite la scrisoarea anonima pe care o primeste protagonistul, la
intoarcerea din razboi, scrisoare in care i se dezvaluie ca sotia il insela. Stefan nu mai
verifica insa autenticitatea acestei scrisori, pentru ca obosise sa se mai indoiasca si sa
caute certitudini. Ranit si spitalizat Ghorgidiu vine acasa la Bucuresti, dar se simte
detasat de tot ce il legase de Ela. O priveste acum cu indiferenta "cu care privesti un
tablou" si hotoarste sa o paraseasca:" i-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[...].Adica
tot trecutul". Prin renuntarea la "trecut", adica atat la timpul trait, cat si la cel
rememorat, Gheorgidiu se elibereaza de drama erotica
 Finalul nu rezolva insa misterul cartii, iar, dupa terminarea romanului in mintea
cititorului continua sa planeze aceiasi intrebare, ca si pe parcursul lecturarii acestuia: "si-
a inselat sau nu Ela sotul". Cum finalul lasa loc interpretarilor multiple se poate
considera ca romanul are un final deschis.
 Conflictul romanului: spre deosebire de romanul traditional, in care conflictul se
desfasoara la nivel exterior intre personaje, in romanul lui Camil Petrescu conflictul este
interior si se desfasoara in constiinta personajului narator, Stefan G., care traieste stari
si sentimente contradictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de
raporturile pe care protagonistul le are cu lumea inconjuratoare. Critica literara a
remarcat ca Gh. traieste iluzia ca s-a izolat de realitatea inconjuratoare, insa tocmai
aceasta realitate produce destramarea cuplului , asadar conflictul interior se produce
din cauza discrepantei dintre aspiratiile protagonistului si realitatea lumii
inconjuratoare
conflictul exterior pune in evidenta relatia personajului cu societatea, fiind accentuat
orgoliul protagonistului care se plaseaza in categoria inadaptatilor social. Retrospectiva
iubirii dintre Gh. si Ela prezinta framantarile tanarului care se casatorise din dragoste cu o
colega de facultate studenta la Litere alaturi de care traise modest dar fericit. Dupa doi ani
si jumatate de la casatorie o mostenire neastepata pe care o primeste Gh. tulbura linistea
familiei pentru ca Ela devine interesata de viata mondena iar Gh. devine nemultumit si
gelos. Aparitia unui anume domn G declanseaza framantari interioare puternice in
constiinta personajului narator incat, povestea de iubire dintre cei doi soti devine o
adevarata "monografie a indoielii". Dupa o succesiune de separari si impacari Ela il cheama
pe Gh. la Campulung unde se mutase pentru a-i fi mai aproape si ii cere sa ii asigure o
anumita suma de bani, el fiind concentrat pe frontul de la Azuga. Gh. il intalneste pe domnul
G pe strada si este convins ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela. Protagonistul se
gandeste la gesturi extreme dar este chemat pe front, din cauza izbucnirii razboiului si nici
macar nu mai apuca sa mai verifice daca sotia il insela sau nu. Drama colectiva a razboiului il
salveaza pe Gh. de drama individuala a iubirii.
Trebuie sa scriem:
1. tipul de naratiune,
2. incipit final
3. teme
4. conflict
5. modalitati de analiza psihologica
*citadin=orasenesc