Sunteți pe pagina 1din 27

MODERNITATE RELIGIOASĂ ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

Drd. Mălina Voicu


Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

Fenomenele de secularizare se manifestă şi în spaţiul cultural românesc


actual. Care este însă natura lor după aproape o jumătate de secol de comunism
şi în contextul unei tranziţii post-comuniste puternic marcate de dificultăţi
economice? Aceasta este întrebarea fundamentală pe care şi-o pune studiul.
Excursul istoric întreprins argumentează că secularizarea românească actuală
stă în bună măsură sub semnul practicilor comuniste de intervenţionism în
spaţiul credinţelor, al practicilor religioase, proces complet diferit de cel al
individualizării credinţelor din lumea occidentală. Studiul formulează şi testează
ipoteza existenţei a trei tipuri sociale – Ateul, Secularizatul şi Credinciosul -
structurate în funcţie de două dimensiuni polare: respingerea implicării clerului
în viaţa politică şi susţinerea participării la viaţa politică a unor persoane
credincioase. Ateul respinge implicarea clerului în politică şi necesitatea
implicării în politică a unor persoane cu grad crescut de religiozitate. Al doilea
tip este Secularizatul, cel care respinge prima opinie dar o susţine pe a doua.
Ultimul tip, Credinciosul, acceptă implicarea bisericii în politică, şi susţine
obligativitatea credinţei religioase pentru politicieni. Primul tip este caracterizat
de un nivel de modernitate religioasă crescut şi respinge interferenţele dintre
cele două domenii în virtutea specializării funcţionale. Cel de-al doilea tip este
rezultatul acţiunii forţelor care au determinat secularizarea societăţii româneşti.

Perioada regimului comunist a fost de majoritatea populaţiei, rolul bisericii în


caracterizată şi prin încercarea conducerii viaţa publică şi retrocedarea proprietăţilor
politice de a elimina religia din societate. bisericilor au stârnit largi controverse în
Drept instrumente au fost folosite societatea românească post-decembristă.
înlăturarea bisericii din viaţa socială şi Pe de altă parte, perioada de
politică, interzicerea educaţiei religioase tranziţie a adus o serie de întrebări legate
şi promovarea ateismului în rândul de tipul de religiozitate care îi
„maselor”. Societatea românească s-a caracterizează pe români la ora actuală. În
confruntat, timp de aproape cincizeci de societăţile puternic industrializate din
ani, cu acest tip de politică. Rezultatul a vestul Europei modernizarea a implicat
fost secularizarea spaţiului public secularizarea societăţii care s-a tradus în
românesc şi scăderea practicii religioase a planul credinţelor religioase printr-o
populaţiei. individualizare puternică a acestora. Însă,
Perioada de după 1989 a adus cu în cazul acestor societăţi, îndepărtarea de
sine recăpătarea libertăţii religioase a credinţa tradiţională a fost rezultatul
cetăţenilor, a dreptului la educaţie opţiunii individuale. Întrebarea care se
religioasă şi a readus, în prim-planul ridică este dacă acest fenomen de
vieţii publice, Biserica. Dacă secularizare, manifestat prin
redobândirea libertăţii religioase şi a individualizarea credinţelor, a afectat şi
dreptului la credinţă şi instrucţie societatea românească?
religioasă au fost acceptate fără probleme Această lucrare îşi propune să

Sociologie Românească, 2001, 1-4, p. 70-96


Modernitate religioasă în societatea românească 71

identifice impactul secularizării asupra modernităţii, la diferite niveluri –


valorilor religioase împărtăşite de economic, politic, intelectual, simbolic,
populaţia României. Astfel, mă voi centra asupra religiei sau asupra configuraţiei
pe două direcţii de analiză, şi anume: tradiţionale a raporturilor dintre religie şi
prezenţa sau absenţa elementelor de societate” (Danielle Harvieu-Legere,
modernitate religioasă, înţelegând prin 1987, pag.202). Din această perspectivă
aceasta individualizarea credinţelor secularizarea constituie un proces de
religioase, precum şi determinarea rearanjare a raporturilor religiei cu
atitudinii populaţiei faţă de implicarea societatea în noul context creat de cultura
bisericii în spaţiul public şi mai ales în cel modernităţii. Practic modernitatea obligă
politic, cu alte cuvinte, opţiunea pentru la redefinirea raporturilor dintre religie şi
secularizarea acestui spaţiu. Îmi propun diferitele sfere ale vieţii sociale şi
de asemenea, identificarea factorilor care individuale. Consecinţele secularizării
determină adoptarea unui sistem de sunt astfel diferite în spaţiul public şi în
credinţe religioase individualizate, cel privat.
precum şi a celor care influenţează Unul dintre aspectele secularizării
opţiunea pentru secularizarea spaţiului este scăderea rolului instituţiilor
public. religioase în sfera vieţii publice. În epoca
O primă parte a lucrării se modernă, Biserica îşi pierde tot mai mult
centrează asupra evoluţiilor pe care le-au rolul de instituţie dominantă şi are tot mai
suferit valorile religioase în ultimii puţine de spus în ceea ce priveşte viaţa
cincizeci de ani, atât în Estul, cât şi în politică. Această scădere a influenţei
Vestul Europei, analiza centrându-se instituţiilor religioase este explicată de
asupra fenomenului secularizării. unii autori prin procesul de diferenţiere
Trecerea în revistă a referinţelor teoretice instituţională specific modernităţii
legate de acest fenomen, precum şi (Kenneth Thompson, 1996). În epoca
prezentarea pe scurt a situaţiei în care modernă, instituţiile sunt din ce în ce mai
s-au aflat instituţiile şi credinţele specializate din punctul de vedere al
religioase în timpul regimului comunist, funcţiilor pe care le au şi se bucură de un
mă vor ajuta în formularea ipotezelor grad mai mare de autonomie (pag. 402).
referitoare la tipul de credinţe împărtăşite În acest context, rolul jucat de Biserică în
de populaţia României şi la tipul de valori alte sfere ale vieţii sociale înregistrează o
religioase la care aceasta aderă, care scădere tot mai pronunţată. Măsura în
încheie această prima parte. Cea de-a care religia continuă să joace un rol
doua parte este consacrată testării important în viaţa publică a anumitor
ipotezelor pe baza datelor empirice. societăţi moderne depinde de o
combinaţie de factori (pag.405). Wallis şi
Modernitate religioasă şi secularizare Bruce (apud. Kenneth Thompson, 1996)
Secularizarea este considerată a fi identifică trei tipuri de factori de acest tip:
„procesul prin care gândirea religioasă, circumstanţele de formare a culturii
practica religioasă şi instituţiile religioase socio-religioase, schimbările care au
îşi pierd semnificaţia socială” (B.Wilson afectat cultura socio-religioasă, în special
apud. Nicolas Abercrombie şi alţii, 1994, patternurile de migraţie, secularizare a
pag. 372). Acest proces este asociat, de societăţii şi cele de adaptare a bisericii, şi
către majoritatea specialiştilor din structura politicilor promovate de
domeniul ştiinţelor sociale, celui de societate şi cea a comunicării dintre
modernizarea societăţii. Însă, unii autori biserică şi societate (pag.406).
definesc secularizarea drept „impactul În planul vieţii private, al
72 Mălina Voicu

credinţelor religioase individuale se reificate ca dragostea, libertatea pacea”


înregistrează o serie de transformări (Raymond Lemieux, apud. Francoise
specifice. Unii autori afirmă că Champion, 1996, pag.707). Aceste
secularizarea nu a afectat decât sfera sisteme de credinţe moderne sunt fragile,
publică, iar religia s-a retras exclusiv în instabile şi conţin elemente slab legate
sfera privată (Kenneth Thompson, 1996, între ele, datorită diversităţii mari a
pag. 407). Însă, influenţa modernizării surselor din care provin elementele
asupra credinţelor religioase individuale componente care uneori sunt chiar
nu poate fi ignorată. Modernitatea a contradictorii, ceea ce face ca întreg
acţionat asupra credinţelor religioase nu sistemul să fie impredictibil pentru un
numai prin scăderea practicii religioase, observator extern (Karel Dobbelaere,
care poate fi considerată o manifestare în Wolfgang Jagodzinski, 1995). Autorii
plan extern, public a religiozităţii. citaţi numesc acest fenomen „cârpeală” a
Conţinutul credinţelor religioase este credinţelor (pag. 220 - 222).
diferit în epoca modernă, iar poziţia Însă ceea ce este specific modern
valorilor religioase în sistemul valoric nu este doar faptul că individul îşi
individual s-a schimbat. Astfel, credinţele construieşte propriul sistem de credinţe,
religioase îşi pierd conţinutul tradiţional, ci „faptul că el are dreptul la bricolaj la
„tot mai mulţi oameni cred în ceea ce vor fel ca şi dreptul de a alege propriile
ei să creadă nu în ceea ce le spune credinţe” (Danielle Harvieu-Legere,
biserica” (Peter Ester şi alţii, 1993, pag. 1998, pag. 2). Acest proces de eliberare a
9). Indivizii îşi aleg, de pe piaţa bunurilor individului faţă de constrângerile
religioase, elementele cele mai apropiate credinţei religioase tradiţionale face
de propriul sistem de credinţe şi valori, nu posibilă individualizarea credinţelor.
îşi mai ajustează acest sistem în funcţie Deci, impactul secularizării poate
de normele şi dogmele impuse de fi sintetizat astfel: scăderea rolului
instituţia bisericii. Astfel că religiozitatea instituţiilor religioase în sfera publică şi
modernă este caracterizată deci de o scăderea practicii religioase, a credinţelor
individualizare a credinţelor (Peter Ester religioase tradiţionale şi individualizarea
şi alţii, 1993; Jean Louis Schlegel, 1985; credinţelor, în planul religiozităţii
Karel Dobbelaere, Wolfgang Jagodzinski, individuale. Practic rearanjarea raportului
1995). religie societate în contextul secularizării
Credinţele religioase moderne presupune separarea spaţiului public, mai
combină elemente care provin din diferite ales a celui politic, de religie şi
tradiţii şi sisteme religioase, de exemplu individualizarea credinţelor religioase pe
elemente ale Creştinismului sunt fondul renunţării la credinţele
combinate cu credinţe Budiste, cum ar fi tradiţionale.
credinţa în reîncarnare, sau cu aderarea la
anumite practici şi credinţe magice, cum Secularizare în România
ar fi astrologia, chiromanţia sau credinţa
în telepatie. Această religie „a la carte” Relaţia dintre religie şi celelalte
cum a fost numită (Francoise Champion, componente ale vieţii sociale a avut în
1996, pag.707) combină în principal patru România, ca şi în celelalte ţări europene
tipuri de elemente: „elemente creştine, ex-comuniste, o traiectorie diferită faţă de
elemente cosmice (referiri la energia vestul Europei. Secularizarea în acest
universală), elemente ale unui „eu spaţiu nu se datorează exclusiv
sublimat”(„fiinţa esenţială”, „divinul modernităţii, deoarece regimul comunist
interior”, „forţa fiinţei psihice”), „valori a încercat să elimine religia din societate.
Modernitate religioasă în societatea românească 73

Cei aproape cincizeci de ani de regim Cu toate acestea în România


comunist au modificat raportul religie - atitudinea autorităţilor e paradoxală şi
societate într-un sens diferit faţă de ţările diferă de ceea ce s-a întâmplat în alte stat
Europei vestice. Astfel, în Estul Europei comuniste din Estul Europei (Jean
separarea religiei de societate nu mai Meyendorff, 1996). Statul socialist nu a
apare doar ca o consecinţă firească a emis nici un act legislativ prin care să
procesului de modernizare, suferind separe în mod oficial Statul de Biserică.
influenţele politicii duse de regimul Prin decretul din 1948 Biserica Ortodoxă
comunist. În acest context se ridică este subordonată statului, funcţiile înalte
întrebarea: în ce măsură societatea din cadrul Bisericii erau distribuite de
românească este secularizată? Dacă către guvern, statul subvenţiona clerul şi
vechiul regim a reuşit să elimine învăţământul religios. Însă Biserica
instituţiile religioase din viaţa publică, Ortodoxă este deposedată de toate
este oare acest fapt considerat legitim de bunurile, i se interzice implicarea în viaţa
către români? Chiar dacă biserica nu mai socială şi participarea la anumite servicii
este prezentă în spaţiu public ce s-a sociale cum ar fi educaţia sau asistenţa
întâmplat la nivelul credinţelor medicală. Un alt paradox îl constituie
individuale? Sunt acestea oare supuse faptul că „republică laică, România are o
procesului de individualizare şi constituţie ce menţionează Biserica
modernizare sau religiozitatea românilor Ortodoxă pentru a o defini ca o biserică
este una exclusiv tradiţională? unificată şi avându-şi propriul
În anii '40 România era o ţară în conducător” (Jean Meyendorff, 1996,
curs de modernizare (Stelian Tănase, pag. 137). Practic, statul socialist nu
1998). Regimul comunist instaurat după legiferează separarea sa de biserică ci
ce de-al Doilea Război Mondial adoptă subordonarea acesteia, transformând-o
calea modernizării pentru societatea din partener şi eventual concurent în
românească însă accentul cade mai mult „subaltern”. Această subordonare a
pe industrializare, arată autorul citat. puterii religioase de către cea politică
Scăderea influenţei religiei asupra vieţii constituie o reeditare, în termeni noi a
sociale nu apare numai ca o consecinţă a politicii duse de către Imperiul Bizantin
procesului de modernizare. Pentru faţă de instituţia religioasă: „împăratul
Partidul Comunist eliminarea religiei din dirija biserica ca pe un departament
cât mai multe sfere ale vieţii sociale apare important al statului” (Joachim Wach,
ca o necesitate dictată de ideologia 1955, pag. 283). Diferenţa constă în
împărtăşită. Deoarece religia era drepturile acordate de către cele două
considerată „opiumul popoarelor” ea regimuri Bisericii.
trebuia eliminată cât mai rapid din Însă atitudinea statului socialist nu
societate. În plus, religia constituia un este similară şi în cazul altor culte
sistem ideologic alternativ doctrinei religioase. Tot în 1948 Biserica Greco-
comuniste, fapt care o făcea indezirabilă catolică este integrată Bisericii Ortodoxe,
pentru elita comunistă. În acest context iar puterea comunistă anulează
puterea comunistă modifică în 1948 concordatul dintre statul român şi Vatican
organizarea Bisericii Ortodoxe Române şi (Stelian Tănase, 1998). Astfel, regimul
o subordonează direct statului, interzice comunist încercă să impună uniformitatea
educaţia religioasă în şcoli şi reduce credinţelor religioase în cadrul unei
foarte mult întinderea învăţământului biserici pe care încearcă să o subordoneze
religios (Jean Meyendorff, 1996; Stelian puterii politice.
Tănase, 1998). Rezultatul vizibil în plan social al
74 Mălina Voicu

politicii duse de regimul comunist a fost secularizatoare ale modernizării societăţii


eliminarea bisericii din viaţa publică şi şi ale educaţiei ateiste promovate de către
din cea politică, statul socialist construind propaganda oficială. Astfel că practica
„societatea cea mai birocratizată, religioasă scade puternic, însă nu acelaşi
centralizată şi secularizată din istorie” lucru se întâmplă şi cu valorile religioase
(Ronald Inglehart, 1997, pag. 97). împărtăşite de populaţie. Nu există date
Secularizarea spaţiului politic a fost referitoare la valorile religioase din
foarte vizibilă în România deoarece timpul perioadei comuniste pentru
biserica, şi mai ales cea ortodoxă, a fost populaţia României, însă cercetările
puternic implicată în viaţa politică până în efectuate după 1990 semnalează acest
momentul preluării puterii politice de fapt (vezi capitolul). Deoarece valorile şi
către Partidul Comunist. O bună sistemele de valori sunt stabile în timp
exemplificare a acestui fapt o constituie (Milton Rokeach, 1973), pornesc de la
participarea Patriarhului Miron Cristea la premisa că valorile religioase ale
Regenţă în perioada 1927 – 1930, care a românilor nu au cunoscut o dinamică
deţinut şi funcţia de prim-ministru în foarte mare în primii ani ai tranziţiei.
perioada 1938-1939 (Scurtu, Buzatu, Putem, deci, considera că rezultatele
1999). Regimul comunist elimină cercetărilor de la începutul anilor 90
complet biserica din viaţa politică, însă reflectă destul de fidel credinţele
nu a putut să o desfiinţeze, să îi împiedice religioase ale populaţiei şi pentru anii '80.
funcţionarea şi să controleze credinţele Păstrarea valorilor religioase
religioase individuale. tradiţionale în pofida propagandei oficiale
Vorbind despre consecinţele şi a restricţiilor de practică religioase
politicii comuniste asupra religiozităţii şi impuse de regimul comunist se poate
funcţionării instituţiilor religioase, Miklos explica prin legitimitatea scăzută a
Tomka (1998) arăta că regimul comunist regimului în rândurile populaţiei (Cătălin
a împărţit sistemul social în două părţi: Zamfir, 1997). Astfel, valorile oficiale
„un domeniu oficial, vizibil, public şi promovate de o putere politică ce era
legal, reglat de stat” şi „o sferă a considerată nelegitimă nu erau
indivizilor şi reţelelor sociale reduse, împărtăşite de majoritatea populaţiei.
informală, ascunsă, privată, ilegală” (pag. Acesta a fost şi cazul valorilor religioase.
236). În planul viaţii religioase această a Chiar dacă propaganda comunistă
doua sferă, cea informală este propovăduia ateismul, populaţia nu a
reprezentată de biserica subterană. asimilat aceste valori ca fiind-i proprii.
Aceasta „nu este opusă vechii biserici, ci Deşi acceptate la nivel declarativ de
reprezintă o extindere a acesteia” majoritate valorile oficiale nu erau
(pag.233) şi este constituită din mici adoptate ca valori personale. Se păstrează
grupuri de credincioşi care promovează deci la nivel individual un set de valori
practica şi socializarea religioasă. religioase tradiţionale destul de puternic.
Deşi acest fenomen al bisericii Pe de altă parte, este de presupus
subterane a constituit o formă de adaptare că apare şi fenomenul modernităţii
a bisericii la restricţiile impuse de regimul religioase în condiţiile modernizării
comunist, ale cărui dimensiuni nu sunt societăţii prin care trece România.
cunoscute şi sunt foarte greu de apreciat, Industrializarea, migraţia masivă a
este clar că nu a constituit un fenomen de populaţiei spre mediul urban, însoţite de
masă. Biserica subterană a atras numai destrămarea controlului comunitar în ceea
anumite grupuri restrânse, restul ce priveşte practica religioasă, în cazul
populaţiei fiind supusă influenţelor populaţiei devenite recent urbană,
Modernitate religioasă în societatea românească 75

constituie factori favorizanţi pentru evenimentelor politice publice au fost


apariţia modernităţii religioase la nivel însoţite de o ceremonie religioasă,
individual. Ipoteza pe care o lansez este prezenţa „soborului de preoţi” devenind
aceea a apariţiei modernităţii religioase la anecdotică. Deşi nu revine cu forţă în
populaţia României, manifestată prin viaţa politică totuşi, Biserica îşi face,
individualizarea credinţelor. Acest simţită prezenţa în sfera publică, având
fenomen este de aşteptat să se manifeste mai mult un rol decorativ. Unul dintre
cu precădere la cohortele tinere care au obiectivele studiului de faţă este, aşa cum
fost socializate în contextul propagandei arătam la început, investigarea atitudinii
ateiste şi al scăderii controlului comunitar populaţiei faţă de implicarea Bisericii în
asupra practicilor şi credinţelor religioase. viaţa publică. Ipoteza pe care o lansez
Întrebarea care se impune este : de ce este că populaţia nu consideră ca fiind
aceste cohorte tinere nu au acceptat legitimă intervenţia instituţiilor religioase
varianta oficială a ateismului şi au urmat în sfera politicului. Aceste lucru se
drumul modernităţii religioase? întâmplă deoarece pe de o parte, cei
Răspunsul este unul complex. Pe de o aproape cincizeci de ani de regim
parte, varianta oficială, oferită de comunist au eliminat din mentalul
ideologia marxistă era impusă de o putere colectiv rolul politic al bisericii, iar, pe de
politică socotită nelegitimă, fapt care altă parte, în toată această perioadă
reducea şansele ca valorile promovate de societatea românească s-a modernizat, iar
această să fie adoptate. Pe de altă parte, sferele vieţii sociale sunt acum mult mai
cercetările efectuate în ţările puternic specializate.
industrializate relevă existenţa unui În lipsa datelor referitoare la
interes crescut în rândurile tinerei practica religioasă în perioada anterioară,
generaţii pentru problemele spirituale nu putem aprecia schimbările survenite la
(Ronald Inglehart, 1990) şi o căutare a nivelul practicii religioase de după 1989,
răspunsurilor referitoare la sensul vieţii. este însă de aşteptat ca aceasta să se
Practic la nivelul religiozităţii menţină în limite constante, relativ
individuale avem de-a face cu două reduse. Cercetările făcute după 1989 în
fenomene: pe de o parte este vorba de o cadrul proiectului Studiul Valorilor
persistenţă crescută a valorilor religioase Europene (EVS) arată că practica
tradiţionale, la cohortele mai vârstnice, religioasă în ţările din Estul Europei
iar pe de altă parte de apariţia cunoaşte manifestări similare cu cele din
modernităţii religioase manifestate prin Vest. Diferenţele apar în ceea ce priveşte
fenomenul de individualizare a nivelul sentimentelor şi credinţelor
credinţelor. În planul participării la viaţa religioase (de tipul religiozităţii şi al
publică, însă, biserica a fost total exclusă ortodoxiei religioase), care sunt mai
de către puterea comunistă. crescute în ţările ex-comuniste (Andries
van den Broek, Ruud de Moor, 1993).
Ce se întâmplă după 1989? Autorii justifică aceasta prin faptul că
„practica religioasă a fost influenţată de
După 1989 noua conjunctură interdicţiile comuniste, în timp ce
politică readuce Biserica în planul vieţii sentimentele şi credinţele nu au putut fi
politice. Acest lucru nu înseamnă că influenţate” (pag. 208).
Biserica începe să joace un rol decizional Chiar dacă religiozitatea
în viaţa politică, ci mai degrabă unul tradiţională se menţine la un nivel
decorativ menit să dea legitimitate noii crescut, superior ţărilor puternic
puteri. Începând din 1990 o mare parte a industrializate, fenomenul modernizării
76 Mălina Voicu

religioase este prezent, chiar dacă în informaţii şi deschiderea spre schimbare.


limite mai reduse decât în ţările din Cei care aderă la religiozitatea
Vestul Europei. modernă sunt mai bine educaţi decât
În lipsa datelor comparative media (Neil Smelser, 1991; Thomas
longitudinale nu putem aprecia evoluţia Robbins, 1988). Aşa cum arată Alex
în timp, în anii tranziţiei a individualizării Inkeles (1996), educaţia reprezintă
credinţelor însă este de aşteptat ca „factorul cel mai important care
fenomenul să se amplifice în contextul influenţează trecerea de la tradiţionalism
„invaziei” care a apărut pe „piaţa spre modernism” (pag. 573), deoarece
bunurilor religioase”. În contextul creat în şcoala constituie un teren propice pentru
ultimii 10 ani indivizii au avut practic de însuşirea de valori şi în special valori ale
unde alege alternative din care să-şi modernităţii. Integrarea în biserica
construiască propria credinţă religioasă, tradiţională şi practica religioasă au şi
din care să îşi alcătuiască propriul acestea o influenţă asupra modernităţii
bricolaj. religioase. Astfel că „persoanele integrate
Este de aşteptat ca cei mai expuşi în biserică vor fi mai rezistente la
fenomenului de modernizare religioasă să influenţele secularizării” (Wolfgang
fie cei tineri care locuiesc în mediul Jogodzinski, Karel Dobbelaere, 1995,
urban, deoarece aşa cum arăta Miklos pag. 200), decât cei care nu sunt
Tomka (1998) populaţia din statele ex- practicanţi şi nu fac parte dintr-o
comuniste este divizată, în ceea ce comunitate de credincioşi capabilă să
priveşte acceptarea alegerii în spaţiul exercite un control asupra tipului de
religios: populaţia vârstnică, rurală, care religiozitate împărtăşit. De asemenea,
respinge alternativele la credinţa individualizarea credinţelor şi
tradiţională şi cea tânără, locuind în modernizarea religioasă se asociază cu
mediul urban, care acceptă libertatea de a modernitatea individuală şi permisivitatea
alege în ceea ce priveşte credinţa. Loek morală, respectiv cu respingerea normelor
Halman şi Ruud de Moor (1993) arată că morale impuse de biserică, deoarece
sensibilitatea faţă de efectele secularizării „rigiditatea normelor morale creşte odată
şi de individualizare în sfera valorilor cu religiozitatea tradiţională” (Wolfgang
morale şi religioase este influenţată de Jogodzinski, Karel Dobbelaere, 1995,
perioada în care s-a socializat persoana. pag. 234). Cei care adoptă un sistem de
Cohortele vârstnice, socializate într-o credinţe religioase „a la carte” sunt
perioadă în care valorile religioase persoane care acordă o importanţă
tradiţionale erau larg împărtăşite, vor fi crescută problemelor spirituale, chiar
mai puţin receptive faţă de modernitatea dacă refuză normele impuse de biserica
religioasă, în timp ce tinerele generaţii tradiţională. Deci cei care vor fi mai
care au crescut într-un mediu laicizat şi receptivi faţă de modernizarea religioasă
chiar ostil religiei, aşa cum este cazul şi care împărtăşesc credinţe de tip
ţărilor ex-comuniste, vor fi mai puţin modern sunt cei mai bine educaţi, tineri,
ataşate valorilor şi normelor promovate care locuiesc în mediul urban, care au un
de religia tradiţională şi mai deschise nivel scăzut al practicii religioase
către noi experienţe religioase. În plus, tradiţionale, un grad crescut de
mediul rezidenţial al persoanei are un rol modernitate individuală şi de
important asupra tipului de religiozitate permisivitate faţă de normele morale
(tradiţional sau modern), datorită impuse de biserică şi care acordă o
diferenţelor mari care există între sat şi importanţă crescută problemelor
oraş în ceea ce priveşte accesul la spirituale.
Modernitate religioasă în societatea românească 77

Practic, la nivelul credinţelor democratice, cum ar fi opţiunea pentru un


religioase este de aşteptat ca persistenţa stat maximal şi respingerea guvernării
credinţelor religioase tradiţionale să democratice în favoarea unei forme
coexiste cu modernitatea religioasă. autoritare de conducere a societăţii, iar
Ipoteza lansată este aceea a existenţei susţinerea faptului că oamenii politici
elementelor de modernitate religioasă în trebuie să fie credincioşi este mai degrabă
societatea românească. În ceea ce o consecinţă a credinţei religioase
priveşte rolul instituţiilor religioase în împărtăşite de individ.
spaţiul politic este de aşteptat ca Modernitatea religioasă presupune
majoritatea populaţiei să considere ca pe de o parte secularizarea spaţiului
nelegitimă intervenţia acestora. Însă este politic, adică eliminarea religiei din acest
de aşteptat apariţia consensului în ceea spaţiu, iar pe de altă parte înseamnă
ce priveşte credinţa religioasă a libertatea fiecărui individ de a –şi construi
oamenilor politici. Dacă oamenii bisericii propria credinţă religioasă, de a crede ce
nu trebuie să se implice în politică pentru vrea şi cum vrea. Astfel, un nivel crescut
că spaţiul politic este unul laic, în schimb al modernităţii religioase va fi asociat cu
oamenii politici ar trebui să aibă un nivel o atitudine defavorabilă implicării
de religiozitate crescut pentru că în viaţa clerului în viaţa politică.
privată valorile religioase sunt încă Un nivel de educaţie crescut
puternice. Pe fondul secularizării crescute permite accesul în medii mai specializate
a spaţiului public este de aşteptat ca funcţional, iar cei mai educaţi vor fi
românii să considere dezirabilă înclinaţi să respingă amestecul bisericii în
intervenţia bisericii doar în probleme viaţa politică în virtutea specializării
legate de normele morale, cele ale vieţii funcţionale ale diferitor domenii ale vieţii
de familie şi nu în rezolvarea altor sociale. În plus, un nivel crescut de
probleme sociale (cum ar fi şomajul), instrucţie se asociază cu însuşirea
care intrau în mod obişnuit în sfera de valorilor modernităţii aşa cum arătam
intervenţie a statului laic socialist (Mălina anterior, care presupune şi specializarea
Voicu, 2000). ocupaţională (Ronald Inglehart, 1997),
Există diferenţe între factorii care astfel că preotul nu se poate amesteca în
determină o atitudine favorabilă politică pentru că nu are abilităţile
implicării clerului în politică şi cei care necesare, fiind specializat în probleme de
influenţează atitudinea faţă de nivelul de natură spirituală, morală, în timp ce
religiozitate al oamenilor politici. Primul politicianului nu i se poate pretinde să
tip de atitudine (susţinerea participării aibă abilităţi teologice deosebite deoarece
preoţimii la viaţa politică) este asociat cu are abilităţi în alt domeniu.. Deci, un
o atitudine favorabilă guvernării nivel crescut al educaţiei se va asocia cu
autoritare a societăţii, opus unui model de respingerea implicării clerului în politică.
guvernare liberal, deoarece instituţiile Cele două atitudini au determinanţi
religioase constituie o componentă a diferiţi pentru că, deşi ambele vizează
conducerii tradiţionale autoritare. Cel interferenţa dintre religie şi viaţa politică,
de-al doilea tip de atitudine, cea una este legată de rolul pe care îl joacă
favorabilă accesului în scena politică a religia în viaţa politică, iar cealaltă
persoanelor credincioase, este legată în vizează mai degrabă o problemă legată de
mare măsură de credinţa religioasă. sfera vieţii private şi de credinţa
Practic, acceptarea implicării clerului în religioasă împărtăşită de indivizi.
viaţa politică este legată mai degrabă de o Există însă şi o serie de
atitudine defavorabilă instituţiilor determinanţi comuni ai celor două
78 Mălina Voicu

atitudini: încrederea în biserică şi mediul respingerea unuia dintre cele două


rezidenţial. Un nivel ridicat al încrederii atitudini, se structurează trei tipuri de
în biserică determină o încredere crescută persoane. Primul tip va respinge
în cler şi deci a atitudine favorabilă faţă implicarea clerului în politică şi opinia
de acţiunile acestora. Încrederea sporită în conform căreia politicienii trebuie să fie
biserică duce la o încredere crescută în credincioşi. Cel de-al doilea tip va
acţiunile instituţiei respective şi ale respinge implicarea bisericii în politică,
oamenilor acesteia şi implicit creditează dar va fi favorabil participării la viaţa
implicarea lor şi în alte sectoare ale vieţii politică a unor persoane credincioase. Cel
sociale, cum ar cel politic. De asemenea, de-al treilea tip va susţine ambele opinii.
încrederea în biserică implică şi Testarea tuturor ipotezelor
acceptarea şi valorizarea normelor impuse sugerate în subcapitolul de faţă reprezintă
de către instituţia respectivă, iar cei obiectivul secţiunilor ce urmează. Mă voi
demni de încredere ar trebui să adere la opri mai întâi asupra modernităţii
aceste norme, pentru că aşa cum arată religioase şi a factorilor care o determină
Dumitru Sandu (1996) încrederea şi apoi voi aborda problema secularizării
constituie un factor esenţial în evaluarea spaţiului public şi a celui politic. Utilizez
candidaţilor la funcţiile politice. Deci, un în acest sens date culese în cadrul
nivel crescut al încrederii în biserică se cercetărilor EVS 1993 şi EVS 1999 în
asociază cu atitudinea favorabilă România.
implicării preoţilor în politică şi cu
susţinerea ideii că oamenii politici trebuie Modernitate religioasă individuală
să fie credincioşi.
Cel de-al doilea determinant Modernitatea religioasă reprezintă,
comun este reprezentat de mediul aşa cum arătam anterior, posibilitatea
rezidenţial. Cei care locuiesc în mediul individului de a-şi construi propria
rural vor fi mai dispuşi să accepte credinţă religioasă pornind de la
implicarea clerului în viaţa politică elementele care îi sunt oferite de „piaţa
deoarece la sat preotul este mult mai bunurilor religioase”. Modernitatea
implicat în viaţa şi problemele religioasă presupune îndepărtare de la
comunităţii decât în mediul urban. În credinţele tradiţionale şi instituţia
plus, la sat controlul comunitar asupra religioasă tradiţională. Am argumentat
practicii religioase este mult mai crescut, deja la nivel teoretic asupra existenţei
iar valorile religioase tradiţionale se elementelor de modernitate religioasă la
bucură de o recunoaştere mai largă. În populaţia României. Aşa cum rezultă din
aceste condiţii, este de aşteptat ca trecerea în revistă a abordărilor teoretice
populaţia rurală să susţină, în mai mare cu privire la modernitatea religioasă,
măsură, implicarea în viaţa politică a aceasta este un fenomen cu faţete
persoanelor credincioase. multiple, care implica, pe de o parte, un
Formulez, de asemenea ipoteza fenomen de selecţie „pe piaţa bunurilor
existenţei unor tipuri bine conturate de religioase”, iar, pe de altă parte, existenţa
atitudini în ceea ce priveşte relaţia dintre unui credinţe religioase de tip „cârpeală”
religie şi politică. Aceste tipuri sunt (bricolaj). Deci, modernitatea religioasă
determinate de atitudinea faţă de presupune atât procesul de selecţie a
implicarea clerului în politică şi de elementelor unei credinţe, cât şi
atitudinea de susţinerea a implicării în „rezultatul” final al acesteia – o credinţă
viaţa politică a unor persoane individualizată specifică fiecărui individ
credincioase. În funcţie de susţinerea / în parte. Studiul procesului de selecţie a
Modernitate religioasă în societatea românească 79

elementelor credinţei şi de constituire a mediu favorabil religiei şi credinţa în cele


unei credinţe religioase personale necesită afirmate de biserică. Aşa cum rezultă din
o abordare mai degrabă de tip calitativ, definirea la nivel teoretic a modernităţii
fiind greu de surprins prin datele oferite religioase aceasta se asociază pozitiv cu
de o anchetă pe bază de chestionar. modernitatea individuală (MODERN12), cu
Datele avute la dispoziţie oferă însă nivelul de educaţie (EDUCAŢIE), cu
posibilitatea unor analize la nivelul rezidenţa în mediul urban (URBAN), cu
„rezultatului”, adică a elementelor din permisivitatea morală (PERMISIVITATE).
care este compusă credinţa individuală. Modernitatea religioasă este asociată
Indicele pe care îl propun, pentru a negativ cu vârsta (VÂRSTA), cu încrederea
investiga modernitatea credinţei în biserică (NEINCREDERE IN BISERICA)
religioase, surprinde una dintre faţetele şi cu practica religioasă în copilărie
modernităţii religioase şi anume cea de (PRACTICĂ ÎN COPILĂRIE). Modernitatea
acceptare a unor elemente de credinţă religioasă nu se asociază cu credinţa în
religioasă care nu aparţin creştinismului ceea ce spune biserica (CREDINŢĂ ÎN
tradiţional, fiind, în acest sens, un indice BISERICĂ), deoarece modernitatea
al ne-tradiţionalismului religios religioasă, ca proces de construcţie prin
(MOD_REL). Elementele de deviere de la selecţie a orientării religioase, poate
creştinismul tradiţional le-am considerat a presupune acceptarea unora dintre
fi credinţa în telepatie, în reîncarnare şi în valorile promovate de biserica
„existenţa unui spirit sau forţă a vieţii” tradiţională şi respingerea altora. Pe
(ca variantă alternativă la credinţa într-un ansamblu aceasta se traduce printr-un
„Dumnezeu întrupat într-o fiinţă”). coeficient de corelaţie 0.
Indicele propus este unul aditiv, persoana
primind câte un punct pentru fiecare Tabelul 1. Asocieri ale modernităţii
dintre cele trei variante acceptate, astfel religioase`(MOD_REL)
că cel care le acceptă pe toate trei
primeşte scorul 3 şi este considerat a avea Coeficienţi de
un grad maxim de modernitate religioasă, Variabila corelaţie
iar cel care respinge toate cele trei Bravais-Pearson
afirmaţii va primi scorul 0 şi va fi MODREN 0,295
considerat ca fiind tradiţionalist din punct VÂRSTĂ -0,234
de vedere religios. Anterior construirii EDUCAŢIE 0,335
indexului am testat asocierea dintre cele PERMISIVITATE 0,256
trei variabile. Datele prezentate în Anexă CREDINŢĂ ÎN
2 indică existenţa unei asocieri BISERICĂ
0,000
semnificative între variabilele care NEINCREDERE IN
0,177
constituie indicele (Tabelele A2, A3, A4). BISERICA
Pentru validarea externă a PRACTICĂ ÎN
COPILĂRIE
0,114
indicelui am testat asocierea dintre aceste
şi o serie de alte variabile cu care este
asociat la nivel teoretic. În această 1
Folosesc termenul de modernitate individuală în
categorie sunt incluse: modernitatea conformitate cu definiţia dată de Dumitru Sandu
individuală, vârsta, educaţia, mediul (1996, pag.179) care consideră modernitatea
rezidenţial, permisivitatea morală individuală ca fiind: „preferinţa pentru strategiile
crescută, încrederea în biserică, bazate pe nou şi risc; preferinţa pentru acţiunile
întemeiate, justificate, faţă de cele la întâmplare;
frecventarea bisericii în copilărie ca respingerea obişnuinţei ca principiu după care este
indicator pentru socializarea într-un bine ca omul să se călăuzească”.
80 Mălina Voicu

Tabelul 2. Media Modernităţii religioase în funcţie de mediul rezidenţial

Mediul rezidenţial Media variabilei


Urban 1,319
Rural 0,696
Total eşantion 1,036
NOTĂ: diferenţele sunt semnificative - F = 133,354, sig. F = 0,000

Aşa cum rezultă din tabelul 1, ponderea celor care au în sistemul lor de
indicele propus se asociază statistic credinţe elemente moderne este destul de
semnificativ (pentru un nivel de ridicată. Însă orientarea predominantă nu
semnificaţie p <=0,001) cu toate este cea spre modernism religios, fapt
variabilele considerate, mai puţin cu demonstrat de tipul de distribuţie,
credinţa în biserică. De asemenea, asimetrică spre dreapta, care presupune
indicele are valori mai mari în mediul acumularea unui mare număr de cazuri în
urban decât în cel rural. Putem afirma că partea stângă a graficului. Această
indicele propus este validat extern şi deci, constatare confirmă ipoteza lansată a
măsoară ceea ce şi-a propus să măsoare, existenţei elementelor de modernitate
adică modernitatea religioasă. religioase la populaţia României şi a
În continuare mă voi opri asupra coexistenţei acestora cu sisteme de
gradului de modernitate religioasă pe care credinţe religioase de tip tradiţional,
o are populaţia României şi asupra demonstrate de împărtăşirea valorilor
factorilor care determină adoptarea unor religioase tradiţionale de către o mare
elemente de modernitate religioasă. O parte a celor intervievaţi aşa cum rezultă
privire asupra distribuţiei în eşantion a din capitolul .
indicelui (Graficul 1) ne arată că

500

400

300

200

100

0
0,0 1,0 2,0 3,0

Figura 1. Distribuţia în eşantion a valorilor indicelui de modernitate religioasă


(MOD_REL)
2
Modul de construcţie şi semnificaţia indicilor
utilizaţi în text sunt prezentate în Anexă 1
Modernitate religioasă în societatea românească 81

Dezvoltările teoretice din (MODERN) şi de permisivitate faţă de


secţiunea precedentă sugerează că factorii normele morale impuse de biserică
care influenţează orientarea spre de (PERMISIVITATE) şi care acordă o
modernitate religioasă sunt: nivelul de importanţă crescută problemelor
educaţie (EDUCAŢIE), vârsta (VĂRSTĂ), spirituale, operaţionalizată prin existenţa
rezidenţa în mediul urban (URBAN), unor momente de meditaţie individuală
nivelul scăzut al practicii religioase (SPIRITUAL). Pentru validarea modelului
tradiţionale, operaţionalizată prin propus am folosit Regresia liniară,
frecvenţa rugăciunii (PRACTICĂ), un grad rezultatele fiind prezentate în Tabelul 3.
crescut de modernitate individuală

Tabelul 3. Model de regresie – variabila prezisă MOD_REL (modernitate religioasă)

Coeficienţi de
Variabila regresie standardizaţi t Sig. t TOLERANŢA
β
Constanta 6,835 0,000
EDUCAŢIE 0,146 4,010 0,000 0,623
URBAN 0,197 6,054 0,000 0,780
MODERN 0,146 4,485 0,000 0,772
PERMISIVITATE 0,136 4,141 0,000 0,767
PRACTICĂ -0,113 -3,661 0,000 0,780
VÂRSTĂ -0,068 -2,067 0,039 0,763
SPIRITUAL (0,059) (1,810) (0,071) (0,770)

NOTĂ: 1.R2 = 0,200, Testul Durbin – Watson = 1,171, Testul F = 41,291, sig. F = 0,000.
2. Pentru selecţia predictorilor în model am utilizat Metoda Stepwise.

Rezultatele regresiei confirmă religioasă este rezultatul socializării în


ipotezele lansate. Aşa cum rezultă din anumite medii şi în anumite perioade,
tabelul 3 modernitatea religioasă este combinată cu renunţarea la religiozitatea
influenţată de o serie de factori cumulaţi: tradiţională şi cu însuşirea valorilor
nivelul crescut de educaţie, mediul modernităţii. Modelul exclude interesul
rezidenţial, gradul de modernitate, pentru problemele spirituale dintre
relaxarea faţă de standardele morale predictori, deoarece în contextul
impuse de biserică, lipsa practicii modernităţii aceasta nu mai apare ca o
religioase şi vârsta individului. preocupare centrală în cadrul sistemului
Deci modernitatea religioasă apare personalităţii.
ca rezultat al influenţelor socializării Putem concluziona că există
diferite în perioade de timp diferite, în elemente de respingere a religiozităţii
medii diferite şi ca rezultat al detaşării tradiţionale în sistemele de credinţe ale
faţă de religiozitatea tradiţională, prin românilor, dar acestea coexistă cu
lipsa practicii religioase şi prin detaşarea „tradiţionalismul religios". Adoptarea
faţă de normele morale impuse de unui sistem de credinţe de tip modern
biserica tradiţională. De asemenea, depinde de educaţie, mediul rezidenţial,
modernitatea religioasă apare ca rezultat gradul de modernitate, relaxarea faţă de
al adoptării unor orientări valorice standardele morale impuse de biserică,
moderne. Pe scurt, modernitatea lipsa practicii religioase şi vârsta
82 Mălina Voicu

individului, fiind practic influenţată de acesteia căzând în grija statului. Însă, în


efectele socializării, ale neaderării la ceea ce priveşte implicarea acestei
credinţa tradiţională şi ale însuşirii instituţii în soluţionarea unor probleme de
valorilor moderne. tip moral , apare controversa.
În ceea ce priveşte intervenţia bisericii în
Rolul religiei în spaţiul public probleme precum avortul, infidelitatea
conjugală, eutanasia, homosexualitatea,
După 1989 noua conjunctură nu se conturează o tendinţă dominantă,
politică a permis din nou accesul valorile comunităţii nu sunt pe deplin
instituţiilor religioase în spaţiul public. O cristalizate. Acest fapt este tocmai o
parte a liderilor şi partidelor politice chiar consecinţa a secularizării societăţii care a
au speculat această prezenţă, încercând să afectat în mod diferit anumite grupuri şi
obţină legitimare prin „asocierea” cu constituie un semn al modernităţii
biserica. religioase.
Întrebarea care se ridică este dacă Fragmentarea sistemului de valori
românii consideră ca fiind legitimă al persoanei, adică separarea valorilor
implicarea instituţiilor religioase în viaţa care guvernează anumite domenii ale
publică şi mai ales în cea politică. Ipoteza vieţii reprezintă o consecinţă a
pe care am lansat-o a fost a suportului modernităţii (Peter Easter şi alţii, 1993).
pentru implicarea bisericii în rezolvarea Controversa care apare este
problemelor „morale” şi a lipsei de rezultat al modernizării valorice care duce
susţinere pentru implicarea acesteia în la separarea sferei valorilor religioase de
sfera politică. cele morale, care nu afectează în mod
Datele culese în cadrul cercetării egal întreaga populaţie. Chiar dacă
EVS în 1993 confirmă doar parţial populaţia României este mai
ipotezele lansate. tradiţionalistă din punct de vedere religios
Aşa cum rezultă din datele decât cea a altor ţări europene, în ceea ce
prezentate în tabelul 4 majoritatea celor priveşte secularizarea spaţiului public se
intervievaţi consideră că biserica nu pare că valorile împărtăşite sunt orientate
trebuie să se amestece în politica spre modernism. Deci secularizarea a
guvernului şi nici în rezolvarea problemei afectat într-o măsură crescută spaţiul
şomajului, în sistemul socialist rezolvarea public.

Tabelul 4. Rolul bisericii în spaţiul public (EVS 1993)

Consideraţi că este bine sau nu ca


Da Nu Nu ştiu IOD
biserica să se pronunţe în probleme ca:
Dezarmarea 59 32 9 25
Avortul 46 45 9 1
Problemele lumii a treia 50 34 15 14
Infidelitatea conjugală 54 37 8 16
Şomajul 31 60 9 -27
Discriminarea socială 54 36 10 16
Eutanasia 44 40 16 3
Homosexualitatea 46 42 12 3
Ecologia şi problemele mediului 52 37 11 13
Politica guvernului 19 73 8 -50
Modernitate religioasă în societatea românească 83

O altă ipoteză pe care am lansat-o funcţii politice, iar cei care ocupă funcţii
a fost aceea a lipsei de suport din partea publice ar trebui să fie credincioşi. Aceste
populaţiei faţă de implicarea clerului în atitudini diferite se explică tocmai prin
viaţa politică şi a susţinerii pentru faptul că sfera publică politică este una
implicarea în politică a unor persoane cu secularizată în care biserică nu îşi are
grad de religiozitate crescut. Datele locul, în timp ce „ a crede” pentru un om
cercetării EVS 1999 susţin ambele politic este o chestiune care ţine de sfera
ipoteze. Aşa cum rezultă din datele vieţii private din care valorile religioase
prezentate în tabelul 5, pentru majoritatea tradiţionale nu au dispărut încă. Deci,
românilor, preoţii nu ar trebui să pentru oamenii politici ar fi mai eficient
influenţeze felul în care votează oamenii să facă dovada credinţei religioase
şi nici deciziile politice. Însă opinia tradiţionale, decât să implice biserica în
dominantă este aceea că politicienii care ceremonii politice, pentru a obţine suport
nu sunt credincioşi nu ar trebui să ocupe din partea populaţiei.

Tabelul 5. Relaţia biserică viaţa politică

Cu totul De Nici de acord, Cu totul


Acordul cu afirmaţiile: % Împotrivă NR
de acord acord nici împotrivă împotrivă
Politicienii care nu cred în
Dumnezeu nu ar trebui să ocupe 23,0 24,4 29,6 14,0 7,1 1,8
funcţii publice
Preoţii nu ar trebui să
influenţeze felul în care votează 36,6 34,6 17,5 7,0 2,4 1,9
oamenii
Ar fi bine pentru România dacă
funcţiile publice ar fi ocupate 25,3 33,4 27,4 8,0 3,5 2,4
mai ales de oameni credincioşi
Preoţii nu ar trebui să
35,0 35,3 18,8 7,0 1,9 2,0
influenţeze deciziile politice

Am construit doi indici sintetici dintre cele patru variabile sunt prezentate
care să măsoare acceptarea implicării în Anexa 2 - Tabelul A5).Aşa cum am
preoţilor în politică (RELIGIE_POLITICA), argumentat în subcapitolul anterior, între
respectiv acceptarea opiniei conform factorii care explică variaţia indicelui de
căreia politicienii trebuie să creadă în acceptare a implicării bisericii în politică
Dumnezeu (RELIGIE_PRIVAT). Ambii am inclus: nivelul de educaţie
indici sunt aditivi, primul fiind construit (EDUCAŢIE), modernitatea religioasă
din itemii „Preoţii nu ar trebui să (MOD_REL), preferinţa pentru o guvernare
influenţeze modul în care votează de tip autoritar (AUTORITAR), preferinţa
oamenii” şi „Preoţii nu ar trebui să pentru stat maximal (STAT_MAXIMAL)
influenţeze deciziile politice”, iar cel operaţionalizată prin preferinţa pentru stat
de-al doilea este construit din itemii maximal în economie şi în furnizarea
„Politicienii care nu cred în Dumnezeu nu bunăstării, încrederea în biserică
ar trebui să ocupe funcţii politice” şi „Ar (NEÎNCREDERE ÎN BISERICA), rezidenţa
fi bine pentru România dacă funcţiile rurală (RURAL) şi credinţa în cele
publice ar fi ocupate mai ales de oameni afirmate de biserică (CREDINŢA ÎN
credincioşi”. Între cele două perechi de BISERICA). Pentru validarea modelului
itemi, din care sunt construiţi indicii, propus am utilizat Regresia lineară în care
există asociere semnificativă (corelaţiile am folosit drept variabilă prezisă
84 Mălina Voicu

acceptarea implicării religiei în politică factorii enumeraţi mai sus.


(RELIGIE_POLITICA), iar drept predictori

Tabelul 6. Model de regresie – variabila prezisă RELIGIE_POLITICA (respingerea


intervenţiei bisericii în spaţiul politic)

Variabile incluse în model Sig B Exp (B)


constanta 0,003 -1,037 0,355
MODERN_REL 0,002 0,254 1,290
AUTORITAR 0,013 0,293 1,341
STAT_MAXIMAL 0,000 -0,335 0,715
NEÎNCREDERE ÎN BISERICĂ 0,023 0,243 1,275
EDUCAŢIE 0,005 0,081 1,084
RURAL 0,046 -0,324 0,723
CREDINŢA ÎN BISERICĂ 0,461 0,060 1,062

NOTĂ: 1. Modelul de regresie logistică clasifică corect 69,8% dintre cazuri,


Nagelkerke R2 = 0,115, Testul Omnibuz χ2 = 88,181, pentru ν = 7 şi p< 0,0005.

Rezultatele analizei de regresie de modernitate religioasă, care adoptă un


confirmă ipotezele lansate. Principalii anumit set de atitudini politice, care
factori care determină acceptarea presupun acceptarea guvernării autoritare,
implicării bisericii în viaţa politică sunt: preferinţa pentru stat maximal şi
nivelul scăzut de educaţie, absenţa rezidenţa rurală.
elementelor de modernitate religioasă, În mod similar, factorii care
preferinţa pentru guvernare autoritară, influenţează susţinerea opiniei potrivit
preferinţa pentru stat maximal, încrederea căreia oamenii politici trebuie să fie
crescută în biserică şi rezidenţa în mediul credincioşi, sunt conform aşteptărilor
rural. În schimb credinţa în cele afirmate teoretice: credinţa în dogmele promovate
de biserică nu constituie un predictor de biserică (CREDINŢA ÎN BISERICA),
pentru atitudinea luată în discuţie. Se încrederea în biserică (NEÎNCREDERE ÎN
confirmă astfel ipoteza influenţei unor BISERICA), lipsa permisivităţii morale,
serii de atitudini politice asupra variabilei adică susţinerea pentru normele morale
prezise. Deci, acceptarea amestecului tradiţionale promovate de biserică
bisericii în sfera politică este legată de o (PERMISIVITATE), vârsta persoanei
anumită structurare a unor atitudini din (VÂRSTĂ) şi mediul rezidenţial (RURAL).
sfera politică şi nu credinţa religioasă în Practic, susţinerea respectivei opinii este
sine. influenţată de împărtăşirea dimensiunii
La acestea se adaugă lipsa cognitive a credinţei religioase şi a
modernităţii religioase şi nivelul de încrederii în instituţia religioasă,
educaţie redus. La întrebarea: cine sunt combinată cu efectele socializării într-un
cei care doresc implicarea instituţiilor anumit tip de mediu şi cu un anumit tip
religioase în politică? Răspunsul este: cei de orientare politică.
cu nivel de educaţie redus, fără elemente
Modernitate religioasă în societatea românească 85

Tabelul 7. Model de regresie – variabila prezisă RELIGIE_PRIVAT (suportul pentru


oameni politici credincioşi)

Variabile incluse în model B Wald Sig. Exp(B)


Constanta -0,290
NEÎNCREDERE ÎN BISERICĂ -0,393 13,147 0,000 0,675
CREDINŢA ÎN BISERICĂ 0,581 47,314 0,000 1,789
VÂRSTA 0,018 17,910 0,000 1,018
PERMISIVITATE -0,006 0,005 0,945 0,994
RURAL -0,084 0,323 0,570 0,919

NOTĂ: 1. Modelul de regresie logistică clasifică corect 65,9% dintre cazuri,


Nagelkerke R2 = 0,206, Testul Omnibuz χ2 = 162,841, pentru ν = 5 şi p< 0,0005.

Rezultatele regresiei confirmă doar puternic implicată în viaţa politică


parţial ipotezele lansate. Este validată (efectul variabilei vârstă).
ipoteza influenţei credinţei în dogmele Datele empirice validează ipoteza
promovate de biserică, a încrederii în lansată referitoare la factorii diferiţi care
biserică şi a vârstei. Predictorul cel mai determină susţinerea implicării clerului în
puternic este credinţa religioasă, mai politică şi a celor care conduc la
exact aspectul cognitiv al credinţei. În adoptarea opiniei conform căreia oamenii
schimb sunt excluse din model influenţele politici trebuie să fie credincioşi. Primul
mediului rezidenţial şi cele ale tip de orientare este determinat de o serie
permisivităţii morale. Deci atitudinea de atitudini care ţin de sfera politică şi nu
favorabilă participării la viaţa politică a de credinţa religioasă în sine. Nu cei care
persoanelor credincioase ţine mai degrabă sunt credincioşi susţin implicarea clerului
de o relaţie de credinţă şi încredere care în viaţa politică, ci cei care sunt favorabili
există între persoană şi instituţia unei guvernări autoritare, unui stat
religioasă. Susţinerea opiniei luată în maximal şi care împărtăşesc idei
discuţie este legată de credinţa naţionaliste. Cel de-al doilea tip de
propriu-zisă şi de relaţia individului cu atitudine este influenţat de credinţa
credinţa şi instituţia care o religioasă. Singurul predictor comun este
propovăduieşte. Acest lucru se poate încrederea în biserică, fapt explicabil
explica prin faptul că religiozitatea s-a deoarece adepţii primei opinii nu pot să
retras în sfera vieţii private, credinţa este fie favorabili implicării în politică a
o chestiune individuală, privată, bazată în reprezentanţilor unei instituţii în care nu
mare măsură pe încrederea în biserică şi au încredere, iar cei favorabili celei de-a
pe acceptarea şi respectarea normelor doua atitudini nu pot să pretindă
morale impuse de aceasta. Cei care susţin oamenilor politici credinţa în cele
opinia confirm căreia oamenii politici afirmate de o instituţie care nu este
trebuie să fie credincioşi, sunt cei cu un demnă de încredere.
nivel crescut al credinţei în dogmele Putem concluziona că sfera
bisericii, cei care au încredere mare în publică este în mare măsură secularizată,
biserică şi au fost socializaţi într-o epocă acest fenomen afectând în măsură mai
în care valorile religioase erau larg ridicată sfera politică. Opinia dominantă
răspândite în societate, iar biserica era este defavorabilă implicării bisericii şi
86 Mălina Voicu

oamenilor acesteia în viaţa politică. În Tipuri de atitudini faţă de relaţia


ceea ce priveşte rolul bisericii în spaţiu politic – religie
soluţionarea unor probleme de ordin
moral apare controversa. În plus, există o Un ultim aspect asupra căruia mă
distincţie între atitudinea faţă de voi opri este cel al tipurilor structurate în
implicarea clerului în politică şi faţă de funcţie de atitudinile referitoare la relaţia
aderarea oamenilor politici la credinţa politică religie. Am lansat ipoteza
religioasă. Majoritatea celor intervievaţii existenţei a trei tipuri sociale, structurate
resping amestecul oamenilor bisericii în în funcţie de două dimensiuni polare:
politică, însă împărtăşeşte al doilea tip de respingerea implicării clerului în viaţa
atitudine. Explicaţia rezidă în modul politică (REL_POL) şi susţinerea a
diferit în care secularizarea a afectat sfera participării la viaţa politică a unor
publică şi cea privată. În timp ce prima persoane credincioase (REL_PRIV). Am
atitudine priveşte amestecul bisericii în testat ipoteza elaborată pe datele
sfera politică, despre care datele arată că cercetării EVS 1999, iar acestea au
este înalt secularizată, a doua atitudine confirmat ipoteza existenţei celor trei
este legată de sfera vieţii individuale tipuri sociale. Folosind metoda de
private în care religia nu şi-a pierdut în clasificare k-mean clusters, am obţinut
aceeaşi măsură influenţa. următoarele centre:

Tabelul 8. Tipuri sociale identificate

Media în
Variabila ATEU* SECULARIZAT* CREDINCIOS*
populaţie
Testul F Prob. F
REL_PRIV 0,62 2,68 1,61 1,43 911,8 0,000
REL_POL -2,45 -2,64 0,17 -1,03 978,5 0,000
Nr. cazuri 281 522 323
* Cifrele reprezintă medii ale indicilor pentru tipul social în cauză.

Ambele variabile introduse în respinge, de asemenea, ideea potrivit


model diferenţiază semnificativ între cele căreia oamenii politici trebuie să fie
trei grupuri identificate. Datele empirice credincioşi. Secularizatul dezaprobă
validează ipoteza cu privire la existenţa amestecul oamenilor bisericii în politică
celor trei tipuri sociale. Cele trei tipuri dar susţine faptul că politicienii trebuie să
identificate au fost: Ateul, Secularizatul şi aibă un nivel crescut de religiozitate.
Credinciosul. Ateul este cel care respinge Credinciosul este cel care susţine ambele
implicarea clerului în viaţa politică şi opinii.

Tabelul 9. Caracteristicile celor trei tipuri

media în
Variabila ATEU* SECULARIZAT* CREDINCIOS* testul f prob. f
populaţie
MOD_REL 1,23 1,11 0,78 18,9 0,000 1,05
CREDINŢA_BISERICA -0,55 0,27 0,05 70,3 0,000 0
PRACTICA 4,30 3,61 3,73 14,5 0,000 3,82
NEÎNCREDERE_BISERICA 2,22 1,53 1,60 78,3 0,000 1,72
VÂRSTA 38 47 49 36,4 0,000 46
EDUCAŢIA 7,73 6,20 5,41 48,984 0,000 6,36
MODERN 3,58 -15,15 -23,70 29,204 0,000 -12,93
* Cifrele reprezintă medii ale indicilor de pe rânduri
Modernitate religioasă în societatea românească 87

Ateul diferă semnificativ faţă de perspectiva religiozităţii tradiţionale, fiind


celelalte două tipuri sub toate aspectele mai degrabă orientat spre o religiozitate
introduse în analiză. Se aseamănă cu de tip modern. Acest tip este rezultatul
Secularizatul doar în privinţa gradului de influenţelor modernităţii asupra
modernitate religioasă, care este mai credinţelor religioase. Ateul respinge
ridicată pentru ambele grupuri în implicarea religiei în viaţa politică în
comparaţie cu tipul credinciosului. virtutea specializării funcţionale specifice
Împărtăşeşte cel mai puţin dogmele modernităţii şi nu pretinde credinţă
promovate de biserică, are practica religioasă din partea politicienilor tot
religioasă cea mai redusă şi încrederea în pentru religia şi politica fac parte din
biserică cea mai scăzută. În schimb, este sfere diferite, iar competenţa într-un
cel mai tânăr dintre toate cele trei tipuri şi domeniu nu implică neapărat competenţă
cel mai educat. Este, în fapt, tipul în ambele domenii. Pentru Ateu, spaţiul
tânărului educat, care locuieşte în mediul politic este pe deplin secularizat, religia
urban (vezi tabelul 10), care are un grad tradiţională şi-a pierdut forţa şi influenţa,
crescut de modernitate religioasă. De însă indivizii din această categorie sunt
fapt, el poate fi numit ateu doar din dispuşi către noi experienţe religioase de
tip modern.

Tabel 10. Cele trei tipuri în funcţie de mediul rezidenţial

Rural Urban Total


Număr 82 199 281
Ateu VRA -6,0 6,0
Număr 262 260 522
Secularizat VRA 3,5 -3,5
Număr 158 165 323
Credincios VRA 1,9 -1,9
Total Număr 502 624 1126

NOTĂ: χ2= 36,08, ν = 2 şi p <= 0,005

Secularizatul este cel care acceptă respinge implicarea bisericii în viaţa


faptul că politicienii trebuie să fie politică. Secularizatul are nivelul cel mai
credincioşi, însă respinge implicarea crescut al credinţei în ceea ce spune
oamenilor bisericii în viaţa politică. Deşi, biserica (aspectul cognitiv al credinţei).
din punctul de vedere al modernităţii De asemenea, din punct de vedere al
religioase este mai apropiat de Ateu, nivelului de instrucţie se situează la
Secularizatul seamănă într-o măsura mai nivelul mediei pe eşantion, fiind situat
mare cu Credinciosul, sub aspectul între Ateu şi Credincios şi locuieşte mai
practicii religioase, al încrederii în ales în mediul rural. Secularizatul este
biserică şi al vârstei. Aceste două tipuri tipul celui pentru care spaţiul public s-a
au un nivel al încrederii în biserică mai secularizat, însă credinţa individului a
crescut decât al Ateului, o practică rămas un element important în sistemul
religioasă mai mare şi sunt mai în vârstă. de valori al persoanei, de aceea pretinde
De remarcat este faptul că, deşi oamenilor politici să fie credincioşi.
88 Mălina Voicu

Persistenţa crescută a valorilor religioase determinat secularizarea societăţii


individuale se poate explica şi prin româneşti. Pe de o parte modernizarea a
localizarea predominant rurală a acestuia, determinat scăderea rolului religiei, pe de
mediul rural fiind favorabil păstrării unui altă parte politica vechiului regim a reuşit
nivel crescut al religiozităţii datorită să „alunge” biserica din spaţiul public,
controlului crescut din partea comunităţii însă nu şi din cel privat. Ultimul tip, cel
de credincioşi. care are gradul cel mai crescut de
Cel de-al treilea tip, Credinciosul, orientare spre tradiţionalism, este
are gradul cel mai scăzut de modernitate exponentul unui model specific societăţii
religioasă. Se aseamănă ca profil cu antebelice, în care indivizii respectivi au
Secularizatul, însă diferă de acesta prin fost socializaţi.
nivelul de educaţie mai scăzut şi prin
credinţa, în dogmele promovate de Concluzii
biserică, mai redusă decât în cazul
celuilalt. Pentru acest tip religia Există elemente de modernitate
reprezintă o valorare centrală în sistemul religioasă în sistemele de credinţă ale
personalităţii, însă ceea ce îl determină să românilor. Adoptarea unei credinţe
considere ca legitimă implicarea bisericii religioase a la carte este determinată de
în politică nu este neapărat credinţa socializare, de lipsa practicii religioase
religioasă, ci tradiţionalismul crescut, ca tradiţionale şi de aderarea la valorile
opus orientării valorice spre modernism. religioase ale modernităţii
Cei care fac parte din acest tip consideră În spaţiul public influenţele
ca fiind necesară intervenţia clerului în secularizării îşi fac simţită prezenţa mai
politică în virtutea unui model mai vechi, puternic. Opinia majoritară demonstrează
existent până în 1945 în ţara noastră. secularizarea spaţiului politic, însă în ceea
Indivizii respectivi susţin practic un ce priveşte problemele morale apare
model în care au fost socializaţi, grupul controversa. Societatea nu a cristalizat
fiind cel mai vârstnic dintre toate cele încă anumite orientări dominante. Însă
trei, care conferea bisericii rolul de actor secularizarea spaţiului politic vizează
politic. exclusiv implicarea instituţiilor religioase
Sintetizând, cele trei tipuri în acest domeniu. În ceea ce priveşte
identificate sunt Ateul, Secularizatul şi religiozitatea oamenilor politici, opinia
Credinciosul. Ateul respinge implicarea dominantă este că aceasta constituie o
clerului în politică şi necesitatea caracteristică importantă pentru
implicării în politică a unor persoane cu politicieni.
grad crescut de religiozitate. Al doilea tip Relaţia religie - viaţă socială, în
este Secularizatul, cel care respinge prima România, în contextul modernităţii, este
opinie dar o susţine pe a doua. Ultimul definită de anumite coordonate proprii.
tip, Credinciosul, acceptă implicarea Spaţiul public şi mai ales cel politic s-a
bisericii în politică, şi susţine secularizat, s-a despărţit de religie, ca o
obligativitatea credinţei religioase pentru consecinţă a modernizării societăţii şi a
politicieni. Primul tip este caracterizat de politicii duse de regimul comunist. La
un nivel de modernitate religioasă crescut nivelul credinţelor individuale
şi respinge interferenţele dintre cele două religiozitatea tradiţională ocupă încă un
domenii în virtutea specializării rol important, însă există şi elemente de
funcţionale. Cel de-al doilea tip este religiozitate modernă
rezultatul acţiunii forţelor care au
Modernitate religioasă în societatea românească 89

ANEXA 1 - Indicii folosiţi în analiză

Denumirea indicelui Modul de construcţie şi semnificaţia indicilor


Indice al suportului pentru o guvernare autoritară ca opus democraţiei.
Construit ca medie aritmetică din răspunsurile la întrebările: "Cât de bine
credeţi că ar fi pentru România să aibă un guvern de specialişti care conduc
ţara după cum cred ei ce este mai bine pentru ţară” / „Să aibă la conducere
AUTORITAR un regim militar” / „Să aibă un sistem politic democratic", măsurat pe o scală
de la 1 la 4, unde 1 înseamnă "foarte prost" şi 4 "foarte bine".
Indice al credinţei în ceea ce spune biserica. Este construit ca scor factorial
din răspunsurile la itemii: „Credeţi că biserica oferă răspunsuri potrivite la:
problemele morale şi nevoile individului”; „problemele vieţii de familie”;
CREDINŢA ÎN „nevoile spirituale ale oamenilor”; „problemele sociale din ţară” Analiza
BISERICĂ factorială a relevat existenţa unui singur factor (KMO=0,729, iar pentru
Testul de sfericitate a lui Bartlett χ2=1023,424) care explică 59,4% din
variaţia variabilelor.
Indice al educaţiei subiectului, măsurat pe o scală de la 1 la 13, unde 1
EDUCAŢIE înseamnă "fără şcoală" şi 13 "masterat, doctorat".
Indice al modernităţii religioase. Este construit ca sumă din răspunsurile
pozitive la întrebările: "Credeţi sau nu că există Telepatie?” / „Reîncarnare?"
şi din alegerea variantei 2 la întrebarea: "Care dintre următoarele afirmaţii se
MOD_REL apropie cel mai mult de convingerile dvs.: 1. Există un Dumnezeu întrupat
într-o fiinţă / 2. Există un spirit sau forţă a vieţii / 3. Nu ştiu ce să cred / 4.
Nu există un spirt, Dumnezeu sau forţă a vieţii / 98. NS / 99. NR"3
Indice al modernităţii individuale, construit ca Indice al Opiniei personale
Dominante (IOPD) din răspunsurile la întrebările: „În general, în viaţa de zi
MODREN cu zi preferaţi: ce este obişnuit sau ce este nou” ; „să planificaţi modul de
cheltuire al banilor sau să îi cheltuiţi fără un plan anume” (pentru care am
considerat drept răspunsuri pozitive alegerea variantelor: „ce este nou” şi să
planificaţi modul de cheltuire al banilor”) şi la itemii: „ Credeţi că este mai
bine să ai un salariu mic dar sigur, decât unul mare dar nesigur” şi „În viaţă
omul este mai bine să se călăuzească după obişnuinţă”, măsurate pe o scală
de la 1 la 4, unde şi înseamnă acceptarea afirmaţiei în foarte mare măsură şi
4 în foarte mică măsură. Indicele variază de la –100 la 100, -100 însemnând
orientare valorică spre tradiţionalism şi 100 spre modernism.
Indice al neîncrederii în biserică. Construit din răspunsul la întrebarea: "Cât
NEINCREDERE IN de multă încredere aveţi în biserică?" măsurată pe o scală de la 1 la 4, unde 1
BISERICA înseamnă "foarte multă" şi 4 "deloc".
Indice al permisivităţii faţă de normele morale tradiţionale. Construit ca scor
PERMISIVITATE factorial conform tabelului A1 din Anexa 2.
Indice al practicii religioase. Construit din răspunsul la întrebarea: "În afară
de nunţi, înmormântări şi botezuri cât de des mergeaţi la biserică: 1. De mai
multe ori pe săptămână / 2. O dată pe săptămână / 3. O dată pe lună / 4. De
PRACTICĂ Crăciun şi de Paşte / 5. Alte sărbători religioase / 6. O dată pe an / 7. O dată
la câţiva ani / 8. De fapt, niciodată / 98. NS / 99. NR"
Indice al socializării într-un mediu favorabil religiei. Construit din răspunsul
la întrebarea: "Când aveaţi 12 ani, cât de des mergeaţi la biserică în afară de
PRACTICĂ ÎN nunţi, înmormântări şi botezuri: 1. De mai multe ori pe săptămână / 2. O dată
COPILĂRIE pe săptămână / 3. O dată pe lună / 4. De Crăciun şi de Paşte / 5. Alte

3
În construcţia indicilor şi în analizele făcute am considerat varianta 98 "nu ştiu" ca fiind mijloc de scală, iar
variante 99 "Nu răspund" a fost tratată ca missing.
90 Mălina Voicu

sărbători religioase / 6. O dată pe an / 7. O dată la câţiva ani / 8. De fapt,


niciodată / 98. NS / 99. NR"
Indice al respingerii implicării clerului în politică, fiind construit ca variabilă
dihotomică pe baza următoarelor două afirmaţii: "Preoţii nu ar trebui să
influenţeze modul în care votează oamenii” / „Preoţii nu ar trebui să
influenţeze deciziile politice" măsurate pe o scală de la 1 la 5, unde 1
înseamnă "cu totul de acord" şi 5 "cu totul împotrivă". Prima categorie
identificată este a celor care şi-au exprimat acordul cu cel puţin una dintre
RELIGIE_POLITICA întrebări şi nu îşi manifestă, dezacordul cu cealaltă, aceştia primind scorul 1,
iar ceilalţi valoarea 0. Cele două afirmaţii au fost folosite şi în construcţia
indicelui aditiv (calculat ca medie a răspunsurilor la cele două întrebări)
REL_POL. RELIGIE_POLITICA a fost preferat în analiza de regresie
(logistică) dat fiind faptul că distribuţia indicelui REL_POL nu este normală,
fiind bimodală.
Indice al suportului pentru participarea la viaţa politică a politicenilor
credincioşi, fiind construit ca variabilă dihotomică pe baza următoarelor
două afirmaţii: "Politicienii care nu cred în Dumnezeu nu ar trebui să ocupe
funcţii publice / Ar fi bine pentru România dacă funcţiile publice ar fi
ocupate mai ales de oameni credincioşi" măsurate pe o scală de la 1 la 5,
RELIGIE_PRIVAT unde 1 înseamnă "cu totul de acord" şi 5 "cu totul împotrivă". Prima
categorie identificată este a celor care şi-au exprimat acordul cu cel puţin
una dintre întrebări şi nu îşi manifestă, dezacordul cu cealaltă, aceştia
primind scorul 1, iar ceilalţi valoarea 0. Cele două afirmaţii au fost folosite şi
în construcţia indicelui aditiv (calculat ca medie a răspunsurilor la cele două
întrebări) REL_PRIV. RELIGIE_PRIVAT a fost preferat în analiza de
regresie (logistică) dat fiind faptul că distribuţia indicelui REL_PRIV nu este
normală, fiind bimodală.
Indice de respingere a implicării clerului în politică. Construit ca medie
aritmetică din răspunsurile la întrebările: "Preoţii nu ar trebui să influenţeze
modul în care votează oamenii” / „Preoţii nu ar trebui să influenţeze deciziile
politice" măsurate pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă "cu totul de
REL_POL acord" şi 5 "cu totul împotrivă" adunat cu 3. Cele două afirmaţii au fost
folosite şi în construcţia indicelui dihotomic RELIGIE_POLITICA.
RELIGIE_POLITICA a fost preferat în analiza de regresie (logistică) dat
fiind faptul că distribuţia indicelui REL_POL nu este normală, fiind
bimodală
Indice al acceptării opiniei conform căreia politicienii trebuie să creadă în
Dumnezeu. Construit ca medie aritmetică înmulţită cu -1 din răspunsurile la
întrebările: "Politicienii care nu cred în Dumnezeu nu ar trebui să ocupe
funcţii publice / Ar fi bine pentru România dacă funcţiile publice ar fi
ocupate mai ales de oameni credincioşi" măsurate pe o scală de la 1 la 5,
REL_PRIV unde 1 înseamnă "cu totul de acord" şi 5 "cu totul împotrivă" adunat cu –3.
Cele două afirmaţii au fost folosite şi în construcţia indicelui dihotomic
RELIGIE_PRIVAT. RELIGIE_PRIVAT a fost preferat în analiza de
regresie (logistică) dat fiind faptul că distribuţia indicelui REL_PRIV nu este
normală, fiind bimodală
RURAL Indice al rezidenţei în mediul rural al persoanei.
Indice al interesului faţă de problemele spirituale. Construit ca variabilă
SPIRITUAL dummy din răspunsul afirmativ la întrebarea: "Aveţi momente în care vă
rugaţi, meditaţi sau faceţi ceva asemănător?"
Indice al preferinţei pentru stat maximal în economie şi asigurarea
bunăstării. Construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: "Fiecare
Modernitate religioasă în societatea românească 91

individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria


bunăstare vs. Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru
bunăstarea fiecăruia” // „Statul ar trebui să acorde mai multă liberate
firmelor vs. Statul ar trebui să controleze mai mult firmele” //”Proprietatea
privată ar trebui să se extindă şi să se dezvolte vs. Proprietatea de stat ar
trebui să se extindă şi să se dezvolte” // „Fiecare individ ar trebui să fie
STAT_MAXIMAL responsabil pentru asigurarea propriei pensii vs. Statul ar trebui să fie
responsabil pentru pensia fiecăruia” // „Fiecare individ ar trebui să fie
responsabil pentru condiţiile în care locuieşte vs. Statul ar trebui să fie
responsabil de condiţiile de locuit ale fiecărui cetăţean", măsurate pe o scală
de la 1 la 10 unde 1 înseamnă acord total pentru prima afirmaţie din fiecare
pereche de afirmaţii şi 10 acord total pentru cea de-a doua afirmaţie din
fiecare pereche de afirmaţii. Analiza factorială a relevat existenţa unui singur
factor (KMO = 0,730, Testul de sfericitate Bartlett = 859,370), care explică
44,75% din variaţia variabilelor.
VÂRSTA Vârsta subiectului în ani.
92 Mălina Voicu

Anexa 2

Tabelul A1. Analiza factorială a orientărilor valorice morale: saturaţii, comunalităţi,


valori proprii.

MORATITATE
Cât de justificate vi se par următoarele: PERMISIVITATE
CIVICĂ
Comunalităţi
Divorţul 0,783 -0,125 0,629
Avortul 0,722 -0,138 0,540
Prostituţia 0,658 0,218 0,481
Homosexualitatea 0,646 0,425
Eutanasia 0,555 0,309
Să fumezi în clădiri publice 0,525 0,388 0,427
Adulterul 0,513 0,344 0,381
Să minţi atunci când ai interesul 0,373 0,371 0,277
Sinuciderea 0,351 0,277 0,200
Să arunci gunoaie în locuri publice 0,683 0,466
Să conduci sub influenţa băuturilor
0,140 0,643 0,433
alcoolice
Să conduci peste viteza legală 0,342 0,596 0,472
Să furi o maşină doar ca să te plimbi cu
0,582 0,339
ea
Să consumi droguri 0,549 0,310
Să accepţi mita pentru a-ţi îndeplini
0,189 0,517 0,303
îndatoririle în cadrul slujbei
Să ai relaţii sexuale întâmplătoare 0,377 0,467 0,360
Să pretinzi de la stat beneficii la care nu
-0,121 0,454 0,221
eşti îndreptăţit
Să preferi să plăteşti anumite servicii
0,279 0,429 0,262
fără să faci contract
Să nu plăteşti taxele şi impozitele dacă ai
0,388 0,152
posibilitatea
Variaţia totală explicată de factori 25,2% 11,4% Total = 36,7%

Coeficienţii din tabel reprezintă saturaţii sau comunalităţi (doar în ultima coloană).
Metoda de extracţie folosită: analiza componentelor principale. Factorii au fost rotiţi pentru a
asigura o interpretare mai intuitivă atât a lor cât şi a variabilelor explicate (metoda folosită:
varimax). Modelul explicativ este adecvat datelor: KMO=0,856
Modernitate religioasă în societatea românească 93

Tabelul A2. Asocierea dintre variabila Credinţă în reîncarnare şi variabila Credinţă


în telepatie

Reîncarnare
Total
Credeţi sau nu că există: Nu Da
Număr 230 11
Nu 241
VRA 10,6 -10,6
Telepatie
Număr 206 164
Da 370
VRA -10,6 10,6
Total Număr 436 175 611
2
NOTĂ: χ = 112, 883, pentru ν = 1 şi p <= 0,005.

Tabelul A3. Asocierea dintre variabila Credinţă în reîncarnare şi tipul de credinţă

Credeţi sau nu că există


reîncarnare Total
Nu Da
Care dintre Există un Dumnezeu întrupat într-o Număr 181 56
237
următoarele fiinţă VRA 1,9 -1,9
afirmaţii se Număr 221 106
apropie cel Există un spirit sau o forţă a vieţii 327
VRA -2,4 2,4
mai mult de Număr 56 19
convingerile Nu ştiu ce să cred 75
VRA ,6 -,6
dvs.
Nu cred că există un spirit, Dumnezeu Număr 14 4
18
sau forţă a vieţii VRA ,6 -,6
Total Număr 472 185 657

Tabelul A4. Asocierea dintre variabila Credinţă în telepatie şi tipul de credinţă

Credeţi sau nu că există


telepatie Total
Nu Da
Care dintre Există un Dumnezeu întrupat într-o Număr 107 142
249
următoarele fiinţă VRA 4,0 -4,0
afirmaţii se Număr 95 280
apropie cel Există un spirit sau o forţă a vieţii 375
VRA -4,7 4,7
mai mult de Număr 30 62
convingerile Nu ştiu ce să cred 92
VRA -,2 ,2
dvs.
Nu cred că există un spirit, Dumnezeu Număr 13 6
19
sau forţă a vieţii VRA 3,3 -3,3
Total Număr 245 490 735
94 Mălina Voicu

Tabelul A5. Corelaţii între variabilele care alcătuiesc indicii RELIGIE_POLITICĂ şi


RELIGIE_PRIVAT

Ar fi mai bine
Politicienii care Preoţii nu ar
pentru România Preoţii nu
nu cred în trebui să
dacă funcţiile ar trebui să
Dumnezeu nu influenţeze
publice ar fi influenţeze
ar trebui să modul în
ocupate mai ales deciziile
ocupe funcţii care votează
de oameni politice
publice oamenii
credincioşi
Politicienii care nu cred în
Dumnezeu nu ar trebui să 1,000 (0,037) 0,579 (0,033)
ocupe funcţii publice
Preoţii nu ar trebui să
influenţeze modul în care (0,037) 1,000 (-0,001) 0,601
votează oamenii
Ar fi mai bine pentru
România dacă funcţiile
0,579 (-0,001) 1,000 (0,025)
publice ar fi ocupate mai
ales de oameni credincioşi
Preoţii nu ar trebui să
(0,033) 0,601 (0,025) 1,000
influenţeze deciziile politice
NOTĂ: p<= 0,001.

BIBLIOGRAFIE

Abercrombie Nicolas, Stephen Hill, religios difuz, ecletism şi


Bryan S. Turner (1994) - sincretisme, în Delumeau, Jean
Dictionary of Sociology, Penguin (Coord.), Religiile lumii, Editura
Books, London, New York, Humanitas, Bucureşti
Victoria, Toronto, Auckland. Dobbelaere Karel, Wolfgang Jogodzinski,
Anderson Benedict (1991) - Imagined (1995) – Religious and Ethical
Community. Reflection on the Pluralism, în van Deth, Jan, Elinor
Origin and Spread of Nationalism, Scarbrough (coord.) – The Impact
Verso, London, New York. of Values, Oxford University
van den Broek Andries, Ruud de Moor Press.
(1993) – Eastern Europe after Dobbelaere Karel, Wolfgang Jogodzinski,
1989 în Ester Peter, Loek Halman, (1995) – Secularization an Church
Ruud de Moore (coord) - The Religiosity, în van Deth, Jan,
Individualizing Society – Value Elinor Scarbrough (coord.) – The
Change in Europe and North Impact of Values, Oxford
America, Tilburg University Press, University Press.
Tilburg. Ester, Peter, Loek Halman, Ruud de
Champion, Francoise (1996) - Spirit Moor (coord.) (1993) – The
Modernitate religioasă în societatea românească 95

Individualizing Society – Value Sandu, Dumitru (1996) - Sociologia


Change in Europe and North tranziţiei, Editura Staff,
America, Tilburg University Press, Bucureşti
Tilburg.
Halman Loek, Ruud de Moor (1993) – Schlegel, Jean Louis (1985) -
Religion, Churches and Moral Individualisme et religions dans
Values în Ester Peter, Loek la société contemporaine, în Le
Halman, Ruud de Moore (coord) - religioux en occident: pensée
The Individualizing Society – des déplacement, Publications
Value Change in Europe and des Facultes Universitaires
North America, Tilburg University Saint-Louis, Bruxelles
Press, Tilburg. Scurtu, Ioan, Buzatu, Gheorghe (1999)
Hervieu-Léger, Danielle (1987) - Vers un – Istoria românilor în secolul
nouveau christianisme? , Les XX, Editura Paideia, Bucureşti.
Editions du Cerf, Paris Smelser Niel (1991) - Sociology,
Hervieu-Léger, Danielle (1998) – Prentice Hall, Englewood Cliffs,
Transmission and Formation of New Jersey.
Socioreligious Identities, Tănase Stelian (1998) – Elite şi
International Socilogy, Volume societate – Guvernarea
13, Nr. 2. Gheorghiu-Dej 1948 – 1965,
Inglehart Ronald (1990) – Culture Shift in Editura Humanitas, Bucureşti.
Advanced Industrial Society,
Princeton University Press, Thompson Kenneth (1996) – Religion,
Princeton, New Jersey Values And Ideologies , în Hall
Inglehart Ronald (1997) - Modernization Steuart, David Held, Dan
and Post-Modernization. Cultural, Hubert, Kenneth Thompson
Economic and Political Change in (coord.) – Modernity – An
43 Societies, Princeton University Introduction to Modern
Press. Societies, Blackwell Publishers,
Inkeles Alex (1996) - Making Man Cambridge, Oxford.
Modern: On the Causes and Toma Miklos (1998) – Coping with
Consequences of Individual Persecution – Religious Change
Change în Six Developing in Comunism and Post-comunist
Countries, în Alex Inkeles şi Reconstruction in Central
Masamichi Sasaki (cooord.) - Europe, International Socilogy,
Comparing Nations and Cultures. Volume 13, Nr. 2.
Readings în a Cross-Disciplinary Voicu Mălina (2000) - Reprezentări
Perspective, Prentice Hall. asupra funcţiilor sociale ale
Meyendorff, Jean (1996) - Biserica statului, prezentata în cadrul
Ortodoxă ieri şi azi, Editura Sesiunii de comunicări ştiinţifice
Anastasia, Bucureşti Zece ani de la înfiinţare,
Robbins, Thomas (1988) - Cults, Organizată de Institutul de
Converts and Charisma, Sage Cercetare a Calităţii Vieţii al
Publications, London Academiei Române, 13 -14
Rokeach, Milton (1973) – The Nature of ianuarie 2000.
Human Values, The Free Press, Wach Joachim (1955) - Sociologie de la
New York, Collier Macmillan religion, Payot, Paris.
Publishers, London. Zamfir, Cătălin (1997) Legitimitatea
96 Mălina Voicu

guvernării în Raportul Naţional al 1997, Editura Expert, Bucureşti.


Dezvoltării Umane – România

Abstract

The secularization phenomena manifest themselves in the


contemporary cultural Romanian space, too. But which is their nature,
after about a half of a century of communism and in the context of a post-
communist transition strongly marked by economic difficulties? This is the
fundamental question proposed by the study. The historic excursus
undertaken by the author argues that the contemporary Romanian
secularization stays in a large measure under the sign of the communist
practices of interventionism in the space of the religious believes and
practices, a completely different process from that of believes’
individualization from the Western world. The study formulates and tests
the hypothesis of the existence of three social types - the Atheist, the
Secularized and the Believer – structured depending on two polar
dimensions: the rejection of clergy’s involvement in the political life and
the support of some believing persons’ participation to political life. The
Atheist rejects the clergy’s involvement in political life and the necessity of
involvement in politics of some persons having a high degree of
religiosity. The second type is the Secularized, that who rejects the first
opinion but sustains the second one. The last type, the Believer, accepts
the church involvement in politics and sustains as mandatory the religious
believe for politicians. The first type is characterized by a high religious
modernity level and rejects the interference between the two domains by
virtue of functional specialization. The second type is the result of the
action of forces that determined the Romanian society secularization.