Cartea Zugravului Si Vopsitorului

C.
T S I C U R A
zugravului
şi vopsitorului
Ing. C . T S I C U R A
C a / i t e a
ZUGRAVULUI Şl VOPSITORULUI
Ediţia a iV -a
iii
E d i t u r a T e h n i c ă
B u c u r e ş t i — 1 9 8 1
Cartea cuprinde noţiuni teoretice şi practice in domeniul lucră
rilor de zugrăveli, vopsitorii şi tapetări.
Lucrarea tratează materialele folosite, reţetele şi prepararea
lor, uneltele, dispozitivele şi utilajele moderne, procesul tehnologic
al lucrărilor, metodele noi de lucru, alegerea armonioasă a culorilor,
organizarea raţională a lucrărilor şi atelierelor de specialitate,
măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de zugrăveli
şi vopsitorii şi normele de măsurători ale acestor lucrări.
Noua ediţie este revizuită şi întregită, completindu-se cu pre
zentarea noilor produse şi a tehnologiei respective de aplicare, cu
modul de alegere a culorilor şi de organizare a lucrărilor.
Lucrarea se adresează muncitorilor zugravi, vopsitori şi tapetari
de pe şantierele de construcţii, puţind fi foarte utilă şi celor care
doresc să-şi execute singuri aceste lucrări.
Redactor ; ing.'MARIANA GEORGESCU

Tehnoredactor i VALERIU MORĂRESCU
Coperta: MIHAI HOITOR
T ip a ru l e x e c u ta t s u b c o m a n d a n r. 2
la Î n t r e p r i n d e r e a p o lig r a f ic ă l a ş i
S tr . 7 N o ie m b rie , n r . 49
P R E F A Ţ Ă
î n Directivele Congresului al X l l - l e a , p r iv in d dezvoltarea economico-

socială a R epu blicii Socialiste R o m â n ia pe perioada 1981— 1985, este
prevăzut un vast program de construcţii care întrece cu m u lt pe cele ale
cincinalelor anterioare. Un ex e m p lu grăitor este fa p tu l că în decurs de
n u m a i un deceniu, n u m ă r u l locuinţelor noi se va dubla. A stfel, dacă în
cincina lu l 1971— 1975 s-au construit 513.000 apartamente, în perioada
1981— 1985 sînt prevăzute a se construi peste un m ilio n de apartam ente
în m u n ic ip ii, oraşe şi centre muncitoreşti unde cerinţele de locuinţe sînt
m a i m ari.
A m p la sa re a noilor construcţii va contribui atît la crearea unor condiţii
m a i bune de viaţă pe n tru m iloane de cetăţeni, c îtşi a unei im agini civilizate,
prospere, pentru numeroase aşezări din toate colţurile ţării.
E s te im portant de m enţio na t că această im petuoasă dezvoltare cantitativă
va avea loc paral.el cu îmbunătăţirea calitativă a condiţiilor de locuit, gradul
de confort edilitar u rm înd să crească corespunzător exigenţelor şi necesită
ţilor populaţiei.
Odată cu volum ul mereu crescînd al construcţiilor şi ridicării calitative
a lucrărilor, se prevede şi o preocupare perm an entă pe n tru formarea de cadre
calificate şi îm bunătăţirea organizării m u n c ii p r in promovarea metodelor
avansate de m u n c ă , asigurînd, totodată şi reducerea consum urilor de
materiale şi ridicarea calificării p ersonalului de pe şantiere, p rin îm bo
găţirea necontenită a orizontului lor de cultură tehnică.
Ridicarea calificării constituie un factor im portant atît în ceea ce priveşte
creşterea productivităţii m u n c ii, cît şi în reducerea costurilor, scurtarea
duratelor de execuţie, ridicărea calităţii lucrărilor etc., care se vor reflecta
tn dezvoltarea în ritm su sţin u t a economiei naţionale.
P rintre factorii care contribuie la dezvoltarea ra p id ă a tehnicii, la
perfecţionarea şi extinderea procedeelor avansate de lucru, la ridicarea
calificării cadrelor de m un citori şi tehnicieni, un loc im portant îl ocupă
şi cartea tehnică.
Prezenta ediţie a acestei lucrări continuă seria lucrărilor tipărite de
E d itu ra tehnică, destinate constructorilor. Cartea se adresează muncitorilor
zugravi-vopsitori-tapetari de p e şantiere — factori p rin c ip a li în finisarea
şi, deci, înfrum useţarea exterioarelor şi interioarelor clădirilor — şi are
drept scop de a-i ajuta să cunoască tehnica lucrărilor de zugrăveli, vopsi
6 PREFAŢĂ
torii şi tapetări, metodele avansate de m uncă, cum şi folosirea utilajelor

şi dispozitivelor corespunzătoare.
î n lucrare, d up ă ce se dau unele n o ţiu n i strict necesare privitoare la
suprafeţele suport care se acoperă cu zugrăveli, vopsitorii sau tapete, se
tratează materialele şi produsele fin ite folosite la aceste lucrări, cum şi
reţetele pentru preparare pe şantier a diverselor compoziţii. A p o i se descriu
uneltele, dispozitivele, aparatele şi utilajele folosite, structura procesului
tehnologic şi metodele princip ale care se aplică la executarea lucrărilor
de zugrăveli, vopsitorii si tapetări.
I n această ediţie se tratează materialele noi folosite accentuîndu-se
asu p ra mecanizării lucrărilor de specialitate prin folosirea, în acest scop,
a uneltelor şi aparatelor moderne de m are productivitate, în pas cu ultimele
realizări ale tehnicii mondiale.
O atenţie deosebită se acordă economisirii materialelor şi a reducerii
consum urilor specifice.
P e ntru completarea cunoştinţelor, lucrarea cuprinde un capitol privitor
la alegerea, combinarea armonioasă şi folosirea culorilor la lucrările de
fin isa j, cum şi un capitol de organizare a lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
care să îndrumeze m un cito rii să execute lucrările de specialitate în termen,
economic şi de bună calitate.
Lucrarea se încheie cu un capitol în care sînt cuprinse regulile de protecţie
şi tehnica securităţii m u n c ii în meseria de zugrav-vopsitor-tapetar şi un
capitol de m ăsurători specifice lucrărilor respective.
î n felul acesta cartea de faţă îşi propune să ajute la ridicarea niv e lu lu i
profesional al cadrelor de m uncito ri zugravi-vopsitori-tapetari, p rin î n s u
şirea metodelor de m u n c ă cele m a i avansate, p rincipala cale de îndeplinire
a sarcinilor trasate constructorilor, care are ca scop fin a l reducerea costului
construcţiilor, creşterea gradului de confort şi executarea in termen a marelui
volum de construcţii din ţara noastră.
AUTORUL,
C A P I TO L UL 1
G E N E R A L I T Ă Ţ I
, 1. I S T O R I C
în c ă d in a n tic h ita te om u l a c ă u t a t să în fru m u se ţe z e a sp e c tu l p ie tre i,

le m n u lu i sau lu tu lu i din c a re îsi c o n s tru ia lo c u in ţa aco p erin d u -le cu
u n s t r a t m a i g ros sa u m a i s u b ţk v de culoare.
L a în c e p u t cu lo rile fo’o:;ite a u fo st n eg ru , ro şu , g alb en şi a lb a s tru
cu c a re se în frum useţai:, da obicei te m p le le , c ă u tîn d u -s e să li se dea
o în fă ţişa re c ît m a i a tr ă g ă to a re p r in r e p re z e n tă ri de oam eni, a n im a le
sa u p lan te.
în u n ele g ro te d in F r a n ţa şi S p a n ia s-au g ă s it p ic tu ri m u ra le re-
p re z e n tîn d scene de v în ă to a re , tu r m e d e a n im a le etc. d a tîn d d in ep o ca
p ri';. stivă. Im a g in ile s în t fie m o n o c ro m e , c o lo ra te n u m a i în n e g ru ,
fie bicrom e, c o lo ra te în n eg ru şi g a lb e n sa u n e g ru şi roşu.
Cu m u lt în a in te a erei n o a stre , ch in ezii folo seau u n lac n eg ru d in
u lei de tu n g şi ră ş in ă copal, p ig m e n ta t cu n eg ru de c ă rb u n e . î n isto ria
c u ltu rii m o n d ia le se c ite a z ă fo lo sirea s u b s ta n ţe lo r peliculogene în C h in a
şi B ab ilo n în că din s e c o lu l al V -lea î.e.n.
G u stu l p e n tr u fru m o s s-a m a n if e s ta t la d ife rite p o p o a re o d a tă cu
e v o lu ţia civ iliz a ţie i, fiin d s a tis fă c u t cu a ju to r u l m ijlo acelo r m a te ria le
p u se la d isp o z iţie de te h n ic a epocii re sp e c tiv e .
E g ip te n ii, cu d o u ă — tr e i secole î.e.n . au fo st p rim ii c are au a p lic a t
a r tis tic culo rile, folo sin d c o m p o z iţii p e b a z ă d e la c u ri d in răşin i, p ig m e n ţi
şi v o p se le de c e a ră p e n tru d e c o ra re a te m p le lo r, p a la te lo r, c a v o u rilo r
şi sarc o fa g e lo r. C ulorile fo lo site — alb , n eg ru , a lb a s tru , roşu, g a lb e n
şi v e rd e — e ra u e x tra s e d in m a te rii m in e ra le şi p re lu c ra te cu a tîta p ric e
p e re în c ît şi a s tă z i m u lte d in tr e ele p re z in tă o s tră lu c ire şi o p ro sp e ţim e
u im ito a re .
G recii, m ai p u ţin , şi ro m a n ii, în tr-o m ă s u ră m ai m are, au lu a t d e
la e g ip te n i a c e a s tă a r t ă şi au a p lic a t-o la p ic ta re a v a se lo r şi d e co rarea
te m p le lo r, p a la te lo r şi c h ia r a lo c u in ţe lo r. D e o se b it de in te re s a n te şi
e d ific a to a re s în t zu g ră v e lile în a p ă şi v o p sito riile în ulei desco p erite
pe p e re ţii şi o rn a m e n te le ru in e lo r o ra şe lo r H e rc u la n u m şi P o m p e i în
Ita lia .
8 Generalităţi
î n In d ia , la în c e p u tu l erei n o a stre , se c u n o şte a în su fic ie n tă m ă su ră

p re p a ra re a lacu lu i pe b a z ă de şelac şi folo sirea lui în sco p u ri d e c o ra tiv e .
U leiu rile v e g e ta le sic a tiv e s în t c u n o sc u te a b ia în v e a c u l al V U I-le a
şi s-a u folosit la în c e p u t su b fo rm ă de la c u ri p e n tru a co p erirea a ra m e i,
b ro n z u lu i şi a rg in tu lu i, ia r ap o i la co m p o z iţiile p e n tru v o p sit. P e n tr u
îm p o d o b ire a p e re ţilo r se foloseau în acelaşi tim p pe sc a ră m a re c o m p o ziţii
d e z u g ră v it în c u lo ri de a p ă , a v în d ca l i a n ţ i : cea ră , alb u ş d e ou,
c a z e in ă etc.
î n prim ele secole ale erei n o a s tre z u g ră v e lile ia u u n a v în t d eo se
b it, d în d n a ş te re la cele d o u ă ra m u ri ale p i c t u r i i : fresca şi pastelul.
Fresca e ste o z u g ră v e a lă pe te n c u ia lă c ru d ă de m o rta r d e v a r.
U sc a re a z u g ră v e lii se face o d a tă cu te n c u ia la . S-a folosit fo a rte m u lt
la p ic tu ra b isericească, d e v e n in d u n m eşteşu g d in cele m ai a p re c ia te.
Pastelul re p ro d u c e cu fid e lita te r e a lita te a şi n u e ste a ltc e v a d e c ît
o îm b in a re de cu lo ri de a p ă , îm b u n ă tă ţită cu a ju to r u l c reio a n elo r sau
a c re te i co lo ra te . A p ro p ie re a z u g ră v e lii de p ic tu ră a a ju ta t z u g ra v u lu i
s ă se p erfe c ţio n ez e a t î t în te h n ic ă , c ît şi în c o m b in a re a cu lorilor, fă c în d
d in a c e st m e şte şu g o a r tă .
R e ţe te le fo lo site la p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r n u se c u n o şte a u d e c ît
d e cei in iţia ţi, c o n s tiţu in d „secrete", c a re se p ă s tr a u cu s tr ic te ţe şi se
tr a n s m ite a u d ire c t d in g e n e ra ţie în g e n e ra ţie .
î n v e a c u l a l X H -le a s-a s im ţit n e v o ia de a se în fiin ţa şcoli, ca re
s ă în d ru m e z e şi să p erfecţio n eze zu g rav ii.
î n Ita lia , în S p an ia, în F r a n ţa , în R u sia , în G e rm a n ia etc ., m e ş
te ş u g u l z u g ră v e lii în cep u se să d e v in ă u n u l din cele m ai c ă u ta te . F ie c a re
c a s ă la in te rio r sa u la e x te rio r a v e a în flo ritu ri d in tr-o îm b in a re de cu lo ri,
m e n ită să-i d e a o în fă ţiş a re c ît m ai a tră g ă to a re . în c e tu l cu în c e tu l se
p re c o n iz a u noi m ijlo ace de aleg ere şi de c o m b in a re a cu lo rilo r.
O d a tă cu p e rfe c ţio n a re a a c e s tu i m eşteşu g s-a a ju n s şi la c u n o a ş
te r e a te h n ic ă a în tr e b u in ţă r ii c u lo rilo r în ceea ce p riv e şte d u r a b ili
t a t e a şi p ă s tra re a c ît m a i în d e lu n g a tă a lu c ru lu i scos d in m în a z u g r a
v u lu i. A cesta n u se m ai m ă rg in e a să a c o p ere p e re te le sa u lem n u l cu
u n s t r a t de c u lo a re ; a d e sc o p e rit că a d ă u g in d în a m e ste c u l de a p ă şi
c u lo a re clei în c ă lz it, z u g ră v e a la e ste m ai d u ra b ilă , c u lo a re a îşi p ă s tre a z ă
m a i b in e n u a n ţa şi c a p ă tă to n u r i v a r ia te şi v ii.
D esco p eririle ştiin ţific e au a v u t o în rîu rire şi a s u p ra îm b u n ă tă ţir ii
c o m p o z iţiilo r de z u g ră v it şi v o p s it în v e d e re a o b ţin e rii u n o r fin isa je
d u ra b ile şi de c a lita te s u p e rio a ră c a re să p ro te je z e c o n stru c ţiile şi să
le dea u n a sp e c t p lă c u t.
L a s fîrş itu l seco lu lu i tr e c u t şi în c e p u tu l seco lu lui X X , d e z v o lta re a
cresc în d ă a in d u s trie i c h im ic e a a tr a s d u p ă sin e şi d e z v o lta re a c o re s
Cartea zugravului şi vopsitorului 9
p u n z ă to a re a p ro d u c ţie i de la c u ri şi v o p s e le a t î t c a n tita tiv , c ît şi ca

so rtim e n te .
D u p ă p rim u l ră z b o i m o n d ia l se fo lo se a u p e n tr u zu g ră v e li co m p o ziţii
pe b a z ă de v a r, de clei de c a zein ă şi de s ilic a ţi, ia r p e n tru v o p sito rii
v o p sele pe b a z ă de u le i v e g e ta l şi la c u ri d in ră şin i n a tu ra le şi ni-
tro celu lo zice.
O am enii de ş tiin ţă în să n u s-a u m u lţu m it n u m a i cu a t î t şi, d u p ă
în d elu n g i ce rc e tări, au a ju n s la r e z u lta te s p e c ta c u lo a s e c a re au^[revo-
lu ţio n a t in d u s tria la c u rilo r şi v o pselelor.
L a noi în ţa r ă u zin ele şi c o m b in a te le in d u s tr ie i ch im ice în c o n tin u ă
d e z v o lta re , liv re a z ă in d u s trie i la c u rilo r şi v o p se le lo r m a te rii p rim e d e
b a z ă (răşini, so lv e n ţi, p la s tifia n ţi e tc .), d in c a re se fa b ric ă o g a m ă la rg ă
d e p ro d u se, c a re sa tis fa c p e d e p lin p e c o n s u m a to ri, a t î t c a lita tiv , c ît
şi c a n tita tiv , re a liz în d u -se fin isa je cu p r o p r ie t ă ţ i d e o seb ite de p ro te c ţie ,
re z is te n te la s p ă la re şi lo v ire, cu u n a s p e c t p lă c u t şi m a i ieftin e d e c ît
cele e x e c u ta te cu c o m p o z iţii de v o p s it clasice.
2 . DEFINIŢII. CONSTITUENŢII CARACTERISTICI A l COMPOZIŢIILOR
P r in lu c ră ri d e zugrăveli şi vopsitorii se în ţe le g acele lu c ră ri d e

finisaj c are se e x e c u tă în in te rio ru l şi la e x te rio ru l c o n stru c ţiilo r, îm b ră -
c în d u n ifo rm cu o p elicu lă e le m e n te le sa u o b ie c te le pe c are se ap lică.
I n n o ţiu n e a de z u g ră v e li se c u p rin d to a te acele lu c ră ri de sp e c ia
lita te , care se e x e c u tă de z u g ra v în tre b u in ţâ n d în c o m p o z iţia de z u g ră v it
u n lia n t în p re z e n ţa u n e i c a n tită ţi de a p ă , ia r în n o ţiu n e a de v o p sito rii
acele lu c ră ri de s p e c ia lita te , c a re se e x e c u tă de v o p sito r, în tre b u in ţîn d
în c o m p o z iţia de v o p s it ca lia n t u leiu rile, la c u rile sau în lo c u ito rii lo r.
C om poziţiile în g e n e ra l s în t su sp e n sii fo rm a te d 'n cel p u ţ n doi
c o n s titu e n ţi p r i n c ip a li: u n u l c a re a sig u ră c u lo a re a şi se n u m e şte p igm ent
ia r c e lă la lt n u m it liant sa u p elicu lo g en c a re p rin so lid ificare fix ea ză
p ig m e n tu l pe s u p r a f a ţa s u p o rt. Cei m a i fo lo siţi lia n ţi s î n t : v a r u l cleiurile
a n im ale , silicaţii, c azein a, u leiu rile v e g e ta le ră şin ile n a tu r a le şi sin te tic e ,
b itu m u rile etc.
P elicu lele se fo rm e a z ă p rin so lid ific a re a s tr a tu r ilo r de co m p o ziţii
a p lic a te în m o d c o re s p u n z ă to r p e s u p ra fe ţe de m e ta l, de lem n, de te n c u ie li
d rişc u ite sau g le tu ite , d e b e to n e t c . , în g ro sim i c u p rin se în tre 60 şi
200 m ic ro n i1), în fu n c ţie d e n u m ă r u l s tr a tu r ilo r a p lic a te şi felul c o m p o
z iţie i folosite.
l) Un micron (jj.) este a mia parte dintr-un milimetru.

10 Generalităţi
3 . ROLUL ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR
î n a n sa m b lu l lu c ră rilo r c a re a lc ă tu ie sc o c o n stru c ţie , zu g răv elile

şi v o p sito riile în d ep lin esc u n u l sa u s im u lta n m ai m u lte ro lu ri şi a n u m e :
p ro te c ţia , ig ien a şi e s te tic a o b iectelo r.
a) Protecţia. Z u g răv elile şi m a i ales v o p s ito riile fo rm e ază u n s t r a t
p ro te c to r al s u p o rtu lu i pe care se ap lică. A cest ro l de p ro te c ţie se p o a te
re feri :
— la ru g in ire (a n tic o ro z iv ă), c a de e x e m p lu la ta b la n e a g ră d e pe
în v e lito ri, la tîm p lă r ia şi c o n s tru c ţiile m e ta lic e şi c h ia r la m a te ria le le
p rin c ip a le s tr u c tu r a le de c o n s tru c ţii cu m s î n t : b e to n u l, b e to n u l a r m a t
şi z id ă ria ;
— la foc (ig n ifu g ă), în sp e c ia l la e le m e n te d e c o n s tru c ţie d in le m n
e x p u se p eric o lu lu i de in c e n d iu , c u m s în t de e x e m p lu ş a rp a n te le de lem n
ale clădirilo r, c o n stru c ţiile şi b a ra c a m e n te le de lem n etc. ;
— la u m e z e a lă (h id ro fu g ă ), p e n tr u a feri de p u tre z ire e lem en te le
d in m a te ria l lem nos ca, tîm p lă riile , s tîlp ii şi b a lu s tra d e le de lem n d in
e x te rio r, stre şin ile etc. ;
— la acizi (a n tia c id ă ), ca de e x e m p lu la d ife rite re z e rv o a re sa u a lte
o b ie c te a c ă ro r s u p r a f a ţă v in e în c o n ta c t cu s u b s ta n ţe acid e (acid su lfu ric,
ac id clo rh id ric etc.).
b) Igiena. Z u g răv elile şi v o p s ito riile în tr e ţin s u p o r tu l în tr-o m ai
b u n ă s ta re de igienă, în tr u c ît fo rm e a z ă o s u p r a f a ţă n e te d ă şi c o n tin u ă ,
c a re re ţin e m u lt m ai p u ţin p ra fu l şi a lte im p u r ită ţi d in aer. M ai ales
s u p ra fe ţe le v o p s ite se în tr e ţin m ai u şor, c u ră ţire a lor de p ra f făc în d u -se
m ai sim p lu şi m a i bine.
c) E ste tic a . V a lo area a r tis tic ă a c o n s tru c ţiilo r d e p in d e în b u n ă p a r te
şi de te h n ic a z u g ră v e lilo r şi v o p sito riilo r. E fe c te le de c u lo a re şi a rm o n ia
în tre cu lo a re şi d e s tin a ţia în c ă p e rilo r şi în a n sa m b lu , a c o n s tru c ţiilo r
d a u u n a sp e c t d e c o ra tiv din cele m ai fru m o a se şi p lă c u te , sa tisfă c în d
ce rin ţele este tic e a t î t în in te rio r, c ît şi la e x te rio r.
A. CLASIFICAREA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A ZUGRĂVELILOR

ŞI VOPSITORIILOR
P e n tru o o rie n ta re m a i u şo a ră şi o în ţe le g e re m a i lesnicioasă a lu c ră

rilo r de z u g ră v e li şi v o p sito rii, a c e ste a se v o r îm p ă r ţi în u rm ă to a re le
c a te g o rii p rin c ip a le :
a) După liantul întrebuinţat. A c e sta d e te rm in ă în g e n e ra l felu l z u g r ă
velii şi v o p sito rie i.
Cartea zugravului ţi vopsitorului 11
Spoieli (v ăru ieli), în c are lia n tu l în tr e b u in ţa t e ste v a ru l. Se u tiliz e a z ă

la c o n stru c ţii s e c u n d a re p e n tru a c o p e rirea te n c u ielilo r, z id ă riilo r d e
c ă ră m id ă , b e to n , p ia tr ă etc. N u se în tre b u in ţe a z ă la z u g ră v ire a f a ţa d e lo r
c lă d irilo r m a ri d eo arece s tr a tu r ile s u b ţir i de v a r se m u rd ă re sc u ş o r la
a c ţiu n e a a g e n ţilo r e x te rio ri şi tr e b u ie des re în n o ite . Spoielile se m ai
ap lică şi p e s u p ra fe ţe le le m n o a se ale c o n s tru c ţiilo r p ro v iz o rii şi a u x ilia re
cu m s în t b a ră c ile , m ag aziile, g a rd u rile şi a lte le . Su^ ra fe ţe le m e ta lic e
n u se v ă ru ie sc d eo arece ru g in e sc su b a c ţiu n e a concum iU n tă a a p e i şi a
o x ig en u lu i din a e r în tim p u l în tă ririi peliculei de v a r.
P e n tr u c o lo ra re a c o m p o ziţiilo r de v a r se în tre b u in ţe a z ă n u m a i
p ig m e n ţi re z is te n ţi la alcalii şi n u se d eco lo rează la a c ţiu n e a v a ru lu i.
Zugrăveli cu clei, la c are lia n tu l în tr e b u in ţa t e ste cleiul. Se u tiliz e a z ă
n u m a i la in te rio r pe su p ra fe ţe te n c u ite , c are n u s în t su p u se u m i d i t ă ţ i i ;
s u p ra fe ţe le de lem n ra re o ri se a c o p e ră cu z u g ră v e a lă cu clei şi n u m a i
la clă d iri cu u n c a r a c te r cu to t u l p ro v iz o riu . S u p ra fe ţe le m e ta lic e n u se
a c o p e ră cu z u g ră v e li cu clei din c o n sid e re n te le in d ic a te la spoieli, j
P e n tr u c o lo ra re a c o m p o z iţiilo r d e z u g r ă v it cu clei, se în tr e b u in ţe a z ă
a p ro a p e to ţi p ig m e n ţ ii ; din a c e a stă c a u z ă z u g ră v e lile cu clei se u tiliz e a z ă
p e o sc a ră la rg ă la fin isa re a în c ă p e rilo r d e lo c u it, o b ţin în d u -se o g a m ă
f o a rte v a r ia tă de cu lo ri, m erg în d de la n u a n ţe le cele m ai deschise p în ă
la cele m ai închise.
Zugrăveli cu silicaţi, la c a re lia n tu l în tr e b u in ţa t e ste silic a tu l d e
p o ta siu şi în m a i m ică m ă su ră silic a tu l d e s o d iu su b fo rm ă de s tic lă so
lu b ilă. L a z u g ră v e li se re c o m a n d ă fo lo sirea s ilic a tu lu i de p o ta siu şi n u
de sodiu, d eo arece a c e sta n u re z istă la a c ţiu n e a a g e n ţilo r a tm o sfe ric i
c a re p ro d u c pe s u p r a f a ţa s tr a tu lu i a c o p e rito r p e te de sa re (e flo rescen ţe
alb e d e c a rb o n a t d e sodiu).
î n gen eral, la noi, stic la so lu b ilă se u tiliz e a z ă la ig n ifu g are a c o n s tru c
ţiilo r de lem n p e n tru p re v e n ire a p ro p a g ă rii in c e n d iilo r şi la im p e rm e a b ili-
z a re a b e to a n e lo r şi m o rta re lo r. Se re c o m a n d ă să se ap lice pe su p ra fe ţe le
fa ţa d e lo r clă d irilo r din c e n tre le cu m u lte fa b ric i şi u zin e şi din o raşele
in d u s tria le cu s p a ţii p la n ta te re d u se , p r e z e n tîn d o s u p ra fa ţă n e te d ă ,
p e c a re cu g reu se d e p u n e p ra fu l şi fu m u l.
D a to r ită re z is te n ţe i la a p ă , z u g ră v e a la cu s ilic a ţi se u tiliz e a z ă şi la
z u g ră v ire a b a z in e lo r de b e to n p e n tr u în o t, a f în tîn e lo r din p a rc u ri şi îr
g e n e ra l a su p ra fe ţe lo r c a re v in în c o n ta c t d ire c t cu ap a.
S u p ra fe ţe le m e ta lic e n u s e z u g ră v e sc cu s ilic a ţi deoareee, ru g in e sc
d in cau zele a r ă t a te la spoieli.
Generalităţi
C om poziţiile de silic a ţi p e rm it c o lo ra re a lor cu p ig m e n ţi, o b ţin în d u -s e

cu .lo ri cu n u a n ţe v a r ia te de la desch ise p în ă la în ch ise ca şi în c a z u l
c o m p o ziţiilo r cu clei.
Zugrăveli cu cazeină, la c a re lia n tu l în tr e b u in ţa t e ste cleiul de c az ein ă
A ceste z u g ră v e li se folosesc pe o s c a ră m ai re d u să d in c au za c o stu lu i
lo r rid ic a t. P o t fi în tr e b u in ţa te la z u g ră v ire a in te rio a ră şi e x te r io a r ă a
s u p ra fe ţe lo r te n c u ite şi a z id ă riilo r de c ă ră m id ă şi de b e to n . Z u g ră v ire a
su p ra fe ţe lo r de lem n cu c o m p o z iţie de c a zein ă e ste ad m isă n u m a i c în d
e ste v o rb a de o e x p lo a ta re de s c u rtă d u r a tă (cel m u lt u n an p e n tru s u p r a
fe ţe le e x te rio a re ). S u p ra fe ţe le m e ta lic e n u se z u g ră v e sc cu c o m p o z iţii
d e cazein ă d eo arece m e ta lu l ru g in e ş te d in aceleaşi m o tiv e a r ă ta te la
spoieli.
P e n tr u c o lo ra re a c o m p o z iţiilo r de cazein ă se în tre b u in ţe a z ă n u m a i
p ig m e n ţi re z is te n ţi la alcalii, p e n tru a n u fi a ta c a ţi şi d e c o lo ra ţi de v a r u l
a fla t în te n c u ia lă .
Vopsitorii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de s u b s ta n ţe peliculogene, care,
d u p ă în tin d e re şi u scare, d a u p elicu le c o lo ra te cu a sp e c t m a t p în ă la
sem ilucios.
C lasificarea v o p sito riilo r d e p in d e de c a ra c te ristic ile s u b s ta n ţe i
peliculogene d in c o m p o z iţia re sp e c tiv ă , a că re i alegere se fa ce d u p ă
n a tu r a su p ra fe ţe i s u p o rt, a s t f e l :
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de ulei, c a re se ap lică p s s u p ra fe ţe
te n c u ite şi g le tu ite , p e su p ra fe ţe de lem n şi m etalice, un ele n u m a i în
in te rio r — cu p ro d u s u l d e n u m it I n o l — ia r a lte le a t î t în in te rio r c ît şi la
e x te rio r — cu p ro d u se le d e n u m ite L in o x i n şi D urol — ,pe în v e lito ri
d e ta b lă — cu p ro d u su l d e n u m it Deruginol — , pe d u şu m ele — cu p ro
d u su l d e n u m it D u r a x — , p e m ib llie r u l de b u c ă tă r ie —cu p ro d u su l de
n u m it Ideal — e tc . ;
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de b itu m , c a re se ap lică în in te rio r
şi e x te rio r p e n tru p ro te ja re a s u p ra fe ţe lo r m e ta lic e îm p o triv a c o ro z iu n ii;
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de ră ş in i alchidice (g ru n d u ri
de acoperire), c a re se aplică în in te rio r şi e x te rio r p e s u p ra fe ţe g le tu ite
cu ipsos, su p ra fe ţe de lem n şi m e ta lic e ;
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de ulei e m u lsio n a t E m u lso l, c a re
se ap lică pe s u p ra fe ţe de lem n a t î t în in te rio r c ît şi la e x t e r i o r ;
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de lia n ţi so lu b ili în a p ă (v opsele
ignifuge), care p ro te je a z ă elem e n te le şi c o n stru c ţiile de lem n îm p o triv a
focului a t î t în in te rio r c ît şi la e x t e r i o r ;
— v o p sito rii cu c o m p o ziţii p e b a z ă de em ulsii d in ră şin i de p o lim e ri-
z a re (p o lia c e ta t de v in ii), c a re se ap lică în g e n e ra l la a c o p e rirea s u p r a f e
ţe lo r din te n c u ia lă d rişc u ită sa u g îe tu ită , s u p ra fe ţe lo r de b e to n , de c ă
Cartea zugravului fi vopsitorului 13
ră m id ă , de p ia tr ă şi, în tr-o m ă s u ră m a i m ică, la a c o p e rirea su p ra fe ţe lo r

de lem n, d u p ă ce în p re a la b il s :a. p ro c e d a t la t r a t a r e a lor cu u n g ru n d
d e îm b ib are .
E m a ilu ri cu c o m p o z iţii pe b a z ă de lacu ri şi p ig m e n ţi cu p u te re
m are de aco p erire, care, d u p ă în tin d e re şi u s c a re se p re z in tă su b fo rm ă
d e pelicule d u re , fo a rte lu cio ase şi cu a sp e c t n e te d .
E m a ilă rile se clasifică d u p ă felul lacu lu i u tiliz a t ca s u b s ta n ţă peli-
cu lo g en ă, a p lic în d u -se în u rm ă to a r e le d o m e n ii:
— em a ilă ri p e b a z ă de la c u ri d in u lei şi ră şin i, p e n tru a c o p erirea s u
p ra fe ţe lo r de lem n , m e ta l ş i g le t de ipsos ;
— e m a ilă ri pe b a z ă de la c u ri n u m a i d in d e riv a ţii celulozei sa u a m e s
t e c a ţi cu ră ş in i alch id ice, c a re se ap lică în sp e c ia l p e n tru a co p e rirea s u
p ra fe ţe lo r m e ta lic e p re c u m şi celo r de lem n şi g le t de ipsos ;
— e m ailă ri p e b a z ă de ră şin i de p o lim erizare, cu m s în t co p o lim erii
d e c lo ru ră şi a c e ta t de v in ii, c a re se ap lică p e n tru p ro te ja re a a n tia c id ă
a s u p ra fe ţe lo r de lem n, de te n c u ia lă şi de z id ărie, ia r cele cu ră şin i p e r-
clorvinilice p e n tru p r o te ja re a su p ra fe ţe i u tila je lo r şi c o n stru c ţiilo r din
m e d iu chim ic ;
— e m a ilă ri p e b a z ă de la c u ri cu ră şin i alchidice, cu m este p ro d u su l
H c x o l, c a re se a p lică p e s u p ra fe ţe de lem n, m e ta l şi g le t de ipsos, sa u
Term olux, cu c a re se a c o p eră s u p r a f a ţa e le m e n te lo r de ra d ia to a re şi a
ţe v ilo r de c a lo r if e r ;
— e m ailă ri p e b a z ă de la c u ri cu ră şin i de p o lic o n d e n sa re cum sîn t
cele epoxidice, p o liu re ta n ic e şi siliconice, c a re se a p lică p e su p ra fe ţe le
d e lem n, m e ta l şi g le t de ipsos, p e lic u la lo r fiin d p rin ex c e le n ţă re z is te n tă
la a c ţiu n e a a g e n ţilo r co ro siv i din m e d iu l m a rin şi d in in d u s tria p e tro lie ră ;
în p lu s, p elic u la ră şin ilo r siliconice re z is tă şi la te m p e r a tu r i rid ic a te (200
— 500°C), fo lo sin d u -se cu f o a rte b u n e r e z u lta te la a c o p e rire a s u p ra fe ţe
lor m e ta lic e ale c u p to a re lo r, ca z a n elo r, e tu v e lo r, ţe v ilo r de e şa p a m e n t etc ;
— e m a ilă ri p e b a z ă de la c u ri cu ră şin i alch id ice e m u lsio n a te cu
c a z e in ă , care se a p lică pe s u p ra fe ţe de b e to n (te n cu ieli d rişc u ite sa u
g le tu ite , z id ă rie e t c . ) ;
— e m a ilă ri p e b a z ă de la c u ri cu ră şin i de m o d ific are (clo rcau ciu c),
c a re se a p lic ă p e s u p ra fe ţe de lem n , m e ta l şi te n c u ia lă d rişc u ită sa u gle-
t u ită , a fla te în m ed iu chim ic.
L ă c u iri cu s o lu ţii pe b a z ă de u le i s ic a tiv a t, de d e riv a ţi celulozici
sa u de ră şin i în so lv e n ţi, care, d u p ă în tin d e re şi u sc a re d a u pelicule t r a n s
p a r e n te şi lu c rio a se .
C lasificarea la c u rilo r d e p in d e de c a ra c te ris tic ile s u b s ta n ţe i peliculo-
g e n e din so lu ţie , care, la rîn d u l să u , d e te rm in ă d o m e n iu l de folosire la
fin isa re a d ife rite lo r s u p ra fe ţe s u p o r t şi a n u m e :
14 Generalităţr
— la c u ri pe b a z ă de ulei v e g e ta l s ic a tiv a t, cu m s în t p ro d u se le D urolac

şi R apidol, c a re se a p lică a t î t pe s u p ra fe ţe de lem n c ît şi pe cele m e ta lic e ;
— la cu ri p e b a z ă de d e riv a ţi celulozici, c a re se a p lic ă în g e n e ra l la
fin isa re a m o b ilei şi p e n tru p ro te ja re a s u p ra fe ţe lo r de m e ta l, a r g in ta te ,
c ro m a te , n ic h e la te , a lă m ite etc. ;
— lacu ri p e b a z ă de ră şin i n a tu r a le e x o tic e (C opal de M anilla), c a re
se a p lică la in te rio r pe s u p ra fe ţe s u p o r t v o p s i t e ;
— la c u ri p e b a z ă de ră şin i alch id ice p e n tru p ro te ja re a s u p ra fe ţe lo r
d e m e ta l, c o n trib u in d to to d a tă la e fe c tu l e s te tic al f in is a je lo r;
— lacu ri p e b a z ă de c lo rcau ciu c p e n tru p r o te ja re a s u p ra fe ţe lo r d e
lem n, m e ta l şi te n c u ia lă d riş c u ită sau g le tu ită îm p o triv a a c ţiu n ii a p e i
şi a g e n ţilo r chim ici.
C o n v e n ţio n a l, a şa cu m se o b işn u ie şte în m o d c u re n t p e ş a n tie r şi p e n tr u
a u ş u ra e x p u n e re a , în c u p rin su l lu c ră rii se v a folosi c u v în tu lu i „ v o p si
to rii" a t î t p e n tr u a c o p e ririle cu pelicu le de v o p se a , c ît şi p e n tru cele d e
e m a il sa u lac.
b ) După calitatea finisajului. în r a p o r t cu d e s tin a ţia c o n s tru c ţiilo r
şi a c e rin ţe lo r f a ţă d e c a lita te a fin isa ju lu i, z u g ră v e lile şi v o p s ito riile
se îm p a r t în :
— z u g ră v e li şi v o p s ito rii sim p le c a re se folosesc la clăd irile au x iliare,,
m agazii, c o n s tru c ţii p ro v iz o rii etc. ;
— z u g ră v e li şi v o p s ito rii o b işn u ite , c a re se folosesc la lo cu in ţe, c lă d iri
a d m in is tra tiv e , c u ltu ra le , sociale etc.
— z u g ră v e li şi v o p s ito rii de c a lita te s u p e rio a ră , c are se folosesc la
fin isa re a c lă d irilo r de im p o r ta n ţă sp ecială.
N a tu r a şi felul z u g ră v e lilo r şi v o p sito riilo r se p re v ă d în p ro ie c tu l
lu c ră rii sa u se in d ic ă de o rg an ele de su p ra v e g h e re a lu c ră rilo r de a r h i
t e c tu r ă de pe ş a n tie r.
5 . FENOMENUL SOLIDIFICARU (USCĂRII) PELICULELOR
P eliculelele c o m p o z iţiilo r fo lo site la z u g ră v e li şi v o p s ito rii se c a r a c te

riz e a z ă p rin tr - u n pro ces de so lid ific a re (u scare) specific, de c a re depinde,,
în tr-o m a re m ă su ră , c a lita te a a c e sto r lu c ră ri.
P e n tru so lid ific a re a p elicu lelo r se fo lo seşte în m o d c u re n t p e ş a n tie r e
şi te rm e n u l „ u sc a re “. Cu t o a te că e s te im p ro p riu , to tu ş i fiin d u z u a l şi:
a v în d sen su l d e so lid ificare se v a folosi ca a ta r e şi în c u p rin su l a c e s te i
c ă rţi.
L a a c o p e rire a d iv e rse lo r s u p ra fe ţe s u p o r t cu fin isa je clasicie de z u
g ră v e li şi v o p s ito rii se d eosebesc d o u ă felu ri de p rocese de u sc a re &
p elicu le lo r şi a n u m e : fizic, p rin e v a p o ra re a s o lv e n tu lu i şi chim ic, p rin

o x id a re a lia n tu lu i.
Ca u rm a re a d e z v o ltă rii s o rtim e n tu lu i de m a te rii p rim e şi e v o lu ţie i
m e to d e lo r de a p lic a re a c o m p o ziţiilo r, s-au a d ă u g a t şi a lte p o s ib ilită ţi
d e u sc a re a p elicu lelo r, c are au d e te rm in a t g r u p a re a lor în u rm ă to a re le
c a te g o rii:
— p elicu le c a re se u su că p rin tr - u n p roces fizic ;
— pelicu le c a re se u su c ă p rin procese ch im ice şi
— pelicu le c a re se u su c ă a t î t p rin p ro cese fizice c ît şi chim ice.
a) U scarea fizică. A cest p ro ces se p ro d u c e p rin e v a p o ra re a so lv e n
t u lu i şi so lid ific a re a lia n tu lu i d in c o m p o ziţie. în a c e st fel se u su că p e li
c u le le de : clei, la c u ri b itu m in o a se , şelac, la c u ri so lu b ile în alcool, la c u ri
p e b a z ă de d e riv a ţi celulozici, cau ciu c etc.
b) U scarea chim ică. U scarea ch im ică se p ro d u c e , în fu n c ţie de lia n tu l
fo lo sit, fie p rin o x id a re a ac e stu ia , fie p rin re a c ţiile c a re se p ro d u c în tr e
lia n t şi u n ii c o m p o n e n ţi in tro d u ş i în co m p o z iţia re sp e c tiv ă . în c o n ti
n u a r e s în t d escrise p rin c ip a le le pro cese chim ice c a re au loc la u sc a re a
d iv e rse lo r s u b s ta n ţe peliculogene.
Oxidarea. L ia n ţii din p elicule, c u m s în t u leiu rile v e g e ta le şi cei pe
L a z ă de ră şin i alchidice, ab so rb oxigen din a e r tra n sfo rm în d u -se în tr-o
s u b s ta n ţă so lid ă, u n ox id, in so lu b il în s o lv e n ţi şi cu re z is te n ţe m ecan ice
c o re sp u n z ă to a re . U sc a re a p rin o x id a re este in flu e n ţa tă de u m id ita te a
a e ru lu i în c o n ju ră to r, care, în m o d n o rm a l, tre b u ie să fie c u p rin să în tre
4 0 şi 8 0 % . A eru l u s c a t este in a c tiv .
Policondensarea. L ia n ţii din u n ele ră şin i s in te tic e cu m s în t cele
a lc h id ice , am inice, fenolice etc., su b a c ţiu n e a c ă ld u rii sa u u n u i a cid
î n tă r ito r p ie rd a p a d in c o n s titu ţia lo r şi se tra n s fo rm ă în tr-o s u b s ta n ţă
m a c ro m o le c u la ră 1) c a re se p re z in tă s u b fo rm ă de peliculă c o m p a c tă .
D in a c e a stă c a te g o rie fac p a r te lacu rile cu u sc a re la c u p to r şi cele cu
în tă r ito r i acizi p e b a z ă de ră ş in ă fen o lică, a m in o a lc h id ic ă şi ep o x id ică.
Poliadiţia. L ia n ţii pe b a z a u n o r ră şin i ep o x id ice se u su că p rin
a d ă u g a re a în c o m p o z iţia re sp e c tiv ă a u n o r a m in e sa u p o lia m id e c a re
au u n rol de în tă r ito r . P rin re a c ţia c a re a re loc în tr e ac este s u b s ta n ţe
s e o b ţin e p o liu re ta n u l p rin u sc a re a c ă ru ia re z u ltă pelicule a d e re n te ,
elastice, re z is te n te la u z u ră şi la a c ţiu n e a a g e n ţilo r chim ici.
Polimerizarea. P r in p o lim er se în ţeleg e u n p ro d u s m a c ro m o le c u la r
r e z u lta t d in u n ire a u n u i n u m ă r de s tr u c tu r i m o le c u la re de b az ă, d e n u m ite
!) Prin produşi macromoleculari se Înţeleg acele substanţe care slnt compuse din
molecule foarte mari, ai căror atomi slnt puternic uniţi Intre ei.
16 Generalităţi
meri. Se deosebesc d o u ă c a te g o rii de p o lim e r i: polimeri sim p li, fo rm a ţi

d in acelaşi fel de m eri, şi copolimeri, fo rm a ţi d in m a i m u lte feluri
de m eri.
U n ire a s tr u c tu r ilo r m o le c u la re se face p rin tr-o serie de re a c ţii chim ice
n u m ite polireaclii, c a re se re p e tă de u n n u m ă r f o a rte m a re d e ori şi
în u rm a c ă ro ra fie că se fo rm ează, fie că se d e g ra d e a ză p ro d u şii
m acro m o lecu lari.
Ca p o lire a c ţie de fo rm a re se p o a te d a ca e x e m p lu p o lim e riz a re a
a c e ta tu lu i de v in ii cu fo rm a re a de clei sa u lac p o liv in ilic. R e z u ltă p elicule
de lac fo a rte dure.
Uscarea fizico-ehim ică. A cest p roces se p ro d u c e p rin e v a p o ra re a
so lv e n tu lu i c o n c o m ite n t cu re a c ţia ch im ică, a c e a s ta d in u rm ă în c e p în d
în a in te de e v a p o ra re a c o m p le tă a so lv e n tu lu i. E lim in a re a t r e p t a t ă
a so lv e n tu lu i peliculei asig u ră psliculei v is c o z ita te a n e cesară p ro cesu lu i
chim ic, c are p o a te f i : re a c ţia în tr e c o m p o n e n ţi şi o x id a re a lia n tu lu i
în c u p to r ca în cazu l la c u rilo r pe b a z ă de u lei sa u de ră şin i a lch id ice
c o m b in a te cu ră şin i fenolice, sa u re a c ţia în tr e c o m p o n e n ţi, a m e ste c a ţi
în a in te de a p lic a re , cum s în t ră şin ile e p o x id ice în tă r ite cu p o lia m in e
sau p o lia m id e şi la c u rip o liu re ta n ic e .
6 . ALTE LUCRĂRI EXECUTATE DE ZUGRAVI ŞI VOPSITORI
Z u g ra v ilo r-v o p sito ri, în a fa ră de lu c ră ri clasice c o n sa c ra te m e

seriei lor, le m ai re v in e sa rc in a să e x e c u te şi o a ltă serie de lu c ră ri d e
fin isaj, cu m s î n t : b ă iţu ire a , calcio-vecchio, c e ru ire a , poleirea şi ta p e ta r e a ,
care de asem en ea îm b ra c ă s u p ra fe ţe le s u p o r t cu sco p u l de. a le p r o te ja
şi de a c o n trib u i la în tre ţin e re a c u ră ţe n ie i şi a a s p e c tu lu i lor d e c o ra tiv .
a) Băiţuirea. Se e x e c u tă pe elem en tele de tim p lă rie de lem n p rin
a p lic a re a u n e i co m p o ziţii de c o lo ra n ţi sin te tic i tr a n s p a r e n ţi, de d ife rite
cu lo ri, n u m ită bail.
A cesta p ă tr u n d e în p o rii le m n u lu i lă sîn d u -i v izib ilă s tru c tu ra . Se
fix ea ză p rin c e ru ire sa u lă c u ire realizîn d u -se a stfe l o fin isare din cele
m a i fru m o ase.
b) Finisarea în relief (calcio-vecchio). C alcio-vecchio se e x e c u tă ,
în gen eral, cu o co m p o z iţie de ipsos şi clei în în c ă p e ri cu o u m id ita te m a i
m ică d e c ît 6 5 % , pe p e re ţi te n c u iţi şi cu s u p ra fe ţe p lan e. N u se foloseşte
la e x te rio r d in c a u z a c o n ţin u tu lu i m a re de ipsos, care, fiin d u n m a t e
ria l higroscopic (a b so a rb e u şo r ap a), face ca s u p r a f a ţa re sp e c tiv ă să
se um ezească şi să se d e te rio re z e u şor. A c e a stă fin isa re este d u ra b ilă
şi p re z in tă u n a sp e c t fru m o s, d a r este m a i sc u m p ă d e c ît z u g ră v e lile
o b işn u ite, n e c e sitin d o m a n o p e ră m a i c o m p lic a tă ,p re c u m şi o c a n tita te

şi o v a rie ta te m a i m a re de m a te ria le .
c) Ceruirea. Se e x e c u tă în g e n e ra l p e n tru p ro te ja re a cu u n s t r a t
s u b ţire de ceară a e le m e n te lo r de c o n s tru c ţie de lem n (p a rc h e te, m o b ilie r,
tîm p lă rie etc.), a su p ra fe ţe lo r fin isa te p rin b ă iţu ir e sa u cu calcio-vecchio,
c ă ro ra le m ai p o a te d a şi u n a sp e c t de v e c h i (p a tin ă ).
d) Poleirea. Se e x e c u tă pe s u p ra fe ţe şi o rn a m e n te de lem n, m e ta l
şi ipsos p rin a c o p e rirea lo r cu u n s t r a t f o a rte s u b ţir e (foiţe) de m e ta l
p re ţio s (a rg in t sa u au r), p e n tru o b ţin e re a u n u i a sp e c t d eo se b it de fru m o s
şi de o v a lo a re a p a r e n tă f o a rte m are.
e) Tapetarea. în v e d e re a u ş u ră rii şi to to d a t ă a s c u rtă rii te rm e n u lu i
de e x e c u ta re a fin isa ju lu i in te rio r pe p e re ţi, re s p e c tîn d to tu ş i c a lită ţile
şi efectele z u g ră v e lilo r şi v o p s ito riilo r, s-a in tro d u s cu d e stu l su cces
în tre b u in ţa re a ta p e te lo r.
D in p u n c t de v e d e re fu n c ţio n a l, d e c o ra tiv şi e ste tic , c o stu l fin isă rii
cu div erse tip u r i de ta p e te este, re la tiv , a p ro p ia t de acel al re sp e c tiv e lo r
zu g ăv eli sau v o p s ito rii pe c a re le înlocuiesc.
7 . PROCEDEE DE APLICARE A COMPOZIŢIILOR DE ZUGRĂVIT SAU

DE VOPSIT
P e şa n tie re le d in ţa r a n o a s tră , zu g ră v e lile şi v o p sito riile se e x e c u tă

folosind a t î t p ro ced eele clasice c ît şi cele m o d ern e. P rin p ro cedee clasice
se în ţeleg : cele m a n u a le , cu b id in e a u a şi p e n su la ia r cele m o d e rn e
(m e c a n iz ate ), cu v e rm o re lu l şi p isto lu l.
T r e p ta t, p ro ced eele clasice s-au îm b u n ă tă ţit sa u s-a u în lo c u it şi se
înlocuiesc c o n tin u u — în p rim u l rîn d cele m a n u a le — cu p ro ced ee
m o d ern e, b a z a te p e cele m ai p e rfe c ţio n a te şi p ro d u c tiv e m etode' de
a p lic a re a c o m p o ziţiilo r. A ceste noi p ro ced ee au fo st in tro d u s e în u rm a
p ro d u c e rii în fa b ric ile de s p e c ia lita te a u n o r noi m a te ria le m a i eficien te
d e c ît cele clasice şi a u n o r noi teh n o lo g ii b a z a te pe cele m ai p e rfe c ţio n a te
şi p ro d u c tiv e m e to d e de a p lic a re a c o m p o ziţiilo r. P r in a p lic a re a p ro c e d e e
lor m o d e rn e în d o m e n iu l z u g ră v e lilo r şi m ai ales al v o p sito riilo r se r e a li
ze az ă o p ro d u c ţie s p o rită , o c a lita te s u p e rio a ră şi u n p r e ţ de co st m ai
re d u s al lu c ră rilo r.
a) A p licarea m a n u a lă . E s te p ro ced eu l cel m ai v ech i şi fo a rte răs
p în d it de a p lic a re a c o m p o z iţiilo r de fin isa re (v ăru ieli, z u g ră v e li şi
v o p sito rii) cu a ju to r u l celor m ai c u n o sc u te u n e lte c u m s în t b idinelele
şi pensulele.
P ro c e d e u l e ste c a ra c te riz a t p rin tr-o s im p lita te d eo se b ită şi cu p o si
b ilită ţi larg i de a p lic a re pe d ife rite m ă rim i şi fo rm e de su p ra fe ţe , folosind
18 Generalităţi
o m a re v a r ie ta te de c o m p o z iţii; p re z in tă însă şi d e z a v a n ta je cu m s î n t :
p r o d u c tiv ita te re d u să , co n su m m a re de m a te ria l şi de m u n c ă c a lifica tă,
p recu m im p o s ib ilita te a folosirii co m p o ziţiilo r de v o p s it cu u sc a re ra p id ă .
b) Aplicarea m ecanizată. E s te p ro ced eu l c a ra c te riz a t în g en e ra
p rin tr-o m a re p ro d u c tiv ita te , p rin tr-u n co n su m m in im de c o m p o ziţii
şi de m u n c ă c a lific a tă şi p rin re a liz a re a de lu c ră ri cu u n p r e ţ de co st
re d u s. A p lic a re a se p o a te face a t î t la ş a n tie r pe o b iectele sa u s u p r a
fe ţe le s u p o rt re sp e c tiv e c ît şi în a te lie re şi cam e re sp eciale de v o p sit.
Cele m a i fo lo site p ro ced ee m e c a n iz a te de fin isare s î n t : p rin
p u lv e riz a re, p rin im ersie şi p rin v ă lţu ire .
Procedeul p r in pulverizare se fo lo seşte a t î t la ap lic a re a spoielilor
ş i z u g ră v e lilo r c ît şi a v o p sito riilo r şi m e ta liz ă rilo r.
P u lv e riz a re a se o b ţin e :
— cu a ju to r u l a e ru lu i c o m p r im a t: la a p lic a re a cu p isto lu l, în g e n e ra l
a c o m p o z iţiilo r de v o p s it şi m a i p u ţin a celor de z u g ră v it, în a e r lib er
s a u în c a m e re -tu n e le ; la e x e c u ta re a m e ta liz ă rilo r cu p isto a le sp eciale
p r in p ro ie c ta re a p ic ă tu rilo r de m e ta l to p it pe s u p ra fe ţe le s u p o r t ; p rin
a n tr e n a r e a p u lb e rii de p o lie tile n ă p în ă la d u z a u n u i p isto l special, u n d e,
tr e c u t ă p rin tr-o fla c ă ră o x ia c e tile n ic ă, se to p e ş te şi se p ro ie c te a ză a c o p e
r in d u n ifo rm s u p r a f a ţa s u p o r t ;
— p rin c o m p rim a re a c o m p o ziţiilo r, la e x e c u ta re a spoielilor şi z u g ră
v e lilo r cu v e rm o re le şi la e x e c u ta re a v o p sirilo r cu p isto lu l p rin aşa n u m ita
„ p u lv e riz a re fă ră a e r“ sa u p ro c e d e u l „airless“ ;
— cu a ju to r u l p isto a le lo r e le c tro m a g n e tic e , cu p o m p ă şi p isto n
p ro p riu ;
— p rin e v a p o ra re a şi d e stin d e re a g a z u lu i lich efiat, in tro d u s în
re c ip ie n tu l cu c o m p o z iţia de v o p s it, o b ţin în d u -se a stfe l c o m p rim a re a şi
îm p in g e re a a c e stu ia sp re d u z a de p u lv e riz a re (p isto l cu p e rn ă de gaz) ;
— p rin a c ţiu n e a fo rţe lo r e le c tro s ta tic e c a re a n tre n e a z ă p a r tic u
le le co m p o z iţiilo r de v o p sit, tr e c u te p rin d u z a u n u i p isto l sp ec ia l u n d e ,
în c ă rc în d u -s e cu e le c tric ita te n e g a tiv ă , s în t a tra s e sp re piesele de
v o p s it în c ă rc a te , la rîn d u l lor, cu e le c tric ita te p o z itiv ă.
Procedeul vopsirii p r in imersie se b a z e a ză pe o b ţin e re a u n e i pelicu le
p e piesele c a re u rm e a z ă a fi fin is a te p rin c u fu n d a re a a c e sto ra în tr-o
b a ie , c o n ţin în d c o m p o z iţia de v o p s it sau lă c u it. Se p o a te c o n sid era ca
p ro c ed eu p rin im e rsie şi a c o p e rire a cu o p elicu lă p ro te c to a re a p ieselor
m eta lice, în c ă lz ite şi in tro d u s e în tr-u n s t r a t de p u lb e re de p o lietilen ă,
c a re în c o n ta c t cu s u p r a f a ţa c a ld ă a m e ta lu lu i se to p e ş te şi a d e ră de
a cesta .
Procedeul acoperirii p rin ~ v ă U uire se b a z e a z ă p e o b ţin e re a u n e i

pelicule de co m p o ziţie de v o p s it p e s u p r a f a ţa s u p o r t p rin tre c e re a piesei
re sp e c tiv e p r in tr e doi c ilin d ri a c ţio n a ţi m e c a n ic .
8 . FACTORII CARE DETERMINA CALITATEA LUCRĂRILOR DE ZU

GRĂVELI ŞI VOPSITORII
C a lita te a lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito rii p re c u m şi a s p e c tu l

lor s în t d e te rm in a te în cea m a i m a re p a r te de o serie de c o n d iţii d in
c a re cele m a i im p o r ta n te s î n t :
a) Stabilirea procesului tehnologic. E s te o c o n d iţie e se n ţia lă p e n
t r u re a liz a re a u n ei z u g ră v e li sa u v o p s ito rii de c a lita te .
P ro c e d e u l te h n o lo g ic se s ta b ile ş te ţin în d se a m a de felu l s u p ra fe ţe i
s u p o r t care se fin isează ,d e co m p o ziţiile, u n e lte le , a p a ra te le şi in s ta la ţiile
d e c a re se p o a te d isp u n e. O d a tă fix a t p ro cesu l te h n o lo g ic a c e sta tr e b u ie
re s p e c ta t p e t o a t ă d u r a ta lu crărilo r.
b) Pregătirea suprafeţelor suport. C o n stitu ie o fază fo a rte im p o r-
t e n t ă de c a re d e p in d e a p ro a p e ex clu siv a d e re n ţa s tr a tu r ilo r p e lic u -
logene şi, în c o n se c in ţă , c a lita te a lu crărilo r.
c) A legerea com poziţiilor pentru executarea finisajelor de acoperire.
E s te u n fa c to r im p o r ta n t p e n tru re a liz a re a u n o r z u g ră v e li şi v o p s ito rii
c o re sp u n z ă to a re şi de b u n ă c a lita te . L a alegerea c o m p o ziţiei g a ta p r e p a
r a te sa u a m a te ria le lo r c o m p o n e n te , b e n e fic ia ru l lu c ră rii sa u p ro ie c ta n tu l
tr e b u ie să ţin ă se a m a de co n d iţiile d e e x p lo a ta re a s u p ra fe ţe lo r c a re
se p ro te je a z ă sa u se d ecorează, a sp ecificu lu i lo r şi a p o sib ilită ţilo r te h n o
logice de e x e c u ţie .
d) Calitatea corespunzătoare a com poziţiilor alese. E s te ch ez ăşia
re a liz ă rii u n ei lu c ră ri de b u n ă c a lita te , a tu n c i c în d s în t a p lic a te cu
p ricep ere.
C om poziţiile g a ta p r e p a ra te sau m a te ria le le c o m p o n e n te s în t g a
r a n ta te p rin c e rtific a te de fab ricile p ro d u c ă to a re , ia r p ro p rie tă ţile şi
c a ra c te ristic ile lo r s în t im p u se d e p re sc rip ţiile oficiale (s ta n d a r d e ,
n o rm a tiv e sa u n o rm e in te rn e ). P re g ă tire a , o m o g en izarea sa u îm b u
n ă tă ţir e a c o m p o z iţiilo r tre b u ie e fe c tu a tă în a te lie re de ş a n tie r sa u c e n tra le ,
d o ta te cu u tila je , a p a r a te şi in s ta la ţii c o re sp u n z ă to are .
e) Dotarea cu unelte, aparate şi instalaţii. F o lo sire a u n o r c o m p o
z iţii p o triv ite n u c o n s titu ie u n ic a c o n d iţie p e n tru o b ţin e re a u n o r p elicu le
d e c a lita te , e ste n e c e sa r to to d a t ă ca la a p lic a re a lo r să se fo losească
U nelte, a p a r a te sa u in s ta la ţii c o re sp u n z ă to a re , de b u n ă c a lita te şi b in e
în tre ţin u te .
20 Generalităţi
f) Calificarea zugravilor şi vopsitorilor. L a t o a te m eseriile din in d u s tria

c o n s tru c ţiilo r şi m ai ales în s p e c ia lita te a z u g ra v ilo r-v o p sito ri, c a lita te a
lu c ru lu i d e p in d e de c o n ştiin c io z ita te a , e x p e rie n ţa şi c a p a c ita te a te h n ic ă
a m u n c ito rilo r resp ectiv i.
E s te n e c e sa r ca m u n c ito rii de s p e c ia lita te să cu n o a sc ă în cele m ai
m ici a m ă n u n te o p e ra ţiile pe c a re tre b u ie să le e x e c u te şi m o d u l cu m
tr e b u ie să lucreze, ia r în tre p rin d e rile să se p re o c u p e p e rm a n e n t p e n tru
rid ic a re a c o n tin u ă a calificării z u g ra v ilo r-v o p s ito ri şi c h ia r p e rso n a lu l
te h n ic c are se o cu p ă cu p ro b le m e le de z u g ră v e li şi v o p sito rii.
D in cele a r ă t a t e în a c e st p a ra g ra f se p o a te tr a g e con clu zia că, în
•cazul cîn d u n u l sa u m a i m u lţi d in tre fa c to rii c a re a sig u ră re u ş ita
lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito rii n u s în t re sp e c ta ţi, c a lita te a , d u r a
b ilita te a şi a s p e c tu l p elicu lelo r se re d u c e s im ţito r.
CAPITOLUL I I
SUPRAFEŢE SUPORT ALE ZUGRĂVELILOR ŞI

VOPSIT ORIILOR
S u p ra fe ţe le de lem n , m e ta l, te n c u ia lă , ipsos, b e to n c e lu la r a u to c la -
v iz a t (b. c. a), sa u b e to n ale d ife rite lo r e le m e n te de c o n s tru c ţii (p e re ţi,
ta v a n e , tîm p lă rie , p a rd o se li, stre ş in i, în v e lito ri e tc .) sau de in s ta la ţii
(re z e rv o a re , c a z a n e, r a d ia to a r e , tu b u r i, ţe v i etc.) se fin ise a z ă în g e n e ra l
d u p ă in d ic a ţiile p r o ie c ta n tu lu i şi c e rin ţe lo r de a c o p e rire cu c o m p o z iţii
d e z u g ră v it Sau de v o p sit.
în a in te d e a c o p e rire s u p r a f e ţe le tre b u ie p r e g ă tite cu o d e o se b ită
a te n ţie , în v e d e re a o b ţin e rii u n o r lu c ră ri de b u n ă c a lita te . P e n tr u
a c e a sta m u n c ito rii tr e b u ie să c u n o a sc ă c a ra c te ris tic ile p rin c ip a le lo r
s u p ra fe ţe s u p o rt, cu m s în t cele te n c u ite , de b e to n , de lem n , de m e ta l,
d e ipsos şi de b. c. a.
1. SUPRAFEŢE TENCUITE
T en cu ielile se e x e c u tă cu sc o p u l de a p ro te ja , de a u n ifo rm iz a , de a
izola şi de a în fru m u s e ţa e le m e n te le p e c a re s în t a p lic a te .
T encuielile p o t fi cla sific a te în d ife rite c a te g o rii d in tre c a re cele m ai
im p o rta n te s î n t : d u p ă felu l lia n tu lu i fo lo sit în m o rta re , d u p ă locul pe
c a re se a p lică şi d u p ă m o d u l de p re lu c ra re
D u p ă felu l lia n tu lu i fo lo sit în m o rta re te n c u ie lile se îm p a rt în :
— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e v a r , p r e p a r a te d in n isip ,
v a r p a s tă şi a p ă . Se folosesc la p e re ţi d in z id ă r ie ;
— t e n c u i e l i c u m o r t a r e de v a r şi a d a o s de ip
s o s , care, d a to r ită ip so su lu i, se în tă re s c în tr - u n tim p m a i s c u r t şi au
re z iste n ţe m a i m a ri d e c ît cele d e v a r. Se folosesc la p e re ţi de z id ă rie şi
ta v a n e din şipci şi tr e s tie şi d in r a b iţ ;
— t e n c u i e l i cu m o r t a r e de v a r cu a d a o s de ci
m e n t , care, d a to r ită c im e n tu lu i, se în tă re s c , d e a sem en ea, m ai re p e d e
şi c a p ă tă re z is te n ţe m ai m ari d e c ît cele de v a r . Se folosesc la p e re ţi de
z id ă rie şi ta v a n e de b e to n şi d in r a b i ţ ;
22 Suprafeţe suport ale zugrăvelilor şi vopsitoriilor
— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e c i m e n t , p r e p a r a te din
c im e n t, nisip şi a p ă , c a re se în tă re sc m ai re p e d e şi au re z is te n ţe cu m u lt
m a i m a ri d e c ît m o rta re le a m in tite m ai în a in te . Se folosesc la a p lic a re a
p e e le m e n te de c o n s tru c ţie u n d e se cer r e z is te n ţe m ari;
— t e n c u i e l i c u m o r t a r e d e i p s o s , nisip şi a p ă , c a r e
se în tă re sc în tr e 10 şi 30 m in de la p re p a ra re . Se folosesc în in te rio ru l
c o n s tru c ţiilo r la p e re ţi şi ta v a n e d in s tu f it, şipci şi tre s tie , r a b iţ şi p lă c i
de ipsos, n u m a i în m ed iu u s c a t, cu u m id ita te a su b 6 0 % şi fă ră a v e n i
în c o n ta c t d ire c t cu s u p ra fe ţe s u p o r t de b e to n . Ip so su l p o a te fi a m e s te c a t
cu p a s tă de v a r d a r n ic io d a tă cu cim e n t.
D u p ă locul unde sînt executate se îm p a r t în :
— t e n c u i e l i i n t e r i o a r e pe p e re ţi şi ta v a n e şi
— t e n c u i e l i e x t e r i o a r e pe p ereţi.
D u p ă m o d u l de prelucrare a feţei vizibile se deosebesc :
— t e n c u i e l i b r u t e cu f a ţa v iz ib ilă n e te z ită s u m a r, ca re s e
a p lic ă în în c ă p e rile de la su b so l, în p o d , la c a lc a n e etc. ;
— t e n c u i e l i s i m p l e la c a re f a ţa v iz ib ilă e ste n e te z ită c u
d rişc a , d in c a re c a u z ă se m ai n u m esc şi te n c u ie li d rişc u ite şi c a re sînt-
cele m ai ră s p în d ite , a p lic în d u -se în în c ă p e rile c lă d irilo r de lo c u it, la
m a g a z in e , b iro u ri e tc . ;
— t e n c u i e l i g l e t u i t e la c a re te n c u ia la sim p lă cu m o r ta r
d e c im e n t cu v a r, de ipsos cu v a r sa u de ipsos se a c o p eră cu u n s t r a t
s u b ţire de p a s tă de v a r sa u de ipsos, n e te z it cu d rişca m e ta lic ă ; a c e ste
te n c u ie li se a p lic ă la în căp erile de lo c u it b iro u ri, c lă d iri so c ia l-c u ltu ra le etc~
S tra tu l de g le t de ipsos a re o g ro sim e de 1 — 3 m m , re a liz în d o s u p r a
f a ţă p e rfe c t n e te d ă şi p la n ă , c a re c o n s titu ie la rîn d u l său s tr a tu l su p o rt:
p e n tr u a p lic a re a u n e i z u g ră v e li sa u v o p s ito rii d e c a lita te su p e rio a ră .
C înd g le tu l se a p lică pe o te n c u ia lă de m o r ta r din c im e n t cu v a r, în p a s ta
d e ipsos se in tro d u c e o c a n tita te de la p te de v a r în v e d e re a o b ţin e rii u n e i
a d e re n ţe m ai b u n e în tr e cele d o u ă s t r a t u r i ; *
— t e n c u i e l i s c l i v i s i t e la c a re te n c u ia la sim p lă cu m o r t a r
de c im e n t se n e te z e ş te cu d rişca m e ta lic ă şi cu a d a o s de p ra f de c im e n t,
a p lic a t p rin p u d ra re ; s u p r a f a ţa a c e s to r te n c u ie li n u se fin isează nici
p rin z u g ră v ire şi nici p rin v o p sire d e o arece p e lic u la re sp e c tiv ă nu ad e ră :
d e s u p r a f a ţa s u p o r t ; se a p lică în în c ă p e ri cu u m id ita te m a re (băi, b az in e ,,
c ă m in e de v iz ita r e e t c . ) ;
— t e n c u i e l i d e c o r a t i v e la c a re f a ţa v izib ilă n u se fin i
sează, a sp e c tu l d e c o ra tiv o b ţin în d u -s e p rin c o m p o z iţia m o rta ru lu i, care;
c o n ţin e p ig m e n ţi d e c u lo a re a c e ru tă şi m a te ria le sp eciale (d o lo m it, te r a s it
e tc .) şi o p re lu c ra re c o re s p u n z ă to a re cu d ife rite u n e lte , o b ţin în d u -s e
te n c u ie li de s im ilip ia tră , calcio-vecchio, b u c e a rd a te , ra ş c h e ta te , p i e p tă n a te
e tc . ; a c e s te te n c u ie li se a p lică în sp ecial pe p e re ţi e x te rio ri şi u n e o ri în

s ă li de sp e c ta c o le , de le c tu ră etc.
C înd se e x e c u tă te n c u ie li noi p e ste a lte le v e c h i, a ce ste a d in u rm ă
t r e b u ie s o lz ite cu cio can u l şi b in e u d a te , căci a stfe l s tr a tu l nou nu ad e ră .
2 . SUPRAFEŢE DE BETON
B e to n u l ca s u p o r t p e n tru lu c ră rile de z u g ră v e li şi v o p sito rii se în tîl-

:neşte la p e re ţii şi p lan şeele t u r n a te în c o fra je de in v e n ta r, m e ta lice sa u
d in placaj şi la e le m e n te p re fa b ric a te de p e re ţi şi p la n şe e din b e to n ,
t r a n s p o r ta te şi m o n ta te p e ş a n tie r.
S u p ra fe ţe le e le m e n te lo r d e b e to n tu r n a t e in c o fra je de in v e n ta r sa u
p re fa b ric a te se p re z in tă n e te d e şi, ca u rm a re , n u n e c e sită a p lic a re a u n u i
s t r a t de te n c u ia lă p e n tru o b ţin e re a p la n ită ţii c e ru te . D u p ă o p re lu c ra re
•c o re sp u n z ăto are a c e ste s u p ra fe ţe se p o t fin isa p rin z u g ră v ire , v o p sire
s a u ta p e ta r e .
Se re c o m a n d ă de ex em p lu , v o p s ire a e le m e n te lo r de b e to n la in te r io r
ş i e x te rio r cu v o p se a de V in aro m şi se in te rz ic e folosirea c o m p o z iţiilo r
p e b a z ă de alch id ali, c are d a u cu v a r u l din b e to n re a c ţii alcaline.
3. SUPRAFEŢE DE IPSOS
în- a fa ră de su p ra fe ţe le de ipsos o b ţin u te p rin g le tu ire se folosesc

3n aceleaşi c o n d iţii şi su p ra fe ţe le p lă c ilo r de ipsos. A cestea s în t fo lo site
l a e x e c u ta re a de p e re ţi d e s p ă rţito ri în în c ă p e ri u n d e u m id ita te a a e ru lu i
:nu tre c e de 6 0 % . N u se folosesc la p e re ţii în c ă p e rilo r de b ă i şi d u ş u ri.
P e re ţii d in a c e ste plăci, d u p ă c h itu ire a ro s tu rilo r, se fin isează d ire c t
p r in z u g ră v ire sa u v o p sire ca şi p e re ţii g le tu iţi cu ipsos.
A. SUPRAFEŢE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

B e to n u l c e lu la r a u to c la v iz a t e ste fo lo sit în c o n s tru c ţii su b fo rm a de
p lă ci, p a n o u ri şi fişii cu c a re se e x e c u tă p e re ţi e x te rio ri sa u in te rio ri, ia r
«cu fîşii a rm a te c h ia r şi ta v a n e .
D u p ă re p a ra re a e v e n tu a le lo r d efecte şi n e te z iz ea s u p ra fe ţe lo r, a c e s te a
.-se p o t acoperi, d u p ă caz, cu p elicu le de z u g ră v e li sa u d in polim eri sin te tic i.
5 . SUPRAFEŢE DIN AZBOCIMENT PRESAT
A z b o c im e n tu l p re sa t, s u b fo rm ă d e p lăci p la n e , ca de e x em p lu p a n o u
r ile de a z b o p a n , sau s u b fo rm ă de p lă c i o n d u la te se foloseşte, în g en eral,
Sa c o n s tru c ţii in d u s tria le p e n tru e x e c u ta re a de p e re ţi şi ta v a n e -în v e lito ri.
Suprafeţe suport ale zugrăvelilor şi vopsitoriilor
24
P e n tru p r o te c ţia şi fin isa re a lo r se folosesc v o p se le acrilice, re z is te n te

la alcaliile din a z b o c im e n t şi c a re s în t, to to d a tă , şi p e rm e a b ile la v a p o ri,
6 . SUPRAFEŢE METALICE
S u p ra fe ţe le m e ta le lo r c a re se folosesc în c o n s tru c ţii se p r o te je a z ă

în g e n e ra l cu u n s t r a t s u b ţire de v o p se a sa u lac p e n tr u a fi fe rite d e c o
ro z iu n e şi a le d a u n a sp e c t c ît m a i estetic. D in tre m e ta le le cele m ai d e s
în tîln ite în elem e n te le de c o n s tru c ţie s în t : fo n ta , o ţe lu l, alu m in iu l,
zin cu l şi alam a.
Fonta se fo lo seşte în d eo seb i la in s ta la ţii, ca ţe v i de sc u rg e re şi d e
p resiune.
Oţelul se fo lo seşte la e x e c u ta re a tîm p lă rie i m e ta lic e şi a d ife rite lo r
c o n s tru c ţii m e ta lic e a t î t Ia clăd iri, c ît şi la lu c ră ri de s p e c ia lita te , cu m
s în t de e x em p lu p o d u rile m etalice. O ţelu l se fo lo seşte pe ş a n tie r su b
fo rm a de o ţe l la t, p la tb a n d ă , b a n d ă de o ţel, o ţe l p ro fila t c u s e c ţiu n i
v a r ia te (T , d u b lu T , U , co rn ier, p ă t r a t etc.), o ţe l ro tu n d , ta b lă n e a g r ă
sa u z in c a tă , sîrm ă n e a g ră sa u z in c a tă etc.
A l u m i n i u l se fo lo seşte în g e n e ra l su b fo rm ă de ta b lă , la e le m e n te
o rn a m e n ta le şi de g r e u ta te m ică (p a n o u ri de cofraj de in v e n ta r, e le m e n te
p o r ta n te p e n tru aco p erişu ri, p a n o u ri p e n tru p e re ţi in te rio ri şi e x te rio ri,
fe re stre , uşi, ja lu z e le , p la fo a n e fo n o iz o la n te etc.).
Z in c u l se fo lo seşte s u b fo rm ă de ta b lă la e le m e n te te d e c o ra tiv e şi
u n e o ri la în v e lito ri.
A la m a se fo lo seşte su b fo rm ă de ta b lă la e le m e n te o rn a m e n ta le .
7 . SUPRAFEŢE DE LEMN
L e m n u l e ste u tiliz a t în c o n s tru c ţii su b fo rm ă de lem n ro tu n d , p ro d u se

se m ifa b ric a te de lem n şi p ro d u se de v a lo rific a re s u p e rio a ră a lem n u lu i.
L e m n u l ro tu n d se în tre b u in ţe a z ă în c o n s tru c ţii pe şa n tie re su b fo rm a
b r u tă , de b ile şi m anele.
P rin c ip a lu l p ro d u s s e m ifa b ric a t d in lem n fo lo sit la d iv erse e lem en te
de c o n s tru c ţii c a re se fin isează p rin v o p sire sa u lă c u ire e ste c h e re ste a u a .
A c e a sta se liv re a z ă în d ife rite s o rtim e n te a c ă ro r d e n u m ire e ste d a tă
d u p ă fo rm a s e c ţiu n ii tra n s v e rs a le şi d u p ă r a p o r tu l la tu rilo r. Cele m ai
u z u a le s î n t : se în d u rile , d u lap ii, grinzile, riglele sa u cusacii şi şipcile.
. P r in p re lu c ra re a c h erestelei se p ro d u c s e m ifa b ric a te c are se folosesc
în g e n e ra l pe ş a n tie re su b fo rm ă de :
— scîn d u rL f ă lţu ite ;
— d u şu m e le cu la m b ă şi u lu c ;
— p a rc h e te .
P ro d u se le de v a lo rific a re a le m n u lu i se liv re a z ă de fa b rici de sp e c ia
lita te fiin d fo lo site în c o n s tru c ţii su b fo rm ă d e p la c a je şi p an ele sa u sub
C
Fig. 1. Tipuri de plăci celulare :
a — cu m ie z d in ş ip c i ; b — c u m ie z d in b e n z i d e f u r n i r ;
c — c u m ie z d e f u r n i r e s p ir a la te (m e lc i).
fo rm ă de fu rn ir, la a c o p e rirea ele m e n te lo r de lem n p e n tru re a liz a re a

u n u i a sp e c t de e se n ţă m ai v a lo ro a s ă a s u p o rtu lu i.
P rin im p u n e re a folosirii c ît m a i ra ţio n a le a m a te ria le lo r tr a d iţio n a le
de c o n stru c ţie , a t î t d in p u n c t de v e d e re econom ic, c ît şi d in p u n c t d e
v e d e re te h n ic , s-a a ju n s la fo lo sirea u n o r noi s o rtim e n te s u b fo rm a de
lem n a m e lio ra t, p rin c a re pe de o p a rte , se re d u c f o a rte m u lt p ierd erile
c a re a p a r la p re lu c ra re a p rin aşch iere a lem n u lu i, ia r p e de a ltă p a rte ,
s-au o b ţin u t c u lo ri şi asp e c te d e o se b it de e ste tic e . D in c a te g o ria lem n u lu i
a m e lio ra t fac p a r te : p lăcile fib ro -le m n o a se (P F L ), p lăcile d in aşchii d e
lem n a g lo m e ra te (P A L ), lem n u l s tr a tif ic a t (L S ), şi p lăcile c e lu la re (fig.l)„
8 . TÎMPLĂRIE p e n t r u c o n s t r u c ţ ii
E le m e n te le c lă d irilo r c a re se re fe ră la fe re stre , uşi, m o b ilie r fix

în z id it, la m b riu ri e tc . p rim esc în c o n s tru c ţii d e n u m ire a g e n e ric ă de
tîm p lă rie . F ie c a re d in ace ste a în d ep lin esc ro lu ri fu n c ţio n a le b in e p re c iz a te -
î n a fa ra ro lu lu i fu n c ţio n a l p e care-1 au e lem en tele de tîm p lă rie intr-o-
c o n s tru c ţie , a c e ste a m ai în d ep lin esc to to d a tă şi u n rol e ste tic , p e n tru
re a liz a re a c ă ru ia se folosesc m a te ria le , fo rm e, d im en siu n i şi d e ta lii
c o n s tru c tiv e c o re sp u n z ă to a re .
N a tu r a m a te ria lu lu i din ca re se exe
2 c u tă e lem en tele d e tîm p lă rie este d e te r
m in a tă de c a te g o ria clăd irii şi im p o r ta n ţa
e x p lo a tă rii.
a. Ferestrele. S în t a lc ă tu ite clintr-o
se rie de e le m e n te d in tre ca re cele m a i
im p o r ta n te s în t in d ic a te în fig. 2.
î n fig u ra 3 e ste r e p re z e n ta tă în sec
ţiu n e o riz o n ta lă şi v e rtic a lă o fe re a s tr ă
d u b lă d in lem n , cu d e sc h id ere in te rio a ră ,
ia r în fig u ra 4 o fe re a stră m e ta lic ă d u b lă
c u p la tă cu c ercev ele m obile, e x e c u ta te
din p ro filu ri cu p e re ţi su b ţiri în d o ite , d in
t a b lă de o ţe l şi la m in a te .
b. U şile. î n g e n e ra l s în t -a lc ă tu ite
d in tr-o p a r te fix ă — t o c 'l sa u c ă p tu ş e a -
Fig. 2. Elem entele principale
care compun o fereastră : a — şi o p a r te m o b ilă ~ fo aia d e u ş ă —
1 — m o n t a t u l to c u l u i ; 2 — t r a p lin ă sa u cu g e a m . în fu n c ţie de felu
v e r s a s u p e r i o a r ă a t o c u lu i ! 3 — m a te ria lu lu i d in c a re sî;;t e x e c u ta te , uşil>
p r a g u l in f e r i o r ; 4 — g la f ; 5 —
c e r c e v e le ; 6 — ş p r o ţ ; 7 — s u p r a - s în t de m ai m u lte c a te g o rii şi a n u m e :
l u m in ă : 8 — k e m f e r .
C artea zugravului ţi vopsitorului 27
m a siv e (din sc în d u ri şi d u la p i), cu tă b lii, sim p lu sa u d u b lu p la c a te ,

d in plăci celu lare, d in p a n e l etc.
în fig u rile 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 s în t in d ic a te d ife rite tip u r i de uşi şi e le
m e n te le lor c o m p o n e n te .
Ca la uşile de lem n t o t a stfe l şi cele m e ta lic e s în t a lc ă tu ite d in do u ă
p ă r ţi p rin c ip a le (fig. 11) şi a n u m e : to c u l şi fo aia d e u şă.
c. Obloanele. L a fe re stre le c lă d irilo r de lo c u it şi la u şile-fe restre d
.balcon, se m o n te a z ă u n e o ri în că u n rîn d d e e le m e n te de tîm p lă rie , în
Fig. 3. Fereastră dublă din lem n cu deschidere interioară în două canaturi

şi supralum ină :
a — s e c ţiu n e o r iz o n ta lă ; A — A’ (v. fig . 2) ; b — s e c ţiu n e p e r t i c a l ă B — B> (v. fig . 2) ;
1 — r a m a to c u lu i ; 2 — to c ; 3 — c e r c e v e le i n t e r i o a r e ; i — c e r c e v e le e x t e r i o a r e ;
5 — lă e rirr. r ; 6 — c ă p t u ş e a lă ; 7 — k e m f e r e x t e r i o r ; 8 — k e m f e r i n t e r i o r ; 9 — c e r c e
v e le la s u p r a l u m i n ă ; 10 — g la f ; 11 — s o lb a n c ; 12 — m a t e r i a l te r m o iz o la to r ; 13 —
g e a m ; l i — b a la m a le .
Fig. 4. Fereastră metalică dublu cuplată, cu supralumină :
a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e o riz o n ta lă (A —A ’ ; c — ts e c ţiu n e v e r tic a lă
(B —B f) ; 1 — to c ; 2 — z id ă rie ; 3 — p r a z n u d e f i x a r e a to c u lu i în
z id ă rie ; 4 — te n c u ia lă ; 5 — g la f ; 6 — s o lb a n c ; 7 — k e m f e r ; 8 __
c e r c e v e l e c u p l a t e ; 9 — c e r c e v e l e c u p l a t e l a s u p r a l u m i n ă ; 10 — l ă c r i -
m a r ; l i — b a l a m a l e ; 12 — l e m n s a u m a t e r i a l D la s tic : 13 — e e a m .
Fig. 5. Uşă din lemn :

1 — m o n ta n ţii ; 2 tr a v e r s ă s u p e tocul uşii din figura 5 :
r i o a r ă ; 3 — p r a g ; 4 — fo a ia u ş ii ; 1 — to c ; 2 — f o a ie d e u ş ă ;
5 — n iv e lu l p a rd o s e lii. 3 — p e rv a z u ri ; 4 — m a te r ia l
t e r m o iz o la to r ; 5 — te n c u ia lă .
4
Fig. 7. Secţiunea A—A’ prin Fig. 8. Foaie de uşă cu
căptuşeală : rame şi tă b lii:
1 — c ă p tu ş e a lă ; 2 — to c u le ţ ; 1 — m o n ta n ţi ; 2 — t r a v e r s e ;
3 — f o a ia u ş ii ; 4 — p e r v a z ; 3 — p e r v a z ; 4 — tă b lii.
5 — te n c u ia la .
Sec/iu n i <J A -Â
Fig. 10. Foaie de uşă din

Fig. 9. Foaie de uşă dublu panel fu r n iru it:
placată : 1 — f u r n i r ; 2 — m ie z de
X — r a m ă ; 2 — t r a v e r s e I n te r ş ip c i în c le ia t e ; 3 — le m n
m e d ia r e ; 3 — fo i d e p la c a j. m a s i v ; 4 — to c u le ţ ; 5 — c ă p
tu ş e a lă .
Broască Wertheim
Fig. 11. Uşă m etalică :

■a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e a A —A* ; i — z id ă r ie ; 2 — te n c u ia lă ; 3 — g h e a r e
< p r a z n u ri) d e f i x a r e a to c u lu i î n z id ă r ie ; 4 — to c ; 5 — c a d r u l f o ii d e u ş ă ;
6 — tă b l i a fo ii d e u ş ă ; 7 — b a la m a .
g e n e ra l de lem n, c a re au tă b lii s a u ja lu z e le şi c a re se n um esc o b lo an e.

O b lo an ele p o t fi p iv o ta n te sau ru la n te .
O blo an ele p iv o ta n te s în t de d o u ă t i p u r i : cu tă b lii e x e c u ta te din
p a n o u ri p lin e de s c în d u ră (fig. 12), s a u cu ja lu z e le , c o n fe c ţio n a te d in
şipci s u b ţiri a şe z a te în in te rio ru l u n e i ra m e cu in te rv a l în tr e ele (fig. 13).
Fig. 12. Obloane cu tă b lii:

1 — c e r c e v e le ; 2 — o b lo a n e c u t ă b lii ; S — o r if lc li
în o b lo n ; 4 — c îr lig e d e v în t.
2 2
a
Fig. 13. Obloane cu jaluzele pentru uşi-ferestre de balcoane :
a — v e d e r e ; b — d e ta liu ; 1 — u ş ă - f e r e a s t r ă ; 2 — o b lo a n e c u J a lu z e le ;
3 — lă c r i m a r u l u ş i i ; 4 — r a m a o b lo n u lu i ; 5 — j a lu z e a ; 6 — tă b U e ;
7 — p ra g .
32 Suprafaţa suport a'a zugrăvelilor şi vopsitoriilor
11, b îs n
ir
13'
15'
17
Fig. 14. Fereastră dublă cu deschidere interioară şi oblon rulant:

a — g o lu l f e r e s tr e i şi c u tia r u lo u l u i ; b — s e c ţiu n e a o riz o n ta lă A ; c __
s e c ţiu n e a v e r tic a lă B ; d — a lc ă tu ir e a o b lo n u lu i r u l a n t ; 1 — ş ip c ă ;
2 — p ra g ; 3 — la m e le d e o ţe l g ă u r ite ; ■! — ş u r u b u r i ; 5 — c e rc e v e le ;
6 — to c u l c u r a m ă ; 7 — r a m a p e n tr u ru lo u ; 8 — p ro f il U d e g h id a j ;
9 - r u lo u ; 10 — g e a m ; 11 — s c r ip e te p e n tr u în f ă ş u r a r e a c h in g ii ; 12 —
c a p a c u l c u tie i ; 13 — c h in g a ; 14 — la g ă re le f u s u lu i ; ÎS — a p a r a t d e
s tr in s c h in g a ; 16 — fu s u l r u lo u lu i ; 17 — b u ia n d r u g s a u g r in d ă d e
b e to n a rm a t.
Fig. 15. Lambriu din scînduri profilate :
a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e v e r tic a lă ; c — d e ta liu d e
s c în d u r i p r o f ila te ; 1 — s c în d u r i p r o f ila te ; 2 — p lin -
tă ; 3 — p r o f il te r m in a l ; 4 — rig le d e m o n ta j ; 5 —
g h e rm e le ; 6 — te n c u ia lă ; 7 — b a r ie r ă d e v a p o ri.
12
r ig . « ii» •
a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e a A ; 1 — lo n je ro n ii r a m e i d in
le m n m a s iv ; 2 — tă b lie d in le m n m a s iv ; 3 — b a g h e tă d e a c o p e rire .
Ţ fT T rrrrm >r r r r m /y J A / H r >
b
Fig. 17. Lambriu din rame şi panouri din panel :
a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e a A ; 1 — r a m ă d in le m n m a siv ;
2 — p ie s ă in te r m e d ia r ă d e le g ă tu r ă ; 3 — p a n o u d in p a
n e l f u r n i r u i t ; 4 — ş u r u b p e n tr u le m n ; 5 — ş ip c i-d ib lu ri
m o n ta te în z id ă rie ; 6 — f u r n i r ; 7 — p ro f il d e te rm in a ţie ;
8 — p lin tă .
Fig. 18. Lambriu pentru tratament acustic :

1 — p a n e l ; 2 — ş ip c ă ; 3 — p la c a j ; 4 — v a tă d e s tic lă ; 5 — b a
g h e tă ; 6 — d u la p i d e b r a d ; 7 — d ib lu d e le m n ; 8 — ş u r u b u r i
p e n tr u le m n ; 9 — z id ă rie .
* i
>0-2Scm
— p ;
A
J
tz
Fig. 19. Dulap în perete cu trei uşi, căptuşit ou placaj lu stru it:
^ ° x s e c ţlu n e o riz o n ta lă AA ; b — v e d e r e ; e — s e c ţiu n e v e rtic a lă BB.
b r u t e i — eîii « ’ , 7 f.0i d e u ş ă d in p a n e l ; 3 — p e rv a z ; 4 — te n c u ie li
9 - r a m ă rie i lm n m L ; „ >.P S e, d e m,e ta l ! 7 - t t i z ; * - m o n ta n ţi in te r m e d ia r i ;
re ţii la te ra H • î™ ‘ ’ . 0 ~ d lţ>l u r l • 11 — p a n o u r i d in r a m e ş i p la c a j p e n tr u p e
r e ţii la te ra li , 1. — p a n o u d e p la c a j p e n tr u fu n d u l d u la p u lu i ; 13 — tr a v e r s ă in te r m e
d ia ră ; 14 — tr a v e r ş ă in f e r io a r ă ; 15 — p o liţe :
Ja lu z e le le a u o în c lin a re de 45° c a re p o a te fi fix ă sa u reg lab ilă cu a j u

to r u l u n u i d isp o z itiv a r tic u la t, m o n ta t s p re in te rio r.
O bloanele r u la n te (fig. 14) se folosesc la fe re stre le sa u u şile-fere stre
cu d esch id e re in te rio a ră . _
d) Lambriurile. S în t c o n fe c ţio n a te d in lem n , c a re p o a te fi m asiv,
d in ra m e şi tă b lii, d in p a n e l f u r n ir u it sa u d in p lacaj.
î n fig u ra 15 se r e p re z in tă u n la m b riu cu e le m e n te d in sc în d u ri p r o
fila te , în fig u ra 16, d in ra m e şi tă b lii, în fig u ra 17, d in p a n e l ia r în fig u ra
18, u n la m b riu p e n tr u t r a ta m e n t a c u stic d in p lacaj şi panel.
e) M obilierul fix . E s te re p r e z e n ta t d in d u la p u ri m o n ta te în nişele
lă s a te în p e re ţi, e x e c u ta te din lem n v o p s it sa u fu r n iru it sau d in m e ta l
v o p s it. U şile d u la p u rilo r în z id ite p o t av e a u n u l, d o u ă sa u tr e i c a n a tu ri
cu d esch id e re r a b a ta b ilă sau p rin g lisa re (fig. 19).
CA PI TO L UL I I I
MATERII PRIME ŞI PRODUSE FINITE
L a lu c ră rile de spoieli, z u g ră v e li şi v o p s ito rii se folosesc f o a rte m u lte

felu ri de m a te ria le . D in tre a c e ste a u n e le se în tre b u in ţe a z ă aşa cum se
găsesc în n a tu r ă , ia r a lte le se p re lu c re a z ă sa u se tr a n s fo rm ă p e n tru a
c ă p ă ta p ro p rie tă ţile şi c a lită ţile c e ru te de lu c ră rile re sp ectiv e .
D u p ă fu n c ţiile pe c a re le în d ep lin esc în a lc ă tu ire a d ife rite lo r c o m p o
z iţii de lu cru se deosebesc u rm ă to a re le cinci c a t e g o r ii:
— p ig m e n ţii;
—- l i a n ţ i i ;
— lacurile, em ailu rile, v o p selele şi g ru n d u rile g a ta p re p a ra te ;
— d ilu a n ţii şi s o l v e n ţ i i ;
— m a te ria le le a u x ilia re .
A . P IG M E N Ţ I P E N T R U Z U G R Ă V E L I Ş I V O P S IT O R II
1. GENERAUTAŢI
P ig m e n ţii s în t s u b s ta n ţe c o lo ra te , s u b fo rm ă de p u lb e re, in solubile

în lia n ţi şi d ilu a n ţi. C înd s în t a m e s te c a ţi în m o d om ogen cu lia n ţi,
a lc ătu iesc su sp e n sii c o lo ra te .
Su sp e n siile p e n tr u z u g ră v it şi v o p s it s în t a m e ste c u ri de s u b s ta n ţe
solide şi lichide ; s u b s ta n ţe le solide, su b fo rm ă de p ra f, in so lu b ile în li
ch id e, se află în s ta r e de su sp e n sie u n tim p m a i m u lt sa u m ai p u ţin î n
d e lu n g a t. P e n tr u a m e n ţin e su sp e n sia om o g en ă, a c e a stă se am e ste c ă
p eriodic.
E x e m p lu de su sp e n sie p e n tr u z u g r ă v it este h u m a şi p ig m e n ţii din
c o m p o z iţia de z u g r ă v it cu a p ă şi clei.
Cu c ît p a rtic u le le a fla te în su sp e n sie s în t m a i m ici, cu a t î t este nevoie
de m a i m u lt tim p ca ele să se aşeze p e fu n d u l v a s u lu i în c a re se află c o m
p o z iţia. în g e n e ra l c o m p o ziţiile, a t î t cele de z u g ră v it c ît şi cele de v o p s it,
s în t a lc ă tu ite d in su sp en sii, d eo arece c o n ţin p ig m e n ţi şi u m p lu tu r ă in s o
lu b ilă în lia n ţi sa u în ap ă .
D e fin e ţe a p u lb e rii p ig m e n ţilo r şi m a te ria le lo r de u m p lu tu ră , p re c u m
şi d e v îsc o z ita te a lia n ţilo r şi a s o lv e n ţilo r d e p in d e d u r a ta d in tre i n te r
38 Materii prime şi produse finite
v a le le de a m e ste c a re a c o m p o z iţiilo r p e n tru re s ta b ilire a o m o g e n ită ţii

lo r. A m e ste c a re a c o m p o z iţiilo r cu a p ă şi clei tr e b u ie să se facă m a i
des d e c ît la co m p o ziţiile cu u lei sa u cu a lte s u b s ta n ţe a n h id re .
P ig m e n ţii se a m b a le a z ă în b u to a ie de lem n de e se n ţă t a r e sa u în saci.
In te rio r u l b u to a ie lo r e ste c ă p tu ş it cu h îrtie . F ie c a re b u to i sa u sac a re o
e tic h e tă p e c a re se in d ic ă în tre p rin d e re a p ro d u c ă to a re , d e n u m ire a p r o
d u su lu i, g r e u ta te a n e tă şi n u m ă ru l s ta n d a r d u lu i de s ta t.
T ra n s p o r ta r e a p ig m e n ţilo r se face cu v e h ic u le a c o p e rite , ia r d ep o z i
t a r e a lo r se face în în c ă p e ri u sc a te .
D u p ă c o m p o z iţia lor p ig m e n ţii se clasifică în d o u ă m a ri c a te g o rii :
pigm enţi anorganici (m in erali) şi pigm enţi organici.
P ig m e n ţii a n o rg a n ic i s în t oxizi sa u s ă ru ri ale d ife rite lo r m e ta le (fier,
p lu m b , zinc, c u p ru , crom etc.), sa u s în t p ra fu ri d e m e ta le (a lu m in iu ,
a la m ă , zinc etc.), a v în d c u lo a re n a tu ra lă . L a rîn d u l lor p ig m e n ţii a n o r
g a n ic i se îm p a rt, d u p ă o rig in e a lor, în naturali şi artificiali (sin te tic i).
P ig m e n ţii a n o rg a n ic i n a tu ra li se o b ţin din m in e re u ri p rin p re lu c ra re a
m e can ică şi te rm ic ă c o re sp u n z ă to a re . Cei a rtific ia li s în t co m p u şi ch im ici,
d e cele m ai m u lte ori oxizi ai d ife rite lo r m e ta le şi m etalo izi, sa u m e ta le
şi alia je su b fo rm a d e p u lb e ri fine. D e e x em p lu : la a m e ste c a re a u n ei
s o lu ţii de b ic ro m a t de p o ta siu cu o so lu ţie de so d ă c a u stic ă şi o so lu ţie
de a z o ta t de a rg in t se o b ţin e u n p re c ip ita t, c a re se d e p u n e su b fo rm ă de
re z id u u şi c a re n u e ste a ltc e v a d e c ît p ig m e n tu l n u m it galbenul de crom.
P ig m e n ţii o rg a n ic i se fa b ric ă d in d ife rite c o m b in a ţii o rg an ice c o lo ra te
şi se deosebesc de cei m in erali, p rin aceea că la o în călzire p u te rn ic ă se
c a rb o n iz e a z ă şi se înn eg resc d in c a u z a c o n ţin u tu lu i lo r de ca rb o n . A ceşti
p ig m e n ţi se îm p a rt, de asem en ea, d u p ă o rig in ea lor, în naturali şi a rtifi
ciali (sin tetic i). P ig m e n ţii o rg a n ic i n a tu r a li s în t d in ce în ce m ai p u ţin
folosiţi, e x tr a c ţia lor din p la n te , in se c te şi a n im a le fiin d co stisito are .
Ca ex e m p le se p o t c ita : c a rm in u l n a tu ra l, in d ig o u l, sepia. Cei s in te tic i
se o b ţin d in h id ro c a rb u ri, c a re la rîn d u l lor se e x tra g d in c ă rb u n e , p e tro l,
g a z e n a tu r a le etc. D in tre a c e ştia cei m ai fo lo siţi s în t a z o p ig m e n ţii cu c u lo ri
şi n u a n ţe de la g a lb e n la m a ro închis.
' 2 . CARACTERISTICILE ŞI CALITĂŢILE PIGMENŢILOR
a) Stabilitatea la lu m in ă . E s te p r o p rie ta te a pe c a re o au p ig m e n ţi
de a-şi p ă s tr a v re m e în d e lu n g a tă c u lo a re a su b a c ţiu n e a lu m in ii solare.
D in sp e c tru l lu m in ii so lare în sp ecial razele u ltra v io le te au o a c ţiu n e
d e c o lo ra n tă .
P ig m e n ţii m in e ra li a rtific ia li re z is tă a p ro a p e t o ţi la a c ţiu n e a lu m i

n ii. E i îşi m e n ţin m u lţi a n i c u lo a re a lo r in iţia lă , f a p t p e n tru c a re sîn t
în tr e b u in ţa ţi la v o p s ito riile e x te rio a re .
P ig m e n ţii m a i p u ţin r e z is te n ţi la lu m in ă , s în t g a lb e n u l de cro m
şi lito p o n u l, c a re se în g ă lb e n e ş te cu tim p u l. U n ii se în ch id la culoare,
ia r a lţi p ig m e n ţi o rg an ici, p e n tr u lacu ri, se decolo rează. F o lo sirea a c e sto r
p ig m e n ţi e ste re s trîn s ă . E i s în t în tr e b u in ţa ţi în g e n e ra l la v o p sire a s u
p ra fe ţe lo r in te rio a re .
b) Insolu bilitatea în apă. P ig m e n ţii n u tre b u ie să se d izo lv e în ap ă .
C înd se d izo lv ă, s u p ra fe ţe le z u g r ă v ite cu c o m p o z iţii ale a c e sto r p ig m e n ţi
v o r a p ă re a p ă ta te .
c) Capacitatea de colorare. E s te p r o p rie ta te a p ig m e n tu lu i de a-şi
p ă s tr a m a i m u lt sa u m a i p u ţin in te n siv n u a n ţa , a tu n c i c în d se a m e s
te c ă c u p ig m e n ţi albi. D eci cu c ît c a p a c ita te a de co lo rare este m ai
m a re cu a t î t p ig m e n tu l e ste m a i econom ic, fo lo sindu-se în c a n tita te
m ai m ic ă p e n tr u aceeaşi s u p ra fa ţă .
d) P uterea de acoperire. Se d e te rm in ă p rin c a n tita te a de p ig m e n t
e x p r im a tă în g ra m e , fo lo sită la 1 m 2 de s u p r a f a ţă v o p s ită , p e n tru ca
s t r a t u l de v o p s e a a p lic a t a n te rio r, să n u se m a i v a d ă
C u c ît p u te r e a d e a c o p e rire a u n u i p ig m e n t e ste m a i m ică, cu a t î t
c a n tita te a de v o p se a fo lo sită p e 1 m 2 de s u p r a f a ţă v o p s ită , p re p a ra tă
cu ac est p ig m e n t e ste m ai m a re . .
în tr e p u te r e a de a c o p e rire şi c a p a c ita te a de c o lo ra re n u e x istă le g ătu ri.
E x e m p lu : la z u ru rile au o f o a rte m ică p u te re de aco p erire, d a r au o m a re
c a p a c ita te de c o lo ra re .
e) R ezistenţa la coroziune (la ru gin ă). E s te în su şire a u n o r p ig m e n ţi
d e a p ro te ja s u p ra fe ţe le de m e ta l îm p o triv a ru g in irii sa u c h ia r de a
o p ri p ro ce su l d e ru g in ire.
P ig m e n ţii a n tic o ro siv i, c u m s în t m in iu l de p lu m b , m in iu l de fier,
c ro m a tu l de p lu m b , v e rd e le de p lu m b , g a lb e n u l de zinc, v erd e le de zinc,
te tr a c r o m a tu l de zin c etc. şi p ig m e n ţii m e ta lic i, cu m s în t p u lb e re a de
alu m in iu , p u lb e re a de zin c e tc ., au u n ro l im p o r ta n t în c o m b a te re a co ro
z iu n ii m e ta le lo r şi re d u c e re a p a g u b e lo r c a u z a te de a c e a sta . D in d a te le
s ta tis tic e re z u ltă pe p la n m o n d ia l că 4 0 % d in p ro d u c ţia a n u a lă de fier
se p ie rd e d a to r ită co roziunii.
A lţi p ig m e n ţi, în loc să o p rească, accelerează p ro cesu l de co ro ziu n e.
A stfe l sîn t n e g ru l de fu m şi p ig m e n ţii c are c o n ţin sulf.
f) R ezistenţa la acţiunea alcaliilor, acizilor şi uleiurilor. A c ea stă
p r o p r ie ta te e ste in d isp e n sa b ilă , m a i ales cîn d v o p selele se ap lică pe
b e to n sa u p e te n c u ie li p ro a s p e te sa u cîn d se a m e ste c ă în v a r. A pele
d e p lo aie, d iz o lv în d d ife rite g aze, p o t d ev en i sla b acid e sau a lcalin e
şi a tu n c i ele d e te rio re a z ă peliculele ale c ă ro r p ig m e n ţi nu s în t re z is te n ţi

la alcalii sa u la acizi. A stfel, a lb u l de zin c şi de p lu m b nu re z istă a c ţiu n ii
v a ru lu i, ia r g a lb e n u l de p lu m b în aceeaşi s itu a ţie se în ro şe şte , p e cîn d
v e rd e le de p lu m b se în g ă lb e n e şte ,. L a fel, u ltr a m a r in u l se d eco lo rează
cu u ş u rin ţă în c o n ta c t cu acizii.
S în t însă p ig m e n ţi, a s u p ra c ă ro ra acizii n u au nici u n efect. E i p o t
fi folosiţi la v o p s ito rii sp eciale a n tia c id e . A stfel s în t : a lb u l de t i t a n ,
o x id u l de cro m , g r a f itu l etc.
P ig m e n ţii c a re se în tre b u in ţe a z ă la v o p selele de ulei, n u tre b u ie
să se dizolv e în u lei, d eo arece p e s u p r a f a ţa v o p s ită v o r a p ă re a p e te
şi p o rţiu n i d ec o lo ra te , c a re n u se m a i p o t re m e d ia p rin ap lic a re a u n u i
a l t 's t r a t de v o p se a , în tr u c ît p ig m e n tu l d in s t r a t u l in fe rio r tre c e în s tr a tu l
no u a p lic at.
g) Absorbţia de ulei şi apă. E ste c a p a c ita te a p ig m e n tu lu i de a a b
so rb i u leiu l sau a p a în c a n tita te a n e c e sa ră p e n tr u s a tu r a ţia lui c o m
p le tă .
Cu c ît c a p a c ita te a p ig m e n tu lu i de a a b so rb i u leiu l sau a p a e ste
m a i m ică, cu a t î t pelicu la a c o p e rito a re v a fi m a i re z is te n tă şi cu a t î t
p ig m e n tu l e ste m a i b u n p e n tru s tr a tu r ile a c o p e rito a re de v o p se a. D e
asem enea, cu c ît c a p a c ita te a de a b s o rb ţie a p ig m e n tu lu i e ste m ai m ică
cu a t î t şi co stu l v o p selei este m a i m ic, a v în d în v e d e re econom ia de ulei
ce se face la v o p selele de ulei, re sp e c tiv eco n o m ia de clei la z u g ră v e li.
h) F ineţea de m ăcinare. A c e a sta in flu e n ţe a z ă p u te re a de a c o p e
rire şi c a p a c ita te a de co lo ra re p re c u m şi c a lita te a şi d u r a b ilita te a cu lo rii
o b ţin u te . M ărim ea p a rtic u le lo r de p ig m e n t tre b u ie să fie su b 10 m icro n i
(0,010 m m ) a d ic ă pe s ita cu 10 000 o c h iu ri/c m 2 să ră m în ă o c a n tita te
c a re să n u d e p ă şe a sc ă 0 ,2 —3 % d in g r e u ta te a lui.
i) Greutatea specifică. D e m u lte ori p e n tru o b ţin e re a u n e i a n u m ite
n u a n ţe tr e b u ie să se m estece doi sa u m a i m u lţi p ig m e n ţi de d ife rite cu
lori. î n a ce ste c a z u ri in te re se a z ă g re u tă ţile specifice ale p ig m e n ţilo r.
D a c ă g r e u tă ţile lo r specifice s în t p re a d eo seb ite, a m e ste c u l o b ţin u t se
s tra tif ic ă d u p ă u n o a re c a re tim p şi deci tre b u ie a v u t g rijă , la în tr e b u in
ţa r e , să se a m e ste c e b in e p e n tru o m ogenizare. P r o b a de o m o g e n ita te se
face a s t f e l : se ia o m o s tră d in am estec, se în tin d e pe o foaie a lb ă de
h îrtie şi se n e te z e ş te cu u n şp a c lu de m e ta l. P e s u p r a f a ţa n e te z ită nu
tre b u ie să a p a ră p a rtic u le le p ig m e n ţilo r c a re c o m p u n am estecu l.
j) T o x ic ita te a . P ig m e n ţii n u tre b u ie să fie v ă tă m ă to r i şi n u t r e
b u ie să a ta c e căile re s p ira to rii ale lu c ră to rilo r. U n ii p ig m e n ţi în să, c o m
p u şi ai p lu m b u lu i, c u p ru lu i şi z in c u lu i, s în t to x ic i. L a folosirea a cesto ra
tre b u ie lu a te p re c a u ţiile c o re s p u n z ă to a re im p u se de te h n ic a s e c u rită ţii
m uncii.
3 . PIGMENŢII UZUALI CLASIFICAŢI DUPA CULOARE
a) Pigm enţii de culoare albă. S în t oxizi sa u să ru ri c are au p ro

p r ie ta te a de a co lo ra în alb co m p o z iţiile de z u g ră v it şi v o p sit. Se găsesc
în c o m e rţ p re p a r a ţi in d u s tria l s u b fo rm ă de v a r, h u m ă , c a o lin , c re tă ,
lito p o n , alb d e zin c etc.
V a r u l de construcţie în c o m p o z iţiile de z u g ră v it are n u n u m a i un
ro l de p ig m e n t ci m a i ales de lia n t (v. „ lia n ţii de a p ă “, pag. 49).
H u m a e ste o v a r ie ta te d e m a rn ă (ro că fo rm a tă d in c a lc a r şi argilă)
sa u din a rg ilă fin ă , c a re se în m o aie u şo r în c o n ta c t cu a p a , d e v e n in d
p la stic ă^ Se liv re a z ă în b u lg ă ri d e c u lo a re a lb ă . Se fo loseşte şi ca p ig m e n t
la z u g ră v e li in te rio a re .
Caolinul cu v a r i e t ă ţ i : cao lin p e n tr u u ltr a m a rin (S T A S 232-73),
cao lin s p ă la t de A g h ire ş, (S T A S 4888-76), cao lin s p ă la t de H a rg h ita ,
este o arg ilă de c u lo a re alb ă. Se în tre b u in ţe a z ă la zu g ră v e li in te rio a re
în locul h u m e i ca u m p lu tu r ă şi ca p ig m e n t d în d o z u g ră v e a lă de u n
a lb im a c u la t.
Creta (S T A S 2706-71) e ste u n p ig m e n t n a tu r a l m in era l şi se o b ţin e
p rin m ă c in a re a c re te i n a tu ra le , în a că re i c o m p o ziţie p re d o m in ă
c a rb o n a tu l de calciu.
C reta fo lo sită ca p ig m e n t a re a s p e c tu l u n u i p ra f fin de c u lo a re
a lb ă . N u se d iz o lv ă în a p ă , nu e ste so lu b ilă în s o lu ţii bazice, d a r se
d iz o lv ă u şo r în acizi, cu e x c e p ţia a c id u lu i su lfu ric. C reta este fo lo sită
ca u m p lu tu ră p e n tru d ife rite c o m p o z iţii şi p e n tru a d eschide n u a n ţe le
lor. P ig m e n tu l alb de c re tă p o sed ă o p u te re de a c o p e rire fo a rte m ică.
D in c re tă n u se p re p a ră c o m p o z iţii de ulei p e n tru v o p s it, deo arece
asem en ea c o m p o z iţii se în tă re s c g re u , au o p u te re de aco p erire fo a rte
m ică, ia r o b iectele v o p s ite c a p ă tă o c u lo a re g a lb e n ă şte a rsă . D in c re tă
a m e ste c a tă cu ulei de in fie rt se o b ţin e o c o m p o z iţie în tr e b u in ţa tă la
g ru n d u ri şi c h itu ri.
în c e rc a re a r a p id ă p e ş a n tie r a c re te i se face a s t f e l : cîn d se d izo lv ă
co m p le t în acid c lo rh id ric tre b u ie să p ro d u c ă z g o m o te c a ra c te ristic e
(flu ie ră tu ri) şi d e g a ja re de b io x id de ca rb o n . Cu fen o lfta le in ă tre b u ie
să d ea o re a c ţie n e u tră , a d ic ă să n u se coloreze. D ac ă fe n o lfta le in a
se în ro şe şte , a c e a s ta in d ic ă p re z e n ţa v a ru lu i, ceea ce n u se a d m ite .
L ito p o n u l (S T A S 3004-64) este u n p ig m e n t a rtific ia l (un am estec
de s u lfa t de b a riu şi de su lfu ră de zinc) de c u lo a re alb ă. A re o b u n ă
u te re de aco p erire. Se p o a te a m e ste c a cu a lţi p ig m e n ţi şi cu lia n ţi,
? n so lu ţii b azice, lito p o n u l e ste in s o lu b il; în acizi c o n c e n tra ţi, s u lfu ra
de zinc. se d izo lv ă. L ito p o n u l n u e ste a ta c a t de gaze. R e z istă fo a rte
b in e la te m p e r a tu r ă , în să n u re z is tă b in e la in te m p e rii. N u e ste o tr ă v ito r.
Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u e m a ilu ri şi c o m p o z iţii de v o p s it la in te rio r,

ia r la e x te rio r n u m a i cu a d a o s d e a lb de zinc.
A lb u l de zinc e ste u n p ig m e n t a rtific ia l d e o x id d e zinc şi se p re z in tă
s u b fo rm ă de p ra f a lb c r is ta liz a t. Se în tr e b u in ţe a z ă p e n tr u c o m p o z iţii
d e v o p s it şi e m a ilu ri ce se p o t a p lic a a t î t la in te rio r, c ît şi la e x te rio r.
A re o p u te re d e a c o p e rire b u n ă . R e z is tă b in e la lu m in ă . Se p o a te a m e ste c a
cu t o ţ i p ig m e n ţii şi cu lia n ţii c a re n u au o a c id ita te p re a m a re . N u re z is tă
la a c ţiu n e a leşiilor, a acizilo r şi a g azelo r. P u te r e a d e u sc a re e ste b u n ă .
R e z is te n ţa la te m p e r a tu r ă şi in te m p e rii e ste f o a r te b u n ă . A lb u l d e zin c
c u r a t se d iz o lv ă c o m p le t în acid a c e tic (o ţe t).
A lb u l de p lu m b (ceru za) e s te u n p ig m e n t a rtific ia l, u n h id ro c a rb o n a t
d e p lu m b , d e c u lo a re a lb ă , c u r a tă şi s tr ă lu c ito a re , a v îd o m a re p u te r e d e
a c o p e rire . N u tr e b u ie să c o n ţin ă im p u r ită ţi. A lb u l d e p lu m b e ste d iz o lv a t
de acizi şi e ste în n e g rit de h id ro g e n u l s u lfu ra t. R e z is tă b in e la lu m in ă
şi p ro te je a z ă m e ta le le îm p o triv a ru g in ii. Se fo lo seşte la v o p sire a m e ta le
lor, a m e s te c a t cu v e rd e de c u p ru , N u re z is tă la a c ţiu n e a so lu ţiilo r b azice,
a a c izilo r şi a g az e lo r, L a c ă ld u ră re z is tă p în ă la te m p e r a tu r a de 120°C.
D e asem e n e a , re z is tă f o a r te b in e la in te m p e rii.
G e ru ra e s te f o a r te o tr ă v ito a r e şi de aceea e s te in d ic a tă n u m a i la
v o p s ito rii e x te rio a re .
B io x id u l de titan e s te u n p ig m e n t a rtific ia l a v în d c u lo a re a d e u n
alb fo a rte c u r a t. P u te r e a de a c o p e rire e s te f o a r te b u n ă . R e z is tă b in e
la lu m in ă . E s te so lu b il în s o lu ţii b a z ic e şi în acid s u lfu ric ; re z is tă fo a rte
b in e la gaze. Se p o a te a m e ste c a cu t o ţ i p ig m e n ţii şi lia n ţii. N u este
o tră v ito r.
F o lo sit în c o m p o z iţii de v o p s it, fă ră a lţi p ig m e n ţi, nu re z is tă la
in te m p e rii şi deci la v o p s ito ria e x te rio a ră . D a c ă în să b io x id u lu i d e t i t a n
i se a d a u g ă o c a n t i t a te de o x id d e zin c şi s u lfa t de b a riu , a tu n c i r e z is te n ţa
lu i se a m e lio re a z ă s im ţito r. A ceste a m e s te c u ri s în t c u n o s c u te su b d e n u m i
re a de alb de ti t a n .
A lb u l de titan a re o p u te re m a re de a c o p e rire şi se în tr e b u in ţe a z ă
în c o m p o z iţii d e v o p s it şi e m a ilu ri, o b ţin în d u -se o p e lic u lă d e u n a lb
c u r a t re z is te n tă la a g e n ţi e x te rn i.
A lţi p ig m e n ţi a rtific ia li de c u lo a re a lb ă s în t : s u lf a tu l de b a riu , s u lfu r a
de zin c etc.
b) P igm en ţi de culoare neagră. S în t s u b s ta n ţe c a re c o lo rea ză î
n e g ru co m p o z iţiile d e z u g r ă v it şi v o p s it. Cei m a i u z u a li s în t g ra fitu l
şi n e g ru l de fu m .
G rafitul (p lo m b a g in a ) (S T A S 1903-76) a re c u lo a re n e a g ră cu n u a n ţe
cen u şii şi lu ciu m e ta lic . R e z is tă la a c ţiu n e a c h im ic ă a a c izilo r şi a b a z e lo r,
la a c ţiu n e a a g e n ţilo r a tm o sfe ric i, la lu m in ă şi la te m p e r a tu r i în a lte .
P o se d ă o p u te r e d e a c o p e rire b u n ă . E s te fo lo sit Ia p r e p a ra re a c o m p o z iţiilo r

d e a p ă sau u lei, p e n tr u a c o p e rire a d e c o ra tiv ă a le m n u lu i şi a m e ta le lo r.
D e asem en ea, ca v o p se a în s o lu ţie a p o a să , e ste fo lo sit p e n tru a c o p e rirea
o b ie c te lo r de a rg ilă şi de ipsos, c a re c a p ă tă p rin v o p sire u n a sp e c t m e ta lic .
N e g ru l de fu m (S T A S 101/1-76 d in g az m e ta n şi m e ta n a m e s te c a t
cu d istila te de p e tro l) e ste u n p ig m e n t a rtific ia l (c a rb o n c u ra t), c a re
se o b ţin e p rin a rd e re a în c h isă a le m n u lu i, sm o alei, n a fta lin e i, p ă c u rii,
u le iu lu i m in e ra l s a u a g a z e lo r n a tu ra le . N e g ru l de fu m o b ţin u t d in g aze
n a tu r a le e ste cel m a i b u n . A re o c u lo a re c a re v a r ia z ă în tr e n e g ru fo a rte
p r o n u n ţa t şi n e g ru g ri sa u n e g ru cu n u a n ţe de m aro . P u te r e a de a c o p e rire
este fo a rte b u n ă . C a p a c ita te a de c o lo ra re e ste f o a rte b u n ă la cel o b ţin u t
d in g a ze n a tu r a le şi m a i sla b ă la cel p ro v e n it d in a rd e re a a lto r m a te ria le .
N e g ru l de fum re z istă fo a rte b in e la lu m in ă . Se a m e ste c ă b in e cu t o ţ i
p ig m e n ţii şi lia n ţii. R e z is tă f o a r te b in e la b aze, la acizi şi la gaze. A re
o p u te re de u sc a re m ică şi, în a m e ste c cu a lţi p ig m e n ţi, în c e tin e şte u sc a re a
c o m p o z iţiilo r p r e p a r a te cu a c e ştia . R e z is tă b in e la te m p e r a tu r i în a lte
şi la in te m p e rii. Se fo lo seşte a t î t în c o m p o z iţiile de z u g ră v it, c ît şi în
cele de v o p s it.
A lţi p ig m e n ţi de c u lo a re n e a g ră s î n t : n e g ru l de o x id de fier, n e g ru l
de a n tra c e n etc.
c) Pigm enţi de culoare roşie. S în t oxizi s a u s ă r u r i c a re au p r o
p r ie ta te a de a c o lo ra în ro şu . S în t p r e p a r a ţi in d u s tria l su b d e n u m ire a
de m in iu de fier, m in iu de p lu m b , ţin o b e r etc.
M i n i u l de fier a re c u lo a re roşie, cu n u a n ţă v işin ie. E s te g re u so lu b il
în acid su lfu ric, în acid a zo tic şi m a i u şo r în acid clo rh id ric . P o se d ă o
b u n ă p u te re de a c o p e rire şi este re z is te n t la a c ţiu n e a a g e n ţilo r a tm o sferic i.
F r e c a t cu u lei se u su c ă în c e t, d a r fo rm e a z ă o p elicu lă de p ro te c ţie r e
z is te n tă şi d u ra b ilă .
M iniul de fie r d ă a m e ste c u ri b u n e , a t î t cu p ig m e n ţii n a tu r a li c ît
şi cu p ig m e n ţii a rtific ia li, o b ţin în d u -s e c o m p o z iţii de v o p s it de d ife rite
n u a n ţe . Se fo lo seşte în co m p o z iţii de z u g ră v it p re c u m şi în cele de v o p s it,
m a i ales p e n tru a c o p e rire a o b ie c te lo r m e ta lic e îm p o triv a c o ro ziu n ii
(în v e lito ri de ta b lă , p o d u ri m e ta lic e etc .) sa u n e a m e s te c a t cu a lţi p ig m e n ţi,
ca g ru n d la lu c ră rile de v o p sire a o b ie c te lo r m e ta lic e .
M i n i u l de p lu m b (S T A S 429-67), e ste u n a m e ste c de o x id de p lu m b
d e cu lo a re roşie, p în ă la p o rto c a liu . A re p u te re de a c o p e rire şi de c o lo ra re
b u n ă . L a lu m in a zilei n u este re z is te n t şi c u lo a re a lu i se în ch id e . Se
p o a te a m e ste c a cu a lţi p ig m e n ţi, în să n u m a i d a c ă se folosesc lia n ţi cu
a c id ita te m ică, a ltfe l c o m p o z iţia de v o p s it se în g ro a şă şi p în ă la u rm ă
se p ie trific ă .
M iniul de p lu m b e ste g re u so lu b il în s o lu ţii b azice, e ste so lu b il în

acizi, ia r la a c ţiu n e a g azelo r, se în n e g re şte . A re p u te r e a d e u sc a re fo a rte
b u n ă .- R e z is te n ţa lu i la c ă ld u ră e s te f o a r te b u n ă , la in te m p e rii în să
e ste m ică. M iniul de p lu m b e ste u n p ig m e n t a n tic o ro siv d e p rim o rd in
şi a d e ră b in e p e su p ra fe ţe le m e ta lic e .
P u te re a lu i de p ro te c ţie îm p o triv a ru g in ii n u a fo st în tre c u tă p în ă
a s tă z i de n ici u n a lt p ro d u s. E s te u n p ig m e n t o tr ă v ito r. D in a c e a stă
c a u z ă se în tr e b u in ţe a z ă p e n tr u p ro te ja re a a n tic o ro s iv ă n u m a i ca g ru n d
şi n ic io d a tă ca v o p se a a c o p e riţo a re .
Ţinoberul (c in a b ru l) e s te o s u lfu ra d e m e rc u r d e c u lo a re ro şie a p rin s.
A re o p u te re de a c o p e rire şi c a p a c ita te de c o lo ra re b u n ă . N u e ste re z is te n t
la lu m in ă . Se a m e ste c ă b in e cu a lţi p ig m e n ţi şi lia n ţi. R e z is tă b in e la
so lu ţiile bazice, la acizi şi la g aze. L a te m p e r a tu r i în a lte se în n eg reşte.
A re o p u te re de u sc a re m ică, d in c a re c a u z ă a c ţio n e a z ă în v o p se a ca un
în c e tin ito r al u scării.
Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u c o m p o z iţii d e v o p s it şi e m a ilu ri a t î t la
e x te rio r, c ît şi la in te rio r.
Colcotarul artificial e ste u n a m e ste c d e s u lf a t de calciu, c o m p le t
c a lc in a t şi de o x id de fier, de c u lo a re ro şie în c h isă sa u ro şie d eschisă.
E s te re z is te n t la lu m in ă .
U n a lt p ig m e n t ro şu , a rtific ia l, e ste p ă m în tu l d in siena ars.
d) P igm enţi de culoare galbenă. S în t s u b s ta n ţe c a re c o lo rează în
g a lb e n co m p o z iţiile de z u g r ă v it şi v o p s it. Cei m a i u zu a li s în t ocrul,
sien a , g a lb e n u l de cro m , g a lb e n u l de zin c şi g a lb e n u l d e c ad m iu .
Ocrul e ste a rg ilă c o lo ra tă în g a lb e n , ro şu , b r u n etc. d a to r ită oxi-
z ilo r de fie r p e c are-i c o n ţin e . în fu n c ţie de c o n ţin u tu l în fier, o crul
a re d ife rite n u a n ţe , d e la g a lb e n deschis p în ă la p o rto c a liu . N u a n ţa
b ru n ă e ste d a to r ită p re z e n ţe i o x id u lu i de fier.
E x is tă o cru g ra s, cu u n c o n ţin u t m ic de v a r şi o cru sla b , cu u n c o n ţin u t
în s e m n a t de v a r . O cru l g ra s a re o m a re p u te re d e a c o p e rire şi se u su că
m a i re p e d e d e c ît ocrul slab .
O crul c o n ţin e a d a u s u ri de ipsos, de c a r b o n a t d e c alciu şi de s u b s ta n ţe
organice, c a re in flu e n ţe a z ă , de asem en ea, a s u p ra n u a n ţe i şi c a lită ţii
p ig m e n tu lu i. ^
P r in în călzire p în ă la 130 — 150°C, o c ru l g a lb e n c a p ă tă c u lo a re roşie.
O cru l g a lb e n e ste fo a rte re z is te n t la alcalii, lu m in ă şi a g e n ţi a tm o sfe ric i,
e ste inso lu b il în ap ă , d a r p a r ţia l so lu b il în acizi.
E s te u n p ig m e n t ie ftin şi re z is te n t. D e aceea e s te u n u l d in tre cei m ai
în tr e b u in ţa ţi p ig m e n ţi la z u g ră v e li şi v o p sito rii m a i ales la p re p a ra re a
g ru n d u rilo r.
Siena este u n p ig m e n t de c u lo a re g a lb e n -b ru n ă , cu n u a n ţe d ife rite .

Se o b ţin e d in h id r a tu l p u r d e o x id de fier. I se a d a u g ă c u a rţ, n isip, arg ile
şi d e riv a ţi organ ici, în c a n tită ţi m ici. Se d e o se b e şte d e ocru p rin c o n ţi
n u tu l m a re de o x id de fier (6 9 % ), şi p rin n u a n ţa s a g a lb e n -b ru n ă .
S iena n a tu r a lă a re o m a re c a p a c ita te de a b s o rb ţie a u leiu lu i. D u p ă
c a lcin a re, c a p a c ita te a de a b s o rb ţie a u le iu lu i d e v in e m a i m ică. P u te re a
d e aco p erire a sienei n a tu ra le e ste m ică. P r in a m e s te c a re cu a lte s u b s ta n ţe
şi p re lu c ra re p o triv ită , se o b ţin e u n p ig m e n t fo lo sit la lu c ră rile de z u g r ă
veli. ,
Galbenul de crom (S T A S 2488-71) se o b ţin e d in c r o m a tu l de p lu m b ,
d e 'c u lo a re g a lb e n ă , cu d ife rite n u a n ţe . E s te o tr ă v ito r . Se în n e g re şte su b
a c ţiu n e a h id ro g e n u lu i s u lfu ra t şi se în ro şe şte su b a c ţiu n e a v a ru lu i. Sub
a c ţiu n e a lu m in ii se în c h id e la cu lo a re . R e z is tă la a c ţiu n e a a g e n ţilo r e x
te r n i şi p ro te je a z ă b in e m etalele. A re o m a re p u te re de ac o p erire şi de
colorare.
P o a te fi fo lo sit la orice lu c ră ri d e z u g ră v e li, în a fa ră de cele c a re se
ap lică pe te n c u ie li în c ă um ed e.
N u se u tiliz e a z ă p e n tr u v ă ru ie li.
Galbenul de zinc e ste u n c ro m a t de zin c cu u n c o n ţin u t de p o ta s iu ,
a p ă şi a n h id rid ă cro m ică. A re c u lo a re a g a lb e n d esch isă, d e n u a n ţa lăm îii.
N u este o tr ă v ito r şi re z istă la a c ţiu n e a lu m in ii. N u se în n e g re şte su b
a c ţiu n e a h id ro g e n u lu i s u lfu ra t şi a g a z e lo r s u lfu ro a se şi a re o p u te re
m ijlocie de a c o p e rire şi c o lo ra re .
G a lb en u l de zin c p r o t e j i a j ă fo a rte b in e m e ta le le îm p o triv a co ro ziu n ii,
î n t r e b u in ţa t la v o p s ito rii şi sp aclu ieli e x te rio a re p e m e ta l, a p ă ră m e ta lu l
de co ro ziu n e tim p de 7 — 8 ani.
Galbenul de c adm iu e ste o s u lfu ră de c a d m iu . A re c u lo a re a g a lb e n ă ,
v a riin d de la n u a n ţa lăm îii, p în ă la to n u r i în ch ise. N u e ste o tr ă v ito r, se
d izolvă în acizi. N u se d izo lv ă în a p ă şi în b a z e alca lin e. A re o fo a rte
m a re p u te re de a c o p e rire şi se fo lo seşte în c o m p o z iţiile v o p se le lo r de
ulei şi celor d e a p ă , p e n tru e x te rio r şi p e n tru in te rio r, p re c u m şi p e n tru
e m ailu rile de n itro celu lo ză.
e) P ig m en ţi de c u lo a re a lb a stră . S în t oxizi sa u s ă ru ri c a re c o lo re ază
în a lb a s tru . în c o m e rţ se găsesc su b d e n u m ire a d e a lb a s tru de fier, ul-
tr a m a r in etc.
A lbastrul de fier (de P ru s ia , de P a ris , M ilori) (S T A S 2539-69) se
o b ţin e din fe ro c ia n u ra de fier şi se liv re a z ă su b fo rm ă de b u lg ă ri şi de p ra f,
cu o m a re v a r ie ta te de n u a n ţe . C u lo area v a ria z ă în tr e in d ig o şi u ltra m a rin .
N u e ste o tră v ito r, e ste tr a n s p a r e n t şi a re o fo a rte m a re p u te re de a c o p e
rire şi de co lo rare. E s te a ta c a t de v a r. Se în tr e b u in ţe a z ă la v o p sito rii.
N u este in d ic a t p e n tr u z u g ră v e li.
U ltra m arin ul (S T A S 2976-69, u ltr a m a r in de tip T ), se o b ţin e p rin

a rd e re a u n u i a m e ste c de cao lin şi de c u a rţ, cu so d ă, c ă rb u n e şi su lf sau
cu su lfa t de so d iu şi c ă rb u n e .
C u loarea lui v a r ia z ă d e la n u a n ţa d esch isă a a lb a s tru lu i azu riu , p în ă
la n u a n ţe înch ise.
Se în tre b u in ţe a z ă la z u g ră v e li şi v o p sito rii.
U ltra m a rin u l n u e ste o tră v ito r, re z istă s a tis fă c ă to r la a c ţiu n e a v a ru lu i
şi alcalilor, e ste a ta c a t de acizi, e s te tr a n s p a r e n t şi a re o p u te re m ed ie
d e aco p erire. N u se în n e g re şte su b a c ţiu n e a h id ro g e n u lu i su lfu ra t.
A lţi p ig m e n ţi d e c u lo a re a lb a s tr ă s î n t : la z u ritu l de z u g ră v it, a lb a s tru l
de c o b a lt, a z u ru l etc.
f.) P ig m en ţi de culoare verde. S în t t o t oxizi sa u s ă ru ri ca re au p r o p r i
e ta te a de a co lo ra în v e rd e co m p o ziţiile de z u g ră v e li şi v o p sito rii. A stfel
s în t : v e rd e le de o x id de cro m , v e rd e le de c o b a lt, v e rd e le de c ro m a t
d e p lu m b , v e rd e le de zinc.
Verdele de o x id de crom (S T A S 4465-71), se o b ţin e p rin c a lc in a rea
u n u i am e ste c de b ic ro m a t de so d iu şi sulf, e ste de c u lo a re v e rd e -în c h is,
re z is tă la in flu e n ţa lu m in ii, la a c ţiu n e a b az e lo r, a acizilor, a
v a r u lu i şi a a g e n ţilo r atm o sferici. N u e ste o tr ă v ito r , n u se sc h im b ă su b
a c ţiu n e a te m p e r a tu r ilo r în a lte şi n u se în n e g re şte su b a c ţiu n e a h id ro
g e n u lu i s u lfu ra t.
P u te re a lui de a c o p e rire e ste m ijlo cie ia r c a p a c ita te a de c o lo ra re
re d u să . Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u c o m p o z iţii de z u g r ă v it şi d e v o p s it,
p e n tru e m a ilu ri şi p e n tru c o lo ra re a c im e n tu lu i.
Verdele de cobalt se o b ţin e p rin c a lc in a re a u n u i am estec de p ro to x id
de c o b a lt şi o x id de zinc. E s te de c u lo a re v e rd e a p rin s. în fu n c ţie d e
c o n ţin u tu l în oxizi de zinc, p o a te d a v a r ie tă ţi de v e rd e închis şi v e rd e
deschis. E s te so lu b il în acizi, re z is tă în să la a c ţiu n e a v a ru lu i şi a lu m in ii.
P u te r e a lui de a c o p e rire şi de co lo rare e ste m edie.
Se în tre b u in ţe a z ă Ja p re p a r a r e a c o m p o z iţiilo r p e n tru v o p sit.
Verdele de cromat de p lu m b (v e rd e m ă tă so s, ţin o b e r v e rd e ) e ste u n
am e stec de g a lb e n de cro m şi a lb a s tru de P ru s ia . C u loarea lui v a ria z ă
de la n u a n ţe a lb a s tru -v e rz u i la n u a n ţe g ă lb u i şi a ju n g e la to n u r i d e m ă s
lin iu închis. A cest v e rd e se d is tru g e su b a c ţiu n e a b azelo r, a v a ru lu i şi a
acizilo r şi se în c h id e la c u lo a re su b a c ţiu n e a h id ro g e n u lu i s u lfu ra t. R e
z is tă la a c ţiu n e a a g e n ţilo r a tm o sfe ric i şi p ro te je a z ă b in e m e ta le le îm p o
tr iv a co ro ziu n ii. A re o m a re p u te re de a c o p e rire şi de co lo rare.
Se în tre b u in ţe a z ă la v o p s ito rii in te rio a re şi e x te rio a re , p e m e ta l şi
pe lem n. N u se fo lo seşte la z u g ră v e li cu v a r.
Verdele de zin c (v e rd e n o u , v e rd e de m ai) e ste u n am estec o b ţin u t
d in g a lb e n u l de zin c, cu a lb a s tru de P ru s ia . C u lo area lui v a ria z ă de la
v e rd e deschis g ă lb u i, p în ă la v e rd e a lb ă s tr u i închis. Se d istru g e su b a c

ţiu n e a bazelo r, a v a r u lu i şi a a c iz ilo r ; n u se în n e g re şte su b a c ţiu n e a
h id ro g e n u lu i s u lf u r a t. R e z is tă la a g e n ţi a tm o sfe ric i şi p ro te je a z ă b in e
m e ta le le îm p o triv a co ro ziu n ii. A re o p u te re m ijlo cie d e a c o p e rire şi de
colorare.
Se în tre b u in ţe a z ă în sp ecial la v o p sire a m e ta le lo r. N u se fo lo se şte
la zu g ră v e lile cu v a r.
g) Pigm enţi de culoare brună. S în t s u b s ta n ţe c a re d a u co m p o z iţiilo r
o cu lo a re b ru n ă . Cei m a i im p o r ta n ţi s în t u m b ra , se p ia şi m a ro n u l de o x id
d e fier.
Umbra se o b ţin e d in arg ila c o lo ra tă n a tu r a l cu o x id de fie r cu, b io x id
d e m a n g a n şi cu s u b s ta n ţe o rg a n ic e (h u ile b ru n e ) ; a c e ste a se n u m esc
um bra naturală şi umbra arsă.
U m b ra n a tu r a lă a re o n u a n ţă de la ro ş ia tic -b ru n , p în ă la v e rd e -b ru n .
S e în tre b u in ţe a z ă în g e n e ra l la z u g ră v e li, a v în d o c a p a c ita te de a c o p e
r ire sa tisfă c ă to a re .
U m b ra a rsă a re n u a n ţa d e la b ru n -s tră lu c ito r, p în ă la b ru n -în c h is.
A re o c a p a c ita te de a c o p e rire s a tis fă c ă to a re , re z is tă la lu m in ă , la acizi,
la b a z e şi la a g e n ţi a tm o sfe ric i. A m e s te c a tă şi fre c a tă cu ulei, fo rm e az ă
c o m p o z iţii de v o p s it de c a lita te b u n ă , şi cu u s c a re r a p id ă . A m e ste c a tă
c u a p ă se în tre b u in ţe a z ă şi la z u g ră v e li.
U n defect al u m b re i e ste c a p a c ita te a m a re de a b so rb ţie . Ca v o p se a
d e ulei, este fo lo sită p e n tru v o p s ire a su p ra fe ţe lo r e x te rio a re , d eo arece
r e z is tă fo a rte b in e la in te m p e rii.
h) Pulberi m etalice sau pigm enţi m etalici. S -au în tr e b u in ţa t la în
c e p u t cu scop o rn a m e n ta l şi s-a c o n s ta ta t că v o p se le le c a re c o n ţin a c e şti
p ig m e n ţi oferă şi o b u n ă p ro te c ţie îm p o triv a co ro ziu n ii. A stăzi v o p se le le
c o n ţin în d p u lb e ri m e ta lic e , se în tre b u in ţe a z ă , m a i ales, în a c e st scop.
M etalele ale c ă ro r p u lb e ri se în tre b u in ţe a z ă în v o p s ito rii s î n t : a la m a
(p e n tr u v o p s ito rii cu n u a n ţe d e b ro n z sa u a z u rii), a lu m in iu l, z in c u l,
o ţe lu l in o x id a b il, n ich elu l şi a rg in tu l.
P rin a n u m ite m e to d e m ecanice, ch im ice sa u e lec trice m e ta lu l e ste
tr a n s f o r m a t în p u lb e re la m e la ră , e x tre m de fin ă, c a re a m e s te c a tă cu lac
•sau ulei şi a p lic a tă p e s u p r a f a ţa de v o p s it, se rid ic ă la s u p ra fa ţa p e li
c u le i de v o p se a , fo rm în d u n s t r a t m e ta lic p r o te c to r fin şi c o n tin u u .
S tr a tu l de m e ta l a stfe l a ş e z a t re fle c tă c ă ld u ra şi în tîrz ie r a d ia ţia .
D e asem en ea, n u lasă să p ă tr u n d ă razele u ltra v io le te , c a re fo rm e a z ă
u g e n tu l a c tiv în d e g ra d a re a u le iu lu i d in c o m p o ziţiile de v o p sit. P elicu la
m e ta lic ă e ste a p ro a p e c o m p le t im p e rm e a b ilă p e n tru a p ă .
b) Firnisurile. S în t s u b s ta n ţe c a re în d ep lin esc în v o p sito rii a t î t ro lu l

de lia n ţi c ît şi de sic a tiv i.
E x is tă d o u ă c a te g o rii de firn is u ri : v o la tile şi grase.
F irn is u rile v o la tile s în t so lu ţii de ră şin i în s u b s ta n ţe v o la tile , ca t e r e
b e n tin a , alcoolul, b e n z in a etc.
F irn isu rile g ra se sîn t u le iu ri v e g e ta le cu s u b s ta n ţe sic a tiv e în a n u m ite
p ro p o rţii, sa u la c u ri c o m p u se d in ră şin i şi u le iu ri sic a tiv e p o lim e riza te,
d iz o lv a te în so lu ţii v o la tile .
U leiu rile cele m a i fo lo site p e n tr u p re p a ra re a firn isu rilo r s în t de in,
d e c în e p ă , d e t u t u n şi flo area-so arelu i. U leiu rile de m ac şi de n u c ă s în t
d e b u n ă c a lita te d a r fiin d scu m p e, se folosesc d o a r în p ic tu ră .
c) Plastifianţii. S în t s u b s ta n ţe n e v o la tile sau f o a rte g reu v o la tile ,
c a re a m e s te c a te în co m p o ziţiile de lu cru , ră m în în p elicu lă, d în d u -i
e la s tic ita te a n ecesară. E x e m p le de p la s tifia n ţi s î n t : u leiu l de ric in ,
c a m fo ru l, f ta la tu l de b u tii, ră ş in a c u m a ro n , p a la tin o lu l etc.
d) Sarea de bucătărie. S a re a de b u c ă tă rie se a m e ste c ă în c o m p o
z iţiile de v a r p e n tr u o m ai b u n ă fix a re a lo r p e s u p r a f a ţa de sp o it.
e) Boraxul tehnic. A cesta se liv re a z ă su b fo rm ă de c rista le p ra f sau
în s ta r e to p ită (b o ra x c a lc in a t). Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a c o m
p o z iţiilo r de c azein ă. C azeina se d izo lv ă în tr-o so lu ţie a p o a să de b o ra x .
f) A launul de potasiu (STAS 2959-74). A la u n u l de p o ta siu se p r e
z in tă su b fo rm a, de c rista le m a ri cu g u s t a s trin g e n t. Se m a i n u m e şte
pia tră acră. Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a g ru n d u rilo r p e n tr u z u
g ră v e li.
g) Calaicanul (sulfatul de fier) (STAS 2189-73) şi liidraţii de alu*
m iniu. A ceştia d iz o lv a ţi în a p ă se p o t a m e s te c a în zu g ră v e li, p e n tru
a le m ă ri re z is te n ţa . D e asem en ea, p o t fi a m e s te c a ţi în g ru n d u ri în lo cu in d
s u lf a tu l de c u p ru .
h) Materiale de um plutură. S în t s u b s ta n ţe ce se a m e ste c ă în v o p
sele p e n tr u d ife rite sc o p u ri şi a n u m e :
— p e n tru a econom isi p i g m e n ţ i i ;
— p e n tru a a te n u a n u a n ţe le p re a ta r i ale u n o r p ig m e n ţi;
— p e n tr u a d a u n o r v o p sele o m a i m a re r e z is te n ţă şi d u ra b ilita te ;
— p e n tr u a sp o ri p u te re a ig n ifu g ă a v o p sito riilo r re sp e c tiv e .
A ceste m a te ria le se liv re a z ă su b fo rm ă de p u lb e ri fin e, n u m ite filere.
Cele m a i fo lo site s î n t :
Ip so su l (S T A S 545/1-75) se o b ţin e p rin în c ă lz ire a p ie tre i de g h ip s
p în ă la o te m p e r a tu r ă de300°C , In a n u m ite c o n d iţii de c irc u la ţie a a e ru lu i
în c u p to r cîn d p ia tr a îşi p ie rd e a p a p e c are o c o n ţin e . P ia tr a de g h ip s
e ste m ă c in a tă fin fie în a in te , fie d u p ă încălzire.
Cartea zugravului şi vopsitorului GI
Ip so su l e ste p u ţin so lu b il în a p ă şi f o a r te so lu b il în acid clo rh id ric

şi azo tic. E s te re z is te n t la lu m in ă . Ip so su l în tr e b u in ţa t în c o n stru c ţii
e ste de c u lo a re a lb ă . L a lu c ră rile de z u g ră v e li se în tre b u in ţe a z ă o c a lita te
su p e rio a ră de ipsos n u m ită alabastru.
Ip so su l n u se fo lo seşte la e x te rio r, d in c a u z a s o lu b ilită ţii sale p a r ţia le
în a p ă , d in c a u z a h ig ro sc o p ic ită ţii sale şi a p u te rii sla b e de a c o p erire.
T o t d in a c e ste cau ze, ipsosul n u e ste fo lo sit ca p ig m e n t in d e p e n d e n t
ci c a u m p lu tu r ă , p e n tru p re p a ra re a co m p o ziţiilo r.
Ip so su l se m a i în tre b u in ţe a z ă şi la p re p a ra re a c h itu rilo r cu c a re
se c h itu ie sc s u p ra fe ţe le în a in te de a fi z u g ră v ite sa u v o p site .
T o t ca m a te ria le de u m p lu tu ră , su b fo rm ă de fie r se folosesc : c re ta ,
c a lc a ru l, ta lc u l, a n h id ritu l, s u lfa tu l de b a riu , m ic ro -a z b estu l etc.
U n ele d in tre a c e ste m a te ria le m icşo rează r e z is te n ţa la in te m p e rii
a c o m p o z iţiilo r de z u g r ă v it în c a re s în t a m e s te c a te , cu m s î n t : h u m a ,
c re ta , c a lc a ru l şi a n h id ritu l. D e aceea ele n u se v o r folosi în co m p o ziţiile
d e s tin a te e x te rio a re lo r c lă d irilo r. în ac e ste c a z u ri se re c o m a n d ă su lfa tu l
de b a riu , ta lc u l şi caolinul.
M ic ro az b e stu l a re c a lită ţi ig n ifu g e şi to to d a tă m ă re şte d u ra b ilita te a
zu g ră v elilo r.
P u d r a de m a r m u r ă se o b ţin e p in m ă c in a re a fin ă a deşeurilor r e
z u lta te de la p re lu c ra re a m a rm u rii. Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a
c h i t u r i k r p e n tru şp aclu ieli, în lo c u in d c re ta .
2 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREPARAREA COMPO

ZIŢIILOR MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ATÎT LA PREPA
RAREA COMPOZIŢIILOR CÎT ŞI LA PREGĂTIREA SUPRAFEŢE
LOR SUPORT
a) Săpunurile de m enaj (STAS 189-69) şi pasta de săpun. Se în tr e

b u in ţe a z ă la sp ă la re a su p ra fe ţe lo r ce u rm e a z ă a fi z u g ră v ite , la p r e p a
r a r e a g ru n d u rilo r p e n tr u z u g răv eli, p e n tru a m ă ri a d e re n ţa d in tre
s tr a tu l de z u g ră v e a lă şi s u p ra fa ţa de z u g ră v it, iar îm p re u n ă cu u leiu rile
v e g e ta le , la îm b u n ă tă ţir e a c a lită ţii v ă ru ie lilo r şi a zu g răv elilo r c u
cazein ă.
S ă p u n u l se p r e z in tă în s ta re lich id ă sau solidă, cu u n c o n ţin u t de cel
p u ţin 4 0 % acizi g raşi. S ă p u n u l in s ta re lich id ă e ste m a i p u ţin spornic
d e c ît cel în s ta re solidă. L a aceeaşi c a n tita te de co m p o ziţie p e n tru z u g ră v it
se a d a u g ă o c a n tita te d u b lă de s ă p u n lichid.
b) Sulfatul de cupru (STAS 34J-73) (piatra vînătă). Se p re z in tă
su b fo rm ă de c rista le cu a sp e c t şi c u lo a re c a ra c te ris tic ă . Se în tre b u in ţe a z ă
la p re p a ra re a g ru n d u rilo r p e n tr u z u g ră v e li. S u lfa tu l de c u p ru sa u
A. ÎNCERCAREA RAPIDA A PIGMENŢILOR PE ŞANTIER
D e te rm in a re a re z iste n ţe i la lu m in ă se face cu a ju to ru l u n o r lăm p i

sp eciale de c u a r ţ, c a re ra d ia z ă ra z e u ltra v io le te în tr-o c a n tita te m u lt
m a i m a re d e c ît ra z e le de lu m in ă so lară.
în ca zu l c în d e ste p o sib ilă o a c ţiu n e a lc a lin ă a s u p ra peliculei de
v o p se a (de e x e m p lu în c o m p o z iţii c a lc a ro ase sa u de c azein ă etc.),
tre b u ie să se v e rific e re z is te n ţa la a lcalii a p ig m e n ţilo r folosiţi. P e n tr u
a c e a s ta se p u n 2 — 3 g de p ig m e n t în tr-o e p ru b e tă şi se ac o p e ră cu o
so lu ţie de p o ta s ă 5 % sau de so d ă c a u stic ă . E p r u b e tă se a g ită b in e şi
a p o i în so lu ţie se in tro d u c e u n sic a tiv . P ig m e n tu l c a re d u p ă două, ore
s-a d e c a n ta t, nti tre b u ie să-şi sc h im b e cu lo area, ia r so lu ţia nu tre b u ie
să se coloreze.
P e n tr u p ig m e n ţii folo siţi la co m p o ziţiile de v a r, v e rific a re a se p o a te
face ţin în d su b o b se rv a ţie , tim p de 24 ore d o u ă p ro b e de p ig m e n t, din
c are o p ro b ă de p ig m e n t a m e s te c a tă şi fre c a tă cu p a s tă de v a r şi a lta cu
p ra f de c re tă şi a p ă . D a c ă p ro b a fre c a tă cu p a s tă de v a r p re z in tă o sc h im
b a re de n u a n ţă , f a ţă de p ro b a fre c a tă cu p ra f de c re tă , a c e a sta d o v e d e şte
n e s ta b ilita te a p ig m e n tu lu i re sp e c tiv .
P ig m e n ţii fo lo siţi la c o m p o ziţiile de a p ă cu clei, se în c e a rc ă d in
p u n c tu l de v e d e re a l s o lu b ilită ţii lo r la ap ă . P e n tr u a c e a sta se p u n e
p ig m e n t în tr-o e p ru b e tă cu a p ă la te m p e r a tu r a de 70 — 80°C, şi d u p ă
ce se a g ită b in e se lasă să d e c a n te ze . A tît p ig m e n tu l c ît şi a p a n u tre b u ie
să-şi sc h im b e cu lo area.
P ig m e n ţii fo lo siţi la v o p selele de ulei tre b u ie să fie in so lu b ili în ulei.
V erific area se face la fel ca şi în cazu l p re c e d e n t, în să cu ulei. în acelaşi
m o d se v erific ă s o lu b ilita te a p ig m e n ţilo r şi fa ţă de a lte s u b s ta n ţe peli-
culogene sau s o lv e n ţi o rg an ici c a re se în tre b u in ţe a z ă în com p o ziţii.
în c e rc a re a c a p a c ită ţii de c o lo ra re a p ig m e n ţilo r, se face a m e ste c în d
p ig m e n tu l cu o c a n tita te m ereu cre sc în d ă de c re tă (în cazu l c o m p o z i
ţiilo r cu a p ă şi clei) sa u de c e ru z ă (în c a z u l c o m p o ziţiilo r cu ulei) şi se
o b se rv ă c are e ste c a n tita te a m in im ă de p ig m e n t p e n tru c a re a m e ste c u l
n u -şi sc h im b ă n u a n ţa . R a p o r tu l c a n tita tiv , în tr e p ig m e n tu l c a re se
în c e a rc ă şi c r e tă sa u ceru ză, d e te rm in ă c a p a c ita te a de co lo rare a p ig
m e n tu lu i re sp e c tiv .
P u te re a d e a c o p e rire a u n u i p ig m e n t se în c e a rc ă pe o p lacă de stic lă ,
p e c are s-au a p lic a t d o u ă d u n g i cu v o p se a de ulei, u n a de c u lo are jneagră
şi a lta de c u lo a re alb ă. D u p ă ce se c în tă re ş te , p la c a de stic lă se v o p se şte
cu v o p se a p r e p a r a tă cu p ig m e n tu l ce se în c e a rc ă, p în ă cîn d n u se m a i
p o t v e d e a cele d o u ă d u ng i, n e a g ră şi alb ă. C în tă rin d d u p ă aceea, în că

o d a tă , p la c a de stic lă , se d e te rm in ă c a n tita te a de v o p se a a p lic a tă , la
c a re se p o a te c a lc u la ap o i c a n tita te a de p ig m e n t folosit.
A b so rb ţia de ulei şi a p ă a p ig m e n ţilo r se d e te rm in ă p rin a d ă u g a re a
t r e p t a t ă de u lei sa u a p ă (în p ic ă tu ri) la o p ro b ă de p ig m e n t d e 100 g,
p în ă ce p a rtic u le le de p ig m e n t s a tu r a te se v o r u n i la a m e ste c a re , în tr-o
sin g u ră m asă. C a p a c ita te a de a b s o rb ţie se e x p rim ă p rin c a n tita te a d e
u lei sau de a p ă , în g ra m e , a b s o rb ită de p ro b a de 100 g p ig m e n t.
B . L IA N Ţ I
1. GENERALITĂŢI
P r in lia n t se în ţeleg e u n m a te ria l în s ta r e lich id ă sau v îsc o a să , ca re

în tin s în tr -u n s t r a t s u b ţire se în tă re ş te d u p ă u n a n u m it tim p şi p ro d u c e
o p elicu lă c a re leag ă în tr e ele p a rtic u le le de p ig m e n ţi cu c a re a fo st a m e s
t e c a t şi to to d a tă le lip e şte de s u p ra fa ţa -s u p o rt.
Î n tr u c ît sîn t g e n e ra to ri de pelicule, lia n ţii se m a i n um esc şi s u b s ta n ţe
peliculogene.
L ia n tu l p rin u sc a re ,, su fe ră o tra n s fo rm a re fizică sau chim ică, sau ,
a t î t fizică c ît şi chim ică. A stfel el îşi sc h im b ă s ta re a , din lichid flu id sa u
v îsco s în solid, ceea ce îi d ă noi în su şiri fizice sau chim ice.
C a lita te a lia n ţilo r se c o n s ta tă în g e n e ra l în la b o ra to a re de s p e c ia lita te
sa u în la b o ra to a re le ate lie re lo r de ş a n tie r.
D u p ă p ro v e n ie n ţa lor, lia n ţii p o t fi o rg an ici şi a n o rg an ici. L ia n ţii
o rg a n ici sîn t e x tra ş i d in p la n te şi din u n ele v ie tă ţi ca p e şti şi in se c te ,
ia r cei a n o rg a n ic i au p ro v e n ie n ţă m in e ra lă şi s in te tic ă .
L ia n ţii se clasifică în u rm ă to a re le g ru p e : lia n ţi de ap ă , u leiu ri e m u lsii
p e n tr u vo p sele, răşin i, b itu m u ri, d e riv a ţi celulozici.
2. LIANŢI PENTRU ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
a) Lianţii de apă. S în t acei lia n ţi c a re a m e s te c a ţi cu a p ă se d ilu e a z ă

î n fu n c ţie de c a ra c te ris tic ile şi de u tiliz a re a lo r a c e ştia sîn t u rm ă to rii :
V arul de construcţie (S T A S 146-70) e ste u n lia n t de a p ă a n o rg a n ic .
Se fa b ric ă d in p ia tr ă de v a r c a re e s te u n c a lc a r de cu lo a re a lb ă sa u
alb -cenuşie, în fu n c ţie de c a n tita te a de im p u r ită ţi pe c are le c o n ţin e .
D e m u lte o ri p ia tr a de v a r se g ă se şte în n a tu r ă a m e ste c a tă cu c a rb o n a t
de m ag n eziu (fo rm în d v a r u l d o lom itic), cu oxizi de fier (c o lo ra tă
în roşu), cu a rg ilă (fo rm în d m a rn e ) etc.
D u p ă felul p ie tre i din c a re e s te fa b ric a t, v a r u l p o a te fi :

— v a r slab , de c u lo a re alb -cen u şie, fa b ric a t d in p ia tr ă de v a r c a re
c o n ţin e şi a lte m a te rii în a fa ră de c a lc a r ;
— v a r g ra s, d e c u lo a re a lb ă , o b ţin u t din p ia tr ă de v a r c u r a tă .
F a b ric a re a v a ru lu i se face p rin a rd e re a în c u p to a re a p ie tre i d e v a r
la te m p e ra tu r i în tr e 850 şi 900°G. P rin a rd e re p ia tr a de v a r se d e sc o m
p u n e în oxid de calciu, c a re e ste v a r u l ars (v a ru l n estin s) su b fo rm ă de
b u lg ă ri şi b ix o d de c a rb o n
V a ru l ars (o x id u l de calciu) se liv re a z ă în v ra c , su b fo rm ă d e b u lg ă ri
şi se c a ra c te riz e a z ă p rin m a re a lu i a v id ita te de a p ă . D e aceea tr e b u ie
lu a te to a te m ă su rile p e n tru e v ita re a u m ezirii lui în tim p u l tr a n s p o r tă r ii
s a u dep o zitării.
V aru l b u lg ă ri se tr a n s p o r tă în v a g o a n e înch ise, a u to c a m io a n e şi c ă r u ţe
a co p erite. D e p o z ita re a pe ş a n tie re se face în şo p ro an e , p e n tru tim p
s c u rt sau în m ag azii b in e iz o la te îm p o triv a um ezelii, p e n tru tim p m ai
în d e lu n g a t. D a c ă se în tre b u in ţe a z ă la spoieli, e ste n e c e sa r ca v a r u l să
fie c u ra t, fă ră u rm e de p ă m în t şi fă ră p raf.
S tin g ere a v a ru lu i se face în v a rn iţe , o b ţin în d u -se p a s ta de v a r (v a ru l
s tin s ), c a re se d e p o z ite a ză în g ro p i. P rin stin g e re , v o lu m u l v a ru lu i c re şte
de 2 — 2,5 ori. î n m ed ie 1 k g v a r b u lg ă ri se stin g e cu 3 — 5 1 ap ă.
V a ru l se fo lo seşte la lu c ră rile de z u g ră v e li su b fo rm ă de la p te de v a r,
d u p ă m in im u m 10 zile de la stin g e re .
în a in te de spo ire, se s tre c o a ră p rin tr-o s ită , p e n tr u elim in a re a im p u
r ită ţilo r şi a p ă rtic e le lo r de v a r n e stin se .
C om poziţiile de z u g ră v it cu v a r, s în t re z is te n te la a c ţiu n e a a g e n ţilo r
atm o sferici. V a ru l stin s a p lic a t în s t r a t s u b ţire p e o s u p ra fa ţă o are c a re ,
su b a c ţiu n e a a c id u lu i c a rb o n ic p ro d u c e o în tă r ir e r a p id ă a s tr a tu lu i pe
s u p r a f a ţa o b ie c tu lu i pe c a re s-a a p lic a t.
R e z is te n ţa la u m id ita te a c o m p o z iţiilo r de v a r e ste o c a lita te f o a rte
a p re c ia tă , p e c a re n u o au c o m p o ziţiile de clei.
Sticla solubilă (S T A S 2902-75) n u m ită şi a p a de stic lă e ste de
asem en ea u n lia n t de a p ă , an o rg a n ic . D in p u n c t de v e d e re chim ic, e s te
u n silicat de p o ta siu sa u de sodiu. S ticla so lu b ilă e ste u n lich id incolor,
om ogen şi tr a n s p a r e n t. Se d ilu e a z ă cu a p ă .
Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru a p ă ra re a le m n u lu i îm p o triv a fo cu lu i şi
a p u tre z irii, p e n tr u im p e rm e a b iliz a re a b e to a n e lo r cu m şi la p r e p a
ra r e a u n u i c h it, c a re se în tă r e ş te p u te rn ic , p rin a m e ste c cu p ra f de c re tă .
Cleiurile a nim ale s în t lia n ţi d e a p ă o rg an ici. E x is tă şi cleiu ri de
origine v e g e ta lă d a r a c e ste a n u se în tre b u in ţe a z ă p e n tru z u g ră v e li
•decît cu ad a o su ri. C leiurile a n im a le se p re z in tă su b fo rm ă de p ra f sa u
Cart&a zugravului şi vopsitorului 51
p lă c i şi se o b ţin p rin to p ire a u n o r re s tu ri d in co rp u l a n im a le lo r şi a n u m e :

n e rv i, te n d o a n e , oase, piei, z g îrc iu ri etc.
Se liv rează în saci de h îrtie , (cel su b fo rm ă de p ra f) şi în lăzi c ă p tu ş ite
la in te rio r cu h îr tie (cel su b fo rm ă de plăci).
E le se m a i n u m esc şi cleiu ri t a r i şi s în t u rm ă to a re le :
Cleiul de oase (S T A S 8 8 — 73) este u n p ro d u s solid, de c u lo are g al-
b e n ă -în c h isă p în ă la b ru n ă -în c h isă , o b ţin u t p rin c o n c e n tra re a şi u sc a re a
so lu ţiilo r g e la tin o a s e p rin tr a t a r e a cu a b u r şi cu ap ă, în a u to c la v e ,
a o a se lo r d e g re sa te .
Se liv re a z ă m ă c in a t su b fo rm a u n u i a m estec de p ra f şi g ra n u le
sa u în p lă c i de 180 X 180 m m .
Cleiul de piele (S T A S 89-76) se o b ţin e p rin c o n c e n tra re a şi u s c a
re a so lu ţiilo r g e la tio n o a se , r e z u lta te p rin fie rb e re a cu a p ă a ră z ă tu r ilo r
de p iei n e tă b ă c ite sa u a r ă z ă tu rilo r de piei tă b ă c ite cu crom .
A re c u lo a re a de la g a lb e n -d e sc h isă p în ă la b ru n ă -în c h isă .
S e liv re a z ă m ă c in a t sau în p lă c i de 1 8 0 x 9 0 m m .
P e n tr u z u g ră v e li se în tre b u in ţe a z ă m ai m u lt cleiul de piele. Cleiul
de p ie le leag ă m a i b in e d e c ît cel de oase şi se p o a te deosebi de a c e a sta
p rin f a p tu l că a tu n c i c în d e ste a b u r it p rin re sp ira ţie , n u a re m iros, p e
c în d cel de oase c a p ă tă u n m iro s p a rtic u la r.
în a in te de în tr e b u in ţa r e la c o m p o ziţiile de z u g ră v e li sau c h itu ri,
cleiu l d e p iele se în m o aie în tîi în a p ă (p lăcile circ a 24 ore ia r g ra n u le le
1 —2 ore) şi a p o i se în călzeşte la te m p e r a tu r a de 6 0 —70° C, p în ă c în d
se dizo lv ă. Se p u n circa 1,5 — 6 p ă r ţi a p ă p e n tru o p a r te de clei.
Cleiul de cazeină se o b ţin e d in la p te s m în tin it, a m e ste c a t cu o s u b s ta n
ţ ă a lcalin ă , de o bicei v a r s tin s în p u lb e re , sodă, silica t de sodiu etc. şi
ap o i cu a p ă în p ro p o rţie de 150 — 3 0 0 % ; d u p ă a p ro x im a tiv o ju m ă ta te
de o ră cleiu l e ste g a ta - Cu a c e st clei se lu crează la rece. Se p re z in tă su b
fo rm ă de g ra n u le c o m p a c te sa u poro ase, om ogene, de fo rm e v a r ia te ,
a v în d c u lo a re a a lb ă p în ă la g a lb e n ă -d e sch isă.
C a lita te a c leiu lu i se în c e a rc ă p e şa n tire , la u m flare şi la p u te r e a d e
lipire.
U n clei b u n , lă s a t în a p ă 24 de ore, se u m flă fo a rte m u lt, în să nu
tre b u ie să se dizolve.
C leiurile c a re c o n ţin p o ta s ă c a u s tic ă n u se în tr e b u in n ţe a z ă la z u
g ră v e li, deo arece înroşesc cu lo rile şi s tric ă b idinelele.
T o t din c a te g o ria lia n ţilo r de a p ă o rg an ici fac p a r te g e la tin a (S T A S
2540-73), d e x trin a (S T A S 8-64) şi a m id o n u l (S T A S 7-69).
b). Uleiurile. S în t s u b s ta n ţe g rase, c a re a m e s te c a te şi f r e c a te c u
p ig m e n ţi, d a u vopselele.
U leiu rile fo lo site la p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r de v o p s it sîn t de do u ă

f e l u r i : v e g e ta le şi sin te tic e .
U leiu rile v e g e ta le , d e n u m ite g en eric te h n ic e , p e n tru a fi d e o se b ite de
cele com estib ile, s în t p ro d u se n a tu ra le , e x tra s e d in se m in ţe le sa u din
fru c te le u n o r p la n te o leag in o ase cu m s în t : in u l, flo are a so a re lu i, ra -
p iţa , tu tu n u l, ricin u l, tu n g u l etc.
U leiurile v e g e ta le nu se în tre b u in ţe a z ă la c o m p o ziiţiile d e v o p s it
în s ta re a lo r n a tu r ă , ci su b fo rm ă de ulei fie rt, c a re se p re p a ră a s t f e l :
se fierb e u leiu l la o te m p e r a tu r ă de 2 8 0 —300°C, a d ă u g în d u -se u n m ic
p ro c e n t (în tre 0,1 şi 2 ,5 % ) de oxizi ai u n o r m e ta le (sica tiv i), c u m s în t :
m a n g a n , c o b a lt, p lu m b şi altele.
U leiurile, d u p ă p ro p rie ta te a lo r de a se usca, se îm p a r t în tr e i clase
şi a n u m e : u le iu rile sic a tiv e , ad ică u leiu rile c a re se u su că (u leiu l de in,
cîn e p ă, t u t u n şi tu n g ), u le iu rile sem isicativ e, cu m e ste u leiu l de flo a rea
so arelu i şi u le iu rile n e sic a tiv e , c u m e ste u leiu l de ricin. P rin p re lu c ra re
în să şi a cest ulei p o a te fi tr a n s f o r m a t în u lei sic a tiv .
L a p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r d e v o p s it se în tre b u in ţe a z ă u le iu ri v e
g e ta le sica tiv e , c a re fo rm ează p rin u sc a re în a e r o pelicu lă ta r e , sau
u le iu ri v e g e ta le se m isic a tiv e c a re fo rm ează o p elicu lă n u m a i în u rm a
u n u i ad ao s de sic a tiv i.
U leiurile ce se folosesc la lu c ră rile de v o p s ito rii tre b u ie să fie t r a n s
p a re n te , să a ib ă o c u lo a re c ît m ai d eschisă, să se în tin d ă b in e în tr- u n
s t r a t fo a rte s u b ţir e şi elastic, să nu c o n ţin ă c o rp u ri s tră in e sa u d e p u n e ri
în fu n d u l v a su lu i.
D u p ă felul u leiu lu i în tr e b u in ţa t se o b ţin co m p o ziţii de v o p s it cu
p r o p rie tă ţi d iferite. Cu u le iu l de tu n g se o b ţin c o m p o z iţii de v o p s it cu
tim p de u sc a re fo a rte b u n , cu ulei de in c o m p o z iţii cu tim p de u sc a re
n o rm al, cu u lei de flo area so a re lu i c o m p o ziţii cu o u sc a re le n tă .
Cel m ai în tr e b u in ţa t ulei v e g e ta l este uleiul de in tehnic (S T A S 18-
70). Se p re z in tă su b fo rm a u n u i lich id lim p ed e, de c u lo a re g a lb e n ă p în ă
la b ru n ă -d e sc h isă . N u este o tr ă v ito r , nu re z istă la acizi, ia r b a z a le îl
sap o n ifică. R e z istă d e s tu l de b in e la gazele in d u s tria le . Se fa b ric ă în
d o u ă s o r t u r i : ulei de in c ru d şi u lei de in fie rt.
P u te re a de u sc a re a u leiu lu i e ste fo a rte b u n ă . U scarea se p ro d u ce ,
d u p ă cu m s-a a r ă t a t m ai în a in te , su b a c ţiu n e a o x ig en u lu i d in aer.
P elicu la ca re se fo rm ează este e la stic ă şi re z is te n tă . L u m in a şi c ă ld u ra
fa v o rizeaz ă u sc a re a , ia r u m e z e a la o în c e tin e şte si p e lic u la se p o a te u m
fla.
Uleiul de in sicativ (S T A S 16-70), c u n o s c u t şi su b d e n u m ire a de
ulei de in fie rt, se o b ţin e d in u le iu l de in t r a t a t cu s ic a tiv i şi este fo a rte
c ă u ta t în in d u s tria la c u rilo r şi a vopselelo r. A re a s p e c tu l lim p ed e, c u
lo are g a lb e n ă -c a s ta n ie . T im p u l m a x im de u sc a re este de 48 ore, în s ta re

c u r a tă , şi 24 o re c în d este a m e s te c a t cu p ig m e n t.
T o t d in in se m a i fa b ric ă u leiu l d e in p o lim e riz a t. A re a sp e c t lim
p e d e, m iros c a ra c te ris tic şi e ste de c u lo a re g a lb e n ă .
U leiul de cinepă se o b ţin e d in se m in ţe le de c în e p ă şi a p a rţin e g ru p e i
de u le iu ri sic a tiv e . Cu c o m p o z iţii de v o p s it din ulei de c în e p ă fie rt se
o b ţin pelicu le lu cio ase şi re z iste n te .
Uleiul tehnic de floarea soarelui (S T A S 2710-70), se o b ţin e d in s e
m in ţe le de flo area so a re lu i şi a p a r ţin e g ru p e i de u le iu ri se m isic ativ e.
D in a ce st m o tiv se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u v o p se le şi em a ilu ri n u m a i
a tu n c i cîn d s în t in tro d u ş i în co m p o z iţie p ig m e n ţi a c tiv i (o x id de zinc
sa u a lb de p lu m b ). D e asem en ea, d eo arece p e lic u la 'v o p se le lo r cu ulei de
flo a re a so a re lu i se în m o a ie cu tim p u l, e ste re c o m a n d a b il ca a ce sta să
fie în tr e b u in ţa t n u m a i în a m e ste c cu u le iu ri sic a tiv e .
Uleiul de tung, c u n o sc u t şi s u b d e n u m ire a de u lei din lem n c h in e
zesc, se o b ţin e d in fru c te le a rb o re lu i de tu n g . Cu co m p o z iţiile de v o p
s it d in ulei de tu n g se o b ţin p elicu le lu cio ase şi re z is te n te cu o în tă rire
m a i ra p id ă d e c ît a u le iu lu i de in. A c e a stă d in u rm ă p r o p r ie ta te e ste
fo a rte im p o r ta n tă d eo arece a d ă u g a t în co m p o ziţiile de v o p sit a u le iu ri
lo r sem isicativ e, le s c u rte a z ă a p re c ia b il tim p u l de în tă rir e a peliculei
d e v o p sea.
Uleiul de ricin se o b ţin e d in se m in ţe le ric in u lu i. C a ra c te ristic a cea
m a i im p o r ta n tă a a c e stu i ulei e s te că se d izo lv ă în alcool. în in d u s tria
la c u rilo r şi v o p selelo r, u leiu l de ric in în s ta r e n a tu r a lă este în tr e b u in ţa t
ca p la s tifia n t la fa b ric a re a n itro la c u rilo r. P rin d e s h id ra ta re şi p o lim eri-
z a re se p o a te o b ţin e u n ulei s ic a tiv de c a lita te su p e rio a ră , a c ă ru i p e
liculă e ste m a i r e z is te n tă la a c ţiu n e a ap ei d e c ît p e licu la u le iu lu i de in
fiert.
A lte u le iu ri fa b ric a te d in se m in ţe oleaginose s în t : uleiul de rapiţă
tehnic (S T A S 2078-70), uleiul de tu tu n etc.
C ara c te risticile p rin c ip a le , c o m p a ra tiv e , ale c o m p o z iţiilo r p r e p a r a te
cu d ife rite u le iu ri v e g e ta le , se p re z in tă a s t f e l :
— re z is te n ţa m ec a n ic ă a p elicu lei de v o p se a cu u lei de tu n g este
f o a rte b u n ă , cu u lei de in e s te b u n ă , ia r cu u lei de flo are a so a re lu i e ste
s la b ă ;
— la în călzire, p elicu la de v o p se a cu ulei de tu n g şi aceea cu u le i
d e in n u se în m o aie, pe cîn d p elicu la de v o p se a cu u lei de flo a rea s o a re
lu i se în m o a ie ;
— pelicu la de v o p se a cu ulei de tu n g e ste in so lu b ilă în so lv e n ţi,
aceea cu u lei de in e ste p a r ţia l so lu b ilă, ia r aceea cu ulei de flo area s o a
re lu i e s te so lu b ilă.
L a folosirea u le iu rilo r v e g e ta le se ţin e se a m a de n a tu r a p ro v e n ie n

ţe i lor. A s t f e l :
— uleiul de tu n g se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a la c u rilo r şi e m a ilu ri
lo r de c a lita te su p e rio a ră , fo lo site a t î t la in te rio r c ît şi la e x t e r i o r ;
— u leiu l de in, la p re p a ra re a la c u rilo r pe b a z ă d e ulei, p e n tru in
te r io r şi e x te rio r, la p re p a ra re a v o p se le lo r şi e m a ilu rilo r p e n tru in te
rio r şi e x t e r i o r ;
— u leiu l de flo a re a so arelu i, la p re p a ra re a v o p se lelo r şi em ailu rilo r
p e n tru in te r io r ;
— u leiu l de ricin , la p re p a ra re a la c u rilo r de n itro c elu lo z ă ca p la sti-
fia n t, ia r d u p ă p re lu c ra re , şi la p re p a ra re a u le iu rilo r fierte .
U leiurile sintetice sîn t în lo c u ito ri ai u le iu rilo r v e g e ta le , a v în d la b a z ă
su b p ro d u se le de d istila re a ţiţe iu rilo r sau a c ă rb u n ilo r, la ca re se a d a u g ă
sic a tiv i şi so lv e n ţi, d a to r ită c ă ro ra a c e şti în lo c u ito ri c a p ă tă p ro p rie ta te a
de a se solid ifica în s tr a tu r i s u b ţiri. D u ra b ilita te a şi c a lita te a lo r însă
este m u lt in fe rio a ră u le iu rilo r v e g e ta le .
în lo c u ito rii s in te tic i, cu m s î n t : a fte n o lu l, c a rb o n a lu l, lacolul şi
p e tro la tu m u l, se folosesc la lu c ră rile de v o p sito rie in te rio a ră de m ică
im p o rta n ţă .
U leiul v e g e ta l se în c e a rc ă pe ş a n tie r, în să u leiu l s in te tic n u m a i în
la b o ra to r. U leiu l v e g e ta l sic a tiv se în c e a rc ă p e n tr u d e te rm in a re a tim p u lu i
de u sc a re cu p ig m e n ţi şi fă ră p ig m e n ţi.
U leiu rile se liv re a z ă în v a g o a n e c iste rn ă , în b u to a ie de o ţel, în b u to a ie
de lem n şi în b u to a ie de ta b lă cu c a p a c ita te a m in im ă de 25 1. T o a te
v a se le p e n tr u u le i de v o p s it tre b u ie să fie u s c a te şi c u ra te , să a ib ă p e ele
n u m ele şi a d re s a fa b ric ii p ro d u c ă to a re , d e n u m ire a u leiu lu i şi g r e u ta te a
b r u t ă sau g r e u ta te a n e tă . P ă s tr a r e a pe ş a n tie r a u le iu rilo r se face în r e
z e rv o a re sa u în v a s e c u ra te şi a c o p e rite , e v itîn d u -s e a m e ste c a re a lor cu
a lte u leiuri.
C) E m ulsiile. P r in a m e ste c a re a u n o r s u b s ta n ţe c a re nu s în t a se m ă
n ă to a re d in p u n c t de v e d e re ch im ic, c u m a r fi de e x e m p lu u lei şi a p ă ,
şi p rin tr-o a c ţio n a re m ecan ică a s u p ra a m e ste c u lu i, se o b ţin e în loc de
so lu ţie, a şa -n u m ite le em ulsii.
E m u lsiile s în t d isp ersii f o a rte fin e de lia n ţi în m ed ii lichide, în g e n e ra l
în ap ă.
D a c ă se p u n la o la ltă a p ă şi ulei, cele d o u ă lic h id e se v o r se p a ra , u le iu l
rid ic în d u -se d e a su p ra apei. A m e ste c în d u -se în să p u te rn ic se v a o b ţin e
o em ulsie. î n a c e stă em ulsie u le iu l e ste d is p e rs a t în p a rtic u le fo a rte fine.
P e n tru sta b iliz a re a u n e i em u lsii a stfe l ca p a rtic u le le de ulei să n u se
se p a re de a p ă şi să se rid ice la s u p ra fa ţă , se in tro d u c e o s u b s ta n ţă n u m ită
e m u lg a to r, c a re a re p ro p rie ta te a de a se d iz o lv a în m a te ria lu l d e b a z ă ,
p re lu n g in d v ia ţa em ulsiei,. Ca e m u lg a to r i se folosesc : s ă p u n u ri de so d iu ,
d e p o ta s iu , g e la tin ă , g ră sim i cleiu ri, alcalii, h id ro x iz i m e ta lic i etc.
î n c az u l em u lsiei a p ă în u lei, p rin a m e s te c a re p a rtic u le le m ici de
a p ă v o r fi p r o te ja te de e m u lg ă to r in tro d u s în em u lsie şi d iz o lv a t în ap ă .
î n c a z u l em ulsiei u lei în a p ă , p a rtic u le le de u lei v o r fi p r o te ja te de em u l-
g a to r u l d iz o lv a t în ulei.
E m u lsiile p o t fi d ilu a te n u m a i cu lic h id u l de b a z ă . A s t f e l : em u lsia
u le iu lu i în a p ă p o a te fi d ilu a tă n u m a i cu a p ă , ia r em u lsia a p ă în ulei,
n u m a i cu u lei sa u cu u n s o lv e n t al a c e stu ia .
E m u lsiile d e a p ă în u lei se în tr e b u in ţe a z ă la v o p s ito rii. A u a v a n ta ju l
că p e n tr u o b ţin e re a u n e i p elicu le d e c a lita te su p e rio a ră p e o s u p ra fa ţă
d e 1 m 2, se în tre b u in ţe a z ă de 1,5 — 2 o ri m a i p u ţin u lei fie rt, d e c ît a tu n c i
c în d se în tre b u in ţe a z ă o c o m p o z iţie p r e g ă tită n u m a i cu ulei.
E m u lsiile d e u lei în a p ă se în tre b u in ţe a z ă la c o m p o z iţii de z u g ră v it
cu a p ă şi clei, fo rm în d p elicu le d e o r e z is te n ţă m e c a n ică m u lt m a i m are,
în c o m p a ra ţie cu p eliculele c o m p o z iţiilo r c a re n u c o n ţin ulei.
d) R ăşinile. L a a lc ă tu ire a c o m p o z iţiilo r p e n tr u vo p sele, la c u ri sau
em a ilu ri se p o t folosi c a lia n ţi şi răşin ile, c a re s în t s u b s ta n ţe n a tu ra le sau
a rtific ia le . R ă şin ile au u rm ă to a re le p r o p r i e t ă ţ i : s în t so lu b ile în so lv e n ţi
org an ici, se în m o a ie sa u se to p e sc la u rc a re a t r e p t a t ă a te m p e r a tu r ii
şi au p ro p r ie ta te a d e a se în tin d e p e s u p ra fe ţe le s u p o rt, re a liz în d u -se
a stfe l pelicu le re z iste n te .
R ă şin ile a m e s te c a te în m o d ju d ic io s în co m p o z iţiile de v o p s it, d a u
p elicu lelo r a c e s to ra o se a m ă de c a lită ţi, cu m s î n t : d u ra b ilita te a , d u r i
ta te a , n etez im e a, lu m in o z ita te a , izo lare e le c tric ă, te rm ic ă , a n tia c id ă ,
a n tic o ro z iv ă , ig n ifu g ă etc.
D u p ă n a tu r a şi c o n s titu ţia lor, ră şin ile se clasifică în d o u ă c a te g o rii
p rin c ip a le : ră şin i n a tu r a le şi ră şin i sin te tic e .
R ă şin ile n aturale d in c a re se p re p a ră la c u rile s în t s u b s ta n ţe o rg an ic e
coloidale, c a re a u tr e c u t p ro g re siv d in s ta re a flu id -v îsc o asă în aceea de
so lid -am o rfă, tr a n s p a r e n tă sau tra n s lu c id ă . C o m p o ziţia lo r ch im ică e ste
fo a r te v a r ia tă . E le s în t se c re ţii de o rig in e a n im a lă sa u v e g e ta lă , de
p ro v e n ie n ţă fo a rte v ech e, sa u e x tra s e d in d ife riţi a rb o ri, în sp e cia l
co n iferi tro p ic a li.
Cea m ai im p o r ta n tă d in tre a c e ste ră şin i e ste şelacul. Ş elacul este o
ră ş in ă n a tu r a lă , r e z u lta tă d in în ţe p ă tu r ile u n o r in se c te a s u p ra fru n z e lo r
a rb o re lu i de „ la c “ d in In d ia . A ceste in se c te p re lu c re az ă su cu l r e ţin u t
în u rm a în ţe p ă tu r ii şi îl s e c re te a z ă su b fo rm a de şelac. Ş elacu l c o n stitu ie
m a te ria p rim ă cea m a i c ă u ta tă p e n tr u fa b ric a re a la c u rilo r de s p irt, a
la c u rilo r p e n tru m o b ilă şi a la c u rilo r izo lan te. A re c u lo a re g a lb e n ă cu
n u a n ţe de g a lb e n deschis p în ă la m aro . T re b u ie p ă s tr a t la rece, în tr u c ît

la c ă ld u ră se în m o aie şi fo rm e a z ă b lo cu ri.
D in aceeaşi c a te g o rie se p o a te c ita şi colofoniul (sacîzul), e x tra s din
tă ie tu r i în tr u n c h iu r i de pin. E l e ste so lu b il în alcool, în te re b e n tin ă ,
în w h ite -sp irt, în u le iu ri etc. Se fo lo seşte p e n tr u lu c ră ri ie ftin e şi p u ţin
d u ra b ile . A re te n d in ţa de a a b so rb i a p a şi e ste fria b il. Se m a i în tr e b u in
ţe a z ă la p re p a ra re a ră şin ilo r a rtific ia le şi la cele m odificate.
în c ă de la în c e p u tu l seco lu lu i X X u tiliz a re a d in ce în ce m ai la rg ă
a p eliculelo r de p ro te c ţie şi de d e c o ra ţie , a a r ă t a t c ît de in su fic ie n tă
e ste p ro d u c ţia de u le iu ri s ic a tiv e şi de ră şin i n a tu ra le , f a p t care a s tim u la t
c re a re a de m a te ria le cu p r o p r ie tă ţi sim ila re c a re a u fo st d e n u m ite ră şin i
sin te tice.
R ă şin ile sintetice, sp re deo seb ire de ră şin ile n a tu ra le , c a re d au d u r ita te
şi luciu p elicu lelo r v o p selelo r la c a re s în t a d ă u g a te , fo rm ează c h ia r
pelicu la de p ro te c ţie , fie sin g u re, ca în cazu l p o lia c e ta tu lu i de v in ii, fie
c o m b in în d u -se ch im ic cu u leiu rile sic a tiv e ca în c a z u l alch id a lilo r. A stfel
d e ră şin i sîn t cele fe n o l-fo rm ald eh id ice, u re o -fo rm a ld eh id ice , p o liesterice ,
epoxidice etc.
î n cele ce u rm e a z ă sîn t descrise ră şin ile sin te tic e fo lo site la p re p a ra re a
co m p o ziţiilo r cu c a re se fin isează diversele e le m e n te de c o n stru c ţii.
Poliacetatul de v in ii ( P V A ) . P rin p re lu c ra re a ch im ică a g a z u lu i
m e ta n se o b ţin e a c e tile n a, ia r din a c e tile n ă şi a c id ac etic sin te tic se f a
b rică a c e ta tu l de v in ii, care p rin p o lim erizare, d ă p o lia c e ta tu l d e v in ii.
P o lia c e ta tu l de v in ii p e n tru la c u ri se p re z in tă su b fo rm a de em u lsie
lă p to a să (la te x ), în c are p a rtic u le le de p o lia c e ta t de v in ii s în t d is p e rs a te
în ap ă . D in a c e a s tă em ulsie se fa b ric ă v o p selele e m u lsio n a te v in ilice.
C om poziţiile de p o lim eri în em ulsie se p o t u tiliz a cu r e z u ta te s a tis
fă c ă to a re p e n tr u a c o p e rirea s u p ra fe ţe lo r s u p o r t de c ă ră m id ă , b e to n ,
te n c u ia lă sau g le tu ri de ipsos, cu p elicu le c a re p re z in tă o a d e r e n ţă b u n ă .
C om poziţiile p e b a z ă de a ra c e t E au p r o p r ie tă ţi de p ro te c ţie d e o
se b ite ; ele se p o t a p lica pe z id ă rie sa u pe b e to n u m ed , c are c o n tin u ă
să se u su ce su b p elicu la de p ro te c ţie . A c e a stă p e rm e a b ilita te la v a p o rii
de a p ă se d a to re ş te alco o lu lu i p o liv in ilic c o n ţin u t în p elicu lă. P rin c o n
tr a c ta r e a peliculei, pe v re m e u s c a tă , se fo rm e a z ă c an ale, p rin c a re ies
v a p o rii de a p ă d in zid. Sub a c ţiu n e a ap ei d in e x te rio r, alcoolul p o liv i
nilic tin d e să-şi m ă re a sc ă v o lu m u l p în ă la 6 0 0 % , p ro d u c în d a stfe l e ta n -
şa re a su p ra fe ţe i a c o p e rite cu co m p o z iţia re s p e c tiv ă .
V opsito riile cu a ra c e t E re v in la u n p r e ţ m a i sc ă z u t d e c ît v o p sito riile
pe b a z ă de ulei, ia r în c a z u l z u g ră v e lilo r, deşi p r e ţu l este m ai r id ic a t,
a c e a sta se c o m p e n se a z ă p rin c a lită ţile lo r s u p e rio a re .
P rin a p lic a re a v o p sito rie i cu a ra c e t E , d ire c t p e su p ra fe ţe le de b e to n

n e te d e ale p e re ţilo r c o n s tru c ţiilo r (d in b e to n m o n o lit, t u r n a t în co fra je
d e in v e n ta r d in p a n o u ri de p la c a j) s-a a ju n s la c o m p e n sa rea d ife re n ţe lo r
d e p r e ţ în tre a c e a s tă v o p sito rie şi z u g ră v e a lă o b işn u ită , e lim in îu d te n c u ire a .
A lc h id a lii s în t cele m a i u tiliz a te ră şin i sin te tic e în in d u s tria la cu rilo r,
fiin d o b ţin u te p rin re a c ţia de p o lic o n d e n sa re c are a re loc în tre p o lialcooli
şi poliacizi.
î n in d u s tria la c u rilo r şi a v o p se le lo r se folosesc ră şin ile alch id ice
m o d ific a te cu acizi g raşi, a c ă ro r g a m ă de p ro d u se e ste d e stu l de b o g a tă ,
liv rîn d u -se su b d e n u m ire a c o m ercială de R om alchid.
P ro d u se le de ro m a lc h id se u tiliz e a z ă în c o n s tru c ţii p e n tru v o p sito ria
in te rio a ră şi e x te rio a ră a tîm p lă rie i (uşi, ferestre), p rec u m şi p e n tru a c o
p e rire a s u p ra fe ţe lo r m etalice. P e s u p ra fe ţe de b e to n , ca re au re a c ţie
a lc a lin ă , nu s în t re c o m a n d a b ile . Se p o t a p lica în să cu r e z u lta te fo a rte
b u n e p e s u p ra fe ţe g le tu ite cu ipsos, în b ă i şi b u c ă tă rii, fiin d re z iste n te
la a c ţiu n e a apei. C o m p a ra tiv cu v o p sito riile pe b a z ă de ulei, alch id alii
p re z in tă a v a n ta ju l u n e i u sc ă ri ra p id e , c are p e rm ite a p licarea, la i n te r
v a le sc u rte , a s tr a tu r ilo r succesive.
D in p u n c tu l de v e d e re al c o stu lu i, v o p sito riile pe b a z ă de ro m a l
c h id se situ e a z ă la u n n iv el a p ro p ia t de cel al v o p s ito riilo r de u lei, asi-
g u rîn d pe lîngă o c a lita te s u p e rio a ră şi o im p o r ta n tă econom ie de u le iu ri
sicativ e.
R ă şin ile epoxidice s în t p o lim eri, c a re c o n ţin în a fa ră de a to m i de
c a rb o n şi h id ro g e n şi a to m i de oxigen.
P o lim e rii ep o x id ici se în tre b u in ţe a z ă în c o m p o ziţiile de v o p s it o b ţi-
n în d u -se la c u ri şi e m a ilu ri ale c ă ro r pelicu le s în t n e te d e , lu cio ase şi
f o a rte re z is te n te la a c ţiu n e a a g e n ţilo r atm o sferici. D in a c e a stă c au ză
se re c o m a n d ă în sp ecial a p lic a re a lor p e s u p ra fe ţe s u p o rt a t î t din lem n,
c ît şi m e ta lic e , a fla te în m edii a tm o sferice u m e d e şi m arine.
R ă şin ile acrilice se o b ţin p rin p o lim e riz a rea m e ta c rila tu lu i de m e til cu
a lţi a c rila ţi sau m e ta c rila ţi. Se folosesc su b fo rm ă de em ulsii în a p ă p e n tru
c o m p o z iţii de v o p s it d e s tin a te a c o p e ririlo r p e z id ă rie , b e to n etc.
R ă şin ile acrilice o b ţin u te p rin c o p o lim e riz a re a d ife riţilo r m e ta c rila ţi
şi a c rila ţi (de m etil, e til, p ro p il, b u tii etc.) sîn t u tiliz a te p e n tr u c o m p o ziţii
d e v o p s it d e s tin a te a c o p e ririi su p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n, de m a te ria le
p lastice. P e lic u la o b ţin u tă e ste r e z is te n tă la lu m in ă şi la apă, po sed ă o
m a re e la s tic ita te şi o a d e re n ţă b u n ă la d ife rite s u p o rtu ri.
S ilic o n ii s în t p o lim eri din g ru p a p o lie te rilo r silicoorganici. E i se
deosebesc de c e ila lţi p o lim eri p rin f a p tu l că în s tr u c tu r a lor e x istă a to m i
d e siliciu în locul a to m ilo r de c a rb o n .
A ceşti p o lim e ri re z istă la c ă ld u r ă şi frig m e n ţin în d u -şi p ro p rie tă ţile

în tr -u n d o m e n iu la rg de te m p e r a tu r i d e la circa — 50°C şi p în ă la + 200°C
au o h id ro fo b ie f o a rte rid ic a tă (n u s în t u d a te de a p ă ) şi o v îs c o z ita te
m a re .
C o m poziţiile de siliconi su b fo rm ă de lacu ri, a p lic a te pe su p ra fe ţe
m e ta lic e , d e b e to n , de lem n, p e ţe s ă tu r i, h îrtie etc., în pelicule fo a rte
s u b ţiri (circa 20 g /m 2), fo rm e a z ă u n s t r a t de p ro te c ţie b u n îm p o triv a
a g e n ţilo r a tm o sferici.
D eriva ţii ca u ciu cu lu i se o b ţin p rin tr a t a r e a c a u c iu c u lu i cu clo r şi
se folosesc la lu c ră rile de v o p s ito rii su b d e n u m ire a de cau ciu c c lo ru ra t
saU clo r-cau ciu c. Se p re z in tă su b fo rm a u n u i p r a f alb, uşor, a fîn a t, fin
sa u g ra n u la t. N u e ste to x ic , ia r p elicu la de a co p erire e ste fo a rte re z is te n tă
la a c ţiu n e a p ro d u s e lo r chim ice ca : acizi, clor, g licerin ă, so d ă c a u stic ă ,
u le iu ri m in e ra le , h id ro g e n s u lfu ra t etc. C lo r-cau ciu cul este p ra c tic n e
in fla m a b il şi se u tiliz e a z ă la fa b ric a re a la c u rilo r şi e m a ilu rilo r p e n tru
v o p s ire a h a le lo r şi in s ta la ţiilo r in d u s tria le , a c o n s tru c ţiilo r m e ta lic e în
m e d iu m a rin etc.
e) Polim eri pe bază de celuloză. S în t co m p u şi ch im ici ai celulozei.
N itro c e lu lo z a c o n s titu ie cel m ai v e c h i m a te ria l p la stic p ro d u s pe cale
ch im ic ă . D e n u m irile c o re sp u n d co m p o z iţie i lo r chim ice, deo seb in d u -se
a s tfe l u rm ă to rii d e r i v a ţ i : n itro c e lu lo z a , a c e ta tu l de celuloză, benzil-
celu lo za etc T o ţi a c e şti d e riv a ţi, cu e x c e p ţia a c e ta tu lu i sîn t inflam abili*
L a c u rile p e b a z ă de d e riv a ţi celulozici se u su c ă re p e d e şi d a u peliculei
u n a sp e c t n e te d , om ogen şi stră lu c ito r.
N itroceluloza (S T A S 3216-64) e ste o s u b s ta n ţă v îsco asă, u şo r so lu b ilă
în u n ii so lv e n ţi o rg an ici (a c e to n ă , a c e ta t de b u tii, b en z en etc.). D a c ă
în so lu ţia de n itro c e lu lo z ă se a d a u g ă p la s tifia n ţi (u le iu ri v e g e ta le , e te ru ri
e tc.), se fo rm e a z ă c o m p o z iţia de v o p s it. P e lic u la s u b s ta n ţe i de v o p s it
cu n itro c e lu lo z ă se în tă re ş te d a to r ită v o la tiliz ă rii s o lv e n ţilo r în cel
m u lt o oră.
D in c a u z a in fla m a b ilită ţii a c e s to r m a te ria le s-a p re c o n iz a t re d u c e re a
c o n su m u lu i şi în lo c u ire a lor p rin a c e ta tu l de celu loză cu p r o p rie tă ţi
a s e m ă n ă to a re , d a r cu o in fla m a b ilita te re d u să .
N itro c e lu lo z a se în cearcă în la b o ra to a re .
f) B itum uri (S T A S 2664-66). M a terialele b itu m in o a s e p o t fi n a tu ra le ,
p ro v e n in d d in z ă c ă m in te c a re se g ăsesc ca a ta r e în p ă m în t (a sfa ltu rile )
sa u a rtific ia le , p ro v e n in d din d is tila re a p e tro lu lu i. E le sîn t a m e ste c u ri
d e h id ro c a rb u ri cu p ro d u se de o x id a re şi p o lim erizare, p re c u m şi cu p a r
tic u le de c ă rb u n e în su sp en sie.
C u lo a re a lo r e ste n e a g ră , b r u n ă înch is ; se p re z in tă (la te m p e r a tu r a
o b iş n u ită de 20°C) su b fo rm ă de c o rp u ri solide sa u lichide vîscoase.
Cartea zugravului ş.i vopsitorului 59
P elicu lele c o m p o z iţiilo r de v o p s it p e b a z ă de b itu m sîn t a d e re n te ,

elastice, im p e rm e a b ile şi au o m a re p u te re de a c o p e rire : re z istă la acizi
şi la b aze, n u re z is tă în să la a c ţiu n e a lu m in ii.
Se folosesc la fa b ric a re a la c u rilo r de b itu m , d e n u m ite şi a sfa lt-la c u ri
c a re p ro te je a z ă de ru g in ă s u p ra fe ţe le m e ta lic e şi c o n d u c te le c a re se în
g ro a p ă în p ă m în t, p ro te je a z ă o b iectele su p u se la u m ez ea lă sau a p ă ,
c u m a r fi fu n d a ţiile de b e to n sa u c ă ră m id ă ale clă d irilo r, p ro te je a z ă îm
p o triv a p u tre z irii b ă rc ile sa u p ă rţile de lem n ale v a p o a re lo r şi se fo lo
sesc cu r e z u lta te fo a rte b u n e în in d u s tr ia e le c tro te h n ică şi a a u to m o b ile lo r
C. M A T E R IA L E A U X IL IA R E
î n p ro ce su l te h n o lo g ic de p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r şi în cel de e x e c u
t a r e a lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito rii se folosesc o serie de m a te ria le
a u x ilia re c a re c o n trib u ie la îm b u n ă tă ţir e a p ro p rie tă ţilo r, la re d u c e rea
p re ţu lu i de c o st a c o m p o z iţiilo r şi, re sp e c tiv , la p re g ă tire a s u p ra fe ţe lo r
s u p o rt ca re se finisează.
D u p ă felul cu m s în t în tr e b u in ţa te m a te ria le le a u x ilia re se clasifică.
în :
— m a te ria le a u x ilia re fo lo site n u m a i la p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r;
— m a te ria le a u x ilia re fo lo site a t î t la p re p a ra re a c o m p o ziţiilo r c ît
şi la p re g ă tire a s u p ra fe ţe lo r s u p o rt şi
— m a te ria le a u x ilia re fo lo site n u m a i la p re g ă tire a su p ra fe ţe lo r s u p o rt.
1. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE

LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR
a) S icativii (ST A S 1203-74). S în t s u b s ta n ţe lichide sa u solide, de n a

t u r ă o rg an ică sa u m in e ra lă , so lu b ile în u le iu ri v e g e ta le . Se în tr e b u in
ţe a z ă p e n tru a c c e lera re a u sc ă rii p elicu lei a la c u rilo r şi a vo p selelo r. U n
a d a o s p re a m a re de s ic a tiv i (p e ste 1 0 % ) m icşo rează c a lita te a s tr a tu lu i
d e a co p erire, p ro v o c în d în m u ie re a p elicu lei resp e c tiv e.
S ica tiv ii cei m a i fo lo siţi s în t n a fte n a ţii, c a re a u u n c o n ţin u t b o g a t
în m e ta le şi o m a re s o lu b ilita te în u le iu ri. Se o b ţin p rin p re c ip ita re a
să ru rilo r m e ta lic e (d e c o b a lt, p lu m b , m a n g a n ), so lu b ile în a p ă , t r a t a t e
cu acizi n a fte n ic i.
S icativ ii, pe lîn g ă a c ţiu n e a lo r d in tim p u l u scării, c o n tin u ă să in flu
e n ţe z e pelicu la c h ia r d u p ă o x id a re , ad ică d u p ă fo rm a re a ei. A c e a stă
a c ţiu n e e ste d ă u n ă to a re , în tr u c ît g ră b e ş te îm b ă trîn ire a peliculei, in
flu en ţân d to t o d a tă s tr u c tu r a şi c a lita te a ei. D e aceea sic a tiv ii tre b u ie
în tr e b u in ţa ţi cu g rijă şi n u m a i în p ro p o rţiile s tr ic t necesare.
«2 Materii prime şi produse finite
a la u n u l dă z u g ă v e lii u n luciu d eo seb it, cu u n a sp e c t p lă c u t şi o fix e a z ă

m a i b in e d e s u p r a f a ţa z u g ră v ită .
î n so lu ţie a p o a să , a p lic a tă pe s u p ra fe ţe te n c u ite sa u de lem n , d is
tr u g e sp o rii de c iu p e rc ă şi de m u şch i, cu m şi u n e le m ic ro o rg a n ism e
şi îm p ie d ică fo rm a re a lor.
c) Acidul elorhidric (STAS 339-76). în s o lu ţii sla b e ( 1 —2 % ) se
în tre b u in ţe a z ă la sp ă la re a eflo rescen ţelo r a p ă r u te u n eo ri, ca u n p ra f
alb -ro z, pe fa ţa d e le de p ia tr ă sa u de c ă ră m id ă a p a re n tă . A m e ste c a t
în co m p o ziţiile p e n tr u v ă ru ie li, le m ă re ş te re z is te n ţa . A p lic a t pe piese
de o ţel, le c u r ă ţă de ru g in ă . A cid u l clo rh id ric te h n ic se liv re a z ă ca o
so lu ţie cu c o n c e n tra ţie de 3 7 ,5 % de acid clo rh id ric.
d) Soda calcinată (carbonat de sodiu) (STA S 99-76). E s te u n p ra f
a lb c ris ta liz a t, c a re se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a cleiu lu i de ca zein ă,
p re c u m şi la c u ră ţire a s u p ra fe ţe lo r a fu m a te , p ă t a t e de g ră sim i şi la
c u r ă ţir e a su p ra fe ţe lo r v o p s ite cu ulei, E s te so lu b ilă în ap ă.
3 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREGĂTIREA SUPRAFE

ŢELOR SUPORT
a) Materiale de şlefuit (abrazivii). S în t m a te ria le a b ra z iv e ce s e r

v e sc la n e te z ire a s u p o rtu lu i pe c a re se a p lică c o m p o z iţia , p re c u m şi
a su p ra fe ţe i c h itu lu i, a ru n d u lu i şi în săşi a peliculei (S T A S 2055-68
A b ra z iv i m ă c in a ţi, P ia tr ă de ş le fu it şi S T A S 1469-68 A b raziv i, te h n o
logie şi clasificare).
E le se liv re a z ă su b d ife rite fo rm e ca : p ie tre , p a ste , p ra f sau fix a te
p e u n s u p o rt d e h îrtie sa u de p în ză.
Cele m a i c u n o sc u te m a te ria le de şle fu it sîn t u rm ă to a re le :
P ia tra ponce n aturală e ste u n m a te ria l poros, de p ro v e n ie n ţă v u lc a
nică, de cu lo a re alb ă -c e n u şie şi a t î t de u şo a ră în c ît p lu te ş te p e a p ă .
A re d u r ita te a 6 şi n u e ste a ta c a tă de acizi. T ă ia tă în fo rm ă de c a lu p u ri
de d ife rite m ă rim i se în tre b u in ţe a z ă p e n tru şle fu ire a u s c a tă sau u m e d ă
a su p ra fe ţe lo r c h itu ite , g ru n d u ite , s p a c lu ite e tc ; m ă c in a tă în fo rm ă de
p u lb e re , sim p lă sa u în a m estec cu a lţi a b ra z iv i, la şlefu iri fine.
P ia tra de frecat este o c ă ră m id ă a rsă, f a b ric a tă din arg ilă a lb ă ,
fă ră nisip, a v în d s u p ra fa ţa n e d e tă şi o d u r ita te m ijlocie. Se în tr e b u in
ţe a z ă la şlefu irea u s c a tă a s u p ra fe ţe lo r te n c u ite , în a in te de a p lic a re a
g ru n d u lu i.
P ia tra ponce a rtificia lă se o b ţin e p rin tr a t a r e a te rm ic ă a a m e ste c u lu i
de caolin, c re tă , n isip şi fe ld s p a t n a tu ra l. Se p re z in tă cu o cu lo are u n if o r
m ă , cu a sp e c t a sp ru , s tr u c tu r ă om o g en ă, p o ro asă. Se foloseşte la şle fu ire a
c h itu rilo r în lu c ră ri de v o p sito rie .
H lrtia de şle fu it (S T A S 1581-61) e ste u n m a te ria l cu p ro p rie tă ţi

a b ra z iv e , o b ţin u t p rin fix a re a , cu a ju to r u l cleiu lu i de piele, a u n u i s t r a t
d e a b ra z iv su b fo rm ă de g ra n u le p e u n s u p o rt de h îrtie sau h îrtie c o m
b in a tă cu p în ză.
Se liv re a z ă su b fo rm ă de foi de 2 3 x 3 0 cm , d e coli de 4 5 x 7 0 cm
şi s u b fo rm ă de b enzi.
H îr tia de şle fu it se clasifică d u p ă n a tu r a , d u r ita te a şi g ra n u la ţia
a b ra z iv u lu i în d ife rite tip u r i, sim b o liz a te a s t f e l :
— H S d in g ra n u le de stic lă de c u lo a re a lb ă -v e rzu ie, cu g ra n u la ţia
de la 5 la 4 0 ;
— H C din g ra n u le de c u a r ţ (crem ene) de c u lo a re alb ă cenuşie, g a lb en ă
sa u n e a g ră -g ri, cu g r a n u la ţia în tr e 6 şi 100 ;
— H E d in g ra n u le cu e le c tro c o ru n d n o rm a l şi H E n cu e lec tro c o ru n d
n o b il, cu g r a n u la ţia în tr e 5 şi 40 ;
— H C n d in g ra n u le de c a rb u ră de siliciu (c a rb o ru n d ) de c u lo a re
n e a g ră şi H C v de c u lo a re v e rd e , cu g ra n u la ţia în tr e 5 şi 40.
P în za de şle fu it (S T A S 1582-61) d iferă de h îr tia de şlefu it, a v în d
s u p o r tu l de p în z ă . E a se clasifică d u p ă n a tu r a , d u r ita te a şi g ra n u la ţia
a b ra z iv u lu i, în aceleaşi tip u r i c a şi h îr tia de şle fu it, a v în d la in iţia le ,
ca p rim a lite ră , P în loc de H , s im b o liz a tă a s t f e l :
— P S d in g ra n u le de stic lă ;
— P C d in g ra n u le de c u a r ţ ;
— P E d in g ra n u le de e le c tro c o ru n d n o r m a l;
— P E n d in g ra n u le de e le c tro c o ru n d n o b i l ;
— P C n d in g ra n u le de c a rb u ră de siliciu de c u lo are n ea g ră ;
— P C v d in g ra n u le de c a rb u ră de siliciu de c u lo a re v e rd e .
D im e n siu n ile g ra n u le lo r s în t c u p rin s e în tr e 5 şi 40.
N o ta re a g ra n u la ţie i m a te ria le lo r a b ra z iv e se face cu n u m e re de
la 4 la 200, c a re c o re sp u n d cu o a n u m ită m ă rim e a g ra n u le lo r, co nform
in d ic a ţiilo r d in ta b e lu l 1.
H îr tia şi p în z a de şle fu it se în tre b u in ţe a z ă p e n tru şlefu irea s u p r a
fe ţe lo r ce se z u g ră v e sc sa u se v o p sesc. P e n tr u c u ră ţir e a su p ra fe ţe lo r
se fo lo se şte h îr tia sau p în z a de ş le fu it cu g ra n u le m a ri de a b ra z iv n u
m ă r u l (4 0 —50). P e n tr u şlefu irea lo cu rilo r c h itu ite şi s u p ra fe ţe lo r şp a c lu ite
se folosesc n u m e re le 23, 20 şi 16, ia r p e n tr u şlefuirile m ai fine, p e n tru
în d e p ă r ta r e a a s p e rită ţilo r şi riz u rilo r p elicu lelo r s tra tu r ilo r in fe rio a re
d e v o p se a se folosesc n u m e re le 12, 10 şi 8.
P e n tr u lu c ră ri d e v o p s ito rie de c a lita te s u p e rio a ră (e x e c u ta te cu
la c u ri şi e m a ilu ri c a re se şlefuiesc), se folosesc h îrtii şi pînze de şlefu it
rezistente la apă. A cestea se n u m e ro te a z ă cu n u m e rele de la 20 la 4.
A s t f e l : cu h îr tia sa u p în z a de şle fu it n u m ă ru l 20, c a re a re g ra n u le le cele
Tabelai 1
D im enaiunia gran u lelo r D im en siu n ea g ra n u le lo r

N u m ă ru l (fracţiuni lo r p rin cip ale) N u m ă ru i (fracţiu n ilo r p rin c ip a le )
V-
200 2 5 00-2 000 20 250 - 200

160 2 000-1 600 16 200-160
125 1 600-1 250 Pulberi
100 1 250-1 000 12 160-125
80 1 000- 800 10 125-100
63 800- 630 8 10 0 - 80
50 630- 500 6 8 0 - 63
40 500- 400 5 6 3 - 50
32 400- 315 4 5 0 - 40
23 315- 250
m a i m ari, se c u r ă ţă su p ra fe ţe le m e ta lic e ce u rm e a z ă a fi v o p site . C u
n u m ă ru l 12 se şlefuiesc locu rile c h itu ite şi su p ra fe ţe le şp a c lu ite . Cu n u
m ă ru l 8 se şle fu ie şte p elicu la de g ru n d şi p rim u l s t r a t de v o p sea . Cu
n u m e re le 5 şi 4 se şlefuiesc şi se re tu ş e a z ă d e fin itiv locurile d e fe c te
ră m a se încă pe s u p r a f a ţa p elicu lelo r în a in te de a p lic a re a u ltim u lu i
s t r a t de vo p sea.
Şm irghelul (em eri) se p re z in tă su b fo rm ă de p ra f c o n s titu it din
g ra n u le a b ra z iv e sa u d in g ra n u le a g lo m e ra te cu lia n ţi de clei. G ran u le le
s în t de p ro v e n ie n ţă m in e ra lă (o x id de a lu m in iu şi m in e re u ri de fier şi
m ag n eziu ,) de c u lo a re n e a g ră , g ri-în ch is sau n e g ru -a lb ă stru i, o p ac.
Se fo lo seşte la şlefu irea fin ă a pelicu lelo r.
b) Soda c a u stic ă . Soda c a u s tic ă (h id ro x id de sodiu) (S T A S 98-76
so d ă c a u stic ă c ris ta liz a tă şi S T A S 3068-69, so d ă c a u stic ă so lu ţie ) este
u n m a te ria l c o m p a c t, c rista lin . Se în tre b u in ţe a z ă în so lu ţii de d ife rite
c o n c e n tra ţii la în d e p ă rta re a p elicu lelo r d e la c u ri şi v o p se le v ec h i,
p re c u m şi la c u ră ţir e a p e te lo r g rase. E s te o o tra v ă p u te rn ic ă , d in c are
c a u z ă tre b u ie d e p o z ita tă şi p ă s t r a t ă cu a te n ţie . D istru g e pielea, c a rn e a ,
sto fele etc. pe c are e v e n tu a l le stro p e şte .
D. P R O D U S E IN D U S T R IA L E F IN IT E
P e şa n tie re le de c o n s tru c ţii se folosesc p e n tr u c h itu iri, g r u n d u iri,

v o p siri, lăcu iri, e m a ilă rie tc ., o serie de c o m p o z iţii p r e p a ra te în a te lie re
d e ş a n tie r sa u în fa b ric i de sp e c ia lita te .
O d a tă cu c re şte re a c o n tin u ă a v o lu m u lu i lu c ră rilo r d e v o p s ito rii
au c re sc u t p ro p o rţio n a l şi c a n tită ţile de c o m p o z iţii folosite la fin isarea
p rin ac o p erire cu p e lic u le a s u p ra fe ţe lo r. în s ta d iu l a c tu a l, p re p a ra re a
c o m p o z iţiilo r în ate lie re le de ş a n tie r nu a m ai c o re sp u n s nici c a n tita tiv
Cartea zugravului şi vopsitorului G5
şi nici c a lita tiv cu c e rin ţe le m ereu c rescîn d e ale lu c ră rilo r de c o n stru c ţii,
î n c o n sec in ţă s-a re c u rs la p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r a p ro a p e în to ta lita te a
lo r în fa b ric i de s p e c ia lita te d o ta te cu u tila je m o d e rn e de m are p ro d u c
tiv ita te , p re c u m şi cu la b o ra to a re c a re c o n tro le a z ă p e rm a n e n t c a lita te a
a t î t a m a te ria le lo r c o m p o n e n te c ît şi a p ro d u se lo r fin ite.
In d u s tria de la c u ri şi v o p sele d in ţ a r a n o a s tră a re a liz a t o cre şte re
a c a n tită ţii şi c a lită ţii p ro d u se lo r, c o m p le tîn d to to d a tă şi so rtim e n te le
cu cele m ai noi tip u r i de p ro d u se p e n tr u cele m a i d ife rite scopuri.
P ro d u se le fin ite sîn t liv ra te de fa b ric i în a m b a la je specifice fiecăru i
s o rtim e n t (c u tii şi b id o a n e de ta b lă z in c a tă sa u lă c u ită , b u to a ie de ta b lă ,
d a m ig e n e p r o te ja te etc.), m a rc a te v izib il, co n fo rm d isp o z iţiilo r d in
s ta n d a rd e .
A m b a la je le tre b u ie ţin u te e rm e tic înch ise p e n tru a se e v ita im -
p u rific a re a c o n ţin u tu lu i, e v a p o ra re a s o lv e n ţilo r şi s u b s ta n ţe lo r v o la
tile şi, în c o n se c in ţă , fo rm a re a co jilo r la s u p r a f a ţa p ro d u selo r.
C a p a c ita te a a m b a la je lo r e ste sp ecifică fiecăru i p ro d u s şi v a ria z ă
de la 250 g la 400 kg.
D e p o z ita re a p ro d u se lo r fin ite se face în m a g az ii închise, u sc a te ,
b in e a e risite , la c a re te m p e r a tu r a n u sc a d e su b + 7 ° C şi nu d e p ă şe şte
+ 20°C şi în c a re s-au lu a t .to ate m ă su rile de p a z ă c o n tra in cendiilor.
în c o n tin u a re v o r fi p re z e n ta te p ro d u se le fin ite , liv ra te de fab ricile
d in ţa r a n o a s tr ă şi fo lo site cel m a i fre c v e n t în c o n s tru c ţii su b fo rm a
de c h itu ri, g ru n d u ri, v o p sele, la c u ri şi em ailu ri, p re cu m şi sim b o liz a re a
lor co n v e n ţio n a lă .
1. SIMBOLIZARE
P e n tr u a se e lim in a o rice c o n fu zie în tr e p ro d u se le in d u s tria le fin ite ,

d in c a u z a d iv e rs ită ţii s o rtim e n te lo r liv ra te de fa b ric i, s-a p re c o n iz a t
sim b o liz a re a a t î t a p ro d u se lo r fin ite , c ît şi a m a te riilo r p rim e şi a u x iliare.
S im b o lu l e ste c o m p u s fie d in cifre şi r e p re z in tă seria de fa b ric a ţie
a p ro d u su lu i, fie d in lite re şi cifre c a re d a u in d ic a ţii a su p ra p ro d u su lu i
în o rd in e a u r m ă to a r e :
— in iţia la p ro d u s u lu i f i n i t ;
— cifra c a re re p re z in tă c u lo a re a ;
— c ifra c a re re p re z in tă n u a n ţ a ;
— cifra c a re in d ic ă n a tu r a m a te rie i p rim e (a c e sta p o a te fi s e p a
r a tă de cifrele a n te rio a re p r in tr - u n p u n c t ) ;
— n u m ă ru l de o rd in e al r e ţe te i (a c e a s ta e ste s e p a ra t de cifra c are
in d ică n a tu r a m a te rie i p rim e p rin tr-o lin iu ţă ).
In iţia le le
p ro d u se lo r fin ite şi a m a te riilo r prim e, şi a u x ilia re sîn t :
C p e n tru c h itu ri; G p e n tru g ru n d u ri ;
D p e n tru d ilu a n ţi; L p e n tr u l a c u r i ;
E p e n tru e m a i lu r i ; S p e n tr u s i c a t i v i ;
U p e n tru u le iu ri s ic a tiv e ; V p e n tr u v o p s e a ;
I
C ifrele re p re z e n tîn d c u lo a re a şi n u a n ţa p ro d u s u lu i s în t cele in d ic a te
în ta b e lu l 2.
Tabelul S
S im b o lu l S im b o lu l S im b o lu l S im b o lu l
D en u m irea oul orii oul orii n u a n ţe i D enum irea c u lo rii c u lo rii n u an ţei
Incolor 0 00 Albastru 6 62
63
Alb 1 10 65
67
Roşu 2 23 69
29
Brun 7 71
Portocaliu 3 35 72
73
Galben 4 40 75
45 79
47
Cenuşiu (gri) 8 81
Verde 5 51 82
53 89
55
58 Negru 9 90
59
Pentru nuanţe cu variaţii de tonuri, limitele se indică prin mostrele respective.
M ate ria p rim ă p rin c ip a lă e ste e x p rim a tă p rin u rm ă to a re le c ifre :

1. p e n tru u le i;
2. p e n tru d e r iv a ţi c e lu lo z ic i;
3. p e n tr u ră ş in i n a tu r a le sa u b i t u m u r i ;
4. p e n tru ră ş in i s in te tic e de p o lim e riz a re ;
5. p e n tru ră şin i alch id ice ;
6. p e n tru ră ş in i ep o x id ice, siliconice, am id ice şi p o liu re ta n ic e ;
7. p e n tru m a te rii ig n if u g e ;
8. p e n tru p o lia c e ta t de v i n i i ;
9. p e n tr u ră ş in i d e m o d ific a re a p ro d u se lo r n a tu ra le .
N u m ă ru l de o rd in e al re ţe te i e s te acel p r e v ă z u t de c ă tr e M inis
te r u l In d u s trie i C him ice şi se în scrie în s ta n d a rd e le de c a lita te sa u n o rm ele
te h n ic e re sp e c tiv e .
E x e m p lific ă ri:
— C 891-1, s im b o liz e a z ă : c h it (C) d e c u lo a re cen u şie (gri), n u a n ţa
89, p e b a z ă de ulei (1), r e ţe ta n r. 1 (d e n u m ire a co m ercială :
„c h it de c u ţit" ).
— D 002-1, sim b o lizează : d ilu a n t (D ) in co lo r (0), n u a n ţa 00, pe
— b a z ă de d e riv a ţi celulozici (2), r e ţe ta n r. 1 (d e n u m ire a c o m ercială :
„ d ilu a n t n itr o “).
— E 652-1, sim b o lizează : em ail (E ) a lb a s tru (6), de n u a n ţa 65,
p e b a z ă de n itro ce lu lo z ă (2), r e ţe ta n r. 1 (d e n u m ire a c o m e r
cială : „ n itr o e m a ir (a lb a stru ).
— U 001-20, sim b o lizează : u lei (U ), incolor (0) n u a n ţa 00, pe b a z ă
de ulei (1), r e ţe ta nr. 20 (d e n u m ire a c o m ercială : „R ap id o l").
— G 425-1, sim b o lizează : g ru n d (G) de c u lo a re g a lb e n ă (4), n u a n ţa
(42), pe b a z ă de ră ş in i alch id ice (5), r e ţe ta n r. 1 (d e n u m ire a c o
m erc ia lă : „ g ru n d de îm b ib a re , g a lb e n b in a le ").
— L 003-8, sim b o lizează : lac (L) inco lo r (0), n u a n ţa 00, pe b a z ă
de ră ş in i n a tu r a le (3), r e ţe ta n r. 8 (d e n u m ire a co m ercială : „E x -
p resslac").
— S 001-1, sim b o lizează : sic a tiv (S) in co lo r (0), n u a n ţa 00, pe b a z ă
de ulei (1), r e ţe ta n r. 1 (d e n u m ire a c o m ercială : „ te re b in a ").
— V 508-210, sim b o lizează : v o p se a (V) de c u lo a re v e rd e (5), n u a n ţa
50, p e b a z ă de p o lia c e ta t de v in ii (8), r e ţe ta n r. 210 (d e n u m ire a
c o m e rc ia lă : „v o p sea d in v in a ro m " v e rn il).
2 . GRUNDURI GATA PREPARATE
G ru n d u rile a sig u ră în m a re m ă su ră a d e re n ţa p eliculelor de s u p r a

feţele s u p o rt p e c a re se a p lică c o n trib u in d a t î t la d u ra b ilita te a , c ît şi
la c a lita te a a c e sto ra . P r in folo sirea c o re s p u n z ă to a re a m a te riilo r c o m p o
n e n te , u n ele g r u n d u r i au o a c ţiu n e a n tic o ro siv ă a s u p ra m e talelo r, ia r
a ltele o a c ţiu n e h id ro fu g ă a s u p ra s u p ra fe ţe lo r de lem n şi ipsos, p rin
îm p ie d ic are a p ă tru n d e rii ap ei în p o rii resp e c tiv i. Ţ in în d se a m a de
a c e ste c o n sid e re n te , se deosebesc tr e i c a te g o rii de g ru n d u ri şi a n u m e :
— g ru n d u r i de îm b ib a re ;
— g ru n d u ri a n tic o ro siv e ;
— g r u n d u r i de a co p erire sa u de culoare.
a) Grundurile de îmbibare. C o n stitu ie p rim u l s t r a t d e p ro te c ţie ca re

se a p lică pe tîm p lă r ia d e lem n şi p e su p ra fe ţe le de ipsos, u n ifo rm iz în d u -
le p u te re a de a b s o rb ţie şi c o n s titu in d to to d a tă şi s tr a tu l de le g ă tu ră
în tr e s tr a tu l s u p o rt şi s tr a tu l u r m ă to r de şp a c lu ia lă sau v o p sea.
Cele m a i fo lo site g ru n d u ri de îm b ib a re p ro d u se de fa b ric ile n o a s tre
au ca b a z ă u le iu rile v e g e ta le , c u m e ste G 001-5 sa u răşin ile alcliidice,
cu m e ste G 005-2. A sp e c tu l p elicu lei d u p ă u sc a re e ste tr a n s p a r e n t m a t.
E le se p ig m e n te a z ă f o a r te sla b p e n tr u ca p ă rţile p e ste c are s-au a p lic a t
să se p o a tă d eo seb i u şo r de cele n e a c o p e rite .
b) Grundurile antieorosive. S în t fo lo site p e n tr u p ro te ja re a m e ta le lo r.
S u b s ta n ţa p ro te c to a re d in c o m p o z iţia g ru n d u lu i o fo rm e a z ă p ig m e n ţii
sp eciali fo lo siţi în a c e s t scop.
D u p ă s u b s ta n ţa p elicu lo g en ă şi p ig m e n tu l a n tic o ro siv fo lo sit se
deosebesc:
— g ru n d u ri a n tie o ro siv e p e b a z ă d e ulei şi m in iu de p lu m b G 351-4
sa u g a lb e n d e zin c G 431-1 ;
— g ru n d u ri a n tie o ro siv e pe b a z ă de ră şin i alcliid ice şi m in iu de
p lu m b G 355-4 ;
— g ru n d u ri re a c tiv e a n tie o ro siv e p e b a z ă de b u tiro l p o liv in ilic şi
c ro m a t d e zin c G 404-50/1, a m e s te c a t în m o m e n tu l în tr e b u in ţă r ii cu o
so lu ţie de acid fo sforic c a în tă r ito r G 404-50/11.
G ru n d u rile a n tie o ro siv e p e b a z ă de ulei şi ră şin i a lch id ice d a u pelicu le
d u re şi cu a sp e c t s e m im a t. G ru n d u rile re a c tiv e au o u sc a re r a p id ă şi o
e fic a c ita te a n tic o ro siv ă s u p e rio a ră c e lo rla lte g ru n d u ri, u tiliz în d u -se la
p r o te ja re a c o n s tru c ţiilo r şi e le m e n te lo r m e ta lic e e x p u se la a tm o s fe ră
im p u rific a tă a c e n tre lo r in d u s tria le şi a a c ţiu n ii ap ei de m are. E le fo r
m eaz ă p e s u p r a f a ţa m e ta le lo r u n s t r a t s u b ţire m ic ro c rista lin , fo a rte
a d e re n t, c o n s titu it d in fo sfa ţi m e ta lic i, d e a s u p ra c ă ru ia se a flă o p e li
c u lă s u b ţire de b u tiro l p o liv in ilic, le g a t ch im ic de s tr a tu l de fo sfa ţi, p rin
in te rm e d iu l u n u i c o m p lex fosfo-crom ic al ră şin ii.
c) Grundurile de acoperire sau de culoare. A cestea fo rm e a z ă s tr a tu l
de b a z ă al v o p se le lo r sau e m a ilu rilo r. S în t p r e p a r a te în g e n e ra l în aceeaşi
c u lo a re şi cu acelaşi lia n t ca şi c o m p o z iţia s tr a tu lu i c a re se s u p ra p u n e ,
a v în d o c o n s is te n ţă m ai flu id ă şi o p ro p o rţie m a i m a re de p ig m e n ţi şi
m a te ria le d e u m p lu tu r ă .
F o lo sin d aceeaşi c u lo a re a t î t la g ru n d , c ît şi la s tr a tu l u r m ă to r d e
v o p se a sau e m ail, se o b ţin e o c re ş te re a p u te rii de a co p e rire a celei d in
u rm ă , care, în a c e a stă s itu a ţie se p o a te a p lic a în tr -u n s tr a t s u b ţir e .
P eliculele g ru n d u rilo r de a c o p e rire s în t d u re , au a sp e c t m a t sau s e
m im a t.
3 . VOPSELE GATA PREPARATE
V opselele p ro d u se de fa b ric ile de s p e c ia lita te se p re z in tă su b fo rm ă

d e su sp e n sii de p ig m e n ţi în s u b s ta n ţe p elicu lo g en e, cu sau fă ră ad ao s
d e m a te ria le d e u m p lu tu r ă . A p lic a te în s tr a t u r i s u b ţir i d a u d u p ă u sc a re
pelicu le cu a sp e c t m a t p în ă la sem ilu cio s.
D u p ă n a tu r a s u b s ta n ţe i p elicu lo g en e v o p selele se clasifică a stfe l s
— v o p sele pe b a z ă de u lei v e g e t a l ;
— Vopsele pe b a z ă de b itu m ;
— v o p sele p e b a z ă de ră şin i a lc h id ic e ;
— v o p se le p e b a z ă de em u lsii d in ră ş in i de p o lim e riz a r e ;
— v o p sele ignifuge.
a) Vopselele pe bază de ulei. Se p ro d u c su b fo rm ă de su sp en sii de p ig
m e n ţi şi m a te ria le de u m p lu tu ră în u le iu ri sic a tiv e sa u se m isic ativ e, cu
sa u fă ră ad a o s de u lei p o lim e riz a t. D u p ă c a n tita te a şi c a lita te a u le iu lu i
fo lo sit, vopselele de ulei se îm p a r t în : v o p se le p e n tr u in te rio r şi v o p se le
p e n tr u e x te rio r, re z is te n te la in te m p e r ii: P elicu lele a c e sto r v o p sele au
a s p e c t se m im a t p în ă la lucios. *
Cea m a i fo lo sită v o p se a pe b a z ă de ulei v e g e ta l este v o p s e a u a cu
d e n u m ire a de L in o x in , liv ra tă în d ife rite c u lo r i: a lb ă (V 101-1 a), crem
(V 401-1 a), v e rd e (V 531-1 c) etc., c a re se a p lic ă a t î t la e x te rio r c ît şi
în in te rio r p e s u p ra fe ţe -s u p o rt de lem n , m e ta l sa u g le t de ipsos. P e li
c u la r e z u lta tă e ste sem ilu cio asă, cu tim p de u sc a re de 24 ore.
P e n tr u p ro te ja re a în v e lito rilo r de ta b lă se fo lo se şte u n p ro d u s f a b r i
c a t p e b a z ă de u le iu ri v e g e ta le s ic a tiv e şi p ig m e n ţi cu d e n u m ire a de
D eru g in o l (V 731-9), d e o se b it de re z is te n t fa ţă de a g e n ţii a tm o sferici.
P e lic u la d u p ă u sc a re a re u n a s p e c t sem ilucios, ia r tim p u l n e c e sa r
u sc ă rii este d e 24 ore.
b) Vopselele pe bază de bitum . Se fa b ric ă d u p ă o serie de re ţe te , c o
re s p u n z ă to a re s u p ra fe ţe lo r p e c a re se ap lică. A stfel, p e n tru e le m en te le
m e ta lic e ale u s c ă to riilo r de lem n se folosesc p ro d u sele V 903-65,
V 813-66 si V 903-68, ia r p e n tr u p ro te ja re a te n c u ie lii, p r o d u s u l
V 903-63. '
P e licu la r e z u lta tă d u p ă u sc a re a re u n a sp e c t lucios-sem ilucios, are
c a lită ţi a n tic o ro siv e şi re z is tă în d e o se b i la a c ţiu n e a apei. T im p u l de
u sc a re a pelicu lei e ste de 6 — 24 ore.
c) Vopselele pe bază de răşini alchidice şi alelndo-am inice. S în t p ro
d u se c a re se folosesc p e şa n tie re le de c o n s tr u c ţii ca v o p sele in te rm e d ia re ,
c o n s titu in d p rim u l s t r a t de v o p s e a la fin isa re a u n e i s u p ra fe ţe cu e m a i
lu ri p e b a z ă de ră ş in i a lch id ice sa u alch id o -am in ice.
Se liv rea z ă în c u lo a re a c o re s p u n z ă to a re celei alese p e n tru e m a ilu ri

cu ca re se ac o p e ră , cu m a r f i : V 105-1, V 735-2, V 835-2, V 835-1 etc.
p e n t r u cele alchidice, sau , p e n tr u cele a lc h id o -a m in ic e : seriile 5202
(v o p se a in te rm e d ia ră g a lb e n ă ), 5240 (v o p sea in te rm e d ia ră alb ă), 5248 A
(v o p se a in te rm e d ia ră crem ) etc.
V opselele a lch id ice in te rm e d ia re se a p lic ă p e s u p ra fe ţe te n c u ite şi
g le tu ite , p e s u p ra fe ţe de lem n şi p e s u p ra fe ţe m etalice.
P elicu lele r e z u lta te s în t d u re şi e la stic e cu a s p e c t se m im a t p în ă la
lucios, d u p ă felu l p ro d u s u lu i liv r a t la ce re rea b en eficiaru lu i.
T im p u l de u sc a re a p elicu lei e ste de 24 ore.
d) Vopselele pe bază de em u lsii din răşini de polim erizarc. S în t p ro
d u se de fa b ric i fo lo sin d ca lia n t p o lia c e ta tu l de v in ii (PV A ) şi s în t liv ra te
su b d e n u m ire a c o m e rc ia lă de V in a ro m în d ife rite culori, ca : V 108-210
(alb ă), V 408-212 (crem ), V 508-210 (v e rn il desehis), V 608-220 (a lb a s tru
cer) etc. Se a p lică pe s u p ra fe ţe -s u p o rt de lem n , te n c u ia lă , c ă ţă m id ă ,
p ia tr ă şi b e to n . P elicu lele r e z u lta te s în t re z iste n te , la v a b ile şi p o ro ase,
în să lip site d e su p le ţe , cu a s p e c t m a t sa u s e m im a t. T im p u l de u sc a re a
peliculei e ste de 39 m in în să tim p u l de u sc a re în tr e d o u ă s tr a tu r i c o n se
c u tiv e este de 1 — 8 ore.
T ra n s p o rtu l şi d e p o z ita re a p ro d u se lo r V in a ro m se face n u m a i la te m
p e ra tu ri p e s te + 5°C p e n tru a se e v ita în g h e ţa re a ap ei din co m p o ziţie
şi d e g ra d a re a în c o n se c in ţă a p ro d u su lu i, fă ră p o s ib ilită ţi de re c u p e ra re .
P ă s tr a r e a p ro d u se lo r V inarom n u tre b u ie să d e p ăşea scă 6 lu n i de
la d a ta p re p a r ă r ii lo r d e o a re c e se ris c ă ca s u b s ta n ţe le c o m p o n e n te ale
em u lsiei să se se p a re (să se ,,ta ie „ “)
e) Vopselele ig n ifu g e. S în t p ro d u se c a re se folosesc în c o n s tru c ţii p e n
t r u p ro te ja re a le m n u lu i îm p o triv a fo cu lu i, îm p ie d ic în d a p rin d e re a lui. P e
licula a c e sto r v o p sele re d u c e v ite z a de a rd e re şi d e p ro p a g a re a flă că rii.
V opselele ig n ifu g e fo lo site c u r e n t în c o n s tru c ţii sîn t cele p e b a z ă
de silic a ţi cu u m p lu tu ri d in m ic ro a z b e st, o x id de zin c, m ică, nisip,
ta lc etc.
V opselele p e b a z ă de silic a ţi (I 107-1) se a p lic ă , în sp ecial, la v o p sirile
in te rio a re , o b ţin în d u -s e o p e lic u lă d u ră , d u ra b ilă şi cu a sp e c t p lă c u t.
T im p u l de u sc a re a pelicu lelo r în tr e d o u ă s tr a tu r i succesive e ste de 24 ore.
D ilu a re a v o p se le lo r se face cu ap ă .
P e n tr u e x te rio r se folosesc v o p se le ig n ifu g e (I 107-30) su b fo rm ă de
tr e i p ro d u se in te rm e d ia re , c a re se a p lic ă în tr e i s tr a tu r i succesive. P r i
m u l c o n stitu ie m a te ria lu l ig n ifu g p ro p riu -z is, al doilea face pelicu la
p rim u lu i in sen sib ilă la u m id ita te , ia r al tre ile a a c o p eră s u p r a f a ţa
lem n u lu i cu o pelicu lă r e z is te n tă la a c ţiu n e a a g e n ţilo r a tm o sferici,
d u ra b ilă şi cu a sp e c t p lă c u t.
D ilu a re a p rim e lo r d o u ă p ro d u se se face cu a p ă , ia r a celui de al

tre ile a cu d ilu a n t pe b a z ă de u le i D 001-1.
In te rv a lu l de a p lic a re în tr e p rim u l şi al d oilea s tr a t este de 1/2 oră,
ia r în tre al d o ilea şi al tre ile a de 2 4 ore.
P e n tr u o b ţin e re a u n u i a sp e c t p lă c u t, p e ste u ltim u l s tr a t de v o p se a
ig n ifu g ă se p o a te a p lic a u n s tr a t de v o p s e a sau de em ail p e b a z ă de ulei
sau ră şin i s in te tic e .
T e rm e n u l de folo sire a v o p se le lo r ig n ifu g e de in te rio r este de do u ă
lu n i, ia r a celo r de e x te rio r, tr e i luni.
D e p o z ita re a se face în m a g a z ii u s c a te şi la o te m p e r a tu r ă de m in i
m u m + 5°C.
V opselele ignifuge, m e n ţio n a te m a i în a in te , n u se p o t ap lica pe tim p
frig u ro s (su b + 5°C), d eo arece au ca s o lv e n t ap a .
P ro d u se noi cu c a lită ţi ig n ifu g e s u p e rio a re s în t em ailurile alchidice
cu a d a o su ri de s u b s ta n ţe a n o rg a n ic e , ca : b o ra x , oxizi de s tib iu etc.,
c a re în p ro c e s u l de a rd e re , d e g a jă s u b s ta n ţe c a re îm p ied ic ă a rd e re a .
Ca p ro d u se noi ig n ifu g e se m a i m e n ţio n e a z ă şi em a ilu rile pe b a z ă de
c lo rc au c iu c şi p e rc lo rv in il, cu sau fă ră a d a o s de oxizi d e stib iu .
4 . LACURI
L a c u rile se fa b ric ă în tr-o g a m ă im p o r ta n tă de p ro d u se c a re diferă

în tr e ele p rin c o m p o z iţia lor. Se p re z in tă su b fo rm ă de so lu ţii de răşin i,
d e d e riv a ţi celu lo zici sau de b itu m în so lv e n ţi, cu sau fă ră ad ao s de ulei.
L a c u rile sîn t in co lo re sau sla b c o lo ra te de ră şin ile sau uleiurile în tr e
b u in ţa te .
L a c u rile se folosesc a t î t ca p ro d u se fin ite c ît şi ca p ro d u se se m ifin ite
p e n tr u p r e p a r a r e a em ailu rilo r.
D u p ă uscare, la c u rile a p lic a te în s tr a tu r i s u b ţiri d a u pelicule t r a n s
p a re n te (cu e x c e p ţia lacu lu i de b itu m ) şi cu a sp e c t lucios.
A legerea la c u rilo r se face ţin în d se a m a de :
— c a p a c ita te a de în tin d e re a la c u lu i ( p r o p rie ta te a lacului a p lic a t
cu p e n su la p e ste o p la c ă de stic lă de a fo rm a s u p ra fe ţe n e te d e p rin d is
p a r iţia u rm e lo r de p e n su lă s c u rt tim p de Ia a p lic a r e ) ;
— e la s tic ita te a p elicu lei (p r o p r ie ta te a p elicu lei de a se în tin d e fă ră
să a p a r ă c r ă p ă tu r i pe s u p r a f a ţa e i ) ;
— fle x ib ilita te a p elicu lei ( p r o p r ie ta te a p elicu lei de a se în doi fă ră
să se d e te r io r e z e ) ;
— re z is te n ţa la a c ţiu n e a a p e i şi la so lu ţiile acide, alcalin e şi s a lin e ;
— d u r ita te a p elicu lei (re z is te n ţa pe c a re o o p u n e pelicu la a tu n c i
c în d e ste z g îria tă cu u n v îrf m etalic).
Peliculele lacurilor sînt durabile, p ro teje ază suprafeţele pe care le

acoperă, au un luciu specific şi u n aspect d eco rativ .
D u p ă re z is te n ţa f a ţă de in te m p e rii a s u b s ta n ţe i peliculogene se d e o
sebesc : la c u ri p e n tr u in te rio r şi la c u ri p e n tr u e x te rio r.
D u p ă s u b s ta n ţa de b a z ă p elicu lo g en ă, c a re im p rim ă c a ra c te ris tic ile
sale peliculei, şi de so lv e n tu l fo lo sit, lacu rile se p o t clasifica astfel :
— lac u ri p e b a z ă de u l e i ;
— la cu ri p e b a z ă de s p irt ;
— lac u ri p e b a z ă de d e riv a ţi celulozici ;
— lac u ri p e b a z ă de b itu m ;
— la c u ri p e b a z ă de ră şin i s i n t e ti c e .
a) Lacurile pe bază de ulei. Se fa b ric ă din u le iu ri v e g e ta le s ic a tiv e
sa u sem isicativ e, cu ad a o s de ră şin i sin te tic e , so lv e n ţi şi sic a tiv i. U le iu l
a sig u ră e la s tic ita te a peliculei, ră ş in a m ă re ş te d u r ita te a , so lv e n ţii u ş u
re a z ă a p lica re a lacu lu i, ia r sic a tiv ii s c u rte a z ă d u r a ta de u sc a re .
U leiurile cele m ai fo lo site sîn t cele de in şi d e tu n g su b fo rm ă de u le i
fie rt (sic a tiv ) sa u su b fo rm ă de u lei p o lim e riz a t. D u p ă c o n ţin u tu l de
ulei lacu rile se clasifică în la c u ri g ra se şi la c u ri slab e.
P eliculele la c u rilo r g ra se au o d u r a tă m a i m a re de u sc a re d e c ît a
la c u rilo r slabe, s în t elastice, lucio ase, re z is te n te la in te m p e rii, fo lo sin d u -se
a t î t la in te rio r c ît şi la e x te rio r. U n a stfe l de lac e ste cel p ro d u s su b d e
n u m ire a de D urolac (L 001-27), sau la c u l p e n tr u e x te rio r L 001-5.
L a c u rile sla b e d a u pelicu le cu lu ciu m ai p r o n u n ţa t, m ai d u re, în s ă
m a i p u ţin re z is te n te d e c ît p eliculele la c u rilo r g ra se , d in c a re c a u z ă se
folosesc n u m a i p e n tru fin isări la in te rio r. U n a stfe l d e p ro d u s e ste la c u l
d e b az ă p e n tru in te rio r L 001-1.
T im p u l de u sc a re a p elicu lelo r de lac pe b a z ă de ulei e ste de 24 ore,
în a fa ra celei de D u ro la c c a re se u su că în 8 ore.
D ilu a re a p ro d u se lo r se face cu w h ite -sp irit sa u cu d ilu a n tu l D 001-1.
b) Lacurile pe bază de spirt. Se o b ţin p rin d iz o lv a re a ră şin ilo r n a
tu r a le sau s in te tic e în alcool. R ă şin ile n a tu r a le fo lo site în a c e st scop
s î n t : şelacul, cololo n iu l, c o p a lu rile etc., ia r d in cele s in te tic e : fen o l-
fo rm a ld eh id e le şi n itro c elu lo z a tip A.
L a c u rile pe b a z ă de s p irt se folosesc la fin isa re a s u p ra fe ţe lo r de lem n
şi m a i ales a m o b ilelo r fu rn iru ite . P elicu lele a c e s to r la c u ri sîn t d u re
în să n u sîn t re z is te n te la a c ţiu n e a ap ei, d in c a re c a u z ă se în tre b u in ţe a z ă
n u m a i p e n tr u in te rio r.
D in tre la c u rile de s p irt cele m a i c u n o s c u te sîn z t : L ac-expres (L 003-2),
folosit ca a d a o s la v o p selele de ulei p e n tr u o b ţin e re a luciu lu i, tin d u r a
de bronz (L 003-3), p e n tru p r e p a r a r e a e m a ilu lu i de b ro n z şi lacul de sp irt
incolor (L 003-7), p e n tru fin is ă ri in te rio a re .
D u r a ta de u sc a re a p e lic u le lo r a c e s to r la c u ri e ste de circa 24 ore.

D ilu a re a se face cu alcool.
c) Lacurile pe bază de derivaţi celulozici. S în t fa b ric a te d in n itr o
celuloză sau a lţi d e riv a ţi celulozici, d iz o lv a ţi în s o lv e n ţi v o la tili (a c e to n a ,
a c e ta t de am il, a c e ta t d e b u tii e tc .) în c a re se a m e ste c ă d ilu a n ţi, p lasti-
fia n ţi şi ră ş in i n a tu r a le sa u sin te tic e .
Se folosesc la fin is a re a s u p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n şi de te n c u ie li
g le tu ite .
D e riv a ţii celulozici, ca s u b s ta n ţe peliculogene, d a u peliculei c a ra c
te ris tic ile p rin c ip a le : u s c a re r a p id ă , d u r ita te m a re , luciu şi a sp e c t p lă c u t.
P la s tif ia n tu l m icşo rează in fla m a b ilita te a d e riv a tu lu i celulozic, m ă re şte
e la s tic ita te a peliculei, d a r îi m ic şo re a z ă d u rita te a , lu ciu l şi re z is te n ţa
la a g e n ţii atm o sferici. R ă şin ile îm b u n ă tă ţe s c a d e re n ţa peliculei, îi m ăresc
d u r ita te a şi r e z is te n ţa la a g e n ţii a tm o sferici. S o lv en ţii g rei în c a n tita te
m ică m ă re sc lu c iu l peliculei.
T im p u l de u sc a re a p elicu lei e ste de 1/2 — 1 oră.
L a c u rile pe b a z ă de d e r iv a ţi celu lo zici c a re se fa b ric ă în m od c u re n t
s în t:
— n itro la c u l p e n tru m o b ilă L 002-16 ;
— la cu l in co lo r de p ro te c ţie L 002-7, d e n u m it şi „Z a p o n lac k “,
cu u sc a re r a p id ă (30 m i n . ) ;
— n i t r o l a c u l L -002-2, p e n tru fin isa re a s u p ra fe ţe lo r m e ta lic e ;
— n itro la c u l L 002-21, p e n tr u fin isa re a s u p ra fe ţe lo r de lem n.
D ilu a re a la c u rilo r pe b a z ă d e d e riv a ţi celulozici se face cu d ilu a n tu l
D 002-2.
d) Lacurile pe bază de bitum (la cu iile asfaltice). Se p ro d u c din
b itu m u r i (sm o ală sa u g u d ro n u l de h u ilă ) p rin c o m b in a re a lo r cu ulei
şi so lv e n ţi (w h ite -s p irit, te re b e n tin ă , to lu e n etc.).
Se ap lică p e s u p ra fe ţe m e ta lic e p e c a re le p ro te je a z ă , c o n s titu in d
s tr a tu r i iz o la to a re p rin e x c e le n ţă h id ro fu g e şi a n tic o ro siv e . P eliculele
r e z u lta te s în t r e z is te n te la a p ă , la acizi şi la alcalii, n u re z istă în să la
c ă ld u ră şi la ra z e le so la re şi s în t lip siţi de e la stic ita te . A sp e ctu l lor d u p ă
u sc a re e ste lu cio s-sem ilu cio s şi de c u lo a re n eag ră.
T im p u l d e u sc a re a p e lic u le lo r e ste de 6 ore.
I n d u s tria de la c u ri şi v o p se le p ro d u c e u n lac pe b a z ă de b itu m cu
d e n u m ire a A s fa lt lac (L 903-61), fo lo sit în c o n stru c ţii p e n tru p ro te c ţia
c o n d u c te lo r m e ta lic e .
D ilu a re a se face cu w h ite -s p irit.
e) Lacurile pe bază de răşini sin tetice. Se fa b ric ă de in d u s tria de s p e
c ia lita te d in ţ a r ă , în tr-o g a m ă f o a r te m a re şi v a r ia tă de p ro d u se cu m u l
tip le u tiliz ă ri în d ife rite d o m en ii, d in tr e c a re u n loc de fru n te îl ocupă
fin isa re a s u p ra fe ţe lo r m etalice, de lem n şi de te n c u ie li g le tu ite .

L a c u rile pe b a z ă de ră şin i sin te tic e se liv re a z ă ca a ta r e sau a m e s te
c a te cu p ig m e n ţi su b fo rm ă de e m a ilu ri, d în d la a p licare, pelicule lucioase,
du re, elastice, re z is te n te la in te m p e rii, care-şi m e n ţin tim p în d e lu n g a t
lu c iu l specific.
în c o n stru c ţii, cele m ai fo lo site la c u ri p e b a z ă de ră şin i sin te tic e s în t:
— la c u ri a lc h id ic e ;
— la c u ri e p o x id ic e ;
— la c u ri p o liu r e ta n ic e ;
— la c u ri pe b a z ă de clo rcau ciu c ;
— la c u ri siliconice.
L a cu rile alchidice se o b ţin in d u s tria l p rin d iz o lv a re a la c a ld a ră şin ilo r
r e s p e c tiv e în so lv e n ţi (h id ro c a rb u ri a lifatice şi a ro m a tic e ). Se folosesc
l a fin isarea s u p r a f e ţ e lo r m etalice, de lem n şi celo r te n c u ite şi g le tu ite .
Se p o t a p lic a d ir e c t pe s u p ra fe ţe m e ta lic e c a u ltim s tr a t p e ste u n em ail
sem ilucios sa u p e s u p ra fe ţe d e lem n p e ste g ru n d u l de îm b ib a re alchidic
G 095-2.
Se fo losesc în m o d c u re n t, la c u l „de b a z ă " (L 035-5) şi lacul p e n tru
fin isa re a s u p r a f e ţe lo r d in e x te rio ru l c o n s tru c ţiilo r (L 005-32).
P eliculele la c u rilo r a lc h id ic e s în t elastice, re z is te n te la lo v ire şi la
a g e n ţii atm o sferici, d u ra b ile , a d e r ă fo a rte b in e pa su p ra fe ţe le s u p o rt,
s în t fo a rte lucioase, în să n u re z istă la alcalii.
T im p u l d e u sc a re a p elicu lelo r e ste de 12 — 24 ore.
P r o d u s e le se d ilu ează cu d ilu a n tu l D 005-11.
L a curile epoxidice se fa b ric ă în ţ a r a n o a s tră d in ră şin i epo x id ice esteri-
fic a te cu acizi g ra şi n a tu r a li (ulei de in sau de ric in d e s h id ra ta t). Se li
v re a z ă su b fo rm ă de so luţii, c a re se ap lică folo sin d doi c o m p o n e n ţi sau
u n u l sin g u r cu u sc a re la aer. P r in a m e ste c a re şi p re lu c rare cu p ig m e n ţi
c o re s p u n z ă to ri se o b ţin e m a ilu ri de c a lita te su p e rio a ră .
L a c u rile ep o x id ice se u tiliz e a z ă p e n tru v o p s ire a su p ra fe ţe lo r de lem n,
m e ta l sau te n c u ia lă g le tu ită , fiin d re c o m a n d a b ile la fin isarea obie c te lo r
e x p u s e a g e n ţilo r atm o sferici sau în c lim a t m a ritim , p re cu m şi la p r o te
ja re a p a rc h e te lo r.
Se u tiliz e a z ă , în g en eral, c o m b in a te , cu m a r fi : la c u l de p ro te c ţie
p e n tru e x te rio r (L 033-6D), la c u l inco lo r a n tic o ro siv (L 006-81), lacu l
ep o x i-g u d ro n (L 906-50) etc.
Peliculele o b b ţin u te s în t, c a lita tiv , s u p e rio a re celor da ulei, ră şin i
alch id ice sa u d e n itro c e lu lo z ă . S în t re z is te n te la acizi şi b a ze d ilu a te ,
ja ap ă , s ă ru ri şi u leiu ri, re z istă la u z u ră şi şo cu ri, s în t d u re şi a d e re n te
şi cu lu ciu specific.
T im p u l de u sc a re a peliculei e ste de 10 — 15 ore.
D ilu a re a se p o a te face cu d ilu a n tu l D 005-1 sau D 005-11.

L a curile p o liu reta n ice se fa b ric ă şi se liv re a z ă în doi c o m p o n e n ţi
c a re se a m e ste c ă în a in te de a p lic a re . C o m p o n e n tu l de b az ă c o n ţin e
ră ş in ă p o lie ste ric ă , ia r cel de a l do ilea, iz o c ia n a t, c a re a re rol de în t ă
rito r. S o lu ţia de în tă r ir e e ste f o a rte sen sib ilă la u m id ita te . A m b a
la je le o rig in ale tre b u ie g o lite c o m p le t ; n u se lasă d e pe o zi p e a lta
u m p lu te p a rţia l.
L a c u rile p o liu re ta n ic e se u tiliz e a z ă p e n tru lă c u irea p a rc h e te lo r.
L a c u l de p a rc h e t fo lo sit a re s im b o lu l L 0 (6 -3 0 1 , ia r so lu ţia de în tă rire ,
sim b o lu l L 006-302.
A m este c u l c o m p o n e n ţilo r se face cu 0,5 — 1 o ră în a in te de în tr e
b u in ţa r e , a v în d ca d u r a tă 4 ore de la p re p a ra re , d u p ă c a re se gela-
tin iz e a z ă . ^
P elic u la o b ţin u tă e ste lu cio asă şi fo a rte re z is te n tă la u z u ră şi ap ă.
U sc a re a ei se face în 1 0 — 15 ore. î n caz de n ev o ie p rim u l c o m p o n e n t
se p o a te d ilu a cu s p ir t te h n ic , în c a n tita te de m a x im u m 10% .
L a c u rile a m id ice sîn t f a b ric a te p e b a z ă de ră şin i am id ice
c a ta liz a te şi se liv re a z ă în doi c o m p o n e n ţi, c o m p o n e n tu l de b a z ă şi
în tă r ito r u l re sp e c tiv . U n a stfe l de p ro d u s e ste şi la cu l de p a rc h e t cu
d e n u m ire a co m e rc ia lă de „ P a lu x “, c a re se liv re a z ă su b fo rm ă de so lu ţie I
(L 006-24) şi u n p e ro x id ca în tă r ito r , so lu ţia I I (L 0C6-25). M odul de
a m e ste c a re şi a p lic a re a c o m p o z iţilo r p recu m şi p ro p rie tă ţile peliculei
r e z u lta te sîn t a s e m ă n ă to a re cu cele ale la c u rilo r p o liu reta n ice.
L a cu rile pe bază de clorcauciuc se p ro d u c din clo rcau ciu c, su b fo rm ă
de p ra f alb, d iz o lv a t în s o lv e n ţi d in h id ro c a rb u ri a ro m a tic e , cum sîn t :
to lu e n u l sau x ile n u l.
Se liv rea z ă ca lac in co lo r „de b a z ă “ cu sim b o lu l L 009-2.
Se în tre b u in ţe a z ă p e n tru fin isa re a su p ra fe ţe lo r de lem n, m e ta l şi
g le t de ipsos. P r in tr - o p ig m e n ta re c o re s p u n z ă to a re se o b ţin e m ailu ri
cu c a lită ţi sp ecifice lacului.
P elicu lele o b ţin u te au u n a s p e c t sem ilucios, s în t d u re şi re z iste n te
la a ta c u l ap ei şi a g e n ţilo r ch im ici, fiin d in d ic a te p e n tru a c o p e rirea s u
p ra fe ţe lo r c a re se e x p lo a te a z ă în m ed iu chim ic, d eo arece re z istă la m a jo ri
t a t e a acizilor, alcaliilo r, p ro d u s e lo r o x id a n te , să ru rilo r m in erale, p recu m
şi a u n o r izo to p i ra d io a c tiv i.
T im p u l de u sc a re a p elicu lei e s te fo a rte s c u rt, n e d e p ă şin d o oră
de la ap licare.
D ilu a re a se face cu to lu e n sa u cu d ilu a n tu l D 006-1.
L a c u rile siliconice se fa b ric ă p rin d iz o lv a re a ră şin ii re sp e c tiv e în
h id ro c a rb u ri a ro m a tic e . P r in c o m b in a re a ră şin ilo r siliconice cu cele
alch id ice se îm b u n ă tă ţe s c c a ra c te ris tic ile peliculei.
76 Materii prime şi produse fi ni te
L a c u rile siliconice se p o t p ig m e n ta o b ţin în d u -s e em a ilu ri d e c a li

t a t e su p e rio a ră . P ig m e n tu l u tiliz a t în m o d c u re n t e ste p u lb e re a de
a lu m in iu .
L a c u rile siliconice se a p lică p e s u p ra fe ţe în c ă lz ite cu m s în t : c o ş u
rile, in s ta la ţiile de în călzire, m o to a re le electrice, tr a n s f o r m a to a r e le ,
ţe v ile de e ş a p a m e n t etc., c a re c er pelicu le te rm o s ta b ile .
P eliculele o b ţin u te s în t lucioase, d u re şi re z is tă la te m p e r a tu r i de
250 — 300°C. P r in m o d ificarea cu ră şin i alch id ice se re d u c e în tr-o o a re c a re
m ă su ră re z is te n ţa la te m p e r a tu r ă , în să se îm b u n ă tă ţe ş te a p re c ia b il
e la s tic ita te a .
L a c u rile siliconice în treg esc so rtim e n te le a c tu a le de la c u ri, însă
d in c au za p re ţu lu i lo r rid ic a t n u s în t în că fo lo site p e sc a ră larg ă ci n u m a i
p e n tru c az u ri speciale.
5 . EMAILURI
E m a ilu rile s în t la c u ri p ig m e n ta te cu sa u fă ră a d ao s de u m p lu tu r ă ,
opace, c o lo ra te şi a c o p e rito a re . Se liv re a z ă de fa b ric ile de s p e c ia lita te
în tr -u n n u m ă r im p o r ta n t de s o rtim e n te c a re d ife ră în tr e ele p r in .c o m p o
z iţia lor. R e ţe te le fo lo site p e n tr u fiecare p ro d u s s în t re s p e c ta te de to a te
fa b ricile d in ţa r ă .
D in p u n c tu l de v e d e re al c a lită ţii lor, em a ilu rile se situ e a z ă în tr e
v o p sele şi la c u ri, îm p ru m u tîn d de la p rim e le c u lo a re a şi o p a c ita te a ,
ia r de Ia celelalte, stră lu c ire a , d u r ita te a şi t o a te c a lită ţile specifice la c u lu i
în tr e b u in ţa t.
E m a ilu rile a p lic a te pe s u p ra fe ţe s u p o rt c a re se fin isează d a u , d u p ă
u scare, p elicu le d u re, lucio ase şi n e te d e .
D u p ă în su şirile p elicu lei e m a ilu rile se îm p a r t în : e m a ilu ri c a re se
p o t şlefui sa u lu s tru i şi e m a ilu ri c a re n u se p o t şlefui sau lu s tru i, ia r
d u p ă re z is te n ţa fa ţă de a g e n ţii atm o sferici, se îm p a rt în : e m a ilu ri
p e n tr u in te rio r şi e m a ilu ri p e n tr u e x te rio r.
î n c o n tin u a re se p re z in tă o serie de e m a ilu ri p ro d u se în ţ a r ă , cu
c a ra c te ristic ile p rin c ip a le şi d o m e n iu l lor de folosire, o rd o n în d u -le d u p ă
s u b s ta n ţa p elicu lo g en ă a lacu lu i, c a re c o n s titu ie lia n tu l c o m p o z iţie i
re s p e c tiv e şi a n u m e :
— em a ilu ri p e b a z ă de lac de u l e i ;
— em a ilu ri p e b a z ă de d e riv a ţi c e lu lo z ic i;
— em a ilu ri pe b a z ă d e b i t u m ;
— e m a ilu ri p e b a z ă de ră şin i sin te tic e ;
— em a ilu ri ignifuge.
a) E m ailurile pe bază de lac de ulei. Se fa b ric ă în cu lo ri v a ria te ,

fo lo sin d u -se la fin isa re a s u p ra fe ţe lo r de lem n , de m e ta l şi de te n c u ie li
g le tu ite , a t î t în in te rio r c ît şi ia e x te rio r.
î n fu n c ţie de u tiliz a re se p ro d u c p e n tr u lu c ră rile de c o n s tru c ţii e m a i
lu ri cu u rm ă to a re le d e n u m iri :
— Id eal ( E 101-9, E 4 0 1 -4 etc.), p e n tru a c o p e rirea m obilei de b u
c ă tă r ie d in le m n sau din m e t a l ;
— D urol ( E 101-1, E 231-1 etc.), p e n tru a c o p e rire a s u p ra fe ţe lo r
d e lem n şi de m e ta l, la in te rio r şi e x te rio r şi a s u p ra fe ţe lo r g le tu ite din
in te rio r;
— D u ra x (E 711-6, E 721-1 şi E 771-1), p e n tr u a c o p erirea d u ş u
m elelo r noi sa u v e c h i ;
— E m a il negru (E 901-6) p e n tr u v o p sire a ta b le lo r şcolare.
D ilu a re a a c e sto r e m a ilu ri se face cu w h ite -s p irit sau cu d ilu a n tu l
D 001-1, ia r tim p u l de u sc a re a p elicu lelo r e ste de 24 ore. *
U n a lt em ail de lac de ulei, re z is te n t la te m p e r a tu r ă e ste T ita n
( E 901-10), fo lo sit la v o p s ire a so b e lo r de fo n tă sau de ta b lă , cu u n tim p
d e u sc a re a p elicu lei de 1 0 — 12 ore.
b) E m ailurile pe bază de derivaţi celulozici. Se p ro d u c în tr-o g a m ă
m a re de culori, fo lo site în c o n s tru c ţii şi în in d u s tria m obilei, pe o sc a ră
d e s tu l de la rg ă A ceste p ro d u se s în t c a lita tiv in fe rio are celor p e b a z ă
d e ră şin i s in te tic e şi c h ia r de ulei. P e lic u la lo r p re z in tă o e la s tic ita te
m ed io c ră şi îm b ă trîn e s c în tr - u n tim p m a i s c u rt la a c ţiu n e a a g e n ţilo r
a tm o sfe ric i. P re z in tă în să a v a n ta ju l u n e i u sc ă ri ra p id e 1 —2 ore de la
ap lic a re .
P rin c ip a le le e m a ilu ri pe b a z ă de d e riv a ţi celulozici fo lo site pe ş a n tie
rele de c o n s tru c ţii s în t n itro em a ilu rile cu d e n u m ire a de N ovolin ca :
E 102-1 (alb), E 232-1 (roşu), E 532-1 (v erd e) etc., se folosesc p e n tru
a co p erirea s u p ra fe ţe lo r de lem n şi m e t a l ; d a u p elicule sem ilu cio ase
cu u n tim p de u sc a re de o oră. D ilu a re a se face cu d ilu a n tu l n itro D 002-1
sa u D 002-2 în p ro p o rţie de 25 — 4 0 % .
P rin folosirea. în co m p o z iţia e m a ilu lu i a u n e i ră şin i a lch id ice de tip
„ R o m a lc h id “, se o b ţin e o p elicu lă cu luciu, e la s tic ita te şi d u r ita te s u
p e rio a ră , în c o m p a ra ţie cu e m a ilu ri n u m a i p e b a z ă de n itro c elu lo z ă,
î n c a te g o ria a c e s to r e m a ilu ri c o m b in a te se c u p rin d p ro d u sele sim b o liz a te
de e x em p lu cu: E 102-2 (alb), E 412-1 (crem ), E 732-3 (b ru n ro şc a t) etc.
A ceste e m a ilu ri se d ilu ează cu d ilu a n tu l D 002-2 în p ro p o rţie de
10- 20%.
c) Em ailurile pe bază de bitum . S în t p ro d u se d in lac u rile re sp e c
tiv e slab p ig m e n ta te . A stfel p e n tr u v o p s ire a o g lin zilo r se fo lo seşte
e m ailu l E 733- 1, în c a re se c u p rin d e ca p ig m e n t o x id u l roşu. P elic u la
o b ţin u tă este lu c io a să şi se u s u c ă în 3 ore.
U n a lt em ail p e b a z ă de b itu m e ste şi L u n a r lac (E 813-1), în c are

se foloseşte ca p ig m e n t p u lb e re a de a lu m in iu .
A p lic a t p e s u p ra fe ţe de lem n sa u de m e ta l le p ro te je a z ă , p e p r i
m u l, îm p o triv a p u tre z irii şi pe al d o ilea îm p o triv a co ro ziu n ii.
P e lic u la o b ţin u tă e ste lu cio asă şi se u su că în 4 ore de la ap lic a re .
D ilu a re a se p o a te face cu w h ite -s p irit.
d) E m ailurile pe bază de răşini sintetice. S în t p r e p a ra te de fab ricile
d in ţ a r a n o a s tr ă în tr-u n s o rtim e n t v a r ia t de cu lo ri şi p ro d u se folosind
în tre a g a g a m ă c o re s p u n z ă to a re de la c u ri şi p ig m e n ţi. A stfel, în c o n stru c ţii,
s în t u tiliz a te , d u p ă caz, u rm ă to a re le e m a ilu ri pe b a z ă de ră şin i s in te tic e :
— em a ilu rile a lc h id ic e ;
— e m a ilu rile e p o x id ic e ;
— em ailu rile p o liu r e ta n ic e ;
— em ailu rile v in ilic e ;
— e m ailu rile a c r ilic e ;
— em ailu rile p e b a z ă de clo rcau ciu c ;
— e m ailu rile siliconice.
E m a ilu rile alchidice au o la rg ă u tiliz a re , a p lic în d u -se pe su p ra fe ţe
s u p o rt din g le t de ipsos, de lem n şi m etalice, a t î t în in te rio r c ît şi la
e x te rio r. N u se ap lică pe su p ra fe ţe de b e to n sau pe te n c u ie li c a re c o n ţin v a r,
d e o a re c e se p ro d u c e o re a c ţie a lc a lin ă c a re d is tru g e p elicu la de a lc h id al.
Cele m a i u tiliz a te e m a ilu ri alch id ice sîn t :
— H exo l (E 105-1, E 405-10 e t c . ) ; se a p lică pe s u p ra fe ţe de lem n,
m e ta l şi g le t de ipsos, o b ţin în d u -s e pelicu le lucioase, cu u n tim p de
u sc a re de 1 2 —24 ore, d u re , e la stic e şi re z is te n te la in te m p e rii :
— T erm olux (E 105-10, E 625-3 etc .) ; se u tiliz e a z ă la aco p erirea
ele m e n telo r şi ţe v ilo r de calo rifer, o b ţin în d u -se pelicule lucioase, r e
z is te n te la te m p e r a tu r a n o rm a lă de e x p lo a ta re la in s ta la ţiile de în călzire
c e n tra lă , cu u n tim p de u sc a re de 12 ore ;
— em a ilu rile im ita ţie lovituri de ciocan (E 815-8) cu u sc a re la a e r ;
se a p lică p e s u p ra fe ţe m etalice, o b ţin în d u -se pelicule sem ilucioase,
d u re , elastice, re z is te n te la u m id ita te şi cu a sp e c t o rn a m e n ta l, im itîn d
lo v itu rile de ciocan p rin tr - u n desen b in e c o n tu r a t şi un ifo rm . T im p u l
d e u sc a re a p eliculei este de 8 o re ;
— em ailurile im ita ţie flori de gheaţă (E 755-6, E 825-20 etc .) ; se
ap lică p e s u p ra fe ţe m etalice, o b ţin în d u -se p elicu le cu d esen de flori
de g h e a ţă b in e c o n tu r a t, cu tim p d e u sc a re la a e r de 24 ore.
P ro d u se le se d ilu ează cu d ilu a n tu l D 005-1, în a fa ră de em a ilu rile
im ita ţie lo v itu ri d e cio can c a re se d ilu e a z ă cu d ilu a n tu l D 005-11.
P e n tr u s c u r ta r e a tim p u lu i de u sc a re şi îm b u n ă tă ţir e a c a lită ţii
Cartea zugravului şi vopsitorului
79
p elicu lelo r s-au o b ţin u t e m a ilu ri alch id ice m o d ific a te p rin co p o lim eri-
z a re a cu a lte ră şin i cum s î n t :
- em a ilu rile alchidal-clorcauciuc, c a re d au pelicule rezisten te- la
u m id ita te şi a g e n ţi chim ici ag resiv i, cu tim p de u scare de 8 — 10 o r e ;
- em a ilu rile ureo-alchidice, c a re d a u pelicu le cu u sca re rapidă,’
d u re , lucioase, re z is te n te la in te m p e rii şi u m id ita te ;
em a ilu rile m elam ino-alchidiee, in d ic a te p e n tru a co p e rirea s u
p ra fe ţe lo r m e ta lic e în m ed iu m a rin .
E m a ilu r ile epoxidiee se fa b ric ă pe o sc a ră t o t m ai în tin să , fiind
fo a rte a p re c ia te p e n tru c a lită ţile lo r h id ro fu g e, a n tic o ro siv e şi e s te
tic e. Se a p lic ă a t î t în in te rio r c ît şi la e x te rio r pe s u p ra fe ţe de lem n
m e ta lic e şi s u p ra fe ţe te n c u ite şi g le tu ite cu ipsos.
P elicu lele o b ţin u te s în t d u re şi lucioase, re z is te n te la u m id ita te
şi c ă ld u ră . P e n tr u a c e ste în su şiri se re c o m a n d ă ca aco p eriri p e n tru
o b ie c te le fo lo site în m e d iu m a rin şi în c lim a t tro p ic a l u m ed . T im p u l
d e u sca re a p eliculei e ste de 24 ore.
E m a ilu rile ep o x id iee c are p o t fi p ro d u se în m od c u re n t, în tr-o
g a m ă v a r ia tă de c u lo ri, de fab ricile n o a s tre s î n t : em ailu rile pe b a z ă
d e răşin i ep o x id iee e s te rific a te şi cele ep o x id iee n em o d ificate, a c ă ro r
în tă rire se face cu a ju to ru l c a ta liz a to rilo r.
E m a ilu rile epoxidiee esterificate se liv re a z ă în c o m p o ziţii s e p a ra te
p e n tru a p lic a re a în d o u ă s tr a tu r i, cu m a r fi de e x em p lu em ailu l alb :
E 106-1 p e n tr u p rim u l s t r a t şi
E 106-2 p e n tr u cel de a l doilea.
D ilu a re a se face cu d ilu a n tu l D 005-11.
T e rm e n u l de p ă s tra re a c o m p o z iţiilo r e ste de m a x im u m 6 lu n i.
E m a ilu rile ep o x id iee n e m o d ific a te se liv re a z ă su b fo rm ă de doi
c o m p o n e n ţi: c o m p o n e n tu l de b a z ă , cum e ste de e x em p lu E 106-50
şi so lu ţia de în tă rire , c a re p o a te fi a m in a sa u p o liam in a.
Cei doi c o m p o n e n ţi se a m e ste c ă în p ro p o rţia p rescrisă de fa b ric a
p r o d u c ă to a re şi d u p ă in d ic a ţiile acesteia. U tiliz a re a em ailu rilo r ep o x id iee
în doi c o m p o n e n ţi este in d ic a tă p e n tru a c o p e rirea o b ie cte lo r c a re se
e x p lo a te a z ă în m ed iu m a rin , în in d u s tria p e tro lie ră si în in d u s tria
ch im ică.
Incon ven ien tu l acoperirii cu em ailuri epoxidiee este fap tu l că peliculele
se usucă relativ greu (circa 24 ore) necesită un tim p lung ( 7 - 1 0 zile)
pînă la darea în exp loatare a obiectului care se finisează şi sîn t încă
d estu l de scum pe în com paraţie cu a lte produse sim ilare.
E m a ilu rile p o liuretanice se liv re a z ă su b fo rm ă de doi c o m p o n e n ţi

(c o m p o n e n tu l de b a z ă A şi în tă r ito r u l B), c are se a m e ste că în a in te de
a p lic a re în p ro p o rţia in d ic a tă de fa b ric ă (100 : 48).
P elicu lele o b ţin u te s în t lucioase, d u re , e lastice şi re z is te n te la a g e n ţi
chim ici, la p ro d u se p e tro lie re , la u m id ita te , la a g e n ţii a tm o sfe rici şi la
u z u ră . T im p u l de u s c a re e ste de 24 o re de la ap licare.
D e z a v a n ta je le c a re se în tîln e sc la a p lic a re a a c e stu i p ro d u s s î n t :
u sc a re a re la tiv în c e a tă a peliculei (24 ore) d u r a tă lu n g ă (10 zile) p în ă
la d a re a în e x p lo a ta re a o b ie c tu lu i c a re se fin isează, p re ţu l, c o m p a ra tiv
cu a lte p ro d u se sim ilare, d e stu l de rid ic a t, ia r în tim p u l a p lică rii tre b u ie
lu a te m ă su ri sp eciale p e n tru p r o te c ţia m îin ilo r şi ca p u lu i, deoarece
p ro d u se le s în t to x ic e .
E m a ilu rile vinilice se p ro d u c su b fo rm a de e m a ilu ri perclo rv in ilice
(d e ex em p lu : E 814-70), cil tim p de u sc a re a p elicu lei de 2 ore şi de
e m a ilu ri p e b a z ă de co p olim eri v in ilic i (de e x e m p lu : E 104-41), cu tim p
de u sc a re a p elicu lei de 12 ore.
P elicu lele r e z u lta te d u p ă u sc a re s în t lucioase, d u re , flexibile, re z istă
la so lu ţii acide, alcalin e, salin e şi la p ro d u se c l o r u r a t e ; de asem enea,
re z is tă fo a rte b in e la a c ţiu n e a ap ei şi a g e n ţilo r a tm o sferici.
Se folosesc la a c o p e rirea su p ra fe ţe lo r s u p o rt, a t î t m e ta lic e c ît ş i
de te n c u ia lă sau de b e to n , d in in d u s tr ia ch im ică sa u în e x p lo a ta re în
m ed iu m arin .
A coperirea cu em ail p erclo rv in ilic re z istă la şo c u ri şi s u p o rtă v a r ia ţii
de te m p e r a tu r ă în tre —40°C şi + 5 0 °C , fă ră să se d eg rad eze. D u ra b ilita te a
pelicu lei e ste de 5 —6 an i, re v e n in d a stfe l m ai ie ftin ă d e c ît a lte p ro d u se
sim ila re cu p r o p r ie tă ţi anticoriSsive.
D e z a v a n ta je le c a re se în tîln e sc la a p lic a re a p e licu le lo r e m a ilu ri
lor v in ilic e s î n t : n u se ap lică în lo cu ri ex p u se la te m p e r a tu r i m ai m a ri
d e c ît 50°C, n e c e sită u n n u m ă r m a re de s tr a tu r i, ia r ob iectele fin isa te
n u se d a u în fo lo sin ţă d e c ît d u p ă m in im u m 7 zile de la a p lic a re a u ltim u lu i
s t r a t de em ail. In p lu s, em ailu l p erclo rv in ilic este u n p ro d u s to x ic şi u şo r
in fla m a b il.
E m a ilu r ile acrilice se p ro d u c p rin p ig m e n ta re a lac u rilo r re sp e c tiv e ,
o b ţin în d u -se co m p o z iţii c o lo ra te cu m u ltă c la rita te , cu ca re se a c o p e ră
s u p ra fe ţe le s u p o rt m e ta lic e , de lem n , de te n c u ia lă sa u d e b e to n .
P elic u la se în tă re ş te p rin e v a p o ra re a so lv e n ţilo r v o la tili d in c o m
p o ziţie. F iin d a p lic a tă în tr-u n s t r a t f o a rte s u b ţire , din c a u z a c o n ţi
n u tu lu i re d u s în co rp , este n e c e sa r u n n u m ă r de 5 —8 s tr a tu r i p e n tru
o b ţin e re a u n e i pelicu le cu g ro sim e o b işn u ită .
P e lic u la se u su c ă f o a rte rep ed e, în 10 — 30 m in şi a re u n a sp e c t sem i-

m a t. S în t re z is te n te la lu m in ă şi îm b ă trîn ire , p ă s tre a z ă c u lo a re a n e a lte
r a tă , re z istă la a p ă , la. alcalii şi acizi, n u re z istă în să la te m p e r a tu ri
în a lte şi la so lv e n ţi.
E m a ilu rile acrilice, d a to r ită p ro p r ie tă ţii lor, se u tiliz e a z ă la a c o
p e riri în m ed iu ch im ic şi în m ed iu u m e d . E x tin d e r e a folosirii a c e sto r
p ro d u se este lim ita tă de p re ţu l lo r f o a rte m are.
E m a ilu rile pe bază de clorcauciuc se liv re a z ă în lim ita gam ei c u lo rilo r
p rin c ip a le şi n u a n ţe lo r re sp e c tiv e (de e x e m p lu E 109-1) fiin d fo lo site la
ac o p e rirea s u p ra fe ţe lo r de lem n, m e ta l, te n c u ia lă -ş i b e to n .
Se o b ţin pelicu le cu u sc a re r a p id ă (1 o ră), cu a sp e c t lucios, re z is
te n te la a c ţiu n e a ap ei şi a g e n ţilo r chim ici. R e z is tă la te m p e r a tu r i de
e x p lo a ta re p în ă la m a x im u m 80°C.
D ilu a re a se face cu to lu e n sa u cu d ilu a n tu l D 006-1 în p ro p o rţie
de 5 - 1 0 % . ' '
E m a ilu rile siliconice se p ro d u c p e o sc a ră lim ita tă din c a u z a p re ţu lu i
fo a rte rid ic a t. Se u tiliz e a z ă ca a c o p e riri de p ro te c ţie te rm o re z is te n te
la in sta la ţiile in d u s tria le cu te m p e r a tu r i de e x p lo a ta re de 250°C. P rin
p ig m e n ta re a cu p u lb e re de a lu m in iu (E 816-71) re z is te n ţa peliculei
cre şte p în ă la 400°C. Ca p ig m e n ţi şi u m p lu tu ri se folosesc : m ic ro a z b e stu l,
p u lb e re a de a lu m in iu , b io x id u l de t ita n , o x id u l de stib iu etc.
P e lic u la a re u n a sp e c t sem ilucios şi se u su c ă tim p de 30 m in la
190 — 2 0 0 °C.
O biectele a c o p e rite cu em ail se p o t d a în e x p lo a ta re d u p ă o o ră de
la a p lic a re a u ltim u lu i s tr a t.
D ilu a re a se face cu d ilu a n tu l D 006-1 în p ro p o rţie de 10% .
e) Em ailurile ignifuge. A ceste e m a ilu ri îm b in ă p ro p r ie tă ţile ig n i
fu g e ale peliculei cu re z is te n ţa la a g e n ţii a tm o sfe ric i şi chim ici, cu o b u n ă
a d e re n ţă la lem n şi cu p o s ib ilită ţi d e o b ţin e re a u n e i g a m e v a r ia te
d e culori.
D in tre e m a ilu rile ig n ifu g e se e n u m e ră p ro d u se le d in e m a ilu ri
alch id ice cu a d a o su ri de s u b s ta n ţe an o rg an ice, ca : b o ra x , oxizi de s tib iu
etc ., p ro d u se le p e b a z ă de c lo rcau ciu c şi p e rc lo rv in il cu sau fă ră a d a o s
de oxizi de stib iu .
P elic u la a c e sto r p ro d u se , în tim p u l a rd e rii, d e g a jă s u b s ta n ţe ca re
p ro te je a z ă le m n u l şi îm p ied ică a rd e re a .
6 . CHITURI
C h itu rile se fa b ric ă p e b a z ă de ulei, de p o lia c e ta t d e v in ii, de n itr o

celuloză şi de ră ş in i sin te tic e .
D u p ă c o n s is te n ţa şi m o d u l de a p lic a re c h itu rile se îm p a r t în : chituri

de cuţit, cu u n c o n ţin u t de 1 2 — 1 5% lia n t, p re z e n tîn d u -se su b fo rm a
u n e i p a s te v îsco ase, c a re se a p lic ă cu şp a c lu l şi ch ituri de stropit cu u n
■conţinut de 18 — 2 0 % lia n t, p re z e n tîn d u -s e su b fo rm a u n e i p a s te fluide,
c a r e se a p lic ă cu p isto lu l.
C h itu l de c u ţ i t se a p lic ă p e ste u n s t r a t de g ru n d a n tic o ro siv sau
d e îm b in a re , ia r c h itu l de s tr o p it se ap lică p e ste c h itu l de c u ţit sa u
-direct p e ste s tr a tu l de g ru n d .
a) Chituri pe bază de ulei. S în t a m e ste c u ri d e u le iu ri sau lac u ri
p e b a z ă de ulei cu c re tă , ard e z ie şi a lte m a te ria le de u m p lu tu ră .
C h itu ri p e b a z ă de u lei se liv re a z ă în culorile g ri sau alb cu u r m ă to a r e
le s im b o lu r i: C 891-1 şi C 891-2, p e n tru c h itu rile de c u ţit şi C 721-1,
p e n tru c h itu l de s tr o p it
D iîn a r e i r h 't u l u i p m tr u s tr o p it se face cu b e n zin ă u şo a ră în p r o
p o rţie de m a x im u m 10% .
b) Chituri pe bază de derivaţi celulozici. Se p ro d u c d in tr-u n am estec
d e n itro celu lo z ă cu d ife rite răşin i, în c a re se in tro d u c m a te ria le de u m p lu
t u r ă ca : o x id de zin c, c re tă , lito p o n , b io x id de t i t a n etc. Se liv re az ă
•cu u rm ă to a re le s im b o lu ri: C 822-1, p e n tru c h itu l de c u ţit şi C 822-2,
p e n tr u c h itu l de s tro p it.
P ro d u se le se d ilu ează cu d ilu a n tu l D 002-1.
c) Chituri pe bază de răşini alchidice. Se p ro d u c p rin a m e ste c a re a
în lacu rile re sp e c tiv e a m a te ria le lo r de u m p lu tu ră . Se liv reaz ă su b
fo rm ă de c h it de c u ţit cu u sc a re la a e r (C 895-3) şi c h it de s tr o p it cu
u s c a re la a e r (C 895-4).
P ro d u se le se d ilu ează la n ev o ie cu d ilu a n tu l D 005-11.
d) Chiluri pe bază de răşini epoxidice. Se p ro d u c p rin a m e ste c a re a
în lac u rile ep o x id ic e a m a te ria le lo r de u m p lu tu ră . Se liv rea ză su b fo rm a de
c h it de c u ţit (C 896-2) şi c h it de s tr o p it (C 896-1).
e) Chituri pe bază de em ulsii de acelat de viniJ. A ceste c h itu ri c o n ţin
ca m a te ria le de u m p lu tu r ă : c re tă , o x id de zin c, fă in ă de lem n, lito p o n ,
b io x id de t i t a n etc. Se liv re a z ă su b fo rm ă de c h it P A V alb. D ilu a re a
;se p o a te face cu ap ă .
C h itu rile fo lo site la fin isa re a su p ra fe ţe lo r de lem n sau m e ta lic e p e n tru
u m p le re a c a v ită ţilo r sa u p e n tr u n iv e la re a şi n e te z ire a lor se aleg ţin în d
se a m ă de n a tu r a s u p ra fe ţe i s u p o rt, de felu l co m p o z iţiei de a co p e rire
şi de c o n sid e re n te econom ice. în g e n e ra l e ste in d ic a tă fo losirea chi-
tu r ilo r al c ă ro r lia n t tre b u ie să c o re sp u n d ă cu n a tu r a co m p o ziţiei
•care le a c o p e ră (g ru n d , v o p se a sau em ail).
T o to d a tă se ţin e se a m a ca p elicu la co m p o ziţiei c a re a c o p e ră s t r a t u l

de c h it să a ib ă aceleaşi c a ra c te ris tic i d in p u n c tu l de v e d e re al a d e re n ţe i
de s u p r a f a ţa s u p o rt, al d u r ită ţii, al e la s tic ită ţii şi al rez iste n ţe i la
d ife riţi a g e n ţi e x te rio ri.
E. D IL U A N Ţ I, S O L V E N Ţ I, D E C A P A N Ţ I
1. DILUANŢI
D ilu a n ţii s în t s u b s ta n ţe lich id e c a re se a d a u g ă în co m p o z iţiile

de z u g ră v it sau v o p s it în c a n tită ţi c o re sp u n z ă to a re , p e n tr u a le s u b ţia
şi a le d a flu id ita te a n e c e sa ră. D ilu a n tu l tre b u ie b in e a m e s te c a t c u ;
c o m p o z iţia în c a re a fo st in tro d u s şi a s u p ra c ă re ia el n u are nici o a c ţiu n e
ch im ică, ci n u m a i pe cea de a o s u b ţia .
E x e m p le de d ilu a n ţi sîn t u leiu rile v e g e ta le (care sîn t în acelaşi tim p
şi lia n ţi) şi ap a.
A p a de p loaie, de rîu ri lim p ezi şi cea p o ta b ilă (S T A S 790-73) e s te
b u n ă p e n tr u d ilu a re a c o m p o z iţiilo r de z u g ră v e li şi spoieli. Se e v ită
ap ele p re a sălcii (c a re s în t d u re) şi cele tu lb u r i (care au în su sp en sie
d iv e rse c o rp u ri o rg an ice, m in e ra le , g aze etc.) sau cele c are c o n ţin scu rg eri
in d u stria le , p ro v e n ite de la d ife rite fa b ric i. A pele m in e rale se p o t folosi
n u m a i d u p ă e x a m in a re a în la b o ra to r a c o n ţin u tu lu i lor.
C înd se folosesc c o m p o z iţii g a ta p re p a r a te de vo p sele, e m a ilu ri şi
la cu ri, p e n tr u a le d a f lu id ita te a de lu c ru c o re s p u n z ă to a re m e to d e i d e
a p lic a re alese, se în tre b u in ţe a z ă d ilu a n ţi de a p licare. A ceştia sîn t
a m e ste c u ri de so lv e n ţi, g a ta p re p a ra te .
D u p ă c o m p o ziţiile de v o p s it la c a re se folosesc, d ilu a n ţii de a p li
c a re sîn t de p a tr u c ateg o rii, şi a n u m e :
a) D iluant pentru lacuri, vopsele şi em ailuri pe bază de ulei (D 001-1).
E s te u n am e ste c de h id ro c a rb u ri a lifa tic e şi a ro m a tic e . Se p re z in tă
su b fo rm ă de lich id om ogen, tr a n s p a r e n t şi fă ră p a rtic u le în suspensie.
P e n tr u d ilu a re se fo lo seşte în tr-o p ro p o rţie de 5 — 10% din g re u
t a t e a co m p o z iţie i c a re se d ilu ează.
b) D iluanţi pentru lacuri şi em ailuri pe bază de derivaţi celulozici.
S în t a m e ste c u ri d e h id ro c a rb u ri a lifa tic e , a ro m a tic e , alcooli e ste ri şi
ceto n e. Se p re z in tă su b fo rm ă de lich id e om ogene, tr a n s p a r e n te şi fă ră
p a rtic u le în su sp en sie. Se a d a u g ă în m o m e n tu l folosirii c o m p o z iţie i,
c are n ec e sită d ilu a re a , în p ro p o rţie d e 25 — 10 0 % .
Se p ro d u c u rm ă to a re le c a te g o rii d e d ilu a n ţi :
— D 002-1 ( c a lita te a I) şi D 002-6 ( c a lita te a II) , cu c a re se o b ţi
p elicu le lucio ase, în c o n d iţii n o rm a le d e lu c ru ;
— D 002-2 ( c a lita te a I), c a re se fo lo seşte în c o n d iţii grele de lu c ru ,

în special ia rn a , sa u p e v re m e u m e d ă , ţ
M a n ip u la re a d ilu a n ţilo r p e n tr u c o m p o z iţii pe b a z ă de d e riv a ţi c e lu
lozici se face cu cea m a i m a re a te n ţie , d eo arece s în t s u b s ta n ţe to x ic e ,
lu în d u -se to to d a tă m ă su rile de te h n ic a s e c u rită ţii m uncii.
c) D iluanţi pentru lacuri şi em ailuri alchidice. S în t a m e ste c u ri de
h id ro c a rb u ri a lifa tic e , a ro m a tic e şi alcool. Se p re z in tă su b fo rm ă de
lich id e lim p ezi şi om ogene, fă ră p a rtic u le în susp en sie.
D ilu a re a c o m p o z iţiilo r alch id ice se p o a te face cu u rm ă to a re le ca te g o rii
<le d ilu a n ţi, liv r a ţi de fa b ric i, c a re se a m e ste c ă în co m p o z iţie în tr-o
p ro p o rţie de 2 5 —4 0 % :
— D 005-1, p e n tru co m p o z iţii c a re se a p lic ă cu p e n su la ;
— D 006-1, p e n tr u la c u ri şi e m a ilu ri a n tie o ro siv e , ca re se a p lică
c u p e n su lă ;
— D 005-11, p e n tru c o m p o z iţii c are se a p lic ă p rin p u lv e riz a re .
d) D iluanţi diverşi. S în t p ro d u se su b fo rm ă de a m e ste c u ri lichide
de d ife riţi s o lv e n ţi o rg an ici, om ogene şi tr a n s p a r e n te , fă ră p a rtic u le
în suspensie. D in a c e a s tă c a te g o rie fac p a r te :
— D 004-13, p e n tr u e m a ilu ri pe b a z ă de co p o lim eri v in ilic i;
— D 004-50, p e n tr u g ru n d u l re a c tiv G 404-50 ;
— D 009-1, p e n tr u c o m p o z iţii pe b a z ă de c lo rcau ciu c ;
— D 007-1, p e n tr u c o m p o ziţii ig n ifu g e ;
— D 006-50, p e n tr u la c u ri şi e m a ilu ri ep o x id ice în doi c o m p o n e n ţi;
— D 006-30, p e n tr u la c u ri şi e m a ilu ri p o liu re ta n ice .
Se re c o m a n d ă fa b ric ilo r p ro d u c ă to a re ca p e n tru fiecare fel de g ru n d ,
v o p se a , lac sa u e m a il să se in d ic e d ilu a n tu l c o re sp u n z ă to r, g a ta p re p a r a t,
cu c are să se d e a f lu id ita te a n e c e sa ră co m p o ziţiei, a tît la a p lic a re a ei
cu p en su la c ît şi cu p isto lu l.
2 . SOLVENŢI
S o lv en ţii s în t m a te ria le u ş o r v o la tile , c a re d iz o lv ă s u b s ta n ţe le p e

liculogene, m o d ific în d u -le p rin a c e a s ta v îs c o z ita te a . S o lv en ţii, în tim p u l
u sc ă rii şi fo rm ă rii p eliculei se e v a p o ră , în tr u c ît n u re a c ţio n e a z ă chim ic
cu v o p se a u a , ia r ro lu l lo r de a o s u b ţia a fo st în d e p lin it.
în g e n e ra l so lu ţiile p re a u ş o r v o la tile in flu e n ţe a z ă s tr u c tu r a peliculei
şi o fac p u ţin im p e rm e a b ilă , d a to r ită c a n a le lo r de e v a p o ra re pe c a re
le p ro d u c în m a sa ei, D e aceea, la v o p sito riile e x te rio a re este re c o m a n
d a b il să se e v ite a c e şti s o lv e n ţi şi, în orice caz, u ltim u l s tr a t de fin isa re
să fie p r e p a r a t cu te re b e n tin ă , c a re n u e ste a t î t de v o la tilă .
P ro p o rţiile de so lv e n ţi, p re sc rise de re ţe te le re sp e c tiv e tre b u ie să

fie r e s p e c ta te cu s tric te ţe , d e o a re c e v a r ia ţii c ît de m ici p o t m odifica
s u b s ta n ţia l c a lita te a c o m p o z iţiilo r. D in c a u z a u n o r a stfe l de m o d ificări
se p o t o b ţin e d e e x e m p lu , la c u ri p re a s u b ţir i sa u p re a vîscoase, se p o t
o b ţin e p elic u le m a te , d in c a re so lv e n ţii s-au e v a p o ra t p re a rep ed e, sau
lipicioase, d in c a re s-a e v a p o r a t t o t so lv e n tu l.
F ie c a re s o lv e n t a re u tiliz ă ri specifice, ei d iz o lv în d n u m a i a n u m ite
s u b s ta n ţe peliculogene.
S o lv e n ţii fiin d s u b s ta n ţe de o bicei in fla m a b ile şi c h ia r to x ic e , e ste
n e c e sa r să se m a n ip u le z e cu a te n ţie d e o se b ită , re sp e c tîn d u -se to to d a tă
ş i p re sc rip ţiile de te h n ic a s e c u rită ţii m u n c ii şi a p azei c o n tra incendiilor.
D in tre s o lv e n ţii fo lo siţi p e n tru flu id ific a re a co m poziţiiloi* de lacu ri,
v o p se le şi e m a ilu ri se m e n ţio n e a z ă :
a) Solvenţi pe bază de produse petroliere. Se u tiliz e a z ă cei cu u n
c o n ţin u t în h id ro c a rb u ri a lifa tic e , d in c a re face p a r t e şi w h ite -sp iritu l
{S T A S 44-67), c a re se o b ţin e la d istila re a ţiţe iu lu i, s itu a t în tre ben zin ele
g re le şi p e tro lu l la m p a n t uşor.
Se foloseşte p e n tru d ilu a re a la c u rilo r şi v o p selelo r p e b a z ă de ulei
ş i a u n o ra d in la c u rile p e b a z ă de ră şin i alchidice. E s te in flam ab il, d a r
n u e ste to x ic .
U n a lt p ro d u s p e tro lie r c a re se m a i foloseşte p e n tr u d ilu a re a a n u m ito r
c o m p o z iţii e ste b e n z in a de e x tra c ţie .
b) Solvenţi pe bază de hidrocarburi arom atice. Cei m ai u tiliz a ţi
s în t :
— to lu en u l, c a re se p re z in tă s u b fo rm ă de lich id incolor, cu m iros
s la b . E s te u n d iz o lv a n t p rin e x c e le n ţă al b itu m u rilo r, al u le iu rilo r şi
a l u n e i serii în tre g i de ră ş in i n a tu r a le şi s i n t e ti c e ;
— xile n u l, c a re ca şi to lu e n u l, se p re z in tă s u b fo rm a de lichid incolor,
f o a r te b u n s o lv e n t p e n tr u u le iu ri, b itu m u r i şi ră ş in i n a tu ra le şi sin te tic e .
c) U leiul de terebentină. E s te u n lich id g ă lb u i cu m iros p lă c u t,
o b ţin u t d in ră ş in a p r o a s p ă tă de conifere. Cu to a t e că a re o m a re p u te re
d e d iz o lv a re a ră şin ilo r şi u le iu rilo r, în u ltim ii an i, se foloseşte d in ce
în ce m ai p u ţin , fiin d în lo c u it cu a lţi s o lv e n ţi m a i ie ftin i şi accesibili
în c a n tită ţi m a i m a ri (w h ite -s p iritu l ca s o lv e n t al c o m p o ziţiilo r p e b a z ă
d e u le i şi x ile n u l al celo r p e b a z ă de ră şin i sin te tic e ).
d) A lcoolii. S în t s o lv e n ţi c a re se folosesc în g en e ra l la fa b ric a re a
la c u rilo r. P e şa n tie re le de c o n s tru c ţii se în tîln e sc su b d e n u m ire a de
s p ir t (alco o l etilic) şi de b u ta n o l.
S p ir tu l (alco o lu l etilic) se fa b ric ă p rin fe rm e n ta re a p ro d u se lo r c a re

c o n ţin am id o n (c a rto fi, p o ru m b ) sa u c a re c o n ţin z a h ă r (m elasă)). Se fo lo
se şte la fa b ric a re a la c u rilo r de s p ir t şi, pe ş a n tie r, a c o m p o z iţiilo r p e n tru
lu s tr u it.
B u ta n o lu l e ste u n lichid incolor, cu m iro s p u te rn ic o b ţin u t p rin
f e rm e n ta ţia a m id o n u lu i d in p o ru m b . Se fo lo seşte la fa b ric a re a la c u
rilo r p e b a z ă de n itro c e lu lo z ă şi ca a d a o s la la c u rile p e b a z ă de ră şin i
a lchidice, p e n tru îm b u n ă tă ţir e a în tin d e rii p e su p ra fe ţe le s u p o rt, p e rm i-
ţîn d a stfel a p lic a re a lo r cu p e n su la .
e) E sterii. C o n stitu ie o g ru p ă de s o lv e n ţi o b ţin u ţi p rin re a c ţia
ac id u lu i acetic cu d ife riţi alcooli. Se p re z in tă su b fo rm ă de lich id incolor,
cu m iros c a ra c te ris tic , a v în d o la rg ă în tr e b u in ţa r e la fa b ric a re a la c u rilo r
p e b a z ă de n itro celu lo ză.
D in tre a c e ştia cei m a i im p o r ta n ţi sîn t : a c c e ta tu l d e b u tii şi a c e ta tu l
de am il.
f) Cetonele. S în t s o lv e n ţi cu o m a re p u te re de d iz o lv a re o b ţin u ţi
d in d istila re a u s c a tă a lem n u lu i. Se p re z in tă su b fo rm ă u n o r lich id e
incolore, cu m iro s c a ra c te ris tic , fo lo site în c a n tită ţi t o t m ai m a ri în
in d u s tria lacu rilo r.
Cele m ai u tiliz a te s î n t : a c e to n a şi m e til-iz o b u til-c e to n a.
g) Eterii glicolici. S în t so lv e n ţi c a re se p re z in tă su b fo rm a de
lichide incolore cu m iro s p lă c u t şi c a re se folosesc ca so lv e n ţi p rin ex ce
le n ţă ai la c u rilo r şi e m a ilu rilo r n itro celu lo zice. D in tre a c e ştia m a i im por--
t a n ţ i sîn t : etil-g lico lu l şi a c e ta tu l de etil-glicol ( a c e ta t de C ellosolv).
A ce sta din u rm ă se în tre b u in ţe a z ă ca u n e x c e le n t so lv e n t şi a c o m p o
z iţiilo r pe b a z ă de u le iu ri şi pe b a z ă de ră şin i ep o x id ice şi p o liu re ta n ic e ,
c a re se p o t a p lic a a t î t cu p isto lu l c ît şi cu p en su la. P elic u la r e z u lta tă
a re u n a sp e c t s tr ă lu c ito r d a to r ită e v a p o ră rii f o a rte le n te a s o lv e n tu lu i
re sp e c tiv .
3 . DECAPANŢI
D e c a p a n ţii s în t a m e ste c u ri de so lv e n ţi o rg a n ic i, so lu ţii sau p a s te

alc alin e sau acid e p ro d u se in d u s tria l sa u p r e p a r a te p e ş a n tie r c a re se
folosesc la în d e p ă r ta r e a ru g in ii sa u s tr a tu r ilo r v e c h i d e v o p se a d e p e
su p ra fe ţe le m e ta lic e .
Ca d e c a p a n ţi a lc a lin i se p o t folosi p a ste le c a re se p o t p re p a ra p e
ş a n tie r folosind re ţe te le nr. 68 şi 69 ia r ca d e c a p a n ţi acizi, p a s ta d in
r e ţe ta nr. 70.
In d u s tria de la c u ri şi v o p sele p ro d u c e u n d e c a p a n t din so lv e n ţi o rg anici

cu c a p a c ita te m a re de d iz o lv a re , n u m it D ecanol (D 002-10), ca re se
p re z in tă su b fo rm a de lich id incolor, o p alescen t.
D e c a p a n ţii, fiin d în g e n e ra l s u b s ta n ţe to x ic e , v o r fi u tiliz a ţi cu o
d e o s e b ită g rijă , lu în d to a te m ă su rile de te h n ic a s e c u rită ţii în m u n că .
F . M A T E R IA L E D IV E R S E
P e n tr u fin isa re a s u p ra fe ţe lo r s u p o rt de lem n, în 'a f a r ă de aco p eririle

c u v o p se le şi e m a ilu ri, se p o t folosi şi b a iţu rile , ia r p e n tru fin isa rea
s u p r a f e ţe lo r a c o p e rite cu d ife rite c o m p o z iţii se p o a te folosi în m od
c o re s p u n z ă to r c e a ra sa u d ife rite p ro d u se p e n tr u n e te z it şi lu s tr u it p e lic u
lele de lacu ri sa u em ailu ri.
1. BAIŢURI
B a iţu rile s în t s u b s ta n ţe c o lo ra n te v e g e ta le , m in e rale sau sin te tic e

■care se d iz o lv ă în a p ă , d în d b a iţu rile de a p ă , sa u în s p irt (alcool), d în d
b a iţu rile de s p irt. E le se a p lică n u m a i pe s u p ra fe ţe le de lem n, a stfe l
c a e se n ţe le de c a lita te in fe rio a ră să c a p e te a s p e c tu l u n o r e sen ţe su p e rio a re
(n u c , p a lis a n d ru , s te ja r etc.).
B a iţu r ile sîn t tr a n s p a r e n te şi to tu ş i u şo r c o lo ra te . C o lorarea su p ra fe ţe i-
s u p o r t se face în n u a n ţa le m n u lu i al c ă ru i a sp e c t se im ită , folosind b a iţu l
c a r e c o re s p u n d e culo rii şi n u a n ţe i re sp e c tiv e (b ru n , ocru, ro şc a t etc.).
S tr a tu l de b a iţ n u re z istă la a p ă şi nici l a u z u ră , d in c a re c a u z ă se p r o
te je a z ă p rin ceru ire, lă c u ire etc.
2. CEARA DE ALBINE
C eara de a lb in e e ste o s u b s ta n ţă o rg an ică c a re se to p e ş te uşor. E s te

<le c u lo a r e g a lb e n ă şi a re u n m iro s p lă c u t. Se în tre b u in ţe a z ă la p re p a ra re a
v o p s e le lo r de ulei de c a lita te su p e rio a ră , d în d p elicule m a te , p e n tru
fin isa re a şi p r o te ja r e a s u p ra fe ţe lo r v o p site , p re c u m , şi p e n tru p a tin a r e a
s u p r a f e ţe lo r în calcio -v ecch io z u g ră v ite .
3 . PRODUSE PENTRU FINISAREA PELICULELOR
P e n tr u n iv e la re a şi lu s tru ire a p elicu lelo r de la c u ri şi e m a ilu ri se

folosesc o serie de p ro d u se cu m s î n t : e g a liz a to rii, p a s ta de şle fu it si
;apa de lu s tr u it.
a) Egalizatorii. S în t a m e ste c u ri de d ilu a n ţi şi so lv e n ţi în s ta r e

lic h id ă şi cu a sp e c t lim p ed e care! a p lic a te pe o s u p r a f a ţă a c o p e rită d e
p elicule de lac sau em ail pe b a z ă d e d e riv a ţi celulozici, c o n trib u ie la
e g aliza rea s u p ra fe ţe i re sp e c tiv e .
î n in d u s tria m o b ilei s în t fo lo siţi e g a liz a to r ii: D 002-4 p e n tr u s u
p ra fe ţe le fin is a te cu la c u l L 002-16 şi D 002-25 p e n tr u su p ra fe ţe le fin isa te
cu lac u l L -002-21.
b) Pasta de şlefuit. E s te fo rm a tă d in tr-u n a m e ste c de p u lb e ri a b ra z iv e
f o a rte fin d is p e rs a te în u leiu ri, c e ru ri şi so lv e n ţi. Se fo lo seşte la p o liz a re a
p elicu lelo r de la c u ri şi e m a ilu ri p e b a z ă de n itro c e lu lo ză . P ro d u s u l liv ra t
de fa b ric i p o a r tă d e n u m ire a de N ovo lin şi a re sim b o lu l D 002-30. E s te
o m a să cu a sp e c t om ogen şi de c u lo a re alb -g ă lb u i.
c) Lichidul de lustruit. E s te o d isp ersie de u le iu ri şi m a te ria le f o a r te
sla b a b ra z iv e în a p ă . Se p ro d u c e de fa b ric i cu sim b o lu l D 002-21 şi cu
d e n u m ire a de N ovolin sau cu sim b o lu l D 002-31, şi cu d e n u m ire a d e
N o vo lin super.
Se p re z in tă su b fo rm a u n u i lich id cu a sp e c t lă p to s, d e c u lo a re g a lb e n
deschis şi cu o c a p a c ita te de lu s tru ire de „luciu o g lin d ă".
Se foloseşte, p e n tr u lu s tru ire a p elicu lelo r de lac sau de e m a il pe b a z ă
d e n itro c elu lo z ă la fin isă ri de c a lita te su p e rio a ră .
d) Lichidul de egalizare. E s te c o m p u s d in tr-u n am e ste c de d iz o l
v a n ţi o rgan ici, cu c a p a c ită ţi f o a rte re d u se de d iz o lv a re a lia n tu lu i,
în g e n e ra l a n itro celu lo zei.
G. T A P E T E
O fin isa re in te rio a ră a c lă d irilo r cu c a lită ţi şi e fecte s u p e rio a re

z u g ră v e lilo r, se o b ţin e p rin a p lic a re a pe s u p ra fa ţa p e re ţilo r a u n o r fîşii
c a re p o a rtă d e n u m ire a de ta p e te .
1. GENERALITĂŢI
T a p e te le s în t c o n fe c ţio n a te d in h îrtie , ţe s ă tu r i te x tile , m ă ta s e , folii

d in m ase p la stic e sim p le sa u pe s u p o rt te x til, cu f a ţa n e te d ă sau în relief,
fă ră sau cu desene, în tr - u n a sa u m a i m u lte culori.
T a p e te le se a p lic ă în în c ă p e ri p e p e re ţi şi m a i r a r p e ta v a n e , p e
te n c u ie li g le tu ite cu ipsos sau fin d rişc u ite , pe p e re ţi de b e to n cu s u p ra fa ţa
n e te d ă şi p la n ă (p e re ţi d in p a n o u ri m a ri sau d in b e to n t u r n a t m o n o lit
în co fra je de in v e n ta r)c u p o ri p în ă la 5 m m sau a v în d f a ţa n e te z ită
cu g le t p re p a r a t d in tr-o p a s tă a d e c v a tă p e n tru a c e st tip de p e re ţi, pe p e re ţi
d in z id ă rie d in b lo c u ri m ici, fîşii sau p a n o u ri de b e to n ce lu la r a u to c la v iz a t,

n e te z iţi p rin te n c u ire sa u g le tu ire şi p e p e re ţi d in ipsos (p lăci şi fîşii).
A p lic a re a ta p e te lo r n u e s te in d ic a tă în în c ă p e ri cu te m p e r a tu r ă
r id ic a tă sau a tm o s fe ră u m e d ă ca : s p ă lă to rii, băi, b u c ă tă rii, la b o ra
to a r e sau a lte în c ă p e ri cu c o n d iţii sim ilare.
T a p e te le fo lo site în c o n s tru c ţii s în t de tr e i c a te g o r ii: n e lav ab ile,
se m ila v a b ile şi la v a b ile . în m o d c u re n t s în t liv r a te în su lu ri de d ife rite
lu n g im i.
2 . TAPETE NELAVABILE
A ceste t a p e t e p o t fi d in h îrtie c o lo ra tă , netedăx sa u p re s a tă p e n tru

a im ita d ife rite ţe s ă tu r i, pielea sa u lem n u l, sa u d ife rite desene în relief.
L ă ţim e a ta p e te lo r de h îrtie e ste de circa 50 cm şi lu n g im e a de 7 — 12 m .
A lte tip u r i d e ta p e te n e la v a lib e sîn t şi cele d in ţe s ă tu r i te x tile , de
m ă ta s e sa u d in fire îm p le tite de tre s tie . P rin tr - o a p lic a re d eo se b it de
îngi'ij ită se o b ţin e u n fin isaj de f o a rte b u n ă c a lita te şi cu u n a sp e c t
d e o se b it de p lă c u t.
D e z a v a n ta je le fo losirii u n o r a stfe l de ta p e te s î n t : co stu l lor rid ic a t
şi c h e ltu ie li de în tr e ţin e r e m a i m a ri d e c ît cele n e c e s ita te p e n tru orice
a lt fel de ta p e te .
3 . TAPETE SEMILAVABILE
T a p e te le se m ila v a b ile sîn t, de asem en ea, fîşii d in h îrtie sp ecialăi

a c o p e rită p e f a ţă cu s tr a tu r i de p o lim eri, de obicei PV C sau PV C şi
P V A . C o m p o ziţia de a c o p e rire se p o a te co lo ra cu p ig m e n ţi c o re sp u n
z ă to r i a c e s tu i scop, a v în d p o s ib ilita te a să se o b ţin ă p rin c a la n d ra re şi
d esene în relief, c a re m ă re s c a s p e c tu l p lastic.
T a p e te le se m ila v a b ile s în t p e rm e a b ile la v a p o ri de a p ă şi s în t p ro d u se
în tr- u n s in g u r tip şi a n u m e T R ( ta p e t cu s tr a tu l de finisaj în relief).
Se liv re a z ă în su lu ri la te d e 70 c m ± 3 % , fiecare su l a v în d 5 0 — 7 0 m 2.
Se p ro te je a z ă cu h îr tie g ro a să de a m b a la j şi se tr a n s p o r tă îm p a c h e ta te
în lă z i sa u c u tii. Se d e p o z ite a ză în m a g a z ii u sc a te , p e r a f tu r i în care s u lu r i
le s în t a şe z a te în picioare.
C a lita te a ta p e tu lu i s e m ila v a b il p o a te fi c o n s ta ta t ţin în d se a m ă de
u rm ă to a re le c o n sid e re n te :
— a d e re n ţa p e rfe c tă pe h îr tie a s tr a tu lu i de p o lim e r i;
— s t r a t u l d e p o lim eri s ă fie im p e rm e a b il şi n u tre b u ie să p re z in te
fisu ri sa u c r ă p ă t u r i ;
— cu lo are a s tr a tu lu i de p o lim eri tre b u ie să fie u n ifo rm ă , să nu se

decoloreze, ia r d esen ele să a ib ă c o n tu ru ri p recise ;
— m arg in ile fîşiei de ta p e t tre b u ie să fie d re p te şi în tre g i.
T a p e te le se m ila v a b ile se în tr e ţin cu u ş u r in ţă p rin c u r ă ţa r e a lor
cu o c îrp ă m o ale u m e z ită cu a p ă şi să p u n .
A. TAPETE LAVABILE
T a p e te le la v a b ile , fo lo site p e n tr u fin isa re a în c ă p e rilo r, sîn t de tre i

c a te g o rii şi a n u m e :
— folii d in m a te ria le p la stic e ;
— s u p o rt de h îrtie a c o p e rit cu o p elicu lă fo rm a tă d in tr-o p a s tă
pe b a z ă de PV C sa u cu u n s t r a t de co m p o ziţie p e b a z ă de ulei de in poli-
m e riz a t sau de m a s tic u ri sp e c ia le ; a c e st fel de ta p e t p o a r tă n u m ele de
„lincTUsta“ ;
— s u p o r t t e x til a c o p e rit cu u n s t r a t de p o lic lo ru ră de v in ii p las-
tifia tă .
Cele m ai u tiliz a te s în t ta p e te le pe s u p o rt de h îrtie sau pe s u p o rt
te x til, c a re p o a te fi n eco lo rat, c o lo ra t sa u im p rim a t cu d esene v a r ia te
în u n a sa u m a i m u lte culori. P e p a r te a c o lo ra tă sa u im p rim a tă a s u p o r tu
lui te x til se a p lic ă o p elicu lă de p o lic lo ru ră de v in ii p la s tifia tă şi tr a n s p a
re n tă sau , d u p ă caz, tr a n s p a r e n tă d a r c o lo ra tă cu p ig m e n ţi c o re s p u n z ă to ri
scopului.
T a p e te d in a c e a s tă c a te g o rie se p ro d u c în s u lu ri de 25 m sa u m ai
lungi, d u p ă c o m a n d ă , cu lă ţim i d e 73 ± 0,5 cm sau de 100 ± 0,5 cm .
în c o m e rţ se liv re a z ă ta p e te la v a b ile pe s u p o rt de h îrtie de tip TCM
( ta p e te c a la n d ra te m onocolor) şi de t i p T C P ( ta p e te c a la n d r a te policolor),
c a re c o n stitu ie şi b a rie re de v a p o ri.
C a lita te a ta p e tu lu i la v a b il se c o n s ta tă ţin în d se a m ă de u rm ă to a re le
co n sid e re n te :
— a d e re n ţa p e rfe c tă a p eliculei d e p o lic lo ru ră de v in ii p la s tifia tă
p e s u p o rtu l t e x til sa u de h î r t i e ;
— pelicu la tre b u ie să fie im p e rm e a b ilă si să n u p re z in te b u le . o n d u lă ri
şi c r ă p ă t u r i ;
— cu lo a re a tre b u ie să fie u n ifo rm ă , re z is te n tă la lu m in ă , ia r desenele
să aib ă c o n tu ru ri p recise.
T a p e te le la v a b ile se în tr e ţin f o a rte u şo r p rin s p ă la re cu a p ă şi s ă p u n
sa u cu so lv e n ţi, îm p ro s p ă tîn d u -le a stfe l f a ţa v ă z u tă .
A p licarea a c e sto r ta p e te se v a fac£ n u m a i p e s u p ra fe ţe s u p o r t a
c ă ro r u m id ita te n u d e p ă şe şte 2 % . î n caz c o n tra r, în tre s tr a tu l im p e r
m ea b il al ta p e tu lu i şi s tr a tu l s u p o rt se în m a g a z in e a z ă ap ă , c are a c ţio n în d
a s u p ra a d e z iv u lu i o rg a n ic sa u s u p o rtu lu i c o n trib u ie la d e z v o lta re a m u
c eg a iu lu i. M ucegaiul a stfe l fo rm a t p ă tr u n d e p în ă la f a ţa ta p e tu lu i pe
care-1 p ă te a z ă , ră s p în d in d to to d a tă în în c ă p e re şi u n m iros d ezag reab il.
H . C O M P O Z IŢ II P R E P A R A T E IN A T E L IE R E C E N T R A L E S A U
D E Ş A N T IE R
P e n tr u fin isa re a in te rio a re lo r şi e x te rio a re lo r c o n stru c ţiilo r p rin

a c o p e rire cu p elicu le, ta p e te , calcio -v ecch io e tc ., se folosesc o serie de
c o m p o z iţii, c o re s p u n z ă to a re c e rin ţe lo r e x e c u tă rii lu c ră rilo r resp e ctiv e .
O p a r te d in a c e ste c o m p o z iţii se liv re a z ă şa n tie re lo r g a ta p r e p a
r a te de fa b ric i ,cu m s î n t : v o p selele, lacu rile şi e m ailu rile, ia r o a ltă
p a r te , d e s tu l de în s e m n a tă , se p r e p a r ă în a te lie re le de ş a n tie r sau în
a te lie re le c e n tra le ale în tre p rin d e rilo r d o ta te cu a stfe l de u n ită ţi de
p ro d u c ţie a u x ilia ră . î n a c e a s tă c a te g o rie se c u p rin d : vopselele p r e
p a r a te p e n tr u lu c ră ri d e v o lu m re d u s sa u p e n tr u n u a n ţa re a u n o r v o p se le
g a ta p r e p a ra te , p re c u m şi c o m p o ziţiile de sp o it, cd m p o ziţiile de z u g ră v it,
p a ste le de calcio-vecchio, a d e z iv u l p e n tru ta p e te etc.
C om p o ziţiile de z u g r ă v it şi cele d e v o p s it se p re p a ră în a te lie re d u p ă
r e ţe te b in e s ta b ilite , folosind m a te ria le liv ra te de fab ricile de p ro d u se
chim ice.
î n re ţe te le c a re u rm e a z ă s în t in d ic a te o rie n ta tiv m a te ria le le cu c are
se o b ţin co m p o z iţii d e cea m ai b u n ă c a lita te . A ceste m a te ria le p o t fi
t o tu ş i în lo c u ite cu a lte le sim ilare, c a re v o r d a în să c o m p o ziţii c o re s
p u n z ă to a r e cu c a lita te a în lo c u ito rilo r în tr e b u in ţa ţi.
A stfe l p e n tr u v o p se le se in d ic ă u le iu l de in fie rt, fiin d cel m a i r e
p re z e n ta tiv . î n locul a c e stu ia în să p o a te fi u tiliz a t, orice ulei te h n ic
n a tu r a l, fa b r ic a t d in s e m in ţe o leag in o ase sau u lei s in te tic .
L a fel p e n tr u s ic a tiv i şi s o lv e n ţi, în r e ţe te s în t p re z e n ta ţi cei cu
c a lită ţi su p e rio a re . î n lip sa lo r p e ş a n tie r se p o t în tre b u in ţa în lo c u ito ri
(v . cap. I I I . C şi I I I . E ), în fu n c ţie de c e rin ţe le c a lita tiv e ale lu crării.
I. REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE SPOIT
a) C hit. R eţeta nr. 1. C h it p e n tr u s u p ra fe ţe te n c u ite :

— ipsos 1,000 k g ;
— c re tă m ă c in a tă sa u h u m ă 2,000 kg
— so lu ţie de clei 2 % p în ă la c o n siste n ţa de
lu cru
M o d u l de p r e p a r a r e . Se p re p a ră în p rim u l rîn d s o lu ţia

de clei cu o c e n c e n tra ţie s la b ă (2 % ). P r e p a ra re a se face a stfe l : se sfă rîm ă
p lăcile de clei, se c în tă re s c şi se p u n la în m u ia t tim p d e 24 d e ore în a p ă
a cărei c a n tita te este, de asem en ea, m ă s u ra tă .
Cleiul a stfe l în m u ia t şi u m fla t e ste p u s la fie r t în v a s u l elec tric p e n tru
p r e p a r a t clei, p în ă la c o m p le ta lui d iz o lv a re şi o m o g en izare. D u p ă a ce ea
se stre c o a ră p rin s ita cu 400 — 625 o c h iu ri/c m 2.
C o n c e n tra ţia so lu ţie i e ste d a tă de p ro c e n tu l d e clei, în g r e u ta te ,
c o n ţin u t în g r e u ta te a to ta lă a so lu ţie i. D e e x e m p lu , p e n tru c az u l a ceste i
re ţe te , so lu ţia de clei re s p e c tiv ă c o n ţin e 20 g ra m e de clei solid la u n
litr u de so lu ţie.
în so lu ţia de clei, a stfe l p r e p a r a tă , se a d a u g ă ip so su l şi se a m e ste c ă .
A poi se in tro d u c e m a te ria lu l de u m p lu tu r ă (c re ta sa u h u m a şi se c o n
tin u ă a m e ste c a re a p în ă la c o m p le ta o m o g en izare.
b) G ru n d u ri ( p e n tru 10 1 de g ru n d ). R eţeta n r „ 2. G ru n d cu s ă p u n
de ru fe :
— v a r b u lg ă ri 1 ,2 0 0 - 2 ,0 0 0 kg ;
— să p u n d e ru fe (ta re ) 0 ,1 5 0 - 0 ,2 0 0 k g ;
— ulei c o m e stib il 0 ,0 2 5 - 0 ,0 3 0 k g ;
— ap ă , p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 d e c o m p o ziţie.
Modul de preparare. V a ru l se s tin g e într-o. c a n tita te
în tr e ită de a p ă , în r a p o r t cu g r e u ta te a lui, ia r s o lu ţia d e să p u n şi u le iu l
c o m e stib il se in tro d u c t r e p t a t în tim p u l stin g e rii. Se a m e ste c ă pîn ă
se o b ţin e o p a s tă o m o g en ă şi ap o i se d ilu ează cu a p ă . Dacă să p u n u l
lichid se înlocuieşte cu să p u n u l tare, este necesară o cantitate dublă de a pă.
S ă p u n u rile de v a r c a re se fo rm e a z ă m ăresc r e z is te n ţa peliculei şi p u te re a
ei d e aco p erire.
A cest g ru n d se în tre b u in ţe a z ă la v ă ru ie lile d e c a lita te o b iş n u ită ,
în a in te de în tr e b u in ţa r e , c o m p o z iţia se tre c e p rin s ita cu 225 o c h iu ri/c m 2.
R eţeta nr. 3. G ru n d cu a la u n de p o ta s iu (p ia tr ă a c r ă ) :
— v a r g ra s p a s tă 2,500 k g ;
— a la u n de p o ta s iu 0,200 k g ;
— a p ă p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 litr i d e c o m p o z iţie .
M o d u l d e p r e p a r a r e . V a ru l p a s tă se d ilu e a z ă cu a p r o
x im a tiv 5 1 de a p ă ia r în la p te le d e v a r a stfe l o b ţin u t se a d a u g ă a la u n u l
d e p o ta siu d iz o lv a t în p re a la b il în a p ă fie rb in te în clocot. L a a c e a stă
c o m p o z iţie se a d a u g ă , a m e ste c în d m ereu , a p ă p în ă la u n v o lu m al com po
z iţie i de 10 1. în a in te de în tr e b u in ţa r e , c o m p o z iţia se tre c e p rin s ita cu
225 o c h iu ri/c m 2.
G ru n d u l de a la u n e ste cel m a i b u n , d eo arece fix e a z ă fo a rte b in e s tr a tu l
d e v ă ru ia lă p e s u p r a f a ţa de v ă r u it, în să c o stu l lu i este m ai rid ic a t. Se
în tre b u in ţe a z ă la v ă ru ie lile de c a lita te s u p e rio a ră şi în c a z u rile în c a re se

cere o re z is te n ţă m a re a s tr a tu lu i de v a r la in te m p e rii
R eţeta nr. 4. G ru n d cu s a re de b u c ă t ă r i e :
— s a r e d e b u c ă tă rie 0,100 k g ;
— v a r g ra s p a s tă 2,500 k g ;
— a p ă p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 d e c o m p o ziţie.
M o d u l d e p r e p a rja jr e. Se p re p a ră ca şi g ru n d u l cu a la u n
d e p o ta siu ( r e ţe ta 3).
E s te u n g ru n d ie ftin şi se în tre b u in ţe a z ă în g e n e ra l la lu c ră ri de v ă ru ie li
sim p le, c o m p o rtîn d u -se fo a rte b in e p e s u p ra fe ţe le e x te rio a re . S area de
b u c ă tă rie fiin d h ig ro sco p ică, a b s o a rb e a p a d in a tm o sfe ră şi a sig u ră
so lid ific area t r e p t a t ă şi u n ifo rm ă a peliculei de v a r şi a d e re n ţa a c e s te ia
de s u p ra f a ţa pe c a re se ap lică.
Reţeta nr. 5. P acio c de v a r :
— g ru n d 11;
— ipsos (8 — 1 0% d in g r e u ta te a v a ru lu i b u lg ă ri) circa 0,150 k g ;
sau :
— caolin (10 — 1 5 % d in g r e u ta te a
v a ru lu i b u lg ă ri) circ a 0,200 kg
P acio cu l, fiin d m ai c o n siste n t d e c ît g ru n d u l, se a p lic ă m a n u a l,
cu b id in e a u a , a v în d ca scop n e te z ire a su p ra fe ţe i te n c u ie lii p rin a s t u
p a re a p o rilo r şi z g îrie tu rilo r ră m a s e de la d rişcu ire. T o to d a tă c o n trib u ie
la m ă rire a re z iste n ţe i, g ră b ire a u sc ă rii şi la o b ţin e re a u n u i a sp e c t d e
alb in te n s al p elicu lei de v a r.
C aolinul şi ip so su l au ro lu l de a în g ro şa în tr-o o a re c a re m ă su ră c o m
p o ziţia. C înd se fo lo seşte ipsosul, co m p o z iţia tre b u ie a p lic a tă im e d ia t,
a ltfe l se în g ro a şă m u lt şi d ev in e n e lu c ra b ilă .
c) Compoziţii de spoit. R eţeta nr. 6. C om p o ziţie de v a r cu sa re d e
b u c ă tă rie :
— v a r g ra s p a s tă 2 ,5 0 0 —3,500 kg ;
— sa re de b u c ă tă rie 0,100 kg ;
— p ig m e n ţi, în c a n tita te n ecesară
o b ţin e rii n u a n ţe i c e ru te , cel m u lt 0,300 kg ;
— a p ă p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 de c o m p o ziţie.
M o d u l d e p r e p a r a r e . î n c a z u l c în d se în tre b u in ţe a z ă v a r
b u lg ă ri, se iau 1,2 — 1,5 k g v a r b u lg ă ri c a re se s tin g cu o c a n tita te de
a p ă d e a p ro x im a tiv tr e i ori m ai m a re f a ţă de v o lu m u l ac e stu ia .
L a v a ru l p a s tă se a d a u g ă 5 1 d e a p ă , o b ţin în d u -se la p te le de v a r,
în c a re se a d a u g ă sa re de b u c ă tă rie d iz o lv a tă s e p a ra t în a p ă fie rb in te
în clocot. P ig m e n ţii ce in tr ă în co m p o ziţie se în m o a ie în a p ă cu 24 ore

în a in te a u tiliz ă rii lor.
P ig m e n ţii a stfe l în m u ia ţi se in tro d u c t r e p t a t în la p te le de v a r,
a m e s te c în d p în ă la o b ţin e re a cu lo rii cu n u a n ţa d o rită . C o m p o ziţia o b işn u i
t ă se s u b ţia z ă cu a p ă p în ă se o b ţin e c a n tita te a de 10 1, c are se tre ce ,
în a in te de în tr e b u in ţa r e , p rin s ita cu 225 o c h iu ri/c m 2.
L a spoielile in te rio a re u n d e u sc a re a e ste le n tă in tro d u c e re a sării
d e b u c ă tă rie în co m p o ziţie n u e ste o b lig ato rie.
R eţeta nr. 7. C o m p o ziţia de v a r cu ulei v e g e t a l :
— v a r b u lg ă ri 1,200 — 1,500 k g ;
— ulei d e in fie rt 0,060 — 0,120 k g ;
— p ig m e n ţi, în c a n tita te a n e c e sa ră
o b ţin e rii n u a n ţe i c e ru te cel m u lt 0,300 kg ;
— a p ă p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 de com poziţie.
M o d u l d e p r e p a r a r e . C o m p o ziţia se p re p a ră la fel ca şi
în r e ţe ta n r. 6 în s ă în loc de sa re de b u c ă tă rie la stin g e re a v a ru lu i se
a d a u g ă , a tu n c i c în d e fe rv e sc en ţa e ste m a i p u te rn ic ă , ulei de in fiert.
U leiu l a d ă u g a t în la p te le de v a r d ă n a ş te re s a p o n a ţilo r d e calciu, care
s în t inso lu b ili. A c eştia m ăresc d u r a b ilita te a v ă ru ie lilo r p rec u m şi re z is
t e n ţ a lor la in te m p e rii, c o m p a c tîn d sp o ia la şi făcîn d -o astfel m ai re z is
te n tă la u m e z e a lă. Se în tr e b u in ţe a z ă m ai ales p e n tr u sp o irea fa ţa d e lo r
vech i, cu te n c u ia la p ă ta tă .
în locul u le iu lu i se m a i p o a te în tr e b u in ţa şi la p te de v a c ă cru d ,
d in c are s-a scos s m în tîn a (se p u n e o p a r te de la p te de v a c ă la 15 p ă r ţi
la p te de v a r). A d ao su l de la p te sp o re şte a d e re n ţa spoielii de s u p ra fa ţa
ca re se v ă ru ie ş te şi îi m ă re ş te t o to d a tă şi re z is te n ţa . în tr e b u in ţa r e a la p te
lui se re c o m a n d ă în sp ecial la v ă ru ie lile p e lem n.
P e n tr u v ă ru ie lile c o lo ra te ,• se folosesc ca p ig m e n ţi, oxizii re z is te n ţi
la a c ţiu n e a v a ru lu i. A ceştia n u tre b u ie să se a d a u g e în c a n tită ţi p re a
m ari, deoarece în p elicu la de sp o ială ei se d eco lo rează rep ed e, se p ă te a z ă
de. la stro p ii de p lo aie şi tr a n s m it te n c u ie lii u m id ita te a a b s o rb ită din
a tm o sfe ră .
L a v ă ru ie lile n ec o lo ra te , p e n tr u a se în lă tu r a te n t a g ă lb u ie a v a ru lu i,
se a d a u g ă în c a n tita te m ică, p ig m e n t a lb a s tru .
C o n siste n ţa co m p o ziţiei de v ă r u it e ste c o n d iţio n a tă de p o sib ilita te a
de a fi în tin s ă u şo r cu b id in e a u a sa u p u lv e riz a tă cu v erm o re lu l. C o m
p o ziţiile p re a a p o a se d au v ă ru ie li tr a n s p a r e n te , c a re ră m în d u n g a te , ia r
cele cu c o n ţin u t s ă ra c de a p ă d a u v ă ru ie li groase, c a re c ra p ă şi se coşcovesc.
C o n siste n ţa se v e rific ă p rin p ro b e de sp o ire pe 1 —2 m 2.
2 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUZRAVELI CU CLEI
a) Grunduri de clei ( p e n tru 10 1 de g ru n d ). Reţeta nr. 8.

G ru n d de a la u n :
— a la u n de p o ta s iu (p ia tr ă acră) 0,125 k g ;
— să p u n de ru fe (4 0 % ) 0,250 k g ;
— clei 0,250 kg ;
— ulei de in fie rt 0,030 kg ;
— hum ă 1,000 — 2,000 kg ;
— a p ă , p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 de g ru n d .
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d izo lv ă cleiu l în 2 —3 1 a p ă fie rb in te ,
d u p ă ce a s t a t în p re a la b il în a p ă rece tim p de 8 — 10 ore p e n tru a se
în m u ia. S e p a ra t se p re p a ră s o lu ţia de a la u n în ap ă . T o t s e p a r a t se d iz o lv ă
şi s ă p u n u l în a p ă fie rb in te . D u p ă p re p a ra re a a c e sto r so lu ţii, so lu ţia
de a la u n se in tro d u c e în so lu ţia în că fie rb in te de clei, a m e ste c în d în
t o t tim p u l o p e ra ţie i. U leiul de in fie rt se in tro d u c e în so lu ţia fie rb in te
de s ă p u n su b fo rm a u n e i ş u v iţe s u b ţiri, a m e ste c în d m ereu . Se o b ţin e
a stfe l o em ulsie de ulei şi s ă p u n , c a re se in tro d u c e în so lu ţia de clei şi
a la u n , a m e ste c în d m ereu .
î n c o m p o z iţia a stfe l p r e p a r a tă se a d a u g ă a p ă p în ă ce co m p o ziţia
se ră c e ş te şi n u m a i d u p ă aceea se a d a u g ă h u m a şi re s tu l de a p ă , am e ste -
cîn d u -se p e n tr u o b ţin e re a v o lu m u lu i d e 10 1 de g ru n d . H u m a nu se
a d a u g ă c în d c o m p o z iţia e ste fie rb in te , d eo arece se fo rm e a z ă o sp u m ă
b o g a tă c a re p o a te să ia să d in v a s.
în a in te de în tr e b u in ţa r e g ru n d u l se stre c o a ră p rin s ita de 900
o c h iu ri/c m 2.
Reţeta nr. 9. G ru n d de s u lfa t de c u p ru :
— su lfa t de c u p ru (p ia tră v în ă tă ) 0,150 k g ;
— să p u n de ru fe (so lu ţie 4 0 % ) 0,250 kg ;
— clei a n im a l 0,200 kg ;
— hum ă 2 ,0 0 0 —3,000 k g ;
— a p ă , p în ă la o b ţin e re a u n u i v o lu m de 10 1 de g ru n d .
M o d u l de p r e p a r a r e . P re p a r a r e a şi p ă s tr a r e a g ru n d u lu i
d e p ia tr ă v în ă tă se face în v a s e de lem n sau d in m a te ria l p la stic . Se
p re p a ră la fel ca g ru n d u l de a la u n (v. r e ţe ta nr. 8) n u m a i că în loc de
a la u n se p u n e p ia tr ă v în ă tă .
în a in te de în tr e b u in ţa r e c o m p o z iţia se tre c e p rin s ita de 900
o c h iu ri/c m 2.
9G Materii prime şi produse finite
G ru n d u l de s u lfa t de c u p ru se în tre b u in ţe a z ă n u m a i p e n tr u fix a re a

lo cu rilo r p ă ta te de ru g in ă sa u de ră şin ă , d eo arece e ste v ă tă m ă to r s ă n ă tă ţii
m u n c ito rilo r care-1 în tre b u in ţe a z ă şi to to d a tă a ta c ă o b iectele m e ta lic e
d in în c ă p e re a c a re se z u g ră v e şte , o x id în d u -le.
G ru n d u l de s u lfa t de c u p ru se a p lică n u m a i m a n u a l, deoarece in tro d u s
în a p a ra te le de p u lv e riz a re le d istru g e a ta c în d m e ta lu l din care sîn t
c o n fe c ţio n a te .
G ru n d u l de a la u n (v. r e ţe ta n r. 3) e ste m ai re z is te n t d e c ît cel cu
s ă p u n şi v a r b u lg ă ri (v. r e ţe ta nr. 2), însă a c e sta din u rm ă are a v a n ta ju l
că e ste m ai ie ftin . C o n siste n ţa g ru n d u lu i d e p in d e de p o ro z ita te a ten c u ielii.
D e aceea g ru n d u l se în c ea rc ă a p lic în d u -se pe p o rţiu n i m ici. C o n siste n ţa
lui şe sta b ile ş te a stfe l ca să n u lase dîre, să tre a c ă u şo r p rin fu r tu n u ri
şi să se p u lv e riz e z e b in e p rin in je c to r a tu n c i c în d se a p lică pe su p ra fe ţe le
d e z u g ră v it cu a ju to r u l a p a ra te lo r.
b) Chituri. Reţeta nr. 10. C h it cu clei şi ulei :
— clei (so lu ţie 15% ) 1 1 ;
— ulei de in fie rt 0,025 k g ;
— s ă p u n d e ru fe (so lu ţie 4 0 % ) 0,025 k g ;
— c re tă sa u h u m ă 2,600 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . în so lu ţia de clei, cu o c o n c e n tra ţie
d e 15% , se in tro d u c e uleiul. Se a m e ste c ă , a d ă u g in d t r e p t a t so lu ţia
d e să p u n şi c re ta sau h u m a , c a re a fo st în p re a la b il tr e c u tă p rin s ita
cu 400 o c h iu ri/c m 2, p în ă se o b ţin e c o n s is te n ţa n ecesară.
R eţeta nr. 11. C h it cu clei p e n tr u c h itu ie li şi ş p a c lu ie li:
— clei (so lu ţie 10% ) 0,150 1;
— g ru n d de a la u n sa u p ia tr ă v în ă tă
'( v . r e ţe ta nr. 8 sa u 9) 1 1 ;
— am e ste c d in d o u ă p ă r ţi c re tă şi o
p a r te ipsos, circa 3 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . P lă c ile de clei se ţin în a p ă 24 ore
în a in te de în tr e b u in ţa r e p e n tr u în m u ie re , d u p ă c a re se d iz o lv ă în a p ă
fie rb in te , o b ţin în d u -s e o so lu ţie de 10% . S o lu ţia de clei se a d a u g ă la
g ru n d u l de a la u n sa u de s u lfa t de c u p ru , a m e ste c în d u -se m ereu. A m e s te
c u l d e c re tă şi ipsos, d u p ă ce s-a c e rn u t p rin s ita cu 400 o c h iu ri/c m 2,
se a d a u g ă în c o m p o z iţie în c a n tita te a d e te rm in a tă de c o n s is te n ţa de
lu c ru a p a ste i. C o m p o ziţia de c h it o b ţin u tă , în a in te de în tre b u in ţa re ,
se tre c e p rin m a ş in a de fre c a t vopsele.
A cest c h it se în tr e b u in ţe a z ă la c h itu ire a c ră p ă tu rilo r ca re se deschid
în p re a la b il şi a a d în c itu rilo r m ici.
L o c u rile c h itu ite se g ru n d u ie sc cu g ru n d u l resp ectiv .
P e n tru şp aclu ieli c h itu l se p re p a ră cu g ru n d de a la u n (v. r e ţe ta

n r. 8) şi c re tă . Se în tre b u in ţe a z ă la lu c ră ri u n d e se cere o c a lita te
su p e rio a ră .
R eţeta nr. 12. C h it cu clei p e n tru ş p a c lu ie li:
— clei (so lu ţie de 5 % ) 1 1
— te re b e n tin ă 0,025 kg ;
— să p u n de ru fe (so lu ţie 4 0 % ) 0,025 k g ;
— c re tă , c irc a 2,200 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . în so lu ţia de clei cu o c o n c e n tra ţie
de 5 % , p r e p a r a tă ca în r e ţe ta n r. 11, se in tro d u c e p e rîn d şi am e ste c în d
m ereu , uleiu l, te re b e n tin a , s ă p u n u l de ru fe şi la u rm ă c re ta . P a s t a
o b ţin u tă se o m o g en izează p rin fre c a re la m a şin a de fre c a t v o psele. în
caz u l că a c e st c h it se în tre b u in ţe a z ă la o şp a c lu ire m e c a n iz a tă , se a d a u g ă
o c a n tita te m a i m ică de c re tă şi a n u m e 1 ,2 — 1,3 kg. C h itu l cu clei p e n tru
ş p a c lu it se în tr e b u in ţe a z ă la orice lu c ra re de z u g ră v e a lă cu clei.
C h itu rile de ş p a c lu it c în d se a p lic ă p rin p u lv e riz a re , tre b u ie să aib ă
o a s tle l de c o n s is te n ţă , în c ît la o în c e rc a re cu u n b e ţişo r de lem n cu u n
d ia m e tru de 8 — 10 m m , c o m p o z iţia de ş p a c lu it să se sc u rg ă su b fo rm ă
de p ic ă tu ri.
c) Compoziţii de zugrăvit preparate cu clei.
R eţeta nr. 13 C o m p o ziţia cu clei p e n tr u z u g r ă v it :
— hum ă 100 k g ;
— clei 6 kg ;
— p ig m e n ţi 12 k g ;
— ap ă , p în ă la c o n s is te n ţa d e lu c ru circa 140 1.
M o d u l d e p r e p a r a r e . H u m a , cleiul şi p ig m e n ţii se în m o a ie
s e p a ra t în a p ă (c irc a 4 0 % d in g r e u ta te a m a te ria lu lu i u sc a t), p în ă se
o b ţin e o p a s tă de c o n s is te n ţa sm în tîn e i.
U nii p ig m e n ţi, c u m este n e g ru l d e fu m , fiin d h id ro fo b i se în m o a ie
cu o s o lu ţie fie rb in te de a p ă şi clei.
în m u ie re a h u m e i cu a p ă se face în p ro p o rţie de 2 litri de a p ă la 1 kg
hU m ă b u lg ă ri f ă r â m iţa ţi m ă ru n t. C a n tita te a de a p ă p o a te v a ria în fu n c ţie
de c a lita te a h u m ei.
Se to a r n ă în tîi a p ă , a t î t c ît să a c o p e re b u lg ă rii f ă râ m iţa ţi de h u m ă ;
re s tu l de a p ă se a d a u g ă d u p ă în m u ie re a a c e sto ra .
P e n tr u în m u ie re h u m a f ă r â m iţa tă se lasă în a p ă tim p de 5 —24 ore,
d u p ă c a re a m e ste c u l se o m o g en izează b in e cu o lo p a tă .
D acă o c u lo a re u rm e a z ă să re z u lte p rin c o m b in a re a m a i m u lto r p ig m e n ţi,
a tu n c i ac e ştia se în m o a ie fiecare s e p a ra t. A poi se fre a c ă b in e, t o t se p a ra t,
p re fe ra b il p rin m a şin a de fre c a t v o p sele, o b ţin ln d u -s e p a s te în c a n tită ţile

n ecesare re a liz ă rii cu lo rii de n u a n ţa c e ru tă . D u p ă ac ee a se p re p a ră
c o m p o z iţia , lu în d u -se ca b a z ă h u m a In c a re se in tro d u c e în tîi p ig m e n tu l
a c ă ru i cu lo a re p re d o m in ă şi a p o i se a d a u g ă în c a n t i tă ţi p o triv ite c e ila lţi
p ig m e n ţi, în o rd in e a d e sc re sc în d ă a c a n tită ţii c a re in flu e n ţe a z ă cu lo area.
C o m p o ziţia se s u b ţia z ă , d u p ă n e v o ie cu ap ă .
N u a n ţa cu lo rii se p o triv e ş te p rin p ro b e p e b u c ă ţi de h îrtie , care,
d u p ă u sc a re se c o m p a ră cu e ta lo n u l cu lo rii c e ru te .
î n tim p u l p o triv irii n u a n ţe i n u e ste p e rm is să se in tro d u c ă p ig m e n ţi
u s c a ţi (n e în m u ia ţi în ap ă), d eo arece ră m în p a rtic u le u s c a te de p ig m e n t
c a re d ă u n e a z ă c a lită ţii s tr a tu lu i d e z u g ră v e a lă .
C o m p o ziţia p r e p a r a tă în c u lo a re a şi n u a n ţa c e ru tă tre b u ie să fie
în c a n tita te s u fic ie n tă ca să a ju n g ă p e n tr u e x e c u ta re a în tre g ii lu cră ri.
S o lu ţia de clei se p re p a ră d in clei şi a p ă în p ro p o rţie de 1 k g clei
la 5 litri a p ă . P lă c u ţe le de clei s p a r te în b u c ă ţi sa u cleiu l g ra n u la t se
În m o aie în a p ă tim p de 24 ore. D u p ă aceea a m e ste c u l se fierb e, in tro d u c în d
v a s u l cu clei în a l t v a s cu a p ă c a re fierbe.
F u n d u l v a s u lu i cu clei nu tre b u ie să a tin g ă fu n d u l v a su lu i cu a p ă .
în co m p o z iţia d in r e ţe ta n r. 13, se in tro d u c e o so lu ţie d e clei de 2 0 % .
C a n tita te a d e clei se s ta b ile ş te în r a p o r t cu g ra d u l de în cleiere ce se
cere z u g răv e lii. A stfe l p e n tru s u p ra fe ţe le c a re s în t m ai p u ţin ex p u se
de a fi a tin s e de o a m e n i în tre c e re , c u m s în t ta v a n e le sa u p e re ţii cu so cluri
a c o p e rite cu v o p se a , fa ia n ţă , la m b riu rile etc. se în tr e b u in ţe a z ă c o m p o ziţii
p u ţin în cleia te . P e n tr u s u p ra fe ţe e x p u s e a fi a tin se , se n tre b u in ţe a z ă
c o m p o ziţii m a i în c le ia te , a c ă ro r p e lic u lă u s c a tă n u se şte rg e , adică
a tu n c i c în d se fre a c ă cu m în a n u m u rd ă r e ş te p a lm a.
P e n tru a se e v ita Incleierea e x cesiv ă a c o m p o z iţie i, so lu ţia de clei
n u se to a r n ă în co m p o z iţie d in tr-o d a tă ci se a d a u g ă t r e p t a t a m estec în -
d u -se bine.
în c le ie re a e x cesiv ă a co m p o z iţie i a re ca u rm a re d im in u a re a c la
r ită ţii cu lorii şi a p a riţia , d u p ă z u g ră v ire , a p e te lo r cu a sp e c t de m a rm u ră .
în tim p u l a d ă u g ă rii so lu ţie i de clei se o b se rv ă la în c e p u t o în g ro şa re
a c o m p o ziţie i şi a p o i o lichefiere tr e p t a t ă . C o m p o z iţia cu clei se în c e a rc ă
d a c ă este b in e p r e p a r a tă în m u in d o p e n su lă în c o m p o z iţie , c a re ap o i
se sc o a te şi se lasă să se sc u rg ă . D a c ă c o m p o z iţia se sc u rg e ca o ş u v iţă
c o n tin u ă se o p re şte a d ă u g a re a so lu ţie i de clei.
U n a lt p ro c e d e u p ra c tic , fo lo sit des pe ş a n tie re p e n tr u v e rific a re a
c o m p o ziţiilo r de z u g ră v it, e ste şi cel p rin s c u fu n d a re a m îin ii în c o m p o z iţia
p r e p a ra tă , d u p ă c a re se s c o a te şi se în d e p ă r te a z ă d eg etele. î n tr e
d e g e te tre b u ie să se fo rm e a z e o p elicu lă s e m itr a n s p a r e n tă , n u m ită co m u n ,
„ la b a g îş te i“ . D a c ă n u se fo rm e a z ă, se a d a u g ă c îte p u ţin so lu ţie de clei,

a m e ste c în d u -se energic, d u p ă c a re se în c e a rc ă d in n o u p în ă se re u şeşte
fo rm a re a peliculei, c a re a sig u ră a stfe l că în cleierea e s te p o triv ită .
C o m p o ziţia d e z u g ră v e a lă , d u p ă ce a fo st a m e s te c a tă cu s o lu ţia de
clei, se v a în tr e b u in ţa în tr - u n in te rv a l d e 2 4 —48 o re de la p re p a ra re ,
în tr u c ît se a lte re a z ă cu tim p u l, în sp e c ia l v a ra .
D u p ă p re p a ra re a co m p o z iţie i cu clei a c e a sta se tre c e p rin s ita cu
900 ochiuri/cm *.
C om poziţiile p r e p a r a te cu clei, c a re u rm e a z ă să fie p u lv e riz a te cu
a ju to ru l a p a ra te lo r, se în c e a rc ă la c u rg e re a s t f e l : p e o p la c ă de stic lă
se a p lică o p ic ă tu ră d in co m p o ziţie, d u p ă c a re p la c a se a şaz ă în p o ziţie
v e rtic a lă . D a c ă p ic ă tu ra se p re lin g e a p ro x im a tiv cu 3 —4 cm c o m p o ziţia
a p lic a tă p e s u p r a f a ţa de z u g ră v it v a d a pelicu le d e b u n ă c a lita te , ca re
n u v o r p re z e n ta dîre. C înd p ic ă tu ra se scu rg e rep ed e, co m p o ziţia v a
tre b u ie în g ro ş a tă , cu h u m ă în p a s tă , ia r c în d p ic ă tu ra se scu rg e în c e t,
c o m p o z iţia se s u b ţia z ă cu ap ă.
Reţeta nr. l i . C o m p o ziţie în c u lo a re de b ro n z p e n tru c o m p le ta re a
cu desen a z u g ră v e lilo r.
— p u lb e re de b ro n z 0,100 kg ;
— a m id o n 0,100 kg ;
— g e la tin ă 0,050 kg ;
— apă 0 ,0 0 0 5 -0 ,0 0 0 6 m 3.
M o d u l de p r e p a r a r e . Se d izo lv ă a m id o n u l în p u ţin ă a p ă
c a ld ă şi se a m e s te c ă p în ă se d esfac t o a t e c o c o lo a şe le ; d u p ă aceea se
a d a u g ă a p ă p în ă se o b ţin e o s o lu ţie de c o n sis te n ţa la p te lu i (circa 4 0 0 —
500 m l). G e la tin a se d izo lv ă în re s tu l d e 1 00—200 m l a p ă c a ld ă şi se
am e ste c ă p în ă la o m o g en izare.
î n v a su l cu a m id o n se to a r n ă g e la tin a , d u p ă c a re se in tro d u c e şi
p u lb e re a de b ro n z , a m e s te c în d c o n tin u u .
î n tim p u l lu c ru lu i, v a s u l cu c o m p o z iţia se ţin e în a lt v a s cu a p ă
fie rb in te , ră c ire a şi în tă r ir e a se face p e s u p r a f a ţa c a re se finisează.
Reţeta nr. 15. C o m p o ziţie cu „ p ra f de m ă ta s e " p e n tru z u g ră v e li d eco
r a tiv e stro p ite .
— p ra f d e m ă ta s e 0,050 k g ;
— am id o n 0,100 k g ;
— g e la tin ă 0,050 kg ;
— ap ă 0 ,0 0 0 5 - 0 ,0 0 0 6 m 3.
M o d u l d e p r e p a r a r e . E s te acelaşi c a în r e ţe ta n r. 14, cu
d ife re n ţa că, în lo cu l p u lb e rii de p ro n z se in tro d u c e în co m p o ziţie p ra fu l
de m ă ta se .
3 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUGRĂVELI CU SILICAŢI
Reţeta n r. 16. G ru n d de s ilic a t de p o ta siu :

— c o m p o z iţie de silic a t de p o ta siu cu o g r e u ta te
sp ecifică de 1,12 10 1;
— c re tă 1 kg ;
M o d u l d e p r e p a r a r e . C o m p o ziţia de silic a t de p o ta siu se
d ilu e a z ă cu a p ă p în ă c în d g r e u ta te a sp ecifică v e rific a tă cu a re o m e tru l
a ju n g e la 1,12. A poi se in tro d u c e în so lu ţie c re tă şi se a m e ste c ă bine.
D u p ă o b ţin e r e a co m p o ziţiei, a c e a sta se tre c e p rin s ita cu 900
ochiuri/cm *.
R eţeta nr, 17. C o m p o ziţie de silic a t de p o ta s iu p e n tru z u g ră v it :
— c re tă 2,500 kg ;
— nisip fin m ă c in a t 2,500 k g ;
— ta lc te h n ic 1,250 k g ;
— a lb de zin c 0,600 kg ;
— p ig m e n t c irc a 0,600 k g ;
— c o m p o z iţie de silic a t de p o ta siu cu
g r e u ta te a specifică de 1,14 p e n tr u p rim u l s t r a t
şi 1,18 p e n tr u s tr a tu l al d oilea 7,5 1.
M o d u l de p r e p a r a r e . S ilic a tu l de p o ta s iu se d ilu e a z ă cu
a p ă p în ă c în d se se o b ţin e o so lu ţie cu g r e u ta te a sp ecifică de 1,14 p e n tru
p rim u l s tr a t de z u g ră v e a lă şi de 1,18 p e n tr u al d o ilea s tr a t.
In a c e a stă so lu ţie se in tro d u c p ig m e n ţii şi c e ila lţi c o m p o n e n ţi u sc a ţi,
a m e ste c în d u -se t o t tim p u l. C o m p o ziţia a stfe l p r e p a r a tă se tre c e p rin
m a şin a de fre c a t v o p se le şi ap o i p rin s ita cu 900 o c h iu ri/c m 2.
N isip u l e ste fin m ă c in a t în m o ri cu bile, a stfe l în c ît să tre a c ă p rin
s ită cu 10 0D0 ochiuri/cm *.
C o n siste n ţa de lu c ru se v e rific ă p rin z u g ră v ire a de p ro b ă p e p o rţiu n i
m ici.
4 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE ZUGRĂVELI CU CAZEINA
a) Clei de e a z e in ă. Reteta nr. ÎS. Clei de c azein ă cu c o n c e n tra ţie

de 2 0 % :
— cazein ă te h n ic ă 1 kg;
— so lu ţie de a m o n ia c 2 5 % 0,150 kg ;
— v a r p a s tă 0,500 k g ;
— fenol 0,020 kg ;
— apă 4 1.
M o d u l d e p r e p a r a r e . în t r - u n v a s se in tro d u c e 1 k g c az ein ă
te h n ic ă p e ste c a re se a d a u g ă 1 1 a p ă , p re fe ra b il a p ă în c ă lz ită la cel m u lt
60°C, c a re tre b u ie să a c o p e re c a zein a şi se a m e ste c ă la in te rv a le de 1 0 — 15

m in tim p de 3 —4 ore. C azeina în a c e s t tim p se u m flă . Se a d a u g ă a p o i
2 1 de a p ă şi a m o n ia c u l, a m e ste c în d c o n tin u u , tim p de circa 2 ore. D u p ă
a c ee a se a d a u g ă p a s ta de v a r şi se a m e ste c ă b in e. î n tim p u l in tro d u c e rii
v a r u lu i, la în c e p u t, c a z e in a se în g ro aşe, p în ă la s a tu r a r e a ei cu v a r şi
a p o i se lich efiază.
F en o lu l, în c a n ti t a te m ică, se a d a u g ă la c o m p o z iţie ca a n tis e p tic
p e n tr u c a s o lu ţia să se m e n ţin ă n e d e sc o m p u să m a i m u lt d e 48 ore.
S o lu ţia de clei d e c a z e in ă a stfe l o b ţin u tă se tre c e p rin s ita cu 225
o c h iu ri/c m 2.
b) Grund de cazein ă. R eţeta nr. 19. G ru n d p r e p a r a t din clei de cazeină:
— so lu ţie de clei de c a zein ă 2 0 % 5 1;
— apă 5 1;
— c re tă 7 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia d e clei ( p r e p a ra tă d u p ă re ţe ta
n r. 18)i, se in tro d u c e în v a s u l d e p r e p a r a t em ulsii. Se a d a u g ă ulei de
in fie rt şi se a m e ste c ă re p e d e . în fe lu l a c e s ta se o b ţin e o em ulsie, la c are
se a d a u g ă a p ă şi c re tă , a m e ste c în d b in e c o m p o z iţia . D u p ă aceea se
tr e c e to tu l p rin tr-o s ită cu 900 o c h iu ri/c m 2.
C înd g ru n d u l se a p lic ă p rin p u lv e riz a re , p e n tr u a în lă tu r a c u rg e re a
co m p o ziţiei, se a d a u g ă la 1 1 d e co m p o z iţie c irc a 0,1 so lu ţie de a la u n
1 0 % . A d ă u g a re a s o lu ţie i de a la u n se face cu m a re a te n ţie p în ă ce se
o b ţin e îo g ro şa re a c o m p o z iţie i. O c a n tita te m a i m a re de so lu ţie de a la u n
d e c ît cea p re sc risă , d u c e la c o a g u la re a co m p o z iţie i şi deci la a lte ra re a
g ru n d u lu i.
c) Chit de cazeină pentru şpacluit şi chituit. R eţeta nr. 20. C h it de
clei de cazein ă.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p re p a ră ca şi g ru n d u l d in re ţe ta
n r. 19 în c a re se s p o re ş te c a n tita te a d e p ra f de c re tă de la 7 kg la 22 k g
p e n tru a i se m ă ri v is c o z ita te a . C înd şp a c lu ire a se face m e c a n iz a t cu
p u lv e riz a to ru l, a tu n c i se m ai a d a u g ă în că 4 1 de a p ă , în g ro şîn d u -se
a p o i c o m p o z iţia cu o so lu ţie de a la u n de 1 0% ca în r e ţe ta n r. 19.
d) Compoziţie de eazeină pentru zugrăvit. Reţeta nr. 21. C om poziţie
de clei de cazein ă :
— so lu ţie de clei de cazein ă 2 0 % 5 1;
— p a s tă d e c re tă şi p ig m e n ţi 10 kg;
— apă 4 1.
M o d u l d e p r e p a r a r e . P a s ta de c re tă şi p ig m e n ţii se p r e
p a r ă ca la r e ţ e t a n r. 13. L a a c e a s tă p a s tă se a d a u g ă e m u lsia o b ţin u tă d in
clei de c a ze in ă şi u lei (v. r e ţe ta n r. 18 + r e ţe ta n r. 19) p e n tru încleiere.
E m u lsia de clei de c azein ă se a d a u g ă t r e p t a t p e n tr u a se e v ita

în cleierea e x cesiv ă a co m p o ziţiei. D o z a re a se v e rific ă p rin a p lic a re a
u n u i s t r a t d e c o m p o z iţie cu o p e n su lă p e fîşii de h îrtie c a re se u su c ă
la foc. O c a n tita te in su fic ie n tă de em ulsie cu clei d e c az ein ă fa c e ca
p elicu la să se şte a rg ă u şo r, ia r o c a n tita te e x cesiv ă d u ce la fis u ra re a
p elicu lei şi la p ie rd e re a c la r ită ţii culorii.
C înd c o m p o z iţia d e z u g ră v it cu cazein ă se a p lic ă m e c a n iz a t cu
p u lv e riz a to ru l, se a d a u g ă o so lu ţie d e a la u n 1 0 % , a şa cu m s-a a r ă t a t
la re ţe ta n r. 19.
în cazu l z u g ră v irii fa ţa d e lo r şi a s u p ra fe ţe lo r te n c u ite d in in te rio r,
c a re sîn t su p u se u m id ită ţii, em u lsia d in a c e a s tă r e ţe tă se p re p a ră cu 1 kg
ulei de in fie rt în loc de 0,300 kg. A c e st s u rp lu s d e u lei face ca p e lic u la
z u g ră v e lii să c a p e te o re z is te n ţă d e o se b ită la in te m p e rii.
5 . REŢELE PENTRU COMPOZIŢII DE NETEZIT SUPRAFEŢE DE

BETON PLANE NETENCUITE SAU DE BETON CELULAR AUTO-
CLA VIZAT
Reţeta nr. 22. P a s tă G IP A C :

— în tîrz ie to r d e p riz ă p lu s p la s tifia n t 1 p a r te
— a ra c e t D 50 sau D P 25 4 p ă r ţi
— ipsos de c o n s tru c ţii 2 3 —24 p ă r ţi
— a p ă , p în ă la o b ţin e re a c o n siste n ţe i
de lu c ru a p a s te i 7 —16 p ă r ţi
A m estec u l de în tîrz ie to r de p riz ă p lu s p la s tif ia n t se o b ţin e d in o
p a r te p la s tifia n t D isa n şi 19 p ă r ţi în tîrz ie to r d e p riz ă .
M o d u l d e p r e p a r a r e . în tîr z ie to r u l de p riz ă s u b fo rm ă de
so lu ţie se p re p a ră d in clei de oase g ra n u la r. C a n tita te a de clei re s p e c tiv ă
a m e s te c a tă cu a p ă în p ro p o rţie d e 1 : 4 p ă r ţi, în g r e u ta te , se la să să se
în m o a ie tim p de 24 ore, a p o i v a s u l în c a re s-a d iz o lv a t cleiu l se p u n e
în a lt v a s cu a p ă c a re se află d e a s u p ra u n e i su rse de c ă ld u ră . Se a m e s te c ă
c o n ţin u tu l şi, e v e n tu a l, se m a i a d a u g ă a p ă , p în ă la o b ţin e re a u n e i s o lu ţii
cu d e n s ita te a de 1,051, la te m p e r a tu r a d e - f 24°C.
S o lu ţia de în tîrz ie to r de p riz ă p lu s p la s tifia n t, se in tro d u c e în v a s u l
cu A ra c e t în p ro p o rţie de 1 : 4 p ă r ţi, co n fo rm re ţe te i, şi se a m e ste c ă
energic. în c a z u l în c are a m e s te c u l n u se u tiliz e a z ă im e d ia t, p e n tru o
b u n ă co n se rv a re , se m a i a d a u g ă şi 0,04 p ă r ţi c ris ta le d e fe n o l la o p a r te
s o lu ţie de în tîr z ie to r de p riz ă p lu s p la s tifia n t.
A m e ste cu l d e so lu ţie de p la s tif ia n t p lu s în tîr z ie to r de p riz ă şi A ra c e t,
c o n s titu e c o m p o n e n ta lich id ă a p a s te i G IP A C , c a re se re c o m a n d ă să se
p re p a re în la b o r a to r u l de t r u s t sa u în tre p rin d e re şi să se liv reze ş a n tie re lo r

în v a se în ch ise d e p o lie tile n ă . D e p o z ita re a lo r se face în în c ă p e ri în ch ise,
la te m p e r a tu r ă de p e s te + 5 ° C .
P a s ta G IP A C se p re p a ră p e ş a n tie r m a n u a l, în tr-o ta r g ă c u ra tă ,
în c a re se p u n e ip so su l (23 p ă r ţi) p e s te c a re se to a r n ă t r e p t a t c o m p o n e n ta
lich id ă , d u p ă c a re se a d a u g ă la în c e p u t 7 p ă r ţi d e a p ă şi se am e ste c ă
b in e p în ă se o b ţin e o p a s tă om o g en ă. Se a d a u g ă şi re s tu l d e a p ă (circa
16 p ă rţi) p în ă se o b ţin e c o n s is te n ţa de lu c ru . C înd se a p lică în d o u ă
s tr a tu r i se fo lo seşte p e n tru p rim u l s t r a t o p a s tă cu o c o n s is te n ţă v îsco asă,
ia r p e n tru s t r a t u l d o i cu o c o n s is te n ţă flu id ă .
în a in te de a p lic a re , p a s ta b in e o m o g e n iz a tă se tre c e p rin tr-o s ită
cu 100 o c h iu ri/c m 2.
C a n tita te a d e p a s tă ce se p re p a ră o d a tă tr e b u ie să c o re sp u n d ă u n u i
f ro n t d e lu c ru ce se p o a te a c o p e ri în cel m u lt 6 ore, tim p în c are p a s ta
îşi p ă s tre a z ă c o n s is te n ţa de lu cru .
C o n su m u l specific de p a s tă G IP A C p e m 2 d e s u p ra fa ţă n e te z ită
e s te :
— p e n tr u u n s in g u r s t r a t :
— a ra c e t D 50 sa u D P 25 0,060 kg ;
— ipsos d e c o n s tru c ţii 0,380 k g ;
— p la s tif ia n t D isa n 0,0008 k g ;
— în tîrz ie to r d e p riz ă (clei d e oase) 0,0162 kg ;
— apă 0,001 ms.
— p e n tr u d o u ă s t r a t u r i :
— a ra c e t D 50 sa u D P 25 0,132 kg ;
— ipsos d e c o n s tru c ţii 0,856 k g ;
— p la s tif ia n t D isa n 0,0017 k g ;
— în tîrz ie to r de p riz ă (clei de oase) 0,0323 kg ;
— apă 0,001 m*.
Reţeta nr. 23. C o m p o ziţie de n e te z it cu nisip fin, a su p ra fe ţe lo r de
b e to n sau de b e to n c e lu la r a u to c l a v i z a t :
— n isip fin 0 —0,2 m m 2 p ă r ţi
— a ra c e t D P 25 1 p a r te
— a p ă p în ă la c o n s is te n ţa de lu c ru
(1 2 — 14 cm pe c o n u l e ta lo n ), circ a 0,5 p ă r ţi
î n c az u l a p lic ă rii cu p is to lu l de s tr o p it, c a n tita te a d e a p ă p o a te c le ş te
p în ă la de p a tr u ori.
M o d u l d e p r e p a r a r e . î n v a s u l cu a ra c e t D P 25 se in tro d u c e
t r e p t a t n isip u l fin de A g h ireş sa u d e V ălen i, a m e ste c în d energic. Se o b ţin e
o co m p o z iţie p ă s to a s ă în c a re se in tro d u c e c a n tita te a n e c esa ră d e a p ă
p e n tru a-i d a c o n s is te n ţa de lu c ru d o rită .
6 , REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE VOPSIT
a) Grund de îm bibare cu ulei. R eţeta nr. 2 i :

— ulei de in fie r t 1 kg;
— p ig m e n t p e n tr u n u a n ţa r e 0,050 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . A c e a stă c o m p o z iţie se p re p a ră in tro -
d u c în d p ig m e n tu l în ulei şi a m e s te c în d c o n tin u u , d u p ă c a re c o m p o
z iţia este tr e c u tă p rin s ita cu 900 o c h iu ri/c m 3.
L a a p lic a re a m e c a n iz a tă a c o m p o z iţie i cu a ju to r u l p isto lu lu i, p e n tru
a se a sig u ra c o n s is te n ţa de lu c ru şi a se e v ita în a c e laşi tim p fo rm a re a
c e ţii în tim p u l p u lv e riz ă rii, se a d a u g ă în a in te de în tr e b u in ţa r e u n so lv e n t
(w h ite -s p irit sa u te re b e n tin ă ), în p ro p o rţie d e 5 — 1 0 % din g re u ta te a
co m p o z iţie i.
G ru n d u l de îm b ib a re se a p lic ă p e s u p ra fe ţe d e lem n şi s u p ra fe ţe
g le tu ite de ipsos c a re u rm e a z ă a fi v o p site . A c e sta c o n s titu ie s tr a tu l de
le g ă tu ră în tr e s u p r a f a ţa s u p o rt şi s tr a tu l de a c o p e rire u r m ă to r ; to to d a tă
p ro te je a z ă s u p o r tu l şi e v ită a b s o r b ţia lia n tu lu i d in v o p se a de c ă tre
a c e sta .
b) Chituri de ulei. Reţeta nr. 25. C h it cu ulei sa u lac p e n tru c h itu ire :
— ulei de in fie r t sau lac 1 kg;
— so lu ţie d e clei 1 0% 0,100 k g ;
— c re tă , p în ă la o b ţin e re a c o n s is te n ţe i de lu c ru .
M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tr u p re p a r a r e a a c e stu i c h it se
in tro d u c e în v a s u l de p r e p a r a t em ulsii, c a n tita te a de ulei, în c a re a p o i
se a d a u g ă t r e p t a t s o lu ţia de clei, a m e s te c în d fă ră în tre ru p e re . D u p ă
o b ţin e re a em u lsiei, se a d a u g ă t r e p t a t şi c re ta p în ă la o b ţin e re a c o n s is te n
ţe i de lu c ru a p a s te i. A c e a sta se a p lic ă cu şp a c lu l pe s u p r a f a ţa de v o p s it.
Se în tre b u in ţe a z ă la c h itu ire a d e fe c te lo r s u p ra fe ţe lo r te n c u ite şi a celor
d e le m n a t î t d in e x te r io r c ît şi în in te rio r. C h itu l p r e p a r a t cu lac se u su c ă
m u lt m ai re p e d e d e c ît cel p r e p a r a t cu ulei şi de a c ee a e ste m a i com od
la în tre b u in ţa r e . P e n tr u c h itu ire a c r ă p ă tu r ilo r de p e s u p ra fe ţe le te n c u ite
d in in te rio ru l în c ă p e rilo r, c h itu l d in a c e a s tă r e ţe tă p o a te fi în lo c u it
cu c h itu l cu clei d in r e ţe ta n r. 11, d e o arece e ste m a i ie ftin şi su fic ie n t
de re z is te n t p e n tr u in te rio r.
Reţeta nr. 26. C h it de u lei p e n tr u c h itu ire a a c o p e rişu rilo r de ta b lă
şi a s u p ra fe ţe lo r m e ta lic e :
— u le i de in fie rt 1 kg ;
— c re tă , c irc a 4 kg ;
— m in iu de fier sa u de p lu m b 1 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . P re p a r a r e a c h itu lu i se face p rin
in tro d u c e re a t r e p t a t ă în ulei a c re te i şi a m in iu lu i d e fie r sau de p lu m b ,
c a re se a m e ste c ă b in e p în ă ce se o b ţin e o m a să p la s tic ă om ogenă şi de

c o n s is te n ţa n e c e sa ră.
C h itu l p r e p a r a t d u p ă a c e a s tă r e ţe tă se în tre b u in ţe a z ă p e n tru c h itu ire a
fa lţu rilo r şi c o a m e lo r a c o p e rişu rilo r d e ta b lă , p re c u m şi p e n tr u a s tu p a re a
d iv e rse lo r d e fe c te ale s u p ra fe ţe lo r m e ta lic e ce u rm e a z ă a fi v o p site .
R eţeta nr. 21. C h it de ulei p e n tr u şp a c lu it m a n u a l (p e n tru circa
10 k g c h i t ) :
— u lei de in fie r t 1,750 k g ;
— s ic a tiv n a fte n ic 0,090 k g ;
— so lu ţie de clei 1 0 % 0,350 kg ;
— să p u n de ru fe 0,040 k g ;
Modul de p r e p a r a r e . P e n tr u p re p a ra re a c h itu lu i se ia
c a n tita te a de u lei p re sc risă şi în a c e a s ta se in tro d u c , în o rd in e , a m e ste c în d
re p e d e şi c o n tin u u : sic a tiv u l, s o lu ţia de s ă p u n , s o lu ţia de clei şi ap o i
se a d a u g ă t r e p t a t c re ta p în ă la o b ţin e re a c o n siste n ţe i de lu cru .
Cu c h itu l d in r e ţe ta n r. 27 se e x e c u tă ş p a c lu ire a m a n u a lă a s u p r a
fe ţe lo r e x te rio a re te n c u ite sa u de lem n.
R eţeta nr. 28. C h it de ulei p e n tr u ş p a c lu it p rin s tro p ire (p e n tru circa
10 k g de c h it) :
— ulei de in fie rt 3 kg;
— sic a tiv n a fte n ic 0,150 kg
— so lv e n t (te re b e n tin ă ) 0,600 kg
— so lu ţie de clei 1 0% 0,300 kg
— să p u n de ru fe 0,050 kg ;
M o d u l d e p r e p a r a r e . P e n tr u p re p a ra re a c h itu lu i se in tr o
d u ce în ulei, în o rd in e, a m e ste c în d re p e d e şi c o n tin u u : sic a tiv u l, so l
v e n tu l, s o lu ţia d e s ă p u n şi so lu ţia de clei. L a a m e ste c u l o b ţin u t se a d a u g ă
t r e p t a t c re tă p în ă la o b ţin e re a c o n siste n ţe i de lu cru.
Cu a c est c h it se şp aclu iesc m e c a n iz a t s u p ra fe ţe e x te rio a re , te n c u ite
sau de lem n.
P e n tr u su p ra fe ţe le in te rio a re c a re se v o p sesc cu ulei, se în tr e b u in
ţe a z ă în g e n e ra l şp a c lu ie li de c h it cu clei p r e p a r a te d u p ă re ţe te le 11
sa u 12, în tr u c ît a c e ste c h itu r i s în t m a i ie ftin e d e c ît cele p re p a ra te cu
u lei şi sîn t su fic ie n t de re z is te n te p e n tr u v o p s ito rii in te rio a re .
R eţeta nr. 29. C h it c o lo ra t de u le i cu clei p e n tru ş p a c l u i t :
— u lei de in fie rt 1,200 k g ;
— so lu ţie de clei 6 % 1,200 k g ;
— ocru 1,400 kg ;
— n eg ru de fu m 0,200 k g ;
— c re tă , circ a 6,000 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia d e clei p r e p a r a tă d u p ă r e ţ e
te le p re c e d e n te se in tro d u c e în ulei, a m e ste c în d u -se m ereu . Se a d a u g ă
t r e p t a t c re ta şi p ig m e n ţii şi se a m e ste c ă m ereu p în ă la o b ţin e re a c o n sis
te n ţe i şi c u lo rii d o rite .
Se în tre b u in ţe a z ă la v o p s ito rii p e lem n la e x te rio r, fiin d m ai ie ftin
d e c ît c h itu l p r e p a r a t n u m a i cu ulei, şi t o to d a tă fiin d şi c o lo ra t în c u lo a re a
d o rită .
Reţeta nr. 30. C h it de u lei cu clei p e n tru ş p a c lu itu l s u p ra fe ţe lo r
m e ta lic e (p e n tr u circ a 10 k g d e c h it) :
— ulei de in fie r t 2,000 kg
— so lu ţie de clei 6 % 0,300 kg
— ocru 1,000 k g ;
— n eg ru d e fu m 0,200 kg
M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţia d e clei se a d a u g ă t r e p t a t în
ulei, a m e ste c în d u -se m ereu. A poi se a d a u g ă , t o t a m e ste c în d , c re tă
şi p ig m e n ţi, p în ă la o b ţin e re a c o n s is te n ţe i şi c u lo rii d o rite .
C h itu l de m a i în a in te se în tre b u in ţe a z ă la şp a c lu ire a cu c h it c o lo ra t
a s u p ra fe ţe lo r m e ta lic e , a fla te în in te rio ru l în c ă p e rilo r, c a re u rm e a z ă
a fi v o p s ite cu u lei sau cu lac.
Reţeta nr. 31. C h it de ulei p e n tr u ş p a c lu itu l s u p ra fe ţe lo r m e ta lice
( p e n tru circ a 10 k g de c h it) :
— u lei de in fie rt 0,550 k g ;
— sic a tiv n a fte n ic 0,680 k g ;
— lac 0,450 k g ;
— te re b e n tin ă 0,570 k g ;
— s p a t g reu 0,6 00 k g ;
— ocru 0,950 k g ;
— alb de zin c 0,640 k g ;
— m in iu de fie r 0,220 k g ;
— n eg ru d e fu m 0,200 k g ;
— c re tă , circ a 5,100 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p re p a ră m a i în tîi s o lv e n tu l (ulei,
lac sic a tiv , şi te re b e n tin ă ), in tro d u c în d u -s e t r e p t a t în ulei, în o rd in e,
lacul, s ic a tiv u l şi te re b e n tin a a m e ste c în d u -se m ereu . î n s o lv e n tu l a stfel
p re p a r a t se in tro d u c e a p o i t r e p t a t c re tă şi p ig m e n ţi, a m e ste c în d u -se
c ît m ai bine, p în ă c în d se o b ţin e c o n s is te n ţa şi c u lo a re a n e ce sară.
C h itu l a c e s ta se în tr e b u in ţe a z ă p e n tr u şp a c lu ieli p e su p ra fe ţe le
m e ta lic e e x te rio a re , c a re u rm e a z ă a fi v o p s ite cu v o p se a de ulei sa u
de lac.
c) Grunduri de acoperire cu ulei. R eţeta nr. 32. G ru n d cu u l e i :
— ulei de in fie rt 1,000 k g ;
— p a s tă d e v o p se a de u lei 0 ,5 0 0 — 1,000 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . P a s ta de v o p se a se p re p a ră c o n
fo rm r e ţe te i n r. 38 şi cu ea se v o p s e ş te s u p r a f a ţa re s p e c tiv ă în c u lo a re a
şi n u a n ţa c e ru tă . L a a c e a s tă p a s tă se a d a u g ă t r e p t a t u le iu l a m e ste c în d u -se
în tr-u n a*
C înd g ru n d u l se a p lică m e c a n iz a t cu p isto a le p u lv e riz a to a re , p e n tr u
a-i d a o flu id ita te m a i m a re se in tro d u c e în c o m p o z iţia de m a i în a in te
u n so lv e n t, de o bicei w h ite -s p irit sa u te re b e n tin ă , în c a n tita te de
0 ,0 7 0 —0,100 kg. S o lv e n tu l a d u c e c o m p o z iţia la o c o n s is te n ţă c a re face
po sib ilă p u lv e riz a re a ei p rin p isto l.
C a n tita te a de p a s tă de v o p se a n e c e sa ră p e n tr u p re p a ra re a g r u n
d u lu i nu este to td e a u n a aceeaşi, ci v a ria z ă cu p ig m e n tu l în tr e b u in ţa t.
L a p r e p a ra re a g ru n d u rilo r se v a lu a c a n tita te a d e p a s tă c a re e ste n e ce sară
p e n tru o b ţin e re a u n e i c o n s iste n ţe p o tr iv ite şi n u a n ţe i d o rite .
Reţeta nr. 33. G ru n d cu em ulsie :
— ulei de in fie r t 1 kg
— so lu ţie de clei 1 0 % 2,500 kg
— la p te de v a r 0,300 kg
— so lv e n t (te re b e n tin ă ) 0,800 k g ;
— p a s tă d e v o p se a d e u lei 0 ,5 0 0 — 1,000 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . Se p re p a ră s e p a ra t s o lu ţia de clei
10 % (v. re ţe ta n r. 11) şi s e p a ra t la p te le de v a r (2 k g v a r p a s tă la 10 1
de ap ă). în u lei se a d a u g ă la p te d e v a r şi se a m e ste c ă energic în v a s u l
p e n tru p re p a ra re a em ulsiei, d u p ă c a re se a d a u g ă t r e p t a t so lu ţia d e clei
şi ap o i so lv e n tu l, a m e s te c în d c o n tin u u .
A c e astă em ulsie, a stfe l p r e p a r a tă , se in tro d u c e t r e p t a t în p a s ta
de v o p se a de u lei (v. r e ţe ta n r. 38), u rm în d in d ic a ţiile d in re ţe ta n r. 32
şi a m e ste c în d c o n tin u u .
C o m p o ziţia d in a c e a s tă r e ţe tă e ste m ai ie ftin ă d e c ît c e a - d in r e ţe ta
nr. 32.
d) Grunduri antieorosive eu ulei. Reţeta nr. 3â. G ru n d cu m iniu
de p lu m b :
— m in iu de p lu m b 1 kg;
— ulei de in fie r t 1,600 k g ;
— te re b e n tin ă 0,400 kg.
R eţeta nr. 35. G ru n d cu m in iu de fie r :

— m iniu de fier 1 kg
— ulei de in fie rt 0,500 kg
— te re b e n tin ă 0,100 kg.
R eţeta nr. 36. G ru n d cu g a lb e n de zinc :
— g a lb e n de zinc 1 kg
—- ulei de in fie rt 1,500 kg.
R eţeta nr. 37 G ru n d cu m in iu de fier şi g a lb e n de zin c :
—■ m in iu de fier 1 kg
— g a lb e n d e zinc 1 kg
— ulei de in fie rt 2 kg-
M o d u l de p r e p a r a r e . P ig m e n ţii a c e s to r re ţe te se in tr o
d u c în ulei a m e ste c în d u -se b in e p e n tr u o b ţin e re a c o m p o z iţie i de g ru n d
cu c o n siste n ţă c e ru tă . Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u g ru n d u ire a c o n s tru c ţiilo r
m eta lice, ex p u se in flu e n ţe i a g e n ţilo r a tm o sfe ric i.
G ru n d u rile d in re ţe te le n r. 34 şi n r. 35 se în tr e b u in ţe a z ă în g e n e ra l
la v o p sire a m e ta le lo r fero ase, a t î t la e x te rio r c ît şi la in te rio r, fe rin d u -le
d e co ro ziu n e. G ru n d u l cu m in iu de p lu m b , e ste m a i sc u m p d e c ît cel cu
m in iu de fier, în să a re c a lită ţi s u p e rio a re .
G ru n d u rile cu g a lb e n de zinc se în tre b u in ţe a z ă în sp ecial la v o p sire a
m e ta le lo r n efero ase şi m ai ales a a lu m in iu lu i şi a lia je lo r Sale.
e) Vopsele de ulei. R eţeta nr. 38. P a s tă de v o p se a de u lei (p e n tr u
1 kg p a s t ă ) :
— u lei de in fie r t 0,250 k g ;
— p ig m e n ţi, circ a 0,7 50 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . C a n tită ţile de u lei şi p ig m e n ţi n e c e
sa re p e n tru o b ţin e re a p a s te i se d e te rm in ă pe cale e x p e rim e n ta lă . E le
d e p in d de c a p a c ita te a pe c a re o a re p ig m e n tu l de a a b so rb i u le iu l.
î n p rin c ip iu p re p a ra re a p a s te i de v o p se a de u lei se face a s t f e l : fie ca re
p ig m e n t ca re tre b u ie să in tr e în c o m p o z iţia v o p se le i se a m e ste c ă s e p a ra t
cu ulei şi se tre c e p rin m a şin a de f re c a t v o p se le , o b ţin în d u -s e o p a s tă
de v o p se a cu ulei de c u lo a re a p ig m e n tu lu i.
D u p ă p re p a ra re a p a ste lo r, s e p a r a t p e n tr u fie c a re p ig m e n t, a c e ste a
se c o m b in ă , lu în d ca b a z ă c u lo a re a p r e d o m in a n tă a v o p se le i la c a re se
a d a u g ă t r e p t a t şi c e le la lte p a s te de p ig m e n ţi cu ulei în o rd in e descrescîn -
d ă a in flu e n ţe i lo r a s u p ra n u a n ţe i cu lo rii. A m e s te c a re a v o p se le lo r se
face n u m a i d u p ă ce fiecare p a s tă v a fi a d u să p rin a d a o s de u lei la c o n s is te n
ţ a de lucru. C om p o ziţiile cu m a re p u te re de co lo ra re tr e b u ie să fie a d ă u g a te
în c a n tită ţi m ici, p e n tr u ca să n u d e n a tu re z e c u lo a re a .
C om p o ziţia o b ţin u tă se tre c e p r in m a şin a de fre c a t v o p se le şi se
stre c o a ră p rin s ita cu 900 o c h iu ri/c m 2. .
R eţeta nr. 39. V o p sea de u l e i :

— p a s tă de v o p se a de u lei 1 kg ;
— ulei de in fie rt 0,150 — 0,600 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . C înd v o p se a u a se a p lic ă m e c a n iz a t,
se a d a u g ă u n s o lv e n t (w h ite -s p irit sau te re b e n tin ă ) în c a n tita te de 0,050 —
0,150 kg p rin c a re se o b ţin e o v is c o z ita te p o triv ită .
V o p seau a cu u lei a stfe l p r e p a r a tă se în tre b u in ţe a z ă a t î t p e n tr u
p rim u l s tr a t de v o p se a , c ît şi p e n tr u cele u rm ă to a re .
Reţeta nr. 40. Vopsea cu em ulsie de u l e i :
— p a s tă de v o p se a de ulei 1,000 k g ;
— em ulsie de u lei 'C 0 ,8 5 0 — 1,000 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . P a s ta de v o p se a , p re p a ra tă d u p ă
r e ţe ta n r. 38, a v în d c u lo a re a şi n u a n ţa c e ru tă , se d ilu eaz ă cu em ulsie
p r e p a r a tă d u p ă r e ţe ta n r. 33. C a n tita te a de em u lsie în tr e b u in ţa tă p e n tru
d ilu a re a p a s te i de ulei d e p in d e d e c a p a c ita te a de a b s o rb ţie a u leiu lu i
p e c a re o au p ig m e n ţii din p a s tă .
V o p seau a a stfe l o b ţin u tă se p o a te în tr e b u in ţa în locul celei d e ulei
d in re ţe ta nr. 39, fiin d m ai ie ftin ă .
f) Vopsele m ate de ulei. Reţeta nr. 41. V opsea de ulei se m im a tă :
— v o p se a de ulei 0,750 k g ;
— w h ite -s p irit (p a rc h e tin ) 0,250 kg.
Reţeta nr. 42. Vopsea de ulei m a tă :
— v o p se a de u lei 0,500 k g ;
— w h ite -s p irit (p a rc h e tin ) 0,5 00 kg
M o d u l d e p r e p a r a r e . V o p seau a se a m e ste c ă cu c a n tita te a
d e w h ite -s p irit din r e ţe ta re s p e c tiv ă p în ă la c o m p le ta om o g en izare
a co m p o ziţiei. T re b u ie r e ţin u t în să că r e z is te n ţa p eliculei a c e sto r c o m
p o z iţii se re d u c e p ro p o rţio n a l cu c a n tita te a de so lv e n t fo lo sită.
Reţeta nr. 43. V opsea de u lei cu c e a ră şi alb de zinc :
— p a s tă de v o p se a de u lei 1 kg;
— alb de zinc (p ig m e n t) 0,500 kg ;
— ce ară 0,100 kg ;
— sic a tiv n a fte tic 0,100 k g ;
— p ig m e n ţi, d u p ă n e c e s ita te şi d u p ă n u a n ţa culorii.
M o d u l de p r e p a r a r e . P e n tr u p re p a ra re a a c e ste i c o m p o
z iţii, se to p e ş te c e a ra in tr-u n v a s m e ta lic , a v în d g rijă să se a m este ce
c a să nu se p rin d ă de fu n d u l v a s u lu i şi să n u se a p rin d ă . Se ia de pe foc
v a s u l şi am eS tecîn d u -se, se a d a u g ă t r e p t a t o j u m ă ta te din c a n tita te a
d e te re b e n tin ă şi d u p ă aceea a lb u l de zinc (p ig m e n t). Se fre a c ă apoi
la m a şin a de fre c a t v o p sele cu re s tu l de te re b e n tin ă şi cu ulei. în a c e st
a m e ste c se a d a u g ă p a s ta de alb de zin c. C o m p o ziţia o b ţin u tă se am e ste c ă

b in e, a d ă u g în d u -s e şi u n sic a tiv p e n tr u a g ră b i în tă r ir e a peliculei pe
su p ra fe ţe le ce se v o p sesc.
P e n tr u a se o b ţin e d ife rite n u a n ţe de cu lo ri se a d a u g ă p ig m e n ţi,
d im in u în d în c o n se c in ţă , c a n tita te a de alb de zinc.
Cu co m p o z iţia de v o p s it d escrisă se o b ţin e o v o p sire m a tă de c a lita te .
g) L a z u ru ri de ulei. Reţeta nr. 44. L a z u r d e ulei (vo p sea t r a n s
p a re n tă ) :
— ulei de in fie r t 1 kg;
— b e n z in ă 0,200 kg ;
— sic a tiv n a fte n ic 0,100 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . P re p a r a r e a la z u ru lu i de ulei se face
in tro d u c în d în ulei b e n z in a şi s ic a tiv u l şi a m e ste c în d b ine. L a z u ru l de
ulei se fo lo seşte p e n tru fin isa re a d e c o ra tiv ă a le m n u lu i.
C o lorarea la z u ru lu i d e ulei se o b ţin e p rin a m e s te c a re a cu ulei a u n o r
cu lo ri d e la z u r c a re se găsesc g a ta p r e p a r a te su b fo rm a de p ra fu ri (v. re ţe ta
n r. 4 5 ) ; a m e s te c a re a se face în m a ş in a de fre c a t v opsele.
R eţeta nr. 45. C u lo area de la z u r în ulei.
— c u lo a re de la z u r d u p ă n ev o ie :
— ulei 1 kg;
— sic a tiv (firn is ra p id ) 0,200 kg.
C ulorile de la z u r se aplică p e tîm p lă r ia de s te ja r cu a sp e c t n a t u
ra l sa u pe ru lo u ri la u şi şi fe re stre , a t î t în in te rio r, c ît şi la e x te rio r.
D e a se m en e a , cu lo rile de la z u r se a p lic ă ca u ltim s t r a t pe p e re ţi la
v o p s ito rii d e c o ra tiv e , c^lcio-vecchio, o rn a m e n te etc.
7. REŢETE PENTRU EMAILURI CU PULBERI METALICE
R eţeta nr. 46. E m a il cu p u lb e re de b ro n z :

— lac de u le i 1 kg;
— p u lb e re de b ro n z 0,200 kg ;
so lv e n t (te re b e n tin ă ) 0,100 kg.
R eţeta nr. 47. E m a il cu p u lb e re de a lu m in iu :
— lac de ulei 1 kg
— p u lb e re de a lu m in iu 0,150 — 0,250 k g ;
— so lv e n t te re b e n tin ă 0,100 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . î n la c u l de u lei se in tro d u c e p u lb e
re a re sp e c tiv ă u s c a tă sa u su b fo rm ă de p a s tă . Se am e ste c ă b in e şi
a p o i se in tro d u c e şi so lv e n tu l (w h ite -s p irit sa u te re b e n tin ă ) p în ă se
o b ţin e c o n s is te n ţa d e lucru.
A m e ste c a re a p u lb e rii d e b ro n z sa u de a lu m in iu cu lacu l se face

cu p u ţin tim p în a in te de în c e p e re a lu c ru lu i, d eo arece v o p se a u a se gela-
tin e a z ă d u p ă 24 ore.
L a v o p s ire a cu p u lb e re d e a lu m in iu p rim u l s t r a t se ap lică cu u n
c o n ţin u t de 0,150 k g a lu m in iu la 1 k g de lac, ia r a l doilea s tr a t cu u n
c o n ţin u t de 0 ,2 0 0 —0,250 k g a lu m in iu la 1 k g d e lac.
V opselele cu lac d in re ţe te le n r. 46 şi 47 se în tre b u in ţe a z ă la v o p sito rii
d e c o ra tiv e .
V o p sea u a cu lac şi a lu m in iu m a i a re şi o a ltă p ro p r ie ta te fo a rte
im p o r ta n tă şi a n u m e e s te a n tic o ro z iv ă . F o lo sită la v o p sire a c o n stru c ţiilo r
m e ta lic e, le a p ă r ă d e a c ţiu n e a a g e n ţilo r e x te rio ri.
R eţeta nr. 48. E m a il cu p u lb e re de zinc, a p lic a t cu p e n su la :
— lac de ulei 1 kg;
— p u lb e re de zin c 0 ,9 0 0 — 1,200 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . L a c u l de u lei se am e ste c ă b in e cu
p u lb e re a de zin c, o b ţin în d u -s e o v o p se a g ro asă. A c e asta se ap lică n u m a i
cu p e n su la .
R eţeta nr. 49. E m a il cu p u lb e re de zin c, a p lic a t cu p is to lu l:
— lac de u lei 1 kg;
— p u lb e re de zin c 1,500 k g ;
— so lv e n t (te re b e n tin ă ) 0,170 kg ;
— s ic a tiv n a fte n ic 0,010 kg.
S u p ra fe ţe le v o p s ite cu a c e a stă v o p se a au o stră lu c ire sp ecială, ia r
o b ie c tu l v o p s it a re a s p e c tu l m e ta lu lu i re sp e c tiv .
T o t d u p ă a c e a s tă r e ţe tă se p o t p re p a ra : v o p se le de lac cu o ţel in o x i
d a b il c a re d a u c o m p o z iţii a rg in tii cu reflex e a l b ă s t r u i ; v o p se le de lac
cu nichel c a re se a p lic ă p e m e ta le şi u n eo ri, pe lem n ; vop selele de lac
cu a r g in t s în t m ai sc u m p e d e c ît ce le la lte , în să se o b ţin e fecte d e c o ra tiv e
p ro te jîn d to to d a tă p e rfe c t şi m e ta lu l pe c a re s-a u a p lic a t.
8 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE PASTE
a) C om poziţii p e n tru fin isă ri dcco rativ e în relief (calcio-veechio).

R elttu nr. 50 P a s tă o b iş n u ită (c a n tită ţile s în t d a te p e n tru 1 m 1, de s u
p ra f a ţă fin isa tă ).:
— ipsos 1,000 kg
— h u m ă (cao lin ) 0,600 kg
— clei de o ase • 0,120 kg
— ulei de in fie r t 0,050 kg
— apă 1,000 1.
112 Materii iprime şi produse finite
M o d u l d e p r e p a r a r e . H u m a sau c a o lin u l d u p ă ce s e m ă ru n -
ţe ş te se în m o aie în a p ă , ap o i se a m e ste c ă b in e şi se s tre c o a ră . Se in tro d u c
t r e p t a t so lu ţia de clei şi u leiu l c o n tin u în d u -s e a m e s te c a re a . Se a d a u g ă
t r e p t a t şi ipsosul, a m e ste c în d energic, p în ă se o b ţin e o p a s tă de c o n siste n ţa
s m în tîn e i, care, în a in te de în tr e b u in ţa r e se tre c e p rin s ita cu 225 o ch iu ri/
c m 1.
P a s ta de h u m ă şi clei se p o a te p re p a ra în c a n tită ţi necesare p e n tru
e x e c u ta re a de lu c ră ri tim p de 1 —2 zile ; a d a o su l de ipsos se face n u m a i
p e n tru c a n tită ţi c a re se p o t c o n su m a în 30 — 60 m in de la p re p a ra re .
C a n tită ţile de m a te ria le d in r e ţe tă p o t p re z e n ta m ici v a ria ţii, în
f u n c ţie de c a lita te a m a te ria le lo r, a p re g ă tirii s u p ra fe ţe lo r s u p o rt, a
u n e lte lo r cu c a re se face a p lic a re a şi a în d e m în ă rii m u n c ito rilo r z u g ra v i.
R eţeta nr. 51. P a s tă cu ip s o s -a la b a s tru :
— ip so s-a la b a s tru 1,000 k g ;
— h u m ă (caolin) 0,400 kg ;
— clei de oase 0,100 k g ;
— apă 0,800 1.
M o d u l d e p r e p a r a r e . E s te id e n tic cu cel d in re ţe ta nr. 50.
Reţeta nr. 52. P a s tă cu v o p se a de ulei :
— ulei de in fie rt » 2 kg;
— firn is 1 kg;
— alb de zinc 5 kg;
— c e a ră de a lb in e 0,250 kg.
A ce asta e ste o c o m p o z iţie s c u m p ă , se lu c re a z ă în reliefu ri m ici şi
n u a re nevo ie de o co lo ra re u lte rio a ră . C eara de a lb in e fo lo sită tr e b u ie
să fie c u r a tă şi a lb ită .
R eţeta nr. 53. P a s tă din V in a ro m şi h u m ă :
— h u m ă în p a s tă 7,5 p ă r ţ i ;
— V in aro m (culo are) 3 p ă rţi,
sa u în c a n t it ă ţ i d e co n su m specific :
— hum ă 0,600 kg ;
— V in aro m (culo are) 0,500 k g ;
— ap ă, circa 0,001 m 3.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se în m o aie h u m a în a p ă (circa 4 0 %
d in g r e u ta te a m a te ria lu lu i u s c a t) tim p de 24 ore, o b ţin în d u -se o p a s tă
d e c o n s is te n ţa sm în tîn e i vîsco ase.
în p a s ta de h u m ă , a stfe l o b ţin u tă , se in tro d u c e t r e p ta t, a m e s te c în
d u -se c o n tin u u , v o p se a V in aro m de c u lo a re a aleasă. î n caz de nevoie,
c o n s is te n ţa se p o a te m o d ifica flu id ific în d u -se cu o c a n t i t a t e m ică (su b
0,5 p ă r ţi) de ap ă .
A m e ste c u l o b ţin u t în fo rm ă de p a s tă , se tre c e p rin s ita cu 100

o c h iu ri/c m 2.
Reţeta nr. 54. C o m p o ziţie de s tro p cu nisip fin de A ghireş sau d e
V ăleni şi V in a ro m (co n su m s p e c if ic ) :
— n isip fin 0,0025 m 3 ;
— V in aro m (cu lo are) 0,600 k g ;
— a p ă , circa 0,001 m 3.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se u m e z e şte n isip u l cu o p a r te d in
a p ă , d u p ă c a re se to a r n ă t r e p t a t v o p s e a u a de V in a ro m , a m e ste c în d u -se
energic. Se o b ţin e o co m p o z iţie p ă s to a s ă a că re i c o n s is te n ţă de lu c ru
se reg le az ă p rin in tro d u c e re a u n e i c a n tită ţi p o tr iv ite de ap ă.
b) Compoziţii colorate pentru şpacluielile care im ită marmura»
R eţeta nr. 55. A m e ste c u l u s c a t (în p ă r ţi de g r e u t a t e ) :
— c im e n t p o r tla n d 1 p a rte ;
— ipsos 1 p a rte ;
— n isip fin de c a rie ră (tre c u t p rin s ita de
900 o c h iu ri/c m 2) 2 p ă rţi;
— p ig m e n ţi, d u p ă n e c e s ita te şi n u a n ţa
cu lorii c e ru te .
C o m p o ziţia lich id ă (în p ă r ţi de v o l u m ) :
— em ulsie de ulei (v. r e ţe ta n r. 33) : 1 p a rte :
— apă 1 — 1,5 p ă rţi
M o d u l d e p r e p a r a r e . A m estecu l u s c a t şi co m p o z iţia lic h id ă
se a m e ste c ă în p ă r ţi egale (în g r e u ta te ), o b ţin în d u -se a stfel c o m p o z iţia
p e n tru şp a c lu it.
L a p re p a ra re a c o m p o z iţiilo r p e n tru şp a c lu it, se alege felul m a rm u rii
c a re u rm e a z ă a se im ita . î n fu n c ţie de n u a n ţe le p e c are le p re z in tă a c e a sta ,
se v o r p re p a ra c o m p o z iţiile p e n tru ş p a c lu it. în g en e ral se p re p a ră o-
co m p o z iţie m a i v îsc o a să , a v în d c u lo a re a p rin c ip a lă a m a rm u rii, cu m
şi c îte v a c o m p o z iţii flu id e, de n u a n ţe le c a re a lc ă tu ie sc d esen u l m a rm u rii.
în cazu l c în d m a rm u ra c a re se im ită tre b u ie să p re z in te u n a m e ste c
d e cu lo ri, se p re p a ră în m o d a s e m ă n ă to r c îte v a c o m p o z iţii cu cu lorile
re sp e c tiv e , ia r în a in te de a p licare, ele se v o r a m e stec a în tr-o a n u m ită
o rd in e, o b ţin în d u -se u n a m e ste c p o tr iv it de culori.
P re p a ra r e a a c e s to r c o m p o ziţii se face de c ă tre v o p sito ri cu o în a ltă
calificare.
9 , REŢETE PENTRU BAIŢURI
R eţeta nr. 56. B a iţ p e n tru im ita re a le m n u lu i de n u c.

— apă 1 1;
— c o lo ra n t b ru n 0,100 kg.
114 Materii prime ţi produse finite
R eţeta nr. 57. B a iţ p e n tru im ita re a le m n u lu i ro şu :

— apă 1 1;
— c o lo ra n t ro şu 0,150 kg.
B a iţu rile a p lic a te p e s u p r a f a ţa le m n u lu i au p r o p r ie ta te a de a p ă tr u n d e
în lem n p e o a d în c im e o a re c a re , m ă rin d u -i r e z is te n ţa . F iin d t r a n
s p a re n te p ă s tre a z ă a s p e c tu l n a tu r a l şi s tr u c tu r a lem n u lu i.
M o d u l de p r e p a r a r e . B a iţu rile se p re p a ră cu c o lo ra n ţi
s in te tic i tr a n s p a r e n ţi de c u lo a re roşie, sa u b ru n ă , c u m a r fi c o lo ra n ţii
d e a n ilin ă sa u a m e ste c u rile lo r cu c o n c e n tra ţii în c e p în d de la 0 ,0 3 %
p în ă la 1,2% .
C o lo ran ţii se d iz o lv ă în a p ă c a ld ă la te m p e r a tu r a de circa 80°C, ceea
ce p e rm ite să se m ă re a sc ă a d în c im e a de p ă tr u n d e r e a b a iţu lu i în lem n
(0 ,3 —0,5 m m ).
în a in te de în tr e b u in ţa r e so lu ţiile se s tre c o a ră p rin tr -u n tifo n s u b ţire .
B a iţu rile p r e p a r a te d u p ă re ţe te le n r. 56 şi 57 în c h id c u lo a re a le m n u lu i.
S în t to tu ş i c a z u ri c în d e ste n e c e sa ră d e sc h id e re a cu lo rii lem n u lu i.
O p e ra ţia se n u m e ş te t o t b ă iţu ire , deşi, în c o m p o n e n ţa co m p o ziţiei re sp e c
tiv e n u in tr ă b a iţu ri.
î n re ţe te le n r. 58 şi 59 s în t d a te c o m p o ziţiile c a re se folosesc p e n tr u
d e sc h id erea cu lo rii lem n u lu i.
R eţeta nr. 58. C o m p o ziţii cu a p ă o x ig e n a tă :
— a p ă o x ig e n a tă 3 % 0,300 kg ;
— am o n ia c 2 5 % 0,030 k g ;
— apă 1 1.
R eţeta nr. 59. C o m p o ziţie cu acid o x alic :
— acid o x alic (sa re de m ăcriş) 0,030 kg ;
— am o n ia c 2 5 % 0,020 k g ;
— apă 1 1.
R e ţe te le n r. 58 şi 59 s în t in d ic a tiv e . E s te n e c e sa r să se facă p ro b e
p e b u c ă ţi d in acelaşi lem n , p r e p a r a te în aceleaşi c o n d iţii, p e n tru a se
s ta b ili c a n tita te a c o re s p u n z ă to a re o b ţin e rii cu lo rii d o rite .
1 0 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE LUSTRUIT ŞI PATINAT
Reţeta nr. 60. S o lu ţie de şelac în alcool p e n tr u g ru n d u ire :

— alcool ( s p irt) 86 — 8 8 %
— şelac (fulgi) 1 4 — 12%
Reţeta nr. 61. S o lu ţie de şelac în alcool p e n tru lu s tr u ir e :
— alcool (sp irt) 9 0 —9 2 %
— şelac (fulgi) 10— 8% .
M o d u l d e p r e p a r a r e . Ş elacu l se in tro d u c e în alcool, care-1

d izo lv ă , o b ţin în d u -s e o so lu ţie de lac g ă lb u ie , cu c a re se fin isează, p rin
lu s tru ire , su p ra fe ţe le s u p o r t de lem n , în g en eral m o b ilieru l.
R eţeta nr. 62. C o m p o ziţie de c e a ră p e n tru p a t i n a t :
— c e a ră 1 kg ;
— b e n z in ă 1 1;
— p ig m e n t ( c a n tita te a c o re s p u n z ă to a re n u a n ţe i c e ru te ).
M o d u l d e p r e p a r a r e . V a su l cu c e a ră se in tro d u c e în tr -u n
v a s cu a p ă f i e r b i n t e ; d u p ă ce s-a t o p i t c e a ra se sc o a te v a su l de p e foc,
se to a r n ă b e n z in ă şi se a m e ste c ă b in e, a p o i se in tro d u c e p ig m e n tu l şi se
a m e ste c ă d in n o u , p în ă se o b ţin e o c o m p o z iţie u n ifo rm ă .
11. REŢETE PENTRU ADEZIVI
Reţeta nr. 63. S o lu ţie cu clei de oase :

— clei de oase 1 kg ;
— apă 5 1.
M o d u l de p r e p a r a r e . P lă c ile de clei de oase se sp a rg în
b u c ă ţi şi se in tro d u c în tr - u n v a s cu a p ă rece, u n d e se lasă, tim p de
24 ore, p e n tru ca să se în m o aie. D u p ă în m u ie re a cleiu lu i so lu ţia se
fie rb e p în ă la d e sfa c e rea c o m p le tă a b u c ă ţilo r de clei. în a in te de ap licare,
s o lu ţia tre b u ie s tr e c u r a tă p rin s ita cu 4 0 0 —625 o c h iu ri/c m 2. Se p re p a ră
c a n tită ţi c a re p o t fi c o n s u m a te în circ a ! /2— 1 o ră de la fierbere. D acă
au ră m a s c a n t it ă ţ i n e c o n su m a te , c a re s-au ră c it, s o lu ţia se în c ă lz e şte
d in nou cu u n a d a o s re d u s de ap ă .
S o lu ţia de clei d e o ase a stfe l p r e p a r a tă se fo lo seşte p e n tru a m o rsa re a
p e re ţilo r în v e d e re a a p lic ă rii ta p e te lo r. A m o rsa re a se face cu so lu ţia
c a ld ă (4 0 —50°C).
Reţeta nr. 64. S o lu ţie cu clei d e fă in ă :
— fă in ă 2,000 kg ;
— apă 8,000 1;
— clei de oase (so lu ţie) 0 ,2 0 0 —0,400 1;
— acid fen ic (fu n g icid ) în
c o n c e n tra ţie 0 ,2 5 % 0,025 k g ;
— in se c tic id ( „ P lo to x “,
„ D e p a ra to x " sa u „ D ă u n ă to x " ) 0,500 1
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se c ern e fă in a p rin s ita cu 4 0 0 —625
o c h iu ri/c m 2; se fie rb e a p a în c a n tita te a p re s c ris ă ; se to a rn ă circa 1 /8 din
c a n tita te a de a p ă c lo c o tită în tr - u n v a s (p re fe ra b il de le m n p e n tr u a se
e v ita a lte r a r e a so lu ţiei) şi ap o i t r e p t a t se v a rs ă fă in a , a m e ste c în d u -se
c o n tin u u ; se a d a u g ă re s tu l de a p ă c lo c o tită , a m e s te c în d în c o n tin u a re

şi lă sîn d u -se ap o i tim p de 24 o re la în m u ia t.
A d o u a zi, a m e ste c u l se fie rb e în tr - u n v a s d in ta b lă g a lv a n iz a tă ,
u m p lu t n u m a i 3/4 d in în ă lţim e , p în ă la c o m p le ta d esfacere a coco-
loaşelor.
D u p ă ră c ire cleiu l se stre c o a ră p rin s ita cu 400 — 625 o c h iu ri/c m 2
tre c în d u -s e în tr - u n a lt v a s c u r a t (p re fe ra b il de lem n ), u n d e i se a d a u g ă ,
a m e ste c în d u -se b in e, acid fenic în c o n c e n tra ţie de 0 ,2 5 % ca a n tis e p tic ,
p e n tru e v ita re a fo rm ă rii m u c e g a iu lu i, ciu p e rc ilo r şi p ro d u c e rii de m iro su ri
n e p lă c u te şi in se c tic id p e n tru e v ita re a p ă tr u n d e r ii insectelo r.
C o m p o ziţia a stfe l o b ţin u tă tre b u ie să a ib ă o c o n siste n ţă p o tr iv ită
p e n tru a fi în tin s ă u ş o r cu b id in e a u a , în s t r a t u n ifo rm .
S o lu ţia de clei de fă in ă se fo lo seşte p e n tr u lip ire a a t î t a h îrtie i s u p o rt,
c ît şi a ta p e tu lu i. Se p re p a ră ' în tr-o c a n tita te c a re să fie c o n s u m a tă în
cel m u lt 3 zile de la p re p a ra re , d e o arece d u p ă tre c e re a a c e stu i tim p ,
s o lu ţia de clei îşi p ie rd e p r o p r ie tă ţile de lipire.
F ie rb e re a cleiu lu i de oase şi a cleiu lu i de fă in ă se face în v a se de ta b lă
g a lv a n iz a tă , d e p a r te de o b ie c te sa u m a te ria le in fla m a b ile şi cu lu a re a
m ă su rilo r de p a z ă c o n tra in cen d iilo r.
In se c tic id u l se a d a u g ă în clei n u m a i d u p ă ră c ire a a c e stu ia , deo arece
e s te u n p ro d u s in fla m a b il.
1 2 . REŢETE PENTRU COMPOZIŢII DE SOLVENŢI, DEGRESAŢI, DE-

CAPANŢI ŞI DIZOLVANŢI
R eţeta nr. 65. S o lv e n t p e n tr u ră ş in a de b r a d :

— so d ă c a lc in a tă 0,050 k g ;
— a c e to n ă 0,250 k g ;
— apă 1 1.
Modul de preparare. Se d iz o lv ă , a m e ste c în d u -se b ine,
so d a c a lc in a tă în a p ă c ă ld u ţă . D u p ă d iz o lv a re şi ră c ire şi în a in te de
în tr e b u in ţa r e se in tro d u c e t r e p t a t , a m e ste c în d u -se , a ce to n a . Se o b ţin e
o so lu ţie d iz o lv a tă cu c a re se c u r ă ţă p u n g ile de ră şin ă .
Reţeta n r : 66. D e g re s a n t p e n tr u s u p ra fe ţe m e ta lic e feroase :
— h id ro x id d e so d iu (sodă c a u s tic ă ) în
so lu ţie de 15% 0,650 kg ;
— silic a t de so d iu , în so lu ţie de 1 % 0,350 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . S o lu ţiile re sp e c tiv e se încălzesc p în ă
la te m p e r a tu r a de 80°C, d u p ă c a re se a m e ste c ă en erg ic în v a se c a re nu
s în t a ta c a te d e s o lu ţii alcalin e.
R eţeta nr. 67'. D e g re s a n t p e n tr u s u p ra fe ţe le m e ta lic e n e f e ro a s e :

— so lu ţie de fo sfa t triso d ic 0,250 k g ;
— silic a t d e so d iu
(stic lă so lu b ilă ) 0,250 k g ;
— h id ro x id de sod iu
(sodă c a u s tic ă ), în so lu ţie 1 % 0,250 k g ;
— so lu ţie de s ă p u n 0,250 kg.
M o d u l de p r e p a r a r e . Se a m e ste c ă s o lu ţia de să p u n cu
s ilic a tu l de so d iu . î n a m e ste c se in tro d u c t r e p t a t , a m e ste e în d u -se c o n tin u u
s o lu ţia de h id ro x id de so diu şi a p o i so lu ţia de fo s fa t triso d ic .
Cu a c e st a m e ste c se d e g re se a ză su p ra fe ţe le m e ta le lo r nefero ase c a re
u rm e a z ă a fi lă c u ite .
R eteta nr. 6S. P a s tă d e c a p a n tă a lc a lin ă I ( p e n tru c a n tita te a de
10 k g ) :
— h id ro x id de so d iu (so d ă c a u stic ă ) 2,800 k g ;
— silic a t de so d iu (stic lă so lu b ilă ) 1,600 k g ;
— a m id o n 3,300 kg ;
— apă 2,300 1.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se a m e s te c ă h id ro x id u l de so d iu cu
a p ă , se in tro d u c e , a m e ste c în d c o n tin u u , s ilic a tu l de so diu şi a p o i a m i
d o n u l, p în ă se o b ţin e o p a s tă flu id ă . M a n ip u la re a m a te ria le lo r şi a m e s te
c a re a lor se face cu o d e o se b ită g rijă , lu în d t o a te m ă su rile in d ic a te de
n o rm e le de p r o te c ţia m u n cii.
R eteta nr. 69. P a s tă d e c a p a n tă a lc a lin ă I I ( p e n tru c a n tita te a de
10 kg) :
— v a r b u lg ă ri 1,600 k g ;
— so d ă c a lc in a tă 1,400 k g ;
— c re tă 2,000 k g ;
— apă 5,000 1.
M o d u l de p r e p a r a r e . Se s tin g e v a r u l b u lg ă ri cu a p ă , se
in tro d u c e în la p te le de v a r o b ţin u t so d a c a lc in a tă şi apoi, a m e ste c în d
c o n tin u u , se in tro d u c e c re ta p în ă se o b ţin e o p a s tă sem iflu id ă. o m o g e n ă .
R eţeta nr. 70. P a s tă d e c a p a n tă a c id ă ( p e n tru c a n tita te a de 10 kg) :
— acid s u lfu ric c o n c e n tr a t 1,550 k g ;
— acid c lo rh id ric c o n c e n tr a t 0,500 k g ;
— acid fo sforic 0,050 kg ;
— leşie b is u lfitic ă
(so lu ţie 5 0 % ) 0,100 k g ;
— apă 2,700 1;
— clei de o ase 0,100 kg ;
— p ă m în t de in fu zo rii 5,000 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d iz o lv ă c le iu l în a p ă şi se a m e s
te c ă cu leşia b is u lfitic ă . A poi în a m e ste c se in tro d u c e t r e p t a t şi p e rîn d ,
a m e ste c în d u -se c o n tin u u , a c id u l su lfu ric, a c id u l c lo rh id ric şi a c id u l
fosforic. î n a m e s te c u l o b ţin u t se in tro d u c e p ă m în tu l d e in fu zo rii şi se
a m e ste c ă p în ă se o b ţin e o p a s tă o m o g en ă.
L a m a n ip u la re a a cizilo r şi la p r e p a ra re a p a s te i se v o r lu a to a te
m ă su rile in d ic a te de n o rm ele d e p ro te c ţia m u n cii.
R eţeta nr. 71. P a s tă a n tio x id a n tă ( p e n tru c a n tita te a de 10 kg) :
— b ic ro m a t de p o ta s iu 0,500 k g ;
— leşie b isu lfitic ă
(so lu ţie 5 0 % ) 0,050 k g ;
— apă 5,100 1;
— p ă m în t de in fu zo rii 4,350 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se d iz o lv ă b ic ro m a tu l d e p o ta s iu în
a p ă , d u p ă care, în s o lu ţia o b ţin u tă , se a m e ste c ă leşia b isu lfitic ă . A poi
se in tro d u c e t r e p t a t , a m e ste c în d c o n tin u u , p ă m în tu l d e in fu zo rii p în ă
se o b ţin e o p a s tă o m o g en ă. Se a p lic ă p e s u p ra fe ţe le m e ta lic e c a re au
fo st t r a t a t e cu p a s te d e c a p a n te acid e, în v e d e re a a n ih ilă rii p ro c e su lu i
d e o x id a re a a c e sto ra .
Reţeta nr. 72. P a s tă d iz o lv a n tă (p e n tru c a n tita te a de 10 k g ) :
— s p irt in d u s tria l 2,200 k g ;
— to lu e n sa u b e n z e n 4,300 k g ;
— so lv e n ţi o rg a n ic i
(a c e ta t de a m il, b u tii etc .) 2,200 kg ;
— p a ra fin ă 1,300 kg.
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se a m e ste c ă so lv e n ţii în tre ei şi ap o i
se in tro d u c e p a ra fin a , c a re se d iz o lv ă în s o lu ţia o b ţin u tă , d în d , p rin
a m e ste c a re , o so lu ţie v îsc o a să şi o m ogenă.
Se foloseşte la d e c a p a re a s tr a tu r ilo r v e c h i de v o p se a de pe d ife rite
s u p ra fe ţe s u p o rt.
R eţeta nr. 73. C h it ignifug.
— so lu ţie ig n ifu g ă A a co m p o ziţiei
I 107-30 1,5 p ă r ţi
— nisip fin 1 p a rte ;
— argilă 1 p a rte .
M o d u l d e p r e p a r a r e . Se p u n e arg ilă la în m u ia t cu o p a r te
d in so lu ţia ig n ifu g ă A I 107-30, tim p de 24 ore, d u p ă c a r e se am e ste c ă
energic, in tro d u c în d u -s e şi re s tu l de so lu ţie , p în ă se o b ţin e u n a m e ste c
om ogen. în c o n tin u a re se in tro d u c e şi n isip u l fin, a m e ste c în d u -se c o n tin u u
p în ă se o b ţin e o p a s tă cu c o n s iste n ţa p o tr iv ită p e n tr u lu c ru .
C A P ITO L U L I V
UNELTE, DISPOZITIVE, APARATE ŞI UTILAJE

FOLOSITE LA PREPARAREA COMPOZIŢIILOR
ŞI APLICAREA LOR
A. UNELTE ŞI DISPOZITIVE MANUALE
1. UNELTE PENTRU MĂSURARE, TRASARE ŞI VERIFICARE
M ă su ra re a , tr a s a r e a şi v e rific a re a lu c ră rilo r p e ş a n tie r s în t o p e ra ţii

c a r e se fac cu a ju to r u l u rm ă to a re lo r u n e lte :
U nelte p en tru m ă s u r a r e : m e tru l de b u z u n a r, m e tru l m e ta lic în c u tie
şi ru le ta .
Unelte p e n tru tr a s a r e : d re p ta ru l, c o lţa ru l (e c h e r g h iu n ie, v in c lu ) şi
f u r tu n u l de nivel.
U nelte p e n tru verificare: firu l cu p lu m b (c u m p ă n a ) şi n iv e la (b o lo b o cu l),
U nelte p en tru v e r ific a r e : firu l cu p lu m b (c u m p ă n a ) şi n iv e la
(bo lo b o cu l).
2 . DISPOZITIVE ÎNTREBUINŢATE LA PREPARAREA, TRANSPORTA

REA ŞI PĂSTRAREA COMPOZIŢIILOR
A ceste d isp o z itiv e p o t fi c o n fe c ţio n a te d in lem n sa u d in m e ta l.
M e talu l tre b u ie să fie in o x id a b il, d e obicei se fo lo se şte t a b l a z in c a tă .
P re p a ra r e a c o m p o z iţiilo r se face în b u to a ie d e le m n sa u m e ta lic e
d e c irc a 100 1 c a p a c ita te .
F ie rb e re a c leiu lu i e ste re c o m a n d a b il să se fa c ă în v a se e le ctric e (fig. 20)
c o m p u se d in tr-u n v a s in te rio r 1 cu o c a p a c ita te de c irc a 6 1, în c a re se a flă
cleiu l şi u n v a s e x te r io r 2. î n tr e p e re ţii v a se lo r se p u n e a p ă . P r in în c ă lz ire a
e le c tric ă a a p e i, cleiu l d in c a z a n u l in te rio r fierb e, fă ră a se a rd e sa u a
se lipi de v a s. C a ra c te ristic ile v a s u lu i s în t u r m ă to a re le :
— p r o d u c tiv ita te a 4 —5 l/o ră ;
— c a p a c ita te a re z e rv o ru lu i
in te rio r 6 1;
— te n s iu n e a c u re n tu lu i 120 sau 220 V ;
12» Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
co n su m de c u r e n t 1,3 k W /o ră ;
g r e u ta te a v a s u lu i 5,250 k g ;
d im e n s iu n i:
d ia m e tru 260 m m ;
în ă lţim e 300 m m .
(Fig. 20. Vas eleotric pen Fig. 21. Site :

tru fierberea cleiului. a — s ită s im p lă ; b — s ită s p e c ia lă .
Fig. 22. Ciur suspendat. Fig. 23. Găleată.

'Cartea zugravului şi vopsitorului 121
C ern erea m a te ria le lo r se face cu a ju to r u l s ite lo r şi c iu ru rilo r m a n u a le .

S itele (fig. 21, a) a u o c h iu ri su b 1 m m 2, ia r ciu ru rile p e ste 1 m m 2. S istem u l
d e s ită d in fig. 21, b e ste f o a rte p ra c tic , p e rm iţîn d o b u n ă s tre c u ra re a
■compoziţiilor.
C iu ru l s u s p e n s d a t (fig. 22) a re o p r o d u c tiv ita te m a re şi p o a te fi
m a n e v ra t de u n s in g u r m u n c ito r, m işcîndu-1 ca p e u n leagăn.
A m e ste c a re a c o m p o z iţiilo r şi în c ă rc a re a lo r în v a se le de tr a n s p o r t
se face cu a ju to r u l p o lo n ic u lu i.
T r a n s p o r ta r e a lic h id e lo r şi a c o m p o z iţiilo r se face în g ă le ţi de 8 — 12 1
c a p a c ita te a (fig. 23).
P ă s tr a r e a c o m p o z iţiilo r în tim p u l lu c ru lu i se face în v a se de 2 0 — 30 1
c a p a c ita te , c o n fe c ţio n a te din m a te r ia l in o x id a b il, c a re a sig u ră c a lita te a
c o m p o z iţie i re sp e c tiv e .
3 . UNELTE ÎNTREBUINŢATE LA PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
O p e ra ţiile d e c u ră ţire , n e te z ire , ş p a c lu ire e tc ., a s u p ra fe ţe lo r în

v e d e re a z u g ră v irii sa u v o p sirii, se e x e c u tă m a n u a l, cu o serie de u n e lte
•şi a n u m e :
a) Periile de sîrm ă (fig. 24). Se folosesc la c u ră ţire a v o p selei v e c h i
în special de pe s u p ra fe ţe le m e ta lic e şi p e n tr u în d e p ă r ta re a ru g in ii de pe
s u p ra fe ţe le m e ta lic e c a re u rm e a z ă a fi v o p site .
Fig. 24. Perii de sîrmă.

b) R ăzuitoarele m etalice (fig. 25). S în t fo lo site p e n tr u în d e p ă rta re a
v o p s e le lo r şi a z u g ră v e lilo r v e c h i.
c) Lam pa de benzină. Se fo lo se şte p e n tr u a c u r ă ţa p rin a rd e re
v o p s e a u a v e c h e de pe s u p ra fe ţe le v o p site .
d) Şpaclul. E s te u n e a lta fo lo sită în m o d o b iş n u it p e n tr u n e te z ire a
s u p ra fe ţe lo r (şp a c lu ire a ) în v e d e re a z u g ră v irii sa u a v o p sirii. Ş p a clu l
e s te u tiliz a t, de a se m e n e a , p e n tr u c o jire a v o p se le lo r sa u a z u g ră v e lilo r
v e c h i. E x is tă ş p a c lu ri de lem n c o n fe c ţio n a te d in lem n de e se n ţă ta r e
122 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
şi im p re g n a te cu u lei de in fie r t la c a ld (fig. 26, a) şi şp a c lu ri m e ta lic e

(fig. 26, b), c a re se c o n fe c ţio n e a z ă p rin d e c u p a re a lam ei d in ta b lă d e
o ţe l O L-50, şle fu ire a s u p ra fe ţe i, cu a s c u ţire a u ş o a ră a p ă r ţii a c tiv e
şi t r a t a r e a te rm ic ă a a c e ste ia p rin c ă lire la d u r ita te a p resc risă .
Se fa b ric ă în d o u ă fo rm e :
— fo rm a A, în cin ci m ă rim i şi
— fo rm a B , în p a tr u m ă rim i.
L a fo rm a A, la m a se în g u s te a z ă la c a p ă tu l o p u s p ă r ţii a c tiv e şi se
te rm in ă cu u n v îrf, c a re se in tro d u c e în tr - u n m în e r d in le m n de fag
a b u r it, p r e v ă z u t cu o c a p s u lă d in t a b lă d e c a p a tă p e n tru a m b u tis a re
şi o ro n d e lă d in t a b lă n e a g ră .
L a fo rm a B , la m a u ş o r în g u s ta tă , se fix e a z ă p rin d o u ă n itu r i în tr-u n
m în er, e x e c u ta t p rin p re sa re d in b a n d ă de o ţe l la m in a tă la rece.
C a ra c te ris tic ile te h n ic e ale ş p a c lu rilo r s în t in d ic a te în ta b e lu l 3.
O n e te z ire b u n ă a s tr a tu lu i d e c h it se face cu a ju to r u l şp a c lu rilo r
p re v ă z u te cu o b a n d ă de c a u c iu c (fig. 26, c). A cestea au fo rm a şp a c lu lu i
o b iş n u it d e lem n şi s în t p re v ă z u te cu o tă ie tu r ă , în c a re se in tro d u c e
o b a n d ă de c a u c iu c , f ix a tă cu ş u ru b u ri. B a n d a d e c a u c iu c iese a fa ră cu
2 — 3 cm , p e r m iţîn d o b u n ă n e te z ire a c h itu lu i. P r in fo rm a sa la tă şi p rin
d im e n siu n ile s a le m a ri (lă ţim e a d e 20 cm ), a c e s t şp a clu p e rm ite să se
e x e c u te d in tr-o d a tă n e te z ire a u n e if îş ii la te de ş p a c lu ia lă , ceea ce a d u c e o
i m p o r ta n tă m ă rire a v ite z e i d e lu c ru şi o b u n ă c a lita te a su p ra fe ţe i.
e) D rişca de c a u c iu c (fig. 26, d). E s te fo lo sită, d e a sem e n ea , c
b u n e re z u lta te , p e n tr u şp a c lu ire a r a p id ă a su p ra fe ţe lo r. A c e a stă d rişcă
se c o n fe c ţio n e a z ă cu u ş u r in ţă p e ş a n tie r d in tr-o sc în d u ră d e 2,5 cm
12
ca Tip B
Fig. 26. Unelte pentru şp a c lu it:

o — s p e c ia de lemn ; b — şpacluri metalice ; c — şpaclu de cauciuc ;
d — drişcă de cauciuc.
Tabelul 3:
L ungim ea, in m m , a G rosim ea la m e i. in m m
F o rm a M ărim ea L ă ţim e a la m e i
goaclului la m e i l a v i r f (6)
(L> (1) 0 0i a, mm
2 170 85 1,5 0,5 20

4 180 90 — 1,8 0,5 40
A 6 210 110 — 2,0 0,6 60
8 225 125 — 2,5 0,7 80
10 240 140 - 3,0 0,7 100
4 200 80 0,5 — — 40
6 210 90 0,5 \ _ — 60
B 8 220 100 0,5 — — 80
10 230 110 0,5 — — 100
g ro sim e, lu n g ă de 50 cm şi la tă d e 9 cm . P e o p a r te se m o n te a z ă d o u ă
m in e re , la d is ta n ţă de 25 cm u n u l d e a ltu l, ia r pe la tu rile lu n g i ale ei
se m o n te a z ă , d o u ă b e n z i de c au ciu c, la te de 4 cm , fix a te în cuie. D a c ă
g ro sim e a c a u c iu c u lu i e ste de 3 —5 m m , el e ste scos în a fa ră cu 1 cm
f a ţă d e s c în d u ră , ia r d a c ă g ro sim e a lu i este de 6 —9 m m , c a u c iu c u l se
sc o a te în a fa ră cu 1 ,5 —2 cm f a ţă de. sc în d u ră . Cu a c e a s tă d rişcă se p o a te
ş p a c lu i d in tr-o d a tă o fîşie. de 50 cm lă ţim e .
f) R am a m etalică pentru fixarea pietrei de şlefuit (fig. 27). Se fo lo se şt
la şlefu irea p e re ţilo r şi ta v a n e lo r.
Fig. 27. Ramă m etalică p entru fixarea pietrei de ş le fu it:

1 — m i n e r ; 2 •— r a m ă m e ta lic ă ; 3 — ş u r u b d e f i x a r e ; 4 — p ia tră r
d e ş le f u it.
4 . UNELTE ÎNTREBUINŢATE LA SPOIT, ZUGRĂVIT ŞI VOPSIT
Spoielile se e x e c u tă cu b id in ele, z u g ră v e lile cu bidinele, şi p en su le,

ia r v o p sito riile cu p e n su le o b işn u ite , sp eciale şi p e rii p e n tru finisare»
î n a fa ră de a c e a s ta , la fin is a re se m a i folosesc p ie p te n i, ro le şi
ş a b lo a n e .
a) B idinelele. Cele u z u a le s în t b id in e le le de z u g ra v cu s u p o rtu l de
lem n , fo rm a t d in m o n tu r a în fo rm ă de disc şi m in e ru l f ix a t p rin în şu ru b are*
a m b e le e x e c u ta te p rin p re lu c ra re d in lem n de fag c ru d sa u a b u rit. P a r te a
a c tiv ă — p ă ru l — e ste fo rm a tă , la m ijlo c, din a m e ste c de p ă r de p o rc,
d in cozi de b o v in e şi de c o a m ă de cal, ia r la m a rg in e , d in am estec de p ă r
d in cozi de b o v in e şi c a b a lin e şi p ă r de p o rc.
P ă r u l se fix e a z ă în m o n tu ră în g ă u ri cu d ia m e tru l de 3,5 m m pe
m a rg in e şi d e 7 m m în z o n a c e n tra lă , p rin p re s a re m eca n ică sa u p r in
tra g e r e m a n u a lă şi se lip e şte cu c o lo fo n iu .-
Se fa b ric ă în d o u ă m ă rim i, 4 şi 6 a v în d c a ra c te ristic ile te h n ic e d in
ta b e lu l 4 şi fig u ra 28. '
Tabelul *
Lungimea, în m m , a
Diam etrul
Mărimea m onturii (D)
mm părului (b ) m inerului (1) bidinelei (L )
4 115 100 176 294

6 125 110 176 304
P e n tr u lu c ră rile de z u g ră v e li se m a i fo lo seşte şi tip u l de b id in e le

n u m ite „fin e“ cu p a r te a a c tiv ă m a i b u n ă , fo rm a tă d in tr- u n am e ste c
de. p ă r de p o rc si c o a m ă de cal. Se liv re a z ă în d o u ă so rtim e n te 4/10 si
6/ 12.
Se p ro d u c şi b id in ele de c a lita te in fe rio a ră , cu m s în t b id in elele
„ p o p u lare", cu p a r te a a c tiv ă d in tr - u n a m e ste c de. p ă r de porc, y a k ,
cozi de b o v in e, c o a m ă d e cal şi m a x im u m , 3 0 % fire de m an ila şi b id i
nelele „g o sp o d a r", cu p a r te a a c tiv ă d in p ă r de cozi de b o v in e şi c o am ă
de cal. A m b ele tip u r i d e b id in e le se liv re a z ă în d o u ă m ă rim i 1 şi 2.
B id in elele cer o în g rijire a t e n t ă ; d u p ă te r m in a r e a lu c ră rilo r, ele se
s p a lă b in e cu a p ă , se u su c ă , ia r p ă ru l lo r se leag ă cu sfo ară, ca să nu
ră m în ă ră s f ir a t d u p ă u scare.
b) P ensulele. Cele u z u a le fo lo site la lu c ră rile d e v o p s ito rii şi, în u n ele

c a z u ri, la z u g ră v e li, d u p ă fo rm a lo r, se g ru p e a z ă în tr e i c a te g o rii şi an u m e :
p en su le la te , p e n su le p e n tr u r a d ia to a r e şi p e n su le ro tu n d e .
Fig. 28. Bidinea de zugrav.
P e n su le le s în t c o n fe c ţio n a te p rin a s a m b la re a u n u i sm oc de p ă r la u n
m în e r p rin in te rm e d iu l u n u i inel d e fix are.
S m ocul d e p ă r p o a te fi a lc ă tu it, în fu n c ţie de d o m e n iu l de u tiliz a re
a pen su lei, d in :
— p ă r n a tu r a l, cu u rm ă to a re le p r o v e n ie n ţe : p ă r de porc (o p ă ritu ră ,
s m u ls ă tu ră ), p ă r d e cal (co a m ă , c o a d ă ), p ă r de b o v in e (co ad ă, u rec h e,
f r u n te ), p ă r d e c a p ră , p ă r d e v e v e r iţă , p ă r de b u rs u c etc. ; fire le d e p ă r
n a tu r a l tre b u ie să fie c u ra te , lucioase, elastice, d re p te şi n e a ta c a te de
m o lii;
— p ă r s in te tic d in fire fila m e n ta re d e : p o lia m id e, p o lic lo ru ră de
v in ii e tc . ; p ă r u l s in te tic p o a te fi cu c a p ă tu l a s c u ţit sau cu c a p ă tu l
d e s p ic a t;
— a m e ste c u ri om ogene de p ă r n a tu r a l şi p ă r sin te tic sau d e p ă r
n a tu r a l d e d iv e rse p ro v e n ie n ţe .
F irele de p ă r d in sm oc tr e b u ie să fie p a ra le le , o rie n ta te cu sp icu l
s p re v îr fu l p en su lei. S m o cu l tr e b u ie să fie b in e f o r m a t (să nu p re z in te
fire ră s fira te ).
_M inerul p e n su le lo r se c o n fe c ţio n e az ă d in :
— lem n de e se n ţă m o ale (tei, p lo p , salcie, b ra d etc.) sau lem n de

e se n ţă ta r e (fag, s te ja r , fra s in e t c . ) ;
— m a te ria le p la s tic e (p o lip ro p ile n ă , p o lie tile n ă de în a ltă d e n s ita te etc).
L e m n u l tre b u ie să fie b in e u s c a t, fă ră c r ă p ă tu r i, g ă u ri de in se c te
sau a lte d e fe c te v izib ile.
P e n su le le se liv re a z ă cu m in e ru l d e lem n v o p s it sa u n e v o p sit. în
c a z u l m în e re lo r n e v o p site , a c e s te a tre b u ie să fie b in e şle fu ite şi să nu
p re z in te u rm e d e p re lu c ra re . L a cele v o p s ite , s t r a t u l de lac sa u de em ail
tre b u ie să fie u n ifo rm şi să a c o p e re în tre a g a s u p r a f a ţă a m in e ru lu i.
M înerele e x e c u ta te d in m a te r ia l p la s tic tr e b u ie să fie n e te d e şi să
n u p re z in te fisu ri, p e te , b u le de aer, b a v u r i e tc .
In e lu l se e x e c u tă d in m e ta l sa u d in m a te ria l p la stic . In e lu l m eta lic
al p e n su le lo r la te p o a te fi d in t a b lă d e o ţe l c o s ito rită , a lă m ită sa u c u p r a tă
ia r cel a l p e n su le lo r ro tu n d e , d in ta b lă d e o ţe l d e c a p a tă sa u d in b a n d ă d e
o ţe l c a rb o n la m in a tă la rece, p r o te ja te p rin b ru n a re , n ich elare sa u zin care.
L a fix a re a sm o c u lu i de p ă r în m în e r se folosesc a d eziv i c o re sp u n z ă to ri,
fu n c ţie d e 'd o m e n iu l d e u tiliz a re a p en su lei. I n g e n e ra l se u tiliz e a z ă a d e ziv i
p e b a z ă d e ră ş in i ep o x id ice, c a u c iu c v u lc a n iz a t etc.
P e fiecare p en su lă se m a rc h e a z ă şi m ărim e a ei.
Fig. 29. Pensulă lată.

P e n su le le la te se p ro d u c în tr-o g a m ă m a re d e s o rtim e n te şi m ă rim i
(o b işn u ite , sp eciale, in d u s tria le o b iş n u ite şi fin e, u n iv e rsa le , e te rn a
e tc .). în m o d c u r e n t se folosesc de c ă tr e z u g ra v i-v o p sito ri pensulele
o b iş n u ite şi sp eciale c a re se liv re a z ă în 9 m ă rim i cu g a m a în ţo ii (fig. 29).
C a ra c te ristic ile te h n ic e p rin c ip a le ale a c e sto r p e n su le s în t in d ic a te

în ta b e lu l 5.
P e n tr u m ă rim ile 3 /4 —3 ţo ii firele s în t d in p ă r d e p o rc c u r a t sem i-
t a r e in cu lo a re n a tu r a lă . P e n tr u m ă rim ile 3 —5 ţo ii se în tre b u in ţe a z ă
Tabelul S
L u n g im ea . în m m a
L ă ţim e a G rosim ea
M ărim ea to ii sn o p u lu i (d) in e lu lu i (dj)
mm mm p ă ru lu i (1) p e n s u le i (L )
3/4 21 10 37 172
1 26 13 42 189
1V. 36 16 47 204
2 50 18 52 218
2 1/* 62 18 55 233
3 75 20 60 248
3Va 88 20 65 266
4 100 22 70 281
5 125 22 75 300
p ă r d e porc c u r a t se m ita re , în c u lo a re n a tu r a lă sa u u n a m e ste c f o r

m a t d in 7 0 % p ă r de p o rc se m ita re cu 3 0 % p ă r de a lte p ro v e n ie n ţe .
P e n su le le la te se folosesc la e x e c u ta re a lu c ră rilo r de v o p s ito rii,
a le g în d u -se m ă rim e a c o re s p u n z ă to r cu s u p ra fe ţe le c are se fin ise a z ă
(m ici, în tin se , în g u ste , cu p ro fil etc.).
Fig. 30. Pensulă p entru radiatoare.

P e n su lele p e n tr u ra d ia to a r e (fig. 30) s în t, de a se m en e a, p e n su le
la te şi se u tiliz e a z ă p e n tru v o p sire a e le m e n te lo r de calo rifer, p re c u m
şi a a lto r o b ie c te cu c o n tu r c o m p lic a t.
Se co n fe c ţio n e az ă d in tr-u n sn o p de fire de p ă r de p o rc în cu lo ri

n a tu r a le , f ix a t p rin lip ire în tr - u n in el la t c u r b a t d in ta b lă a lb ă, în c a re
se fix e a z ă cu ţin te la c a p ă tu l opu s, m in e ru l d in le m n de p a ltin , te i sau
fag lă c u it.
Se fa b ric ă în tr - u n s in g u r tip , în p a tr u m ă rim i cu g a m a în ţo ii şi cu
c a ra c te ris tic ile te h n ic e p rin c ip a le d in ta b e lu l 6.
Tabelul 6
Lungimea, In mm &
L ăţim ea Grosime»
Mărimea toii snopului (ef) [n ilu lu i (di)
mm mm p ă ru lu i (1) pensulei (£)
1 26 7 38 378
i 1/ . 36 7 ,5 43 391
2 50 8 45 403
2 1/* 62 9 50 416
M ărim ea p e n su le lo r p e n tr u r a d ia to a r e se alege în r a p o r t cu m ă rim e a

şi c o m p le x ita te a su p ra fe ţe lo r ce se v o p sesc.
P en su lele r o tu n d e se p ro d u c c a şi p e n su le le la te , în tr-o v a r ie ta te
de tip u r i, m ă rim i, fo rm e şi c a lită ţi ( tip A, t i p B , lac, lioneze, lin ia re ,
an leg e r, em ailac etc.). Cele m ai u z u a le s în t p e n su le le r o tu n d e tip A (p a
te n t) , p ro d u se în n o u ă m ă rim i de la n r. 8 —24 şi p e n su lele r o tu n d e tip B
(p u m n ), p ro d u se în ş a p te m ă rim i de la n r. 0 —6.
C a ra c te ristic ile te h n ic e p rin c ip a le ale p e n su le lo r ro tu n d e d e tip
A s în t in d ic a te în ta b e lu l 7 şi fig u ra 31, ia r a celo r de t i p B, ta b e lu l 8 şi
fig u ra 32.
Tabelul 7
L un g im e» , In m m »
G rosim e» G rosim e»
M ărim e» sn o p u lu i (ii) In e lu lu i (di)
mm mm p ă ru lu i (1) p en su lei (£ )
8 14 17 40 202
10 16 20 45 214
12 19 24 50 226
14 22 27 55 238
16 25 31 60 250
18 28 34 65 262
20 31 38 70 279
22 34 41 75 291
24 37 44 80 308
Tabelul S
Lungimea, In mm a
Grosimea Grosimea
Mărimea snopului (d) Inelului (di)
mm mm p ăru lu i (1) pensulei (L)
0 28 31 60 203
1 31 36 70 215
2 34 39 80 2 31
3 37 42 70 227
4 37 42 90 247
5 40 46 80 243
6 40 46 90 253
M ărim ile c a ra c te ris tic e p e n su le lo r r o tu n d e n u in d ică u n ită ţi de m ă su ră .

Ca şi în c a z u l p e n su le lo r la te , m ă rim e a p e n su le lo r r o tu n d e de tip A
sa u B «e alege în r a p o r t cu m ă rim e a s u p ra fe ţe lo r ce se finisează.
\
■*5“
-------------------- — '
v i
l
L
Fig. 31. Pensulă rotundă tip A (patent).
A lte d o u ă s o rtim e n te de p e n su le r o tu n d e fo lo site la lu c ră rile de

z u g ră v e li şi v o p s ito rii s în t şi cele p e n tr u lin ia tu r ă (fasp en su le) (fig. 33),
liv ra te în n o u ă m ă rim i, cu c a re se tra s e a z ă liniile şi, re sp e c tiv , p e n tru
şa b lo a n e (fig. 34), liv r a te în p a tr u m ă rim i. S m o cu l d e p ă r al p e n su lelo r

p e n tru şa b lo a n e e s te ro tu n d , s c u r t şi r o t u n j i t la c a p ă t p e n tr u a p u te a
p ă tr u n d e în to a t e c o lţu rile şa b lo a n e le lo r.
Fig. 34. Pensulă p entru şabloane.

C a ra c te ristic ile te h n ic e p rin c ip a le ale p e n su le lo r p e n tru lin ia tu r ă
şi p e n tru şa b lo a n e s în t in d ic a te în ta b e le le 9 şi, re sp e c tiv 10.
c) Pensulele speciale şi periile pentru finisare. Se folosesc la l u
c ră rile de fin isa re a v o p sito riilo r. Cele m a i în tr e b u in ţa te s î n t :
Tab'lul 9
L un g im ea, n m m , a
G rosim ea Groalmca
M ărim ea s n o p u lu i (d> in e lu lu i (di)
- mm mm p ă ru lu i (1) p en su lei (£ )
00 3,5 6 34 268
0 4,5 7 36 278
1 5,5 8,5 38 287
2 6,5 10 40 302
4 8 11 45 319
6 10 13 50 336
8 11,5 15 55 353
10 12,5 17 60 372
12 16 20 65 388
Tabelul 10
Lungimea. In nun a
Grosimea Grosimea
M&rlmea snopului (dj Inelului (d,)
mm mm p ir u lu i (I) pensulei ( i )
16 25 31 35 145
18 28 34 40 157
20 31 38 45 169
22 34 41 50 181
Pensula plată subţire (fig. 35, a), confecţionată din p ăr de porc

şi folosită p entru finisarea lucioasă a suprafeţelor vopsite cu vopsele
de ulei.
Pensula plată fin ă (fig. 35., b), confecţionată din păr de bursuc şi
folosită la lucrările de vopsitorie de c a lita te superioară.
Pensula m ultiplă (fig. 35, c), şi pensula cu degete (fig. 35, d). S înt
alcă tu ite din m u lte pensule m ici confecţionate din p ăr de porc şi fix ate
pe acelaşi su p o rt. P o t fi m ari sau mici. E le servesc la executarea im ita
ţiilor, lin iatu rilo r sau a lto r modele.
Pensula pentru netezit (fertraiber), de form ă p la tă sau ro tu n d ă,
cu p ărul lung sau sc u rt şi de diferite m ărim i. Cele cu părul sc u rt sîn t
confecţionate din p ă r de porc (fig. 35, e), iar cele cu p ărul lung. din p ăr
de bursuc (fig. 35, f). Aceste perii dau p o sibilitatea ca su p ra fa ţa p ro asp ăt
v o p sită să fie n etezită în aceeaşi direcţie (operaţie n u m ită şi fertraibuire).
Pensulele fin e pentru executarea im itaţiilor de lemn (fig. 35, :j). Se
confecţionează din p ă r de v ev eriţă, sîn t de form a la tă sau ro tu n d ă şi de
diferite m ărim i.
Pensulele din bureţi (fig. 35 A). Se folosesc p en tru im itarea ţe s ă
turilor, a m arm u rii etc. S în t a lc ă tu ite din b u c ă ţi de burete, care au
o m are elasticitate şi dau diverse desene speciale.
Pensulele plate (şlagăre) (fig. 35 i) şi canadiene (fig. 35 j). Se folosesc,
de asem enea, la execu tarea im ita ţiilo r de lemn. A cestea au p ăru l fin şi
lung, care im prim ă pe su p ra fa ţa p ro a sp ă t v o p sită dungi asem ănătoare
cu fibrele lem nului.
Peria tufăr (fig. 36, a), folosită p e n tru finisarea o b işnuită a suprafeţelor
vopsite, finisare n u m ită tu fu ire. S u p rafaţa tu fu ită este m ată şi aspră.
Peria pentru im itaţii de pînză (fig. 36, b), a lc ă tu ită dintr-o serie
de pensule mici, aşezate în linie d re a p tă . Im ita ţia se obţine schim^
bînd direcţia pensulelor prin întoarcerea periei, cu m inerul perpendicular
pe prim a direcţie.
1 J
Fig. 35. Pensule speciale :
a — p la tă s u b ţir e ; b — p la tă li n ă ; e — m u ltip lă ; d — c u d e g ete ; c — pen-
tr u n e te z it, cu p ă r s c u r t ; f — p e n tr u n e te z it, c u p ă r lu n g ; g — pentru
Im ita t e se n ţe d e le m n ; h — d in b u r e ţi ; t — p la tă (şla g ăr) ; j — canadiană.
134 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosit»
08-01
C
F ig . 36. P e r i i p e n t r u f i n i s a r e :
a — t u f ă r ; b — p e n t r u I m ita ţii d e p în z ă ; c — d e c a u c iu c .
c
d
Fig. 37. Dispozitive pentru întreţinerea
pen su lelo r:
a — v a s c u s ită ; b — b a ie s im p lă ; c — b a ie c u s ită ;
d — c ă m a ş ă d e c a u c iu c .
P eriile de cauciuc (fig. 36, c) sîn t folosite la fin isarea su p ra fe ţe lo r ;

se o b ţin desene cu o s tru c tu r ă m ă ru n tă sau m are.
în tre ţin e re a p en su lelo r este de m a re im p o rta n ţă p e n tru asig u ra re a
bunei c a lită ţi şi a econom iei lu cru lu i. în cazul p e n su lelo r folosite la
zugrăveli, în tre ţin e re a ac e sto ra se face la fel ca a b id inelelor, P en su lele
folosite la v o p sito riile de ulei sau cu lacu ri, tre b u ie să se| spele,^ în d a tă
d u p ă folosire, în tr-u n so lv e n t (te re b e n tin ă , p e tro l etc.).
P e n tru vopsele cu so lv en ţi organ ici (ulei, a lch id al, c im e n t-p erclo r-
vin il etc.) se folosesc n u m ai p en su le şi b id in ele cu p ă r a n im a l; p e n tru
vopsele şi em ulsii cu s o lv e n t a p a (V inarom , A ra c e t D P25, A ra ce t
CPM B), p e n tru zu g răv eli în cu lo ri de ap ă , spoieli şi p e n tru c u r ă ţa tu l
p ra fu lu i, se folosesc pensule, perii şi b id in ele a t î t cu p ă r anim al, c ît şi cu
p ă r sin tetic.
P e n tru sp ă la re a şi p ă s tra re a p en su lelo r se p o t folosi disp o zitiv e
d e c o n stru c ţie sim p lă, c are se p o t co n fecţio n a cu u ş u rin ţă pe şa n tie r
şi c are conserv ă c a lita te a p ensulelor. A şa e ste v a su l din fig. 37, a p re v ă z u t
cu s ită pe fu n d şi cu clem e p e n tru a tîrn a re a p ensulelor. L a fel sîn t b ăile
sim ple (fig. 37, b) sau cu s ită (fig. 37, c)apoi căm ăşile de cauciuc (fig. 37, d)
care se p o t co n fecţio n a din d e ş e u ri'd e c a n 'e re de au to m o b il, strîn g în d u -
se la g u ră cu inele de cauciuc.
d) Pieptenii (fig. 38). S în t u n e lte folosite’ la e x e c u ta re a ^ d iv e rse lo r
im ita ţii. P ie p te n ii s în t e x e c u ta ţi d in c a u c iu c / m a te ria l p lastic sau din
m etal şi se p re z in tă , fie ca p lă c u ţe cu şa n
ţu ri im p rim a te , fie ca p lă c u ţe cu d in ţi.
Ş a n ţu rile sau d in ţii au m ă rim i diferite,
d upă im ita ţia c are tre b u ie e x e c u ta tă .
e) Rolele. S în t fo lo site la e x e c u ta re a
zugrăvelilor d ec o ra tiv e . O ro lă (fig. (39)
se co m p u n e d in tr-o fu rc ă cu m în e r şi d ouă
b ra ţe la te ra le e x ten sib ile, e x e c u ta te din
aţei b a lo t la m in a t la cald , de 1 5 x 2 m m ,
în tre care se fix e a z ă doi c ilin d ri (rolele). iuuuuuv
în fa ţă e ste p rin să o ro lă din cau ciu c
Fig. 38. Piepteni.
v ulcan izat, cu desene în relief de 4 —5m m
înălţim e, m o n ta tă pe u n cilin d ru de lem n şi fix a tă la te ra l cu două
rondele.
în sp a te este p rin să o rolă de b u re te din cauciuc v u lc a n iz a t, m o n ta tă ,
de asem enea, pe u n cilin dru de lem n şi fix a tă la te ra l p rin do u ă ro n d ele.
A m bele role se fa b ric ă în tr-u n sin g u r tip şi o sin g u ră m ărim e,, cu
d iferite desene în relief.
R o la de b u re te a -
sig u ră a lim e n ta re a cu
c o m p o z iţia de z u g ră
v it, ia r rola de cau ciu c
im p rim ă p rin ro sto g o
lire p e s u p ra fa ţa c a re
se fin isea ză , d esen u l
ales.
U n a lt sistem de
ro lă e ste acela cu b u
re te (fig. 40).
A c ea stă ro lă e ste
a s e m ă n ă to a re cu p re
c e d e n ta cu d eo seb irea
că p rim u l cilin d ru e ste
a c o p e rit cu u n b u re te ,
c a re im p rim ă u n d e
sen, p e rm iţîn d a stfe l
o fin isa re p lă c u tă a su
p ra fe ţe lo r.
Se p o a te folosi şi
fă ră c ilin d ru de a li
m e n ta re .
f)
v esc la a p lic a re a de
d esen e pe su p ra fe ţe le
z u g ră v ite . S în t c o n
fe c ţio n a te , în g e n e ra l,
d in c a rto n p re s a t p ro
t e j a t cu u n s t r a t de
u lei de in şi ,d u p ă u s
c a re a a c e stu ia , v o p s it
Fig. 39. Rola p en tru zugrăveli d e co rativ e: cu d o u ă s tr a tu r i de
a — f u r c a ş i m i n e r u l ; 5 — r o l ă d in b u r e t e d e c a u c iu c ; v o p se a de ulei de c u
c — r o l ă d in c a u c iu c v u lc a n iz a t c u d e s e n e î n r e lie f ;
d — r o le le m o n ta te î n f u r c ă . lo a re în c h isă. Se co n
fe c ţio n e a ză şi d in m e
ta l, ia r u n e o ri d in celuloid tr a n s p a r e n t, c a re e ste re z is te n t şi se p o a te
tă ia cu u ş u rin ţă .
Ş a b lo an e le se p o t c o n fe c ţio n a p e ş a n tie r, d u p ă m o d ele d a te sa u se
liv re a z ă g a ta c o n fe c ţio n a te . în c a z u l ş a b lo a n e lo r c o n fe c ţio n a te pe şa n tie r,
în tîi se face im p rim a re a m o d e lu lu i p rin ____

co p ie re a sau d e c a lc are a p e m a te ria lu l res-
p e c tiv . A poi se face tă ie r e a şa b lo n u lu i Ş Ş jp a
d u p ă m odel cu c u ţitu l, a şe z în d m a te - ^ s S |||j |g g X
ria lu l p e o s u p r a f a ţă p e rfe c t p la n ă .
Se p o t folosi m a i m u lte fe lu ri de
Şabloanele sim ple. S în t fo lo site p e n tru

o sin g u ră c u lo a re (fig. 41). U n e o ri şa-
bloanele sim p le sîn t indirecte (fig. 42),
d esen u l fiin d o b ţin u t d a to r ită cu lo rii .
Şabloanele p en tru m a i m u lte culori. S în t Fig. 4 0 . Role pentru zugrăveli

fo rm a te d in m a i m u lte şa b lo a n e sim p le, decorative din burete,
c a re se a p lic ă în tr-o a n u m ită o rd in e pe
p e re te şi a n u m e a t ît e a şa b lo a n e sim p le c îte c u lo ri s în t (fig. 43 de la
s fîrş itu l c ărţii).
D u p ă te rm in a re a lu c ru lu i, ş a b lo a n e le se c u r ă ţă şi se u su c ă , p ă s trîn d u -
se, a şe z a te u n e le p e s te altele, în r a f tu r i sau în c u tii.
b
Fig. 41. Şablon sim plu direct :
a — ş a b lo n ; b — d e s e n .
b
a — ş a b lo n ; b — d e s e n .
Fig. 42. Şablon simplu in d ire c t:
g) Rolele pentru vopsitorii (fig. 44). în lo c u l'p e n su le lo r se p o t folos

p e n tru v o p s ito rii, e m a ilă ri sa u lă c u iri, ro lele cu înv eliş, în g e n e ra l, din
m a te ria le p la s tic e sp o n g io ase sa u d in b la n ă de oaie.
O a stfe l de ro lă se c o m p u n e d in tr - u n c ilin d ru pe c a re se a p lic ă în v e lişu l
d in m a te ria lu l p la s tic sp ongios şi u n m în e r c o tit al c ă ru i c a p ă t fo rm e a z ă
u n a x p r e v ă z u t cu d o u ă c a p a c e d in m a te ria l p la stic . A c este a p ă tr u n d
e ta n ş în o rificiu l c ilin d ru lu i (fig. 45), c o n s titu in d to t o d a tă şi lag ăre le în
c a re se r o te ş te c ilin d ru l pe a x (fig. 46).
î n r a p o r t cu m ă rim e a s u p ra fe ţe i c a re se fin isează se aleg e şi m ă rim e a
ro lelo r (lu n g im e a c ilin d ru lu i). în m o d c u re n t a c e a s tă lu n g im e e ste de
180, 200, 250 şi 300 m m . D ia m e tr u l in te rio r al c ilin d ru lu i în c a re se
in tr o d u c e a x u l de ro tir e al m in e ru lu i, e ste de 44 sa u 54 m m . G ro sim ea
în v e lişu lu i de m a te ria l p la stic sp o n g io s c a re a c o p e ră c ilin d ru l este c u p rin s
in tr e 13 şi 22 m m . P e n tr u v o p s ire a su p ra fe ţe lo r n e te d e şi p la n e se alege
o ro lă cu u n în veliş s u b ţire , ia r p e n tr u cele ru g o ase şi asp re, o ro lă cu
î nveliş m ai gros.
G re u ta te a u n e i ro le de 200 m m , c o m p le t e c h ip a tă , e ste de circa 200

g ram e
îm p re u n ă cu ro la se liv re a z ă şi v a s u l în c a re se in tro d u c e co m p o ziţia
cu ca re u rm e a z ă să se e x e c u te fin isa ju l. U m p le re a se face cel m u lt p în ă la
3/4 d in în ă lţim e a v a s u lu i.
Fig. 44. Rolă pentru vopsitorii.
î n cazu l c o m p o z iţiilo r flu id e v a s u l e ste p r e v ă z u t cu u n p e re te cu

g ră ta r- ra c le tă , s p r ijin it pe u n a d in la tu rile lu n g i ale a c e stu ia (fig. 47);
P e n tr u în c ă rc a re a în v e lişu lu i sp o n g io s cu co m p o z iţie , se ro sto g o leşte
ro la p e g r ă ta r în v a s, d u p ă care, t o t p rin ro sto g o lire, se rid ic ă a p ă sîn d u şo r

pe g r ă ta r p e n tru e lim in a re a s u rp lu s u lu i de m a te r ia l şi u n ifo rm iz a re a
în c ă rc ă rii rolei.
Fig. 45. Elementele componente unei role Fig. 46. Modul de introducere
pen tru vopsitorii : a axului şi a capacelor-lagăre
l — c ilin d r u c u în v e liş d in m a t e r i a l p la s t ic în tubul cilindrului rolei,
s p o n g io s ; 2 — m i n e r ; 3 — a x u l d e r o t i r e a
r o le i ; 4 — c a p a c e e t a n ş e d in m a t e r i a l p l a s
t ic p r e v ă z u t e c u l a g ă r e e r m e tic e ; 5 — v e d e r e
c u s e c ţiu n e a c a p a c u l u i şi la g ă r u l u i d e c a p ă t.
î n caz u l c o m p o z iţiilo r v îsc o a se se fo lo seşte u n g r ă t a r p lu tito r c a re

se a şează p e s te co m p o z iţie (fig. 48). P e n tr u în c ă rc a re a u n if o r m ă a în
v elişu lu i spongios, se ro sto g o le şte ro la de c îte v a ori, a p ă s în d u şo r p e ste
g ră ta r.
Fig. 47. Vasul şi racleta pentru compoziţii fluide :

a — v e d e r e ; b — s e c ţiu n e s c h e m a tiz a t ă .
h
Fig. 48. Vasul şi racleta p entru compoziţii vîscoase:
a — v e d e r e ; 6 — s e c ţiu n e s c h e m a tiz a t ă .
D u p ă în tr e b u in ţa r e se s c o a te d in a x c ilin d ru l-ru lo u şi se sp a lă b in e
în tr - u n v a s c u r a t cu te r e b e n tin ă , w h ite -s p irit sa u cu s o lv e n tu l co m p o ziţiei
fo lo site. D u p ă aceea se d izo lv ă p u ţin s ă p u n în a p ă c ă ld u ţă cu ca re se
s p a lă b in e ru lo u l.
Se şte rg e tu b u l ru lo u lu i şi se re m o n te a z ă a x u l cil m în e r. Se ro te ş te
d e c îte v a o ri p e a x ru lo u l ca în v e lişu l spongios să elim ine o p a r te d in
a p a de sp ă la re , d u p ă c a re se p u n e la u s c a t la u m b ră , s u s p e n d a t cu o
sfo ară.
5 . UNELTE ŞI DISPOZITIVE AJUTĂTOARE
î n a fa ră de u n e lte le descrise, la lu c ră rile de z u g ră v e li şi v o p s ito rii

se m a i folosesc u n e lte şi d isp o z itiv e a ju tă to a r e .
a) Scările de zu grav (fig. 49). S în t sfcări d u b le şi se folosesc p e n tru
a p e rm ite lu c ru l la în ă lţim e . Se c o n fe c ţio n e az ă d in lem n de b ra d p e n tru
a fi u şo are la m a n ip u la t.
U n a lt tip de s c a ră p e n tru z u g ra v i e ste şi sc a ra te lesco p ic ă d in fig u ra

50, c o n fe c ţio n a tă d in ţe a v ă de o ţe l cu p e re ţi s u b ţiri. S cara se c o m p u n e
d in tr e i tro n s o a n e (su p e rio r, m ijlo ciu şi de b a z ă ) p rin c a re se p o t re aliza
tr e i în ă lţim i cu 4, 5 sau 6 tr e p te fă ră a se d e m o n ta , fiin d p r e v ă z u tă cu

d isp o z itiv de b lo c a re p e n tru fie c a re în ă lţim e . în ă lţim e a m a x im ă e s te de
2,25 m , ia r cea m in im ă de 1,41 m . M asa n e tă a sc ă rii e ste d e 13 k g .
Fig. 50. Scară telescopică pentru z u g ra v i:

1 — t r o n s o n u l s u p e r i o r ; 2 — t r o n s o n u l m ijlo c iu ; 3 — tr o n s o n u l
d e b a z ă ; 4 — t a lp a d e s p r i j i n ; 5 — l a n ţ u l d e s i g u r a n ţ ă ; 8 —
ta m p o n ; 7 — n u c a ; 8 — d is p o z itiv e d e b lo c a r e .
P e n tr u lu c ră ri în ca sa scării, se folosesc sc ă ri de z u g ra v de tip sp ecial,

p re v ă z u te cu d is p o z itiv e de lu n g ire şi s c u rta re , p e n tru a p u te a fi a şe z a te
p e tr e p te le sc ă rii (fig. 51).
S cările d u b le o b iş n u ite se c o n fe c ţio n e az ă în g e n e ra l cu 5 sau 7 tr e p te .
C ap e te le p ic io a re lo r c a re se s p rijin ă pe p a rd o s e a lă şi m ai ales pe
sc ări, tre b u ie să fie p re v ă z u te cu d isp o z itiv e c a re să îm p ied ice a lu
n e ca rea.
b) L a d a p e n tru c h it (fig. 52). Se c o n fe c ţio n e az ă d in lem n de b ra d .
L a d a se a şa z ă p e u n s u p o rt în p a r te a s tin g ă a v o p s ito ru lu i, la 50 — 60 cm
în ă lţim e .
Fig. 51. Scări duble : Fig. 52. Ladă pentru

I — s c a ră n o rm a lă ; 2 — s c a ră c u p ic io a r e n e e g a le . chit.
c) D ispozitivele de protecţie. Se folosesc p e n tru p ro te ja re a în tim p u

z u g ră v irii savi v o p sirii m e c a n iz a te a su p ra fe ţe lo r c a re nu se z u g ră v e sc
sa u n u se v o p sesc. A cestea s în t de fo rm e v a r ia te şi se p o t co n fe c ţio n a
cu u ş u r in ţă pe ş a n tie r, a v în d o c o n s tru c ţie sim p lă.
A stfel e ste rig la de p ro te c ţie (fig. 53, a), fo rm a tă d in tr-o sc în d u ră
lu n g ă de 80 cm , la tă de 14 c m , şi a v în d u n a d in tre m u ch iile
lu n g i te ş ită .
U n a lt d isp o z itiv e ste rig la de s e p a ra re (fig. 53, b) ca re se fo lo seşte
la p ro te ja re a liniei de d e m a rc a ţie în tr e ta v a n şi p e re ţi. E s te c o n fe c ţio n a tă
d in tr-o rig lă ca cea d in fig. 53, a, la c a re se a d a u g ă o c o a d ă cu c a re p o a te
fi m a n e v ra tă de jo s. M arg in ea te ş ită se lip e şte de p e re te şi rig la ia o
p o z iţie în c lin a tă f a ţă de a c e sta . L ă ţim e a rig lei o p re ş te je tu l de z u g ră v e a lă
să c a d ă pe scafă, p ă s trîn d d e m a rc a ţia d in tre t a v a n şi p e re ţi.
P e n tr u a n u se în d o i d in c a u z a u m ezelii la c a re este e x p u să , rig la

se îm b ib ă b in e cu u lei de in fie rt, cald . D u p ă te r m in a re a lu c ru lu i se
ş te rg e p în ă se u su c ă şi se p ă s tre a z ă su b o g r e u ta te c a re să n u -i p e r
m ită să se cu rb eze.
800
-V, ' - '"-N fi
640
Fig. 53. Dispozitive de protecţie ;

a — r ig l ă s im p lă d e p r o t e c ţ i e ; b — r ig l ă d e s e p a r a r e .
P e n tr u e x e c u ta re a lu c ră rilo r in te rio a re de z u g ră v e li şi v o p s ito rii

se în tre b u in ţe a z ă sc ă rile d u b le şi m ă s u ţe le de in v e n ta r (fig. 54), cu p la tf o r
m a de lu c ru v a ria b ilă ca în ă lţim e .
S c h ele tu l de r e z is te n ţă al m ă s u ţe lo r se c o m p u n e d in co rn ie re sau
d in ţe v i a stfe l c o n fe c ţio n a t ca p icio arele să fie e x ten sib ile , v a riin -
d u -li-se în ă lţim e a în tr e 1,50 şi 2,60 m . P e s te sc h e le tu l de re z is te n ţă se
a şa ză o p o d in ă de lem n , în g e n e ra l din p a n o u ri de 0,80 X 2,70 m.
P e n tr u e x e c u ta re a lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito rii se m ai folosesc

şi schele m o b ile sa u d e m o n ta b ile c a re se aleg, p e n tr u in te rio r, în fu n c ţie
de în ă lţim e a în c ă p e rilo r, ia r p e n tr u e x te rio r, în fu n c ţie de în ă lţim e a
f a ţa d e lo r.
d) Schelele interioare m obile.
Se p o t m u ta cu u ş u rin ţă în tr-o
aceeaşi în c ă p e re sau d in tr-o în că p e re
în a lta . Cel m a i u tiliz a t tip este
sch ela pe c a p re de lem n şi cele m e
ta lic e de in v e n ta r.
î n fig u ra 55 e ste p re z e n ta tă o
c a p ră c o n fe c ţio n a tă din lem n. Ca
p rele tre b u ie să fie b in e în tă r ite şi
fix a te în cuie p e n tru a nu se ră s
tu r n a . P e c a p re se aşază d u la p ii ce
fo rm ează p la tfo rm a (p o d in a schelei).
Fig. 54. M ăsuţă m etalică cu în ălţi
me variabilă. D u p ă te rm in a re a lu cru lu i, d u la p ii
se rid ică şi c a p re le se m u tă .
P e n tr u în ă lţim i m a i m a ri se u tiliz e a z ă schele d in c a p re su p ra p u se
(fig. 5G), la c a re p e p rim a p o d in ă se a şază o a d o u a p la tfo rm ă pe c ap re ,
se rv in d ca p la tfo rm ă de lu cru .
Fig. 56. Schelă din capre de lemn

suprapuse.
în fig u ra 57 este p re z e n ta tă o c a p ră m e ta lic ă e x te n sib ilă d in profile

la m in a te şi ta b lă a m b u tis a tă . Se co m p u n e din d o u ă s u p o rtu ri în fo rm ă ,
de A, în ca re cu lisează u n c a d ru c a re s u sţin e p o d in a .
R eg larea în ă lţim ii ca p re i se face p rin rid ic a re a sau c o b o rîrea c a d ru lu i
d u p ă nevoie, şi fix a re a lui cu b o lţu ri c a re p ă tr u n d p rin g a u ra su p o rtu lu i
şi ce le ale c a d ru lu i.
C aprele se a şază c îte d o u ă la o d is ta n ţă d e m a x im u m 1,70 m . P e ste

tra v e rs e le de sus ale c a d re lo r se fix e a z ă p o d in a de 1,00 m lă ţim e , e x e c u ta tă
d in p a n o u ri de d u la p i a s a m b la te cu chingi. în ă lţim e a m in im ă de la
sol la c a re se p o a te m o n ta p o d in a e ste de 1,35 m şi m a x im ă de 1,95 m .
Fig. 57. Capră m etalică extensibilă :

a — v e d e re la te ra lă ; b — v e d e re f r o n ta lă ; 1 — c a d r u -s u p o rt c e n tra l re g la b il; 2 — b o lţ;
S — t r a v e r s ă ; i — g ă u r i d e f i x a r e a b o l ţ u r i l o r ; 5 — p o d in ă ; t — c o n tr a v tn tu ir i .
P e n tru lu c ră ri de z u g ră v e li şi v o p s ito rii la în c ă p e ri cu s u p ra fa ţa m a re

şi în ă lţim i p în ă la 5,00 m , se p o a te folosi sch ela tu r n d in p a n o u ri şi t r a
v e rse m e ta lic e de in v e n ta r (fig. 58), care, a s a m b la te , p o t a lc ă tu i tu r n u r i de
1,00, 2,00 sau 3,00 m în ă lţim e .
•S u p r a f a ţa de s p rijin a u n e i a stfe l de schele este de 1,80 X 1,80 m ,
ia r în ă lţim e a u n u i c a d ru de c irc a 1,00 m .
Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
P anoul de iq y e n ta r p en tru p odină (fig. 59) se ex ecută dintr-o ram ă

de ta b lă de 2 m m grosim e, în d o ită în form ă de U, în care sîn t fix ate
scînduri de 2,5 cm grosim e şi 15 cm lăţim e, fără noduri sau c răp ătu ri.
P an o u l are lungim ea de 1,60 m, lăţim ea
de 0,60 m, m asa n etă de 17 kg şi poate
su p o rta o sarcină de 150 k g f/m 2.
M ontarea se începe prin aşezarea pe
pardoseală a celor p a tru tălp i, în care se
fixează cele dpouă tra v e rse care for
m ează b aza tu rn u lu i. Prim ele două cadre
se m ontează pe tă lp i perpendiculare pe
tra v e rse .
D acă schela se lim itează la o sim plă
platfo rm ă de 1,00 m înălţim e, cadrele
m o n ta te se încheie cu a lte două tra v erse
aşezate paralel cu cele ale bazei, ia r pe
m o n ta n ţii cadrului se m ontează furcile pe
care se fixează panoul podinei.
F urcile sin t p rev ăzu te cu tije p e n tru
reglarea nivelului podinei.
P e n tru ridicarea platform ei la 2,00m
în ălţim e, se procedează la rigidizarea
cadrelo r m o n ta te pe tă lp i p rintr-o diago
nală. apoi se m ontează cu a ju to ru l b o lţu -
rilor cele două cad re ale panoului u r
m ător, dispuse perp en d icular fa ţă de cele
de dedesubt. Se solidarizează cu tra v e r
sele respective, se m ontează tijele cu
furci şi apoi panoul podinei.
T'-£. 58. Schelă turn din pa în cazul m o n tării şi a celui de al tre i
nouri metalice : lea panou. în locul trav erselo r se m on
1 — ta lp ă ; 2 — t r a v e r s ă ; 3 — tează in tre cadrele celui de al doilea panou
c a d r u v e rtic a l ; 4 — d ia g o n a lă ;
5 — b o lţ ; 6 — tije d e re g la re ; o diagonală, dispusă p erpendicular fa ţă
7 — fu rc i.
de diagonala p an o u rilor de dedesubt.
Cadrele se m on tează cu a ju to ru l bolţurilor, p erp endicular pe cadrele
celui de al doilea panou.
în co n tin u are se m ontează şi restu l elem entelor care form ează schela
tu rn .
T ălpile p o t fi înlocuite cu ro ţi orien tab ile (fig. 60), cînd schela tu rn
devine m obilă, av în d p o sib ilitatea să se deplaseze de-a lungul fro n tu lu i
de lucru.
Sarcina m axim ă uniform ă d istrib u ită pe care o p o ate su p o rta schela

este de 150 k g f/m 2.
M ontarea schelei tu rn se face m anual, cu grijă, pen tru a se ev ita
deform area elem entelor com ponente şi p en tru a se m enţine sta b ili
ta te a ansablului în tim p u l m anipulărilor.
< Z ^ ///////////, / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / , ; y.
Fig. 59. Panou de inventar pentru podină : Fig. 60. Roată orientabilă :
a _ plan ; b — vedere ; 1 — podină ; 2 —mon- i — ro a tâ . 2 _ fu r c a rotil . ,
ta n t; 3 _ lo n g rln â ; * - trav en se. a x u l ro t U ; < _ a x u l d e r o tir e 7
fu rcii.
e) Schele exterioare. Aceste schele folosite de către zugravi-vopsitori

pot fi fixe sau mobile Cele fixe sînt, de fap t, schelele folosite de zidari,
tencuitori, b eto n işti etc , care, la term in area lucrărilor, zugravii-vopsitori
finisează faţadele construcţiilor, com pletîndu-se astfel aspectul a rh i
te c tu ra l. *
Schelele fixe folosite în mod cu ren t sîn t cele m etalice tu b u lare
(fig 61). şi cele cu platform a au to rid icăto are (fig 62).
D intre schelele mobile, folosite in special de zugravii-vopsitori, sîn t
şi nacelele su spendate p en tru o singură persoană sau p e n tru două p e r
soane.
Fig. 61. Schelă tubulară

tip „6 Martie“ :
a — e le v a ţie ; b — s e c
ţiu n e tr a n s v e r s a lă c— p la n ;
d — d e ta liu A ; 1 — m o n
ta ţ i i 2 — lo n je r o a n e ;
3 — tr a v e r s e : 4 — t r a v e r s ă
d e a n c o r a r e ; 5 — c o n tr a v ln -
t u r i lo n g itu d in a le ; 6— e o n -
tr a v în tu r i o riz o n ta le ; 7 —
v a n g s c a r ă ; S — ţe v i d e a n
c o r a r e ; 9 — m în ă c u r e n tă
s c a r ă ; 10 — m in ă c u r e n tă
b a lu s t r a d e ; 11 — c o lie re In
u n g h i d r e p t ; 12 m a n ş o n ; 13
— n a d ă p r e lu n g ito a r e ; 14 —
s a b o t ; 15 — a n c o r a je .
N acela su sp e n d a tă m obilă p e n tru o singură p ersoană (fig 63), se

com pune d in tr-u n cad ru m etalic de circa 2,00 m în ălţim e, e x e c u ta t din
ţe a v ă p a tra tă care su sţin e nacela de 0,90 m în ă lţim e şi pe a cărei p o dină
Fig. 62. Schela metalică cu platformă autoridicătoare :

1 — p la tfo r m ă d e s p r ijin d in d u la p i ; 2 — s ta ţ ii d e b a z ă ; 3 —
tr o n s o a n e ; 4 — g r in d a p rin c ip a lă a p la tf o r m e i ; 5 __ g rin z i t e r
m in a le j 6 — g r in z i In c o n so lă ; 7 — p a r a p e t ; 8 — c a b lu e le c tr ic ;
9 — c a b lu d e c u p r u p e n tr u p u n e r e la p ă m tn t.
de 0,37 m 2 su p ra fa ţă p o ate s ta şi lucra u n sin g u r m u n cito r M asa

n etă a cad ru lu i şi a nacelei este de 80 kg* ia r c a p a c ita te a p o rta n tă de
200 kgf. .
Pe cad ru l nacelei este fix a t un tro liu cu d ouă m in ere, care p o ate
fi m a n e v ra t de m u n cito ru l din nacelă în tro liu se în fă şo a ră cablul de
su sp en d are a nacelei, care, d u p ă ce tre c e p rin doi s c rip e ţi c o n d u că to ri,
152
SUB! Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
Fig. 63. Nacelă suspendată mobilă pentru o singură persoană :

a — v e d e re fro n ta lă ; b — v e d e re la t e r a l ă ; 1 —' c a d r u m e ta lic d in ţe a v ă p ă t r a t ă ;
2 — n a c e la ; 3 — b a l u s t r a d a ; 4 — tr o l i u ; 5 — m i n e r e ; 6 — s c r ip e ţ i.
c a re îi a sig u ră s ta b ilita te a şi v e r tic a lita te a , e ste p rin s de o consolă fix a tă

la p a r te a de su s a c o n stru c ţie i.
U n a lt tip de n acelă s u s p e n d a tă m o b ilă e ste şi acela d in fig u ra 64,
în c a re p o t a c tiv a doi m u n c ito ri. Se co m p u n e d in tr-o nacelă a lc ă tu ită
Fig. 64. Nacelă suspendată m obilă pentrtu două persoane :

a — v e d e r e f r o n t a l ă ; b — v e d e r e l a t e r a l ă ; 1 — c a d r e m e ta lic e ; 2 — d u
l a p ii p a r a p e t u l u i ; 3 — m in a c u r e n t ă ; 4 — t r o l i i ; 5 — m in e r e ;
6 — p o d in ă .
d in do u ă c a d re m e ta lic e 'd in ţe a v ă cu d ia m e tru l de 70 m m , s o lid a riz a te

în tre ele cu d u la p i de le m n , c a re c o n s titu ie to to d a tă şi b a lu s tr a d a nacelei.
N a ce la se rid ic ă cu a ju to r u l a d o u ă tr o lii a c ţio n a te m a n u a l d in in te rio ru l
nacelei, p re v ă z u tă cu c a b lu rile re s p e c tiv e .
N acela e ste s u s p e n d a tă de d o u ă console, c a re se p o t fix a pe acoperiş,
te ra s e sau b a lc o a n e , p re v ă z u te , la r în d u l lor, cu sc rip e ţii şi c a b lu rile de
s u sţin e re , p re c u m şi cu d o u ă ro le c a re ru le a z ă p e f a ţa c lă d irii a tu n c i
c în d se rid ic ă sa u c o b o a ră .
S u p ra fa ţa p o d in e i e s te de 3,00 m 2, m a sa n e tă a n acelei de 300 k g ,
ia r c a p a c ita te a p o r ta n tă de 250 kg f.
B . U T IL A J E P E N T R U P R E P A R A T C O M P O Z IŢ II
U tila je le p rin c ip a le cu c a re s în t d o t a te a te lie re le p e n tr u p r e p a ra re a

c o m p o ziţiilo r d e z u g r ă v it sa u d e v o p s it s în t : m a la x o a re le , m aşin ile
de fre c a t co m p o ziţii, a m e s te c ă to a re le şi a p a ra te le p e n tr u s tre c u ra re a c o m
p o ziţiilo r.
1. MALAXOARE
M alax o arele. Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u p re p a ra re a c h itu rilo r sau

p e n tru îm b u n ă tă ţir e a sa u o m o g en izarea celor liv ra te de fa b ric i. D in tre
m a la x o a re le e x is te n te cel m a i fo lo sit e ste de tip u l 0 —6 cu d o u ă ax e cu
p a le te (fig. 65).
M alax o ru l se c o m p u n e d in tr-o alb ie m e ta lic ă , p r e v ă z u tă la e x te rio r

cu u n m in e r p e n tr u r ă s tu r n a r e , în v e d e re a g o lirii a m e ste c u lu i, ia r în
in te rio r la p a r te a de jo s cu d o u ă a x e cu p a le te c a re se ro te sc în sens
in v e rs şi cu v ite z e d iferite. A x ele s în t a c ţio n a te de u n e le c tro m o to r
p rin in te rm e d iu l u n u i re d u c to r. E le c tro m o to ru l şi re d u c to ru l, r o a ta
de tra n sm isie şi c u re a u a se p ro te je a z ă cu o m a n ta m e talic ă.
M ala x o ru l de c h it de tip 0-6 a re o p r o d u c tiv ita te de 8 0 — 110 k g /h .
2 . MAŞINI DE FRECAT COMPOZIŢII
M aşinile de frecat com poziţii. Se folosesc în a te lie re p e n tr u p re p a r a r e a

co m p o z iţiilo r de z u g r ă v it sa u d e v o p s it, a p a s te lo r d e p ig m e n ţi şi a
c h itu rilo r, p re c u m şi îm b u n ă tă ţir e a sa u o m o g e n iza rea c o m p o z iţiilo r
g a ta p re p a r a te de fa b ric i. Cu a ju to r u l lo r se o b ţin e d isp e rsia p ig m e n tu lu i
s a u a m a te ria lu lu i de u m p lu tu r ă în lia n tu l c o m p o z iţie i. A c eastă d isp ersie
tr e b u ie să fie c ît m a i u n ifo rm ă , d e o a re c e in flu e n ţe a z ă a s u p ra a s p e c tu lu i
p eliculei d u p ă a p lic a re şi în sp ecial a s u p ra re z is te n ţe i ei în tim p .
M aşinile de fre c a t fo lo site în in d u s tria de la c u ri şi v o p sele sîn t
de tr e i feluri şi a n u m e : cu tr e i v a lţu r i, cu d o u ă v a lţu r i şi cu o b a r ă şi
Fig. 66. Schema funcţionării maşi Fig. 67. Schema

nilor de frecat compoziţii, cu trei funcţionării maşini
valţuri : lor de frecat com
1, 2, 3 — v a lţu r i ; 4 — c u ţ i t ; poziţii, cu un valţ şi
5 — J g h e a b d e e v a c u a r e a c o m p o z iţie i ; o bară :
6 — c o m p o z iţie . l — v a lţ ; 2 — b a r ă ;
3 — c o m p o z iţie ;
4 — c u ţit.
cu u n sin g u r v a l ţ şi cu o b a ră . M odul de fu n c ţio n a re ~a~acestor m a şin i

e ste in d ic a t sc h e m a tic în fig. 66, 67 şi 68. Cele fo lo site în ate lie re le c e n tra le
sa u de ş a n tie r s în t în g e n e ra l m a şin i de f re c a t cu p la to u ri şi p îln ie a c ţio
n a te m a n u a l sa u m ecan ic.
In a te lie re le c e n tra le sau de ş a n tie r, aşa cum s-a a r ă t a t m ai în a in te ,

se folosesc, d u p ă nev o ile p ro d u c ţie i, m a şin i de fre c a t c o m p o ziţii cu
a c ţiu n e m a n u a lă sa u cu a c ţiu n e m ecan ică.
A v în d în v e d e re im p o r ta n ţa a c e s to r m a şin i în o rg a n iz a re a e x e c u
t ă r ii lu c ră rilo r de z u g r ă v e li şi v o p sito rii, se v a descrie în c o n tin u a re
m o d u l lor de fu n c ţio n a re şi c a ra c te ris tic ile p rin c ip a le ale m aşin ii a c ţio n a te
m ecan ic, c a re e ste fo lo sită cu p re c ă d e re în a te lie re le c en tra le .
a) M aşina de frecat com poziţii, cu acţiune m anuală (fig. 6 9 ). S
c o m p u n e d in d o u ă p la to u ri de fo n tă , u n u l su p e rio r fix 1 şi a ltu l in ferio r
Fig. 68. Schema funcţionării

maşinilor de frecat compozi
ţii, cu două valţuri şi o bară:
1, 2 — v a l ţ u r i ; 3 — b a r ă ; i — c u
ţ i t ; 5 — j g h e a b de e v a c u a r e a Fig. 69. Maşină de frecat
c o m p o z iţie i ; 6 — c o m p o z iţie . vopsele cu platouri (secţiune).
m obil 2 f ix a t p e u n d isp o z itiv sp ecial 3 a ş e z a t pe s u p r a f a ţa sferică a

c a p ă tu lu i de sus a l a rb o re lu i v e rtic a l. A cest a rb o re e ste p u s în m işcare
cu a ju to ru l u n o r r o ţi conice 4, p rin tr-o m a n iv e lă 5, a stfe l că în v îrte ş te
p la to u l. în p îln ia 6 se in tro d u c e v o p s e a u a se m ilic h id ă, c a re co b o a ră
p e p la to u ri, u n d e e ste fre c a tă . P e n tr u in tro d u c e re a u n ifo rm ă a vo p selei
p e p la to u ri, în c e n tru l p îln iei se r o te ş te u n a x 7, p r e v ă z u t cu d o u ă p a le te .

A x u l este f ix a t în tr - u n d isp o z itiv , c a re s u sţin e p la to u l in ferio r. P e n tr u
s c h im b a re a fin e ţe i co m p o z iţiilo r, se re g le a z ă s p a ţiu l d in tr e p la to u r i
cu a ju to ru l u n u i d isp o z itiv c a re a p ro p ie p la to u rile . Ie şire a c o m p o z iţie i
fre c a te se face p r in tr - u n jg h e a b S. A c e a stă m a şin ă se m ai p o a te p u n e
în m işcare şi cu u n e le c tro m o to r.
P rin felul c o n s tru c ţie i m a şin a p o a te fi în ch isă e rm e tic, e v itîn d u -se
a stfe l p ierd e rile de d iz o lv a n ţi. D a to r ită a c e stu i f a p t m a şin a p o a te fi
fo lo sită la fre c a re a la c u rilo r pe b a z ă de n itro c e lu lo z ă , a c e til celuloză,
v o p sele pe b a z ă de a lc h id a l etc., u n d e se lu c re a z ă cu d iz o lv a n ţi cu p u n c t
de fie rb ere sc ă z u t.
P e n tr u fre c a re a c o m p o z iţiilo r de v o p se a d e c u lo are a lb ă , se în tr e
b u in ţe a z ă m a şin i de fre c a t cu p la to u ri de p o rţe la n .
b) M aşina de frecat com poziţii cu platouri tron con ice, cu acţiune
m ecanică (fig. 70), se co m p u n e d in tr-u n e le c tro m o to r, 1, cu u n ax v e rtic a l
c a re tr a n s m ite t u r a ţ i a u n u i r e d u c to r, fo rm a t d in r o a ta d in ţa tă m o to a re 2,
tronconice.
r o a ta in te rm e d ia ră 3 şi r o a ta a n tr e n a n tă â a a x e lo r p la to u rilo r. D isp o z i
tiv u l de fre c a re se co m p u n e d in tr - u n p la to u tro n c o n ic b m obil şi u n u l
fix 6. Cele d o u ă p la to u r i s în t p re v ă z u te cu d o u ă p ie tre de fre c a re ale c ă ro r
s u p ra fe ţe de c o n ta c t cu ş a n ţu r i elico id ale îm b u n ă tă ţe s c fre c a re a şi
a n tre n e a z ă c o m p o z iţia fre c a tă c ă tr e e x te rio r, p e n tr u a se ev ac u a p rin
jg h e a b u l de d e sc ă rc a re 7. S p a ţiu l d in tr e cele d o u ă p ie tre se p o a te regla,
o b ţin în d p rin a c e a s ta v a r ia ţia fin e ţe i de fre c a re a com p o ziţiei. A x u l
p la to u lu i m o b il se p re lu n g e şte şi p ă tr u n d e în p îln ia de a lim e n ta re de
fo n tă 8, u n d e e s te p r e v ă z u t cu d o u ă p a le te 9, c a re serv esc la a m e ste c a re a
co m p o z iţie i re sp e c tiv e .
U m p lere a a p a r a tu lu i cu c o m p o z iţii se face p rin p îln ia de a lim e n ta re ,
care, d u p ă ce se a m e ste c ă cu p a le te le d in p îln ie şi se fre a c ă în tre cele d o u ă
p ie tre , se ev a c u e az ă p rin orificiul de d e sc ă rc are şi se scu rg e p rin jg h e a b
în v a s u l re sp e c tiv de tr a n s p o r t sa u de d e p o z ita re .
C orpul re d u c to ru lu i se fix e a z ă cu ş u ru b u ri p e o m a să sau u n b a n c
de, 0,70 m în ă lţim e .
P r o d u c tiv ita te a m a şin ii de f re c a t de tip 0-10 A e ste p e n tru :
—• co m p o z iţii de z u g ră v it 110 k g /o ră ;
— c h itu ri p e n tr u v o p sito rii
şi p a s te de p ig m e n ţi 60 — 75 k g /o ră ;
— c o m p o z iţii de v o p s it 80 k g /o ră.
3 . AMESTECATOARE
A m esfecătoarele se în tr e
b u in ţe a z ă p e n tr u o m o g en iz a
re a c o m p o ziţiilo r p re p a ra te în
a te lie r sa u p rim ite g a ta p re p a
ra te , p re c u m şi p e n tru p re g ă
tire a u n o r so lu ţii sau em ulsii
n e c e sa re p re p a ră rii com pozi
ţiilo r.
în a te lie re le c e n tra le şi de
ş a n tie r se folosesc a m e ste c ă -
to a r e a c ţio n a te m a n u a l şi a m es-
te c ă to a r e a c ţio n a te m ecanic.
a) Am estecat or acţionat m a
nual. U n tip de a m e s te c ă to r
a c ţio n a t m a n u a l este re p re z e n
t a t în fig. 71. L a a c e st a p a r a t
s-a u tiliz a t m e c a n ism u l

m aşin ii m a n u a le de
fre c a t c o m p o z iţii c ă
ru ia i s-a scos p a r te a Z'
>
de sus, a d ic ă p îln ia şi
p la to u rile ia r în locul 5
lo r s-a f ix a t u n re z e r
v o r 1 de 20 1 c a p a c i
t a te , în in te rio ru l c ă
ru ia se în v îr te ş te u n a x ? 3
cu p a le te 2 şi la n ţu r i 4 .
C o m p o ziţia se e v a c u
ează p rin o rificiu l 3 .
P r o d u c tiv ita te a am es-
te c ă to ru lu i e ste de
400 — 460 1 c o m p o ziţie,
în tr-u n schim b de 8 ore.
b) A m estecătoare
acţionate m ecanic. U n
tip de a m e s te c ă to r cu
o p r o d u c tiv ita te m a re
/ V "" f i }
250- 300
şi u şo r de fo lo sit în
a telie re, este a m e ste -
c ă to ru l a c ţio n a t m e
can ic de tip u l S.365.
A p a ra tu l est"e m o b il •
(fig. 72). a m e ste c a re a

e fe c tu în d u -se în v a se Fig. 72. Amestecător mobil cu acţiune mecanică.
de in v e n ta r 1 de
3 0 —50 1 c a p a c ita te , p re v ă z u te cu c a p a c e ta n ş 2 cu în c h iz ă to a re speciale 3
şi cu m în ere 4 p e n tr u tra n s p o r t.
A c ţio n a re a m e c a n ic ă se face p r in tr - u n e le c tro m o to r p re v ă z u t cu
re d u c to r, al c ă ru i ax v e rtic a l o p ă tr u n d e p rin c a p a c în v a s u l de a m e s
te c a re . A xul, la c a p ă tu l d in v a s, e ste p r e v ă z u t cu la n ţu ri 6 şi cu p a le te 7.
Se p o t folosi a x e de lu n g im i d ife rite , d u p ă în ă lţim e a v a s u lu i de in v e n
t a r în c a re se a m e ste c ă c o m p o z iţia .
P rin ro tire a a x u lu i cu la n ţu r i şi p a le te se c re a z ă în c o m p o ziţie c u re n ţi
c are a n tre n e a z ă şi a m e s te c ă c a n tita te a de m a te ria l d in v as.
î n tim p u l tr a n s p o r tu lu i şi d e p o z ită rii, v a s u l de in v e n ta r este a c o
p e r it cu c a p a c u l p ro p riu cu în c h id e re e ta n ş ă , în să în tim p u l a m e ste c ă rii
com p o ziţiei, se fo lo seşte c a p a c u l cu c a re e ste p re v ă z u t a x u l e le c tro m o to

ru lu i p rin c a re a c e s ta p ă tr u n d e în v as.
P ro d u c tiv ita te a a m e s te c ă to ru lu i S.365 e ste de 200 — 300 k g /h .
U n a m e s te c ă to r p ra c tic şi u şo r c a re p o a te fi fo lo sit la o m o g en izarea
c o m p o z iţiilo r de z u g ră v it, v o p s it şi c h itu it, a t î t în a te lie re c ît şi p e ş a n tie
re, e ste şi a m e s te c ă to ru l electric m o b il din fig. 73, c a re a re ca u n e a ltă de
c d
Fig. 73. Amestecător Fig. 74. Dispozitive de amesteeare-
electric mobil : agitare :
1 — u n e a l t ă e le c tr ic ă a — d is c p e r f o r a t , c u c ite o p t e lic e p e -
d e b ază ; 2 — tija ; r i f e r i c e ; b — in e le î n c r u c i ş a t e ; c — c a
3 — d is p o z itiv u l d e a - d r u î n c r u c i ş a t ; d — p r o f il U .
m e ste e a re .
b a z ă m a şin a e le c tric ă tip 13. Cu a ju to r u l m a n d rin e i se p rin d e o tijă de

o ţe l 01 2 m m , a v în d c a p u l in fe rio r file ta t p e n tru în ş u ru b a re a d is p o z iti
v u lu i de a m e s te c a re .
P ro d u s u l e s te d o ta t cu tr e i tij e de lu n g im i d ife rite şi cu p a tr u tip u r i

de d is p o z itiv e -a g ita re (fig. 74).
T ip u l a g ita to r u lu i c a re tr e b u ie u tiliz a t e s te im p u s d e n a tu r a m a
te ria lu lu i. A stfel, fo lo sin d d isc u rile se re a liz e az ă o a m e ste c a re p rin
a b s o rb ţie şi c e n trifu g a re , c a re a n tre n e a z ă m a sa m a i d en să de v o p sea
d e p e fu n d u l r e c ip ie n tu lu i; cu a g ita to a r e i^ cu inele în c ru c işa te se o b ţin e ,
p rin cen trifu g a re, o b u n ă a m e s te c a re a m a se i de v o p se a . D isp o z itiv u l în
fo rm ă de c a d ru în c ru c iş a t re a liz e a z ă o b u n ă a m e s te c a re a co m p o ziţiilo r,
a v în d a v a n ta ju l că a n tre n e a z ă în m işc a re şi m a te ria lu l d in u n g h iu rile
m o a rte (c o lţu rile re c ip ie n tu lu i). A g ita to a re le de tip U re a liz e a z ă a m e ste c a
re a p rin b a te r e şi se re c o m a n d ă p e n tr u co m p o z iţiile c a re p re z in tă n eom o-
g e n ită ţi.
în f u n c ţie d e a d în c im e a re c ip ie n tu lu i cu v o p se a , se alege şi se m o n te a
ză t i j a cu lu n g im e a a d e c v a tă , ia r în fu n c ţie d e c a n tita te a d e m a te ria l
e x is te n tă în re c ip ie n t se aleg e d im e n siu n e a a g ita to r u lu i (disc, inele sa u
de tip U ).
î n ta b e lu l 11 s în t in d ic a te c a ra c te ris tic ile te h n ic e şi fu n c ţio n a le ale
a m e s te c ă to ru lu i electric.
D u p ă a le g e re a şi m o n ta re a tije i şi a g ita to ru lu i c o re s p u n z ă to r v a s u lu i
şi co m p o z iţie i, în tre g u l a n sa m b lu se a g a ţă de u n c a d ru sau d e u n cîrlig
Tabelul 11
U n ita te a
C aracteristici de m ă su ră V alo a re a
Motorul electric s
— putere kW 0,450
— tensiune V 220
— turaţia la axul mandrinei rot/min 500
Tija amestecătorului i
— diametru mm 12
— lungime mm 650; 800 ; 1 000
Dispozitive de agitare!
— diametrul discurilor 0 mm 90 ; 120 ; 140
— diametrul inelelor 0 mm 80; 100
— cadru (1 X L) mm 90 x 120
— profile U (1 X L) mm 125 x 145
Masa netă kg 5,5
Productivitatea tehnică:
— amestecarea compoziţiilor de zugrăveli şi
vopseli dm3/h 200 - 250
— amestecarea chiturilor dm3/h 50 — 60
d e a su p ra v a s u lu i. Se p o rn e şte m o to r u l e le c tric şi se in tro d u c e a g ita to r u l

în com poziţie.
A m e ste c ă to ru l d e v o p s e a p o a te fi m e n ţin u t în s ta r e de fu n c ţiu n e ,
fie n u m a i a t î t tim p c ît se a p a s ă p e b u to n u l de a c ţio n a re p la s a t la m in e ru l
de a p u c a re , fie p e rm a
n e n t, c în d b u to n u l se b lo
c h e a z ă p rin tr- u n d isp o zi
tiv special.
P e n tr u o m o g e n izarea
c o m p o z iţiilo r pe şa n tie r,
în v a se m ai m ici sau d ire c t
în a m a b a la je le lor se
p o a te folosi u n a m e s te -
c ă to r ca re a re ca b a z ă
o m a şin ă e le c tric ă de
g ă u r it de 1,5 — 2,0 kg
m a să n e tă , p r e v ă z u tă cu
o m a n d rin ă d e 10 m m ,
cu c a re se p o t fix a , d u p ă
n evoie, tr e i tip u r i de
tije cu u n u l, d o u ă sau
tr e i d isc u ri cu alice p e ri
ferice (fig. 75).
M o to ru l ele c tric de
1,7 A şi 370 W , se c u -
-------- -------- ------------------- ----- -—— pl ează la te n s iu n e a de
Fig. 75. Amestecător electric, portabil, adaptat 220 V şi a re t u r a ţ i a re
ia m aşina electrică de găurit. g la b ilă , c u p rin să în tre 0
şi 2400 ro t/m in .
Cu a c e st a m e s te c ă to r se o b ţin e la locul de lu c ru , com od şi re p e d e ,
o o m o g en izare f o a r te b u n ă a c o m p o z iţiilo r d e v o p s it şi de z u g ră v it.
4 . DISPOZITIVE ŞI APARATE PENTRU STRECURAREA COMPOZI

ŢIILOR
D isp o z itiv e le şi a p a ra te le p e n tr u s tre c u ra re a co m p o z iţiilo r s în t

d e s tin a te ' p e n tr u în d e p ă rta re a p o jg h iţe lo r, co co lo aşelor, p a rtic u le lo r
m a i m a ri de p ig m e n ţi sau a lto r im p u r ită ţi d in c o m p o z iţiile de v o p s it
s a u z u g ră v it, c a re p o t b lo ca sau d e re g la a p a ra te le de p u lv e riz a re , în fu n d în -
d u -le duzele şi c a n a le le de a d m isie şi care, d a c ă to tu ş i tre c , s tric ă a sp e c tu l

e ste tic al s u p ra fe ţe i fin isa te .
Cele m a i fo lo site s î n t : d isp o z itiv u l de s tr e c u r a t cu a c ţiu n e m a n u a lă
şi site le v ib r a to a r e m ecanice.
a) D ispozitivul tle strecurat cu acţiune m anuală (fig. 76). Se co m p u n e
d in tr - u n s u p o r t cu u n v a s 1 p r e v ă z u t cu o s ită d e asă care fo rm ea ză
Fig. 76. Dispozitiv pentru strecurarea compoziţiilor de zugrăvit

saiu vopsit
fu n d u l v a s u lu i 2. î n in te rio ru l v a s u lu i se ro te ş te , cu a ju to ru l m a n iv elei
â, u n a x 3, p e c a re e ste f ix a tă o p erie de p ă r 5. C o m p o ziţia in tro d u s ă
în v a s se s tr e c o a r ă p rin s ita de la fu n d , a c tiv în d u -se s tre c u ra re a p rin
r o tire a p eriei. C o m p o z iţia b u n ă p e n tru lu c ru se strîn g e în tr- u n v a s
a şe z a t su b v a s u l de s tr e c u r a t, ia r re z id u u rile se ev a cu e ază p rin tr-u n
o rificiu la te ra l 6.
b) Sita vibratoare. P rin m e c a n iz a re a o p e ra ţiilo r de s tre c u ra re a
c o m p o z iţiilo r se re a liz e a z ă o p r o d u c tiv ita te s p o rită , o b ţin în d u -se to to d a tă
şi re z u lta te c a lita tiv e su p e rio a re . î n fig. 77 se p re z in tă o s ită v ib ra to a re
c a re se c o m p u n e , în p rin c ip iu , d in v ib r a to r u l 1, re c ip ie n tu l 2 şi c a d ru l
s u p o r t 3.
V i b r a t o r u l e s t e a c ţio n a t de u n m o to r electric m onofazic.
R e c ip ie n tu l de v o p se a a re în in te rio r o s ită in te rsc h im b a b ilă 4, ia r
în p a r te a su p e rio a ră u n c ap ac 5, f ix a t cu clem ele 6. E ta n ş a r e a este a s ig u
r a t ă de g a r n itu r a 7. î n p a r te a in fe rio a ră , re c ip ie n tu l e ste deschis.
P e c a d ru l s u p o rt, e x e c u ta t d in ţe a v ă , se s p rijin ă , p rin in te rm e d iu l
ta m p o a n e lo r de c a u c iu c 8, re c ip ie n tu l şi v ib ra to ru l.
A c ţio n a re a m o to ru lu i se face de la p u p itr u l de c o m a n d ă 9, p re v ă z u t
cu d o u ă b u to a n e 10 p e n tr u p o rn ire şi o p rire. R a c o rd u l la r e ţe a u a de
a lim e n ta re se face p rin c o n d u c to ru l electric 11, p r e v ă z u t cu fişă cu c o n ta c t

d e p ro te c ţie .
C a ra c te ristic ile te h n ic e şi fu n c ţio n a le ale a p a r a tu lu i sîn t d a te în
ta b e lu l 12.
Tabelul 12
Unitatea Valoarea
Caracteristici de m&Burfi
Motorul l
— putere k\V 0,250
— tensiune V 220
— intensitate A 1
Frecvenţa de vibraţie vibr./min. 4 000 ;6 000 ;8 000
Capacitatea recipientului 1 4,5
Dimensiuni de gabarit i
— lăţime mm 550
— Înălţime mm 500
Masa netă kg 17,200
Productivitatea l/h 48-50
P e n tr u p u n e re a în fu n c ţiu n e a s ite i se p ro c e d e a z ă la e fe c tu a re a u r m ă
to a r e lo r o p e ra ţii p r e g ă t i t o a r e :
— se d esc h id e c a p a c u l r e c ip ie n tu lu i;
. — se aleg e s ita cu m ă rim e a o c h iu rilo r, c o re s p u n z ă to a re n a tu r ii
c o m p o z iţie i ce u rm e a z ă a fi s tr e c u r a tă şi se m o n te a z ă în r e c ip ie n t;
— se a şa z ă u n v a s c u r a t s u b re c ip ie n t, p e n tr u c o le c ta re a m a te ria lu lu i;
— se in tro d u c e fişa în p riz a d e c u r e n t electric p e n tru te n s iu n e a de
2 2 0 V şi se v e rific ă fu n c ţio n a re a în gol.
D u p ă te r m in a r e a a c e s to r o p e ra ţii p re g ă tito a r e se to a r n ă v o p se a u a
p e s ită . P a r te a flu id a cu su sp e n siile fin e tre c im e d ia t p rin s ită în v a s u l
co lec to r, ră m în în d p e s ită u n a m e ste c de su sp e n sii fin e şi grosiere su b
fo rm ă de p a s tă .
Se m o n te a z ă c a p a c u l, a sig u rîn d u -se în c h id e re a cu clem ele re sp e c tiv e ,
şi se p u n e în f u n c ţiu n e v ib r a to r u l p rin a p ă s a re a p e b u to n u l „ p o rn it"
al p u p itr u lu i de c o m a n d a . V ib ra to ru l g e n e re a z ă o m işcare v ib ra to rie
în p la n o riz o n ta l, c a re se tr a n s m ite site i, flu id ific în d c o m p o z iţia astfe l
ca a c e a s ta să p o a tă tre c e p rin o c h iu rile sitei.
F r e c v e n ţa de v ib r a r e se p o a te re g la în tr e i t r e p te , p e rm iţîn d ca, în
fu n c ţie d e v îs c o z ita te a c o m p o z iţie i de s tr e c u r a t, să se p o a tă folosi fre c v e n
ţ a o p tim ă .
P e n tr u c o m p o z iţiile cu o v îs c o z ita te re d u s ă se u tiliz e a z ă fre c v e n ţa
de 4 000 v ib r a ţii p e m in u t, ia r p e n tr u cele cu v îs c o z ita te m a re , fre c v e n ţa
de 8 000 v ib r a ţii pe m in u t. F r e c v e n ţa m e d ie d e 6 000 v ib r a ţii pe m in u t
este cel m a i d es u tiliz a tă p e n tr u c o m p o z iţiile p r o a s p ă t p r e p a ra te ; de
a ltfe l, a p a r a tu l e s te re g la t la liv ra re p e a c e a s tă t r e a p t ă de fre c v e n ţă .
D u p ă ce se te r m in ă s tr e c u r a r e a c o m p o z iţie i, se j'o p reşte fu n c ţio n a re a
v ib r a to r u lu i p rin a p ă s a re a b u to n u lu i „ o p rit", se d esch id e c a p a c u l, se
s c o a te s ita şi se c u r ă ţă a t î t s ita p ro p riu -z isă , c ît şi re c ip ie n tu l şi ca p a c u l,
s p ă lîn d u -le cu s o lv e n tu l c o m p o z iţie i, p e n tr u ’ a se e v ita a m e ste c a re a
c o m p o z iţiilo r şi în fu n d a re a o c h iu rilo r sitei.
C. A P A R A T E P E N T R U C U R Ă Ţ IR E A Ş I Ş L E F U IR E A S U P R A
FEŢELOR
P e n tr u c u r ă ţir e a d e p ra f a s u p ra fe ţe lo r s u p o r t se folosesc, în g en eral,

a p a r a t e a c ţio n a te cu a e r c o m p rim a t.
1.PERII DE SÎRMA MECANICE
P e n t r u c u r ă ţir e a ruginii sa u a
vo pselei v e c h i de pe s u p r a fe ţe le
m eta lic e , se p o t folosi perii r o
t u n d e de s îrm ă de oţel 1, p u se
în f u n c ţiu n e d e u n e l e c t r o m o t o r i ,
de c a re s în t c u p la t e p r i n t r - u n
a x flexibil 3 (fig. 78 «).
P e r ia e ste m a n e v r a t ă a stfe l
în c ît să c u r e ţe ru g in a de p e ele
m e n te le m e ta lic e c a re u r m e a z ă
a fi v o p s ite .
P eriile m e c a n ic e m a i p o t fi ac
ţi o n a t e şi cu a j u t o r u l a e ru lu i c o m
p r i m a t (fig. 78, b).
P e riile r o t u n d e d e s îr m ă de
o ţe l se m a i p o t a t a ş a la m a ş in a de
g ă u r i t e lectrică, în locul b u r
g h iu lu i.
2 . APARAT DE SABLAT
Fig. 78. Perii de sîrm ă :
n p rip n f> H n n n + ă ___P e n /torpup f i ucn u r ă ţir e a rug in ii şi a
b — p e rie p n e u m a tic ă (v e d e re ). v opselei v e c h i se m a i folosesc şi
a p a r a t e le n u m i t e s u f lă to a r e de
nisip s a u a p a r a t e de s a b la r e (fig. 79), cu u n a s a u cu d o u ă c a m ere .
P r in c ip iu l de f u n c ţio n a r e al u n u i astfel de a p a r a t e ste u r m ă t o r u l :
N isip u l a ju n g e în r e z e rv o ru l i tr e c î n d p r i n t r - u n c iu r 1 şi o pîlnie
2, c în d s u p a p a conică 3 este deschisă. L a p a r t e a de jos r e z e rv o ru l a re
u n f u n d conic, în c a r e se află u n orificiu de tr e c e r e 5, ca re se p o a te în c h id e
c u î n c h iz ă to r u l 6. A e ru l c o m p r i m a t v in e de la c o m p r e s o r la f u n d u l conic
p r i n t r - u n r o b in e t 7 şi, în acelaşi tim p , p ă t r u n d e în r e z e rv o r su b s u p a p a
co nică, p r in tr - o ţ e a v ă 8. A p ă s în d p e s u p a p ă se în tr e r u p e c o m u n ic a ţia
re z e rv o ru lu i cu a e r u l d in e x te r i o r şi d e c i se p ro d u c e o p re s iu n e în rezerv or,
î n acelaşi t im p , a e ru l c o m p r i m a t tre c e p r i n t r - u n c a n a l 9 în c a m e r a
d e a m e s te c a re 10.
Cînd se d e sc h id e în c h iz ă to ru l, n isipu l iese su b p re siu n e şi a ju n g e
în c a m e ra de a m e s te c a re , u n d e în tîln e ş te c u r e n tu l de a e r c o m p r im a t ,
c a re îl du c e p r i n t r - u n f u r t u n 11 la d isp o z itiv u l de s a b la re 12 ( tijă cu
d u z ă sa u pistol), de u n d e ţîş n e ş te a f a r ă cu o p u t e r e c a p a b ilă să r o a d ă

r u g in a şi v o p s e a u a v e c h e de p e m e ta l.
P e n t r u a s ig u ra r e a u n e i b u n e f u n c ţ io n ă r i a a p a r a t u l u i , nisip ul tr e b u ie
s ă fie p e rfe c t u s c a t, ia r a e ru l c o m p r im a t t r e b u ie c u r ă ţ i t de a p ă şi ulei.
Fig. 79. Suflător de nisip (aparat de sablare) cu o

cam eră (secţiune).
î n c a z u l în c a re nisipu l de s a b l a t este u m e d , a t u n c i el tr e b u ie în c ă lz it
în t ă v i de t a b l ă şi n u m a i d u p ă u s c a r e a lui v a p u t e a fi in tr o d u s în r e z e r v o r
p r in s ita şi orificiul d e la p a r t e a su p e rio a ră , a v în d g r ija ca m a n e t a de
r e g la re a n isip u lu i 6 să fie în chisă.
î n t i m p u l o p e ra ţie i de sa b la re , m u n c ito r u l sp e c ia liz a t tr e b u i e să
fie e c h ip a t cu o m a sc ă de p ro te c ţie . A c e sta v a ţ i n e d is p o z itiv u l de sa b la r e
a s tf e l în c î t să fo rm e z e cu s u p r a f a ţ a c a re se c u r ă ţ ă u n u n g h i de 7 0 —80° ;
în nici u n caz j e t u l de nisip n u t r e b u i e să c a d ă p e r p e n d ic u la r p e s u p r a f a ţă .
D i s t a n ţ a d i n t r e d u z ă şi s u p r a f a ţ a de s a b l a t tr e b u i e s ă se m e n ţ i n ă
la 150—350 m m , la o p re siu n e a a e ru lu i de 2 —5 at.
C a lita te a c u r ă ţir ii p rin sa b la r e d e p in d e de e fe ctu l a b r a z iv al m a t e r i a

lu lu i î n tr e b u in ţa t , de p u r i t a t e a a e r u lu i c o m p r i m a t şi d e re g im u l d e lucru
al c o m p re so ru lu i.
R e z u l t a t e s a tis f ă c ă t o a r e se o b ţ i n şi p rin c u r ă ţ i r e cu alice. î n a c e s t
c az se elim ină a p r o a p e c o m p le t f o r m a r e a p ra f u lu i d e silice p r o v e n it
p r in d is tr u g e r e a g r a n u le lo r de c u a r ţ şi deci şi p e ric olul îm b o ln ă v irii d e
silicoză.
3 . APARATE PENTRU CURĂŢIREA ŞI ŞLEFUIREA SUPRAFEŢELOR
a) Aparat portabil de şlefuit. P e n t r u c u r ă ţ ir e a şi şlefu irea s u p r a f e ţe lo

de le m n şi de m e t a l ce u r m e a z ă a fi v o p s ite , se u tiliz e a z ă , a t î t pe ş a n tie re le
de c o n stru c ţii, c î t şi în atelierele a n e x ă , a p a r a t u l electric p o r t a b il de
şle fu it c u disc a b r a z iv d in fig. 80.
A c e st a p a r a t se c o m
p u n e d in m o to r u l elec
t r i c 1, r e d u c t o r u l # , m în e -
rele d e m a n ip u l a r e 3 şi â,
discul a b r a z iv 5, a p ă r ă
to a r e a 6 şi c o n d u c to r u l
electric c u fişă 7.
M o to ru l electric este
de t i p m o n o f a z a t, p r e v ă
z u t cu u n î n t r e r u p ă t o r
b a s c u l a n t S p e n t r u p o r-
nire-oprire.
A lim e n ta re a m o to r u -
Fig. 80. Aparat electric portabil de şlefuit. , lui se fa c e n u m a i p rin
in te r m e d iu l u n u i t r a n s
f o r m a t o r de se p a ra re , cu te n siu n ile d e lu c ru d e 220 /2 20 V ; în aceSt scop,
c a b lu l de a lim e n t a r e al a p a r a t u l u i este bifilar, ia r fişa n u a re c o n t a c t
d e p r o te c ţie . A c e a stă C on strucţie es te im p u s ă d e n o rm e le de p r o te c ţie
a m u n c ii p e n tr u a p a r a t e le electrice p o rta b ile .
C a ra c te risticile te h n ic e şi f u n c ţio n a le ale a p a r a t u l u i electric p o r ta b i l
d e şlefu it şi ale t r a n s f o r m a t o r u l u i de s e p a r a r e s în t in d ic a te în t a b e lu l 13.
P e n t r u p u n e r e a în f u n c ţiu n e a a p a r a t u l u i de şlefuit, se in t r o d u c e
fişa în p riz a t r a n s f o r m a t o r u l u i şi a po i se face r a c o r d a r e a a c e s tu ia la
r e ţ e a u a ele c trică de a lim e n ta re .
L a a x u l-p o rt- s c u lă al r e d u c to r u lu i se m o n te a z ă discul a b r a z i v c o
r e s p u n z ă to r .
Tabelul 13
U nitatea
C ara cteristici de m ăsură V aloarea
a. Aparatul de şlefuit
Motorul
— puterea utilă kW 0 ,2 5 0
— tensiunea V 220
Turaţia discului rot/min 5 000
Diametrul discului 0 mm 180
Masa netă kg 3 .5 0 0
Productivitatea m2/h 10 - 12
b. Transformatorul de separare
Tensiunea primară V 220
Tensiunea secundară V 220
Puterea kVA 0 ,5 0 0
Masa netă kg 12
A c ţio n în d î n t r e r u p ă t o r u l , m o to r u l electric a n t r e n e a z ă în m işc a re

de r o t a ţ i e scula, p r in in te r m e d iu l re d u c to ru lu i.
Se v erifică f u n c ţ io n a r e a a p a r a t u l u i la m e rs u l în gol, d u p ă c a re se
p ro c e d e a z ă la o p e ra ţiile d e şlefuire. Se a p u c ă m în e ru l l a te r a l cu m î n a
d r e a p t ă şi m în e r u l p o s te r io r cu m î n a stîn g ă , e fe c tu în d u -s e In m işcări c ir c u
l a r e largi pe d e a s u p r a s u p r a f e ţe i c a re se p r e g ă te ş te p e n t r u v o p sire ,
p r o c e d în d la î n d e p ă r t a r e a fie a s t r a t u l u i de v o p s e a ve c h e , fie a m a t e r i a
lelor s tr ă in e p ro v e n it e d e la a lte o p e ra ţii te h n o lo g ic e ( m o r t a r de la te n c u i-
re, v a r sa u h u m ă de la z u g ră v e li etc.), fie s t r a t u l d e oxizi (rugină ) d e pe
s u p r a fe ţe le m etalice.
î n a f a ră de p r e g ă tir e a p rin c u r ă ţir e a s u p r a f e ţ e lo r p e n t r u v o p s it,
a p a r a t u l p o a te fi folosit şi p e n t r u şlefuit, p r e v ă z în d u -s e a c est scop discu ri
a b r a z iv e cu g r a n u l a ţ i a c o r e s p u n z ă to a r e . Se şlefuiesc a stfe l s u p ra fe ţe le
c h itu ite , g r u n d u i t e sa u şp a clu ite , în v e d e r e a o b ţin e rii u nei s u p r a f e ţe
n e te d e şi plane.
A p a r a t u l m a i p o a t e fi fo lo sit şi la lu s tr u ir e a s u p r a f e ţe lo r c a re au
fo st v o p site, m o n t î n d în locul d isc u lu i a b r a z iv , fie u n disc-perie cu firul
m o a le şi lu ng, fie u n disc de pîslă.S Ş3
? b) Aparat m obil pentru şlefu it suprafeţe chituite. P e n t r u şlefuirea
p e r e ţilo r c h itu iţi se foloseşte a p a r a t u l electric de ş le fu it cu disc (fig. 81)
in d ife r e n t de felul c u m s-a f ă c u t a p lic a re a ch itu lu i.
A p a r a t u l se c o m p u n e d i n t r - u n disc cu ca uc iu c 1, p e c are e s te f i x a t ă
h îr t ia de şle fu it (şm irg h e l) cu g r a n u le fine. D iscu l se r o t e ş te fiind a c ţ i o n a t
^ de u n e l e c tr o m o to r 2,
ţia p rin tr-u n ax fle-
^ ^ c^ e CaUC' UC
Xk D iscul cu h îr t ia d e şle-
fu it se aplică pe p e r e te
jjjgT şi a p a ra tu l se pune în
f u n c ţiu n e . S u p r a f a ţ a se
f re a c ă , şlefu in du -se, ia r
Fig. 81. A parat electric de şlefuit cu disc.
praful rezu ltat este
s u f l a t de a e ru l c o m p r im a t , ca re este in tr o d u s p r i n t r - u n tu b de c a u ciu c
şi ca re iese p r i n t r - u n orificiu al discului.
î n locul discu lu i cu h îr tie de
şlefuit, a p a r a t u l p o a te a v e a o
p i a t r ă r o t u n d ă de gresie.
P r i n în lo c u ire a h îrtie i de şle
fu it cu o b u c a t ă de pîslă, p e r m i t e
folosirea a p a r a t u l u i şi la o p e ra ţiile
de lu s tr u ir e a peliculelor.
c) Aparat de curăţat şi şlefu it,
adaptat Ia m aşina de găurit. U n
a p a ra t uşor şi com od de m an ev rat,
folosit a tît la c u ră ţa re a su p ra fe
ţelo r c ît şi la şlefuire şi lu stru ire,
este şi m aşina de g ău rit, prezen
ta t ă în fig. 75 care, d o ta tă cu
disc, ca u n ealtă activă, p re v ă z u tă
fie cu un ab raziv (fig. 82), cu o
perie sau cu o pîslă, poate efectua
operaţiile a m in tite în bune con-
Fig. 82. Aparat electric portabil de diţii şi cu o p ro d u c tiv ita te
şlefuit, adaptat la maşina de găurit. satisfăcătoare.
D. A P A R A T E F O L O S I T E P E N T R U A P L I C A R E A C O M P O Z I Ţ I I
LOR D E Z U G R Ă V IT
P e n t r u a p lic a re a m e c a n iz a tă a c o m p o z iţiilo r de z u g r ă v it se folosesc

diferite t i p u r i de a p a r a te , ca re f u n c ţio n e a z ă p e p rin c ip iu l p u lv e riz ă rii
m a t e r ia lu lu i c a re se ap lică p e s u p r a f a ţ a ce se finisează.
D u p ă felul a c ţio n ă rii, a p a r a t e l e de z u g r ă v i t se î m p a r t în a p a r a t e
a c ţi o n a t e m a n u a l şi a p a r a t e a c ţi o n a te electric.
1. APARATE DE ZUGRĂVIT ACŢIONATE MANUAL
A p a r a te le de z u g r ă v i t a c ţi o n a te m a n u a l se î m p a r t în a p a r a t e cu
f u n c ţi o n a r e i n t e r m i t e n t ă şi a p a r a t e cu f u n c ţio n a r e c o n tin u ă .
a) Aparat de zugrăvit cu funcţionare interm itentă. U n a p a r a t m a n u a
cu f u n c ţio n a r e i n t e r m i t e n t ă de t i p „ K a lim a x " este r e p r e z e n t a t s c h e m a tic
în fig. 83.
P rin c ip iu l pe c a re se 4
b a z e a z ă f u n c ţio n a r e a a p a
r a t u l u i c o n s tă în p o m p a r e a
de a e r în r e z e rv o ru l aces
t u i a în c a re se află c o m p o
z iţia de z u g r ă v i t. Se re a li
z e a z ă o p re s iu n e în s p a ţiu l
de d e a s u p r a c o m p o z iţie i
c a r e o obligă să t r e a c ă p r in
t r - u n t u b de c a u c iu c la u n
p u lv e r iz a to r (d u z ă ) sa u la
u n s e p a r a to r , u n d e c a p ă t ă
o m işc a re de r o t a ţ i e şi se
s e p a r ă în p a r t ic u le fine,
c a re s în t îm p r o ş c a te p e s u
p r a f a ţ a de z u g r ă v it.
L a a c e st fel de p u lv e r i
zare , deci, a e r u l nu p a r tic ip ă
d ir e c t în pro c e su l de p u lv e J3
r iz a re ci n u m a i p re se a z ă
c o m p o z iţia de z u g r ă v i t obli-
gînd-o să t r e a c ă p rin dispo Fig. 83. A parat de pulverizat ou funcţionare
z itiv u l de p u lv eriz are. interm itentă, tip „Kalimax“.
A p a r a tu l se c o m p u n e d i n t r - u n r e z e r v o r 1 în c a re se in tr o d u c e c o m
p o z iţia de z u g r ă v i t p rin g u r a de în c ă r c a re 2, p r e v ă z u t ă cu u n b u ş o n
de în ch id ere. R id ic a r e a pre siu n ii a e ru lu i din re ze rv o r, n e c e sa ră p u l v e
rizării co m poziţiei, se o b ţin e cu a j u t o r u l un e i p o m p e 3 f i x a t ă în in te r i o r u l
re z e rv o ru lu i. P r i n t r - u n m in e r 4 se m a n e v r e a z ă în co rp u l p o m p e i o t i j ă
5 , c a re a re f ix a t la p a r t e a de jos u n p is to n de piele 6, p r e v ă z u t cu u n orificiu
care se în chide cu o c la p e tă 7. L a p a r t e a de jo s a p o m p e i se află o s u p a p ă
cu b ilă S, a cărei d e p la s a r e e ste lim i t a t ă de orificiul 9 şi f u n d u l c o n s t i t u i t
d i n t r - u n g r ă t a r de sîr m ă 10. C o m p o z iţia 11 din re z e rv o r, su b a c ţ i u n e a
a e ru lu i c o m p r i m a t 12, iese p rin ş t u ţ u l 13 p r e v ă z u t cu u n r o b i n e t 14.
L a ş t u ţ se r a c o r d e a z ă f u r t u n u l de refulare, la c a r e se a ta ş e a z ă in je c to r u l
c u d u z a de p u lv e riz a re . A p a r a t u l este p r e v ă z u t cu u n m a n o m e t r u 15,
c a r e in dică p re s iu n e a a e ru lu i d in re z e rv o r şi cu o s u p a p ă de s i g u r a n ţ ă
16, c a re se d ec la n ş e a ză a u t o m a t a tu n c i c în d p re s iu n e a d in in te r io r u l
re z e rv o ru lu i d e p ă ş e ş te p re s iu n e a m a x im ă la c a re a c e s ta p o a te să r e z is te .
P r e s iu n e a din re z e r v o r se ridică p rin p o m p a r e a de a e r d in e x te r io r
cu a ju to r u l p o m p e i şi a n u m e : p rin rid ic a re a p isto n u lu i 6 se f o r m e a z ă
d e d e s u b t v id c a re obligă s u p a p a cu bila să se în c h id ă , fiin d p r e s a t ă
d e jo s în sus de c o m p o z iţia d in re z e rv o r, d e sch iz în d u -se în acelaşi t i m p
s u p a p a cu c la p e tă 7 a p isto n u lu i p rin c a re p ă tr u n d e ^ a e r u l a fla t d e a s u p r a
ac e stu ia .
L a m işc a re a de co bo rîre a p isto n u lu i, a e ru l de su b p isto n se c o m p r im ă
obligă clap eta 7 să se închidă, îm pinge bila supapei 8, care lasă aeru l
să trea că şi să p ă tru n d ă în rezervor deasupra com poziţiei. P rin m işcări
succesive de du-te-vino ale pistonului presiunea aerului din re zerv o r
creşte aju n g în d la presiunea ce ru tă p en tru o b ţin erea p ulverizării c o m
poziţiei.
C aracteristicile te h n ic e ale a p a r a t u l u i s î n t .
— c a p a c i t a t e de în c ă rc a re 20 1 ;
— p re s iu n e a u tilă 3 —5 d a N / c m 2 ;
— d ia m e tr a l r e z e rv o ru lu i 230 m m ;
— în ă lţim e a re z e r v o r u lu i 650 m m ;
— m asa n e tă a p ro x im a tiv ă 12 kg.
b) Aparat de zugrăvit cu funcţionare continuă. î n fig. 84 es te re
p r e z e n t a t s c h e m a tic a p a r a t u l m a n u a l de z u g r ă v it AMZ. cu f u n c ţio n a r e
c o n tin u ă . P r in a c e s t proc e de u se î n lă tu r ă n e a ju n s u l p u lv e riz ă rii n e u n i
form e a c om poziţiei, c a u z a t de v a r i a ţ i a presiunii, p re c u m şi a p ie rd e rii
de t i m p la în c ă rc a re a rezervoru lu i.
A p a r a t u l se c o m p u n e d in tr-o p o m p ă cu m e m b r a n ă 1, a c ţ i o n a t ă
d e p îrg h ia de m a n e v r a r e 2, p rin a r ti c u l a ţi a 3 şi de c o rp u l p o m p e i 4
c u re z erv o ru l de aer 5. Com

p o z iţia este a sp ira tă prin
m iş c a re a m em branei, din v a
sul de alim en tare prin sorb nl
6, fu rtu n u l 7 , şi s u p a p a de
a sp ira ţie 8 şi re fu la tă prin
s u p a p a 9 în f u r t u n u l 10 care
o c o n d u c e în in je c to ru l 11
ş i d u z a 12 u n d e se p u l v e
rizează. R e z e rv o ru l de a e r
e s te p r e v ă z u t cu u n m a
n o m e tr u c a re in dic ă p re siu
n e a c a re a c ţio n e a z ă a s u p r a
c o m p o z iţie i. L a înc e p ere a lu
c r u lu i se în c h id e r o b in e tu l 14
a l d isp o z itiv u lu i de s t r o p it 11
şi se m a n e v r e a z ă p îrg h ia
p în ă se o b ţin e p re s iu n e a de
lucru, d u p ă c a re se p o a te în
c e p e o p e r a ţia de pulve riza re,
a c ţio n în d a s u p r a pîrg hiei
c o n tin u u p e n t r u m e n ţin e r e a Fig. 84. Aparat de pulverizat cu funcţio
u n e i p re siu n i c o n s ta n te . nare continuă, fără rezervor.
2 . APARATE DE ZUGRĂVIT ACŢIONATE ELECTRIC
A p a r a te le d e z u g r ă v it a c ţio n a t e electric, folosite în m o d c u r e n t

p e ş a n tie re , s în t cele cu f u n c ţio n a r e c o n ti n u ă de t i p A E Z-1 şi A E Z -2 .
a) A paratul de zugrăvit acţionat electric,jde tip A E Z -1. (fig. 85) [E ste
u n a p a r a t de z u g r ă v i t cu o p r o d u c t i v i t a t e m a re , c o m p u s d i n tr - u n e le c tr o
m o t o r 1, c a r e p r in in te r m e d iu l u n u i r e d u c t o r 2 cu e x c e n tric 3, p u n e în
m i ş c a r e b iela 4, c a re a c ţio n e a z ă a s u p r a p o m p e i cu m e m b r a n ă 3. M işcarea
m e m b r a n e i p r o d u c e a b s o r b ţ ia c om p oz iţie i din v a s u l re s p e c tiv prin
s o r b u l 6 şi re f u la r e a ei p rin c a m e r a s u p a p e lo r cu bile 7 şi 8 în r e z e rv o ru l
9 , de u n d e , p r in p re s iu n e a a c u m u l a t ă este îm p in s ă în f u r t u n u l d e lucru
10 t e r m i n a t cu d is p o z itiv u l de s t r o p i t 12. M ă s u ra re a p resiu nii d in re z e r v o r
s e face cu m a n o m e tr u l 11.
b) Aparatul de zugrăvit acţionat electric, de tip rAEZ-2 (fig .86).
E s t e u n a p a r a t m o d e r n iz a t, s im ila r cu tip u l A E Z -1 , a v în d în c o m p o n e n ţa
s a u n m o t o r electric 1 de a c ţ io n a r e şi o p o m p ă cu m e m b r a n ă 2, p u s ă
6
Fig. 85. Aparat electric de zugrăvit (AEZ-1) cu
pompă cu membrană.
Fig. 86. Aparat electric de zugrăvit, modernizat, tip

AEZ-2.
în fu n c ţiu n e direct de u n sistem bielă-m anivelă 3. C onectarea cu reţeau a

electrică se face prin în tre ru p ă to ru l 4 şi fişa 8.
Sistemul de aspiraţie-refulare este c o n stitu it din supapele 5 şi 6
în form ă de pastile de cauciuc care reazem ă pe scaune m etalice, iar
a s p ira ţia se face p rin fu r t u n u l 7 cu sorb şi sită. A p a r a tu l este p re v ă z u t
c u o su p a p ă de sig u ra n ţă 10 şi u n circuit de r e t u r 1 1 ; m a n o m e tr u l 9 este
m o n t a t lîngă capacul port-du ză.
Sistemul de pulverizare se c om p une din f u r tu n u l 12, t ija metalică.
13 cu ro b in e tu l 14, şi cap acul p o rt-d u z ă 15 cu duza 16.
A p a ra te le AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2 se sprijină pe cîte o placă m etalică.
Caracteristicile te h n ic e şi funcţio nale ale a p a r a te lo r de z u g ră v it
AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2 sînt indicate în tabelu l 14.
Tab'.lul 14
T ip u l ap a ra tu lu i
U n ita tea
Caracteristici de m ă su ră
AMZ AEZ-1 AEZ-2
Tipul pompei cu membrană

Frecvenţa oscilaţiilor membranei osci l/mi n circa 30 420 2 820
Amplitudinea membranei mm 20 6 1,5
Debitul pompei i/h 2,5-3,1 4,8-5,0 5,3-5,6
Presiunea de lucru daN/cm2 4-4,5 5- 0 5+0,5
Motorul electric :
— putere kW — 0,150 0,150
— tensiune V — 220/380 220/380
Dimensiunile furtunurilor
( 0 X L):
— de absorbţie mm 28x1 100 28 x 1 100 28 x 1 500
— de refulare mm 18x10 000 18 x 10 000 18 x 10 000
Lungimea pulverizatorului
(2 buc) mm 900 + 1 500 900 + 1 500 2 x 900
Diametrul duzelor 0mm 0,5; 1 ; 1,5; 0,5; 1; 1,5; 0,8 ;1 ; 1,5;
1,8 1,8 2*
Dimensiuni de gabaiit i
— lnn<,lme mnj 900 530 350
— Jătltre mm 1P0 ?40 jqo
- InMţlme mm 1 300 3«0 350
Masa ir tă kg 21 30 23
Productivitatea m2/h 100-150 200-250 200-250
P u n e re a în fu n c ţiu n e a a p a r a te lo r AMZ, AEZ-1 şi AEZ-2, se face

în felul u r m ă t o r :
— se in tro duc e com poziţia de z u g ră v it în tr-u n v as rezervor c u ra t,
d u p ă ce s-a s tr e c u r a t p rintr-o sită cu 900 och iu ri/cm 2 ;
— a p a r a te l e e lectrice de z u g r ă v i t AE Z-1 şi A E Z - 2 se r a c o r d e a z ă
la r e ţ e a u a e le c tric ă de a li m e n ta r e p r in tr - o fişă p r e v ă z u t ă cu c o n t a c t
de p r o te c ţie ;
— se a m o r s e a z ă p o m p a şi se in tr o d u c e so r b u l în v a s u l c u c o m p o z iţie ;
— se a c ţio n e a z ă m a n e t a a p a r a t u l u i AMZ ;
— se c o n e c te a z ă î n t r e r u p ă t o r u l a p a r a t e l o r A E Z -1 şi A E Z -2 la r e ţ e a u a
e le c tric ă .
P r i n a c e a s tă o p e r a ţie se im p r i m ă m e m b r a n e i p o m p e i o m işc a re
o scilatorie. Ca u r m a r e , c o m p o z iţia este a b s o r b it ă d in v a s şi r e f u la t ă
p r in f u r t u n la d isp o z itiv u l p u l v e r i z a t o r ; la a p a r a te le electrice, su rp lu s u l
de m a te r i a l se în to a rc e pe c irc u itu l r e t u r . F u n c ţ i o n a r e a s u p a p e lo r de
a b s o r b ţie şi de r e f u la r e este a l t e r n a t i v ă , fiind s in c ro n iz a tă cu oscilaţiile
m e m b r a n e i. P e n t r u r e g la re a p re siu n ii de lu c ru se a c ţio n e a z ă a s u p r a
a r c u lu i de la s u p a p a d e s ig u r a n ţă .
L a a p a r a te l e AMZ şi AE Z-1 cu re c ip ie n t, se c re e a ză o p e r n ă de a e r
c o m p r im a t, a cărei p re siu n e este in d ic a tă de m a n o m e t r u , c a re m e n ţin e
p re s iu n e a c o m p o z iţiei d e z u g r ă v i t c o n s t a n t ă .
L a a p a r a t u l A E Z -2, p r e s iu n e a c o m p o z iţie i este m e n ţ i n u t ă c o n s t a n t ă
d a t o r i t ă fr e c v e n ţe i în a lte de lu c ru a su p a p e lo r, s is te m u l bielă-m anivelă;
f iin d a n t r e n a t d ir e c t la t u r a ţ i a m o to r u lu i electric. C o n tro lu l p re s iu n ii
de lu c ru se face p rin m a n o m e tr u l m o n t a t lîngă c a p u l p u lv e r iz a to r .
R o b in e t u l d e la t i j a p u lv e r iz a to r u lu i a p a r a t e l o r d e z u g r ă v i t în c h id e
s a u d eschide ac c e su l sp re c a p u l p o r t - d u z ă . L a a c e s t c a p se m o n te a z ă
d u z a c u orificiul c o r e s p u n z ă to r n a tu r ii şi c o n c e n tr a ţie i c o m p o z iţie i
c a re se p u lv e riz e a z ă . D u z e le a u f o r m a u n o r p a stile m e ta lic e cu u n orificiu
c e n tr a l c a lib ra t, de diferite d im e n siu n i.
F o r m a j e t u l u i d e m a te r i a l p u lv e r iz a t este u n c o n ; d im e n siu n ile
a c e s tu ia s în t în fu n c ţie de n a t u r a com po ziţiei şi de m ă rim e a orificiului
d u z e i u tiliz a te . A stfe l s-a c o n s t a t a t p r a c tic că cele m a i b u n e r e z u l t a t e
se o b ţin c înd b a z a c o n u lu i j e t u l u i a re u n d ia m e t r u de 0 3 0 —4 0 cm şi
o în ă lţim e d e 70 — 75 cm , ceea ce c o re sp u n d e cu d i s t a n ţ a la c a re se ţ i n e
p u lv e r iz a t o r u l f a ţ ă de s u p r a f a ţ a c a r e se finisează.
P e n t r u a c o p e r ir e a s u p r a f e ţe lo r s u p o r t cu u n s t r a t u n ifo rm de zu«
g r ă v e a lă este n e c e s a r ca p u l v e r iz a r e a c o m poz iţie i să se fa c ă s u b f o r m a
u n u i j e t cu p a r tic u le le re s p e c tiv e r ă s p î n d i t e c î t m a i u n ifo r m pe se c
ţ i u n e a lui.
T r a n s f o r m a r e a com po ziţiei în p a r ti c u le f o a rte fine (p u lv e riz a rea ) se re
a liz e a ză la ieşirea d in d u z a d isp o z itiv u lu i de s t r o p i t (fig. 87). S în t folosite
d o u ă sistem e de p u lv e r iz a r e : prin m işcarea r o t a t i v ă s a u p rin şoc.
P u lv e r iz a r e a p r in m işc a re r o t a t i v ă este de d o u ă f e l u r i : d ir e c tă şi
p r in c aneluri.
P u lv e r iz a r e a p r i n m işc a re r o t a t i v ă d ire c tă se o b ţin e cu a ju t o r u l

un e i d u z e cu c a m e r ă cilind ric ă (fig. 8 8 ), în c a re p ă t r u n d e c o m p o z iţia
s u b p re s iu n e p r in orificiul a ş e z a t t a n g e n ţ i a l la c ilin d ru , c a re i m p r im ă
a c e ste ia o m iş c a re elicoidală. î n c e n t r u l b azei
c a p ă t u l u i op u s este p r e v ă z u t u n orificiu 3 p rin
c a re c o m p o z iţia este o b lig a tă să tr e a c ă . L a
ieşirea d in d u z ă j e t u l co m po ziţiei se destind e,
p u lv e riz în d u -se în p a r tic u le f o a r t e fine. J e t u l
p u l v e r iz a t a re fo r m a conică cu v îrfu l în orificiul
duzei. î n t r - o se c ţiu n e p rin con se o b s e rv ă inele
de c o m p o z iţie p u lv e r i z a tă de d ife rite d e n s ită ţi
(v. fig. 8 8 ). P e n t r u o p u lv e r iz a r e u n ifo rm ă
e ste n e c e sa r să se regleze u n g h iu l de r ă s p în d ir e
a c o n u lu i cu a j u t o r u l p iu liţe i 2 (v. fig. 87) şi
d i s t a n ţ a d i n t r e d u z ă şi s u p r a f a ţ a s u p o r t ; de Fig. 87. Duză pentru
pulverizat compoziţii de
a s e m e n e a , e s te n e c e s a r ca m işcările d isp o z iti zugrăvit:
v u l u i de s t r o p i t să fie c ît m a i un ifo rm e . 1 — o r if ic iu d e i e ş i r e a
c o m p o z iţie i p u lv e r iz a te ;
M işcarea sp ira lă se m a i p o a t e o b ţin e şi 2 — p iu liţă de re g la re a
cu a j u t o r u l u n o r c a n e lu ri elicoidale, p r e v ă z u te p u l v e r i z ă r i i ; 3 — o r if ic iu
d e I n t r a r e a c o m p o z iţie i.
în in te rio ru l c a m e r e i du zei (fig. 89). A cest tip
de d u z ă are d e z a v a n t a j u l că se u z e a z ă r e la tiv r e p e d e şi d u z a t r e b u i e
î n lo c u ită des.
2 2
Fig. 88. Duză cu cam eră cilindrică.
P u lv e r iz a r e a p r in şoc (fig. 90) se p r o d u c e p r in izb irea j e tu lu i c o m p o

ziţiei de s u p r a f a ţ a c u r b ă a orificiului duzei, c a re îi m odifică şi d ire c ţia
c u 90°, ieşind s u b f o rm a con ică. A c e st t i p de p u l v e r i z a to r e s te sim p lu
şi r e z is te n t ia r p u lv e r iz a r e a u n if o rm ă .
Fig. 89. Duză ou cam eră cu caneluri Fig. 90. Duză cu

elicoi dale. pulverizare prin
şoc.
3 . APARATE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR DECO

RATIVE PRIN STROPIRE
P e n t r u a p lic a re a z u g ră v e lilo r d e c o r a tiv e p rin s tr o p ir e şi celor de c o

r a t i v e în relief se foloseşte a p a r a t u l m a n u a l de s t r o p i t din fig. 91, c a re
se c o m p u n e d i n t r - u n re z e rv o r 1, în c a re se t o a r n ă c o m p o z iţia de s t r o p it
şi o perie cilin drică 2 din fibre v e g e ta le ,
c a re se r o te ş te p rin in te r m e d iu l m a n iv e
lei 3. P r i n r o tir e p e ria se în c a rc ă cu
c o m p o z iţie din r e z e r v o r şi fre cînd u-se
u ş o r de lam elele 4, este s tr o p ită în p i
c ă t u r i p e s u p r a f a ţ a s u p o r t. Cu a ju to r u l
p ă r u lu i p e n su le lo r p l a te 5, p e ria c ilin d r u
lui în ro tir e se c u r ă ţ ă şi p ă t r u n d e în
r e t e r v o r u n d e se în c a rc ă din no u cu c o m
p o z iţia re s p e c tiv ă (de z u g r ă v i t s a u de
calcio-vecchio).
M ărim e a , d e sim e a şi u n if o r m it a te a
Fig. 91. A parat m anual de s tr o p ilo r d e p in d de d i s t a n ţ a la c a re se
stropit. ţi n e a p a r a t u l de s u p r a f a ţ a s u p o r t ,în g e n e
r a l peretele, de v it e z a de ro tir e a p eriei ci
lind rice şi de v i t e z a cu c a re a c e s ta este d e p la sa t. A p a r a t u l este ţ i n u t
d e z u g r a v în d r e p tu l p ie p tu lu i, a g ă ţ a t de gît.
E. A P A R A T E S I I N S T A L A T I I P E N T R U P U L V E R I Z A R E A C O M
P O Z IŢ IIL O R D E V O P S IT
A p a r a te le şi in sta la ţiile folosite la a p lic a re a p rin p u lv e riz a re

a c o m p o z iţiilo r de v o p s it, tr a n s f o r m ă m a te r ia lu l în p a rt ic u le
f o a r te fine, c are, în a c e a s tă s t a r e pe s u p r a f e ţe le ce se finisează, se
u n e s c din n o u f o r m în d o p e lic u lă de o g ro sim e f o a r te mică„

m ă s u r a t ă în m icro ni*).
P ro c e d e e le folosite în m o d c u r e n t pe ş a n ti e r e p e n t r u pulverizarea;
c o m p o z iţiilo r de v o p s i t s î n t : p u lv e r iz a r e a p n e u m a tic ă , p u lv e riz a r e a
h id r a u lic ă la p re siu n i în a lte , p u lv e r iz a r e a p rin a c ţiu n e e le c tr o m a g n e tic ă
şi p u lv e r iz a r e a cu p e r n ă de gaz.
1. PULVERIZAREA PNEUMATICA
P u lv e r iz a r e a p n e u m a ti c ă este cea m a i folo sită la e x e c u t a r e a lu c ră r ilo r

d e finisaj p rin a c o p e rire cu vopsele, la c u ri şi em ailuri. A c e a sta se b a z e a z ă
p e p r o p r i e t a t e a a e ru lu i c o m p r i m a t ca p rin e x p a n d a r e să p u lv e riz e z e
firu l de c o m p o z iţie c a re iese d in tr -o d u z ă de d ia m e tr u l mic (0,8 —
2,5 m m ) a u n u i a p a r a t special c o n c e p u t p e n tr u a c e a s tă o p e ra ţie n u m i t ,
d u p ă a sp e c tu l fo rm e i lui ,pistol.
P u lv e r iz a r e a cu a j u t o r u l p isto lu lu i este cea m a i folosită m e to d ă
in d u s tr ia lă , o b ţin în d u - s e o v it e z ă de a p lic a re de 5 —6 ori m a i m a r e d e c ît
la ap lic a re a c o m p oziţiilo r cu p e n su la .
O d a tă cu f a b r ic a r e a pe s c a r ă .l a r g ă a c o m p o z iţiilo r pe b a z ă de n i t r o
celuloză şi de ră şini sin te tic e s-au d e z v o l ta t şi p e r f e c ţio n a t a t î t in sta la ţiile
cît şi pistoalele de p u lv e riz a re, î m b u n ă t ă ţ i n d u - s e c o n tin u u c a ra c te r is tic ile
lo r te h n ic e .
P is to a le le cu a e r c o m p r i m a t de p re siu n e m e d ie se îm p a r t în d o u ă
categ o rii:
— p isto a le a lim e n ta te cu c o m p o z iţie de la o su r s ă e x te r io a r ă ;
— p isto a le la c a re re c ip ie n tu l (c u p a ) cu c o m p o z iţia es te a t a ş a t ă de
a cestea.
D in p r im a c a te g o rie fac p a r t e pistoalele a lim e n t a te cu c o m p o z iţie
de la u n r e z e r v o r s e p a r a t de m a r e c a p a c i t a t e ( 2 0 —50 l), p rin i n te r m e d i u l
u n u i f u r tu n . A cestea p o t lucra c o n tin u u , c o m p o z iţia a ju n g în d în p is to l
cu o o a re c a re p re siu n e (0 ,3 — 1 d a N / c m 2).
P isto a le le d in a d o u a c ate g o rie s în t a lim e n ta te cu c o m p o z iţie d in tr - u n
r e c ip ie n t de c a p a c i t a t e m ică (0 ,5 — 1 1), f ix a t fie la p a r t e a ’ de jos; fie
la p a r t e a de sus.
T o a t e t ip u rile de p isto a le se c o m p u n în g e n e ra l din : corp, m e c a n is m e
de re g la re şi c o m a n d ă şi din c a p u l de p u lv e riz a re. C orpul se co n fe c ţio n e a z ă
din aliaje de a lu m in iu , ia r celelalte piese, din a la m ă şi oţel. Cea m ai i m
*) Micronul se notează cu litera grecească \i şi este o unitate de măsură egală

cu a milioana parte dintr-un metru sau a mia parte dintr-un milimetru, l[i= 0 ,001 mm
180 Unelte, dispozitive, aparate ţi utilaje folosite
p o r t a n t ă p a r t e a p isto lu lu i este c a p u l de p u lv e r iz a r e ca re se c o m p u n e
d in d u z a p r in c a r e tr e c e c o m p o z iţia şi d u z a p rin c a re t r e c e a e ru l c o m p r im a t.
D u z a c o m p o z iţie i este a şe z a tă î n t o t d e a u n a în in te rio r u l d u ze i a e r u lu i
c o m p r i m a t , în p o z iţie c o n c e n tric ă .
D u z e le şi acul de în ch i
J 4 5 d e re se c o n fe c ţio n e a z ă din
o ţel t r a t a t , p e n t r u a re z is ta
la a c ţi u n e a a b r a z i v ă a pig-
m e n ţilo r.- D ia m e tr u l d uzei
c o m p o ziţie i v a r ia z ă în t r e 0,5
şi 2,5 m m .
a) P istol pulverizator c
recipient portabil m ontat
dedesubt. în fig. 92 este
r e p r e z e n t a t u n a stfe l de
pistol, a l c ă t u i t din c o r p u l 1,
e x e c u t a t d in a lu m in iu t u r
n a t, c a p u l p u lv e r iz a to r 2 cu
d u z ă şi ac o b t u r a t o r , t r ă
g a c iu l 3 cu t i j a 4, discul-pi-
u l i ţ ă 5 p e n t r u re g la re a j e t u
lui de m a te ria l, r e g u la t o r u l
d e b itu lu i de a e r 6, r a c o r d u l 7
p e n tr u f u r t u n u l de a e r S, ro
b in e tu l d is tr ib u ito r de aer' 9,
Fig. 92. Pistol pulverizator de medie pre

Aer de la
compresor \ r a c o r d u l 10 p e n t r u recip i
e n t u l p o r ta b il de m a te r ia l 11
sa u p e n t r u u n f u r t u n a u
siune, alimentat cu compoziţie de vopsit x ilia r la re c ip ie n tu l s ta b il.
dintr-un recipient stabil sau dintr-un re
cipient portabil montat dedesubt. î n in te rio ru l c o rp u lu i
s în t p r a c t i c a t e orificii p e n
t r u a d m is ia a e ru lu i şi a m a te r ia lu lu i la c a p u l p u lv e riz a to r , p r e v ă z u t e
c u v e n tile cu arc u ri.
R e c ip ie n tu l p o rt a b i l e s te r a c o r d a t la d is tr ib u ito r u l de a e r 9 prin
c o n d u c ta 12 ; în in te rio ru l r e c ip ie n tu lu i se află c o n d u c ta 13 p e n t r u a dm isia
m a te r ia lu lu i în p istol, ia r p e c a p a c este p r e v ă z u t v e n tilu l 14.
R e c ip ie n tu l s ta b il (fig. 93) se c o m p u n e d in tr - u n v a s cilindric 1 de 25 —
50 1 c a p a c ita te , c o n fe c ţio n a t d in t a b l ă z in c a t ă şi f ix a t în poziţie v e r tic a lă
p r in tr e i s u p o r tu r i, p r e v ă z u t în f u n d cu u n ş t u ţ la c a re se r a c o r d e a z ă
f u r t u n u l c a re a lim e n te a z ă pistolul.
P e ş t u ţ u l d in f u n d u l r e c ip ie n tu lu i este m o n t a t u n ro b in e t 8 care
re g le a z ă d e b i tu l de m a t e r ia i. L a p a r t e a su p e rio a ră , re c ip ie n tu l se
în c h id e e ta n ş cu c a p a c 2 p rin in t e r m e d iu l a şase clem e reglabile 3, c a re
se s t r î n g cu ş u r u b u r i flu tu re .
C a p a c u l a r e m o n t a t fpe f a ţa
7 4 5
e x te r io r ă d i s tr ib u ito r u l de a e r
î n t r e re c ip ie n t şi p istol co m
p u s d in r o b in e t u l de reglaj 4
a l a e r u lu i sp re pistol» r o b in e tu l
d e a d m is ie 5 a a e ru lu i în reci
p i e n t t m a n o m e t r u l 6 p e n tr u
.indicarea p resiu n ii în re c ip ie n t
•şi m a n o m e t r u l 7 p e n t r u in di
c a r e a p resiu n ii la pistol. D is
t r i b u i t o r u l e s te p r e v ă z u t cu
r a c o r d u r i p e n t r u f u r t u n u l de
a e r s p re pistol şi ra c o rd u l
p e n t r u f u r t u n u l de a e r 10 ca re
a l i m e n t e a z ă cu a e r in s ta la ţia
d e la u n c o m p re so r. P e c a
p a c u l re c ip ie n tu lu i e ste m o n
t a t u n r o b in e t de e v a c u a r e 9
a a e r u lu i d in r e z e r v o r p e n t r u
s c o a te r e a a c e s tu ia de su b p re
s iu n e . Fig. 93. Recipient stabil de material (com
poziţii de vopsit) pentru alimentarea
P e n t r u p u n e r e a în f u n c ţi pistoalelor.
u n e a u n u i p isto l cu re c ip ie n t
d e m a t e r i a l p o r ta b il m o n t a t d e d e s u b t (v. fig. 92) se p ro c e d e a z ă la
■efectuarea u r m ă t o a r e l o r o p e r a ţ i i :
se r a c o r d e a z ă pisto lu l p r in f u r t u n u l 8 la s u r s a de a e r c o m p r i m a t ;
— se d e ş u r u b e a z ă r e c ip ie n tu l şi se u m p le cu m a te r ia l o m o g e n iz a t
t r e c u t p r in tr -o s ită cu o c hiuri de 0»5— 1 m m l a t u r ă d u p ă c a re se m o n
te a z ă la p isto l e ta n ş în d u - s e a s a m b la r e a cu o g a r n i t u r ă de c a u c iu c ;
— se în c h id e v e n t i l u l 14 ;
— se i n tr o d u c e a e r c o m p r i m a t în r e c ip ie n t a c ţio n în d u -se r o z e ta
r e g u l a to r u lu i 9 ;
— se r e g le a z ă de la s u r s a d e a e r c o m p r i m a t (c o m p re so r) p re s iu n e a
a e ru lu i necesar p u lv e riz ă rii;
— sg a p a s ă p e tr ă g a c iu l p is to lu lu i c a re in iţia l p rin t ija t r a n s v e r s a l ă
■4 d e s c h id e o s u p a p ă p e r m iţîn d m a i în tîi t r e c e r e a a e r u l u i ; p rin a p ă s a r e a
în c o n ti n u a r e a tr ă g a c iu lu i se p r o d u c e d e p la sa re a a c u lu i o b t u r a t o r c a r e
deschide orificiul d u z e i d în d a stfe l p o s ib ilita te a m a te r i a lu lu i să t r e a c ă
şi» în tîln in d j e t u l de a er c o m p r i m a t , să fie a n t r e n a t de a c e s ta şi p u l v e
r iz a t.
R e g la re a d e b itu lu i de m a te r ia l se face p rin in te r m e d iu l ro z e te i discu lu i
5 c a re lim ite a z ă c u rsa tr ă g a c iu lu i p e n t r u a c u l o b t u r a t o r .
R e g la re a d e b itu lu i de a e r se face p r in r o z e ta r e g u la t o r u l u i 6 c a re
este p la s a t l a te r a l pe c o rp u l p isto lu lu i.
L a t e r m i n a r e a c o m p o z iţie i de v o p s it din re c ip ie n t sau la t e r m i n a r e a
lu c r u lu i se în c h id e ro b in e tu l d i s tr ib u ito r şi se d eschide v e n tilu l 14 al
r e c ip ie n tu lu i p e n t r u a-1 s c o a te d e s u b presiun e.
î n ca z ul u tiliz ă rii r e c ip ie n tu lu i s ta b il se p ro c e d e a z ă astfel :
se r a c o r d e a z ă r o b in e tu l d i s t r i b u i t o r al r e c ip ie n tu lu i s i t u a t p e
c a p a c u l a c e stu ia a t î t la su rsa de a e r c o m p r im a t c ît şi la p is to lu l d e
v o p sit;
— se ra c o r d e a z ă în locul r e c ip ie n tu lu i p o r ta b il u n a l t f u r t u n de la
re c ip ie n t la p isto l p e n t r u t r a n s p o r t u l c o m p o z i ţ i e i ;
— se desface c a p a c u l r e c ip ie n tu lu i şi se t o a r n ă m a te r ia l o m o g e n iz a t
şi s t r e c u r a t în tr-o c a n t i t a t e c a re n u t r e b u i e să d e p ă şe a sc ă 8 0 % d in
v o lu m u l r e c ip ie n tu lu i d în d p o s ib ilita te a să se creeze d e a s u p r a c o m p o z iţie i
o p e r n ă de a e r c a re să m e n ţi n ă p re siu n e a c o n s t a n t ă ;
— se în c h id e c a p a c u l şi se s tr în g t o a t e cele şase p iu liţe -f lu tu r e p e n t r u
a s ig u r a r e ;
— se reglează p re s iu n e a în re c ip ie n t în lim itele 0,5 — 3 d a N / c m 2
p r in a c ţi o n a r e a r e g u la to r u lu i cu m a n o m e t r u ;
— se d e sc h id e succesiv r o b in e tu l p e n tr u a d m is ia a e ru lu i în re c ip ie n t
şi m a n e t a d e la r o b i n e tu l de m a te r ia l de la p a r t e a in fe rio a ră a r e c ip ie n
tu lu i ;
cînd m a te r i a lu l a a ju n s la p isto l se de sc h id e şi r o b in e tu l p e n t r u
accesul a e ru lu i n e c e s a r p u l v e r i z ă r i i ;
— se re g le a z ă p re siu n e a a e ru lu i p e n t r u p u lv e riz a re în lim itele 3 —6
d a N / c m 2.
P e n t r u o n o u ă r e a lim e n ta r e cu m a te r i a l se în c h id e accesul a e ru lu i
de la c o m p r e s o r şi se d esch id e r o b in e tu l- v e n til p e n t r u e v a c u a r e a a e ru lu i
d in re c ip ie n t d u p ă ca re se p o a t e d esch id e c apacul.
b) Pistol pulverizator cu recipient m ontat deasupra (fig. 94). L a a c e s
p isto l a lim e n t a r e a cu c o m p o z iţie se face p rin g r a v i t a ţ i e (cădere liberă).
Se compune, d in u r m ă to a r e le p ă r ţ i p rin c ip a le : c o rp u l 1 p r e v ă z u t cu
m în e r, r a c o r d u l 2 de a lim e n t a r e p e n tr u aer» tr ă g a c iu l 3 de c o m a n d ă
a a erului, r e c ip ie n tu l p e n t r u c o m p o z iţie 4 şi a j u t a j u l de p u lv e riz a re 5
re g la b il p e n t r u j e t la t sau r o tu n d .
R e c ip i e n tu l se e x e c u
t ă în d o u ă m ă r im i din
t a b l ă d e a lu m in iu ia r
r e s tu l pieselor d in oţe l
carbon.
C a ra c te risticile t e h n i
c e şi f u n c ţio n a le ale p is t o
lu lu i p n e u m a tic p u l v e
r i z a t o r de p re siu n e m e
d i e d in fig. 92 cu reci
p ie n tu l m o n t a t d e d e s u b t
şi f a b r i c a t de î n t r e p r i n
d e r e a „6 Martie*1 din
T im iş o a r a s î n t d a t e în
t a b e l u l 15 i a r a celui
«din fig. 94 cu re c ip ie n
t u l m o n t a t d e a s u p r a şi
p r o d u s de î n t r e p r i n d e r e a
•de i n d u s t r ie locală „Me-
t a l u l “ din S a lo n ta s în t
d a t e în ta b e lu l 16.
U tiliz a re a p isto lu lu i
■echipat cu re c ip ie n t p o r
t a b i l se face n u m a i cînd
se aplică c o m p o z iţii de
v o p s i t pe o b ie c te cu s u
p r a f e ţ e r e la tiv red use.
C înd se d is p u n e de u n
f r o n t m a r e de lu c ru este
i n d i c a t ca p isto lu l să fie
a l i m e n t a t cu m a te r ia l din
re c ip i e n tu l stabil.
c) Form a şi caracte
Fig. 94. Pistol pulverizator de medie presiune
risticile jetului. î n t i m cu recipientul portabil montat deasupra.
p u l f u n c ţio n ă r ii p is to lu
lui» au o d e o s e b ită i m p o r t a n ţ ă fo r m a şi d im e n siu n ile j e tu lu i în fu n cţie
d e n a t u r a c o m p o z iţie i c a re se p u lv e riz e a ză .
A stfel la regla re a d e b itu lu i de m a te r ia l cu a ju to r u l ro z e te i re sp e c tiv e
p ri n tr - o r o t a ţ i e de la 0 la 1/4 se o b ţin e u n j e t conic cu u n u n g h i la v îrf
d e circa 30°» cu u n d ia m e tr u de 2 0 —25 cm şi în ă lţim e de 2 0 —30 cm*
Tabelul l i
U nitatea
Caracteristici de mugură Valoarea
Dimensiuni de gabarit
— lungime mm 210
— lăţim e mm 130
— Înălţim e mm 275
D iam etrul duzelor 0 mm 1 ,0 ;1 ,5 ;2 ,0 ;2 ,5
C apacitatea recipicutulni portab il 1 3
M asi netă (pistol ;<i recipient) kg 0
C apacitatea to ta lă a recipientului sta b il 1 50
Masa ne’ă a recipientului *tabil !>« 3 S .5
Presiunea de lucru daN /cm * 3 -6
Consum de aer com prim at Nm3/m in 0 ,1 8 0 - 0 ,2 2 0
P roductivitatea m2/b 4 0 -1 0 0
Tabelul ÎS
M ărimea
Caracteristici Unitatea
dem ăsu ră 1 2
Dim ensiunile de gabarit s

— lungime mm 181 181
— Înălţim e mm 313 313
C apacitatea recipientului portabil 1 0 ,5 0 0 1
Masa netă kg 0 ,9 4 0 1 ,0 3 0
Presiunea de lucru daN/cm* 2 -4 2 - 4
T-^
cT
<N
Consum de aer com prim at N m 3/m in
O
0 ,1 - 0 ,2
1
P roductivitatea m2/h 20 - 5 0 3 0 -7 0
ia r la u n reglaj c u p rin s î n tr e 1 /2 — 1 rotaţie» j e t u l se p u lv e riz e a z ă a p l a t i z a t

cu u n u n g h i la v îr f d e circa 80° şi cu u r m a periferică a a m p r e n t e i la
d i s t a n ţ a de 20 — 30 cm în fo r m ă de elipsă cu d ia m e tr e le 30 X 10 —
40 X 15 cm.
J e t u l conic (fig. 95 a) se p r e z i n tă în s e c ţiu n e c u o p u lv e riz a re o m o
g e n ă ia r m ă r im e a lui d e p in d e de d im e n siu n ile orificiului duzei. P r i n
a c tiv a r e a a e ru lu i d in orificiul c e n tr a l al d u zei se e x e rc ită o a c ţiu n e de
su g e re s u b ţ iin d j e t u l conic c a re ia o fo rm ă a s c u ţ i t ă (fig. 95 c) cu c a re
se. p o t acop eri co lţu rile şi u n g h iu r ile s u p r a f e ţe lo r c a r e se vo pse sc. Cu
j e t u l a p l a t i z a t (fig. 95 b) se a c o p e ră s u p r a f e ţe p la n e întinse.
C artea zugravului fi vopsitorului 185
C a r a c te risticile j e tu lu i d e v o p
se a — f o r ţ a j e t u l u i v it e z a şi energ ia
c in e ti c ă — v a r iin d în fu n c ţie de p r e
s iu n e a de lu c r u şi de d i s t a n ţ a p i s t o
lu lu i f a ţ ă de s u p r a f a ţ a c a re se a co
p e r ă c u c o m p o z iţia de v o p s i t a u o
m a r e i m p o r t a n ţ ă în re a liz a re a u n o r
pe lic ule de c a lita te .
P a r a m e t r i i o p tim i în c a zu l lu
c r u l u i la p re s iu n e a de 5 d a N / c m 2
c u p isto lu l ţ i n u t la o d i s t a n ţ ă de
2 5 cm de o b ie c t s î n t :
— f o r ţa j e tu lu i = 0 , 1 8 —0,20 d a N ;
— v it e z a j e t u l u i = 8 8 —95 m /s ;
— e n erg ia c in e tic ă a j e tu lu i = Fig. 95. Forma jeturilor compo
7 ,7 —9,0 d a N m . ziţiilor de vo p sit:
a — conic ; 6 — aplatisat ;
L a p istoalele p n e u m a ti c e d e v o p c — ascuţit.
s i t în f u n c ţie de n a t u r a m a te r ia lu lu i,
d e c o n s is te n ţa lui (v isc o z ita te a) şi de p re siu n e a de lu c ru a a e r u lu i se
o b ţ i n d e b ite de 0 ,4 —0,7 1/min ia r c o n s u m u l d e a e r c o m p r i m a t es te de
8 , 8 - 1 2 , 2 N m '/ h .
P u lv e r iz a r e a co m p o z iţiilo r de v o p s i t p e b a z ă de ulei se î m b u n ă t ă ţ e ş t e
d a c ă a c e s te a se d ilu ea z ă cu so lv e n t în c a n t i t a t e d e 5 — 1 0 % c a re nu
p r e ju d ic ia z ă nici c a l ita te a a coperirii şi nici a s p e c tu l estetic.
J e t u l c o m p o z iţie i c a re se p u lv e r i
z e a z ă d e a j u t a j u l u n u i p is to l t r a d i ţ i
o n a l se p r e z in t ă c a în s c h e m a din
fig. 96.
C o m p o z iţia d e v o p s i t ţîş n e ş te din
p is t o l u l 1 p rin a j u t a j u l 2 su b fo r m a
u n u i j e t conic. D in c a u z a frecării cu
a e r u l p a r tic u le le co m p o z iţie i din j e t
p ie r d o c a n t i t a t e de energie a v în d
d r e p t c o n s e c in ţă m ic ş o a re a v ite z e i de
d e p la s a r e . F r e c a r e a este n e u n ifo r m ă
f i i n d m a i m ic ă în c e n t r u l j e t u l u i şi m a i
m a r e la p eriferia lui.
Ca o c o n s e c in ţă v ite z e le p a r ti c u le
l o r d in c e n tr u l j e tu lu i s în t m a i m a r i şi Fig. 96. Schema cinetică a je
s c a d t r e p t a t s p r e periferie r e p a r t i z a t e tului la ieşirea din orificiul
c a în e p u r a 4 d in fig. 96. duzei pistolului.
A c e a stă n e u n if o r m ita te a v ite z e lo r a re o d u b l ă c o n s e c in ţă şi a n u m e r

— p a rtic u le le fr în a te de la periferia j e tu lu i se p ie r d pe tr a ie c t o r ie
fo r m în d a şa zisa „ c e a ţ ă “ ;
— r e s tu l de p a r t ic u le c a re a j u n g la s u p r a f a ţ a d e v o p s i t 5 se d e p u n
su b fo rm a u n e i pelicule de g ro s im e n e u n if o r m ă 6 c o r e s p u n z ă to a r e e p u r e i
vite z e lo r.
î n c o n s e c in ţă la folosirea u n u i pisto l t r a d i ţ i o n a l se fo rm e a z ă ,,c e a ţă “ ’
se p ie rd e o c a n t i t a t e de v o p se a ia r g rosim ea peliculei a p lic a te n u e s t e
u n ifo rm ă .
P e n t r u e lim in a re a ,,ceţii“» la tip u r ile noi de p isto a le p u l v e r i z a t o a r e
1 s-au p r e v ă z u t, s u p lim e n ta r , la a j u t a j u l de p u lv e riz a r e 2 (fig. 97)
o serie de orificii 3, dispuse c o n c e n tric în j u r u l lui, p rin c a re se insuflă
a e r c o m p r im a t c a re fo rm e a z ă în j u r u l c o n u lu i i a c o m p o ziţie i p u l v e r iz a te
u n ecran de a e r 5, c a re d irije a z ă p a rtic u le le j e tu lu i şi îm pied ică r ă s p în -
d ire a lor în m e d iu l în c o n ju r ă to r , re a liz în d deci d o u ă efecte f u n c ţio n a le
în egală m ă s u r ă d e im p o r ta n te .
D a t o r i t ă u n e i energii cinetice m a i rid ic a te (fig. 98), e c ra n u l de a e r
c r e a t de orificiile p isto lu lu i p u lv e r iz a to r p ro d u c e p rin c irc u la ţia sa acce-
- ------ — u / fir
\ \
1
Fig. 97. Schema forţelor care Fig> 98. Schema pulverizării cu

acţionează asupra jetului unui ecran de aer şi uniformitatea
pistol pulverizator, prevăzut cu peliculei de vopsea obţinută,
orificii pentru ecran de aer.
le ra re a p a rtic u le lo r periferice, a sig u rîn d astfel o v i te z ă u n ifo r m ă a î n

tre g u lu i je t, ceea ce du c e la r e a liz a re a u n e i pelicule u n if o r m e 6 pe s u p r a f a ţ a
c a re se finisează 7. T o t o d a t ă se r e d u c şi pierderile b a listic e de v o p s e a
p e tra ie c to r ie .
L a o v o p sito rie de c a lit a te şi fă r ă p ie rd e ri p rin m în u ire a c o r e s p u n z ă

t o a r e a p isto lu lu i, tr e b u i e ţ i n u t s e a m a de o serie d e reguli, p r i n t r e c a re
cele m a i i m p o r t a n t e s în t e n u m e r a te în c o n tin u a r e .
d) Alegerea tipului corespunzător de duză de pulverizare. î n a i n t e
d e a începe p u lv e r iz a r e a este n e ce sa r să se m o n te z e la p isto l d u z a cea
m a i p o tr iv ită , în f u n c ţie de f in e ţe a de p u lv e riz a r e d o rită , de s u p r a f a ţ a
o b ie c t u lu i c a re se v o p s e ş te şi d e c e rin ţe le de p r o d u c t i v i t a t e im p u se de
f lu x u l teh n o lo g ic .
D u z e le cu d ia m e t r e m ici (0,5 — 1,2 m m ) servesc p e n t r u a c o p e rirea
s u p r a f e ţe lo r m ici şi în g u ste , cele cu d ia m e tr u l de 1,2 m m , p e n t r u a c o p e
r ir e a s u p r a f e ţe l o r cu goluri, ia r duzele de 1,8 —2,5 m m p e n t r u s u p ra fe ţe le
p la n e întinse.
A legerea m ă r im ii duzei d e p in d e şi de c o n s is te n ţa c om po z iţie i care
s e î n t r e b u i n ţ e a z ă la a c o p erirea s u p ra fe ţe lo r. A stfel, p e n t r u c o m p o z iţii
v îsc o a se se folosesc d u ze cu d ia m e tr u de 1,8 —2,5 m m şi ae r c o m p r im a t
la p re siu n e a de 2,5 — 3 d ^ N / c m 2, ia r p e n t r u cele cu v is c o z ita te m ică,
d u z e d e 0,8 — 1,8 m m şi a e r c o m p r im a t la p re s iu n e a de 1,5 —2,5 d a N / c m 2.
E s t e b in e ca la alegerea duzelor, în a f a r ă de c o n s u lta r e a ta b e le lo r
c u c a ra c te ris tic i in d ic a te de p r o d u c ă to r , să se f a c ă şi în ce rc ă ri p ra c tic e
d e vo psire.
P e n t r u fiecare tip de d u z ă c a re u r m e a z ă a fi folosit tr e b u i e a s ig u r a t
şi a c u l de în c h id ere la acelaşi d ia m e tru .
e) Presiunea în com poziţia de alim entare a p istolului. L a p isto alele
c u r e c ip ie n t i n d e p e n d e n t sau m o n t a t d e d e s u b t, p re s iu n e a v a r ia z ă d e la
u n m a te r ia l la altul şi d e p in d e în cea m a i m a r e m ă s u r ă d e v is c o z ita te a
a c e s tu ia . O presiune, su b n o rm a l în c o m p o ziţie v a cre a pe s u p r a f a ţ a ce
se v o p s e ş te o p e lic u lă n e c o r e s p u n z ă to a r e d a t o r i t ă lipsei de m a t e r i a l 'l a
p u l v e r i z a r e şi, u ne o ri, cu a s p e c t de c o a jă de p o r to c a lă .
f) P resiunea aerului de pulverizare. E s t e u n p a r a m e t r u d e o seb it de
i m p o r t a n t , de o a re ce sc ăderea su b normele, a d m is e a a e ru lu i c o m p r im a t
p e n t r u p u lv e r iz a r e c o n d u c e la a p a r i ţ i a p e s u p r a f a ţ a ce se finisează
a u n o r p i c ă t u r i n e u n ifo rm e , zo n e cu s c u rg e ri şi u n e o ri rizuri.
S c ă d e re a p re siu n ii se p o a t e sesiza m ă s u r în d p re siu n e a de a e r la
p is to l cu a j u t o r u l u n u i m a n o m e t r u . î n astfel de c a z u ri se v o r a n a liz a
c a u z e le şi r e m e d ia d u p ă specificul lor.
Cele m a i fre c v e n te ca uz e ale c o borîrii p re siu n ii s î n t :
— p ie r d e r i la îm b in ă rile f u r t u n u l u i cu piesele rigide ;
— lu n g im e a m a r e a f u r tu n u r il o r şi a se c ţiu n ilo r mici de tre c e re a
a e r u l u i în a c e s te f u r t u n u r i ;
— în f u n d a r e a filtre lo r de a e r ;
— d e f e c ta re a a g r e g a te lo r c a re p r o d u c a e ru l c o m p r i m a t etc.
188 Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite-
’) D is ta n ţa şi direcţia de vopsit. D i s t a n ţ a în tr e s u p r a f a ţ a o b ie c tu lu i
şl p is to lu l de p u l v e r iz a t tr e b u ie să fie c o n s t a n tă . P is to lu l tr e b u i e ţ i n u t
p e r p e n d i c u la r p e s u p r a f a ţ a c a re se v o p s e şte , ia r în tim p u l vo psirii, d e
p la s a r e a lui p e v e r tic a lă s a u o riz o n ta lă se face p a r a le l cu ac e a sta .
h) D efecte care pot apărea la vopsirea cu pistolul pulverizator. D e
fectele c a re a p a r în t i m p u l p u lv e r iz ă rii c o m p o z iţiilo r p o t a v e a în g e n e r a l
d o u ă ca u ze p rin c ip a le :
— d efe c te p r o v e n ite din m a n e v r a r e a n e c o r e s p u n z ă to a r e a p is to lu lu i
de p u l v e r i z a t ;
— d e fe c te d a t o r a t e u n o r c a u z e m ec a nic e.
P r i n m a n e v r a r e a n e c o r e s p u n z ă t o a r e a p is to lu lu i se d is tin g :
— lu c ru l cu p is to lu l în f o rm ă de sem icerc, c în d se o b ţin e o p e licu lă
de v o p s e a m a i s u b ţir e la c a p e te şi m a i g r o a s ă s p r e c e n t r u ;
— d i s t a n ţ a p r e a m a r e p în ă la obiect, c în d se o b ţin e o peliculă de
v o p s e a p re a s u b ţire , ce a p a r e la s u p r a f a ţ ă p r ă f u i t ă d a t o r i t ă s o lv e n ţilo r
m a i v o la tili c a r e se e v a p o r ă din j e t ;
— d i s t a n ţ a p r e a m ic ă p în ă la o b iect, care, d a t o r i t ă pre siu n ii a e ru lu i,
fa c e ca p e s u p r a f a ţ a care se v o p s e ş te să a p a r ă e fe ctu l de c o a jă de p o r to c a lă
şi, uneori, c h ia r p e rd e le de s c u rg e ri a c c e n t u a te .
Scurgerile de v o p se a m a i p o t a p ă r e a şi a t u n c i c în d a fo st m ă r i t ă
p r e s iu n e a v o p se le i din r e c ip ie n t, f ă r ă o c r e ş te re c o r e s p u n z ă to a r e a
v ite z e i de tr e c e r e a p isto lu lu i p e s u p r a f a ţ a o b ie ctu lu i. Se p r o d u c astfe l
a g lo m e r ă ri locale de v o p s e a c a r e p r in c u rg ere d e g ra d e a z ă s u p r a f a ţ a
v o p s ită .
A p a r i ţia u n o r fîşii a p a r e n te , v iz ibile în pelicula de v o p s e a se d a t o r e ş t e
de obicei d e f e c tu lu i de s u p r a p u n e r e a fiecărei tr e c e r i a p is to lu lu i cu
tr e c e r e a a n te r io a r ă .
T o a t e a c e ste d efecţiun i, se r e m e d ia z ă p r in tr - o in s tr u ir e a t e n t ă a
m u n c ito rilo r-v o p s ito ri, p r in r e s p e c ta r e a re g ulilor de v o p s ire , p r in e x e m p l i
ficări p r a c tic e d e m o n s t r a ti v e f ă c u te de cei m a i e x p e r i m e n t a ţ i v o p s it o r i.
P r i n t r e defe cte le p rin c ip a le de p u lv e r iz a re c a u z a te de f a c to ri m e c a n ic i
se e n u m e r ă :
— d is tr ib u ţia inegală a v o p s elei la p u lv e riz a r e şi p u lv e riz ă rile d e
p la s a te d a t o r i t ă în fu n d ă r ii u n u ia d in orificiile l a te r a le d e a e r ale d u z e i
sa u u n ei desc h id e ri n e c o r e s p u n z ă to a r e a a c u lu i o b t u r a t o r , a s tf e l în c ît
a c e a s ta este t r e c u t ă ne sim e tric p rin orificiu şi d e v ia tă într-o p a r te . D a c ă
p r in r o tir e a d u z e i cu 180°, d e fe c ţiu n e a se r o te ş te şi ea o d a t ă cu d u z a ,
c a u z a este a s t u p a r e a u n u ia d in orificiile la te r a le de aer. D a c ă , cu t o a t ă
r o tir e a duzei, d e f e c ţiu n e a r ă m î n e în aceeaşi z o n ă a c o n u lu i de p u lv e r iz a r e ,
în s e a m n ă că se d a to r e s c u n e i d e s c h id e ri d e fe c tu o a se a ac u lu i şi t r e c e r e a
n e s im e tric ă a c o m p o z iţie i p rin orificiul d u z e i ;
- vo p sire a n e u n ifo r m ă cu m a r g in i s u b ţ i a t e şi c e n tr u în c ă r c a t s
p o a t e p ro d u c e d in tr-o re g la re n e c o r e s p u n z ă to a r e a a c u lu i o b t u r a t o r
care, la a p ă s a r e a p e tră g a c i, lasă să t r e a c ă p rin orificiu o c a n t i t a t e p r e a
m ică de v o p se a , o b ţin în d In a c e st fel o p u lv e r iz a r e n e u n ifo rm ă , î n g r o ş a tă
în c e n tr u şi s u b ţ i a t ă pe m a rg in i (fig. 99, a). A ce a s tă d e fe c ţiu n e m a i
a b
Fig. 99. Pulverizări defectuoase :
a — cu margini rărite ; b — cu margini încărcate.
p o a t e a p ă r e a şi d a t o r i t ă u n e i p re siu n i p r e a m a ri în v o p s e a u a d in r e
c ip ie n t. î n a c e st caz, p re s iu n e a a e r u lu i c o m p r i m a t este in s u fic ie n tă
p e n t r u o p u lv e riz a re c o re c tă a vopselei, în special în zonele m a r g in a le
ale c o n u lu i de p u lv e riz a re. P e n t r u re m e d ie re se v a regla la în c e p u t d e s c h i
d e re a a c ului o b t u r a t o r , p e n t r u a p e r m i te tre c e re a p r in orificiu a u n e i
c a n t i t ă ţ i m ă r it e de v o p se a . D a c ă d u p ă a c e st reglaj d e fe c ţiu n e a nu d isp a re ,
se v a r e v e n i cu ac u l o b t u r a t o r la p o z iţia in iţia lă şi se v a r e d u c e p re s iu n e a
vopselei. P r i n înc e rc ă ri r e p e t a t e se re g le a z ă p re siu n e a în v o p s e a şi,
eventual» d esc h id e re a ac u lu i o b t u r a t o r p în ă se o b ţin e o p u lv e r iz a r e
c o r e s p u n z ă to a r e ;
— v o p sire a n e u n if o r m ă cu m a r g in i în c ă r c a te (fig. 99, b), se d a t o r e ş t
u n e i n e c o re s p o n d e n ţe la p u lv e riz a re în tr e c a n t i t a t e a de v o p se a şi p re siu n e a
a e ru lu i c o m p r im a t. R e m e d ie re a se face p rin re g la re a a l t e r n a t i v ă a a c u lu i
o b t u r a t o r şi p re siu n ii de a e r p în ă la o p u lv e riz a re c o r e s p u n z ă to a r e .
D a c ă v o p s e a u a este tr im is ă la p isto l în tr - u n re c ip ie n t, se verifică ş i
p re s iu n e a a c e stu ia , reglînd-o d a c ă e ste necesar.
i) îngrijirea pistolului de pulverizat. L a în tr e r u p e r e a de s c u r tă d u r a t ă
a lu cru lu i, pisto lu l se a t î r n ă de m a r g in e a u n ei g ă le ţi în c a re se află t i p u l
de so lv e n t folosit p e n t r u d ilu a re a com poziţiei, astfel în c ît n u m a i c a p u l
p u lv e r iz a to r să fie in tr o d u s în lichid. E s t e g re ş it p ro c e d e u l de a in tr o d u c e
c o m p le t p isto lu l în so lv e n t, î n t r u c î t a c e sta d izolvă lu b rifia n ţii în zonele

d e u n g e r e şi d e g r a d e a z ă g a r n itu r ile de e ta n şa re .
î n g e n e ra l p isto a le le de p u l v e r i z a t s în t c o n s t r u it e r o b u s t, însă, ca
orice a p a r a t a c ă r u i s u b a n s a m b lu r i s în t p re lu c r a te cu u n în a lt g r a d de
precizie, tr e b u ie lu a te t o a t e m ă s u r ile p e n t r u ca a t î t pistolul, c ît şi a c c e
soriile a c e stu ia să fie în p e r m a n e n ţ ă c u ra te . N u este p e rm is ca în canalele
î n g u s t e ale p isto lu lu i sa u în orificiile duzei să r ă m în ă v o p se a c are se
u s u c ă şi în tr e r u p e sa u dereglează fu n c ţio n a re a ac e stu ia. M u r d ă r ia este
cel m a i m a r e d u ş m a n al pistolului.
L a te r m i n a r e a lu c ru lu i sau în c azul în t re r u p e rilo r de lu n g ă d u r a t ă
tr e b u i e p r o c e d a t la c u r ă ţir e a i m e d ia tă a p isto lu lu i şi a r e c ip ie n tu lu i
de m a te ria l. P e n t r u ace a sta , d u p ă golire, se p u n e în re c ip ie n t o c a n t i t a t e
p o t r i v i t ă d in s o lv e n tu l c o r e s p u n z ă to r com p o z iţie i cu c a re s - a lu c r a t
şi se in tr o d u c e a e r c o m p r im a t. P r i n a c ţio n a r e a tr ă g a c iu lu i (cu sau fă r ă
în c h id e r e a c o n d u c te i d e a lim e n ta r e cu a e r a p isto lu lu i) se o b ţin e o b u n ă
sp ă la re , a t î t a c o n d u c te lo r şi orificiilor de la pistol, c ît şi a c o n d u c te i
de m a t e r i a l din re c ip ie n t sau a f u rtu n u lu i.
Se r e c o m a n d ă c o n e c ta r e a cu su rs a de a e r c o m p r im a t şi e f e c tu a re a
u n e i p u lv e r iz ă r i p în ă ce pe s u p r a f a ţ a de p ro b ă a p a r e n u m a i so lv e n t
cu rat.
D u p ă a c e a s tă o p e r a ţie de c u r ă ţir e in te rio a ră a in s ta la ţie i se p ro c e
d e a z ă şi la o s p ă la r e e x te rio a ră . Se d e m o n te a z ă în p rea la b il d u z a de
p u lv e r iz a re , se sp a lă în s o lv e n t c u r a t, a p oi se suflă cu a e r c o m p r i m a t
şi se p ă s tr e a z ă , p în ă la re în c e p e re a lucrului, î n tr - u n v a s m ic cu d ilu a n t.
N u se v a folosi p e n t r u c u r ă ţir e s o d ă c a u stic ă sau soluţii alcaline, care
a t a c ă aliajele u şo a re din c a re s în t c o n f e c ţio n a te pistoalele de v o p sit.
S o lv e n tu l r e z u l t a t din sp ă la re este c o le c ta t în t r - u n -vas p e n t r u a
fi r e î n t r e b u i n ţ a t fie p e n tr u d ilu a re a com po ziţiei fie p e n t r u o n o u ă spălare,
d u p ă ce în p re a la b il a fost s t r e c u r a t p rin tr-o s ită cu o c hiuri de 0 ,5 — 1 m m
l a tu r ă .
2 . INSTALAŢII PENTRU PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT
A e ru l c o m p r i m a t n e c e sa r e ste p r o d u s de in s ta la ţii c o re s p u n z ă to a r e
c o m p u s e d i n t r - u n c o m p re s o r m obil sa u fix şi d i n tr - u n s e p a r a to r de a p ă ,
şi de ulei.
în fig. 100 este r e p r e z e n ta tă sc h e m a tic o astfel de in s ta la ţie de aer
c o m p r im a t, c a r e d e se rv e şte cele tr e i feluri de p isto a le descrise m a i
n a n te .
I n s t a l a ţ i a se c o m p u n e d i n tr - u n c o m p re s o r 1, c a re p ro d u c e a e r u l
c o m p r im a t şi-l p o m p e a z ă în re z e r v o r u l 2, de u n d e tr e c e p r i n t r - u n f u r t u n
în s e p a r a to r u l de a p ă şi de ulei 3. Aici, a e ru l c o m p r i m a t p ă t r u n d e p r in
Fig. 100. Schema de funcţionare a aparatului cu pulverizare

pneumatică.
s t r a t u r i de pîslă şi d e cocs, c e d e a ză u m i d i t a t e a şi p ă rtic e le le f o a r t e f in e

de ulei, a n t r e n a t e de la c o m p re s o r, şi ap o i tre c e , astfel c u r ă ţ a t , p r in
f u r t u n u l â la pisto lu l p u lv e r iz a to r 7.
î n p r im a v a r i a n t ă a e ru l c o m p r i m a t de la s e p a r a t o r u l de a p ă şi d e
ulei tr e c e p rin f u r t u n u l i în v a s u l cu c o m p o z iţie t>, d e Unde o ra m ific a ţie
tr e c e ' d ire ct la p isto l şi a l t a presează a s u p r a c o m p o z iţie i din re z e rv o r,
obligînd-o să se ridice p rin f u r t u n u l 6 p în ă la d u z a pistolului.
P e n t r u v a r i a n t e l e I I şi I I I , a e ru l c o m p r i m a t de la s e p a r a t o r e s te
d ir ija t, p rin f u r t u n u l â, d ire c t la r a c o r d u l p isto lu lu i re sp e c tiv .
P e şa n tie r e se folosesc în g e n e ra l n u m a i c o p re so a re m o b ile .
A legerea tip u lu i şi c a p a c ita te a c o m p re so ru lu i este în f u n c ţie de v o l u m u l
lu c ră rilo r d e finisare p rin ac o p erire cu pelicule şi de p ro c e d e u l a d o p t a t
p e n t r u a p lic a re a com po ziţiilor.
C om presoarele m ob ile se folosesc f ă r ă sa u cu r e z e r v o r de aer. C o m -
preso a re le cu r e z e r v o r de a e r a sig u ră o p re s iu n e c o n s t a n t ă d e p u lv e r iz a r e ,
cu ajutorul'' a e ru lu i în m a g a z in a t în rezerv or.
P e ş a n tie r e se folosesc în ge n e ra l, p e n tr u luc ră rile de v o p s ito r ie ,
d o u ă tip u r i de c o m p re so a re m obile : c o m p re s o a re cu p is to n şi c o m p r e s o a r e
cu m e m b r a n ă .
a) Compresorul c u piston tip ECV 240 (fig. 101). Se c o m p u n e din

u r m ă to a r e le p ă r ţ i p rin c ip a le :
— c o m p r e s o r u l de a e r p ro p riu -z is 2., de t i p cu p isto n , m o n o e ta ja t
cu doi c ilin d ri;
— m o to r u l electric de a n t r e n a r e 1 de t i p asin cron , t r if a z a t , c a re

a n tr e n e a z ă , p r in i n te r m e d iu l u n u i c u p la j, c o m p re s o ru l d e aer. P o r n ir e a
şi o p rire a m o to r u lu i se fac de la a u t o m a t u l 3 ;
— re z e r v o r u l de a e r c o m p r im a t 4, c o n f e c ţio n a t din t a b l ă de o ţe l
p r in s u d a re , m o n t a t p e u n a x cu d o u ă r o ţ i d e c a u c iu c 9, p rin in te r m e d iu l
u n u i şasiu d in ţ e v i s u d a t e 10, p r e v ă z u t cu m în e r u l 1 1 ;
— s e p a r a t o r u l de ulei 5, m o n t a t p e c o n d u c ta c a re refu lează a e ru l
d e la c o m p r e s o r în re z e rv o ru l 4 ;
— s e p a r a t o r u l de a p ă 6, m o n t a t la ieşirea a e r u lu i d in re z e r v o r u l 4.
L a ieşirea a e ru lu i d in s e p a r a t o r u l de a p ă e ste m o n t a t r o b in e tu l d e î n
c h id e re 7 şi ş t u ţ u l 8 p e n t r u r a c o r d ;
— a p a r a t u r a d e m ă s u r ă şi c o n tro l este m o n t a t ă p e c o n d u c ta de r e f u la
r e a ae ru lu i de la c o m p re s o r în r e z e rv o ru l 4 şi este c o m p u s ă d in s u p a p a
d e s ig u r a n ţ ă 12, m a n o m e t r u l 13 şi p r e s o s ta tu l 14 .
P e n t r u b u n a fu n c ţio n a r e a c o m p re s o ru lu i este n e ce sa r să se efectueze
u rm ătoarele o p e r a ţii:
— se deschid ro b in e te le s e p a r a to a r e lo r de ulei şi de a p ă , p e n t r u
e lim in a re a u leiului şi apei r ă m a s e e v e n tu a l de la u tiliz ă rile a n te r io a r e .
D u p ă p u r j a r e a c e ste ro b in e te se în c h id ;
— se închide ro b in e tu l de a e r şi se p o rn e ş te co m p re so ru l, verificînd u-se

b u n a f u n c ţio n a re a s u p a p e i de s ig u r a n ţă şi a p re s o s ta tu lu i. V erificarea
se face u r m în d ind icaţiile m a n o m e t r u l u i ;
— se r a c o r d e a z ă f u r t u n u l de l e g ă tu r ă al p isto n u lu lu i p u lv e r iz a to r la
ş t u ţ u l de ra c o r d ;
— se a p a s ă p e b u to n u l de p o rn ire al a u t o m a t u l u i c a re p u n e în fu n -
c ţiu n e m o to r u l de a n t r e n a r e a c om presorului.
C aracteristicile te h n ic e şi f u n c ţio n a le ale c o m p re so ru lu i p e n t r u
v o p s ito rie tip E C V 240 s în t d a t e în t a b e lu l 17.
Tabelul 17
U nitatea
Caracteristici de m ăsură Valoarea
Compresorul de âer :
— debitul de aer l/m in 200
— presiunea de utilizare daN /cm 2 7
— presiunea m axim ă daN /cm 2 8
Presiunea pen tru pistoalele de vopsit daN /cm 2 2 -5
M otorul electric :
— putere kW 2 ,2
— tensiune V 2 2 0 /3 8 0
C apacitatea rezervorului de aer com prim at 1 75
Dimensiuni de gabarit
— lungime mm 1 450
— lăţim e mm 530
— înălţim e mm 800
Masa netă a compresorului kg 110
P e n t r u re a liz a re a u n o r lu c ră ri de c a lita te este n ec e sa r să se ia u n e le

m ă s u r i p e n t r u f u n c ţio n a r e a o p tim ă a c o m p re so ru lu i şi a n u m e :
— v e rific a rea cu a t e n ţie a f u n c ţio n ă r ii s e p a r a to a r e lo r de a p ă şi
ulei, p e n tr u a se a sig u ra p u rific a re a m a x im ă a a e r u l u i ;
— re gla rea p r e s o s t a tu lu i în lim itele n e ce sa re p e n t r u e fe c tu a re a
lu cru lu i în b u n e c o ndiţii.
b) Compresorul eu m em brană (fig. 102). E s t e a c ţ i o n a t p r i n t r - u
m o t o r electric de a n t r e n a r e 1 de t ip m o n o f a z a t sau a s in c ro n t r i f a z a t
c u flanşă, legat de c o rp u l c o m p re so ru lu i 2.
A xu l m o to r u lu i a n tr e n e a z ă a x u l in te r m e d ia r 3 pe ca re s în t m o n t a t e
bielele 6 şi v e n t i a t o r u l cu p a le te 4. C om presorul este p r e v ă z u t cu u n
filtru 5 e x e c u t a t d i n t r - u n m a te r ia l p la stic poros. î n p a r t e a v e n tila t o r u l u i,
filtru l este p r e v ă z u t cu o c a rc a s ă m e ta lic ă de fo r m ă tro n c o n ic ă p e n t r u

d irija re a a e ru lu i a s p ir a t. L a e x te rio r, filtru l are o sită m e ta lic ă de p r o
te c ţie .
C om presorul, p r e v ă z u t
cu d o u ă c a m e re de c o m
presie, se c o m p u n e din
bielele 6 a n t r e n a t e de p o r
ţ i u n e a e x c e n tric ă a a x u
lui in te r m e d ia r <3, pe c a re
sînt m o n t a t e m e m b r a n e le
7 f ix a te de biele p rin
pla c a S, p r e v ă z u tă cu su
pa p e le de a s p ira ţie cu la
m ele 9. Cele d ou ă biele
s în t m o n t a t e pe e x c e n tri
cul a x u lu i in te r m e d ia r de
c a la te cu 180°, astfel încît
la o r o ta ţie c o m p le tă a
ac e s tu ia se o b ţin d o u ă
cu rse a lte r n a tiv e a c tiv e
ale bielelor.
Cam erele de c o m p r e
sie s în t lim ita te în p a r t e a
su p e rio a ră de chiulasele 11 pe c a re s în t m o n t a t e s u p a p e le de re fu la re cu
lam ele 10. î n in te r io r u l chiulasei, d e a s u p r a s u p a p e lo r de refu la re sîn t
p r e v ă z u te c a m e re le de eg alizare a p resiunii leg ate p rin in te r m e d iu l unei
c o n d u c te de le g ă tu r ă 13. L a c a m e r a in fe rio a ră de egalizare a presiunii
este m o n t a t ă s u p a p a de s ig u r a n ţă 12. L a c a m e r a su p e rio a ră de egalizare
a p resiunii este m o n t a t ă c o n d u c t a de e v a c u a r e a a e ru lu i 17, pe c a re
este m o n t a t u n m în e r de a p u c a r e din cauciuc.
E c h i p a m e n t u l electric al c o m p re so ru lu i se c o m p u n e din c a b lu l de
a lim e n ta r e cu fişa 16 şi în t r e r u p ă t o r u l t r ip o la r 15, care c o m a n d ă p o rn ire a
şi o prire a e le c tro m o to ru lu i 1.
T o a te s u b a n s a m b lu r ile c o m p re so ru lu i s în t m o n t a t e p e o pla c ă de
su s ţin e re 14.
P e n t r u p o rn ir e a c o m p re so ru lu i se r a c o rd e a z ă m o to r u l electric de
a n t r e n a r e la r e ţe a u a de c u r e n t cu a j u t o r u l fişei, d u p ă ca re se c o n e c te a z ă
cu a j u t o r u l în tr e r u p ă to r u lu i.
M o torul electric a n tr e n e a z ă p r in in te r m e d iu l a x u lu i cu e x c e n tric ,
cele d ou ă biele ca re a c ţio n e a ză m e m b ra n e le de cauciuc. L a m işc a re a
Cartea zugravului şj vopsitorului
195
d e s c e n d e n tă a m e m b r a n e lo r se deschid s u p a p e le de a s p ira ţie şi a e ru l

e s te a d m is în c a m e r a de c o m p re s ie .|L a m işc a re a a s c e n d e n tă a m e m b r a n e
lor, ae ru l este r e fu la t în cam erele de egalizare a p re siu n ii p rin s u p a p e le de
refu la re . D in c a m e re le de eg alizare a presiunii, a e ru l este re fu la t la
e x te r io r p r in tr -o ţ e a v ă cu ş tu ţ. D e la ş t u ţ u l de refulare, prin in te r m e d iu l
u n u i t u b flexibil de le g ă tu ră , se a lim e n te a z ă p istolul p u lv e riz a to r.
L a t e r m in a r e a lu cru lu i se o p re şte f u n c ţio n a re a c o m p re so ru lu i p rin
d e c o n e c ta r e a m o t o r u l u i electric de la re ţe a , a c ţio n în d în t r e r u p ă t o r u l şi
a p o i sc o ţîn d fişa din priză.
C aracteristicile t e h n i c e şi fu n c ţio n a le ale c o m p re s o ru lu i cu m e m
b r a n ă sîn t a r ă t a t e în ta b e lu l 18.
______ T a b e lu l 1 8
Caractsrisltici U nitatea
de m ăsură Valoarea
Compresorul de aer >

— debitul de aer 1/min 250
— presiunea de utilizare daN/cm2 5
— presiunea maximă daN/cm2 7.5
Motorul electric :
— putere k\V 2,2
— tensiune V 220/380
Dimensiuni de gabarit:
— lungime mm 476
— lăţime mm 200
— înălţime mm 370
Masa netă a compresorului ' kg 29,100
Sp re deosebire de c o m p re so ru l cu p isto n E C V 240. c o m p re so ru l

cu m e m b r a n ă este m u lt m a i m a n e v ra b il, d a t o r it ă d im e n siu n ilo r de g a b a r i t
m u lt m ai re d u s e şi g r e u tă ţ ii de circa 29 kg, c a re p e r m i te să fie p u r t a t
de u n s in g u r om, p u t î n d fi u tiliz a t m u l t m a i c o m o d în c o n d iţii de ş a n tie r,
u n d e s c h im b ă rile locului de m u n c ă s în t frecven te, ia r t r a n s p o r t u l de la
u n loc la a ltu l se face pe tra s e e in c o m o d e (pe scări, pe schele etc.).
P e n t r u r e a liz a re a u n o r lu c ră ri de c a lita te , se v o r lua aceleaşi m ă s u r i
c a şi p e n t r u c o m p r e s o r u l cu p isto n E C V 240.
3 . PULVERIZAREA PRIN ACŢIUNE ELECTROMAGNETICA
P e n t r u a c o p e rir e a cu com po ziţii de v o p sit, lă c u it şi e m a ila t a s u p ra -

f e ţe to r cu în tin d e r e m ică, a m ob ilierului sau p e n t r u diverse r e p a r a ţi i
c u a stfe l de c om p oz iţii, se folosesc a p a r a t e cu p u lv e r iz a r e p r in a c ţiu n e a
»
196 Un©lte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
e le c tro m a g n e tic ă . F u n c ţi o n a r e a a c e s to r a p a r a t e n u necesită a g r e g a te

s e p a ra te , c a re în g re u n e a z ă o r g a n iz a re a lu crărilor r e s p e c t i v e ; se m a n e
v r e a z ă cu m u l t ă u ş u r in ţă şi a u o m a r e m o b ilita te . D in a c e a s tă c a te g o rie
de a p a r a t e face p a r t e şi pisto lu l e lectrom agn etic.
P isto lu l electromagnetic (fig. 103) este a s e m ă n ă t o r celui o b işn u it
însă cu d im e n siu n i ceva m a i m ari.
3 5
P re s iu n e a în c o m p o z iţie se o b ţin e - cu a j u t o r u l u n e i p o m p e cu p is to n
3, s itu a te d e a s u p ra re z e rv o ru lu i 7 şi p r e v ă z u t ă cu o serie de s u p a p e .
M işcarea p is to n u lu i este a s ig u r a tă de u n e le c tro m a g n e t 1 ca re a t r a g e
u n miez m ob il şi, p rin in te r m e d iu l u n e i tije, îm p in g e pisto n u l. R e a d u c e r e a
p is to n u lu i în p o z iţie n o r m a lă este a s ig u r a tă de u n re so rt. E le c tro m a g n e tu l
se c u p le az ă p rin a p ă s a r e a pe b u t o n u l de c o m a n d ă 2 la te n s iu n e a reţelei
de ilu m in a t 9 de 110 s a u 220 V şi f r e c v e n ţa de 50 H z. C u r e n tu l p ă t r u n z î n d
în e le c tr o m a g n e t îl obligă să e x e c u te u n n u m ă r d u b lu de v ib r a ţii, r e sp e c tiv
100 de im p u ls u ri pe secun dă. L a fiecare im pu ls se re fu le a ză şi la fiecare
r e tr a g e r e a p is to n u lu i se a b s o a r b e p rin t u b u l de a s p ira ţie 4 o n o u ă c a n t i
t a t e de com p oziţie. C ilindrul p o m p e i şi p is to n u l s în t c o n f e c ţio n a te din
m a te r ia le f o a rte d ure, p e n tr u a re z ista a c ţiu n ii a b r a z iv e a p ig m e n ţilo r
d in co m poziţie. D eo arece în t i m p u l fu n c ţio n ă r ii pisto lu l se încălzeşte,
se r e c o m a n d ă în t r e r u p e r e a lu c ru lu i p în ă ce a c e sta se răceşte. P u lv e r iz a r e a
u n if o r m ă a com p o z iţie i se o b ţin e p rin a c ţio n a r e a ş u r u b u lu i de re g la re
5, ia r re g la re a u n g h iu lu i v îrfu lu i co n u lu i de pu lv e riz a re.se face cu a j u to r u l

şu r u b u lu i 6.
P r in c ip iu l de fu n c ţio n a r e c o n s tă în a s p ira re a p rin d e p re siu n e a
c o m p o z iţiei de p u lv e r iz a t din re c ip ie nt, îm p in g e re a aceste ia p rin ca n a le le
elicoidale ale u n u i a j u t a j de t u r b i o n a r e şi p u lv e riz a re a în e x te rio r p rin
d u z ă ; a c e s te o p e r a ţii s în t în d e p lin ite de p o m p a cu pisto naş.
Cu a c e st p istol se p o a te realiza o pre siu ne în c o m p o z iţie ca re p o a te
v a r i a în tr e 3 şi 30 d a N / c m 2, cu o p r o d u c t i v i t a t e de 170 g c o m p o z iţie
p u lv e r iz a tă în t i m p de 1 m in u t.
C a ra c te risticile te h n ic e şi f u n c ţio n a le ale pisto lu lu i p u lv e r ir iz a to r
e le c t r o m a g n e ti c s în t d a t e în t a b e lu l 19.
Tabelul 19
Unitatea de
Caracteristici m ăsură Valoarea
Pistolul propriu-zis
— lungime mm 220
— lăţime mm 115
— înălţime mm 220
— masa netă kg 1 ,4 3 0
Electromagnetul:
— putere • W 50
— tensiune V 220
— intensitate A 0 ,5
Recipientul:
— capacitate 1 0 ,8 0 0
— masa netă kg 0 ,1 4 0
Diametrul duzelor!
— duză normală mm 0 ,6
— duză cu prelungitor mm 0 ,5
— duză cu două orificii mm 0 ,2
— duză cu jet acicular mm 0 ,3
Productivitatea m2/h 15 - 20
Consum specific de material kg/m2 0 ,1 7 0 - 0 ,2 2 5
L a acest p isto l se p o t folosi p a t r u feluri de du z e (fig. 104). Cu du z a

din fig. 104, b se a c o p e r ă cu c o m p o z iţie s u p r a f e ţe c a re nu p o t fi cu p rin s e
c o m p le t în j e t u l u n e i du z e n o r m a le (su p r a fe ţe în u n g h iu ri a s c u ţite ,
o rn a m e n te , c a v i t ă ţ i etc.) (fig. 104, a). Cu d u z a din fig. 104, c se a c operă
cu co m p o z iţii s u p r a f e ţe f o a r te în g u s te s a u locuri de p e su p ra f e ţe le d e ja
aco p e rite , c a re n e c e sită u nele r e p a r a ţ ii sau c o m p le tă ri. D u z a d in fig.
104, d se foloseşte la lucrările de dezinfectare. A c e a s ta are fo rm a de ac
Fig. 104. Pistol electromagnetic

prevăzut cu diferite duze Fig. 105. Reglarea uniform ităţii jetu
a — c u d u z ă n o rm a lă ; b — c u d u z ă cu lui pistolului electrom agnrtic :
p r e lu n g ito r ; c — c u d u z ă c u je t a c ic u - a r e g la r e a ş u r u b u lu i ; b — p u lv e riz a re a
la r ; d — cu d u z ă c u d o u ă o rlfic ii. u n ifo rm ă ; c — p u lv e riz a re n e u n ifo rm ă .
pentru a p ătru n d e p rin

t r e d e sc h iz ă tu ri, unde
p u lv e riz e a z ă com poziţia
r e s p e c tiv ă p rin orificiile
la te r a le cu ca re este p r e
v ă z u t ă duza.
J e t u l se reglează cu
a j u t o r u l a d o u ă ş u r u b u ri.
Ş u r u b u l 5 reglează u n i
f o r m ita t e a p a rtic u le lo r
din se c ţiu n e a co n u lu i de
p u lv e r iz a r e (fig 105), iar
ş u r u b u l 6 d esc h id e re a u n
g h iu lu i v îrfu lu i con ului de
p u lv e riz a re (fig. 106). în -
Fig. 106. Reglarea unghiului vîrfului conului
de pulverizare : v î r t i n d sp re s tîn g a ş u r u
a — p u lv e riz a re e v a z a tă : b — n n iv e ri 7 a r p în c* n ct3 b u l se o b ţin e o e v a z n rp
199
a con u lu i (fig. 106, a), ia r s p re d r e a p t a în g u s ta r e a u n g h iu lu i de p u lv e

rizare (fig. 1C6, b).
î n fig. 107 este p r e z e n ta t u n p isto l e le c tro m a g n e tic m o d e rn de d i m e n
siuni redu se şi cu o m a s ă n e tă de 1,200 k g şi fo a r te u şor de m a n e v r a t
(fig. 108).
Fig. 107. Pistol electromagnetic, m odem. Fig. 108. Pistol electromagne

tic în acţiune.
P u t e r e a e le c tr o m a g n e tu lu i este de 35 W la te n s iu n e a de 220 V, dezvol-

t î n d în c o m p o z iţia ce se p u lv e riz e ază o p re siu n e c a re p o a te a ju n g e p în ă
la 120 d a N / c m 2. E s t e d o t a t cu u n re c ip ie n t de 0,800 1 şi cu c e l e i p a t r u
t i p u r i de duze, c o n fe c ţio n a te din m a te r ia l f o a r te d u r, ca re re z istă la
a c ţiu n e a a b ra z iv ă a p ig m e n ţilo r la astfel de presiuni. D im e n s iu n ile
d u z e lo r n o rm a le sîn t c u p rin se in tr e 0,4 şi 1,0 m m , ia r d e b itu l de v o p s e a
p u l v e r iz a tă pe m i n u t este de 120 g.
A . PULVERIZARE CU PERNA DE GAZ
D in a c e a stă c a te g o rie face p a r t e b u te lia p u l v e r iz a to a r e cu p e r n ă

d e gaz (fig. 109)"care se c o m p u n e d i n tr - u n r e c ip ie n t 1 din t a b l ă d e oţel
n e a g r ă sa u de d u r a lu m in iu lă c u ită în interio r, a v î n d o c a p a c it a te de
3 5 0 — 500 ml, în c a re se in tr o d u c e c o m p o z iţia 2 şi g a z u l lichefiat 3, care,
Kg. 109. Butelie pulverizatoare cu pernă de gaz.
p rin e v a p o r a r e se a m e s te c ă cu c o m p o z iţia din b utelie, p r o d u c în d t o t o d a t ă

şi en ergia n e c e sa ră p u lv eriz ării. P re s iu n e a d e z v o lt a tă este de m a x im u m .
0 — 7 d a N / c m 2, la 50°C. B u te lia se în c a rc ă n u m a i la fa b ric a furn izoare.
L a p a r t e a s u p e r io a ră a b u te lie i este m o n t a t c a p a c u l de p u lv e riz a re,
c o m p u s d in tr-o c a r c a să 4, în c a r e s în t m o n t a t e p îrg h ia 5, care p rin a p ă s a r e
d e sc h id e v e n tilu l de tr e c e r e a c o m p o z iţie i şi d u z a 6 u n d e se p ro d u c e
p u lv e riz a re a . C apul de p u lv e r iz a r e este p r e v ă z u t în in te r io r cu u n
t u b din m a te r i a l p la stic 7 care a ju n g e p în ă la fu n d . O d a tă cu c o m p o z iţia
se in tro d u c e în b u te lie bila S din oţel, de sticlă, sa u de p o rţe la n , care,
p rin agita re , a sig u ră a m e s te c a re a şi d is tr ib u ir e a u n if o r m ă a p ig m e n ţilo r
în com poziţie.
Com poziţiile de v o p s it (vopsele, em ailuri, la cu ri etc.) tr e b u ie sa
fie perfect c o m p a tib ile cu g a z u l lichefiat, astfel ca în p e r m a n e n ţ ă a m e s
te c u l com poziţie-gaz să r ă m în ă s t a
bil. î n g e n e ra l se r e c o m a n d ă ca g a z u l
de p u lv e riz a re să fie şi s o lv e n tu l
p r o d u s u lu i de vopsire.
L a p u lv e r iz a re b u te lia (fig. 110)
t r e b u i e ţ i n u t ă v e r tic a l, p e n t r u ca
t u b u l să fie în p e r m a n e n ţ ă în c o m
poziţie, altfel p rin d u z ă iese n u m a i
gaz.
D i s t a n ţ a de s u p r a f a ţ a s u p o r t, la
c a re se ţin e p isto lu l cu p e r n a de a e r ,
e s te de 25 — 30 cm.
P e n t r u a p lic a r e a c o m p o z iţiei se
a p a s ă pe p îrgh ie care, desch izîn d
v e n tilu l, lasă să a ju n g ă c o m p o z iţia
la d uză, p rin d ila ta r e a şi p re s iu n e a
p r o d u s ă de gaz, . d e u n d e iese sub
f o r m a de co m p o z iţie -g a z. G azul la
ieşire se e v a p o r ă d e z v o ltîn d p rin
a c e a s t a en ergia n e c e sa ră p u lv e riz ă rii
c om po ziţiei su b fo rm ă de c e a ţă .
î n t i m p u l lu c ru lu i b u te lia t r e
b u ie d e p la s a tă în lu n g u l s u p r a f e ţe i Fig. 110. Butelie pulverizatoare în.
acţiune.
s u p o r t cu m işcări circ u la re p e n t r u
ca je tu l, ca re este r o tu n d , să a c o p e re c o m p le t s u p r a f a ţ a s u p o r t c a r e
se finisează.
î n t i m p u l u n e i tre c e ri pe s u p r a f a ţ ă nu tr e b u i e î n t r e r u p t j e t u l de-
p u lv e riz a re deoarece la p o rn ire p o t a p ă r e a scurgeri, p ic ă tu ri, zone n e a c o
p e r ite etc. A p ă s a r e a p e v e n t il se face î n a i n t e ca j e t u l să a j u n g ă pe obiect»
ia r op rirea, d u p ă ce a ce s ta a p ă r ă s i t s u p r a f a ţ a .
O b u te lie de 350 ml p o a te fi fo lo sită p e n t r u aco p e rirea u n e i s u p r a f e ţe
s u p o r t de 2 —2 ,5 m 2, ia r u n a de 500 m l, p e n t r u a c o p e rirea u n ei s u p r a f e ţe
s u p o r t de 3 ,5 —4 m 2.
B uteliile cu p e r n ă de gaz, folosite la a co p e rire a s u p r a f e ţe lo r m ic i
cu vopsele, lacu ri sa u em ailuri, a u a v a n t a j u l că au o f u n c ţ io n a r e s im p lă ,
se m a n e v r e a z ă uşor, nu nec e sită c u n o ş t i n ţ e speciale şi p r a c tic ă î n d e lu n g a
tă , ia r p u lv e riz a r e a n u este le g a tă de n ic i o in s ta la ţie sa u su rsă de en ergie
e lectrică. S in g u ru l d e z a v a n t a j pe care-1 p re z in tă este p o s ib ilita te a lim i
t a t ă de l u c r a .
5 . PULVERIZAREA HIDRAULICA LA PRESIUNI ÎNALTE (FARA AER,

AIRLESS)
V o psirea p rin p u lv e riz a re h id r a u lic ă la p re s iu n i în alte, d e n u m ită

şi v o p sire a fă r ă a e r (airless), e ste o m e t o d ă m o d e r n ă de ap licare a c o m p o
z iţiilo r de v o p s it (lacuri, vopsele, e m a i lu r i etc.). Se b a z e a z ă pe v e h ic u la re a
c o m p o z iţiilo r cu a ju to r u l u n u i a g r e g a t de p o m p a r e cu d o u a etaje.
A g regatele folosite în m o d
5 9 c u r e n t s î n t de d o u ă t i p u r i :
— a g re g a te cu p o m p a r e
p e n u m a t i c ă şi h id ra u lic ă ,
p r e v ă z u t e la fiecare -etaj
cu c îte u n p isto n (fig. 111) şi
— agregate, cu p o m p a r e
n u m a i h id ra u lic ă , p r e v ă z u t e
la p r im u l etaj cu p iston , ia r
la cel de la doilea cu d ia
fr a g m ă ( m e m b r a n ă ) sim p lă
sa u d u b lă (fig. 112).
A gre ga te le din p r im u l
tip nec e sită ca a n e x ă u n
c o m p re so r de a e r c o m p r i
m a t (v. fig. 101 şi 102). ia r
din cel de al doilea tip , in
clu d în a n s a m b lu l a g r e g a t u
lui şi o p o m p ă de a b s o r b ţie
Fig. 111. Agregat mobil de pulverizare fără şi re fu la re a com poziţiei.
aer, cu pom pare pneum atică şi hidraulică : C o m p o z iţia c o m p r im a tă
1 — p o m p a p ro p riu -z is ă ; 2 — v a s d e e c h ilib r a r e : la p re s iu n i h id ra u lic e r id i
3 — re g u la to r d e a e r : 4 — a m e s te c ă to r p n e u m a
tic ; 5 — e le v a to r p n e u m a tic ; 6 — p is to l d e c a te (80 — 250 d a N / c m 2), tr e -
p u lv e riz a t ; 7 — re c ip ie n t d e v o p se a : 8 — c ă ru
c io r d e tr a n s p o r t ; 9 — m in e ru l c ă ru c io ru lu i. c în d p rin p istol şi d u z ă de
p u lv e r iz a re cu orificiul f o a r
t e mic, se d e s tin d e b ru sc la ieşirea în a tm o sfe ră , d a t o r i t ă dife
r e n ţe i m a r i de presiu ne, p u lv e riz în d u -s e f o a r t e fin, a p r o a p e de a t o
m iz a re . P a r tic u le le din j e t u l p u l v e r i z a t se î n d r e a p t ă cu v ite z a în c e tin i
t o a r e s p re s u p r a f a ţ a care tr e b u i e a c o p e r ită şi p e c â r e se d e p u n . în c e t i n i
r e a v ite z e i de d e p la sa re a p a r tic u le lo r din j e t p ro v in e d in re z is te n ţa
a e r u lu i c u p rin s în tr e d u z ă şi o biect. T r e b u ie r e m a r c a t că d e p la sa re a
p a r tic u le lo r c o m p o z iţie i de v o p s it se face n u m a i d a t o r i t ă energiei lor
c in e tic e şi nu p rin a n t r e n a r e de v r e - u n j e t de a e r c o m p r im a t.
Cartea zugravului şi vopsitorului 20 3
Fig. 112. Agregat de pulverizare fără aer, cu pom pare hidraulică

(piston şi diafragm ă dublă), pe cărucior :
1 — m o to ru l e le c tric d e a c ţio n a re ; 2 — ta b lo u d e c o m a n d ă c u în tr e r u p ă
t o r d e c u r e n t ; 3 — c a b lu e le c tric c u fiş a c u c o n ta c t d e p ro te c ţie ;
4 — p o m p ă a u x ilia ră d e a b s o rb ţie -re fu la re ; 5 — f u r tu n d e a b s o rb ţie a
c o m p o z iţie i ; 6 — f u r tu n d e r e f u l a r e a c o m p o z iţie i în c a m e r a d e a d m i-
s ie -c o m p re ts ie ; 7 — c a m e r a d e a d m is ie - c o m p r e s ie ; 8 — s u p a p ă d e r e f u
la r e a c o m p o z iţie i c o m p r im a te s p r e p is to l ; 9 — f u r tu n d e c o n s tr u c ţie
s p e c i a lă p e n t r u v e h i c u la r e a c o m p o z iţie i c o m p r im a te s p r e p is to l.
P r i n p u lv e r iz a r e a h id ra u lic ă la p re s iu n i în a l te (fără aer), p a rtic u le le

d in j e t a ju n g p e s u p r a f a ţ a c a re t r e b u i e a c o p e r ită d is p e r s a te u n ifo r m
şi cu o v ite z ă re d u să , a stfe l că po sib ilită ţile de ric o şa re s î n t s u b s t a n ţ i a l
m a i m ici în c o m p a r a ţ ie cu procedeele clasice d e p u lv e riz a r e cu aer,
j e t u l este m a i b in e d ir ija t în d ire c ţia s u p r a fe ţe i o b ie c tu lu i c a re se fin i
sează, ia r f o r m a r e a ceţii este m u l t red usă.
A ceste c a r a c te r is tic i, specifice p u lv e riz ă rii fă ră aer, c o n d u c la o
serie de a v a n t a j e , f a ţ ă de p u lv e r iz a re a o b iş n u ită cu a e r c o m p r i m a t,
d in tr e c a re cele m a i p rin c ip a le s î n t :
— p r o d u c t i v i t a t e de 2 —2 1/ 2 ori m a i m a re ;
— econom ie de c o m p o z iţie (circa 20 — 4 0 % ), p rin e lim in a re a d is p e r
s ă r ii la te r a le ale p u lv e r iz ă rii şi a fo rm ă rii c e ţ i i ;
20î Unelte, dispozitive, aiparate şi utilaje folosite
— s t r a t u l d e p u s a d e r ă b in e de s u p r a f a ţ a s u p o r t şi, d a t o r i t ă c o n ţ i n u
tu lu i r e d u s de so lv e n t, este de m a i b u n ă c a lita te , fiind c o m p a c t şi, p r a c tic ,
lip sit de b ule şi p o r i ;
— p r in tr -o s in g u ră tr e c e re a j e t u l u i p o a t e fi r e a liz a tă o grosim e m a i
m are a s tr a tu lu i;
— c o n s u m u l de a e r c o m p r im a t la a g re g a te le cu p o m p a r e p n e u m a tic ă
şi h id ra u lic ă , se r e d u c e la circa o zecime, a e ru l c o m p r i m a t fiind n e c e s a r
n u m a i p e n t r u a c ţio n a re a in s ta la ţie i de a m e s te c a re a c o m p o z iţiei şi p e n t r u
a c ţ i o n a r e a p is to n u lu i e ta j u l u i p n e u m a tic ;
— pericolul de incendiu, de explozie şi de îm b o ln ă v ir e a m u n c ito r ilo r
e s te r e d u s la m in im u m , reducînd.u-se astfel c o r e s p u n z ă to r şi c he ltu ie lile
o rg a n iz a to r ic e p e n t r u s e c u r ita te a m uncii.
P r in v o p s ire a f ă ră a e r se p o t e x e c u ta finisaje folosind c o m p o z iţii
a t î t la t e m p e r a t u r a m e d iu lu i a m b ia n t, c ît şi c o m p o z iţii p re în c ă lz ite
c u a j u t o r u l u n e i in s ta la ţii a d e c v a te.
A g re g a te le de p u lv e riz a re f ă r ă a e r p o t fi fixe sa u m obile, d u p ă c e r i n
ţe le p ro c e su lu i te h n o lo g ic . L a şa n tie re le de c o n s t r u c ţi i se folosesc a g r e g a
te le m obile pe roţi, d o t a t e cu u n r e c ip ie n t de 20 — 50 1 c a p a c ita te , c a r e
se a lim e n te a z ă p e riodic pe m ă s u r a folosirii c o n ţin u tu lu i.
a) Agregate m obile de pulverizare fără aer eu două etaje (le pom par
(pneum atic si hidraulic). E t a j u l p n e u m a tic p r im e ş te a e ru l c o m p r i m a t
de la u n c o m p re s o r şi cu a j u t o r u l u n u i p isto n cu t i je t r a n s m i t e o m işc a re
a l t e r n a t i v ă u n u i al doilea p isto n din e ta ju l h id raulic, c a re rea liz e az ă
p o m p a r e a p ro p riu -z isă a vopselei. D a c ă la e t a ju l p n e u m a ti c a e ru l c o m p r i
m a t v in e liber de u r m e de a p ă şi ulei, f i l t r a t de d isp o z itiv e e x te rio a r e ,
la e t a j u l h id ra u lic s-a p r e v ă z u t în p a r t e a in fe rio a ră u n filtru m e ta lic
d e ta ş a b il cu site de c u p r u de 5 0 0 — 1 000 o c h iu r i/c m 2.
A g re g a tu l e ste f ix a t cu a j u t o r u l u n e i g a r n i t u r i şi c îte v a ş u r u b u r i
d e c a p a c u l r e c ip ie n tu lu i de v o p se a . A cesta p o a te d e z v o lta o p re s iu n e
h id r a u lic ă în tr e 14 şi 30 de ori m a i m a r e d ec ît p re siu n e a in iţială de a e r
p r i m i t ă de la com presor.
U n r e g u la t o r de tip u l cu m e m b r a n ă , lim ite a z ă şi reglează in tr o d u c e r e a
a e r u l u i c o m p r i m a t în a g re g a t, 1 — 10 d a N / c m 2. P re s iu n e a de lu c ru se
p o a te citi pe u n m a n o m e t r u f ix a t la re g u la to r. î n a i n t e de in t r a r e a în
a g re g a t, f ix a t, de a sem en ea, pe r e g u la to r, se află şi u n ro b in e t de în c h id e re
a a e ru lu i c o m p r im a t.
P e n t r u c u r ă ţi r e a du zelo r se foloseşte u n in je c to r de a e r c o m p r i m a t
(fig. 113), m o n t a t cu a ju to r u l u n u i sistem de h o le n d e re pe c o rp u l r e g u
la to ru lu i, în a in te de in t r a r e a a e ru lu i c o m p r i m a t în a c esta.
A erul c o m p r i m a t in tr ă în in je c to r (fig. 114) şi este o p r i t să iasă d e
o s u p a p ă a c ţ i o n a t ă de u n ac. L a a p ă s a r e a pe u n b u t o n s i t u a t la p a r t e a
inferioară a in je c to ru lu i, o t i jă desch id e s u p a p a şi a e ru l c o m p r i m a t
iese cu p re s iu n e p r in c a p u l de injecţie, c u r ă ţ in d d u z a ţ i n u t ă cu m în a în
d r e p t u l je tu lu i.
Fig. 113. Regulator de aer

com prim at ou injectorul de Fig. 114. Secţiune prin injec-
aer : tarul de aer comprimait.
1 — re g u la to r de ae r cu m ano-
m e tru ; 2 — in je c to r d e a e r.
P o m p a t r i m i t e c o m p o z iţia de v o p s it î n tr - u n cilin d ru de oţel, c a re

c o n stitu ie v a s u l de e c h ilib ra re (fig. 115) sau v a s u l t a m p o n , c a re a re
d r e p t scop e c h ilib ra rea p u lsa ţiilo r şi a s ig u r a r e a u n u i d e b it c o n s t a n t
de c o m p o z iţie la pistol. V asul de ech ilib ra re se c o n s tru ie ş te în d o uă
d im ensiu ni. O d im e n siu n e m ică (0,500 litri c a p a c ita te ) p e n tr u u n sin g u r
p istol şi u n a m a r e (1,500 1) p e n t r u d o u ă pistoale.
V asul de ech ilib rare este p r e v ă z u t cu u n filtru c irc u la r cu s ită de
500 o c h iu r i/c m 2 şi este f ix a t p rin în ş u r u b a r e pe u n corp m o n t a t pe capaci.
C orpul de fix a re este p r e v ă z u t cu u n ro b in e t p e n t r u golirea c o n ţin u tu lu i
v a s u lu i t a m p o n în re c ip ie n tu l de v o p se a în cazul c u ră ţirii.
O m o g e n iz a re a c o m poz iţie i de v o p s it din r e c ip ie n t şi îm p ie d ic a rea
d ep u n e rii p ig m e n ţilo r pe f u n d u l său, se realizează p r i n t r - u n a m e s te c ă to r
p n e u m a tic cu p a le te . A cesta se c o m p u n e d in tr-o t u r b i n ă a c ţ i o n a t ă cu
a e r c o m p r im a t, a v în d 30 — 800 r o t/m in , u n cuplaj sem ielastic şi o t i j ă cu
elice cu tre i p alete.
T u r a ţ i a t u r b in e i este r e g la tă p rin o b tu r a r e a a e ru lu i c o m p r im a t cu a j u t o
rul u n u i ro b in e t m o n t a t pe c o rp u l ei. T u r b in a este f ix a tă pe c a p a c u l r e c ip i
e n tu lu i cu o p iu liţă m a re , ia r a x u l cu elicea p ă t r u n d e în a c e a s ta p rin d e s
c h i z ă tu r a în c a re a fost m o n t a t ă t u r b i n a .
A g re g a tu l m o b il de p u lv e riz a re m a i este d o t a t şi cu o serie de f u r t u n u r i

de ca uc iuc de o c o n s tr u c ţie specială, p e n t r u in tr o d u c e r e a a e ru lu i c o m
p r i m a t sa u p e n t r u a face le g ă tu r a de a e r la a m e s te c ă to r şi e levato r.
în c e p e r e a lu c ru lu i se fa c e n u m a i cu a g re
g a t u l p e rfe c t c u r a t. C u r ă ţir e a se face în
g e n e r a l la te r m i n a r e a lu c ru lu i cu s o lv e n tu l
prescris p e n t r u c o m p o z iţia cu c a re s-a
v o p s it, in tr o d u s în c irc u itu l re c ip ie n t-p is-
t o l fă r ă du z ă şi fu n c ţio n în d cu p re siu n e
m ică. î n v e d e re a u m p le rii cu v o p se a se c u
plează f u r t u n u l de. a e r la e le v a to r şi c a p a c u l
începe să se ridice p în ă a ju n g e la p o z iţia
m a x im ă . D u p ă ce rid ic a re a s-a t e r m i n a t ,
se sc o a te r e c ip ie n tu l de v o p s e a şi se u m p le
cu c o m p o z iţia p r e g ă tită la v is c o z ita te a de
lucru. Se a şaza d in n o u re c ip ie n tu l p e
că ru c io r, în locaşul special a m b u t i s a t şi se
d e c u p le a z ă de la e le v a to r.
C a p a c u l c o b o a ră u ş o r şi se a şază pe
re c ip ie n t.
Se c u p le az ă a e ru l la a m e s te c ă to r u l cu
p a le te şi se p o r n e ş te la t u r a ţ i a p rescrisă de
p r o d u c ă to r u l c om po z iţie i de v o p sit. O t u
Fig. 115. Schema vasului r a ţi e p r e a m a re a a m e s te c ă to ru lu i p o a te
de echilibrare :
1 — c o rp u l v a s u lu i ; 2 — fil p ro d u c e s p u m a r e a co m p o z iţie i şi pericli
t r u ; 3 — p iu liţă d e fix a re ; t a r e a c a lită ţii pulverizării.
4 — ro b in e t ; 5 — c o rp de
fix a re : 6 — in tra re a c o m p o î n a c e st t i m p se m a n e v r e a z ă r e g u la to r u l
z iţie i ; 7 — c o n d u c ta d e de a e r al a g r e g a tu lu i p în ă ce m a n o m e t r u l
g o lire .
in d ic ă 1 — 1,5 d a N / c m 2.
Se deschide r o b i n e t u l şi p o m p a începe să lucreze încet. O p e r a to r u l
u r m ă r e ş t e ca p rin f u r t u n u l de. v o p s e a cu p istolul fix a t, d a r f ă r ă d u ză,
să se sciirgă în tr - u n v a s t o t so lv e n tu l de c u r ă ţir e p în ă a p a r e c o m p o z iţia
de v o p s it. î n a c e s t m o m e n t se î n t r e r u p e a d m is ia în p istol p rin rid ic a re a
d e g e tu lu i de n e tr ă g a c i, se a sig u ră cu a ju to r u l d isp o z itiv u lu i de b lo c a re
şi se monteazti filtru l şi d u z a la pistol. D u p ă t e r m i n a r e a m o n t ă r ii a c esto ra ,
se a c ţio n e a z ă r e g u la to r u l p în ă la o b ţin e r e a p re siu n ii necesare lu c ru lu i
şi pe u n p a n o u se face p r o b a pulverizării. D a c ă a c e a s ta este c o r e s p u n z ă
t o a r e , se tr e c e la e x e c u ta r e a v o p s ito rie i resp ectiv e. T ip u l de d u z ă de
p u lv e r iz a r e ca re se m o n te a z ă la p istol se alege în c o n f o rm ita te cu t e h n o l o
gia de v o p s ir e s ta b ilit ă , ia r d im e n siu n e a ei, de felul şi v is c o z ita te a
c o m po ziţiei.
b) A gregate m obile de pulverizare fără aer eu două etaje de pompar

hidraulică (piston şi diafragm ă). A ceste a g r e g a te au în m a j o r i t a t e u n
g a b a r i t r e d u s (circa 50 X 40 X 40 cm ) şi nu necesită c o m p re s o r de aer.
Se r a c o r d e a z ă d ire c t la r e ţ e a u a de c u re n t. E le m e n te le de a n tr e n a r e şi
fu n c ţio n a le sînt m o n t a t e într-o c a r c a să care re z istă la solicitările d u re
d e pe şantie re .
Fig. 116. A gregat mobil de pulverizare fără aer cu două etaje

de pom pare hidraulică cu recipient propriu p entru compoziţia
de vopsit, de 20 litri capacitate.
208 Unelte, dispozitive, aparate ţi utilaje folosite
A b s o rb ţia co m p o ziţie i de v o p s it se face, la tip u r ile de d e b it mic,

p r in tr- o p o m p ă de a b s o r b ţie -re fu la re d in tr -u n re c ip ie n t p ro p riu de 20 1
c a p a c i t a t e (fig. 116), ia r la cele de d e b it m a i m a re , d in t r - u n re c ip ie n t
m o b il sau d ire ct d in a m b a la je le originale ale p r o d u c ă t o r u l u i com po ziţiei
U n a lt t ip de a g r e g a t cu p u lv e riz a re
f ă r ă a e r şi c u .fd o u ă e ta je de p o m p a r e
h id ra u lic ă , însă fă ră p o m p ă de a b s o r b
ţie-refu lare, este şi cel din fig. 118
cu re c ip ie n tu l f i x a t d e a su p ra , din care
c o m p o z iţia p ă t r u n d e în Camera de
c om presie p rin g ra v ita ţie .
î n fig. 119 este p r e z e n t a t ă o s c h e
m ă de f u n c ţio n a r e a u n u i a g r e g a t m o
bil de p u lv e riz a r e fă ră a e r de m a r e
p r o d u c ti v i ta te , cu d o u ă e ta je de p o m
p a re h id ra u lic ă (p isto n şi d o uă d ia
frag m e).
P r in r o tire a de c ă tr e m o to r u l e-
lectric a a r b o re lu i e x c e n tric 1, se ac
Fig. 117. Agregat mobil de ţio n e a z ă a s u p r a p is to n u lu i 2, care, la
pulverizare fără aer cu două ridicare, a b s o a r b e ulei d in r e c ip ie n tu l 3
etaje de pom pare hidraulică cu
recipient pentru compoziţia de p rin s u p a p a de a d m isie 4. L a c o borî-
vopsit separat (am balaj original). re a p isto n u lu i, se c o m p rim ă uleiul care
în ch id e s u p a p a 4 şi a p a s ă a s u p r a celor
d o u ă d ia fra g m e (m e m b r a n e ) 5. A c e ste a c o m p r im ă p u te r n ic c o m p o z iţia
de v o p s it din c a m e r a de a d m isie-c o m p re sie 6, care, la rîn d u l ei, p re s în d
s u p a p a de a d m isie 7 o în c h id e şi re fu le a ză c o m p o z iţia p rin s u p a p a de
e v a c u a r e 8 sp re f u r t u n u l de l e g ă tu r ă cu pistolul. Â d m isia com po ziţiei de
v o p s i t se face p r i n t r - u n f u r t u n 9, fiin d a b s o r b ită de o p o m p ă a u x ilia r ă 10
d in r e c ip ie n tu l re s p e c tiv p r i n t r - u n siste m flexibil cu c o t de ţ e a v ă şi sorb
c u filtru şi r e f u l a tă în c a m e r a de a d m isie 6. A c ţio n a re a d ia f r a g m e lo r
es te sin c ro n iz a tă cu p o m p a a u x ilia ră de a b s o rb ţie -re fu la re .
P re s iu n e a se lim ite a z ă p rin r e g u la to r u l de p re siu n e 11.
F u n c ţio n a r e a a g re g a tu lu i cu d o u ă e ta je de p o m p a r e h id ra u lic ă este
în p rin cip iu a s e m ă n ă t o a r e cu cea descrisă p e n t r u a g r e g a t u l cu e ta j d e
p o m p a r e p n e u m a tic ă şi etaj de p o m p a r e h id ra u lic ă .
D u p ă ce s'-au c u p l a t la p o m p a de a s p ira ţie -re fu la re f u r t u n u r i l e r e s p e c ti
v e se cuplează f u r t u n u l pistolului, se fix e a z ă şi pistolul, în să f ă r ă d u z ă
şi apoi, p rin fişa c a b lu lu i electric, se face le g ă tu r a cu t a b l o u l de c o m a n d ă .
Fig. 118. Agregat mobil de pulverizare fără aer cu

două etaje de pom pare hidraulică, fără pompă de
absorbţie-refulare şi cu recipient propriu pentru
compoziţia de vopsit, fdxiat deasupra agregatului.
în c e p e re a lu c ru lu i se face, c u m s-a a r ă t a t şi m a i în a in te , cu a g re g a
t u l pe rfe c t c u r a t. Se reg lează a g r e g a tu l la p re siu n e a m in im ă ,
se in tr o d u c e s o rb u l în re c ip ie n tu l cu c o m p o z iţia de v o p s it, se
c o n e c te az ă c ab lu l electric p rin fişa re s p e c tiv ă la r e ţ e a u a de c u r e n t şi se
c o m u t ă în t r e r u p ă t o r u l de p e ta b lo u la „deschis".
A g r e g a tu l în c e p e să fu n c ţio n e z e la p re siu n e a m in im ă . O p e r a to r u l
u r m ă r e ş te în a c e st caz ca p rin p isto lu l fă r ă d u z ă să se scurg ă î n tr - u n
v a s t o t s o lv e n tu l ră m a s d u p ă c u r ă ţ a r e , p în ă a p a r e c o m p o z iţia de v o p s it,
î n a c e st m o m e n t se în tr e r u p e a d m is ia p rin rid ic a re a d e g e tu lu i de p e
tră g a c i, se a sig u ră cu a j u t o r u l m e c a n is m u lu i de b lo c a re şi se m o n te a z ă
filtru l şi d u z a pisto lu lu i. D u p ă m o n t a r e a lor, se a c ţio n e a z ă r e g u la to r u l
p în ă la o b ţin e r e a p re siu n ii n e cesare de lu cru, e fe c tu în d u -s e pe u n p a n o u
;
O 2 5 6 7
Fig. 119. Schema de funcţionare a agregatului de pulverizare fără
aer, cu pom pare hidraulică (piston şi diafragm ă dublă) :
1 — a r b o r e e x c e n tr ic ; 2 — p is to n ; 3 — r e c ip ie n t d e u l e i p e n t r u c o m p r e s i e ;
4 — s u p a p a d e a d m is ie a u le iu lu i ; 5 — d ia f r a g m ă d u b lă (m e m b ran e ) ;
6 — c a m e r a d e a d m is ie - c o m p r e s ie a c o m p o z iţie i d e v o p s i t ; ^ — s u p a p a d e
a d m is ie a c o m p o z iţie i ; 8 — s u p a p a d e r e f u l a r e a c o m p o z iţie i c o m p r im a te
s p r e p is to l ; 9 — f u r t u n d e a b s o r b ţie a c o m p o z iţie i d in r e c ip ie n t p r e v ă z u t
c u s o r b ; 10 — p o m p ă a u x i l i a r ă d e a b s o r b ţie ş i r e f u l a r e ; 11 — r e g u l a t o r d e
p r e s iu n e .
p r o b a pu lverizării. D a c ă a c e a s ta este c o re s p u n z ă to a r e se tr e c e la e x e c u
t a r e a v o p sito rie i resp ectiv e. T i p u l de d u z ă de p u lv e r iz a re se alege în
c o n f o r m ita te cu te h n o lo g ia de v o p s ire s ta b ilită , ia r d im e n siu n e a ei, de
felul şi v is c o z ita te a com poziţiei.
A m e ste c a rea c o m p o z iţie i de v o p s it din re c ip ie n t se face cu a j u t o r u l
a m e s te c ă to a r e lo r electrice p o r ta b i le (v. fig. 74 şi 75).
L a în t r e r u p e r e a p u lv e riz ă rii la pistol, c o m p o z iţia a b s o rb ită de p o m p a
a u x ilia ră este tr im is ă în a p o i în re c ip ie n t p r i n t r - u n al doilea f u r t u n a t a ş a t
p a ra le l la cel de a b so rb ţie .
î n ta b e lu l 20 s în t in d ic a te c a ra c te r is tic ile te h n ic e şi fu n c ţio n a le ale
a g r e g a te lo r p e n t r u p u lv e riz a re f ă r ă aer.
A g re g ate le cu p o m p a r e h id ra u lic ă cu p is to n şi d ia f r a g m ă se p ro d u c ,
în r a p o r t cu m ă r im e a lor, cu a c ţio n a r e cu m o t o r electric m o no fazic sa u
trifazic, cu sa u f ă r ă p r o te c ţie a n tie x p lo z iv ă . Cele cu d e b it liber de p o m p a
re a com p o z iţiei su b 2 1/min, s î n t e c h ip a te cu m o to a r e electrice m inofaz',ce,
i a r cele cu d e b ite p e s te 2 1/min, cu m o to a r e electrice m onofazice sau trifazice.
T a b e lu l 2 0
Valoarea
Caracteristici Unitatea
de măsură agreg at cu pompare
pneumatică
agregat cu pompare
liidraulică
Si hidraulică (piston-t-diafragmă)
Puterea motorului electric

kW — 04, - 2,0
Tensiunea de alimentare V — 110; 220; 380
Presiunea aerului comprimat pentru
alimentarea recipientului daN/cm2 3 -8 —
Presiunea de lucru a compoziţiei de
vopsit daN/cm2 120-240 120-250
Debitul de compoziţie de vopsit 1/min 1,1 - 5,0 1,2-5,8
Capacitatea recipientului 1 20 - 50 20 (propriu) sau
capacitatea amba
lajului
Lungimea furtunului compoziţiei
comprimate m 5 -1 0 5 -1 0
Masa netă a agregatelor kg 1 4-60 18-90
Productivitatea m2/h 125-200 120-220
Diametrul duzelor pistolului mm 0,18-1,09 0,18-1,04
A ceste din u r m ă a g r e g a te 4p o t fi e c h ip a te la n e vo ie şi cu m o t o a r e
cu explozie (b enzin ă) sa u cu m o t o a r e p n e u m a tic e r o ta tiv e .
c) Pistolul de pulverizat, furtunurile de presiune înaltă. P isto lu l d
p u l v e r iz a t p e n t r u v o p s ir e fă r ă a e r (fig. 120) este de o c o n s tr u c ţie sp e c ia lă ,
a d a p t a t ă a c e s tu i siste m şi se c o m p u n e din :
Fig. 120. Piesele componente ale unui pistol de

pulverizat fără aer :
1 — c o r p u l p is to lu lu i ; 2 — d is p o z itiv d e b lo c a r e a t r ă g a
c iu lu i ; 3 tr ă g a c i u l ş i g a rd a lu i ; 4 — g a r n i t u r a d e t e f lo n ;
5 — p iu liţă c u g ît ; 6 — filtru la m e la r ; 7 — d u z ă d e p u lv e
r i z a r e ; 8 — p i u liţă d e fix a re a d u z e i ; 9 — i n t r a r e a v o p s e le i.
212 Unelte, dispozitive, oparate şi utilaje folosite
— c o rp u l p is to lu lu i cu d is p o z itiv u l de a g ă ţa r e 1, d isp o z itiv u l d e

b lo c a r e a tr ă g a c iu lu i 2 şi h o le n d e r u l p e n t r u f u r t u n u l de v o p s e a 9 ;
— tră g a c i u l cu g a r d a t r ă g a c i u l u i 3 ;
— acul o b t u r a t o r p e n t r u în c h id e re a orificiului de v o p sea , cu a rc u l
său ;
— p iu liţa cu g ît 5 p e n t r u f ix a r e a f iltru lu i la m e la r p e n tr u v o p s e a 6
şi g a r n i t u r a de te flo n 4 p e n t r u fix a r e a p iuliţei de co rp ul p i s t o l u l u i ;
— p iu liţa S p e n t r u fix a re a duzei de p u lv e riz a re 7.
F u r t u n u r i l e ca re c o n d u c c o m p o z iţia la p istol s în t c o n s tr u ite d in tr-o
a r m ă t u r ă m e ta lic ă c ă p t u ş i t ă cu u n t u b din m a s ă p la stic ă specială, de
obicei teflo n. E le a u o lu n g im e de 5 — 10 m şi s în t p r e v ă z u t e la c a p e t e
c u holendere, de p rin d e re , c a re p e r m it r o tir e a - p is to l u lu i şi în ş u r u b a r e a
c u u ş u r i n ţ ă la a g r e g a tu l de p o m p a re . A cestea t r e b u i e m a n ip u l a t e cu
g r ijă , nu tr e b u i e în d o ite , r ă s u c ite sa u lă s a te să se frece pe s u p ra fe ţe le
a b r a z iv e , deoarece, în a fa ra de c o s tu l lor rid ica t, orice fisu ră c ît de sim p lă
se lărg eşte r a p id su b efectul pre siu n ii în a lte d in c o m p oziţie, fă c în d
f u r t u n u l inutilizabil.
d) D uzele. D u z e le de p u lv e riz a re s în t de o c o n s tru c ţie d e o se b ită
R e a liz a te din m e ta le uşo a re cu in serţii foEyrte d u re din c a r b u r ă de w o lfra m
s a u de t u n g s te n , a u p r a c tic a t e în a c e ste a orificii f o a rte fine de p u lv e riz a ră
ex ecutate, p rin p ro c e d e u l e lectro-eroziunii. P r i n folosirea a c e sto r c a r b u r i
du z e le p o t re z is ta eroziunii r id ic a te a p ig m e n ţilo r d in c o m p o z iţii la
p re siu n i în a lte de. p u lv e riz a re.
Aşa c u m se v e d e în fig. 121, s în t tr e i t ip u r i de duze de p u lv e r iz a re .
a b c
Fig. 121. Duze de pulverizare fără aer :
a — p e n tru p u lv e riz a re fin ă ; b — p e n tru p u lv e riz a re o b iş n u ită ; c — p e n t r u
p u l v e r i z a r e c o n ic ă .
L a d u z a de p u lv e riz a re fin ă ( F . F ) (fig. 121, a), fo r m a j e tu lu i de p u l v e

riz a re este în g e n e ra l a lu n g ită , s u b ţiin d u - s e s p re c a p e te . A c e a stă d u z ă
se p o a te deosebi d u p ă l u n g im e a ei m a i m a r e şi c u lo a re a n eag ră.
■Cartea zugravului şi vopsitorului 213
D u z a p e n tr u p u lv e r iz a r e o b iş n u ită (fig. 121, b) a re u n j e t de p u l v e r i z a

re a p la ti z a t v e r tic a l şi s u b ţ i a t la c a p e te . A ce a s tă d u z ă a sig u ră o .a c o p e rire
la rg ă şi o s u p r a p u n e r e m in im ă şi se d eose b e şte d u p ă lu n g im e a ei m a i
m ic ă şi cro m a re .
D u z a p e n t r u p u lv e riz a re con ică (in cerc) (fig. 121, c) realizează o
p u lv e r iz a re cu s e c ţiu n e c irc u la ră şi cu o d is t r ib u ţie u n if o r m ă în t o a t ă
z on a. D u z a c u p r i n d e o b u c şă ce p o a t e fi scoasă, p r e v ă z u t e cu c a n e lu ri
p e n t r u a cre a a c ţiu n e a de p u lv e r iz a re şi fo rm a re a j e tu lu i de p u lv e riz a r e
r o tu n d .
D u z e le se livrează, de obicei, în tr-o c u t i u ţ ă din m a t e r i a l pla stic cu
in d ic a ţia d im e n s iu n ilo r în ţoii sa u în m m . î n t a b e l u l 21 este d a t a c o
r e s p o n d e n ţ a ţo li-m m .
Tabelul 21
Dimensiuni Dimensiuni
to ii mm to ii mm
0 ,0 0 7 0 ,1 8 0 ,0 2 1 0 ,6 3
0 ,0 0 9 0 ,2 3 0 ,0 2 6 0 ,6 6
0 ,0 1 1 0 ,2 8 0 ,0 3 1 0 ,7 9
0 ,0 1 3 0 ,3 3 0 ,0 3 6 0 ,9 1
0 ,0 1 5 0 ,3 8 0 ,0 4 1 • 1 ,0 0
0 ,0 1 6 0 ,4 1 0 ,0 4 3 1 ,0 9
0 ,0 1 8 0 ,4 6 0 ,0 7 2 1 ,8 3
e) A legerea duzei. L a alegerea d uzei se ţin e s e a m ă de v is c o z ita te

-com poziţiei p e n t r u v o p s it fiind în r a p o r t d ire c t p r o p o r ţio n a l. P e n t r u
v i s c o z i t ă ţ i sla b e se folosesc du z e cu orificiu mic. pe c în d p e n t r u viscozi-
t ă ţ i m a i m a r i se p re f e r ă folosirea d u z e lo r cu orificiu cu d i a m e tr u m a re .
C a n t i t a t e a p ro d u s u lu i p u l
v e r iz a t e ste în f u n c ţie de m ă r i
m e a orificiului duzei, ia r gro-
jsim ea peliculei e ste d e te r m i
n a t ă de d ia m e tr u l orificiului
îşi u n g h iu l d e proiecţie. D o u ă
«duze a v în d acelaşi orificiu, d a r
•unghiurile de p ro ie c ţie diferi
s e , lasă să t r e a c ă aceeaşi c a n -
' t i t a t e d e p r o d u s c a re se r e
Fig. 122. Pulverizarea prin două duze cu
p a r t i z e a z ă în să pe o în tin d e r e acelaşi orificiu, însă cu unghiuri de pro
tde s u p r a f a ţ ă d ife rită (fig. 122). iecţie diferite.
Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite
A c e a s tă c a r a c te r is tic ă i n f lu e n ţe a z ă c a li ta t e a v o p sito rie i p rin f a p t u l

că, d a c ă , o c o m p o z iţie de o a n u m i t ă v isc o z ita te , t r e c î n d p r in tr - o d u z ă
îi c o re s p u n d e u n u n g h i de p ro ie c ţie b in e d e t e r m i n a t şi, deci, o p u l v e r i
z a re în c o n d iţii o p tim e , o aceeaşi c om po ziţie, tr e c î n d p rin tr -o altă.
d u z ă cu u n orificiu de acelaşi d ia m e tr u însă cu u n u n g h i diferit de p r o ie c
ţie, face ca r e z u l t a t u l p u lv e r iz ă r ii s ă nufie s a tis fă c ă to r.
L a alegerea duzei se m a i ţ i n e s e a m ă şi de r a p o r t u l în tr e u n g h iu l
de p ro ie c ţie al j e t u l u i şi de m ă r im e a s u p r a f e ţe i d e v o p s i t ( ta b e lu l 22).
Tabelul 22
C aracteristici Unghiul de proiecţie a pulverizării
Suprafeţe întinse > 40°

Suprafeţe de mărime mijlocie intre 25° şi 40°
Suprafeţe mici 25°
Ca re g u lă g e n e ra lă se r e c o m a n d ă să se folosească u n g h iu l de p ro ie c ţie
cel m a i m a r e posibil, p e n t r u cel m a i m ic orificiu de d u ză.
f) Pulverizări defectuoase. Cauze şi m ăsuri de rem ediere. Ca şi î
c azul p u lv e riz ă rii p n e u m a tic e , t o t a stfe l şi la p u lv e r iz a re a f ă r ă a e r e ste
n e c e s a r să se c u n o a s c ă e v e n tu a le le c au z e c a re p r o v o a c ă o c ît de m ic ă
d e re g la re a in s ta la ţie i, p e n t r u a se lu a im e d ia t m ă s u r ile c o r e s p u n z ă
t o a r e de rem e die re, în v e d e re a realizării u n e i p u lv e riz ă ri cu r e z u l t a t e o p t i
m e. Cele m a i fr e c v e n te c a u z e sînt: incluziun i de aer, în f u n d a r e a filtr e lo r
şi duzei, f u n c ţi o n a r e a de fe c tu o a să a in s ta la ţie i şi piese u z a te ale p i s t o
lului.
A e ru l închis în d ifuzor p o a t e p ro d u c e o p ic u ra r e la d u z a p isto lu lu i.
P e n t r u e lim in a re a ei se î n d r e a p t ă p isto lu l în sus şi în jo s de c îte v a ori.
P e n t r u e v a c u a r e a a e ru lu i din c o n d u c te , d u p ă p u n e r e a în f u n c ţiu n e a
a g re g a tu lu i, se î n d r e a p t ă p isto lu l f ă r ă d u z ă în v a s u l cu c o m p o z iţia
d e v o p s it, p î n ă ce j e t u l d e v in e r e g u la t şi c o n tin u u . Se d e c o n e c te a z ă a p o i
a p a r a t u l de r e ţ e a u a electrică şi se m o n te a z ă d u z a la pistol.
D a c ă v o p s e a u a nii iese din pistol, în s e a m n ă că filtrele s în t î n f u n d a t e
fie la a d m is ie fie la ieşire.
î n f u n d a r e a du zei se m a i p o a t e d a t o r i şi p r e z e n ţe i u n o r c o rp u ri străine»
c u m s în t p a rtic u le le de v o p s e a u s c a tă în c o n d u c te în u r m a u n e i u tiliz ă r i
a n te r io a r e . M a jo r it a te a a c e sto r p a r tic u le sîn t r e ţ i n u t e de filtru l de a dm isie;
t o t u ş i un ele d i n t r e ele a ju n g p în ă la d u z a p e c a r e o în fu n d ă .
C artea zugravului şi vopsitorului 215
0 c u r ă ţ ir e c o m p le tă a e c h i p a m e n tu lu i şi o filtr a re eficientă a c o m p o
z iţie i de v o p s i t s în t p rin c ip a lele re m e d ii p e n t r u e v it a r e a cau z elo r î n f u n d ă -
r ii filtre lo r şi duzei.
C o m poziţiile de. v o p s it la c a re g ra n u le le m a te r ia le lo r c o m p o n e n te
sînt. m a i m a r i d ec ît cele o b iş n u ite mijlocii, p o t c o n s titu i, de a se m e n ea ,
c a u z e fr e c v e n te de în f u n d a r e . î n a c e st caz, se c o n s t a t ă p r e z e n ţa în filtru
a u n o r c a n t i t ă ţ i m a ri de p a rtic u le . P e n t r u e v i t a r e a a c e stu i in c o v e n ie n t
t r e b u i e folosită o d u z ă cu orificiu m a i m a re . A c e a s ta însă p o a te duce
la o m o d ific a re a c a lită ţii p u lv e riz ă rii şi a c o p e ririi s u p r a f e ţ e i re sp e c tiv e .
U n a lt r e m e d iu este şi acela de a folosi e le m e n te f ilt r a n te de o d im e n siu n e
s u p e rio a ră . . ■
î n cele m a i m u lt e c az u ri se r e c u rg e la o m ic şo ra re a v isc o z ită ţii c o m p o
z iţie i, în lim ete le p e rm ise de fa b ric ă , ca re p o a te e v i ta în f u n d a r e a , d în d
t o t o d a t ă p o s ib ilita te a să se lucreze la p resiu n i m a i mici.
E s t e i m p o r t a n t de ş t i u t că î n f u n d a r e a f iltr u lu i p r o d u c e o d e fo rm a r e
în p ro ie c ţia je tu lu i. A cest de fe c t o p e r a to r u l îl p o a t e a tr ib u i, e r o n a t,
î n f u n d ă r ii duzei. A cest lu cru se p o a t e c o n s ta ta , c în d d e fe c tu l în f u n d ă rii
p e r s is tă c h ia r d u p ă r e p e t a t e c u r ă ţ i r i ale orificiului duzei.
Ca reg ulă g en e ra lă , se c u r ă ţ ă t o a t e filtrele de a d m isie sau de ieşire
cel p u ţ i n o d a t ă p e zi. N e g lija re a acestei c u r ă ţir i c o n d u c e la o p u lv e riz a re
d e f o r m a t ă , c o m p a r a b ilă cu cea a u n e i d u z e în f u n d a te .
D a c ă p ro ie c ţia p u lv e riz ă rii p r e z in t ă o z o n ă c e n tr a lă c o m p a c tă ,
c u p r i n s ă sus şi jos de p roiecţii s e p a ra te , a c e a s ta se d a to r e ş te u n e i f o a r te
s l a b e p re siu n i de p u lv e r iz a r e p e n t r u d u z a aleasă. O p u lv e riz a re d e f e c t u
o a s ă m a i p o a te fi a t r i b u i t ă şi u n e i c o m p o z iţii p r e a vîsc o a se p e n t r u d u z a
re s p e c tiv ă . î n a m b e le c a z u ri se rid ic ă p re s iu n e a sau se a d a u g ă so lv e n t
p e n t r u a m ic şo ra v is c o z ita te a p ro d u su lu i.
P e n t r u o b ţin e r e a u n o r r e z u l t a t e de p u lv e r iz a r e s c o n ta te , nu tr e b u ie
folosită o p re siu n e su p e rio a ră celei necesare, deo a re c e o pre siu n e excesivă
r e d u c e d u r a t a de folosire a in s ta la ţie i şi p r o d u c e - o risip ă in u tilă a
c o m p o z iţie i de v o p s it.
P ro ie c ţii d e f o r m a te sau n e re g u la te sîn t p r o d u s e de o d u z ă cu orificiu
o b s t r u a t sau u z a t. Aceleaşi d efecte p o t fi c a u z a te şi de o m o n t a r e n e î n
g r i j i t ă a a c u lu i o b t u r a t o r . Se r e c o m a n d ă a se d a o a t e n ţ i e d e o se b ită
a r t ic u la ţie i ac e s tu ia , ca re nu tr e b u ie să fie nici p r e a rigidă d a r nici p re a
m o b ilă . D e ase m e n e a , t r e b u ie a s i g u r a tă c u r ă ţe n ia a c u lu i p e n t r u a se
e v i t a o u z u r ă p r e m a t u r ă a a r tic u la ţie i.
g) Curăţirea in stalaţiei de pom pare şi înlocuirea unei com poziţii c
a lta . C u ră ţir e a in sta la ţie i tr e b u ie e f e c tu a tă cel p u ţ i n o d a t ă p e zi şi c h ia r de
m a i multe, ori, ţ in în d s e a m ă de c o nd iţiile de u tiliz a r e şi c o m p o z iţia
fo lo sită. P e n t r u a c e a s ta :
— se d e c o n e c te a z ă in s ta la ţ ia de r e ţ e a u a electrică ;
— se sc a d e p re s iu n e a com p o z iţie i în d r e p t în d p isto lu l în v a s u l de
a li m e n ta r e şi se a p a s ă pe tr ă g a c i p în ă se sc u rg e t o a t ă c o m p o z iţia d e
v o p sit;
— se a şaz ă s o rb u l în tr - u n v a s c o n ţin în d s o lv e n tu l r e c o m a n d a t d e
fa b ric ă , c o r e s p u n z ă to r com poziţiei. Cînd s o lv e n tu l a p a r e în pistol, se
d irije a z ă în re z e r v o r u l său p în ă iese c u r a t.
P e n t r u s c h im b a r e a com p o z iţiei c o lo ra te cu a l t a de a l t ă c u lo a re sa u
de a lt tip , se p r o c e d e a z ă m a i în tîi la o spălare, d u p ă c a re se a şa z ă so r b u l
în v a s u l c o m po ziţie i r e s p e c tiv e de v o p s it. Se d irije a z ă p isto lu l în r e
z e r v o r u l s o lv e n tu lu i şi se a p a s ă p e tr ă g a c i p în ă c înd a p a r e c o m p o z iţia
cea n o u ă de v o p s it, e lim in în d a stfe l s o lv e n tu l r ă m a s în c o rp u l p o m p e i
şi în f u r t u n u l de a lim e n ta r e a pistolului.
Se c u r ă ţ ă d u z a , se r e m o n te a z ă în p isto l şi se re ia lucrul.
Se r e c o m a n d ă ca spă lă rile să fie e f e c tu a te c ît m a i des şi cu mici c a n t i t ă ţ i
de so lv e n t, fiind m a i eficiente ca u n a sau d o u ă sp ă lă ri cu c a n t i t ă ţ i m a ri
d e solvent.
L a te r m in a r e a lucrului, se sp a lă p o m p a , f u r tu n u r ile şi p isto lu l c h i a r
d a c ă i n s ta la ţ ia n u se u tiliz e az ă în z iu a u r m ă to a r e .
h) Indicaţii generale. L a folosirea a g r e g a te lo r de p u lv e riz a r e fără
a e r se v a ţin e s e a m ă d e u r m ă to a r e le c o n s id e re n te g e n e ra le :
— ra c o r d u r ile f u r tu n u r ilo r , le g ă tu rile şi su p r a f e ţe le de r a c o r d a r e a
pisto alelo r, f u r t u n u r ile p o m p e lo r etc. se m a n ip u le a z ă cu grijă. O s im p lă
fis u ră se lă rg e şte r a p i d su b efectul p resiu n ii în a l te d in c o m p o z iţia d e
v o p sit;
— f u r t u n u l care c o n d u c e c o m p o z iţia su b p re siu n e la pistol, ca o r ic e
f u r t u n de în a lt ă p resiune, nu t r e b u i e în d o it d u p ă o c u r b ă cu o r a z ă m a i
m ic ă de 10 cm . U n f u r t u n c a re a s u fe rit o s p ă r t u r ă , este u n f u r t u n p i e r d u t
(nefolosibil) ;
— s ta r e a f u r t u n u r i l o r tr e b u ie v e rif ic a tă periodic, p e n t r u a d e sc o p e ri
e v e n tu a le le d e fe c te sa u u r m e de u z u r ă su sc e p tib ile să p r o d u c ă v r e - o
ru p tu ră ;
— este s tr i c t in te rz is să se d e m o n te z e f u r t u n u l sa u p istolul f ă r ă a.
în tr e r u p e c o m p le t p re siu n e a d in p o m p ă ;
— este s tric t interzis, de ase m e n e a , să se sc h im b e d u z a sau inversoruR
fă ră a verifica d a c ă t i ă g ă t o r u l p isto lu lu i este f ix a t în p o z iţia „închis""
şi d a c ă p o m p a n u este su b p re s iu n e ;
— p isto lu l tr e b u i e c o n sid e ra t, în t i m p u l cînd p o m p a este su b p r e s i u n e ,
ca u n utila j pe riculos ; se v a e v ita m a n ip u l a r e a sa, c h ia r fă r ă d uză, î a
a p ro p ie re a p e rs o a n e lo r ca re se află pe şa n tie r.
F. I N S T A L A T I I P N E U M A T I C E P E N T R U A P L I C A R E A C O M P O
Z IŢ IIL O R D E F IN IS Ă R I D E C O R A T IV E IN R E L IE F
0 in s ta la ţie p n e u m a tic ă folo sită p e n t r u e x e c u ta r e a finisărilor deco -
r a t i v e în relief (calcio-vecchio) se c o m p u n e în p rin c ip iu d in tr - u n a g r e g a t
■de a e r c o m p r im a t, re c ip ie n t şi p isto l p u lv e r i z a to r a d e c v a t, cu care,
p rin stro p ire , se aplică pe p e r e ţi şi u n e o ri pe ta v a n e , diverse com po ziţii,
p r e p a r a t e c o r e s p u n z ă to r, cu v is c o z ita te m edie, a v în d c o n s is te n ţa de 12 —
15 cm, m ă s u r a t ă cu co n u l etalon.
1. AGREGATELE DE AER COMPRIMAT
A gre ga te le de a e r c o m p r im a t folosite s în t cele descrise în s u b c a p i
to lu l p r e c e d e n t (v. şi fig. 101 şi 102).
2 . PISTOLUL DE STROPIT
P isto lu l de s tr o p it (fig. 123) este c o m p u s din c o rp u l p isto lu lu i 1
c u m îner, t r ă g a c iu l 2, ş u r u b u l de reglare 3 c a re a sig u ră reglare a fină
a d e b itu lu i de m a te ria l, ş u r u b u l de reglare fină a a e ru lu i 4 şi d u z a 5.
Fig. 123. Pistol de stropit compoziţii pentru finisări decorative în relief :

a — cu f u r t u n d e l e g ă t u r ă la r e c i p i e n t u l c o m p o z iţie i ;
b — c u r e c ip i e n t - p î l n i e m o n t a t p e p is to l.
P is to lu l de s tr o p it p o a te fi
a li m e n t a t c u m a te r ia l p r in
f u r t u n u l de la ' r e c ip ie n tu l
su b p r e s iu n e (fig. 124) sau
p rin re cipientul-p îlnie S,
c a re se p o a t e m o n t a la
pistol în locul fu r tu n u lu i.
A lim e n ta r e a cu! ae r n e c e s a r
p u lv e riz ă rii m a te r ia lu lu i se
face p r in f u r t u n u l 6 r a c o r d a t
la re c ip ie n t, în c a z u l ali
m e n tă r ii cu m a te r ia l de la
a c esta, sau d irect de la
c o m p r e s o r , în cazul a lim e n
tă r ii cu m a te r ia l p rin pîlnie.
3 . RECIPIENTUL DE MA
TERIAL
R e c ip ie n tu l de m a te r ia l
su b p re siu n e (v. fig. 124) se
c o m p u n e d i n t r - u n v a s cilin-
Fig. 124. Recipient de 25—50 1 capacitate, dric 9 de 25 — 50 1 c a p a ci-
pentru compoziţii de stropit. t a t e f ix a t în p o z i ţ i e 'v e r t i
cală p r i n t r e i s u p o r tu r i, p re
v ă z u t în fu n d cu u n ş t u ţ la c a re se ra c o rd e a z ă f u r t u n u l 7, ca re a lim e n
t e a z ă pistolul. P e ş t u ţ u l d in f u n d u l r e c ip ie n tu lu i este m o n t a t u n r o b in e t
16, care reg lează d e b it u l de m a te ria l. L a p a r t e a s u p e r io a r ă re c ip ie n tu l
se în chide e ta n ş cu u n c a p a c 10 p rin in te r m e d iu l a şase clem e r e
g la b ile 11, care se s tr în g cu ş u r u b u r i flu tu re . C a pa c u l a re m o n t a t p e f a ţ a
e x te r io a r ă d i s tr i b u it o r u l de a e r în tr e recipient, şi pistol, c o m p u s din ro b in e
t u l de reglaj al a e r u lu i sp re p isto l 12, r o b in e tu l de ad m isie a a e ru lu i în
r e c ip ie n t 13, m a n o m e t r u l p e n t r u in d ic a re a pre siu n ii în re c ip ie n t 14 şi
m a n o m e t r u l p e n t r u in d ic a re a p re siu n ii la p isto l 15. D is tr ib u i to r u l e ste
p r e v ă z u t cu r a c o r d u r i p e n t r u f u r t u n u l de a e r 6 sp re p istol şi r a c o r d u l
p e n t r u f u r t u n u l d e a e r ÎS ca re a lim e n te a z ă cu a e r in s t a la ţi a de s t r o p it
de la u n co m p re so r. P e c a p a c u l r e c ip ie n tu lu i este m o n t a t , de ase m e n e a ,
u n r o b in e t de e v a c u a r e 17 a a e ru lu i din rezervor, p e n t r u sc o a te re a de
s u b presiun e.
Fig. 125. Instalaţii mobile de stropit compoziţii p entru finisări decora

tive în relief, m ontate pe cărucior :
a — cu re c ip ie n tu l-p îln ie m o n t a t p e p is to l ; b — cu re c ip ie n tu l s e p a ra t.
î n t a b e lu l 23 s în t in d ic a te c a ra c te r is tic ile te h n ic e şi fu n c ţio n a le ale

in s ta la ţie i p e n t r u s t r o p it com poziţii, p r o d u s ă de î n t r e p r i n d e r e a „G M artie "
d in T im işo a ra .
î n fig. 125 si'nt p r e z e n ta te d o u ă i n s ta la ţii m o d e r n e de. s tr o p it c o m p o
ziţii p e n t r u finisări d e c o ra tiv e în relief m o n t a t e p e cărucior, u n a cu
Tabelul 23-
Caracteristici Unitatea Valoarea

de măsură
Pistolul:
— masa netă kg 1,120
— diametrul duzelor mm 2,5 ; 3,0 ; 3,5; 4,0 ;
5,0; 6,0
Recipientul:
— capacitatea i 25-50
— presiunea maximă de lucru daN/cm2 4
— masa netă kg 22-34
Pîlnia :
— capacitatea 1 3
— masa netă kg 0,350
Tubul flexibil pentru aer :
— diametrul interior mm 6
— lungimea m 10
Tubul flexibil pentru compoziţie :
— diametrul interior mm 19
— lungimea m 10
Consumul maxim de aer m3/h 2,5
Productivitatea m2/h 35
re cip ie n tu l-p îln ie m o n t a t p e p istol (fig. 125, a), ia r c e a la ltă cu re c ip ie n tu l

s e p a r a t (fig. 125, b).
P isto a le le a c e s to r in s ta la ţii s în t d o t a t e şi cu d u z e cu orificiu m a i m a re
şi a n u m e de 8,5 şi 10 m m d ia m e tr u .
4 . MODUL DE FUNCŢIONARE
P e n t r u fu n c ţio n a r e a în b u n e c ond iţii a in s ta la ţie i este necesar

să se efectueze u r m ă to a r e le o p e r a ţ i i :
— se face le g ă tu r a p r i n t r - u n f u r t u n de cau ciuc cu r e c ip ie n tu l c o m p o
ziţiei de la a g r e g a tu l de a e r c o m p r i m a t , ca re să a sig u re o p re siu n e de
8 d a N / c m 2 şi u n d e b it de circa 0,1 m*/min ;
— se ra c o r d e a z ă f u r t u n u l de a e r 6 cu u n c a p ă t la d is tr ib u ito r u l de
a e r de pe c a p a c u l re c ip ie n tu lu i ia r cu celălalt c a p ă t la p i s t o l ;
— se ra c o r d e a z ă f u r tu n u l p e n t r u m a te r ia l 7 la ş t u ţ u l de la re c ip ie n t
şi la p i s t o l ;
— se desface c a p a c u l re c ip ie n tu lu i şi se t o a r n ă c o m p o z iţia ce u r m e a z ă
a fi p u să în o p e ră , lăsîn du -se u n s p a ţiu liber de 2 0 % din c a p a c ita t e a
r e c ip ie n tu lu i spre a se asigu ra o p e r n ă de a e r suficien t de m a r e c a re să
preseze a s u p r a com poziţiei. C o m p o z iţia in t r o d u s ă tr e b u ie să fie o m og en ă,

a v în d v is c o z ita te a şi g r a n u lo z it a te a p rescrisă ;
— se c u r ă ţ ă s u p r a f a ţ a de e ta n ş a r e , se fix ează c a p a c u l 10 p rin strîn g e re a
u n if o r m ă a ş u r u b u r i lo r cu clem e 11, apoi se închid t o a t e r o b in e te le ;
— se d esch id e r o b in e tu l p e n t r u a d m isia a e ru lu i în re c ip ie n t 13,
a po i r o b in e tu l 16 p e n t r u a d m isia com p o z iţie i la pistol, p rin f u r t u n u l
flexibil 7 ;
— c în d c o n p o z i ţ i a a a ju n s la p isto l se d eschide r o b in e tu l 12 p e n tr u
accesul a e ru lu i nece sa r nu lv e riz ă rii c o m po z iţie i şi se a p a s ă pe tr ă g a c iu l
2 al p i s t o l u l u i ;
— p e n tr u o b ţin e r e a u n u i j e t o p tim de m a t e r ia l se reglează d e b itu l
de a e r de la v e n t ilu l 4 al p i s t o l u l u i ;
— p e n t r u o b ţin e re a unei dispeisii fine, uniforme, se foloseşte u n r a p o r t
m a r e a e r /m a te ria l, ia r p e n t r u o b ţin e r e a u i u i p r o ie c tă ri su b fo rm ă de
stro p i, acest r a p o r t se r e d u c e ;
— în fu n c ţie de v is c o z ita te a şi g r a n u l a ţ i a com po ziţiei, se reglează
p r e s iu n e a in r e c ip ie n t în lim itele 0,5 — 4 d a N / c m 2 şi la p istol în lim itele
4 — 8 d a N / c m 2. R e g la re a p re siu n ii se face a c ţio n în d a s u p r a r o b in e te l o r
a fla te pe c a p a c u l re c ip ie n tu lu i, lîngă cele d o u ă m a n o m e tr e 14 şi 15.
Cînd în locul re c ip ie n tu lu i se foloseşte pîlnia, re g la rea a e ru lu i ne c e sa r
p u lv e riz ă rii com poziţiei se face d ire c t de la su rsa de a e r c o m p r i m a t .
O b ţin e re a deci pe s u p r a f a ţ a s u p o r t a u n u i finisaj în relief cu s tro p i m a i
m a ri sau m a i mici, de. fo rm ă r o t u n d a sau a p la tis a tă , este în fu n c ţie de
a d m isia a e ru lu i c o m p r im a t, de c o n s is te n ţa co m po ziţiei şi de d is ta n ţa
la c a re se ţin e p isto lu l de s u p r a f a ţ a su p o rt.
D u p ă ce se go le şte c o m p o z iţia d in re c ip ie n t se închide, de la su rsa
de a e r c o m p r im a t, accesul a e ru lu i în recipient, apoi se d eschide ro b in e tu l
17 p e n tr u e v a c u a r e a ae ru lu i din re c ip ie n t şi c în d a m b e le m a n o m e t r e
in d ic ă p re siu n e a zero se deschide c a p a c u l 10 şi se t o a r n ă din nou c o m p o z i
ţie în recipient.
L a * te r m i n a r e a lu crului se sp a lă b in e re c ip ie n tu l, f u r t u n u l şi p is to lu l
t r e c în d p r in ele a p ă su b presiune, a p ă care a fost in tr o d u s ă în p r e a la b il
în recipien t. D u p ă t e r m in a r e a acestei o p e ra ţii se sp a lă şi e x te rio r u l
instalaţiei.
G. PROCEDEE SPECIALE DE ACOPERIRE A SUPRAFEŢELOR

SUPORT
P e n t r u r e a liz a re a u n o r acoperiri cu com po ziţii de v o p s it a s u p r a
feţelo r s u p o r t şi în p rim u l r în d a celor metalice, î n t r - u n r itm r a p id şi
în p r o d u c ţie de m a r e serie, s-au p re c o n iz a t o serie de procedee speciale
c a re p r e z in tă a v a n t a j e s u b s t a n ţia le f a ţ ă de v o p sire a p rin m e to d e o b iş

n u i t e a t î t de o rd in economic c ît şi din p u n c t u l de v e d e re al eficienţei,
al sim p lită ţii proc e d e e lo r de aplic a re şi al c o nd iţiilo r igienice de m u n c ă .
D in tr e procedeele speciale de aco perire cu pelicule, se v o r descrie
cele care p o t fi folosite pe şan tiere le şi în atelierele în tr e p r in d e rilo r de
c o n s t r u c ţii şi a n u m e : v op sire a în c îm p electro static, v o p s ir e a p rin sin teri-
z a re şi m e ta liz a re a . •
1. VOPSIREA IN ClMP ELECTROSTATIC
P ro c e d e u l v opsirii în c îm p e le c tro s ta tic c o n s tă în p u lv e riz a re a

p a rtic u le lo r de v o p s e a în c ă r c a te cu sarcini electrice n e g a tiv e si d irija re a
lor spre piesa c a re se acoperă. în c ă r c a tă la ri'ndul ei cu e le c tric ita te
po z itiv ă . I n t r e su r s a de p a rtic u le p u lv e r iz a te şi piesă se p ro d u c e u n cîm p
e le c tro sta tic în care electronii emişi de c a to d în carcă cu sarcin ă n e g a tiv ă
pa rtic u le le de v op se a , c a re se în d r e a p tă , re sp e c tîn d legile c îm p u rilo r
electrice, sp re piesa în c ă r c a tă Cu sa rc in ă electrică c o n tr a ră , pe c a re se
depu n.
Piesele s în t legate şi la p ă m î n t p e n t r u e v ita r e a e v e n tu a le lo r e le c
tr o c u tă r i.
P e n t r u ca sensul c îm p u lu i să fie t o t tim p u l acelaşi (de la polul n e g a tiv
la cel p ozitiv) se foloseşte o su rsă de e le c tric ita te cu d e b ita r e de c u re n t
c o n tin u u . I n t e n s i t a t e a fo
losită este de 6 0 — 120 kV.
C u r e n tu l c o n tin u u de
în a ltă te n s iu n e se o b ţin e
din c u r e n tu l de la r e ţe a
de 50 H z, care este t r e c u t
p r i n t r - u n g e n e r a to r a lc ă
tu it d in tr-un tran sfo rm a
to r, p e n t r u realizarea c u
r e n t u lu i de în a l tă t e n
siu ne şi u n re d re so r cu
t u b u r i electronice, care
tr a n s f o r m ă c u r e n tu l al
t e r n a t i v în c u r e n t con
tin u u .
Fig. 126. Schema vopsirii electrostatice cuf pis
tol cu cupă pulverizatoare : I n s t a l a ţ i a de v o p s it
1 — c u p ă d e p u l v e r i z a r e c e n t r i f u g a l ă ; 2 1 — p ie s a d e se Com pune d i n tr - u n r e
v o p s i t ; 3 — t u b d e a lim e n ta r e c u v o p s e a ; 4 — d r u
m u l p a r c u r s d e p a r tic u le le d e v o p s e a . z e r v o r de v o p s e a c a re
as ig u ră a lim e n t a r e a unui
p ă tr u n z în d în z o n a io n iz a tă '
se în carcă cu e le c tric ita te ,
n e g a tiv ă şi, d isp e rsîn d u -se Flg- 127‘ Cupa Ş ™ 1'0 elecU'°statlca
om ogen su b foi m ă de c eaţă,
se d e p u n e pe piesa de v o p sit .
î n t r e c u p a p u lv e r iz a to a re şi piesă tr e b u ie m e n ţ i n u t ă o a n u m i t ă
d i s t a n ţ ă c a re este în fu n c ţie de t e n s iu n e a de lucru şi a n u m e 1 cin p e n tr u
fiecare 4 000 V. P e n t r u 60 k V , deci, d i s t a n ţ a m in im ă este de 15 cm, i a r
p e n tr u 120 kV , 30 cm. O a p ro p ie re p rea m a re in te n s if ic ă em isia de electroni,
a e ru l se ionizează şi se produc, d e scărcări electrice sub fo rm ă de arc,
c a re p ro d u c d e fe c ţiu n i în in s ta la ţia de v o p s ir e şi p r e z in tă pericol de
incendiu.
V opsirea se p o a te face şi c u a p a r a t e p o r t a t i v e co m p u se d i n t r - u n
pisto l (fig. 128) cu o c u p ă r o t a t i v ă a n g r e n a tă p rin tr -o t i j ă de c ă tr e u n
mic m o to r asin cro n, m o n t a t la celălalt c a p ă t. M înerul m e ta lic şi c a rc a sa
m o to r u lu i fac corp c o m u n cu m a s a pisto lu lu i, în t i m p ce c u p a r o t a t i v ă
es te s p rijin ită de o ţ e a v ă izolată. T r ă g a c iu l p isto lu lu i lu crează în d o i
t i m p i ; o u ş o a r ă a p ă s a r e pe tr ă g a c i declan şe a ză r o tir e a cupei r o t a t i v e
Şi a p a r iţia c îm p u lu i de în a ltă te n siu n e ,; a c ţio n în d m a i d e p a r te pe tr ă g a c i
se p e r m ite a d m is ia vopselei. D în d d ru m u l tr ă g a c iu lu i, se o p re ş te în p r i m u l
22 4 Unelte, dispozitive, aparate ţi utilaje folosite
Fig. 128. Pistol pentru pulverizare centrifugală în cîmp electrostatic.
r în d a d m isia v op selei şi ap o i se în tr e r u p e c u r e n tu l de în a ltă te n siu n e .

G r e u t a t e a p isto lu lu i este circa 1,800 kg.
Com poziţiile a p lic a te cu p isto lu l p u lv e r iz a t o r a c ţ i o n a t cu a e r c o m p r i
m a t p o t fi folosite şi în v o p s ire a e le c tro sta tic ă. î n a c e st caz, v o p s e a u a
este p u lv e r iz a tă cu u n p istol
clasic cu a e r c o m p r im a t î n
t r - u n cîm p c r e a t de o r e ţe a
(grilă) de. fire. m e ta lic e co
n e c ta t e la te n s iu n e a î n a ltă
a g e n e r a to r u lu i (fig. 129).
P r in io nizarea ae ru lu i şi
p r e d a r e a sarcinilo r electrice
p a rtic u le lo r de v o p se a , a-
cestea, în c ă rcîn d u -se cu s a r
cini de aceeaşi p o la r ita te , se
fra g m e n te a z ă şi se resping
în tr e ele p u lv e riz în d u -se
Fig. 129. Pulverizare mecanică cu transport fo a r te fin, fiind a t r a s e t o t o
electrostatic :
l — p is to l p u lv e riz a to r cu a e r c o m p rim a t ; d a t ă d e-a lu n g u l liniilor de
2 — t r a n s f o r m a t o r d e în a l t ă te n s i u n e ; 3 — r e ţe a
m e ta lic ă c o n e c ta tă la t r a n s f o r m a t o r u l d e în a ltă f o r ţă de c ă tr e piesa de a c o
t e n s i u n e ; 4 — p ia s a d e v o p s it ; 5 — c a le a d e r u
l a r e a t r a n s p o r t o r u l u i c o n e c ta tă la p ă m în t. p e rit, c o n e c ta tă la p o t e n ţ i
alul opus.
S-a c o n s t a t a t că tr a i e c to r i a şi devierea p a rtic u le lo r este influen-
ţ a ţ ă de :
— f o r ţa e le c tro s ta tic ă ;
— v ite z a in iţia lă în m o m e n tu l intră rii în c îm p u l e le c tro sta tic ;
— fre c area aerului, c a re este inv e rs p r o p o r ţio n a lă cu d ia m e tr u

particu lei.
Pierderile de v o p sea (care s în t m inim e) v o r fi cu a t î t m a i m ici cu cît fo r ţa
e le c tro s ta tic ă v a fi m a i m a r e d e c ît celelalte fo rţe m e n ţio n a te m a i în a in te ,
c a r e ac ţio n e a ză a s u p r a p artic u le lor. î n acest caz r e z u l t a n t a t u t u r o r
a c e s to r fo r ţe (în c a re p r e d o m in a n t ă este f o rţa e le c tro sta tic ă) d irije a z ă
p a r tic u la de v o p se a d e-a lun gu l liniilor de fo r ţă ale c îm p u lu i c re a t, p în ă
la piesa de v o p sit, le g a tă la o p o la r ita t e o p u să şi la p ă m î n t, u n d e îşi
p ierd e sarcina.
L a c o m p o z iţia folosită tr e b u ie a d ă u g a t u n so lv e n t c o re c to r în ceea ce
p riv e ş te re z is tiv ita te a şi c o n s ta n ta dielectrică.
C o nsum ul specific p e n t r u u n s t r a t d e c o m poziţie de v o p s it este de
SO— 120 g / m 2 de s u p r a f a ţă v o p s ită .
P ro c e d e u l de v o p sire e le c tro s ta tic ă se aplică p e o g a m ă v a r i a t ă
d e p ro d u s e d in m a te ria le a t î t con d u c tib ile , c ît şi n e co n d u c tib ile (lem n,
c a u c iu c , sticlă, m a te r ia le p la stic e e t c . ) -
L a m a te r ia le b u n e c o n d u c ă to a re de e le c tric itate, însuşi o bie c tu l
fo rm e a z ă electro du l pozitiv. L a m a te r ia le izo la to a re se aplică, în in te rio ru l
lor, o s u p r a f a ţ ă m e ta lic ă ca re se leagă la p ă m î n t şi în deplin eşte ro lu l
d e electrod pozitiv.
A plicarea "p ro ce d e u lu i de v o p sire e le c tro sta tic ă este h o t ă r î t ă de
f o r m a şi dim en siunile piesei p r e c u m şi de m ă r im e a seriei p r o d u su lu i.
O folosire p o t r i v i tă a vo psirii e le c tro sta tic e este aceea p e n tr u piesele
c o n f e c ţio n a te din plasă de sîrm ă sa u sub fo rm ă de g r ă t a r la c a re se
o b ţin e o econom ie s u b s ta n ţi a lă d e m a t e i i a l şi m a n o p e ră .
P r i n t r e a v a n ta je le vopsirii e le c tro sta tic e se r e le v ă condiţiile de
m u n c ă sa n ita r-ig ie n ic e c o re s p u n z ă to a re , c o n su m r e d u s de v o p s e a şi
m a n o p e r ă şi r a p i d i t a t e a exe c u ţie i ( p r o ie c ta re a vopselei, făcîn du -se
în gen eral n u m a i pe u n a din feţele obiectului).
Are d e z a v a n t a j u l că se p o t p ro d u c e incendii în cazul descărcăi'ilor
electrice sub fo rm ă de arc, ca re p o t a v e a loc î n tr e c u p a r o t a t i v ă şi piesa
c a r e se vopseşte.
2 . ACOPERIREA SUPRAFEŢELOR METALICE CU MATERIALE PLAS

TICE PLUVERULENTE, TOPITE
în u ltim ii a n i a fost a d o p t a t u n no u p ro c e d e u de p r o te ja r e a s u
p r a f e ţe lo r m etalice, p rin a c o p e rirea lor cu u n s t r a t de m a te r ia le p la stice
su b form ă de peliculă o b ţi n u tă p rin to p ir e a lor.
A ceste pelicule s în t om ogene, un ifo rm e , cu o re z is te n ţă m a r e la
coroziune f a ţ ă de a n u m i t e s u b s t a n ţ e ch im ice şi cu p r o p r ie tă ţ i b u n e
e le c tro iz o lan te şi te rm o iz o la n te .
M aterialele p la stic e cele m a i folosite s î n t : p olietilena, a c e t o b u ti r a tu l

de celuloză, n a ilo n u l şi policlo rura de vinii.
S u p ra fe ţe le m e ta lic e ca re u r m e a z ă a fi a c o p e rite s în t p r e g ă t i t e cu
d e o se b ită a te n ţi e p rin s a b la re şi c u r ă ţite d e orice fel de i m p u r i t a t e .
A co perirea cu p ulbe ri t o p i t e se face fă r ă o p r e a la b ilă p r e l u c r a r e
a s tr a t u l u i s u p o r t (gru n d u ire , c h itu ire , şpa c luire etc.).
Proc e de e le folosite p e n t r u aco perire s î n t :
— p rin p u lv e riz a re în flacără cu p i s t o l u l ;
— p rin c u f u n d a r e a piesei în tr - u n s t r a t de p u lb e r e flu id iz a t ;
— p rin a p lic a re a e le c tro sta tic ă a p u lb e rii pe s u p r a f a ţa m e ta lic ă .
O biectele c a r e se a c o p eră tr e b u ie [să aib ă u n g h iu r i r o tu n jite , ia r
su d u rile b in e n e te z ite şi fă ră pori.
a) Acoperirea prin pulverizare a pulberii în stare topită. Se o b ţin e
cu a ju to r u l u n u i p isto l special, a s e m ă n ă to r b ecu lu i de s u d u r ă , p rin
c e n tr u l c ă ru ia se suflă p u lb e re d e m a te r ia l pla stic cu a ju to r u l a e r u lu i
comprimat.. P u lb e r e a tr e c e în d r e p tu l u nei flăcări o x ip ro p a n ic e , cu
t e m p e r a t u r ă c ît m a i s c ă z u tă p e n t r u a nu d e g r a d a m a te r ia lu l c a re se
to p e şte , ia r t o p i t u r a se r ă s p în d e ş te p e s u p r a f a ţa o b iectu lu i, aco perindu-1
c u o p eliculă a d e re n tă . O b ie c tu l este în p re a la b il în.călzit la o t e m p e r a t u r ă
de 2 2 0 —250°C, ia r fla c ă ra p isto lu lu i este re la tiv s c u r tă , p e n tr u a lim ita
la o fr a c ţiu n e de s e c u n d ă t i m p u l în care este t r a v e r s a t ă de p a r tic u le le
de m a te r ia l plastic.
b) Acoperirea în pat de pulbere fluidizată. E s t e u n procedeu c a re a c ă p ă -
t a t a plicaţii din ce în ce m a i largi p r in s im p lita te a care-1 c a ra c te riz e a z ă şi
p r i n r e a liz a re a u n o r p r o d u c tiv it ă ţi de o se b it de ridicate.
P rin c ip iu l a c e stu i p ro ced eu c o n s tă în p u n e r e a u n u i o b ie c t fie rb in te
în c o n ta c t cu p u lb e r e a m a te ria lu lu i plastic, care, to p in d u - s e p rin a tin g e re
cu a c e sta , a d e r ă pe s u p r a f a ţa re sp e c tiv ă . P e n t r u u ş u r a re a in tro d u c e rii
şi m işcării o b ie c tu lu i în p a t u l d e p u lb e re c o m p a c tă se p r o c e d e a z ă la
fluidificarea ei p rin aplic a re a u n u i c u r e n t a s c e n d e n t de gaz. î n c u r e n t u l
de gaz p a rtic u le le de p u lb e re se p u n într-o m işc a re tu r b u l e n t ă , în c e tîn d
de a m a i c o n s titu i u n s t r a t c o m p a c t. î n acest s ta d iu se c o m p o r tă ca u n
fluid, oferind o re z is te n ţă sla b ă la s c u f u n d a r e a u n u i obiect în interiorii 1
m a se i sale şi c u r g în d în j u r u l a c e s tu ia la fel ca u n fluid.
P ro c e s u l de aco p e rire a u n e i s u p r a f e ţe în p a t d e p u lb e r e f lu id iz a tă
c o m p o r tă u r m ă to a r e le o p e r a ţ i i :
— p re în că lz ire a o b ie ctu lu i c a re se finisează ;
— c u f u n d a r e a în p u lb e re a f lu id iz a tă ;
— î n d e p ă r t a r e a excesului de p u lb e re ;
— coacerea în c u p to r .
O b iectul f ie rb in te (260— 330°C), m e n ţ i n u t în p o z iţie s u s p e n d a tă cu

a j u t o r u l unei sîrm e este a f u n d a t reped*; în pulbere. P r in tr - o m işcare u şo a ră
a o b iectului în p a t u l de p u lb e re se p ro d u c e u n c o n ta c t c ît m a i u n ifo rm
al s u p ra f e ţe i a c e stu ia cu p a rtic u le le de pulbere, realizîn du -se u n s t r a t
a c o p e r ito r de g rosim e u n ifo r m ă . D u r a t a de a f u n d a r e este c u p rin să
in tr e 3 şi 10 secunde, în f u n c ţie d e grosim e a peliculei p r e v ă z u tă a fi
o b ţin u tă . G rosim ile peliculelor p o t fi c u p rin se în tr e 100 şi 400 m icron i.
G rosim ile m a ri se o b ţin p rin c u f u n d ă ri succesive ale o b iectului în m a s a
pulberii.
î n d e p ă r t a r e a excesului de p u lb e re de pe s u p r a f a ţ a o b iec tu lu i se
face fie p rin s c u tu r a re a , fie p rin su flarea cu u n j e t de a e r c o m p r im a t.
In cazul o b iectelo r cu o c a p a c i t a t e te r m ic ă m ică (plase m etalice), d u p ă
a c o p e rirea lor cu pulbere, se r e in t r o d u c în c u p t o r cu o t e m p e r a t u r ă
de 27 0°—310°C. D u r a t a de r ă m în e r e în c u p t o r tr e b u ie să fie a t î t c ît
să se o b ţin ă o acop erire ne te d ă şi lucioasă ; în g e n e ra l v a r ia z ă în tre cîte v a
se c u n d e şi circa 90 secunde. în c ă lz ire a p re lu n g ită p ro v o a c ă v o la tiliza re a
p la s tifia n ţilo r şi m odific a rea culorii peliculei.
c) Acoperirea cu pulberi în eîm p electrostatic. C o nstă în d e p u n e re a
m a te r ia lu lu i de ac o p erire în fo rm ă de pu lb e re p rin folosirea u n u i c.împ
electric, pe s u p r a f e ţe reci sau u ş o r p reîncălzite.
P r in c ip iu l aplicării e le c tro sta tic e a pu lberii de m a te ria l p lastic este
acelaşi ca şi la v o p sire a e le c tro s ta tic ă.
P a r tic u le le de p u lb ere, p o rn ite d in tr - u n p isto l de c o n s tr u c ţie s p e
cială si în c ă r c a te cu e le c tr ic ita te n e g a tiv ă , se d irijează sub fo rm ă de
n o r spre ob ie c tul rece sau p re în c ă lz it ca re se finisează, în c ă r c a t cu e le c tr i
c ita te p ozitiv ă, îl în v ă lu ie şi se d e p u n pe s u p r a f a ţ a lui, a t î t pe p a r te a
d in f a ţă , c ît şi pe p a r t e a din spate.
O biectele reci se a c o p e ră cu u n s t r a t u n ifo rm de p u lb e re care a d e ră
pe s u p r a f a ţa lui, d u p ă ca re are loc fe n o m e n u l de re sping e re în tre s t r a t u l
d e p u s şi p a r tic u le le p r o ie c ta te p rin p ulve riz a re. O biectu l a c o p e rit cu
p u lb e re este în c ă lz it p e n tr u to p ir e a acesteia, fie î n t r - u n c u p to r cu ra z e
infraroşii, sau cu a e r cald, fie p rin încălzire p rin in du cţie. T e m p e r a t u r a
de încălzire d e p in d e de n a t u r a pulberii.
G rosim ea peliculei astfel o b ţ i n u t e este de 50 la 500 m icroni, în fu n c ţie
d e n a t u r a p ulberilo r.
O biectele p re în c ă lz ite se a c o p e ră cu pelicule m a i groase, deoarece
p a r tic u le le v e n in d în c o n ta c t cu s u p r a f a ţ a o b iec tu lu i se încălzesc şi
de v in m a i b u n e c o n d u c ă to a r e de e le ctric itate , d e p u n în d u -s e astfel în
grosim i care p o t a ju n g e p în ă la 1 500 microni.
P r i n p ro c e d e u l acop eririi cu m a te r ia le p la s tic e p u lv e r u le n te , t o

pite, se o b ţin p elicule d u re , lucioase cu o g a m ă la rg ă de n u a n ţ e deschise,
c o n s ti tu in d nu n u m a i s t r a t u r i p r o te c t o a r e d a r şi d e c o ra tiv e .
3 . METALIZAREA SUPRAFEŢELOR PRIN PULVERIZARE
P r o c e d e u l de m e ta liz a r e a s u p r a f e ţe lo r c o n s tă în a c o p erirea e le
m e n tu lu i c a re tr e b u i e p r o t e j a t cu u n a l t m e ta l r e z is te n t Ia o x id a re ,
c u m este de e x e m p lu a c o p e rirea pieselor de oţel u u n s t r a t de zinc.
Z in cul e ste m e ta lu l cel m a i folosit şi c a re oferă o p r o te c ţie e x c e le n tă
c o n tr a a g e n ţilo r atm o sfe ric i şi chimici.
P e ş a n tie r, elem e n te le m e ta lic e se m e ta liz e a z ă cu o in s ta la ţie specială
de p u lv e riz a re (fig. 130), la ca re m e ta lu l de aco perire t o p i t este î m p r o ş c a t
1 — c o m p r e s o r d e a e r ; 2 — r e z e r v o r ta m p o n ; 3 — filtru d e a e r ; 4 — b a te rie
p e n t r u r e g l a r e a p r e s i u n i i a e r u l u i ; 5 — t u b d e o x ig e n ; 6 — t u b d e a c e tile n â ;
7 — b a t e r i e p e n t r u r e g la r e a p r e s i u n i i a c e tile n e i ş i o x ig e n u lu i ; 8 — f u r t u n p e n t r u
a c e tile n ă ; 9 — f u r t u n p e n t r u o x ig e n ; 10 — f u r t u n p e n t r u a e r ; 11 — s î r m ă p e n
t r u m e ta liz a r e ; 12 — s u p o r t p e n t r u s î r m ă ; 13 — p is to l d e m e ta liz a r e ; 14 — p ie s a
d e m e ta liz a t.
pe s u p r a f a ţa care tr e b u ie p r o te ja t ă , cu a ju to r u l u n u i p istol a s e m ă n ă t o r
cu cel de v o p s it. T o p ire a m e ta lu lu i se rea liz e az ă p rin tre c e r e a a c estu ia
p r in tr - u n arc v o lta ic sau p r in tr - o fla c ă ră o x iacetilenică, ia r p r o ie c ta re a
se face cu a j u t o r u l a e ru lu i c o m p r i m a t. P ic ă tu r ile de m e ta l t o p i t
s în t p u lv e riz a te p în ă la d im e n siu n e a de 5 0 — 100 microni.
Cu c ît s t r a t u l d e aco p e rire este m a i gros, cu a t î t d u r a t a lui în t i m p
este m a i m a re . A c e a stă gro sim e însă n u p o a te c re şte n e lim ita t, d e o a re c e
de la o a n u m i t ă g ro sim e pelicula m e ta lic ă se desface în foi. D u r a t a în
t i m p a s t r a t u l u i d e aco perire d e p in d e în m a r e m ă s u r ă de g r a d u l de v ic ie re
a a e ru lu i cu gaze in d u s tria le . A stfel u n s t r a t de zinc d e 600 g / m 2, a p lic a t
la cald, a re o d u r a t ă te o re tic ă în a e r c u r a t de circa 60 a n i ; în c l i m a t
in d u s tr ia l n o r m a l de circa 15 a n i ; în a e r v ic ia t d u re a z ă n u m a i 7 —8 an i.
D in a c e a s tă c a u z ă p e s te s t r a t u l d e zinc se aplică u n s t r a t p r o te c t o r de
v o p s e a sa u lac care-1 p ro te je a z ă îm p o tr i v a a c ţiu n ii corosive a a g e n ţilo r
atm o sferici.
î n a i n t e de a se aplica s t r a t u l de acoperire, s u p r a f a ţ a ca re se m e t a l i
z e a z ă t r e b u i e p r e g ă t i t ă cu a t e n ţ i e re sp e c tîn d cu s tr ic te ţe in d ic a ţiile
d a t e la su b c a p . C. S u p ra fe ţe le m e ta lic e se r e c o m a n d ă a fi c u r ă ţ i t e p rin
sa b la re , o p e r a ţie c a re p ro d u c e t o t o d a t ă şi r u g o z ita te a n e cesară ca pelicula
de ac o p e rire să a d e re b ine p e s t r a t u l s u p o rt.
D u p ă s a b la r e s u p r a f a ţ a c u r ă ţ i t ă se şte rg e de p r a f cu cîrp e u s c a te
sau cu lin j e t de a e r c o m p r im a t şi se tre c e la o p e r a ţia de m e ta liz a re.
M etalul de ac o p e rire se p r e z in tă su b fo rm a de sîrme, a c ă r o r to p ir e
se face î n t r - u n arc electric, sîrm ele s e rv in d d r e p t electrozi.
M e to d a to p irii cu fla c ă ră o x iacetilenică este m a i s c u m p ă decît m e to d a
e le c tric ă şi p r e z in tă şi pericol de explozii.
I n s t a l a ţ i a de m e ta liz a re cu a rc voltaic. se c o m p u n e d i n :
— un t r a n s f o r m a t o r sa u u n g r u p c o n v e r tiz o r a s e m ă n ă t o r celor
folosit*' !a s u d u ră , de 350 A' şi 70 V ;
— u n c o m p r e s o r de a e r sau r a c o rd de a e r la c o n d u c ta de aer
c o m p r im a t ;
— u n filtru de a e r ca re elim in ă im p u r it ă ţile şi în special um e z e a la
din a e r ;
— un pistol de m e talizare.
P isto lu l (fig. 131) e s te r a c o r d a t p r i n t r - u n t u b de ca uc iuc cu inserţii 1,
la filtru l de aer. A e ru l iese la p a r t e a d in f a ţ a p isto lu lu i p rin tr-o d u z ă # .
D u z a fiind u n a din piesele de u z u r ă în fu n c ţio n a re , se sc h im b ă la fiecare
100 m 2 s u p r a f a ţ ă a c o p erită .
D o u ă sîrm e 3 din m a te r ia lu l d e acoperire, leg ate electric de bo rn ele
t r a n s f o r m a t o r u lu i. în a in te a z ă c o n v e r g e n t c ă t r e u n p u n c t de în tîln ire
a ş e z a t la circa 7 cm în f a ţa t u b u lu i , p rin c a re iese aerul. Sîrm ele în a in te a z ă
c o n tin u u şi cu aceeaşi v ite z ă t r a s e de c îte doi cilindri p re v ă z u ţi cu ro ţi
d i n ţ a t e 4, c a re se ro tesc în sens invers. A cestea s în t puse în m işcare
de u n mic m o t o r electric 5 p r in i n te r m e d iu l u n u i r e g u la to r de v ite z ă 6.
î n m o m e n tu l M tîlnirii sîr m e lo r se p ro d u c e u n arc vo lta ic, m e ta lu l
se t o p e ş t e şi este p u lv e r iz a t şi p r o i e c ta t de v în a de a e r c o m p r im a t pe
s u p r a f a ţ a ca re se aco peră.
P isto lu l se ţin e în m în ă şi. se p lim b ă în f a ţ a su p r a f e ţe i ce se m e t a
lizează, la o d i s t a n ţ ă m e d ie d e 150—200 m m , p în ă ce în tr e a g a s u p r a
f a ţ ă a fost a c o p e r ită cu o peliculă c o n tin u ă şi f ă r ă în tr e ru p e ri. A xa
23 0
p isto lu lu i se ţi n e c ît m a i p e r p e n d ic u la r pe s u p r a f a ţ a de v o p s it şi în nic i
u n caz su b u n u n g h i m a i m ic de 85°.
L a o b ţin e re a u n e i acoperiri u n if o r m e şi cu o g ro sim e cît m a i a p r o p ia t ă
d e cea prescrisă, c o n tr ib u ie în tr-o m a r e m ă s u r ă şi e x p e r ie n ţa m u n c i
to r u lu i c a re e x e c u tă lu crarea.
3
Fig. 131. Pistol pentru m etalizare (schemă).
Piesele m ici se m eta liz e a z ă cu pisto lu l ţ i n u t în po ziţie fixă, s u p r a

f a ţ a de a c o p e rit m işcînd u-se în f a ţa lui.
E x is tă o v a r i e t a t e de p is to a l e de m e t a li z a t cu arc v o lta ic c a r a c
t e r iz a te p r in c a n t i t a t e a de m e ta l de acoperire d e p u s ă în u n i t a t e a de
tim p .
P r i n m e ta l iz a r e cu a lu m in iu şi zinc se re a liz e ază p r o te c ţii f o a r te
b u n e ale e le m e n te lo r de oţel, în tr-o v a r i e t a t e la rg ă de a tm o sfe re co rosive
şi a p e n a t u r a l e şi n u nec e sită d e c ît grosim i m ici ale s tr a tu lu i, d e o a re c e
a m b e le m e t o d e s în t de obicei a n o d ic e f a ţ ă de oţel. D e a sem en ea, p r e z in tă
a v a n t a j u l că n u s în t to x ic e ' şi s în t cele m a i p u ţ i n c o stis ito a re d in t r e
m e ta le le de p u lv e riz a re.
A coperirile cu zinc cu g ro sim e a d e 0,15 m m , a p lic a te p rin p u lv e r iz a r e ,
oferă p r o te c ţ ia cea m a i b u n ă p e n t r u c o n s tr u c ţiile din oţel d in fabricile
de p r o d u s e chimice. D e a se m e n e a , z in cu l oferă p r o te c ţi e p e n t r u o ţ e l
Cartea zugravului jl vopsitorului 231
în a p e le du re, sla b alc a lin e ; în c az u l ap e i de m a re se r e c o m a n d ă o gro sim e

m in im ă a acop eririi de 0,2 m m .
A coperirile cu a lu m in iu se folosesc în a tm o s fe re le in d u s tria le cu
sulf, p r e c u m şi în a p e f ie rb in ţi şi a p e moi, u n d e z inc ul nu p r e z in tă r e
z is te n ţă . C a n t i t ă ţ i , m a ri de a lu m in iu se folosesc şi p e n t r u a c o p e
riri de p r o te c ţie d e oţel, îm p o tr iv a o x id ă rii la t e m p e r a t u r i rid ic a te
(p în ă la 500°C).
CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE

ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
L u c ră rile de zu grăv eli şi v o p sito rii se e x e c u tă folosind diferite p r o c e

dee, c o r e s p u n z ă to a r e s u p ra fe ţe lo r s u p o r t care se finisează, a c o m p o z iţiilo r
în t r e b u in ţa t e , a procesului te h n o lo g ic a d o p t a t şi a c o ndiţiilo r de lucru
existente.
A. CONDIŢII PRELIMINARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂ

RILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
L u c ră rile de z u g răv e li şi v o p s ito r ii se încep n u m a i d u p ă ce s-au
t e r m i n a t lu crările de c o n s tr u c ţii şi de in s ta la ţii propriu-zise, r ă m în în d
de e x e c u ta t d o a r cele care nu m a i p o t d e g ra d a s t r a t u l de z u g r ă v e a lă
sa u vop se a , a dică : c u ră ţir e a p a r c h e te lo r, t r a g e r e a firelor electrice p rin
tu b u r ile ca re a u fost de ja m o n ta te , m o n ta r e a co rp u rilo r de ilu m in a t etc.
L a e f e c tu a re a a c e sto r u ltim e lucrări, m u n c ito rii re sp e c tiv i tr e b u i e să
fie cu m u l t ă b ă g a r e de s e a m ă p e n t r u a n u m u r d ă r i zu g ră v e lile şi v o p s i
toriile.
S ta r e a s u p r a fe ţe lo r c a re u r m e a z ă să fie z u g r ă v it e s a u v o p s ite tr e b u ie
să asigure p o s ib ilita te a începerii lu c ră rilor respective. A ceste s u p r a f e ţe
se c u r ă ţ ă de praf, de m u rd ă rie , de stro p i, de scu rso ri etc., iar p o r ţiu n ile
u m e d e t r e b u ie să fie c o m p le t u sc a te , în caz c o n t r a r se p ro d u c p e te şi
se sco rojeşte s t r a t u l (le z u g r ă v e a lă s a u v o p se a a p lic a tă . D e a sem enea,
tre b u ie să se î n lă tu r e defectele in s ta la ţiilo r de a p ă şi canalizare, ale
in s ta la ţiilo r de încălzire c e n tr a lă şi ale în velitorilor, ca re p o t p ro d u c e
p e te u m e d e şi o x id a re a pieselor m etalice.
P e n t r u zu g ră v e lile e x te rio a re este necesar ca to c u rile şi cercevelele
ferestrelor, uşile ex terio a re, o rn a m e n te le etc. să fie a c o p e rite p e n tr u
a n u fi s tr o p ite ; în acest fel se e v ită o m a n o p e r ă d e stu l de c o stis ito a re
p e n tr u c u r ă ţir e a lor. J g h e a b u r ile şi b u rla n e le defecte tr e b u ie să fie r e
p a r a t e şi f ix a te la locul lor, în a in te a începerii luc ră rilor de z u g ră v e li
p e n t r u a n u p ro d u c e d e g ra d a re a u lte r io a ră a z u grăv elii din c au z a p relin-
gerii pe f a ţ a d ă a a pelo r de ploaie.
I n in te rio ru l clădirilor, în a in te de începerea luc ră rilo r de z u g r ă

veli şi vop sitorii, t o a t e încăp erile tr e b u ie să fie c u r ă ţ a t e de moloz şi
să se spele b in e p e jos, p e n t r u a se e v ita p r o d u c e re a p ra fu lu i şi d e p u n e r e a
lui p e su p ra fe ţe le p r o a s p ă t z u g r ă v ite sa u v op site. D e asem en ea, g e a m u rile
t r e b u i e să fie m o n t a t e p e n t r u a se e v i ta u sc a re a n e u n ifo rm ă a s t r a t u l u i
de v o p se a din c a u z a c u r e n ţilo r de a e r ce se p ro du c , p re c u m şi p e n tr u
a ,s e îm p ied ic a p ă t r u n d e r e a şi lip irea p e acest s t r a t a insectelor, ceea ce
a r s tr ic a asp ecu l lucrării.
S u p ra fe ţe le t e n c u i t e n u t r e b u ie să c o n ţin ă g r a n u le de v a r nestins,
deoarece a c e ste a se p o t stin g e d in c a u z a u m i d ită ţii s t r a t u l u i de z u g r ă
v e a lă şi, m ă rin d u -şi v o lu m u l p rin stingere, p ro d u c d e s p rin d e re a u n o r
b u c ă ţe le de te n c u ia lă s u b fo rm ă de îm p u ş c ă tu ri, ceea ce face să se c o m
p r o m ită cu t o t u l lu c ra re a. D e a sem enea, te n c u ia la n u tr e b u ie să fie
b u r d u ş i tă sa u cu c r ă p ă t u r i şi riz u ri r ă m a s e p rin d rişcu irea u n u i m o r t a r
de te n c u ia lă cu c o n ţ in u t de g r a n u le de nisip p re a m ari.
R a c o r d a r e a te n c u ie lilo r p e re ţilo r cu scafele sa u plin te le pardoselii,
cu to c u rile uşilor şi ferestrelor, cu ţe v ile şi obiectele in sta la ţiilo r de t o t
felul etc., să fie cît m a i b in e f ă c u tă fă r ă a a v e a fisuri s a u c r ă p ă t u r i adînci.
S u p ra fe ţe le de lem n tr e b u ie să fie c u r ă ţ a t e de m ucegai, să fie bine
d a te la rin d e a (geluite) şi şlefuite. N o d u rile c ă z u te şi c r ă p ă tu r ile m ari
tr e b u i e a s t u p a t e cu b u c ă ţ i de sc în d u ră , b in e p ă s u ite şi lipite cu clei.
Uşile şi ferestrele, în a in te de vo p sire, tr e b u ie să fie a ju s ta te , micile
lor defecte în l ă t u r a t e şi fie ră ria m o n t a t ă .
C o nstru cţiile e x e c u t a te din le m n tre b u ie să fie rigide. D uşu m elile
tr e b u ie să fie b ine încheiate.
C on strucţiile m e ta lic e în a in te de a fi v o p s ite tr e b u ie să fie c o m p le t
te r m i n a t e cu e le m e n te c o m p o n e n te a s a m b la te p rin s u d u ră , n itu ire sa u
bulonare.
Z ugrăvelile şi v o p sito riile se e x e c u tă de p re fe rin ţă în m e d iu ^ u sc a t,
la t e m p e r a t u r i de p e ste + 5 ° C . C u re n ţii p u te rn ic i de a e r tr e b u ie e v ita ţi,
deoarece prin u sc a re a iz o la tă a u n o r p o rţiu n i, s u p r a f a ţ a r ă m în e p ă t a t ă .
în d e p lin in d u - s e co nd iţiile a r ă t a t e , su p ra fe ţe le c a re u rm e a z ă a fi
z u g r ă v ite sa u v o p s ite se p r e d a u de c ă tr e te n c u ito ri, dulgheri, tîm p la r i
sa u lăcătuşi, z u g ra v ilo r şi v o p s ito r ilo r p e n t r u a le finisa, dînd u-le a sp e c tu l
definitiv.
P e n t r u o m a i b u n ă e x e c u ta r e a luc ră rilo r şi p e n t r u o c o o rd o n a re
p e rfe c tă în tr e echipele de m u n c i t o r i de d iferite sp e c ialită ţi, c a re se
succed, este r e c o m a n d a b il c a p r e d a r e a lucrărilor p e n tr u z u g r ă v it sa u
v o p s it să se facă cu p r o c e s -v e rb a l de p re d a re -p rim ire în c h e ia t în tr e
ech ip a care p r e d ă şi e c h ip a de z u g ra v i şi v o p sito ri c a re preia lucrarea.
234 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
î n felul a c e sta echipa de z u g ra v i şi v o p sito ri face şi re c e p ţia lucrării

e x e c u t a te de c e a la ltă echipă, ceea ce d u ce la a s ig u ra re a b u n e i c a lită ţi
a lucrărilo r de zug ră v eli sau vopsitorii.
B. F A Z E Ş I O P E R A Ţ I I P R I N C I P A L E ÎN E X E C U T A R E A L U C R Ă
R IL O R DE ZU G R Ă V E L I ŞI V O P S IT O R II
L u c ră r ile de z u g ră v e li şi v o p s ito r ii se e x e c u tă folosind, d u p ă caz,

cele m a i c o re s p u n z ă to a r e procese tehnologice^ care, în d e sfă şu ra re a
lor p o t fi î m p ă r ţ i t e în u r m ă to a r e le tr e i faze p rin c ip a le :
— faza de p r e g ă tir e a su p r a f e ţe lo r ;
— fa za de p re lu c ra re a l o r ;
— fa z a de acoperire cu pelicule p e n tr u f a ţ a v ă z u t ă .
1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
F a z a de p r e g ă tir e a s u p r a f e ţe lo r a re ca scop c u r ă ţi r e a şi nete z ire a

lor. M odul d e p r e g ă tire d e p in d e de m a te r ia lu l s u p ra f e ţe i s u p o r t pe c a re
se aplică z u g r ă v e a la s a u v o p sito ria , de n a t u r a şi de c a lita te a lucrărilor,
de c u lo a re etc. ; astfel o s u p r a f a ţ ă t e n c u i tă se c u r ă ţ ă de p r a f şi i se
desch id c ră p ă tu r ile , unei s u p r a f e ţe le m n o a se i se a ju s te a z ă n o d u rile
şi cuiele de lem n a p a r e n te , ia r o s u p r a f a ţă m e ta lic ă se c u r ă ţ ă de ru g in ă .
T o t aşa s u p r a fe ţe le ca re au a p lic a te pe ele o z u g ră v e a lă s a u o v o p se a
veche, se c u r ă ţ ă în pre a la b il de s tr a t u r il e vechi.
2 . PRELUCRAREA SUPRAFEŢELOR
F a z a de p re lu c r a r e a s u p r a f e ţe lo r are ca scop s ă d e săvîrşească n e t e

zirea s u p r a fe ţe lo r şi să m ă re a s c ă a d e r e n ţa lor fa ţ ă de s t r a tu r i le de z u g r ă
v ea lă s a u vo psea.
M odul de p r e lu c ra re d e p in d e de o b ie c tul ca re se v o p s e ş te şi de n a t u r a
c om po ziţiei ce se aplică.
F a z a de p r e lu c ra re c u p r in d e o serie de op eraţii, ca re tr e b u ie e x e c u ta te
( t o a t e s a u n u m a i p a r t e din ele) ca : g r u n d u ir e a , c h itu ire a , şp a c lu ire a
şi şlefuirea.
a. Grunduirea. E s t e o p e r a ţia p rin care s u p r a fe ţe le s u p o r t se a co per
cu u n s t r a t de c o m p o z iţie n u m i t grund, care face le g ă tu r a în tr e s u p r a f a ţ a
s u p o r t şi s t r a t u l u r m ă t o r de com poziţie.
G r u n d u r ile folosite p e n t r u spoieli şi z u g ră v e li se aplică pe s u p ra f e ţe
te n c u ite , t e n c u i t e şi g le tu ite , d e ipsos, de b e to n şi u n e o ri de lem n.
G ru n d u rile p ă t r u n z î n d în porii s u p o r tu lu i, c o n tr ib u ie la fix a re a în b un e

co n d iţii a peliculei com p o z iţie i s t r a t u l u i u r m ă to r , care, dealtfel, c o n s ti
tu i e şi s t r a t u l de finisaj.
G ru n d u r ile p e n t r u v o p s ito rii s în t de d o u ă categorii, fiecare folo-
sin d u -se c o r e s p u n z ă to r m a te r ia lu lu i din ca re este a l c ă tu it ă s u p r a f a ţ a
s u p o r t p e c a re se aplică. Astfel, p e n t r u s u p ra f e ţe din lem n şi ipsos se
folosesc grundurile de îmbibare, ia r p e n t r u s u p r a f e ţe m etalice, grunduri
antieorosive.
G r u n d u l de îm b ib a r e u n ifo rm iz e a ză p u te r e a de a d e r e n ţă şi ab s o rb ţie
a s u p r a f e ţe lo r s u p o r t, a s t u p în d u - le porii. Se realizează astfel o b u n ă
p ro te c ţie î n lă tu r în d t o t o d a t ă a b s o r b ţia lia n tu lu i din peliculele s tr a t u r il o r
u rm ă to a re .
G r u n d u r ile a n tie o ro s iv e a p lic a te p e s u p r a f e ţ e m e ta lic e izolează
m e ta lu l de m e d iu l în c o n j u r ă t o r p r in s u b s t a n ţ a peliculogenă, ia r prin
p i g m e n t ' îl p ro te je a z ă î m p o t r i v a coroziunii.
D e c a li ta t e a g r u n d u l u i d e p in d e f o a r t e m u l t a c o p erirea u n ifo rm ă
şi fă ră p e te a su p ra fe ţe i, cu cofh poziţia folosită p e n t r u finisare.
A p licarea se face a t î t m a n u a l c ît şi m e c a n iz a t. P e n t r u o p ă t r u n d e r e
m a i b u n ă a g r u n d u l u i de îm b ib a r e în porii su p r a f e ţe i s u p o r t se re c o m a n d ă
a p lic a re a ace stu ia m a n u a l.
b. C hituirea. E s t e o p e r a ţia p r in c a re se a s tu p ă fisurile, ro stu rile
şi a d în c itu rile de pe su p r a fe ţe le ce se z u g răv e sc s a u se vopsesc, folosin-
du-se p e n t r u a c e a s ta c o m p o z iţia vîscoasă, care este chitu l, iar, în unele
c azuri, p a s t a de ipsos sa u d e ipsos cu v a r .
C h itu rile folosite la z u g răv e li diferă de cele ce se folosesc la vop sito rii,
în f u n c ţie de n a t u r a s u p o r tu lu i şi a lucrării. U n c h it b u n tr e b u ie s ă fie
om ogen, să se lipească bine, a t î t pe s u p ra fe ţe le o riz o n ta le cît şi pe cele
v e rtic a le , să se în tin d ă uşo r cu şpaclu l, să n u su fere c o n tr a c ţii p r e a m a ri
p rin u sc a re şi să n u form eze c r ă p ă t u r i la s u p r a f a ţă .
A sig u ra re a a d e r e n ţe i se o b ţin e p r in folosirea u n o r c h itu r i core s
p u n z ă to a r e , a p lic a te pe s u p r a f e ţ e s u p o r t g r u n d u i t e şi uscate, lipsite
de p r a f s a u a lte im p u rită ţi.
C h itu ire a , fiind o o p e r a ţie c a re se aplică pe su p r a f e ţe le s u p o r t n u m a i
în p u n c te le u n d e este necesară, se e x e c u tă m a n u a l, cu a ju to r u l şpaclului.
G rosim ea s t r a t u l u i de c h it n u t r e b u ie să d e p ă şe a sc ă lim ita d e sc h i
derii u n o r fisuri s a u u n o r r o s tu r i no rm a le. C r ă p ă tu rile , p o rţiu n ile
de te n c u ia lă c ă z u te , aşchiile de le m n şi n o d u rile desprinse, cu ib urile
în b e to n etc. n u se r e p a r ă cu c h it, deoarece a c e sta a p lic a t în grosim i
m ari, p e de o p a r t e , n u a d e r ă în b u n e c o n d iţii şi, d u p ă uscare, c o n tr a c -
t î n d u - s e v a p r e z e n t a c r ă p ă t u r i dezagreab ile, iar p e de a ltă p a r t e o astfel
de o p e r a ţie rid ică p r e ţu l de cost.
c. Şpacluirea. A re ca scop ac o pe rirea d en iv e lă rilo r şi n e te z ire a

s u p r a f e ţe lo r s u p o r t cu u n s t r a t de c h it cu o c o n s is te n ţă p o t r i v i t ă ca re
d e p in d e de m o d u l de aplicare şi a n u m e : c h itu r i de c u ţ i t c a re se ap lic ă
c u şpaclurile şi c h itu r i c a re se ap lică p rin s tr o p ir e cu v e rm o re le sau
cu pistoale.
Şpacluirea este, în g eneral, o b liga torie la lu crările de v opsito rii,
ia r la lucrările de zugrăveli, n u m a i a tu n c i c în d a c estea s în t de c a li
t a t e su p e rio a ră . P e te n c u li g le tu ite , şp a c lu irea se aplică n u m a i local.
Ş p acluirea se p o a te face a t î t m a n u a l cît şi m e c a n iz at.
C o n siste n ţa co m poziţiei c iu tu rilo r p e n t r u şp a c lu it este c e v a m a i
fluidă d ecît cea a c h itu rilo r o bişnuite, p e n tr u a u ş u r a op e ra ţiile de î n t i n
dere şi netezire.
G ro sim ea s t r a t u l u i de ş p a clu ială de p e s u p r a fe ţe le de z u g r ă v it este
de m a x i m u m 2 m m , iar a celui de pe s u p ra fe ţe le de v o p s it de 0,5 m m .
C h itu l a p lic a t în grosim i m a i m a r i şi neu niform e, se u suc ă n e rg u la t,
din ca re ca u z ă se nasc te n s iu n i in te r n e <&re p ro d u c c r ă p ă t u r i în m a s a
ch itu lu i şi r o s tu r i în d r e p t u l r a c o rd ă rilo r cu s t r a t u l su p o rt.
d. Şlefuirea. E s te o p e ra ţia de elim in are a a s p e r ită ţilo r u n e i s u p r a
feţe, p rin ne te zire cu m a te ria le a b razive. Se aplică în a in te de p re lu c r a r e a
su p r a f e ţe lo r s u p o r t, d u p ă fiecare c h itu ire şi şp a cluire şi, d u p ă caz, la
finisarea peliculelor de zu g ră v eli şi de vopsitorii.
S u p r a f a ţa şlefu ită are u n a sp e ct m a t şi se c o n tro le a z ă a t î t v iz u a l
c ît şi p rin p a lp a r e cu v îrful degetelor, iar în c a z u ri speciale, cu a j u t o r u l
lum inii a p lic a tă oblic la n ivelul su p ra fe ţe i, p e n tr u e v id e n ţie re a t u t u r o r
denivelărilor. ,
Se deosebesc d o u ă feluri de ş le f u ir i: şlefuirea uscată şi şlefuirea
umedă. Şlefuirea u m e d ă se e x e c u tă cu a j u t o r u l hîrtie i sa u pînzei de
şlefu it re z is te n tă la apă, d u p ă u m ezirea s u p ra fe ţe i cu a p ă s a u cu a lt
lichid c are n u a t a c ă s t r a t u l s a u pelicula care se şlefuieşte sa u s u p o r tu l
acestora. S tr a tu r ile de c o m po ziţie ap lic a te pe lem n se re c o m a n d ă să se
şlefuiască u m e d în p re z e n ţa p e tro lu lu i (din c a u z a sen sibilităţii lem nu lu i
la apă), ia r cele a p lic a te pe m e ta l, în p re z e n ţa apei. P r in acest p ro c e de u
se asig ură u n if o r m i ta te a şlefuirii şi se e v ită f o rm a re a prafului.
L a şlefuirea p elic u le lo r se v a ţin e s e a m ă de d u r i t a t e a lor. Cele m oi
şi elastice, c u m s în t peliculele c o m p oziţiilo r p e b a z ă de ulei, n u se p o t
.şlefui deoarece, în t i m p u l acestei operaţii; pelicula se de form e a ză d u p ă
ca re revine la fo rm a iniţială.
Pelicula g r u n d u lu i de îm b ib a r e nu se şlefuieşte deoarece ss d is tr u g e
p r o p r ie ta te a de izolare h id ro fu g ă şi de a b s o r b ţie a s u p r a fe ţe i s u p o r t .
23 7
P e ş a n tie r o p e r a ţi a de şlefuire se e x e c u tă în g e n e ra l m a n u a l. P e n t r u
s u p r a f e ţ e p la n e şi în tin se se folosesc a p a r a t e a c ţio n a te m ecanic, cu m
s î n t a p a r a t e l e electrice de şlefuit cu disc (v. f ig /8 0 , 81 şi 82).
3 . ACOPERIREA CU PELICULE PENTRU FAŢA VAZUTA
D u p ă p r e g ă tir e a şi p re lu c r a r e a s u p r a f e ţe lo r s u p o r t se p ro c e d e a ză
la aplic a re a c o m p o z iţiilo r c a re fo rm e a z ă p elicula feţei v ă z u te . P r in
a c e a s ta o b ie c tul c a re se finisează se a co p e ră cu u n u l sa u cu m ai m u lte
s t r a t u r i de z u g r ă v e a lă , vo pse a , e m a il sa u lac, p r im in d astfel cu lo a re a
şi a sp e c tu l e x te r io r p r e v ă z u t s a u dorit. G ro sim ea peliculei şi n u m ă r u l
d e s t r a t u r i c a re o fo rm e a z ă s în t c o n d iţio n a te de o serie de factori, din
c a r e cei m a i i m p o r t a n ţ i s î n t :
— p u t e r e a de ac o p e rire a p ig m e n tu lu i din c o m po ziţie ;
c o n ţ i n u t u l în lia n t a l co m p oziţiei şi, în u n ele cazuri, p r o p r ie tă ţile
d e p ro te c ţie a acestuia.
Cu c o m p o z iţii c o n ţin în d p ig m e n ţi cu p u te r e m a r e de ac o p erire se
realizează pelicule su b ţiri, ia r cu co m p o z iţii c o n ţin în d p ig m e n ţi cu p u te r e
m ică de acoperire, pelicule groase. N u m ă r u l de s t r a t u r i şi g ro sim ea
peliculei in flu en ţea z ă ap reciabil a s u p r a c a lită ţii acesteia. A stfel o peliculă
o b ţ i n u t ă d in tr- u n s in g u r s t r a t , e ste inferioară unei pelicule o b ţ i n u t ă
d in 2 — 3 s t r a t u r i de aceeaşi g rosim e şi aceeaşi com poziţie. Cînd s e o b ţin
d in m a i m u l te s t r a t u r i , porii din fiecare s t r a t s î n t ac o p e riţi co n se c u tiv
p rin s u p r a p u n e r e , c o n trib u in d la realizarea unei pelicule cu p r o p r ie tă ţi
o p tim e (a d e re n ţa , e la sticitate a, d u r i t a t e a etc.) şi cu p o sib ilită ţi m a i b u n e
d e uscare.
G rosim ea peliculei, o b ţin u tă d in tr - u n s in g u r s t r a t de co m po z iţie
este lim ita tă şi de p o sib ilita te a p ro d u c e rii sc u rg e rilo r pe su p ra fe ţe le
v e rtic a le s a u înclinate.
L a acoperirea cu com po ziţii în m a i m u lt e s t r a t u r i s u b ţir i se are
în v ed e re ca a p lic a rea u n u i s t r a t să se facă n u m a i d u p ă ce se c o n s ta t ă
c ă s t r a t u l p re c e d e n t s-a uscat. Altfel, la aplicarea u n u i s t r a t p e ste a ltu l
n eu sc a t, face ca cele d ou ă s t r a t u r i să se s u p r a p u n ă şi, îngroşîndu-se,
s ă se p ro d u c ă sc urg eri sa u încreţiri.
L a a p licarea com po ziţiei d e v o p s it se v a ţ i n e s e a m ă că o a d e r e n ţă
b u n ă în tr e s t r a t u r i şi u n a sp e c t u n ifo rm se o b ţin e p rin in te rc a la re a
pe liculelor cu a sp e ct m a t şi cu a s p e c t lucios. Astfel, p este o peliculă
c u a sp e c t m a t se aplică o peliculă cu a s p e c t lucios. A sp e c tu l m a t se
o b ţin e fie p rin folosirea u nei c om po ziţii de v o p s it c o re s p u n z ă to a re ,
fie p rin m ă tu ir e a şi prin şlefuirea peliculei, a p lic a tă a n te rio r, d u p ă ce
a c e a s ta s-a u s c a t perfect.
P r im u l s t r a t de com p oz iţie de v o p s it a p lic a t p e ste s t r a t u l s u p o r t

p r e g ă ti t şi p r e lu c r a t se n u m e ş te grund de culoare sa u grund de acoperire.
Pe lic ula ac e stu i s t r a t este s u b ţir e fiind o b ţ i n u t ă d in tr-o c o m p o z iţie
d ilu a tă , id c n tic ă c ît p riv e şte culoa re a şi re ţe ta , cu c o m p o z iţia s t r a t u r i
lor u r m ă t o a r e .
G rosim ea peliculelor de aco perire în s ta re u s c a tă v a r ia z ă d u p ă
c o m p o z iţia folosită şi d u p ă n u m ă r u l s t r a tu r ilo r ca re se aplică. O r ie n
t a t i v se p o a te co nsidera că g ro sim e a u n u i s t r a t este de 50 — 80 m icro n i
p e n t r u pelicula de z u g ră v e a lă şi 30 — 40 m icroni p e n tr u pelicula de
vop sea.
Pro ced eele de acoperire cu peliculele de z u g ră v e a lă s în t de d o u ă
f e l u r i : m a n u a le (eu bidinele şi pensule) şi m e c a n iz a te (cu a p a r a t e cu
p u lv e riz a re in t e r m i t e n t ă s a u c o n tin u ă , a c ţio n a te m a n u a l s a u elec
tric) ; p e n tr u a c o p e rirea însă cu pelicule de v op se a , em ajl sa u lac se
folosesc o v a r i e t a t e de p roced ee m e c a n izate , inclusiv cele m a n u a l e
cu p e nsule şi perii. D in tr e procedeele m e c a n iz a te folosite în m o d o b işn u it
pe ş a n tie r e şi în atelierele în tr e p r in d e r ilo r de c o n s tr u c ţii s în t : p rin
pu lv e riz a re cu a ju to r u l aerului c o m p r im a t sa u fă ră a e r la presiun i în a lte ,
cu a ju t o r u l pisto alelor ele c tro m a g n etic e , a bu te liilo r cu p e rn ă de gaz,
p rin a c ţiu n e a fo rţe lo r ele c tro sta tic e, p rin imersie, p rin m e ta liz a re etc.
Pe lic u la de z u g ră v e a lă, d u p ă u sc a re a ei, nu m a i su fe ră nici u n
fel de f i n i s a r e ; pelicula de v o p se a în a in te de a se usca se p o a te finisa
p e n tr u a o b ţin e fie u n a sp e c t lucios, fie un a sp e c t m a t. Pe lic u la de lac
sa u email p o a te ră m în e n e fin isa tă sa u se finisează p rin lu stru ire a u ltim u lu i
s t r a t al peliculei. A ce a stă o p e r a ţie asig ură o b ţin e re a unei s u p r a f e ţ e
n e te d e , p la n e şi u n luciu specific şi uniform .
L a aco p e rirea s u p r a f e ţe lo r cu pelicule de z u g r ă v e a lă , v o p sea , e m a il
s a u lac s în t n e cesare uneo ri în c o n tin u a r e şi a lte o p e ra ţii c a re să dea
s u p r a f e ţe i c a re se finisează u n a sp e c t d e c o rativ . A ceste o p e ra ţii s u p l i
m e n t a r e speciale v o r fi e x p u se în capitolele u r m ă t o a r e , in d ic în d u -s e
t o t o d a t ă te h n o lo g ia de ex e c u ţie şi un e lte le sau a p a r a te le ca re se folosesc
p e n t r u re a liz a re a e fectului d e c ora tiv.
C. PROCEDEE DE PREGĂTIRE A SUPRAFEŢELOR SUPORT

1* PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR NOI PENTRU ZUGRĂVIT SAU
VOPSIT
L u c ră rile p e n tr u p re g ă tir e a s u p r a f e ţe lo r p î n ă la în ă lţim e a de 2 m
p o t fi e x e c u ta te de pe p a rd o se a lă . L a în ă lţim i m a i m a r i (pînă la 5 m )
se e x e c u tă de p e scări d u b le s a u capre, ia r la în ă lţim i de p e ste 5 m, d e
pe schelele de diferite categorii.
a) Suprafeţele tencuite. P e te n c u ie li noi -com poziţia de z u g r ă v it şi

v o p s i t se aplică n u m a i d u p ă ce a c estea s-au î n t ă r i t şi s-a u u scat, a d m i-
ţîn d u - s e o u m i d i t a t e r e m a n e n t ă de m a x i m u m 8 % p e n tr u zug răveli
şi 2 —5 % p e n t r u v o p s ito rii1).
D u r a t a de în tă r ir e şi de u sc a re d ep in d e de n a t u r a m o r ta r u lu i din
c a re este e x e c u ta t ă te n c u ia la , de t e m p e r a t u r a şi de s ta r e a de u m id ita te
a m e d iu lu i în c o n ju ră to r.
P r in c ip a la o p e ra ţie de p r e g ă tir e a a c e s to r s u p r a fe ţe este n e te z i
rea lor, p e n tr u î n l ă tu r a r e a a sp e rită ţilo r.
P e n t r u a c e a s ta se foloseşte p i a t r a ponce, gresia t a r e sau c ă r ă m id a
b in e arsă şi b in e n e te z ită , c a re se in tr o d u c în d isp o z itiv u l din fig. 27
î n lipsa a c e sto ra se p o a te î n t r e b u i n ţ a cu r e z u l t a t e s a tis f ă c ă to a re o
b u c a t ă de lem n de b ra d . P i a t r a este ţ i n u t ă cu a ju to r u l disp ozitiv ului
re sp e c tiv d e a s u p r a s u p r a fe ţe i şi a p ă s în d u -se u şo r se n ete z e ş te te n c u ia la
peste t o t, p în ă ce se în lă tu r ă de pe s u p r a f a ţ a ei u rm e le de d rişcuire şi
as p e rită ţile .
N e te z ire a se e x e c u tă cu g r ijă p e n t r u ca s u p r a fe ţe le t e n c u i t e să
nu se zgîrie p rin frecare. Strop ii şi scursorile de m o r t a r se freacă p în ă
c în d dispar. . * —
L a lu crări de v o lu m m a r e se folosesc a p a r a t e electrice de şlefuit.
D a c ă pe s u p r a f a ţ a t e n c u ită a p a r fisuri, a c este a se lărgesc cu a ju t o r u l
c u ţitu lu i de ră z u it, pe o a d în c im e de cel p u ţi n 2 m m şi su b u n u n g h i de
45°, ia r ap o i li se netezesc m arginile. L ă rg ire a este n ecesară p e n t r u
în d e p ă r t a r e a p ă r ţilo r de t e n c u ia lă d e g ra d a tă , astfel în c ît m a te ria lu l cu
c a re se v a face r e p a r a r e a c r ă p ă tu r ilo r să a d e re b in e de te n c u ia la r ă m a s ă .
D u p ă netezire, te n c u ia la se c u r ă ţ ă de p r a f u l p r o v e n it de la netezire,
fie m a n u a l cu c îrp e şi cu m ă tu r i, fie, c în d lu c ră rile a u u n v o lu m m a re ,
p rin su fla re a cu a e r c o m p r im a t.
U neori, p o r ţin i mici de te n c u ie li s în t b u r d u ş it e s a u d e te r io ra te din
d ife rite cauze ca : defecte de ex ecuţie, um ez iri p ro v e n ite de la in s ta la ţii
d e a p ă d efectuoase, s p ă r t u r i e x e c u ta te de in s ta la to r i etc. T e n c u ia la
b u r d u ş i t ă sau d e te r io r a tă se desface p în ă la zid ărie şi se c u r ă ţ ă ro stu rile
zidă rie i cu o s co a b ă pîn ă la 1,5 — 2 cm a d î n c i m e ; c o n tu r u l tencuielii
ră m a s e tr e b u ie să fie n e re g u la t şi cu s u p r a f a ţ a z g r u n ţu r o a s ă , p e n tr u
c a n o u a te n c u ia lă să se lege bine.
D a c ă s u p a f a ţ a d e sfă c u tă are u n d ia m e tr u m a i m ic de 20 cm, r e p a r a ţ ia
se face cu p a s t ă d e ipsos, ia r d a c ă este m a i m a re , r e p a r a ţia se face cu
M Pentru determ inarea um idităţii tn pereţi şi tîm plărie se folose;te ap aratu l cu

rezistenţă electrică de tip „Higrom ette" sau alte ap arate similare.
240 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori»
m o r t a r de acelaşi fel cu cel al te n c u ie lii e x iste n te . î n a m b e le c a z u ri

s u p r a f a ţ a ce se r e p a r ă tr e b u ie în p re a la b il b ine u m e z ită p rin s tr o p ir e
cu apă.
b) Suprafeţele de c ă r ă m id ă s a u beton. Se c u r ă ţ ă de p ra f şi se sp a lă
cu a p ă , în a in te de a fi z u g ră v ite , p e n t r u ca z u g r ă v e a la să a d e re m a i b in e
d e s u p ra fe ţe le respective. P e n t r u e v ita r e a p e te lo r c a re a r p u t e a să a p a r ă
pe su p ra fe ţe le z u g ră v ite , în a in te de încep erea lu c ră rilo r se c u r ă ţă po rţiuni*
le u m e z ite sa u in f e c ta te cu ciuperci de m ucegai, d a c ă acestea ex istă ,
şi se elim in ă cauzele care le-au p ro v o c a t.
S u p ra fe ţe le n e te d e de b e to n din p a n o u r i m a ri p re fa b ric a te , d ia f r a g m e
de b e to n t u r n a t în co fraje Aietalice, p e re ţi de b e to n t u r n a ţ i în c o f r a je
g lisa n te se p re g ă te sc p e n t r u o z u g r ă v ir e de c a lita te s u p e rio a ră sa u d e
c o ra tiv ă , de v o p s ire sa u t a p e t a r e p rin :
— în c h id e re a ro stu rilo r d in tre elem entele p r e f a b r ic a te cu m o r t a r
de ciment;
— r e p a r a r e a cu m o r t a r de c im e n t a p o rţiu n ilo r de b e to n d e g r a d a te ,
astfel încît să se o b ţin ă o s u p r a f a ţ ă n e te d ă , cu a b a te r i de la p l a n i t a t e
s u b 5 m m , m ă s u r a t cu d r e p t a r u l de 1,5 m lu ng im e ;
— în ch id e re a ş a n ţu r ilo r din b e to n r e z u lta te de la m o n t a r e a i n s t a l a
ţiilo r ;
— şlefuirea b a v u rilo r de b e to n ;
— fre ca rea cu p e ria de paie sau de sîrm ă a su p r a f e ţe i de b e to n p e n tr u
în lă tu r a r e a p ra fului de c im e n t şi u r m e lo r de m o r t a r r e z u lt a te de la
re p a ra ţii;
— aplicarea cu b id in e a u a a u nei a m o rse de A r a c e t : apă, în p r o p o r ţie
de 1 : 4 ;
— a p lica re a g le tu lu i de nisip fin ( r e ţe ta nr. 23) sau a p a ste i G I P A C
( r e ţe ta nr. 22) a t î t p e n tr u a s tu p a r e a alveolelor e x is te n te în b e to n , c ît
şi p e n t r u o b ţin e r e a u n ei s u p r a f e ţe plane. A plicarea se face m a n u a l
s a u m e c a n iz a t.
î n ca z ul finisării cu t a p e t e se ap lică u n sin g u r s t r a t de G IP A C , i a r
în cazul z u g ră v irii de c a lita te su p e rio a ră s a u v op sitorii, se ap lică d o u ă
s t r a t u r i succesive, a v în d g rijă ca g ro sim ea t o t a l ă a p a stei s ă j n u d e p ă
şească 1 mm.
D a c ă p e s u p r a f a ţ a b e to n u lu i e x istă a d în c itu r i de p e s te 5 m m , a c o p e
rire a lor se face n u m a i în s t r a t u r i succesive de gro sim e de cel m u lt 2 m m
fiecare.
c) Suprafeţele de beton celular a u to e la v iz a t (b.c.a.). Se p r e g ă te s c
p e n t r u finisare p rin u r m ă to a r e le © p e r a ţi i:
— se c u r ă ţ ă de praf, de p e te de ulei etc. ;
— se r e p a r ă e v e n tu a le le defecte de s u p r a f a ţ ă sa u d e g r a d ă r i din
t r a n s p o r t şi m a n ip u la r e ;
— se şlefuiesc şi se d esp răfu iesc ;
— se a m o rse a z ă s u p r a f a ţ a cu o so lu ţie de A ra c e t D P 25 d i lu a t în
a p ă în r a p o r t 1 : 1 ;
— se gletuiesc cu co m p o z iţie d e g le t cu nisip fin ( r e ţe ta nr. 23), sa u
cu p a s t ă G I P A C ( r e ţe ta nr. 22).
R e p a r a ţ iile se e x e c u tă d u p ă m o n ta j (în cazul u n o r defecte mici)
sau în a in te de m o n t a j u l e le m e n te lo r de b.c.a., în c azu l u n o r d e fe c ţiu n i
m a ri, de c ă tr e z id a rii-te n cu ito ri.
C u ră ţire a s u p r a f e ţe lo r se face cu perii de paie sa u de sîrm ă, cu şpa c lul
m e ta lic , h îrtie de şlefuit, ia r d e s p ră fu ire a cu p e nsule late, r o t u n d e s a u
bidinele, d u p ă caz.
G le tu l p r e p a r a t cu nisip fin 0 — 0,2 m m cu A ra c e t D P 25 s a u p a s t a
G IP A C se ap lică m a n u a l s a u m e c a n iz a t, însă a m o rsa se aplică n u m a i
m a n u a l, cu b id in e a u a s a u pensula, p e n tr u o b u n ă im p re g n a re a s u p r a fe ţe i
s u p o r t.
A p licarea m a n u a l ă a g letu lu i se face cu m istria , cu fierul de g le t
sa u cu şpa c lul de cauciuc, ia r a p lica re a m e c a n iz a tă cu „ in s ta la ţia de
a p lic a t t e n c u ia lă s t r o p ită şi m a s ă de şp a c lu 11.
A p licarea g le tu lu i se face în d o u ă s t r a t u r i cu o grosim e t o t a l ă de
1 —2 m m , a t î t la e x e c u ţia m a n u a lă , c ît şi la cea m e c a n iz a tă . î n c a zu l
ac e ste ia din u r m ă , d u p ă s tr o p ire a cu pistolul, se ne te z e şte cu şp a c lu l
de cau c iu c s a u cu fierul de glet.
P r i m u l s t r a t se aplică ras p e s u p r a f a ţ a t r a t a t ă cu a m o rsă , a v în d
rolul de a u m p le porii, al doilea s t r a t fiind cel de n e te z ire p ro p riu -zisă .
G le tu l se ap lică p e f a ţ a p a n o u rilo r e x te rio a re în ro stu rile o riz o n ta le
şi v e r tic a le (pe m uch iile te şite ) şi, în lim ita po sibilităţilor, şi pe c a n tu r i,
d u p ă m o n t a r e a p a n o u rilo r.
L a î n t r e r u p e r e a m o n ta j u lu i se g le tu ie şte şi s u p r a f a ţa o riz o n ta lă
a u ltim u lu i p a n o u m o n ta t. " .
î n sc o p u l p r o te jă r ii a c e sto r p a n o u r i îm p o tr iv a um ezirii, d a t o r i t ă
p r e c ip ita ţiilo r a tm osferice, se r e c o m a n d ă ca g le tu ire a p e re ţilo r să fie
f ă c u tă la u n in te r v a l de t i m p cît m a i s c u r t d u p ă m o n ta r e a lor.
D u p ă u sc a re a s t r a t u l u i de glet, cel p u ţin 24 de ore de la aplicare,
se e x e c u tă fin isaju l dorit, la i n t e r i o r : z u g ră v e a lă sim plă, d e c o ra tiv ă ,
în relief, v o p sito rie sau t a p e ta r e , ia r la e x te rio r, finisaj în relief s a u vopsi-
to r ie cu V in aro m .
d) S uprafeţele de lem n. P e n t r u p re g ă tir e a a c e s to r s u p r a f e ţe s
t a i e cu c u ţitu l, cu d a lt a s a u cu şpaclul, nodurile, p un g ile de ră şin ă şi
cuiele de lem n, se a d în c e şte p rin b a te r e floarea c a p e te lo r cuielo r de
24 2 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
m e ta l cu 2 —3 m m , se î n lă t u r ă şi aşchiile, se netezesc m arg in ile pieselor

d e le m n etc.
D efectele m a i m a r i c u m s în t încleierea de fe c tu o a să a pieselor, nodu rile
c ă z u te , c r ă p ă tu r ile etc. se r e p a r ă de t î m p l a r i ; sa rc in a z u g r a v u lu i şi
v o p s ito r u lu i este de a le c o n s ta t a şi c o m u n ic a c o n d u c erii ş a n tie ru lu i
p e n t r u a fi re m e d ia te .
U m i d i t a t e a a d m isă în le m n u l e le m e n te lo r s a u a pieselor c a re se
finisează p rin v o p sire este de m a x im u m 12% .
e) Suprafeţele m etalice. î n p rin c ip iu p r e g ă tir e a lor c o n s tă în î n
d e p ă r t a r e a t u t u r o r u rm e lo r de ru g in ă sa u de oxizi de pe elem en tele
s a u piesele m e ta lic e ca re se vopsesc, p re c u m şi a p e te lo r de grăsim i,
noroi, m o r t a r s a u v o p se a veche. A d e r e n ţa peliculei pe astfel de s u p r a fe ţe
e ste sla b ă sa u c h ia r in e x iste n tă şi ulterior, v a du c e sigur, la d e s p rin d e re a
s t r a t u l u i de vop sea.
C u ră ţire a s u p r a f e ţe lo r m e ta lic e se face cu p u ţ in t im p în a in te de v op sirea
lor. M etalu l c u r ă ţ i t de ru g in ă tr e b u ie g r u n d u i t în cel m u lt 2 —4 ore de la
■curăţire, d eoarece în aerul u m e d , ru g in a se v a fo r m a im e d ia t din nou.
S u p r a f a ţ a p r e g ă ti tă p e n tr u vopsire, tre b u ie să fie c u r ă ţ i t ă p în ă la luciu.
C u ră ţire a s u p ra fe ţe lo r se face p rin procedee m a n u a le , m e c a n iz ate ,
t e r m ic e şi fizico-chimice.
P r in procedee m a n u a le se î n d e p ă r te a z ă p rin fre c a re cu a ju to r u l p eriilor
de sîrm ă (v. fig. 24), a ră z u ito a r e lo r de o ţel şi a şpa c lu rilo r de oţel, p re c u m
şi p rin ciocănire cu a ju t o r u l d ă lţilo r şi ciocanelor speciale de o ţe l (v. fig.
25), s t r a t u l s u b ţ ir e de ru g in ă şi oxizi, no roiul şi m o r ta r u l. P r o c e d e u l
m a n u a l de c u r ă ţir e a su p r a f e ţe lo r este sim plu şi dă r e z u l ta te bu n e .
A re d e z a v a n ta ju l însă că cere o c a n t i t a t e de m a n o p e r ă m a re, cu o p r o
d u c t i v i t a t e m ică. î n g e n e ra l acest pro ced eu se u tilizează la lucrările
c u un v o lu m redus.
P rin procedee mecanizate se efe c tu e az ă aceleaşi operaţii, însă p r o c e
deele m e c a n iz a te au a v a n t a j u l unei m ai m a ri r a p id ită ţi în ex e c u ţie
şi a u nei m a i b u n e c a lită ţi a cu răţirii, u ş u rîn d t o t o d a t ă m u n c a o b o sito a re
a acestui fel de lucrări. Procedeele m e c a n iz a te cele m a i des folosite
în c o n stru c ţii s î n t : p rin su fla re cu nisip (sablare) şi p rin frecare cu perii
m ecanice.
Cel m a i eficace pro ced eu este cel p rin s u fla re cu nisip (sablare)
«a re , în ţifara în d e p ă r tă r ii im p u r ită ţilo r , asig ură o s u p r a f a ţ ă m a i u n ifo rm ă
îşi o a d e r e n ţ ă m a i b u n ă a peliculei de vop sea. S u flă to ru l de nisip (v. fig.
79) fu n c ţio n e a z ă p e p rin c ip iu l p u lv e riz ă rii nisip u lu i sa u alicelor cu
a j u t o r u l u n u i c u r e n t de a e r c o m p r im a t, ia r p ro c e d e u l se b a z e a z ă pe
a c ţiu n e a m e ca n ic ă a g ra n u le lo r de nisip sa u a alicelor a s u p r a s t r a t u l u i
<de oxizi (rugină), v o p s e a v e c h e s a u un ele m u r d ă r ii ca re se găsesc pe
s u p r a f a ţ a m e talică . A cest p ro c ed e u n u se aplică pieselor cu d im e n s iu n i

m ici s a u cu p e re ţi s u b 1 m m grosime.
Sablarea cu n is ip uscat. P ro c e d e u l se b a ze a ză p e a c ţiu n e a a b ra z iv ă
a p a rtic u le lo r de nisip de c u a r ţ cu m u ch ii a s c u ţite (fără argilă, p ă m în t
etc.), c a r b o r u n d sau a lte g ra n u le m inerale, p ro ie c ta te a s u p r a s u p r a f e ţe lo r
m etalice.
Se aplică :
— la piese t u r n a t e , la m in a te , f o r ja te p e n tr u în d e p ă r a t a r e a ruginei,
ţu n d e r u l u i, nisipului sin te r iz a t la t u r n a r e sau a i m p u r ită ţilo r solide ;
— lim ita t la t a b l ă s u b ţir e şi piese fine ;
— n u m a i p e n t r u piesele la c a re m od ificarea dim en siu nilo r d a t o r i t ă
a c ţiu n ii a b ra z iv e a nisipului n u este c o n tr a in d ic a tă din p u n c t de v e d e r e
fu nc ţio na l.
G r a n u la ţia nisip u lu i u tiliz a t la s a b la re şi p re siu n e a aeru lu i c o m p r i m a t
s în t în fu n c ţie de n a t u r a m a te r ia lu lu i ce se sab le a ză şi de d im e n siu n ile
piesei. T a b e lu l 24 c u p r in d e d a te le in f o r m a tiv e p e n tr u sa b la r e cu nisip
c u r a t şi u scat.
Tabelul 24
D im en siu n ea
P resiunea aeru lu i g ra n u le lo r
P iesele c a re se sab le ază
daN /cm *, de n isip
mm
Piese din oţel şi fontă cu grosimea pereţilor peste

3 mm %v , 3,0-5,0 2,0-2,5
Piese din oţel turnate şi laminate, cu grosimea pereţilor
pînă la 3 mm 2,5-4,0 1,0-2,0
/
N isipul p e n tr u sa b la r e tr e b u ie să fie u s c a t şi lipsit de grăsim i. D u p ă

3 —4 tre c e ri p rin a p a r a t, nisipul se c u r ă ţ ă şi se re îm p r o s p ă te a z ă cu 5 — 1 0 %
nisip p ro a s p ă t.
Sablarea cu alice. Se b a z e a z ă p e a c ţiu n e a a b r a z iv ă a alicelor m e ta lic e
p r o ie c ta te a s u p r a s u p r a f e ţe lo r m etalice. Se u tiliz e a z ă ca m a te r ia l a b r a z iv :
— alice r o t u n d e de f o n tă 0 , 3 — 1,7 m m
— alice de sîrm ă de oţe l 0 ,6 —2,2 m m
— alice din oţel, s p a r t e 0,1 — 1,7 m m
Se aplică la : piese t u r n a t e , la m in a te , f o r ja te p e n tr u î n d e p ă r t a r e a
ruginei, ţu n d e r u l u i, nisipului s in te r iz a t de la t u r n a r e sa u a i m p u r ită ţ ilo r
solide. •
N u se aplică la t a b l ă s u b ţir e , piese fine sa u piese la care m od ificarea

d im e n siu n ilo r d a t o r i t ă a c ţiu n ii a b ra z iv e a alicelor este c o n tr a in d ic a tă
din p u n c t de v e d e re fu ncţional.
D im e n siun ile in f o r m a tiv e ale alicelor cu c a re se e fe c tu e az ă s a b la re a
In fu n c ţie de m a te ria lu l de s a b la t, s în t in d ic a te în ta b e lu l 25. C onsu m u l
Tabelul 2S
M ărim ea g ran u lelo r ab raziv e, mm
M aterialu l c a re se sab le ază alice rotunde a lic e d e o te l a lic e de sirinft

de fontă s p a rte de o te l
Fontă cenuşie 0 ,3 - 1 ,2 0 ,3 - 1 ,2 0 ,6 - 1 ,2
Oţel turnat 1 ,0 — 1 ,7 1 ,0 - 1 ,7 1 .2 - 1 ,5
Laminate din o{el 0 ,3 - 0 ,9 0 ,4 - 0 ,9
Oţel forjat, matriţat 0 ,3 - 0 ,9 0 ,4 - 1 ,2
Metal ruginit sau vopsea veche 0 ,6 - 0 ,9 0 ,4 - 0 ,6
d e alice d in sîrm ă de oţel este de 8 — 10 ori m ai m ic decît c o n s u m u l de

alice din fon tă. Alicele tr e b u i e fe rite de u m e z e a lă şi m edii corosive.
In cazul folosirii u tila je lo r fu n c ţio n în d cu a e r c o m p r im a t , p re siu n e a
ae ru lu i este de 2 —4 d a N / c m 2 ( m a x im u m 6 d a N / c m 2).
S ab la re a pieselor cu nisip u s c a t sa u cu alice se face în c o n f o r m ita te
c u g r a d u l de p r e g ă tire im p u s de p rocesul te h nolog ic a fin isa ju lu i ce tre b u ie
a p l ic a t p e s u p r a f a ţ a m e ta lic ă re spe c tiv ă .
Se deosebesc în g e n era l tr e i g r a d e de s a b la r e şi a n u m e :
G ra d u l I : s a b la r e u şo a ră ; d u z a a p a r a tu lu i se tr e c e r a p i d pe s u p r a f a ţa
m etalică, astfel în c ît să se în d e p ă rte z e p o r ţiu n ile u şo r d e ta şa b ile ale
peliculei de ţ u n d e r , ru g in ă şi e v e n tu a le le p a r tic u le stră in e .
G ra d u l I I : s a b la re în g rijită ; du z a a p a r a tu lu i se tre c e p e s u p r a f a ţ a
m etalică, p în ă la în d e p ă r ta r e a a p r o a p e c o m p le tă a ţu n d e r u lu i, ruginei
şi celorlalte i m p u r it ă ţi solide. î n final, s u p r a f a ţ a s a b la tă se c u r ă ţ ă cu
a ju to r u l u n u i j e t de a e r c o m p r im a t u s c a t sa u cu o perie c u r a tă . S u p r a fa ţa
tr e b u ie să a ib ă o culoare cenuşie.
G r a d u l I I I s a b la re p în ă la m e ta l c u r a t, b l a n c ; d u z a a p a r a t u l u i se
t r e c e pe s u p r a f a ţ a m e ta lic ă şi se m e n ţin e p în ă la în d e p ă r a t a a r e a c o m p le tă
a ţu n d e ru lu i, ruginei sa u a l t o r i m p u r i t ă ţ i solide. î n final, su p ra fe ţe le
s a b l a t e se c u r ă ţ ă cu a ju t o r u l u n u i j e t de a e r c o m p r im a t- u s c a t s a u cu o
perie c u r a tă . S u p r a f a ţa tre b u ie să aib ă a s p e c tu l m e ta lu lu i blanc.
S a b la re a nu se aplică la piese c a re p re z in tă sufluri, a d în c itu r i sau

c r ă p ă t u r i d in care m a te ria le le a b r a z iv e s în t g re u sa u im posibil de î n
d ep ărtat.
R u g o z ita te a m edie a pieselor s a b l a te în ' v e d e re a v opsirii nu t re b u ie
s ă d ep ăşească o tr e im e din g ro sim e a t o t a l ă a sis te m u lu i de vo psire .
S a b la re a se e x e c u tă la t e m p e r a t u r i în tr e 10 şi 25°C şi Ia o u m id it a t e
r e la tiv ă a aeru lu i de m a x i m u m 6 5 % . O p e ra ţia se face astfel în cît d is ta n ţa
in t r e piesa de s a b la t şi orificiul a p a r a t u l u i să fie de 150 — 350 m m .
Piesele care u r m e a z ă a fi g ru n d u ite , se sp ală cu a p ă în c ă lz ită la 5 0 -
60°C. D u p ă sp ă la re se u suc ă în a e r cald.
Piesele c a re u r m e a z ă a fi lă c u ite se sp a lă cu so lv e n ţi organici n e u t r a
lizaţi.
A lt procedeu p e n t r u c u r ă ţir e a s u p r a f e ţe lo r m e ta lic e este şi acela
c u a j u to r u l p eriilor de sîrm ă m e c a n ic e (v. fig. 78) s a u a discurilor cu
m a t e r i a l a b r a z iv ale a p a r a t e l o r de şlefuit (v. fig. 80, 81, 82).
Acest procedeu se ap lică s u p r a f e ţe lo r m a ri c a re nu p o t fi c u r ă ţi te
p r in sablare.
V iteza de r o t a ţi e a periilor este de 1 5 0 0 - 2 800 ro t/m in . In t i m p u l
lu c ru lu i s în t n ecesare în tre r u p e ri de c îte 15 m in d u p ă fiecare 45 min,
p e n tru ca m o t o r u l să se p o a t ă răci. în tr e r u p e r ile s în t folosite p e n t r u
c u r ă ţ i r e a de p ra f a p ă r ţ ilo r p re lu c ra te . Cu periile m ecanice se p o t c u r ă ţi
c irc a 45 m 2/h.
S u p ra fe ţe le m e ta lic e se u d ă în t i m p u l c u ră ţirii, cu p a s t ă de şlefuit
s a u cu o soluţie de s o d ă c a lc in a tă . D u p ă c u ră ţire , se sp a lă cu a p ă în că lz ită
la 50 —60°C, apoi cu a p ă rece şi se usucă.
Oxizii de pe su p r a f e ţe le m e ta lic e z in c a te n u se î n d e p ă r te a z ă prin
pro ce d e e m e c a n iz a te şi nici cu h îrtie de şlefuit, deoarece s t r a t u l de m e ta l
d e la s u p r a f a ţ ă se distruge. C u ră ţire a se v a face cu a ju t o r u l u n o r perii
asp re de p ă r sa u de ia rbă .
P rin procedeul termic se în d e p ă r te a z ă oxizii m etalici, s tr a tu r ile
v e c h i de vo pse a , grăsim ile, m u r d ă r iile etc. P ro c e d e u l n u se aplică la
profile cu p e re ţi s u b ţir i c a re p o t suferi d e fo rm a ţii din c au z a c ă ldurii
s a u acolo u n d e a r p u te a p ro d u c e s c h im b ă ri de fo rm ă s a u de re z is te n ţe
a pieselor ; de asem enea, u n d e este pericol de in ce n diu sau explozie.
A p a r a t u l cel m a i î n t r e b u i n ţ a t este la m p a de b en z in ă . L a o lucrare
c u un v o lu m m a i m a re se m a i în tr e b u in ţe a z ă ş i 'a r z ă t o r u l cu flacără
o x ia c e tile n ic ă . P ro c e d e u l se b a z e a z ă pe d ila ta re a diferită a o x id u lu i şi
m e ta lu lu i în t i m p u l încălzirii, f a p t c are u şu re a z ă d e s p rin d e re a oxizilor
de pe m e t a l şi în lă tu r a r e a lor. S u p ra fe ţe le m e ta lic e cu vo p se a v e che
s a u ru g in ă se s u p u n a c ţiu nii flăcării, d u p ă c a re v o p s e a u a în m u ia t ă sau
ru g in a a rsă se în d e p ă rte a z ă cu şpaclul, apoi se freacă s u p r a f a ţa cu perii
de sîrm ă . C u r ă ţir e a e fe c tu a tă p rin acest p ro c e d e u p r e z in tă a v a n t a j u l

u n e i p r o d u c t i v i t ă ţ i m ă rite .
P rin procedee fizico-chimice, c a d e c a p a r e şi degresare, se c u r ă ţ ă
piesele şi se î n d e p ă r te a z ă s tr a tu r ile de oxizi.
P r in decapare se în d e p ă r te a z ă s t r a t u r i l e de oxizi (ru g in ă etc.), pelicule
v ec h i de v o p s e a şi a lte m u r d ă r ii de pe su p ra f e ţe le m e ta lic e cu soluţii
acide, alcaline s a u cu paste. D e c a p a r e a cu s o lu ţii ac id e s a u alcalin e
se aplică pieselor mici în b ăi, ia r cu p a s te se ap lic ă pieselor m a r i c a re
n u în c a p în băi.
Decaparea cu soluţii acide sa u alcaline se aplică pe cale in d u s tr ia lă .
D e c a p a r e a cu p a s te se aplică în felul u r m ă t o r :
P e su p ra fe ţe le m e ta lic e n e v o p s ite se a c o p e ră s u p r a f a ţ a cu a j u t o r u l
pensulei sa u u n u i t a m p o n d u p ă caz, cu u n s t r a t gros de 1 —3 m m p a s tă
a c id ă s a u alcalin ă (v. re ţe te le nr. 68, 69 şi 70), s a u cu s o lu ţie d e „ F eru -
g in o l“. Se lasă 3 0 —40 m in d u p ă c a re se î n d e p ă r te a z ă p a s t a acidă p rin
s p ă la r e cu apă. O p e r a ţia se r e p e tă d a c ă pe s u p r a f a ţ a m e ta lu lu i au r ă m a s
oxizi. D u p ă în d e p ă r t a r e a u r m e lo r de acizi, s u p r a f a ţ a m e ta lic ă se t r a
te a z ă cu p a s t ă a n tio x id a n tă (v. r e ţ e t a nr. 71), c are se m e n ţin e p e a c e a s ta
20 — 60 m in, d u p ă care se sp a lă din nou.
P e su p r a f e ţe le m e ta lic e a c o p e rite cu s t r a t u r i v e c h i de v o p s e a se
face o t r a t a r e cu p a s tă d iz o lv a n tă (v. r e ţ e t a nr. 72). c a re se m e n ţin e
3 0 —40 m in. D u p ă în m u ie re a s tr a tu lu i, v o p s e a u a v e c h e se în d e p ă r te a z ă
cu u n şpaclu sa u cu p e ria de sîrm ă. A poi s u p r a f a ţ a se sp a lă cu b e n z in ă ,
în cazurile în ca re n u este pericol de incendiu, şi se u su c ă la aer.
F a b ric ile de lacuri şi vopsele livrează o s u b s t a n ţ ă d iz o lv a n tă g a t a
p r e p a r a t ă n u m i t ă „D e ca n o l“, c a re se aplică în m o d identic.
î n ca z ul în care, d u p ă d e c a p a re a cu p aste, pe su ra fe ţe le m e ta lic e
m a i r ă m în u r m e d e vo p sea , a c e ste a se v o r c u r ă ţi p rin frecare cu p e ria
de sîrm ă.
P rin degresare se c u r ă ţ ă piesele şi elem entele m e ta lic e c a re în t i m p u l
prelucrării, m a n ip u lă rii, t r a n s p o r t u l u i şi m o n tă r ii lor, se m u r d ă r e s c
cu uleiuri s a u a lte s u b s t a n ţ e grase, ce îm p ied ică o b u n ă a d e r e n ţ ă a s t r a
t u r ilo r d e v o p se a pe m e ta l. P e n t r u î n d e p ă r t a r e a m a te r iilo r grase, inclusiv
p ro d u se le petroliere, se face o degre sa re locală n u m a i p e n tr u se c to a re le
m u r d ă r ite .
S u b s ta n ţe le folosite ca m a te r ia l e d e g re s a n te s în t so lv enţii o rganici
şi soluţiile s a u p a s te le alcaline (v. r e ţ e t a nr. 66).
D e g re sa rea cu s o lv e n ţi se e x e c u tă p rin sp ă la r e a obiectelor cu u n
t a m p o n de c îrp e sa u cu perii în m u ia te în aceştia. Piesele m e ta lic e mici
se degresează p rin s c u f u n d a r e în tr-o b a ie în c a re se află s o lv e n tu l la
t e m p e r a t u r a o b işn u ită .
D u p ă degresare, piesele se lasă să se usuce la a e r sa u se u su c ă în

i n s ta la ţii închise, cu a e r cald.
Piesa se conside ră d e g re sa tă d ac ă u d în d u -se s u p r a f a ţa cu a p ă nu
r ă m î n insu liţe de ap ă , p o r ţiu n i n e u d a te sau, la scurgere, p ic ă tu r i a d e re n te
pe s u p r a f a ţă .
D eoarece de g resa re a cu so lv e n ţi p re z in tă pericol de explozie, incendiu
şi to x ic ita te , este n ec e sar să se ia t o a t e m ă su rile de p r o te c ţie şi se c u rita te .
S o lv e n ţii î n t r e b u i n ţ a ţ i de obicei s î n t : w h ite -sp iit, b e n z in ă s a u t e r e
b e n t i n ă , tric lo re tile n ă , to lu e n , alcool etilic, a c e to n ă etc.
P e tr o lu l l a m p a n t nu se foloseşte p e n tr u degresare, deoarece a c es ta
p o a t e p ro v o c a r u g in ire a m e ta lu lu i su b s t r a t u l de g ru n d .
L u c r în d u -s e în c o n d iţii de ş a n tie r, p es te elem en tele sa u piesele
m etalic e m o n t a t e se depun*: noroi, praf, apă, g h e a ţă , b r u m ă sa u z ă p a d ă ,
c a r e t r e b u ie î n d e p ă r t a t e de pe s u p ra fe ţe le m etalice în a in te de a fi c u r ă ţite
d e ru g in ă sau de s u b s t a n ţ e grase.
P r a f u l se în d e p ă r t e a z ă cu a ju to r u l u n o r m ă t u r ic i sa u a u n u i c u r e n t
d e aer c o m p r i m a t de la u n com presor.
N o ro iu l se în d e p ă r te a z ă p rin s p ă la re cu a p ă şi cu perii, ia r a po i prin
ş t e r g e r e a s u p r a fe ţe lo r cu cîrpe uscate.
Z ă p a d a , b r u m a şi g h e a ţa se în d e p ă r te a z ă p rin s f ă rîm a r e sa u p rin
în c ălzire cu c la m p ă de b enzin ă, ia r a p a se şterg e cu cîrpe u s c a te şi c u ra te .
2 . PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR VECHI PENTRU O NOUA ZUGRĂ

VIRE SAU VOPSIRE
P r e g ă tir e a su p r a f e ţe lo r ca re au a v u t pe ele s t r a t u r i de ^ u g r ă v e li
s a u v op sea, tr e b u i e să se facă cu d e o se b ită grijă, p e n tr u a se o b ţin e o
lu c r a r e de b u n ă c a lita te , fă ră c r ă p ă tu r i, coşcoviri, pete, d e nivelări etc.
M e to d e le î n t r e b u i n ţ a t e p e n t r u p r e g ă tir e a lor d ep in d , ca şi la su p ra fe ţe le
noi, de m a te r ia lu l din ca re este c o n s titu ită s u p r a f a ţ a (te n c u ia lă, lem n
s a u m etal).
a) Suprafeţele ten cu ite. Se verifică m a i întîi, p rin ciocănire, p e n t r
a se c o n s t a t a s ta r e a te n c u ie lii ; p o rţiu n ile c a re se d e sp rin d se c u r ă ţ ă
şi se refac, m uchiile lov ite se r e p a r ă , ia r c r ă p ă tu r ile se lărgesc p e n tr u
r e p a ra r e .
Spălarea s u p ra f e ţe lo r este o o p e ra ţie care se p r a c tic ă în cazul z u g r ă
velilor, a v în d ca scop în d e p ă r t a r e a zug răvelii v e c h i de pe p e re ţi şi de pe
t a v a n e . Se e x e c u tă în felul u r m ă t o r :
S u p ra fe ţe le re sp e c tiv e se în m o a ie în a p ă c a ld ă d in a b u n d e n ţ ă , cu
a j u t o r u l bidinelelo r sa u p rin str o p ire cu v e rm o re lu l. D u p ă în m u ie re
se fre a că s u p r a f a ţ a cu un b u r e te u d . Z u g r ă v e a la v e c h e se d e sp rin d e
de pe p e re ţi şi t a v a n e şi se ia pe b u r e t e ; a c e sta tr e b u i e s p ă l a t m e r e u ,
pe m ă s u r ă ce se îm bîcseşte de z u g ră v e a lă .
O p e r a ţia se r e p e tă de m a i m u l te ori p în ă cînd n u r ă m în e nici o u r m ă
din v e c h e a z u g r ă v e a lă . v
R ăzuirea su p r a f e ţe lo r este o p e ra ţia p rin c a re se în d e p ă rte a z ă , t o t a l
sa u p a r ţia l, s t r a t u r i l e de z u g ră v e a lă v ech e, a t u n c i c în d s în t coşcov ite
s a u cîn d nu m a i p o t s u p o r t a u n n o u s t r a t de z u g ră v e a lă . Se e x e c u tă
cu a j u to r u l u n u i c u ţ i t tr iu n g h iu la r , a s e m ă n ă to r cu u n şp a c lu de oţel,
a v în d g rijă ca în t i m p u l ră z u irii să n u se d e g radeze te n c u ia la .
R ă z u irile p o t fi sim p le sa u integrale. Cele sim ple se e x e c u tă pe p o r ţiu n i
r ă z u in d u -s e cu c u ţitu l t r i u n g h iu la r p a r t e a coşcov ită p în ă la p o r ţiu n e a
c a re este b in e p rin să pe te n c u ia lă . Se netezesc ap o i m a rg in ile z u g ră v e lii
v e c h i care ră m în e , astfel ca să se ra cord eze cu te n c u ia la d e sc o p e rită
p rin răzuire. R ă z u irile integrale se e x e c u tă a tu n c i cîn d se cer lu c ră ri
fo a r te în g rijit e x e c u ta te . In felul a c e sta se o b ţin s u p r a f e ţe p e rfe c t n ete d e ,
fă r ă denivelări. A cestea se um ezesc b ine cu b id in e a u a în m u i a tă în a p ă ,
pre fe ra b il c aldă, s p re a se u ş u r a lu cru l şi a se e v ita fo r m a r e a p ra fu lu i.
R ă z u ir e a se e x e c u tă cu ş paclu l de oţel. D a c ă s t r a t u r i l e v e c h i de z u g r ă
v e a lă s în t n um e ro se , o p e r a ţia de u m e z ire se r e p e tă de m ai m u l t e ori
p înă cînd se p ro d u c e în m u ie re a lor. S t r a t u l de z u g r ă v e a lă î n m u i a t se
um flă, ia r p rin ră z u ire a cu şpa c lul de oţel se d e sp rin d e în fîşii. D u p ă
răzu ire, s u p ra fe ţe le se şte rg cu a p ă c u r a t ă cu a j u to r u l b u re tu lu i.
î n cazul vopselelor v echi s u p r a fe ţe le a c o p e rite cu v o p se a de ulei,
lac sau email, ca re rezistă bine, n u se c u r ă ţ ă ci se sp a lă cu a p ă şi s ă p u n
sa u cu o soluţie de sod ă c a lc in a tă 5 % .
D u p ă aceea s u p r a f a ţ a se sp a lă cu a p ă c u r a t ă şi se şte r g e cu o c îrp ă ;
peliculele ca re se ţ i n slab se în lă tu r ă c o m p le t cu şp a clul de oţel sa u prin
a r d e r e cu la m p a de b e n z in ă c a re în d e p ă r te a z ă în în tr e g im e s t r a t u l de
vo pse a , sau cu a ju to r u l soluţiilor chimice.
î n d e p ă r t a r e a vopselei v e c h i tr e b u ie e x e c u ta tă c o m p le t şi cu cea
m a i m a r e a te n ţie . E s t e gre şit s iste m u l u neo ri de v o p s ito r i de a c u r ă ţ a
n u m a i o p a r t e din v o p s e a u a veche, deoarece în a ce st caz v o p sito ria
n o u ă v a fi de c a lit a te inferioară.
î n cazul în d e p ă r tă r ii vopselei v e c h i cu soluţii chimice, cea m a i sim p lă
so lu ţie p e n t r u s p ă la t este f o r m a tă d in tr - u n am estec de so lv e n ţi (benzină,
te r e b e n t i n ă etc.) cu p a r a f in ă sa u n a fta lin ă . O a ltă c o m p o z iţie este o
p a s tă alcalină p r e p a r a t ă din c re tă a m e s te c a tă cu o soluţie de 20 — 3 0 %
so d ă c a u s tic ă în apă. P a s t a astfel p r e p a r a t ă n u tr e b u ie să c u rg ă d a c ă
este a p lic a tă pe o s u p r a f a ţă n e te d a v e rtic a lă . D e obicei se aplică circa
0,150 kg p a s tă la 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă v o p s ită . A plicarea c om poziţiei,

c a re a ta c ă pielea, se face cu a ju to r u l u n u i b ă ţ în f ă ş u r a t cu p în z ă sa u
sa c ; n u se în tr e b u in ţe a z ă pe n sule deoarece sînf a t a c a t e de m a te r ia le le
c a r e alc ă tu ie sc com p oziţia.
P a s t a se lasă să s te a circa o oră pe s u p r a f a ţ a de c u r ă ţ a t d is tru g în d
şi u m flîn d v o p s e a u a v e c h e ca re apoi ,se în d e p ă r te a z ă prin r ă z u ire şi
sp ă la re cu a p ă m u ltă şi se u su c ă cu o cîrpă.
b) Suprafeţele de le m n . î n g e n e ra l cele v o p s ite , se c u r ă ţ ă apli-
cîn d aceleaşi proc e de e ca la v o p sito riile p e tencuieli. Cînd se c u r ă ţ ă
c u la m p a de b e n z in ă tr e b u ie să se procedeze cu m u l t ă a t e n ţie p e n t r u
a n u se a p r in d e le m n ăria .
S u p ra feţele de le m n z u g r ă v ite se c u r ă ţ ă p rin s p ă la re cu a p ă cald ă.
c) Suprafeţele m etalice. Se c u r ă ţ ă , de v o p s e a u a v e c h e cu perii de
s î r m ă m a n u a le s a u m ecanice, cu s u f lă to a re de nisip, p r in a r d e r e cu
la m p ă de be n z in ă şi prin c u r ă ţir e chim ică, aşa c u m s-a a r ă t a t în p a r a g r a f u l
p re c ed e n t.
D u p ă e f e c tu a re a u n e ia din ope ra ţiile a r ă t a t e , e s te b in e ca s u p r a f a ţ a
c u r ă ţ a t ă să fie s p ă la tă cu o cîrpă m u i a tă în te r e b e n tin ă sa u w h ite - s p ir t,
p e n t r u ca să se ia u ltim e le ră m ă şiţe , de v o p s e a de pe s u p r a f a ţ a re spe c tivă .
D u p ă a c e a s tă s p ă la r e s u p r a f a ţa se freacă cu o c îrp ă u s c a tă .
D. P R O C E D E E O B I Ş N U I T E D E A P L I C A R E A C O M P O Z I Ţ I I L O R
C o m poziţiile folosite la e fe c tu a re a operaţiilor, a t î t d in faza de p r e

lu c r a re a s u p r a f e ţe l o r s u p o r t, c ît şi din faza de acoperire, se aplică în
g e n e r a l p rin p ro c e de e clasice, m a n u a le sau m e ca n iz ate . U neori a co p e riri
în să cu c o m p o z iţii de v o p s it se aplică şi p rin pro ce d e e m o d e r n e m e c a
n iz a te de m a r e p r o d u c tiv it a te , c a re v o r fi descrise în c o n tin u a r e .
î n cele. ce u r m e a z ă se v o r descrie a t î t procedeele clasice, c ît şi cele
m o d e r n e î n t r e b u i n ţ a t e pe şa n tie re le şi în atelierele de s p e c ia lita te
ale î n tr e p r in d e r il o r de c o n stru c ţii la e x e c u ta r e a lu crărilor de z u g ră v e li
şi v o p sito rii.
1. APLICAREA COMPOZIŢIILOR PENTRU LUCRĂRILE DE SPOIELI

s ŞI ZUGRĂVELI
a) G ru n d u ire a . Se e x e c u tă d u p ă p r e g ă tir e a su p r a f e ţe lo r s u p o r t
p rin a p lic are a, m a n u a l sa u m e c a n iz a t, a u n u i s t r a t su b ţir e , u n ifo rm
şi c o n tin u u d e g ru n d . Se r e c o m a n d ă a p lic a re a m a n u a lă p e n t r u r e a li
za re a u nei p ă t r u n d e r i b u n e a g r u n d u lu i în p orii s t r a t u l u i s u p o r t, asi-
g u r în d u - s e astfel o a d e r e n ţ ă b u n ă p e n tr u s t r a t u l u r m ă to r .
250 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?
G ru n d u ire a m a n u a lă se face cu bidinele m a r i r o tu n d e sau p ă tr a t e .

G ru n d u l se ia în c a n t i t ă ţ i m ici cu b id in e a u a ca re se sto a r c e d e m a r
g in e a v a su lu i. C o m p oziţia g r u n d u lu i d in v a s se am e ste c ă din cînd în
cîn d p e n tr u a se e v ita d e p u n e re a m a te r iilo r în suspensie.
G r u n d u ir e a p e re ţilo r se face o rizontal, ia r a plafo an e lo r t r a n s v e r s a l
pe dire c ţia lum inii, cu m işcări largi ale mîinii de în a in te şi înapoi.
A sp e c tu l su p r a f e ţe i g r u n d u i t e tre b u ie să fie um ed-lucios. C în d
un ele p o r ţiu n i se m ă tu ie sc în s e a m n ă că în acea p o r ţiu n e s t r a t u l s u p o r t
a a b s o rb it m a i r e p e d e a p a din s t r a t u l de g r u n d decît re s tu l s u p ra fe ţe i.
P e n t r u u n ifo rm iz a re se v a aplica, p e p o rţiu n ile cu a sp e c t m a t, încă u n
s tra t de grund.
P e s t r a t u l de g r u n d a p lic a t n u tr e b u i e să r ă m în ă dîre sau u r m e
de bidinea. î n caz că se p ro du c, se r e tu şe a z ă p e loc cu a te n ţie , fie cu
b id in e a u a , fie cu o pensulă.
D a c ă su p ra fe ţe le s u p o r t p re z in tă a spe rită ţi, a tu n c i p e n t r u n e te z ire a
'lor, în loc de g ru n d , se aplică cu b id in e a u a u n s t r a t de pacioc (v. r e ţ e t a
nr. 5).
G ru n d u ir e a m e c a n iz a tă se face cu a ju to r u l v e rm o relu lu i. M odul
de ex e c u ţie este identic cu cel descris m ai d e p a r te la aplica re a c o m p o z iţii
lor de acoperire.
b) Chituirea. Se e x e c u tă cu a ju to r u l şpaclu lu i de lem n n u m a i d u p ă
u sc a re a s t r a t u l u i de g ru n d . C hituirile se p o t face cu p a s t ă de ipsos sa u
de ipsos cu v a r sau, în cazul luc ră rilo r de c a lita te su p e rio a ră , cu c h itu ri
cu ulei (v. re ţe te le nr. 10 şi 11).
Şpaclul se m işcă p e rp e n d ic u la r pe c r ă p ă t u r ă în a in te şi în ap o i astfel
în c ît c h itu l să p ă t r u n d ă c ît se p o a te de adînc ; d u p ă u m p le r e a c r ă p ă tu r i i,
p o r ţiu n e a c h i tu ită se nivelează p rin m işcări ale şpa c lului e x e c u ta te de-a
lu ng ul c ră p ă tu rilo r.
L ocurile c h itu ite , d u p ă şlefuire, se g ru n d u ie sc p e n tr u u n ifo rm iz a re a
s t r a t u l u i respectiv.
c) Şpacluirea. Se aplică pe s u p r a f e ţe s u p o r t, c a re u r m e a z ă să fie
fin isa te cu z u g ră v e li de c a lita te su p e rio a ră . A p lic a re a co m p o z iţiilo r
de ş p a c lu it (v. r e ţe te le nr. 11 şi 12) se face în g e n e ra l m a n u a l cu b id in e a u a ,
cu şp aclu l de le m n s a u de cauciuc, s a u cu d rişca de cauciuc.
L a şp a c lu ire a cu b id in e a u a c h it u l de o c o n s is te n ţă m a i s la b ă (a s e m ă
n ă to a r e cu s m în tîn a ), se aplică cu b id in e a u a , î n tr - u n s t r a t u n ifo rm pe
t o a t ă s u p r a f a ţa , apoi se n e te z e şte cu şp a c lu l la t de cau ciuc sa u de lem n.
N e te z ire a se face a stfe l ca să re z u lte u n s t r a t u nifo rm .
L a şp a c lu ire a cu şp ac lul c h i t u l se aplică î n tr - u n s t r a t s u b ţ ir e şi
a p o i se n e te z e ş te cu şpaclul. A t î t a p licarea, c ît şi n e te z ire a se fac dîndu-se
p rim a d a t ă î n t r o direcţie, ia r a d o u a o a ră p e rp e n d ic u la r p e ac e a sta .
0 şpacluire de c a li ta te cu o b u n ă a d e r e n ţ ă de s t r a t u l s u p o r t se o b ţin e
p rin a p lic are a s t r a t u l u i de c h it re sp e c tiv în reprize, f o r m a t e din c îte v a
s t r a t u r i s u b ţir i de m a x i m u m 0,5 m m g ro sim e fiecare. G rosim ea t o t a l ă
a s t r a t u l u i de şp a c lu ia lă n u tr e b u ie să d e p ăşe a sc ă 2 m m , în p o r ţiu n ile
«ele m ai în c ă r c a te cu chit.
L a aplicare, ş p a c lu l se ţin e în c lin a t p e s u p r a f a ţ a re sp e c tivă , iar
g r o s im e a s t r a t u l u i se p o tr iv e ş te p rin a p ă s a r e a p e şpaclu cu degetele
m îin ii stîn g i (fig. 132). L a netezire, şpaclul se ţi n e şi m a i în c lin a t pe
Fig. 133. Aplicarea şpacluielii

Fig. 132. Poziţia şpaclului la cu bidineaua şi netezirea ou
aplicarea şpacluielii. şpaclul.
s u p r a f a ţ ă , cu care tr e b u ie să fa c ă u n u n g h i de 1 0 — 15° şi să se s u p r a p u n ă
c u 4 — 5 cm p e ste fîşia n e te z ită m a i înainte^
în t i m p u l lu c ru lu i şpaclu l se şte rg e r e g u la t p e n t r u a nu lăsa u r m e
<le z g irie tu ri pe şpacluială.
P e n t r u s u p ra f e ţe în tin se se în tr e b u in ţ e a z ă şpaclu rile de lem n , la te
d e 15 — 20 cm , iar p e n tr u p o r ţiu n i îngu ste, cele de 5 — 10 cm lă ţim e .
Ş p ac lu rile de cauciuc se în tr e b u in ţe a z ă , în special, p e n t r u ne te z ire
şi au lă ţim e a de 2 4 —30 cm. O m a r e p r o d u c t i v i t a t e se o b ţin e aplicînd u-se
ş p a c lu ia la cu b id in e a u a în sens o riz o n ta l şi apoi n e te z in d cu şp a c lu l
de ca u c iu c în sens v e r tic a l (fig. 133).
P e n t r u o p r o d u c t i v i t a t e m a i m a r e se în tr e b u in ţ e a z ă drişca de cauciuc.
C h itu l lu a t cu m is tria (în c a n t i t a t e de circa 1 kg) din la d a de lem n , se
a şază pe drişcă, la mijloc, în fo rm ă de fîşie. D rişca se aplică pe s u p r a f a ţ a
re sp e c tiv ă su b u n u n g h i de 15° şi se dep la se a z ă d in tr-o s in g u ră m işcare
pe o lu n g im e de 1,5 — 3 m p în ă c în d se c o n s u m ă t o t chitu l. C o re c ta re a
şi c h itu ir e a c o lţu rilo r se face cu şp a c lu rile înguste.
252 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?
d) Netezirea e u p a s tă GIPAC. P a s t a G I P A C , p r e p a r a t ă co n fo rm •
re ţe te i nr. 22, se aplică în d o u ă s t r a t u r i pe s u p ra fe ţe le dâ b e to n n e t e n c u i t e
însă n e te d e şi p e su p ra fe ţe le de b e to n c e lu la r a u to c l a v iz a t (b.c.a.).
P r im u l s t r a t de p a s tă se aplică d u p ă t —2 ore de la a m o r s a r e a s u p r a
feţei cu A r a c e t : a p ă (1 : 4), n e te z in d u -s e energic cu fierul de glet, p e n t r u
în c hide re a alv eolelor e x iste n te pe s u p r a f a ţ a s u p o r t şi a e v e n tu a le lo r
denivelări. î n c azul în c a re fierul de gle t lasă u r m e u şo a re pe s u p r a f a ţ ă ,
n u este necesară e lim in a rea lor p rin re v e n ire a fierului de glet, d e o a re c e
aceste u r m e d is p a r la ap licarea celui de la doilea s tr a t.
S t r a t u l al doilea de p a s tă este m a i s u b ţir e d e c ît p rim u l (0 ,1 — 0,2 m m ) ,
are o c o n s is te n ţă m a i fluidă, se aplică, de as em enea, cu fierul de g le t
d u p ă ce p r im u l s t r a t de p a s tă s-a z v î n t a t (nu este a b s o lu t n e c e sa ră
în tă r ir e a lui) şi se r e c o m a n d ă să se re v in ă cu n e tez irea pe s u p r a f a ţ a a c o
p e r ită , ca să n u r ă m în ă urm e.
S u p r a f a ţa de b e to n sa u b.c.a. n e te z ită cu p a s t ă G IP A C n u t r e b u i e
să p r e z in te d esp rin deri, cute, băşici, scurgeri, fisuri s a u u r m e d e la fierul
de glet.
e) Şlefuirea. E s t e ope’r a ţia c a re se e x e c u tă d u p ă c h itu ire şi ş p a c lu i r e
şi d u p ă u sc a re a chitu lu i.
P e n t r u şlefuire se în tr e b u in ţe a z ă p i a t r a ponce, c ă r ă m id a de f r e c a t
s a u h îr tia stic la tă . L a şlefuirea cu p i a t r a p o n c e s a u cu c ă r ă m id a de fre c a t
a ta v a n e lo r şi a p ă rţilo r de sus ale pereţilor, se foloseşte d isp o z itiv u l cu
m în e r lung, d e 1 — 1,5 m (v. fig. 27), c a re se m a n e v re a z ă de pe p a r d o s e a lă ;
p e n tr u părţile, de jos ale p e re ţilo r se în tr e b u in ţe a z ă m în e re de 40 — 50 cm
lu ngim e.
Cînd şlefuirea s e 'e x e c u t ă cu h îr tie s tic la tă , a c e a s ta se î m b r a c ă p e o
sc în d u ră , cu c a re apoi se fre a c ă su p ra fe ţe le c h i t u i t e s a u ş p a c h u te .
P e s u p ra fe ţe le m a ri şlefuirea se e x e c u tă cu a p a r a te le m e c a n ic e de
şlefuit din fig. 80, 81 şi 82.
D u p ă şlefuire, s u p r a f a ţa se c u r ă ţ ă de p r a f cu o c îrp ă u s c a tă sa u cu o
perie p la tă s a u cu a ju to r u l u n u i c u r e n t de a e r c o m p rim a t.
L ocurile c h itu i te şi s u p ra fe ţe le ş p a c lu ite şi şlefuite se g ru n d u ie s c cu u n
nou s t r a t de g ru n d .
f) Spoirea şi z u grăv irea. Se e x e c u tă d u p ă u s c a r e a c o m p le tă a u l t i m u
lui g ru n d , fie p rin procedee m a n u a le , fife m eca n izate .
Spoirea şi zugrăvirea m a n u a lă se e x e c u tă p rin a p lic a re a a d o u ă sa u
tre i s t r a t u r i de com po ziţie, d u p ă nevoie, astfel ca să se o b ţin ă o c u lo a re
u n if o r m ă pe t o a t ă s u p r a f a ţa .
în a i n t e de a se aplica com po ziţiile se a g ită şi apoi se s tr e c o a r ă prin
site de c o n tr o l cu 225 o c h iu ri/c m 2. Se elim ină astfel e v e n tu a le le d e p u n e r i
de g r a n u le grosiere de v a r, h u m ă , p ig m e n ţi sau a lte im p u r ită ţi.
Com poziţiile folosite tr e b u ie a g i t a t e şi în t i m p u l lucru lu i în v a s u l

în c a re s în t p ă s tr a te .
A p lic a re a co m p o z iţiilo r de ac o p erire cu bidinelele se face c a ' şi la
g r u n d u ir e însă r e tu ş a r e a s t r a t u l u i a p lic a t se face : la p e re ţi p rin m işc ă ri
v e rtic a le ale bidinelei, ia r la t a v a n e p rin m işcări în d irec ţia ferestrelor.
î n in te r io r u l în c ă p e rilo r lu c ră rile d e acop erire se e x e c u tă de doi
z u g ra v i. Se a c o p e ră în p r im u l r în d ta v a n e le , folosîndu-se scări d u b le
sa u schele m o n t a t e p e capre, ia r a po i se a c o p e ră pereţii.
S poire a s a u z u g ră v ire a p e r e ţilo r este r e c o m a n d a b il a se e x e c u ta
c o n c o m ite n t pe în t r e a g a în ă lţim e , e v itîn d astfel d un g ile c a re se f o r
m e ază a tu n c i cîn d s t r a t u l a p lic a t la p a r t e a de sus a p e re ţilo r s-a u s c a t
în a in te dea fi a p lic a t s t r a t u l de jos. Cînd în c ă p e re a este în a ltă , p e n t r u a se
e v ita t im p i i m o r ţi c a u z a ţi de m işc ă ri in u tile de co bo rîre şi u r c a re a
tr e p te l o r scării, se f o rm e a z ă o echipă c o m p u să d in doi s a u tr e i z u g ra v i,
c a re lu c re a z ă la o d i s ta n ţă egală u n u l de a ltul, a s tf e l: p rim u l la p a r t e a
zugrăvelii pe întreaga înălţime • Fig. 135. Trasarea unei linii cu pensula

a peretelui. V şi rigla.
su p e rio a ră a p ere telu i, a ş e z a t pe scară, al doilea la p a r t e a de la mijloc,

luc rîn d t o t p e sc a ră , şi al tre ile a la p a r t e a de jos a peretelui, lu c rîn d
de pe p a r d o s e a lă (fig. 134).
D u p ă t e r m i n a r e a acop eririi p e re ţilo r se t r a g e linia d e fin itiv ă de

d e m a rc a ţie , de c u lo are a p e re ţilo r, însă de o n u a n ţ ă m a i închisă. P e n t r u
a c e a s ta se foloseşte o riglă şi o p e nsulă r o tu n d ă c a r e se re a z e m ă pe riglă
(fig. 135).
î n t i m p u l în tr e ru p e rilo r s c u r te de lucru se r e c o m a n d ă ca bidinelele
s ă se p u n ă î n t r - u n v a s cu a p ă , însă în aşa fel ca să n u a tin g ă f u n d u l
v a s u lu i ; în m o d u l a c e sta se p re lu n g e şte d u r a t a de u tiliz a re a bidinelelor.
Cînd s u p r a f e ţe le z u g r ă v i te ale p e re ţilor u r m e a z ă să fie tu f u ite , atu n c i,
peste s t r a t u l p r o a s p ă t de z u g r ă v e a lă se aplică lo v itu ri u şo a re cu p e ria
t u f ă r (fig. 136). T u f u ir e a este b in e să se facă de doi z ug ravi, u n u l tu fu ie ş te
d e pe sc a ră p a r t e a de sus a p ereţilor, ia r celălalt p a r t e a de jos, m e rg în d
a stfe l u n u l d u p ă celălalt p în ă la c o m p l e t a finisare a lor.
Fig. 136. Tufuirea suprafe- Fig. 137. Spoirea cu ajutorul ver-

ţelor zugrăvite. morelului.
L a t u f u ir e t r e b u i e să se e v ite a se lovi cu peria de d o u ă ori în acelaşi

loc, d e o a re c e se f o rm e a z ă ru g o z ită ţi n e u n ifo rm e pe s u p r a f a ţa re sp e c tiv ă .
F a ţa d e le se spoiesc de pe scări sau de pe schele de diferite tip u r i.
Spoirea şi zugrăvirea mecanizată se e x e c u tă cu a p a r a te le de p u lv e r iz a t
(v erm orele) folosind o c o m p o z iţie s u b ţ ia tă , p e n t r u a tre c e cu u ş u r i n ţ ă
prin d u z a in je c to r u lu i a c e sto r a p a r a te .
V erm orelele cele m a i b u n e p e n tr u s p o it s în t cele cu a c ţiu n e c o n tin u ă

şi m a i ales acelea c a re a u r e z e rv o r p e n t r u c o m p o z iţia de sp o it (fig. 137).
î n a i n t e de înc e pe re a lucrului, se verifică a p a r a tu l, se leagă f u r t u
nul, se m o n te a z ă t u b u l în in je c to r şi se p o m p e a z ă c o m p o z iţia în r e z e rv o r
pînă se o b ţin e pre siu n e a n e cesară p ulverizării.
V e rm o re lu l e ste a c ţ io n a t în t i m p u l lucrului de u n a j u t o r al z u g r a
v u lu i, c a re î n tr e ţin e p re s iu n e a de regim în a p a r a t , p o m p î n d în re z e r v o r
din c în d în c înd c a n t i t a t e a n e c e sa ră de com poziţie.
P r e s iu n e a o p tim ă de lucru în c o n d u c te , p e n t r u o p u lv e r iz a r e u n if o r m ă
se re c o m a n d ă a fi de 3 —4 d a N / c m 2. P r e s iu n e a p o a te fi m e n ţ i n u t ă c o n
s t a n t ă d u p ă indicaţiile m a n o m e tr u lu i cu ca re este p r e v ă z u t v e rm o re lu l.
A ju to r u l z u g r a v u lu i tr e b u ie să su p r a v e g h e z e s ta r e a a p a r a te l o r şi s ă
am este c e din c în d în c înd co m p o z iţia p e n t r u a p re v e n i d e p u n e re a p e
fu n d a p a rtic u le lo r în suspensie ; t o t o d a t ă , pe m ă s u r ă ce c o m p o z iţia
din v a s se c o n s u m ă , el a d a u g ă a lta.
î n a i n t e de in tr o d u c e r e a co m p oziţiei în re z e rv o ru l a p a r a tu lu i de
str o p it, ace sta t r e b u ie t r e c u t ă p r in tr - o sită de c o n tro l cu 225 o c h iu ri/c m 2;
altfel im p u r ită ţile şi p a rtic u le le de p ig m e n ţi sau de h u m ă , ră m a s e ne-
f ă r ă m iţa te , a s tu p ă d uza, obligînd pe z u g ra v să î n t r e r u p ă lucrul, p e n tr u
a o desfun da. D in c în d în cînd c o m p o z iţia din r e z e rv o r tr e b u ie a g i ta t ă
uşor, c h ia r în t i m p u l lucrului, p e n tr u ca să nu se p ro d u c ă d e p u n e re a
m a te ria le lo r în suspensie.
V erm orelele cu a c ţiu n e in t e r m i t e n t ă se re in c a rc ă cu c o m p oziţie
n u m a i d u p ă ce s-a c o n s u m a t în tr e a g a c a n t i t a t e din r e z e rv o r şi p re siu n e a
a s c ă z u t la zero. D e ş u r u b a r e a b u ş o n u lu i de înch id ere a orificiului
de a lim e n ta re , c înd în r e z erv o r e x is tă încă presiune, p o a te p ro d u c e
accidente.
D u p ă ce a p a r a t u l a fost pu s la p u n c t şi p re g ă tit p e n tr u lucru, z u g r a v u l
o p e r a to r începe lucrul, d eschizînd ro b in e tu l de p o rn ire şi ro b in e tu l ţe v ii
injectorului.
C o m p oziţia tr e c în d su b p resiu n e p rin canalele in je c torului, c a p ă t ă
o m işc a re de r o t a ţ i e şi, tr e c în d t o t o d a t ă p r in tr - u n orificiu în g u st, se
p u lv e riz e ază su b fo rm a u n u i j e t conic (v. fig. 88).
î n p rin c ip iu j e t u l de c o m p o z iţie tr e b u ie să c a d ă p e r p e n d ic u la r pe
s u p r a f a ţa de sp o it s a u de z u g r ă v it, ia r in je c to ru l tr e b u i e să se afle la o
d is ta n ţă o p tim ă de a c e a s ta p e n tr u a se o b ţin e o p u lv e r iz a r e u n ifo rm ă
şi fă ră scurgeri.
î n t i m p u l stro pirii, z u g r a v u l ţ i n e t u b u l cu m în a stîn g ă la p a r t e a de
jos, astfel ca r o b in e tu l să se afle în m în ă , iar cu m în a d r e a p t ă îl a şază în
po ziţie de lucru. D esc h iz în d r o b in e tu l el în d r e a p tă j e t u l p e rp e n d ic u la r
pe s u p r a f a ţ a de s p o it sa u de z u g r ă v it, p lim b în d t u b u l cu in je c to r de-a
lu n g u l s u p ra f e ţe i p rin m işcări ritm ic e , rare, c irc u la re (fig. 138), cu sc o p u l

de a aplica u n s t r a t u n ifo rm de c o m p o z iţie ; în caz c o n tra r , pe s u p r a f a ţ a
re sp e c tiv ă v o r a p ă re a pete.
D e asem enea, p e n t r u o b ţin e re a
u nei acoperiri u n ifo rm e tr e b u ie ca
in je c to ru l să se ţ i n ă la o d i s t a n ţ ă de
0,75 — 1,00 m de la s u p r a f a ţ a ca re se
a c op eră (fig. 139). L a d i s t a n ţ e m ai
m a r i (fig. 139, a), cea m ai m a r e p a r t e
din c o m p o z iţia p u lv e r iz a tă n u v a a-
Fig. 138. Mişcarea circulară a
injectorului de-a lungul supra ju n g e la s u p r a f a ţ a ce se finisează, iar
feţei de spoit sau zugrăvit. la d is ta n ţe m a i m ici (fig. 139, b) se v o r
fo rm a scurgeri.
P u lv e r iz a r e a se e x e c u tă p în ă ce s u p r a f a ţ a c a re se a c o p e ră p ie r d e
a s p e c tu l m a t şi în cepe să c a p e te luciu, d u p ă ca re se tre c e im e d ia t
m a i d e p a rte . D a c ă se p e rsistă pe acelaşi loc cu p u lv e riza rea , s t r a t u l
Fig. 139. Pulverizarea compoziţiei pe perete :

a — in je c to r u l ţi n u t d e p a r te ; b — in je c to ru l ţin u t
a p r o a p e ; c — in je c to r u l ţi n u t n o r m a l.
■de c o m p oziţie se în gro aşe şi tre b u ie lu a t im e d ia t cu b id in e a u a sa u

pensula, p e n t r u a se e v ita fo r m a r e a dîrelor.
D u p ă te r m i n a r e a lucrărilor, bidinelele, pensulele şi t o a t e u n e lte le
p re c u m şi v a se le care au v e n i t în c o n ta c t cu c o m p o z iţia se s p a l ă bine,
r e c o m a n d a b il cu a p ă caldă, se ş te r g şi se usucă. V e rm o re lu l se desface
în piesele sale c o m p o n e n te şi a n u m e : se sc o a te pîlnia cu filtru l din v a s u l
cu com poziţii, se d e şu ru b e a z ă in je c to ru l şi se scu rge din a p a r a t în v a s
c o m p o z iţia r ă m a s ă ; d u p ă ace sta se în ş u r u b e a z ă in je c to ru l şi încliizînd

ro b in e tu l ţe v ii in je c to ru lu i se p o m p e a z ă d in tr-o c ă ld a r e a p ă c u r a t ă
p în ă se o b ţin e o p re siu n e în a p a r a t de 5 — 6 a t ; d u p ă aceea se sp a lă
filtru l, f u r tu n u r ile de re fu la re şi de a b s o rb ţie , p o m p a , c u tia s u p a p e lo r
şi ţ e a v a in je c to ru lu i, inclusiv inje c to ru l. A p a r a t u l se sp a lă şi se şte rg e
pe d in a fa ră .
2 . APLICAREA COMPOZIŢIILOR PENTRU LUCRĂRILE DE VOPSI

TORII
D u p ă p r e g ă tir e a su p r a f e ţe lo r s u p o r t în v e d e r e a v op sirii u r m e a z ă
o serie de o p e ra ţii al c ă r o r rol este de a p re lu c ra su p r a f e ţe le şi apoi a le
aco peri cu s t r a t u r i de vo p se a , de em ail sa u de lac.
î n fig. 140 este r e p r e z e n ta tă o se c ţiu n e su g e stiv ă p r in tr - u n s t r a t
s u p o r t de lem n sa u g le t c a re a s u fe rit u n proces c o m p le t de vopsire.
S u p r a f a ţa s u p o r t p r e z in tă n e re g u la rităţi, m ai m u l t sa u m a i p u ţin ac
c e n tu a te , care d u p ă p re lu c ra re se nivelează şi apoi se a c operă cu o
peliculă de vop sea.
Procedeele folosite la e x e c u ta r e a o p e ra ţiilo r r e s p e c tiv e s în t descrise
în cele ce u rm e a z ă .
a) G ru n d u ire a e u g r u n d de îm bibare. Se e x e c u tă im e d ia t d u p ă t e r m i
n a r e a p re g ă tirii su p ra fe ţe lo r, d în d u -se o d e ose bită a t e n ţ i e acestei o p e ra ţii,
deo a re c e s t r a t u l de
grund c o n d iţio n e a z ă
c o m p o r ta r e a s t r a t u r i
lor u rm ă to a re .
A plicarea g r u n d u
lui de îm b ib a re se r e
c o m a n d ă a se face
m a n u a l ; se foloseşte Fig. 140. Secţiune printr-o suprafaţă vopsită :
to t u ş i şi pro c e d e u l de 1 — s u p ra fa ţa s u p o rt ; 2 — g ru n d p ă tru n s în s u p o rt ;
3 — a d în c itu rt c h itu ite ; 4 — s tr a t d e ş p a d u ia lă ; 5 — s tr a
a p lic a re cu a p a r a t e de t u r i d e a c o p e r i r e ; 6 — s t r a t p r o t e c t o r d e la c .
p u lv e r iz a t.
Grunduirea m a n u a lă se e x e c u tă cu bid in ele şi p en sule r o t u n d e s a u
late, a c ă r o r m ă r im e v a r ia z ă d u p ă dim e nsiunile şi fo rm ele s u p r a fe ţe i
su p o rt.
S t r a t u l de g r u n d de îm b ib a r e se aplică î n tr - u n s t r a t s u b ţir e (circa
15 — 20 pi) şi c o n tin u u f ă r ă prelingeri, dîre sa u fire de p en sulă. M od ul
d e lucru este acelaşi cu cel descris m a i d e p a r t e la a p lic a r e a c o m p o
ziţiilor de v o psit.
S u p r a f a ţa p r o a s p ă t g r u n d u i t ă a re a s p e c tu l u m ed-lu cios şi este

slab c o lo ra tă d e p ig m e n t u l d in com poziţie. D a c ă vre -o z o n ă din s u p r a f a ţ a
g r u n d u i t ă n u p r e z in tă a c est asp e c t, în se a m n ă că s-a- omis g r u n d u ir e a
ei, ia r d a c ă este c o lo ra tă în c u lo a re a g r u n d u lu i d a r cu a s p e c t m a t, î n
s e a m n ă că z o n a re s p e c tiv ă a a b s o r b it lia n t u l din c om p oziţie. î n a m b e le
ca z u ri zonele r e s p e c tiv e t r e b u i e g r u n d u it e şi r e sp e c tiv , r e g r u n d u i t e
a s tfe l ca a s p e c tu l lor să a p a r ă aşa c u m s-a a r ă t a t m a i în a in te .
T r e b u ie d a t ă o d e o se b ită a t e n ţ i e g r u n d u ir ii loc urilor de pe s u p r a
f a ţ a s u p o r t c a re a u su fe rit d iverse r e p a r a ţii s a u c hitu iri.
Grunduirea m ecanizată se e x e c u tă p rin p u lv e r iz a re a g r u n d u l u i de
îm b ib a r e a c ă r u i c o n s is te n ţă tr e b u ie să fie m a i flu id ă decît a celui a p lic a t
m a n u a l. M odul de ex e cu ţie se v a descrie m a i d e p a r te la a p lic a re a c o m
poziţiilo r de v o p s it.
b) C h ituirea. E s t e o p e r a ţia p rin care se a c o p e ră cu c h it z g îrie tu -
rile, fisurile, a d în c itu rile , ştir b itu rile , c a p e te le de cuie, locurile p u n g ilo r
de ră ş in ă etc. E x e c u t a r e a se face în d o u ă re p riz e : a p lic a re a c h itu lu i
şi a poi n e te z ir e a locului c h itu it. C h itu l (v. r e ţe te le ,nr. 25 şi 26) se aplică
cu şp a c lu l d e o ţe l sa u de celuloid. C h itul se ia p e la m a ş p ac lu lu i şi se
ap lic ă p rin m işcări p e r p e n d ic u la re p e lu n g im e a a d în c itu rii în ca re se
în d e a s ă p e n t r u a o u m p le c ît m a i c o m p a c t. D u p ă c o m p le ta r e a a d în c itu rii,
şp a c lu l se m a n e v r e a z ă p e rp e n d ic u la r p e p r im a direcţie, ţinîndu-1 în c lin a t
şi apăsîndu-1 cu p u te r e p e n t r u o b u n ă n e te z ire a locului c h itu it.
L o c u rile m a i a dinei de 1 m m se a c o p e ră în m a i m u l t e reprize.
c) Ş paeluirea. î n a i n t e de v o p sire se e x e c u tă p e s u p r a f e ţe de lem n
s a u m e ta lic e şi m a i p u ţ i n pe cele t e n c u i te şi g le tu ite s a u pe s u p r a f e ţe
de ipsos, deoarece, a c estea din u r m ă tr e b u ie să fie p r e d a t e p e n t r u v o p s it,
n e te d e , p la n e şi fă r ă defecte.
P e n t r u şp a c lu ire se folosesc c h itu rile de c u ţ i t (v. şi r e ţe te le nr. 27,
29, 30 şi 31) şi c h itu rile de a p lic a re p rin s tr o p ir e (v. şi r e ţ e t a nr. 28).
M odul de ex ecuţie, a t î t m a n u a l c ît şi m e c a n iz a t, este a s e m ă n ă t o r
cu cel descris la p a r a g r a f u l 1, c din acest cap itol.
d) Netezirea c u p a s tă GIPAC. Se e x e c u tă p e s u p r a f e ţe de b e to n
n e te n c u ite şi de b e to n celular a u to c la v iz a t, aşa c u m s-a a r ă t a t în p a r a g r a
ful 1 p u n c te le b şi c.
e) Şlefuirea. Şlefuirea s t r a t u r i l o r de p r e lu c r a r e a s u p ra f e ţe lo r şi
a peliculelor de c o m p oziţii de v o p s it c o n s titu ie c o n d iţia e se n ţia lă p e n t r u
o b ţin e re a u n o r lu c ră ri de c a lita te .
Şlefuirea m a n u a lă se e x e c u tă cu h îr tie s a u p în z ă de şlefuit p rin
fre c a re a cu m în a a s u p r a f e ţe i cu a b ra z iv u l ales, a p ă s în d u n ifo rm şi
î n t r e ţ i n î n d p e r m a n e n t c o n t a c t u l în tr e s u p r a f a ţ a c a re se finisează şi
s u p r a f a ţ a cu abraziv .
L a şlefuirea u m e d ă , s u p r a f a ţ a c a re se şlefuieşte se u m e z e ş te cu
m i n a stin g ă, cu u n b u r e t e sau cu u n t a m p o n î n m u ia t în lic hidul resp ectiv,
ia r cu d r e a p t a se e x e c u tă m işcările nece sa re şlefuirii.
L a folosirea de a b ra z iv e sub f o rm a de p u lb e ri cu d ife rite g r a n u la ţii,
şle fu ire a se face cu u n p o s ta v u m e z it cu c a re se ia p u lb e r e a re sp e c tiv ă .
P a s te le de şle fu it se folosesc în acelaşi m o d c a şi p u lb e rile ab razive.
F re c a r e a cu lichide de lu s tr u it se face cu a j u t o r u l u n o r t a m p o a n e moi.
D u p ă fiecare şlefuire s u p r a f a ţ a se c u r ă ţ ă b in e de p r a f cu cîrpe u s c a te
s a u perii plate . S u p r a fe ţe le şlefuite u m e d se sp a lă cu a p ă sa u cu so lv e n t
şi se ş te rg cu piele de c ă p rio a ră . N u se folosesc c îrp e d eoarece lasă scam e,
c a re d ă u n e a z ă c a lită ţii vopsito riilor.
Şlefuirea m ecanizată se e x e c u tă cu a p a r a t u l electric de şlefu it
(v. fig. 81), m o n t a t pe u n şasiu mobil. D iscul cu h îr tia d e şlefuit, cu
g r a n u l a ţ i a c o r e s p u n z ă to a r e lu c rării se aplică pe s u p r a f a ţ a c a re se p r e
lu cre a z ă şi a p a r a t u l se p u n e în fu n c ţiu n e .
P r i n m işc a re a discului se o b ţin e şlefuirea re sp e c tiv ă , ia r p ra fu l r e z u lt a t
e s te s u fla t cu a ju to r u l ae ru lu i c o m p r im a t c a re iese p r i n t r - u n orificiu
a l discului.
f) Vopsirea. V o psirea se p o a t e e x e c u ta m a n u a l s a u m e c a n iz a t
la u n v o lu m mic de luc ră ri şi în c a z u ri cîn d se v o psesc o b iecte m ă r u n t e
s a u s u p ra f e ţe mici, e ste in d ic a tă v o p s ire a m a n u a lă . î n t o a t e celelalte
c a z u r i este in d i c a tă v o p s ir e a m e c a n iz a tă , î n t r u c î t a stfe l se rid ică cu
m u l t p r o d u c t i v i t a t e a m u n c ii şi se s c u r te a z ă t i m p u l de ex e c u ţie a lucrărilo r.
V o psirea m a n u a l ă se face cu p e n su le sa u cu role p e n t r u v o p s it. V o p si
re a cu pe nsu le se face în c e p în d cu alegerea p e n su le lor p o t r i v i t cu felul
s u p r a f e ţ e i ca re se v op se şte . A s t f e l : p e n t r u s u p r a f e ţe f o a r te mici se fo lo
sesc p e n su le de lin i a tu r ă ; p e n t r u s u p ra fe ţe le mici, p e n su le mici p la t e sa u
r o tu n d e , ia r p e n t r u s u p ra f e ţe în tin s e pensule m ari.
Pensu lele noi, î n a in t e de î n t r e b u i n ţ a r e se um ezesc î n tr - u n v a s cu
a p ă rece, d u p ă c a re se elim ină excesul de a p ă p r in tr - o u sc a r e superficială,
c o n s tîn d d in ş te r g e r e a p ă r u lu i p ensulei cu o c îrp ă u s c a tă . î n felul a c e sta
s e e v ită ca v o p s e a u a să a ju n g ă la b a z a firelor d e p ă r şi să le încleieze.
O p e r a ţia de v o p sire cu p e n s u la se c o m p u n e d in t r e i re p riz e ; a p licarea
v o p se le i p e s u p o r t, n e te z ire a ei p e n t r u a a lc ă tu i o peliculă s u b ţire , d en să
şi c o n t i n u ă şi ap o i finisarea u lti m u lu i s t r a t c a re p o a t e fi lucios sa u m a t.
O p e r a ţia de v o p s it m a n u a l se e x e c u tă p r in in tr o d u c e r e a pensulei
în v o p s e a u a d in v a s, a po i sto a r c e r e a ei p rin a p ă s a r e p e p ere tele v a s u lu i
în c a re este c o n ţ i n u t ă , sau pe lo p ă ţic a d e lem n cu ca re se a m e s te c ă v o p se a
u a , în aşa fel ca să r ă m î n ă î n c ă r c a t ă c u o c a n t i t a t e m ic ă de vop se a.
D u p ă aceea se t r e c e la a p lic a re a vopselei.
P e n s u l a 'p e n t r u z u
g r ă v i t se ţ i n e cu d e
getele pe le g ă tu r a de
sfoară cu ca re se le ag ă
p ă r u l (fig. 141, a), p e
c înd p e n su la p e n tr u
v o p s it se ţ i n e de m i
n e r (fig. 141 ,b) fă ră a
îm b r ă ţ iş a cu degetele
le g ă tu r a . P e n su la pen
t r u tr a s linii se ţin e ,
de a sem enea, de mîner.
P o z iţia m îinii p e p e n
su lă este în f u n c ţie de
e fo rtu l cu c a re se exe
c u t ă o p e raţia.
î n t i m p u l ap licării
vopselei, p e n su la se
ţ i n e p e r p e n d ic u la r pe
Fig. 141. Modul cum se ţin pensulele în timpul s u p r a f a ţ a ce se v o p
lucrului :
seşte (fig. 141, c) ;
a — p e n s u l a p e n t r u z u g r ă v it ; b — p e n s u la p e n t r u
v o p s it ; c — p o z iţia p e n s u le i î n t i m p u l v o p s ir ii. v o p s ir e a se face p rin
a p ă s a re cu m işcări
s c u r te ale p ă r u lu i p en su le i în c ă r c a te cu v o p s e a ; m işcările se fac cu p a lm a ,
în t i m p ce b r a ţ u l r ă m în e n em işc a t. P e n s u la se m işcă în d o u ă direcţii.
Î n tî i se face în c ă r c a re a vo pselei pe s u p r a f a ţ a re s p e c tiv ă cu m işcări ale
pensulei n u m a i în tr-o s in g u ră direcţie, ia r a po i se face re tu ş a r e a p e n t r u
n e te z ire a s t r a t u l u i de v o p s e a cu m işcări p e rp e n d ic u la re f a ţ ă de p r im a
direcţie.
A p licarea co m p o z iţiilo r de la c u ri şi a celor de e m ailu ri se face cît
m a i reped e, în s t r a t u r i s u b ţir i, f ă r ă a t r e c e d e d o u ă ori sa u a rev e n i p e
locurile v o p site . D e aceea v o p sito riile cu lac s a u em ail cer o d e o se b ită
p r ic e p e r e şi a te n ţ i e din p a r t e a v o p s ito ru lu i. î n cazul v o p sito riilo r
m a n u a le , p e n s u la se în c a rc ă cu o c a n t i t a t e m ică de v o p s e a p e n t r u ca
a c e a s ta să n u c u r g ă şi să n u se usuc e p e p e n s u lă în t i m p u l vopsirii.
M înu ire a p e n su le i tr e b u ie să se facă re p e d e şi cu m işcări sigure.
V o psire a s u p r a fe ţe lo r se în cep e cu p o r ţi u n i m ici (profiluri, b o r d u r i,
c h e n a r e , o r n a m e n te etc.) şi a po i se tr e c e la cele întinse.
D ire c ţia de v o p sire cu p e n su la $e v a m e n ţin e m e re u aceeaşi p e n tr u
a c e la şi s t r a t d e vo psea, pe în tr e a g a s u p r a f a ţă . D a c ă s în t m a i m u lt e
s t r a t u r i , d ire cţia de v o p s ire a fiecărui s t r a t se v a sta b ili în m o d u l u r m ă t o r :
î n cazul v o p sirii o sin g u ră d a t ă s a u de tr e i ori, n e te z ire a g r u n d u lu i

a p lic a t a n te r io r cu p e n s u la se v a face tr a n s v e r s a l f a ţ ă de dire c ţia
fib re lor l e m n u l u i ; n e te z ire a se v a face o riz o n ta l în c a z u l p e r e ţilo r
şi p e r p e n d ic u la r p e d ire c ţia c ă tr e fe re s tre în cazul d uşum elelor.
Cînd v o p s e a u a se ap lic ă de d o u ă ori, n e te z ire a g r u n d u lu i se face
în lun gu l fibrelor l e m n u l u i ; n ete z ire a se v a face v e r tic a l în cazul p e re ţilo r
şi în d ire c ţia c ă t r e fe re stre la d u şum ele.
F ie c a re s t r a t se aplică m işc în d p e n s u la p e r p e n d ic u la r pe d ire c ţia
în c a re s-a v o p s it s t r a t u l a n te rio r. T re b u ie ţ i n u t însă s e a m ă că u lti m u l
s t r a t de v o p se a tr e b u i e să se aplice cu p en su la în aceaşi direc ţie în c a re
s-a f ă c u t n e te z ire a g r u n d u lu i, a d ic ă în lun gu l fib relor l e m n u l u i ; de ase
m en ea, de sus în jos p e p e re ţi şi în dire c ţia c ă tr e fe restre la du şum ele.
V op sirea cu rola se face d u p ă ce în p re a la b il s-a ales rola p o tr iv ită
p e n t r u s u p r a f a ţ a şi lu c ra re a ce u r m e a z ă a fi e x e c u ta tă .
Ca şi in cazul p e n su le lo r noi, ro la n o u ă se in tr o d u c e î n t r - u n v a s cu
a p ă rece, d u p ă c a re se ro sto g o le şte p e o c îrp ă u s c a tă şi c u r a t ă ca să se
elimine excesul d e a p ă , e v itîn d u - s e a stfe l o e v e n tu a lă încleiere cu v o p se a
a baz e i învelişului plastic.
D u p ă t e r m i n a r e a p r e g ă tirii rolei şi a in tro d u c e rii în v a s a com poziţiei
de v o p s it s t r e c u r a t e p rin sita de $00 o c h iu r i/c m 2, se în ca rc ă rola p rin
rosto go liri r e p e t a t e î n tr - u n sens şi a lt u l pe g r ă ta r u l- r a c le tă .
V opsirea p e re ţilo r se face în c e p în d de la p a r t e a de sus p r in tr- o ro la re
oriz o n tală . Cînd se e x e c u tă de u n sin g u r m u n c ito r , se re c o m a n d ă să se
lu c re a z e succesiv pe s u p r a f e ţe de circa 1,00 m*.
L a r a c o r d a r e a p rin s u p r a p u n e r e a d o u ă fîşii de v o p s e a se v a a v e a
g r ijă să nu se p r o d u c ă scurgeri. A c e a s ta se p o a te e v ita p rin în c ă rc a re a
c o r e s p u n z ă to a r e a în velişu lu i rolei cu c o m p o z iţia de v o p s it şi re g la re a
v itezei cu c a re este d e p la s a tă .
D u p ă ce s-a a c o p e rit s u p r a f a ţ a p ere te lu i cu fîşii o riz o n ta le se tre c e
im e d ia t la ro la r e a în fîşii v e rtic a le . A c e a stă o p e r a ţie este m e n ită să
n e te z e as că pelicula de v o p s e a şi, în c o nsecinţă, a r tr e b u i e f e c tu a tă fă ră
să se re în c a rce rola. D a c ă n u este posibil, se r t c o m a n d ă ca r e în c ă rc a re a
rolei cu c o m p o z iţia de v o p s i t să se fa c ă f o a r te m o d e r a t.
U n s t r a t de v o p s e a p re a gros se în t in d e de fe ctuo s şi se u su c ă greu.
E s t e p re fe ra b il să se aplice d o u ă sa u c h ia r tr e i s t r a t u r i s u b ţir i la un
in te r v a l de c ît e v a ore, d e t e r m i n a t de t i m p u l de u s c a re a com poziţiei
de v o p s it folosite.
P e n t r u v o p s ir e a locu rilor inaccesibile rolei o bişnu ite, c u m s în t
colţurile, p rofilurile, fîşiile în g u ste , ţe v ile etc., se folosesc pensulele.
D u p ă t e r m i n a r e a lu c ru lu i se p r o c e d e a z ă la s p ă la re a şi u sc a re a u n e l t e
lor folosite, co n fo rm in d ic a ţiilo r din c a p ito lu l IV, A, p a ra g r a fu l 4, g.
O rg a n iz a re a locului de lu c ru se face ca şi la lucrările de zugrăveli.

L a te r m i n a r e a c o m p le tă a lucrărilor, t o a t e pe n su le le c a re a u fost
î n t r e b u i n ţ a t e se sp a lă b in e cu t e r e b e n t i n ă s a u p e tro l l a m p a n t , d u p ă
c a re se aşază, s u s p e n d a te , în c u tia re sp e c tiv ă .
A p a r a te le şi v a s u l c a re a u s e r v it la e x e c u t a r e a v o p sito rie i se c u r ă ţ ă
şi se sp a lă b in e cu w h ite -sp irit, b e n zin ă, t e r e b e n t i n ă etc. im e d ia t d u p ă
te r m i n a r e a lu crărilor, p e n t r u a se e v ita u s c a re a vopselii.
î n g e n e r a l la v o p s ito rii s o lv e n tu l c a re a s e r v it la sp ă la r e nu se a r u n c ă
ci se foloseşte la p r e p a r a r e a c o m p o z iţiilo r s a u la o a ltă spălare.
V opsirea m e c a n iz a tă se fa c e p e şa n tie re le n o a s tr e în g e n e ra l p rin
p u lv e r iz a r e cu p is to a le cu a e r c o m p r im a t şi, m a i restrîn s, p rin p ro c e d e u l
f ă r ă a e r (airless) sa u cu p isto a le ele c tro m a g n etice . Se o b ţin e o e x e c u ţie
ra p id ă , i m p o r t a n t e econom ii de m a te r ia le şi m a n o p e r ă , p r e c u m şi o
c a li ta te s u p e r io a r ă a lucrului.
L a p ro c e d e u l v o p sirii p rin p u lv e r iz a r e cu a e r c o m p r im a t, alegerea
tip u l u i de c o m p re s o r se face ţ i n î n d s e a m ă de po sib ilităţile ş a n tie r u lu i
şi de v o lu m u l lucrărilor. L a c o m p re so a re p u t e r n ic e se p o t lega m a i
m u l t e pistoale, c a re să lucreze în acelaşi t im p . Se re c o m a n d ă folosirea
c o m p re so a re lo r m obile, cu 1 —2 p isto a le şi cu f u r t u n u r i de d ia m e tr e
şi lung im i p o tr iv ite .
î n a i n t e de în c e p e re a lu c ru lu i v o p s ito r u l îm p r e u n ă cu u n m e c a n ic
verifică a p a r a t e le şi in s ta l a ţi a ; c o m p re so ru l se a şa z ă pe u n p o s t a m e n t
solid şi d r e p t, fix în d u -se c ît se p o a te m a i a p r o a p e de locul d e lucru ,
p e n t r u a se e v ita p ie rd e re a in u tilă a p resiun ii a eru lu i, c a re a re loc în
c o n d u c te le lungi.
P e n t r u o b ţin e r e a u n e i p r o d u c t i v i t ă ţ i b u n e şi a u n u i r a n d a m e n t
m a x im al c o m p re so ru lu i, t r e b u i e a s ig u r a t accesul în in te rio ru l încăp erii
a u n u i v o lu m su ficien t de a e r c u r a t ; în tr-o c a m e r ă cu aer plin de p r a f
şi a b u r filtre le se î n f u n d ă repede.
Se în c e a rc ă p re s iu n e a care n u tre b u ie să d e p ă şe a s c ă p r e s iu n e a a d m isă ,
de ase m e n e a , şi u n g e r e a şi se lasă ca in s ta l a ţia să fu n c ţio n e z e c îte v a
m i n u te în gol.
Se s ta b ile ş te a p oi c o n s is te n ţa vopselei. V o p se a u a n u t r e b u i e să
fie p re a c o n s is te n tă , p e n t r u a n u î n f u n d a a p a r a tu l, d a r nici p r e a lichidă,
p e n t r u a a c o p e ri b in e s u p r a f a ţ a de v o p s it. C o n s is te n ţa se sta b ile ş te
p rin probe.
R e z e rv o r u l se în c a rc ă cu v o p s e a în a in te de în ce p e re a lucrului. Apoi
pe o foaie de placaj s a u p e u n p e re te , se face o p ro b ă , sp re a regla pisto lu l
p e n t r u o a n u m i t ă fin e ţe de p u lv e riz a re şi lă ţim e a j e tu lu i de vo p se a .
A c e a s tă o p e r a ţie este de m a r e i m p o r t a n ţ ă şi de ea d e p in d e , în m a r e m ă
su ră, c a lit a te a v o p sito rie i e x e c u ta te .
L a v o p sire a cu pistoalele p u lv e riz a to a re t r e b u ie să se re sp e c te regulile

p r e v ă z u te p e n tr u a p a r a te l e de p u lv e riz a t cu m e n ţ iu n e a că în t i m p u l
lucru lu i, p isto lu l tr e b u i e ţ i n u t la o a n u m i t ă d i s t a n ţ ă de s u p r a f a ţa care
se a c o p e ră şi ca re d e p in d e de m ă r i m e a duzei. Astfel, se r e c o m a n d ă ca la
folosirea d u z e lo r de 0 ,5 — 1,8 m m , d i s t a n ţ a în tr e d u z a p isto lu lu i şi s u
p r a f a ţ ă să fie de 1 0 — 15 cm , ia r la folosirea celor de 1 ,8 —2,5 m m ,
d i s t a n ţ a să fie de 15 — 30 cm.
M îna ca re ţi n e p isto lu l tr e b u i e să se m iş te v e rtic a l, de sus în jos
şi de jos în sus, c o m p o z iţia a p lic în d u -se în fîşii, c a re se a c o p e ră u n a
p e a l ta cu 4 —5 cm ; la tr e c e r e a de la o fîşie la cea u r m ă t o a r e (poziţiile
1, 2, 3 şi â) t r ă g a c i u l p isto lu lu i se lasă liber (fig. 142).
S t r a t u l u r m ă t o r de c o m p o z iţie se aplică n u m a i d u p ă ce s t r a t u l p r e
c e d e n t s-a u s c a t c o m p le t, m a n e v r în d p isto lu l în d ire c ţia p e r p e n d ic u la ră
celei d u p ă c a re s-a a p lic a t p r im u l s t r a t (fig. 143).
L a v o p sire a ta v a n e l o r , p isto lu l se ţin e su b u n u n g h i de 45° f a ţ ă de
a c e ste a .
P e n t r u a p ă r a r e a de str o p ir e cu v o p s e a a d ife rite lo r p o r ţiu n i ca re
nu se vopsesc (de e x e m p lu : locul de î m b in a r e a te nc uie lii cu f a ia n ţa
etc.) sa u cele c a re se vopsesc cu a l te culori sau se z u g ră v e sc (de e x em p lu
soclurile, scafele etc.), se folosesc d isp o z itiv e sim p le de p r o te c ţie (v.
fig. 53), c a re se p o t c o n fe cţio n a u ş o r p e ş a n t ie r d u p ă n e c e s ita te : p istolul
se ţin e cu o m în ă , ia r cu c e a la ltă se ţ i n aceste dispozitive. î n locurile
în c a re se întîlne sc m a i m u lte culori, se folosesc p a n o u r i c o n f e c ţio n a te
1 3
Fig. 142. Schema aplicării compoziţii Fig. 143. Direcţia de m ane
lor de vopsit cu ajutorul pistolului de v rare a pistolului la aplica
pulverizat. rea a două straturi consecu
tive de compoziţie de vopsit.
din sc în d u ri sa u p lacaj, c a re se ţ i n su b u n u n g h i a s c u ţ it f a ţ ă de p e re te ,
p e n t r u a îm p ie d ic a r ă s p în d ir e a vopselei. A ce ste p a n o u r i se m u t ă cu
m în a p e m ă s u r ă ce se e x e c u tă v o p sirea .
î n orice în c ă p e re se e x e c u tă întâi v o p s ire a tiav anelo r şi a po i v o p sire a
p e r e ţ i l o r ; v o p s ire a p ereţilor se în c e p e de la colţuirile încăperii. P e n t r u
o e x e c u ta r e r a p i d ă a lu c ră rilo r în înc ă p e rile m a r i . s e e x e c u t ă v o p sire a
ta v a n e l o r şi a p e re ţilo r în acelaşi t i m p : u n v o p s i t o r lu c re a z ă la t a v a n e
d e pe o s c a ră m ob ilă , ia r al doilea lu c re a ză de pe p a r d o s e a lă la p ereţi.
D u p ă t e r m i n a r e a lucrului, f u rtu n u r ile , r e z e r v o r u l şi p isto lu l se c u r ă ţ ă
b in e cu solvenţi. A poi p istolul se suflă b in e cu a e r c o m p r i m a t p e n t r u
a nu se î n f u n d a p rin u s c are a în c a n a le a r ă m ă ş i ţe l o r de m a te ria l. T o a te
piesele c a re s în t su p u se rug inirii se u n g cu ulei.
P ro c e d e u l v o p sirii prin p u lv e riz a re fă ră a e r la pre siu ni rid ic a te ,
c o m p o r t ă u nele reguli deo seb it de n e cesare p e n t r u o b ţin e re a unei fin isări
d e c a lita te .
D u p ă ce s - a u a s ig u r a t t o a t e cond iţiile de lucru, se în c e p e v o p sire a .
P e n t r u s u p r a fe ţe le p la n e se r e sp e c tă regulile e x e m p lific a te în fig. 144.
L a su p ra f e ţe le c u rb e
se re s p e c tă aceleaşi reguli
de a c ţio n a re a pistolului,
d a r ord in e a tre c e rilo r je
tu lu i de p u lv e riz a re pe
obiect este cea din
fig. 145.
P e n t r u o u tiliz a re co
r e s p u n z ă to a r e a in s ta la
ţiei şi p e n tr u o b ţin e re a
u nei v o p sito rii de c a li ta te
Fig. 144. Reguli de acţionare a pistolului la tr e b u ie r e s p e c ta te şi
suprafeţe plane : u r m ă to a r e le r e g u l i :
1 — în c e p u t u l m iş c ă r ii ; 2 — a p ă s a r e a tr ă g a c i u l u i ;
3 — v o p s ir e c o n tin u ă ; 4 — e lib e r a r e a t r ă g a c iu lu i ; —
5 — s f i r ş i t u l c u r s e i. ciului se fa ce t o t d e a u n a
fie c o m p le t deschis, fie
c o m p le t închis ; este interzis a încerca m o d ific a re a je t u lu i p rin ju c a re a
trăg aciu lu i;
— d i s t a n ţ a de la p istol la piesă p o a t e v a r i a d a t o r i t ă c a lită ţilo r de
aco p e rire ale m a te r ia lu lu i şi ti p u l u i d e s u p r a f a ţ ă ca re se p ulv eriz ea ză
de la 30 la 40 cm ;
— p e n t r u a o b ţin e o p u lv e riz a re m a i în tin să , p isto lu l t r e b u ie ţ i n u t
la o d i s ta n ţă m a i m a re de s u p r a f a ţ ă (50 —70 cm), însă în a c e s t caz, p e n t r u
a n u se s u b ţia p r e a m u l t pelicula, se foloseşte o d u z ă c u u n d e b it m a i

m a r e de v o p se a ;
— re g la rea j e t u l u i s e o b ţin e n u m a i p rin duze.
F o r m a a p l a t i z a t ă a j e tu lu i se d irijează p e r p e n d ic u la r pe dire c ţia
de m işc a re a pistolului, iar j e tu l c a d e p e rp e n d ic u la r pe s u p r a f a ţa care
Fig. 145. Vopsirea suprafeţelor curbe :

1 — v o p s ir e a s u p r a f e ţ e i d e s u s ; 2 — v o p s ir e a s u p r a f e ţ e i d e jo s ; 3 — v o p
s ir e a p ă r ţ i i c u r b e , p r i m a t r e c e r e ; 4 — v o p s ir e a p ă r ţ i i c u r b e , a d o u a t r e
c e r e ; 5 — v o p s ir e a p ă r ţ i i c u r b e , a tr e i a ş i a p a t r a t r e c e r e .
se v o p s e ş te ; v ite z a de d e p la sa re a p isto lu lu i tr e b u i e să fie u n if o rm ă

şi astfel r e g la tă ca s t r a t u l de v o p s e a să a c o p e re su p r a f e ţe le c a r e s e
finisează, a v în d g r i jă însă să se e v ite fo r m a r e a scursorilor.
Se re c o m a n d ă ca v o p s e a u a să fie a p lic a tă p e p e r e ţi în fîşii v e rtic a le
şi pe t a v a n e în fîşii o rizontale, astfel ca fiecare fîşie să acopere circa
j u m ă t a t e din fîşia p r e c e d e n tă .
P e n t r u a o b ţin e pelicule m a i gro a se la o sin g u ră tr e c e re se p o t folosi
m a i m u lt e p ro ce d e e şi a n u m e :
— în c e tin ir e a m işcării p i s t o l u l u i ;
— folosirea u n o r d u z e cu d e b it m a i m a r e ;
— a p r o p ie r e a m a i m a r e a p isto lu lu i de s u p r a f a ţă .
P e n t r u a se o b ţin e în să r e z u l t a t e o p tim e , este n e c e sa r să se coo rdo neze
c u precizie p a r a m e t r i i fiecărui ti p de vopsire, deoarece altfel pe s u p r a f a ţa
fin isa tă p o t a p ă r e a scurgeri, efecte de c o a jă de p o r to c a lă etc.
L a ac o pe rirea p r in p u lv e riz a re fă ră a e r a obiectelor cu form e c o m p li
c a t e şi zo n e critic e p e n tr u v o p sire tr e b u ie să se g ăsească e x p e rim e n ta l
c o m b in a ţia cea m a i eficace de m işcări ale p isto lu lu i de p u lv e riz a re,

p e n t r u a o b ţin e finisarea d o rită , e v itîn d a g lo m e ră ri excesive de m a t e r ia l
s a u scurgeri.
î n cazul în tr e r u p e r ilo r v r e m e ln ic e a f u n c ţio n ă r ii pistolului, se v a
elibera t r ă g a c iu l p e n t r u a opri p u lv e riz a re a vopselei şi apoi se v a bloca
p e n t r u a îm p ie d ic a ac ţio n ă rile a c c id e n ta le ca re p o t d e g r a d a s u p r a f a ţ a
v o p s ită .
P e n t r u a realiza v o p siri de c a lita te , zilnic d u p ă te r m in a r e a lucrului,
p isto lu l şi d u z a de p u lv e riz a re tr e b u ie s p ă la t e cu u n s o lv e n t c o m p a tib il
celui folosit la v o p s ire şi s u fla te cu a e r c o m p r i m a t cu a j u to r u l in je c to
ru lu i de aer. Se re c o m a n d ă ca duzele să fie p ă s t r a t e î n tr - u n mic v a s
c u solvent.
T o t p e n t r u o a c u r a t e ţ ă p e r m a n e n t ă a d u z e lo r se re c o m a n d ă c a pe
t i m p u l op ririlo r te m p o r a re , p isto lu l leg at de f u r t u n să se in tr o d u c ă
în so lv e n t c u ra t.
g) Finisarea peliculelor. Se p o a te e x e c u ta , la cele de vo pse a , în a in te a
uscării, ia r la cele de em ail s a u lac, d u p ă uscare. Peliculele de v o p s e a
în a in te de u sc a re p o t fi finisate, fie d u p ă u lt im u l s t r a t de vop se a, fie
d u p ă fiecare s t r a t care c o m p u n e pelicula. F in is a r e a a re o i m p o r t a n ţ ă
deo seb ită, deoarece dă a s p e c tu l d efinitiv al v o p sito rie i respective.
î n m o d o b iş n u it finisarea se face m a n u a l, p rin folosirea c îto r v a
p en su le speciale. î n cazul v o p s ito rie i m e c a n iz a te , a s p e c tu l d e fin itiv
al acesteia se o b ţin e o d a t ă cu a p lic a re a u ltim u lu i s t r a ţ , că ruia i s-a p o t r i
v i t în m o d c o r e s p u n z ă to r m ă r im e a stropilor, c o n s is te n ţa vopselei, p u l v e
riz a re a fiind e x e c u ta tă f o a r te îngrijit.
Cea m a i s im p lă finisare m a n u a l ă c o n s t ă în î n lă tu r a r e a u r m e lo r de
p en su lă s a u a lte defecte ale u ltim u lu i s t r a t de vop se a. A c e a stă o p e ra ţie
se e x e c u tă cu p e n s u la la tă t r e c u t ă uşo r p e s te s t r a t u l de v o p s e a încă
n e u s c a t ; s u p r a f a ţ a f in is a tă astfel d e v in e n e te d ă şi lucioasă.
O fin isare m a n u a l ă f o a r te o b iş n u ită , în u r m a căreia d is p a r u rm e le
de p e n su lă şi defectele, se o b ţin e cu p e n su la p e n t r u netezire (fertraib er).
O p e ra ţia se m a i n u m e ş t e netezire sa u fertraibuire. î n a i n t e de lucru
p en su la f e r t r a i b e r se sp a lă cu a p ă şi cu s ă p u n ; este interzisă sp ă la re a
cu s o lv e n t, c a r e a r p ro d u c e d iz o lv a re a vopselei ce se aplică p e s u p r a
f a ţ a d e v o p s it. D u p ă sp ă la re p e n s u la se şte rg e b in e p în ă la uscare.
P e s te u l t i m u l s t r a t de v op sea , p r o a s p ă t a p lic a t şi n e u s c a t încă,
se t r e c e p ă r u l p en su le i cu a p ă s a r e u şo a ră şi u n ifo rm ă , m e n ţin în d a c e
eaşi dire c ţie de m işcare a pensulei. î n a c e st fel s u p r a f a ţ a v o p s i tă devine
n e te d ă şi u n ifo rm ă .
O finisare des folosită este tufuirea, e x e c u t a t ă cu peria n u m i tă tu fă r .
S u p r a f a ţa p r o a s p ă t v o p s ită se b a t e c ît m a i u n ifo rm şi re g u la t cu a c e a s tă
perie, o b ţin în d u - s e o s u p r a f a ţ ă m a t ă şi a spră. S u p r a f a ţa m a t ă p r e z in tă

si a v a n t a j u l că u n e le defecte ale v o p s ito rie i n u s în t vizibile, în t i m p
ce pe s u p ra f e ţe lucioase se v ă d c h ia r şi cele m a i mici defecte.
E. TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE SPOELI,

ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
P e n t r u e x e c u ta r e a lu c ră rilo r de spoieli, z u g r ă v e li şi v o p s ito r ii se
pro c e d e a ză la alegerea u n u i proces te h n o lo g ic , c o r e s p u n z ă to r s p e c i
ficului şi c e rin ţe lo r de c a lita te ale lu c rării respective.
1. SPOIELI (VĂRUIELI)
Spoielile (văruielile) se a p l i c ă ' p e ' -s u p r a f e ţe t e n c u i t e pe b e to n , p e

c ă r ă m id ă s a u p e lem n. Cele m a i u z u a le s în t cele a p lic a te pe te n c u ie li.
a) Operaţiile procesului de spoire. O p eraţiile c a re alc ă tu ie sc p r o
cesul de spoire şi su c c e siu n e a lor s în t in d ic a te în t a b e lu l 26.
T abelu l 26
N a tu r a su p rafeţei su p o rt
O rd in ea
o p eraţiilo r D enum irea o p eraţiilor C ă ră m id ă
T e n c u ia lă s a u b eto n L em n
A. P reg ă tire a su p ra feţelo r + + +

B. P relu cra rea su p ra feţelo r
i Umezirea cu apă + ■f* +
2 G runduirea sau aplicarea padocului + + +
3 Chituirea locală + — —
4 G runduirea locurilor chituite + — —
C. A co p erirea su p ra feţelo r
1 A plicarea stratu rilo r de acoperire (2 —3) + + +
N otă : P rin sem nul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, ia r p rin sem nul ( —) operaţiile
care nu se execută.
D u p ă p r e g ă ti r e a su p ra fe ţe lo r, ca re se face ţ i n î n d s e a m ă de n a t u r a
s u p o r t u lu i (v. s u b c a p ito lu l C), se t r e c e la u m e z ir e a in te n s ă a a c e sto ra
cu a p ă , p e n tr u a realiza o b u n ă a d e r e n ţă a s t r a t u r i lo r u r m ă t o a r e de
co m p o z iţii şi p e n t r u e v i ta r e a fisu rilor c a re s-a r p u t e a p ro d u c e în p e
liculă p rin a b s o r b ir e a d e c ă t r e s u p r a f a ţ a s u p o r t a apei de c o n s titu ţie
a com poziţiilor. P e n t r u aceleaşi m o tiv e se r e c o m a n d ă e x e c u ta r e a s p o
ielilor pe t i m p călduros, sub a c ţiu n e a d ire c tă a ra z e lo r solare, deoarece

şi în acest caz pelicula se u su c ă p re a rep e d e şi, p ie rz în d din a p a de c o n
s titu ţie , se d eg ra d e a ză .
D u p ă u m e z ire se aplică g r u n d u l sa u paciocul (v. r e ţ e t a nr. 5), m a
n u a l sau m e c a n iz a t. Se re c o m a n d ă ap licarea m a n u a l ă p e n tr u re a liz a re a
u n e i fix ă ri m a i b u n e a a c e stu i s t r a t de le g ă tu r ă pe s u p r a f a ţ a s u p o r t.
D u p ă u sc a re a g r u n d u lu i sa u a pacio cului se aplică c o m p o z iţia de sp o it
în d o u ă sau t r e i s tr a tu r i, d u p ă nevoie, astfel ca să se o b ţin ă o c u lo a re
u n ifo rm ă pe t o a t ă s u p r a f a ţa .
C o n siste n ţa c o m p oziţiilo r tre b u ie să c o r e s p u n d ă m o d u lu i de a p li
care. Se v a ţi n e însă se a m ă că o c o m p o z iţie p r e a a p o a s ă d ă pelicule
t r a n s p a r e n t e , p e c a re a p a r u rm e le de bid in ea, ia r cele cu o c o n s is te n ţă
m a r e d a u pelicule groase, a c o p e rito a re , d a r care, d u p ă uscare, c r a p ă
şi se d e s p rin d uşor.
P e n t r u alegerea n u a n ţe i culorii şi sta b ilire a c o n s iste n ţe i o p tim e
se efe c tu eaz ă p r o b e în co ndiţiile specifice ş a n tie r u lu i respectiv.
A plicarea c om po ziţiilor de s p o it se face d u p ă 2 — 4 ore d e la t e r
m in a re a p re g ă tirii s u p ra fe ţe i s u p o r t respective. D a c ă se în tîrz ie m a i
m u l t de vine nec esa ră o n o u ă ş te rg e re a prafului.
în t r e r u p e r il e în a p licarea s t r a t u r i lo r de spoială nu se fac o ricu m ,
d eo arece v o r ieşi în e v id e n ţă liniile de în tre ru p e re , d in c a u z a uscării
n e u n ifo rm e a c om poziţiei, a p lic a tă în d iferite in te r v a le de tim p . Se
re c o m a n d ă ca în tr e ru p e rile să se fa c ă în d r e p tu l u n u i colţ, la u n c a p ă t
al e le m e n tu lu i d e c o n s tru c ţii c a re se finisează, în d r e p t u l u nei linii de
d e m a r c a ţie etc.
S tr a t u r il e succesive de c o m p oziţie se aplică n u m a i d u p ă ce se c o n
s t a t ă că cel a p lic a t a n te rio r este c o m p le t uscat.
b) D efecte de execu ţie, cauzele şi prevenirea lor. S u p r a ie ţe le sp o it
tre b u ie să fie a c o p e rite cu u n s t r a t c o n tin u u de aceeaşi n u a n ţ ă , fără
p e te , d u n g i sa u dîre şi fă r ă p a r tic u le de p ig m e n t a p a r e n t e ; a s p e c tu l
tr e b u ie să fie u n if o r m şi m a t . D a c ă lu c ra re a se e x e c u tă m a n u a l u r
mele bidinelei n u tr e b u ie să se v a d ă la o d i s t a n ţ ă m a i m a r e de 3 m
de la s u p r a f a ţ a s p o ită , iar c în d spoirea se e x e c u tă cu v e rm o re lu l, m iş
că rilo r g re ş ite ale in jec to ru lu i în t i m p u l lu c ru lu i şi n eg lija re a m e n ţ i
nerii d is t a n ţe i re g le m e n ta re în tr e in je c to r şi s u p r a f a ţ a ce se spo ieşte
p ro d u c e p ă t a r e a spoielii.
P ă t a r e a spoielii m a i p ro v in e şi din u r m ă to a r e le c a u z e : p r e p a r a r e a
n e c o r e s p u n z ă to a r e a lap telu i de v a r , folosirea de m a te r ia le de c a li
t a t e inferioară, u tiliz a re a de v a r stins de c u rîn d , u s c a r e a in c o m p le tă
a z id u rilo r în in te r io r u l lor, ceea ce face ca te n c u ia la să fie u s c a tă n u

m ai în a p a re n ţă . Acest defect se p o a te î n l ă tu r a p r in tr-o b u n ă alegere
a m a te ria lu lu i, p r in tr- o p r e p a r a r e în g rijită a com poziţiei de spoit, p r e
c u m şi p rin tr-o v e rific a re a t e n t ă a u m id ită ţi i z id u rilo r şi ten cuielilor.
P e t e m ai a p a r şi c în d spoiala a fost a p lic a tă pe o te n c u ia lă neîn-
t ă r i t ă c o m plet, sa u în a in te de u s c a re a p o r ţiu n ilo r r e p a r a t e ; de a s e m e
nea, pe s u p r a f a ţ a s p o ită a p a r pete, a tu n c i c în d s tr a tu r ile de spoială
se aplică fă r ă să se a ş t e p t e ca s t r a t u l p re c e d e n t să fie p erfect u sc a t,
cîn d su p ra fe ţe le nu au fost c u r ă ţite şi periate, p re c u m şi în cazul cînd
c o n d u c te le in s ta la ţiilo r nu au fost su ficient izolate sau n u a u fost a c o
p e rite de te n c u ia lă , a c e ste a p u tîn d lăsa u r m e de rug in ă , de ulei, de
b i t u m etc.
P e te m a i a p a r pe s u p r a f a ţa s p o ită şi a tu n c i cînd lu c ra re a se e x e
c u t ă la e x te r io r în zorii zilei sa u se a ra tîrz iu cînd a p a r e ro u a ; de a s e
m e n ea , cîn d se lu c re a z ă pe v r e m e fo a r te u m e d ă , pe t i m p de ploaie, pe
a r ş iţă p u te r n ic ă sa u în c u r e n ţi p u te rn ic i de aer, v î n t u r i cu p r a f sau pe
u n t i m p friguros, la t e m p e r a t u r i su b + 5 C. S poiala r ă m în e p ă t a t ă şi
a t u n c i cînd se î n t r e r u p e lucrul fă r ă să se fi t e r m i n a t aplicarea pe î n
t r e a g a s u p r a f a ţă a com p oziţiei de sp o it. A c e a sta se în tîm p lă în general
c în d n u s-au p r e p a r a t c a n t i t ă ţ i su ficien te de c o m po ziţie de v ar.
Şterg ere a p o jg h iţe i de v a r este r e z u lta tu l um ezirii insuficiente
cu a p ă a s u p r a f e ţe i ce se spoieşte, sa u f a p tu l că a p a necesară în tă ririi
peliculei de v a r a fost a b s o r b ită de te n c u ia lă , sau al e x e c u tă rii l u c r ă
rilor pe t i m p căld u ro s sub a c ţiu n e a d ire c tă a razelor solare, care p r o
du c e v a p o r a r e a apei din s t r a t u l de spoială aplicat. P o jg h iţa de v a r
ră m în în d cu o c a n t i t a t e in suficientă de apă. n u se în tă r e ş te com plet,
lăsîn d p a rtic u le de v a r su b fo rm ă de praf.
D e s p rin d e re a p o jg hiţe i de v a r de pe o s u p r a f a ţă sp o ită se d a to -
re ş te f a p tu lu i că a c e a s tă s u p r a f a ţă n u a fost b ine c u r ă ţ a t ă de s t r a t u
rile v echi de spo ială sa u praf.
c) Consumuri specifice. î n g e n e ra l c a n t ită ţi le de c om po ziţii de v a
c o n s u m a te de diverse spoieli d e p in d de felul com po ziţiei î n t r e b u i n ţ a t e
şi de n a t u r a s u p ra fe ţe lo r ce u r m e a z ă să fie spoite.
C h itul c o n s u m a t de p in d e de m ă r im e a şi f r e c v e n ţa defectelor s u p r a
feţei c a re se c h itu ie ştş .
G ru n d u rile de v a r şi com po ziţiile de v ă r u i t se c o n su m ă la m e tr u
p ă t r a t de s u p r a f a ţ ă sp o ită în c a n tit ă ţile a p r o x im a ti v e a r ă t a t e în t a
belul 27.
Tabelul 27
Compoziţia despoit
Felul suprafeţei pecare Grund pentru unsingur
seaplică kg/m* strat acoperitor
kg/m*
Tencuială 0,400 0,450

Cărăm idă sau beton 0,500 0,600
Lem n 0,350 0,400
2 . ZUGRĂVELI SIMPLE CU COMPOZIŢII DE APA ŞI CLEI
Z ug răvelile sim ple cu c o m p o z iţii de a p ă şi clei se aplică în g e n e

r a l p e su p r a fe ţe le te n c u ite , m a i r a r p e s u p r a f e ţe le de c ă r ă m id ă , b e to n
s a u lem n şi s în t excluse de p e su p ra fe ţe le m eta lic e , în t r u c î t p r o v o a c ă
ru g in ir e a ac e sto ra .
a) Operaţiile procesului de zugrăvire. O p e ra ţiile care alc ă tu ie sc
p ro c e su l de z u g r ă v ire cu co m p o ziţii de a p ă şi clei, p r e c u m şi su c c e
siu n e a lor s în t in d ic a te în ta b e lu l 28.
T abelu l 28
• Categoriazugrăvelii
Simplă Obişnuită Superioară
»o* Pe tencuieli
*) ~
Q _ Denumirea operaţiilor
-fi
o § DriscuiteDriscuite Gletuite Drieculte Gletuite
A. Pregătirea suprafeţelor + + + + +
B. Prelucrarea suprafeţelor
l Prim a grunduire + + + + +
2 Chituirea crăpăturilor — + + + +
3 Şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea
prafului _ + + + +
4 G runduirea locurilor chituite — + + + +
5 Şpacluirea suprafeţei — 0 — + +
6 Şlefuirea suprafeţei şpacluite şi ştergerea
prafului _ 0 _ + +
7 A doua grunduire — 0 — + +
1
2
C. Acoperirea suprafeţelor
A plicarea prim ului stra t de zugrăveală
A plicarea stratu lu i I I de zugrăveală
+
0
. +
• +
+
+
+
+
+
+
3 A plicarea stratu lu i I I I de zugraveală — 0 0
+ +
Notă : P rin sem nul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, p rin sem nul ( —) operaţiile
care nu se execută, iar cu sem nul (0) operaţiile a căror necesitate se determ ină după
im p o rtan ţa lucrării.
D u p ă p r e g ă tir e a s u p ra fe ţe lo r t e n c u i t e (v. su b c a p ito lu l C) se p r o

c e d e a ză la c u r ă ţi r e a p r a f u lu i şi ap lic a re a p rim e i g r u n d u ir i în tr - u n s t r a t
c ît m ai s u b ţire , r e c o m a n d a b il cu b id in e a u a , p e n t r u a p ă t r u n d e c o m
p o ziţia c ît m a i a d în c în porii tencuielii. D u p ă g r u n d u ir e se c h ituie sc
c ră p ă tu r ile şi fisurile, se şte rg e p ra fu l şi se g ru n d u ie s c locurile c h itu ite .
P e tencuielile d rişcu ite, la e x e c u ta r e a z u g ră v e lilo r simple, se aplică,
d ire c t d u p ă g ru n d u ir e , 1 —2 s t r a t u r i de z u g ră v e a lă p e n tr u acoperire.
D a c ă su p ra fe ţe le te n c u ite s în t b ine d rişc u ite sa u s în t g le tu ite , n u
se m a i şpacluiesc ci se chituiesc n u m a i acolo u n d e este nevoie.
L a zug ră v e li de c a li ta te s u p e rio a ră s u p r a f a ţ a s u p o r t se n e te z e ş te
p rin şpacluire, d u p ă care se şlefuieşte, se c u r ă ţ ă p ra fu l şi se aplică a
d o u a g ru n d u ire . D u p ă usca re a g r u n d u l u i se aplică s tr a t u r ile de a c o
perire, de p r e f e rin ţă m e c a n iz a t. A p licarea p rin proc e de e m a n u a le se
face de obicei n u m a i p e n tr u a c o p e rirea s u p ra f e ţe lo r mici.
P e n t r u e x e c u ta r e a lucrărilor de z u g ră v e li de c a lita te o b iş n u ită sa u
s u p e rio a ră , se aplică p e n t r u ac o p e rire 2 — 3 s t r a t u r i din c o m p o z iţia
re spe c tiv ă.
b) D efecte de execuţie, cauzele, prevenirea şi rem edierea lor. Z u
grăv elile cu c o m p o z iţii de clei fac p a r t e din lu c rările p re te n ţio a s e ale
te h n ic ii z u grăvelilor. E le cer o e x e c u ţie îng rijită şi re s p e c ta re a t u t u r o r
c o n d iţiilo r p re lim in a re a r ă t a t e în s u b c a p ito lu l A.
O luc ra re de z u g ră v e a lă de b u n ă c a lita te tr e b u ie să p re z in te u r m ă
t o a r e le c a ra c te ristic i p rin c ip a le :
— u l tim u l s t r a t de z u g ră v e a lă să acopere u n ifo r m s u p r a f a ţ a f in i
s a tă , astfel ca să n u se v a d ă s t r a t u l a n te r io r ;
— pelicula de acop erire să fie c o lo ra tă u n ifo rm pe în tr e a g a s u p r a
f a ţ ă z u g ră v ită , iar la liniile de d e m a r c a ţ ie a d o u ă culori, ac e s te a nu
tre b u ie să se î n t r e p ă t r u n d ă ;
— s t r a t u l fin isa t n u tr e b u i e să p re z in te "defecte c a : u r m e de b i d i
nea, dîre, dungi, pete, fisuri, cojiri etc., ia r la o ş te rg e re u ş o a ră cu dosul
p a lm e i n u tr e b u ie să se ia.
Ştergerea s t r a t u l u i de z u g ră v e a lă d e n o tă că n u s-a încleiat d e s tu l
de bine c o m p o z iţia de z u g r ă v it. P e n t r u r e m e d ie re a ac e stu i defect se
ap lică încă u n s t r a t de z u g r ă v e a lă b in e în cleiată însă cu o c a n t i t a t e
m a i m ică de p i g m e n t ; d a c ă nici a c e a s tă o p e ra ţie n u a j u t ă la r e m e
dierea d e fectului a r ă t a t , s t r a t u l de z u g r ă v e a lă tr e b u ie î n d e p ă r t a t p rin
spălare, ia r s u p r a f a ţ a g r u n d u i t ă şi z u g r ă v i t ă d in nou.
Pete a p a r p e o s u p r a f a ţă z u g r ă v ită a tu n c i c înd se foloseşte o c o m
po ziţie de z u g r ă v it p re a încleiată. î n acest caz s t r a t u l de z u g r ă v e a lă
se în d e p ă rte a z ă p rin sp ă la re şi apoi se aplică u n n ou s t r a t de z u g r ă v e a l ă
c u o c o m p o z iţie în cleiată corect.
Crăpături s a u cojiri a p a r pe pelicula de z u g r ă v e a l ă a tu n c i cînd

s t r a t u l s u p o r t nu a fost p r e g ă ti t c o r e s p u n z ă to r s a u c o m p o z iţia a fost
p r e p a r a t ă g re şit (de ex. o înceeiere excesivă). A ceste defecte n u p o t
fi re m e d ia te . î n c o n se c in ţă se î n d e p ă r te a z ă s tr a tu r ile e x e c u t a te de fe c tuos
şi se a p lic ă din no u c om poziţiile c o re s p u n ză to are .
c) D efecte produse de cauze externe şi rem edierea lor. U n e o ri pe
su p ra fe ţe le z u g r ă v it e a p a r pete, pe p o r ţiu n i m a i mici sau m a i în tin se
c a u z a te de in f iltr a ţia a p e lo r de ploaie, de r u g in ă , de fum , de anilin ă
sau de g ud ron.
Pete de umezeală. D in c a u z a în v e lito rilo r şi in s ta la ţiilo r defe c tu o a se
apele se in filtre a z ă şi p ă t r u n d p rin t a v a n e şi pereţi, fo rm în d pete,
m a ri sau m a i mici, d u p ă c a n t i t a t e a de a p ă c a re se infiltrează. P e n t r u
în d e p ă r ta r e a a c e sto r p ete, se ră z u ie z u g ră v e a la p ă t a t ă p în ă la te n c u ia lă ,
se aplică u n s t r a t sau d o u ă de pacioc de v a r , se lasă să se usuce, se dă
u n s t r a t de v o p s e a de ulei cu alb de zinc şi apoi se z u g r ă v e ş te o b işn u it
t o a t ă încăperea.
Pete de rugină. A cestea a p a r cînd p rin te n c u ia lă p ă t r u n d e ru g in a
a r m ă t u r i l o r b e to n u lu i a ş e z a t la s u p r a f a ţă , a ra b iţu lu i, a sîrm elo r sau a
obiectelor d e o ţ e l ; ru g in a este a n t r e n a t ă de apele de ploaie sau de
a p a in sta la ţiilo r defectate. î n d e p ă r t a r e a a c e s to r p e te se face la fel ca
a celor c a u z a te de um ezeală.
Pete de fu m şi pereţi afum aţi. D in c a u z a fu m u lu i c a re p o a te ieşi
din b u rla n e le de sob ă în c h e e ia te defectuos sa u din c a u z a coşurilor n e
c u r ă ţa te , se p ro d u c fie p e t e locale, fie o a f u m a r e g e n e ra lă a p e re ţilo r
şi a t a v a n e l o r (în cazul d efectelor grave).
î n d e p ă r t a r e a ace stor p e te se face p rin ră z u ire a p în ă la te n c u ia l ă
a s t r a t u l u i de z u g r ă v e a lă a f u m a t, d u p ă c a re se c u r ă ţ ă pra fu l, se sp a lă
şi apoi se aplică u n pacioc de v a r . D u p ă u s c are a p a d o c u l u i se aplică
u n s t r a t de soluţie de a la u n în p ro p o rţie de 1 k g : 20 1 de apă. Se lasă
să se u suc e şi a po i se aplică s t r a t u l de z u g r ă v e a lă d u p ă m e to d e le c u n o sc u te .
P e te le de fu m sa u de fu n in g in e p r o v e n in d de la coşuri, p e te c a re sîn t
im p re g n a te în zidărie, se elim in ă a s t f e l : se ră z u ie z u g ră v e a la p în ă la
te n c u ia lă şi apoi se c h itu ie ş te şi se şlefuieşte. P e s te a c e a stă s u p r a f a ţ ă
se lipeşte cu clei o foaie s u b ţir e de sta n io l p e ste c a re se z u g ră v e şte .
Pete de gudron. A ceste p e te p ro v in de la t u b u r ile de sc u rg e re de
f o n tă c a re s în t în c o n ta c t cu te n c u ia la . P e n t r u î n d e p ă r ta r e a lor se c u r ă ţă
locul p ă t a t , ia r la nevoie se a r d e cu la m p a de b e n z in ă ; apoi se aplică
u n s t r a t de v o p s e a de p u lb e re de a lu m in iu , d u p ă aceea u n s t r a t de şelac
şi apoi ia r u n s t r a t de v o p s e a de alum in iu . *
d) Consumuri specifice. Ca şi la zugrăvelile cu v a r , c a n t ită ţi le de
c o m p o z iţii c o n s u m a te la diverse zu g răv e li de a p ă şi clei d e p in d de felul
com poziţiei î n t r e b u i n ţ a t e şi d e n a t u r a s u p ra fe ţe lo r ce u r m e a z ă a fi
z u g ră v ite . î n ta b e lu l 29 se indică c a n t ită ţile a p r o x im a t iv e de c o m p o z iţii
c o n s u m a te p e n t r u zu g ră v e lile de a p ă şi clei.
C a n ti ta t e a de c h it c o n s u m a tă p e n t r u c h itu ire a c r ă p ă tu r i lo r d e p in d e
de felul în c a re se p r e z in tă s u p r a f a ţ a de z u g ră v it.
Tabelul 29
Consum specific, în kg/m*

Prim ul grund Al doilea grund
Felul suprafeţei
pe care se aplică Cu alaun Cu alaun Chit Compoziţie
sau cu Cu săpun sau cu —Cu săpun de spacluit de zugrăvit
sulfat 8i v a r su lfat el var cu clei
de cupru bulgări de cupru bulgări
Tencuială cu suprafa
ţa foarte rugoasă 0,230 0,370 0,190 0,260 0,650 0,250
Idem cu suprafaţa
mai puţin rugoasă 0,230 0,370 0,190 0,260 0,320 0,250
Lemn geluit 0,170 0,280 0,140 0,200 0,250 0,250
3 . ZUGRĂVELI CU COMPOZIŢII DE SILICAŢI
Z ugrăvelile cu com po ziţii de silicaţi se aplică p e s u p r a f e ţe te n -

cuite, de c ă r ă m id ă , de b e to n sau de p ia tr ă . L i a n t u l (sticla so lu b ilă )
din c o m p oziţie p ă t r u n d e în porii s u p o r tu lu i pe c a re se aplică a s t u p î n d u - i
şi fix în d astfel pelicula pe s u p r a f a ţ a re sp e c tiv ă . Pe lic ula f o r m a tă e s t e
c a r a c te r iz a tă p r in d u r ita te , im p e r m e a b ilita te , t r a n s p a r e n ţ ă şi d u r a
bilitate. C o m p oziţia p o a te fi c o lo ra tă cu p ig m e n ţi re z iste n ţi la alcalii.
P ro c e su l de z u g ră v ire c o m p o r tă o p e r a ţia de p r e g ă tir e c o r e s p u n
z ă to a r e a s t r a t u l u i s u p o r t (v. su b c a p ito lu l C) şi a p oi o p e ra ţiile de a p lic a re
a co m poziţiei de silicaţi în d o u ă sa u tr e i s t r a t u r i , d u p ă nevoie. C o m po ziţia
p e n tr u p rim u l s t r a t se p r e p a r ă ceva m a i d ilu a tă , c o n s t itu i n d g r u n d u l
propriu-zis. C r ă p ă tu rile şi gă u rile de pe s u p r a f e ţ e le de te n c u ia lă sa u
b e to n se c hitu ie sc fie cu m o r t a r de c im e n t cu nisip, fie cu c h it pe b a z ă
de silicaţi (ta b e lu l 30).
L ocurile c h i tu ite se şlefuiesc cu p ia tr ă sau h îrtie de şlefuit, se c u r ă ţ ă
de p ra f şi se g ru n d u ie s c din nou.
A plicarea co m p oziţiilo r de z u g r ă v it p r e p a r a t e cu silicaţi se face
cu b idinele sa u m e c a n iz a t cu v e rm o re le sau p isto a le p u lv e riz a to a re .
M odul de aplic a re este a s e m ă n ă to r cu cel descris la spoieli.
' Tabelul 30
N atu ra suprafeţei auport
Ordinea
operaţiilor Denumirea operaţiilor
Tencuială Beton P iatră C ărăm idă
A. Pregătirea suprafeţelor + + + +
1 Umezirea cu apă + + + -f
2 Grunduirea + + +
3 Chituirea + +
4 Şlefuirea locurilor chituite + +
5 Grunduirea locurilor chituite + + —
1 Aplicarea straturilor de aco
perire (1 —2) + ' + + +
Notă î Prin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, iar prin semnul ( —) opera
ţiile care nu se execută. ^ ^
L a z u g r ă v ir e a m e c a n iz a tă g e a m u rile tr e b u ie a p ă r a t e de s tro p ii
d e c o m p oziţie de silicaţi fie p rin p a n o u ri, fie p rin u n g e r e a lor cu ulei
m in e ra l. D a c ă nu se iau a c e s te m ăsu ri, c u r ă ţir e a lor se face f o a r te g reu .
L a t e r m i n a r e a lucrului, t o a t e sculele, m e ca n ism e le , f u r tu n u r ile ,
ţe v ile in je c to ru lu i şi in je c toa re le se sp a lă b in e cu a p ă p în ă ce se în l ă t u r ă
c o m p le t u rm e le de c o m p o ziţie de silicaţi.
C on sum u l a p r o x im a ti v de co m p o z iţii de silicaţi pe m e tr u p ă t r a t
e s te : 0,200 kg g r u n d de silicaţi şi 0,250 k g c o m p o z iţie de silicaţi p e n t r u
fiecare s t r a t de z u g r ă v e a lă a p lic a t.
4 . ZUGRĂVELI CU COMPOZIŢII DE CAZEINA

A ceste z u g r ă v e li sîn t fo a r te re z is te n te la a c ţiu n e a a g e n ţilo r e x t e
riori. Se aplică pe s u p r a f e ţe t e n c u ite , pe l e m n , 'c ă r ă m i d ă s a u b e to n .
a) Operaţiile procesului de zugrăvire cu com poziţii de cazeină. P e n t r u
e x e c u ta r e a z u g ră v e lilo r cu co m p o z iţii de cazein ă se ap lică o p e ra ţiile
in d ic a te în t a b e lu l 31.
P r e g ă tir e a s u p r a fe ţe lo r se face aşa c u m s-a a r ă t a t a n t e r io r la s u b
c a p ito lu l C, ţ i n î n d s e a m ă şi de f a p tu l că peliculele cu c o m p o z iţie de
caz ein ă au o p u te r e de c o n t r a c ţie m u l t m a i m a r e d ec ît peliculele c o m p o
z iţiilo r de v a r sau de a p ă şi clei, din c a re c a u z ă p o t d e sp rin d e s tr a t u r i l e
d e te n c u ia lă c a re nu s în t rez iste n te . D eci în a in te de a p lic a re a z u g r ă v e
lilor cu c o m p oziţii de cazeină, tr e b u i e v e r ific a tă fo a r te a t e n t re z is te n ţa
t e n c u i e l i i ; p o rţiu n ile sla b e se v o r desface şi reface cu te n c u ia lă n o u ă .
Cartea zugravului şl vopsitorului
Tabelul 31
N atura s iprafetei suport
Lemn Tencuială
Ordinea Cate îoria C ără.

opera Denumirea operaţiilor în La zugrj vel ii m idă
ţiilor interior exterior sau
beton
Obiş Supe
n u ită rioară
A. Pregătirea suprafeţelor + + + +
1 Grunduirea cu grund de îmbibare + + — — —
2 Prima grunduire + + + + •f
3 Chituirea crăpăturilor + 0 + + —
4 Şlefuirea locurilor chituite + 0 + + —
5 Grunduirea locurilor chituite + 0 -f + —
6 Şpacluirea completă + 0 + —
7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + 0 — + — *
8 A doua grunduire + 0 — + —
1 Aplicarea straturilor de acoperire (1 —2) + + + +
2 Tufuirea (la aplicarea manuală) + 0 - + —
Notă: Prin semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, prin semnul ( —) operaţiile
care nu se execută iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină după impor
tanţa lucrării.
G ău rile şi şliţurile din te n c u ie li cu l a t u r a m a i m a r e de 5 cm şi ad în -

cim ea p es te 1 c m se r e p a ră cu m o r t a r de aceeaşi c o m p o z iţie cu r e s tu l
tencuielii. A d in c itu rile şi c r ă p ă t u r il e mici se r e p a r ă cu c h it de cazeină.
Sup ra fe ţe le de lem n se g ru n d u ie sc m a n u a l cu g r u n d de îm b ib a r e
pe b a z a de ulei v e g eta l.
S u p ra fe ţe le te n c u ite , de c ă r ă m id ă sau de b e to n tr e b u i e să fie p e r f e c t
u s c a te în a in te de aplic a re a c o m po ziţiilor de p r e lu c ra re şi a c o p e rire a
s u p ra fe ţe lo r s u p o r t.
A p licarea z u g răvelii de cazeină pe o s u p r a f a ţă v o p s i tă cu ulei se
face, în cazul cînd pelicula este în c ă r e z is te n tă , sp ă lîn d în p re a la b il
a c e a s tă s u p r a f a ţ ă cu o soluţie de 10 % so dă c a lc in a tă şi ap o i a p lic în d
s t r a t u l de z u g r ă v e a lă cu cazeină. Z ug răv elile cu co m p o z iţii de cazein ă
se e x e c u tă ca şi z ug răvelile cu a p ă şi clei. L a e x e c u ţia m e c a n iz a tă se
folosesc n u m a i p u lv e r iz a to a re a c ţio n a t e cu a e r c o m p r im a t, deoarece
p u lv e r iz a r e a c o m po ziţiilor de caz e in ă se face m a i g re u d ecît a celor de
a p ă şi clei, fiind m a i vîscoase.
E x e c u t a r e a fiecărei o p e ra ţii din ta b e lu l 31 se face n u m a i d u p ă u s c a r e a
c o m p le tă a s t r a t u l u i a p lic a t a n te rio r, adică d u p ă a p r o x im a ti v 1 5 —20 ore.
27(5 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
D u p ă t e r m i n a r e a lu crului t o a t e sculele şi a p a r a te le se sp a lă b in e
cu a p ă p în ă la în lă t u r a r e a u r m e lo r d e c o m p o z iţie d e cazeină.
b) Defecte de execaţie, cauzele şi prevenirea lor. D efectele ce se
p o t ivi în c u rsu l a c esto r z u g ră v e li sîn t sim ilare cu cele descrise la z u
grăv elile e x e c u ta te cu c om po ziţii de a p ă şi clei. P rin c ip a la p r e o c u p a re
este de a p r e în tî m p in a a p a r iţia a c e sto r defecte, ceea ce este cu m u l t
m ai u şo r decît r e t u ş a r e a lor, r e tu ş a r e care d u c e de obicei la r e z u g ră v ire a
su pra fe ţe lo r.
c) Consumuri specifice. C a n tită ţile de co m p o z iţii de cazeină e x
p r im a te în k ilo g ra m e c o n s u m a te pe 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă z u g r ă v ită s în t
d a t e în ta b e lu l 32.
C a n ti ta t e a de c h it n ecesară c hituirii d e p in d e de v o lu m u l c r ă p ă
t u r i l o r ex iste n te .
Tabelul 32
N atura suprafeţei
F elul compoziţiei Tencuial ă Lemn

kg/m> kg/m*
Ulei pentru îmbibare 0,080

Grund 0,300-0,350 0,200
Chit pentru chituit şi şpacluit 0,500-0,600 0,400 - 0,500
Compoziţie de zugrăvit 0,350-0,400 0,350 - 0,400
5 . VOPSITORII
L u c r ă r ile de v o p sito rie necesită, ca şi cele de zugrăveli, o serie de

o p e r a ţii c a re d e p in d de felul v o p sito rie i şi n a t u r a m a te r ia lu lu i ce se
vopseşte.
Operaţiile procesului de vopsire. O p e ra ţiile n ecesare p e n t r u v o p sire a
u nei s u p r a f e ţe şi ord in e a d e s fă şu ră rii lor s în t a r ă t a t e în ta b e lu l 33.
Pregătirea suprafeţelor p en tru vopsit se face cu o d e o se b ită grijă,
p e n t r u ca pe de o p a r t e să nu a ib ă defecte, ia r pe de a ltă p a r t e v o p s e a u a
să a d e re cît m a i b in e de aceste s u p ra fe ţe . M odul de p r e g ă tire este a r ă t a t
în su bc a p . C.
Cînd s u p r a f a ţ a ce u rm e a z ă a se v o p si are o v o p se a v e c h e încă în
b u n ă stare, a c e a s ta n u se în d e p ă r te a z ă ci p e s te s u p r a f a ţ a v o p s ită , d up ă
şp a cluire şi şlefuire, se aplică u n u l sau d o u ă s t r a t u r i de vopsea.
S u p ra fe ţe le de lem n şi cele t e n c u i t e şi g le tu i te cu ipsos se g ru n -
duiesc cu g r u n d de îm b ib a re c ît m a i u n ifo rm , insistînd u-se în d re p tu l
T abelul 33
N atura suprafeţei suport
Tencuială
gletuită Lemn Metal
«â
0a, Denumi rea operaţii 1or
oej Categoria vopsitoriei
oa
Obiş Superi Obiş Supe Obiş Supe
O nuită oară nuită rioară nuită rioară
A. Pregătirea suprafeţelor + + + + + +
1 Grunduirea cu grund de îmbi
bare + + + +
2 Grunduirea cu grund anticorosiv — — — — + +
3 Chituirea locală + + + + 0 +
4 Şlefuirea locurilor chituite + + + + 0 +
5 Grunduirea locurilor chituite + + + + 0 +
6 Şpacluirea generală (I) + + + + 0 +
7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + + + + 0 +
8 Şpacluirea generală (II) — 0 0 + - 0
9 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — 0 0 + — 0
10 Şpacluirea generală (III) — — — 0 — —
11 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — — — 0 — —

1 Grunduirea cu grund de acope
rire (sau de culoare) -|_ + + + + +
2 Şlefuirea peliculei de grund de
acoperire + + + -L. + +
3 Vopsirea, primul strat + + + + + +
4 Şlefuirea peliculei de vopsea 0 + 0 + 0 +
5 Vopsirea, al doilea strat 0 + 0 + 0 +
6 Şlefuirea peliculei de vopsea — 0 — 0 — 0
7 Vopsirea, al treilea strat — 0 — 0 — 0
8 Finisarea ultimului strat de
vopsea prin tufuire sau fertrai-
buire + + + + + +
Notă 3 Cu sem nul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu sem nul ( —) operaţiile care
nu se execută, iar sem nul (0) operaţiile a căror necesitate se determ ină în funcţie de
Im p o rtan ţa lucrării.
fisurilor deschise ale tencuielii şi, la lemn, în d r e p t u l locurilor u n d e a u

fost p u n g i de ră ş in ă şi la noduri. D u p ă g r u n d u ir e a su p r a f e ţe lo r se e x e c u t ă
c h it u ir e a a s t u p în d cu chit, c o r e s p u n z ă to r n a t u r ii s u p ra fe ţe i ca re se
278 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori
p re lu c re ază , c r ă p ă tu r ile , u r m e le mici de lov ituri, locurile n o d u rilo r,

cuielor de lem n, diblurilor, locul de u n d e s-au e lim in a t pungile de ră ş in ă ,
ro s tu rile îm b in ă rilo r pieselor m e ta lic e etc.
L oc urile c h i t u i t e se şlefuiesc, se şte rg e p r a f u l şi se g ru n d u ie sc .
O p e ra ţia de şp a c lu ire se e x e c u tă o sin g u ră d a t ă sa u în d o u ă -tr e i
reprize, d u p ă n a t u r a su p r a f e ţe i c a re se p re lu c re a z ă şi d u p ă c e rin ţe le
de c a lita te ale vo psitoriei. D u p ă fiecare şp ac lu ire se e x e c u tă şlefuirea,
u s c a t ă sa u u m e d ă , şi se şte rg e sau , re sp e c tiv , se sp a lă s u p r a f a ţ a şlefu ită.
D u p ă p re lu c r a r e a su p r a f e ţe i s u p o r t se aplică s t r a tu r i le de acoperire,
în c e p în d cu g r u n d u l de ac o p e rire sa u de culoare, D u p ă c a te g o ria v o p s i
to rie i şi p u te r e a de acop erire a p ig m e n ţilo r din c o m p o z iţie se aplică
1 —2 — 3 s t r a t u r i de v op sea. Peliculele fiecărui s t r a t de v o p se a se şlefuiesc
în a f a r ă de pelicula u ltim u lu i s t r a t c a re se finisează fie p rin nete z ire cu
p e n su la sa u cu fe r tr a ib e ru l p e n t r u o b ţin e re a u n u i a s p e c t lucios, fie
cu p eria t u f ă r , p e n t r u o b ţin e re a u n u i a sp e c t m a t.
C o nsu m u ri specifice. î n ta b e l u l 34 s în t in d ic a te o r ie n ta tiv c a n t i
t ă ţ i l e a p r o x im a tiv e de c o m p o z iţie n ecesare e x e c u tă rii diferitelor o p e
raţii.
Tabelul 34
N atura suprafeţei suport
D enumirea compoziţiei Tencuială

gletuită Lemn M etal
Grund de îmbibare kg/m2 0,080 0,080

Grund anticorosiv, kg/m2 — — 0 ,1 0 0
Chit pentru prima şpacluire, kg/m2 0,400 0,500 0 ,2 0 0
Idem, pentru a doua şpacluire, kg/m2 0 ,2 0 0 0,250 0 ,1 0 0
Idem, pentru a treia şpacluire, kg/m2 — 0,150 —
Grund de acoperire, kg/m2 0,080 0,080 0,080
Vopsea pentru un singur strat, kg/m2 0,080 0,080 0,080
C a n tita t e a de c h it necesară c h itu irii d e p in d e de v o lu m u l fisurilor,

c a v ită ţilo r , ro s tu r ilo r etc. de pe s u p r a f a ţa s u p o r t, c a r e tr e b u i e nive la te .
a) Vopsirea pereţilor şi tavanelor. Se e x e c u tă în în c ă p e r i în care
d in c a u z a d e s tin a ţie i lor, zu g ră v e lile o b iş n u ite şi c h i a r te ncuielile s-a r
d e g r a d a u ş o r (clădiri publice, băi, spălăto rii, locuri cu c irc u la ţie m a re ,
în c ă p e ri s a n i ta r e etc.). A v a n t a j u l v o p sito riilo r a p li c a te pe su p ra fe ţe le
in te rio a re t e n c u i t e c o n stă în f a p tu l că fac ace ste s u p r a f e ţ e m a i rezistente,
î n plu s s u p ra fe ţe le v o p s ite p o t fi c u r ă ţ i t e u ş o r p r i n sp ă la re . Cu t o a t e
a c e ste a v o p s ir e a în în tre g im e a interio arelor, nla i ales a în c ăp e rilo r de
279
locuit, nu este r e c o m a n d a b ilă , deoarece v o p s e a u a a s t u p ă porii ten cu ielii

şi îm p ie d ic a v e n ti la ţia n a tu r a lă a în căp erilor respective.
D e cele m a i m u lte ori, în în c ăp e ri se e x e c u tă n u m a i v o p sire a p e re ţilo r
d e obicei, pe o în ă lţim e de circa 1 , 5 0 - 2 , 0 0 m, în t r u c î t a c e a stă p o r ţiu n e
este cea m a i e x p u s ă deterio rărilo r. '
E x e c u t a r e a v o p s ito rie i la p e re ţi şi t a v a n e se face co n fo rm celor
a r a t a t e m ai în a in te , de obicei, în tr e i s t r a t u r i succesive d in c a re u lti-
m u l este su p u s un eia din finisările o b iş n u ite (netezire sa u tu fu ire ).
b) Vopsirea tîm p lăriei de le m n (v. fig. 3, 5, 12, 13, 15 16 17 si 19
M a te ria lu l lem nos de e s e n ţă sla b ă (b ra d , m olid etc.) a r e u n e x t e r i o r
m a i p u ţi n a sp e c tu o s şi m u lte defecte. D e aceea uşile, ferestrele si obloanele
c o n fe c ţio n a te din astfel de m a te r ia le se v opsesc cu v o p se a care
le s c h im b a a s p e c tu l şi în plus le p r o te je a z ă c o n tr a inte m pe riilo r, m ă r in d u -
le d u ra b ilita te a .
S u p r a f a ţa tîm p lă r ie i de lem n de e se n ţă t a r e (stejar, nuc etc.) se
frtiisează p rin p r e lu c ră ri speciale (lăcuire, lu s tr u ir e etc.) ca re a u rolul
d e a p u n e în v a lo a r e a s p e c tu l e x te rio r pe c a re îl a u aceste e sen ţe si
t o t o d a t a de a le a p ă ra .
T îm p lă ria de c o n s tr u c ţii de e se n ţă sla b ă se v o p s e ş te a t î t în in t e
riorul, c ît şi în e x te rio ru l c o n s tr u c ţi ilo r ; d in această' c a u z ă v o p s e a u a
r e s p e c tiv a tr e b u ie să fie cît m a i re z iste n tă .
I m p r e g n a r e a tîm p lă rie i de lem n, de obicei, se face la fabrică, pe
ş a n t i e r v e n in d g a t a im p r e g n a tă . ’
Se v a a v e a g rijă ca v o p s e a u a să n u p ă t r u n d ă în b r o a ş te sau în în cuie-
ori. In astfel de ca zu ri v o p s e a u a tre b u ie î n d e p ă r t a t ă în d a t ă cu g riiă .
v o p sire a uşilor şi fe re stre lo r se face n u m a i d u p ă ce t îm p lă r i a a fost
m o n t a t a d e fin itiv şi d u p ă ce g e a m u rile s-au m o n t a t şi s-au c h itu it.
P ă r ţ ile fixe ale tîm p lă rie i, a d ic ă to curile, se v opsesc c h ia r la locurile
u n d e s u it m o n t a te . Celelalte e le m e n te a d ic ă cercevelele fe re stre lo r si
toile de uşi se d e m o n te a z ă şi se d e p o z ite a ză în a n u m ite în c ă p e ri ale
c o n s t r u c ţ ie i u n d e sîn t vo psite. D e obicei, aceste în c ă p e ri s în t la fiecare
e ta j al clădirii, o b se rv în d u -s e să fie c u ra te , lu m in o a se şi ferite de c ir c u
laţie şi de c u re n t. D u p ă v o p s ire t îm p lă r ia e s te lă s a tă să se usuce bine
in încăperile r e s p e c tiv e şi n u m a i d u p ă aceea se m o n te a z ă în to cu ri.
P e n t r u ca ope ra ţiile de v o p sire să aib ă loc în cele m a i b u n e c o n d iţii
şi lu c ră rile sa fie de cea m a i b u n ă c a lita te , ele m e n te le de t îm p lă r ie se
v o p s e sc p e c a p re m obile de lem n. T îm p lă ria d e m o n t a t ă se g ru p e a z ă
p e e le m e n te a se m ă n ă to a re , p e n t r u ca a p lic a re a s t r a t u r i l o r succesive
s a se p o a t a face în serie, re a liz în d u -se astfel o m a r e p r o d u c tiv it a te ,
f i e c a r e s t r a t de v o p se a se ap lică succesiv pe t o a t e e le m e n te le de acelaşi
d u P a m e to d a în lan ţ. D u p ă a p lic a re a u n u i s t r a t de v o p se a pe o p a r t e
a ele m e n te lor de tîm p lă r ie şi u sc a re a ac estu ia , o p e ra ţiile se r e p e tă pe

c e a la ltă p a r t e a lor apoi se d a u s tr a tu r ile u r m ă t o a r e p în ă la finisare.
c) Vopsirea rulourilor. Sînt vo psitoriile ca re se e x e c u tă la cu tiile rulo-
u rilo r din în c ă p e ri şi la jaluzelele ru lo u rilo r m o n t a t e la ferestre (v. fig. 14).
V op sirea a c e s to r a se face la locul de m o n ta r e . Jalu zelele, d a t o
r ită f a p tu l u i că a u s u p r a f e ţe mici, se v op sesc m a n u a l cu p e n su la .
D u p ă p r e g ă tir e a şi p re lu c ra re a c o r e s p u n z ă to a r e a su p ra fe ţe lo r, se
a p lic ă s tr a t u r i l e de v op se a , de c u lo are a c e ru tă . Se p o t ap lica fie d o u ă
s t r a t u r i de v o p se a de ulei, fie u n s t r a t de v o p se a de ulei şi u n s t r a t d e
lac incolor p e n t r u e x te rio r. P e n t r u vopsire, jaluzelele se a şază în p oziţie
deschisă şi se v opsesc b u c a t ă cu b u c a t ă . T o t o d a t ă se v o psesc şi şinele
de g h id a r e a jaluzelelor.
d) V opsirea streşinilor. Se e x e c u tă la fel ca şi v o p sire a tîm p lă r ie i
de lemn. U n a din m ă su rile ca re tr e b u i e lu a te este cît m a i b u n a c u r ă ţ i r e
a s tre şin ilo r de p raf, v a r, m o r t a r etc., p e n t r u a se a s ig u ra o b u n ă c a li ta te
a vopsirii.
Streşinile de lem n p o t fi a p a r e n te , cîn d a u căprio ri vizibili, o r n a
m e n t a ţ i cu diverse profile, sa u în f u n d a n te cu scînduri.
V o p se a u a tr e b u ie să fie suficient de re z is te n tă , deoarece s tre a ş in a
este ex p u să um ezelii şi în g e n era l in tem periilor.
e) Vopsirea tavanelor de lem n. T a v a n e le de lem n se p r e z in tă s u b
fo rm a u n o r grinzi a p a r e n te , cu s p a ţiile d in tr e ele (cîm purile) te n c u i t e
sa u din sc în d u ri a p a r e n te ; a lte o ri ta v a n e le de lem n sîn t a lc ă tu ite d in
sc în d u ri m ontate, pe grinzi.
V opsirea ta v a n e lo r de lem n se e x e c u tă la fel ca şi v op sire a t îm p lă r ie i
de lemn.
f) Vopsirea duşum elelor. D u şu m ele le se vopsesc cu vop sele d e
lac speciale p e n t r u duşum ele, ca re au o suficientă re z is te n ţă la u z u r ă
şi e la s tic ita te a nec e sară p e n t r u a nu c r ă p a la m işc a re a scîndurilor,
cînd se circulă pe ele. D e n u m ir e a com ercială a u nei astfel de v o p se le
este „ D u r a x “ .
în a i n t e de v o p s ire se face o verificare a m ă n u n ţ i t ă a d u ş u m e le
lor p e n tr u a se c o n s t a ta d a c ă s în t b in e f ix a te (să nu joace). î n c a z u î
u n o r defecte m a i în se m n a te , se a n u n ţ ă c o n d u c e re a şa n tie ru lu i, ca s ă
tr i m i t ă d u lg h e ri p e n tr u r e p a r a r e a lor. D a c ă v o p s ire a d u ş u m e le lo r
nu se face î n d a t ă d u p ă m o n t a r e a ace sto ra , este necesar, ca în a in te d e
vopsire, să fie d a te din n ou la rin d e a .
Se v a u r m ă r i ca g r u n d u l să fie în tin s cît m a i u n ifo rm pe î n tr e a g a
s u p r a f a ţ ă a duşum elelor, ia r c r ă p ă tu r ile , n o d u r ile şi c a p e te le de cu ie
să fie a c o p e rite p r in c h itu ire , a p oi se aplică, m a n u a l sa u m ecanizat»
s tr a tu r ile de v o p se a de lac p e n t r u d u şum ele.
g) Vopsirea tîm plăriei m etalice. î n ca te g o ria tîm p lă rie i m e talice

se c u p r in d în g e n e ra l ferestrele şi uşile m e ta lic e (v. fig. 4 şi 11).
D u p ă p r e g ă tir e a su p ra fe ţe lo r cu o d e o se b ită co n ştiin c io z ita te şi
pricepere se ap lică im e d ia t g r u n d u l anticorosiv cel m a i p o tr iv it p e n
t r u p r o te ja r e a m e ta lu lu i c o n t r a ruginirii. D u p ă p re lu c ra re a s u p r a
feţei se aplică 2 — 3 s t r a t u r i de vo pse a , m a n u a l s a u m e c a n iz at.
P ă r ţile fixe ale ele m e n telo r m e ta lic e se vopsesc pe loc, ia r p ă rţile
m obile, c are p o t fi tr a n s p o r ta b ile , se g r u p e a z ă p e categ orii de e le m e n te
a se m e n ea , în în c ă p e re a a m e n a j a t ă p e n t r u lucru.
h) Vopsirea balustradelor, grilelor, parapetelor. B a lu stra d e le sc ă rilo rşi ale
b a lc o a ne lor, grilele şi p a r a p e te le m etalice, p re c u m şi a lte e le m e n te m e t a
lice ale co n stru c ţiilo r se v op sesc în acelaşi m o d ca şi t îm p lă r ia metalică.
V opsirea a c e sto r e le m e n te n e c e sită u n c o n su m m a i m a r e de tim p ,
d in c a u z ă că piesele m e ta lic e re s p e c tiv e s în t de d im en siu n i r e d u se şi
de obicei, cer o v o p s ire m a n u a lă , ca re este m ig ălo asă. Ca u r m a r e v o p sire a
l o r se e x e c u tă cu pensula. D a c ă to t u ş i se foloseşte pro ce d e u l m e c a n iz a t
p rin p u lv e riz a re, se aşază în sp a te le e le m e n te lo r care se vopsesc p a n o u ri
de p ro te c ţie , de obicei din c a r to n sa u din plăci su b ţir i fib ro le m n o a se
d u r e (P F L ) .
i) Vopsirea învelitorilor de tablă. în v e lito r ile c lădirilor s în t ex p u se
in te m p e riilo r de t o t felul (ploi, z ă p a d ă , în g h e ţ, dezgh eţ, a r ş iţ ă etc.).
D e aceea, în v e lito rile de t a b l ă n e a g ră sa u în v e lito rile vech i de t a b l ă
g a lv a n i z a tă c a re au în c e p u t să ru g in e a s c ă tr e b u i e să fie v o p s ite cu m u l t ă
a te n ţie , folosindu-se în acest scop o v o p s e a fo a r te re z is te n tă la in tem p e rii.
D e n u m ir e a co m ercială a u n ei astfel de vopsele este „ D e ru g in o l“.
î n cazul v opsirii în v e lito rilo r noi de t a b l ă n e a g ră , p r im a o p e r a ţie
c a r e se e x e c u tă este p r e g ă tire a su p ra fe ţe lo r, o p e ra ţie c a re tr e b u ie f ă c u t ă
c u m u ltă a t e n ţ i e şi în cele m a i b u n e condiţii.
D u p ă c u ră ţire , se face o v erific a re f o a r te a t e n t ă a învelitorii, p e n t r u
a se v e d e a d a c ă t a b l a n u a re g ă u r i sau c ră p u tu ri, c a re a r p e r m ite p ă
tr u n d e r e a ap e i p rin înv e lito a re . V erificarea se face p riv in d în v e lito a re a
din pod, de u n d e se p o t v e d e a gă u rile sa u c r ă p ă tu r ile , d a t o r i t ă lu m inii
c a re p ă t r u n d e p rin ele. L ocurile cu astfel de defecte se m a rc h e a z ă cu
mici d o p u ri de lem n, ca să fie vizibile d in exterior.
Se tr e c e a po i la a s tu p a r e a c r ă p ă tu r ilo r m ici cu c h it d e ulei, o p e ra ţie
c a r e se e x e c u tă cu şpaclul. D efectele m a ri, ca re n u p o t fi a s t u p a t e cu c h it,
tre b u ie s e m n a la t e c o nd ucerii ş a n tie ru lu i, u r m în d a fi r e p a r a t e de c ă tr e
tinichigii.
O p e ra ţia de c h itu ir e se e x e c u tă şi la în c h e ie tu rile ta b le i, la coam e,
la ra c o rd u rile jg h e a b u r ilo r cu b u rla n e le , cu şo rţu rile sa u cu paziile etc.
N u m a i d u p ă ce s u p r a f a ţ a este astfel p r e g ă t i t ă şi d u p ă ce c h itu l s-a
î n tă r it, se p o a te tre c e la a p lic a r e a g r u n d u lu i şi a s t r a t u l u i de vo pse a ,

î n acest scop s u p r a f a ţa înv elitorii tr e b u i e să fie c u r ă ţ i t ă în p re a la b il
de p r a f şi de m u rd ă rii, p e n t r u ca v o p s e a u a să p o a t ă a d e ra c ît m a i bine.
V o p se a u a de ulei cu m in iu de p lu m b sa u de fier se aplică în d o u ă
s tr a tu r i.
P a r t e a ta b le i c a re v in e în c o n ta c t cu a s te re a la se g r u n d u ie ş te cu
m in iu de p lu m b , în a in te de m o n t a r e pe acoperiş.
T e h n ic a e x e c u tă rii v o p s ito rie i în v e lito rilo r a re m a r e i m p o r t a n ţ ă
a s u p r a c a lită ţii lucrării. A stfel v o p s ir e a se începe cu în c h e ie tu rile şi
locurile de îm b in a re , la care v o p s e a u a se aplică cu pe nsu le m i c i ; d u p ă
aceea se vopsesc în d o itu rile jg h e a b u rilo r. C îm p ul înv elitorii se v o p s e ş te
la u r m ă folosind în acest scop p e n su le la te şi lu c rîn d cu a te n ţie , p e n t r u
ca v o p s e a u a să fie a p lic a tă cît m a i u n ifo rm pe î n tr e a g a s u p r a f a ţ ă a
învelitorii.
N u este p e rm is a se e x e c u ta v o p s ire a în v e lito rilo r de t a b l ă în t i m p u l
c ă ld u rilo r m a ri, sa u pe t i m p friguros, la t e m p e r a t u r i su b + 5 °C . D e
a se m e n e a nu este perm is a se e x e c u ta v o p s ire a pe t i m p s c h im b ă to r
şi nici a t u n c i cînd s u p r a f a ţa ta b le i este a c o p e rită cu ro u ă , a p ă s a u p raf.
Se r e c o m a n d ă ca aceste lu c ră ri să se e x e c u te în tr e sfîrşitu l v e rii şi î n c e p u
t u l to a m n e i.
A tu n c i c în d se v o p s e ş te o în v e lito a re de t a b l ă v ech e, o p eraţiile
de v o p sire s în t sim ilare cu cele descrise, fă c în du -se în tîi c u r ă ţ ir e a ta b le i,
u r m a t ă de o a t e n t ă c h itu ir e a su p r a fe ţe i c u c h it de m in iu de p lu m b .
C u ră ţire a ta b le i v e c h e cere o m a n o p e r ă m a i g r e a d e cît p r e g ă ti r e a
în v e lito rilo r n o i în v e d e re a vopsirii.
j) Vopsirea radiatoarelor şi conductelor. D a t o r i t ă f a p t u lu i că r a
d ia to a r e le şi c o n d u c te le in s ta la ţie i de încălzire c e n tr a lă s în t su p u se
încălzirii, ac e s te a se vopsesc cu o v o p s e a specială de ulei cu lac, sau
pe b a z ă de a lc h id a li re z is te n tă la c ă ld u ră . D e n u m ire a com e rc ia lă a u nei
astfel de v op se le este „ T e rm o lu x " .
D u p ă p r e g ă tir e a p r e a la b ilă a su p r a f e ţe lo r de v o p s it, se e x e c u tă
g r u n d u ir e a cu g r u n d de m in iu de p lu m b sau cu a lt ă c o m p o z iţie care
a p ă r ă m e ta le le de rug in ă . A poi se t r e c e la a p lic a re a v opselei în d o u ă ,
tr e i s t r a t u r i succesive, d u p ă nevoie.
V o p se a u a se aplică m a n u a l, cu pensule speciale p e n t r u v o p s itu l
r a d ia to a r e lo r s a u m e c a n iz a t, cu p u lv e riz a to ru l.
î n sco p u l v opsirii, r a d ia to a r e le d u p ă ce a u fost m a i în tîi m o n t a t e
şi su p u se p ro b e lo r re sp ec tiv e de presiune, se golesc de a p ă şi se d e m o n te a z ă
v o p sin d u -se în a p ro p ie re a locului de m o n ta r e . î n t i m p u l vopsirii, ele se
a ş a z ă pe s c în d u r i sau pe c a p r e de lem n. M o n ta r e a lor d e fin itiv ă la locul
re sp e c tiv se face n u m a i d u p ă c o m p le ta u sc a re a vopselei.
k) V opsitoria cu vopsele m ate sau sem inate. Se e x e c u tă p e t î m

p lă ria de le m n s a u m e ta lic ă la p e r e ţi şi t a v a n e la fel ca şi v o p s ito ria
o b işn u ită .
Com po ziţiile folosite s în t cele din re ţe te le 41 şi 43, care, p rin v a r ia ţi a
c a n t i t ă ţ i i de c e a ră în lim ita prescrisă d a u o peliculă s e m im a tă sau
m a t ă de c a lita t e . L a c o m a n d ă fabricile de lacuri şi v op se le liv rează
v o p se le g a t a p r e p a r a t e p e b a z ă de ceruri, p e n t r u astfel de vop sitorii.
P e ş a n ti e r se o b işn u ie ş te să se m ă tu i a s c ă v o p s e a u a p rin a d ă u
g ire a de p etro l, w h ite - s p iit sa u te r e b e n t i n ă în c a n t i t ă ţ i m ari. F olosirea
în ace ste sco p u ri a m a te r ia le lo r a r ă t a t e şi m a i ales a p e tro lu lu i, n u este
re c o m a n d a b ilă , d e o are ce sc a d e m u l t c a li ta t e a v o p sito rie i şi întîrzie
f o a r te m u lt u s c a r e a peliculei.
6. l a c u i r i ş i e m a i l Ar i
A ceste finisări se c a ra c te riz e a z ă p rin luciul specific pe care-i p re z in tă

s u p r a fe ţe le r e s p e c tiv e d u p ă acoperire. Peliculele re a liz a te cu lacuri
sa u cu e m a ilu ri au o re z is te n ţă m a r e la u m e z e ală, la s u b s t a n ţ e care
în g e n e ra l a t a c ă vopselele, la u z u r ă etc., din care c a u z ă se folosesc acolo
u n d e , pe lîngă a s p e c tu l d eo seb it de estetic al s u p ra f e ţe lo r se cer şi c on diţii
speciale de r e z is te n ţă . Se p o t ap lica p e s u p ra f e ţe te n c u ite , pe lem n sau
pe m e ta l. î n fiecare caz se V a alege cu g rijă cel m a i p o tr i v i t lac sa u email.
Astfel, s u p r a fe ţe le e x te r io a r e şi cele su p u se um ezelii se v o r acoperi cu
la c u ri gra se de ulei, fiind in te rz isă acoperirea a c e sto r s u p r a f e ţe cu lacuri
d e spirt, c a re n u re z is tă la u m e z e a lă .
S u p ra feţele c a re u r m e a z ă a fi în c ă lz ite (sobe, r a d ia to a r e , c o n d u c te
d e in s ta la ţii etc.), se v o r a c o p e ri n u m a i cu lacu ri speciale re z iste n te
la c ă ld u r ă şi c a r e se p o t u sca la cald.
C o m poziţiile de lac şi de em ail de obicei s în t g a t a p re p a r a te . î n
t i m p u l utilizării, ele t r e b u ie să fie d o a r d ilu a te cu so lv e n ţii respectivi,
p e n t r u a c ă p ă t a c o n s is te n ţa de lucru.
A co perirea cu lacu ri s a u e m a ilu ri se p o a te e x e c u ta m a n u a l sau
p rin m e to d e m e c a n iz a te . E s t e de p r e f e ra t m e to d a m e c a n iz a tă , în tr u -
c ît c a lita te a s t r a t u l u i a c o p e r ito r a p lic a t astfel este s u p e rio a ră celui
a p lic a t m a n u a l.
P r e g ă tir e a , p re lu c r a r e a şi a c o p e rire a s u p r a f e ţe lo r cu lacuri sa u e m a i
luri se face la fel ca la v op sitorii.
L a e x e c u ta r e a lu c ră rilo r cu lacuri sau cu e m a ilu ri se î n t r e b u i n
ţe a z ă aceleaşi scule şi a p a r a t e c a şi la v o p s ito r ia o b işn u ită ; la fel se o r g a
nizează şi locul de lucru.
A tu n c i c în d se e x e c u tă lăcuiri sa u e m ailări este nec e sa r a se lu a
un ele m ă s u r i speciale. Astfel, p e lîngă c u r ă ţir e a c o r e s p u n z ă to a re a s u
284 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori}
p ra f e ţe lo r ca re se finisează, se v a u r m ă r i ca e x e c u ta r e a lu c ră rilo r să se
facă în c ă p e ri p erfe c t c u ra te , f ă r ă praf, deoarece p r a f u l d e p u s d e g r a d e a z ă
s u p r a fe ţe le finisate. Cam erele d e lu c ru t r e b u ie să fie lu m in o a se şi să
a ib ă o t e m p e r a t u r ă n o r m a lă ( + 1 8 ° C ) .
P e n t r u ap lic a re a m a n u a lă a la c u rilo r şi e m a ilu rilo r se folosesc
pe nsule moi, c a n a d ie n e, cu care se ia o c a n t i t a t e p o t r i v i t ă de co m p oziţie,
a t î t c ît să nu se p r o d u c ă prelin geri pe s u p r a f a ţ a p e c a re se a p lic ă şi nici
să se u su c e p e pensulă.
a) E xecutarea lăcuirii. L ac u rile, fiind c o m p o z iţii t r a n s p a r e n t e , s
a p lic ă ca s t r a t u r i p r o te c t o a r e şi estetice p e s u p r a f e ţe de le m n d e e sen ţă
v a lo r o a s ă p e n t r u a sc o a te în e v id e n ţă a s p e c tu l n a t u r a l al le m n u lu i sau
pe s u p r a f e ţe le v o p s ite sau ca s t r a t p ro te c to r p e n t r u s u p r a f e ţe de lem n
ce ru ite , b ă iţu i te , a c o p e rite cu la z u r etc.
M od ul e x e c u tă r ii lăcuirii a s u p r a f e ţe lo r de le m n c e ru ite sau b ă i
ţ u i t e este descrisă în s u b c a p ito lu l J , ia r a celor a c o p e rite cu la z u r este
descrisă în p a r a g r a f u l 7, c a re u rm e a z ă .
P e n t r u su p ra f e ţe le v o p s ite s u c ce siu n e a o p e ra ţiilo r este aceea din
t a b e lu l 34. P e s te u l tim u l s t r a t de v o p se a , d u p ă şlefuire, se aplică 2 — 3
s t r a t u r i succesive de lac, r e s p e c tîn d in te rv a lu l de uscare, c o r e s p u n z ă to r
c o m po z iţie i folosite. F ie c a re s t r a t , d u p ă uscare, se şlefuieşte u s c a t sau
u m e d u tiliz în d m a te r ia le a b ra z iv e din ce în ce m a i fine.
L a lăcuirile de c a lit a te o b iş n u ită u l tim u l s t r a t nu se şlefuieşte.
P elicu la de lac a p lic a tă fie p r in p ro c e d e e m a n u a le , fie m e c a n iz a te
p re z in tă , la v ed e re , u n luciu şi o netezire su p e rio a re celor ale peliculei
de vo pse a . C e rc e ta tă însă în d e a p r o a p e se c o n s t a t ă că, d u p ă uscare,
p elicula de lac nu este pe rfe c t n e te d ă , p r e z e n tîn d a s p e r ită ţi şi grosim i
v a r ia b ile c a re nu p o t fi r e m e d ia te p r in tr - o s im p lă p re lu c ra re. î n c o n
s e c in ţă p e n t r u o b ţin e r e a un e i s u p r a f e ţe p e rfe c t n e te d e şi cu u n luciu
„oglindă", se p ro c e d e a z ă la p r e lu c ra r e a ei p r in tr -o serie de o p e ra ţii ca :
şlefuirea, n iv e la re a şi lu stru ire a . A ceste o p e ra ţii p e ş a n tie r p o a r t ă d e
n u m ir e a de „şlaiflac“.
Şlefuirea peliculei u lt im u lu i s t r a t de lac se face p e n t r u ca să se
elim ine orice a s p e r i t a t e s a u d e n iv e la re e x i s te n tă p e s u p r a f a ţ a acesteia
şi p e r c e p tib ilă v iz u a l sau la p ip ă it. Ş lefuirea se p o a te face u s c a t sau
u m e d , d u p ă n a t u r a lacului folosit. î n g e n e ra l şlefuirea u m e d ă se aplică
n u m a i la peliculele lacu rilor pe b a z ă de nitro c eluloz ă . P e n t r u u m e z ire a
su p r a fe ţe lo r de le m n se foloseşte w h ite-sp irit, p e tro l sa u diverse uleiuri.
N u se r e c o m a n d ă folosirea ap e i care p o a t e p ă t r u n d e p rin în c h e ie tu rile
le m n u lu i deformîndu-1.
D u p ă şlefuire su p r a fe ţe le se sp a lă cu a p ă în c ă lz ită la 35 — 40°C sau
cu w h ite-sp irit.
Şlefuirea, de obicei, se e x e c u tă în d o u ă sa u tr e i tr e p t e , în f u n c ţie

de o p e r a ţia de n iv e la re c a re u r m e a z ă . L a n iv e la re a p r in egalizare se
aplică d o u ă ş l e f u i r i : p r im a cu h îr tie sa u p în ză a b r a z iv ă cu g r a n u la ţia
40, ia r a d o u a şlefuire cu h îr tie sau p înză a b r a z iv ă cu g r a n u la ţia 2 0
sau 8.
L a o p e ra ţia de niv ela re cu p a s tă , în a fa r a de cele d o u ă şlefuiri
a m i n t i t e m a i în a in te , se ap lică şi o a t re ia cu h îrtie sau pînză a b r a z iv ă
cu g r a n u l a ţ i a 4.
Şlefuirea se face pe ş a n ti e r m a n u a l cu a ju to r u l u n u i t a m p o n din
lem n a c o p e rit cu cauciuc, p l u t ă s a u fe tr u p e ste care se ap lică h îr ti a
sa u p în za de şlefuit.
G ra n u la ţiile m a te r ia lu lu i de şle fu it s în t astfel alese ca u r m ă t o a r e a
g r a n u la ţie să în d e p ă r te z e cu u ş u r i n ţ ă zg îrieturile lă sa te de la şlefuirea
p re c e d e n tă.
î n t r e o p era ţiile de şlefuire se lasă u n in te r v a l de 24 ore, nec e sa r
ca p elicula să re v in ă la d u r i t a t e a in iţială, m o d ific a tă de efectul frecării,
c ît şi p e n tr u e v a p o r a r e a lichidului folosit la şlefuire şi spălare.
Nivelarea peliculei de lac este o o p e ra ţie c a re a re ca scop în l ă tu r a r e a
a s p e r ită ţilo r ră m a s e de la o p e ra ţia de şlefuire. N iv e la re a se p o a te realiza
p rin d o uă m e to d e : p rin egalizare şi p r in şlefuire cu p a stă .
Nivelarea p rin egalizare se aplică n u m a i în cazul peliculelor la c urilo r
pe b a z ă de nitro celuloză.
O p e ra ţia se e x e c u tă p rin fre c a rea peliculei de lac cu u n t a m p o n din
m a te r ia l t e x t i l (tifon, flanelă, fe tru , pîslă etc.), m oale, îm b ib a t cu v a t ă
in d u s tr ia lă a c o p e r ită cu u n finet. E g a liz a to ru l, p rin a c ţiu n e a sa slab
d iz o lv a n tă , în l ă t u r ă
p ro e m in e n ţe le r ă m a s e 4 3
de la şlefuire ia r excesul / /
u m p le (fig. 146). O pe- r, ? > V j J /-

r a ţia se e x e c u tă în tr e i 1 ^ ~
r in d u r i succesive la _. ~~~ „ 7 I “ 7
u n in te r v a l de t i m n Flg’ ' Schema nivelam peliculei cu egalizator :
a . . _ . ^ 1 — s t r a t s u p o r t ; 2 — p e lic u la d e la c ; 3 — p r o e m i n e n -
m tre ele de 24 de ore ţe le p e lic u le i ; 4 — s e n s u l d e d e p la is a re a p r o e m in e n ţe lo r .
necesar refacerii î n t ă
ririi peliculei. L a p r im a e g alizare se foloseşte e g a liz a to ru l ca ata re ,
la a d o ua se a m e s te c ă cu 10 — 2 0 % spirt, ia r la u ltim a , c a n t i t a t e a de
s p ir t p o a te c re şte p în ă la 3 0 % .
T a m p o n u l, îm b i b a t cu o c a n t i t a t e p o tr iv ită (nu în exces) de e g a
lizator, este a p ă s a t u şo r cu m în a pe s u p r a f a ţa lă c u ită , im p rim în d u -i-se
o m işcare de la u n c a p ă t la c e lă la lt al su p r a f e ţe i în fo r m ă de o p tu ri. O pera

ţ i a se r e p e tă p în ă ce pelicula sufe ră o u ş o a ră în m u ie re şi se nivelează.
T a m p o n u l tr e b u i e m iş c a t fă ră în tr e ru p e r e p e n tr u a n u d izolva pelicula
în locul opririi. Acelaşi efect îl p o a t e a v e a şi în c ă r c a re a ta m p o n u l u i cu
e g a liz a t o r în exces.
D u p ă cea de a tr e ia eg alizare se o b ţin e o p eliculă p erfe c t n e te d ă şi
cu u n luciu specific.
Nivelarea p rin şlefuire cu pastă se aplică în m o d c u r e n t la p e lic u
lele t u t u r o r ca te g o riilo r de lacuri.
P r in a c e a s tă m e to d ă p ro e m in e n ţe le peliculelor s în t î n d e p ă r t a t e
p r in şlefuire (fig. 147), o b ţin în d u -s e o s u p r a f a ţ ă p e rfe c t n e te d ă . O peliculă
Fig. 147. Schema nivelării peliculei cu pastă de

şlefiuit:
1 — s t r a t s u p o r t ; 2 — p e U e u la d e la c : 3 — p r o e m in e n ţe le
p e l i c u l e i c a r e s e î n d e p ă r t e a z ă prin şlelulre.
n e te z it ă p rin şlefu ire cu p a s t ă e s te m a i s u b ţir e d e c ît aceeaşi n e t e z ită

p rin egalizare.
( O p e r a ţia se e x e c u tă cu a j u t o r u l t a m p o n u l u i din m a te r ia l t e x t il,
moale, cu c a re se fre a c ă s u p r a f a ţ a peliculei folosind p a s t a de şlefu it
p în ă ce se n iv e le a z ă şi se o b ţin e luciul specific.
L a n iv e la re a p rin şlefuire pelicula t r e b u ie să fie b ine u s c a tă p e n
t r u a a v e a d u r i t a t e a nec e sară să re z iste la fre c a re a t a m p o n u l u i şi pastei,
î n caz c o n tr a r , p o a t e fi e x fo lia tă de pe s u p o r t sa u d e g r a d a t ă p rin p ă
t r u n d e r e a r e s tu r ilo r de p a s t ă în peliculă.
L u stru irea este u l tim a o p e ra ţie p rin care se realizează luciul „oglindă"
al peliculei de lac.
D u p ă 24 ore de la niv ela re se c u r ă ţ ă s u p r a f a ţ a peliculei cu a j u t o r u l
lichid ului de l u s t r u i t D 002 — 20 n u m i t şi polish.
Ş te rg e re a pieselor cu a c e st lichid se face cu a ju t o r u l t a m p o n u l u i
din m a te r i a l te x til, m oale, s a u cu piele de c ă p rio a ră . î n c o n tin u a r e
s u p r a f a ţ a se şte rg e cu o cîrp ă m o a le c u r a t ă şi u s c a tă . S u p r a f a ţ a peliculei
tr e b u ie să p r e z in te u n luciu c la r f ă ră u m b r e sa u c eaţă, fă r ă u r m e de
t a m p o n sa u ab raziv.
b) E xecutarea em ailării. C om poziţiile folosite tr e b u ie să c o re s p u n d ă

n a t u r i i s u p r a fe ţe i s u p o rt, a m e d iu lu i d e ^ e x p lo a ta re şi a c a ra c teristic ilo r
pe care t r e b u ie să le p re z in te pelicula din p u n c t de v e d e re te h n ic şi
estetic. ‘
P r e g ă ti r e a şi p re lu c r a r e a s u p ra f e ţe lo r s u p o r t se face la fel ca şi la
v opsito riile de c a lita te su p e rio a ră .
L u c ră rile de e m a ila re s în t de d o u ă c a t e g o r i i : e m ailări care nu se
şlefuiesc şi e m ailări c a re se şlefuiesc.
P e s te u lti m a şpacluire, d u p ă şlefuirea re sp e c tiv ă , se aplică g r u n d u l
de cu lo a re cu v o p se a o b işn u ită . D u p ă u sc a re a şi şlefuirea g r u n d u lu i
se aplică u n u , d o u ă sau tr e i s t r a t u r i succesive de email, re sp e c tîn d i n
t e r v a lu l de u sc a re c o re s p u n z ă to r com p oziţiei folosite. Ca şi la lăcuire,
fiecare s t r a t, d u p ă uscare, se şlefuieşte u s c a t sau u m e d , utilizînd m a t e
rialele a b ra z iv e din ce în ce m a i fine.
L a em ailările c a re n u se şlefuiesc u ltim u l s t r a t nu se şlefuieşte.
L a em ailările c a re se şlefuiesc se ap lică aceleaşi o p e ra ţii ca şi la e x e c u
t a r e a lăcuirilor, de tip u l „şlaiflac", p e n t r u a se o b ţin e pelicule cu luciu
oglindă.
7 . ACOPERIRI CU LAZUR
L a z u ru l (v. r e ţe te le nr. 44 şi 45) este o o m p o z iţie t r a n s p a r e n t ă

sau uşor c o lo ra tă , de ulei, cu a ju to r u l căreia se p o t o b ţin e efecte estetice
d eo seb ite la a c o p e rire a d ife rite lo r s u p ra f e ţe şi în p r im u l rîn d a lem nului.
A plicarea se face fie pe o s u p r a f a ţ ă v o p s ită fie pe o s u p r a f a ţă de
lem n al c ă ru i a sp e c t n a t u r a l tre b u ie să fie scos în e v id e n ţă .
S tr a t u l de la z u r a p lic a t p e s te o peliculă de v o p s e a îi m ă r e ş te l u m i
n o z ita te a d în d im p re sia u n e i a c o pe riri în a dîncim e.
O p eraţiile succesive, necesare sc o a te rii în e v id e n ţă a a sp e c tu lu i
n a t u r a l al le m n ului, s în t in d ic a te în t a b e lu l 35.
D u p ă p r e g ă tir e a o b işn u ită a su p r a f e ţe lo r de lem n (vezi su b c a p . C),
a cestea se um ezesc cu a j u t o r u l u n u i b u r e te p e n t r u a e v id e n ţia , prin
rid ic a re a lor, t o a t e fibrele c u lc a te şi scam ele r ă m a s e d u p ă şlefuire.
D u p ă u sc a re a su p rafe ţe i, fibrele şi scam ele s în t î n d e p ă r t a t e prin
şlefuire u s c a tă cu h îrtii a b ra z iv e cu g ra n u la ţ ie fină.
P orii m a r i şi micile g ă u r i d e pe s u p r a f a ţa le m n u lu i se a s tu p ă cu
u n c h it p i g m e n t a t la c u lo a re a le m n u lu i c a re se finisează. Se r e c o m a n d ă
c h itu l t r a n s p a r e n t p r e p a r a t d in c e a r ă de albine, colofoniu şi şelac, care
se aplică p rin top ire.
Tabelul 35
O rd in ea o p eraţiilo r D en u m irea o p e ra ţiilo r
A. Pregătirea suprafeţelor
1 Umezirea
2 Şlefuirea
3 Chituirea
4 Şlefuirea
1 Strat de ulei vegetal
2 Strat de lazur
3 Strat de lac transparent
P e s te s u p r a f a ţ a s u p o r t din lem n astfel p re lu c r a tă , se aplică cu pe n su la
s a u cu p istolul u n s t r a t de ulei v e g e ta l c a re p o a te fi c o n s id e ra t c a g r u n d
d e îm b ib a re. A cesta p ă t r u n d e în porii lem nu lu i, c o n s titu i n d u n s t r a t
p r o te c to r şi t o t o d a t ă s t r a t u l de le g ă tu r ă în tr e s u p r a f a ţ a s u p o r t şi s t r a t u l
de la z u r ca re se aplică în c o n tin u a re .
P e s te pelicula de la z u r se re c o m a n d ă să se aplice u n s t r a t
p r o t e c t o r de lac t r a n s p a r e n t , c a re realizează t o t o d a t ă şi u n a s p e c t de
p ro fu n z im e a f ib ra tu r ii lem nului.
F. T E H N O L O G I A E X E C U T Ă R I I L U C R Ă R I L O R D E V O P S I T O R I I
CU C O M PO Z IŢ II P E B A ZA DE R Â S IN I SIN T E T IC E U Z U
ALE
P e n t r u a sig u r a r e a e x e c u tă r ii u n o r v o p sito rii de b u n ă c a lit a te cu
co m p oziţii p e 'bază de ră şini s in te tic e u z u a le este n e c e sară c u n o a ş t e r e a
tip u lu i de c o m p o z iţie c a re tr e b u ie ales şi c ara c teristic ile respectiv e,
p re c u m şi te h n o lo g ia c o r e sp o n z ă to are de ap licare a a c e sto ra pe diferite
s u p r a f e ţ e s u p o r t.
1. VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE RĂŞINI ALCHIDICE

(ROMALCHID)
V o p sito ria cu e m a ilu ri pe b a z ă de răşini alchidice se e x e c u tă : la
in te rio r :
— pe s u p r a f e ţ e din g le t de ipsos (băi, b u c ă tă r ii, g r u p u r i s a n ita r e
s a lo a n e şi c u lo a re de spitale, şcoli etc.) ;
— pe s u p r a f e ţe de lem n ( tîm p lă rie , p e r e ţi d e s p ă r ţito r i etc.) ;

— pe su p r a f e ţe m e ta lic e (tîm p lă rie, r a d ia to a r e , - p a r a p e t e e t c . ) ;
la e x t e r i o r :
— pe s u p r a f e ţe de lem n (tîm p lă rie , sa c e a c u ri etc.) ;
— pe s u p ra f e ţe m eta lic e (tîm p lărie , p a r a p e t e şi a lte e le m e n te de
c o n s tr u c ţii m e ta lic e similare).
N u se aplică pe s u p r a f e ţe de b e to n , te n c u ie li de v a r sau c im e n t
deoarece, pelicula nefiind r e z is te n tă la alcalii, se d egra d e a ză .
Com poziţiile n ecesare acestei v o p sito rii se c o m a n d ă la fabricile
de lacuri şi vopsele in dicîndu-se sim b olurile re sp e c tiv e şi specificîndu-se
t o t o d a t ă cu lo a re a şi n u a n ţ a em ailului, p r e c u m şi a s p e c tu l să u : lucios,
s e m in a t sau m a t. N u a n ţ a r e a e m a ilu rilo r pe ş a n t i e r este interzisă. în
c a z u l în care t o t u ş i este n e c e sa ră o n u a n ţ a r e a e m ailului pe ş a n tie r se
v o r folosi n u m a i 1 em ailuri pe b a z ă de răşini alchidice ( (R o m alc h id )
c olorate. N u se v o r folosi p ig m e n ţi su b fo r m ă d e pulbere.
L u c ră rile de Vopsire e x te rio a re şi in te r io a r ă ,cu em ailu ri pe b a z ă
d e răşini alchidice se e x e c u tă la o t e m p e r a t u r ă de m in im u m ' + 1 5 ° C
şi în c on diţii de u m i d i t a t e r e la tiv ă a aerului, de m a x im u m 6 0 % ( u m i d i ta te
r e la tiv ă a a e ru lu i în lîn căp erile de locuit încălzite).
O p eraţiile succesive ca re a lcă tu ie sc procesul te hn olog ic al e x e c u tă r ii
v o p sito rie i cu e m a ilu ri pe b a z ă de răşini alchidice s în t in d ic a te
în t a b e lu l 36.
D u p ă p r e g ă tir e a s u p ra fe ţe lo r s u p o rt, c o n fo rm in d ic a ţiilo r din s u b
c a p ito lu l C, se e x e c u tă p r e lu c r a r e a s u p r a f e ţe lo r cu co m p o z iţii pe b a z ă
de răşini alchidice, d u p ă c a re se aplică g r u n d u l m a t de ac o p e rire în
c u lo a re a em ailului cu c a re u r m e a z ă să se acopere. P e s te s t r a t u l de
g r u n d şi şlefuit se aplică u n u , d o u ă sau c h ia r tr e i s t r a t u r i de email.
S tr a t u r il e succesive se în ti n d pe d irecţii p e r p e n d ic u la re u n a f a ţă
d e c e a la ltă ţ i n î n d s e a m a că u l t i m u l s t r a t se în tin d e pe p e re ţii g le tu iţi
d e sus în j-os, la ta v a n e , în d ire c ţia lum in ii (ferestrelor) şi la lem n, în
lung ul fibrelor.
S tr a tu r ile de em ail se şlefuiesc cu h îrtie s a u p în z ă de şlefuit nr. 40
s a u 32 şte r g în d u - s e apoi p r a f u l cu o pe nsu lă m oale. U ltim u l s t r a t n u
necesită o p e r a ţ i a de finisare ( f e r tra ib u ire sau tu f u ir e ) , ca la v o p sire a
c u vo pse le de ulei, d eoarece c o m p o z iţiile p e b a z ă de ră şin i alchidice
a u p r o p r i e t a t e a de a se în tin d e su perficial şi d e a u n ifo rm iza u rm e le
d e pensulă.
Cînd lu c ra re a se face m a n u a l, cu p e n s u la , s t r a t u l t r e b u i e a p lic a t
c î t m a i un ifo rm , f ă r ă a lăsa p e s u p r a f a ţ a r e s p e c tiv ă u r m e m a i groase
s a u m a i s u b ţiri.
Tabelul 36
Naturasuprafeţei suport
Ordinea Denumireaoperaţiilor
operaţiilor Tencuială Metal
gletuită Lemn
, A. Pregătirea suprafeţelor + + +
i Grunduirea cu grund de îmbibare
G 005-2 + + —
2 Grunduirea cu grund anticorosiv — — +
3 Chituirea locală cu chit de cuţit, 5 240 + + +
4 Şlefuirea locurilor chituite + + +
5 Grunduirea locurilor chituite + + +
6 Şpacluirea generală cu chit de cuţit,
5 240 sau chit de stropit 5 240, strat I + + +
7 Şlefuirea suprafeţei şpacluite + + +
8 Şpacluirea, strat II — + 0
9 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — + 0
10 Şpacluirea, strat III — 0 —
11 Şlefuirea suprafeţei şpacluite — 0 —
1 Grunduirea cu grund alchidal de acoperire + + +
2 Şlefuirea peliculei grundului de acoperire + + +
3 Primul strat de email alchidal + + +
4 Şlefuirea 0 + +
5 Al doilea strat de email alchidal 0 -L J.
6 Şlefuirea — 0 0
7 Al treilea strat de email alchidal - 0 0
Notă : Cu semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile
care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile, a căror necesitate se determină în funcţie
de importanţa lucrării.
T im p u l nece sa r u scării u n u i s t r a t p e n t r u a p u t e a fi a p lic a t u n a lt

s t r a t de e m a il e s te de 24 ore ; n u se v a aplica u n s t r a t n o u î n a in t e de
u sc a re a celui p re c e d e n t. Cînd tr e b u i e să se e x e c u te lu c ră ri u r g e n te se
p o a t e a d m i t e a p lic a re a s t r a t u l u i n o u d u p ă 12 — 16 ore ( tim p u l de u sc a re
„la p r a f 11).1)
l) Prin timpul de uscare ,,la praf" se înţelege timpul după care suprafaţa vop
sită nu este lipicioasă cînd se atinge cu mîna şi deci nu se mai lipeşte praful.
L a ap lic a re e m a ilu l se d ilu e az ă cu d ilu a n tu l D 005-1 în a şa fel în cît

s ă n u fie nici p r e a s u b ţi r e ca să c u rg ă de p e p e n s u lă şi nici p r e a gros ca
c ă „ ţin ă “ pe n su la la întins.
P e n t r u p u lv e r iz a re a cu p isto lu l, c h itu l de s t r o p i t, g r u n d u l m a t
c o lo ra t şi em a ilu l se d ilu e a z ă cu d ilu a n t D 005-1 şi n u m a i în lipsă cu
w h ite -sp irit, t e r e b e n t i n ă sa u to l u e n p în ă la o c o n s is te n ţă care să p e r m ită
st r o p i r e a lor în b u n e condiţii.
D e o a re c e com p oziţiile pe b a z ă d e a lc hida l încleiază p u te r n ic p ă r u l
pensulelor, a c e ste a se v o r c u r ă ţi de 2 —3 ori pe zi, p r e c u m şi la în c e ta re a
lucrului, c u d ilu a n tu l c o re sp u n z ă to r.
C o n su m u l specific de m a te r ia le p e n t r u 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă v o p s ită
c ir c o m p o z iţ ii de alch id al este in d ic a t i n f o r m a tiv în ta b e lu l 37.
Tabelul 37
E m a il pe
E m a il pe g le t E m a il pe tîm p lă r ie E m a il a p lic a t
tîm p lă rie m e ta lic ă
D enum irea m a terialu lu i B a lu s C o rp u ri

un D ouă Un D ouă Dn D ouă tra d e. de
s ra t s tra tu ri s tr a t s tr a tu r i s tr a t s tra tu ri g rile . r a d ia .
p arap e ti to a re
etc.
Grund alchidal incolor de

îmbibare G 005-2, kg 0,125 0,125 0,125 0,125
Chit alchidal, kg 0,070 0,070 0,200 0,200 0,050 0,050 0,030 —
Grund de miniii de plumb,
kg 0,100 0,100 0,050 0,100
Grund alchidal de culoare kg 0,125 0,125 0,175 0,175 0,100 0,100 0,080 0,120
Email alchidal, kg 0,125 0,225 0,125 0,225 0,100 0,180 0,070 0,100
Diluant D 005-1, kg 0,150 0,200 0,150 0,200 0,075 0,100 0,100 0,100
Hîrtie de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,1 0,1
2 . VOPSITORIA CU VINAROM (POLIACETAT DE VINIL) IN DISPER

SIE
Vopselele V in a ro m se folosesc la c o n s tr u c ţii de locuinţe, social-cul-
tu r a le , in d u s tria le , a g ro z o o te h n ic e şi la lu c ră ri de o rg a n iz a re de ş a n tie r
în m e d iu e x te r io r sa u în m e d iu in te rio r, în în c ă p e ri cu u m i d i t a t e a r e la tiv ă
a ae ru lu i p în ă la 6 0 % , ia r în în c ă p e ri cu u m i d i t a t e a r e la tiv ă a a e ru lu i
de pe ste 6 0 % , de la la m b r iu r i în sus şi pe t a v a n e , p e u r m ă to a r e le s u p r a
fe ţe s u p o rt. :
la i n t e r i o r :
— z id ă rie de c ă r ă m id ă t e n c u ită , a v în d f a ţ a g l e t u i t ă cu g le t de ipsos
s a u cu p a s t ă G IP A C ( r e ţe ta nr. 22) ;
b e to n a v în d s u p r a f a ţa g le tu i tă cu g le t d e nisip fin ( r e ţe ta nr. 23)

sa u cu p a s t ă G IP A C ; . ,
— b e to n c elu lar a u to c la v iz a t, a v în d s u p r a f a ţ a g le tu ită cu glfet d e
nisip fin sa u cu p a s t a G IP A C ;
— s u p r a f e ţe de lem n, P A L şi P F L .
la e x te r io r :
— z id ă rie de c ă r ă m id ă t e n c u i t ă ;
— p a n o u r i p r e f a b r ic a te de b e to n t u r n a t e în po ziţie o riz o n tală , cu
f a ţ a d riş c u ită ;
— p a n o u r i p re f a b r ic a te de b e t o n s a u t u r n a t în c ofra je v e rtic a le a
c ă r o r s u p r a f a ţ ă a fost g le t u ită cu g le t de nisip fin ;
— b e t o n c e lu la r a u to c la v iz a t , a v în d s u p r a f a ţ a g l e tu ită cu g le t
de nisip fin.
V o p s ito ria c u V in a ro m a p lic a tă p e g le t de n e te z ire r e p r e z in tă u n
finisaj s u p e r io r v o p sito rie i cu V in a ro m a p lic a tă d ir e c t pe te n c u ia l ă
s a u pe b e to n , p r in aceea că se o b ţin e o s u p r a f a ţ ă p la n ă cu r e z is te n ţă
m u l t m a i b u n ă la m u rd ă rie , d a t o r i t ă p ra fu lu i d in a tm o sfe ră şi a re o
d u r a b i l i t a t e m a i m a r e în tim p , fiind p r o t e j a t ă de a c ţiu n e a a lc a lin ită ţii
d in b eto n.
G le tu l de n e te z ire r e a liz a t cu nisip f in .c o n s titu i e u n finisaj n e te d ,
e ta n ş şi cu o b u n ă a d e r e n ţă de s u p o r t ; se p o a te u tiliza a t î t la interior,
c ît şi la e xte rior. G letul de n e te z ire re a liz a t cu p a s t ă G IP A C c o n s titu ie
u n finisaj n e te d , cu o b u n ă a d e r e n ţ ă de s u p o r t, fiind in d ic a t p e n tr u
finisaje inte rio a re.
A ceste v o p se li nu se p o t folosi la v o p s ir e a s u p ra f e ţe lo r m e ta lic e
şi nici a s u p ra f e ţe lo r din lem n la exterior.
V opselele pe b a z ă de p o lia c e ta t de v in ii (V ina rom ) se livrează de
fab rici în culorile c erute, â u sim b o lu l V şi se specifică locul de aplicare,
in te r io r sa u e xte rior. V o p se a u a tr e b u i e să c o r e s p u n d ă din fa b ric a ţie
culorii c e ru te p rin proiect. N u a n ţ a r e a vopselelor pe ş a n tie r este interzisă.
L u c ră rile d e vop sire, e x te r io a r e şi inte rioa re , cu v o p sele V in a ro m ,
se e x e c u tă la o t e m p e r a t u r ă m in im ă de + 1 5 ° C şi în co nd iţii de u m i d i t a t e
r e la t iv ă a a e ru lu i de m a x im u m 6 0 % ( u m id ita t e a r e la tiv ă a aerului din
încăp erile de lo c u it încălzite).
Succesiun ea o p e ra ţiilo r c a re a lc ă tu ie sc p rocesul te h no lo gic al e x e c u
tă r i i v o p s ito rie i c u V in a ro m este in d ic a tă în t a b e l u l 38.
î n a i n t e de e x e c u ta re a a cestei v o p sito rii se v o r p re g ă ti s u p ra fe ţe le
din b e to n , te n c u i t e sa u lem n c o n fo rm in d ic a ţiilo r din s u b c a p . C.
S u p ra fe ţe le de lem n se g ru n d u ie s c cu g r u n d d e îm b ib a r e GD05-2,
şi se ch ituiesc cu c h it pe b a z ă de p o lia c e ta t d e v in ii g a t a p r e p a r a t . î n
lipsa a cestu ia, se p o a te folosi şi c h it d e c u ţ i t 5240.
Cartea zugravului şi vopsitorului 29S
Tabelul 38
N a tu ra suprafeţei s u p o rt
O rdinea
o p eraţiilo r Denumirea operaţiilor B eton sau T e n cu ială
te n c u ia lă
g le tu ită Lemn
driS cuită
A. Pregătirea suprafeţelor + ' + +

1 Grunduirea cu grund de Îmbibare G 005-2 0 + +
2 Chituirea locală cu chit PAV sau de
cuţit 5 240 + + +
1 Primul strat de vopsea PAV (grundul de
acoperire) (V 108-210) + + +
2 Al doilea strat de vopsea Vinarom + + +
3 Al treilea strat de vopsea V larom + + +
Notăi Cu semnul (+ ) slnt Indicate operaţiile obligatorii, cu semnul (—) operaţiile;
care nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie
de importanţa lucrării.
D u p ă u s c are a ch itu lu i, t o a t e r e p a r a ţiile se şlefuiesc cu h îrtie de

şlefuit. A r m ă tu r ile m e ta lic e ale tîm p lă r ie i v o r fi de p re f e r in ţă n ic h e la te
sau lă c u ite din f a b ric a ţie ; în caz c o n t r a r v o r t r e b u i să fie g r u n d u it e cu
g r u n d an tic o ro siv şi apoi v o p s ite cu v o p s e a de ulei sau cu email.
Sup rafe ţele t e n c u ite sa u de b e t o n tr e b u ie să fie d riş c u ite cît m ai
fin, iar u rm e le d e d rişcă c ît m a i p u ţ i n vizibile.
t n cazul s u p r a f e ţe lo r de b e to n n e te d e (la p a n o u r i m a r i etc.), e v e n t u a
lele g ă u r i se u m p le cu m o r t a r de c im e n t, i a r b a v u r ile şi du ngile c a re ies
în relief se în d e p ă r t e a z ă , astfel în e ît să r e z u lte o s u p r a f a ţ ă c o m p le t
n ete d ă . I n t e r v a l u l în tr e e x e c u ta r e a r e p a ra ţiilo r cu m o r t a r de c im e n t
şi aplic a re a v o p s ito r ie i v a fi de cel p u ţ i n 7 zile, n e ce sa r uscării locurilor
re p a ra te.
S u p ra f a ţa în a in te de v o p sife se c u r ă ţ ă de p r a f cu pen sule sau bidinele
c u r a te şi u scate, p e n t r u a se a sig u ra a d e r e n ţa v o pselei de s t r a t u l s u p o rt.
P e n t r u su p r a f e ţe le de b e to n , te n c u ie li şi g le t se p o a te folosi ca g r u n d
de îm b ib a re g r u n d din v o p s e a V in a ro m V 108 — 210, d ilu a tă cu apă.
A plicarea vo pselei V in a ro m se face în tr e i s t r a t u r i (p rim u l s t r a t din
vo p se a V 108 — 210 d ilu a t cu a p ă în p r o p o r ţie de 1 : 2 , a v în d rolul de
g ru n d ) in d ife re n t de n a t u r a s u p ra f e ţe i s u p o r t şi de f a p tu l că se e x e c u tă
la in te rio r sa u la exterior.
P e n t r u s t r a t u r i l e I I şi I I I , v o p s e a u a se d iluează cu a p ă în p ro p o rţie
de 4 : 1 (v olum e tric ).
P e s u p r a fe ţe le de le m n g r u n d u l de îm b ib a r e se aplică m a n u a l cu
p e n s u la ( d u p ă ce în p re a la b il p e e le m e n te din P F L s-a î n l ă t u r a t luciul
p r in şlefuire cu h îr tia de şlefuit).
V op sire a se p o a te face m a n u a l s a u m e c a n iz a t. î n a m b e le c a z u ri
s t r a t u l I de v o p s e a se ap lică c u p e n su la sa u b id in e a u a , p e n t r u a se realiza
o p ă t r u n d e r e b u n ă a vo p se le i în s t r a t u l s u p o r t , asig u rîn d u -se astfel
o a d e r e n ţă b u n ă p e n t r u s t r a t u r i l e u r m ă to a r e .
L a v o p s ir e a m a n u a lă se v a a v e a g r ijă ca firele d e p ă r d in p e n su lă
s a u b id in e a ră m a s e pe s u p r a f a ţ a v o p s i t ă să se s c o a tă im e d ia t cu o p en su lă
u s c a tă şi c u r a t ă ; d a că a c e a s tă o p e r a ţie se e x e c u tă d u p ă u sc a re a vopselei,
p elicula se v a r u p e , ia r v o p s ito r ia tr e b u ie re f ă c u tă .
î n t r e a p lic a re a s t r a t u r i l o r d e v o p s e a se v a lă s a u n in t e r v a l d e t i m p
p e n t r u ca s t r a t u l a p lic a t să se u su c e la s u p r a f a ţă . P e n t r u s t r a t u l I acest
i n t e r v a l de t i m p este de circa 1 ,5 —2 ore, ia r p e n t r u s tr a t u r i l e I I şi I I I
e ste de circa 2 —3 ore, în fu n c ţie de t e m p e r a t u r a şi u m i d i t a t e a r e la tiv ă
a aerului.
O biectele c a re a u v e n i t în c o n ta c t cu v o p s e a u a p e b a z ă de p o li
a c e t a t de v in ii în e m ulsie a p o a să , se v o r sp ă la , cel p u ţ i n o d a t ă la sfîrşitu l
zilei de lu c ru , cu a p ă rece. î n c a z u l c în d s-a p r o d u s u s c a re a vo pselei
p e u n obiect ca re tr e b u ie c u r ă ţ a t , a c e sta se v a s p ă la cu a p ă c aldă.
C o n su m u l specific de m a te ria le p e n t r u 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă v o p s i t ă
este in d ic a t in fo r m a tiv în t a b e l u l 39.
Tabelul 39
P e n tru in te rio r
P e n tr u in te rio r 8i
D enum irea m a terialu lu i ex te rio r, p e te n c u ie li
P e g le t P e le m n d rişcu ite s a u b eto n
Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080

Chit de cuţit, kg 0,200 0,200 0,300
Hîrtie de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,2
Vopsea Vinarom în 3 straturi, kg 0,300 0,250 0,600
Apă, 1 0,3 0,3 0,6
V opsito riile cu V in a ro m fo rm e a z ă d u p ă u s c a re pelicule lţivabile.

E le se p o t c u r ă ţ a p rin s p ă la r e c u o c îrp ă u m e z ită cu a p ă c a ld ă , c u p erii
s a u cu a lte obiecte, c a re n u p r o d u c z g îrie tu ri.
3. VOPSITORIA CU VOPSEA PE BAZA DE POLIACETAT DE VINIL

NUANŢATA PE ŞANTIER
A c e a stă v o p sito rie se referă la fin isarea p e re ţilo r t e n c u iţi sau a p e r e

ţilo r d e b e to n cu vo pse le din d ispersie de p o lia c e ta t d e vinii, n u a n ţ a t e
pe ş a n tie r p rin a m e s te c a re de v o p s e a a lb ă (sim bol 8202), cu p a s t e c o lo ra te
(sim bol 8200), c a re p o t înlocui vo pse lele V in a ro m , d in dispersie de p o li
a c e ta t de v in ii n u a n ţ a t e din fab rică. î n f u n c ţie d e n u a n ţ a d o rită , se
a m e ste că 0 — 10 p ă r ţ i (în v o lu m e ) de p a s t ă sim bo l 8200 de c u lo are d o r ită
la 100 p ă r ţ i de v o p s e a de c u lo a re a lb ă sim b ol 8202.
Vopselele n u a n ţ a t e pe ş a n t ie r s în t d e s tin a te a se ap lica la exterior,
p o t fi folosite însă şi la in te r io r.
P r in p o sib ilita te a n u a n ţă r i i pe ş a n tie r se p o a te o b ţin e e x a c t n u a n ţ a
şi to n u l do rite, în special în caz u l u n o r lu c ră ri de r e p a r a ţii.
P e n t r u a p lic a re a a c esto r v o p se le se ţin e s e a m ă de c o nsid eren tele
a r ă t a t e la v o p s ito r ia cu V in aro m . S u ccesiunea s t r a t u r i l o r ca re a lcă tu ie sc
procesul tehno lo gic, m o d u l de ap lic a re şi p a r tic u la r i tă ţil e p riv in d a p lic a
rea vopselelor n u a n ţ a t e pe şa n tie r, s în t id e n tic e cu cele descrise la v o p s i
t o r ia cu V in a ro m , cu u r m ă to a r e le specificaţii p r iv ito r la aplic a re a celor
tre i s t r a t u r i de v o p s e a p e s u p r a fe ţe t e n c u i t e :
— p rim u l s t r a t este u n g r u n d de v o p s e a n u a n ţ a t ă , d ilu a tă cu a p ă
în p ro p o rţie de 1 : 2 (în v o lu m e ) ;
— al doilea s t r a t este v o p s e a u a n u a n ţ a t ă , d ilu a tă cu a p ă în p r o p o r ţie
de 1 : 1 (în v o lu m e ) ;
— al tre ile a s t r a t este v o p s e a u a n u a n ţ a t ă la c o n s is te n ţa a m e ste c u lu i
ne diluat.
1 n a in te de e x e c u ta re a v o p sito rie i se p r e g ă te ş te a m e ste c u l de v o p se a
simbol 8202 şi p a s t ă sim bol 8200, de c u lo a re a şi n u a n ţ a in d ic a tă în
proiect şi se stre c o a ră p rin s ita de 900 o c h iu r i/c m 3. O r ie n ta tiv se r e c o m a n
d ă a m estecu rile de 0 — 10 p ă r ţ i p a s t ă sim bol 8200 la 100 p ă r ţ i v o p s e a
sim bol 8202, c a re se aplică pe p o r ţi u n i mici din s u p r a f a ţ a de v o p s i t ;
d u p ă usc a re a p ro b e lo r m a r t o r d e n u a n ţ a şi to n , se alege p ro p o r ţ ia de
am estec cu ca re u r m e a z ă să se e x e c u te în tr e a g a s u p r a f a ţă , Se p r e g ă te ş te
apoi cu p r o p o rţia r e s p e c tiv ă o c a n t i t a t e m a i m a re , din c a re se ia d u p ă
aceea şi se p r e p a r ă diluţiile p e n t r u diferitele s t r a t u r i aşa c u m s-a a r ă t a t
m a i în a in te.
E x p r e s ia de „ n u a n ţ a r e a vopselelor" de p o lia c e ta t de v in ii nu este
cea m a i a d e c v a tă . î n re a lita te , p a s t a sim bol 8200 în culoare şi n u a n ţ ă
liv r a tă de f a b ric ă la c o m a n d a ş a n tie r u lu i se a m e ste c ă , d u p ă c u m s-a
a r ă t a t , într-o a n u m i t ă p r o p o r ţie cu v o p s e a u a a lb ă sim bo l 8202 c a re îi
deschide de f a p t tonul în r a p o r t d ire c t cu c a n t i t a t e a folosită.
D a c ă f a b ric a însă nu d is p u n e de p a s t ă în c u lo a rea şi n u a n ţ a c e ru tă

ci de u n a a p r o p ia t a , este n e c e sa r ca ş a n ti e r u l să c o m a n d e o d a t ă cu
c a n t i t a t e a n e c e sa ră de p a s t ă în c u lo a re a şi n u a n ţ a oferită, şi u n a sau
d o u ă p a s t e în culori c ro m a tic e ve c in e cu p r im a în c a n t i t ă ţ i mici (2 —5 %
din c a n t i t a t e a p a s te i de b ază), c a re a d ă u g a te în tr-o a n u m i t ă p ro p o rţie,
d e t e r m i n a t ă p rin p robe, în p a s t a cu c u lo a re a d o m in a n tă , să re z u lte
n u a n ţ a u r m ă r i t ă , însă î n t r - u n t o n ceva m a i închis. P r in in tr o d u c e r e a
t r e p t a t ă în a m e s te c a v opselei albe sim b ol 8202 se o b ţin e şi t o n u l dorit.
4 . VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE RĂŞINI EPOXIDICE
x\ceastă v o p sito rie se e x e c u tă :

la in te rio r :
— pe s u p r a f e ţe din gle t de ipsos ;
la in te r io r şi e x t e r i o r :
— p e s u p r a f e ţe d e l e m n ;
- — pe s u p r a f e ţe m etalice.
C om poziţiile necesare acestei V opsitorii se c o m a n d ă la fabricile de
la c u r i şi vopsele, in dicînd u-se sim b olurile re sp e c tiv e şi specificîndu-se
t o t o d a t ă c u lo a re a şi n u a n ţ a em ailului. N u a n ţ a r e a pe ş a n tie r a e m a ilu rilo r
p e b a z ă de ră şini e p ox id ice este interzisă. D a c ă t o tu ş i este necesară
o n u a n ţ a r e a em a ilu lu i pe ş a n tie r, se v o r folosi n u m a i e m a ilu ri p e b a z a
de ră şin i e poxidice colorate. N u se v o r folosi p ig m e n ţi sub fo rm ă de
pulbere.
L u c r ă rile de v o p sito rie e x te rio a r e şi in te rio a re cu e m a ilu ri pe b a ză
de ră şin i e p oxidice se e x e c u tă la o t e m p e r a t u r ă de m in im u m + 1 8 ° C
şi în co nd iţii de u m i d i t a t e r e la tiv ă a ae ru lu i de m a x im u m 6 0 % . î n a i n t e
de e x e c u ta r e a acestei v o p sito rii se v o r p r e g ă ti su p ra fe ţe le g le tu ite , de
lem n sau d e m e ta l, c o n fo rm in d ica ţiilo r d in s u b c a p . C.
S uccesiun ea o p e raţiilo r c a re alc ă tu ie sc p rocesu l tehn olog ic al e x e
c u tă r ii v o p sito rie i cu em ail pe b a z ă de ră şin i epoxidice este in d ic a tă
în t a b e l a 40.
S u p ra fe ţe le de m e ta l se r e c o m a n d ă a fi c u r ă ţ i t e prin sa b la j. S u p r a
feţele de lem n şi cele g le tu ite se g ru n d u ie sc cu g r u n d u l incolor de îm b ib a re
G 005-2. Piesele m etalice, c a re su fe ră a c ţiu n e a apei de m are, a lichidelor
şi gazelor corosive din m edii in d u s tr ia le se g ru n d u ie sc cu g r u n d u l r e a c tiv
G 404-50, d ilu a t cu d i lu a n tu l D 004-50 în p ro p o r ţie de 5 0 % din g ru n d ,
în c a re se a m e s te c ă u n î n t ă r i t o r fosforic în p ro p o r ţ ie de 2 5 % d in g ru n d .
G ru n d u l r e a c tiv se re c o m a n d ă a fi a p lic a t cu p isto lu l în tr - u n s t r a t
f o a r te su b ţire , t r a n s p a r e n t , în decurs de cel m u l t d ou ă ore d u p ă a m e s
te c a r e a lui cu în t ă r i to r u l fosforic.
Tabelul 40
N a tu r a su p rafeţe i su p o rt
jş a D enum irea o p eraţiilo r
II T e n cu ială
g le tu ltă Lem n M etal
A. Pregătirea suprafeţelor + + +
Grunduirea cu grund de îmbibare
G 005-2 + + —
Grunduirea cu grund anticorosiv
G 404-50 — —
+
3 Chituirea locală cu chit de cuţit epoxidic + +
4 Şlefuirea locurilor chituite
+
5
+ + +
Grunduirea locurilor chituite + + +
6 Şpacluirea generală (I) cu cliit de cuţit
epoxidic + + +
7 Şlefuirea + - + +
8 Şpacluirea generală (II) 0 + 0
9 Şlefuirea 0 + 0
10 Şpacluirea generală (III) — 0 -
11 Şlefuirea 0 —
Grunduirea cu grund de acoperire epoxidic + + +

Şlefuirea + + +
Primul strat de email epoxidic + + -f
Şlefuirea + + +
Al doilea strat de email epoxidic + + +
Finisarea peliculei de acoperire 0 0 0
Notă i Cu Semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul (—) operaţiile care
nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie de
importanţa lucrării.
C hitu irea şi ş p a c lu ire a se face cu c h it de c u ţ i t pe b a z ă de ră şin i

epoxidiee c a re se u su c ă la a e r d u p ă 24 ore. S u p rafe ţe le c h i tu it e şi
Şpacluite se şlefuiesc şi ap oi se ş te r g cu o cîrpă de b u m b a c .
G r u n d u l de acoperire pe b a z ă de ră ş in i epoxidiee se aplică în g e n e ra l
cu pistolul şi se dilu ează cu d ilu a n t D 006-1. D u p ă u s c are a g r u n d u l u i
de acoperire (24 ore de la ap licare), se aplică cu p isto lu l în d o u ă s tr a tu r i,
em a ilu l pe b a z ă de ră şini epoxidiee. A cesta se d iluează cu d il u a n tu l
D 006 -1.
F ie c a re s t r a t se u su c ă în c îte 24 ore ; în a in te de a p licarea u ltim u lu i

s t r a t se şlefuieşte uşo r cu h îr tie sa u cu p în z ă de şlefuit nr. 8 —4, re z is te n te
la apă.
C o nsum ul specific de m a te r ia le p e n t r u 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă v o p s ită
este in d ic a t în ta b e lu l 41.
Tabelul 41
N a tu ra s u p ra fe ţe i su p o rt
D enum irea m a terialu lu i T encuiel i

g le tu ite L em n M etal
Grund de îmbibare G 005-2, kg 0,080 0,080 _
Grund reactiv G 404-50, kg — — 0,080

întăritor fosforic, kg — _ 0,020
Diluant D 004-50, kg — — 0,040
Chit, kg 0,600 0,800 0,300
Grund pe bază de răşini epoxidice, kg 0,100 0,100 0,100
Email pe bază de răşini epoxidice, kg 0,180 0,180 0,180
Diluant D 006-1, kg 0,025 0,025 0,025
Hîrtie sau pînză de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,3
O biectele v o p s ite nu se d a u în e x p lo a ta r e decît d u p ă m in im u m

7 zile de la a p lic a re a u ltim u lu i s t r a t de em ail pe b a z ă de răşini epoxidice.
P e n t r u r e d u c e r e a p r e ţu l u i de cost al v o p s ito rie i cu em ail pe b a z ă
de răşini e p ox id ice se folosesc, Ia p re lu c ra re a su p r a f e ţe lo r s u p o r t şi
la g r u n d u ir e a cu g r u n d de acoperire, com po ziţii p e b a z ă de răşini a lc h i
dice, în loc de epoxidice. A c e a stă înlocuire n u in flu e n ţe a z ă sensibil
c a lita te a şi a s p e c tu l final al peliculei.
5 . VOPSITORIA CU EMAILURI PE BAZA DE CLORCAUCIUC
Aceste v o p sito rii se e x e c u tă :

la i n t e r i o r :
— p e s u p ra f e ţe g le tu ite cu ipsos ;
la in te r io r şi e x te rio r :
— p e s u p r a f e ţe de lem n ;
— pe s u p r a f e ţe m etalice.
V opselele pe b a z ă de clo rcau ciuc s în t in d ic a te p e n t r u ac o pe rirea
s u p ra f e ţe lo r ca re se e x p lo a te a ză m a i ales în m e diu chim ic, a v în d o b u n ă
r e z iste n ţă la m a j o r i t a t e a acizilor, alcaliilor, p ro d u se lo r o x id a n te , s ă r u rilo r
m inerale, p r e c u m şi a u n o r iz o to p i ra dioa c tiv i.
Com poziţiile necesare acestei v o p s ito rii se c o m a n d ă la fabricile de

sp e c ia lita te , in dicîn du -se sim bolurile, cu lo a re a şi n u a n ţ a e m a ilu rilo r
respective. N u a n ţ a r e a pe ş a n tie r a e m a ilu rilo r p e b a z ă de clorcauciu c
este interzisă. î n c a z u ri cu t o t u l speciale se v o r folosi p e n tr u n u a n
ţ a r e c o m p oziţii c o lo ra te de fa b ric a fu rn iz o a re şi î n nici u n caz p ig m e n ţi
su b fo rm ă de pulbere.
L uc ră rile de v o p sito rie e x te r io a r e şi in te rio a re cu em ailuri p e b a z ă
de clorcauciuc se e x e c u tă la o t e m p e r a t u r ă de m in i m u m + 1 2 ° C şi în
c on diţii de u m i d i t a t e r e la tiv ă a a e ru lu i de m a x im u m 6 5 % .
Tabelul 42
N a tu r a su p rafeţe i su p o rt
O rd in ea
o p eraţiilo r D enum irea o p eraţiilo r T e n c u ia lă
g le tu ită L em n M etal
•
A. Pregăti)ea suprafeţelor + + +
î
1 Grunduirea cu grund de mbibare
G 005-2 + +
2 Grunduirea cu grund anticorosiv G 359-1 — — +
3 Chituirea locală cu chit de cuţit epoxidic + + 4-
6 Şpacluirea generală (I) cu chit de cuţit
epoxidic 0 + 0
7 Şlefuirea 0 + 0
8 Şpacluirea generală (II) — 0 —
9 Şlefuirea — 0 —
1 Grunduirea cu grund de acoperire
(G 109-1) + + +
2 Şlefuirea + + _l_
3 Primul strat de email clorcauciuc + + +
4 Şlefuirea + + +
5 Al doilea strat de email clorcauciuc + + +
6 Şlefuirea — 0 0
7 Al treilea strat de email clorcauciuc — 0 0
8 Finisarea ultimului strat de email + + +
Notă : Cu semnul ( + ) sînt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care
nu se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină în funcţie de
cerinţele de finisare a peliculei de acoperire.
300 Tehnologia executării lucrării©/_de.zugrăveli şi vopsitorii
Ţ S uccesiunea o p e ra ţiilo r c a re alcătuiesc pro cesul te hn ologic al e x e c u t ă

rii v o p s ito rie i cu em ail pe b a z ă de clorcauciuc este in d ic a tă în ta b e lu l 42.
S u p ra fe ţe le s u p o r t se v o r p r e g ă t i co nform in d ica ţiilo r d in su b c a p . C.
P r e lu c ra r e a se v a face p rin g r u n d u ir e a celor d e le m n şi te n c u ie li g le tu ite
cu g r u n d de îm b ib a re pe b a z ă de ră şin i alchidice G 005-2, ia r celor m e ta lic e
cu g r u n d a n tic o ro siv pe b a z ă d e clorcauciuc sau, în lipsă, pe b a z ă de
ră şin i alchidice. C hituirile şi şp acluirile se e x e c u tă folosind c h it de c u ţit
pe b a z ă d e ră şin i epoxidice sa u de răşini alchidice.
D u p ă p re lu c ra re a s u p r a f e ţe lo r se aplică g r u n d u l m a t de acoperire pe
b a z ă de clorcau ciuc şi apoi 2 — 3 s t r a t u r i de em ail pe b a z ă de clorcauciuc
cu ţlefuirile re sp e c tiv e şi fin isarea peliculei u ltim u lu i s tr a t.
D u r a t a de u sc a re a fiecărui s t r a t de acoperire este de 1 oră.
A p lic a re a se face cu pe n su la, pe s u p r a f e ţ e mici s a u o b iş n u ite şi
p rin stro p ir e pe s u p r a f e ţe m ari. I n cazul aplicării p rin stro p ire , c o m p o
ziţiile se d iluează cu to lu e n în p r o p o r ţie de m a x im u m 2 0 % ; la a p lic a re a
cu p e n su la d ilu a re a se p o a te face cu to lu e n sa u cu d il u a n tu l D 006-1.
C u ră ţire a p e n su le lor şi celorlalte u n e lte folosite la e x e c u ta r e a vopsi-
to riilo r cu em ail p e b a z ă de clorcauciuc se face cu to lu e n sau xile n , im e d ia t
d u p ă te r m i n a r e a vopsirii.
C o nsum ul specific de m a te r ia le p e n tr u 1 m 2 de s u p r a f a ţ ă v o p s i tă
este in d ic a t în ta b e lu l 43.
Tabelul 43
N a tu ra su p rafeţei su p o rt
D î a ’im irea m i tir i a lu i u i T e n cu ieli

g le tu ite L em n M etal

Grund anticorosiv G 359-1, kg — — 0,080
Chit de cuţit, kg a, 500 0,700 0,250
Grund de acoperire (G 109-1), kg 0,100 0,100 0,100
Email de bază de clorcaucic, kg 0,250 0,250 0,250
Diluant toluen sau D 006-1, kg 0,025 0,025 0,025
Hîrtie sau pînză de şlefuit, coli 0,5 0,5 0,3
6 . VOPSITORIA DE CALITATE SUPERIOARA CU EMAILURI PE BAZA

DE NITROCELULOZA
V op sitoria cu em ailu ri pe b a z ă de n itro celuloză se e x e c u tă :

la in te rio r : ,
— pe s u p r a f e ţe g le tu ite cu ipsos ;;
301
Tabelul 44
N a tu ra su p rafeţe i s u p o rt
D enum irea o p e ra ţiilo r

T e n c u ia lă
5! g le tu ită L em n M etal
A. Pregătirea suprafeţelor + + +
1 Grunduirea cu grund de Îmbibare
G 005-2 + +
2 Grunduirea cu grund anticorosiv
3 — — +
Chituirea locală cu chit de cuţit C 822-1 + + +
4 Şlefuirea umedă a locurilor chituite şi
spălarea suprafeţei cu apă sau solvent + + +
5 Şpacluirea generală.(I) cu chit de cuţit
C 822-1 + +
6 +
Şlefuirea umedă a suprafeţei şpacluite şi
spălarea respectivă + + +
7 Şpacluirea generală (II)
8 + + +
Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei
şpacluite + + +
3 Şpacluirea generală cu chit pentru stropit
C 822-2 (I) + + +
10 Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei
şpacluite + + +
11 Şpacluirea prin stropire (II)
12
+ + +
şpacluite + +
13 Şpacluirea prin stropire (III)
+
0 0 0
11 Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei
şpacluite 0 0 0
Grunduirea cu email pe bază de nitro
celuloză diluat + + +
2 Şlefuirea, timedă şi spălarea suprafeţei
,3 + + +
Primul strat de email pe bază de nitro
celuloză + + +
: 4 Şlefuirea umedă şi spălarea suprafeţei
5 + + +
Al doilea strat de email pe bază de
nitroceluloză 0 0 0
fi
7
Nivelarea prin egalizare a peliculei '
Lustruirea cu lichid de lustruit (polish)
0
+
+
- 0
+
+
0
+
+
Ştergerea peliculei cu o clrpă moâle + + +
Notă Cu semnul ( + ) slnt indicate operaţiile obligatorii, cu semnul ( —) operaţiile care
nu Se execută, iar cu semnul (0) operaţiile a căror necesitate se determină In funcţie de
importanţa lucrării. ; „
la in te rio r şi e x te r io r :
— p e s u p r a f e ţ e de lem n ;
— pe s u p r a f e ţ e m e talice.
A plicarea a c e s to r em a ilu ri se face c o n fo rm in d ic a ţiilo r din su b ca p . E ,
p a r a g r a f u l 6. P e n t r u o b ţin e re a u n e i pelicule cu c a lită ţi s u p e rio a re
se v a ap lica proc e sul te h n o lo g ic c o re s p u n z ă to r, c a re este a lc ă tu it d in tr -o
serie de o p e ra ţii a c ă ro r su ccesiu ne este i n d ic a tă în t a b e lu l 44.
S u p r a fe ţe le s u p o r t se p re g ă te sc cu d e o se b ită g rijă conform in d ic a ţiilo r
d in su b c a p . C, în de o se b i su p r a f e ţe le m e talice c a re se r e c o m a n d ă să fie
c u r ă ţ i t e p r in sa b la r e p în ă la luciu m eta lic .
F a z a de p r e l u c r a r e este a l c ă t u i t ă d in tr-o serie de o p e ra ţii succesive
c a re tr e b u ie re s p e c ta te cu s t r i c t e ţ e în v e d e re a realizării u n ei c a lită ţi
su p e rio are . A s t f e l : s u p r a fe ţe le t e n c u i t e şi g le tu ite cu ipsos p r e c u m şi
cele de lem n se g ru n d u ie s c cu g r u n d de îm b ib a re G 005-2, pe b a z ă de
ră şin i alchidice, ia r cele m e ta lic e cu u n g r u n d an tico ro siv.
C h itu ire a şi ş p a c lu ire a se face cu c h it de c u ţ i t C 822-1, ia r p e n tr u
o m a i b u n ă n iv e la re a s u p r a f e ţe lo r s u p o r t se e x e c u tă m e c a n iz a t şi 2 —3
şpaclu iri cu c h it p e n t r u s t r o p it C 822-2.
D u p ă c h itu ir e şi d u p ă fiecare s t r a t de şp a c lu ia lă se aplică şlefui
re a re s p e c tiv ă , p re fe ra b il u m e d ă , în c e p în d cu folosirea pietrei de şlefuit
cu d u r i t a t e m a re , a p o i cu d u r i t a t e mijlocie şi, d u p ă al doilea s t r a t de
şp a c lu ia lă, folosirea hîrtie i sa u pînzei d e şlefuit re z is te n te la a p ă nr. 23,
m e rg în d cu g r a n u l a ţ i a din ce în ce m a i fină, d u p ă fiecare s t r a t de ş p a
cluială, p în ă la nr. 16.
Peliculele d e ac o p e rire cu e m a il p e b a z ă de n itro celu lo ză se şle
fuiesc fiecare d u p ă uscare, cu h îr t ie sa u p în z ă de şlefu it a s t f e l : p r im u l
s t r a t ( g r u n d u l de aco p e rire s a u fo n d u l) cu nr. 8 şi apoi celelalte cu h îrtie
sa u p în z ă cu g r a n u la ţi e din ce în ce m a i fin ă p în ă la nr. 5 sau 4 cu c a re
se şlefuieşte U ltim ul s t r a t de em ail
D u p ă fiecare şlefuire s u p r a f a ţ a se sp a lă folosind fie u n t a m p o n din
m a t e r ia l te x til, m oale, fie o piele de c ă p rio a ră . U d a r e a p e n t r u şlefuire
şi p e n tr u sp ă la r e se face cu a p ă sa u cu w h ite-sp irit, d u p ă n a t u r a s u p r a
feţei s u p o rt. P e n t r u u sc a re a s u p r a fe ţe i s p ă la te se lasă u n in te r v a l de
t i m p de 24 ore.
F in isa re a peliculei p rin n iv e la r e şi l u s tr u ir e se face conform in d ic a ţiilo r
d a t e la su b c a p . E , p a r a g r a f u l 6.
L u c ră rile de v o p sire cu e m ail pe b a z ă de n itrocelu lo ză se e x e c u tă
la t e m p e r a t u r a m in im ă de 12°C şi u m i d i t a t e a r e la tiv ă m a x i m ă de 6 5 % ,
m a n u a l cu p e n s u la sa u m e c a n iz a t cu pistolul. L a a p lic a re a m a n u a lă ,
pensulele se sp a lă la fiecare oră, ia r a p a r a te le im e d ia t d u p ă t e r m i n a r e a
lucrului. S p ă la re a se face cu d i lu a n t u l D 002-1 cu c a re se d ilu e a z ă c o m

poziţiile pe b a z ă d e nitroceluloză.
C on sum u l specific o r ie n ta t iv de m a te r ia le p e n t r u 1 m 2 de s u p r a f a ţă
v o p s it ă este i n d ic a t în t a b e lu l 45.
Tabelul 45
N a tu ra s u p ra fe ţe i su p o rt
D enum irea m a t3 ria lu lu i T e n cu ială

g le tu ită Lem n M eta l

Grund anticorosiv, kg — — 0,080
Chil de cuţit C 822-1, kg 0,400 0,600 0,200
Chit pentru stropit C 822-2,, kg 0,200 0,200 0,100
Email pe bază de nitroceluloză kg 0,350 0,350 0,350
Diluant D 002-1, kg 0,150 0,150 0,150
Hîrtie sau pînză de şlefuit rezistentă la
apă, coli 0,6 0,6 0,6
G. T E H N O L O G I A E X E C U T Ă R II LU C R Ă R IL O R DE Z U G R Ă
V E L I ŞI V O P S IT O R II D E C O R A T IV E
P e n t r u fin isarea d e c o ra tiv ă a diferitelor ele m e n te sa u piese ale
c o n stru c ţiilo r se e x e c u tă z u g ră v e li sa u v o p s ito rii cu d ife rite desene
(liniare, p u n c tifo rm e , a rtistic e etc.) în culori a rm o n io s alese s a u c u a s p e c
t e deosebite, ca re realizează u n a n s a m b lu estetic p l ă c u t la v e d e r e şi
f o a rte a t r ă g ă to r .
1. ZUGRĂVELI DECORATIVE
Z ugrăvelile e x e c u ta te în tr-o sin g u ră cu lo are se n u m e sc z u g r ă v e li

simple.
D a c ă z u grăv elile sim ple se d ec o re a ză cu diferite desene, p rin a n u m i t e
procedee, se o b ţin a ş a - n u m ite le z u g răv e li deco rativ e.
Z ugrăvelile sim ple p o t r ă m în e deci de finitive, s a u p o t c o n s titu i
fondul zu g răv e lilo r d e corativ e.
D e c o rarea p e re ţilo r se face în a şa fel ca îm b in a r e a d i n t r e c u lo a re a
fon d u lu i z u g ră v elii şi c u lo are a d esenelor să se fa c ă c ît m a i a rm o nios.
P o tr iv ir e a n u a n ţ e i fondu lu i, a culorii desenelor şi e x e c u ta r e a z u g r ă
velii d e c o ra tiv e se în c re d in ţe a z ă z u g ra v ilo r cu o calificare su p e r io a r ă ,
c a re cunosc b in e regulile de c o m b in a r e a culorilor şi în special regulile
a rm o n ie i culorilor.
în c o n tin u a re s în t descrise zugrăv elile d e c o r a tiv e e x e c u t a t e cu c o m
poziţii de a p ă şi clei, ca re se întîlnesc m a i des.
a) Zug răv eli c u lin ia tu ră . Se e x e c u tă acolo u n d e se cere ca p e re ţi

înc ă p e rilo r să a ib ă p o r ţiu n i "c o lo ra te diferit sa u cu n u a n ţ e d i f e r i t e ;
locul de se p a r a ţie d in tr e d o u ă cu lo ri sau n u a n ţ e Se m a r c h e a z ă cu o linie
de culoare p o tr iv ită .
Cînd linia se t r a g e o riz o n ta l p e p ere te la o în ă lţim e m ai m ică d e c ît
j u m ă t a t e a în ă lţim ii peretelui, p a r t e a .de s u b linia de d e m a r c a ţie se
n u m e ş te soclu. î n t r e c u lo a re a soclului şi cea a p ă r ţii s u p e rio a re a p e re te lu i
tr e b u ie să e x iste o îm b in a r e a r m o n io a să ; de obicei soclul a re o cu lo are
m a i închisă d e c ît re s tu l peffctelui. T r a s a r e a liniei de d e m a r c a ţie se face
ca în fig. 135.
P e n t r u d e m a r c a re a a d o u ă cu lo ri se t r a s e a z ă un eo ri c îte v a linii
a p ro p ia te , p ara lele şi de diferite lă ţim i. Liniile s u b ţir i de 3 —5 m m lă ţim e
se nu m esc riteri s a u beglaiteri ; a c e ste a c o m b in a te cu liniile m a i la te d a u
im pre sia că d e m a r c a re a s-a f ă c u t cu pervazuri.
P e n t r u d e lim ita r e a a d o u ă culori liniile se t r a g nu n u m a i o riz o n
t a l ci şi v e r tic a l p e n t r u îm p ă r ţ i r e a su p r a f e ţe lo r p e re ţilo r în a ş a - n u m ite
oglinzi. Oglinzile se finisează cu diferite z u g ră v e li de c o ra tiv e , d u p ă
. cerinţe.
P e n t r u t r a s a r e a liniilor p a ra le le se foloseşte p e n su la cu „ d e g e te “
c o m p u să din m a i m u lt e p e nsule mici (fig. 148).
b
Fig. 148. Executarea liniaturilor cu pensula cu d eg e te:
a — cu d o u ă p e n s u le d e o d a t ă , Î m b i b a te !n c u lo r i d i f e r i t e ; b — cu o
p e n s u lă ş i c u l o r i d if e r ite .
Cînd soclul este v o p s it cu v o p se a de ulei, ia r re s tu l p e re te lu i este

z u g r ă v it cu com p oz iţie de a p ă şi clei, linia de d e m a r c a ţ ie se t r a g e
t o t d e a u n a cu com p oz iţie de a p ă şi clei, d e o a re c e v o p s e a u a de ule i lasă
pete grase pe pelicula zugrăvelii cu clei.
b) Z ugrăveli stropite (şpriţuite). D u p ă z u g r ă v ire a p ereţilor cu
c o m p o z i ţ i i de a p ă şi clei şi d u p ă U s c a r e a u ltim u lu i s t r a t de z u g r ă v e a lă
aplicată, se îm p e s tr iţe a z ă s u p r a f a ţ a z u g r ă v i t ă , s tr o p in d u - s e cu a l t ă
n u a n ţ ă de culoare ca re a rm o n iz e a ză cu n u a n ţ a fondului.
L u c r a r e a se e x e c u tă de z u g r a v i p ric e p u ţi cu a j u t o r u l p ensulei p e n t r u
z u g r ă v it cu şabloane. D u p ă ce este î n m u ia tă în c o m p o z iţia de z u g r ă v i t,
p e n s u l a se lov e şte u şo r de o b a g h e t ă (fig. 1 4 9 ) astfel ca gtropii să c a d ă
p e s u p r a f a ţ a re sp e c tiv ă . P e n t r u stro p ir e se p o a t e u tiliz a o sin g u ră c o m
poziţie de z u g r ă v it cu clei, sa u d o u ă, tre i com po ziţii de culori diferite.
S trop irea cu fiecare cu lo are se face în tr e i re p riz e ; p r im a se face a p lic în d

stropii p e rp e n d ic u la r pe s u p r a f a ţ a de fin isa t, a d o u a oblic din p a r t e a
d r e a p t ă şi a tr e ia t o t oblic însă d in p a r t e a stîn g ă . î n acest fel s tr o p ii
sînt aplicaţi u n ifo rm pe s u p r a f a ţa de finisat.
U n m ijloc m a i p o tr i v it p e n tr u e x e c u ta r e a z u g ră v e lii s tro p ite , cu o

p r o d u c t iv it a te m a r e este şi a p a r a t u l d i n figura 9 1 . Î n v î r tin d m a n iv e la 1
se ro te ş te peria cilindrică 2 c are a tin g în d p ă r u l p ensulei cu p ă r p la t 3, f o r
m ează strop ii c a re se p roie cte a ză u n if o r m pe s u p r a f a ţ a ce se finisează ;
306 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori!
peria este u m e z i tă t o t t i m p u l de c o m p o z iţia de z u g r ă v it care se află

în re z e rv o ru l de la p a r t e a inferio ară a a p a r a tu lu i.
M ec a n iz a t s tr o p ir e a se p o a t e face în b u n e c o n d iţii şi cu a ju t o r u l
pistolului p u lv e riz a to r a c ţ i o n a t cu a e r c o m p r im a t. P rin m ic şo ra re a a c c e
su lu i a e ru lu i în pisto l cu a j u t o r u l r e g u la
to r u lu i respectiv, d im e n siu n ea p a rtic u le
lor p u lv e r iz a te se m ă r e ş te tra n sfo rm în -
du-se în s tr o p i m ici c a re se p ro ie c te a z ă
u n ifo rm pe p ereţi, r e z u ltîn d o z u g ră v e a lă
s tr o p i t ă cu a s p e c t p lă c u t.
c) Z ugrăveli rolate cu rolă. P e s te z u
g ră v e li sim p le a p lic a te pe p e re ţi, fo a r te a-
desea se e x e c u tă desene cu a ju to r u l rolelor.
R o la r e a se începe de la u n c olţ al în
căperii, a p lic în d rola la p a r t e a de sus a
pe re te lu i şi m işcînd-o v e r tic a l în jos
(fig. 150).
D u p ă ce s-a t r a s p r im a fîşie, se t r a g e
fîşia u r m ă t o a r e a v în d g rijă ca ra c o r d a r e a
cu fîşia p re c e d e n tă să se fa c ă perfect,
fă ră dungi, pete, s u p r a p u n e r i sa u n u a n ţ e
de culori diferite. O p e r a ţia se e x e c u tă de
z u g ra v i p r ic e p u ţi ca z u g ră v e a la să p re z in te
u n a sp ec t u n if o r m şi p lăcu t.
Fig. 150. Deplasarea rolei D e sen ul a p lic a t cu rola tr e b u ie să aib ă
pe perete. o culoare a p r o p ia tă de aceea a fo n d u lu i
zu g răvelii p e n t r u a n u se fo r m a u n con
t r a s t p r e a m a r e de c u l o r i ; c u lo a re a d e se n ului tr e b u ie să fie cev a m ai
în c h isă decît a fo n d u lu i p e n tr u ca desenul să fie vizibil.
D esen ul a p lic a t cu rola p o a te fi într-o sin g u ră culoare, în d o u ă sau
în tre i c u l o r i ; p e n tr u a c e a s ta se î n tr e b u in ţe a z ă t o t a t î t e a role c a re se
aplică p rin su p ra p u n e r e . C o m b in a ţiile de desene şi de n u a n ţe b ine p o triv ite
d a u o finisare f ru m o a s ă c a re a c o p eră t o t o d a t ă şi diferitele defecte ale
su p ra fe ţe i z u g r ă v ite ca : ru g o z ita te , p e te etc.
d) Zugrăveli rolate cu pînză de sac. D u p ă u sc a re a z u grăv elii sim pl
(a fondului), se ia o b u c a t ă d e p în z ă de sac cu d im e n siu n e a de 30 X 30 cm,
s e ră su c e şte în fo r m ă de s u l şi se leagă în s p irală cu o sfoară.
Sulul se în m o a ie în c o m p o z iţia de z u g r ă v it, se sto a rc e s u rp lu su l
<le m a te r ia l şi ap o i se ro le a z ă pe p ere te, în c e p în d d i n tr - u n c o lţ al
încăperii, de sus în jos.
P e n t r u ea desenul, c a re se o b ţin e p rin a c e a stă rolare, să fie u n i

form şi de aceeaşi in te n s ita te , este ne c e sa r ca z u g r a v u l să regleze a p ă
sarea cu m in a , pe m ă s u r ă ce s a t u r a ţ i a sulului cu c o m p o z iţia de z u g r ă v i t
se m icşorează.
L a o a s o r ta r e c o re c tă a n u a n ţ e i fo n d u lu i şi d e se n u lu i se o b ţin e o
finisare d e c o ra tiv ă p lă c u tă a s u p r a fe ţe i z u g r ă v ite .
R o la re a cu p în z ă d e sac se p o a te face şi p rin s u p r a p u n e r e a a d o u ă
sau t r e i ro lări cu culori diferite, a v în d u -s e g rijă ca fiecare ro la re să ser
aplice d u p ă ce s-a u s c a t b in e cea p re c e d e n tă .
e) Z u grăv eli tufuite c u buretele. D u p ă e x e c u ta r e a şi u s c a re a z u g ră v e lii
simple, c a re fo rm e a z ă fondu l, se a p lic ă p e s u p r a f a ţ a z u g r ă v i t ă lo v itu r i
uşoare şi u n ifo rm e cu u n b u r e te l a t sau cu p e ria de b u r e ţi. B u r e t e l e
este în p r e a la b il î n m u ia t u ş o r într-o compoziţie, de z u g ră v e a lă de a p ă
şi clei de a ltă n u a n ţ ă d ecît aceea a fon du lu i. U rm e le lă sa te de b u r e t e p e
p ereţi a p a r ca n işte p e te pito reşti, care diferă ca m ă r im e şi ca fo rm ă.
Cînd c o m b in a ţia de c u lo ri şi p e te reuşeşte, se o b ţin e u n in te rio r cu a s p e c t
fo a rte p lăcut.
P e n t r u o b ţin e re a u n e i p r o d u c t i v i t ă ţ i m ă r ite se p o a t e î n t r e b u i n ţ a
o rolă, la care rola p ro p riu -z isă de ca u c iu c p e c a re este in ip r i m a t desenul,
este în lo c u ită cu o rolă de b u r e te de ca uc iu c (v. fig. 40, b) ; a c e a s ta a p li
c a t ă p e s te ^ s u p r a f a ţa z u g r ă v ită lasă u r m e ca nişte pete.
L u c r a r e a de fin isa re se e x e c u tă în felul u r m ă t o r : b u re te le se a p lic ă
pe s u p r a f a ţa ca re se finisează, p r in tr - o a p ă s a r e u ş o a ră ; a p lic a re a u r m ă
to a r e a b u re te lu i se face p rin s u p r a p u n e r e a u rm e i noi p e ste cea p r e c e
de n tă , astfel ca să o a cop ere pe j u m ă t a t e . î n acest fel se o b ţin e o r ă s p în d i r e
u n ifo rm ă a p e te lo r pe s u p r a f a ţa c a re se finisează.
f) Z ugrăveli fin isate e u şabloane. P e n t r u a p licarea p e p e re ţi şi u n e o ri
pe p lafoane a u n o r desene c a re se r e p e tă succesiv, se î n t r e b u i n ţ e a z ă
nişte t ip a r e cu g ă u r i d e c u p a te c a re în a n s a m b lu l lor fo rm e a z ă u n a n u m i t
desen, n u m i t şablon. A cestea s în t c o n fe c ţio n a te din h îr tie gro a să, c a r to n ,
celuloid sau m etal. E le se p ă s tr e a z ă pe r a f tu r i sa u în cutii, a ş e z a te
unele pe ste altele.
| A tu n c i c în d se e x e c u tă cu şa b lo n u l desene cu m a i m u lte culori,
se folosesc serii d e şab lo ane. î n a c e st caz, fiecărui desen îi c o r e s p u n d e
o serie de ş a b l o a n e ; fiecare serie a re a t î t e a ş a b lo a n e c îte culori a r e
desenul resp ectiv. Ş a bloa n e le u n e i serii tr e b u ie să a ib ă aceeaşi m ă r im e
Şi să coincidă p erfe c t în tr e ele. A p lic are a lor se face într-o a n u m i t ă ord in e,
m o tiv p e n tr u c a re s în t n u m e r o t a t e cu n u m e r e de ordine.
Şabloanele se livrează g a t a d e c u p a t e şi n u m a i ra re o ri se co n fe c ţio
ne a z ă de specialişti la f a ţ a locului d u p ă u n desen ales.
Şab lo an ele p e n tr u im p r im a r e a desenelo r p e su p r a f e ţe le de z u g r ă v it

s e î m p a r t în d ire c te şi in d ire c te . Şablon direct este acela al c ă r u i desen
a p lic a t pe s u p r a f a ţ a ce se finisează, p rin g ă u rile re s p e c tiv e , im p r im ă
m od e lu l ales pe fo n d u l z u g ră v e lii iniţiale, ia r şablonul indirect este
acela al c ă ru i desen a p lic a t p e s u p r a f a ţ a ce se finisează, p rin g ău rile
respective, c o n tu r e a z ă m o d e lu l ales, c u lo a re a fo n d u lu i z u grăv elii in i
ţia le c o n s titu in d însăşi c u lo a rea desenului, ia r c u lo a re a ce se im p r im ă
p r i n g ă u r i c o n s titu in d f o n d u l d e se n ului (v. fig. 41 şi 42).
P e n t r u m o dele de desene în m a i m u lte culori s-a a r ă t a t că s în t n e c e
s a r e o serie de şabloan e. A stfel p e n t r u u n desen c a re se e x e c u tă in p a t r u
c u lo ri se în tr e b u in ţ e a z ă p a t r u ş a b lo a n e cu d ife rite d e c u p ă ri. P e n t r u
o b ţin e r e a c o m p le tă a d e se n u lu i se ap lică succesiv u n şab lo n d u p ă
c e lă la lt pe] acelaşi loc ; p rin d e c u p ă rile ş a b lo a n e lo r se aplică c o m p o z iţia
d e z u g r ă v it de cu lo a re a şi n u a n ţ a in d ic a tă p e n t r u şa b lo n u l re sp e c tiv
şi r e z u l ta tu l final este o b ţin e r e a u n u i desen e x e c u t a t cu p a t r u culori
d ife rite (v. fig. 43).
L a a p lic a re a succesivă a şa b lo a n e lo r este n e c e s a r să se a ş t e p t e ca
z u g ră v e a la a p lic a tă p rin ş a b lo n u l p re c e d e n t să se usuce, ca să n u se
p ro d u c ă ş te r s ă tu r i sau m u r d ă r i r e a s u p ra fe ţe i. P e n t r u e v it a r e a d ep la să rii
d ife rite lo r p ă r ţ i ale m o delului, fiecare şa b lo n a r e t ă i e t u r i de control,
cu a ju to r u l c ă ro r a se fixează locul de a p lic a re a fie c ă ru i ş a b lo n pe s u p r a
f a ţ a pe c a re se finisează. Cînd se aplică p r im u l şa b lo n se p u n c t e a z ă pe
p e re te şi rep erele de c o n t r o l ; şa b lo a n e le u r m ă t o a r e se fix e a z ă la locurile
lor cu a j u t o r u l a c e sto r r e p e re de con tro l. D u p ă t e r m i n a r e a d e se n u lu i
reperele de c o n tr o l se elim in ă p rin a c o p e rir e a lor cu o c o m p o z iţie de
z u g ră v e a lă de c u lo a re a fo n d u lu i, folosind o p e n s u lă p e n t r u l in ia tu ră .
Cu ş a b lo a n e se finisează de obicei p a r t e a de sus ă so c lu rilo r şi p a r te a
de sus a p e re te lu i u n d e se face d e m a r c a ţ ia d i n t r e c u lo a re a p e re te lu i
şi c u lo a rea ta v a n u l u i . R a r e o r i şa b lo a n e le se î n t r e b u i n ţ e a z ă p e n tr u
finisarea întregii s u p r a f e ţe a p e r e ţ i l o r ; în a c e s t caz se î n t r e b u i n ţ e a z ă
ş a b lo a n e ca re c o n tin u ă d e se n u l ce se r e p e tă a t î t în sens o riz o n ta l, c ît
şi în sens v e rtic a l.
P e n t r u a se p ă s t r a linia d r e a p t ă la m iş c a re a ş a b lo a n e lo r de -a ltingul
s u p r a fe ţe i ce se finisează, se aplică pe a c e a s ta în pre ala bil, cu s fo a ra d a t ă
c u cre tă , ca la t r a s a r e a liniilor, u n a sa u d o u ă linii d r e p te de r e p e r ; pe
şa b lo n se fac, la m a rg in ile sale, t ă i e t u r i t r iu n g h iu la r e p rin c a re se fixează
po ziţia ş a b lo n u lu i la m iş c a re a lui d e-a lu n g u l liniilor de reper.
A p licarea com po ziţiei de z u g r ă v it pe p o rţiu n ile d e c u p a te ale1 ş a
blo n u lu i se face cu pen sule r o t u n d e de d i f e r i t e d im e n siu n i, d u p ă m ă r im e a
m o d e lu lu i (v. fig. 34).
Cartea zugravului şi vopsitorului. 309
C o m p oziţia p e n t r u ş a b lo n se p r e p a r ă ceva m a i v îsc o a să d e c ît aceea

o b iş n u ită p e n t r u z u g r ă v it.
Ş a b lo n u l se aplică pe p e r e te p e locul în s e m n a t şi se d ă p e s te el cu
pensula, d u p ă ce a c e a s ta s-a a f u n d a t în v a s u l cu m a te r ia l de Z u g ră v it,
iar s u rp lu su l de m a te r ia l s-a sto rs p rin a p ă s a re a ei p e p e r e te le i n te r io r
al vasului.
P e n s u la tr e b u i e n e a p ă r a t ş te a r s ă p e n tr u ca excesul de c o m p o z iţie
să nu se p r e li n g ă su b şablon, s tr ic în d astfel desenul.
Şa b lo n u l p e s te c a re s-a a p lic a t c o m p o z iţia de z u g r ă v i t se ridică
de pe p e re te şi în a in te de a se ap lica pe locul u r m ă t o r se şte rg e b in e
cu o cîrp ă de u rm e le de com po ziţie, p e n tr u a n u s tr ic a d e se n u l p r in
p ă t a r e a lui la a d o u a a p lic a re a şablonului.
P ă rţile pline ale şa b lo a n e lo r s în t p rin se de obicei în t r e ele cu fîşii

lă sa te în t i m p u l de c u pă rii, p e n t r u a nu se d e s p rin d e de şab lo n. A c e ste
fîşii lasă pe de se nu l a p lic a t pe s u p r a f a ţ a de z u g r ă v it aşa n u m ite le „ p u n ţ i “,
a d ic ă mici p o r ţiu n i n e z u g ră v ite . D u p ă a p lic a re a ş a b lo a n e lo r se face
r e tu ş a re a desenelor cu m în a , c o m p le tîn d aceste p o r ţiu n i cu c o m p o z iţie
cu a ju to r u l p ensulei de l in ia tu ră şi folosind p e n t r u s p r ijin ire a m îinii
d re p te în c a re se ţi n e p ensu la, b a g h e t a de pictor, c a re se ţ i n e în m în a
sting ă, în t i m p ce c e lă la lt c a p ă t al ei a tin g e peretele.
L a fel se re tu ş e a z ă şi acele p ă r ţ i ale desenului ca re nu a u ieşit a t î t
d e clare d u p ă .rid ic a re a şa b lo n u lu i.
Finisarea păreiilor în c ă p e rilo r în culori diferite d e m a r c a te în tr e

ele cu linii o riz o n ta le şi v e rtic a le t r e b u ie să în d e p lin e a sc ă aceleaşi c o n d iţii
ca şi z u grăv elile sim ple de c a lita t e su p e rio a ră , e x e c u ta te cu c o m p o z iţii
de a p ă şi clei. Liniile de d e m a r c a ţie tr e b u i e să aib ă aceeaşi lă ţim e p e
to a t ă în tin d e r e a lor, să nu a ib ă u r m e de îm b in a re şi de scurgere a c o m
poziţiei.
S uprafeţele şp r iţu ite , tu f u ite , r o la te etc., t r e b u ie să fie u n if o r m

a c o p e rite cu s tr o p s a u cu p e te de n u a n ţ a c e ru tă , să aib ă u n desen om o gen ,
fă ră sp a ţii goale şi fă r ă în gro şări vizibile ale s t r a t u l u i de z u g r ă v e a lă .
L a finisarea s u p ra f e ţe lo r cu a ju to r u l rolelor, desen ul t r e b u i e să fie c o n t i
n uu , a t î t în sens v e rtic a l c î t şi în sens orizon tal, îm b in a r e a fîşiilor r o la te
să fie perfectă, ia r liniile desenu lu i să fie clare şi să nu p re z in te scurgeri.
Desenele a p lic a te cu a j u to r u l şa b lo an e lo r tre b u ie să aibă u n c o n
t u r precis şi clar, fă ră prelingeri de c o m p oziţie de z u g r ă v i t şi să nu p r e
z in te p o r ţiu n i n e re tu şa te . ■ , - .. _ ,r
2 . VOPSITORII DECORATIVE
P r i n a c o p e rirea e le m e n te lo r de c o n s tr u c ţii cu pelicule de v o p s e a

sa u em ail se realizează u n finisaj cu a s p e c t p lă c u t.
D a c ă pe a c e st finisaj se a p lic ă Iiniatu ri sau desene ca şi la z u g r ă v e li
se o b ţin v o p sito riile d e c o ra tiv e care, a tu n c i cînd s în t e x e c u ta t e cu p r i
cepere, a u v a l o a r e a rtistic ă.
î n a f a r ă de v o p sito riile d e c o ra tiv e e x e c u ta te cu lin ia tu ră , s tr o p ite ,
ro la te , cu ş a b lo n u l şi sim ilare s în t folosite c u r e n t pe ş a n tie r e v o p sito riile
c a re im ită , pe s u p r a f e ţ e de lem n, f i b r a t u r a diverselor e senţe de le m n
valo ro a se , pe te ncuielile g le tu ite , m a r m u r a , ia r pe m e ta l, florile d e
g h e a ţ ă şi lo v itu rile de ciocan.
a) Vopsitorii care im ită s tr u c tu r a le m n u lu i (fladeruieli). V o p s ito
riile în im ita ţiile de le m n se e x e c u tă pe s u p r a f e ţe le de le m n în sc o p u î
de a d a a s p e c tu l u n u i lem n m a i sc u m p (de obicei s te ja r sa u nuc). î n
a c e s t fel, p e lîngă aco p e rirea de p ro te c ţie a u n u i lem n ieftin (de obicei'
răşinos), i se d ă şi a sp e c tu l de lem n valoros.
Se aplică u n s t r a t de v o p s e a ca re c o n s titu ie fo n d u l noii culori p e ste c a r e
se d e senează fibrele le m n u lu i m a i v a lo ro s şi a po i se a co peră cu u n s t r a t
p r o t e c t o r t r a n s p a r e n t , de lac sau lazur.
A ceste o p e r a ţii cer din p a r t e a v o p s ito r u lu i o d e o se b ită p r ic e p e r e
şi b u n a c u n o a ş te r e a a s p e c tu lu i le m n u lu i c a re este im ita t.
A co perirea desen ului n a t u r a l al le m n u lu i se face p rin ş p a c lu ir e a
şi g r u n d u ir e a s u p r a fe ţe i respective.
O d e o se b ită a te n ţie tr e b u ie d a t ă şpacluielii, c a re tre b u ie să fie f o a r t
în g rijită , p e n t r u a se o b ţin e o s u p r a f a ţ ă p e rfe c t n e te d ă c a re să a c o p e re
c o m p le t de se nu l n a t u r a l al le m nului.
E x e c u t a r e a fo n d u lu i se face la fel ca în ca zu l v o p s ito rie i o b işn u ite .
C u lo area fo n d u lu i tr e b u ie să c o re s p u n d ă c ît m a i e x a c t cu c u lo a r e a
lem n u lu i c a re se im ită.
î n c azu l im ita ţie i de le m n de stejar, fo n d u l este g a lb e n cu nuanţe-
c o r e s p u n z ă to a r e , în cazul im ita ţie i de lem n de n u c fo n d u l este b r u n ,
ia r în cazul im ita ţie i le m n u lu i de p a ltin fo n d u l e ste ocru etc. V o p s ito r u l
tre b u ie să p r e p a r e v o p s e a u a re s p e c tiv ă de la caz la caz. U n fo n d de b u n ă
c a li ta t e tr e b u ie să fie f o r m a t cel p u ţ i n din d o u ă s t r a t u r i de vopsea..
A plicarea desenu lu i esenţei de le m n ca re este im i t a t ă c o n s tit u ie
im ita ţ ia p ro p riu -zisă şi este o p e r a ţia cea m a i dificilă.
D e se n u l fibre lo r le m n u lu i i m i t a t se e x e c u tă cu vop sele p r e p a r a t e
special, ca să r e d e a e x a c t c u lo a re a şi n u a n ţ a n ecesară. A c e a stă v o p s e a
este a l c ă tu ită din ulei de in fiert, a m e s te c a t cu p ig m e n ţi în c a n t i t a t e
necesară. Cele m a i î n t r e b u i n ţ a t e c om po ziţii p e n t r u im i ta ţ ii de lemn*
se d a u în ta b e lu l 46. C a n tită ţile de m a te ria le v o r fi p o t r i v i t e de c ă tr e

v o p s i t o r d e la caz la caz.
I m i t a ţ i a p ro p riu -z isă se e x e c u tă p rin m a i m u l te p rocedee, cu p e n su la ,
c u pieptenele, cu cîrpa, cu p e n i ţa sa u cu d isp o z itiv e şi a p a r a t e speciale.
Tabelul 40
M ate riale fo lo site

Lem nul
c a re
se im ită P e n tru fond P e n tr u im ita tle
S te ja r Oxizi (alb de zinc, de plumb Pămînt de siena nears şi pigment

etc.) cu ocru cafeniu (în oţet)
Nuc Oxizi cu ocru mai închis ca Pigment cafeniu sau negru
pentru stejar
Paltin Oxizi cu ocru deschis Pămînt ars
Frasin Oxizi cu galben de siena ars Pămînt de siena crud, în ulei
Mahon Oxizi cu ocru Pămînt de siena nears, pigment
cafeniu (ton roşcat)
Cel m ai sim plu este procedeul de imitaţie cu pensula, folosit în m o d o b iş n u it

p e şa ntiere . î n acest scop, se folosesc pensule din p ă r de v e v e r i ţ ă , ca re
s î n t m oi şi fine, a v în d m ă r im i diferite, d u p ă felul im ita ţie i. Se m a i f o
losesc şi pensulele p iep teni, f o r m a te din m a l m u lte p e n s u le mici, cu
a j u t o r u l c ă ro ra se p o t p ic ta fibrele lem nu lu i. P e n t r u n e te z ir e a se folosesc
p en su le p la te .
E x e c u ta r e a im ita ţie i de lem n se face de obicei m a n u a l cu a j u t o r u l
pe n sulelor şi este o lu c ra re m ig ă lo a să şi c o m p lic a tă . I m i t a ţ i a se e x e c u tă
astfel:
P e fo n d u l u s c a t se aplică s t r a t u l vizibil (flader) c a re cere d e obicei
•o culoare m ai închisă ca fo nd ul. P e a c e st s t r a t p r o a s p ă t a p lic a t, se d e s e
n e a z ă cu a j u t o r u l pensulelo r mici, a p en sule lo r p i e p t e n i sa u a p e n s u
lelor late, fibrele, vinele, nodurile, inim a şi celelalte d e ta lii ale le m n u lu i
c a r e se im ită . T re c e re a de la t o n u l s t r a t u l u i v iz ib il la cel al f o n d u lu i
t r e b u i e să se fa c ă t r e p t a t , acest lu c ru se o b ţin e p rin în t i n d e r e a u ş o a r ă
-a liniilor im ita ţie i cu pensulele mici sa u cu p ie p te n e le î n v e lit în tr-o c îrp ă
D u p ă usc a re a s t r a t u l u i vizibil, se fac r e tu ş ă r i u ş o a re cu p e n s u la , sa u
■dacă este necesar, se aplică u n nou s t r a t vizibil, p e n t r u a se o b ţin e o cît
m a i b u n ă tr e c e re de la u n t o n la altul.
F ie c a re d i n tr e ace ste o p e ra ţii se e x e c u tă cu p e n su le d e o s e b ite c a r e
tr e b u i e să fie b ine în t r e ţin u te .
U n a lt procedeu sim plu, p e n tr u i m it a ţia lem n ului, este acela al

„im itaţiei cu pieptenele. P e n t r u a c e a sta se folosesc p ie p te n i de c a u ciu c,
de m e ta l sau de.piele î n acest caz, d u p ă usc a re a p r im u lu i s t r a t de v o p s e a
se aplică u n a l t s tr a t , a v în d de obicei u n to n m a i închis c are
co re sp u n d e s t r a t u l u i vizibil din cazul im ita ţie i cu pe n su la . I m e d i a t
d u p ă aplicare, p a r t e din a ce st s t r a t se î n lă tu r ă cu p ieptenele. î n acest
m o d se o b ţin la s u p r a f a ţa le m n u lu i desene c a re a u culo are a fo n d u lu i
şi care d a u im i t a ţ i a le m n u lu i re sp e c tiv . N od urile , in im a le m n u lu i şi
a lte detalii se' s c o t în e v id e n ţă cu b u c ă ţi de cauciuc. C a lita te a im ita ţie i
d e p in d e în m a r e m ă s u r ă de p ric e p e rea şi e x p e r ie n ţa v o p s ito ru lu i.
P e n t r u im i t a ţ i a le m n u lu i de s te ja r (fig. 151) fo n d u l se colorează
în g a lb e n -c a fe n iu deschis, şi se p r e p a r ă din p ig m e n ţi albi, ocru, siena,
ga lb e n , p o rto c a liu şi u m b r a . S tr a t u l , vizibil a re n u a n ţ e m a i închise şi
t r a n s p a r e n t e : a c e st s t r a t se aplică fo a r te su b ţire . O p eraţiile s în t u r m ă

to a re le :
Cu p e n su la se e x e c u tă cercurile gro a se ale im ita ţiilo r le m n u lu i,
în linii o n d u la te . Cercurile se c o n tu r e a z ă cu u n p ie p te n e de desim e m ijlo
cie, ia r liniile s u b ţir i o n d u la te ale m iezului se e x e c u tă cu u n p ie p te n e
des. C ercurile g roase se r e tu ş e a z ă cu p ensula. S u p r a f a ţa p o ro asă se
im ită cu u n p ie p te n e de o ţel des şi s u b ţire . D u p ă e x e c u ta r e a im ita ţie i
se a p ică u n u l sa u d ouă s t r a t u r i p r o te c to a re d e lac.
I m i t a ţ i a de s t e j a r a f u m a t se e x e c u tă în m o d a s e m ă n ă to r folosind
c u lo ri m a i închise.
L e m n u l de n u c a re cu lo a re a cenuşie deschisă sa u b r u n ă deschisă.
F ib re le lui s în t b r u n e m e r g în d u n e o ri p în ă la negru. L e m n u l de nuc
p r e z in tă fibre o n d u l a te şi pete.
L e m n u l de p a lt in are c u lo a re a b r u n ă roză, cu p e te roşcate. î n t ă i e
t u r a tr a n s v e r s a lă , razele m iezu lu i a u a sp e c tu l u n o r v in e m a r i a rg in tii,
f o a rte p r o n u n ţa te , ia r în t ă i e t u r ă lo n g itu d in a lă , fibrele a p a r ca linii
dese m ă r u n te .
D u p ă c u m s-a v ă z u t , e x e c u ta r e a im ita ţiilo r p rin procedeele m a n u a le
descrise este f o a r te m ig ăloasă, cere o d e o s e b ită pricep ere din p a r t e a
v o p s ito r u lu i şi m u l t tim p .
T e h n ic a n o u ă foloseşte p e n t r u lu c ră ri de v o p s ito rie d e c o ra tiv ă fină,
pro ced ee p e r f e c ţio n a te şi de î n a ltă p r o d u c tiv ita te , ca re p r e z in tă în
a celaşi t i m p şi a v a n t a j u l u n e i c a li tă ţi su perio are. D eoarece aceste procedee
n u fac o b ie ctu l lu c ră rii de f a ţă , se v a descrie în p rin c ip iu n u m a i pro c e d e u l
p rin decalcare, c a re se b a z e a z ă p e folosirea u n ei h îrtii speciale. A c e a sta
e ste o h îrtie a c o p e r ită cu u n s t r a t de a m id o n , p e ste care este a p lic a t
u n s t r a t de g e la tin ă apoi s t r a t u r i l e de vop sele c a r e form e a z ă fo n d u l
şi desenul im ita ţie i ; u ltim u l s t r a t este f o r m a t din adeziv. E x e c u t a r e a
im ita ţie i se face a s t f e l :
Se u d ă h îr tia de d e c a lc a t şi se a şază cu s t r a t u l de ad e z iv pe s u p r a
f a ţă re spe c tivă , h îr tia r ă m în în d d e a s u p ra . P r in u m e z ire a hîrtiei, s t r a t u l
Fig. 152. Im itaţie de lem n cu foi im prim ate (decalcare).

d e a m id o n se d izolvă, ia r h îr t ia de la s u p r a f a ţ ă se s c o ate u şor. P e s u

p r a f a ţ a le m n u lu i a ră m a s d e sen ul co lo ra t al im ita ţie i (fig. 152). D u p ă
u sc a r e a p e r f e c tă se ap lică s tr a tu r ile p r o te c to a r e d e lac incolor.
b) Vopsitorii care im ită m arm ura. A cest fel de v o p s ito r ie se e x e
c u t ă cu v o p s e a de ulei şi se ap lică de obicei pe un ele ele m e n te de c o n
s t r u c ţ ie (c o lo a n e , socluri, p a n o u r i d e c o ra tiv e etc.), a tu n c i c în d se u r m ă
re ş te a li se face o fin isare în grijită.
M e to d a cea m a i sim p lă p e n t r u e x e c u ta r e a im ita ţie i de m a r m u r ă
es te folosirea u n u i ru lo u în v e lit cu b u re te . M od ul de lu c ru în a ce st caz
este u r m ă t o r u l :
Se e x e c u tă o p e ra ţiile p r e g ă tit o a r e şi se aplică g r u n d u l re sp e c tiv
în c u lo a re a de b a z ă a m a r m u re i. G r u n d u l a lc ă tu ie ş te fo n d u l im ita ţie i.
A poi ru lo u l în v e lit cu b u r e te se a c o p e ră cu v o p se a p rin tre c e re a lui p e
p e r n a cu v o p se a .
P r i n ro sto g o lire a lui pe s u p r a f a ţ a g r u n d u ită , se im p rim ă p e a c e a s ta
dife rite desene c a re im ită m a r m u r a n a tu r a lă .
E s t e n e c e s a r ca v o p s e a u a c a re se ap lică cu ru lo u l să a ib ă c u lo a r e a
d e se n u lu i n a t u r a l al m a r m u r e i ca re se im ită .
P e n t r u e x e c u t a r e a de i m i ta ţii de m a r m u r ă m a i în g rijite se folosesc
şp acluieli în culori diferite, c a re se ap lică pe s u p r a f a ţ a de fin is a t în
s t r a t u r i succesive.
P r e p a r a r e a c o m p o z iţiilo r a c e s to r şpacluieli (v. r e ţe ta 55) c u m şi
e x e c u ta r e a p ro p riu -z isă a im ita ţie i, se e fectu ează, de obicei, de c ă t r e
v o p sito ri-d e c o ra to ri.
A p lica re a co m p o z iţiilo r d e şp a c lu it pe s u p r a f a ţ a p r e g ă t ită în a c est
scop se face în s t r a t u r i succesive cu şp a c lu l de le m n ; este in te rz isă folosi
r e a ş p a c lu rilo r m etalice, d eo arece p rin o x id a r e a a c e s to ra se p o a te m o
difica c u lo a re a com poziţiilor.
Mai în tîi se ap lică c o m p o z iţia c are a lc ă tu ie ş te c u lo a re a de f o n d a
m a r m u r e i şi c a r e este m a i v îscoasă. D e obicei se aplică p a t r u s t r a t u r i
succesive, fie c a re s t r a t şlefuindu -se cu g rijă d u p ă uscare, p e n t r u a nu
a v e a n e r e g u l a r i t ă ţ i sau a s p e r ită ţi. î n m o d a s e m ă n ă t o r se aplică şi se
şlefuiesc s t r a t u r i l e de co m p o z iţii de a lte culori, c a re alc ă tu ie sc desenul
m a r m u r e i ( o b iş n u it în t r e i s t r a t u r i subţiri). Şlefuirea se f a c e ^ d e a s tă
d a t ă cu h îr tie s tic la tă fină.
D u p ă u s c a r e a şi şlefuirea u l tim u lu i s t r a t , s u p r a f a ţ a fin is a tă se
lu s tr u ie ş te b in e c u o b u c a t ă de p o s ta v , în d e p ă r t în d u - s e cu g r ijă p ra f u l
de pe ea. A c e s t lu c r u se face cu scop ul în tin d e r ii în b u n e c o n d iţii a
s t r a t u l u i de lac p r o t e c t o r c a re u r m e a z ă a se aplica pe s u p r a f a ţ a fin is a tă .
A c e s ta e ste la c u l special n itrocelulozic c a re se aplică în u n u l s a u m a i
m u lt e s t r a tu r i, d u p ă nevoie. A p lic a re a se face în m o d u l a r ă t a t la lăcuire,

ia r s u p r a f a ţ a lă c u ită se lu stru ie şte .
I m i t a ţ i a e x e c u t a t ă în acest fel deşi n e c e sită m a n o p e r ă m u ltă , este
re z is te n tă şi a r e t o t o d a t ă u n a s p e c t d e co ra tiv , a p r o p ia t de a s p e c tu l
m a r m u r e i (fig. 153).
Fig. '153. Vopsitorie im itaţie de m arm ură.
c) Vopsitorii c a re im ită florile de g h e a ţă . E f e c tu l d e c o ra tiv e s t

p ro d u s p rin c rista liz a rea r a p id ă a u n o r c o m p u ş i in tro d u ş i în c o m
poziţii de em ail p e b a z ă de n itro c e lu lo z ă s a u de ră şin i alchidice, cu
c a re se a c o p e ră obiectele c a re se finisează.
P rocesul de v o p sire a s u p ra f e ţe lo r m e ta lic e c u p r in d e u r m ă t o a r e l e
o p eraţii:
— p r e g ă tir e a cu deo se b ită grijă, re c o m a n d a b il p rin sablare, a
su p o rtu lu i, co n fo rm in d ic a ţiilo r d in s u b c a p C ;
— g r u n d u ir e a a n tic o ro siv ă cu g r u n d r e a c tiv G 404-50 (soluţia I + II),
a p lic a t cu p isto lu l d u p ă m a x i m u m d o u ă ore de la c u r ă ţ ir e a s u p r a f e ţe i
metalice, în 1 —2 s t r a tu r i, a c ă r o r gro sim e v a fi de m a x i m u m l O ^ m
(microni). U sc a rea fiecărui s t r a t de g r u n d se face în 1 5 —20 m in la o
t e m p e r a t u r ă de 18°C. D ilu a re a g r u n d u lu i se face cu d ilu a n tu l D 004-50 ;
— a c o p e rirea cu em ail a lc h id a l b r u n , sau gri, cu p isto lu l î n tr - u n
s t r a t u n i f o r m ; d ilu a rea se face cu d il u a n tu l D 005-1, ia r c o n s u m u l
specific de em ail este de circa 0,125 k g / m 2 ;
— m e n ţin e r e a o b iec tu lu i c a re se finisează în a tm o s f e r ă de b io x id
d e ca rb o n , la t e m p e r a t u r a de 40°C, în 15 m in se fo rm e a z ă desenul. U s c a
rea peliculei se face în 24 ore, la t e m p e r a t u r a de 18°C. P r in încălzire

la 80 — 100°C, t i m p u l de u s c a re a peliculei se re d u c e la 3 0 —60 min.
d) Vopsitorii care im ită loviturile de ciocan (H am m erschlag). E f e c tu l
d e c o ra tiv este p r o d u se le uleiul silico n ic ,c u p rin s în c o m p o z iţi e ,'în t im p
ce em ailu l p u lv e r iz a t tre c e de la p istol la s u p r a f a ţa care se finisează.
E m a ilu rile folosite s în t cele pe b a z ă de nitro c e lu lo z ă sa u de p r e f e
r i n ţ ă cele p e b a z ă de ră şin i alchidice c a re se p ig m e n te a z ă cu p u lb e re
d e a lu m in iu .
A plicarea se face, de obicei, cu pistolul, c a re asigu ră o acoperire
u n if o r m ă şi u n desen clar. P r i n a p licarea cu p e n su la se o b ţin p eli
cule cu grosim i neegale şi cu a sp e c t n e c o re sp u n z ăto r.
M ă rim e a de se nu lu i se reglează p rin folosirea u nei c a n t i t ă ţ i c o re s
p u n z ă t o a r e de ulei siliconic.
P ro c e s u l de v o p sire a s u p r a f e ţe lo r m e ta lic e c u p rin d e u r m ă to a r e le
o p eraţii:
— p r e g ă tire a, re c o m a n d a b il, p rin s a b la re a s u p o r tu lu i con fo rm
in d ic a ţiilo r din sub c ap . C ;
— g r u n d u ir e a a n tic o ro s iv ă cu g r u n d r e a c tiv G 404-50, a p lic a t ca
în ca z ul p r e c e d e n t (pct. c), ca re se u su c ă în 30 m in ;
— g r u n d u ir e a cu g r u n d roşu pe b a z ă de ulei, a p lic a t cu p e n su la
sau cu pistolul, c a re se u su c ă în 24 ore, la o t e m p e r a t u r ă de 20°C. D ilu
a r e a se face cu w h ite -sp irit
— aco p e rirea cu em ail nitrocelulozic, a p lic a t cu p isto lu l şi d ilu a t cu
d ilu a n tu l D 002-2. T im p u l de u s c a re a peliculei este de 10 ore de la
aplicare, la t e m p e r a t u r a de 20°C.
în locul g r u n d u l u i pe b a z ă de ulei şi a e m a ilu lu i pe b a z ă de n i t r o
celuloză se p o a t e folosi cu r e z u l t a t e m a i b u n e u n g r u n d alchidic de
cu lo a re G 885-1 şi em ailul alchidic E 805-8 sau E 815-8, a c ă r o r u scare
însă se face la t e m p e r a t u r a de 1 2 0 — 140°C, cu o d u r a t ă de u sc a re a
peliculei de n u m a i 30 m in. î n a i n t e de u s c a re cu r a d i a n ţ i sau la c u p t o r
a peliculei, s u p r a f a ţ a v o p s ită se lasă la a er la t e m p e r a t u r a n o r m a lă
(-+- 20°C), t i m p de 15 — 30 min. D ilu a r e a a c e s to r c o m p o z iţii se face cu
d ilu a n tu l DJ305-1.
G ro sim ea peliculei de e m a il este de circa 40 m icroni, a p lic a tă în tr - u n
sin g u r s t r a t , cu u n c o n su m specific de 0,150 k g / m 2.
V o p se a u a ca re im ită lo v itu r i de ciocan se aplică în ge n e ra l la a c o
pe rire a ta b l o u r i lo r de c o m a n d ă ale in sta la ţiilo r electrice, a c a ra c as e lo r
a p a r a te lo r e le ctro n ic e şi a d ife rite lo r o biecte m e ta lic e ale in s ta la ţiilo r
electrice, ca re t r e b u i e să a ib ă u n a sp ec t d ec o ra tiv .
Cartea zugravului ji vopsitorului 317
H. T E H N O L O G I A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E Z U G R Ă
V ELI ŞI V O PS IT O R II DE PR O T E C Ţ IE
U n u l din scopurile pe c a re le îndeplinesc lu c rările de acoperire

cu com poziţii de z u g r ă v it şi m a i ales de v o p s i t este şi acel de pro te c ţie .
I n s t itu t e le de s p e c ia lita te a u c ă u t a t şi c a u t ă m e re u să g ăsească c o m p o
ziţiile cele m a i p o tr iv ite cu ca re să se a co pere su p ra fe ţe le s u p o rt, i a r
pelicula r e z u l t a t ă să c o n s titu ie u n s t r a t c ît m a i eficient de p r o te c ţie
a s u p o rtu lu i, îm p o t r i v a ac ţiu n ii d is tr u c tiv e a a g en ţilo r ex te rn i ca :
focul, u m i d i t a t e a , c ă ld u r a , s u b s ta n ţ e le chimice, u z u r a etc.
1. ACOPERIREA LEMNULUI CU COMPOZIŢII IGNIFUGE
I g n ifu g a re a a re ca scop de a r e d u c e i n f la m a b i lita t e a le m n u lu i şi

a pro d u se lo r de lemn, întîrz iind , în caz de in cen diu, p r o p a g a r e a focului.
L uc ră rile de ig n ifu g a re se e x e c u tă de z u g r a v i-v o p sito ri c u in s tr u c ta j
special su b s u p r a v e g h e re a u n u i te h n ic ia n de sp e c ia lita te .
A plicarea c o m p o z iţiilo r ign ifu ge de s u p r a f a ţ ă se face fie m a n u a l
cu pensula, fie p rin s tr o p ir e cu v e rm o re lu l sa u cu pistolul.
C om poziţiile ig nifuge folosite pe ş a n ti e r s în t in d ic a te în ta b e lu l 47.
Tabelul 47
C onsum sp ecific, k g /m a
Com ponent PFL
Nr. ert. S im bolul com poziţiei de b a z ă
L enm PAL
Dur P o ro s
A. De interior
1 I . 1 0 7 -1 silicat de
sodiu 1 ,5 - 1 ,7 1 ,5 - 1 ,6 0 ,6 - 0 ,7 1 . 3 — 1,4
2 Diasil „Victoria" silicat de
sodiu
— soluţia A 0 ,2 - 0 ,3 0 ,2 - 0 ,3 0 ,2 - 0 ,3 0 ,3 - 0 ,4
— soluţia B 1 ,2 - 1 ,4 1 ,2 - 1 ,4 0 ,4 5 - 0 ,5 1 ,0 - 1 ,2
B. De exterior ■
I 1 0 7 -3 0 silicat de
sodiu
— soluţia A 0 ,5 - 0 ,6 0 ,5 - 0 ,6 0 ,5 - 0 ,6 0 ,6 - 0 ,7
— soluţia B 0 ,2 - 0 ,3 0 ,2 - 0 ,3 0 ,1 5 - 0 ,2 0 ,2 - 0 ,3
— vopseaua pe bază de
de a*operire ulei 0 ,1 5 - 0 ,2 0 ,1 5 - 0 ,2 0 ,1 5 - 0 ,2 0 ,1 5 - 0 ,2
C om poziţiile ignifuge I 107-1, I 107-30 şi „Diasil V ictoria" se livrează

g a ta de ap licare de c ă t r e fab ricile p r o d u c ă to a r e . S o lu ţia A a com poziţiei
I 107-30, la a p lic a re a p rin s tro p ire , se d ilu e a z ă cu a p ă în p r o p o r ţie de
m a x im u m 5 % , ia r v o p s e a u a de a c o p erire se diluează cu w h ite -sp irit,
în p r o p o rţie de m a x im u m 3 0% .
C om poziţiile I 107-1 şi „Diasil V ic to ria " se a p lic ă n u m a i a s u p r a
le m n u lu i fe rit de p r e c ip ita ţii şi în în c ă p e ri cu u m i d i t a t e a r e la ti v ă a
a e ru lu i c a re n u d e p ă ş e şte 6 0 % , deo arece pelicula a c e s to r a este lavabilă.
O p e ra ţiile de ig n ifu g are se e x e c u tă n u m a i pe t i m p c ă ld u ro s şi u s c a t
( t e m p e r a t u r a ae ru lu i m in im u m + 5 ° C şi u m i d i t a t e a a e ru lu i m a x i m u m
6 0 % ) , pe s u p o r tu r i de lem n a c ă ro r u m i d i t a t e n u tr e b u ie să d e păşească
18 % , p e n t r u a se a sig u ra a b s o r b ţi a soluţiei ignifuge în c a lita t e a prescrisă.
P e n t r u ca a p licarea p ro d u s e lo r să se fa c ă în c o n d iţii bu n e , s u p r a
f a ţ a le m n u lu i care se ig n ifu g h e a z ă tr e b u ie să fie p e rfe c t c u r a tă . Se c u r ă ţă
de praf, noroi, m o r ta r , f u m şi a lte im p u r i tă ţi, p rin fre c a re cu perii de
sîrm ă, o b ţin în d u -s e desc h id e re a p orilor lem n u lu i p e n tr u re a liz a re a unei
a d e z iu n i c ît m a i b u n e p rin p ă t r u n d e r e a soluţiei în adîncim e.
S u p ra fe ţe le ig n ifu g a te la ca re s t r a t u l ignifug s-a d e g r a d a t se c u r ă ţă
p î n ă la lem n în a in te de a fi reign ifu gate.
Com poziţiile ignifuge n u se aplică p e s u p r a f e ţ e spoite, d a te cu
c a r b o lin e u m sa u vo p site . D u p ă c u r ă ţire a s u p r a f e ţe lo r s u p o r t se a s t u p ă
c r ă p ă tu r ile cu c h it ignifug p r e p a r a t din p ro d u se le re s p e c tiv e p rin a m e s
t e c a r e a cu h u m ă sa u c r e tă p în ă la o b ţin e r e a u n e i p a ste , cu a j u t o r u l
ş p a c lu lu i. C h itu l se p r e p a r ă în c a n t i t ă ţ i reduse, c ît este n e c e sa r p e n t r u
lucru l im e d ia t.
P e n t r u c om poziţiile ignifuge I 107-1, I 107-30 şi „Diasil V icto ria”
s e re c o m a n d ă u n c h it p r e p a r a t conform re ţe te i nr. 73.
Se r e c o m a n d ă ca su p r a f e ţe le să se ac o p e re p rin s tr o p ire ca re dă
r e z u l t a t e m a i bu ne, c o m p o z iţia p ă t r u n z î n d în t o a t e în c h e ie tu rile u n d e
n u p o a te p ă t r u n d e p e n su la , fiind t o t o d a t ă şi e co no m ică p rin reali-
-zarea u n u i c o n s u m specific m a i mic f a ţ ă de pre c e d e u l m a n u a l.
a) Compoziţia I 107-1. Se aplică 2 — 3 s t r a tu r i, cu d u r a t a de u s
c a re a fiecărui s t r a t de 24 ore, în c o n d iţii n o rm a le de lucru. S tr a tu l
al tr e ile a se aplică n u m a i în cazul în c a re p rin prim e le d o u ă s t r a t u r i
n u s-a a tin s c o n su m u l specific prescris.
b) Compoziţia „Diasil Victoria*'. E s t e a l c ă tu ită din d o u ă soluţii
(A şi B), ca re se aplică succesiv ; se aplică în m o d c u r e n t în c o n stru c ţii
p e n t r u ig n ifu g a re a le m nu lu i. D u r a t a de u sc a r e este de 24 — 48 ore.
c) Compoziţia I 107-30. Se aplică p e s u p r a f e ţe de le m n a f la t e la
e x t e r i o r ; soluţiile A şi B se aplică p rin stro p ire , ia r v o p s e a u a de a c o
perire, cu pe nsu la în d o u ă s tr a tu r i.
Cart®0 zugravului şi vopsitorului 319
D u r a t a de u s c a re a s t r a t u l u i so lu ţiilor este de 1 /2 — 1 oră, ia r a

soluţiei B de 24 — 48 ore.
S up ra fe ţe le ig n ifu g a te în in te r io r p o t fi a c o p e rite cu vopsele
V inarom î n t r - u n u l sa u d o u ă s tr a t u r i , c a re a sig u ră s u p r a f a ţe i ig n if u g a te
un a sp e c t p lă c u t şi o p r o te je a z ă îm p o tr iv a a c ţiu n ii a g e n ţilo r e x te rn i.
P ro d u s e le ig nifuge se livrează de fabricile p r o d u c ă to a r e în b u t o a i e
m etalice sau b id o a n e de t a b l ă de 25 — 30 k g închise erm etic, î m p r e
u n ă cu in s tr u c ţiu n ile de ap lic a re a p r o d u su lu i respectiv .
D u r a t a m a x im ă de d e p o z ita r e este de 3 luni de la d a t a fa b ric a ţie i,
in d ic a tă pe e tic h e ta am b a la ju lu i.
A v în d în v e d e r e că soluţiile ignifuge s în t alcaline, m u n c ito r u l t r e b u i e
să-şi p ro te je z e ochii în t i m p u l lucrului. G ea m urile şi obiectele s t r o p i te
tr e b u ie s p ă la te im e d ia t cu a p ă , în a in te ca so lu ţia ignifug ă să se u su c e
pe o b ie c tu l r e sp e c tiv , sa u se a c o p e ră în a in te de înc e pe re a ignifugării.
2 . ACOPERIRI CU PULBERI METALICE
D u p ă c u m s-a a r ă t a t în cap. I I I , s u b c a p . A, p a r a g r a f u l 3, p u n c tu l
h, vopselele şi e m a ilu rile c a re c o n ţin p ulberi m e ta lic e sub fo rm ă de
pig m enţi, oferă s t r a t u r i l o r s u p o r t pe c a re le a co p e ră o b u n ă p r o t e c ţie
îm p o triv a coroziu nii şi t o t o d a t ă u n a s p e c t estetic şi p lă c u t.
A ceste co m p o z iţii se aplică p e s u p r a fe ţe de lemn, de m e ta l, te n c u ie li
g letuite, o r n a m e n te de ipsos etc. Cele m a i folosite s în t cele c a re c o n ţin
pulbere de a lu m in iu sa u de b ronz de diferite n u a n ţe . Se p o t folosi şi
com poziţii cu p u lb e ri de zinc, o ţel ino xidabil, nichel şi c h ia r de arg in t.
Cele m a i o b işn u ite v o p sito rii cu p ulbe ri m e ta lic e s în t cele cu p u lb e r i
de bronz, de a lu m in iu şi de oţel ino xidabil.
a) Vopsitoria c u pulbere de bronz. Se e x e c u tă p e s u p ra f e ţe p r e g ă
t i t e cu m u ltă g rijă. E le se şlefuiesc, se g ru n d u ie sc cu ulei de in fiert,
se chituiesc şi se şpacluiesc. D u p ă u sc a re a c h itu lu i se şlefuiesc din nou
Şi apoi se aplică u n s t r a t de f o n d d e v o p s e a g a lb e n ă de ulei, care, d u p ă
u scare se şlefuieşte. P e s te a c e a s ta se aplică în s t r a t u r i succesive ( 2 - 3 -
s tr a tu r i) em ailu l de b ro n z p r e g ă t i t cu lac de ulei, de n itro c e lu lo z ă sau
de firnis rapid.
V op sitoria se e x e c u tă cu pe nsu le la te cu p ă r m oale de v e v e r iţă .
E m a ilu l cu p u lb e r e de b ro n z (v. r e ţ e t a 46) se p r e g ă te ş te în c a n t i
t ă ţ i mici, deoarece în c a n t i t ă ţ i m a r i se o x id e a z ă (se în negreşte) d a c ă
nu este î n t r e b u i n ţ a t ă în tr - u n in te r v a l de 1 — 3 ore.
b) Vopsitoria c u pulbere de a lu m in iu . E s t e folosită, de asem en ea,
pe scară largă, re a liz în d pelicule fo a r te re z is te n te la a c ţiu n e a a g e n
ţilo r e xterni.
Ca şi în cazul v o p sito rie i cu p u lb e re de b r o n z se dă o d e o se b ită a te n ţie

p re g ă tirii s u p r a fe ţe lo r în v e d e re a vopsirii. M e ta lu l v a fi b ine c u r ă ţa t ,
î n ca z ul vo psirii cu p u lb e r e de a lu m in iu a su p r a f e ţe lo r m e ta lic e e x
t e r io a r e se ap lică u n g r u n d cu m in iu de p lu m b sau de fier (v. r e ţ e ta
34 şi 35) şi d o u ă s t r a t u r i de v o p s e a ca re să p ro te je z e m e ta l u l de ru gină
şi să fo rm e z e fo n d u l p e n t r u em ailul cu p u lb e re de alum in iu .
c) V opsitoria cu pulbere de oţel inoxidabil. R ealizează, de asem enea
pelicule de p r o te c ţie f o a r te bu ne. E m a ilu l este a rg in tiu , cu reflexe
a l b ă s t r u i (v. r e ţe ta 48 şi 49).
A r m a i fi d e m e n ţio n a t v o p s ito r ia cu p u lb e re de nichel pe m e ta le
şi un eori pe lem n şi v o p s ito ria cu p u lb e re de a rg in t, care dă efecte d e c o
r a t i v e şi o b u n ă p r o te c ţie a m etalelo r.
3 . ACOPERIRI CU LACURI BITUMINOASE
L a clădirile in d u stria le , p e n t r u p r o te j a r e a ele m e n te lo r m etalice

îm p o tr iv a oxidării şi a e le m e n telo r de lem n c o n tr a pu trezirii, se î n
t r e b u i n ţ e a z ă vopsele p r e p a r a t e cu lac b itu m in o s (lac asfaltic).
P r e g ă tir e a şi p r e lu c r a re a su p r a f e ţe lo r m e talice p e n tr u v o p s ir e a
•cu aceste lac u ri se face ca şi la v o p s ito r ia de u l e i ; s u p r a fe ţe le de lem n
se vopsesc în d o u ă s t r a t u r i fă r ă g r u n d u ir e şi fă r ă o p r e g ă tir e specială
a f a r a de C urăţirea de p ra f şi m u rd ărie .
V o p se a u a de lac b it u m in o s se aplică în acelaşi m o d ca şi v o p s e a u a
de ulei. C o n s iste n ţa de lucru nec e sară se p o tr iv e ş te p rin d ilu a re ' cu
■white-spirit, d ac ă este cazul.
E le m e n te le u scă to riilo r p e n t r u lem n ( s u p r a f e ţe m e ta lic e şi tencuieli)
se p r o te je a z ă îm p o tr iv a u m i d i t ă ţ i i a s t f e l :
a) Suprafeţele metalice. D u p ă p r e g ă tire a r e s p e c tiv ă se a c o p e ră cu
3 s t r a t u r i de v o p sea şi a n u m e :
— u n s t r a t de v o p se a b itu m in o a s ă cu m in iu de p lu m b ;
— u n s t r a t de v o p se a b itu m in o a s ă g r i ;
— u n s t r a t de v o p s e a b i t u m in o a s ă neagră.
T im p u l d e u s c a re a fiecărui s t r a t este de 18 —24 ore, în co n d iţii n o r
m a le ( t e m p e r a t u r a de 18°C şi u m i d i t a t e a m a x im ă de 6 5 % ).
b) Suprafeţele tencuite. Se a c o p e ră cu 2 - 3 s t r a t u r i de v o p s e a b i
tu m i n o a s ă , a p lic a te în in te r v a le de 24 ore.
S u p ra fe ţe le e le m e n te lo r m e ta lic e c a re s t a u în apă, d u p ă o p r e g ă tir e
c o re s p u n z ă to a re , se p r o te je a z ă cu u r m ă to a r e le s t r a t u r i de v o p s e a :
— u n s t r a t de g r u n d cu m in iu de p lu m b pe b a z ă de ulei sa u răşini
a lc h id ic e ;
— 2 — 3 s t r a t u r i de lac b itu m i n o s (a sfa lt lac).

C o n s u m u l specific de c o m p o z iţie de acop erire este de 250 — 300 g / m 2
s u p r a f a ţ ă de v o p sit.
4 . ACOPERIRI SUB FORMA DE BARIERE CONTRA VAPORILOR
P r i n b a rie ră c o n tr a v a p o r ilo r se înţelege u n s t r a t de p ro te c ţie , cu

re z is te n ţă m a r e la p ă t r u n d e r e a v a p o rilo r, a p lic a t p e a n u m i t e e le m e n te
de c o n s tru c ţie (pereţi, planşee), la în c ă p e ri cu u m i d i t a t e r e la tiv ă p e s te
6 0 % , în scopu l redu cerii p resiunii efectiv e a v a p o r ilo r d e a p ă şi a e lim i
nării pericolului d e c o n d e n s a re pe a c e s te elem ente.
• Ca b a r ie r e c o n tr a v a p o r ilo r se co nside ră şi peliculele din vo pse le
şi e m a ilu ri pe b a z ă de ulei de in fiert, b i t u m ( b i tu m t ă i a t sa u b i t u m -
cauciuc) şi răş in i alchidice.
B arierele de pelicule c o n tr a v a p o r ilo r se ap lică de obicei p e s u p r a
f a ţa in te rio a r ă a e le m e n te lo r. E le s în t o blig ato rii în băi, b u c ă tă r ii şi
sp ă lă to rii fă r ă v e n tila ţie dire c tă .
B a r ie r a c o n t r a v a p o rilo r, din v o p s e a de ulei sa u e m a il (pe b a z ă de
răşini alchidice), p e ten c u ie li şle fu ite se e x e c u tă co n fo rm te h no lo gie i
de la v o p sito riile respective, descrise în c a d ru l a c e stu i capitol.
B arierele c o n tr a v a p o rilo r, cu v op se le din b i t u m t ă i a t , se e x e c u tă
în m o d u l u r m ă t o r : so lu ţia de b i t u m t ă i a t se aplică p e s t r a t u l s u p o r t
cu p e n s u la sau cu b id in e a u a î n tr - u n u l sau d o u ă s t r a tu r i . S t r a t u l al
doilea se a p lic ă d u p ă ce p rim u l s t r a t s-a u s c a t p r in e v a p o r a r e a sol
v e n tu lu i.
D u p ă 24 ore de la a p lic a re a b a rie re i c o n tr a va p o rilo r, se p o a te e x e c u ta
finisajul in te r io r cu spoieli cu la p te de v a r sa u cu co m p o z iţii pe b a z ă
de p o lia c e ta t de vinii.
5 . ACOPERIRI DE PROTECŢIE PENTRU ELEMENTELE' DE AZBOCI

MENT PRESAT, PERMEABILE LA VAPORI
P e n t r u p r o te ja r e a şi, t o t o d a t ă , finisarea e lem e n te lo r de a z b o c im e n t

p re sa t su b f o r m a d e plăci p la n e ( p a n o u r i a z b o p a n ) sa u su b fo r m ă de
plăci o n d u la te , se a p lic ă pe s u p ra fe ţe le lor pelicule de aco p e rire cu vo psele
acrilice re z is te n te la alcaliile a z b o c im e n tu lu i şi p e rm e a b ile la v a p o ri.
I n g e n e ra l a c e ste vo pse le s în t d e s tin a t e v o p sito riilo r la e x te r io r însă
p o t fi folosite şi în interio r.
P e n t r u r e a liz a re a acoperirii, se p ro c e d e a z ă în p re a la b il la p r e g ă tir e a

s u p ra f e ţe i de a z b o c im e n t p r in c u r ă ţ ir e a d e c o r p u r i s tr ă in e şi praf, d u p ă
care se aplică în d o u ă s t r a t u r i u n g r u n d v in ii acrilic gri, sim bol 8352,
sa u alb, d ilu a t cue a p ă în p r o p o r ţie de 4 : 1 (în volum e).
D a c ă u nele plăci a p a r cu f e ţ ne re g u la te, a tu n c i se aplică şi u n al tre ile a
s tr a t.
G ru n d u l se aplică m a n u a l cu b id in e a u a s a u cu p e n su la lată.
T im p u l de u s c a re în tr e s t r a t u r i este de m in im u m 2 ore la t e m p e r a
t u r a de + 15°C şi de 1 oră la t e m p e r a t u r a de + 2 5 ° C sa u m a i m are.
D u p ă u s c a re a u ltim u lu i s t r a t de g ru n d , se aplică în d o u ă s t r a t u r i
v o p s e a u a acrilică în c u lo a re a aleasă, sim bo l 8352 sa u 8353, d il u a tă cu
a p ă în p ro p o r ţ ie d e 4 : 1 (în vo lu m e ), sa u v o p s e a u a V in a ro m , de a sem enea,
în d o u ă s t r a t u r i d ilu a t ă cu a p ă în aceeaşi p ro p o rţie .
V o p se a u a p o a t e fi a p lic a tă m a n u a l cu b id in e a u a sau cu p e n su la la tă ,
sau m e c a n iz a t.
P e n t r u v o p s ito r ia s u p r a f e ţe lo r de a z b o c im e n t din in terior, afla te
în în c ă p eri cu u m i d i t a t e a de p e s te 6 5 % şi celor din ex terio r, se r e c o m a n d ă
folosirea vo pse le lor acrilice.
I n t e r v a l u l de u sc a re în tr e s tr a tu r il e succesive de v o p s e a şi în tre
s t r a t u l de g r u n d şi vop se a, a t î t în cazul aplicării m a n u a le , c ît şi în cazul
a plicării m e c a n iz a te , este de 1 o ră în p e rioa d e le calde (p este + 2 0 ° C ) ;
în pe rioa de le reci (la t e m p e r a t u r a m in im ă de ap licare de + 1 5 ° C ), se
p re lu n g e şte t i m p u l p în ă la 3 -ore.
Sculele şi u tila je le folosite, se sp a lă a t î t la te r m in a r e a lucrului, cît
şi la orice în t r e r u p e r e m a i m a r e de 1 oră.
6 . ACOPERIRI CU CARBOLINEUM CONTRA PUTREZIRII LEMNULUI
C o n stru c ţiile de lem n e x p u se la in te m p e r ii tr e b u i e să fie p r o t e

j a t e c o n tr a pu tre z irii. O m e to d ă de p r o te ja r e este v o p sire a a c e sto ra
cu c a rb o lin e u m . A cesta p ă t r u n d e în tre fibrele le m n u lu i şi nu m a i p e r m ite
apei să-l a tace.
V op sirea se face cu b id in e a u a sa u cu v e rm o re lu l, la fel ca şi z u g r ă v e a la
cu v a r . D u p ă i m p o r t a n ţ a c o n s tr u c ţie i se aplică u n u l sa u d o u ă s t r a t u r i
de c a r b o lin e u m . S t r a t u l al doilea se aplică d u p ă ce p r im u l s t r a t s-a
uscat.
S u p r a f a ţa v o p s i tă cu c a rb o lin e u m tre b u ie să a ib ă o culoare u n ifo rm ă ,
c e e a ce d e n o tă că p ă t r u n d e r e a a c e s te ia în le m n s-a f ă c u t p e s te t o t în
m o d egal. S u p ra fe ţe le c a re p r e z in tă p e te m a i deschise la culoare se
vo p se sc din nou.
7 . ACOPERIRI CU PELICULE REZISTENTE LA TEMPERATURI R I

DICATE
E le m e n te le m e ta lic e sa u din b e to n a r m a t c a re su s ţin u tila je sau

c o n d u c te cu t e m p e r a t u r i p e s te 200°C se p r o te je a z ă cu pelicule r e z u l
t a t e din co m p o z iţii te r m o r e z is te n te . A ceste c o m p o ziţii tr e b u ie să p osede
şi p ro p r ie tă ţi sup erio are, deoarece, p e m ă s u r a c reşterii te m p e r a tu r i i,
se a c c e n tu e a z ă şi a g r e s iv ita te a m ed iu lu i chimic.
E m a ilu l pe b a z ă de răşini alchidice (T e rm o lu x ) r e z istă la t e m p e
r a t u r i c u p rin s e în tr e 60 şi 100°C, în m edii fă r ă a g r e s iv ită ţi chim ice.
D in tr e acoperirile te r m o r e z is te n te , (ele m a i in d ic a te s în t cele cu
e m a ilu ri pe b a z ă d e ră şini siliconice, c a re re z istă la t e m p e r a t u r i de
250°C, iar p rin p ig m e n ta r e a cu p u lb e ri de a lu m in iu r e z is te n ţa p e li
culei creşte p în ă la 400°C.
P roc e sul te h n o lo g ic c u p r in d e fa z a de p re g ă tire , c a re t r e b u i e e x e
c u t a t ă cu o d e o se b ită grijă, fiind re c o m a n d a b ilă s a b la r e a s u p r a f e ţe lo r
m e ta lic e p e n tr u r e a liza re a u nei s u p r a f e ţe p e rfe c t c u ra te .
A co perirea se face cu em ail pe b a z ă de ră ş in i siliconice E 816-71,
în c o m p o z iţia c ă r u ia se am e s te c ă m ic ro a z b e s t, p u lb e r e de a lu m in iu ,
bioxid de t i t a n etc.
A plicarea se face de p r e f e r in ţă cu pistolul, în d o u ă , tr e i s t r a t u r i ,
d ire c t pe m etal. O biectul v o p s it se lasă 30 m in la aer, în a in te d e a fi
s u p u s t e m p e r a t u r i i in d ic a te p e n t r u uscare. S t r a t u l u r m ă t o r se a p lic ă
d u p ă u s c a r e a s t r a t u l u i p re c e d e n t. T im p u l de u sc a re a fiecărui s t r a t
este de 30 m in la 190 — 200°C.
D ilu a re a e m a ilu lu i se face cu d i lu a n tu l D 006-1.
C o nsum ul specific de e m a il este de 2 0 0 —250 g / m 2 s u p r a f a ţ ă de
vopsit.
O biectele v o p s i te se p o t d a în e x p l o a ta r e d u p ă o oră de la u sc a re a
u ltim u lu i s t r a t de email.
8 . ACOPERIRI CU PELICULE DE LAC PENTRU PROTEJAREA PAR

CHETELOR
... ^ C0P ei’u d e cu lacu ri pe b a z ă de ră şin i s in te tic e , d e s tin a te p r o t e

jării p a r c h e tu lu i, p o t fi de d o u ă catego rii s u b ţi r i s a u groase. Cele s u b ţir i
sîn t pelicule t r a n s lu c id e sa u co lo ra te , pe cînd cele g ro a se (2 0 0 —250
m icroni) c o n s titu ie o p r o t e c ţie îm p o tr iv a uzurii.
B aza a c e s to r lacuri c o n stă din doi c o m p o n e n ţi e se n ţia li şi a n u m e
P a lu x I (L 006-24) şi p a lu x I I (L 006-25). A ceşti doi c o m p o n e n ţi se
a m e ste c ă şi p rin re a c ţia ca re se p ro d u c e , se fo rm ea z ă u n p o liu re ta n .

Peliculele o b ţ i n u t e se c a r a c te riz e a z ă p r in tr - o b u n ă a d e r e n ţ ă , o m a re
e la s tic ita te şi o re z is te n ţă la u z u r ă (la a b ra z iu n e ). Au, de a s em enea, o
r e z is te n ţă sa tis fă c ă to a re la a c ţiu n e a apei, la a g e n ţii chim ici şi solvenţi.
P r i n lăcu ire se o b ţin r e z u l t a t e f o a rte b u n e la p r o te j a r e a p a rc h e tu lu i
s u p u s u n o r solicitări severe, Ia locuinţe, r e s ta u r a n te , m a g a z in e săli de
dans, de g im n a stic ă , de sp o rt, şcoli etc.
A p lic a re a tr e b u i e e f e c tu a tă de m u n c ito r i v o p sito ri c are să c u n o a sc ă
te h n o lo g ia de e x e c u ţie şi c ara c te ris tic ile m a te ria le lo r folosite.
A p lic a re a lacului se re c o m a n d ă să se fa c ă la o t e m p e r a t u r ă de
1 6 —25°C p e n t r u ca u sc a re a şi p olim e riz a rea să se facă în c o n d iţii
bun e.
A d e r e n ţa s t r a t u r i l o r d e p in d e de s ta r e a su p r a f e ţe i p a rc h e tu lu i,
î n a i n t e de ap licare se în d e p ă r te a z ă t o a t e a s p e r ită ţile superficiale
p rin tr-o şlefuire cu p în z ă de şlefuit P E 25 şi apoi cu P E 10, p în ă la
o b ţin e re a u n e i s u p r a f e ţe n etede. P a r c h e te le v e c h i şi cele noi c a re a u
fost c e ru ite a n te r io r tr e b u ie r a ş c h e ta te în a in te de şlefuit.
S t r a t u l s u p o r t tr e b u ie să fie perfect u s c a t p e n t r u a se e v ita c o n t r a c ţ i a
u lte rio a r ă şi deci r u p e r e a peliculei de lac.
P ro c e su l te hn olog ic de ap lic are a lacului, d u p ă p r e g ă tir e a s u p r a
feţelor s u p o r t, c u p r in d e u r m ă to a r e le o p e ra ţii de p r e g ă tir e a lacului
şi a p lic a re a l u i :
A m e s te c a r e a celor doi c o m p o n e n ţi (soluţia I şi I I ) în p r o p o r ţie de
10 : 1 în g r e u t a t e se face în a in te de ap lic a re şi n u m a i într-o c a n t i t a t e
ca re se p o a te folosi în m a x i m u m 4 ore de la a m e ste ca re , d u p ă c a re
c o m p o z iţia se gelifică, d e v e n in d im p ro p rie utilizării. N u e ste n e c e sa r
o a ltă dilu a re a lacului. î n caz de nevo ie s o lu ţia I se p o a te dilua cu m a x i
m u m 1 0 % s p ir t tehnic.
L a c u rile p e n t r u p a r c h e t s e a p l i c ă c u p e n s u la s a u p is to lu l î n t r - u n s t r a t
de gro sim e n o r m a lă su b fo rm ă de g r u n d de îm b ib a re . D u p ă 24 ore pelicula
se şlefuieşte cu pînză de şlefuit P E 8, se şte rg e p ra fu l şi a p o i se aplică
încă 2 —3 s t r a t u r i de lac, lăsînd în tr e fiecare v o p sire u n in t e r v a l de
m i n im u m 3 ore p e n tr u uscare. S tr a tu r i le d e lac n u se şlefuiesc.
P a r c h e t u l lă c u it se dă în fo losinţă n o rm a lă d u p ă 24 ore d u p ă a p li
c a re a u ltim u lu i s t r a t .
C o n su m u l specific de lac este d e 3 0 0 —350 g / m 2 de s u p r a f a ţ ă a c o
p e rită .
î n t r e ţ i n e r e a peliculei d e lac este f o a r te u ş o a r ă şi nu n e c e sită c e a ră
de p a rc h e t. L a c u rile p ro d u c u n s t r a t lucios f o a r te p l ă c u t c a asp ec t.
C u r ă ţir e a u m e d ă cu p r o d u s e alcaline n u d ă u n e a z ă p a r c h e tu lu i.
D u r a t a u n e i lă cu iri de b u n ă c a lit a te este de circa 3 — 5 ani p e n t r u

o c a m e ră de zi, 5 — 8 an i p e n tr u o c a m e r ă de d o r m it şi 2 — 3 ani p e n t r u
un b irou etc.
I. T E H N O L O G I A E X E C U T Ă R I I L U C R Ă R I L O R D E F I N I S A R E
D E C O R A T I V A I n R E L I E F (C A L C IO -V E C C H IO )
A sp e c tu l s u p r a fe ţe lo r fin isa te în calcio-vecchio este al u n e i t e n c u

ieli p e s te ca re t i m p u l a lă s a t u rm e , p rin m ă c in a r e a n e r e g u la tă a s u p r a
feţei şi u m b r ir e a c o lo ritu lu i m a i ales în a d în c itu ri. D u p ă m o d u l
de p re lu c r a r e a s p e c tu l p o a te fi f o a r te v a r i a t ca relief şi colorit, ia r d u p ă
com poziţiile folosite se deosebesc tr e i feluri de calcio-vecchio : calcio-
vecchio de apă, calcio-vecchio de ulei şi calcio-vecchio din paste cu V in a ro m
s a u din p a s t ă sim bol 8203.
1. CALCIO-VECCHIO DE APA
L u c r ă r ile de calcio-vecchio e x e c u ta t e de z u g r a v se fac n u m a i p e n tr u

finisarea in te rio a re lo r ; se aplică în g e n e ra l pe p e r e ţi şi m a i r a r pe ta v a n e ,
î n e x te r io r n u s în t re c o m a n d a b ile din c a u z a c o n ţ in u tu lu i lor m a r e de
ipsos, c a re fiind u n m a te r ia l higroscopic (a b so a rb e u ş o r apa), face ca
s u p r a f a ţa re s p e c tiv ă să se u m e z e a sc ă şi să se deterioreze.
C o m p oziţia î n t r e b u i n ţ a t ă p e n ti'u calcio-vecchio este cea d a t ă în
re ţe te le nr. 50 şi nr. 51.
A ceste finisări sîn t d u ra b ile şi p r e z in tă u n a sp e c t frum o s, d a r s în t
m ai sc u m p e d e c ît zugrăvelile, n e c e sitîn d o m a n o p e r ă m a i c o m p lic a tă ,
p re c u m şi o c a n t i t a t e şi o v a r i e t a t e m a i m a r e de m ate ria le .
E s t e b in e ca s u p r a f a ţ a pe ca re se ap lică calcio-vecchio să fie te n -
c u ită şi d riş c u ită cu drişca m a r e ; se o b ţin e astfel o s u p r a f a ţ ă ru g o asă ,
pe c a re s t r a t u l de calcio-vecchio a d e r ă f o a r te bine.
O rd in e a de e x e c u ta r e a lucrărilo r, d u p ă te n c u ire , este u r m ă t o a r e a :
— c u r ă ţi r e a su p ra f e ţe lo r de p r a f şi de m u r d ă r ii cu perii a s p re şi
cu cîrpe (d acă este c a z u l ) ;
— a p lic are a a d o u ă s t r a t u r i de g r u n d cu so lu ţie de clei sa u c u ulei,
p e n t r u o b ţin e r e a u nei b u n e a d e r e n ţ e a com poziţiei de calcio-vecchio
de s u p r a f a ţ a ca re se aplică şi în c h id e re a t o t o d a t ă a p o r i l o r ;
— a p lic a rea p rin p re sa re s a u p rin s tro p ire cu b id in e a u a , cu m ă t u r a
sau cu a p a r a tu l , a p a s te i de calcio-vecchio ;
— şlefuirea cu h îr tie s ti c la tă a v îr fu r ilo r p r o e m i n e n t e ;
— z u g r ă v i tu l cu com p oziţii de a p ă şi clei, sa u v o p s itu l cu ulei. î n
c ă z u i zu grăv elilor, în a in te de z u g r ă v ir e s u p r a fe ţe le se sp a lă cu s ă p u n .
D u p ă aplic a re a z u g ră v e lii sa u vopsirii s u p r a f a ţ a se p o a t e p a tin a

cu o c o m p o z iţie de c e a ră de albine, o b ţin în d u -s e a sp e c te d e o s e b it de
fru m o ase.
M o d u l de aplicare a stratului de calcio-vecchio p o a te fi p rin s t r o
pire s a u p r in prelu c rare.
a) P r i n stropire. P a s t a de calcio-vecchio se aplică d u p ă ce g r u n d u
s-a u s c a t c o m p le t. S tro p ire a se face cu a j u t o r u l u n ei perii cu p ă r de
porc sa u u n ei bidin ele cu fire din p a ie de orez, c a re se îm b ib ă cu c o m
po ziţie şi p e s te care se t r e c e fie cu o b a g h e tă (fig. 154) fie cu u n d isp o
z itiv de t a b l ă în fo rm ă de S, c a re se t r e c e p e ste fire uşor, le a rc u ie şte
şi apoi, eliberîndu-le, p r o v o a c ă stro p ire a .
Fig. 154. Perie pentru

stropit calcio-vecchio.
S tro p ire a se m a i p o a te realiza şi c u ’ a j u t o r u l u nei m ă t u r i de nuiele,

sau cu a j u t o r u l u n ei bidinele din ia r b ă de m a re , care, d u p ă ce se îm b ib ă
cu p a s tă , se lo v e şte u ş o r d e o b a g h e tă .
U n a l t mijloc de a s tr o p i este cu a p a r a t u l de s tr o p it, s im ila r cu cel
a r ă t a t în fig. 91. î n re z e r v o r u l a c e s tu ia se p u n e p a s ta , ia r p r in r o tire a
m a n iv e le i şi cu a ju to r u l p a le te lo r f i x a t e d e a p a r a t şi al periei f i x a t ă de
a x u l de r o ta ţie , se p ro d u c s tr o p i c a re se p ro ie c te a z ă pe pereţi.
S tro p ire a se e x e c u tă c ît m a i uniform . U n if o r m it a te a se o b ţin e prin
ţin e r e a u n e lte i de s t r o p i t în p e r m a n e n ţ ă la aceeaşi d i s t a n ţ ă de p erete,
p rin m a n e v r a r e a ei în m o d egal a s u p r a s u p ra f e ţe i ce se s tr o p e ş te şi p rin
folosirea de p a s t ă de s t r o p i t de aceeaşi c o n s is te n ţă şi com poziţie.
C o n s is te n ţa de lu c ru a p a s te lo r este m a i m ic ă d e c ît aceea a c i u t u
rilor, o b ţin în d u - s e p rin s tro p ir e pe p e re ţi s t r a t u r i de calcio-vecchio cu
g ro sim e a de 1 — 3 m m .
P r in v a r i a ţ i a in t e n s ită ţii stropirii, a d is ta n ţe i d in t r e u n e a lt a de s t r o p i t

şi p e r e te şi a c o n sis te n ţe i pastei, se o b ţin s tr o p i m a i m a r i sau m a i mici,
d u p ă d o rin ţă .
A p licarea p a s te i se face în m a i m u l t e reprize. Î n tîi se aplică o s tr o p ire
ra ră , d u p ă u s c a r e a c ă re ia se aplică încă d ou ă, tr e i şi c h ia r m a i m u l te
stropiri, p în ă se o b ţin e u n ifo r m iz a r e a în treg ii s u p r a f e ţe şi reliefuri
de m ă r im e a d o rită .
U neori, m a i ales în cazul s tr o p ilo r m ari, s u p r a f a ţ a a c o p e r ită cu
calcio-vecchio se p re lu c re a z ă p rin niv e la re a v îrfu rilo r reliefurilor şi
a p la tiz a r e a lor cu a ju to r u l u n ei s c în d u ri mici g e lu ite sa u a u nei drişci
de lemn. Se o b ţi n jo c u r i p lă c u te de p la n u r i şi de forme.
b) P iin p re lu c ra re . T eh n o lo g ia ap licării calcio-vecchio-ului p rin
p r e lu c ra re este c o n s t i t u i t ă din d o u ă operaţii. P r i m a o p e r a ţie c u p r in d e
acoperirea în tre g ii s u p r a f e ţe cu u n s t r a t de c o m p o z iţie de g ro sim e u n if o r
mă, c o re s p u n z ă to a r e m o delului ales.
A plicarea p a s te i se face cu b id in e a u a sa u cu şpaclul, drişca m e t a
lică sau c h ia r m is tria .
A d o u a o p e ra ţie c u p r in d e re a liz a re a pe s t r a t u l de com poziţie, p r o a s p ă t
aplicat, a fo rm elor şi reliefurilor m o d elului ales, folosind u n e lte v a r i a t e
c o r e sp u n z ă to a re , ca : perii cu p ă r u l ta r e , p en sule m a r i ro tu n d e , p e rii
cu b u r e te de cauciuc, p ie p te n i d e le m n sau m eta lic i etc. A ceste u n e lte ,
m a n i p u la te c o r e s p u n z ă to r, d u p ă aplicare, lasă u rm e , care, în a n s a m b lu ,
form ează o r n a m e n t a ţ i i c a ra c teristic e , în relief, cu a sp e c t d e o s e b it de
p lă c u t şi a t r ă g ă t o r (fig. 155). Astfel, cu peria de b u r e ţi de cau ciu c (fig.
155, a) p r in lo v itu r i a p lic a te cu p ric e p e re pe s t r a t u l de p a stă , se o b ţin
reliefuri cu a s p e c t p lă c u t şi u n ifo rm . Cu p ie p te n ii se o b ţin ş a n ţ u r i mici
para le le , d r e p t e s a u c u r b e (fig. 155, b), re g u la te sa u în tîm p lă to a r e . Cu
pensu la r o t u n d ă a p ă s a tă , în p a s tă , r o t i t ă p u ţ i n şi ap o i sm ulsă, se o b ţ i n
u r m e su b fo rm ă de flori (fig. 155, c), care, r ă s p în d ite u n ifo rm p e s u p r a f a ţ a

s u p o r t , d a u u n a s p e c t d eosebit de frum os.
R e a liz a r e a u n u i finisaj în relief de c a lita t e d ep in d e în m a r e p a r t e
de p ricep erea, c o n ştiin c io z ita te a şi e x p e rie n ţa m u n c ito r u lu i c a re e x e
c u tă lucrarea.
F in is a re a su p r a f e ţe lo r de calcio-vecchio de a p ă se face fie p rin
z u g ră v ir e cu com po ziţii pe b a z ă de clei, fie p rin v o p sire cu co m p o z iţii
c o re sp u n z ă to a re .
F in is a r e a p rin z u g r ă v ir e c u p r in d e o p e r a ţia de s p ă la re cu o s o lu
ţie de s ă p u n d u p ă c a re se aplică 2 — 3 s t r a t u r i de z u g r ă v e a lă în cu lo a re a
aleasă cu a ju t o r u l v erm orelului.
V op sirea s u p r a fe ţe lo r de calcio-vecchio se p o a te face m a n u a l sau,
preferabil, m e c a n iz a t cu pistolul.
A p lica re a co m p o z iţiilo r se face d u p ă u n proces te hno lo gic m a i sim plu
d ec ît cel folosit la e x e c u ta r e a v o p sito riilo r o b işn uite , suc c e siu ne a o p e r a
ţiilo r c o m p o n e n te fiind u r m ă t o a r e a :
— c u r ă ţi r e a s u p ra fe ţe lo r de p ra f cu pe nsu le sa u cu j e t de a e r c o m p r i m a t
— g r u n d u ir e a cu g r u n d de î m b i b a r e ;
— c h itu ir e a cu g rijă a z g îrie tu rilo r şi fisurilor şi r e p a r a r e a cu c h it
a e v e n tu a le lo r p ro e m in e n ţe r u p t e ; ,
— şlefuirea u şo a ră a v îrfu rilo r p ro e m in e n ţe lo r acic ula re ;
— g r u n d u ir e a cu g r u n d de îm b ib a re a locurilor c h i t u i t e sa u r e
parate ;
— g r u n d u ir e a cu g r u n d de acoperire ;
— ac o pe rirea cu 1 —2 s t r a t u r i de v o p s e a sau de email.
? L a acop erirea cu v o p se a v o p s ito ru l tr e b u i e să a ib ă g rijă să n u se
d e p u n ă în a d în c itu rile calcio-vecchio-ului o c a n t i t a t e m a i m a r e de
v o p s e a c a re le p o a te r e d u c e sa u c h ia r nivela, m ic şo rîn d a stfe l efectul
este tic , specific fin isaju lu i resp ectiv.
P e n t r u im ita r e a a s p e c tu lu i de vechi, p e s te c a re t i m p u l a lă s a t urm e ,
s u p r a fe ţe le de calcio-vecchio z u g r ă v ite s a u v o p s ite se finisează în m o d
c o r e s p u n z ă to r. O p e ra ţia r e s p e c tiv ă se n u m e ş te p:ttinare şi este descrisă
în su b c a p ito lu l u r m ă to r .
2 , CALCIO-VECCHIO DE ULEI
A cest finisaj în relief se e x e c u tă p rin a p lic a re a p e s te su p ra fe ţe le

s u p o r t t e n c u i t e şi g le tu i te cu ipsos, a u n u i s t r a t u n if o r m de 1 2 m m
de p a s t ă de v o p se a de ulei (v. r e ţ e t a nr. 52), c a re apoi se finisează prin
p r e lu c r a r e s a u p rin im p rim a re .
329
O p eraţiile n ecesare e x e c u tă r ii acestei lu c ră ri s î n t :

p re g ă tire a su p r a f e ţe i s u p o r t d in g le t de ipsos, co nform i n d i c a
ţiilor din s u b c a p . C ; - •
— g r u n d u ir e a cu g r u n d de îm b ib a r e ;
— şp a c lu ire a cu c h it de c u ţ i t ;
— g r u n d u ir e a cu g r u n d de acop erire ;
tu f u ir e a s t r a t u l u i de g r u n d de acoperire ;
— a c o p e rire a su p r a fe ţe i cu s t r a t u l de p a s t ă din v o p
sea de ulei, a p lic a t cu o pe nsu lă l a t ă ;
finisarea p r in p r e lu c ra re sa u p rin im p rim a re .
Com poziţiile folosite succesiv n u se aplică d ecît
d u p ă ce s-a u s c a t s t r a t u l a n te rio r.
a) Finisarea prin prelucrare. Se e x e c u tă cu a j u
t o r u l p e n su le lo r t u f ă r d in p ă r de porc cu p ă r u l r a r
şi s c u rt sa u cu p ie p te n e . Se o b ţin reliefuri u n ifo rm e
m ă r u n te d e o se b it de estetice, a s e m ă n ă to a r e cu cele
din fig. 155.
b) Finisarea prin imprimare. Se e x e c u tă cu o rolă Fig. 156. Rolă
m e ta lic ă (fig. 156) specială, p r e v ă z u tă cu u n desen pentru finisarea
suprafeţelor în
g r a v a t, care, p rin rostog olirea rolei pe s u p r a f a ţ a cu relief.
s tr a tu l de p a s tă , im p r im ă pe a c e sta desenu l re s p e c tiv .
P e n tr u a se evi.ta lipirea p a ste i de s u p r a f a ţ a rolei, a c e a s ta se a f u n d ă
din cînd în c în d în tr - u n v a s cu apă. D u p ă u sc a re a s u p ra fe ţe i fin is a te
se aplică o u ş o a ră şlefuire a v îrfu rilo r asc u ţite .
3 . CALCIO-VECCHIO CU PASTE DE VOPSEA VINAROM SAU CU

PRODUSUL PE BAZA DE EMULSIE DE PIOLIACETAT DE VINIL,
CU SIMBOLUL 8203
P rin aplic a re a p a ste lo r de v o p se a V in aro m (v. r e ţ e te le nr. 53 şi 54)

Şi a p ro d u s u lu i cu c im bolul 8203, se u r m ă r e ş te re a liz a re a u nei acoperiri
care să p ro te je z e elem entele de c o n s tr u c ţii re s p e c tiv e şi să le în f r u m u s e
ţeze t o t o d a t ă , a c o p e rin d u -le cu u n a sp e c t d e c o ra tiv p lă c u t.
P a s t a din v o p se a de V in a ro m şi h u m ă (v. r e ţ e t a nr. 53) se aplică
n u m a i în in terior, iar p a s t a d in v o p se a V in a ro m şi nisip fin p r e c u m şi
pro dusu l 8203 se aplică n u m a i la e x te rio r, nefiind in d ic a te p e n tr u in te r io r
d a to r ită ru g o z ită ţii.
Se aplică p e s u p r a f e ţe d in :
. p a n o u r i p r e fa b ric a te de b e to n , t u r n a t e în p oziţie o riz o n ta lă cu
m ţa d riş c u ită :
— p a n o u r i p r e f a b r ic a te de b e to n sa u t u r n a t în c o fra je v e rtic a le ,
cu s u p r a f a ţa n e te z ită cu .nisip fin şi A ra c e t D P 25 (v. r e ţ e t a nr. 23) sau
cu p a s t ă G IP A C (v. r e ţ e t a nr. 22) ;
— z id ă rie de c ă r ă m id ă t e n c u i t ă sa u din b.c.a., n e te z ite cu nisip fin
şi A ra c e t D P 25 sau cu p a s t ă G IPA C .
D u p ă p r e g ă tir e a c o r e s p u n z ă to a r e a su p ra f e ţe lo r s u p o r t, se p ro c e d e a z ă
la aplic a re a finisajului re sp e c tiv .
P a ste le , a t î t cele p r e p a r a t e pe. şa n tier, cît şi p ro d u s u l 8203, în a in te
de utilizare, tr e b u i e să fie b in e o m o g e n iz a te şi s tr e c u r a t e p r in s ita cu 16
o c h iu ri/c m 2, p e n tr u a se e v it a în f u n d a re a duzei c înd se ap lică m e c a n iz at.
P e s u p r a f a ţ a s u p o r t se a p lic ă în tîi m a n u a l cu b id in e a u a sa u cu p en su la
la tă , o a m o r s ă d in v o p s e a V in a r o m a lb ă V 108 — 210, d i l u a t ă în a p ă
în p ro p o r ţie 1 : 1 în vo lu m e .
D u p ă 24 ore de la a p lic a re a am orsei, se p ro c e d e a z ă la a c o p e rirea
s u p r a fe ţe lo r cu c om poziţiile de finisaj d e c o ra tiv re spe c tive . A p lic a re a
lor se p o a te face m a n u a l, ca şi calcio-vecchio de apă, însă se r e c o m a n d ă
a p lic a re a lor m e c a n iz a t cu in sta la ţiile de p u lv e r iz a t descrise în c a p ito lu l
IV, su b c a p ito lu l F.
D a c ă c o m p o z iţia p r e z in t ă o c o n s is te n ţă m a re , se p o a t e d ilu a cu a p ă
în p r o p o rţie de m a x i m u m 5 % , a m e ste c în d u -se energic, p în ă se o b ţin e
c o n s is te n ţa p o t r i v i t ă stropirii.
A p licarea a c e s to r co m p o z iţii se face la o t e m p e r a t u r ă a m e d iu lu i
de m in im u m + 1 5 °C .
L a a p lic are a cu p istolul p u lv e r iz a to r (v. fig. 123 şi 125), a e r u l c o m
p r i m a t (4 — 6 d a N / c m 2) a c ţio n e a z ă a s u p r a c o m p o z iţiei c a re tr e c e p rin
d u z a cu orificiul de 4 — 10 m m d ia m e tr u şi p e c a re o p r o ie c te a z ă pe s u p r a
f a ţ a s u p o r t su b fo rm ă de s tr o p i m a i m a r i sa u m a i mici, în f u n c ţie de
m ă r im e a orificiului duzei, d e a d m is ia aeru lu i, d e c o n s is te n ţa c o m po ziţie i
şi de d i s t a n ţ a la c a re se ţ i n e p isto lu l d î s u p r a f a ţ a s u p o r t.
D esim ea s tr o p ilo r d e p in d e de n u m ă r u l de s t r a t u r i c a re se aplică,
ia r u n i f o r m ita te a lor de c o n s t a n ţ a v ite z e i de d e p la sa re a p is to lu lu i şi
a d is ta n ţe i de s u p r a f a ţa s u p o r t p r e c u m şi de folosirea u n e i p a s t e de
s t r o p it de aceeaşi c o n s is te n ţă şi c o m p o n e n ţă .
C o n s u m u l specific e s te de 0,200 k g / m 2 v o p se a V in a r o m V 108 — 210
şi 1,6 — 1,8 k g / m 2 de p a s tă , la a c o p e rire a d e a să şi de circa 1 k g / m 2 la
a c o p e rirea r a ră .
î n t i m p u l şi d u p ă t e r m i n a r e a lu c ru lu i se iau u r m ă t o a r e e l e m ă s u r i ;
— ferestrele, uşile etc. sau o biectele ca lăm p i, a p a r a t e etc., în v e c in a te
sau a fla te în c a d ru l s u p ra f e ţe lo r c a re se finisează, tr e b u i e fe r ite de s t r o p i
re, deoarece a c estea se c u r ă ţ ă cu a p ă n u m a i c înd s tr o p ii s î n t p r o a s p e ţ i ;
— d u p ă folosire, pistoalele se in tr o d u c în g ă le ţi cu a p ă c u r a t ă p e n tr u
a fi c u r ă ţ a t e cu u ş u r in ţă , astfel m a te r ia lu l com po ziţiei se în tă r e ş te
în a p a r a t, ia r c u r ă ţir e a lui este dificilă.
P r o d u s u l 8203 se livrează de f a b ric ă a m b a l a t în saci de po lietilenă
şi se d e p o z ite a ză în m agazii u sc a te , f e rite de a c ţiu n e a d ire c tă a ra ze lo r
solare şi a căldurii, la t e m p e r a t u r a de m in i m u m + 5°C. î n caz de în g h e ţ
p ro d u s u l n u m a i p o a te fi u tiliz a t.
D u r a t a d e p o z ită rii este de 3 luni de la d a t a fabricării.
J. D I V E R S E LUCRÂRI DE A C O PE R IR E A SUPRAFEŢELOR
SUPORT
în a fa ra acoperirii s u p r a fe ţe lo r s u p o r t cu diverse c om poziţii, descrise

în acest capitol, z u g r a v u l v o p s ito r m a i foloseşte şi a lte m a te r ia le cu
a ju t o r u l c ă ro ra o b ţin e u nele fin isa je d in c a te g o ria celor d e c o ra tiv e ,
c u m s în t : b ă iţu ir e a , lu stru ire a , c eruirea, p a tin a r e a şi poleirea.
1. BĂIŢUIREA
B ă iţu ir e a se e x e c u tă cu a j u t o r u l u n o r c o lo ra n ţi s in te tic i t r a n s p a r e n ţ i
de d iferite culori. P r e p a r a r e a lo r se face co nform cu re te te le nr. 56
şi 57.
B ă iţu ire a se foloseşte, de obicei, la finisarea tîm p lă r ie i de le m n
fu rn iru ite, la finisarea la m b riu rilo r etc., în ca re caz b ă iţ u ir e a este e x e
c u t a t ă de c ă tr e v o p s ito ri.
în a i n t e de b ă iţu ire , este ne c e sa r să se facă p re g ă tir e a c o re s p u n z ă
t o a r e a su p r a f e ţe i respective. A c e a stă o p e ra ţie se e x e c u tă u d în d u -se
s u p r a f a ţa le m n u lu i şi şlefuindu-se cu h îrtie stic la tă , în scopul d e a-i
în d e p ă r ta n e r e g u la rită ţile sa u aşchiile de la s u p r a fa ţă . î n cazul le m n u lu i
de esenţă m oale, p e n tr u a se o b ţin e o s u p r a f a ţă c o re sp u n z ă to a re , o p e r a
ţiile de u d a r e şi de şlefuire tr e b u i e să se r e p e te cel p u ţin de d o u ă ori.
P e n t r u a m ă r i re z is te n ţa culorii, se a d a u g ă a m o n ia c în b a iţ.
A plicarea b a iţu lu i se face în m a i m u lte feluri şi a n u m e : cu pe n su la ,
cu buretele sa u cu p u lv e riz a to ru l. B a iţu l p ă t r u n d e m a i u n ifo rm d a c ă se
aplică cu b u re te le sa u cu p u lv e riz a to ru l. î n acest din u r m ă caz se realizează
Şi o în a ltă p r o d u c tiv ita t e a m uncii. E s t e re c o m a n d a b il să se acopere
s u p r a f a ţa re s p e c tiv ă cu o soluţie m a i d ilu a tă , d a t ă de m a i m u lte ori,
pînă se o b ţin e n u a n ţ a d o rită , d e c ît să se aplice u n s in g u r s t r a t de b a i ţ
mai c o n c e n tr a t.
332 Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori!
P e n t r u o b u n ă în tin d e r e a b a iţu lu i, s u p r a fe ţe le c a re se p r e lu c re az ă
tr e b u ie să fie a şe za te o rizo ntal, e v itîn d sc u rg e re a b a iţu lu i şi f o rm a re a
de p e t e şi dîre.
B ă iţu i r e a se foloseşte, de asem en ea, p e n t r u e x e c u ta r e a im ita ţiilo r
de lem n, d în d u n e i esenţe de lem n o b i ş n u i t 'a s p e c t u l şi c u lo a re a u n ei
e se n ţe m a i de p re ţ. î n c a zu l a c e s tu i fel de im it a ţi e s t r u c t u r a le m n u lu i
re sp e c tiv se p ă s tr e a z ă ; de e x e m p lu , e se n ţe ca m e s te a c ă n u l, b r a d u l,
fagu l etc., c a p ă t ă culoa rea n ucu lu i, ia r u lm u l şi frasinul, c u lo a re a l e m n u
lui ro şc a t etc.
E x e c u t a r e a b ă iţu irii se face în felul u r m ă t o r : s u p r a f a ţ a le m n u lu i
se c u r ă ţ ă cu u n r ă z u ito r sa u o b u c a t ă de sticlă, apoi se şlefu ieşte în
lu n g u l fibrelor cu h îrtie stic la tă , u m ezin du -se. D u p ă ce se u su c ă (circa
2 — 3 ore), se face o a d o u a şlefuire, cu h îr tie s tic la tă m a i fină. B a i ţu l
p r e p a r a t în c u lo a re a c e r u tă , se p o a te folosi d u p ă o oră sa u o o ră şi j u
m ă t a t e de la dizolvare. Se aplică cu b u r e te le sa u cu p e n s u la moale,
îm b ib în d b ine porii le m n u lu i şi frecîn d b in e s u p r a f a ţ a cu cîrp a , la d o u ă —
tr e i m in u t e de la a p lic a rea b a iţu lu i. O biectu l b a i ţ u i t se u su c ă d u p ă
2 —3 ore, apoi se şlefuieşte u ş o r la s u p r a f a ţ ă cu o h îrtie s tic la tă fină.
D u p ă aceea se tr e c e la finisarea su p r a f e ţe i b ă iţu ite . A c e a sta se p o a t e
e x e c u ta în m a i m u lt e feluri, d a r cel m a i o b işn u it p rin lăcuire, ceruire
şi lustru ire.
P r in lăcuire, de obicei, este n ec e sa r c a s u p r a f a ţ a b ă i ţ u i t ă să fie
g r u n d u i t ă cu g r u n d de î m b ib a r e p e n tr u a fi u n ifo r m iz a tă şi a re a liz a
o m a i b u n ă a d e r a r e a lacu lu i de a c e a stă s u p r a f a ţă . Se r e c o m a n d ă ca
g r u n d u l să fie slab c o lo ra t în culo a re a b a iţu lu i.
D u p ă u sc a re a g r u n d u lu i d e îm b ib a r e se e x e c u tă c h itu ir e a cu c h itu r i
de c u ţ i t d e c u lo a re a b a iţu l u i şi n u m a i p e p o r ţiu n i fo a r te mici. L o c u rile
c h itu ite , d u p ă u sc a re a c h itu lu i se şlefuiesc, se şte rg e p ra fu l şi a p oi se
regru n d u iesc . Se tre c e a po i la ac o pe rirea cu 2 —3 s t r a t u r i de lac, d u p ă
nevoie, a şa c u m s-a a r ă r t a t în su bcap. D, p a r a g r a f u l 6.
2 . LUSTRUIREA
L u s t r u ir e a este o a l tă m e to d ă de finisare a s u p r a f e ţe lo r b ă i ţu ite .

S u p r a f a ţa b ă i ţ u i t ă se a c o p e ră cu s t r a t u r i d e lac f o a r te su b ţiri. î n acest
fel se a c c e n tu e a z ă c u lo a re a şi s t r u c t u r a lem nului.
A tu n c i c înd su p r a fe ţe le b ă i ţ u i t e se finisează p rin lu stru ire , o p e ra ţiile
p r e g ă t ito a r e tr e b u i e să fie f ă c u te fo a rte îngrijit. A ceste o p e r a ţ ii s î n t :
şlefuirea şi a s t u p a r e a porilor. L u s tr u ir e a pro p riu -z isă c o n s tă d in tr-o
g ru n d u ir e , u r m a t ă de d o u ă lu s tru iri succesive. L a g r u n d u ir e se foloseşte
1 2 — 1 4 % şelac (v. r e ţ e t a nr. 60), la p r im a lu s tru ire 8 — 1 0 % şelac (v.
r e ţ e t a nr. 61), ia r la u ltim a lu s tr u ir e alcool c u r a t . î n t i m p u l lu stru irii

se a d a u g ă p r a f de p i a t r ă ponce, p e n tr u a s t u p a r e a p o rilo r lem nului.
L u s t r u ir e a se e x e c u tă c u u n t a m p o n de sto fă de lină sa u fire de
lînă, ca re se înfă şo a ră în tr-o p în z ă c u r a t ă de in ; n u se a d m i t e p în ză
de b u m b a c , deoarece a c e sta se ro a d e uşor. T a m p o n u l se p ă s t r e a z ă în tr-o
cu tie, p e n tr u a nu fi e x p u s usc ă rii sa u prafului. L u s t r u l se a p lic ă p rin
m işcări circu lare rapide, fă ră opriri. P e n t r u a îm p ie d ic a lipirea t a m p o n u l u i
se r e c o m a n d ă a se p u n e pe p în z ă ulei de in fie rt s a u de floarea-so arelui.
Fig. 157. Executarea lustruirii unei suprafeţe de lemn :

a — d i r e c ţ i a p r im e i l u s t r u i r i ; b — d ir e c ţia l u s t r u i r i i a d o u a ;
c — d ir e c ţia l u s t r u i r i i a t r e i a ; <Z — d ir e c ţia l u s t r u i r i i a p a t r a .
L a în c e p u tu l lu crului t a m p o n u l se v a 'a p l i c a uşor, nefiin d p erm isă

a p ă s a r e a lui p u te r n ic ă pe s u p r a f a ţ ă , ia r la sfîrşitu l lucrului, t a m p o n u l
n u tr e b u ie rid ic a t brusc.
S tr a tu r ile de lac s u b ţ i a t d e p u se de t a m p o n v o r fi re g u la te şi u nifo rm e.
R e v e n ir e a în acelaşi loc se v a face n u m a i d u p ă u s c a r e a s t r a t u l u i
p re c e d e n t, la d o u ă —tr e i m in u te . P r im a lu s tr u ir e se e x e c u tă prin
m işcări circ u la re u nifo rm e, într-o p a r t e şi în t r - a l t a (fig. 157, a) c e r c u
rile a v în d d ia m e t r u l de circa 30 cm.
L u s tr u i r e a se face întîi pe s u p r a f a ţ a o biectului, pe m uchii, d u p ă
care se e x e c u tă a d o u a lu stru ire , p rin m işcări o n d u la te , p e s te ca re se
re v in e cu m işcări circu lare (fig. 157, b).
D u p ă tr e i zile, în c a re t i m p s-a fă c u t î m b ib a r e a p e rfe c tă a lem n ului,
se e x e c u tă a tr e i a lu stru ire , p rin m işcări o n d u la te u r m a t e de o m işcare
d r e a p tă (fig. 157, c).
î n sfîrşit, d u p ă cinci zile, se e x e c u tă u l tim a lu s tr u ir e cu s p irt făcînd
m icări în fo rm ă de o p tu r i în a m b e le se n suri (fig. 157, d).
L u s tr u i r e a n u se a p l i c ă j p e su p r a fe ţe e x p u s e u m id ită ţii s a u a g e n
ţilo r atm osferici.
3 . CERUIREA
P r in ce ru ire se în ţelege a p lic a re a de c e a ră pe s u p r a f a ţa care se fin i

sează şi frecarea, d u p ă aceea, cu o c îrp ă de in. Ceara folosită în acest
scop este u n am e ste c de c e a ră de albine cu te r e b e n tin ă sa u ben zină.
A m e ste cu l de ceară se aplică cu o b u c a t ă de p o s ta v sau de c îrp ă
pe su p ra fe ţe le p la n e şi cu p e ria cu p ă r u l s c u r t p e su p ra fe ţe le cu reliefuri.
P e n t r u o m a i b u n ă aplicare, c o m p o z iţia de cea ră se încălzeşte
î n a in te de î n tr e b u in ţa r e . D e obicei, c e a ra se aplică în d o u ă s tr a tu r i,
al doilea s t r a t ap licînd u-se d u p ă u sca re a s t r a t u l u i p re c ed e n t. î n cazul
co m poziţiei p r e p a r a t e cu ben zin ă , u sc a re a d u r e a z ă tr e i ore, ia r in cazul
celei cu te r e b e n tin ă , şase ore.
D u p ă u sc a re se face fre c a re a s u p ra fe ţe i c e ru ite cu o c îrp ă de in.
S t r a t u l de c ea ră se o xid e a ză u ş o r ; p e n t r u p ă s t r a r e a a s p e c tu lu i iniţial
s u p r a f a ţ a c e r u ită se lăcuieşte cu d o u ă —t r e i s t r a t u r i d e lac de sp irt
sau de ulei.
L ă c u ir e a se face cu u n t a m p o n de stofă de lînă sa u cu peria cu
p ă r u l sc u rt.
4 , PATINAREA
P r in p a tin a r e , aşa c u m s-a a r ă t a t şi în s u b c a p ito lu l I, se înţelege

im ita re a a sp e c tu lu i su p r a f e ţe lo r v e ch i p rin diferite procedee, p e n tr u
a o b ţin e fru m o a s e efecte de c o rativ e. P a ti n a r e a se aplică pe s u p r a fe ţe
o r n a m e n ta le sa u finisate cu calcio-vecchio, z u g r ă v ite sau vo p site .
a) Patinarea suprafeţelor ornam entate sau în calcio-vecchio zu
grăvite. S u p ra fe ţe le o r n a m e n t a t e sau în calcio-vecchio, z u g r ă v i te se
p a tin e a z ă a s t f e l : se aplică u n u l s a u d o u ă s t r a t u r i cu c o m p o z iţie de
z u g r ă v it c o lo rată , c a re c o n s titu ie f o n d u l ; d u p ă u sc a re a u ltim u lu i s t r a t
se aplică p este v îrfu rile reliefurilor u n u l sau d o u ă s t r a t u r i de com poziţie,
c o lo ra tă în tr - u n t o n m ai deschis decît fondul. A p lic a re a acestei c om poziţii
se face cu a ju t o r u l u n e i pîsle cu ca re se tr e c e u şo r p e s te v îrfu rile a s p e
rităţilo r.
P rin d ife re n ţa de to n în tr e a d în c itu r i şi p ro e m in e n ţe se o b ţin e a sp ec tu l
de vechi, p a tin a r e a .
D ife re n ţa de t o n se p o a te o b ţin e şi p rin ceru ire a s u p ra feţe lo r,
o peraţiile e fe c tu în d u -se astfel: se aplică 2 — 3 s t r a t u r i de co m poz iţie
de z u g ră v it, c o lo ra tă în c u lo are a aleasă ; d u p ă u s c a re a u ltim u lu i s t r a t
de z u g ră v e a lă se aplică cu o perie cu p ă r u l s c u r t o c o m p o z iţie de c e a ră
(v. r e ţ e ta nr. 62), în tr - u n u l sa u în d o u ă s tr a tu r i. î n a i n t e de u sc a re a
co m poziţiei se şte rg e c o m p o z iţia de c ea ră de pe p ro e m in e n ţe , cu o
b u c a t ă de p o s ta v c u ra t.
S tr a tu l de c e a ră t r a n s p a r e n t d e p u s pe c a v ită ţi, cu t i m p u l se o x i
dează şi se închide la culoare, închizîn d t o t o d a t ă şi t o n u l culorii fo n d u lu i
din a d încituri.
b) Patinarea suprafeţelor ornam entate sau în calcio-vecchio vop
site. S u p ra fe ţe le o r n a m e n t a t e sa u în calcio:vecchio v o p site , se p a t i
nează în felul u r m ă t o r : u ltim u l s t r a t de v o p se a se aplică cu o c o m p o z iţie
c o lo ra tă cu u n t o n m a i închis d e c ît cel a n te rio r. î n a i n t e de a se usca
se şte rg p ro e m in e n ţe le cu o b u c a t ă de p o s ta v c u r a t , elim in în d astfel
s t r a t u l u lti m de v o p se a depus, lăsînd desco perit cel a p lic a t a n te r io r m ai
deschis la culoare, o b ţin în d u -s e în felul acesta] u n a spect de vechi.
A cest p ro c e d e u este folosit la p a tin a r e a o rn a m e n te lo r v o p s ite cu
em ail cu p u lb e r e de bro nz sa u a lu m in iu p e n t r u a d a u n a sp e ct de o r n a
m e n t din m e ta l m asiv p a t i n a t de v rem e.
P e n tr u in te r io r se p o t folosi la p a ti n a r e a su p r a f e ţe lo r v o p s ite c o m p o
ziţii de ceară, la a p lic a re a lor p ro c e d în d u -se ca şi la p a t i n a r e a s u p r a
feţelor z u g ră v ite .
D u p ă u sca re a u ltim u lu i s t r a t de v o p se a se p o a te aplica u n s t r a t

t r a n s p a r e n t de la z u r de ulei c a re sp o re ş te lu m in o z ita te a şi dă im presia
u nei aco periri în adîncim e.
5 . POLEIREA
L a u n e le clădiri m o n u m e n ta le , in te rio are le se cer a fi d e c o r a te special

cu finisaje s c u m p e şi p re te n ţio a s e , c are fac p a r t e d in a s p e c tu l a n s a m
b lu lu i a r h ite c tu r a l de in terior. 0 astfel de lu c ra re d e c o r a tiv ă este şi
poleirea.
P r i n poleire se în ţe leg e a p licarea u n u i s t r a t f o a r te s u b ţir e de
m e ta l pe o b iecte de lem n sa u m e ta l, sa u pe te n c u ia lă şi o r n a m e n te ,
p e n t r u o b ţin e re a u n u i a sp e c t fru m o s şi de o v a lo a r e a p a r e n t ă mai
m are.
P oleirea se e x e c u tă cu m e ta le p re ţio a se în fo rm ă de foiţe fo a r te
s u b ţir i, s u tim i de m ilim e tru , c a re se livrează su b fo rm ă de c ă r ţ i de
c îte 25 foiţe fiecare, d e s p ă r ţite în tr e ele cu c îte o fo iţă de h îrtie . D i
m en siu nile foilor de m e ta l s în t de 1 6 x 1 6 c m sa u 8 x 8 cm.
Ca m e ta le se folosesc a u ru l, a rg in tu l şi p la tin a . A u ru l este cel m a i
des î n t r e b u i n ţ a t la astfel de lu cră ri d e co ra tiv e . A rg in tu l este m a i ieftin,
d a r se în n e g re ş te repede, m a i ales d a c ă este a p lic a t la e x te rio r. P l a t i n a
este m a i sc u m p ă decît aurul, însă este cu m u lt m a i d u ra b ilă .
F o iţe le de m e t a l (poleielile) s în t e x tr e m de uşo a re şi s în t fo a r te
u şo r lu a te de v în t, din c a r e c a u z ă cînd se lu c re a z ă la ex te rior, locul
de lucru e ste a c o p e rit cu o h u s ă de p ro te c ţie c o n tr a v în tu lu i. Cînd se
lu cre a z ă la in te r io r se în c h id accesele sp re e x te r io r p e n t r u a n u se p ro d u c e
c u r e n ţi de aer.
P e n t r u aplic a rea poleielii s t r a t u l s u p o r t se p r e g ă te ş te cu fo a r te m u ltă
grijă.
Astfel, su p ra fe ţe le ce u r m e a z ă a fi po leite se vopsesc de p a t r u ori
cu v o p s e a de ulei sa u cu tr e i s t r a t u r i de g r u n d cu şelac, d u p ă c a re se
aplică u n s t r a t de şelac, p r e p a r a t în s p ir t in d u stria l. D u p ă u scare se
aplică u n s t r a t de so lu ţie de m ix io n , c a re este u n p r e p a r a t de fab rică
pe b a z ă d e ulei, lac de c o p a l şi glicerină.
P e n t r u a n u r ă m în e su p ra f e ţe le n e v o p s ite cu m ixion , se a m e s te c ă
în c o m p o z iţia lui, o c a n t i t a t e de v o p se a p r e p a r a t ă cu p ig m e n t de g a lb e n
de c ro m şi liv r a tă în tu b u r i.
D u p ă ce s t r a t u l de m ix io n s-a u s c a t, circa 24 ore, se p ro c e d e a z ă
la a p lic a re a foiţelor.
C a r te a cu foiţe de m e ta l se aşază pe o p e rn iţă . Se suflă u ş o r la
fiecare fo iţă ca să se desfa c ă lin fă ră să se ru p ă . F o iţa se ia pe v îrfu l
un ui c u ţi t şi, apoi, suflîn d uşor, a c e a s ta se în t in d e pe s u p r a f a ţ a ce se

decorează.
P e n t r u s u p r a f e ţe mici, c a la o r n a m e n te de e x e m p lu , foiţele t r e b u ie
tă ia te în b u c ă ţi de d im e n siu n e a necesară. T ă ie r e a se face cu a te n ţie
şi precizie, p e n t r u e v ita r e a pierderilor. P e n t r u t ă ie r e fo iţa se a şază pe
pe rn iţă şi cu u n c u ţ i t se c re s te a ză de c îte v a ori p în ă ce se d e s p r in d e
b u c a ta re s p e c tiv ă .
F o iţe le d u p ă ce au fost în tin s e p r in su fla re pe s u p r a f a ţ a c a r e se
decorează, se a p a s ă u şo r cu u n t a m p o n de v a t ă şi a p oi se netezesc u ş o r
cu o pe nsu lă m o a le specială, din p ă r de bursuc.
F o iţe le a p lic a te n u t r e b u ie să a ib ă nici o în d o itu r ă , să n u se s u p r a p u n ă
u n a p e ste a lt a şi să n u se lase r o s tu r i în tr e ele.
A u ritu l cu fo iţe de a u r se p o a te e x e c u ta şi pe z u g r ă v e a lă o b iş n u ită
bo g a t o r n a m e n ta tă . P r o c e d e u l este u r m ă t o r u l : d u p ă ce s-a a p lic a t z u
g răveala, se u n g e locul, care u r m e a z ă a fi a u rit, cu g ă lb e n u ş de ou cu
p u ţin ă glicerină, în loc de m ix io n. D u p ă 2 ore se p o a te a u ri d u p ă m o d u l
a r ă t a t m ai îna inte .
P e n t r u a se feri su p ra fe ţe le , po leite cu fo iţe de m e ta l, de o xidare,
se aplică p e s te a c e ste a 2 sa u 3 s t r a t u r i iz o lato a re d in tr-o so lu ţie d e şelac
şi s p irt in d u stria l. P r i m u l s t r a t f o r m e a z ă g r u n d u l (1 p a r t e şelac şi 2 1/ 2
p ă r ţi s p ir t in d u s tria l, lu a te în g r e u ta te ) , ia r al doilea şi al tre ile a f o rm e a z ă
izolarea (1 p a r t e şelac şi 37a p ă r ţ i s p i r t ind ustrial).
S u p ra fe ţe le a u r ite nu se izolează, a u r u l fiind inox id ab il. Se o b işn u ie şte
a se izola cele poleite cu foiţe de a rg in t.
P e n t r u a li se d a s u p r a fe ţe lo r o r n a m e n t a t e şi po leite u n a s p e c t de
vechim e, a c e s te a se p o t p a tin a .
CAPITOLUL V
EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR SI VOPSITORIILOR PE

TIMP FRIGUROS
D e m u lte ori, lucrările de finisaj ale clădirilor, inclusiv zu g ră v e lile

şi v opsitoriile, se e x e c u tă în tim p u l iernii. P e n t r u ac e a sta t r e b u i e lu a te
m ă su ri de încălzire a încăp erilor şi ţ i n u t s e a m ă de o serie de c on diţii
şi de reguli.
Com poziţiile cu a p ă de v a r , clei, cazeină, silicaţi etc. se p r e p a r ă
şi se p ă s tr e a z ă în încăperi încălzite. T e m p e r a t u r a lor în m o m e n tu l î n t r e
b u in ţă r i i nu tre b u ie să fie m a i jo a s ă de + 1 0 ° C , ia r p e n t r u g r u n d u ri
de s ă p u n de + 1 5 °C .
P r e p a r a r e a şi p ă s t r a r e a vopselelor şi c h itu r ilo r se face în în c ă pe ri
în călzite. Vopselele şi c h itu rile de ulei p e n tr u ş p a c lu it se încălzesc în a in te
d e în tr e b u in ţa re , p în ă la t e m p e r a t u r a de 1 5 —20°C.
D e asem enea, uleiurile din c a re se p r e p a r ă vopselele şi c h itu rile
se încălzesc în a in te de în tr e b u in ţ a r e , la 1 5 —20°3.
E s t e in terzisă încălzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor, e m a i l u
rilo r şi solv e n ţilo r d irect p e fla că ră, p e n t r u a se e v ita a p r in d e r e a lor.
î n c ă lz ir e a lor se face în a p ă caldă sau p rin d e p o z ita r e în d e lu n g a t ă în
înc ă pe ri în călzite.
Vopselele, lacurile şi em ailurile se diluează cu so lv e n ţi p e n t r u a li
s e m e n ţi n e f lu id ita te a n e cesară ap licării lor pa s u p ra f e ţe reci, ţin în d
s e a m a însă de c a n t i t a t e a m a x i m ă c a re p o a te fi in tr o d u s ă f ă r ă să i n
flu e n ţe z e c a lit a te a com poziţiei.
P e n t r u a accelera u sc are a , la p r e p a r a r e a vop selelor se p o t ad 'iu g a
sic a tiv i în c a n t i t a t e de cel .m it 1 5 % din g r e u t a t e a lia n tu lu i.
Peliculele de g r u n d de a p ă sa u de ulei tr e b u ie să fie p e rfe c t u sc a te
în a in te de aplicarea c o m p oziţiilo r de z u g ră v e li şi v o p sito rii.
în c ă p e rile în ca re se e x e c u tă spoieli, zu g ră v e li sau v o p sito rii pe
t i m p friguros, tre b u ie să fie b ine izolate din p u n c t de v e d e r e te rm ic
şi b in e încălzite.
L u c ră rile de spoieli, zu g ră v e li şi v o p sito rii interioare p e tim p friguros,
■cu com po ziţii o bişnuite, se e x e c u tă n u m a i în încăperi încălzite, în care
te m p e r a t u r a tr e b u ie să se m e n ţin ă , p în ă la u sc a re a acoperirilor, I a c e i
p u ţ in + 5 ° C , m ă s u r a t ă la 0,50 m de la p a rd o se a lă .
L a e x e c u ta r e a z u g ră v e lilo r de c a lita t e s u p e r io a r ă se r e c o m a n d ă
ca t e m p e r a t u r a în în c ă p e ri să n u c o b o a re su b + 1 0 ° C . D e a sem enea,
tre b u ie e v ita ţ i c u re n ţii de aer, ca re p rin u sc a re a locală a su p r a f e ţe lo r
produ c p ă t a r e a lor.
L u c ră r ile de v o p sito rii in te rio a re cu c o m p o z iţii pe b a z ă de ră ş in i
sin te tic e se e x e c u tă la t e m p e r a t u r i de m in im u m + 15°C.
U m id ita t e a ae ru lu i în ca re se e x e c u tă lu c ră ri d e z u g ră v e li şi v o p s i
torii nu t r e b u i e să d ep ăşească 6 5 % .
D ife r e n ţa în tr e t e m p e r a t u r a a e ru lu i în c o n ju r ă to r şi a s u p r a f e ţe lo r
care se z u g răv e sc sa u se vopsesc, nu tr e b u ie să fie m a i mare, de 5^-6°C,.
p e n tr u a se e v ita c o n d e n sa re a v a p o r ilo r d in a tm o s fe ră . T r e b u ie e v ita t,
de asem enea, c o n ta c tu l d in tr e s u p r a fe ţe le c a re se finisează şi a b u r u l
p ro v e n it de la diferite in s ta la ţii ( r a d ia to a r e de calorifer, t u b u r i de v e n t i
laţie etc.).
L u c ră rile de spoieli e x te rio a re se e x e c u tă n u m a i în c a zu l în c a r e
t e m p e r a t u r a zilnică a ae ru lu i n u c o b o a ră su b + 5 ° C , ia r a celor d e
vopsitorii su b -j-15°C.
CAPITOLUL V II
CONDIŢII DE CALITATE A LUCRĂRILOR DE VOPSITORII

DEFECTE ŞI REMEDIERI
P e n t r u în deplin irea ro lu lu i p e care-1 au v o p sito riile în c o n stru c ţii

(de p ro te c ţie , igienic şi estetic), este necesar ca v o p s ito r u l să c u n o a sc ă
c ît m a i b in e m a te riile p rim e şi pro du sele finite pe care le folosesc la
fin isarea s u p ra feţe lo r, p r e c u m şi relaţiile d in tr e c a ra c teristic ile lor, n a
t u r a s u p r a fe ţe lo r s u p o r t şi procesul tehn olog ic c a re tr e b u ie a d o p t a t .
D efecţiunile ca re a p a r în ti m p u l sau d u p ă vo p s ire nu tr e b u ie a tr ib u ite
a t î t c a lită ţii m aterialelo r, c ît nepriceperii celor c are e x e c u tă lucrarea.
P r in n e c u n o a şte re a c om p oziţiilo r şi n e re s p e c ta r e a i n s t r u c ţiu n ilo r
d e folosire şi aplic a re a lor se p ro d u c o serie de greşeli din c a re r e z u ltă
vo p siri n e c o re sp u n z ăto a re .
R e u şita , deci,pn ceea ce p riv e ş te c a l ita te a luc ră rilor de v o p sito rii,
d e p in d e în cea m a i m a r e m ă s u r ă de p re g ă tir e a p ro fe sio n a lă a v o p s i
to r u lu i şi de c o n ştiin c io z ita te a lui.
O v o p sito rie de c a lita te tr e b u ie să a co pere s u p r a f a ţ a s u p o r t cu o
peliculă n e t e d ă şi u n ifo rm ă, fă ră u r m e de p ensu lă, dîre, pete , c r ă p ă t u r i ,
băşici, cojiri etc. şi p rin c a re n u tre b u ie să se în t r e v a d ă s t r a t u r i l e de
vopsea. i <j
S u p ra fe ţe le v o p s ite tr e b u ie să p re z in te o aceeaşi n u a n ţ ă şi u n acelaşi
t o n de c u lo a re şi acelaşi a s p e c t lucios sa u m a t. B ordu rile, frizele şi lin ia tu r a
tr e b u ie să fie de aceeaşi lă ţim e pe t o a t ă lun g im e a , să nu p r e z in te c u r b u r i
sau frîn tu ri, ia r locurile de îm p r e u n a r e în p re lu n g ire nu tr e b u ie să fie
vizibile.
S e p a ra ţiile d in tr e v o p s ito rii şi z u g ră v e li pe acelaşi p e r e te tr e b u i e
să fie d istin cte, fă ră su p ra p u n e ri.
D esenele a p lica te cu a j u t o r u l şab lo a n e lo r, periilor, pensulelor,
p ie p te n e lo r etc. tre b u ie să fie clare şi să n u p r e z in te d is c o n tin u ită ţi
la îm b in ări, sp a ţii goale, îngroşări, p ete, prelin geri s a u p o r ţiu n i n e
re tu ş a te .
P e n t r u e v ita r e a o b ţin erii u n o r acoperiri cu defecte r e m e d ia b ile
sau n erem ed iab ile, se in d ic ă în c o n tin u a r e cauzele c a re le p ro duc ,
p rin folosirea u n o r c o m p o z iţii sa u u n o r tehn olog ii n e c o r e s p u n z ă
to a r e , p re c u m şi din n eg lije n ţa sa u n e p ric e p e re a v o p sito ru lu i, a ră-
tîn d u -se t o t o d a t ă m e to d e le de p r e v e n ire şi, e v e n tu a l, re m e d ie rea d efec

telor. D efectele p o t a p ă r e a în t i m p u l e x e c u tă rii lu c ră rilor de v o p sito rii
sau d u p ă usc a re a peliculelor.
1. DEFECTE CARE APAR ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII COMPOZIŢIILOR
î n t i m p u l p ă s tr ă r ii în depozitele c e n tr a le sa u de ş a n tie r, c o m p o
ziţiile p o t p r e z e n ta diverse defecte c a u z a t e de d ep ă şire a d u r a te i de
c o nservare, de n e re s p e c ta r e a n o rm e lo r de d e p o z ita re şi, în u nele cazuri,
d a t o r i t ă c a lită ţii n e sa tis fă c ă to a r e a com poziţiilor.
Cele m a i o b işn u ite defecte c a re a p a r s în t t u l b u r a r e a , fo rm a r e a de
coji, se d im e n ta r e a , gelifierea şi sp a r g e r e a emulsiei.
a) T u lb u ra re a . Se p ro d u c e fie p rin d e p o z ita r e a c o m p o z iţiilo r la
o te m p e r a t u r ă s u b + 5 ° C , fie din c a u z a u n u i c o n ţ i n u t p r e a m a r e de
sicativ. î n a m b e le cazuri, p e n tr u remedierfe, se r e c o m a n d ă o u ş o a ră
încălzire a com poziţiei la 20 —25°C, p rin in tr o d u c e r e a v a s u lu i în ca re
este p ă s t r a t ă , în a p ă caldă. în c ă lz ire a n u tr e b u ie p r e lu n g ită şi nici efec
t u a t ă la foc direct, deoarece în acest fel se p o t m odifica p r o p r ie tă ţil e
pro dusului, p r e z e n tîn d t o t o d a t ă şi u n pericol de in cend iu d in c a u z a
im fla m a b ilită ţii solv e n ţilo r volatili.
b) Form area de coji. P e s u p r a f a ţ a com po ziţiilor d in v a se le şi a m
balajele în ca re se p ă s tre a z ă se fo rm e a z ă coji ca re se d a to r e s c în ch id e rii
n ee ta n şe a v a s u lu i sau a m b a la ju lu i respectiv, a excesului de s ic a tiv
d in com p oziţie, a p ă str ă r ii p r o d u s u lu i în v a s e u m p l u t e in c o m p le t sa u
d in ca uz a u n e i t e m p e r a t u r i excesive d in depozit. Se r e c o m a n d ă ca p ă s t r a
rea com p oziţiilo r să se facă în v a s e şi a m b a la je u m p l u t e c o m p le t, f ă r ă
s t r a t de aer, şi închise etanş. î n ca z ul utilizării p a r ţia l e a c o m p o z iţie i
se to a r n ă , încet, pe s u p r a f a ţ a com poziţiei ră m a s e în v as, u n s t r a t s u b ţ i r e
din d ilu a n tu l resp ectiv, închizînd u-se apoi c a p a c u l c ît m a i etanş.
î n ca z ul form ării coajei, a c e a s ta tr e b u ie î n d e p ă r t a t ă cu g r ijă în a in te
d e u tiliz a re a p ro du sului. Coaja n u tr e b u ie s p a r tă , ia r s f ă r îm ă t u r il e a m e s
te c a t e în m a sa co m poziţiei d eoarece a c e ste a n u se m a i re d iz o lv ă . Se
p ro d u c e în sc h im b o sc ă d e re a pre cia bilă a a sp e c tu lu i e ste tic şi a r e z is te n ţe i
peliculei.
c) Sedim entarea m ateriilor solide în dispersie. E s t e u n fe n o m e n
care p r o v o a c ă m u lt e n e a ju n s u r i pe ş a n tie re . P r i n s e d im e n ta r e se î n
ţelege d e p u n e r e a m a te riilo r p u lv e r u le n te ( p ig m e n ţi şi u m p lu tu r i )
în g lo b a te în vopsele sau em ailuri în s tr a tu r i, d u p ă g r e u t a t e a lor specifică,
pe fu n d u l v a s u lu i sau a m b a la ju lu i în ca re se p ă s tr e a z ă .
Cauzele p ro d u c e rii s e d im e n tă r ii s î n t : g r e u t a t e a specifică m a r e a
u n o r p ig m e n ţi (m iniul de p lu m b , o x id u l roşu de fier etc.), v is c o z ita te a
342 Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii. Defecte şi remedieri
prea m ică a lacului sau u le iu lu i, fineţe de m ă c in a r e n e c o r e s p u n z ă to a r e

a p ig m e n ţilo r utilizaţi, fre c a re a n e c o r e s p u n z ă to a r e a c o m p o z iţiilo r
în f a b ric ă s a u în atelier, d e p o z ita re a c om poziţiilor u n ti m p m a i î n d e lu n g a t
d e c ît cel prescris (de e x e m p lu : vopselele şi g r u n d u r ile de a c o p e rire circa
1 an de la p r e p a r a r e , ia r g r u n d u r ile a n tie o ro siv e cu m iniu de p lu m b ,
n u m a i 2 — 6 luni, d u p ă c a l ita te a p ig m e n tu lu i utilizat).
O p e r a ţia necesară rem ed ierii acestu i defect, f o a r te des în tîln it pe
şa n tie re , este o energică şi c o m p le tă a m e s te c a re a co m p o ziţiilo r în v a se le
în c a re se p ă s tr e a z ă . O a m e s te c a re superficială duce la c o n s u m u r i
specifice m a i m a ri şi la re a liz a re a un e i pelicule de c a lita te inferioară
şi cu a s p e c t n eu niform . A stfel la folosirea u n e i vo pseli n e o m o g e n iz a te
se v a o b ţin e la în c e p u t o peliculă cu p rea m u l t lia n t şi p re a p u ţ i n p ig m e n t,
ia r la u r m ă , o peliculă cu p r e a m u lt p ig m e n t şi p r e a p u ţi n liant.
A m e s te c a re a c om poziţiilor p e n tr u om o ge n iz a re se p o a t e face fie
m a n u a l, fie m e c a n iz at.
M a n u a l se face a s t f e l :
— se în d e p ă r te a z ă orice u r m ă de c o a jă ;
— se sc o a te din v a s circa u n s fe rt din c o n ţin u tu l plin al v a s u l u i ;
— cu a j u t o r u l unei lo p ă ţe le de lem n g e lu ită (nu se foloseşte u n a
m etalic ă p e n t r u ca p rin lovire de v a s u l m e ta lic să nu se p r o d u c ă
se înte i c are să a p r in d ă solvenţii volatili), se dizlocă s tr a t u r i l e d e p u s e
pe f u n d u l v a s u lu i de jos în sus, t r e p t a t , pe în tre a g a s u p r a f a ţ ă : d u p ă
aceea se i m p r im ă lo p ă ţic ă i o m işcare de r o ta ţie de jos în sus şi de sus
în jos astfel ca t o a t ă m a sa a com poziţiei să se p u n ă în m işcare. A c e a stă
o p e ra ţie d u r e a z ă 10—30 m in, d u p ă c a n t i t a t e a de d e p u n e ri şi de
n a t u r a lor.
D u p ă ce com p oz iţia a fost o m o g e n iz a tă se a d a u g ă în v a s şi r e s tu l
de c o m p o z iţie scos la în c e p u t, a m e s te eîn d u -se c o n tin u u .
O m o g e n iz a re a m e c a n iz a tă a c o m p oziţiilo r se face cu a j u t o r u l a m e s-
te c ă to a r e lo r (v. cap. IV, B, p a r a g r a fu l 3) cu o d u r a t ă de 5 — 10 m in,
p e n tr u o c a n t i t a t e de 50 kg, a sigurînd o p r o d u c t i v i t a t e ridicată^ şi o
c o m p o z iţie de cea m a i b u n ă ca lita te .
d) Gelifierea. P r in gelifiere se înţeleg e t e n d i n ţ a de „ în g ro şare "
(gelatinizare) fie a în tregei m a se a com poziţiei, fie p a r ţ i a l , su b f o rm a
de cheaguri. Cauza acestui fe n o m e n este u n în c e p u t de a l t e r a r e a lia n tu lu i
şi se c on sid eră ca defect de fabricaţie. C o m p o z iţia nu p o a t e fi r e m e d ia t ă
şi tr e b u i e r e t u r n a t ă fabricii p ro d u c ă to a re .
e) Spargerea em ulsiei. A cest fe n o m e n se p ro d u c e p rin se p a r a r e a
celor doi c o m p o n e n ţi lichizi (apă-ulei), c a re c o n s titu ie em u lsia . C a u
zele s e p a ră rii p o t f i :
— o e m u lsio n are n e c o r e s p u n z ă to a r e re a liz a tă în f a b ric ă :

— p ă s t r a r e a n e c o r e s p u n z ă to a r e a com po ziţiilor e m u ls io n a te în
m a g a z ii la t e m p e r a t u r i su b + 5 ° G ;
— d u r a t a d e d e p o z ita re a em ulsiei d ep ă şe şte t e r m e n u l de fo lo s in ţă
prescris de fa b ric a p r o d u c ă to a re .
î n c azu l se p a r ă r ii emulsiei n u e x istă p o sib ilită ţi de re m e d ie re .
M odul de o m o g e n iz a re a v o p se le lo r e m u lsio n a te , in flu e n ţe a z ă efectiv
s ta b i lita t e a emulsiei. O o m o g e n iz a re c o re c tă se face a m e s te c în d c o m p o z i
ţia n u m a i în acelaşi sens de r o t a ţ i e a lo p ă ţic ă i de le m n s a u a p a le t e i
a m e s te c ă to ru lu i .
2 . DEFECTE CARE APAR IN TIMPUL APLICĂRII COMPOZIŢIILOR
L a a p lic a re a co m p o z iţiilo r d e v o p s it d a t o r i t ă c a lită ţii sa u p ă s tr ă r ii

n e c o re s p u n z ă to a r e a p r o d u se lo r sa u a aplicării lor n e c o r e s p u n z ă to a r e
se p ro d u c o serie de defecte, c u m s în t : re z is te n ţa la în t in d e r e cu p e n su la ,
scurgeri, băşici, b u le de aer, p e te , stria ţii, c e a ţă etc. M a jo r ita te a a c e s to r
defecte p o t fi e v i t a t e p rin c u n o a ş te r e a com po ziţiilor, a te h n o lo g iilo r
de ap licare şi a in flu e n ţe i m e d iu lu i în c o n ju ră to r .
a) R ezistenţa Ia întindere cil pensula a com poziţiei. L a a p lic a re ,
c o m p o ziţia t r e c e g re u de pe p e n su lă pe s u p r a f a ţ a c a re se aplică. C auzele
c a re p ro d u c a c e st de fe c t s în t :
— c o n s ite n ţă p r e a m a r e a c o m p o z i ţ i e i ;
— t e m p e r a t u r a s c ă z u tă a p r o d u s u l u i ; se r e m e d ia z ă p r in î n c ă l
zirea lui ;
— folosirea u n e i pe n su le n e p o tr iv it e o p e ra ţie i ;
— folosirea u n u i d ilu a n t n e c o r e s p u n z ă t o r ;
— a p lic a re a co m p o z iţie i p e u n s u p o r t u m e d ;
— a p lic a re a com poziţiei pe o s u p r a f a ţ ă a s p r ă , n eşle fu ită ;
— a p lic a re a co m p o z iţie i p e t i m p excesiv de cald, sau sub a c ţiu n e a
razelor solare.
b) Urme de pensulă. Cînd se m e n ţ in şi d u p ă u sc a re a s t r a t u l u i de
co m poziţie, îm p ied ic ă fo rm a r e a u n e i s u p ra f e ţe cu a s p e c t u n ifo rm .
C auzele c a re p r o d u c acest d e fe c t s î n t :
— c o n s is te n ţa p r e a m a r e a c o m p o z i ţ i e i ;
— co m p o z iţia folosită cere u n t i m p de u s c a re fo a r te sc u rt, ia r s u
p ra fe ţe le c a re se a c o p e ră s în t m a ri.
c) A deziune slabă. Cînd c o m p o z iţia în tin s ă pe s u p r a f a ţ a s u p o r t u
lui a d e ră cu greu de a c esta, se p o a te p r e s u p u n e că este r e z u l t a t u l u r m ă
to a re lo r c a u z e :
— p re g ă tir e a n e c o r e s p u n z ă to a re a s u p r a fe ţe i s u p o r t (u rm e de g r ă s i
me, praf, u m e z e a l ă ) ;
— s u p r a f a ţ a s u p o r tu lu i a re o t e m p e r a t u r ă m a i m ic ă d e c ît + 5 ° C :
— u r m e de a p ă în p e n s u lă sa u în a e ru l folosit la p u lv e riz a r e ;
— u tiliz a r e a de d ilu a n ţi n ec o re sp u n z ă to ri.
d) S cu rgeri şi „ p e rd e le 1. A ce ste defecte p o t a p ă r e a a t î t la a p lic a re a
c o m p o z iţiilo r cu p e n su la cît şi cu pistolul, din u r m ă to a r e le cau z e :
— u tiliz a r e a un e i co m p o z iţii p r e a d ilu a te , la o t e m p e r a t u r ă ri d ic a tă
a m ed iu lu i;
— a p lic a re a u n u i s t r a t p r e a gros de c o m p o z iţie ;
— a p lic a re a u n u i s t r a t de c o m p o z iţie n e o m og eriizată ;
— u tiliz a r e a u n e i d u z e cu d ia m e tr u l p r e a m a r e ;
— a p lic a re a u n u i s t r a t de c o m p o z iţie p e s te u n u l lucios. î n astfel
de c a z u ri s t r a t u l lucios se m ă tu ie ş t e p rin şlefuire.
e) „Coajă de p o rto c a lă ". A cest defect face ca pelicula să p r e z in te
u n a sp e c t o n d u la t, in su fic ien t eg alizată. Cauzele c a re p r o d u c a c e st defect
s în t u r m ă to a r e le :
— c o n s is te n ţa m a r e a c o m p o z i ţ i e i ;
— p u lv e r iz a r e a com po ziţiei cu a e r c o m p r im a t su b p re s iu n e a n o r m a lă ;
— d i s t a n ţ a p re a m a r e în tr e pisto l şi s u p r a f a ţ a c a re se a c o p e ră ;
— a d a o s p r e a m a re de sica tiv în c o m p o z iţia de v o p s it ;
— a p lic a re a com po ziţiei pe t i m p friguros.
f) Pe lic ulă a s p ră la p ipăit. Cauzele ca re p r o d u c a c e st defect s î n t :
— c o m p o z iţia c o n ţin e i m p u r i t ă ţ i ; n u a fost s t r e c u r a t ă ;
— a p lic a re a co m po z iţie i s-a f ă c u t în tr-o a tm o s f e r ă î n c ă r c a tă cu
pra f.
g) Băşici. A p a r ' p e s u p r a f a ţ a peliculei a t u n c i c î n d :
— s u p r a f a ţ a c a re se a c o p e ră este încă u m e d ă ;
— s t r a t u l de c o m p oziţie a re o grosim e p e s te cea n o rm a lă ;
— nu se foloseşte filtru l la in s t a la ţia de a e r c o m p r im a t.
h) Bule de aer. Sîn t p r o v e n ite din u r m ă to a r e le c a u z e :
— c o n s is te n ţa p re a m a r e a co m p o z iţie i şi n e r e s p e c ta r e a d is t a n ţe i
m in im e d in tr e pisto l şi s u p r a f a ţ a s u p o r t u l u i ;
— u tiliz a re a u n e i d u ze la pistol cu d ia m e t r u m a i m a r e d e c ît 2,8 m m ,
ia r p re s iu n e a a e ru lu i c o m p r i m a t m a i m a r e d e c ît acea n o rm a lă .
D a c ă bulele de a e r a p a r izolat, se p o t s tr ă p u n g e şi d e fe c tu l t r e b u i e
re m e d i a t cu o p e nsulă de lin ia tu ră .
i) A ta c a re a s tr a tu lu i a n te rio r. î n a c e st caz s t r a t u l de c o m p o z iţie
a p lic a t a t a c ă şi dizolvă s t r a t u l a n t e r io r cu c a re se a m e s te c ă , p r o d u -
cînd scurgeri, înc re ţiri etc. Cauzele a c e stu i defe c t s în t :
— u tiliz a re a u n u i p r o d u s c a re c o n ţin e so lv e n ţi cu p u t e r e m a r e de
dizolvare şi v o l a t i l i t a t e m ică ;
— a p lic a rea u n u i s t r a t p e s te a l tu l in suficient u sca t.
î n p r im u l caz se re c o m a n d ă în locuirea d ilu a n tu lu i, iar în cel de al
doilea, pre lu n g ire a t i m p u lu i de u s c a re a s t r a t u l u i p re c e d e n t.
j) Cratere. A tu n c i cîn d a p a r p e peliculă cu g re u p o t fi re m e d ia te .
Cauzele ca re p r o v o a c ă a c e st de fe ct s î n t :
— v a r ia ţii de p re siu n e a a e r u lu i c o m p r i m a t ;
—■folosirea u n o r c o m p o z iţii n e o m o g e n e sau cu t e r m e n de folosire
d e p ă şit;
— a p lic a rea pe u n s u p o r t p r e g ă t i t n e c o re sp u n z ă to r.
1) „Pînză de paianjen“ (fire). F e n o m e n u l se în tîln e ş te m a i ales la
com poziţiile p e b a z ă de clorcauciu c şi este d e te r m in a t p rin a p lic a re a
î n tr - u n m e d iu excesiv de ca ld a u n e i co m p o z iţii c o n ţin in d s o lv e n ţi cu
v o l a ti lita te p re a m are.
m) Striaţiuni. Cauzele a p a r iţie i ac e stu i de fe c t s în t u r m ă t o a r e l e :
— p r e g ă tir e a n e c o re s p u n z ă to a r e a s t r a t u l u i s u p o r t ;
— îm b ib a r e a n e u n if o rm ă cu g r u n d de îm b ib a r e a s u p ra f e ţe lo r de
lem n şi celor g l e t u i t e ;
— v ite z a de m işc a re a p is to lu lu i pe s u p r a f a ţ a s u p o r t m a i m a re d e c ît
c e a n o r m a lă sa u n e u n ifo rm ă .
Ca re m e d iere p e n t r u p r im u l caz, se e x e c u tă o p re g ă tir e c o r e s p u n z ă
to a re , p e n tr u al doilea, se aplică o n o u ă g r u n d u ir e cu g r u n d de îm b ib a re ,
ia r p e n t r u al tre ile a , se r e d u c e v ite z a de m işcare a p isto lu lu i şi se aplică
u n s t r a t de c o m p o z iţie în sens c o n t r a r p rim u lu i.
n) Picături m ari. A cest defect a p a r e la d u z a p isto lu lu i p r o v e n in d
d in u rm ă t o a r e l e c a u z e :
— c o n s is te n ţa p r e a m a r e a c o m p o z iţie i c a re se p u lv e riz e a z ă ;
— folosirea u n e i du z e cu orificiu p r e a m a r e ;
— ap lic a re a c om p oz iţie i cu p isto lu l la o t e m p e r a t u r ă su b + 1 0 ° C .
o) Aspect zgrunţuros. Se p ro d u c e , în g eneral, c în d c o m p o z iţia p u l
v e r iz a tă a ju n g e p e s u p o r t f ă r ă s o lv e n ţi (p u lv e riz a re u s c a tă ). C au za
acestei p u lv e riz ă ri u s c a te e s t e :
— d i s t a n ţ a p is to lu lu i de s u p r a f a ţ ă c a re se finisează este p re a m a r e ;
— t e m p e r a t u r a m e d iu lu i în c a re se lu cre a z ă e ste p re a r id ic a tă ,
v o latilizînd s o l v e n ţ i i ;
— folosirea u n e i du z e cu orificiu cu d ia m e tr u m ic la o p re s iu n e
m are; "
— d ilu a n tu l a r e o v o la t ilit a te p r e a m are.
p) Pete uleioase. A p a r pe s u p r a fe ţe le ca re se a c o p e ră p rin p u lv e riz a re
din ca uz a lipsei sa u de fe c tuo asei f u n c ţio n ă ri a f iltru lu i c o m p re so ru lu i.
346 Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii. Defecte ţi remedier)
r) A lbirea peliculei. Se p r o d u c e din u r m ă to a r e le cau z e :

— a tm o s f e r a din în c ă p e re a s a u locul în c a re se lu cre a z ă e ste u m e d ă ,
ia r t e m p e r a t u r a s c ă z u tă ;
— c o m p o z iţia c o n ţin e în c a n t i t a t e m a r e so lv e n ţi f o a r te v o la tili.
s) Ceaţă. Se p o a te p ro d u c e în t i m p u l p u lv e riz ă rii şi a r e c a u r m a r e
u n c o n s u m specific m a i m a r e de c o m p o z iţie , p r e z i n tă u n pe ric o l de
explozie, p r e c u m şi c re ş te re a n o c iv ită ţii p e n t r u p e rso a n e le c a re d e
servesc in s ta la ţia . Cauzele f o rm ă rii ceţei s î n t :
— p re s iu n e a p re a m a r e a a e ru lu i c o m p r i m a t ;
— aerisirea n e c o re s p u n z ă to a r e a în c ă p e rii în c a re se lu crează.
C e a ţă se p o a t e p r o d u c e şi în c îm p e le c tro s ta tic în g r e u in d a c o p e rirea
p ă r ţii o p u se p isto lu lu i d e s tr o p it. A cest d e fe c t este d e t e r m i n a t de
u r m ă t o a r e l e ca uz e :
— r e z is tiv ita te a p r e a m a r e a c o m p o ziţie i folosite ;
— u tiliz a r e a u n e i cu p e de p u lv e riz a re cu d ia m e t r u p r e a m a r e .
t) Uscare întîrziată a peliculei. A cest defect îm p ie d ică d e s fă ş u ra re a
n o r m a lă a lucrărilo r, fiind p r o d u s de u r m ă to a r e le ca uz e :
— a p lic a re a u n u i s t r a t p r e a gros de c o m p o z iţie ;
— t e m p e r a t u r a m e d iu lu i în c a r e se lu c re a z ă este m a i m ic ă de -f-15°C;
— u m i d i t a t e a m e d iu lu i în c a re se lu c re a z ă d e p ă şe şte 6 5 % :
— în c ă p e re a în c a re se lu c re a z ă n u este v e n t i l a t ă ;
— c o m p o z iţia folosită c o n ţin e u n d ilu a n t greu vo la til.
A şa c u m s-a m e n ţ i o n a t la în c e p u tu l a c e stu i p a ra g ra f , m a j o r i t a t e a
d efe c te lo r a r ă t a t e p o t fi e v i t a t e p rin c u n o a ş te r e a co m p o z iţiilo r şi a
c o m p o n e n ţilo r lor, c u n o a ş te r e a folosirii u n e lte lo r, a p a r a t e l o r şi i n s t a
la ţiilo r de v o p s it, a te h n o lo g iilo r de a p lic a re p re c u m şi c u n o a ş te r e a
in flu e n ţe i t e m p e r a t u r i i şi u m id i t ă ţ i i m e d iu lu i în c o n ju r ă to r .
3 . DEFECTE CARE APAR DUPA USCAREA PELICULEI
U neori, s c u r t t i m p d u p ă a p lic a re a c o m p o z iţiilo r de v o p s it, a p a r

pe peliculă o serie de d e fecte c u m s î n t : p u te r e sla b ă de acoperire,
p ie r d e r e a luciului, n e a d e r e n ţ ă , r e z is te n ţă re d u s ă , a s p e c t g ra n u lo s,
a p a r iţ ia porilor, peliculă sfărîm icioasă, băşici, c r ă p ă tu r i, exfolieri, a p a r iţia
r u g in ii etc.
a) P u t e r e sla b ă de acoperire. Cauzele a c e stu i d e fe c t s în t u r m ă
to a r e le ;
— folosirea u n e i co m p o z iţii f o a r te d i l u a t e ;
— folosirea p ă r ţi i de d e a s u p ra a u n e i co m p o z iţii n e o m o g e n iz a te
d in v a s u l în c a re s-a p ă s t r a t , a v în d u n p r o c e n t m a i mic de p i g m e n t ;
— a p lic a re a c o m p o z iţie i în s t r a t u r i p re a s u b ţ i r i ;
— a p lic a re a c o m p o z iţie i în în c ă p e ri cu o t e m p e r a t u r ă d« p e ste
-j-25°C, c a re le fluidifică la m a x im u n .
b) Pierderea luciului. M ă tu ir e a peliculei p o a te a v e a m a i m u l t e cau ze
şi a n u m e :
— a p lic a re a c o m p o z iţie i pe o s u p r a f a ţ ă de le m n sa u te n c u ia lă gle-
t u i t ă n e g r u n d u i tă sau g r u n d u i t ă in su fic ie n t cu g r u n d de îm b ib a r e sau
pe u n g r u n d in s u fic ie n t u s c a t ;
— a p lic a re a c o m p o z iţie i p e o s u p r a f a ţ ă u m e d ă ;
— folosirea u n ei co m p o z iţii cu c o n ţ i n u t e x a g e r a t de d ilu a n t sa u cu
d ilu a n t n e p o tr i v it.
c) Aderenţă slabă. Cauzele c are p r o d u c a c e s t defect s î n t :
— a p lica re a c o m p o z iţie i în s t r a t u r i p r e a g ro a se ;
— a p lic a re a co m p oziţiei p e o s u p r a f a ţ ă u m e d ă ;
— a p lic a re a c o m p o z iţie i p e o s u p r a f a ţ ă p ă t a t ă cu g ră sim e sau cu
uleiuri m in e r a le ;
— a p lic a re a c o m p o z iţie i de a c o p e rire p e s te u n g r u n d de îm b ib a r e
p r e a u s c a t ( a p lic a t de m u lt).
d) R ezisten ţă in suficientă a pelieulci. O b ţin e re a u nei pelicule de
acoperire a s u p r a f e ţe lo r cu o d u r i t a t e in s u fic ie n tă e ste c a u z a t ă de :
— a p lic a re a co m po z iţie i de aco p e rire pe u n s t r a t de g r u n d a n tic o ro s iv
sau de îm b ib a re in su fic ie n t u s c a t ;
— a p lic a rea c o m poz iţie i de acop erire p e u n s t r a t de g r u n d a n t i
corosiv sau de îm b ib a r e m u r d a r .
e) Aspect granulos. A cest a s p e c t r e z u ltă d in u r m ă t o a r e l e c a u z e :
— aplic a rea u n e i c o m p o z iţii in su fic ie n t f r e c a te ;
— în g lo b are a în c o m p oziţie de f ă r îm itu r i de co a jă de vo pse a , f o r m a t ă
Ia s u p r a f a ţa v a s u lu i în c are s-a p ă s t r a t ;
— a p lic a re a c o m p o z iţiilo r în tr-o a tm o s fe r ă d e fum , de g a ze sa u
de p r a f ;
— a p lic a r e a co m p oziţiei de aco p e rire p e s te o s u p r a f a ţ ă cu sca m e
de b u m b a c , p r o v e n ite în u m a şte rg e rii a c e ste ia d u p ă şlefuire.
f) Apariţia porilor. A cest de fe ct care apare d u p ă uscarea peliculei
re z u ltă din u r m ă t o a r e l e ca uz e :
— a p licarea com p o z iţie i pe u n s u p o r t u m e d ;
— e x e c u ta r e a lu c ră rilo r de v o p sito rie s u b a c ţiu n e a razelo r s o la r e
sau în a p r o p ie r e a u n e i surse de c ă ld u r ă ;
— a p lic a re a com po ziţiei p e o s u p r a f a ţ ă de lem n insu ficien t g r u n d u i t
cu g r u n d de îm b ib a re .
g) Pelicu lă sfărîm icioasă. A cest defect se d a to r e ş t e u r m ă to a re lo r
ca u z e :
— la c u l folosit are u n c o n ţ i n u t p re a m a r e de ră şin ă ;

— pelicula, insuficient u s c a tă , a fo st e x p u să la in te m p e rii.
h) B ăşici A p a r p e p eliculă p r o d u s e de u r m ă to a r e le c a u z e :
— s u p o r t u l de le m n n u a fost su ficien t de b in e u s c a t :
— a p lic a re a c o m po ziţie i s-a f ă c u t pe t i m p de c e a ţă sa u ploaie ;
— d u p ă a p lic a re a com po ziţiei, peliculele au fost e x p u s e im e d ia t
la c ă ld u r ă sa u la soare ;
— p r e z e n ţ a p ic ă tu r ilo r de a p ă în a e ru l c o m p r im a t, folosit la p u l
v e r iz a r e a com poziţiei.
i) Crăpături. A p a r iţia lor p e s u p r a f a ţ a peliculei p ro v in e d in u r m ă
to a r e le cauze :
— a p lic a re a c o m p o z iţiilo r în s t r a t u r i g ro a se ;
— a p lic a re a c h itu r ilo r în s t r a t u r i g ro ase ;
— u tiliz a r e a în c o m p o z iţie a u n u i exces de sic a tiv ;
— u s c a r e a se face î n tr - u n m e d iu cu gaze d e a rd e r e ;
— alegerea n e p o tr iv ită a vopselelo r sau a lacurilor.
j) E xfolieri. P e lic u la se d e sp rin d e de pe s u p o r t din u r m ă to a r e le
ca u z e :
— a p lic a r e a c o m p o z iţie i p e u n s t r a t de v o p s e a e x iste n t, ca re n u a
fost p r e l u c r a t ;
— a p lic a r e a com p o z iţie i p e s te u n s u p o r t de lem n cu o u m i d i t a t e
m a i m a r e de 12 % , sau p e s te o s u p r a f a ţă cu m u c e g a i ;
— u tiliz a r e a c h itu lu i d ire c t p e lem n f ă r ă o p r e a la b ilă g r u n d u ir e
a a c e stu ia cu g r u n d de îm b ib a re.
1) A p a riţia ruginii. A p lic a re a co m p oziţiei pe o s u p r a f a ţă m e ta lic ă
p r e g ă ti tă in su fu c ie n t, face ca, d u p ă uscare, pelicula să fie s t r ă p u n s ă
de ru g in ă şi exfoliată.
E v i t a r e a a p a r iţie i defectelor, e n u m e r a te m a i în a in te, se face p rin
e lim in a re a în p rim u l r în d a c a u z e lo r ca re le p r o v o a c ă şi a p o i şi a r e s
p e c tă rii p ro c e su lu i te h n o lo g ic d e ex ecuţie. R a r e o r i u n e le d e fec te s în t
c a u z a te de co m p o z iţii p r e p a r a t e n e c o r e s p u n z ă to r de fab ricile de s p e
c ia lita te .
R e m e d ie r e a p ro p riu -z isă a d e fectelor a p ă r u t e d u p ă u s c a r e a p e li
cu lelo r nu e ste r e c o m a n d a b ilă , deoarece, p r a c tic , locurile r e p a r a t e v o r
r ă m în e vizibile.
CAPITOLUL V III
CULORILE ÎN TEHNICA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI

ŞI VOPSITORII
N a t u r a a r e a liz a t m i n u n a t e a r m o n ii de culori c a re au i n f l u e n ţ a t
în t o a t e tim p u r ile , su b a sp e c t psihologic, v i a ţ a o m u lu i, ia r su b a s p e c t
fiziologic, procesele sale v itale.
Culorile însufleţesc, n u a n ţ e a z ă şi sco t în e v id e n ţă form ele şi c o n t u r u
rile, p o rţiu n ile lu m in o a se şi u m b r i t e ale o b ie c te lo r din ju r u l n o stru .
E f e c tu l coloristic in f lu e n ţe a z ă s t a r e a de s p irit a o m u lu i la locul
de m u n c ă , în lo c u in ţă , în edificiile d e c u ltu r ă , sp e c ta c o le şi s p o r t, în
a m b i a n ţ a str ă z ii etc.
L a fin isa re a c o n s tru c ţiilo r, a t î t în in te r io r c ît şi la e x te r io r tr e b u ie
să se ţ i n ă s e a m ă la alegerea c o m p o z iţiilo r de a c o p e rire nu n u m a i de n a
t u r a lor ci şi de c o n s id e re n te e ste tic e d e t e r m in a te de culoare.
Culorile în să n u t r e b u ie a p lic a te la în tîm p la re , ele tr e b u i e alese d u p ă
criterii bin e p re ciz a te, ca re a u în v e d e r e f u n c ţio n a l ita te a în căperilor,
efectele a c e sto ra d in p u n c t de v e d e r e fiziologic şi psihologic a s u p r a
om ului şi re a liz a re a u n e i a rm o n ii în in te r io r în tr e c o lo ritu l e le m e n te lo r
de c o n s tr u c ţii şi o b iectelo r d in încăperi, ia r la e x te rio r, în tr e c o lo ritu l
pe isajului n a t u r i i în c a re este a m p l a s a t edificiul şi cel al c o n s tr u c ţiilo r
din z o n a re sp e c tiv ă .
Z u g ra v u lu i şi v o p s ito r u lu i îi t r e b u ie u n s i m ţ d e z v o l ta t al f r u m o
sului, c u n o ş ti n ţe te h n ic e a v a n s a t e şi o e x p e r ie n ţă în d e lu n g a tă p e n t r u
a c o m b in ă culorile cu p rice p e re şi a le ap lica în m o d c o re s p u n z ă to r,
î n felul a c e sta z u g r a v u l şi v o p s ito r u l îm b in ă u tilu l cu fru m o s u l d în d
c on s tru c ţiilo r u n a s p e c t p lă c u t şi a tr ă g ă to r . P r i n c u n o a ş te re a ap licării
Ştiinţifice a culorilor, a efectelor lor v iz u a le şi a îm b in ă rii lor a rm o n io ase
se realizează in te r io a r e şi e x te r io a r e fru m o a se .
.
1 NOŢIUNEA DE CULOARE
Culoarea este o se n z a ţie a o ch iu lu i şi t o t o d a t ă p r o p r i e t a t e a u n u i
corp de a fi c o lo ra t. A ceste d o u ă fe n o m e n e în să d e p in d t o t a l de u n
a l treilea fe n o m e n c a re este lu m in a. î n în tu n e ric n u a p a r e nici s e n z a ţia
cromatică şi nici c u lo a re a co rp urilo r.
350 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
P e n t r u a în ţelege însă n o ţ iu n e a de c u lo a re e s te n e c e sa r să se c u n o a sc ă
fe n o m e n u l lum inii, deo arece c a u z a se n z aţiei de c u lo a re tr e b u ie c ă u t a t ă
în n a t u r a luminii.
2 . NOŢIUNEA DE LUMINA
L u m in a e ste o o scilaţie e le c tro m a g n e tic ă , a cărei c a r a c te r is tic ă

e s te fr e c v e n ţa sa, adică n u m ă r u l de v ib r a ţ ii pe secun dă. D i s t a n ţ a în tre
d o u ă oscilaţii succesive se n u m e ş te lungim e de undă.
L u n g im ile de u n d ă c u n o s c u te alcătu iesc u n d o m e n iu v a s t de r a d ia ţii
e le c tro m a g n e tic e fiind c u p rin s e în tr e 10“ 9 şi IO10 microni.
a) Spcctrul vizibil. D in în tre a g a a c e a s tă g a m ă de lun gim i de u n d ă
d o a r o b a n d ă fo a rte în g u s tă de r a d ia ţii este r e z e r v a tă ochiului omenesc,
c u p r in s ă în tr e 0,4 şi 0,8 microni, d e n u m it şi sp e c tru l vizibil. Dincolo
d e a ce ste lim ite, ochiul n o s tr u n u m a i p e rc e p e nimic.
Sub 0,4 m ic ro n i se găsesc regiunile de r a d ia ţi i u ltr a v io le te , care
a u o a c ţiu n e chim ică d ir e c tă a s u p r a u n o r s u b s ta n ţe , r a d ia ţii X , u tiliz a te
în rad io lo gie, r a d ia ţii y şi cosmice. î n p a r t e a s u p e rio a r ă a s p e c tru lu i
vizibil, la lu n g im i de u n d ă m a i m a ri de 0,8 m icroni, se află d o m e n iu l
ra d ia ţiilo r infraroşii, cu i m p o r t a n t e efecte te rm ic e , a poi d o m e n iu l
m ic r o u n d e lo r u tiliz a te în te le v iz iu n e şi, în fine, re g iu n e a u n d e lo r radio.
b) Surse lum inoase. L u m i n a este em isă de surse lu m in o a se n a t u
ra le sau artificiale. P r in c ip a la su rsă lu m in o a să n a t u r a l ă o c o n s titu ie
soarele. P e n t r u nevoile sale însă o m u l şi-a c r e a t de-a lu n g u l t im p u r i lo r
su rse a rtificiale lu m in o a se ca-: o p a iţu l, lu m in a re a , t o r ţ a , la m p a cu
gaz, becul electric, l a m p a cu n e o n etc.
c) D escom punerea lum inii (dispersia). L u m i n a se p r o p a g ă în li
nie d r e a p tă . D a c ă însă r a z a de lu m in ă este o b lig a tă să s t r ă b a t ă d o uă
m edii diferite (de e x e m p lu sticlă şi aer), ea se a b a t e de la d r u m u l d re p t,
frîngîndu-se. A c e a stă frîn g e re a razelo r de lu m in ă se n u m e ş te refracţie.
D a t o r i t ă a c e stu i fe n o m e n s-a p u t u t c o n s t a t a că lu m in a a lb ă n u este
u n i t a r ă su b a s p e c tu l com poziţiei. N e w t o n (1 643 — 1727,) este acela
c a r e a lă m u r it c o m p o z iţia lu m inii a lb s pe b a z a d e s c o m p u n e rii sale
p r in tr - o p rism ă .
D a c ă p e o p r is m ă de sticlă c a d e u n fascicul de lu m in ă a lbă, t r a -
v e r s în d - o a c e a s ta se r e f r a c t ă (fig. 158 de la sfîrşitul c ă rţii), descom -
p u n în d u - s e într-o su ccesiu ne de c u l o r i : roşu, p o rto c a liu , g a lb e n , v e rd e ,
a lb a s tr u , indigo şi v io le t. A cestea s în t culorile sp e c tr u lu i vizibil iar
f e n o m e n u l a p a riţie i lor c o n s titu ie dispersia lum inii.
Cele ş a p t e culori ale s p e c tr u lu i s în t c o n s id e ra te culori fu n d a m e n ta le

sau culori pure, înscriin du -se în s p e c tr u l r a d ia ţiilo r e le c tr o m a g n e tic e
astfel (ta b e lu l 48) :
Tabelul 48
M ărim ea d o
C oloarea L im ite (nm)1 m en iu lu i (nm )
Violet 400 - 435 35

Indigo 4 3 5 -4 6 0 25
A lbastru 4 6 0 -5 0 0 40
Verde 5 0 0 -5 6 5 65
Galben 5 6 5 -5 9 5 30
Portocaliu 5 9 5 -6 1 5 20
Roşu 6 1 5 -8 0 0 185
*) 1 nm (nan o m etru )= 1 0 ~ 9 m = 1 mjx (m ilim icron).
D in ta b e l reiese că la culorile p u r e n u c o r e sp u n d a n u m i t e lu n g im i
de u n d ă , ci a n u m i t e do m e nii de lu n g im i de u n d ă .
d) R ecom punerea lum inii albe. D a c ă s p e c tr u l o b ţ i n u t p rin dispersie
în loc să fie p r o ie c ta t pe u n p a r a v a n (v. fig. 158), este o b lig a t să t r a
verseze o a d o u a p r is m ă id e n tic ă cu p rim a , însă a ş e z a tă invers, r a d ia ţiile
suferă o n o u ă re f ra c ţie d a r de sens o p u s prim ei, o b ţin în d u -s e din nou
lum in a albă.
Acelaşi lucru se realizează p rin e x p e rie n ţa c u n o s c u tă su b d e n u m ire a
de „discul lui N e w to n " . Discul, din c a r to n , este î m p ă r ţ i t în ş a p t e se c to a re ,
fiecare c o lo ra t cu c îte o c u lo a re f u n d a m e n ta lă . P r in r o tir e a a c e stu ia în
ju r u l a x u lu i să u c e n tr a l, la o a n u m i t ă v ite z ă şi d a t o r i t ă p e rsiste n ţe i
im aginilor pe r e t i n ă se o b ţin e r e z u l t a n t a celor ş a p te culori s u p r a p u s e ,
care d a u se n z a ţia de alb.
L u m in a alb ă se m a i o b ţin e şi p r in r e co m
pun erea a c îte d o u ă r a d ia ţii de o a n u m i t ă
culoare. Astfel, se a c o p e ră cu o d ia fra g m ă (fig.
159) o p a r t e din s p e c tr u c a re iese d in p ris m ă ,
de exe m p lu c u lo a re a g a lb e n ă , lă sîn d ca re s tu l
spectru lu i să fie c o n c e n tr a t cu a j u t o r u l unei
lentile p e u n ecra n . C uloarea c a r e se o b ţin e
nu este o c u lo a re m i x t ă n e d e fin ită ,c i o c u Fig. 159. Naşterea
loare p u r ă , în ca z u l e x e m p lu lu i c o n sid e ra t : culorii complemen
a lb astru -v io let. A c e a s tă cu lo a re se n u m e ş te culoa- tare :
1 d ia fra g m ă ; 2 —
r ea complementară a g a lb e n u lu i. A m b ele culori le n tilă ; 3 — e c ra n .
352 Culorile in tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
c o m p le m e n ta r e r e u n ite d a u d in nou c u lo a r e a albă, deoarece în su m e a z ă

t o a t e lungim ile de u n d ă ale sp e c tru lu i.
î n t a b e lu l 49 s în t in d ic a te culorile c o m p le m e n ta r e care, d a c ă se
c o m p u n , d a u lu m in a albă.
Tabelul 49
P a r te a s u p rim a tă
d in sp e c tru RoSu P o rto c a liu G alben V erde g ă lb u i V erde
Culoarea Verde- A lbastru Vlolet- Violet P u rp u riu

complemen albăstrui alb ăstru l
ta ră
P r a c t i c c o m p u n e r e a c ulorilor c o m p le m e n ta re se p o a t e d e m o n s tra
a s t f e l : p e o m a să se a şa z ă de e x e m p lu in p o z iţia din fig. 160 o foaie de
h îr tie roşie şi u n a v e r d e ; d a c ă la m ijlocul d is ta n ţe i c a r e le d e s p a r te se
ţin e v e r tic a l o p lacă de sticlă, în aşa
fel în c ît cele d o uă foi să fie v ă z u t e si
m u lt a n — u n a d ire c t, ia r c e a la ltă p rin
reflexie — la p u n c tu l de s u p r a p u n e r e
ale celor d o u ă im agini, se o b ţin e sen
z a ţi a de alb.
Ceea ce s-a a r ă t a t m a i în a in te , se
referă n u m a i la s u p r a p u n e r e a ra d ia
ţiilo r c o lo ra te c a re c o m p u n lu m in a
alb ă şi n u la a m e s te c u l d e p ig m en ţi,
din c a re r e z u ltă n u a n ţ e de culori care
se a p ro p ie de u n a sa u de c e a la ltă cu
Fig. 160. Compunerea culorilor loare, în fu n c ţie de p r o p o r ţi a care
complementare :
1 — h îr tie r o ş ie ; 2 — h îr tie v e r d e ;
e x istă în tr e p ig m e n ţii folosiţi.
3 — g e a m ; 4 — lu m in a a lb ă c o m Culorile p u r e ale s p e c tr u lu i se p o t
pusă.
a r a n j a în f o r m a de cerc, ale c ă ru i sec
to a r e c o lo r a te sîn t a stfe l s i t u a t e în c ît c u lorile c o m p l e m e n t a r e perechi
se găsesc u n a în f a ţ a alteia.
L a c o m b in a re a c ulorilor s p ec tra le a lb a s tr u şi roşu se form e a z ă o
g r u p ă d e culori de tre c ere, aşa n u m i te culori p u r p u r ii, c a re d a c ă se
a d a u g ă la culorile sp e c tra le se p o t în chide t o a t e în tr - u n inel n u m i t
c e rc u l d e culori, a r ă tî n d u - s e astfel tre c e re a t r e p t a t ă de la o c u lo a re la
a l t a ("fig. 161 de la sfîrşitul cărţii)!
e) Culoarea corpurilor. î n lu m e a în c o n ju r ă to a r e se c o n s ta t ă p r e z e n ţa
unei d iv e r s ită ţi de corpu ri, u nele c olorate, altele incolore, u n e le t r a n s
p a re n te , altele opace etc. D u p ă o b se rv a ţiile şi teoriile emise, c u lo a rea
se c o n sid e ră ca u n fe n o m e n de a b s o r b ţie a lum inii. P e n t r u e xp licare
se face u . m ă t o a r e a exem plificare. î n d r u m u l fascicului de lu m in ă a lb ă
sp re pri.-mă se in te rc a le a z ă u n g e a m co lo ra t în v e rd e (fig. 162). P e e cran
Fig. 162. A b s o rb ţia lu m in ii :

1 — su rsa d e lu m in ă ; 2 — g e a m c o lo ra t v e rd e ; 3 — p ris m ă ;
4 — e c ra n .
se o b ţin e u n sp e c tru d isc o n tin u u , cu d u n g i negre, m a i m u lt sau m a i

p u ţin intense, p la sa te pe locurile de Unde lipsesc ra d ia ţiile roşii. D a că
se î n d e p ă r te a z ă g e a m u l c o lo ra t d in calea fasciculului alb de lu m in ă , r e a
pare r a d ia ţia roşie, ia r s p e c tr u l de v in e din n ou c o n ţin u u .
D in a c e a s tă e x p e rie n ţă reiese că din fasciculul de lu m in ă albă, care
c o n ţin e t o a t e rad ia ţiile , a u fost r e ţin u t e d e g e a m , adic ă a b so rb ite ,
ra d ia ţiile culorii c o m p le m e n ta r e (roşie) culorii g e a m u lu i (verde). Deci
co rp urile a u p e o p r ie t a te a d e a a b so rb i o p a r t e d in l u m in a care c a d e pe
ele şi a n u m e ra d ia ţiile c o m p le m e n ta r e . D a c ă u n obie c t de culoare v e rd e
este ilu m in a t cu u n bec electric de cu lo are roşie, a p a r e de culoare n e a g ră .
F e n o m e n u l se e xplică p r in fă tu l că o b ie c tu l de cu lo a re v e r d e a a b s o r b it
co m ple t r a d ia ţiile roşii (c o m p le m e n ta re celor v erzi), ia r ochiul n e
p rim in d nici o ra d ia ţie re fle c ta tă de pe corp, îl v e d e de cu lo are n e a g ră .
Corpurile, în a f a ră de p r o p r ie ta t e a de a ab sorbi, t o t a l sau p a r ţia l,
lum in a au şi c a p a c ita te a de a o reflecta sau de a o lăsa să t r e a c ă p rin ele.
U n c o rp t r a n s p a r e n t a p a r e co lo ra t în c u lo a re a c o m p le m e n ta r ă
celei pe c a re o a b s o a r b e şi p e n t r u c a re este deci opac. D a c ă n u a re
loc nici o a b s o r b ţ ie , c o rp u l este t r a n s p a r e n t şi incolor.
• U n corp o p a c a p a r e c o lo ra t în c u lo a re a pe c a re o reflectă şi care
este c o m p le m e n ta r ă celei a b so rb ite .
D a c ă u n corp reflectă in te g ra l t o a t e ra d ia ţiile , el a p a r e opac, de

c uloare alb ă ; dacă, d im p o tr iv ă , a b s o a r b ’e t o a t e radiaţiile, co rp u l a p a r e
opac, d e c u lo a r e n e a g ră .
C orpurile, în m o d n o r m a l, a b so rb d e o d a t ă m a i m u lte r a d ia ţii, v e
cine ca s p e c tr u şi, de a se m e n e a , reflectă s i m u lta n o a ltă serie de
ra d ia ţii. A c e ste a s în t re c e p ţio n a te de ochi su b fo rm a u n ei m u ltit u d in i
de n u a n ţ e şi to n u r i ale c u lo rilo r fu n d a m e n ta le .
Culorile, în general, p o t fi g r u p a t e în d o u ă catego rii şi a n u m e : în
culori cromatice, c a re c u p r in d cele ş a p te culori f u n d a m e n ta le ale sp e c
t r u l u i şi în culori a c r o m a tic , adică necolorate, c a re c u p rin d culorile
negru şi alb cu to n u r i le in te r m e d ia re de gri.
f) L um inozitate. P r i n l u m in o z ita te se în ţelege a s p e c tu l s tr ă lu c ito r
sau m a t al u n e i culori, c a re este d ire c t p r o p o r ţio n a l cu p u te r e a de r e
flexie a ra d ia ţiilo r de p e s u p r a f a ţa culorii respective.
Cu c ît p u t e r e a de reflexie a u n ei culori scade cu a t î t a c e a s ta devine
m a i p alid ă, m a i şte a rsă .
Culorile, la care ra dia ţiile sîn t re fle c ta te t o t a l sau în cea m a i m a r e
p a r t e (circa 7 5 % ), se conside ră „clare“ ia r cele, la c a re ra d ia ţiile s în t
re fle c tate în tr e 5 0 % şi 7 5 % , se c o n sid e ră „palide", i a r c e le sub 5 0 % ,
se co nsideră „şterse" sau „ m u r d a r e " .
g) N u a n ţă . D a c ă la o cu loare c r o m a tic ă se a d a u g ă o a n u m i t ă c a n
t i t a t e de a ltă cu loare c ro m a tic ă vecină, se o b ţin culori a p r o p ia te de
prim a . P r i n a m e ste c a re a m a i m u l t o r culori în p ro p o r ţii sta b ilite , r e
z u ltă n u a n ţe le respective. P r in v a r ie re a p r o p o r ţiilo r a m e s te c u lu i
p o t re z u lta o v a r i e t a t e de n u a n ţ e ale aceleiaşi culori, a c ă r o r lim ita re
este im p u s ă d o a r de p u te r e a de p e rc e p e re a oc h iului omenesc. D e e x e m
plu : d a c ă se a m e s te c ă roşu cu a lb a s tr u , în c a n t i t ă ţ i diferite, se o b ţin
n u a n ţe le indigo, p u r p u r iu , c a r m in etc. Iu f u n c ţie de c a n tită ţile folosite
la a m e s te c a re a culorilor g a lb e n cu a lb a s tr u se o b ţin n u a n ţ e , c a re tre c
de la g a lb e n -v e rz u i la v e rd e , ea însăşi o c u lo are p u r ă . p în ă la v e rd e -
a lb ă stru i.
F o lo sin d cu p ric e p e re a m e s te c u l d e c u 'o r i se p o t o b ţin e n u a n ţ e
ca re să c o re s p u n d ă t u t u r o r c e rin ţe lo r şi nevoilor.
h) Ton. D a c ă se a d a u g ă la c u lo a re a c r o m a t i c ă sau la o n u a n ţ ă de
o a n u m i t ă lu m in o z ita te o o a re c a re c a n t i t a t e de culoare a c r o m a tic ă
("gri) de aceeaşi lu m in o z ita te , se o b serv ă o slăb ire a n u a n ţe i culorii c r o
m atice . Cu c ît se a d a u g ă m a i m u l tă c u lo a re a c r o m a ti c ă la o c u lo a re
c ro m a tic ă , cu a t î t a c e a sta din u r m ă se v a deosebi m a i m u l t de p rim a .
Culorile c r o m a tic e şi n u a n ţe le lo r a u deci, ca şi culorile a c r o m a tic e o
p r o p r ie ta te prin c ip a lă , to n u l. T o n u l u n e i culori sau n u a n ţ e p o a te fi
o b ţ in u t p r in a m e s te c a re a u n e i culori p u re sau a u nei n u a n ţ e de c u l o a r e

cu negru sau cu alb. D e e x e m p lu : d a c ă se a m e s te c ă roşu p u r cu o p a r t e
din ce în ce m a i m a r e de n e g ru se o b s e rv ă o în c h id e re a culorii s p r e
to n u ri de b r u n închis. D a c ă se a m e s te c ă roşu cu alb r e z u ltă roz.
Cunoaşterea acestor prop rietăţi şi priceperea de a le deosebi u ş u
rează m ult m unca zugravu lu i şi a vop sitoru lu i, a tît în ceea ce
priveşte am estecul culorilor, c ît şi la întrebuinţarea lor la zu grăvirea
şi vopsirea diferitelor încăperi şi elem ente. La realizarea unei co m p o ziţii
colorate de zu grăvit sau vo p sit, se v a căuta în prim ul rînd să se ob ţin ă
nuanţa ceru tă iar apoi se v a p otrivi t o n u l :
i) Colorarea peliculelor prin pigm enţi. P e n t r u realizarea u n o r p e
licule colorate în n u a n ţ a şi t o n u l ales, se folosesc p ig m e n ţii c o r e s p u n z ă
tori, su b fo rm a de pulbere, a n m e s te c a ţi în c o m p o z iţia re sp e c tiv ă în
c a n t i t ă ţ i b in e p r e c iz a te p r in re ţe te . A ş a d a r p rin a m e s te c a re a g r a n u
lelor de p ulbere, colorate, se o b ţin e în com p oz iţie n u a n ţ a şi t o n u l d o rit.
C om po ziţia a p lic a t ă pe o s u p r a f a ţ ă s u p o r t în tr - u n s t r a t s u b ţir e
se tr a n s f o r m ă în tr-o peliculă solidă.
S u p r a fa ţa fiind lu m in a t ă de o su rsă lu m in oa să , u n fascicul de l u
m in ă a lb ă p ă t r u n d e în peliculă şi apoi se reflectă a ju n g în d în ochiul
o b s e rv a to ru lu i c olorată.
Care este f e n o m e n u l care p ro d u c e în ochi se n z a ţia culorii peliculei?
P e n t r u a înţelege acest fe n o m e n se face u r m ă t o a r e a e x p e rie n ţă :
D acă se p u n e u n g e a m
a lb a stru p este u n u l gal
ben (fig. 163) şi se p r i
v e ş te prin g e a m u ri se v e
de culoarea v e rd e . Acest
lucru se explică a s t f e l :
g ea m u l a lb a s tr u a b so a rb e
culorile roşu şi galben,
d a r lasă să t r e a c ă v e r
dele şi violetul slăbite,
ia r a lb a s tr u l c o m p l e t ;
g e a m u l g a lb e n care se
g ăseşte în f a ţ a lui a b s o a r
b e culorile a lb a s tr u şi vio
let. ia r în m ă s u r ă { m ai
m ică este transparent
p e n tr u cu lo area verde.
Deci colorarea se. b a z e a
356 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitori?
ză pe a b s o rb ţia selectivă p rin m a i m u lte m e d ii colorate, c o n s ti

t u i n d u n a m e ste c n u m i t substracliv.
î n a c e a s tă c atego rie se în c a d re a z ă c o m b in a r e a p rin a m e s te c a r e a
c ulorilor la lucrările de zugrăveM şi v o p s ito rii. A m e ste c u l de d o i p i g
m e n ţi, de e x e m p lu g a lb e n şi a lb a s tr u , în tr - o c o m p o z iţie a p l i c a t ă s u b
f o rm ă de peliculă ( s t r a t s u b ţir e ) pe o s u p r a f a ţ ă s u p o r t, v a d a loc la
u r m ă t o r u l fe n o m e n : lu m in a alb ă c a re c a d e pe peliculă tr e c e p r in g r a
nulele a l b a s tr e şi este r e f le c ta tă în i n te r io r u l s t r a t u l u i de g ra n u le le
galb en e, sa u tr e c e p rin g r a n u le le g a lb e n e şi este r e f le c ta tă de g ra n u le le
a lb a stre . î n a m b e le c a z u ri ra z a de lu m in ă în a i n te d e a a ju n g e la s u p r a
f a ţă , n u m o i c o n ţin e d e c ît c u lo a re a v e r d e (fig. 164). R azele care s în t
@ Albastru
Fig. 164. A m e ste c a re a , s u b s tra c tiv ă d e cu lo ri în tr - u n s tr a t
p ig m e n ta t.
a b s o rb ite de am e ste c n u a c ţio n e a z ă a s u p ra ochiului. P a rtic u le le g albene

a b so rb o p a r t e din raze, lăsînd să t r e a c ă n u m a i razele g albene, p o rto c a lii
şi v e r z i ; razele c a re a u t r e c u t , c a d pe p a rtic u le le a lb a stre , ca re a b so rb
la r în d u l lor p e cele g a lb e n e şi po rto c a lii, lăsînd să t r e a c ă n u m a i cele
verzi. L u m i n a albă, c a re a t r e c u t p rin p a r tic u le le a lb a stre , este a b s o r
b ită de p a r tic u le le g a lb e n e în a f a r ă de razele ve rz i. Ca u r m a r e a m e s t e
cul v a reflecta n u m a i raze v e r z i cu u n o a r e c a re a d a o s de ra z e alb e
re fle c tate de s u p r a f a ţă .
L a u n a m e ste c s u b s tr a c ti v al c u lorilor, prin cipalele culori din ca re
se p o t o b ţin e p r a c tic m a j o r i t a t e a culorilor c r o m a tic e s î n t : roşul, a l
b a s tr u l închis şi galbenul.
C o m b in în d culorile p rin c ip a le p r i n m e to d a s u b s tr a c tiv ă , se p o t
o b ţin e a lte culori, a s t f e l : p o r to c a liu ('roşu + g alben), v e r d e ("galben-j-
a lb a s tr u închis), v io le t ( a l b a s t r u închis-f-roşu), c a re se n u m e sc culori
c o m b in a te .
D a c ă se fa c e u n a m e ste c s u b s t r a c t i v din d ife rite culori, a t i t p r i n

cipale c ît şi c o m b in a te , în d iferite p ro p o r ţii, se o b ţin e u n m a r e n u m ă r
de n u a n ţe .
P e n t r u re a liz a re a d ife rite lo r to n u r i ale c o m p o z iţiilo r ad ic ă p e n t r u
deschiderea sau în c h id e re a c u lo rilo r se folosesc p ig m e n ţii albi şi, r e s
pectiv, negri.
P r in c u n o a ş t e r e a legilor de a m e s te c a re şi p o triv ir e a c u lo rilo r şi
n u a n ţe l o r c o m p o z iţilo r de z u g r ă v i t şi a celor d e v o p s it, se re u ş e şte
să se o b ţin ă cele m a i p o tr iv ite c o m b in a ţii d e culori, n u a n ţ e şi t o n u r i
p e n t r u fin isare a s u p r a f e ţe lo r c o n s tr u c ţiilo r.
Se o b ţin , p r in u r m a r e , o m u lţi m e de n u a n ţ e şi p e n t r u fiecare n u a n ţ ă
o v a r i e t a t e de to n u r i. P e n t r u nevoile p ic tu rii, z u g ră v e lii şi v o p s ito r ie i
s-au s ta b i lit p r a c tic 72 d e n u a n ţ e . F ie c a re n u a n ţ ă a m e s te c a tă în p r o
p o rţii crescîn de cu alb dă to n u r i g r a d a t e deschise, ia r cu n e gru dă to n u r i
g r a d a t e închise. S-au lu a t zece t o n u r i d eschise şi zece închise, în t o t a l
douăzeci t o n u r i din fiecare n u a n ţ ă . S-a î n t o c m i t u n t a b l o u , n u m i t
m o d e la r de culori, cu cele 72 de n u a n ţ e şi 1 440 to n u r i , în t o t a l 1 512
tip u r i de „culori" diferite, n u m ă r f o a rte c u p r i n z ă to r p e n t r u nevoile
pictu rii, ale z u g ră v e lii şi v o p sito rie i, ori c ît d e p r e te n ţio a s e a r fi c e r in
ţele în a c e a s tă p r iv in ţă . ‘
R e p r e z e n ta r e a lor s-a f ă c u t p e u n cerc de culori, î m p ă r ţ i t în 72 de
sectoare. C e n tru l cerc ului este alb, fîşia de m a r g in e n e a g ră . S u p r a f a ţ a
ce rc ului de la c e n t r u l alb la fîşia
Negru
n e a g ră s-a î m p ă r ţ i t în 21 fîşii c o n
centrice. P e fîşia d in m ijo c, la fie
care sector, se a p lic ă cele 72 n u a n ţ e
alese, în tr-o succesiu ne p o t r i v i t ă a
gradaţiilor. D e la c o ro a n a circu lară
din mijloc sp re c e n tr u , n u a n ţ a se
d e s c h id e t r e p t a t cu a lb ( to n u r i de s Nuonfa
chise) p în ă la alb c u r a t, i a r s p re
periferie se în c h id e t r e p t a t cu negru
(to n u ri închise) p în ă la n e g ru p u r
(fig. 165). F ie c a re t o n se n u m e r o
tea z ă cu un n u m ă r de ordine, în
to t a l 1 512 nu m ere . F ie c a re n u m ă r ,
re p re z in tă deci • n u a n ţ a culorii şi
to n u l resp e c tiv .
D e obicei la lucrările de z u g r ă Fig. 165. Sector cu 'o nuanţă de
culoare şi 20 tonuri gradate de
veli şi v o p sito rie se foloseşte u n la alb la negru.
m o d e la r cu u n t o t a l de 200 n u a n ţ e şi to n u r i, ca re s în t su fic ie n te p e n t r u
cele m a i p re te n ţio a s e cerinţe.
3 . PROPRIETĂŢILE CULORILOR
P e n t r u culorile p e r c e p u te de ochiul om enesc se p o t ind ic a o serie

de p r o p r ie tă ţi.
a) Culori calde şi eu lo n reci. î n m o d c o n v e n ţio n a l culorile s p e c t r u
lui se î m p a r t în d o u ă g r u p e : c alde şi reci.
P r in culori calde se înţeleg acele culori ca re p r o d u c s e n z a ţia de
cald, a p ro p iin d u -se de c u lo a re a focului. D in culorile c a ld e fac p a r t e
cele roşii, p ortocalii, g a lb e n e şi cele a p r o p ia te de a cestea.
Culorile c a re se a p ro p ie de c u lo a re a g h eţei, apei, a a m u r g u lu i etc.,
fac p a r t e d in culorile reci. A cestea s î n t : a lb a s tr u închis, a l b a s t r u -
v e r d e , a lb a s r tr u - v io le t şi cele s i t u a t e a p r o a p e d e c u lo a re a a l b a s t r ă .
Celelalte culori in te r m e d ia r e fac p a r t e din culorile calde, sau reci
d u p ă c u lo are a p rin c ip a lă ca re p r e d o m in ă în ele.
b) Contrastul culorilor. D a c ă se privesc d o u ă culori vecine, se v a
o b s e rv a că se in flu e n ţe a z ă reciproc. D e e x e m p lu : d a c ă lîngă o d u n g ă
roşie se t r a s e a z ă şi u n a g a lb e n ă , se o b s e rv ă la îm b in a r e că d u n g a roşie
se a p ro p ie de cu lo a re a v io le tă , ia r ce a g a lb e n ă d e c u lo a re a v e rd e . A c e a s tă
s c h im b a re a n u a n ţe lo r culorilor în sectoarele c a r e v i n în a tin g e re se
n u m e ş te contrast de margine.
D a c ă pe o foaie de h îr tie a lb ă se p u n e u n p ă t r a t t ă i a t d in tr-o h îrtie
roşie şi se p r iv e ş te fix t i m p de 20 secund e, ia r a p o i se m u t ă p r i
v ir e a pe s u p r a f a ţ a albă, se o b s e rv ă că pe a c e a s ta a p a r e p e n t r u u n s c u r t
t i m p aceeaşi i m a g in e ca fo rm ă , în să de c u lo are v e rd e . D in e x p e r ie n ţă
s-a c o n s t a t a t c ă în m a j o r i t a t e a cazurilor, culorile im ag in ilor, c a re a p a r
succesiv, s în t culori c o m p le m e n ta r e la c u lo a re a p r im e i im agini.
A c e a s tă m o d ific a re a culorilor p e r c e p u te de ochi se n u m e ş te con
trast succesiv de culori.
D a c ă d o u ă p ă t r ă ţ e l e gri de acelaşi to n se p u n , u n u l p e o h îr tie â lb ă
şi c e lă la lt p e o h îrtie n e a g ră , se o b se rv ă că p ă t r ă ţ e l u l a ş e z a t I pe
fo n d u l n egru a p a r e cu u n t o n m a i deschis d e c ît cel a ş e z a t p e fo n d u l
alb. C o n tr a s tu l la ca re se s c h im b ă t o n u l culorii se n u m e ş te contrast
de luminozitate.
C u n o a ş te re a fe n o m e n e lo r de c o n t r a s t al cu lo rilo r este f o a r t e i m
p o r t a n t ă la lucrările de z u g ră v e li şi vo p sito rii. E a v in e de e x e m p lu
în a ju to r u l z u g r a v u lu i la alegerea culorii şi n u a n ţ e i re s p e c tiv e p e n tr u
z u g r ă v ir e a în c ă p e rilo r vecine, astfel ca la tr e c e r e a d in tr-o în c ăp e re
în a lta , fe n o m e n u l c o n tr a s tu lu i c r o m a tic să n u in flu e n ţe z e n e g a tiv
perc e p e re a d ife rite lo r culori, ci d im p o tr i v ă să s c o a tă 111 e v id e n ţă c o m

b in a r e a lor re u ş ită .
Culoarea d u n g ilo r de s e p a r a ţie a d o u ă s u p r a f e ţe z u g r ă v ite în culori
diferite tr e b u ie astfel aleasă ca să în lă t u r e f e n o m e n u l c o n tr a s tu lu i de
m arg in e.
c) Culorile din punct de vedere spaţial. S-a o b s e r v a t că u n e le o biecte
a fla te în acelaşi p la n a p a r t o t u ş i în p la n e d iferite, d a c ă s în t c o lo ra te
diferit. A s t f e l : d a c ă pe o foaie de h îr tie n e a g r ă se a ş a z ă n işte b u c ă ţi
r o tu n d e de h îrtie , c o lo ra te u n e le în g r i şi a lte le în ro şu şi se privesc cu
a te n ţie , v o r a p ă r e a cele c o lo ra te in roşu m a i a p r o p ia t e , ia r cele c olo
r a t e în gri m a i d e p ă r t a t e .
î n g e n e ra l culorile ca lde şi t a r i p a r m a i a p r o p ia te , ia r cele reci şi
slabe m a i d e p ă r t a t e d e c ît în r e a li ta t e . D e a s e m e n e a , obiectele c o lo ra te
în culori ca ld e p a r m a i m a r i d e c ît obiectele de acelaşi fel c o lo ra te în
culori reci. A tu n c i c în d se c a u t ă să se p u n ă în e v id e n ţă u n desen c o
lorat, v a t r e b u i astfel aleasă c u lo a re a f o n d u lu i ca de se nu l să iasă în
relief. L a z u g r ă v ir e a în c ă p e rilo r este in d ic a t să s e ţ i n ă s e a m ă deci de
a n u m it e p r o p r i e t ă ţ i şi a n u m e : p e n t r u ca o c a m e r ă să p a r ă m a re , v a
t r e b u i z u g r ă v i t ă în tr-o c u lo a r e rece, ia r p e n t r u ca o în c ă p e re să p a r ă
m a i în a ltă , p e r e ţii s e v o r z u g r ă v i în tr-o c u lo a re c a ld ă şi p la fo n u l într-o
c uloare rece.
d) A spectul de „pondere" a culorilor. P r iv in d d o u ă cercuri, c olo
r a t e ca în fig. 166, se c reează im p r e s ia că cel d in s t î n g a are „ sta b ilita te " ,
ia r cel din d r e a p t a t i n d e să se rostogolească.
____ _____ Culoare
Culoare / \ • _ /nchisă
deschjşă
___ Culoare
Culoare
■închisă
Fig. 166. Aspectul de „stabilitate mecanică*1 a culorilor.

A c e s t? a s p e c t de „ p o n d e re " s a u „ s ta b i lita t e m e c a n ic ă" a c ulorilor
este i m p o r t a n t la z u g r ă v ir e a sau v o p sire a su p r a f e ţe lo r pe p o r ţiu n ile
u n d e se întîln esc d o u ă culori diferite. D e e x e m p lu : la z u g r ă v ir e a p e
re ţilo r u nei în c ă p e r i în d o u ă culori, p a r t e a d e jos se e x e c u tă de
o bic e i cu o c u lo a re închisă, ia r p a r t e a de sus cu o culoare m ai deschisă,
e a să n u se p r o d u c ă o im p resie de „ ap ăsare".
360 Culorile in tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
T o tu ş i n u este exclueă o c o m b i n a r e in v e rs ă a c ulorilor care, fo lo

site î n t r - u n r a p o r t p o n d e r a t, să d ea u n a sp e c t de echilibru arm o n io s,
re u ş it şi p lă c u t. A stfel p riv in d t r e i d r e p tu n g h i u r i a şe z a te v e rtic a l, a
c ă r o r p a r t e s u p e rio a ră este v o p s ită în n egru, iar cea in fe rio a ră în gri,
în p r o p o rţii d iferite (fig. 167), ochiul este im p r e s io n a t diferit. î n »:ri-
Fig. 167. Echilibrarea culorilor.
m u l d r e p tu n g h i, u n d e c u lo a re a n e a g ră p r e d o m in ă , se p ro d u c e se n z a ţia
n e p l ă c u tă că, c u lo are a n e a g r ă a p a s ă a s u p r a celei g r i ; în al doilea d r e p t
unghi, c u lo a re a n e a g ră a p a r e ca o b o r d u r ă , i a r în al tre ile a d r e p tu n g h i ,
u n d e a fost a p lic a t u n r a p o r t ju s t, adică e x is tă u n echilibru în tr e c u lo
rile n e a g ră şi gri, c o m b in a r e a lor p ro d u c e o im presie v iz u a lă p lă c u t ă .
în c o n se c in ţă p e n tr u s t a b i l i t a t e tr e b u ie a p lic a te , to n u r il e închise,
„culorile g re le “, la p a r t e a de jos a p e re ţilo r încăperii, ia r la p a r t e a de
sus şi pe plafo n, a p lic a t u n c o lorit uşor, în t o n u r i lum inoase.
4 . EFECTELE FIZIOLOGICE ŞI PSIHOLOGICE ALE CULORILOR
jF D in cele m a i v e c h i tim p u r i, o m u l a fo st a t r a s de culori, încercînd

să le d e sc o p e re ta in a . C uloarea, le g a tă indiso lu bil de c o r e s p o n d e n ţa
ei n a t u r a l ă — lu m in a — l-a im p r e s io n a t p e r m a n e n t în cele m a i d i
v e rs e m o d u ri. î n epoca n o a s tr ă efectul coloristic este u n lu c ru care
p r e o c u p ă pe fiecare la locul de m u n c ă , în a m b i a n ţ a stră z ii sau a locuinţei
şi în c o n t a c t u l cu t o t felul d e obiecte.
F ie c a re culoare, în a f a r ă de s e n z a ţia c a re o p r o d u c e de rece sau
de cald, de g r e u t a t e sa u de s p a ţiu , in f lu e n ţe a z ă în tr-o f o a r te m a r e m ă
s u ră şi s ta r e a de sp irit a o m u lu i.
F olosin d deci cu pricepere- culorile, n u a n ţe le , to n u rile şi lu m in a
se c reează c o n d iţii o p tim e de locuit, de m u n c ă , de s tu d iu , de d istra c ţie ,
de o d ih n ă etc.
I n cele ce u r m e a z ă se v a a r ă t a in flu e n ţa p e care o au culorile m a i

des folosite, a t î t a s u p r a s im ţu r ilo r c ît şi a s u p r a s e n tim e n te lo r o a
menilor.
C u lo a re a roşie este c u lo are a focu lu i şi sîngelui. P r o d u c e e n tu z ia s m ,
se n z a ţia de c a ld to n ific ă p u t e r e a m u sc u la ră , intensifică c irc u la ţia
a r te ria lă şi acce lere a z ă r e s p ira ţia . N u se r e c o m a n d ă folosirea ei pe p e
reţii d o r m ito a r e lo r şi c a m e re lo r d e zi, deoarece irită , d istra g e a t e n ţ i a
şi p o a te p r o d u c e insom nii şi coşm are. Se p o a te folosi însă în su frag e rii
şi p e s u p r a f e ţ e mici în în c ă p e ri de tre c e re (coridoare, h o lu ri etc).
C u lo are a a l b a s t r ă este c u lo a re a ce ru lu i şi m ării. Trezeşte, d o r in ţa
p u r i t ă ţ i i şi s e te a p e n t r u s u p r a n a t u r a l . R e p r e z in tă p a c e a şi c a lm u l.
E s t e c u lo a re a o d ih n ito a r e . Se re c o m a n d ă p e n t r u în c ă p e ri d e s t i n a t e
odihnei. Cînd a lb a s tr u l se în c h id e în t o n cu n e g ru p ro d u c e s e n z a ţia
tris te ţii, ia r cîn d se d esch id e cu alb p ro d u c e se n z a ţia d e p ă r tă r ii şi i n
diferenţei. N u a n ţe le de a lb a s tr u p ro d u c în g e n e ral se n z a ţia de rece.
Se foloseşte în în c ă p e r i c a ld e şi însorite.
C u lo area g a lb e n ă este c u lo a re a ca re r a d ia z ă lu m in a , tr e z e ş te ochiul,
înviore a z ă şi fortifică s iste m u l nervos, d în d o im presie de m a t u r i t a t e
Se r e c o m a n d ă folosirea u n ei culori g a lb e n e clare, lum inoase, în în c ă
peri în tu n e c o a se . T r e b u ie e v i t a t ă cu lo a re a g a lb e n p r e a deschis deoarece
se p ră fu ieşte .
C uloarea v e r d e este c u lo a re a n a tu rii. E s t e lin iştitoare, c a lm e a ză
sp iritu l şi o d ih n e ş te ochii. P o a t e fi a p lic a tă pe p e re ţii încăperii de s tu d iu
sau pe t a v a n u l d o r m ito r u lu i. E s t e o c u lo a re c a l m a n t ă d a r îu c a n t i t a t e
m a re p o a t e p r o v o c a s e n z a ţia de tr is te ţe .
C uloarea v io le t e ste c u lo a re a tr is te ţii, a iluziilor, a alegoriei şi a
sim bolizării. E s t e culo a re a ca re a i n t r a t în isto rie cu se m n ific a ţia de
n obleţe. E s t e o cu lo a re a m a t u r i t ă ţ i i şi nu a tin e re ţii.
C u lo area p o rto c a lie este o cu lo a re c a ld ă c a re răsc o le şte şi s t i m u
lează pe fricoşi şi n e h o tă rîţi. D eşi p a r e u n e o ri p u ţ i n agresivă, t r a n s
m ite t o t u ş i o im p re sie de s ă n ă t a t e şi p a to s v ita l. î n s u p r a f e ţe m a r i
p a r e d u lc e a g ă şi u ş o r ir it a n tă .
N u a n ţ e l e d e roz încălzesc, s în t vesele d a r f ă r ă v a lo a re coloristică.
E s te o c u lo a r e specific fe m inină .
C u lo area a lb ă p ro d u c e se n z a ţia d e c u ra t. î n c a n t i t a t e m a r e însă
d e vine o c u lo a re m o n o to n ă , o r b ito a r e şi ob ose şte ochii. Se r e c o m a n d ă
p e n tr u î n c ă p e r i î n tu n e c o a s e şi ca fo n d p e n tr u cazul c în d se scot în e v i
d e n ţă a lte culori.
O a rm o n ie a culorilo r se o b ţin e p r in tr - o g a m ă r e d u s ă de culori,
în g e n e ra l cu tr e i culori, în c a re cele reci să se echilibreze cu cele calde.
Culorile vii se folosesc p e s u p r a f e ţe f o a r t e mici. Culorile a c ro m a tic e

(n eg ru, g ri, alb) nu realizează nici lin fel de a rm o n ie , însă sc o t în e v i
d e n ţă a n s a m b l u l coloristic. C u lo area n e a g r ă c o n trib u ie la o b ţin e r e a
e fe c tu lu i de c o n t r a s t şi c o n s titu ie t r e c e r e a de la o c u lo a re v ie la a lta .
T r e b u ie folosită în c a n t i t ă ţ i mici. C uloarea a lb ă este ideală p e n t r u a
s c o a te în e v id e n ţă o c u lo a re vie. G a m a t o n u r ilo r gri se foloseşte p e n t r u
a „lega“ a r m o n ia c u lo r ilo r ; s c o a te în e v id e n ţă v a lo a re a ta b lo u r ilo r ,
t a p i ţ e r i e i şi d iferitelor o b ie c te d in încăperi.
î n g e n e ra l c u n o a ş te r e a legilor a rm o n ie i p o a te c o n s titu i d o a r u n î n
d r e p t a r şi u n p u n c t d e o rie n ta re , deoarece, de obicei, s u r v i n o serie
de a lţi fa c to r i şi a tu n c i, de la caz la caz, in t e r v e n ţ i a u n o r a n u m i t e culori,
a r e rol să co recteze, să o rd o n e z e sa u să a c c e n tu e z e a n u m i t e lu c ru ri.
5 . ALEGEREA CULORILOR
Criteriile d e alegere a cu lo rilor s în t v a r i a t e şi d e p in d de în c a d r a r e a

c o n s tru c ţie i în a m b i a n ţ a n a t u r i i sau u r b a n is tic ă , de d e s tin a ţia c l ă d i
rilor, de f u n c ţio n a lit a te a în c ă p e rilo r şi de efectele psihologice şi fiz io
logice ale culorilor.
a) A legerea culorilor pentru faţade. C o m p o z iţia co loristică p e n t r u
f a ţ a d e tr e b u i e să ţ i n ă s e a m ă de g r u p a r e a clă d irilo r în a n s a m b lu , de
e v ita r e a m o n o to n ie i m o n o c ro m e , c a re este o b o sito a re , p r e c u m şi a
v a r ia ţie i excesive d e culori, c a re face să d is p a r ă c a r a c te r u l u n i t a r al
c o n s tr u c ţie i. D e asem enea, la u n c o m p le x de clădiri, tr e b u ie să se a ib ă
în v e d e r e d e s t i n a ţ i a clădirii, în ă lţim ile şi le g ă tu rile cu celelalte clădiri,
a c c e n tu l c a re tr e b u ie c r e a t î n tr - u n a n u m i t loc şi d i s t a n ţ a d e la c a re
es te p r i v i t a n sa m b lu l.
Criteriile de alegere a cu lo rilo r p e n tr u f a ţ a d e se sta b ile sc a s t f e l :
— cu c ît c lă d ire a este m a i m ică, cu a t î t culorile v o r fi m a i vii ;
— tr e b u i e e v i t a t e culorile p r e a dulci (tr a n d a f i r iu şi liliachiu) ;
— a n u m i t e p u n c te c a r a c te r is tic e clădirii (o riz o n ta le sa u v e rtic a le )
t r e b u i e să se s c o a tă în e v id e n ţ ă p rin c u l o r i ;
— p o rţiu n ile r e tr a s e se a c o p e ră cu culori reci, ia r cele d e p r im p lan
cu culori c ald e ;
— p e n t r u sc o a te re a în e v id e n ţă a d e ta liilo r de a r h i t e c t u r ă se f o lo
sesc culori v ii p e u n fo n d m a i liniştit, f ă r ă să fie t o t u ş i d o m i n a n te ;
— p e s u p r a f e ţe m a r i n u se folosesc culori t a r i ;
— m a rile a n s a m b lu r i a r h ite c tu r a le se colore a z ă în n u a n ţ e şi t o n u r i
p a s t e la te c a re se c o m p le te a z ă a rm o n io s cu c u lo a re a s p a ţiilo r verzi.
b) A legerea culorilor pentru locuinţe. C oloritul lo c u in ţe lo r tr e b u i e

ales ţ i n î n d s e a m a de ro lu l încăperilor, de a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a tă c u r e n t
în a c e ste a ( c a m e r a de zi, d o r m ito r , sufragerie, etc.), de o r ie n ta r e a lor
f a ţ ă de soare, p r e c u m şi de a r m o n iz a r e a cu c oloritul m obilei, al ţ e s ă
t u r i l o r etc. d in in t e r i o r .
F o lo s ire a u n u i n u m ă r p re a m a r e de culori este ob ositor, de aceea
e ste b in e să fie alese c ît e v a cu lo ri (în g e n e ra l tre i) care, folosite c o re s
p u n z ă to r , să realizeze a r m o n ia coloristică d o rită.
N u e s te r e c o m a n d a b i lă nici folosirea u n e i sin g u re culori sa u u nei
v a r i e t ă ţ i de n u a n ţ e a u n e i s in g u re culori, deoarece se o b ţin e u n colo rit
m o n o t o n , tim id , c a re n u p r e z in tă interes, lip sit de c o n tr a s te a r m o
nioase. D e s ig u r nu e ste r e c o m a n d a b il nici folosirea la în tîm p la r e a c u lo
rilo r şi c o n t r a s t e l o r d eoarece lo c u in ţa a r d e v e n i a tu n c i o im a g in e ţ i p ă
t o a r e de bîlci.
Z u g ră v ir e a p e r e ţilo r cu d iferite desene florale şi culori (cu a j u t o r u l
rolelor sa u şab lo a n e lo r), a p a r e n t , în f ru m u s e ţe a z ă in te rio ru l d a r în r e a
l i t a t e a re c a efect ob o sire a oc hiului şi o c o n c u r e n ţă cu desenele şi c u lo
rile d e pe c o v o a r e sa u de p e ta p iţe r ie . A c e a s tă re z o lv a re d e c o r a tiv ă
r e p r e z in tă o falsă p r e ţ i o z i t a t e c a re micşorează- p e cea r e a lă a m o b ilie
ru lu i, c o v o a re lo r şi ta p iţe rie i. S in g u ru l a v a n t a j pe care-1 p r e z i n tă este
cel p ra c tic , că se a co p e ră e v e n tu a le le d efecte ale s u p r a f e ţe i s u p o r t sau
c h ia r ale fin isaju lu i.
P e n t r u re a liz a re a u n u i in te r io r c o re s p u n z ă to r se alege u n n u m ă r
re d u s de culori, d in ca re se p re fe ră u n a c a re d e v in e d o m i n a n t ă . A le
g e re a nu se fa ce la în tî m p la r e ci d u p ă c o n sid e ra ţiile a m i n t i t e m a i în a in te .
C uloa re a d o m i n a n t ă p o a t e fi aceea a m o b ilie ru lu i, a p ere ţilo r, a
ta p iţe r ie i etc., u r m în d ca obiectele d in in te rio r să se su b o rd o n e z e ele
m e n te l o r p rin c ip a le p r in d iv e rse a r m o n ii coloristice- de c o n t r a s t sau
sim ilitu d in e . D e e x e m p lu : d a c ă pe s u p r a f a ţ a p e r e ţilo r se p r o ie c te a z ă
m a j o r i t a t e a o b ie c te lo r d in in te rio r, a c e sta c o n s titu ie fon du l. C uloarea
c a re se alege p e n t r u f o n d se p o a t e co nsid e ra d o m in a n tă , f a ţ ă d e cele
lalte culori şi în c o n s e c in ţă t r e b u i e s ta b ilite r e la ţii a r m o n ic e în tr e ele.
D a c ă d in specificul u n e i în c ă p e ri s u p r a fe ţe le d o m i n a n t e s în t ale
ta p iţe rie i, a t u n c i se a r m o n iz e a z ă c u lo a re a p e r e ţilo r cu a cesta, i a r p e n
t r u c e le la lte o b ie c te se aleg culori c a re să a rm o n iz e z e cu s u p r a f a ţ a
d o m in a n t ă .
I n te r io r u l coloristic al u n e i lo c u in ţe n u se re z o lv ă p e n t r u t o a t e î n
căp erile la fel. A legerea g a m e lo r de culori p e n t r u fiecare c a m e r ă nu
se face o ric u m , ci se ţin e s e a m a d e fu n c ţ iu n e a p rin c ip a lă , specifică î n
căperii re sp e c tiv e . D e ase m e n e a , se v a ţ i n e s e a m ă de d im e n siu n ile încă
36 4 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
perii, de m o d u l de ilu m in are , d e o r ie n ta r e a şi c h ia r de v î r s t a şi p e r s o

n a l it a te a p e rso a n e i c a re o ocup ă.
în tr - o î n c ă p e r e m ică se folosesc culori lu m in o a s e şi deschise, iar
la p erd e le şi ţ e s ă t u r i culori a rm o n io a s e şi m o tiv e mici.
î n în c ă p e ri sc u nd e , t a v a n u l se colorează în tr-o c u lo a re rece d e s
chisă, ia r perdelele se re c o m a n d ă să c o n ţin ă linii ve rtic ale .
î n t r - o în c ă p e re p re a în a ltă t a v a n u l se colorează în tr-o c u lo a re ca ldă
cu u n t o n m a i închis, ia r p ere ţii în culori reci sa u se finisează cu t a p e t
cu m o tiv e o rizontale.
Cînd în tr-o în c ă p e re se află d o u ă uşi de în ă lţim i diferite se p o a te
a te n u a a c e st a s p e c t in e ste tic p rin v o p s ire a lor cu aceeaşi c u lo a re ca
şi a p e reţilor.
în t r - o în c ă p e r e lu n g ă şi în g u s tă , p e re ţii lu n g i se colorează în culori
reci ca să p r o d u c ă s e n z a ţia că se d e p ă r te a z ă , ia r cei s c u rţi în culori
c alde, ca să p r o d u c ă se n z a ţia că se a pro prie . î n a c e st fel în c ă p e r e a c a
p ă t ă p r in co lo rit o fig u ră m a i a rm o n io a să .
P e r e ţ ii u n e i în că p e ri în tu n e c o a s e se a c o p e ră cu cu lo ri lu m in o a se
albe, g a lb e n e sa u gri.
în c ă p e r ile o r ie n t a te sp re n o rd , n e în so rite , se colo re a z ă cu culori
c a ld e a p r o p i a t e de aceea a soarelui. în c ă p e rile o r i e n t a t e s p re s u d se
c o lo rează în culori ..răcoroase" ca : verzi, a l b a s t r u ca cerul, gri p a s te l etc.
P e n t r u în c ă p e rile o r ie n t a t e sp re r ă s ă r i t se aleg culori moi, p e n t r u
a n u a p ă r e a , la lu m in a ra z e lo r so lare p rea du re . D e p r e f e r a t o c u lo a re
gri-albast.ru, g ri-b e j, crem lu m in o s etc. Culorile în c ă p e rilo r o r ie n ta te
s p re a p u s , a p a r la a s f in ţitu l soarelu i m a i calde. Se r e c o m a n d a alegerea
u n o r culori ca a l b a s tr u ca cerul, c u lo a re a te iu lu i, ş a m p a n ie i etc.
Culorile t r e b u i e p o tr i v i te şi cu in d iv id u a l ita te a lo c ata rilo r. N a t u
rile re fle xive a u în c lin a ţie p e n t r u culorile dulci şi reci, ia r cele e x p a n
sive p re fe ră c ulorile în d r ă z n e ţe şi c o n tr a s t a n te .
î n cele ce u r m e a z ă se v o r da c îte v a în d r u m ă r i o rientative. în ceea
ce p r iv e ş te aleg erea culorilor p e n t r u diversele în c ă p e ri ale un e i locuinţe.
C a m e ra de zi (fig. 168 de la sfîrşitul cărţii), a cărei f u n c ţ iu n e sp e c i
fică e ste d e s tin d e re a şi p rim ire a , se finisează cu o c o m b in a ţie d e culori
a c tiv e , a n t r e n a n t e , lu m in o a se şi ospitaliere. D a c ă p ere ţii se colorează,
d e e x e m p lu , î n t r - u n o c ru -g ă lb u i f o a r te deschis şi plafo n u l în alb, cu
m o b ilie ru l în c u lo a re a cafeniu pal, se s ta b ile ş te u n a sp e c t a rm o n io s al
c o lo ritu lu i în tre g ii încăperi.
Culorile fo lo site p e n t r u d o r m i t o r tr e b u ie să fie pe c î t de c a l m a n te
p e a t î t de p a s iv e şi o d ih n ito a re , ele n u trebuie, să c o n tr a s te z e cu c u lo a
r e a d u la p u rilo r . D a c ă , de e x e m p lu , p e n t r u p e r e ţi se alege c u lo a re a
se n in ă a u n u i b leu deschis, c u lo a re a d u la p u r ilo r p o a t e fi u n cafeniu

p a l, ca şi în c a m e r a d e zi.
P e re te le d in s p a te le p a t u l u i p o a t e fi c o lo r a t cu u n t o n m a i închis
s a u m a i deschis d e c ît ceilalţi, în s c h im b p e n t r u p e re te le din f a ţă se folo
s e şte o c u lo a re o d ih n ito a re .
P e n t r u t a v a n tr e b u ie e v i t a t ă c u lo a re a a lb ă ca re p o a te dev en i o b o
s i to a r e p e n t r u cel c u lc a t în p a t . T r e b u ie ales u n t o n deschis de culoare
v e rd e , e v e n tu a l cu n u a n ţ e u ş o r a lb ă s tr u i, ca re e x p r im ă linişte şi c a l
m e a z ă s is te m u l nervos.
S u fra g e ria , în c a re se ia m a sa , t r e b u ie să c a p e t e u n colorit a d e c
v a t c a re să s tim u le z e p o fta de m în c a r e şi să to nifice p u t e r e a m u s c u
lară. Se p o t alege a stfel culorile c ald e ro şu -p o rto c a liu , c u p rin se în tr e
n u a n ţ e le p o r to c a liu lu i deschis şi vişiniu.
C a m e ra d e s t u d iu , c a re p rin d efiniţie este o în c ă p e re lin iş tită şi
în c a re celui c a re s t u d ia z ă nu tre b u ie să i se d is tra g ă a te n ţia , se co lo
re a z ă (pereţii) în tr-o c u lo a re lin iştito a re , c a re o d ih n e şte ochii şi p r o
d u c e o slăbire a te n s iu n ii m u şch iu la re . Culoarea c a re se p o a te alege
e s te cea v e r d e în to n u r i deschise, sau o n u a n ţ ă d e b le u -v e rd e s a u u n
t o n de a lb a s tr u deschis. T a v a n e le p o t fi co lo rate în alb, p e n t r u d ifu z a re a
u n if o rm ă a lu m in ii în încăpere.
P e n tr u c a m e r a co piilor se ţi n e se a m ă , în p r im u l rînd, de v î r s t a
ac e sto ra . L a v î r s t a copilăriei ei a u p r e fe rin ţe p e n t r u culori vii, c o n
t r a s t a n t e şi calde. Spre p u b e r t a t e şi a d o le s c e n ţă g u s tu rile tin e r ilo r
tre c spre culori reci, a dînei şi tain ic e. T r e p t a t , deci, p re fe rin ţe le tr e c
d e la g alb en, p o rto c a liu şi roşu, sp re g a m a o p u să , a c ulorilor v e r d e ,
violet şi a lb a s tr u .
P o r n in d de la ace ste culori se v o r alege d o m in a n te le şi r e s tu l de
c u l o r i 'î n n u a n ţ e şi to n u r i, a te n u în d c o n tr a s te le pe m ă s u ră ce v îr s ta
creşte.
In d ic a ţiile p r e z e n t a te s în t o r ie n ta tiv e şi n u tr e b u ie să în g ră d e a sc ă
şi să inco m o deze preferinţele p e rso n a le , a t î t ti m p , bineînţeles, c ît nu
i n t r ă în c o n tr a d ic ţie cu acestea.
c) A legerea culorilor p e n tr u locurile de m u n c ă . î n te h n ic a m o
d e r n ă c u lo a re a şi lu m in a s în t c o n sid e ra te ca f a c to ri i m p o r t a n ţi de m ă
rire a r a n d a m e n t u l u i m unc ii, de m icşo ra re a oboselii, ca m ijloc de s e m
nalizare şi s e c u r ita te , c o n t r ib u in d în m o d d ire c t la m ă rire a p r o d u c
ti v i t ă ţ i i m uncii. F olosirea ju d ic io a să a culorilor oferă co ndiţii o p tim e
de d e s fă ş u ra re a m u ncii, a c ţio n în d d ire c t s u p r a siste m u lu i n e rv o s al
m u n c ito ru lu i. A tu n c i cîn d m u n c a a re u n c a r a c te r m o n o to n este n e
c esară „ în v io rare a" siste m u lu i n ervos. Se realizează p rin v o p sire a p e
r e ţil o r şi u tila je lo r secţiei re sp e c tiv e în culori deschise, in v io ră to a re .
366 Culorile în tehnica lucrărilor de zugrăveli şî vopsitori»
D a c ă m u n c a cere o a te n ţi e în c o rd a tă , p e re ţii în c o n ju r ă to r i t r e
b u ie a c o p e riţi cu culori lin iş tito a re , p e n tr u a n u d istra g e p e m u n c ito r i.
V o psirea m a şin ilo r şi p e re ţilo r în cu lo a re a cenuşie p e n t r u „a nu
se v e d e a m u r d ă r ia " , s-a d o v e d it p r o f u n d e r o n a tă , deoarece c o n tr a v i n e
n u n u m a i p rinc ipiilor estetice, ci şi c a r a c te ristic ilo r fiziologice ale v e
derii, însăşi te h no lo gie i p ro d u c ţie i. U n fir d e p ă r sa u de pra f, c ă z u t
î n tr - u n a p a r a t com p lex, m icşorează p recizia lui şi d u c e la a p a r iţia r e
b u tu r ilo r. P r i n u r m a r e , f a p t u l că m u r d ă r i a nu se v ede, nu este u n lucru
p ozitiv . U ti l a j u l tr e b u ie v o p s it în culori c a re fac m u r d ă r i a m a i v i z i
bilă şi a j u t ă la în d e p ă r ta r e a ei la tim p . E s t e o n e c e sita te te h n o lo g ic ă .
A lt c o n s id e re n t c a re p led e a z ă în fa v o a r e a c olorării u tila ju lu i este
şi u r m ă t o r u l : în general, c u lo a re a u n e i piese d e o ţe l se a p r o p ie de
cea cenuşie. P e n t r u a d istin g e a c e a s tă piesă d e m a şin a de c u lo a re c e
nuşie, este n e ce sa ră în c o rd a re a vederii. P r i n m a ş in ă tr e c zilnic zeci şi
s u te de a s e m e n e a piese. M u n c ito ru l oboseşte ia r p r o d u c t i v i t a t e a m u n c ii
lui sc a d e t r e p t a t spre sfîrşitu l sch im b ului.
P r i n c e rc e tă ri ştiin ţific e s-a d o v e d it că o s u p r a f a ţ ă d e c u lo a re c e
nu şie a b s o a r b e 6 5 % d in lu m in a n a tu r a lă . P r i n u r m a r e , z u g r ă v ire a
s a u v o p s ir e a în c ă p e rilo r de p r o d u c ţie în culori închise şi v o p sire a m a
şinilor în c u lo a re cenuşie în tu n e c ă în m od artificial secţiile, făc în d n e
c e sa ră c h e ltu ire a u n o r s u m e im p o r t a n t e p e n t r u ilu m in a tu l s u p lim e n ta r .
î n secţiile cu procese te h n o lo g ice „la c a ld “ (c u p to a re , t u r n ă t o r i i ,
fo rje etc.), se u tiliz e a z ă culori reci cu diferite n u a n ţ e de a l b a s t r u şi
v e rd e , ia r în secţiile în tu n e c o a s e şi cu t e m p e r a t u r i s c ă z u te se p r e v ă d
culori c a ld e (galb en sau p orto caliu).
î n secţiile cu z g o m o t p u te r n ic se u tiliz e a z ă culori p a s te la te , p a le ,
în cele cu z g o m o t în ă b u ş it, c u lo a re a v e r d e - g ă lb u i sa u a lb a s tru - v e r z u i,
ia r în cele cu z g o m o t s t r i d e n t c u lo a re a a lb a stru -g ri.
î n secţiil® cu m iro su ri p ă t r u n z ă t o a r e se re c o m a n d ă c u lo a re a a l
b a s t r ă sa u g a lb e n ă .
î n secţiile c a re a fe c te a z ă s im ţu l g u s tu lu i se folosesc culorile :
— p e n t r u dulce, a lb a s tru -g ri, g r i - a l b ă s t r u i ;
— p e n t r u a c ru , u l t r a m a r i n p în ă la v i o l e t ;
— p e n t r u s ă r a t, roz ;
— p e n t r u a m a r , a lb a s tr u deschis p în ă la g a lb e n -v e rz u i deschis.
î n secţiile cu u m i d i t a t e rid ic a tă , se folosesc culori „ u sc a te " : c u
lo a re a n isip u lu i (ocru, po rto c a liu ).
î n secţiile cu a e r p re a u sc a t, se folosesc culori „um ede", a lb a s tr e - v e rz u i.
L a m u n c ile de m a n i p u la r e a lăzilor m u n c ito rii se s im t m a i p u ţ i n
so lic ita ţi fizic de lăzile de c u lo a re deschisă c a re p a r m a i „ u şoare" d e c ît
de lăzile, de aceeaşi g r e u t a te , d a r v o p s ite în culori închise.
U tiliz a re a cu lo rilor deschise p re d is p u n e la c u ră ţe n ie şi la î n g r i

jir e a locului de lucru.
I n d ic a ţiile c a re s-a u d a t p r i v i t o r la folosirea culorilor c o re s p o n
d e n te u n u i proces de p ro d u c ţie , n u tr e b u ie şi nici n u p o t fi i n t e r p r e t a t e
în m o d a b s o l u t ; ele c o n s ti tu ie t o t u ş i o o r ie n ta re b a z a t ă pe e x p e r ie n ţa
u n o r c o m p o r tă r i identice, care, desigur, n u e x clud e excepţiile.
d) Alegerea culorilor pentru şcoli. C uloarea în clădirile şcolare se
sta b ile ş te luîn d u -se în c o n sid e ra re o rie n ta r e a în c ă p e rilo r prin c ip a le ,
v î r s t a elevilor şi condiţiile de s tu d iu şi î n v ă ţ ă t u r ă . Alegerea culo rii
nu este n u m a i o p ro b le m ă de finisaj ci şi u n a de c re a ţie c o m p le x ă, în
c a r e se îm p le tesc aplicaţiile c u n o ş tin ţe lo r psihologice, pedag ogice şi
c o n stru c tiv e .
î n clase n u se re c o m a n d ă folosirea culorilor p re a lu m in o a se sau
p re a în tu n e c o a se , în s ch im b se r e c o m a n d ă ca p e re ţii lor să fie fin is a ţi
în culori diferite. A s t f e l : p e re te le f ro n ta l, însp re ca re este î n d r e p t a t ă
p riv ir e a ele vu lu i să fie c o lo ra t în tr-o culoare m a i in te n s ă p e n tr u a c o n
c e n t r a a t e n ţ i a în a c e st loc, p ere ţii în c a re se găsesc golurile ferestrelo r,
intr-o c u lo a re m a i deschisă p e n t r u a t e n u a r e a c o n tr a s tu lu i cu ceilalţi
pereţi. N u m ă r u l c ulorilor folosite tr e b u ie să fie c ît m a i mic, de o a rec e
o v a r i e t a t e p r e a m a r e p o a te p ro v o c a d isp e rs a re a a t e n ţie i elevului, în
special în clase, b ib lio te c i şi ateliere.
L a săli de re c re aţie , săli de sp o rt, săli de f e s tiv ită ţi, cantine, v e s
tib u lu r i, g a r d e ro b e , c asa scării se p o t folosi culori vii şi lu m in o a se d u p ă
specificul fiecărei încăperi.
î n aceste în c ă p e ri in tere su l v iz u a l al elevului se realize az ă p rin
folosirea c o n tr a s tu lu i în tr e s u p ra fe ţe le lu m in o a se şi în tu n e co a se , î n t r e
cele n e u tr e şi c olorate, în tr e cele n e te d e şi cu a s p e r ită ţi, în tr e cele m ic i
c o lo ra te şi cele. m ari.
î n înc ă p e rile cu o r ie n ta r e a s p re su d p o t p re d o m in a culorile reci,
p e n tr u a a t e n u a im p re sia de c ă ld u ră , ia r în încăperile o r ie n ta te s p re
n o rd se finisează cu culori calde, p e n t r u a a t e n u a im p re sia de rece.
D in c e rc e tă ri s-a c o n s t a t a t că d in cele ş a p t e culori ale s p e c tr u lu i,
cele c a re obosesc m a i m u l t ochiul este v io le tu l şi roşu, ia r cel c a re obo -
seşte m a i p u ţ i n este verd ele, c a re c o n trib u ie t o t o d a t ă şi la m ă r ir e a
c o n s t a n t ă a c a p a c i t ă ţ i i de lu cru.
C u lo area v e rd e , deci, se r e c o m a n d ă p e n t r u c o lo ra re a p e re ţilo r, în
special în clasele p e n t r u copii mici. P e n t r u clasele în sorite, în c a re î n
v a ţ ă copii m a i m a r i, s în t in d ic a te n u a n ţ e le p o to lite . Astfel, p e p e r e ţii
fro n ta li p o a t e fi folosită n u a n ţ a v e r d e - a lb a s tr u d e i n te n s ita te medie^
ori cenuşiu deschis, t r a n d a f ir iu închis sau c u lo a re a cea m a i închisa a

piersicilor. î n încăperile in su fic ie n t lu m in a te se p o a t e folosi c u lo a re a
fildeşului şi g a lb e n u l deschis, c a re d a u iluzia lum in ii solare.
e) A legerea culorilor pentru spitale. C u lo area este folosită Ia f i n i
sa re a în c ă p e rilo r spitalelor, u r m ă rin d u - s e să creeze a m b i a n ţ a n e cesară
c a re să î n l ă tu r e din m i n t e a b o ln a v u lu i id e e a p e r m a n e n t ă de b o a lă .
C u lo area se co nsid e ră deci, n u ca u n mijloc clinic de v in d e c a re , ci p e n
t r u a i n f lu e n ţa in d ire c t a s u p r a p roc e sului de v in d e c a re , e lim in în d s e n
t i m e n t u l de t e a m ă şi n e s i g u r a n ţă al p a c ie n tu lu i.
C uloarea a lb ă s-ă c o n s id e r a t şi este încă c o n s id e ra tă culo a rea c o n
s a c r a tă p r in t r a d i ţ i e spitalelor, p e n t r u m a r e a ei p u te r e de reflexie şi
din p u n c t de v e d e re igienic. D a r c u lo a re a a lb ă nu este m a i igienică decît
a lte culori, m a i m u l t p r o d u c e s e n z a ţia de n e s i g u r a n ţă şi rig id ita te , ia r
în s u p r a f e ţe m a r i p r o d u c e oboseală.
Se r e c o m a n d ă e v ita r e a culorii alb e şi folosirea u n ei v a r i e t ă ţ i de
culori, c a re să în lă tu r e m o n o to n ia din in te r io r u l sp ita lu lu i ceea ce este
i m p o r t a n t şi p e n t r u b o ln a v şi p e n tr u p e rso n a lu l de deservire. Culoarea
se alege d u p ă d e s tin a ţia şi o r ie n ta r e a în c ă p e rii resp ective. î n cam ere le
celor g r a v i b o ln a v i s în t in d ic a te culorile c a lm a n te , lin iştito are , o d i h
n ito a r e ; în c a m e re le c o n v a le s c e n ţilo r se re c o m a n d ă n u a n ţ e calde, care
a u o a c ţiu n e în v io r ă to a r e şi p r o d u c o r e la x a re in te rio a ră .
T a v a n e le p o t fi şi ele c o lo ra te , ţin în d u - s e s e a m a de f a p t u l că b o l
n a v ii s în t siliţi să ste a în p o ziţie o riz o n ta lă , cu ochii a ţ i n t i ţ i în sus.
P e n t r u s u p r a f a ţ a p e r e ţilo r se aleg n u a n ţ e calde, cu lin coe ficie nt
de reflexie de 4 0 —0 0 % . P e n t r u sălile de o p e ra ţie se r e c o m a n d ă n u a n ţ a
a lb a s tr u - v e r d e , ca să se e v ite fo rm a re a p o st-im a g in ilo r. î n încăperile
cu t e m p e r a t u r a în a ltă , de e x e m p lu în secţia de fizioterapie, se aplică
culorile reci.
î n săîile de a ş te p t a r e , de re c re aţie , în solarii etc. se p e r m ite o li
b e r t a t e m a i m a r e în alegerea culorilor, p e n t r u a realiza o v a r i a ţ i e şi o
s c h im b a r e de r itm .
f) Alegerea culorilor pentru hoteluri. în c ă p e r ile p rin c ip a le ale h o
te lu r ilo r s în t d o rm ito a re le . Culorile ca re se aleg p e n t r u a c e s te c a m e r e
tre b u ie să creeze o a tm o s fe r ă o d ih n ito a re c a re să uşure z e d e stin d e re a
şi să p r e d is p u n ă la so m n, p e n t r u r e îm p r o s p ă ta r e a forţelor.
î n g e n e ra l cam e rele h o te lu rilo r (fig. 169 de la sfîrşitu l c ă rţii) s în t
o r ie n ta t e diferit ; u nele p rim e s c lu m in a şi a lte le nu. P e n t r u cele l u m i
n o a s e se folosesc culori reci, ia r p e n t r u cele m a i p u ţ i n lu m ino ase, c u
lori calde. P e r e te le din s p a te le p a tu lu i este b in e să fie scos în e v id e n ţă
cu Un t o n de c u lo are m a i închis sau m a i deschis d e c ît re stu l, ia r p e re te le
op u s să a ib ă 6 c u lo a re o d ih n ito a re .
L
P e n t r u c u lo a re a t a v a n e l o r se v o r folosi culori o d ih n ito are .

D o r m ito a r e le cu salonaş şi b a ie a u c a ra c teristic ile unui* a p a r t a
m e n t mic, fiind t r a t a t , din p u n c t de v e d e re coloristic, la fel ca o l o
c u in ţă (v. p a r a g r a f u l 5 b).
Coridoarele şi c asa scării 'a u în g e n e ra l o ilu m in a ţie n a t u r a l ă i n
suficientă. Se re c o m a n d ă a p lic a re a u n o r culori lu m in o a se c a re d a u
se n z a ţia de lu m in ă solară p e n tr u a a t e n u a lipsa re sp e c tiv ă . Se folosesc
în c o n se c in ţă culorile galben, ivoar, v e rd e -g a lb en a lte r n în d p e p e re ţi
şi t a v a n e în c o m b in a ţii arm on io ase.
g) Alegerea culorilor pentru restaurante, baruri, cafenele etc. în
aceste localuri se u r m ă r e ş te o b ţin e re a u n e i atm o sfe re fav orab ile, p e
de o p a r t e p e n t r u re ţin e re a c o n s u m a to r u lu i t i m p m a i în d e lh n g a t, ia r
pe de a ltă p a r t e să i se creeze a c e stu ia o senz a ţie de b u n ă s ta r e şi o a m
b ia n ţ ă p lă c u tă şi o d ih n ito a re , să-i stim u le z e p o f ta de m în c a r e şi să-i
accelereze c ir c u la ţia sîngelui p e n tr u o c ît m a i b u n ă digestie.
P e n t r u b a r u r i şi cafenele (fig. 170 de la sfîrşitul cărţii), în c a z u l
ilu m in a tu lu i p u te rn ic , se re c o m a n d ă p e n tr u p e re ţi c u lo a re a v e r d e
deschis, a lb a s tr u deschis sau c u lo a re a fildeşului, ia r p e n t r u m o b ilie r
culori ca lde şi in tim e . î n cazul ilu m in a tu lu i a t e n u a t , se p o a te folosi cu
succes verdele-cen uşiu , b le u m a r in şi c a sta n iu . P e n t r u t a v a n se p o a t e
folosi cu lo a re a v e r d e deschis, c u lo are a ierbii sa u v e rd e le -a lb a s tru .
P e n t r u r e s t a u r a n t e (fig. 171 de la sfîrşitul c ă rţii) se r e c o m a n d ă
colorarea p ere ţilo r diferit, in culori calde, de e x e m p lu gri clar sp re roz,
de g a lb e n sa u de p o rto c a liu deschis. T a v a n e le se p o t colora în g a lb e n
sau în roz. B u c ă tă riile r e s t a u r a n t e l o r (fig. 172 de la sfîrşitu l c ă r ţii)
tre b u ie să . fac ă o im presie d in cele m a i bu n e , a t î t p e rso n a lu lu i c ît şi
e v e n tu a lilo r clienţi c a re Te v iz ite a z ă . Culorile alese tr e b u ie să reflecte
igiena şi c u r ă ţe n ia şi să p u n ă în e v id e n ţă a p a r a t u r a m o d e r n ă folosită.
Se re c o m a n d ă , de e x e m p lu , p e n t r u p e r e ţi c u lo a re a g a lb e n d eschisă
sau g a lb e n fildeş şi p e n tr u t a v a n , c u lo are a a l b a s t r u clar.
h) Alegerea culorilor pentru m agazine. î n in te rio a re le m a g a z in e lo r
nu se re c o m a n d ă culorile p re a vii, deoarece în p r im u l rîn d tr e b u ie să
iasă în relief m ă rfu rile expuse. Coeficientul de reflexie al p e re te lu i nu
tr e b u ie să d e p ă şe a sc ă 5 0 % . P e re ţii în culori p re a deschise p ro d u c c o n
tr a c t a r e a irisului, în g re u n în d astfel o b se rv a re a n u a n ţe lo r m a i în chise
ale m ă rfurilor. T a v a n u l p o a te fi de cu loare deschisă. Alegerea c u lo rii
se v a face deci co n fo rm c o n sid e re n te lo r a r ă t a t e şi d u p ă specificul m ă r
fu rilo r e x p u se în m a g a z in sau în secţia m a g az inu lu i.
24 — C a r te a z u g r a v u lu i ş l v o p s ito r u lu i *209
CAPITOLUL IX
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI

VOPSITORII. ATELIERE
1. GENERALITĂŢI
î n se c to r u l de c o n stru c ţii, p r o d u c ţia n u u r m e a z ă legile p r o d u s u

lui in d u stria l. P r o d u s u l finit al c o n s tru c ţie i ră m î n e pe locul de p r o
d ucţie, în t i m p ce u tila je le şi forţe le de m u n c ă ca re a u l u a t p a r t e la
re a liz a re a a c e s tu ia se d e p la se a ză pe a lte locuri de m u n c ă , p e a lte şantiere-
L u c r ă rile d e c o n s tr u c ţii se e x e c u tă în sp a ţii deschise cu o o r g a
niz a re ca re tr e b u ie a d a p t a t ă , la înc ep e re a fiecărei lucrări, c o n d iţiilo r
specifice locului de m u n c ă re sp e c tiv . î n c o m p le x u l a c e sto r lu c ră ri o
p o n d e re f o a rte m a r e j au lu crările d e ,fin isa j şi în p rim u l r în d z u g r ă
velile şi vopsito riile, care, d u p ă rolul p e care-1 îndeplinesc, tr e b u ie să
fie de cea m a i b u n ă c a lita te p e n t r u a spori efectul c o n fo rtu lu i d in î n
căperile resp ective.
C a lita te a a c e s to r lu c ră ri şi, im p lic it, p r o d u c t i v i t a t e a m uncii, d e
p in d de o serie de fa cto ri d in tr e c a ie cei m a i i m p o r t a n ţ i s î n t :
— c a lita te a m a te r ia le lo r şi c o m p o z iţiilo r;
— c a li ta t e a sculelor, a p a r a t e l o r şi in s ta la ţiilo r folosite p e n t r u d if e
rite o p e r a ţ i i ;
— m e c a n iz a re a c ît m a i c o m p le tă a o p e ra ţiilo r de lu c ru ;
— calificarea c o r e s p u n z ă to a re , c o n ştiin c io z ita te a , a te n ţ i a , d is c i
plina şi sp ir itu l de. r ă s p u n d e r e al m u n c ito r ilo r z u g ra v i-v o p sito ri.
î n a f a r ă d e aceşti facto ri, c a lit a te a lu c ră rilo r de z u g ră v e li-v o p si-
to rii d e p in d e şi de s ta r e a su p r a f e ţe lo r s u p o r t.
P e n t r u a se e v ita finisarea u n o r s u p r a f e ţe n e c o r e s p u n z ă to a r e este
nec e sa r ca echipele de z u g ra v i-v o p s ito ri să le preia cu p r o c e s-v e rb a l
de la echipele care le-au e x e c u t a t (te n c u ito ri, ipsosari, t îm p la r i, l ă c ă
tu ş i etc.). D efectele c o n s ta t a te , p rin a c e a s tă recepţie, se re m e d ia z ă
de m u n c ito r i de sp e c ia lita te , care, p r e d în d s u p r a f a ţ a s u p o r t în b u n e
condiţii, a sig u ră astfel c a l ita te a şi a s p e c tu l p lă c u t al finisajului.
P e n t r u e x e c u ta r e a în c o n d iţii o p tim e a lu c ră rilo r de c o n s tr u c ţii,
a t î t t e h n ic c ît şi econom ic, se e la b o re a ză u n p r o ie c t de o r g a n iz a re c a re
c u p rin d e : m e to d e le de execuţie, co o rd o n a re a lu c ră rilo r şi p la n ific a rea

în t i m p şi pe c a n t i t ă ţ i a t u t u r o r m ijloa c e lo r n ecesare p e n t r u r e a liz a re a
lor (forţe d e m u n c ă , m a te ria le , se m ifa b ric a te, p re f a b ric a te , u t i l a j e ,
m ijlo ace de t r a n s p o r t etc.). A cest p r o ie c t are ca e le m e n t d ir e c to r t e r
m e n u l de p u n e r e în f u n c ţiu n e sa u p r e d a r e a o b iectu lu i.
î n f u n c ţie de a c e s t te r m e n s în t f i x a te şi cele de în c e p e re şi t e r m i
na re a lu c rărilo r de z u g ră v e li şi v o p sito rii.
2 . ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI

VOPSITORII
P e n t r u e x e c u ta r e a lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito r ii p r e c u m şi
o rg a n iz a re a r a ţ io n a l ă a proceselor de lu c ru re sp ec tiv e , se e la b o re a ză
o fişă te h n o l o g ic ă c a re c u p r in d e :
— specificarea şi c a n t i t a t e a lu c ră rilo r ce u r m e a z ă a se e x e c u ta ;
— d escrierea pro cesului te h n o lo g ic şi a o rg an iz ă rii p ro ce su lu i d e
p ro d u c ţie ;
— descrierea şi o rg a n iz a rea pro ceselo r de t r a n s p o r t şi de d ese rv ire :
— d escrierea m ijlo a c e lo r d e m u n c ă cu ca re este a s ig u ra t p r o c e s u l
de p rod ucţie.
P e n t r u în to c m ire a fişei teh n o lo g ic e este ne c e sa r să se s tu d ie z e şi
să se analizeze cu m u l t ă a te n ţie fiecare c a te g o rie de lu c rări din c a p i
to lu l „ z u g ră v e li-v o p sito rii“ al p ro ie c tu lu i de ex ecuţie, p r e c u m şi c o o r
d o n a re a lor cu lucrările de c o n s tru c ţii (tencuieli, tî m p lă r ie etc.) şi i n
sta la ţii (s a n ita re , încălzire, electrice etc.).
Ţ in în d s e a m ă d e fişa te h n o lo g ic ă şi de te r m e n u l de e x e c u ţie a l u
c rărilo r c u p rin se în fişă, c o n d u c e re a ş a n tie r u lu i sta b ile ş te sarcini c o n
c rete de m u n c ă m a iş tr ilo r şi şefilor de echipă, a sig u rîn d u -le t o t o d a t ă
m ijloacele de p ro d u c ţie , m a te ria le le necesare şi f r o n tu l de lu c ru c o
re sp u n z ă to r .
M aiştrii şi şefii de ec h ip ă la r în d u l lor iau t o a t e m ă s u rile o r g a n i
za to ric e p e n t r u e x e c u ta r e a în b u n e c o n d iţii a lu c ră rilo r p rin c o n c e n
t r a r e a t u t u r o r re su rselo r de b a z ă în m o d succesiv, p rin a p lic a re a m e
to d e lo r r a ţ io n a le d e o rg a n iz a re p rin re s p e c ta r e a gra fic u lu i şi t e h n o
logiilor f ix a te p r e c u m şi p rin a s ig u ra r e a u n e i c o n t i n u i t ă ţ i te h n o lo g ic e
a lucrărilor.
D u p ă în tin d e r e a locului d e m u n c ă , c a re c o n s titu ie s u p r a f a ţ a de
p rod ucţie, şi m o d u l de d e s fă ş u ra re a lu c rărilo r de z u g ră v e li şi v o p s i
to rii d e p in d e a lc ă tu ir e a fo r m a ţiilo r d e m u n c ito r i şi în z e s tr a r e a lor cu
mijloace ^ e m u n c ă c o re s p u n z ă to are . D u p ă a lc ă tu ire , f o r m a ţiile d e
372 Organizarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii. Ateliere
m u n c ito r i t r e b u ie astfel c o o r d o n a t e în c ît p r o d u c ţ ia lor s a s e d esfăşoare

ritm ic a t î t în t i m p c ît şi în s p a ţiu . P e n t r u a c e a s ta este n e ce sa r să se
s ta b ile a s c ă f r o n tu l d e lu cru p e n t r u fiecare f o r m a ţie în p a rte .
O r g a n iz a r e a a c e s to r f r o n t u r i c o n s tă în j u s t a a m p la s a r e a m u n c i
to rilo r , p e n t r u în lă tu r a r e a m işc ă rilo r inutile, d e lim itîn d t o t o d a t ă şi
z o n a în c o n ju r ă to a r e în ca re se a m p la s e a z ă m a te r ia le le şi u tila je le n e
c e s a re execuţiei.
M ă rim e a f r o n tu lu i de lu c ru se d e te r m in ă în fiecare caz d u p ă r i t
m u l d e e x ec u ţie a lu c r ă r ilo r prin c ip a le , în r a p o r t cu r itm u l de e x e c u ţie
a p ro c e se lo r de lucru auxilia re .
N u m ă r u l de m u n c ito r i r e p a r t i z a ţ i p e f r o n t u l de lu c ru t r e b u i e să
fie a stfe l c a lc u la t, în cît, p r i n tr - o o rg a n iz a r e r a ţio n a lă , să a sig u re r e a
liz a re a sarcin ii de p r o d u c ţ ie î n tr - u n sch im b.
C unoscînd deci locul d e lu c ru , felul lu crărilor, c a n tit ă ţ ile ce u r
m e a z ă a fi e x e c u ta te , t e r m e n e le de e x e c u ţie p e o b iecte şi lucrări, p r e
c u m şi f r o n tu r ile de lu cru, se alcătu iesc, d u p ă caz, f o rm a ţiile n o r m a t e ,
e chipele sau brigăzile d e z u g r a v i- v o p s ito r i. î n ac e ste f o r m a ţii fiecare
m u n c i t o r în d e p lin e şte o m u n c ă c o r e s p u n z ă to a r e calificării sale p r o
fesionale.
S t r u c t u r a şi n u m ă r u l m u n c ito r ilo r z u g ra v i- v o p s ito ri c a re c o m
p u n o echipă sau o b r ig a d ă es te în f u n c ţie de c a r a c t e r u l lu c r ă r ilo r ca re
u r m e a z ă a se e x e c u ta , de c o m p le x ita te a , v o lu m u l de m u n c ă şi de g ra d u l
d e m e c a n iz a r e a p ro c e su lu i d e execuţie.
3 . ATELIERE DE ŞANTIER ŞI ATELIERE CENTRALE
S-a a r ă t a t m a i în a in te că d in tr e fa c to rii i m p o r t a n ţ i de c a re d e
p in d e c a lit a te a lucrărilo r, îl c o n s titu ie şi c a lita t e a m a te r ia le lo r, c o m
poziţiilor, u n e lte lo r şi a p a r a te l o r . A ceşti f a c to r i au, de a sem en ea, o
in f lu e n ţă h o t ă r î t o a r e şi a s u p r a p r o d u c ti v i tă ţii m u n c ii şi e c o n o m ic ită ţii
lu crărilor.
Ţ in î n d s e a m ă de a c e a s tă i m p r t a n ţ ă şi de d i v e r s it a te a lor, este n e
c e s a r ca la o r g a n iz a re a e x e c u tă r ii lu c ră r ilo r de zu g ră v e li şi v o p sito rii
s ă fie a f e c t a t şi u n s p a ţ i u p e n t r u p ă s t r a r e a c o m p o z iţiilo r în c o n d iţii
j j p t i m e şi p e n t r u p r e p a r a r e a lor.
L a u n v o lu m m ic de lu c r ă r i de z u g ră v e li şi v o p sito rii, s p a ţ i u l r e s
p e c tiv este c u p rin s c h i a r la locul de lucru i a r la lu c ră ri de v o lu m m a re
se alege o în c ă p e re în c o n s tr u c ţia c a re se e x e c u tă sau în c o n stru c ţiile
d e o rg a n iz a re a şa n tie ru lu i.
M arile î n tr e p r i n d e r i sp e c ia liz a te în lu c ră ri de finisaj, p e n t r u a p u te a

f a c e f a ţ ă în b u n e c o n d iţii a p r o v iz io n ă rii echipelo r şi b rig ă z ilo r de zu-
g r a v i- v o p s ito r i, se d o te a z ă cu a te lie re cen tra le .
a)*A telieru l de şa n tie r. î n t r - o în c ă p e re s p a ţio a s ă se duc m a t e r i a
lele, a p a r a te le , v asele şi t o a t e dispozitivele şi u n e lte le necesare p r e
p a r ă r ii co m poziţiilor. Aici se do ze a z ă şi se p r e p a r ă com poziţiile, con-
tr o lin d u - s e m o d u l de p r e p a r a r e şi c a lita te a lor. D e a se m e n e a se în cearcă
a t î t com poziţiile, c ît şi m a te ria le le c o m p o n e n te p rin m e to d e ra p id e
d e încercare.
M ă rim e a a te lie ru lu i ca s u p r a f a ţ ă , n u m ă r u l şi c a te g o ria m u n c i t o
rilo r ca re v or. lucra, p r e c u m şi u ti la r e a a telierului, d e p in d de v o lu m u l
ş i d u r a t a lucrărilo r. A te lie rul t r e b u i e să fie astfe l o rg a n iz a t în c ît să
s e p ă s tr e z e o o rd in e te h n o lo g ic ă p e r f e c tă a lu cru lu i. U tila ju l, m u n c i
to r ii şi m a te ria le le se v o r p la sa a stfel în c ît să se elim ine c o m p le t î n t r e
ru p e rile , ia r p r o d u c t i v i t a t e a să fie. m a x im ă . î n c ă p e r e a a te lie ru lu i t r e
b u ie să fie bin e v e n tila tă . T o t o d a t ă tr e b u ie să se ia t o a t e m ă su rile p e n
t r u s e c u r ita te a şi p r o te c ţia m u n cii, p re c u m şi p e n t r u p r e v e n ir e a i n
cend iilor.
b) A te lie ru l c e n tra l. E s t e u t i l a t cu in s ta la ţii m o d e r n e p e n t r u p r e
p a r a r e a şi p r e lu c r a r e a c o m p o z iţiilo r p e n t r u z u g r ă v i t şi p e n t r u v o p s it
s u b u n c o n tr o l tehnic, c o m p e t e n t p e n t r u a se o b ţin e p r o d u s e de c a l i
tate. c are in f lu e n ţ e a z ă în tr-o m a r e m ă s u r ă e x e c u ta r e a pe ş a n t i e r în
c o n d iţ ii o p tim e a lu c ră rilo r resp ective.
î n a te lie r u l c e n tr a l deci se p r e p a r ă , se îm b u n ă tă ţ e s c , se n u a n ţ e a z ă
ş i se o m o g e n iz e a ză c o m p o z iţiile nec e sa re lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi
v o p s ito rii.
A te lie ru l se d o te a z ă cu u n la b o r a to r , ca re e fe c tu e az ă u n c o n tro l
te h n i c a m ă n u n ţ i t a s u p r a m a te r ia le lo r folosite d e a te lie r şi a s u p r a
c o m p o z iţiilo r liv r a te de a c esta. î n la b o r a t o r se d e fin itiv e a z ă t o t o d a t ă
ş i r e ţe te le de p r e p a r a r e , de î m b u n ă t ă ţ i r e sau d e p o tr iv ir e a c o m p o
ziţiilo r, c o n t r i b u i n d în tr-o m ă s u r ă d e o se b ită la o b ţin e r e a u n o r c o m
p o z iţii de c a lita t e şi cu u n dozaj al m a te r ia le lo r r a ţ io n a l şi economic.
G r a d u l de m e c a n iz a r e a a te lie r u lu i este în fu n c ţie de s o r t i m e n
te le şi c a n t i t ă ţ i l e de c o m p o ziţii c a re se p r e p a r ă sa u se p re lu c re a z ă .
D e obicei este d o t a t cu o m o a r ă cu bile p e n t r u m ă r u n ţ i r e a h u m e i, cu
■o sită m e c a n ic ă p e n t r u c e rn e re a crete i şi a p ig m e n ţilo r, cu u n a sau
-două m a şin i de f r e c a t v o p se le p e n t r u p r e p a r a r e a , î m b u n ă t ă ţ i r e a sau
n u a n ţ a r e a co m p oziţiilo r, p r e p a r a r e a p a s te lo r d e p ig m e n ţi, şi o m o
g e n iz a re a c h itu rilo r, cu u n a m e c te c ă to r electric p e n t r u o m o g e n iz a re a
co m p o z iţiilo r, so lu ţiilo r şi em ulsiilor, cu o s ită v i b r a t o a r e p e n t r u s tr e c u
374 Organizarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii. Ateliere
r a r e a c om p oz iţiilor, p a s t e lo r şi so lu ţiilo r, ia r p e n t r u fie rb ere a cle iu lu i

cu n u m ă i’ul c o r e s p u n z ă t o r de v a s e cu p e r e ţi d u b li cu încălzire e le c tric ă.
H a l a t r e b u i e să fie lu m i n o a s ă şi b in e v e n t i l a t ă . D im e n s io n a r e a
ei se face în fu n c ţie d e v o lu m u l de p r o d u c ţie a a telieru lu i, ia r u t i l a
jele se a ş a z ă a stfe l ca f lu x u l te h n o lo g ic să u rm e z e u n d r u m c ît m a i
n o r m a l şi c ît m a i s c u r t posibil.
î n fig. 173 este a r ă t a t p la n u l u n u i a te lie r c e n t r a l al u n e i b a z e d e
c o n s tr u c ţii, iar, ca exem plificare, în fig. 174, 175, 176, 177 şi 178 s în t
s c h i ţa te flu x u rile te h n o lo g ic e p e n t r u p r e p a r a r e a c o m p o z iţie i de s p o i t,
de z u g r ă v i t, d e o m o g e n iz a re a g ru n d u r ilo r , v o p se le lo r şi e m a ilu r ilo r
liv r a te de fabrici, d e î m b u n ă t ă ţ i r e a c h itu r ilo r cu ulei şi p e n t r u p r e p a
r a r e a p a s te i d e calcio-vecchio.
î n h a lă , în a f a ră de s p a ţ iu l o c u p a t de u t i l a j e , 'm a i s în t p r e v ă z u t e
s p a ţii p e n t r u d e p o z ita r e a m a te r ia le lo r şi c o m p o z iţiilo r de p r e lu c r a t ,
p e n t r u d e p o z ita r e a p r o d u s e lo r fin ite, p e n t r u s p ă la r e a v a s e lo r şi c u
loarele n e c e s a r e de c irc u la ţie .
H a l a de p r o d u c ţie este p r e v ă z u t ă cu i n s t a l a ţ i a e lectrică n e c e s a r ă
d e f o r ţă şi lu m in ă , cu i n s t a la ţi a de ap ă , de încălzire, c a n a liz a r e etc.
A te lieru l c e n tr a l d is p u n e de m a g a z ii în c a re se d e p o z ite a z ă m a
t e r i a l e şi c o m p o z iţii g a t a p r e p a r a t e . C om enzile î n a i n t a t e f a b r ic ilo r
f u r n iz o a r e t r e b u i e să c u p r i n d ă t e r m e n e de liv r a re c a lc u la t e a s tfe l ca
d u r a t a d e d e p o z ita r e a a c e s to r a în m a g a z iile b a z ei să nu d e p ă şe a sc ă
21 zile, ia r în m a g a z iile a te lie ru lu i 3 zile. C u n o sc în d c a n t i t ă ţ i l e şi sor
t i m e n t e l e d iv e rse lo r m a te r ia le şi c o m p o z iţii n e c e sa re p r o d u c ţ i e i se
p o t d im e n s io n a în c o n s e c in ţă s u p ra f e ţe le n e c e sa re de d e p o z ita r e a t î t
în m a g a z iile bazei, c î t şi ale a te lie ru lu i.
D u p ă felul m a te r ia le l o r a c e s te a se d e p o z ite a z ă în m ag a z iile b a z e i
a s t f e l : uleiul, h u m a , c r e ta , ipsosul, p ig m e n ţii, s ă p u n u l etc.., în m a g a
zia de m a te r ia le de c o n s t r u c ţ i i ; u le iu rile v e g e ta le , em ulsiile, c h i t u
rile, g r u n d u r ile , vopselele, e m ailu rile etc., în m a g a z i a de v o p s e le ;
b e n z in a , d ilu a n ţii, s o lv e n ţii şi s u b s t a n ţ e l e u ş o r in fla m a b ile , în d e p o
z itu l de c a r b u r a n ţ i .
î n a te lie r m a te ria le le se d e p o z ite a z ă a s t f e l : cleiul, c r e ta , h u m a ,
ipsosul, p ig m e n ţii et<~ , în m a g a z ia de m a t e r i a l e solide; u le iu rile v e
g e ta le , d ilu a n ţii, g r u n d u r ile , v op selele şi e m a ilu rile g a t a p r e p a r a t e ,
în m a g a z ia de m a te r ia l e flu id e ; v a r u l p a s t ă , b e n z in a , so lv e n ţii şi c h i
t u r i l e p e p l a t f o r m a h alei a te lie ru lu i.
P r o d u s e l e fin ite , p r e p a r a t e s a u p r e lu c r a t e in a te lie r s în t d e p o
z i t a t e pe o p l a t f o r m ă sp e c ia l a m e n a j a t ă în a te lie r şi p ă s t r a t e in b i
d o a n e de c îte 50 k g c a p a c it a te . P l a t f o r m a e s te p r e v ă z u t ă cu u n c î n t a r
MACAZ/E
M A TERIA LE □
FLU ID E BIRO U
i □
/ntrorea moterio/e/or
/*
■ăi \ 1 DEPOZIT
□^/A|Î/ CovP01'^ - O?
OOO
PRODUSE FINITE
/ iy j e O O O /}
,0 0 0 ( 7
% / / LI 7 looo___________
t a v. Exped/ereo
^ Lapte de var
!
Fig. 174. Fluxul tehnologic pentru prepararea compoziţiei de sp o it:
[ — c ln ta r e d e c im a le ; 2 — m a ş i n ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — v a s p e n tru p r e p a ra t
p a s tă d e p ig m e n ţi ; 4 — v a s p e n t r u p r e p a r a t s o lu ţie d e s a r e ; 5 — v a s p e n tru p r e p a r a t
la p te d e v a r ; 6 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t c o m p o z iţia , t ip O— 10A ; 7 — m a şin ă p e n tr u
f r e c a t c o m p o z iţia , tip 0—59 ; s — s ită v ib r a to a r e ; 9 — v a s e c u c o m p o z iţie
p r e p a r a tă , g a ta p e n tr u e x p e d ie r e .
Postă
. pigment/
Fig. 175. Fluxul tehnologic pentru prepararea compoziţiei
de zu g răv it:
1 — c l n ta r e d e c im a le ; 2 — m a ş in ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — v a s p e n tru )
p r e p a r a t p a s tă d e p ig m e n ţi ; 4 — v a s e e le c tr ic e p e n t r u f i e r t c le i ; 5 — m a
ş in ă p e n t r u m ă r u n ţ i t h u m ă ; 8 — m a ş in ă p e n t r u f r e c a t c o m p o z iţia , tip.
0—10 A ; 7 — v a s p e n t r u p r e p a r a t c o m p o z iţia d e z u g r ă v it ; 8 — m a ş i n ă p e n
t r u f r e c a t c o m p o z iţia , t ip O— 59 ; 9 — s ite v i b r a t o a r e ; 10 — v a s e c u c o m p o
z iţie p r e p a r a t ă , g a ta p e n t r u e x p e d ie r e .
f 6.rund, vopse^ema;/ ^ ^
\n j DEPOZIT'
l^ 0 PRODUSE FIWTE'
Io o o A
iO O O '
MO o
ţ Expedierea “
i
produselor
C=i
MAGAZIE
□ VASE', APARATE, SCOTE
RAMPA DE EXPEDIŢIE
Fig. 176. Fluxul tehnologic pentru omogenizarea grundurilor,

vopselelor şi em ailurilor livrate d e fabrici :
a m e s te c ă to r e le c tr ic , tip S-365 ; 2 — s ită v ib r a to a r e ; 3 — c î n t a r d e c im a l
4 __ v a s e c u c o m p o z iţia o m o g e n iz a tă , g a ta p e n t r u e x p e d ie r e .
Fig. 177. Fluxul tehnologic pentru îm bunătăţirea chiturilor cu ulei

l — e î n ta r e d e c im a le ; 2 — m a ş i n ă p e n t r u c e r n u t p ig m e n ţi ; 3 — v a a p e n tr u
a m e s te c a r e a m a te r ia le lo r ; 4 — m a la x o r p e n t r u c h it, tip 0— 6 ; 5 — m a ş i n ă de
f r e c a t c o m p o z iţii, t ip 0— 10A ; 6 — v a s e c u c h it î m b u n ă tă ţit, g a ta p e n t r u e x p e
d iere.
37 8 Organizarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii. Ateliere
BIROU
B/BOU
ţto calcio
DEPOZIT
PRODUSE FiNiTE
<poo ff
poo
^oo V
_Expedierea
produsefor
C=H
» MAGAZIE \
VASE,APARATE,SCULE
Fig. 178. Fluxul tehnologic p entru prepararea pastei de

calcio-vecchio :
1 — c î n t a r e d e c im a le ; 2 — v a s e e le c tr ic e p e n t r u f i e r t c le i ; 3 — m a ş i n ă p e n t r u
m ă r u n ţ i t h u m a ; 4 — v a s p e n t r u a m e s te c u l m a t e r i a l e l o r ; 5 — m a ş i n ă p e n t r u
f r e c a t c o m p o z iţii 0—59 ; 6 — v a s e c u p a s t ă d e c a lc io - v e c c h io g a ta p e n t r u e x p e
d ie re .
de c im a l, p e n t r u c în tă r i r e a p r o d u s u lu i şi cu u n b iro u p e n t r u e x p e
die re a lor.
î n a te l ie r este p r e v ă z u t u n s p a ţiu înch is, su fic ie n t de î n c ă p ă t o r
p e n tr u d e p o z ita r e a v a s e lo r c u r a te , a p a r a t e l o r şi u n e lte lo r n e c e sa re
p ro d u c ţie i.
N e c e sa ru l fo rţe lo r de m u n c ă p e n t r u p r o d u c ţia p ro p riu -z isă a a t e
lierului e ste în fu n c ţie de v o lu m u l p r o d u s e lo r pe c a re le p r e p a r ă sau
le p r e lu c re a z ă şi de g r a d u l de m e c a n iz a r e a atelieru lu i.
A te lie ru l m a i este p r e v ă z u t cu o r a m p ă c a re u ş u r e a z ă t r a n s p o r t u l
şi m a n i p u l a r e a m a te r ia le lo r c u ca re se a p ro v iz io n e a z ă şi o r a m p ă de
e x p e d iţie p e n t r u liv ra re a c o m p o z iţiilo r a m b a l a t e în b id o a n e . I n t r a r e a
m a te r ia le l o r şi e x p e d ie re a c o m p o z iţiilo r tr e b u ie să se situ e z e la cele
d o u ă c a p e te ale f lu x u lu i te h n o lo g ic al p ro d u c ţie i.
P r i n p r e p a r a r e a c o m p o z iţiilo r în a te lie re c e n tr a le şi p r in o r g a
n iz a re a r a ţ io n a lă a e x e c u tă rii lu c ră rilo r pe ş a n tie r de ech ipele s p e
c ia liza te ale a te lie ru lu i, p rin v e rific a re a p e r m a n e n t ă a c a lită ţii c o m
p o z iţ iilo r şi lu c r ă rilo r şi p rin î n d r u m a r e a t e h n i c ă a echipelo r ele z u

g r a v i - v o p s i t o r i se o b ţin e o p r o d u c ţi e şi o p r o d u c t i v i t a t e sp o r ită , e c o
n o m ie de m a t e r i a l e şi o c a l i t a t e s u p e rio a r ă a fin isa je lo r re sp e c tiv e .
4 . PROTEJAREA DIVERSELOR OBIECTE ŞI ELEMENTE ÎN TIMPUL

EXECUTĂRII LUCRĂRILOR
L a e x e c u ta r e a lu c ră r ilo r de z u g r ă v e li sa u de v o p sito rie , p a r d o

selile, t îm p l ă r ia , m o b ilie ru l şi a lte o b ie c te a f la te în în c ă p e rile r e s p e c
tiv e riscă să fie d e g r a d a t e p rin a tin g e r e a lo r cu c o m p o z iţiile fo lo s ite
la a c e s te lu c ră ri. P e n t r u a se e v i ta a c e s t lu c ru e s te n e c e s a r să se ia
u rm ăto arele m ă s u r i : .
— m o b ila se e v a c u e a z ă tr e c în d - o d in în c ă p e rile în c a re se lu c r e a z ă
în a l te în c ă p e r i, sa u se g r u p e a z ă în m ijlo c u l în c ă p e rilo r şi se a c o p e r ă
bin e cu h î r t i e s a u cu z ia r e v e c h i, p e n t r u a n u fi p ă t a t ă şi a n u p ă
t r u n d e p r a f u l în in te rio r. T o t a stfe l se a c o p e r ă şi ob ie c te le s a n i t a r e
şi orice fel de o b ie c te f ix a te de p e r e ţi sa u t a v a n e . C o rp urile de i l u m i n a t
se d e m o n te a z ă c o m p l e t ;
— p a r c h e te le şi d u şu m e le le se a c o p e ră cu u n s t r a t u n if o rm şi s u f i
c ie n t de gros d e r u m e g u ş de le m n , c a re le a p ă r ă de s tro p i, de s c u r g e r i
şi de p e te le p r o d u s e de în c ă l ţă m in t e , sau p r in d e p o z ita r e a m a te r ia le lo r
şi u n e l te lo r p e j o s ;
— cercevelele şi uşile se d e m o n te a z ă , d e p o z itfn d u -se în tr - u n loc
ferit de c irc u la ţie şi de p raf, u n d e v o r fi şi v o p s ite . D a c ă co n d iţiile ,
a tm o s fe ric e n u p e r m i t a c e a s tă o p e r a ţie s a u în c a z u ri de f o r ţă m a j o r ă ,
se v o r a c o p e ri c o m p le t, inclu siv to c u rile şi g e a m u rile , cu h îr tie sau
z ia re vechi, lip ite la m a r g in e cu p a s t ă de lipit, în g e n e ra l cocă de fă in ă
D u p ă e x e c u ta r e a spoielilor sa u zu g răvelilo r, h îr tia se desface, s u p r a
feţele r e s p e c t iv e se c u r ă ţ ă şi a p oi se t r e c e la v o p s ire a tîm p lă rie i.
C A PI TO LU L X
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE

TAPETARE
1. GENERALITĂŢI
L u c ră r ile de t a p e t a r e fac p a r t e din acele lu c r ă ri c a re se e x e c u t ă

„ u s c a t “ f ă r ă a î n t r e b u i n ţ a c o m p o z iţii lichide, ca în c a z u l z u g r ă v e l i
lor şi v o p s ito r iilo r c a re d e v in in c o m o d e p r in m o d u l lor de a p lic a r e
a t î t p e n t r u cei c a re e x e c u tă lu c ră rile c ît şi p e n t r u ele m e n te le de c o n
s tr u c ţie a p a r e n t e din z o n a s u p r a f e ţe lo r c a re se finisează, în sp ecial
tîm p lă r ia , g e a m u r ile şi p a rc h e te le , care, d u p ă te r m i n a r e a f in is a je lo r
„ u m e d e “ t r e b u i e c u r ă ţ i t e cu îngrijire.
T a p e t a r e a se e x e c u tă n u m a i în in te r io r p e p e r e ţi şi r a r e o r i pe t a
v a n e în locul z u g ră v e lilo r şi v o p sito riilo r, cu p r e c ă d e r e în în c ă p e rile
lo c u in ţe lo r şi h o te lu rilo r, ia r în u n e le c a z u ri şi în în c ă p e rile c lă d irilo r
a d m i n i s tr a tiv e , so c ia l-c u ltu ra le sa u com e rc ia le ( r e s ta u r a n t e , b a r u r i e tc).
L u c r ă r i le d e t a p e t a r e se încep d u p ă u s c a r e a te n c u ielilo r, m o n t a
re a t îm p lă r ie i şi a g e a m u r ilo r , z u g r ă v ir e a t a v a n e l o r , t e r m i n a r e a v o p
s ito riilo r şi fin isa re a p a rd o se lilo r t u r n a t e , d u p ă te r m i n a r e a şi d a r e a
în f u n c ţi u n e , a in s ta la ţiilo r : electrice, s a n ita r e , de încălzire, g a z e etc.
S t r a t u l de c irc u la ţie la p a rd o se lile din p a r c h e t sa u p o lim e ri se p o a t e
e x e c u ta şi d u p ă t e r m i n a r e a lu c ră rilo r de ta p e t a r e .
T e m p e r a t u r a în în c ă p e ri v a fi de m in i m u m + 1 5 ° C , ia r u m i d i t a t e a
r e la t iv ă a a e r u lu i de m a x i m u m 6 0 % , p e n t r u a se a s ig u r a o b u n ă a d e
r e n ţ ă a t a p e t e l o r de s t r a t u l s u p o r t şi o lu c r a b i l i t a t e o p t i m ă a c le iu rilo r
şi a fîşiilor de t a p e t în t i m p u l aplicării.
U m i d i t a t e a în p r o c e n te a s t r a t u l u i s u p o r t nu v a fi m a i m a r e d e c ît
u m i d i t a t e a de regim a s u p r a f e ţe i ce se t a p e t e a z ă :
— 2,5 — 3 % la p e re ţii din b e t o n sau la cei din z id ă rie te n c u i ţi, sau
la cei g le t u i ţ i cu g le t d e . v a r ;
— 8 % la p e re ţii g le t u i ţi cu g le t de ipsos ;
— 8 % la p e ie ţii a l c ă t u i ţ i din e le m e n te b.c.a.
Cartea zugravului şi vopsitoTului 381
M ă s u ra re a u m i d i t ă ţ i i se face cu u n u l din a p a r a t e l e t ip H ig r o m e tte ,

F e u t r o n sa u K a r l W eiss, e ta l o n a t e p e n t r u fiecare t i p d e p erete.
L a p e re ţii din b e to n sau d in z id ă rie te n c u iţi, se p o d te c o n sid e ra
că s t r a t u l s u p o r t e ste suficient de u sc a t, d u p ă circa 2 lun i de la t u r
n a re a b e to n u lu i, în c a z u l p e r e ţilo r de b e t o n m o n o li t sa u p r e f a b r ic a t ,
sau d e la t e r m i n a r e a lu c ră rilo r de te n c u ir e a p e r e ţilo r din zidărie, d a c ă
tim p u l e s te u s c a t, i a r t e m p e r a t u r a a e ru lu i e ste m a i m a r e de -j-20°C.
O v e rific a re p r a c tic ă se p o a t e face cu o so lu ţie de fe n o lfta le in ă în alcool,
în c o n c e n tr a ţie d e 1 % c a re se p e n su le a z ă p e o p o r ţ i u n e de circa 2 x 5 cm
de pe s u p r a f a ţ a s u p o r t ; d a c ă p o r ţiu n e a r e s p e c tiv ă se colorează în
v io let sau în roz in te n s, s t r a t u l s u p o r t a re o u m i d i t a t e m a i m a r e de
2 ,5 -3 % .
L a p e re ţii d in e le m e n te de b .c.a. se p o a te c o n s id e ra a ti n s ă u m i
d i t a t e a de reg im , d u p ă u n a n de la m o n t a r e şi d a r e a în e x p lo a t a r e a
în c ăp e rilo r r e s p e c tiv e sa u la f in isa re a c o n s t r u c ţiil o r noi d a c ă e l e m e n
tele b .c.a. a u fo st p ă s t r a t e în d e p o z ite t a m p o n la p r o d u c ă t o r p în ă la
a tin g e re a u m i d i t ă ţ i i a d m isib ile p e n t r u fin isa re (de reg im ) şi t r a n s p o r
t a t e a c o p e rite la şa n tie r.
C a lita te a lu c r ă r ilo r de t a p e t a r e d e p in d e de c a l ita te a m a te r i a le lo r
şi a u n e lte lo r folosite, d a r m a i ales de p r ic e p e re a , e x p e r ie n ţa , c o n
ştiin c io z ita te a şi s im ţu l e ste tic al m u n c it o r u l u i t a p e t a r .
2 . MATERIALE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE TAPETARE''
M a te ria lu l de b a z ă folosit la lu c ră rile d e t a p e t ă r i e ste t a p e t u l d e

tip T R ( t a p e t cu s t r a t u l de finisaj în relief), se m ila v a b il şi t a p e t e l e
lavabile de t i p TCM ( t a p e t c a l a n d r a t m o n o c o lo r) şi de t i p T C P ( t a p e t
• c a l a n d r a t policolor), (v. cap. I I I , su b c a p . G).
P e n t r u r e a liz a re a u n e i p la n e i tă ţi cît m a i b u n e a p e re te lu i se lipeşte
pe a c e sta u n u l sa u d o u ă s t r a t u r i de h îr tie m a c u l a t u r ă cu g r e u t a t e a d e
circa 60 g / m 2, c u r a tă , fă r ă p e t e de ulei, r u p t u r i sau în c r e ţ i t u r i .
P e n t r u a m o r s a r e a s u p r a f e ţe i s u p o r t se foloseşte o soluţie, d e clei
de oase ia r p e n t r u lip it u n ad e z iv d in fa in ă d e g rîu sau d in a m id o n
în c a re s-a in t r o d u s o c a n t i t a t e m ic ă de in secticid ( L in d a to x ) şi d e
fungicid (acid fenic), p e n t r u îm p ie d ic a r e a d e z v o ltă rii m ic r o o r g a n is
m elor (m u ce g a iu lu i). P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a c a lită ţii a d e z iv u lu i din
faină de grîu se a m e s te c ă .în c o m p o z iţia a c e stu ia a r a c e t în u r m ă t o a r e a
p ro p o rţie :
— ad e z iv din fă in ă de g rîu 2 p ărţi
— aracet 1 p arte
382 Tehnologia executării lucrărilor de tapetare
Ca t e r m i n a ţ i e la p a r t e a de sus a t a p e t u l u i se folosesc b o r d u r i d e
c o ra tiv e , ia r la p a r t e a de jo s p lin te din fîşii din acelaşi m a t e r ia l ca şi
t a p e t u l , d in m a te r ia l p la stic sa u p re fe ra b il, d in lemn.
L a a le g e re a felului ta p e t u l u i , culorii şi m o tiv e lo r d e c o r a tiv e este
n e c e sar să se ţ i n ă s e a m ă a t î t de c o n s id e re n te t e h n ic e şi eco no m ice
c ît şi de d e s t i n a ţ i a în că p e rii re sp e c tiv e , a s t f e l :
— tapetele de hîrtie uşoare s în t ieftine, d a r se p o t r u p e cu u ş u
r i n ţ ă în t i m p u l aplicării, m a i ales d u p ă u n g e r e a lor cu adeziv, ia r c u
loa rea i m p r i m a t ă pe f a ţ a v ă z u t ă n u este su fic ie n t de d u r a b i lă ;
— tapetele de hîrtie grele s în t dificile la m a n i p u la r e şi a plicare, fiind
n e c e sară u n g e re a lor cu d o u ă s t r a t u r i de a deziv , la u n in t e r v a l d e circa
15 m in , în s ă s în t m u l t m a i d u r a b il e d e c ît cele u ş o a re ;
— tapetele de hîrtie im p rim a te eu m otive în relief s în t d e obicei
f o a r te d e c o r a tiv e ca a sp e c t, în să m a n ip u la r e a şi a p lic a re a lor cere
m a i m u l t ă p ric e p e re şi e x p e r ie n ţă d e c ît la cele simple.
M o tivele d e c o ra tiv e ale t a p e t e l o r se aleg ţ i n î n d s e a m ă a t î t de d o
r i n ţ a b e n e fic ia ru lu i în c ă p e rilo r c a re se finisează, c ît şi de d e s tin a ţia
lor. Astfel, într-o în c ă p e re d o m in a tă de s im p lita te a m o d e r n is m u lu i
se aleg t a p e t e c o lo rate uni, î n t r - u n a cu m o b ilier b o g a t o r n a m e n t a t
se p re fe ră t a p e t e cu m o tiv e sobre, ia r î n t r - u n a cu m o b ilie r de u n a n u
m i t stil se c a u t ă t a p e t e ale c ă r o r m o tiv e s în t a s e m ă n ă to a r e s tilu lu i
re s p e c tiv . î n în c ă p e ri cu p la fo n u l la în ă lţim e m ic ă se ăleg t a p e t e cu
m o tiv e v e r tic a le , ia r în în c ă p e ri cu s u p r a f a ţ a m a r e se p o a t e crea s e n
z a ţi a de a p ro p ie re , de i n t im ita t e , p rin a p lic a re a pe p e r e ţi a u n u i t a p e t
c u o d e c o ra ţie m o d e r n ă şi cu n u a n ţ e calde. î n t r - u n d e c o r r o m a n tic
t r e b u i e alese t a p e t e cu m o tiv e b o g a te florare.
U n a l t c o n sid e re n t p e n t r u alegerea culorii ta p e t e l o r este şi cel al
o r ie n tă rii în căp erii în c a re a c e s te a se aplică. în tr - o c a m e r ă în care
n u p ă t r u n d razele solare n u se folosesc t a p e t e cu d e c o ra ţii c o lo r a t e
în n u a n ţ e de gri, m o v , a l b a s t r u şi similare, ia r în tr-o c a m e r ă de z i
i n u n d a t ă d e soa re nu se folosesc t a p e t e c o lo ra te în roşu, p o rto c a liu
sau g a lb e n , c a re p o t p r o d u c e s a n z a ţii d ez a g re ab ile de a g ita ţi e şi c h ia r
irita re . Alegerea c u lorilor se face co n fo rm in d ic a ţiilo r din cap. V I I I ,
p a r a g r a f u l 5.
3 . UNELTE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE LA LUCRĂRILE DE

TAPETARE
P e n t r u e x e c u ta r e a lu c r ă r ilo r de ta p e t a r e , s în t necesare o serie de
u n e lt e şi d is p o z itiv e c a r e s în t folosite la dive rse le o p e ra ţii c a re c o m p u n
lu c ra re a (m ă s u r a r e , p r e g ă tir e şi aplicare).
a) U nelte pentru m ăsutat, trasat şi verificat. S în t aceleaşi c a re se

folosesc şi la z u g r ă v e li şi v o p s ito r ii şi a n u m e : m e tr u l, d r e p ta r u l , col-
ţa r u l, f u r t u n u l de nivel, firul cu p lu m b şi niv e la (bolobocul).
b) U nelte şi dispo
zitive pentru pregăti'
rea aplicării tapetului.
T ă ie re a şi p r e g ă t ir e a
h îrtiei s u p o r t şi ta p e -
tu lu i se face pe o m a -
să sau o p la n ş e tă u-
şo ară din lem n de b r a d /// W
d e m o n ta b ilă sa u pli- f ::~^4\c: • •, ' A
a n tă , p e n t r u a p u t e a (
fi u şo r t r a n s p o r t a t ă cu I
b r a ţe le (fig. 179). Di- < ^sjt
m ensiunile u z u a le ale AJczii'
mesei s î n t : 0,90 m lă- ^ 1 f v '} ~
ţim e şi 2 , 0 0 m lungi- lt^
me. P e n t r u t ă ie r e a h îr- J jf
tiei şi t a p e t u l u i şi pen-
t r u diverse d e c u p ă ri, f ig 179 . Masa de pregătire a fîşiilor de tapete,
se foloseşte o foarfecă
lu n g ă . T ă ie re a c o re c tă a m a r g in ilo r t a p e t u l u i se face în c ond iţii op
tim e cu a j u t o r u l u n u i c u ţ i t cu d o u ă tă iş u ri, cu v îrfu l r o t u n j i t , de
30 —35 cm lungim e, cu m în e r de le m n p la t. T ă ie r e a se face p rin spri
jinirea la m ei c u ţi tu lu i p e o riglă m e ta lic ă f ix a tă de m a s ă sa u p la n
şetă (fig. 180), p r in tr- o miş
care a m îinii r a p id ă şi sigură.
T ăierea se face d u p ă un g e re a
ta p e t u l u i cu adeziv. P e n t r u
diverse d e c u p ă ri m ici se
p o t folosi şi lam ele de ra s n
din oţel cu fle x ib ilita te re-
dusă, fix a te în tr-o m o n t u r ă [
m e ta lic ă . ^ — /•v\ \
P e n t r u u n g e re a cu ade- / /
ziv a t î t a t a p e t u l u i cît şi /
p e n tru a m o r s a re a su p r a fe ţe i pjg_ ^gg f i e r e a marginilor fîşiilor de tapet
su p o rt, se foloseşte o bidi- cu ajutorul cuţitului lung şi riglei de oţel.
n ea o b iş n u ită nr. 4 sa u 6, a v în d p ă r u l în b u n ă s t a r e şi folosită n u m a i

p e n t r u a c e a s tă o peraţie.
L a p r e g ă tir e a s u p r a fe ţe lo r s u p o r t se folosesc şp a c lu rile m e ta lic e
o b işn u ite .
c) U nelte pentru n etezirea tapetelor după aplieare. D u p ă a p lic ar
s u p r a f a ţ a t a p e t u l u i se n e te z e ş te cu m în a şi apoi, re c o m a n d a b il, cu
o perie p la tă lu n g ă de 30 cm şi în g u stă ,
c o n f e c ţio n a tă cu p ă r de p o rc lu n g şi su
plu sa u din plastic. P e r ia n u are c o a d ă
ci u n d isp o z itiv de le m n , de care p o a te
fi ţ i n u t , p e n t r u a fi m a n e v r a t ă cu m în a
(fig. 181). P e n t r u neteziri locale (în d re p
tu l m icilor d e c u p ă ri) se p o a t e folosi o
piesă d r e p t u n g h iu la r ă de 10 cm lun gim e
şi 2 cm lă ţim e , cu m u c h iile r o t u n j i t e din
m a te r ia l p la stic d u r s a u din os.
P e n t r u ca u n e lte le să fie la în d e m în a
t a p e t a r u l u i , a c e sta foloseşte b u z u n a re le Fig. 181. Perie pentru netezit
p a n ta lo n u lu i salopetei, ca re s în t a şezate tapetul aplicat.
la te r a l pe a m b e le picioare.
Mîinile t a p e t a r u l u i şi în g e n e ra l î m b r ă c ă m i n te a trebuite să fie cu»
r a t e p e n tr u a nu m u r d ă r i în t i m p u l lu c ru lu i f a ţ a ta p e tu lu i. S p ă la re a
m îin ilor cu s ă p u n se face ori d e c îte ori este nevoie. M u n c ito rii care
tr a n s p i r ă la m îini nu s în t in d ic a ţi p e n t r u a p lic a re a ta p e tu lu i.
O a t e n ţ i e d e o se b ită tr e b u i e să fie. d a t ă în tr e ţin e r ii şi c u ră ţirii u n e l
te lo r în t i m p u l şi la t e r m i n a r e a lucrului. Astfel, m a sa , c u ţite le , foar-
feca, la m a etc. se ş te rg de adeziv, ia r sculele a m i n t i t e se. p ă s t r e a z ă într-o
c u tie special a m e n a j a t ă p e n t r u acestea. B id in e a u a , d u p ă fiecare î n
t r e b u i n ţ a r e , se sp a lă cu a p ă p e n t r u a c u r ă ţ a orice u r m ă de a d e z iv ,
care a r p u t e a p r in u sc a r e să p r o d u c ă frîn g e re a p ă ru lu i. Piigla m e ta lic ă
trebuie, c u r ă ţ a t ă şi b in e p ă s t r a t ă p e n t r u a se feri m u c h ia , în lu n g u l
că re ia se. face tă ie re a , de ş t i r b i t u r i ca re p o t lăsa u r m e p e m a r g in e a
r e s p e c tiv ă a fîşiei de t a p e t . Se r e c o m a n d ă folosirea u n e i rigle c o n f e c
ţi o n a t e d in p a n g lic ă de o ţe l p e n t r u arc u ri, c a re să p o a t ă fi f i x a t ă cu
p io n ez e p e m a s a de lucru , ia r la te r m in a r e , s tr în s ă p rin ru la re şi p ă s
t r a t ă în tr -o cutie, de obicei, r o t u n d ă de lem n. P e r ia p e n t r u n e te z ire a
fîşiilor d e t a p e t a p lic a te p e p e r e ţi tr e b u i e să fie î n t r e ţ i n u t ă cu deose:-
h i t ă grijă. Astfel, în t i m p u l lucru lu i se ş te rg e ori de c îte ori se în carcă
cu ad e z iv p e n t r u a n u m u r d ă r i f a ţ a t a p e tu lu i, ia r la t e r m i n a r e a lu c ru lu i
p ă r u l se sp a lă cu a p ă a v în d g rijă să n u se u d e lem nul, d u p ă c a re se
p ă s tr e a z ă în tr - u n loc u s c a t.
4 . PREGATIREA ŞI PRELUCRAREA PEREŢILOR PENTRU APLICA

REA TAPETELOR
S tr a tu r ile s u p o r t se p re g ă te s c c o n fo rm in d ic a ţiilo r din c ap . V,

s u b c a p . C. Se v e rific ă şi se în l ă t u r ă d en ivelările, fisurile, b u r d u ş e l i l e ,
s tro p itu rile de m o r t a r sau d e z u g r ă v e a lă , se c o m p le te a z ă lipsurile în j u r u l
s tră p u n g e r ilo r la p e r e ţi şi î m p r e ju r u l p e r v a z u r ilo r d e la uşi. R e p a
r a r e a defectelor su p r a fe ţe lo r g le tu ite se face cu p a s t ă de ipsos. S u
p ra fe ţe le c a re a u m a i fost z u g r ă v ite s în t r ă z u ite p în ă la te n c u ia lă
a d e r e n tă şi apoi se p r o c ed e a ză Ia re m e d ie re a defectelor te n c u ie lii.
D a c ă p e re ţii a u fo st fin isa ţi cu v o p s e a de ulei în s t a r e b u n ă , se p r o
cedează la d e g re sa rea su p r a f e ţe i cu u n a d in com p oziţiile r e ţe te lo r 6 5 ,
66 sa u 67. S u p ra fe ţe le a c o p e rite cu v o p s e a d e g r a d a t ă sa u in su fic ie n t
d e a d e r e n tă tr e b u i e c u r ă ţ a t e şi ap o i şp a c lu ite cu p a s t ă de ipsos. S u
prafeţele t a p e t a t e se c u r ă ţ ă d e t a p e t u l v echi p r in u m e z ire a a c e stu ia
cu b id in e a u a şi a p ă c ă ld u ţă , p r in sm ulge re şi cu a ju to r u l şpaclului.
D u p ă p r e g ă tir e a s u p ra fe ţe lo r, a c e ste a se şlefuiesc ia r p r a f u l sa
î n d e p ă r te a z ă cu o b id in e a c u r a t ă şi u s c a tă . Se aplică a p oi cu b id in e a u a
s t r a t u l d e a m o r s a r e d in so lu ţia de clei de oase, pe t o a t ă s u p r a f a ţ a de
t a p e t a t ; so lu ţia de clei, p r e p a r a t ă ca în r e ţ e t a 63, tr e b u i e să fie c a ld ă
(de circa 4 0 —50°C) şi a p lic a tă î n tr - u n s t r a t s u b ţi r e p e n t r u a p ă t r u n d e
c ît m a i b in e în porii su p o r tu lu i, c o n s t itu in d s t r a t u l de l e g ă tu r ă în tr e
s u p r a f a ţa s u p o r t şi s t r a t u l u r m ă t o r d,e h îr tie s u p o r t sa u t a p e t . P r i n
îm b ib a r e a g le tu lu i a c e sta d e v in e m a i p u ţ i n . a b s o r b a n t p e n t r u a d e z iv u l
cu c a re se lipeşte h îr tia sa u t a p e t u l .
D u p ă ce s t r a t u l de a m o r s a r e s-a u s c a t se ap lică h î r t i a s u p o r t. P e n
t r u a c e a s ta se t r a s e a z ă linia o r iz o n ta lă de r e p e r c a re se p a ră t a p e t u l
d e scafa z u g r ă v ită , p re g ă tin d u - s e c o n c o m ite n t a d e z iv u l şi h îr tia s u p o r t .
H î r t i a de c u lo a re a a p r o p i a t ă ta p e t u l u i , se t a i e în fîşii egale c u î n ă l
ţim e a p o rţiu n ii p e re te lu i ca re se ta p e t e a z ă , în c azul h îrtiilo r re z is te n te
şi n e d e fo rm a b ile la u n g e re cu a deziv , s a u egale cu cel p u ţ i n 1/3 din
înălţim e, în ca z ul h îrtiilo r m a i p u ţ i n re z is te n te şi defo rm ab ile. Fîşiile
se a şază pe m a s a de lu c ru şi se u n g cu b i d in e a u a pe o f a ţ ă cu a d e z iv u l
d in r e ţe a 64. D u p ă u n g e r e fîşia de h îr tie se în d o a ie în d o u ă cu p a r t e a
u n să spre in te rio r. Se p r e g ă te s c a stfe l 2 —4 fîşii, c a re a po i se desfac
şi se aplică lip in d u -se pe p erete. A p lic a re a se face în c e p în d de la p a r t e a
d e sus a p e re te lu i de la u n u l d in c o lţu rile cam erei.
Fîşiile de h îr tie se lipesc cu m a rg in ile c ît m a i a l ă t u r a t . N u se a d m it
r o stu ri m a i m a r i de 1 m m . D a c ă fîşiile s-au lip it cu m a rg in ile s u p r a
puse, p o r ţiu n ile p e t r e c u te se şlefuiesc cu h îr tie d e şle fu it p e n t r u a o b
ţin e niv e la re a necesară.
386 Tehnologia executorii lucrărilor de tapetare
D ac ă, d in m o tiv e d e econom ie, t a p e t u l se aplică d ire c t pe s u p r a

f a ţa g le tu ită , tr e b u ie v e rific a t, d u p ă p r e g ă tir e a c o re s p u n z ă to a re , d a c ă
a c e a s ta n u p re z in tă p e te d e g ră s im e s a u u r m e de creion chim ic sau
c o lo ra t, p e n t r u a se e v ita a p a r i ţ i a lor d u p ă lipire pe f a ţ a v ă z u tă .
In c azul p e r e ţilo r v o p s iţi n u se r e c o m a n d ă a p lic a r e a în p re a la b il
a h îrtie i-su p o rt, este n e c e s a r însă să se d egreseze s u p r a f a ţ a v o p s ită
p în ă la d is p a r iţia lu ciului specific al v opselei. P e n t r u a s ig u r a r e a u n e i
b u n e lipiri se p o a te efe c tu a , d u p ă d eg resare, o s p ă la re a su p ra f e ţe i
v o p s i t e cu o a p ă a m o n ia c a lă sau o şlefuire cu h îr ti e s tic la tă nr. 23 sa u 32.
R o s tu r ile d in tr e to c u l tîm p lă r ie i şi p e r e te şi e v e n tu a le le c r ă p ă
t u r i d e pe p e re te , p e n t r u c a a c e ste a să n u a p a r ă pe f a ţ a t a p e tu lu i, se
r e c o m a n d ă a fi a c o p e rite în p re a la b il cu benzi de h îr tie o b iş n u ită sau
de h îrtie s u p o r t de circa 5 cm lăţim e. B enzile de h îrtie t ă i a t ă se ro-
lează şi se in tr o d u c în a p ă p e n tr u u m e c ta r e . D u p ă ce se îm b ib ă b ine
cu a p ă şi cu p u ţ i n în a in te d e a p lica re a fîşiei de h îrtie s u p o r t sau a
ta p e t u l u i , b a n d a de h îr tie se aplică p e c r ă p ă t u r a r e s p e c tiv ă p r in d e
r u la re în c e p în d de sus în jos. A p a d in h îrtie o m e n ţi n e lip ită p î n ă se
ap lic ă d e a s u p r a , d u p ă caz, h î r t i a s u p o r t sa u t a p e t u l . A p lic a re a a c e s
t o r a t r e b u i e să se fa c ă în a in te de u sc a r e a ben zii de h îrtie. A cest p r o
cedeu cere o d e o s e b ită d e x t e r i t a t e din p a r t e a t a p e t a r u l u i , de o a re c e b a n d a
de h îr tie n u tr e b u ie m iş c a tă în t i m p u l lipirii s t r a t u l u i de d e a s u p r a .
U n a l t p ro c e d e u este de a folosi d o u ă b en zi de hîrtie, u n a m a i î n
g u s t ă de 2 , 5 —3 cm şi a l t a m a i l a tă de 6 — 6,5 cm. B a n d a la tă se u n g e
cu ad e z iv şi p e m ijlo c u l ei se lipeşte b a n d a în g u stă . B enzile lipite se
ap lică a s t f e l 'c a b a n d a n e u n s ă să a c o p e re c r ă p ă t u r a . P r i n a c e a s ta se
e v ită e v e n tu a la d e p la s a re a b enzii în t i m p u l lipirii h îrtie i-s u p o rt sau
t a p e tu lu i.
Cînd d o u ă c r ă p ă t u r i se înc ruc işe a ză nu t re b u ie , su b nici u n m o tiv ,
ca benzile să se aplice p e tr e c u te . î n d r e p tu l încrucişerii u n a d in benzi
tr e c e în c o n tin u a r e , ia r c e a la ltă se o p re şte în p r im a b a n d ă .
5 . APLICAREA TAPETULUI
O d a tă cu p re g ă tir e a şi p r e lu c r a r e a s u p r a f e ţe lo r c a re se ta p e t e a z ă
se face şi m ă s u r ă t o a r e a n e cesară p e n t r u a d e t e r m i n a lu ngim ile şi n u
m ă r u l fîşiilor de t a p e t şi a b o r d u r ilo r re sp e c tive . L a n u m ă r u l t o t a l de
fîşii p e n tr u fiecare în c ă p e re se v a a d ă u g a în p lu s o fîşie de s ig u r a n ţă
p e n t r u în locuirea e v e n tu a le lo r fîşii g re şit t ă i a t e sau cu defecte. P e n t r u
b o r d u r i se v a calcula lu n g im e a t o t a l ă cu u n a d a o s d e 1 5 % p e n t r u tă ie r i,
r a c o r d ă r i şi r e z e rv e de s ig u r a n ţă .
a) Tăierea îîşiilor de tapet. L a m ă s u r ă t o a r e a p e n t r u d e te r m in a r e a

n u m ă r u lu i fişiilor de t a p e t t r e b u ie să se ţi n ă s e a m ă de e v e n tu a le le
s u p r a p u n e r i c a re d im in u e a z ă lă ţim e a cu 3 cm , ia r ca lu ng im e se v a
m ă s u r a linia de d e m a r c a ţie de la p a r t e a de sus a
" / 'V o / l V
p e re te lu i şi p lin t a de la p a r t e a de jos, la c a re se
\
0 A°
. ✓ 0'* f a d u g ă circa 6 cm , c îte 3 cm în p lu s de fiecare c a p ă t.
v* V#
o ©o A ceste de p ăşiri s în t n ecesare p e n t r u ca tă ie re a ,
0 ,0 \ v ' ° W
' /O' , ✓ a t î t la p a r t e a de sus c ît şi la cea de jos să fie
V / VS * \0 ' >
p o o
> , ✓ O '- . ✓
f ă c u tă d u p ă lipire, p e n tr u o b ţin e re a u n e i linii a
/ \0 ' ^
OO .>1'- m a rg in ilo r c ît m a i d r e p te şi corecte. L ip ire a t a p e
/A „ / |\
L 'O l .' tu lu i p rin a p licarea m a rg in ii la lim ita liniei b o r
a durii sau p lin te i nu este re c o m a n d a b ilă deoarece
lu c ra re a v a suferi c a lita tiv , d in c a u z a neconcor-
d a n ţe i în tr e liniile o rizo n ta le şi liniile d e re p e r
I n 'i *
O q D Oo
/ ‘V o / ' Î V
v e rtic a le , d u p ă c a re se aplică fîşiile de t a p e t .
, . /0 \ '
' / Sulul de t a p e t de h îr tie se d e ru le a z ă pe s u p r a
O OOO o 5> ooo o
f a ţ a mesei de lem n cu f a ţ a în sus astfel ca p a r t e a
v / 'V de m a rg in e c a re se tr a g e să se aplice la p lin tă ,
A o A / 'V o / 'V j ia r aceea d in s p re sul la b o r d u r ă . A c e a sta p e n t r u
ca a s p e c tu l s tr u c tu r ii şi reflexia lu m inii să fie
b aceeaşi p e n t r u t o a t e fîşiile de t a p e t , ia r e v e n tu
Fig. 182. Continuarea alele m o tiv e d e c o ra tiv e să se c o n tin u e co m p le-
desenului tapetelor tîn d u - s e d e p e o fîşie p e a l t a (fig. 182). î n a c e st
intre două fîşii :
d in u r m ă caz fîşiile se n u m e r o te a z ă p e sp a te ,
a — g r e ş it ; b — c o re c t. p e n t r u ca la a p lic a re să se p ă s tr e z e succesiun ea
n o rm a lă a desenului.
Cînd pe f a ţ a t a p e t u l u i s în t a p lic a te m o tiv e m a r i, la t ă ie r e a fîşii-
lor, t a p e t a r u l tr e b u i e să fie a t e n t ca m o tiv e le să r ă m în ă în tre gi la m a r
ginea de sus din d r e p tu l b o rd u rii, p e n t r u că altfe l scad e a p re cia b il
efectul estetic.
D u p ă tă ie r e a fîşiilor a c e s te a t r e b u i e s o r t a t e d u p ă n u a n ţ ă , c în d este
cazul, deo arece u n e o ri se p o t în tîln i de la u n c a p la c elă la lt al aceluiaşi
sul u şo a re d if e r e n ţe de n u a n ţ ă a culorii c a re în lu n g im e a d e s f ă ş u r a tă
a t a p e t u l u i n u se o b se rv ă , însă, în c îm p u l de fîşii t ă i a t e şi a p lic a te u nele
lîngă altele se d istin g cu u ş u r in ţă , r e z u ltîn d a stfe l o a c o p e rire cu a sp e c t
coloristic n e c o re s p u n z ă to r . T ă ie re a fîşiilor se face p e r p e n d ic u la r pe
m a rg in e a lu n g ă a sulului, cu a j u t o r u l echerului m a re .
b) Ungerea cu adeziv a fîşiilor de tapet. D u p ă tă ie r e a şi s o r ta r e a
fîşiilor de t a p e t p e n tr u aco p e rirea p e re ţilo r u n e i încăperi, a c e stea se
a şază p e m a s a d e lucru cu f a ţ a în jos. A plicarea a d e z iv u lu i (v. r e ţe ta 64)
388 Tehnologia executării lucrărilor de tapetore
se face cu b id in e a u a pe t o a t ă su
p r a f a ţ a fîşiilor. Se în cep e p rin
--------
JT
u n g e r e a u n ei j u m ă t ă ţ i din lu n
g im e a fîşiei (fig. 183, a) de la
mijloc c ă t r e m a rg in i.
u n s ă se în d o a ie (fig. 183, b) cu
P artea ’
f a ţ a sp re e x te rio r, e v itîn d u -se su -

a
i
p r a p u n e r e a p e s te p a r t e a n e u n s ă
şi fo r m a r e a de c u te la î n d o it u r ă .
Se t r a g e ap o i pe m a s ă j u m ă t a t e a
n e u n s ă a fîşiei (fig. 183, c) şi se
p ro c e d e a ză la u n g e re a şi în d o ire a
o/r b
"i
acesteia ca la p r im a j u m ă t a t e
(fig. 183, d ). A stfel îndo ite, fîşiile
de t a p e t s în t p u se d e o p a rte , la
u n loc c u r a t , u n d e se lasă 5 — 15
m in, p e n tr u ca a de z ivul să p ă
t r u n d ă în h îr t ia t a p e t u l u i .
Cînd m a rg in ile fîşiilor de t a p e t
necesită a ju s tă r i, a c este a se fac c
d u p ă u ng ere, aşezînd fîşia u n s ă
pe m a s a de lucru şi p o tr iv i n d
linia de tă i e r e pe m a rg in e a riglei
m etalice. P r in tr - o m işc a re r a p id ă
de a lu n e c a re a lam ei c u ţitu l u i
m a r e cu d o u ă tă iş u r i în lu n g u l r " T \
m arg in e i riglei m e ta lic e ((v. fig. 180) d
se e fe c tu e az ă o tă ie r e r a p i d ă şi Fig. 183. Ungerea fîşiilor de tapet
pe rfe c t d r e a p t ă . cu adeziv :
c) Aplicarea tapetului de hîrtie. a , b, c ş l d — pu on zgiţiile e r ii.
fîş iilo r în tim p u l
O p e ra ţia se e x e c u tă , r e c o m a n d a
bil, de c ă tr e doi t a p e ta r i , u n u l lucrînd d e p e s c a r a d u b lă, ia r c e lă la lt
de p e p a r d o se a lă (fig. 184). î n a i n t e de a p lica re a p rim e i fîşii se t r a s e a z ă
la c o lţu l încăperii, de u n d e u r m e a z ă să în c e a p ă lu c ra re a, o linie v e r t i
cală de r e p e r cu a ju to r u l firului de p lu m b , iar la p a r t e a su p e rio a ră a
p e re ţilo r o linie o riz o n ta lă d e r e p e r în d r e p tu l bo rd urii. D u p ă t r a s a r e a
re p e re lo r se ia cu g rijă fîşia de t a p e t în d o ită , pe a n t e b r a ţ u l stîn g d a c ă
se începe a p lic a re a din c o lţu l d r e p t al peretelui, sau pe a n t e b r a ţ u l d r e p t
d a c ă a p lic a re a se începe d in c o lţu l stîng al pe re te lu i, p e n tr u a lăsa O'
m în ă lib e r ă cu c a re t a p e t a r u l se a j u t ă la u r c a r e a p e scară. A ju n s la
Cartea zugravului şt vopsitorului 389
Fig. 184. Aplicarea fîşiei de tapet pe Fig. 185. Lipirea fîşiei

perete. de tapet.
t r e a p t a scării, c o r e s p u n z ă to a r e poziţiei de lipire, sc o a te a n t e b r a ţ u l

de su b în d o it u r a fîşiei, s u s ţin în d -o în acelaşi loc de a m b e le p ă r ţ i cu
c îte tr e i d e g e te ale m îinilor, a p u c în d în acelaşi t i m p colţurile de sus
ale fîşiei cu d e g e tu l m a r e şi a r ă t ă t o r care, t o t o d a t ă , dezlipesc u ş o r p a r t e a
în d o ită a t a p e t u l u i d e la m a rg in e a de sus (fig. 185).
O d a tă co lţu rile a p lic a te p e p e re te , se lasă fîşia să co b o a re sp re p a r
doseală uşor, ca să n u se r u p ă , fie p r in a m o r t iz a r e a cu piciorul, fie cu
a ju t o r u l celui d e al doilea t a p e t a r . î n a i n t e de a dezlipi p a r t e a de jos a
în d o itu rii se v erifică v e r t ic a li ta t e a a t î t cu a ju to r u l re p e ru lu i v e r t i c a l
t r a s a t p e p e re te , c ît şi cu a j u t o r u l firului cu p lu m b . N u se r e c o m a n d ă
a plicarea fîşiilor d u p ă linia c o lţu rilo r pe reţilor, a c ă r o r v e r ti c a lita te
nu este t o t d e a u n a co rectă, şi nici d u p ă linîa de rep er, t r a s a t ă p a r a le l
cu linia de r a c o r d a r e a t a v a n u l u i cu pereţii, care, d e asem en ea, nu c o in
cide t o t d e a u n a cu o riz o n ta la .
D u p ă a p lic a re şi în tin d e re , fîşia d e t a p e t se n e te z e şte u ş o r cu m în a
şi apoi cu p e ria de n e te z it în c e p în d d e sus în jos şi de la m ijloc sp re
m argine, a şa c u m se a r a t ă în fig. 186, d ire c ţia de n e te z ire a v în d fo r m a
unei sp in ă ri de peşte.
P r in o p e r a ţia d e n e te z ire se elim in ă bulele d e a e r şi în c re ţitu r ile .
E x c e su l d e a d e z iv d e pe m arg in ile fîşiei se şte rg e cu o c îrp ă m oale, c u
r a t ă şi u s c a tă , p e n t r u a se e v ita în tin d e re a a c e stu ia p e ste f a ţ a t a p e
tu lu i. U rm e le de adeziv şi e v e n tu a le le a m
p r e n te de d e g ete ră m a s e pe f a ţ a t a p e t u l u i t r e
b uie şterse, î n a in te de a se usca, p rin ta m p o -
n a r e şi p rin frecare, cu u n b u r e te c u r a t şi
uş o r u m e z it.
M arg in ea v e r tic a lă a fîşiei d e t a p e t nu este
a p lic a tă c h ia r la c o lţu l p e re te lu i ci cu m in i
m u m 5 cm d i s t a n ţ ă de colţ, astfel ca u ltim a
fîşie să-l a c o p e re p rin p e tre c e re şi să realizeze
c o n t i n u i t a t e a d e sen ului Se v a p ro c e d a a s e m ă
n ă t o r şi în d r e p tu l celorlalte co lţuri. în n ă d ir e a
fîşiilor d e t a p e t în d r e p tu l c o lţu rilo r p e re ţilo r
nu p o a t e fi re a liz a tă co re c t d in care c a u z ă
Fig. 186. Netezirea fîşiei
a s p e c tu l e ste tic al fin isaju lu i re sp e ctiv se d i de tapet, aplicate pe
m in u e a z ă s i m ţ i t o r . D a c ă î n t îm p lă to r o fîşie \ perete.
a ju n g e cu o m a rg in e î n t r - u n u l d in c o l ţ u r i
a tu n c i se r e c o m a n d ă în g u s ta r e a fîşiei p rin tă ie r e cu cel p u ţ i n o j u m ă t a t e
d e c e n tim e tr u , astfel ca fîşia u r m ă t o a r e să a c o pere p r i n p e tr e c e re
c o lţu l resp ectiv .
F îşia de t a p e t u r m ă t o a r e se aplică iden tic ca şi p r im a cu m a rg in ile
c a p la cap, în ca z ul t a p e t u l u i cu g r e u t a t e a p e s te 100 g/m* şi cu m a r g i
nile su p r a p u s e pe c irca 0,5 cm , în cazul t a p e te lo r cu g r e u t a t e su b 100 g / m s.
L a a p lic a re a t a p e t e l o r cu g r e u t a t e p e ste 100 g / m 2 este n e c e sa r a
se verifica v e r t i c a l i t a t e a fiecărei fîşii în p a r t e în v e d e r e a o b ţin e rii u n e i
acoperiri c o n tin u e şi fă r ă ro stu ri. î n orice caz e s te re c o m a n d a b il ca
h îr tia s u p o r t p e s te c a re se a p lic ă să a ib ă aceeaşi n u a n ţ ă de c u lo a re ca
şi ta p e tu l, p e n t r u a nu se o b s e rv a e ve n tu a le le r o s tu r i vizibile.
A plicarea în d r e p tu l uşilor a ta p e te lo r cu m o tiv e sim p le se face în
m o d o b işn u it f ă r ă a se e fe c tu a v re o o p e r a ţie specială. î n cazul t a p e t e l o r
cu m o tiv e d e c o ra tiv e i m p o r t a n t e se v a începe lipirea fîşiilor d e t a p e t
de o p a r t e şi a l t a a uşii, c o n tin u în d u - s e p e s u p r a f a ţ a p e r e ţilo r p în ă la
în tîln ire a fîşiilor î n t r - u n c o lţ al încăperii m a i p u ţ i n lu m in a t. D e a s u p r a
uşii, d a c ă in te r v a lu l în tr e fîşiile a p lic a te de o p a r t e şi a l t a a uşii nu se
a c o p e ră cu o sin g u ră lă ţim e de fîşie, se p ro c e d e a z ă la folosirea u n e i
fîşii c e n tra le şi a a l to r d o u ă la te ra le sim e tric e d e le g ă tu ră , p o tr iv in d
a stfel m o tiv e le d e c o ra tiv e ca a s p e c tu l o b ţ i n u t să fie de c o n t i n u i t a t e ,
cu riscul sacrificării u n o r b enzi d e t a p e t c a re nu se m a i p o t folosi.
G lafurile şi şp aleţii fe re stre lo r şi u şilor p e to c , p e în ă l ţim e a lor c u
p r in s ă în p a r t e a t a p e t a t ă a p e reţilor, se ta p e t e a z ă . T a p e t u l se î n to a r c e
pe glaf p în ă în t o c u l ferestrei sau a l uşii. L a fel se p r o c e d e a z ă şi cu e v e n

tu a le le nişe, d a c ă a c e ste a s în t p r e v ă z u te să fie t a p e t a t e .
L a a c o p e rirea cu t a p e t a u n o r p a n o u ri-o g lin d ă d e l i m i t a t e cu p r o -
file d e c o ra tiv e d e ipsos sau le m n se v a a p lic a p r im a fîşie e x a c t în m i j
locul p a n o u lu i, c o n tin u în d u -se spoi a p lic a re a r s tu lu i d e fîşii de o p a r t e
şi a l ta a celei c e n tra le . Se a sig u ră astfel o d istrib u ire şi o c e n tr a r e e c h i
lib r a tă şi a r m o n io a s ă a m o tiv e lo r d e corative.
L o c u l î n t r e r u p ă t o a r e lo r şi p riz e lo r d e lu m in ă v a fi d e c u p a t d u p ă
aplicarea fîşiei de t a p e t pe p erete. Se r e p e re a z ă locul dozei a p a r a t u l u i
re spe c tiv şi p rin fre c a re locală cu o u n e a l t ă din pla s tic s a u os, se s c o a te
în e v id e n ţă c o n tu r u l acesteia.
Cu u n c u ţ i t mic a s c u ţit sa u cu l a m a se fac o serie de c r e s t ă tu r i r a
di al, ca re apoi se d e c u p e a z ă cu foarfeca d u p ă c o n t u r u l dozei.
î n d r e p tu l c o n d u c te lo r r a d i a to a r e lo r de calorifer, d e gaze etc.,
care tr a v e r s e a z ă p e re ţii şi s t r ă p u n g s u p r a f a ţ a t a p e t u l u i se face o t ă
ie tu r ă de la m a rg in e p în ă la s t r ă p u n g e r e a în d r e p t u l căreia se face şi
o c r e s tă tu r ă p e r p e n d ic u la r pe t ă i e t u r a cu lu n g im e a egală cu d i a m e
t r u l e x te r io r al ţe v ii (fig. 187, a). Se ap lică p ro v iz o riu p o r ţiu n e a de
Fig. 187. Decuparea

tapetului în dreptul
unei ţevi.
t a p e t t ă i a t ă în d r e p tu l ţe v ii şi cu u n creion se t r a s e a z ă locul u n d e tr e b u ie
f ă c u tă d e c u p a r e a (fig. 187, b). Se desface d in n o u p o r ţiu n e a t ă i a t ă şi
cu o foarfecă se d e c u p e a z ă b u c a t a d e t a p e t în s e m n a t ă (fig. 187, c)
d u p ă c a re se încheie lip in d u -se d e fin itiv (fig. 145, d). U rm e le d e ad eziv
se ş te r g p r in t a m p o n a r e cu u n b u r e te u ş o r u m e z it.
D a c ă , d u p ă a p lic a re a fîşiei de t a p e t , s-a p r o d u s p e s u p r a f a ţ a ei
o în c re ţire vizib ilă (fig. 188, a), se p r o c e d e a z ă fie la în locu irea fîşieij.
Fig. 188. Repararea suprafeţelor de tapet încreţite.
fie la r e p a r a r e a d e fe c tu lu i c o n s t a t a t . R e p a r a r e a se face p rin e x e c u ta r e a

u n e i t ă i e t u r i în d r e p tu l în c re ţitu rii, p e r p e n d ic u la r pe m a r g in e a fîşiei
(fig. 188, b). Se d eslip eşte cu a t e n ţ i e p o r ţi u n e a în c r e ţită , se a p lic ă m a i
în tîi p a r t e a de jo s şi se n e te z e şte , d u p ă c a re se ap lică şi se n e te z e ş te şi
p a r t e a de sus a fîşiei tă i a t e , a cărei m a r g in e e v e n tu a l, p o a t e să se s u
p r a p u n ă p e s te aceea de jos. L u m i n a c ă z în d oblic p e s te r e p a r a ţ i a astfel
e x e c u t a t ă se e v ită p r o d u c e r e a u m b r e i c a re s c o a te în e v id e n ţă în n ă -
d ire a (fig. 188, c).
D u p ă a p lic a re a fîşiilor d e t a p e t p e p e r e
ţii u n e i încăp eri, se p r o c e d e a z ă la a j u s t a r e a
m a rg in ilo r de sus şi d e Jos p r i n tă ie re . î n fig.
189 se in d ic ă m o d u l c u m se e x e c u tă o p e ra ţia
re s p e c tiv ă în d r e p t u l p li n te i şi a n u m e : se
în s e a m n ă cu u n creion îin ia d e tă ie r e d u p ă
c a re se decu pează m a r g in e a t a p e t u l u i cu
foarfeca. A celaşi p ro c e d e u se ap lică şi la m a r
g in ea d e sus în d r e p tu l b o rd u rii. E v e n t u a l ele
p e t e de a d e z iv se ş te rg p rin t a m p o n a r e cu u n Fig. 189. Decuparea ta
petului în dreptul plin-
b u r e t e um e d .
D a c ă în u n ele locuri de pe s u p r a f a ţ a t a p e t a t ă se c o n s ta t ă b u le de
aer, se p r o c e d e a z ă la î n ţe p a r e a lor cu u n ac, e v a c u a re a cu a t e n ţ i e a
aerului, e v itîn d u -s e r u p e r e a ta p e t u l u i , şi i n je c ta r e a u n e i c a n t i t ă ţ i c o
re s p u n z ă to a r e de ad e z iv cu a j u t o r u l u n e i seringi. D u p ă aceea se a p a s ă
u şo r cu m în a şi se n e te z e ş te locul r e p a r a ţie i re sp e c tiv e .
P o r ţiu n ile mici de t a p e t d e slip ite se c u r ă ţ ă cu g rijă de e v e n tu a le le
i m p u r i t ă ţ i sau g r a n u le u s c a te de a deziv . Aceeaşi o p e ra ţie se aplică şi
s u p ra f e ţe i s u p o r t. A poi se u n g e cu a d e z iv p o r ţiu n e a de t a p e t d es lip ită
se lasă p e n t r u îm b ib a r e a h îrtie i 1 0— 15 m in şi a po i se aplică pe p e r e te
ne te z in d u -se cu m u l t ă a t e n ţ i e p e n t r u a e v ita în c re ţire a sau r u p e r e a
acesteia.
D u p ă ce în c ă p e r e a a fo st c o m p le t t a p e t a t ă , ia r t a p e t u l u sc a t, se
p ro c e d ea ză la m o n t a r e a e le m e n te lo r t e r m in a l e a t î t la p a r t e a de jos c î t
şi la cea de sus.
î n d r e p t u l p a rd o selii se m o n te a z ă p e rv a z u l de le m n c a re se b a t e
în cuie în p a r d o s e a lă s a u o t e r m i n a ţ i e d in m a te r ia l p la stic c a re se l i
pe şte p es te t a p e t . Cînd este p r e v ă z u t ă p lin tă de lem n, în a in te de t a p e -
t a r e se m o n te a z ă în p e re te dib lu ri, a c ă r o r locuri se m a r c h e a z ă cu cuie
s u b ţiri p e n t r u ca să se c u n o a s c ă p o z iţia ş u r u b u r ilo r de lem n cu c a re
se fix e a z ă p lin ta .
P a r t e a d e sus a t a p e t u l u i se t e r m i n ă cu o b a g h e tă , în g e n e ra l s u b
ţire, de cu lo a re m a i închisă c a re a c o p e ră m a rg in e a t a p e tu lu i. B a g h e
tele din acelaşi m a te r ia l ca şi t a p e t u l se lipesc cu a deziv , ia r cele de
lemn, de m e t a l sa u m a te r ia l p la stic se fix e a ză cu ş u r u b u r i p e n t r u le m n
în d ib lu ri in tr o d u s e în p re a la b il în te n c u ia l a p e rete lu i.
d) Aplicarea tapetului din m aterial plastic pe suport textil. P r e g ă
tire a şi p r e lu c r a re a s u p r a fe ţe lo r s u p o r t p r e c u m şi p r e g ă tir e a fîşiilor
de t a p e t p e n t r u lipire se face ca şi în ca z ul t a p e t u l u i de hîrtie. T r e b u ie
a v u t în v e d e r e ca p e re ţii să fie p e rfe c t u s c a ţi ( u m i d i t a t e a su b 2 % ) ,
deoarece, t a p e t u l c o n s ti tu in d u n s t r a t im p e rm ea b il, n u p e r m ite d i f u
zare a v a p o r ilo r d in s u p o r t. U m i d i t a t e a astfel r e ţ i n u t ă su b t a p e t fa v o
rizează d e z v o lta r e a m u c e g a iu lu i şi p u tr e z ir e a s u p o r tu lu i t e x t i l şi a
h îitie i s u p o r t. Se re c o m a n d ă folosirea u n u i adeziv, în c o m p o z iţia c ă r u ia
să nu fie c u p r in s e m a t e r i i o rganice.
U n g ere a şi a p lic a re a fîşiilor de t a p e t d in m a t e r i a l pla s tic pe s u p o r t
t e x til se fac e la fel ca şi a fîşiilor de t a p e t din h îrtie , cu u r m ă t o a r e le
deosebiri şi c o m p l e t ă r i :
— u n g e r e a cu adeziv se face pe în tre a g a s u p r a f a ţ ă a s u p o r tu lu
te x til a fiecărei fîşii de t a p e t în a f a r ă de o b a n d ă în g u s tă de circa 2 cm
a m a rg in ii ca re se s u p r a p u n e ;
— a p lic a re a fîşiilor de t a p e t se face p r in s u p r a p u n e r e a m a r g in ilo r

lo n g itu d in a le pe o lă ţim e d e circa 1 cm ; m a r g in e a d e d e s u b t lip ită p e
h îrtia s u p o r t, ia r cea de d e a s u p r a n e lip ită ;
— m a rg in ile lo n g itu d in a le s u p r a p u s e se ta ie , d u p ă 24 de ore d e
la lipire, cu a ju to r u l u n u i c u ţ i t b in e a s c u ţ i t s a u al u nei l a m e ; p e n t r u
a c e a sta , în m ijlocu l p o rţiu n ii s u p r a p u s e (la circa 0,5 cm de la m a r g in e )
se ap lică rig la m e ta lic ă , u r m ă r i n d cu e x a c t i t a t e d ire cţia v e r t i c a l ă a
v iito r u lu i r o s t şi a po i se t a i e a m b e le fîşii d in tr-o d a t ă ; d u p ă tă ie r e se
î n d e p ă r te a z ă benzile în g u s te de circa 0,5 cm , c a re r e z u l tă d e la t ă i e r e a
a m b e lo r fîşii de t a p e t . î n c o n tin u a r e se ridică cu a te n ţ i e m a rg in e a n e u n s ă
a fîşiei c a r e se su p ra p u se se , se u n g e cu ad e z iv p o r ţiu n e a re s p e c tiv ă
şi d u p ă 15—20 m in se p re se a z ă p e p e r e te ne te z in d u -se . R e z u l t ă u n r o s t
f o a r te fin im p e rc e p tib il de la o d i s t a n ţ ă de 2 m, p re c u m şi o p ă s u i r e
p e rfe c tă a m a r g i n i l o r ;
— în t i m p u l netezirii, ex cesul de ad e z iv se şte r g e cu o c îrp ă c u r a t ă
şi u s c a tă , ia r e v e n tu a le le p e t e se ş te rg cu u n b u r e t e u m e d ;
— în c azu l fîşiilor de t a p e t fa b r ic a t e cu m a r g i n i l e p e rfe c t d r e p te ,
lip ire a se face fă ră s u p r a p u n e r e a m a r g in il o r ;
— d u p ă m in im u m 3 zile d e la a p lic a re a ta p e t u l u i , s u p r a f a ţ a a c e s
t u i a se c u r ă ţ ă , p rin tr -o u ş o a r ă sp ălare, de p e te le de a d e z iv şi de cele
ă s a te de t a p e t a r i la m a n ip u la r e a şi a p lic a re a fîşiilor.
e) A plicarea tapetelor autoadezive din m aterial plastic. A c e ste
s în t t a p e t e d in m a te r ia le plastice, de obicei vinilice, pe s u p r a f a ţ a c ă
r o r a s-a a p lic a t din f a b ric a ţie , u n ad e z iv c a r e nu se a c tiv e a z ă d e c ît
a t u n c i cînd este u m e z it cu a p ă . Se aplică cu m u l t ă u ş u r i n ţ ă şi cu o p r o
d u c t i v i t a t e f o a r t e m a re .
P r o d u s u l este liv r a t în s u lu ri de 10,05 m lu n g im e şi 0,53 m lă ţim e .
P e n t r u re a liz a re a u n o r t a p e t ă r i de c a l ita te s u p e rio a r ă p r e g ă tir e a
s up rafeţelo r s u p o r t c o m p o r tă o a t e n ţ i e d e o s e b ită . D u p ă a p lic a re a
h îrtie i s u p o r t , se tr a s e a z ă pe p e r e te o linie v e r t i c a l ă cu a j u t o r u l f ir u lu i
c u p l u m b la 53 cm d i s t a n ţ ă de o uşă sau o f e r e a s tr ă . Se t a i e p r i m a
fîşie cu c îte o r e z e rv ă de c îţiv a c e n tim e tr i la e x t r e m i t ă ţ i .
î n a i n t e de lipire, fîşia s u b f o r m ă de sul, se in tr o d u c e în a p ă cu m o
tiv e le d e c o r a ti v e s p re e x te r io r (fig. 190), u n d e se lasă p e n t r u u m e z ir e
t i m p d e 30 s e c u n d e . D u p ă u m e zire , fîşia se a p lic ă p e p e r e t e u r m ă r i n d
linia t r a s a t ă (fig. 191).
B u le le de a e r se î n d e p ă r t e a z ă p r in tr - o n e te z ir e u ş o a r ă cu o p e rie
s a u o c îrp ă u s c a t ă şi c u r a t ă (fig. 192), d e la m ijloc s p r e m a rg in e .
Fîşiile u r m ă t o a r e s în t t ă i a t e ţ i n î n d s e a m ă d e d esen, a p lic în d u -s e
în c o n t i n u a r e cu m a r g in ile p u s e c a p la c a p (fă ră s u p r a p u n e r i) (fig. 193).
Fig. 190. Umezirea tape Fig. 191. T rasarea liniei verti

tului autoadeziv. cale de începerea tapetării şi a-
plicarea prim ei fîşii a tapetului
autoadeziv.
Fig. 192. Netezirea fîşiei de ta Fig. 193. Aplicarea fîşiilor ur
pet m ontate şi îndepărtarea b u m ătoare cu m arginile cap la
lelor de aer. cap.
396 Tehnologia executării lucrărilor d e tapetare
Se m a r c h e a z ă cu v îr f u l foarfecii pe t a p e t , in te r s e c ţia p e r e te l u i
cu t a v a n u l la p a r t e a de sus şi p l i n t a la p a r t e a de jos. Se în d o a ie c a p e
t e le fîşiei d u p ă p u n c te le m a r c a t e şi a p o i se t a i e (fig. 194), d u p ă linia
în d o itu r ii cu a j u t o r u l u n u i c u ţ i t . î n a i n t e d e t ă i e r e se v erific ă v e r t i
c a l i t a t e a m a r g i n ilo r fîşiei.
P e n t r u în lo c u ire a fîşiilor d e t a p e t cu altele, e s te s u fic ie n t să se
d e slip e a sc ă s t r a t u l de foaie v in ilic ă de s t r a t u l s u p o r t de h îrtie . A c e sta
d in u r m ă r ă m â n e lip it de p e re te , g a t a p e n t r u o n o u ă t a p e t a r e (fig. 195).
Fig. 195. Deslipirea tapetului

Fig. 194. Tăierea marginei de (foaia vinilică) de stratul
jos a fîşiilor de tapet montate. suport de hîrtie.
T a p e t u l a u to a d e z i v a p l ic a t p e p e r e ţi n u n e c e s ită o ( în tr e ţi n e r e
sp e c ia lă . Se p o a t e c u r ă ţ a cu o c îrp ă c u r a t ă cu a p ă şi s ă p u n , w h ite
sp irit, d e te r g e n ţi etc. N u se foloseşte b e n z e n , a c e to n a şi d e riv a te le sale.
6. c a l it a t e a l u c r ă r il o r d e t a p e t a r e
L u c r ă rile de t a p e t a r e p o t fi c o n s id e r a te de b u n ă c a l i t a t e a t u n c i
c în d fîşiile de t a p e t s în t b in e lipite, f ă r ă p e te , în c r e ţitu r i, p u n g i de
a e r sa u d e a d e z iv şi n u p r e z i n t ă locuri n e a c o p e rite , exfolieri, li p i tu r i
s u p l i m e n t a r e în cîm p sau în j u r u l a p a r a t e l o r electrice, c o n d u c te lo r ,
p e r v a z u r i lo r etc. N u a n ţ a c ulorii t r e b u i e să fie u n i t a r ă , ia r m o tiv e le
d e c o r a tiv e să a ib ă c o n t i n u i t a t e p e î n tr e a g a s u p r a f a ţ ă a t a p e t u l u i .
M arginile fîşiilor tr e b u i e să fie v e r tic a le i a r b a g h e te le şi p lin te le
s a u p e rv a z u r ile o riz o n tale .
C a rte a zugravului fi vopsitorului 397
7 . CONSUMURI SPECIFICE
P e n t r u t a p e t e l e folosite în m o d c u r e n t d in h îr tie cu pe lic u lă de

v o p s e a d e P V A , c o n s u m u r ile specifice m e d ii s în t in d i c a te în t a b e l u l 50
Tabelul 50
Consumuri specifice pentru

1 m* de tapet a p licat p e ;
U nitatea
Denumirea m aterialului de m ăsură
pereţi pereţi gletuiti
de beton sau de ipsos
T a p e t de hîrtie m2 1,05 1,05

Clei de oase kg 0,025 0,025
H irtie de ziar de 60 g/m1 kg 0,130*) 0,065**)
Ipsos (pentru reparaţii) kg 0,100 0,100
H trtie de şlefuit coli 0,5 0,5
F ăin ă de grlu kg 0,200 0,140
B aghetă din h irtie ta p e t de 5 cm lăţim e,
d in lem n sau din plastic m 0,45 0,45
A pă m3 0,0005 0,00035
Acid fenic kg 0,0015 0,00011
Insecticid (Plotox etc.) kg | 0,008 0,006
*) D ouă stratu ri.
**) U n singur stra t.
8 . ÎNTREŢINEREA TAPETELOR
S u p r a f e ţe le p e r e ţilo r c a r e se a c o p e r ă cu t a p e t e d e d ife rite s o r

t u r i se î n t r e ţ i n cu m u l t ă u ş u r i n ţ ă p r in : ş te r g e r e a p r a f u lu i cu p e rii
s a u c îrp e moi.
P e te le de p e s u p r a f a ţ a t a p e t e l o r n e la v a la b ile se c u r ă ţ ă cu g u m a
d e ş te r s sau cu m ie z de p iine, i a r d e p e cele se m ila v a b ile , cu o c îr p ă
m o a le u m e z it ă cu a p ă şi s ă p u n şi a p o i ş te rs e im e d ia t cu o c îrp ă m o a le
şi u s c a tă . S u p r a f a ţ a t a p e t e l o r la v a b ile se c u r ă ţ ă p r in s p ă la r e cu b u
re tele î m b ib a t cu a p ă şi s ă p u n s a u cu a p ă şi d e te r g e n ţi. I m e d i a t d u p ă
s p ă la r e se şte rg e cu o c îrp ă c u r a t ă şi u s c a tă . S u p r a f a ţa t a p e t u l u i
a stfe l c u r ă ţ a t ă c a p ă t ă a p r o a p e a s p e c tu l şi p ro s p e ţim e a iniţială.
C A P ITO LU L X I
PROTECŢIA MUNCII ŞI TEHNICA SECURITĂŢII
A. PROTECŢIA MUNCII
P r i n p r o t e c ţ i a m u n c ii se în ţe le g e a n s a m b l u l c e r c e tă r ilo r ’e f e c t u a t e
şi al m ă s u r ilo r lu a te p e n t r u a p e r m ite m u n c i to r ilo r să-şi d e s f ă ş o a re
m u n c a în cele m a i b u n e c o n d iţii şi p e n t r u a-i feri de boli şi de a c c id e n te
S cop ul p r o te c ţie i m u n c ii e s te ac e la d e a a s ig u r a d e s f ă ş u r a r e a m u n
cii cu u n m i n i m u m d e e fo rt d in p a r t e a m u n c i t o r u l u i şi în d e p lin ă s i
g u r a n ţ ă , în lă t u r î n d u - s e sau fă c în d u -se n e v ă t ă m ă t o r i t o ţ i f a c to r ii c a r e
a r p u t e a d ă u n a s ă n ă t ă ţ i i m u n c i to r i lo r .
1. PRINCIPALII FACTORI VĂTĂMĂTORI PROFESIONALI ŞI COM

BATEREA LOR
a) Z g o m o tu l şi trep id aţiile. D in c a u z a z g o m o tu lu i, n u s u fe ră n u m a i
a u z u l, ci s lă b e ş te şi a t e n ţ i a şi e s te a t a c a t s is te m u l n e r v o s Ca u r m a r e
se r e d u c e c a p a c i t a t e a de m u n c ă şi s p o r e ş te n u m ă r u l a c c id e n te lo r .
T r e p i d a ţii le d e z v o ltă şi a c c e le re a z ă u r m ă r i l e d ă u n ă t o a r e ale zgo
m o t u lu i
b) I l u m i n a t u l in d u s tr ia l. I l u m i n a t u l i n d u s t r ia l a r e o m a r e i m p o r
t a n ţ ă p e n t r u p r o d u c t i v i t a t e a m u n c ii şi p e n t r u c a l i t a t e a ei D a c ă i l u
m i n a t u l es te r a ţi o n a l, p r o d u c t i v i t a t e a creşte, i a r d a c ă este n e c o r e s
p u n z ă t o r , el in f lu e n ţe a z ă în r ă u a s u p r a s ă n ă t ă ţ i i , r e d u c e p r o d u c t i
v i t a t e a şi d u c e la sp o rire a a c c id e n te lo r .
I l u m i n a t u l lo c u rilo r d e m u n c ă t r e b u i e să fie u n ifo rm , f ă r ă u m b r e ,
să a ib ă a c eeaş i i n t e n s i t a t e şi să nu d e a o s t r ă l u c i r e p re a m a r e (o rb i
to a r e ) .
I l u m i n a t u l ş a n t ie r e l o r t r e b u i e să a s ig u r e o b u n ă v i z i b i l i t a t e la
locurile d e m u n c ă , să lu m in e z e s p a ţiile de t r e c e r e şi locurile în c h ise .
2 . DISPOZITIVE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE
D isp o z itiv e le i n d iv id u a le s în t folosite d e m u n c i t o r i p e n t r u a p ă

r a r e a î m p o t r i v a f a c to r ilo r v ă t ă m ă t o r i şi e v i t a r e a a c c id e n te lo r E l e n u
î n l ă t u r ă f a c to r ii v ă t ă m ă t o r i , d a r î n l ă t u r ă i n f l u e n ţ a lo r.
C a rte a zugravului şi vopsitorului
399
I a t ă c îte v a d isp o z itiv e de p r o te c ţ ie n e c e sa re z u g r a v ilo r şi v o p s i

t o r ilo r :
— î m b r ă c ă m i n t e sp e c ia lă d e piele c o n t r a s u b s t a n ţ e l o r c h i m i c e ;
— o c h e la ri c o n t r a p r a f u lu i (cu s t i c l ă ) ;
— a n tif o a n e c o n t r a z g o m o to lu i (cu b u r e ţi, cu v a t ă s a u cu cau c iu c ) ;
— r e s p i r a t o a r e c o n t r a p r a f u lu i (cu c a r t u ş f i l t r a n t , cu v a t ă sa u
cu pîslă) ;
— m ă ş ti c o n t r a g a z e lo r (cu c a r t u ş f i l t r a n t d in c ă r b u n i) .
B. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

*
T e h n ic a s e c u r i t ă ţ i i m u n c ii s t u d i a z ă ca u z e le ră n irilo r, ale i n t o x i
c a ţiilo r şi ale in c e n d iilo r s t a b i l i n d m ă s u r ile c a r e se ia u p e n t r u î n l ă
t u r a r e a lor. E a a r a t ă a t î t m ijlo a c e le d e a a p ă r a p e m u n c ito r i î m p o
t r i v a d ife r ite lo r a c c id e n te de m u n c ă sa u î m p o t r i v a a c ţiu n ilo r d ă u
n ă t o a r e p r o v o c a t e de c o n d iţiile d e m u n c ă n e c o r e s p u n z ă to a r e , ca şi
m ijloacele d e a î n l ă t u r a cauzele c a r e p r o v o a c ă a se m e n e a a c c id e n te şi
d ău n ăto are.
E x p e r i e n ţ a a r a t ă că, a t u n c i c în d pericolele de a c c id e n te s în t bine
s t u d i a t e şi se ia u m ă s u r i te m e in ic e p e n t r u e v ita r e a lor, se p o a t e a ju n g e
la c o m p l e t a lo r î n l ă t u r a r e , la c r e a r e a „ te h n ic ii s ig u r e “ ( te h n ic a s e c u
r ită ţii) .
1. CAUZELE CARE DAU NAŞTERE LA ACCIDENTE
P r in c ip a le le c a u z e c a re d a u n a ş te r e la a c c id e n te s î n t :
— d e fec te le u t ila j u l u i în fu n c ţ ie s a u ale i n s t r u m e n t e l o r şi lipsa
sa u p r o a s t a a m e n a j a r e a d is p o z itiv e lo r d e p r o te c ţ ie la m a şin i şi u ti la je j
— folosirea u n o r scule sau i n s t r u m e n t e n e p o t r i v i t e p e n t r u o p e
r a ţ i a r e s p e c tiv ă ;
— a g lo m e r a r e a lo c u rilo r d e m u n c ă , a c ă ilo r d e tr e c e r e şi a celor
de acces ;
— i l u m i n a t u l in su fic ie n t, a e risire a n e s a tis f ă c ă to a r e , t e m p e r a t u r a
e x cesiv ă, p u lb e rile , v a p o r ii şi g azele t o x ic e ;
— z g o m o tu l p u t e r n i c şi s t r i d e n t p r e c u m şi t r e p i d a ţiile ;
lipsa, in s u f ie n ta s a u g r e ş ita î n t r e b u i n ţ a r e a e c h ip a m e n tu lu i
de p r o te c ţ ie ( h a la te , m ă n u ş i, î n c ă lţ ă m in te , ochelari, m ă ş t i etc.) ;
— in s t r u i r e a te h n ic ă in s u f ic ie n tă a m u n c i to r i lo r în l e g ă tu r ă cu
p ro b le m e le d e p r o t e c ţia m un c ii.
400 Protecţia muncii şl tehnica securităţi»
2. m a su r i generale
î n c a d r u l o rg a n iz ă rii u n u i ş a n t i e r de c o n s tr u c ţii, t r e b u i e să se
p r e v a d ă d e la î n c e p u t o serie de m ă s u r i c a re să a sig u re s e c u r i t a t e a
m u n c i i şi a n u m e : V
— îm p r e jm u i r e a ş a n t i e r u l u i ;
— e x e c u t a r e a d is p o z itiv e lo r de a p ă r a r e (c o p e r tin e sa u v iz ie re )
la c o n s t r u c ţ iile în a lte , u n d e e x is tă p r im e j d ia c ă d e rii m a te r ia le lo r ş i
a u n e l t e l o r de pe schele, p la n ş e e s a u ac op eriş, .a s ig u r a tă p r in ş a n ţ u r i
şi p a n t e c ă t r e locurile jo a s e ;
— a s ig u r a r e a u n u i s p a ţ i u lib e r de c ir c u la ţie c a re t r e b u i e l ă s a t
î n t r e m a te r ia le le d e p o z ita t e şi p e r e ţii d e p o z ite lo r şi în t r e d ife rite g r ă
m ezi de m a t e r i a l e ;
— d e p o z ita r e a cu m în a a m a te r ia le lo r n u tr e b u i e f ă c u t ă in g r ă
m e z i m a i î n a lt e de 2 m ;
— in te r z ic e re a re z e m ă rii m a te r ia le l o r de p e re ţii m a g a z iilo r în
m a g a z iile înc hise ;
— i n t r o d u c e r e a pe s c a r ă c î t m a i în ti n s ă a m e c a n iz ă r ii t r a n s p o r
tu r ilo r , ceea ce c o n t r ib u ie la e v i ta r e a a c c id e n te lo r ;
— p r e v e d e r e a u n o r d is p o z itiv e m e c a n ic e d e m a n i p u la r e p e n t r u
m a te r ia le g re le ;
— la d e p o z ita r e a d if e r ite lo r m a t e r i a l e d e pe ş a n t i e r se v o r r e s
p e c t a regu lile d e te h n ic a s e c u r iţă ţii, p e n t r u f ie c a re m a te r i a l în p a r t e .
D e p o z ite le t r e b u i e să fie p r e v ă z u t e cu d if e r ite u n e lte şi u t i l a j e ,
n e cesare p e n t r u u ş u r a r e a m a n e v r ă r ii m a te ria le lo r .
3 . MASURI l a l u c r ă r il e d e s p e c ia l it a t e
a) î n atelierul de vop sele. A te lie re le s în t a m p l a s a t e în c lă d iri f ă r ă

e ta j s a u la u l t i m u l e ta j în c az u l c lă d irilo r cu m a i m u lte n ive luri.
în c ă p e r il e c a r e a lc ă tu ie s c a te lie r u l se s e p a r ă de celelalte în c ă p e r i
p r in z id u ri r e z is te n te la foc.
H a l a d e p r e p a r a r e t r e b u i e să fie lu m in o a s ă şi b in e v e n t i l a t ă .
A te lie ru l t r e b u i e să a ib ă s p re e x te r io r d o u ă ieşiri ale c ă r o r uşi să
n u a ib ă p r a g u r i şi să se d e s c h id ă sp re e x te r io r .P e r v a z u r ile f e r e s tre lo r
v o r fi s i t u a t e la m a x i m u m 1,20 m de la p a r d o s e a lă , p e n t r u a p u t e a
p e r m ite ieşirea m u n c i to r i lo r şi pe fe r e s tr e în caz de pericol.
î n c ă p e r ile u n u i a te lie r c e n t r a l s în t p r e v ă z u t e cu in s ta la ţiile c o r e s
p u n z ă t o a r e te h n ic o - s a n it a r e , de încălzire, de v e n t ila ţie şi e le c tr ic e ,
care, fie că s în t a u x ilia r e p r o d u c ţie i, fie că a s ig u r ă c o n d iţiile s a n i t a r e
ale p e r s o n a lu lu i d in c a d r u l a te lie ru lu i, tr e b u ie să re s p e c te u r m ă to a r e le
reguli :
— în c ă lz ire a se v a face cu c a lo rife re s a u cu a e r c o n d iţio n a t şi în
nici u n caz cu so b e de foc d ir e c t ;
— s u p r a f a ţ a a p a r a t e l o r de în c ă lz ire cu a p ă tr e b u i e să fie n e t e d ă
şi c o m o d ă p e n t r u c u r ă ţir e a p r a f u l u i ;
— în ca z ul încălzirii cu aer, e ste in te rz isă r e c irc u la re a a e ru lu i
de tir a j ;
— v e n t i l a r e a se face p r in in tr o d u c e r e a de a e r p r o a s p ă t în z o n a de
lu c r u şi cu o a s tfe l de v ite z ă , în c ît să n u se s im tă c u r e n ţ i p r e a p u t e r
nici 'de a e r ;
— a b s o r b ţ i a a e r u lu i se face d u p ă p rin c ip iu l a s p ir a ţie i din locurile
u n d e se p r o d u c e a e ru l v ă t ă m ă t o r , c a re se elim in ă cu u n m e t r u m a i sus
de c o a m a ac o p e rişu lu i, fiind d i r i j a t în sensul v î n t u l u i d o m i n a n t ;
— i n s t a l a ţ i a e le c tric ă se e x e c u tă fie cu c a b lu r i în g r o p a te , fie cu
c o n d u c t o r i in tr o d u ş i în t u b u r i d e o ţel şi p r e v ă z u t e cu i n s ta la ţii a n ti-
g riz u to a s e , ia r c o m u t a t o a r e l e şi s ig u r a n ţe le se m o n t e a z ă în a f a ra î n
c ă p e rilo r de lu c ru ;
— în î n c ă p e r ile de d e p o z ita r e şi de p r o d u c ţie , u n d e se p ă s t r e a z ă ,
se în c e a rc ă sa u se p r e lu c r e a z ă c o m p o z iţiile p e b a z ă de n itr o c e lu lo z ă
sau s o lv e n ţii lor, in s t a l a ţ i a e le ctric ă de ilu m i n a r e se e x e c u tă e x te r io r ,
sau, c în d este in te r io a ră , se p r o te je a z ă c o n t r a exploziilor.
î n t r e g u l u tila j m e ta lic şi p ă r ţil e m e ta lic e ale c lădirii se p r e v ă d
cu le g ă tu r i la p ă m î n t . C o n d u c to rii p rin c ip a li p e n t r u legarea la p ă m î n t
sîn t, p e c ît posibil, a ş e z a ţi d eschis şi a p ă r a ţ i d e e v e n tu a le le d e t e r i o
r ă r i m ecan ice.
î n t i m p u l p re c esu lu i d e p r o d u c ţie , în h a la re s p e c tiv ă t r e b u i e
r e s p e c ta t e cu s t r i c t e ţ e u r m ă t o a r e l e reguli p rin c ip a le :
— in te rz ic e re a folosirii u n e i flă c ă ri d e sc o p e rite , a f u m a t u l u i sa u
fo r m a r e a de sc în te i în d e p o z ite s a u în celelalte în c ă p e ri în c a re se m a
n ip u le a z ă la c u ri şi v o p se le ;
— a m e s t e c a r e a m a t e r ia l e lo r in f la m a b ile se fa c e în a p a r a t e închise
e rm e tic ;
— d e s c h id e re a a m b a la je lo r , în special a a c elo ra ca re c o n ţin la cu ri
pe b a z ă de n itro c e lu lo z ă , se fa c e cu scule c o n f e c ţio n a te din b r o n z ,
c a re n u p r o v o a c ă scîn tei. î n c a z u l în c a re r o b in e te le r e z e r v o a r e lo r
sau d o p u r ile b u to a ie lo r cu la c u ri sau cu d i lu a n ţ i s-au în ţe p e n it, se
folosesc p e n t r u d e sc h id e re b u c ă ţe le de lem n special p r e g ă t ite în a c e st
scop. A c e ste a se a ş a z ă pe r o b i n e t sa u pe d o p şi, p r in lo v itu ri u ş o a r e
cu cio c a n u l de b ro n z n u m a i pe b u c a t a de lem n , se d eschide r o b i n e t u l
sau se d esface d o n u l ;
402 Protecţia muncii şi tehnica securităţii
— in te rz ic e re a tîrîrii p e p a r d o s e a la de c im e n t a o b ie c te lo r cu m a r
gini de fier, p u r t ă r i i b o c an c ilo r cu ţ i n t e sa u p o tc o a v e şi c u r ă ţir e a v a s e lo r
m e ta lic e cu t r e c ă to a r e de s îr m ă
— s p ă la r e a cu so lv e n ţi a v a s e lo r de d e p o z ita r e se face cu a te n ţi e
ia r m u n c ito r ii n u tre b u ie să ste a cu c a p u l a p le c a t a s u p r a v a s u l u i ;
— a s ig u r a re a m a n e v r ă r ii m o to a r e lo r şi a a l t o r m a şin i sp eciale,
cu p e rso n a l c a l i f i c a t ;
— in te rz ic e re a fu n c ţio n ă r ii în gol a m a ş i n i l o r ;
— a sig u ra r e a m a şin ilo r cu d isp o z itiv e de p o rn ire -o p rire ( s c h im
b ă t o r de c u re a , î n t r e r u p ă t o r etc.) p r e v ă z u te cu o p iedică, p e n t r u a
n u se p r o d u c e în tr e r u p e r i ac c id en tale .
— in te rz ic e re a î n d e p ă r t ă r ii d isp o zitiv e lo r d e p r o te c ţie a m a ş in ilo r
în t i m p u l l u c r u l u i ;
— orice f u n c ţio n a r e a n o rm a lă a u n u i a p a r a t sa u a u n e i m a şin i
v a fi a d u s ă la c u n o ş tin ţă m a is tr u lu i a t e l i e r u l u i ;
— re v iz ia şi r e p a r a ţ i a u tila ju lu i se v o r face de c ă tr e p e rso n a l c a
lificat ;
— d u p ă t e r m in a r e a re p a ra ţie i, a p a r a t u l sau m a ş in a v o r fi p u se
în fu n c ţ iu n e d u p ă ce s-au f i x a t t o a t e d ispozitivele de p r o te c ţie ;
— la p r e p a r a r e a c o m po ziţiilo r, a m e s te c u r ile de ulei de in fiert
cu n e g ru de fu m , v e r d e d e P a r is nu se v o r lăsa n e f re c a te în t i m p u l
no p ţii, d e o a re c e se p o t a u t o a p r in d e . î n orice caz, p r e p a r a r e a tr e b u i e
f ă c u tă în aşa fel, ca să n u r ă m în ă cocoloaşe de p ig m e n t, ia r a c e ste a
să fie b in e îm b i b a t e cu lia n t u l c o r e s p u n z ă to r ;
— c u n o a ş te r e a de c ă t r e m u n c i to r i a p ig m e n ţilo r o t r ă v i t o r i (m iniu
de p lu m b , alb de p lu m b , g a lb e n de crom , v e r d e de crom , v e r d e de
Pa ris), p e n t r u ca a c e ştia să nu-i a tin g ă cu m în a . M a n ip u la r e a p i g m e n
ţilo r f o a r te fini (p ig m e n ţi o rganici, n e gru de fu m ) v a fi f ă c u t ă cu m a s c ă .
î n a te lie re le u n d e se p re g ă te s c şi se m a n i p u le a z ă la c u rile şi v o p
selele e x is tă în a p r o a p e t o a t e locurile de m u n c ă p ericol d e in c e n d iu .
D e aceea, t r e b u i e d a t ă o a t e n ţ i e d e o s e b ită c u n o a ş te r ii c a u z e lo r c a re
îl p o t p r o v o c a şi m ă su rile c a r e tr e b u i e lu a t e p e n t r u a-1 sting e.
P e n t r u s tin g e re a in c e n d iilo r se folosesc a p a r a t e a u t o m a t e cu
spum ă.
î n t o a t e în c ă p erile d e lu c ru cu perico l d e in c e n d iu t r e b u i e să se
g ă se a sc ă la în d e m în ă a p a r a t e de stin s in c en d iu l, nisip, lo p e ţi, t o p o a r e
şi u n c o v o r d e a z b e st. N u se va- folosi a p ă p e n t r u s tin g e r e a u le iu rilo r
s a u a la c u rilo r de n itro c elu lo z ă ap rin se , ci s p u m ă de e x t i n c t o r sa u nisip.
î n a f a r ă de r e s p e c ta r e a m ă s u r ilo r de t e h n i c ă a s e c u r ită ţii m u n c ii,
e ste n e c e s a r ca m u n c ito r ilo r d in a te lie re să li se a sig u re c o n d iţiile de
igienă în t i m p u l şi d u p ă t e r m i n a r e a luc rului, ia r a c e ş tia să re s p e c te

o serie de m ă s u r i s a n i ta r e c a re le a sig u ră p r o t e c ţia s ă n ă t ă ţ i i şi îi fe r e ş te
d e îm b o ln ă v iri.
b) L a p r e g ă tire a s tr a tu lu i s u p o rt. L o c u rile de tn u n c ă p e n t r u n e t e
zirea s u p r a f e ţe l o r p rin şlefuire t r e b u ie să fie a stfe l a m e n a j a t e î n c î t
să a s ig u re î n d e p ă r t a r e a c ît m a i c o m p le tă a p u lb e r ii r e z u lta te . I n c a z u l,
c înd v o lu m u l lu cră rii este m a re , ia r c a n t i t a t e a de p u lb e r e a p r e c ia b ilă
se r e c o m a n d ă folosirea u n e i in s ta l a ţi i de a sp irare .
Cînd s în t folosite a p a r a t e electrice de şlefuit, p r a f u l r e z u l t a t e ste
s u f la t de a e ru l c o m p r i m a t c a re iese p r i n t r - u n orificiu al discului în
c a re este in tr o d u s cu a j u t o r u l u n u i f u r t u n . C ercurile r o t a t i v e şi d i s c u
rile p e n t r u şlefuire t r e b u i e să p o se d e d isp o z itiv e de p ro te c ţie . î n a i n t e
de în c e p e re a luc rului, m u n c it o r u l o p e r a t o r v a c o n tr o la le g ă tu rile şi
c a b lu rile electrice, le g are a Ia n u lu l de p r o te c ţie , p r e c u m şi d isp o z itiv e le
şi m o d u l de f ix a r e a m a t e r ia l u lu i a b ra z iv .
M u n c ito rii folosiţi la o p e ra ţiile de şlefuire, a t î t m a n u a le c ît şi m e
c a n iz a te , v o r p u r t a och elari de p ro te c ţie , ia r în c a z u l u n e i c o n c e n tr a ţ ii
m a i m a ri de p r a f î n în c ă p e re a în c a re se lu c re a z ă p e u n t i m p m a i î n
d e lu n g a t, se r e c o m a n d ă a c o p e rirea căilor r e s p ir a to r ii (g ură, nas) cu
fîşii de tif o n sa u c h ia r cu r e s p ir a to a r e c o n tr a p ra fu lu i.
Sculele folosite t r e b u i e să fie în p e rf e c tă s ta r e . P e riile v o r a v e a
sîrm ele i n t a c t e şi b in e f ix a te p e s u p o r t, ia r ră z u ito a r e le , şp a c lu rile ,
d ă lţile şi ciocan ele sp eciale v o r fi c o n f e c ţio n a te d in o ţe lu ri c o r e s p u n
z ă t o a r e t r a t a t e te r m ic , a stfe l în c ît su b a c ţiu n e a e f o rtu rilo r la c a re
s în t su p u s e în t i m p u l lu c ru lu i să n u p r e z in te d e f o r m ă r i r e m a n e n t e ,
fisuri sa u ş ti r b it u r i.
L a c u r ă ţir e a p r in ciocănire, m u n c ito r ii c a re m în u ie sc u n e lte le re s
p e c tiv e v o r p u r t a och elari p e n t r u p r o t e c ţia î m p o t r i v a aşch iilor c a r e
a r p u t e a sări.
L a s a b la re , lu c r u l e ste p e rm is n u m a i în c a b in e sp e c ia l a m e n a j a t e
p r e v ă z u t e cu o in s ta l a ţie de v e n t i l a ţ i e p r i n a b s o r b ţie .
L a s a b la r e a pie se lo r de d im e n s iu n i m ijlocii, c a r e se e f e c tu e a z ă
în c a b in e de s a b la re , m u n c i t o r u l v a c o n d u c e j e t u l d e m a t e r i a l a b r a z i v
d in a f a ra cabinei, fiind iz o la t de a c e a s ta ; lu c ru l se u r m ă r e ş t e p r i n t r - u n
v iz o r de s tic lă b in e e t a n ş a t , c a r e se înloc uie şte c în d d e v in e m a t .
Mîinile m u n c ito r u lu i v o r fi p r o t e j a t e cu m ă n u ş i speciale, ia r i n t e
r io ru l c a b in e i v a fi b in e ilu m in a t.
I n s t a l a ţ i a d e v e n t i l a ţ i e v a c re a în i n te r io r u l c a b in e i o d e p r e s iu n e
a d e c v a tă p e n t r u a îm p ie d ic a s c ă p ă rile de p r a f sp re ex te rior.
S a b la re a p ieselor m a r i se e x e c u tă în în c ă p e ri sp ecial a m e n a j a t e
în a c e st scop, iz o la te de r e s tu l încăperilor.
40 i Protecţia muncii şi tehnica securităţii
M u n c ito rii c a re lu c re a z ă în in te r io r u l a c e s to r în c ă p e ri t r e b u i e să
p o a r t e e c h ip a m e n t special de p ro te c ţie , p r e v ă z u t în n o r m a tiv , d o t a t
cu c ască de p r o te c ţ ie a l i m e n t a t ă cu a e r p r o a s p ă t p r in tr - o c o n d u c tă
d e la u n v e n t i l a t o r d e p resiun e.
P r iz a de a e r p e n t r u a l im e n ta r e a c ă ş tilo r iz o la n te se v a găsi într-o
z o n ă de a e r c u r a t ; ia rn a , a e ru l se p re în c ă lz es te cu o r e z i s te n tă e le c tric ă
la + 12°C.
O p e ra to r ii c a re lu c re a z ă în in te r io r u l în c ă p e rilo r de s a b la r e v o r
fi s u p r a v e g h e a ţi p r in v iz o a r e speciale, m o n t a t e în p e re ţii în că p e rilo r
d e c ă tr e u n m u n c i t o r n u m i t special în a c e st scop. î n in te r io r u l în c ă
p erii se p r e v ă d b u t o a n e p e n t r u o p rire a in s ta la ţie i de sa b la re , in t r a r e a
p e rs o a n e lo r s t r ă i n e în c a m e re le de sa b la re fiin d in te rz isă .
I n s t a l a ţ i a de v e n t i l a ţ i e a în c ă p e r ilo r şi a g r e g a te lo r de s a b la r e a este
p r e v ă z u t ă cu c icloan e şi filtre de p ra f, p e n t r u a se e v ita vic ie re a a t m o s
ferei în zonele în v e c in a te , sau cu a lt siste m de v e n tila ţie , c o r e s p u n z ă to r .
F u n c ţ i o n a r e a in s ta la ţie i de s a b la r e cu uşile de c o n tro l deschise
e s te in te r z is ă ; i n s t a l a ţ i a e s te p r e v ă z u t ă cu u n s is te m d e b lo c a r e în
a c e s t sens. L a a p a r a t e l e c a r e folosesc alice se a s ig u ră e ta n ş e i t a t e a
s p a ţiu l u i d e lu cru, p e n t r u a se e v ita r ă n irile p e c a re le p o t p ro v o c a
alicele p r o i e c t a t e d in s p a ţiu l d e lucru, p r e c u m şi îm b o ln ă v ir ile p r o
d u s e de p r a f u l fin d e g a ja t.
Se a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o se b ită e ta n ş e it ă ţii in s ta la ţie i de s a b l a t şi
a g r e g a te lo r c o m p o n e n te .
D a t o r i t ă u z u rii r a p id e a e le m e n te lo r in s ta la ţie i e x p u se j e tu lu i de
sa b la r e , se v a p r e v e d e a d in t i m p în lo cu irea lor.
î n t i m p u l luc rului, o p e r a to r u l c a re e x e c u tă lu c ră rile d e sa b la r e
n u v a î n d r e p t a j e t u l d e sa b la r e a s u p r a uşii.
Se v a as ig u ra p r o te c ţi a îm p o t r i v a p r a f u lu i şi la e v a c u a r e a n is ip u lu i
d in în c ă p e r e a d e sa b la re . D a c ă t r a n s p o r t u l se e x e c u tă m a n u a l , p u r
t a r e a m ă ş til o r de p r a f e ste o b ligato rie. P e n t r u o p e ra ţiile de s a b la r e
se a d m i t n u m a i p e r s o a n e s ă n ă to a s e , s e le c ţio n a te p e b a z a u n u i e x a m e n
m ed ica l, c a r e se r e p e t ă periodic.
O p e r a to r ii v o r lu c ra c îte doi î n t r - u n s c h im b , i n t r î n d p e . r în d în
c a b in e le d e sa b la re , pe p e r io a d e s cu rte .
L e g a r e a r e c ip ie n tu lu i d e a e r c o m p r i m a t şi a c o n d u c te lo r în tr e ele
t r e b u i e f ă c u t ă e ta n ş p rin flanşe, g a r n i tu r i , ş u r u b u r i şi clem e. E s t e
in te r z is ă c o n so lid a re a l e g ă tu r ilo r cu sîrm ă.
A d m isia a e ru lu i se v a fa ce n u m a i a t u n c i c în d a p a r a t u l d e s a b l a t
e s te a ş e z a t în p o z iţ ia de lu c ru .
î n t i m p u l lu c ru lu i este in te rz is ă legarea sa u d e z le g a rea c o n d u c te l o r

la re c ip ie n tu l c o m p re so ru lu i. A ce st lu c ru se v a face n u m a i d u p ă ce s-a
î n t r e r u p t a d m is ia aerului.
T u b u r ile flexibile de a e r c o m p r i m a t t r e b u ie să fie c o r e s p u n z ă to a r e
d e b i t u l u i şi p r e s iu n ii de lucru .
M u n c ito rii c a re m a n e v r e a z ă a p a r a t u l de s a b l a t s în t o b lig a ţi a c o n
t r o l a şi regla s u p a p a , r o b in e tu l de a d m isie a a e ru lu i c o m p r i m a t, î n c h i
z ă t o r u l de tr e c e r e a n isip u lu i şi a j u t a j u l p rin c a re se su flă nisipul.
M a n ip u la r e a p e riilo r m e c a n ic e se v a face de c ă t r e m u n c ito r i c a r e
c u n o sc m e to d e le de lu c ru şi m ă s u r ile de p r o te c ţi e resp e c tiv e .
D isp o z itiv e le de c o m a n d ă ale a c e s to r u n e lte t r e b u i e să f u n c ţio n e z e
c o r e c t, a stfe l în c ît la m a n e v r a r e a lor p e n t r u s c o a te r e a d in a c ţ i u n e a
u n e l t e i , să în c e te z e i m e d ia t şi ro tir e a periei.
î n t i m p u l lu c ru lu i, c h ia r c în d u n e a l t a se află în re p ao s, es te i n t e r
z isă a p u c a r e a ei d e p a r t e a sa a c t iv ă (peria de s îrm ă ) sa u s c o a t e r e a
a c e s te ia d in u r m ă d in locaş în a in te d e o p rire a c o m p le t? •» m işc ă rii d e
r o ta ţ ie .
E s t e in te r z is ă m e n ţin e r e a pe riilo r m e c a n ic e în p o z iţia „ d e sc h is"
(în f u n c ţiu n e ) d a c ă s-a î n t r e r u p t te n s iu n e a sa u , re s p e c tiv , p r e s i u n e a
a e r u lu i de a lim e n ta r e . î n a c e st caz, ca şi la t e r m i n a r e a lu c ru lu i, t r e b u i e
d e c o n e c t a t ă i m e d ia t u n e a l t a de s u rs a de a lim e n ta r e .
C o n d u c te le de a l im e n ta r e a pe riilo r a c ţ i o n a t e electric tr e b u i e a stfe l
m o n t a t e şi d e s f ă ş u r a te la locul de lucru , în c ît să n u fie posib ilă s m u l
g e r e a lo r la i n t r a r e a în c a r c a s a u n e lte i sau în fişă şi nici r o a d e r e a î n
v e liş u lu i izo lato r.
A ceeaşi g r ijă t r e b u ie a v u t ă şi p e n t r u t u b u r i l e c a re a l i m e n t e a z ă -
c u a e r c o m p r i m a t periile p n e u m a tic e . F ix a r e a c a p e t e lo r lor de r a c o r
d u r i se v a face cu coliere m e talice. A d m is ia a e ru lu i în p e r ia p n e u m a t i c ă
se v a face n u m a i a t u n c i c în d a c e a s ta a fo st c o m p le t m o n t a t ă şi e s te
a ş e z a t ă în p o z iţie de lucru..
î n a i n t e de înc e p e re a lu c ru lu i, a t î t cu periile electrice c ît şi cu cele
p n e u m a tic e , se v o r verifica in s ta la ţiile re sp ec tiv e , a p a r a t e l e de c o m a n d ă ,
t u r a ţ i a periei şi r e g u l a r i t a t e a f u n c ţio n ă r ii s is te m u lu i de a c ţ i o n a r e şi
tr a n s m is ie .
M u n c ito rii c a r e lu c re az ă cu perii m e c a n ic e v o r p u r t a ’ în t i m p u l
o p e r a ţ iilo r de c u r ă ţ i r e a s u p r a f e ţe lo r , m ă n u ş i şi oc he la ri de p r o t e c ţ i e .
L ă m p ile cu b e n z in ă se v o r folosi de c ă tr e m u n c ito rii e x p e r i m e n -
a ţ i în a stfel de lucrări. L ă m p il e folosite t r e b u i e să fie în p e r f e c tă s t a r e
d e fu n c ţio n a re .
40G Protecţia muncii şi tehnica securităţii
R e z e r v o r u l lă m p ii se u m p le cu b e n z in ă p în ă la cel m u l t 8/4 d in
c a p a c ita te . D u p ă u m p le re , d o p u l de în c h id e re a orificiului se în ş u r u
b e a z ă b in e , p r e s în d g a r n i t u r a , c a re t r e b u i e să se afle la locul său .
T u r n a r e a b e n z in e i în re z e rv o r, go lirea re z e rv o ru lu i, d e m o n t a r e a
lă m p ii, d e ş u r u b a r e a d o p u lu i etc. n u se v o r fa c e în a p r o p ie r e a p u n c
te lo r de foc.
E s t e in te rz is ă a p r in d e r e a lă m p ii p r in i n t r o d u c e r e a b e n z in e i p r in
arzător
D u p ă a p r in d e r e se r id ic ă p re s iu n e a p în ă la n o r m a l în in te r io r u l
re z e r v o r u lu i cu a j u t o r u l p o m p e i cu c a r e e s te p r e v ă z u t ă l a m p a . Se v a
e v ita m ă r ir e a p e s te m ă s u r ă a p re siu nii, p e n t r u a n u e x p lo d a .
S c ăd e re a presiun ii gazelor d in re z e v o ru l lăm p ii se face p rin d e ş u r u
b a r e a d o p u lu i orificiului de u m p lere , d a r n u m a i d u p ă ce la m p a a fo st
stin să, ia r a r z ă to r u l s-a r ă c it c om plet. A r z ă to ru l n u se v a s c o a te p în ă
ce p re siu n e a d in re z e rv o r n u a sc ă z u t c om p let.
L a folosirea a r z ă to r u lu i cu fla c ără o xiacetilenică tr e b u ie să se r e s
p e c te t o a t e m ăs u rile p r e v ă z u te în folosirea g e n e ra to a re lo r de a c e tile n ă
şi a re c ip ie n ţilo r de oxigen.
A r z ă to r u l v a fi r a c o r d a t la r e d u c to r u l de oxigen şi la cel de a c e
tile n ă p rin in te rm e d iu l f u r tu n u r ilo r de cauciuc, c a re v o r a v e a m i n im u m
10 m lungim e.
L e g ă t u r a a c es to ra v a fi a s ig u r a tă cu coliere m e ta lic e b ine s t r î n s e ,
p e n tr u a nu se d e sp rin d e sa u a n u se p ro d u c e s c ă p ă ri d e gaze.
C ap etele f u r tu n u r ilo r v o r fi v o p s ite în c u lo a re a c o n v e n ţio n a lă p e n t r u
g azul re sp e c tiv . N u este p e rm isă u tiliz a re a f u r t u n u r ilo r de a c e tile n ă
p e n t r u oxigen.
E s t e in terz is ca g e n e ra to r u l de a c etile n ă să fie p la s a t în în c ă p e r e a
u n d e se lu c re a z ă cu fla c ă ră d eschisă sau în c a re e x istă p r o d u s e c h im ic e
care îm p r e u n ă cu ac e tile na p o t f o r m a c o m b in a ţii explozive.
î n ca z u l cînd în t i m p u l lucru lu i a r z ă to r u l se încălzeşte, se v a î n
chide ro b in e tu l g azului c o m b u stib il şi cu ro b in e tu l de oxigen p u ţ i n d e s
chis se v a in tro d u c e a r z ă to r u l î n tr - u n v a s cu a p ă c u r a tă . Cînd se p r o d u c
p o c n itu r i în a r z ă t o r şi o încălzire n e o b iş n u ită a a c e stu ia , în s e a m n ă
că fla c ă ra a re t e n d i n ţ a de a se în to a r c e s p re g e n e r a t o r şi a t u n c i t r e b u i e
închise im e d ia t am be le ro b in e te , de a ce tile n ă şi oxigen, c o n tr o lîn d u - s e
nivelu l ap e i în s u p a p a d e s ig u r a n ţă . L u c r u l v a fi r e lu a t n u m a i d u p ă
c o m p le ta re a apei, ră c ire a şi v e rific a re a rz ă to ru lu i.
D e c a p a r e a şi d eg resarea s în t o p e ra ţii la c a re se folosesc acizi şi alcalii
şi, de aceea, e s te n e ce sa r ca în t o a t e locurile de m u n c ă u n d e se e x e c u tă
aceste o p e ra ţii să se re sp e c te cu s tr ic t e ţe t o a t e m ă su rile de p r o te c ţ ie
s ta b ilite p rin n o r m e şi in str u c ţiu n i.
Soluţiile d e acizi şi v a p o r ii lor a t a c ă pielea ; v a p o r i d e acid sulfu -

ric, d e acid clorh id ric şi de a lţi acizi p r o v o a c ă ir ita re a m u c o a se lo r ş i
a căilor re s p ira to rii. A cidul sulfuric im p u r c o n ţin e diferite c o m b in a ţ ii
d e arsen, care, în re a c ţie cu h id ro g e n u l c a re se p ro d u c e la d e c a p a r e ,
fo rm e a z ă h id ro g en u l a rse n ia t, u n gaz to x ic cu m iros de u stu ro i.
P e n t r u e v ita r e a a c c id e n te lo r ce se p o t p r o d u c e d in c a u z a g azelo r
to x ic e e m a n a te , încăperile u n d e se e x e c u tă p r e g ă t ir e a s u p r a f e ţe lo r
m e ta lic e se p r e v ă d cu o in s ta la ţie p e r fe c tă de v e n tila ţie , p e n t r u e v a
c u a r e a t o t a l ă a g azelor şi a v a p o r ilo r nocivi.
L a p re g ă tir e a s u p ra feţe lo r, în t i m p u l lu c ru lu i t r e b u ie r e s p e c ta te
u r m ă t o a r e l e reguli p rin cip a le :
— la desfa c e rea a m b a la je lo r c a re c o n ţin alcalii (sodă c a u stic ă )
se v o r p u r t a ochelari de p r o te c ţie ;
— b u c ă ţile d e sod ă c a u s tic ă se p o t lu a în m îin i n u m a i cu m ă n u ş i
d e ca u c iu c ;
— la p r e p a r a r e a so lu ţiilor alcaline p e n t r u d eg re sare a s u p r a f e ţe i,
m a te r iile alcaline se in tr o d u c în a p ă rece, a v î n d g rijă ca să n u se p r o
d u c ă strop i. Se re c o m a n d ă ca alcaliile (soda c a u stic ă) să fie p u se în
c o şu ri de s îr m ă s a u în că ld ă ri g ă u r i te şi apoi să se in tro d u c ă a stf e l
în a p ă ;
— este in te rz is să se a d a u g e a p ă în acid sulfuric c o n c e n tr a t, p e n t r u
c ă a cidul în c o n ta c t cu a p a p r o d u c e o m a r e d e g a ja re de c ă ld u ră şi v a p o r i ,
c a r e îm p ro şc ă a c idu l din vas. D e aceea, la am e s te c a re , a cidul tr e b u i e
s ă se t o a r n e în c e t în a p ă rece, cu a j u t o r u l u n u i v a s d e m a te r ia l p la stic
s a u d e cera m ic ă, a m e ste c în d u -s e t o t tim p u l. N u se t o a r n ă acid în a p ă
în c ă lz ită ;
— cînd se a m e ste c ă acid su lfuric cu acid azotic, se t o a r n ă î n t î i
a c id u l azotic şi a p oi a c idu l sulfuric ;
— la p re g ă tir e a soluţiilor, ca şi în t i m p u l lucru lu i la băile de d e
g re s a re şi d e c a p a re , lu c ră to rii tr e b u ie să p o a r te ochelari de p r o te c ţie
şi să fie e c h ip a ţi cu îm b r ă c ă m in te a de p ro te c ţie c o r e sp u n z ă to a re , ca re
s ă a p e re c o rp u l de p ic ă tu rile de acizi, de alcalii şi d e v a p o r i t o x i c i ;
— p r e p a r a r e a so lu ţiilor se v a face su b s u p r a v e g h e r e a m a is tr u lu i
care conduce lu c r a r e a ;
— d e g re sare a eu ben z in ă , w h ite - s p ir t etc. tr e b u ie să se d esfăşoare
în tr-o în c ă p ere d e p a r t e de su rse de foc şi p r e v ă z u t ă cu o in s ta la ţie
p u te r n ic ă de v e n tila ţie în fu n c ţ iu n e ;
— în în c ă p e re a u n d e se e x e c u tă p r e g ă tire a su p ra f e ţe lo r m e ta lic e
p r i n procedee ch im ice nu tr e b u ie să se p ă s tr e z e d e c ît necesaru l de acizi
p e n t r u o z i ; d e as em enea, se v a u r m ă r i ca' v a se le cu acizi să fie a şe z a te
î n tr - u n sin g u r Ioc şi să n u se în g r ă m ă d e a s c ă în locuri de t re c e r e şi d e

lucru.
î n t o a t e cazurile d e indispoziţie, m u n c ito r ii tr e b u ie să se a d re s e z e
n e în tîr z ia t p o stu lu i de p r im -a ju to r.
C în d se p r o d u c a rsu ri p e piele cu acizi sa u cu alcalii, se î n d e p ă r
te a z ă im e d ia t îm b r ă c ă m in te a de pe locul arsurii, se sp a lă a b u n d e n t
cu a p ă t i m p de 10 —20 m in şi a po i a c c id e n ta tu l v a fi trim is neîntirziat.
la p o s tu l de p r i m - a j u t o r m edical.
S p ă la re a su p r a f e ţe lo r cu so lv e n ţi tr e b u ie să se fa c ă în p r e z e n ţa
u n e i v e n tila ţii p u te r n ic e şi d e p a r te de surse de foc.
M uncitorii c a ie lu crează cu so lv e n ţi tr e b u i e să p o a r te m ă n u ş i şi
c h ia r h a in e d e p ro te c ţie , p e n t r u a p re v e n i e v e n tu a le boli ale pielii,
m a i ales eczemele. D e ase m e n ea , tre b u ie să se ia m ă s u r i d e p re v e n ire
a in to x ic a ţiilo r p rin in h a la r e a v a p o rilo r de solvenţi, c a re a c ţio n e a z ă
a s u p r a s iste m u lu i nervos, p r o d u c în d d u r e r i d e cap, a m e ţe li şi s l ă b i
ciun e g e n e ra lă .
c) La folosirea scărilor şi schelelor. Scările d u b le o b iş n u ite se c o n
fecţionează, în general, cu 5 sau 7 t r e p t e .
C apetele picioarelor c a re se sp rijin ă pe p a rd o se a lă , şi m a i ales p e
s c ă r i ,t r e b u i e să fie p r e v ă z u te cu dispozitiv e c a re să îm piedice a l u n e c a r e a .
T r e p te le scărilor se v o r în c a s tra cu p ra g d e m in im u m 2 cm în r a
m ele lo n gitu dinale. Se interzice b a t e r e a în cuie a tr e p te lo r . D i s t a n ţ a
î n t r e t r e p t e v a fi de 35 — 40 c m u n a de a lta.
î n ă lţim e a t o t a l ă a scării tr e b u i e să d e a p o s ib ilita te a m u n c ito r u lu i
să lucreze stîn d p e o t r e a p t ă ca re se află la o d i s t a n ţ ă de. cel p u ţ i n 1 m
de c a p ă tu l s u p e rio r al scării.
Picio arele scărilor tr e b u ie b ine fixate, p e n t r u a se e v ita c ă d e r e a
scărilo r şi a m u n c ito rilo r ca re lu c rea z ă p e ele.
B a la m a le le -a rtic u la ţie c a re un esc cele d o u ă picioare la p a r t e a d e
sus a scării tr e b u ie să fie în p e rfe c tă s ta r e şi f ix a te cu b u lo a n e de ra m e .
Cele d o u ă c a p e te ale r a m e lo r c a re se îm p r e u n ă la p a r t e a d e sus a s c ă rii
se ta ie cu o a n u m i t ă o b lic ita te astfel ca u n g h iu l de deschidere a picioa -
re lo r scării să fie lim ita t şi să asigure, t o t o d a t ă , s t a b ili ta te a in t i m p u l
lucrului.
Cînd se lu c re a z ă la o în ă lţim e m a i m a r e d e 2,50 m, în locuri cu c i r
c u la ţie in te n s ă sa u pe pa rd o se li alunecoase, la b a z a scării v a s t a p e r
m a n e n t u n m u n c ito r, c a re v a su p r a v e g h e a e x e c u ta r e a o p e ra ţiilo r în
s ta r e d e sig u r a n ţă .
L a e x e c u ta r e a lu c ră rilo r de zu g ră v e li în i n te r io r la ca re se folosesc
schele m o n t a t e pe c a p r e sa u schele m e ta lic e m o bile d e in v e n ta r , se
v o r a v e a în v e d e r e u r m ă t o a r e l e în ceea ce p r iv e ş te re s p e c ta re a m ă s u
rilo r de te h n ic ă a se c u r ită ţii m u n c i i :
— schelele v o r fi l u a t e în p rim ir e de şeful echipei cu p ro c e s-v e rb al,
d u p ă ce se v a v e rific a d a c ă c o re s p u n d din p u n c t u l de v e d e r e al te h n ic ii
s e c u rită ţii m u n c i i ;
— nu se v o r folosi p o d in e sp rijin ite pe s u p o r t u r i im p ro v iz a te , c u m
s în t : lăzi, b u to a ie , cărăm izi, c o rp u ri de r a d i a t o r etc. ;
— se in te rz ic e s u p r a p u n e r e a c a p re lo r pe m a i m u l t d e d o u ă rîn d u ri;
— c ap re le v o r fi c o n t r a v î n t u i t e şi leg ate p rin d iago nale în s e n s u l
lo n g itu d in a l al podinei, p e n t r u a se realiza o c ît m a i b u n ă rigidizare
a e le m e n te lo r c o m p o n e n te ;
— schelele in te rio a re a lc ă tu ite d in popi telescopici d e in v e n t a r t r e
b uie să a ib ă grinzile tr a n s v e r s a le p e ca re se a şa z ă p o d in a , re z e m a te şi
f ix a t e în b u n e co nd iţii, p e n t r u a e x clude p o s ib ilita te a alun e c ării lor
de pe r e a z em ;
— p o dinele s i t u a t e m a i sus de 1,1 m de la nivelu l pard oselii tr e b u ie
să fie î m p r e jm u i te pe cele tr e i la tu r i cu p a r a p e t e rez isten te , p e n t r u a
p r e v e n i c ă d e re a oam enilor, sculelor sau m a t e r i a l e l o r ;
— se in terz ic e a g lo m e ra re a p o d in e lo r cu m u n c ito r i sa u cu m a t e
riale care depăşesc lim itele sa rc in ilo r a d m i s e ;
— c a d re le p la tf o r m e lo r m obile, din lem n sa u m e ta l, v o r fi b in e
f ix a t e pe ro ţile orientab ile. P a r d o s e a la sau te r e n u l p e c a re ru le a z ă v a
a v e a s u p r a f a ţa p la n ă şi n e te d ă ;
— u r c a r e a şi c ob orîre a m u n c ito r ilo r d e p e schelele in te r io a r e se
v o r face n u m a i p e r a m p e de acces sa u pe scări b in e f i x a t e ;
— s o lid ita te a şi s ta b i l i t a t e a schelelor in te rio a r e v a fi c o n tr o la tă
zilnic, în a in te d e înc e pe re a lucrului, de c o n d u c ă to r u l t e h n ic al lucrărilor.
Schelele folosite, d e le m n sau m etalice, tr e b u ie să fie s t a n d a r d i z a t e
şi a l c ă t u i t e d in e le m e n te ca re să c o r e s p u n d ă pre scrip ţiile te h n ic e re sp ec tiv e .
L a fel ca la schelele in te rio a re , schelele e x te r io a r e v o r fi lu a te în
p rim ire d e şeful echipei, cu p ro c e s-v e rb al, d u p ă v e rific a rea din p u n c t u l
d e v e d e r e al te h n ic ii s e c u rită ţii m uncii.
Schelele cu o în ă lţim e m a i m a r e de 8 m v o r a v e a cel p u ţ i n d o u ă
p o d i n e : u n a p e n t r u lu c ru (cea de d e a su p ra ) şi u n a d e p r o te c ţie (cea
d e d e d e su b t).
Schelele v o r fi b in e a n c o r a te de p ă rţile re z is te n te ale c o n s tr u c ţiilo r
pe t o a t ă în ă lţim e a . E s t e in te rz isă re z e m a re a sa u fix a re a schelelor de
e le m e n te le n e s ta b ile ale c o n s tr u c ţiilo r (p a ra p e te , c ornişe etc.).
P o d in e le v o r fi p r e v ă z u t e cu p a r a p e t e r e z iste n te , p e n ţ r u a p re v e n i
c ă d e r e a oam e n ilo r, sculelor sa u m a te ria le lo r. P a r a p e t e l e v o r a v e a în ă 1—
ţi m e a de 1 m şi v o r fi c o m p u se din m în ă c u r e n t ă g e lu ită şi rigle i n t e r

m e d ia r e o riz o n ta le , f ix a te de stilp ii schelei pe p a r t e a lor in te r io a ră .
P o d in ile v c r fi p r e v ă z u te p e m a rg in e cu sc în d u ri de b o rd d e 15 — 20cm
în ălţim e , a ş e z a te cu m u c h ia p e p o d in a schelei şi f ix a te de stîlpi.
U rc a i ea şi co bo rire a m u n c ito r ilo r tr e b u ie să se facă p e scări, p rin
golul special lă sa t p e n t r u ele, a c e ste a fix în d u -se b ine la p a r t e a s u p e r i
oară. S în t in te rz ise u r c a r e a şi c o b o rîrea d ire c t p e p o dinele schelei, p rin
a g ă ţa r e de stîlpi sa u de le g ă tu rile diagonalei. D e a sem enea, se interzice
accesul m u n c ito r ilo r pe schelă d ire ct din clădire, p r in golul uşilor, fe
re s tre lo r sa u din logii. î n a c e st scop, t o a t e golurile c a re d a u sp re schelă
v o r fi b a r a te .
P odinele, scările şi r a m p e le de acces se v o r c u r ă ţ a zilnic d e m oloz
şi d eşeuri d e m a te r ia le de c o n stru c ţie , ia r ia rn a , de z ă p a d ă s a u g h e a ţă .
I a r n a se v a p r e s ă r a p e s u p r a f a ţ a lor nisip sau c enu şă, p e n t r u a se e v ita
a lu n e c a r e a m u n c ito rilo r.
T o ţ i m u n c ito r ii c a r e lu c re a z ă p e schele la în ă lţim e v o r face v i z it ă
m e d ic a lă periodică, a v în d av iz u l m e d ic u lu i p e n t r u lu c ru l la în ă lţim e .
E s t e in te rz isă folosirea m u n c ito r ilo r sub 17 a n i p e n t r u lu c ru l la în ă lţim e .
Zilnic, î n a in te de înc e p ere a lucrului, m a i s tr u l sau c o n d u c ă to r u l
p u n c t u l u i de lu c ru verifică s ta r e a te h n i c ă a schelelor a t î t în ceea ce
p r iv e ş te r e z is te n ţa e le m e n te lo r s tr u c tu r a le , c ît şi în ceea ce p riv e ş te
e lem e n te le c a re a sig u ră s e c u r ita te a m uncii.
L a e x e c u ta r e a lu c ru lu i la în ă lţim e d e p e p o d in a sc h e le lo r-la n ţ şi
a celor în consolă, m u n c ito r ii v o r p u r t a c e n t u r i de s i g u r a n ţă prin se
în tr - u n p u n c t re z is te n t al clădirii.
î n t i m p u l p rin d erii sarcinii, m u n c ito r ii n u se v o r a p le c a p e s te b a l u s
tr a d ă . S a rc in a v a fi ri d ic a t ă la n iv e lu l b a lu s tr a d e i, ia r m u n c ito r ii o
v o r p r in d e d u p ă ce a c e a s ta s-a o p rit şi nu m a i b a la n se a z ă , se m n a liz în d
o p e r a to r u lu i m a c a r a le i sa u tro liu lu i să d eru le z e c a b lu l d e t r a c ţ i u n e ,
p e n t r u a o p u t e a t r a g e p e s te b a lu s tr a d ă .
L a e x e c u ta r e a lu c ră rilo r d e pe schele-n acelă se v o r a v e a în v e d e r e
u r m ă to a r e le regu li p r i n c i p a l e :
— v e r ific a re a zilnică a s tă rii e le m e n te lo r c o m p o n e n te (c a bluri,
trolii, le g ătu ri, p odine, scripeţi, g r e u t ă ţ i etc.) se v a face d e c ă tr e m e c a
nicul n u m it p r in decizie d e c o n d u c e re a ş a n t i e r u l u i ;
— m u t a r e a schelei-nacelă în c a d r u l a celuiaşi o b ie c tiv se v a face
p rin îm p in g e re a c ă ru c io ru lu i fă r ă d e s c ă rc a re a c o n tr a g r e u tă ţil o r . î n
ti m p u l m u tă r i i, nacela tr e b u i e să se afle la sol, cu ca b lu rile s lă b ite ,
p e n t r u a p e r m it e d e p la sa re a c ă ru c io ru lu i, M u ta r e a sc h elei-n acelă se
face în p r e z e n ţa m e can icului-şef sa u m e c a n ic u lu i d e e x p l o a t a r e ;
Cartea zugravului şl vopsitorului 411
— v e rific a rea de c ă tr e m u n c ito r u l ca re lu c re a ză pe n acelă a e x i s

t e n ţ e i şi s ta b il ită ţii c o n t r a g r e u tă ţil o r , p r e c u m şi a stă r ii p la tf o rm e i
d e lu c ru şi a t r o l i i l o r ;
— rid ic a re a şi c o borire a nacelei se face cu a j u t o r u l tro liu lu i c are
e s te i n s ta la t p e a c e a s ta ;
— m işc a re a c a b lu rilo r de oţel la rid ic a re a şi c o b o rire a nacelei t r e
b u ie să fie liberă. Se v o r lua m ă s u r i p e n t r u a se e v ita fre ca rea c a b l u
r ilo r d e z id u rile c lădirii sau de a lte e le m e n te ale c o n s tru c ţie i în curs
de ex ecu ţie;
— in terz ic e re a p re z e n ţe i p e rso a n e lo r şi e x e c u tă r ii de lu c ră ri su b
na c e lă în t i m p u l lu c ru lu i sa u m a n e v r ă r ii acesteia, p r e c u m şi lă să rii
d e m a te ria le sau moloz p e p o d in ă. L o c u l d e lu cru d e sub n acelă v a fi
în g ră d it;
— in te rz ic e re a legării în tr e ele a d o u ă n acele v e c i n e 'p r i n in s ta la r e a
d e p o d in e a u x ilia r e in te r m e d ia r e ;
— f ix a r e a n acelelo r cu a j u t o r u l u n o r t i r a n ţ i de sîr m ă sau al u n o r
frîng hii prin se d e p ă r ţile fixe ale clădirii, p e n t r u a se e v ita le g ă n a re a
lo r d in c a u z a v în tu lu i. N u se v a lu c ra f ă r ă a se a sig u ra m e n ţin e r e a d is
t a n ţ e i de 10 cm în tr e n acelă şi p e r e te ;
— in s tr u ire a în m o d special a m u n c ito r ilo r c a re lu c rea z ă p e schele -
n a c e lă ;
— p u r t a r e a c e n tu r ii de s ig u ra n ţă , c a re tr e b u i e le g a tă de u n e le m e n t
r e z is te n t al n a c e l e i ;
— c o b o rire a nacelei la niv e lu l te r e n u lu i d u p ă te r m in a r e a lu c r u lu i.
L a fin is a re a f a ţa d e lo r de p e p la tf o r m e le schelelor a u to r i d ic ă to a r e
se v a ţi n e s e a m a de u r m ă t o a r e l e regu li p rin c ip a le :
— în tr e p r i n d e r e a de c o n s tr u c ţii v a şcolariza şi v a a u to r iz a în acest
scop o p e r a to r i p e n t r u m a n e v r a r e a şi în tr e ţin e r e a schelelor a u t o r i d i
c ă to a re . M a n e v ra r e a p la tf o r m e i d e c ă tr e m u n c ito r ii ca re lu cre a z ă pe
schelă sa u de c ă t r e o ric a re a ltă p e r so n ă este s tr ic t in terz isă ;
— p l a tf o r m a v a fi p r e v ă z u t ă cu u n p a r a p e t solid pe cele tr e i l a t u r i
ex te rio a re , f o r m a t d in d o u ă b a l u s t r a d e . B a l u s t r a d a de sus v a fi m o n t a t ă
la în ă lţim e a de 1 m d e la po d in ă . B a re le v o r fi m o n t a t e în s u p o rţii s p e
ciali ai p la tfo rm e i. î n aceiaşi s u p o r ţi se v a m o n t a sc în d u ră d e b o rd ,
lip ită de p o d e ţ, în a ltă de cel p u ţ i n 20 cm ;
— î n a in te a d e începerea lu cru lu i, zilnic, se v a face c o n tro lu l stă r ii
te h n ic e a e le m e n te lo r c o m p o n e n te ale schelei de c ă tr e o p e r a to r, în p r e
z e n ţ a m a is tr u lu i p u n c tu l u i de lucru. Se v a c o n tr o la în m o d d e o s e b i t :
s ta re a c o n s tr u c ţie i m etalice, a su d u r ilo r şi a ş u r u b u r ilo r d e fix are a g r u
p u rilo r e le c tro m o to a re lo r, a an c o ra je lo r, a i n s ta la ţie i electrice, a le g ă
tu r i l o r la p ă m în t, a a p a r a te lo r de p r o te c ţie şi a d isp o z itiv e lo r de s ig u

r a n ţ ă , n e a d m iţîn d u - s e p u n e r e a în f u n c ţi u n e a schelei d a c ă se c o n s ta tă
v re o d e fe c ţiu n e ;
— p l a tf o r m a schelei v a rid ic a n u m a i m u n c ito r ii c a re lu c re a z ă p e
a c e a s ta , cu sculele lor, fă r ă m a te ria le le n e c e sa re e x e c u tă rii lu c ră rilo r ;
— a p ro v iz io n a r e a cu m a te r ia le a m u n c ito r ilo r se v a face cu a j u
to r u l m a c a ia l e l o r sau al b o b u r i l o r ;
— g r e u t a t e a şi r e p a r tiz a r e a pe p la tf o r m ă a m a te ria le lo r şi a p e r s o a
n e lo r t r e b u i e să fie in fe rio ară celei adm ise, 1 500 k g / m =, u n if o r m d i s t r i
b u ită . G r e u t a t e a se v a aşeza n u m a i pe grinzi, n u şi p e c o n s o l e ;
— p l a t f o r m a v a fi r id ic a t ă la în c e p u tu l lu cru lu i şi v a fi c o b o r îtă
la sol la t e r m i n a r e a l u c r u l u i ;
— e ste in te rz is c a o p e r a to r u l să p ă r ă s e a s c ă schela c î t t i m p se află
o a m e n i p e ea sa u să în c re d in ţe z e m a n e v r a r e a acesteia a l t o r p e r s o a n e ;
de a s e m e n e a , îi este in terzis să u m b le la e c h ip a m e n tu l electric şi la i n s t a
la ţia electrică a schelei. Micile r e p a r a ţ ii la i n s ta la ţia electrică a schelei
se v o r e x e c u ta n u m a i de c ă t r e electricienii calificaţi ai în tre p rin d e rii.
L a a p a r i ţia oricărei defecţiun i, o p e r a to r u l v a o p ri f u n c ţio n a r e a schelei
şi v a a n u n ţ a p e m a i s tr u l în tr e p r in d e r ii de c o n s tru c ţii, care. v a lu a m ă s u
rile nec e sa re de rem e d ie re. E s t e in te rz is o p e r a to r u lu i sa u a l t o r p e r s o a n e
să re m e d ie z e de fe c ţiu nile ce, e v e n tu a l, a r a p ă r e a la schelă ;
— m u n c ito r ii de pe p la t f o r m a schelei v o r lu c ra n u m a i d e pe
din ă. Se in te rz ic e u r c a r e a lor p e lăzi, ca p re , scaun e, b u to a ie etc. ;
— se in terzice m u n c ito r ilo r de pe schelă să u m b le la ta b lo u l electric
al schelei, să p o rn e a sc ă e le c tr o m o to a re le p e n t r u rid ic a re a sau c o b o
rîre a p la tf o r m e i sa u să u m b le la a lte m e c a n is m e ;
— n u se a d m i t e ca m u n c ito r ii să alerge p e p o d i n a schelei, să s t a ţ i o
neze p e a c ela şi loc în g r u p , să se r e a z e m e s a u să u r c e pe p a r a p e t . P e
p o d in ă se m e rg e n u m a i la p a s ;
— lu c ru l p e schelă p e t i m p frig u ro s s a u p e v î n t cu i n t e n s i t a t e m a i
m a r e de 11 m /s e ste in te rz is. Se in te rz ic e , d e a s e m e n e a lu c ru l p e s ch elă
în t i m p u l n o p ţii d a c ă locul d e m u n c ă n u e ste b in e i l u m i n a t ;
— t o ţ i m u n c ito r ii c a r e lu c re a z ă p e p l a t f o r m a schelei v o r fi i n s t r u i ţ i
d e c ă t r e şefii d e ş a n tie r e (sau m a iş t r ii re sp e c tiv i) a s u p r a m o d u lu i de
lu c ru p e a c e s te a , ia r şeful e c h ip e i t r e b u i e să p o se d e u n t a b e l de m u n
c ito r i i n s t r u i ţ i să lu creze p e a stfe l de schele ;
— se in te rz ic e lu c ru l pe schelă în t i m p u l m o n t ă r i i sa u d e m o n t ă r i i ,
p r e c u m şi lu c r u l la c lă d ire în p e r i m e tr u l schelei.
d) La folosirea aparatelor pentru spoieli şi zugrăveli.Vermorelu
e s t e a c ţ i o n a t în t i m p u l lu c ru lu i de u n a j u t o r al z u g r a v u lu i, c a re în
t r e ţ i n e p re s iu n e a d e re g im în a p a i a t , p o m p î n d în r e z e r v o r d in c în d
în c în d c a n t i t a t e a n e c e s a r ă d e c o m p o z iţie .
î n a i n t e d e în c e p e r e a lu c r u lu i se e x a m in e a z ă v e r m o r e lu l, o b s e r-
v în d u - s e d a c ă r e z e r v o r u l a re d e te r io r ă r i sa u t u r t i r i . Se c o n tr o le a z ă
s t a r e a r o s t u r i l o r s u d a te , p r e c u m şi e x i s t e n ţ a p lo m b e i pe s u p a p a d e
s ig u r a n ţă . | ^
Se m o n t e a z ă f u r t u n u l , c a re t r e b u i e să fie în c e r c a t pe riodic la d u
b lu l p re siu n ii d e lu cru, se m o n t e a z ă in je c to r u l şi se in tr o d u c e c o m
p o z iţia în r e z e r v o r p rin orificiul de în c ă rc a re . Se în c h id e cu g r ijă o r i
ficiul p r in î n ş u r u b a r e a p în ă la refuz a b u ş o n u lu i re sp e c tiv . î n ş u r u b a r e a
d e fe c tu o a s ă a b u ş o n u lu i p o a te p ro d u c e a c c id e n te g r a v e p rin p r o ie c
t a r e a lui în t i m p u l rid icării p re siu n ii ae ru lu i d in rezervor.
P r e s iu n e a o p t im ă de lu cru în c o n d u c te , p e n t r u o p u lv e riz a re u n i
f o rm ă, se r e c o m a n d ă a fi de 3 —4 a t. P r e s iu n e a p o a te fi m e n ţ i n u t ă
c o n s t a n t ă d u p ă in d ic a ţiile m a n o m e t r u l u i cu c a re este p r e v ă z u t v e r
m o re lu l. A ju to r u l z u g r a v u lu i tr e b u i e să s u p r a v e g h e z e st£.rea a p a r a
te lo r. F u n c ţio n a r e a r e z e rv o ru lu i cu m a n c m e t r u l d e fe c t n u este p e rm is ă .
D e a sem en ea, se in te rzic e r id ic a re a p re siu n ii în a p a r a t p e ste cea a d m is ă ,
p e n t r u a se e v ita ex plozia r e z e r v o r u lu i a p a r a tu lu i şi a c c id e n ta r e a m u n
c ito rilo r care-1 folosesc.
V erm o relele cu a c ţiu n e i n t e r m i t e n t ă se re în c a rcă cu c o m p o ziţie
n u m a i d u p ă ce s-a c o n s u m a t în t r e a g a c a n t i t a t e din re z e rv o r şi p r e
s iu n e a a s c ă z u t la zero. D e ş u r u b a r e a b u şo n u lu i d e în chidere a orifi
c iului de a l im e n ta r e cînd în re z e r v o r e x is tă t ,încă p re siu n e p o a te p r o
d u c e accidente.
L a e x e c u ta re a lu c ră rilo r de spoieli şi zug ră v e li cu a p a r a t e electrice
d e p u lv e riz a re se v a folosi aceeaşi te hno lo gie d e aplicare a c o m p o z i
ţiilor, luîn d u -se însă un ele m ă s u r i de te h n ic ă a se c u rită ţii c o re s p u n
z ă to a r e specificului a p a r a tu lu i respectiv.
Astfel, în a in te de u tiliz a re se v erifică c a b lu rile electrice de a li
m e n ta r e , s ta r e a e le c tro m o to ru lu i, re d u c to r u lu i, p o m p e i cu m e m b r a n ă ,
rezervo ru lu i, so rb u lu i, m a n o m e tr u lu i , f u r t u n u l u i şi in je c to ru lu i cu
d u z a de p u lv e r iz a r e şi se face le g ă tu ra la p riz a de p ă m în t.
î n t i m p u l fu n c ţio n ă rii a p a r a tu lu i este in te rz is a se c u r ă ţ a sa u u n g e
p ă r ţile în m işc a re sa u a e fe c tu a în a c e st t i m p u n ele re p a r a ţii. D a c ă
în t i m p u l lu c ru lu i a p a r u n e le d efe cţiu n i, se în tr e r u p e f u n c ţio n a r e a
a p a r a tu lu i, se e lim in ă p r e s iu n e a d in r e z e rv o r şi se p r o c e d e a ză la lo c a
lizarea şi ap oi la r e p a r a r e a defectu lu i. E s t e in te rz is a se desface f u r t u
n u l de p re siu n e a l a p a r a t u l u i în a in te de a se elim in a p re siu n e a d in
p ă r ţile c e m p o n e n te ale ac e stu ia .
î n t i m p u l efe c tu ă rii u n o r r e p a r a ţi i la p a r t e a electrică a a p a r a t u l u i

(e le c tr o m o to r , î n t r e r u p ă t o r etc.) se v a d e c o n e c ta c a b lu l e le c tric de la
re ţe a .
E s t e in te r z is ă folosirea a p a r a t u l u i electric d e z u g r ă v it de c ă t r e
m u n c ito r i c a re nu au fo st in s tr u iţ i în m în u ir e a lui a t î t din p u n c t de
v e d e r e te h n ic , c ît şi din p u n c tu l de v e d e re al n o rm e lo r d e t e h n i c ă a
se c u r ită ţii m uncii. ,
e) La folosirea uneltelor şi instalaţiilor pentru vopsit. Pe n s u le le
folosite v o r fi în p e r fe c tă s ta re , cu sm o c u rile de p ă r c o m p le te şi b in e
f ix a t e p e s u p o r tu l de lem n. P ă s t r a r e a lor se v a face în c o n d iţii c o r e s p u n
z ă to a r e , ia r şeful de ec h ip ă sa u d e b r ig a d ă a r e o b lig a ţia d e a c o n tro la
zilnic, î n a in te a luc rului, s ta r e a p e n su le lo r şi de a in te rz ic e folosirea
c e lo r defecte.
M înerele p e n su lelo r v o r fi c o n fe c ţio n a te n u m a i din le m n de e s e n ţă
t a r e , f ă r ă n o d u r i sau c r ă p ă tu r i, cu s u p r a f e ţe b in e n e te z ite , p e n t r u a
fi m în u ite cu u ş u r i n ţă , c o m o d şi f ă r ă pericol de r ă n ir e a p a lm e lo r
m u n c ito r ilo r c a re le folosesc. D in a c e ste m o ti v e e ste in te rz isă p r i n
d e re a m în e re lo r s p a r t e sa u c r ă p a t e în cuie s a u leg a re a a c e s to ra cu s î r
m ă sa u sfoară.
î n t i m p u l f u n c ţio n ă r ii e le c tro c o m p re s o ru lu i este in te rz is a se c u
r ă ţ a s a u u n g e p ă r ţile în m işc a re sa u a e fe c tu a în ac e st t i m p u n e le r e p a
ra ţii. î n c a z u l n e c e sită ţii u n o r r e p a r a ţ i i se v a în t r e r u p e f u n c ţio n a r e a ,
ia r c a b lu l electric se v a d e c o n e c ta de la re ţe a . R e p a r a ţii le v o r fi efec
t u a t e de p e r s o n a lu l de s p e c ia lita te d in s c h e m a ş a n tie r u lu i.
E s t e in te rz is z u g r a v ilo r - v o p s ito r i ca re lu c r e a z ă cu p is to a le le p u l v e
r iz a t o a r e să i n t e r v i n ă p e n t r u r e p a r a r e a d e fe c ţiu n ilo r s u r v e n i t e fie
la i n s ta la ţia electrică, fie la cea m e c an ic ă. L a a p a r i ţ i a u n e i a stfe l de
d e fe c ţiu n i v a fi î n ş t i i n ţ a t im e d ia t c o n d u c to r u l t e h n ic al tlu c r ă r ii sa u
m a is tr u l re s p e c tiv .
’ L a e x e c u ta r e a v o p sito rie i p r in p u lv e riz a r e f ă r ă aer, a v în d în ved ere
presiu nea rid ic a tă d e p u lv e riz a re, tr e b u ie r e s p e c t a t e c îte v a regu li d e o se b ite
de p r o te c ţie a m u nc ii, p e n t r u e v it a r e a e v e n tu a le lo r a c c id e n te, şi a n u m e :
— î n a in te de p u lv e riz a r e tr e b u i e v e r ific a t d a c ă p o m p a d e a l i m e n
t a r e şi c o m p r e s o r u l de a e r c a re a lim e n te a z ă p o m p a s în t le g a te la
p riz a de p ă m î n t în m o d c o r e s p u n z ă t o r ;
— se v o r folosi p e n t r u pisto lu l de p u lv e riz a r e n u m a i f u r t u n u r i cu
îm p l e t i t u r ă m e ta lic ă ;
— se v o r v erifica cu d e o se b ită g r ijă t o a t e le g ă tu rile şi filtrele,
p e n t r u a n u se p r o d u c e s c ă p ă r i ale c o m p o z iţie i de v o p s it ;
— la p u lv e riz a re , p is to lu l se v a m în u i cu g rijă, d eo a re c e la d is
t a n ţ a de 25 m m j e t u l d e v o p s e a p o a t e s t r ă p u n g e pielea sau p o a t e c a u z a
a lt e ră n iri. D in a c e st m o tiv n u se v a î n d r e p t a p is to lu l sp re f a ţ ă şi nu
se v a p u n e m în a pe d u z ă în t i m p u l f u n c ţ i o n ă r i i ;
— p e n t r u c u r ă ţir e , d u z a se v a d e m o n ta d e p e p istol. D e m o n t a r e a
se fa c e n u m a i cu p is to lu l a s ig u r a t şi f ă r ă p r e s iu n e la r e g u la to r sau
p o m p ă . N e r e s p e c t a r e a a cestei p r e v e d e r i p o a t e d u c e la a c c id e n ta re a ,
cu re p e rc u s iu n i f o a r te g ra v e , a t î t a o p e r a to r u lu i c ît şi a celor d in j u r u l
său. I n tr - o a stfe l d e îm p r e ju r a r e , în t i m p u l desfacerii, din c a u z a p r e
siunii în a lte , d u z a se tr a n s f o r m ă în p r o i e c t i l ;
— se v a a v e a g r ijă ca în t i m p u l lu c ru lu i f u r t u n u r i l e să n u p re z in te
ră s u c iri a c c e n tu a te , î n c r e ţi tu r i sa u striv iri, c a r e p o t c a u z a s t r ă p u n
g ere a şi c h ia r e x p lo d a r e a lor ;
— c în d nu se p u lv e riz e a z ă , m e c a n is m u l de s ig u r a n ţă al p is to lu lu i
t r e b u i e să fie în p o z iţia „ b lo c a t" ;
— cu a g re g a te le şi pisto lu l de p u lv e r iz a r e f ă r ă a e r tr e b u ie să lucreze
n u m a i v o p s ito r i te m e in ic i n s t r u i ţi a t î t a s u p r a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r te h n ic ii
de v op sire , c ît şi a regu lilor d e p r o te c ţie a m uncii.
f) La executarea spoielilor şi zugrăvelilor. L a e x e c u ta r e a lu crărilor
de spoieli, a t î t m a n u a l c ît şi m e c a n iz a t, m u n c ito r ii v o r a v e a g rijă ca
s tro p ii de l a p t e de v a r să n u le p r o d u c ă ir ita r e a ochilor.
î n c a z u l c în d n u se p o a t e e v ita c o n ta c t u l re g iu n ii ochilor cu s tro p i
de l a p t e de v a r , d in c a u z a po ziţie i in c o m o d e de lu c ru a z u g r a v u lu i,
se v o r folosi oc he la ri de p ro te c ţie .
M aterialele c o m p o n e n te ale c o m p o z iţiilo r fo lo site la z u g răv e lile de
a p ă cu ulei n u s în t to x ic e şi de aceea în t i m p u l lu c ru lu i n u se iau m ă s u r i
d e o se b ite de p r o te c ţi e a m un cii.
S in g u ra c o m p o z iţie de z u g r ă v i t c a re a re a c ţiu n e to x ic ă e ste g r u n
d u l de s u lfa t de c u p r u . A c e s ta în c o n t a c t cu pielea p r o d u c e irita ţii.
P e n t r u e v ita r e a a c e s tu i n e a ju n s a t î t în t i m p u l p r e p a r ă r i i g r u n d u l u i
c ît şi la a p lic a r e a lui, m u n c ito rii tr e b u i e să p o a r t e m ă n u ş i şi oc he la ri
de p ro te c ţie . D e ase m e n ea , a v î n d în v e d e r e t o x i c i t a t e a s u lf a tu lu i de
c u p r u , tr e b u i e a v u t g r ijă ca a c e s ta să nu p ă t r u n d ă în o rg a n ism p e cale
b u c a lă , fie d ire c t, fie p rin a lim e n te . î n co n s e c in ţă , a lim e n te le nu se
p ă s t r e a z ă şi nici n u se ia m a s a la locul de lu c ru . î n a i n t e de m a s ă este
o b lig a to rie s c o a te r e a e c h ip a m e n tu l u i de p r o te c ţi e şi s p ă la r e a m îin ilo r
cu a p ă şi s ă p u n .
L a p r e p a r a r e a şi a p lic a re a c o m p o z iţiilo r d e silicaţi şi de c a z e in ă ,
c a re s în t s u b s t a n ţ e alcaline, se v a e v ita c o n t a c t u l a c e sto ra cu pielea
şi ochii, d e o a re c e p r o d u c i r i ta ţii şi c h ia r a fe c ţiu n i d ure ro a se .
P e n t r u p r e v e n ir e a u n o r a stfe l de a c c id e n te se v o r lu a m ă s u r i ca
m u n c ito rii c a r e folosesc co m p o z iţii de silicaţi să p o a r t e în t i m p u l l u
c ru lu i m ă n u ş i şi oc h ela ri e ta n ş i de p r o te c ţie d in cauciuc.
g) La executarea vopsitoriilor, lăeuirilor şi emailărilor. î n cam erele

cu d u ş u m e a u a p r o a s p ă t v o p s ită este in terzis a' locui 24 de ore de la
vopsire, t i m p in care v o p s e a u a se usucă şi nu m a i are nevoie de oxigen
p e n t r u în tă r ir e a peliculei.
L a v o p sire a învelito rilo r căile de acces sp re locul de m u n c ă se v o r
d e g a ja de m a te ria le , scările v o r a v e a t r e p t e şi p a r a p e t e de p ro te c ţie ,
e v e n tu a le le goluri in p la n o riz o n ta l acoperite, ia r cele în p la n v e r tic a l
p r e v ă z u te cu p a r a p e te sa u b lo c a t accesul spre goluri.
î n a i n t e a începerii lucrului se v a verifica s ig u ra n ţa scărilor de acces,
e x i s te n ţa b a lu s tr a d e l o r de p ro te c ţie — acolo u n d e este cazul — şi
c u r ă ţ e n ia acoperişului.
P e n tr u a sig u ra re a s ta b ilită ţii m un c ito rilo r, se v o r lua u r m ă to a r e le
m ăsuri, în f u n c ţie de p a n t a a c o p e r i ş u l u i :
— la v o p s ito r ii e x e c u ta te pe înv elitori cu p a n t e de p e s te 25° se
v o r fixa de c r e a sta a c ope rişu lu i scări fixe fă ră p o sib ilita te de d e p l a
sare, scări m obile sau p o d in e cu şipci b ă t u t e pe a cestea în lă ţim e de
m in im u m 25 cm ;
— la v o p sito rii e x e c u ta te pe înv elitori cu p a n t a în tre 16 şi 25°
sa u pe m arg in ile acoperişurilor, m u n c ito rii v o r p u r t a c e n tu ri de s ig u
r a n ţ ă bine a n c o r a te de ele m e nte re z iste n te de pe acoperiş şi în c ă lţă m in te
c o re s p u n z ă to are , sp re a elim ina pericolul a l u n e c ă r i i ;
— la v o p sito rii e x e c u ta te pe înv elitori cu p a n t a p în ă la 16° se v o r
m o n t a pe t o t p e rim e tru l acesteia b a lu s tr a d e de p ro te c ţie b in e f ix a te
şi sc în du ri de m a rg in e ;
— dacă e v e n tu a l acoperişul învelitorii este p r e v ă z u t cu p a r a p e t
d e finitiv, se v a verifica s ta r e a şi re z is te n ţa ace stuia de c ă tr e m a is tr u l
lu crării şi şeful şantieru lu i.
D e p o z ita re a m a te ria le lo r şi sculelor pe în v elito a re se v a efectua
pe p odine (su p o rtu ri) o r i z o n t a l e ; se in terzice d ep o z ita re a a c esto ra
pe p a n t a înevlitorii, deoarece ex istă pericol de a lu n e c a re sau sm ulgere
prin v în t.
P e d u r a t a e x e c u tă rii lu c ră rilo r de vo p sire a în v e lito rilo r se v a î n
g r ă d i p e r im e tru l c o n stru c ţie i în d r e p tu l căreia se lucrează pe o lă ţim e
de m in im u m 3 m de la b a z a clădirii, in te rzic în d u -se accesul muncito*
rilor în a c e a s tă zonă, p e n tr u a fi feriţi de e v e n tu a la că d e re a u n o r m a t e
riale sau scule.
L a folosirea c om poziţiilor pe b a ză de p o lia c e ta t de vinii în emulsie
ap o a să , o sla b ă t o x ic ita te p o a te fi p r o d u s ă de p re z e n ţa în c o m p o z iţie
a u n o r pla stifia n ţi, fiind deci n ec e sar ca m u n c ito rii să p o a r te î m b r ă
c ă m in te de lucru şi o chelari de pro tecţie.
417
C om p oziţiile pe b a z ă de răşini epoxidiee, lacuri şi em ailu ri au în

c o m p o n e n ţa lor s u b s t a n ţ e de ba z ă , solv enţi şi în tă r ito r i organici cu
u n g ra d i m p o r t a n t de to x ic ita te . L u c ru l într-o a tm o s fe ră de a s tf e l
de com poziţii, fie pu lv e riz a te , fie din gazele e m a n a te d u p ă a p lic a re a
lor, p ro d u c e înroşirea şi lă c rim a rea ochilor, s t r ă n u t şi g u tu r a i, a r su ri
în g ît şi pe piept, tu s e şi sufocaţii, ia r în c o n ta c t direct cu pielea p o t
p ro d u c e v ă t ă m ă r i (eczeme). R ă m în e r e a m ai în d e lu n g a tă într-o astfel
de a tm o sfe ră p o a te p ro d u c e d u reri de cap, a m e ţeli v ă r s ă t u r i, oboseală
şi, în cazu ri g ra v e , tu l b u r ă r i ale sistem u lu i nervos.
P e n tr u p re v e n ire a şi c o m b a te r e a in to x ic a ţiilo r c a u z a te de c o m p o
ziţiile pe b a z ă de răşini epoxidiee tr e b u ie lu â te m ă su ri speciale, d in tr e
care cele m a i im p o r t a n t e sînt :
v e n tila re a n a tu r a lă sau m e c a n iz a tă a locului de lucru ;
p u r ta r e a e c h ip a m e n tu lu i de p ro te c ţie c o r e s p u n z ă to r (salop etă,
och elari şi, în a n u m ite cazuri, sem im asca, m ă n u şile de cauciuc etc.) ;
p re v e d e rea c a n ti tă ţii de la p te prescrise în norm ele în v ig o a re
ca a lim e n t de p ro te c ţie ;
— în d e p ă r ta r e a re g u la tă p rin s p ă la re a s u b s ta n ţ e lo r toxice depuse
pe piele, nas, g u r ă şi g î t ;
— in te rz ic e re a fu m a tu lu i şi co n su m u lu i de a lim e n te la locul de
lucru sau cu m îinile m u r d a r e de v o p s e a :
interzicerea p ă s tr ă r ii de a lim e n te şi a îm b r ă c ă m in te i de s t r a d ă
la locul de lucru ;
— p ă s tr a r e a îm b r ă c ă m in te i de lucru în s ta r e b u n ă şi c u r a t ă ;
— p r o te ja r e a pielii prin u n g e re cu p o m e z i ;
— inte rzic e re a co n su m u lu i de b ă u tu r i alcoolice în t im p u l lu crului
şi în prim ele ore d u p ă te r m in a r e a lucrului.
O biectele v o p s ite nu se d a u în e x p lo a ta re d e c ît d u p ă m in im u m 7
zile de la aplic a re a u ltim u lu i s t r a t de em ail pe b a z ă de răşini epoxidiee.
C om poziţiile de v o p sit pe b az ă de clorcau ciu c c o n ţin ca so lv e n ţi
ben zen ul şi b e n z in a şi se foloseşte ca diluant. to lu e n u l sau xilenul. A ceste
s u b s ta n ţe , şi în p rim u l rînd ben zen ul, au o a c ţiu n e fo a r te to x ic ă a su p ra
o rg a n is m u lu i.
P r in p u lv e riz a re sau sub fo rm ă de v a p o r i s in t a b so rb iţi de p lăm îni,
iar in c o n ta c t cu pielea p ă t r u n d în o rg an ism şi a c ţio n e a ză a su p ra sîn-
gelui şi sistem u lu i nervos.
Se m a n ife sta p rin tr-o s ta r e gen e ra lă p r o a s tă , d u re ri de cap, a m e ţe li,
sîngerări din nas şi gingii, pie rd e re a poftei de m încare, n e rv o z ita te etc.
Pielea, cînd v ine în c o n ta c t p re lu n g it cu c o m p o z iţia de v op sit pe b a z ă
de clorcauciuc, se irită, se usucă şi p re z in tă c r ă p ă tu r i.
41 8 Protecţia muncii şi tehnica securităţii
P e n t r u p re v e n ir e a şi c o m b a te r e a a c ţiu n ii to x ic e a c o m p o z iţie i se
a p lic ă aceleaşi m ă s u r i ca la v o p s ito r ia cu co m p o z iţii p a b a z ă de răşini
epoxidice.
C om p oziţiile de v o p s it p e b a z ă dtf n itro c e lu lo z ă se p r e p a r ă folosind
ca s o lv e n ţi a c e to n a , to lu e n u l, a c e t a t u l de am il, a c e t a t u l de etil şi a c e
t a t u l de b u tii.
G r a d u l de t o x i c i t a t e al a c e s to r c o m p o z iţii este în f u n c ţie dc s o l
v e n t u l folosit.
Astfel, a c e to n a su b fo r m ă de p a r ti c u l e s a u v a p o r i a re o a c ţiu n e
t o x ic ă d e s tu l de re d u să , p ro d u câ n d i r i t a ţ i a ochilor, n a s u lu i şi g îtu lu i.
L u c r u l î n d e lu n g a t în a tm o s f e r ă de a c e to n ă p r o d u c e s tă r i de o b o se a lă ,
d u r e r i de cap, a m e ţe li şi g r e ţu ri.
T o lu e n u l p u lv e r iz a t p ro d u c e u s tu r im i ochilor, n a s u lu i şi g îtu lu i ;
ochii se înroşesc şi lăcrim e a ză . D u p ă u n t i m p m a i în d e lu n g a t de lu c ru
în a tm o s f e ră de to lu e n , m u n c ito r ii m a n ife s tă s im p to m e de a m e ţe li,
g re ţu r i, v ă r s ă t u r i şi d u re r i de cap.
V a po rii de a c e t a t de am il sa u de b u tii p ă t r u n d p rin r e s p ir a ţie în
o rga nism . Au o a c ţiu n e i r i t a n t ă a s u p r a m u c o a s e lo r şi o a c ţiu n e to x ic *
g e n e ra lă , cu p r e c ă d e re a s u p r a s is te m u lu i n ervo s. A s u p r a pielii, în c o n ta c t
direct, a u o a c ţ iu n e de uscare, d iz o lv în d g ră sim ile şi fa v o riz în d infecţiile.
A c e ta tu l de etil su b f o r m ă de v a p o r i sau de p a r tic u le este f o a rte
to x ic . T o x i c i t a t e a lui se m a n ife s tă p rin ir ita r e a şi la c r im a r e a o ch ilor,
ir ita r e a p u te r n ic ă a n a su lu i şi a g îtu lu i. u s tu r im i pe p ie p t, tu s e , neli
nişte, d u r e r i de cap, a m e ţe a lă , g r e u t a t e în r e s p ir a ţie şi, în c a z u ri g ra v e ,
p ie rd e re a c u n o ş tin ţe i.
P e n t r u p r e v e n ire a şi c o m b a te r e a a c ţiu n ii to x ic e a c o m p o z iţie i
p e b a z ă de n itro c e lu lo z ă se aplică, t o t a l sau p a r ţi a l, d u p ă g r a d u l de
t o x i c i t a t e al s o lv e n tu lu i inclus, m ă su rile r e c o m a n d a t e la v o p s ito r ia
cu c o m p o z iţii epoxidice.
S p ă la re a m îinilo r cu a c e to n ă , toliien sau s o lv e n ţi sim ilari este d ă u
n ă t o a r e şi tr e b u i e in te rz isă.
C om poziţiile ignifuge, a v în d u n c a r a c t e r p u te r n ic alcalin, v o r fi
m a n i p u l a t e şi a p lic a te cu re s p e c ta r e a u r m ă t o a r e l o r r e g u l i :
— se v o r folosi ochelari de p r o te c ţie p e n t r u a feri ochii de a tin g e r e a
cu s t r o p i d in soluţie ; ,
— în t i m p u l lu c ru lu i se v a folosi îm b r ă c ă m i n t e a de p r o te c ţi e şi
de lu cru, c o n fo rm n o r m a t iv u l u i de e c h ip a m e n t ;
— d u p ă te r m i n a r e a lu cru lu i, m u n c ito r ii îşi v o r sp ă la m îinile şi
a p oi le v o r u n g e cu o alifie pe b a z ă de la n o lin ă v ita m i n i z a tă .
L a folosirea p u lb e rii de a lu m in iu se v a ţin e s e a m a că a c e a s ta este
v ă t ă m ă t o a r e p e n t r u o rg an ism . I n h a l a t ă în c a n t i t ă ţ i m a i m a ri, d e t e r
m in ă , m a i ales la m u n c ito r ii tin e ri, o îm b o ln ă v ire c a r a c te r is tic ă , m a n i

f e s t a t ă p ri n tr - o scleroză p u lm o n a r ă . D e a se m e n e a , t r e b u i e a v u t în
v e d e re , la m a n i p u l a r e a şi d e p o z ita r e a acesteia, că e ste o s u b s t a n ţ ă
c o m b u s tib ilă şi c h ia r exp lo zivă.
L a p r o t e j a r e a p a r c h e t e l o r cu p elicule de lac se a p lic ă aceleaşi m ă
su ri de te h n ic ă a s e c u r ită ţii m u n c ii in d ic a te a t î t la lu c ră rile de v o p s i
to r ii o b iş n u ite c it şi la cele cu c o m p o z iţii pe b a z ă de ră şini s in te tic e ,
d e o a re c e a m b ii c o m p o n e n ţi ai la c u lu i s în t toxici.
A ceşti c o m p o n e n ţi , si în p r im u l r în d iz o c ia n a tu l, e x e r c ită o a c ţiu n e
ir i t a n t ă , p r o d u c în d lă c rim a re, g u t u r a i , se n z a ţie de u s c ă c iu n e şi a r s u r i
în farin ge, s e n z a ţie de su focare, d u r e r i de cap, v ă r s ă t u r i , e czem e şi
u n e o r i c h ia r t u l b u r ă r i pshice. P e n t r u p r e î n t î m p i n a r e a şi c o m b a t e r e a
a c e s to r a c ţiu n i d ă u n ă t o a r e a s u p r a celor c a re lu c re a z ă cu a stfe l de lacuri,
este n e c e sa r să se resp e c te , m ă s u r ile de p ro te c ţ ie in d ic a te la v o p s i t o r i i
cu c o m p o z iţii epoxidiee.
h) La vopsirea în cîmp electrostatic. V o psirea e le c tro s ta tic ă se
e x e c u tă în i n s ta la ţii închise. P e r s o n a lu l de d e se rv ire t r e b u i e să re sp e c te
cu s t r i c t e ţ e in s tr u c ţiu n ile de f u n c ţi o n a r e şi î n tr e ţin e r e e la b o ra te de
c o n s tr u c to r u l i n s ta la ţie i şi n o rm e le p r iv in d lu c ru l cu c u r e n ţi de în a ltă
te n s iu n e .
î n t i m p u l fu n c ţio n ă rii, accesul la in s ta la ţ ie este interzis. Uşile de
acces v o r fi b lo c a te a u t o m a t în t i m p u l f u n c ţio n ă r ii u tila ju lu i. I n s t a
la ţia v a fi p r e v ă z u t ă cu a p a r a t u r ă specială p e n t r u s tin g e re a se înte ilor
care, e v e n tu a l, se p o t p r o d u c e în t i m p u l p ro c e su lu i d e v o p s ire e l e c t r o
s t a tic ă şi cu s t i n g ă t o a r e cu b io x id de c a r b o n , c a re se v o r d e c la n şa a u t o
m a t în caz de incendiu.
C a b in a pro p riu -z is ă v a fu n c ţio n a cu v e n ti la ţ ie m e c a n iz a tă , p e n tr u
e v ita r e a c o n c e n tr a ţiilo r periculoase, c a re p o t da n a ş te r e la in c e ndii
sau explozii.
i) La executarea băiţuirii, lustruirii şi ceruirii. Cînd se in tr o d u c e
a m o n ia c în c o m po ziţiile de b ă i ţu it, se v o r lua m ă s u r ile n e cesare p e n t r u
v e n til a r e a în c ă p e rii în c a re se lu cre a z ă, d eo arece v a p o r ii de a m o n ia c
au o a c ţiu n e i r i t a n t ă a s u p r a ochilor, m a n if e s tîn d u -s e sub fo rm a u s t u
rimii, lă c rim ă rii şi î n r o ş i r i i ; de a se m e n e a , p r o d u c u s t u r im i în n a s şi
gît, d ec la n şîn d o t u s e s u p ă r ă to a r e .
L a p r e p a r a r e a a m e ste c u lu i de c e a ră de alb in e cu te r e b e n tin ă sau
b e n z in ă p e n t r u e x e c u ta r e a ceruirii se in terzice in tr o d u c e r e a a c e s to r
s o lv e n ţi în v a s u l cu c e a ră t o p i t ă c a re se află pe foc. I n tr o d u c e r e a lor
se v a face d u p ă ce v a s u l v a fi î n d e p ă r t a t de foc.
M a n ip u la re a te r b e n tin e i se v a face cu grijă, d eo arece v a p o r ii de
te r e b e n t i n ă s în t v ă t ă m ă t o r i s ă n ă t ă ţ i i — p r o d u c u s t u r i m i ale o c h ilo r
tu se , a m eţe li, g r e ţu r i şi d u re r i de cap — , ia r a tin g e r e a r e p e t a t ă a pielii

cu t e r e b e n t i n ă lichidă p o a t e p ro d u c e îm b o ln ă v ir e a acesteia . S tr o p ir e a
cu p i c ă tu r i de t e r e b e n t i n ă în ochi p r o v o a c ă i r i ta ţii şi u n e o r i îm b o ln ă v iri
serioase, ale acesto ra .
Cît p r iv e ş te b e n z in a , m a n i p u l a t ă în c a n t i t ă ţ i mici, nu este o s u b
s t a n ţ ă to x ic ă , d a r n e re sp e c tîn d u -se regulile de igienă şi s e c u r ita t e a
m un cii, p o a t e adu ce, to tu ş i, v ă t ă m ă r i ale s ă n ă t ă ţii.
j) La aplicarea tapetelor. A de z ivu l d in a m id o n sau făină, folosit
u z u a l p e n t r u lipirea ta p e te lo r , c o n ţin e în c o m p o n e n ţa lui şi o c a n t i t a t e
m ic ă de a c id fenic d ilu a t, ca a n tis e p tic p e n t r u e v ita r e a d e z v o ltă rii
m u c e g a iu lu i şi ciupercilor, p r e c u m şi L in d a to x , p e n tr u e v ita r e a p ă
tr u n d e r i i insectelor.
A m b e le s u b s t a n ţ e s în t to x ic e, m a i ales a c id u l fenic, care, c h ia r în
c a n t i t a t e m ică, p r e z in tă u n p ericol p e r m a n e n t de in to x ic a ţie . P ă t r u n d e
uş o r în o rg a n is m a t î t p rin p lă m în i c ît şi p r in piele, pe c a re o a t a c ă ,
provocând d e r m ite şi eczeme.
I n to x ic a ţ ia se m a n if e s tă p rin a m eţe li p u te rn ic e , d u r e r i de c ap ,
vîjîieli în urechi, i r i ta ţia ochilor, a n asu lu i, a g îtu lu i şi a plăminilor»
P e n t r u p r e v e n ir e a in to x ic a ţiilo r, se v o r lu a u r m ă to a r e le m ă s u r i :
— p r o te j a r e a m îinilo r cu m ă n u ş i de cau ciu c în t i m p u l p r e p a r ă r ii
ad e z iv u lu i, u ng erii şi a plicării h îrtie i s u p o r t şi t a p e t u l u i ;
— in te rz ic erea f u m a t u l u i şi c o n su m u lu i de a lim e n te în t i m p u l
lu cru lu i ;
— sp ă la re a m îinilo r cu a p ă c a ld ă şi s ă p u n î n a in te de a f u m a sau
m în c a, p r e c u m şi la t e r m i n a r e a l u c r u l u i ;
— p r o te ja r e a pielii în t i m p u l lucru lu i p rin u n g e re a cu po m ezi-
b a r ie r ă şi, d u p ă te r m in a r e , cu alifii p e b a z ă de lanolină.
F o a rfe c a tr e b u ie să a ib ă o c o n s tr u c ţie r o b u s t ă şi să n u p r e z in te
frecări m a r i în a rtic u la ţie , p e n t r u a e v ita m ă r ir e a efo rtu lu i fizic al m u n
citorilor, nici joc, c a re p o a te du c e la re d u c e re a c a p a c ită ţi i ei de tăiere.
F ă lcile de tă ie r e ale foarfecii v o r fi p la n e şi cu m u c h ii a s c u ţite . E s te
in te rz is ă u tiliz a re a ei la a lt e o peraţii, n e c o r e s p u n z ă to a r e d e s tin a ţie i
acesteia.
C u ţitu l cu d o u ă tă iş u r i v a a v e a la m a p e rfe c t p la n ă şi m u chiile a s c u
ţ i t e şi f ă r ă defecte, care, p e de o p a r te , a r îm p iedica folosirea c o r e s p u n
z ă to a r e a u n e lte i, iar pe de a lt a a r p ro v o c a ră n i celui c a re o foloseşte.
L a m a tr e b u ie să fie b in e f ix a tă în m în e r u l de lem n de e s e n ţă ta r e ,
c a re , la r în d u l său, tr e b u ie să a ib ă feţele b in e ne te z ite , f ă r ă n o d u r i sau
c r ă p ă t u r i , care p o t ră n i p a lm a celui c are m în u ie ş te c u ţitu l.
k). La executarea zugrăvelilor, vopsitoriilor şi tapetărilor pe timp
friguros. în c ă lz ire a în c ă p e rilo r în ca re se e x e c u tă lucrările de z u g r ă
veli, v o p sito rii sau t a p e t ă r i se v a realiza p r in in s ta la ţii care să nu p u n ă

în pericol s ă n ă t a t e a şi c h ia r v i a ţ a m u n c ito r ilo r şi să nu fie c au z a d e
c la n şă rii u n o r incendii.
E s t e in te rz is ă încălzirea cu coşuri de cocs fără a fi lu a te în p r e a l a b il
m ă s u r i de v e n t i l a r e c o r e s p u n z ă to a r e a s p a ţiu lu i de lucru. D e a se m e n e a ,
este in te rzisă a r d e r e a c ă rb u n ilo r în sobe ca re n u sînt c o n s tr u i te sp e c ia l
în a ce st scop, p e n t r u a nu p ro v o c a d e g a ja r e a g azelo r în s p a ţiu l de l u c r u .
C o m b u stib ilu l din sobe nu tr e b u i e a p rin s cu pe tro l, b e n z in ă sau
lichide u şo r inflam abile.
Sobele şi b u rla n e le tr e b u ie îm p r e jm u ite sau iz o la te cu p a n o u r i d in
m a te r ia l te r m o i z o la n t (azb est) în locurile de ca re se p o t a p r o p ia o a m e n i.
Cînd încălzirea în c ă p e rilo r se face p r in tr-o in s ta la ţie electrică, este
ob lig a to riu ca t o ţ i m u n c ito rii ca re deservesc a c e a s tă i n s ta la ţie să fie
in s t r u i ţ i a su p ra •v rm e lo r de p ro te c ţie a m uncii. E s te inte rz isă u t i l i
z a r e a unei te n s iu n i m a i m ari de 110 V în a n o tim p u r ile u m e d e şi la d e z g h e ţ.
E s t e o blig a to rie îm p r e jm u ir e a se c to a re lo r în c ă lz ite p rin c u r e n t
electric, ia r în t i m p u l no p ţii a ce ste a tr e b u ie bin e lu m in a te .
C A P IT O L U L X I I
M Ă S U R Ă T O R I
C a n t i t a t e a de. m u n c ă e x e c u t a t ă de m u n c ito r i este e v id e n ţia tă p rin

m ă s u r a r e a lucru lu i e f e c tu a t în v e d e re a r e m u n e r ă r ii lor. M odul c u m
se fac m ă s u r ă to r ile lu c ră rilo r de z u gră ve li, v o p s ito r ii şi t a p e t ă r i este
in d ic a t în c a p ito lu l CN din I n d i c a to r u l ,.C“ de N o r m e de D eviz C o m a
sa te . Ele. s în t o b lig a to rii pe în tre g te r ito r iu l R S R .
M ă s u ră to rile servesc la re g le m e n ta re a r a p o r tu r i lo r d i n t r e c o n s tr u c to r
şi b e n efic ia r p r e c u m şi p e n t r u în to c m ire a s itu a ţ iilo r d e lu c ră ri în b a z a
c ă r o ra se încheie foile de a c o rd ale m u n c ito rilo r.
M ă s u r ă t o a r e a lu c ră rilo r de zug ră v e li, v o p s ito r ii şi t a p e t ă r i se face
în m e tr i p ă t r a ţ i sau în m e tri. în fu n c ţie de n a t u r a lu crărilor, co nform
ta b e lu lu i 51.
T a b e lu l 51
Coefi -
cient de
Denumirea normei multipli
Simbolul si elem entul care ? Modul de determinare care a
normei se zugrăveşte sau a suprafeţei suprafe Observaţii
de deviz se vopseşte. Tapete de b a ză ţei de
bază
(col. 2)
0 1 2 3 4
CN 1 Zugrăveli interioare Suprafaţa determi 1,00
şi exterioare execu nată pentru lucrăr-
tate simplu, cu lapte rile de tencuieli
de var.
CN 2 Zugrăveli interioare
executate în culori
de apă. cu humă
CN 3a Calcio-vecchio de apă
la interior, la pereţi
şi tavane
CN 4 Vopsitorii la interior Suprafaţa real vopsi 1,00
şi exterior tă sau tapetată, cu
CN 5a Calcio-vecchio de ulei scăderea golurilor
la pereţi şi tavane nevopsite sau nete-
petate mai mrri de
C a r te a zugravului şi vopsitorului 423
Tabelul 51 'continuare)
0 1 O 3 4
CN 6 Vopsitorii decorative 400 cm

In relief
CN 7 Finisaje transparente
pe suprafeţele elemen
telor din beton celu
lar autoclavizat
CN 8 Vopsitorii perclorvi-
nilice aplicate pe
suprafeţele elemente
lor prefabricate din
beton celular autocla
vizat
CN 17 Tspete
CN 9 Vopsitorii pe tîmplă Suprafaţa cuprinsă 1,50 In cazul în care este
rie de lemn, inclusiv în conturul exterior necesar, delimitarea
tocurile şi căptuşelile al tocului sau căptu vopsitoriei se va lua 1
(pînă la 19 cm lă şelii
ţime) :
a) ferestre simple (cu — pentru faţa exte
un singur rînd de rioară 40% ;
cercevele), vopsite pe — pentru faţa inte
ambele feţe rioară (inclusiv tocul)
f’0 %
b) ferestre şi lumina Idem 0,75 Idem
toare fixe
c) ferestre duble (cu Idem 3,00 In cazul în care
două rînduri de cer este necesar, delimi
cevele) sau cuplate, tarea vopsitoriei se va
vopsite pe toate lua :
feţele — pentru faţa ex
terioară 25% ;
— pentru cele trei
feţe spre interior
(inclusiv tocul) 75%
d) glasvanduri simple Idem 1,25 --
(pe tocuri) vopsite pe
ambele feţe
e) uşi simple, pe toc Idem 2,50 Din suprafaţa calcula
tă cu coeficienrul din
coloana 3, se scade :
f) uşi fimple pe căp idem 2,90 — de dovă ori supra
tuşeli faţa geamului în cazul
cînd uşile au geam ,
— 50%, dacă se vop
seşte pe 0 singură faţă
424 Măsurători
Tabelul 51 (continuare)
0 1 2 3 4
g) uşi duble, vopsife Idem 4,50 Din suprafaţa calcu

pe toate cele patru lată cu coeficientul
feţe din coloane 3, se scade
suprafaţa geamurilor,
dacă uşile au geam
li) pervazuri şi rame Suprafaţa desfăşurată 1,00 —
la ferestre şi uşi real vopsită
i) căptuşeli cu lăţi Suprafaţa care depă 1,00
mea mai mare de şeşte lăţimea de 19
19 cm cm, măsurată desfăşu
rat
j) obloane rulante Se inmulţeş'.e lungi 2,00
(jaluzele) vopsite pe mea dintre rama me
ambele feţe talică şi axa fusului cu
lăţimea măsurată
între marginile exte
rioare ale celor două
şine de ghidaj
k) cutii de rulou Suprafaţa desfăşurată 1,00 -
real vopsită
1) obloane pline sau Suprafaţa cuprinsă în 2,20 —
cu aripioare fixe conturul exterior al
obloanelor
m) obloane cu ari Idem 3.00
pioare mobile cu
suprapunere parţială
CN 10 Vopsitorii pe tîmplă-
-ie m 'taliei incl'jsiv
tocurile :
a) ferestre simple, fi Suprafaţa cuprinsă 0,50 -
xe, vopsite pe ambe în conturul exterior al
i le feţe tocului
b) ferestre simple, cu Idem 1,00
deschidere interioară
sau exterioară, vopsi
te pe ambele feţe
c) ochiuri mobile la Suprafaţa cuprinsă 0,50
ferestre simple, fixe în conturul exterior
al toculu'
d) ferestre rluble sau Suprafaţa cuprinsă 2,00
cuplate, vopsite pe în conturul exterior
toate feţele al tocului
C a r te a zu g ravu lu i şi vop sitorului 425
Tabelw 51 (continuare)
0 l 2 3 4
CN 10 e) uşi simple, pline, Idem 2,50 Din suprafaţa calcu

vopsite pe ambele lată cu coeficientul
feţe din coloana 3, se
scade :
— de două ori supra
faţa geamului, în
cazul cînd uşile au
geam ;
— 50%, dacă se vop
seşte pe o singură
faţă
CN 11 Vopsitorii la balustra Suprafaţa cuprinsă 1,00
de, grile şi parapete în conturul exterior
metalice al proiecţiei verticale
a acestor elemente
CN 12a Vopsitorii pe suprafe Suprafaţa desfăşurată 1,00
ţe metalice executate real vopsită
cu emailuri pe bază
de derivaţi celulozici
(Duco)
N 13 Vopsitorii ia instalaţii :
a) radiatoare Suprafaţa real vopsi 1,00
tă, calculată pe baza
tabelelor de suprafeţe
ale diferitelor mărimi
de radiatoare, prevă
zute în STAS-ul res
pectiv sau norme
interne
b) la conducte cu dia Lungimea real vop 1,00 -
metrul exterior pînă sită
la 34 mm inclusiv
c) la conducte cu dia Suprafaţa desfăşurată 1,00
metrul exterior mai real vopsită
mare de 34 mm
CN 14a Vopsitorii la învelitori Suprafaţa desfăşurată 1,00
cu tablă real vopsită, fără a-
dăugarea falţurilor, cu
scăderea golurilor
mai mari de 0,25 m2
CN 15 Vopsirea lemnăriei cu Suprafaţa desfăşurată 1,00 —
soluţii speciale real vopsită
CNlba Spor pentru folosirea Volumul de material 1,00
materialului lemnos lemnos efectiv impreg
impregnat pe cale in- nat, pus în operă
industrială
1. A 1b u, C. Chimia culorilor. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1967.
2. B a b e 1, E r n e s t, H o f m a n G f i n t e r u n d M u 11 e r H e 1 m u t. ABC
dcr A n strich stoffe unei der A n strich tcch n ik . I.e ip zig , F achbuchverlag, 1955.
3. B a k 1 a n o v, N. B., M u h a r t o v , I. D., N i k o l a e v , A. S. şi P o r o d n i ă ,
D. I. D ek o ra tivn ie okerasci i r o s p is i. Leningrad-Moscova, Gosudarstvenoe izdatelistvo
literaturi po stroitelistvu i arhitekture, 1952.
4. B a s u l a , O., I a c o b e s c u , J . şi Vo i c u I e s cu, C. Acoperirea supra
feţelor cu lacuri fi vopsele. Bucureşti, Editura tehnică, 1964.
5. B e l n k o v , N. D. şi M o v u a n , F. F. M e h a n iza fia m a lia rn ih ra b o l . Moscova,
Gosudarstvenoe izdatelistvo literaturi po stroitelistvo i arhitekture, 1953.
6. D i m b o i n n u , A. A m e n a ja re a lo cu in ţei. Bucureşti, Editura tehnici, 19Vi.
7. D r i n h c r ş , T. A. A., S n e d / f , A. A, şi T ' h o m i r o v A. V- T ehnologia
p elieu le’or dc la cu ri şi vopsele (trad. din 1. rusă). Bucureşti, Editura tehnică, 1955.
8. G h e o r g h e , M., B o b u, C. C lei u ri, la cu ri şi vopsele p en tru in d u stria lem n u lu i.
Bucureşti, Editura tehnică, 1962.
9. G h e o r g h i u , FI. , R o ş u , I. şi P l a t o n , M. în d ru m ă to ru l zu g ra v u lu i-v o p sito i-
ta p e ta r. Bucureşti, Editura tehnică, 1963.
10. G h e o r g h i t ă , L u c i a şi Mo h r , A. Finisaje de protecţie la construcţii indus
triale in medii agresive. Bucureşti, Editura tehnică, 1966.
11. K o c h , C a r i . Grosses M a le rh a n d b u 'h . Nordhausen am Harz Heinrich Killinger
Veilagst'es-'llschaft M.B.H.
12. Kovacs Dezso tis. F estd es m ă zc lâ m u n k a , Budapest Muszaki konuvkiado, 1956.
13. K r i v ţ o v , B. P. M a lia r -a lifrc is c ik . Moscova, Trudrezervizdat, 1952.
14. L i n d n e r , H e l m u t . F iz ic a p e n tru teh n icien i (trad. din 1. germană). Bucureşti,
Editura tehnică, 1961.
15. M i n n a e r t, M. L u m in a şi cu loarea in n a tu ră . Bucureşti, Editura ştiinţifică,
1962.
16. N e g r u , R., B o g d a n , N., T o m ş a , F., I l e a n a , N., P o p p, D., T c a -
c i u c , O. şi G o t f r i e d , I. T eh nologia lu cră rilo r de con stvu clii, Bucureşti, Editura
teenică, 1959.
17. P a r a s c li i v, A. şi G h e o r g h e , M. P rocedee m oderne de fin is a re a m obilei.
Bucureşti, Editura tehnică, 1967.
18. P e t r o v, N. S. M a ş in i ş i u n elte m e c a n iza te p e n tru lu crările de f in is a j in con stru cţii
(trad. din 1. rusă). Bucureşti, Editura Ministerului Construcţiilor şi al Industriei
Materialelor de Construcţii, 1953.
19. P r u s a v , F. N â lerij sla veb n ych k o n s tr u k c ii p r im y s e ln y c h a bijtovgch stavieb. Bratis
lava, Slovenske vydavatelstvo tehnickelj literatury, 1957.
20. R o b u , C., K o n r a d , J . şi G r i g o r e s e u , A. Tehnologia lacurilor şi vopse
lelor. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967.
21. R o ş u , I. Z u g ră veli ş i v o p s ito r ii. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1967.
B ib lio g ra fie
42 7
22. S e c a ş i u, I o n şi F l o r e s c u , I o n . M a n u a lu l v o p sito ru lu i in d u stria l. Bucureşti

Editura didactică şi pedagogică, 1967.
23. Z v v i n s c h e r , O s k a r. F arbigc R au m gestaltu n g. Fachbuch fur Maler, erster
Teii. Leipzig, Fachbuchverlag, 1954.
24. I.N.C.E.R.C. M a te ria le d in p o lim e ri in c o n stru cţii. Bucureşti, Editura tehnică, 1961.
25. C.S.C.A.S., I.N.C.E.R.C .C a ta lo g de scule f i d isp o zitive u tiliza te in c o n stru c ţii. Bucu
reşti, Editura tehnică, 1967.
26. P o p o v i c i, D. ş.a. V o p sirea în in d u stria con stru ctoare de m a ş in i. Bucureşti,
Editura tehnică, 1968.
27. S t o i c a , M. ş.a. C artea d u lg h eru lu i, Bucureşti, Editura tehnică, 1971.
28. C o n s t a n t i n e s c u , V. Îndrumătorul vopsitorului artistic. Bucureşti, Editura
tehnică, 1976.
29. I o n e s c u V. T ehnologia de execu ţie a p ro te c ţiilo r a n ticorosivc. Bucureşti, Editura
tehnică, 1970.
30. P lu g a r u, I. A d e ziv i ş i lacu ri in in d u stria lem n u lu i Bucureşti, Editura tehnică,
1971.
31. I a c o b e s c u , J . Îndrumător pentru ridicarca calificării vopsitorilor industriali.
Bucureşti, Editura tehnică. 1972.
32. D a v i d e s c u , I. ş.a. U tila ju l ş i tehnologia lu cră rilo r de f i n i s a ’ in con stru cţii.
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1978.
33. M i h a lc u, M. C on servarea obiectelor de artă ş i a m on u m en telor istorice. Coroziune
ş i a n tic o rc z iu n e . Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1970.
34. T s i c u r a, C. şi Z a in f i r e s c u, I. L u c ră ri de zu grăveli ş i v o p s ito r ii. Colecţia
„Protecţia muncii", Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti, D.G.C.M. Bucureşti
Editura medicală, 1971.
35. M.C. Ind. Centrul de organizare şi cibernetică în construcţii (C.O.C.C.). M eca n iza rea
lu crărilor de f i n i s a j . Bucureşti, C.D.C.A.S. — Redacţia publicaţiilor pentru construcţii.
1972.
36. M.C. Ind. ÎNCERC. Catalog de scule şi dispozitive utilizate în construcţii. Bucureşti,
Redacţia publicaţiilor pentru construcţii, 1972.
37. ÎNCERC. Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii, indicativ
C. 3-76.
38. ÎNCERC. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor, indicativ C. 4-77.
39. ÎNCERC. Normativ pentru verificarea calităţii îlucrărilor de construcţii şi de instalaţii
aferente, indicativ. C. 56 —75.
40. I.C.M.C. şi ÎNCERC. Instrucţiuni tehnice pentru finisarea elementelor din beton
celular autoclavizat de tip HEBEL, indicativ C. 144-72.
41. Centrul de cercetări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. M.A.I., Comandamen
tul pompierilor. Normativ pentru ignifugarea lemnului, produselor din lemn şi ma
terialelor textile, indicativ C. 58-70.
42. Laboratorul central al M.C. Ind. Instrucţiuni tehnice departamentale pentru pro
tecţia anticorosivă, prin vopsire, a produselor confecţionate din table groase, ţevi
şi profile metalice, indicativ C.D. 104-77.
C U P R I N S
Prefaţa ...................................................................................................................... 5
Capitolul I. G e n e ra lită ţi........................................................................................... 7
1. Isto ric .......................................................................................................... 9
2. Definiţii. Constituenţii caracteristici ai com poziţiilor........................... 10
3. Rolul zugrăverilor şi vopsitoriilor ......................................................... 10
4. Clasificarea şi domeniul de aplicare a zugrăverilor şi vopsitoriilor . . 10
5. Fenomenul solidificării (uscării) peliculelor .......................................... 14
6. Alte lucrări executate de zugravi şi v o p s ito ri...................................... 16
7. Procedeu de aplicare a compoziţiilor de zugrăvit sau de vopsiz . . . 17
8. Factorii care determină calitatea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii 19
Capitolul II. Suprafeţe suport ale zugrăverilor şi v o p sito riilo r................... j • 21
1. Suprafeţe tencuite........................................................................................ 21
2. Suprafeţe de b e t o n .................................................................................... 23
3. Suprafeţe de i p s o s .................................................................................... 23
4. Suprafeţe din beton celular a u to c la v iz a t.............................................. 23
5. Suprafeţe din azb ocim ent......................................................................... 23
6. Suprafeţe m e ta lic e .................................................................................... 24
7. Suprafeţe de l e m n .................................................................................... 24
8. Tîmplărie pentru co nstrucţii..................................................................... 26
Capitolul I II . Materii prime şi produse finite ..................................................... 37
A) Pigmenţi pentru zugrăveli şi vopsitorii .................................................. 37
1. Generalităţi................................................................................................... 37
2. Caracteristicile şi calităţile p ig m e n ţilo r.................................................. 38
3. Pigmenţi uzuali clasificaţi după cu loare.................................................. 41
4. încercarea rapidă a pigmenţilor pe şantier .......................................... 48
B) Lianţii ........................................................................................................... 49
1. Generalităţi................................................................................................... 49
2. Lianţi pentru zugrăveli şi vopsitorii ..................................................... 49
C) Materiale auxiliare .................................................................................... 59
1. Materiale auxiliare folosite la prepararea co m poziţiilor....................... 59
2. Materiale auxiliare folosite atît la prepararea compoziţiilor, cît şi la pre
gătirea suprafeţelor s u p o r t ......................................................................... 61
3. Materiale auxiliare folosite la pregătirea suprafeţelor suport . . . . 62
D) Produse industriale finite ............................................................................. 64
1. S im b o liz a re ................................................................................................ 65
2. Grunduri gata p re p a r a te ......................................................................... 67
Cuprins 429
3. Vopsele gata p r e p a r a te ............................................................................ 69

4. L a c u r i.......................................................................................................... 71
5. E m a ilu ri...................................... • .............................................................. 76
6. Chituri ....................................................................................................... 81
E) Diluanţi, solvenţi, decapanţi .................................................................... 83
1. D ilu a n ţi....................................................................................................... 83
2. S o lv e n ţi....................................................................................................... 84
3. D e c a p a n ţi................................................................................................... 86
F) Materiale diverse ....................................................................................... 87
1. Baiţuri ....................................................................................................... 87
2. Ceara de albine ........................................................................................ 87
3. Produse pentru finisarea peliculelor ..................................................... 87
G) T a p e t e ........................... ................................................................................ 88
1. G e n e ra lită ţi............................................................................................... 88
2. Tapete n elav ab ile....................................................................................... 89
3. Tapete sem ilavabile................................................................................... 89
4. Tapete la v a b ile .......................................................................................... 90
H) Compoziţii preparate in ateliere centrale sau de şantier ................... 91
1. Reţete pentru compoziţii de s p o i t ......................................................... 91
2. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu c l e i ..................................... 95
3. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu silicaţi .............................. 100
4. Reţete pentru compoziţii de zugrăveli cu c a z e in ă ..............................1000
5. Reţete pentru compoziţii de n etezit........................................................ 102
6. Reţete pentru compoziţii de v o p s it........................................................ 104
7. Reţete pentru emailuri cu pulberi m e ta lic e ......................................... 110
8. Reţete pentru compoziţii de p a s t e ........................................................ 111
9. Reţete pentru b a i ţ u r i ............................................................................... 113
10. Reţete pentru compoziţii de lustruit şi p a t i n a t .................................. 114
11. Reţete pentru a d e z iv i......................................"....................................... 115
12. Reţete pentru compoziţii de solvenţi, degresanţi. decapanţi şi dizol
vanţi .............................................................................................................. 116
Capitolul IV . Unelte, dispozitive, aparate şi utilaje folosite la prepararea compozi-
ziţillor şi aplicarea lor ........................................................................... 119
A) Unelte şi dispozitive manuale ................................................................ 119
1. Unelte pentru măsurare, trasare şi v e rific a re ............... ...................... 119
2. Dispozitive întrşbuinţate la prepararea, transportarea şi păstrarea
compoziţiilor . ........................................................................................... 119
3. Unelte întrebuinţate la pregătirea suprafeţelor...................................... 121
4. Unelte întrebuinţate la spoit, zugrăvit şi v o p s it.................................. 125
5. Unelte şi dispozitive ajutătoare, S c h e le ................................................. 142
B) Utilaje pentru preparat compoziţii ........................................................ 153
1. Malaxoarele.................................................................................................. 154
2. Maşini de frecat c o m p o z iţii.................................................................... 155
3. Amestecătoare .......................................................................................... 158
4. Dispozitive şi aparate pentru strecurat com poziţiilor.......................... 162
430 Cuprins
C) Aparate pentru curăţirea şi şlefuirea suprafeţelor....................................... 165

1. Perii de sirmă m ecanice................................................................................. 166
2. Aparat de s a b l a t ....................................................................................... ..... 166
3. Aparate pentru curăţirea şi şlefuirea suprafeţelor.................................. ..... 168
D) Aparate folosite pentru aplicarea compoziţiilor de z u g r ă v it............... ..... 171
1. Aparate de zugrăvit acţionate m a n u a l ................................................. ..... 171
2. Aparate de zugrăvit acţionate electric..................................... ... . 173
3. Aparate folosite la executarea zugrăverilor decorative prin stropire 178
E) Aparate şi instalaţii folosite pentru pulverizarea compoziţiilor de vop
sit ....................................................................................................................... 178
1. Pulverizarea pneumatică ........................................................................ .....179
2. Instalaţii pentru producerea aerului c o m p rim a t.......................................190
3. Pulverizarea prin acţiune electromagnetică...................................................195
4. Pulverizarea cu pernă de g a z ......................................................................200
5. Pulverizarea hidraulică la presiuni înalte (fără aer, a irle s s )............... .... 202
F) Instalaţii pneumatice pentru aplicarea compoziţiilor de finisări decora
tive în relief ....................................................................................................218
1. Agregate de aer c o m p rim a t........................................................................ 217
2. Pistol de s t r o p i t ....................................................................................... .... 217
3. Recipient de m a te ria l............................................................................... .... 218
4. Modul de fu n cţio n are.................................................................................... 220
G) Procedee speciale de acoperire a suprafeţelor s u p o r t .......................... .... 221
1. Vopsirea in cîmp e le c tro sta tic ................................................................ ....220
2. Acoperirea suprafeţelor metalice cu materiale plastice pulverrulente,
t o p i t e .......................................................................................................... .... 225
3. Metalizarea suprafeţelor prin p u lv e riz a re ............................................. ....228
Capitolul V. Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii...................
A) Condiţii preliminare pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii 232
B) Faze şi operaţii principale in executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsi
t o r i i ............................................................................................................... ....234
1. Pregătirea suprafeţelor ............................................................................ ....234
2. Prelucrarea suprafeţelor............................................................................ ....234
3. Acoperirea cu pelicule pentru faţa văzută . . .......................................234
C) Procedee de pregătire a suprafeţelor s u p o r t .......................................... ....238
1. Pregătirea suprafeţelor noi pentru zugrăvit sau v o p s i t ...........................238
2. Pregătirea suprafeţelor vechi pentru o nouă zugrăvire sau vopsire 247
D) Procedee obişnuite de aplicare a com poziţiilor.................................. ... ....249
1. Aplicarea compoziţiilor pentru lucrările de spoieli şi zugrăveli . . . 249
2. Aplicarea compoziţiilor pentru lucrările de vop sito rii.......................... ....257
E) Tehnologia executării lucrărilor de spoieli, zugrăveli şi vopsitorii . . 267
1. Spoieli ( v ă r u ie li)....................................................................................... ....267
2. Zugrăveli simple cu compoziţii de apă şi c l e i ..........................................270
Cuprins
3. Zugrăveli cu compoziţii de s i l i c a ţ i ............... ...................... ... ....................273

4. Zugrăveli cu compoziţii de c a z e in ă ........................................................ .....274
5. V o p s ito rii.................................................................................................. .....276
6. Lăcuiri şi e m a il ă r i ................................................................................... .....283
7. Acoperiri cu lazur ................................................................................... .....287
F) Tehnologia executării lucrărilor de vopsitorii cu compoziţii pe bază de
răşini sintetice uzuale ............................................................................... .....288
1. Vopsitoria cu emailuri pe bază de răşini alchidice (Romalchid) . . 288
2. Vopsitoria cu V in a r o m .................................................................................291
3. Vopsitoria cu vopsea pe bază de acetat de polivinil nuanţată pe
şantier .......................................................................................................... .....295
4. Vopsitoria- cu emailuri pe bază de răşini epoxidiee ............................... 296
5. Vopsitoria cu emailuri pe bază de clorcauciuc.......................................... 298
6. Vopsitoria de calitate superioară cu emailuri pe bază de nitro-celuloză 300
G) Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii decorative . 303
1. Zugrăveli decorative ............................................................................... .... 303
2. Vopsitorii decorative ................................................................................ .... 310
H) Tehnologia executării lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii de protec
ţie .................................................................... . ' ......................................... .... 317
1. Acoperirea lemnului ciu compoziţii ig n ifu g e.............................................. 317
2. Acoperiri cu pulberi metalice ................................................................ .... 319
3. Acoperiri cu lacuri bituminoase................................................................ .... 320
4. Acoperiri sub formă de bariere contra v ap o rilo r.................................. .... 321
5. Acoperiri de protecţie pentru elemente de azbociment presat, premeabile
la v a p o r i ...................................................................................................... .... 321
6. Acoperiri cu carbolineum contra putrezirii le m n u lu i.......................... ....322
7. Acoperiri cu pelicule rezistente la temperaturi r id ic a te ...........................323
8. Acoperiri cu pelicule de lac pentru protejarea parchetelor....................... 323
I) Tehnologia executării lucrărilor de finisare în relief (calcioveechio). . . . 325
1. Clacio-vecchliio de a p ă ................................................................................325
2. Calcio-vecchio de u l e i ....................................................................................328
3. Calcio-vecchio cu paste de vopsea v in a r o m ..............................................329
J) Diverse lucrări de acoperire a suprafeţelor suport .............................. ....331
1. Băiţuirea .......................................................................................................331
2. L u s tru ire a ...............................; ....................................................................332
3. Ceruirea *...................................................................................................... ....334
4. Patinarea...................................................................................................... ....335
5. P o le ir e a ....................................................................................................... 336
Capitolul V I. Executarea zugrăverilor şi vopsitoriilor pe timp friguros . . . . 338
Capitolul VI I . Condiţii de calitate a lucrărilor de vopsitorii.
Defecte şi remedieri ................................................................ 340
1. Defecte care apar în timpul păstrării compoziţiilor .......................... 34'1
2. Defecte care apar in timpul aplicării compoziţiilor.............................. 343
3. Defecte care apar după uscarea p e lic u le i............................................. 346
432 Cuprins
Capitolul VI I I . Culorile in tehnica lucrărilor (le zugrăveli şi vopsitorii . . . . 350

1. Noţiunea de c u lo a re ............................................................................. .......350
2. Noţiunea de lum ină................................................................................. .....350
3. Proprietăţile culorilor............................................................................. .....358
4. Efectele fiziologice şi psihologice ale cu lo rilo r..........................................360
5. Alegerea culorilor..........................................................................................362
Capitolul IX . Organizarea lucrărilor de zugrăvrli şi vopsitorii. Ateliere . . . . 370
1. Generalităţi..................................................................................................... 370
2. Organizarea executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.................. .....371
3. Ateliere de şantier şi ateliere centrale .....................................................372
4. Protejarea diverselor obiecte şi elemente in timpul executării lucrărilor . . 379
Capitolul X. Tehnologia executării lucrărilor de tapetare ................................. .....380
1. Generalităţi..................................................................................................... 380
2. Materiale folosite la lucrările de ta p e ta r e ............................................ .....381
3. Unelte şi dispozitive folosite la lucrările de ta p e ta re ...............................382
4. Pregătirea şi prelucrarea pereţilor pentru aplicarea tapetelor . . . . 385
5. Aplicarea ta p e tu lu i................................................... ............................. .....386
6. Calitatea lucrărilor de tapetare ................................................................396
7. Consumuri specifice......................................................................................397
8. întreţinerea ta p e te lo r............................................................................. .....397
Capitolul X I. Protecţia muncii şi tehnica securităţii ........................................ .....398
A. Protecţia muncii .................................................................. .......................398
1. Principalii factori vătămători profesionali şi combaterea lor . . . . 398
2. Dispozitive individuale de protecţie ........................................................ 398
B. Tehnica securităţii muncii ........................................................................... 399
1. Cauzele care dau naştere la accidente ................................................ .....399
2. Măsuri generale ..................................................................................... .....400
3. Măsuri la lucrările de specialitate ............................................................ 400
Capitolul XI I . M ă su ră to ri.......................................................................................... 422
Bibliografie..................................................................................................... .... 426
Redactor : ing. MARIANA GEORGESCU

Tehnoredactor : VALERIU MORĂRESCU
Coperta : MIHAIL BOITOR
Bun de tipar: 21. III. 1981. Coli de tipar: 27.
Planşe : 6. C. Z. 693.6 (075.6).
Tiparul executat sub cd. nr. 2
la întreprinderea poligrafică
Iaşi, str. 7 Noiembrie nr. 49.
Fig. 43. Şabloane simple pentru mai multe culori.
Fig. 158. Dispersia luminii.
Fig. 161. Cercul de culori

Fig. 172. Bucătărie de restaurant.
EDITURA TEHNICĂ

Cartea Zugravului Si Vopsitorului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Zugravului Si Vopsitorului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.

Redactor ; ing.'MARIANA GEORGESCU

î n Directivele Congresului al X l l - l e a , p r iv in d dezvoltarea economico-

torii şi tapetări, metodele avansate de m uncă, cum şi folosirea utilajelor

în c ă d in a n tic h ita te om u l a c ă u t a t să în fru m u se ţe z e a sp e c tu l p ie tre i,

î n In d ia , la în c e p u tu l erei n o a stre , se c u n o şte a în su fic ie n tă m ă su ră

p u n z ă to a re a p ro d u c ţie i de la c u ri şi v o p s e le a t î t c a n tita tiv , c ît şi ca

2 . DEFINIŢII. CONSTITUENŢII CARACTERISTICI A l COMPOZIŢIILOR

P r in lu c ră ri d e zugrăveli şi vopsitorii se în ţe le g acele lu c ră ri d e

l) Un micron (jj.) este a mia parte dintr-un milimetru.

3 . ROLUL ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR

î n a n sa m b lu l lu c ră rilo r c a re a lc ă tu ie sc o c o n stru c ţie , zu g răv elile

A. CLASIFICAREA ŞI DOMENIUL DE APLICARE A ZUGRĂVELILOR

P e n tru o o rie n ta re m a i u şo a ră şi o în ţe le g e re m a i lesnicioasă a lu c ră ­

Spoieli (v ăru ieli), în c are lia n tu l în tr e b u in ţa t e ste v a ru l. Se u tiliz e a z ă

C om poziţiile de silic a ţi p e rm it c o lo ra re a lor cu p ig m e n ţi, o b ţin în d u -s e

ră m id ă , de p ia tr ă şi, în tr-o m ă s u ră m a i m ică, la a c o p e rirea su p ra fe ţe lo r

— la c u ri pe b a z ă de ulei v e g e ta l s ic a tiv a t, cu m s în t p ro d u se le D urolac

5 . FENOMENUL SOLIDIFICARU (USCĂRII) PELICULELOR

P eliculelele c o m p o z iţiilo r fo lo site la z u g ră v e li şi v o p s ito rii se c a r a c te ­

p elicu le lo r şi a n u m e : fizic, p rin e v a p o ra re a s o lv e n tu lu i şi chim ic, p rin

meri. Se deosebesc d o u ă c a te g o rii de p o lim e r i: polimeri sim p li, fo rm a ţi

6 . ALTE LUCRĂRI EXECUTATE DE ZUGRAVI ŞI VOPSITORI

Z u g ra v ilo r-v o p sito ri, în a fa ră de lu c ră ri clasice c o n sa c ra te m e ­

o b işn u ite, n e c e sitin d o m a n o p e ră m a i c o m p lic a tă ,p re c u m şi o c a n tita te

7 . PROCEDEE DE APLICARE A COMPOZIŢIILOR DE ZUGRĂVIT SAU

P e şa n tie re le d in ţa r a n o a s tră , zu g ră v e lile şi v o p sito riile se e x e c u tă

Procedeul acoperirii p rin ~ v ă U uire se b a z e a z ă p e o b ţin e re a u n e i

8 . FACTORII CARE DETERMINA CALITATEA LUCRĂRILOR DE ZU­

C a lita te a lu c ră rilo r de z u g ră v e li şi v o p s ito rii p re c u m şi a s p e c tu l

f) Calificarea zugravilor şi vopsitorilor. L a t o a te m eseriile din in d u s tria

SUPRAFEŢE SUPORT ALE ZUGRĂVELILOR ŞI

e tc . ; a c e s te te n c u ie li se a p lică în sp ecial pe p e re ţi e x te rio ri şi u n e o ri în

B e to n u l ca s u p o r t p e n tru lu c ră rile de z u g ră v e li şi v o p sito rii se în tîl-

în- a fa ră de su p ra fe ţe le de ipsos o b ţin u te p rin g le tu ire se folosesc

A. SUPRAFEŢE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

5 . SUPRAFEŢE DIN AZBOCIMENT PRESAT

P e n tru p r o te c ţia şi fin isa re a lo r se folosesc v o p se le acrilice, re z is te n te

S u p ra fe ţe le m e ta le lo r c a re se folosesc în c o n s tru c ţii se p r o te je a z ă

L e m n u l e ste u tiliz a t în c o n s tru c ţii su b fo rm ă de lem n ro tu n d , p ro d u se

fo rm ă de fu rn ir, la a c o p e rirea ele m e n te lo r de lem n p e n tru re a liz a re a

E le m e n te le c lă d irilo r c a re se re fe ră la fe re stre , uşi, m o b ilie r fix

m a siv e (din sc în d u ri şi d u la p i), cu tă b lii, sim p lu sa u d u b lu p la c a te ,

Fig. 3. Fereastră dublă din lem n cu deschidere interioară în două canaturi

Fig. 5. Uşă din lemn :

Fig. 10. Foaie de uşă din

Fig. 11. Uşă m etalică :

g e n e ra l de lem n, c a re au tă b lii s a u ja lu z e le şi c a re se n um esc o b lo an e.

Fig. 12. Obloane cu tă b lii:

Fig. 14. Fereastră dublă cu deschidere interioară şi oblon rulant:

Fig. 18. Lambriu pentru tratament acustic :

Ja lu z e le le a u o în c lin a re de 45° c a re p o a te fi fix ă sa u reg lab ilă cu a j u ­

MATERII PRIME ŞI PRODUSE FINITE

L a lu c ră rile de spoieli, z u g ră v e li şi v o p s ito rii se folosesc f o a rte m u lte

P ig m e n ţii s în t s u b s ta n ţe c o lo ra te , s u b fo rm ă de p u lb e re, in solubile

v a le le de a m e ste c a re a c o m p o z iţiilo r p e n tru re s ta b ilire a o m o g e n ită ţii

' 2 . CARACTERISTICILE ŞI CALITĂŢILE PIGMENŢILOR

P ig m e n ţii m in e ra li a rtific ia li re z is tă a p ro a p e t o ţi la a c ţiu n e a lu m i­

şi a tu n c i ele d e te rio re a z ă peliculele ale c ă ro r p ig m e n ţi nu s în t re z is te n ţi

3 . PIGMENŢII UZUALI CLASIFICAŢI DUPA CULOARE

a) Pigm enţii de culoare albă. S în t oxizi sa u să ru ri c are au p ro

Se în tre b u in ţe a z ă p e n tr u e m a ilu ri şi c o m p o z iţii de v o p s it la in te rio r,

P o se d ă o p u te r e d e a c o p e rire b u n ă . E s te fo lo sit Ia p r e p a ra re a c o m p o z iţiilo r

P e n tru o o rie n ta re m a i u şo a ră şi o în ţe le g e re m a i lesnicioasă a lu c ră

P eliculelele c o m p o z iţiilo r fo lo site la z u g ră v e li şi v o p s ito rii se c a r a c te

Z u g ra v ilo r-v o p sito ri, în a fa ră de lu c ră ri clasice c o n sa c ra te m e

8 . FACTORII CARE DETERMINA CALITATEA LUCRĂRILOR DE ZU

Ja lu z e le le a u o în c lin a re de 45° c a re p o a te fi fix ă sa u reg lab ilă cu a j u

P ig m e n ţii m in e ra li a rtific ia li re z is tă a p ro a p e t o ţi la a c ţiu n e a lu m i

v e rd e deschis g ă lb u i, p în ă la v e rd e a lb ă s tr u i închis. Se d istru g e su b a c

2 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREPARAREA COMPO

a) Săpunurile de m enaj (STAS 189-69) şi pasta de săpun. Se în tr e

L a folosirea u le iu rilo r v e g e ta le se ţin e se a m a de n a tu r a p ro v e n ie n

3 . MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE LA PREGĂTIREA SUPRAFE

G ru n d u rile a sig u ră în m a re m ă su ră a d e re n ţa p eliculelor de s u p r a

L a c u rile siliconice se p o t p ig m e n ta o b ţin în d u -s e em a ilu ri d e c a li

C h itu rile se fa b ric ă p e b a z ă de ulei, de p o lia c e ta t d e v in ii, de n itr o

S o lv en ţii s în t m a te ria le u ş o r v o la tile , c a re d iz o lv ă s u b s ta n ţe le p e