Sunteți pe pagina 1din 155

Stimoti colegi,

Ne face plAcere si credem ci apariSia, in Editura CORIN| a manualului de


Limba li literatura romdna pentru clasa a VIII-a, caruia i se adaugA, pe lAnga cele
doud Caiete ale elevului - de limba $i de literatura - pi acesr Ghid al profesorului,
ar putea reprczenta pentru mul1i dintrc dumneavoasta, cititori interesafi, profesori
si elevi, o surpriza placufi, oferindu-va posibilitatea de a consulta si foloii la clasa
o lucrare rclevanta, dacd ne permiteSi, prin originalitatea manierei de aneLliza si
aplicare a teoriei in variate situalii de Lucru, prin structura genenla a conlinuturilor
si prin conducerea componentelor activitatii didactice.
Din dorinta de a vd ofei un instrument uti\ indispensabil unei pregadri
sistematice gi riguroase, sunt abordate continlrtul si algoritmul, functiile si nive-
lurile proiectaii didactice, strategiile didactice impuse de o situatie sau alta, in
ruport de obiectivele fixate gi de criteriile de inva4re.
Exercitiile sunt prczentate gradual, de la simplu Ia complex, intercalate cu
teste de autoverificare, cu precizarea punctajului acordat, aceste seturi simple de
exercitij remarcAndu-se prin varietatea nivelurilor de dificultate.
Apreciata ca o componenta organica a actului didactic, evaluarea rezultatelor
invafidi este inteleasa ca proces, prin care se stabile$te daca sistemul educational
igi indeplinegte functiile $i dacL sunt realizate obiectivele propuse.
Fa(6 de aceste aspecte, suntem interesati in a va cunoaste opinia, asttbl incAt
observatiile dumneavoasta sa asigure posibilitatea de eliminare a informaSiilor
mai pulin relevante Si sd ofere Sanse reale de ameliorare a confinuturilor Stiinlifice
si a formelor grafice de prezentarc.
In acest sens, in paginile 11-12, vA oferim chteva tipuri de chestionare pe care,
dupd. completare, Ie puteSi desprinde si trimite pe adresa compafiimentului de
difuzare al editurii.
Suntem siguri ca aceste chestionare vA vor ajuta sa vA decideSi, potrivit unor
criterii multiple, asupra calitalilor $i utiliatii manualului pe care vi-l propunem,
venind totodafi, prin opiniile exprimate, in sprijinul autorului $i al editurii.
Va multumim,

AUTORUL
PARTEA ixrAr
1. Mqnuolul - instrument de lucru penlru elev gi prcfesor
1.1. Concrpfie 9i viziune
Fundamentat pe teoria gi practica pedagogica modemA, profund activizanta, manu-
alul de fala urmare$te insusirea de care elevi a limbii romAne literare actuale ca mijloc de
exprimare qi comunicare.
In conceperca 5i elaborarea manualului, autorul a pomit de la premisa ca acesla tre-
buie sa corespunda exigentelor educalionale pe e'are le presupune invatamantul modern 5i
reforma in domeniu.
Din fumizor de informalie, manualul devine un instrument eficient de lucru, destinat
in primul rind elevilor. un suport al activitaiti curente la clasa gi un suport de baza in
relalia profesor-elev, individ-grup, favorizAnd, in iinal, comunicarea.
Din aceastA perspectiva, obiectivele manualului deplaseaza accentul de la prezentarea
unei cantita$ variabile de informalii, la activita apte sa contribuie la formarea de capa-
citai, deprinderi 9i aptitudini de munca intelectuala.
Mzurualul invita la refleclie personala, avdnd ca obiectiv principal formarea gindirii
creatoare in domeniul limbii 9i literaturii romdne, dezvolt2ndu-le elevilor mobilitatea
gindirii, capacitalea de a percepe, de a descoperi, de a identifica gi de a conexa diferite
informatii.

1.2. Structra manuahlui


Prircipul de organizare a manualului pe anumite compartimente $i unitali este suge-
rat de formele $tiintifice $i eficiente ale lecturii scolare si ale insusirii fenomenului lingvis-
tic, in ansamblul sau.
Am considerat ca lectura dirijata se constituie in forma esenliala prin care elevul are
acces la cunogtinle.
Studiul literaturii rom6.ne in gimnaziu il solicita pe elev sa invele, sa citeasca asdel
incat sa inteleaga cdt mai exact 9i mai profund cele citite.
Pentru realizarea acestei cerinle ne-am propus sa-i oferim elevului un model de lcc-
t,lfd melodici, diferit de lectura impresionist:I. prin intelegerea acesteia ca lecura selec-
tiva,-metodologicA, formativ creativa ti critic evaluatiYa.
In studiul aprofundat al textului de baza. ales dupa criteriile prevAzute in programa,
am adoptat o anumita grila de lucru proprie liecarei unitafi:
a) Sitdiul texOlui, cu urmatoarele subdiviziuni: Elemente de vocabular; Elemente de
sintaxa: Foneticl. Onografi e. Punctualie.
b) Intcrpretai€s texlrlui, cu alte subdiviziuni, impuse de tematica texlului de baza 9i
de elementele de teorie ljterara iorpuse prin programa gcolara gi sugerate de textele lite-
rare studiate.
Textele de lecluri supiimentara sunt selectate in functie de aspectele de ordin formal
sau tematic presupuse de textul de baza, alese din literatura romana $i din literatura uni-
versala.

6
1.3. Modelul didactic
Modelul didactic pentru care a optal autorul manualului este in masura sa raspunda
urmabarelor cerinte:
- sa respecte. criteriile curriculare 5i psihopedagogice recomandate de programa, in
privin;a selectarii, ordonarii 9i prezentarii didactice a unitalilor de invatrare;
- sa acopere integral ansamblul obiectivelor de invAfare si al unitadlor de continut
oferite de programa:
- sa aslgure natura progresivi $i ahacdva a organizi,rii materiei;
- sa ofere un model activ de formare, menit sa incurajeze dezvoltarea capacimtilor
proprii studierii limbii 9i literaturii rom6ne: invaprea prin descoperire, antrenarea meca-
nismelor gdndirii creative, a imaginatiei;
- sa stimuleze gdndirea independeng $i capacitatea de a lucra in echipi.

1.4. Etape ale lecturii gtiinsfic€


Pe baza algoritmului propus in studiul textului literar, prezentul manual propune
urmatoarele etape succesive pentru realizarea unei lecturi eficiente:
a ETAPA I: I-echra de suprafafd sau lectura do acomodaF, cu urmatoatele perfor-
mante de realizat:
a) ide,ntificaea corecta a autorului iucrarii;
b) identificarea problemei (problemelor) de baza, cu lnsugir€a instsunentanrlui
Ebnic al lectrii (cuvinte, enunluri, texx etc.), formaea de,prinderilor de lectrr[ corecta,
coerenta $i expresiva;
c) formarea unei pdreri globale rlespre valoare de ansamblu a textului literar (lechud
erplicativi).
o ETAPA a II-a' lechrd de prrofiuzime (lectura de consemnare), cuprinzAnd studiul
atent, minutios ai operei literare, pri.n respectarea unor operalii de baza:
a) analiza detaliata a innegului material;
b) descrierea structurii de idei gi a formelor de realizare artisticA.
Elevul are acum posibilitatea de a percepe opera literara ca pe un univos de valori,
aceasta reveldndu-i-se elevului in dubla ei stnrct[d do formA-B€ns.

1.5. Tehnici de lecnrtr eficientil


kctrra metodicC este infeleasa de autorul acestui manual ca o lectura eficienta, for-
marea capacitalilor de inlelegere perfecta a mesajelor respectind, in viziunea noasfia, o
anumiu succesiune.
Dintre numeroasele categorii de activiHii gi procedee recomandate elevului 9i profe-
sorului, am optat pentru acele tipuri de cerin;e imperative care contribuie la dezvoltarea
gdndirii creatoare a elevilor, a autonomiei lor dq acliune, precum gi a exprimarii libere a
opinilor qi a atitudinii proprii (Folosifi-vd cunogtint€lel, Valorificafi-vd cunogtinfele!,
Verificali-vd cunogtinFle!, lmbogd$iti-vd cunostint€let, Bxprimafi-vtr pdrereat,
Folosifi-v{ ima gin 4ia1 1.
In stinga paginii, sub genericul Obscn'ati! sau Ateirfiel sunt grupate o serie de idei
esenfale, cu caracter sintetizatol utile pentru desfagurarea demersului propriu-zis de
invatare.
Secvenlele care regrupeaza informaliile insu$ite anterior, $i considerate puncte de
baza in procesul de asimilare a cuno$tinlelor noi, au fost situate sub genericul
Amintiti-vd! sau Retineti!.
Autorul manualului considerd ca poate oferi, prin acest sistem de cerinle o modali-
tate sistemadca de implicare directa a cititorului (elev, profesor) in procesul recepmrii,
urmarind antrenarea sensibilitafi, a spiritului de observalie, a gandirii qi a imaginaliei in
lectura operei gi in formarea capacitafi de a exprima propriile reaclii de cititor in textele
personale, in compozitrii de tip comentariu literar.
Preocupat de a pune elevul in situalia de a constata qi a formula singur ce este $i ce
sugereaza rextul, aurorul manualului de fata a pomit de la exercitii de lecord analiticd
dirijatil, pentru a ajunge, treptat, la o lechrd literard adnota?i, in care observaliile formu-
late prin efort propriu isi mentin un loc fundamental.

1.6. Elemente de teorie literard


in formarea noliunilor din sfera speciilor literare (lirice gi epice), organizarea infor-
maliilor a imbinat sistemul liniar cu cel concentric.
Definitl in mod special la un anumit text, o notiune se reia $i la alte lectii, in func1ie
de textul supus studiului, prin nuantrari 5i concretiz?ri succesive.
Am avut in vedere ideea ca lnvdtarea notiunilor de teorie a literatrii nu este un scop
in sine, ele fiind viabile numai daca au o anumita valoare operaNionalil- Am considerat ca
li
nu prezinta o mare insemnatate memorarea definitrilor nici chiar inventarierea
notiunilor, din moment ce aplicarea lor in interpretarea textului literar se dovedeqte ino-
Peranla.
Elevii sunt solicitati, prin sistemul de sarcini de lucru aplicate, sa selecteze elemente
constitutive ale operei literare, prin comparatrie si disociere, prin clasificare $i sinteza ca
rezultat al generalizarii $i al abstractizarij.
Urmarind sensibilizarea eievului prin fo4a de sugestie a limbajului poetic, sistemul
complex de intrebari a fost conceput pe cele mai variate structuri de interpretare.
Acest sistem de sarcini de lucru antreneaza elevii in dezbateri. stimuleaza discutiile
controversate, inlaturd pericolul instaurarii oricaror inhibilii.
Sunt descrise structura operei gi regulile de funclionare ale operei ca intreg, fa!tr de
care elevului i se ofer6 $ansa de a-$i insugi o anumita metodologie, care sa-i permita apro-
prierea adecvata de text, pentru a-i inlelege normele specifice ce il guvemeaza.
A intrelege insearnna mai mult decdt a citi si a cunoa$te limbajul textului.
Aceasta realitate ne-a determinat sa adoptam, in grila de lucru, mai multe etape ale
abordArii textului, sugerdnd in acest fel si caracterul procesual al activitalii de receptare in
$coala.

1.7. Limba romind" Comrmicare gi stil


Lecliile de limba romina au fost concepute din dorinta de a veni ln intampinarea unei
acute nevoi de modemizare a predarii limbij romdne in clasele gimnaziale.
Orientarea metodologica de bazA se indreapu cafte dezvoltarca creativitalii elevilor
prin folosirea cuno$tintelor dobdndite din analiza gramaticala in dezvoltarea deprinderilor
de emitere a unui text clar, corect si adecvat situatiei de comunicare.

8
In acela$i spirit au fost concepute Si lectiile de comunicare in care s-a urmarit for-
marea deprinderilor de adaptare la contextul situalional si la interlocutor, insugirea ele-
mentelor de baza ale unor tipuri specifice de comunicare orala.
In organizarea procesului de formare a notiunilor gramaticale, autorul a avut in
vedere cele patru faze ale invalarii ce se disting in pedagogia modema: faza de receptare,
faza de insugire, faza de stocare gi faza de actualizare.
O atentie deosebita a fost acordata alegerii textelor literare, oferite ca suport pentru
demonstraliile realizate la lectiile de lexic, fonetica si morfosintaxa.
Aceste texte literare ofera elevilor modele de limba corecta gi literara, cu un continut
bogat de idei.
Privite din perspectiva didacdca, activintle rezelate compoziliei $i stilului il con-
duc pe elev la realizarea unor obiective educativ-formative esentriale, pe care le impune
disciplina limba si literatura romdna.
Dintre cerinlele esentiale privind exercifiile de compozitie 9i stil, am retinut:
. asigurarea fondului de cunogtiinle, reguli, deprinderi strict necesare efectuarii aces-
tora;
. formularea precisa $i insotfuea acestor cerinle de scurte repere referitoar{a tehnica
rezolvlrii:
o gradarea loc ca dificultate gi varietate, pentru a preveni monotonia 5i plictiseala.

1.8. Brcrcitriul ca metodd didacticd


in functie de insugirea notiunilor de literatura, de teorie literad, de limba $i de stil,
prezentul manual propune o mare diversitate de exercilii, linindu-se seama, in general, de
o serie de factori cu caracter de performanp sau aleatori (concordanp cu specilicul
materiei $i a noliunilor de teorie literara invafate, corelarea cu tipurile de exercilii propuse
anterior).
in acest sens, le propunem elevilor sl analizeze structura compozilionala a operelor
literare, sa caracterizeze personajele unei opere, sa surprinda aspecte ale limbii gi stilului
unor scriitori (Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, George Co$buc, Al.Macedonscki, O.Goga,
Fanuq Neagu, Tudor Arghezi, Marin Preda), sa comenteze semnificalia modurilor de
expunere studiate, sa demonstreze apartenenta unei opere literare la o anumita specie li-
terara sau sa realizeze portretul moral 5i fizic al personajelor literare identificate in textele
literare.
Esenlial a fost pentru noi ideea ca, prin formularea oricarei sarcini de lucru sau a
temelor sa evitam sablonul, stereotipia $i sa sdmulam interesul gi motivatia elevilor pen-
tru temele tratate.
Eficienta exerciliilor de limba depinde de asigurarea unor condigii esen;iale:
a) asigurarea principiului teoretic (stapdnirea unui anumit volum de cuno$tinle);
b) altemarea cerinlelor simple cu altele mai complicate;
c) realizarea unor conexiuni inre limba si gdndire.
Cu o pondere diferita, in tunclie de domeniul lor de aplicare (literatura, limba 9i
comunicare), gama exerciliilor propuse este de o mzre varietate:
(a) exercitii de recunoagtere (exercilii de recunoagtere si caracterizare, exercilii de
recunoa$tere qi grupare, exercilii de recunoa$tere gi motivare sau de disociere);
(b) exercifii cu caracter creator (exercilii de modificare, exercifli de completare, exer-
cilii de exemplificare) ;
(c) exercifii ortografice sl de puncbatie.
Numarul mare al acestora gi fiecvenla intrebuintarii lor sunt justificate de faptul ca
deprinderile se formeazt greu 6i se pierd u$or daca nu sunt mereu reperare.
Ele au fost elaborare gradar, in t'unctie de dificultatea notiunilor de literatura sau de
limba asimilate 5i de nivelul diferenliat al capacitaflor inrelectuale pe care le posedd ele-
vii din medii diferite de gcolarizare.

I .9, Evaluarea performanfei


La sfirqitul fiecarei unitaf propunem fige complexe de evaluae. Folosite eficient de
catre profesor, au rolul de a ilustra performanlele atinse de elevi pe traseul asimilarii infor-
mafiilor $i de a reflecta modul in care aceste informalii devin operationale.

1.10. Concluzii
Acest manual urmeaza un naseu didactic ale carui componente sunt: tetfirl litcrr
(reprodus in intregime sau fragmentat), h<trrmiri, hfieblri $i ex€rcifii exercifii dc dez-
voltffe a eirprimhii exersitii si lectrd suplimentare.
Se respecta una dintre cerinlele capitale privind studierea literaturii tn gimnaziu 9i
anume aceea a implic&ii direc& a clevilor tn a citi, a obeerrra gi a re elrprim4 lnt-un con-
tinuu dialog cu tcxtrl literar.
Am urmarit, de asemenea, sa-i invaFm pe elevi sa inteleaga $i sa citeasca felurite
mesaje verbale, dar gi nonverbale gi sa se exprime cu ugurinp, in diferite registre ale lim-
bii, fin6nd cont de situaliile concrete de comunicare.
RamAnem fideli ideii ca scenariul didactic pentru interpretarea textului literar intr-un
manual activizant trebuie sa-l puna pe elev in situatia de a rezolva intrebari $i exercitii
diverse, prin apel sistematic la text.
Elevul poate realiza, in final, intcfprttaca unui t!x.t prin cfort propriu rlo lcchrd,
obrcrrrarc d expdmre, atingandu-se astfel qi obiectivul esengial al studierii literaturii in
gcoala: fuoaroa rcccptivitlfii litemr-rtistioc ($nsibilitatc, cpirit de obrerrr4ic,
Sttrdirc,
ineoinetie, culturl, tinbaj spccific).

Va rugam sa aveti amabilitatea


sA completati chestionarele,
sd le desprindeli din volum
5i sa le rimiteli pe adresa:

Editura CORJNT,
Str. Teodosie Rudeanu nr. 21,
Sector l,
Bucuregti

l0
Analizati manualul $i raspuncleti la intrebarile de mai jos cu DA sau NU. DA/S{U
1. Se integteaza manualul intr-o serie cocrenta'l .....1.....
2. Apare evidenta organizarea manualului chiar din propriul cuprins al acestuia? ...../.....
3. Acopera manualul toate componenrele propuse'l .....1.-...
4. Apare evidentA organizarea fiecirui capitol,rnnitate') ..-..1..,..
5. Sunt formulate la sf6r5itul fiecarui capitol/unirare activitati de evaluare'l .....1.....
6. Exista teme/activitali inrerdisciplinare'l .....1.....
7. Manualul este insolil de un ghid al prof'esorului, evenrual de caiete de .....1.....
lucru pentru elev?
8. Ghidul profesorului precizeaza obiective precise pentru fiecare leclre l ...-.1.....
9. Ghidul profesorului cuprinde indicalii mctodologrce, solutii pentru exercitiil .....1.....

Analizali o leclie 9i raspundeti Ia intrebarile de mai jos:


l. Conline leclia elemente esenliale ale ternei/subiectului abordat?
2. Conline leclia amanunte core ar putea fl omise'i
3. Este volumul de noliuni rezonabil?
4. Este vocabularul adecvat virstei elevilor'l
5. Au aplicaliile o paleti suficient de larga de dificultate?
6. Sunt aplicaliile corect ordonare dupa gradul lor de dificultate?
7. Sunt evidenliate ideile importante prin aspectul graficl
8. Sunt ilustratiile incluse in discumrea teme.i/subiectuluil
9. Exista activitali care dezvolta gindirea criticA'?
10. Sunt solicitali elevii si-qi exprime propnile opinii?
11. Sunt criteriile formulate clar, concis $i complet'?

A. Obioctivo ci metodc: DA/NU


1. Manualul respectA programa. .,...1.,.,.
2. Manualul poate fi adaptat nivelului clasei. ,,..,1....,
3. Manualul/ghidul/caietele elevilor cuprind texte formative/'sumative. .....1.....
4. Textele sunt adaptate nivelului de varsti al elevilor. .....1.....
5. Textele sunt adaptate nivelului de cunoagtere al elevilor dvs. .....1...,.
6. Manualul ii incurajeaza pe elevi/profesori in activitalile lor. ...,./,..,.
7. Manualul ajuta la dezvoltarea abilitatilor de munca hdependenta. ...../.....
8. Manualul contribuie la dezvoltarea capacitalii de autoevaluare a elevilor. ,..,./..,,.
B. Conccplic gi organizarp
1. Textele $i acrivitatile sunt gradate in functie de gradul lor de dificultate ..,../,...,
in fiecare unitate gi pe parcursul manuulrrlui.
2. Este asigurat:i continuitatea (manualul face parte dintr-o serie care
acooera ciclul curricular)
4
il
DAATTJ

3. Aranjarea in pagind este estetica qi face ca lecliile sd fie ugor deurmArit. .....1.....
4. Manualul poate fi folosit in mod flexibil (ex: se pot face unele activitafi .....1.....
9i se pot omite altele).
5.Manualul conline activitad de dificultate diferira penrru aceeagi prob-
lema, astfel ca el sa fie relevant penuu totri elevii din clastr.
6. Manualul conline suficiente materiale, astfel ca profesorul sd nu fie
obligat sa caute altele.
7. Toate deprinderile de comunicare sunt dezvoltate in mod echilibrat. ...../.....
C. Aspect
1. Ilustratriile sunt color $i arata affactiv.
2. Toate ilustraliile au un rol in lecfie (sunt ,,text").
D. Continut si limbaj
1. Manualul raspunde in mod echilibrat atat intereselor elevilor cat $i ...../.....
cerintrelor de la exarnene.
2. Sunt incluse numeroase activitili pldcute (ex:anecdote glume etc.).
3. Sunt incluse suficiente teme pentru acasa.
4. Manualul contine activitif pentru realizarea unor proiecte de cAse elevi.
5. Manualul include texte literare diverse.
6. Textele literare sunt folosite pentru a preda literatura.
7. Textele literare sunt folosite pentru a preda limba.
8. Textele literare sunt folosite pentru a preda atit limba cit si literanua.
9. Manualul ajuttr la conqtientizarea de cahe elevi a identitadi lor culturale.
10. Cerintele care introduc activitaiile sunt clare.
11. Structurile gramaticale sunt predate in context.
12. Sunt prevazub activiEfi de exersare a structurilor gramaticale.
13. Activita$le incurajeazt elevii sa-qi exprime opinii-le.
14. Activitalile dezvolE gandirea criticl a elevilor.
E. Ghidul profesorului
1. Ghidul profesorului coniine indrumari clare.
2. Ghidul conline indrumiri asupra managementului clasei.
3. Ghidul inclrde $i sugestii pentru activitaf suplimentare.
F. Tenalica
1. Materialele folosite sunt interesante gi motivante pentru elevi. .....1.....
2. Tematica este adaptata nivelului de vArst6 al elevilor. ...../.....
3. Materialele folosite ajuta pe elevi sa cunoasca lumea inconjuratoare 9i pe ..-./-..-
er rn$r$r.
G. Consideralii practice
1. Manualul se gase$te u$or.
2. Manualul nu este prea greu qi elevii il pot aduce la gcoala.
3. Manualul este durabil (hartia este de calitate 9i este legat bine).
4. Conlinutul 9i aspectul manualului justifica prelul.

12
2. Proiectqreo ocfivitdlii didoctice
2.1. Proiectarea didacticd: proces de prefigurare c6t mai precisa a ceea ce igi pro-
pune profesorul sA realizeze in cadrul unei lectrii sau al unui sistem de leclii sau capitol
pentru realizarea obiectivelor programei, la disciplina limba 5i literatura romdna.
Procesul instructiv-educativ presupune anumite tipuri de acliuni, posibil de ordonat
in trei planuri, carora Ie corespund, de asemenea, alte trei seri.i de operatii:
a) - leoretic-proicctiv-ant icipat iv: b) - proiectare propriu-zisa;
- practic-realizator; - realizarea efectiva;
- teoretic-analizator-evaluativ. - evaluarea eficienlei.

2.2. Tipuri de proiectare


2,2,1. Proiectarca activit{lii didactice anuale - documenr ce reflecta preocuparea
cadrului didactic pentru o prima proiectare de esenla. La acest nivel, proiectul didactic
precizeaza:
- definirea obiectivelor generale;
- succesiunea capitolelor $i a temelor (in conformitate cu logica intema a disciplinei
si cea didacdca, cu condiliile de realizare existente in 5coala - calitatea pregAtirii elevilor);
- stabilirea numArului de ore propriu fiecarei unitali de continut $i repartizarea aces-
tui timp pe tipurile de acdvirad (predare, recapitulare $i sinteza, evaluare a rezultatelor
etc. ):
- rubricalia proiectarii la nivel anual: semestrul, capitolul, tema, numarul de ore
atribuit(total si pe categorii de activitati;predare-invatare, activitali recapitulative, lectrii de
sinteza. teze semestriale).
o Obiectivele specifice vor fi consemnate la inceputul documentului.
. La baza intocmirii acestui proiect sta pirogfajma gcolar[.
o in aceasta etap,l, contributia profesorului consu in stabilirea ponderilor pe care le
atribuie anumitor teme, ln funcfie de nivelul de pregltire aI elevilor 9i de motivatia lor
pentru rnvatare,

2.2.2. Proiecta€a activitttii didactice semestriale va cuprinde:


- obiectivele pedagogice urmarire:
- desfa5urarea capitolelor 9i a temelor;
- num,ful de ore atribuit (total $i pe categorii de activitad);
- stabilirea strategiilor (mijloace de invalamant necesare, metode, bibliograhe mini-
mala):
- evaluare sumativa.

2.2,3. Proiectaea unui sistem de lecfli presupune:


- stabilirea obiectivelor pedagogice sub forma capacitalilor preconizate, in functie de
obiectivele specifice gi de conlinuturile mentionate in programele scolare;
- precizarea elementelor esenliale de continut:
-indicarea metodelor gi a mijloacelor de invalAmant propuse a fi utilizate cu
precadere 9i a probelor de evaluare;
- precizarea exerci ilor qi a bibliografiei obligatorii gi facultative.

l3
2.2.4. Ploiecta€s rmei lectil (proiectul de lecfie) cuprinde:
- scopurile-nivelul inilial;
- obiectivele operationale;
- unitatrile de conlinut corespunzAtoare;
- sarcinile didactice de indeplinit (introducere in rcma, comunicare de noi cuno$tinle,
formarea unor deprinderi, recapitulare $i sintetizare etc.);
- modul de lucru cu elevii (frontal, pe grupe, individual sau o combinalie a acestora);
- stategia didacdca (metode de InvaFmant, materiale didactice $i mijloace tehnice
utilizate);
- exercilii, probe de evaluare, tema pentru activitatea individuala, bibliografie.

Proiectarea unei leclii, conceputa ca o activitate mentala de anticipare a ceea ce


urmeaza sa realizeze profesorul la clasa se materializeaza intr-un document cunoscut sub
denumirea de sceoadu (prciec$ didactic.

Scenariul didactic nu trebuie sa se confunde cu clasicul plan de leclie.


Mult mai complex decdt planul de leclie, scenariul didactic stabilegb b detaliu qtm
ce va desfllqura lectia.
Leclia este bine realizata nuami atunci cind este bine gandita $i bmeinic pregatita.
Scenariul didactic asigura rigoare activiutii didactice, fara a ingradi iniliativa si acti-
vitatea profesorului.
Relaiia normativ-creativ depinde de fiecare profesor, de pregatirea lui in specialitate,
de cea psihologica 9i pedagogica, de experienga didacdca $i de interesul $i vocatia pentru
cariera didactica.
Diversitatea in unitate esle stimulatoare, duclnd la Perfeclionarea maiestriei peda-
gogice, acrul didactic fiind, in cele din urma, un act de crealie.
Sceoaiul didactic pentru o leclie cuprinde:
a) dale generale privind clasa, obiectul de studiu (disciplina), tema lectiei $ tipul
acesteia, obiectivele operalionale qi modalitaiile de captare a atenliei elevilor;
b) daJe pdvind recvcntele ingtuirii: obiectivul operalional urmarit, conlinuturile
necesare atingerii lui, forma de activitate utilizata, metodele 9i mijloacele de invatamant,
aplicaliile, menite sa asigure inlelegerea noilor cunogtiinle 9i deprinderea de realizare a
transferului, modalitadle de realizare a feed-back-ului 9i a evaluarii;
c) informalii privind urcinile de fnvAtare stabilite pentru munca independenta a
elevilor in afara clasei, temele pentru acasa gi bibliografia proprie temei abordate in cadrul
lectiei.
o Realizat mai schematic sau rnai dezvoltat, in functie de o serie de factori, scenariul
didactic cuprinde urmabarele evenimente fursff uc;ionale:
a) organizarea clasei gi capurea atenfiei; prezentarea obiectivelor qi reactualizarea
cuno$tinlelor anterioare necesare noii invaFri;
b) prezentarea noului continut, a sarcinilor de invapre 9i dirijarea invalarii;
c) oblinerea performanlei;
d) realizarea feed-back-ului gi evaluarea performanlei;
e) intensificarea retenliei $i asigurarea ransferului.

14
2,3. hoiectare se,nestsialtr*
. Obiectul: Limba ri litcratura romfn{ (I*cturi literare)
o Clasa a VII-a
. Numar de ore: - saptamanal: 2 ore;
- semestrial: l9 ore (sem.I); 15 ore (sem.al II{ea).
o Obiective specific€: La sfArgitul semeslrului I, elevii vor fi capabili:
Ol - sa realizeze o lectura corecta, fluenta $i expresiva a oricarui text;
Oz - sa identifice seninilicalia generalir a unui ansanrblu de idei;
O3 - sa realizeze grupaje complexe de idei;
Oa - sa udlizeze corect vocabularul de baza;
05 - sa smbileasca ffasaturile specifice crealiilor literare culte $i populare studiate;
06 - sa distinga si sa compare particularitau ale structurii operei literare $i ale mo-
durilor de expunere;
O7 - sa adapteze elementele de realizare a compunerilor la destinalia acestora;
08 - sa dobAndeasca deprinderea de apreciere a operelor literare studiate, dar $i a
lucrtrrilor personale.

2.4. Proiectare anuali


. Numar de ore: (lectura literara cu noliuni de teorie literart $i comunicarc):34
. Obiective specifice:
OI - sa circasca integral textele literarc studiate;
02 - sa cunoasca subiectul operei literare studiate;
03 - sa indice momentele subiectului operelor epice;
04 - sa desprinda ideile gi sentimentele din operele studiate;
05 - sa explice relalia titlu - continul;
06 - sa identifice si sa explice semnificalia figurilor de stil cunoscute.

2.5. Obicctivole ge,neralc ale surdi€rii limbii si litqaturii rumene


Studiul literaturii in clasele gimnaziale este un proces complex, care presupune, pen-
tru inceput, insu5irea unui instrumentar tehnic al lecrurii, urmand ca acesta sa fie comple-
tat, pe parcurs, cu formarea capacitatii de a recepta complex opera literara, de a o comen-
ta qi interpreta, urmtuind in final formarea gustului estetic.
Obiectivul final al studiului literarurii in Ecoala este acela de a forma din elevi cititori
de literaura, capabili sa recepteze mesajele transmise de operele literare citite $i sa adopte
o atitudine personala fata de lectura lor.
Dintre obiectivele instructiv-educative gi formative complexe pe care le urmare$te
studiul literaturii in clasele gimnaziale, amintim:
- stapanhea limbii literare cu implicaliile ei estetice, etice, culturale, lingvistice, in-
telectuale:

* Dupa Mariana Matei, Proiectarea d,dacticr, Casi Corpuhri Didactic Dolj, Seria Predarea - invd(area
limbii $i literatudi romane. Craiova, 1994.

l5
- asigurarca caliulii comunicari-i scrise $i orale, prin stapdnirea vocabularului limbii
romine, a normelor de onografie, ortoepie gi de punctuatie;
- lnlelegerea fenomenului lingvistic cu aspectele sale definitorii; caracterul de sistem
al limbii, funcfile limbajelor, nivelurile de folosire a limbii, evolu{ia limbii in relalie cu
evolutia istorica a socieGtiii
- cunoa$terea gi aprecierea valorilor literaturii romane in contextul literaturii univer-
sale;
- formarea deprinderilor fundamentale de munca intelectuala, crearea nevoii de lec-
tura, imbogatirea afectiva, intelectuala prin fairile integratoare pe care le oferA opera li-
terarA.
Obiectivele generale vor constitui baza de elaborare a obiectivelor specifice (de ge-
neralitate medie) ale predarii-invataii disciplinei pe niveluri 9i clase de hvatamant.

2.6. Metode didactice


2.6. 1 . C4acitllti cae se pot dezvolta cu ajutorul dif€ritelor melode didactice
O dau precizate obiectivele gi analizate resursele, urmeaza elaborarea strategiei.
Se va urmiri cu prioritate:
a) alegerea metodelor de imvatamant;
b) alegerea materialelor 9i mijloacelor didactice;
c) combinarea metodelor, materialelor 9i mijloacelor, in aga fel incat sa permim
realizarea obiectivelor:
d) elaborarea scenaiului didactic.
Cu ajutorul diferitelor metode didactice se pot dezvolta diferite categorii de capa-
citati:
a) cunoaftcr€a: algoritmizarea; invaiarea prin acliune; expunerea;
b) lntelegq€a: algoritmizarea; studiul de caz; conversalia euristica; dezbaterea, de-
monsfratia; invaFrca prin actiune; problematizarea, lectura;
c) aptcarca; demonstratia; invaprea prin acliune; exerciliul, jocul de rol; stimularea,
modelarea; problematizarea; analiza literara;
d) anali'ra; brainstormingul; studiul de caz, conversalia euristica, dezbaterea, in-
valarea prin descoperire, inv2rlarea prin acliune, exerciliul, jocul de rol, simularea, analiza
literara;
e) sinteza: studiul de caz, dezbaterea, invalarea prin descoperire, invalarea prin ac-
1iune, simularea, modelarea, povestirea, rezumatul, analiza literara;
f) evaluaea: conversatia euristica, dezbaterea, studiul de caz, invalarea prin acliune,
jocul de rol, simularea, modelarea, analiza literara.

2.6.2. Metode comune preddrii qi hvngdi linbii gi lit€raturii romene

in contextul proiectarii didactice metoda devine elementul esenlial al straregiei de


realizare a unui obiectiv.
Alegerea qi combinarea metodelor potrivite nu se pot realiza decit in conditiile exis-
tenlei unei gtndiri mctodice bazate pe informatia suficienta, pe o mare capacitate de ima-
glnare Si pe exersare creativa.

16
. conversafra; . dezbaterea; . demonstralia;
. exercitiul; . invalarea prin descoperire; e jocul didactic;
. problematizarea; o invaFrca prin acliune; . rezumatul.

2.6.3. Meiode specifice pred{rii Uteraturii romline


Activitatea de studiere a literaturii in $coala esrc realizata prin diferite modaligli,
selectate in functrie de parricularitadle de varsta, de experienla de viala $i de lectura
elevilor, precum $i de specificul fiecarui text literar.
De fapt, teoriile referitgare la natura modalitadlor de abordare a studiului textului li-
terar in clasele gimnaziale au evoluat caue o conceplie interacdva. A tntElege, inseamna
mai mult decdt a citi si a cunoagte limbajul textului. Semnificatia nu consu doar in
cuvinte, fraze sau paragrafe, in ansamblul textului, ci se bazeaza pe cititor care, in mod
activ, plecand de la lecturi $i cuno$tinte prealabile, face rationamente cu o arie de
cuprindere mai larga decat informalia stricta prezentata in text.
. lectura;
. expunerea;
. pregatirea-dezbaterea;
o sirnularea:
. studiul de cazi
r reflecfia personali;
. brainstomingul;
o comentariul literar;
. analiza literara.

2.6.4, Modelul operational - stsategic al sodi€rii literaturii ln girDnaziu


Umarind dezvoltarea deprinderilor de exprimare, de analizl $i interpretare, de
crealie, studiul intrinsec al textului trebuie str fie completat cu o serie de activitau com-
plementare, menirc sa asigure realizarea obiectivelor studiului literaturii la acest nivel.
in acest sens, se apreciaza ca modelul structural al snrdiului literaturii in clasele gim-
naziale cuprinde urmatoarele activiuti:

Activitate preg{titod€ Studiul intsinsec al t€xtrlui Activitifi conexe


(complemeirtae)
a) pregatirea tematica - lan+rr.a mnlal. - exercilii de recitare, lec-
afectiva; - conversatia de orientare; tura, memorizare;
incadrarea tematica, - lectura pe fragmente gi expli - exercilii lexicale;
date despre autor; carea cuvintelor $i expresiilor; - reproducerea continutului
lncadrarea fragmentu- - elaborarea planurilor de text; textelo4
lui in opera, situarea - caracterizarea personajelor; - nnmnrrnarila.
in timp a operei. - studiul mijloacelor de reali - activitatea ln cercuri;
b) explicarea cuvin- zUei - excursii gi vizite.
telor care impiedica - studiul notiunilor de teorie li
terara.

17
a) convorbir€aF€g[titoare pentru familiarizarea elevilor cu noua opera; actualizarea
informaliilor sumare despre autor, a lecturilor anterioare;
b) lncadrdca, dupa caz, a operei in volumul din care face parte, a fragmentului in
ansamblul unei opere(sumar, prin enunturi accesibile);
c) sitre€a in firnF a operei (perioada in care a aparut);
d) relatia operei cu via1a, cu istoria, cu experienla umana;
e) citirea model: folosirea casetelor audio, a inregistrar.ilor cu lecturi;
$ citirea explicativd, pe unitali logice, pe fragmente, explicarea cuvinrelor necunos-
cute, a intelesurilor contexluale, a unor regionalisme, forme populare a unor expresii, sin-
tagme; folosirea diclionarelor; a indreptarului onografic, ortoepic 5i de punctuatie, tans-
formarea acestora in instrumente ale muncii elevilor cu canea;
g) orplicarea (motivarea) titlului operei;
h) evidentierea smrcffiii ope(ei (impa4irea pe capitole, titluri) a modurilor de expri-
mare;
i) gezentarca actiunii I subiectulu| a conflichlui, rezumaea tnttmpldrilc (la tex-
tele narative);
j) discutarea modalitiltrilor nrative: cine povesteste, la ce persoana, timpurile verbale
ale povestirii, povestirea liniarA, povestirea in povestire;
k) caracterizuea pcrsonajelor: (principale, secundare, pozitive, negative; comparatii,
analogii cu alte personaje); semnificalia acestora, dedusa din atirudini, componari, idei
exprimate; valori morale, civice, patriotice, analizate la un nivel elementar de abordare;
procedee de caracterizare;
l) luarea ln considcrarp a specificului textclor lirice, a caracterului confesiv al poeziei
lirice (compozilie, cuvinte, sintagme, versuri, strofe-cheie care condenseaza sensuri, sem-
nificalii; expresivitatea limbajului poetic, cu aplicalii la procedeele Invapte; elemente de
prozodie).

2.6,5. Melods dc familiarizare cu tcx[rl lilcrar


in opinia autorilor Vistian Goia $i Ion Dragaioiu*, activitafle pregatitoare au
mentea, sa pregarcasca clevij pentru receptarea textului, sa creeze acele condilii
favorizante pentru receptare".
Opera literara (textul literar) nu se percepe secvendal, ci global, ,,prin lectura inte-
grala a ei. "
Pentru a realiza procesul de receptare a textului literar in clasele gimnaziale 9i pentru
ca elevii sa-Si insuseasca instrumentarul necesar studiului literaturii se imoune ca inainlea
studierii eibctive a textului sa fie parcurse urmabarele etape:
r convorbiri pregatitoare;
. lectura model;
o incadrarea in oDera a textului:

* Visrian Goia, Metodica Wedarii limbii si literaturii .romArq Editura Didacrica $i Pedagogica,
Bucuresti, 1995, p.57.

l8
. situarea in timp;
. relalia operei cu experienla umana;
. citirea explicativa;
. intocmi.rea planului simplu $i a planului dezvoltat.

2.6.6. Metode de studiere efectivl a Extului lit€rar

Aga cum se $tie, lectua este un eveniment al cunoaqterii, orient6nd gindirea qi sen-
sibilitatea elevilor asupra operei literare, relevAnd un anumir mod de asumare a lumii.
AngajAnd elevii in cunoagterea operei, profesorul parcurge cu ei drumul acesteia,
intrebarile si raspunsurile, surprinde noutatea gi orginalitatea viziunii.*
Literatura lnseamna cunoa$tere 9i descoperire, iar inlelegerea qi explicarea ei o par-
ticipare afectiva $i ralionala a elevului, noliuni clare, exprimare lirnpede.
Statutul de cititor se formeaza in etape, in gcoala, consumAnd, ascultand si citind li-
teratura, invaFnd unele texte, respectand obligatoriu urmatoarele momente de studiere
efectica a unui text literar:
o citirea pe uniutri logice;
. explicarea titlului;
. evidenlierea structurii operei;
o prezentarea subiectului sau a ideilor poetice;
o discutarea modalitalilor narative sau a compozitiei lirice;
o sesizarea $i infroducerea noliuni.lor de teorie literara.

2.6.7. M&dc &, studierc a notiutrilor d. t€cie lit€rrl $i dc cractcrizre a perro-


najclc
Intoduccrea
lncadrarea operei in creatia scriitorului, in volum; situarea in timp; relatia operei cu
experienla umana; explicarea textului; apanenenla la gen gi specie;
Cuprinrul:
evidenlierea structurii; prezentarea continutului, a subiectului sau a ideilor poetice;
sesizarea modalitAtilor narative sau compozilional-lirice; caracterizarea personajelor
(dacA este cazul); motivarea ap:utenentei operei la o anumita specie sau la un anumit gen
literar; realizarea artistica (in gener4l, aprecierile se formuleaza o data cu prezentarea
modalitalilor narative sau compozilionale-lirice).
lnchcicoca:
lncadrarea in literatua, analogii, comparalii cu alte opere literare, pe baza lecturii
suplimentare, aprecieri critice.* t

*Ioan De$idan, P/.inratul rexru.lui, Oradea, Editura Cogito, 1992, p.36.


**Georgeta Comila, Metodica prcdaii $i tnvaprii limbii $i literanrii romene, Boia Mare, Editura
Umbria, 1993, p.t72-174.

l9
3. Ghid penlru intocmireq proiectului didocfic
Data
Clasa

Obiectul
Subiectul
Tipul lecliei

. Scopul (la inceput de capitol sau de sistem de leclii):

r Obiective opera;ionale
a) informative:

b) formative:
c) afective:

. Strategie
- metode:
- mijloace:

o Resurse

- continut:
- capaciGti:
- condifii materiale:

o Tipuri de evaluare:

20
VARIANTE

A" Sceiraiul didactic:


Evenimentul Conlinut Forme, metode, Forme de Observatii
lectiei mijloace evaluare

B. Scenriul didactic:
Obiective Evenimentul lecliei Activitatea Activitatea
profesorului elevului

C. Scenariul didactic:

Evenimentul Obiective Continut Forme, metode, Forme de evaluare,


lectiei mijloace continutul evaluarii

3.1. Modele de proiectare anuall


Disciplina............ .....clasa...............
Numarul de ore....................................profesor............-............
Obiective specifice..............
lelul initial al clasei (pe obiective)............
Organizarea activitaui

Capitole Sem. Nr. ore/ac tivitali Observatii


(teme)

Evaluare DobAn= Aplicare Recapi Evaluare


initiala dire consoli- tulare
introductiva dare

Capitole Obiective Nr.ore (total) Nr.ore Observatii


(teme) specifice

Sem.I Sem.II

2'l
Capitole Nr.ore Sem. Obiective Evaluare, performanla Observatii
(teme) specifice pe obiective specifice

Teme Nrore Nr.ore Tipuri de activitate Observalii


(total)
Sem.I Sem.II Dobdn Fixare Recaoitulare
dire

Evaluarea sumativa (pe obiective, instrumente)........


Analiza cazuala...
Bibliografie obligatorie...........

3.2. Modcle de proiectac s€mestsialil

A. Obiectul de invagmant.,.....,... ..................,...,...clasa..................


Numarul de ore..............,... ..profesorul.-........
Nr.ore:
- saptaminal........
- pe semestru.......
Obiective specifice:............. ... Masuri de recuperare:.........,.,..........
Evaluare inilala (pe obiective specitice):

- ob.4

B. Programarea conlinutului
Anul gcolar.
Bl

Nr.crt. Teme Nr.ore ActivitdJi Strategie Observalii


(capitole) (global)
a) Subiectele lectiilor Metode Mijloace
b) Sistemul de leclii
(tipuri de activitate)
c) Data

22
C, Evaluare sumativa (pe obiective specifice):
- ob.1.........................
- ob.2.........................
- ob.3..........................
- ob.4.........................

D. Observalii (masuri):..............
B2

Nr. Capitolul Nr.ore Activitali didac- Obiective Nr. Data Evaluare Obser-
crt. (subcapi- (capitol, tice (sistemul de specifice ore sumadva vatii
rolul) subcapi- lectii, subiecte, (pe (pe obiec-
roD tipuri) caitole) tive speci-

capitole)

B3

Nr. Capitolul Nr.ore Activitad didac- Nr. Data Tipul de Evaluare Obser
crt. (capitol) tice (subiectele ore activi- sumauva vatrii
lectriei) tate (srs- (pe obiec-
temul tive speci-
de fice, pe
lectii) capitole)

3.3. Modele de p,roiectare a capitolului

Obiectul de invatament.......... ....................c1asa


Numdnl de ore......................................profesoruI....................
Evaluarea inifiali (pe obiective)......

Organizarea conlinuturilor

Conlinut Scopuri Obiec- Lectii Evaluare sumadva Observalii


esenlia- (informativ, uve (pe obiective)
a) subiec- Tipul
lizar formativ, opera-
tul lectiei
educativ) trionale b) data
a) informativ
b) formativ
c) educatiY

23
Continut Obiective Data Strategia Evaluarea
structruat operationale Timpul sumatrva
Metode Mijloace Organizarea
invaFrii

Obiective Data Strategie Evaluare Observalii


operafionale Subiectul, Tipul sumadva

Bibliografie.........
Observa1ii............

4. Elope ole studiului lileruturii


o Etapa citirii orplicative:
- formarea deprinderilor de lectura corecu, curenta $i expresiva;
- imbogairea vacabularului qi a exprimarii elevilor;
- consolidarea deprinderilor de a extrage ideile dintr-un text, de a ,,rezuma"
continutul unor divene texte epice sau dramatice, de a expune logic, succesiv (oral sau ln
scris) intAmplari narate in texte sau fapte traite.

a Expliccea de text:
- explicarea Si inplegerea textului, ca un prim nivel al studiului acestuia;
- lectura model a profesorului (lectura prealabila a textului de catre elevi pentru a se
asigura perceperea globala a textului supus investigaliei);
- explicarea cuvintelor qi expresiilor.

a Comentariul si interpretaea de text:


presupun descoperirea sensurilor 5i semnificaliilor operei la nivelul diverselor straturi
ale acesteia:
a) la nivel lexical:
- descoperirea sensurilor primare gi secundare ale cuvintelor;
- descoperirea sensurilor figurate;
- identificarea relatiilor sintactico-morfologice dintre cuvinte;
- alegerea (selectria) cuvintelor, a unor anumite sensuri ale acestora.
b) la nivelul morfo-sintactic, de ortografie, foneticd pi de punctuafie.
o Studiul textului
- in. ,'lrrrea in opera scriitorului

24
- Incadrarea operelor in gen 9i specie literara
- Titlul operei. Semnificatii
- Secventele compozi;ionale. Unitati ideatice in structura textului literar
- Trasaturi c aracteristice
- Imagini poetice. Noutatea gi orginalitatea stilului. Semnificafii. Moduri de expunere
- Relafia autor-narator-personaj. Personajele literare. Semnificalia personajelor (dupa
locul qi importanla lor in acliune)
- Caracterizarea personajelor
- Stilul. Trasaturi 9i originalitate

Concluzii. Ob;inerea performanlelor $i asigurarea feed-back-ului


Evaluarea rozultatelor
Asigurarea transferului

5. Evoluoreo
Forme de evaluare:
- probe orale;
- probe scrise.
Obiective: sa valorifice optim cunostinlele lingvistice, deprilderile de comunicare
orala sau scrisd gi reprezentarile culturale doblndite pe semestrul I;
- sa-$i activeze cuno$tinlele de limba (vocabular, morfologie) pentru a analiza fapte
de comunicare orala $i scrisa;
- si-gi dovedeasca capacitatea de receptare a tipurilor de texte literare studiate;
- sa stapeneasca modalitadle de intrelegere 9i de interpretare ale universului afectiv 9i
ideatic al textelor literare studiate;
- sa produca texte scrise, sffecurdndu-gi ideile in forme corecte din punct de vedere
lexical, gramatical, textual $i stilistic.

5.1 Evalusea rezultalelor scolse


o Bvalud€a
- componenta independentA a procesului de instruire, prin care se evi-
denliaza cantitatea de cunogtinle qi obligafii in condiliile unei prestalii orale, scrise sau
practice.
. Bvaluarpa este procesul pri-fi care se stabile$te daca sistemul educatrional i$i
indeplinegte funcliile, dacA obiectivele sistemului sunt atinse.
. BvatEea presupune realizarea mai multor operalii, care vizeaza mdsurfi€a, inter-
pretaea 9i aprecierca tlatelor obtinute, precum 6i adoptarea deciziilor.
. Evaluarea are rol de feed-back pentru elevi, profesori $i parinli, repetatele evaluAri
reprezentind gi elementele de sprijin in aplicarea deciziilor privitoare la modificarile
cuniculum-ului gi lansarea prognozelor

,,Ar fi cu totul nerealist sa ne a$teptam ca elevii si invele cu regularitate, sistema-


tic $i con$tiincios in absentra unei examinari periodice." (D. Ausubel)

25
5.2 Tipuri de evaluare
a) Evaluarca inifiald: vizeaza diagnosricarea nivelului de pregatire al elevilor la
inceputul unui ciclu de invalamant, la inceputul anului gcolar sau la inceputul semestru-
lui, avnnd valoare predictiva. Of'era posibilitatea de a lansa decizii spre corectarea unor
disfunclii in actul de predare-invapre gi pentru aplicarea de strategii didactice adecvate.
b) Bvalurea continud: se inscrie ca o forma curenta a evaluarii; urmaregte diagnos-
ticarea pregAtidi continue gi sistematice a elevilor.
Se realizeaza pe tot parcursul desfAsurarii procesului de inveFmant.
c) Evalurrea formativl: are in vedere comportamentele finale ale elevului gi formarea
unor judecali asupra eficienlei invaFrii.
d) Bvalurca pcriodic[: vizeaza verificarea gradului de restructurare, de cunoa$tere a
unor informatii privind capitolele sau pa4ile dinu-un capitol.
e) Bvaluar,ea cumulativd (sumativd sau global!) se face la intervale mad de timp'

5,3 Metodo si proc€d€e h er,aluarea continui


a) Bvaluuea oralil:
- observarea;
- chestionarea orala;
- chestionarea filala.
b) Evaluaea Bcrisd: se realizeaza prin lucrari de control neanunlate (extemporale),
prin lucrari scrise semestriale anunlate (teze), lucrari scrise la sfirsit de ciclu (capacitate
si bacalaureat).
Extemporalul urnare$te verifrcarea cunogtinlelor din leciia de zi, masura in care ele-
vii fac fata unui control inopinat, congtiinciozitatea cu care se pregatesc, priceperea de a
formula raspunsuri la cerinlele precis formulate.

5.4. Mctode si bhnici de evaluare a achizitiilor si r€zultatelor lnvllftii


Testele folosite ca instrumente de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitai:
a) Validitatea: presupune ca testul sa masoare ceea ce este destinat sa masoare, adica
ceea ce s-a predat gi apare consemnat in programa gcolara.
b) Fidelilatea: se refera la oblinerea unor rezultate constante in cursul aplicirii suc-
cesive a testului.
c) Obiectivitatea: are in vedere testele standardizate si se refera la gradul de concor-
danta infre aprecierile facute de evaluatori, independent, in limitele unui raspuns,,bun"
pentru frecare dintre itemii unui test.
d) fulicabilitatea (validitatea de aplicare): vizeaza calitatea unui test de a fi adminis-
trat $i interpretat cu u$urin[a, in funclie de anumrli factori.
e) Eractitatea: are in vedere reproducerea intocmai a unui model, conform cu exi-
gentele programei $colare $i ale panicularitalilor de versm ale elevilor.

5.5 Tehnici dc tastae


a) Te,hnica rdspunsului scurt: solicita din partea subieclilor producerea unui rispuns
gi obiectivarea acestuia. Se pot identifica doua variante ale tehnicii:
. raspunsul scurt solicitat prin intermediul unei intrehari:

26
Cue este functia sintac ca a adjectivului pronontinal posesiv ,,mea" (,,lntind ligarea
mea")7
. raspunsul solicitat pdn intermediul unei formulari incomplete:
Trdsaturu dominanta de caracter a personajului Mihai din poezia ,,PaSa Hassan" de
G,Cosbuc este.., .
b) Tchnica alcgcrii dualo are in vedere solicitarea subieclilor de a asocia unul sau mai
multe enunluri cu una dintre componentele unor cupluri de altemative duale, cum ar fi:
adevarat-fals, corect-€re$it, da-nu, acord-dezacord.
. Cite$te cu atentie alirmatiile de mai jos, Daca apreciezi ca afifinalia este adeventa,
inlocuieSte litera A. Daca apreciezi ca afimatia nu este adevara6 (fals , incercuie1te Ii-
tera F gi inlocuie;te raspunsul subliniat pentu a face ca aftmafia sa nu fie adevanta. Scde
cuvintul inlocuitor ln spaSiul liber, dupd litera F.
A.F (.......) 1. Opera,,Dincolo de nisipui" de Fdnug Neagu este legendd.
A,F (.,,....) 2, Adjectivul ab din structura,,cu fata alba senin sa ma sfersesc...." este
epitet.

c) Tc.hnica percchilor solicita din partea subieclilor stabilirea unor corespondente


intre cuvinte, propozigii, fraze, simboluri, distribuite pe doui coloane paralele.
Elementele din prima coloana sunt denurnite premrsq iar cele din a doua coloana sunt
denumite rtspunsun.
o fncercuiti in spaliut din stflnga numerelor de ordine din prima coloutd, liorara care
corespunde r{spunsu lu i corec t :
1. Dutmanii cddeau in lupte pe capete. A. au incercat
2. Ostenii vin in fata lui Voda cu capul plecat. B. numerosi
3. Din neglijenSa a dat peste cap toata lucrarea. C. rcspectuos
4. i6i bate capul cu exercitiile Ia fonetica. D. devreme
E. se straduiette

b) Te'hica alegecii multiplc presupune solicitarea alegerii unui raspuns dintr-o lista
de altemative oferite pentru o singura problemi. Un item construit dupa aceasta tehnica
are doua componente, o premisa Si o lista de altemative. Altemativele pot fi reprezentate
prin rlspuns (altemativa corecta) 9i distsactori (altemative incorecte, dar plauzibile).
Tehnica alegerii multiple prezinta doua variante:
1. Alegerea raspunsului corect dinfte altemative, din care una este corecu in raport
cu premisa, celelalte fiind eronate.
De exemplu:
o Cititi cu atenlie, analizali 9i incercuitri litera corespunzatoare raspunsului corect:
1. Opera literara,,Dan capian de plai" este: a) baladi;
b) poem eroic;
c) legenda.
2. Alegerea celui mai bun raspuns:
bazin - minier utilaj - petrolifer a induce ln - eroare
- mmer - petrolier - oroare

27
o incercui[i forma corect scdsa:
(a invoi) -invoiala - invoeala;
(a raci) - raciala - raceala;
(a aiuri) - aiuriala - aiureala;
(a parui) paruiala
- -
parueala;
(a toci) - tociala - bceala;
(a socoti) - socotiala - socoteala;
(a indrazni) - indraneala - indrazniala
(a spoi) - spoiala - spoeala
(a mAntui) - mantuiala - mantueala
( a rdndui) - rinduiali - rdndueala

5. Probele scrise
in mod independent
o Probele scrise ofera posibilitatea ca elevii sa-gi demonstreze,
cuno$tiintele $i capacitafle intr-un ritm propriu, fara a interveni din afard.*

VARHNTA 1

Te.st la limba gi literatura romfttd


Recomandlri:
1. Evaluarea se face pe scala de la 100 la 0 puncte;
2. Acor{area punctelor pe nivelurile grilelor de evaluare se face lnin cumul 9i nu prin
excludere sau izolat:
3. Notarea se face prin folosirea uni€lii [1], fara zecimale.

/ Subiecte:
1
( 1 , Redactali o compunere despre monologul ciobanului din balada populard Miorifu.
-Total: 40 de puncte.
Grila de evaluare:
[4] identificarea problemei de rezolvat;
[4] hzibilitatea gi ortografia conlinutului oarecare sau apropriat;
[4] organizarea contrinutului oarecare sau apropiat (asezarea in pagina, corectitudinea
lexicala si gramaticali).
[4] relevarea unei idei apropriate (de exemplu, nunta cosmica);
[4] prezentarea coerenta a ideilor referitoare la starile suflete$ti (acceptarea lucida a
probabilitalii mo4ii, nunta cosmica, grija fala de mama sa);
[4] relevarea semnificaliilor figurilor poetice si a modalitalilor literare prezente in
acest text poetic;
[4] deducerea relaliei de substituire a mo4ii probabile pdn nunta cosmica;
* Ghid metodologic de evaluare pentru limba $i literatura romana. Coordonator: prof.univ.dr.Ioan
Neac$u. Autori: Octavia Costea, Flolentina Anghel, Nicolae I.Nicolae, A.Gh.Olteanu, Marin lancu, Neculai
Rotaru, Lumidla IoniF; Bucure$ti 1996.

28
[4] exemplificarea imbinarii monologului lir:ic cu partea descripdva;
[4] argumentarea logica a ideilor referitoare la monologul ciobanului;
[4] argumentarea logica 5i personala a ideilor referitoare la monologul ciobanului.

NoH:
Se acorda punctajul in ordine descrescatoare [4,3,2,1,0] ln functie de rezolvarea
frecarui nivel al grilei de evaluare.

(i, Xelevali, intr-o compunere de maximum 15 rinduri, [asaturile reale qi supranatu-


raliale personajului Greuceanu din basmul popuiar cu acela$i titlu.

Total: 20 de puncte.
Grila de evaluare:
[2] identificarea problemei de rezolvat;
[2] lizibilitatea 9i ortografia continutului oarecare sau apropriat;
[2] organizarea conlinutului oarecare sau apropriat (apezarea in pagina, corecti-
tudinea lexicala $i gramaticala), conform cerinlei din enunful-iem (maximum 10
enunfuri);
[2] enunlarea a cate unei trasaturi din fiecare categorie ceruta de enuntrul-item (de
exemplu: vitejia, puterea de metamorfozare);
[2] relevarea relaliei dintre ffasaturile reale $i supranaturale;
[2] relevarea distinctiei dintre real gi supranatural (referitoare la timp, loc, fapte, per-
sonaje);
[2] evidenlierea prin exemple a trdsaturilor reale gi supranaturale (de exemplu, meta-
morfozarea, comprimarea spatiului $i a timpului);
[2] sesizarea interferenplor dintre fasaturile reale $i cele supranaturale (de exemplu,
istetimea $i metamorfozarea, vitejia si prietenia cu anumite personaje supranatu-
rale);
[2] argumentarea logica a ideilor referitoare la fasaturile reale si supranaturale ale
personajului Greuceanu;
[2] exprimarea coerenta $i personala a ideilor referitoare la trasaturile reale $i
supranaturale ale personajului Greuceanu.
Noa:
Se acorda punctajul in ordine descrescatoare [2,1,0], in func1ie de rezolvarea fiecarui
nivel al grilei de evaluare.
r.3. incercuiti forma corecd a urmatoarelor cuvinte:
Yefect sau efect ierbar sau erbar
iedera sau edera iemolie sau emolie
iedil sau edil iezuit sau ezuti
ierarhie sau erarhie iepure sau epure
ieditie sau edilie ie5ire sau egire

Total l0 ouncte.

29
Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enunlului-item, se acorda cdte
r puncr:
* efect + edil * edilie * emolie * iepure
* iederi * ierarhie * ierbar + iezuit * iesire

(4. Explicali modul de formare a urmaroarelor cuvinte derivate: zirlirit!, pol&ccc, a


drumefi, a lnflci, a finb{$dta.

Model: lmpodobiro
prefi> in" + podoaba + sufix ,,i"= (a) mpodobi
(a) impodobi + sufix ,,re" = hpodobir

Total : 10 puncte.
Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enungului-item se acorda 2
puncte, dupa cum urmeaza:
[i] pentru prima situalie de derivare;
[1] pentru a doua situalie de derivare;
[1] nerespectarea cerintei din enuntul-item.

De exemplu;
zidadF - zid + sufix ,,4r" = zidar;
zidar + sufix ,,ila" = zidarila;
$colaresc - scoala + sufix ,,ar" = $colar;
pcolar + sufix ,,esc" = gcolaresc;
a drumeli - drum + sufix ,,et" = drumet;
drumel + sufix ,,i" = drumeli;
a inflori - prefix ,,in" + floare + sufix ,,i" = a lnflori;
a imbarbata - prefix ,,in"/"im" + barbat + sufix ,,a" = a imbarbAta.

{ Consruiti cete un enunf (propozilie sau fraza) in care sa folosili urmatoarele


cuvinte cu valoare de adjectiv 5i cu valoare de adverb: gruJ, ftunoo, einpfu linpcdo,
legd.

Total: 10 puncte.
Grila de evaluare:
Pentru fiecare rAspuns corect din punctul de vedere al enunlului-item se acorda cdte
2 puncte, dupa cum urmeaza:
[1] pentru utilizarea in enunl a cuvantului;
[1] pentru utilizarea in enunt a cuvantului cu valoare de adverb;
[0] nerespectarea cerinlei din enunlul-item.

De exemplu:

30
. (adjectiv) ' Cara un sac greu. (adjectiv)
Acfiunea acestora este legala.
(adverb)
Totul s-a desfasurat legal. Inainteaza greu. (adverb)
. (adjectiv)
Peisajul este frumos. t Este un om simplu. (adjectiv)
Cite$te frumos. (adverb) Vorbeqte simplu. (adverb)

(6. Construli 5 fraze alcatuite din cdte doua propozilii, in care subordonata comple-
dva indhecta sa fie inrrodusa prin urmatoarcle elemente de rela$e:
* pronumele relativ cine (cu sau fArA prepozilie);
* conjunclia dacd;
* adverbul relativ unde (cu sau fara prepozilie);
t locudunea conjunctionala ca....sdi
* adverbul relativ ctm (cu sau fara prepozilie).
Total: 10 puncte,
Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enunlului-item se acorda cate
2 puncte, dupa cum urmeaza:
[1] pentru corectitudinea gramaticala a constructiei frazei cerute;
[1] pentru corectitudinea semantica gi coerenla frazei;
[0] nerespectarea criteriului gramatical.

De exemplu:
* Ma gindesc la cine va veni.
i Ma intreb daca va veni.
* Nu m-am hourdt unde sa plec in vacanla.
* Ma agtept ca profesorul sa ma aprecieze.
* i$i aduce aminte cum a petrecut vacanla.

VARIANTA2
Test le limba d litlrahra romenA
Recomandari:
1. Evaluarea se face pe scala de la 100 la 0 puncte;
2. Acordarea punctelor pe nivelurile grilelor de evaluare se face prin cumul, qi nu prin
excludere sau izolat;
3. Notarea se face prin folosirea unitadi (1), fara zecimale.
s'::b&g!s
(1/, Povestili continutul naratiunii Sobieski si roninrJ de Costache Ne gruzzi, pe baza
celor 5 momente ale subiectului operei literare epice.

Total: 40 de puncte.

Grila de evaluare:

3l
[4] identificarea problemei de rezolvat;
[4] lizibilitatea conlinutului oarecare sau apropdat (caligrafie, ortogafie);
[4] organizarea conlinutului oarecare sau apropriat (aSezarea in pagina si corecti-
tudinea lexicala 9i gramaticala);
[4] relevarea disparatl a ideilor principale apropriate ale naraliunii ,,Sobieski si
romdnii";
[4] relatarea coerenta a conlinutului naraliuniil
[4] identificarea celor 5 momente ale subiectului naraliunii:
eJrpozitiunea - (coordonatele temporale 5i spaliale, descrierea armatei lesesti $i
sosirea la cetatea Neamlului); intiga - (hotararea lui Sobieski de a cuceri
cetatea); desfil$uraea actiunii - (refuzul plaiegilor de a preda cetatea, apararea
acesteia timp de 4 zile, predarea conditrionau in a 5-a zi); punchrl culminant -
&otararea lui Sobieski de a-i sp6nzura pe supravietruitori); deznodllnAnml -
(eliberarea plaie$ilor);
[4] relevarea specificitalii evenimentelor (opozilia plaie$i - lesi, lablonovski,
Pototki);
[4] relevarea interferentei modurilor de expunere (naraliune - descriere, dialog-
naralrune);
[4] argumentarea logica a ideilor referitoare la relatiile dintre momentele subiectului
operei literare epicel
[4] exprimarea coerenta $i personala a modului de relatare a continutului $i a relatiei
acestuia cu momentele subiectului operei literare epice.

Nota:
Se acorda punctajul in ordine descrescatoare t4,3,2,1,01, in funclie de rezolvarea
fiecarui nivel al grilei de evaluare.
Q/-, Explicali, intr-o compunere de maximum 20 de rdnduri, semnificatia expresiilor
din balada popularaMioilz: picior ab plai si gnl dc ni.

Total: 20 de puncte.

Grila de evaluare:
[2] identificarea problemei de rezolvat;
[2] lizibilitatea $i ortografia coniinutului oarecare sau apropriat;
[2] organizarea continutului oarecare sau apropriat (agezarea in pagina, corecti-
tudinea lexicala $i gramaticala);
[2] sesizarea sensului figurat al acestor expresii (fara alte menliuni sau cu menliuni
intamplatoare);
[2] identificarea expresiilor poetice ca metafore;
[2] explicarea structurii metaforelor (trecerea de la sensul propriu la sensul figuraV
comparafia impliciu):
[2] sesizarea semnificaiiei poetice a celor doua memfore;
[2] sesizarea semnificatiei metaforelor prin raportarea la expoziliunea baladei (rolul
celor doua metafore in organizarea expoziliunii);

32
[2] argumentarea logica a ideilor referitoare la semnificalia poeica a celor doui sin-
tagme;
[2] argumentarea logica 9i personala a ideilor referitoare la semnificatia poetica a
celor doua sintagme.

Nou:
Se acordar punctajul in ordine descrescatoare [2, 1, 0], in func1ie de rezolvarea
fiecarui nivel al grilei de evaluare.
fl Despaaili in silabe urmatoarele cuvinte: oblon, turtl, obraa sculpto,r, punctaj,
jertft, monstru, multe, lupoaicd, coDstsuctor.

Total: 10 puncte.

Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enuntului-item se acorda cete
l punct:
* o-blon * o-braz + punc-taj * mon-stru * lu-poai-cl
* tur-ta * sculp-tor * jen-fa * mul-te * con-struc-tor

lndicag cite un sinonim pentru fiecare dintre urmatoarele cuvhte: anonim, oon-
.1-41
sec.inF, distincl idcal (adjectiv), imaginalie, ipocrizie, elogiu, (a) anticipa, (a) mula, acut.

Non:
Nu se admite decet un singur sinonim pentru fiecare cuvint.

Total : 10 puncle.

Grila de evaluare:

pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enunlului-item, se acorda cite
I Dunct.

De exemplu:
x anonim necunoscut
=
* ipocrizie = prefacatorie
* consecinta = urmare * elogiu = lauda
* distinct = evident * (a) anticipa = a prevedea
* ideal (adjectiv) = perfect + (a) anula a desfiinla
=
* irnaginalie = inchipuire * acut = ascutit

,Ql, Constuili carc un enunt (propozifie sau fraza) pentru fiecare dintre cuvintele de
mai jos utilizate cu formele gramaticale indicate:
* fali - substantiv (singular, genitiv, articulat cu articolul hoarat);
* Anca - (dativ):

33
+ ruginiu - adjectiv (antepus substantivului masculin, plural, nominativ);
* a fi - verb (mod conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular, forma negativa);
* a face - verb (imperativ, persoana a II-a singular, forma negativa)

Total: 10 puncte

Grila de evaluare:
Pentru fiecare r,lspuns corect din punctul de vedere al enuntrului-item se acorda cite
2 puncte, dupd cum urmeaza:
[1] pentru corectitudhea formei gramaticale;
[1] pentru coroborarea criteriului gramatical cu cel semantic in construirea enuntului;
[0] nerespectarea criteriului gramatical.

De exemolu:
* Cartea ietei este pe masa.
* Colegii ii ofera Ancai un buchet de flori.
* Ruginiii copaci din parc iqi pierd frunza.
* Este bine sa nu fii acolo.
* Nu face cum spune el!

$ Aratali felurile propoziliilor oblinute prin transformarea parfilor de propozitie sub-


liniate in propozilii subordonate corespunzatoare:
* Hamicul se scoala de diminea$.
* Fala i se facu alba.
* Copilul invala o poezie.
* Colegii mei se mira glg-ggg4jgl meu.
* Ziua trece p9-gesi!q!i!e.

VARIANTA 3

Test la limba gi lit€mfrra rcmtn{


Recomandari:
1. Evaluarea se face pe scala de la 100 la 0 puncte;
2. Acord&ea punctelor pe nivelurile grilelor de evaluare se face prin cumrl, gi nu prin
excludere sau izolat;
3. Notarea se face prin folosirea unitafi [1], fra zecimale.

Subiecte:

1/ Povestiti continutul basmului popular Greuceanu, pe baza celor 5 momente ale


subiectului operei literare eprce.

Total: 40 de puncte.

34
I

Grila de evaluare:

[4] identificarea problemei de rezolvat;


[4] lizibilitatea 5i ortografia confinutului oarecare sau apropriat;
[4] organizarea continutului oarecare sau aprcpriat (a5ezarea in pagina, corecti-
tudinea lexicala si gramaricala;
[4] relevarea disparata a unor idei de conlinut;
[4] prezentarea coerenta a ideilor principale gi secundare ale continutului basmului:
[4] identificarea celor 5 momente ale subiectului basmului: expoziliunea (coordo-
natele temporale si spatiale, prezentarea imparatului Ro$u); intriga (rapirea
agtrilor); desfagurarea actiunii (plecarea lui Greuceanu Si a fratelui sau, popasul la
Faurul Pamantului, despartfuea lui Greuceanu de fratele sau, sosirea lui
Greuceanu la casa zmeilor, infrAngerea zmeilor, eliberarea agtrilor, peripeliile lui
Greuceanu la intoarcerea sa); punctul culminant (ingelaciunea Diavolului
$chiop); deznodamintul (nunta lui Greuceanu 9i pedepsirea vistiemicului);
[4] relevarea evenimentelor specifice basmului, pe baza celor 5 momente ale subiec-
tului operei literare epice;
[4] relevarea elementelor specifice conlinutului basmului (de exemplu, $e\sonajele
reale/supranaturale; obiectele fennecate,);
[4] argumentarea logica a ideilor referitoare la evolugia formelor specifice basmului,
la modul de realizare a momentelor subiectului operei literare epice;
[4] exprimarea logica 9i personala a continutului, pe baza momentelor subiectului
operei literare epice.

Nota:
Se acorda punctajul in ordine descrescAtoare [4, 3, 2, 1,0], in funclie de rezolvarea
fiecarui nivel al grilei de evaluare.

2/ Explicati, intr-o compunere de maximum 15 rAnduri, semnificalia poedca a cuvan-


tului alb din urmatoarele versuri:

,,Alb am trait un secol pe plaiul stramo$esc


$i vreau cu fala albA senin s6. ma sfar$esc,
Ca dup-o viata lunga, ferita de rugine,
Morminrul meu sa fie curat si alb ca mine!

<O! Dan viteaz. ferice ca tine care pere,


AvAnd o via16 verde in timpul tineretii!...
$i alba ca zipada in iarna babanefii!....>
(Dan, cdpitan de p/ai de Vasile Alecsandri)

Total: 20 de ouncre.

35
Grila de evaluare:

[2] identificarea problemei de rezolvat;


[2] lizibilitatea gi ortografia continutului oarecare sau apropriat;
[2] organizarea conlinutului oa.recare sau apropriat (aqezarea in paginA, corecti-
tudinea lexicala gi gramaticala), conform cerinlei enungului-item (maximum 15
rdnduri);
[2] identificarea sintagmelor in cuprinsul carora intra cuvdntul alb (fara alta men;iune
sau cu menliuni intamplatoare);
[2] sesizarea sensului figurat al cuvdntului alb;
[2] relevarea sensului figurat al cuvintului alb ca epitet, prin raportarea la contextul
poetic;
[2] sesizarea diferenlelor de sens figurat ale cuvAntului alb, raportat la contextul poe-
tic (epitet-epitet, epitet-metafora);
[2] explicarea valorii poetice a epitetului qi a metaforei alb, prin raportarea la con-
textul poetic;
[2] argumentarea logica a ideilor referitoare Ia semnificalia poedca a cuvAntului alb
in contextul poetic;
[2] argumentarea logica qi personala a ideilor referitoare la semnificalia cuvantului
alb in contextul poetic.

Nota:
Se acorda punctajul in ordine descrescatoare t2, 1, 01, in functie de rezolvarea
fiecdrui nivel al grilei de evaluare.

3/ incercuiti formele corecte din urmatoarea serie de cuvinte.


vreun sau viun
pleosc sau pliosc
poeanA sau ponna
invoeala sau invoalA
acuarela sau acorela
tonnr sau totoar
taeau sau taiau
plioapa sau pleoapa
ud leoarca sau ud lioarca
vreo ciSiva sau vrio cAgiva salu vre-o cdyiva
Total: 10 puncte
Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punct de vedere al enunlului-item, se acorda cite I
punct:
* vreun; pleosc; poiana; invoiala; acuarela; hotuar; uiau; pleoapa; ud leoarca; vreo
cativa.

36
jos:
P/ Alcatuiti perechi sinonimice, selectAnd cuvintele din coloanele de mai
ilpartinitor I embargou hotie I candid
rafinat I frauda (a) contopi I (a) fuziona
anificial I zilnic pur I fictiv
cotidian I elevat (a) retracta I factice
imaginar I a dezice sancliune I echitabil

Model: neinlelegere - discordie

Total: 10 puncte.

Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punct de vedere al enunlului-item, se acorda cate 1

punc!:
+ nepafiinitor - echitabil * hotrie - frauda
* rafinat - elevat * (a) contopi - (a) fuziona
* artificial - factice * pur - candid
* cotidian - zilnic * a retracta - a dezice
+ imaginar
- fictiv + sancliune
- embargou

l5/,Dezvoltatri propoozilia urnatoare, adaugand


! subiectului un atribut;
r predicatului un complement circumstanfal de timp qi un complement circum-
stantial de loc:
.complementului direct doua afibute in raport de coordonare:
Colegul gi-a cumpdrat o crte.

Total: 10 puncte.
Grila de evaluare:
Pentru fiecare raspuns corect din punctul de vedere al enuntuluiitem se acorda cdte
2 puncte. dupa cum urmeaza:
[1] pentru corectitudinea gramaticala;
[1] pentru coroborarea criteriului gramatical cu cel semantic;
[0] nerespectarea corectitudinii gramaticale.
De exemplu:
^ Ieri, colegul meu $i-a cumparat o cane interesanta 9i rara de la anticariat.
6/ Construili o fraza dupa urmatoarea schema:
propozilie principala

propozilie subordonata propozilie subordonata


completiva directa completiva indirecta

propozilie subordonata
aributiva

37
7. Structuro qnului gcolor 2000-2001
I Caracteristici:
- Anul Scolar 2000-2001 cuprinde 172 de zile lucratoare, respectiv 34 de saptamAni
(l septembrie 2000-15 iunie 2001).
- Numar fix de ore 4 ore/saptamanal
- Structura anului gcolar: anul ;colar 2000-2001 se delimiteaza pe doua semestre,
dupa cum urmeaza:
o Semestrul I: 17 saptamini si 3 zile (1 decembrie este zi libera)
o Perioade de invatamanr : - vineri, 1 septembrie 2000-vineri, 27 octombrie 2000
- luni, 6 noiembrie 200G-miercuri, 20 decembrie 2000)
- luni. 8 ianuarie 2001-vineri. 26 ianuarie 2001
o Perioade de vacanta: - sdmbln,28 octombrie 2O00-duminica 5 noiembrie 2000
- joi, 2l decembrie 2000 - duminica, 7 ianuarie 2001
o Vacanta irtersemestriala va fi irrtre 27 ianuarie 2001 si 4 februarie 2001.
o Semestrul al II{ea: 16 sapramani $i 4 zile
- luni, 5 februarie 2001 Si joi 15 iunie 2001
- ziua de I Mai este zi libera
- vacantra de Pa5ti gi vacanla a doua
- vacanla de vara: sambata, 16 iunie - 2 septembrie 2001.
Rctineti!
O Evaluarea rezultatelor la invalaura se va realiza pe parcursul integului semestru. ln
ultimele saptamini de gcoala ale fiecarui semestru se va asigura consolidarea cunogtinlelor
dobdndite de elevi pe parcursul anului 5colar. Evaluarea semesfriala prin lucrdri scrise nu
presupune ca acestea sa vizeze intreaga materie prevazuG pentru un anumit semestu $i nici
ca ele sa fie realizate numai in ultimele trei sapBmani ale fiecarui semestru.
a Lucrarile scrise scmestriale se pot sr.rstine oricAnd, incepind cu a doua jumatate a
semestrului.

SEMESTRUL I (17 saptamini 5i 3 zite) SEMESTRUL al Illea (16 saptameni si 4 zite)

8. Repoilizoreo or€lor
Nr.ore pe slptanana: 4 ore Total Sem.I Sern II
Nr.ore pe an:
Lectura librara (cu noliuni 40 23 t7
de teorie literara)
Comunicare 15 7 8
Limba romdna (Elemente de 58 27 JI
construclie a comunicarii):
Notiuni de sintaxa, fonetica, lexic,
sintaxa propoziliei Si a frazei
Recapitulare. Evaluare IJ
La dispozitia profesorului l0

38
9. Plonificorro semeslriqld o moteriei
Termeo Doncniul de activi- Nr. Succesiunea lectiilor Nr. Data I-ec-fiIfl Bvaluare
caftl tatc cryibVsubcoitol qt ot€ suplinentad
I 2 3 4 5 6 7 8
SEM.I Recapitulare I o Leclie intoroductiva; prezentarea manualului 5i a I 1.tx
caietelor de limba Si literatura romana. Recapitular€
Saptamana r UNIVERSUL 2 . Reaomandarea lectuni suplmentare . tsucuria lectuni o GAnduri
I CARTII 3 r Cartea - un calAtor prin milenii r De Ia desen I
despre carte
. Cadea obiect cultuBl la litera. Aparitia tiparului I
I. ,' r l-exicul 4 . Cuvinte mostenite 9i cuvinte imprumutate I
: tl
. C:rflea ohiect cultu.al 5 . Anexele la o carte
Slptamina II S]RUCTURA 6 r Poezia lirica orala (populan) I . Lirica
III TEXTULUI LIRIC Frunza verde magheran r Doina popularA populara - |
o Lexicul 7 o Dublete etimologice I (antologie)
r Situafia de comunicare 8 r Convergenla ideilor in jurul unei leme I
. Literatura 9 . Exclamatia retorica I
. Literatura l0 r Poezia lirica orala (populara). o Lirica
r Lexicul Rima, mAsura, ritrnul, piciorul metric I populara - lI
. Literatura ll . Czuacterul latin al limbii romine (antologie)
o Lexicul 12 r Poezia liricl scrisa (culu): I
Dorna de Octavian Goga .Interogatia retorica
13 . Limba literara, limba populara, limba vorbita, 1

limba scrisa
Saptamana . Literaturl 14 o Poezia liricA (culta) Interogalia retorica I o Doina de
. No(iuni de sintaxa 15 r Discursul I George
. Literaura 16 . DoinadeQ.Goga o Versul, strofa o Ritmul I Cosbuc
. No(iuni de sintaxa amfibrahic(IlI) I
'I ' r' 17 t Ftaza . Relatii sintaclice in propozilie gi fraza
G' Miiloace de realizare
\o
5 a 'l
o 1
.
3
o
4 f 6 8
Saptamana Literatura l8 Poezia lirici scrisa (culta): II o Somnoroase
VI . Notiuni de sintaxa Doinla de Mihai Eminescu. Stilul 5i versificalia pAsA'rcle
. LiteraturA 0) de M.Eminescu
. Notiuni de sinbxA 19 o Cuvinte $i constructii incidente o Craiasa din
tl c
f,'-* 20 DorinSa de Mihai Eminescu.
Valori expresive ale formelor prozodice(Il)
povettt
de M.Eminescu
2l . Anacolutul
Saptamana . Literatura 22 r Poezia lirica scrisa (cultA): III 1 t Sufletul satului
VII . Lexic Iertare de Al.Macedonski. Invocalia retorica de L.Blaga
-1.,)
\tJ
. Litemtud ZJ o Mijloace de imboglfire a vocabularului (I) I . FrunzA verde
. r Comunicare orala 24 o Iertare de Al.Macedonski 0I) 1 de albastru
\^ dd 25 . Convergenta ideilor injurul unei teme. 1 de N Stanescll
SAptamana . kxic 26 . Famrlra de cuvrnte I c Privighetoarea
vIII . Literatura 27 r Inversiunea 1
secolului XX de
r Lexic 28 o Prefixoidele 1 Mircea Dinescu
o r
'f
(, jl Lexic 29 Sufixoidele I t Georgia a VI-a
de Mircea
Cartarescu
S aptaman a o Comunicare orala 30 . Mijloacele exteme de imbogafirc a vocabularului i
D( o Lexic .'I . Alocutiunea 1
e .
b'l
i] !
,.{ ''d
Lexic
r
imprumuturile lexicale (vechi 9i noi)
Neologismele. Rolul neologismelor in dezvol-
I
I
tarea sinonimiei

Saptamana III LITERATURA $I 34 o Balada populari. Miorila (l)


x SEMNIFICATIE 35 o Cuv6ntul Si contextul I
. l,exic 36 . Balada populara. Mioila (ll). Balada I
.,N\ . Literatura popularA si balada culta.
o e Sensul propriu $i sensul figurat I
tl *i
Lexic

.A
I a 3 4 l 6 7 8
Saptamana . Literatura 38 c Miorita (III) Balada populad si balada culta I Oralia de nuntA
x,fi o Lexic 39 . Categorii semantice 1
. Literatura 40 . Mrbrfa (IV) Alegoria
\\, ;\ o Lexic 41 o Cuvintepolisemantice. Sinonimele
1

Saptamana . Lexrc 42 . Antomme


xII \t . Literatura 43 o Textul utilitar (ziarul, catalogul, textul publicitar) I
r Lexic M r Omonirne 1
'1r\0,ji o Lexic 45 r Paronimele 1
SAptamana NARATIUNE $I 46 o Dincolo de nisipun de Fhnug Neagu I
XIT .. CONSTRUCTIE 47 o Pleonasmul 1
1r o Lexic 48 . Tautologia I
r\g:, o Lexic 49 r Invocalia, exclamatia !i interogatia retorica. 1
. Comunicare orala
Saptamana . Literatura 50 . Dincolo de nisipun de Fa,nu$ Neagu (II) I Moara Iui Califar
XIV .,1 r Lexic Interpretarea textului de Gala Galaction
*(. N}', . Literatura 51 o Argoul si jargoul (I) 1

5 . Lexic 52 e Dincolo de nisipun de Fanug Neagu I


Interpretarea textului
53 o Argoul si Jargoul (ID I
Sapttrmana. Litemtura 54 o Dincolo de nisipun de Fi,nug Neagu
xv . Literatura Nuvela (IV)
,,r -'\u . , Literaturi 55 r Colinde (I)
56 r Colinde (II)
SEMESTRIJL al tr-lea

Saptanana I . Notiuni de fonetica I o Structura fonetica a cuvantului I


o Noliuni de fonetici 2 r Valori stilistice ale nivelului 1
. Literatura fonetic intr-un text litemr
o Comunicarea oralA o Balngut deM. Sadoveanu (I) Studiufiextului I
o Elemente verbale 5i nonverbale in mesaiul dialo- I
pat
5
5 I 2 3 4 5 6 7 8
N
Saptamana . Literatura 5 . Ba.llagu, de M.Sadoveanu (Il) Studiul textului I
II . Sintaxa propozitiei o o hedicatul verbal si predicatul nominal I
$i a frazei 7 o Bafragul de M.Sadoveanu (lll) I
. Literatura Interpretarea textului
r Sintaxa propoziliei 8 o Predicatul nominal incomplet. I
si a frazei
Saptamana . Llteratura 9 . l'altagul de M.sadoveanu (lv).
III . Sintaxa propoziliei Interpretarea textului
gi a frazei l0 r Probleme ale acordului (acordul duprl inleles, I
. Literatura acordul prin atractie)
. Sintaxa propoziliei ll o Baltagul (V) de M. Sadoveanu I
5i a frazei Caracterizare a personajelor de M.Sadoveanu
t2 . hopozitia subordonata predicativa I
Saptamena . Literatura 13 o Baltagul de M.Sadoveanu. Romanul I
IV . Sintaxa propoziliei t4 r Subiectul I
si a frazei l5 o Subiectul nedeterminat I
. Sintaxa propoziliei t6 . Propozilia subordonala subiecliva I
5i a frazei
. Sintlxa propoziIiei
si a fraz-ei
Silptamana o Situalia de comunicare l7 . Sbucturarea analizei de text literar (integral sau I
. Sintaxa propoziliei fragmentar)
5i frazei
a 18 o Propozilia principala insuficienta I
. Situalia de comunicarc t9 r Agezarea in pagina a textului I
. Recapitulare 20 o Subiectul 9i predicatul I
Saptiin1ena . Litemtura 2l . LiteraturaStln(ltico-tantastrca(l) Crbenada de
VI o Sinta;ra propoziliei Robolii de pe Aurora de Isaac Asimov Stanislav Lem
5i frazei
a z2 . Arributul I
. Literatura 23 . Literatura stiin[ifico-fantastica (II) 1

. Sintaxa propozi{iei Ciberada de Stanislav Lem


si a frazei 24 . hopozilia subordonata atribudva I
1 2 3 4 5 6 7 8
Saptamana V. STRUCTURA 25 t O scrisoare pierduti de I.L.Caragiale I
vII TEXTULUI DRA- srudiul textului (I)
MA'IIC 26 r Utilizarea corecti a pronumelor care introduc I
o Sintaxa propoziliei propozilia subordonah atributivi
si a frazei . Lileratura 27 o O scisoare pierdut de I-L.Caragiale
o Sintaxa propoziliei 28 . Studiul textului (U)
5i a frazei 29 . ComDlementul dircct
Saptamana . LiGmturA 30 o O scrisoarc pierdu,a de I.L.Caragiale
vu r Sintaxa propoziliei Interpretarea textului (IID
9i a frazei 3l o hopozilia subordonata completva directa
. Literatura 32 o Valoarea expresiva a semnelor de punctuafie.
. Situatia de comuni-
care
Saptamana o Sintaxa propoziliei JJ . Complementul indirect I Titanic-Vals de
x gi a frazei 34 r hopozitia subordonaE completativa indirech I Tudor Musatescu
. Literatura 35 r O scrisoare pierduti de I.L.Caragiale 1

o Sintaxa propozifiei Comedia. Sursele si procedeele comicului (V)


si a fi^zei 36 o Complementul circumstantial de loc I
Saptamana . Sintaxa prcpozitiei 37 r Propozi[ia subordonata de loc I
x gi a frazei 38 r Textul distractiv: anecdota, gluma I
. Literatura 39 r Complementul circumstantial de timp I
. Sintaxa propoziliei 40 . Propozilia subordonatd circumstanliala de tinp I
gi a fiazei
r Sintaxa propoziliei
$i a frazei
S aptarn an a . Sttualia de comunicare 4l . Citirea Si completarca unor lbrmulare tipizate
XI o Sintaxa propoziliei Redactarea unei invitatii
5i a fraz ei 42 . Complementul circumstanlial de mod I
. Sintaxa propoziliei 43 r hopozilia suhordonata circumstanliala de mod I
gi a frazei 44 r Comolementul circumstantial de cauza i
5 . Sintaxa propoziliei
(,, si a fiazei
5 1 a 3 4 5 6
.f
5 8
Saptamana . Situatia d€ comuni- 45 r Procesul-verbal Copacul lui
luda
XII care 46 r Propozilia subordona€ circumstanliala de cauzi de V.Voiculescu
. Sinta(a propoziliei 4'1 o Bogatul nemilostiv Si saracul Lazir
si a fraz ei Parabola biblica
III SENS $I 48 . Complementul circumstan al de scop
ivlrlercruxn
. Sintaxa propozitiei
si a frazei
S aptaman a r Sintaxa propoziliei 49 r Propozigia subordonattr circumstanliala de scop I
XIII 5i a frazei 50 r Analiza de text literar 1
r Comunicare 5l . Propozilia subordonata circumstanliala I
r Sintaxa propoziliei condifionala
9i a frazei 52 o Propozilia subordonatacircumstantiala conce- I
o Sintara propoziliei siva
si a frazei
S ap taman a r Sintaxa propoziliei 53 r Propozilia subordonata consecutiva I
xlv si a frazei 54 . Conspectul I
o Comunicare 55 r Sintaxa propoziliei Si a frazei I
r Recapitulare 56 . Sintaxa prcpozitiei si a frazei. I
. Recapitulare
PARTEA A DOUA
CARTEA.- OBIECT CULTURAT
Bucurio lecturii. Corfeq - un cdldfor prin milenii
Obiective performative Contrinuturi vizate
(operalionale, cognitive, afective) Cartea - obiect culural.
Evalu.ae - IEoi
Elevii vor fi capabili: . Pa(ile componente ale I, - Explicali importanla
O, - sa defineasca senmificalia ca4ii: ca4ii ca obiect cultural.
culturalii a ca{ii. - editua; I, - Demonstrali semnifi-
02 - sa identifice pa{ile compo- coleclia, coperta-ilus- cada elementelor compo-
nente ale cartii. tralra; nente ale ca4ii.
03 - sa explice rolul pe care il au - asteriscul; 13 - Explicali cum sunt
anumili termeni din structura subsolul de pagina. evidentiate intr-un text
unei ca4i.
. Cartea $i biblioteca informatiile suplimenta-
04 - sa hFleaga rolul editurii Si - Fragmcnte de texte re.
despre carte I" - Indicali etapele nece-
al colecliei.
. Factorii esenliali in
Or - sA explice semniircalia unor sare in realizarea unei
elaborarea unei ca4i
factori in realizarea ca4ii. ca4r.
. Etapele necesare rea- Ir - Enumerali factorii cei
06 - sa interpreteze informatiile
lizarii unei ca4i.
suplimentare din structura unei mai importanli in aparilia
ca4r. unei carti.

Metode didactice: lectura; explicalia; conversalia; demonstralia, munca independenta.

Parcursul didactic
hegitirea clasei pentru activitatea de lnvdfare
O Captarea ate,ntiei: Prezentarea gi descricrea Manualului de limba rom6na pentru
clasa a VIII-a (Editura Corint)
Structura gi semnificalia Manualului de Iimba romAna
Se vor discuta sensurile termenilor cultura si carte.
Elevii vor fi solicitati sa dea exemple de opere literare studiate si sa comenteze ce
reprezinta pentru ei cartea.
Se sugereaza ca elemente de dezbatere la clasa exerciliile propuse in A.fanual, capitolul
Cartea - obiect culrur.a/ (,,Calatorie in lumea carlii").

h,egntirea activitifii de lnsugire a unor noi cunogtinfe


Elevii vor fi solicitati sa explice termenii cunoscuti despre carte (cuprins, manuscris,
pagina de titlu, aliniatul, erata, volumul, editura, colecJia).
Elevii sunt solicita sa dea dilerite exemple de edituri Si coleclii.
Prin activitali in grup, elevii vor descrie aceste parti componente ale ca4ii $i vor expli-
ca funclia lor in ansamblul unei caru.
Se rezolva exerciliile din capitolul Folositi-vA cuno$tintcle!

45
Elevii sunt lntrebati
- daca gtiu unde a fost editat Manualul de limba romina pentru clasa a VIII-a;
- daca au relinut editurile la care au fost publicate $i alte manuale de clasa a VIII-a;
- daci gtiu ce al[i factori colaboreaza in rcalizarea unei c64i.
Sunt relevan@ cateva aspecte importante despre:
- editura qi colectria in care au fost publicate diferire ca4i din biblioteca lor personala;
- rolul editorului in pregitirea ca4ii pentru dpadre.
Profesorul anunta continuarea activitafii referitoare la relinerea altor informaqii privind
structura ca4ii: asteriscul, subsolul de pagina.
Se va pune accentul pe rolul lecturii in dezvoltarea personalitalii elevului.
Se discutd despre:
e bucuriile $i avantajale lecturii;
.
locul de lectura pentru elevi;
.
importanfa unei sali de bibliorcca.
Elevii sunt intrebati:
- de ce citesc. ce citesc:
- cum igi aleg ca4ile, cdt citesc;
- despre car;ile lor preferate.
in final, profesorul va citi fragmentele de texte despre carte, din manual.
Elevii vor fi solicitad sa cibasca textele in g6nd 9i sA formuleze in scris cAteva intrebari
pe care le sugereaza aceste texte la prima lecturd.
Se vor realiza exercilii privind:
o sensul unor cuvinte in context;
.
recunoa$terea ideilor principale din aceste texte;
.
informaliile pe care le confin aceste texte despre carte.
Profesorul sau unul dinfe elevi va scrie pe tabla informaliile respective.
Se discuta cAteva date bibliografice referitoare la autorii textelor analizate.
Prin activitafle h grup, elevii vor descrie pa4ile componente ale ca4ii 9i vor explica
funclia acestora ln ansamblul unei ca4i.
Profesorul pregate$te clasa penfu asimilarea unor noi informalii legate de structura
ca4ii: o bibliografia (definitie);
o indicele bibliografic de nume, de materie, de titluri, de abrevieri;
o glosarul, definitie.
Se rezolvl exercitiile din manual.
Sunt explicate cele mai imponane aspecte legate de aceste pa4i componente ale unei
calti.
Elevii sunt solicitati sa-Ii reactualizeze informaliile privind moocntele iopotmte din
iltorir scrisului $ a tipm{ui.
Este abordati, ln continuare, atitudinea elevului faF de lecrura, fala de texr si fala de
informaliile numeroase pe care le con;in textele citite, cu accent pe bucuria lecturii gi pe
tehnica lecturii.
Se influenleaza adtudinea elevului fala de lectura, prin intrebari adaptate factorului
elev, de tipul:

46
I Ce stare sufleteasca traie$ti cend cite5ti? 0 Poli concepe viata fara lectura'l I Se
poate intampla sa te identifici cu autorul, cu universul operei literare citite, cu personajul?
I Cum procedezi daca in fimpul lecturii int6lnegti cuvinle necunoscute'/
Se nece la prezentarea dicfionarelol insistindu-se asupra valorii dicflonanrlui ca opera
de cultura - sursa de informare gi instrument al muncii intelectuale.
Li se prezinta
elevilor cele mai diverse tipuri de diclionare.
Se vor efectua cu elevii exercilii de folosire a unui dictionar, expliclndu-li-sc tehnica
de depistare mai rapida a cuvdntului sau numelui scriitorului care inrereseaza.
Elevii sunt atentionati ca explicaea cuvintelor necunoscute se realizeaza cu ajutorul
diclionarelor explicative in care cuvintele se explica linand seama de contextul in care
apar, folosite cu sensul propriu gi sensul figurat, iar clasele lexicale (neologisme,
arhaisme, regionalisme, sinonime, expresii etc.) se regasesc in diclionarele de limba spe-
ciale (denotativ/conotativ). Elevilor li se solicita exemplificari in acest sens.
Oblinerea performanlei gi asigurarea feed-backului.
Asigurarea retenliei $i a transferului.
Tema Dentru acasa.

Doino
Obiective performative Conginunuile vizate Bvaluare. Itemi
(operationale, cognitive, afective)
Elevl vor ti capab i: . Lectura expreslva lr -'Desprindefi din text ccl putin
O, - si releve caracteristicile . Memorarea ver-
trci cuvinte care definiesc insu5i-
doinei pe baza textului poe- surilor rile doinei, apoi explicali-le.
tlc. . Punerea in evi- I. Alegeti (uvintele rare suge-
02 - sA remarce cuvhtele den1a, prin lectura $i reaza perenitatea doinei populare.
care sugereaza perenitatea analiza, a caracteris- l.
-Explicali cel pulin trei expre-
doinei. ticilor doinei Si a sii poetice.
03 - sa explice cuvintele- pereniulii ei I., - Precizali timpurile verbale
o Relcvarea tonului
simbol folosite de autor pen- Iblosire.
tru a-$i exprima senti- intim al poeziei
o Corelarea cu alte I, - Dati exemple de alte trer
mentele.
Oa - s4 analizeze $i sa com-
poezii (populare 9i poezii inrudite temaric. Valo-
rificali, in acesr scop, lectura
pare registrul verbal, inter- culte) dedicate doi- voastra particulara.
nei
pretAnd valorile stilistice.
Metode didactice: Resurse materiale:
- lectur4 coleclii folclorice cu texre li.rice, inre-
- conversatla; gis[ari cu tcxte de lirica populara interpre-
- munca independenta; tate pe melodic dc doina
- desco oerirea-

47
tr ActivitAti p,reg[titoare, Captaea atentiei elevilor
Reactualizarea cuno$tinlelor despre literatura populara, insistandu-se asupra unora
dintre particularitafile acesteia: anonimat, oralitate, sincretismul vestirnentaliei, categorii
tematice gi de gen, specii etc.
o Ce creatii populare cunosc elevii?
. Carui gen literar apa4in ele?
Crealiile literare populare studiate pina in prezent sunt: epice (baladele, lege,ndele) 5i
lirice (doine colinde).
Profesorul propune elevilor audierea unor benzi magnetice coniinand un text lidc
folcloric cAntat pe o melodie de doina.

O De.d{sura€a propriu-zis6 a lectiei


o Profesorul realizeaza lectrra expresivd a poeziei Frunza verde magheran..., urrnata
de o conversafie de orientae.
Se propune:
a) Se realizeaza studiul textului sub raport lexical, morfosintactic si fonetic, inclusiv
ortografic $i de punctuatie.
Este analizata functia stilistica a locutiunii adjectivale,,cu noroc", elevii fiind solici-
tati, in continuare, sa gaseasca pentru aceasta loculiune adjectivala doua sinonime.
Cuvintele folosite cu sens figurat (de exemplu a atde si focul, d;n versul 15, verbul
PpA din versul 18).
Se vor rezolva exercitriile de morfo-sintaxa 9i fonetica, sarcinile de lucru din manual
(Completati-vd cunostintelel si Yerificali-vd cuno$tint€lel) vor fi repartizate pe grupe de
elevi.
Se efectueazi ilterpretarca textului pe baza sarcinilor didactice din manual.

O Int€rprctarea texfilui
Se cere clasei sl demonstreze ca poezia Frunza verde magheran. .. este o creatie lirica.
Dorrele sunt creatii lirice. Ele comunici starile suflete$ti ale creatorului anonim, sen-
timentele provocate de trairea anumitor situalii legate de cei dragi, (iubire, instrainare de
sat), de asumare a condiliilor de luputori pentru cauza sociala, de momente concrete ale
existentrei tana,rului: ca6nia... GeneralizAnd, din diversitatea sentimentelor umane, doinele
exprima: jale, dor, dragoste. Ele pot fi cdntece de c{t&ie, de lns$inare, de voinicie
(haiducie).

Elevii sunt solicitali sa formuleze ideea poetica exprimata in fiecare dintre doinele
citite la clasa. Este recomandabil ca aceste doine sA ilustreze fiecare tip de doini populara:
. doina de jale (de exemplu: Unde-aud cucul cAntind);
. doina de dor (Frunza verde lacramioar);
o doina de haiducie (Frunza verde magheran... Voinicu[1
. doina de cdtinie (Maica, maica, draga mea)
o doina de lns$inare (Cenbcul stainafitiD

in textul poeziei Fnnza verde magheran... exisa un eu liric, tanarul voinic, care igi
exprima dorinta de a deveni cit mai repede un osta$ in cetele de panduri ale lui Tudor.

48
Este exprimata comunicarea omului cu natura, cu spaliul montan, insuflelit de
prczenta omului.
Elevii sunt solicitali sa participe la descoperirea particularitalilor doinei.

a Ce alte elemente de conlinut observali in doine?


in toate doinele, interpretul anonim i se confeseaza naturii, pe care o ia drept martor
al suferin;elor sale.
a Ce aspecte ale vielii poporului sunt ilustrate in doine?
Doinele exprima aspecte variate ale existentei populare: iubirea, jalea, revolta
sociala, ruperea dureroasa de ai sai penffu plecarea in catanie, in haiducie, insrainarea.
Universul afectiv este dominat de tristele, dc melancolie sau protest prilejuite de o reali
tate osdla.
Pentru exprimarea acestor intense trairi ale eului liric, in textul poeziei apare excla-
matia retorici. in acest mod, se realizeaza o amplitudine a tairii sentimennllui.
Elevii sunt solicitad sajusdfice valoarea compozilionala pe care o are exclamalia din
punctul de vedere al poziliei sale in discursul liric.
Elevii sunt solicitali sa prezinte fi$e cu citate (din crealia culta sau populara) care sa
ilustreze exemple de exclamalii. Pe baza acestor exemple, se incearca definirea excla-
matiei.
E:rclanafia: procedeu care large$te posibilitatea exprimarii unor cdt mai variate $i
complexe sentimente 9i ginduri ale poetului.
De la cuvinte exclamative 5i pAna la fraze exclamative, exclamaliile isi motiveaza
prezenta $i frecvenla prin vorbirea dir€cti - mijloc stilistic datorim c&uia se invioreaza
comunicarea poetica - 5i prir expiimarea unor sentimente putemice.
e Exclamalia materializeaza sentimente ca: admiralia, bucuria, indemnul, dorinla,
speranta, pioqenia, extazul, regretul, mdndria, suferinta, compasiunea etc.
Uneori exclamalia altemeaza cu int€rogatia.
. Exclamatia prezinta, in general, o structura unitara, continand verbul la modul
imperativ 5i substanrir e Ia cazul vocativ-
Topica exclamaliei situeaza, cu rare exceptii, verbul la modul imperativ in fruntea
versului, aceasta motivandu-se prin cre$terea dramatismului comunicarii, prin reliefarea
gAndirii patimage a poetului.
o Exclamalia poate surveni in oricare moment al discursului liric:
a) la inceputul sau la mijlocul discursului liric
b) la sfir5itul crca;iei lirice.
Se cere clasei sa prezinte exemple adecvate situaliilor de mai sus.

Rimo, mdsuro, ritmul, piciorul melric


Bxercitii pregdtitoare:
Profesorul va informa clasa, pe baza unor exemple adecvate, ca poezia este alcatuita,
in mod obi$nuit, din mai multe versuri, intre care exisu legdfiri de continut d formi.

49
Nu orice scriere in versuri este poezie. Poezia in sensul strict al cuvAntului implica
prezenla unor imagini artistice qi exprimarea unor emolii estetice.

a Rima (reactualizare): Se citesc versurile din poeziile reproduse in Manualul de


limba romana pentru clasa a VIII-a (Editura Corint).
Se solicita clasei o definilie a rimei.
o Prin riml se inlelege grupul de sunete identice ce se repeta la sfargitul a doua sau a
rnai multor versuri, identitatea incepind cu ultima vocala accentuata din vers,

. Rima alcatuita dintr-un singur sunet (cand ultimul sunet din vers este o vocala
accentuata - rime univocalice:
-a ,,Iar Manole sta $i un vis visa,
Nici ca mai lucra Apoi se scula
Ci mi se culca $-astfel cuvanta."
(Manastirea Aryelului)
Rimele sunt, de cele mai multe ori, grupuri de sunete, rima incepdnd cu ultima vocala
accentuata:
-is .,O, e5ti frumos cum numa-n vis
-atd Un inger se arau,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata. "(M. Eminescu, Luce afArul)

Elevii trebuie sa relina siuatii de genul celor in care nu toate sunetele din com-
punerea unui rime coincid. Aceslea se numesc rime imperfette lau aronmG-
Rima imperfecta poarta numele de asoneF.
Se vor comenta situalii $i exemple de: rime bogate, monorima, rima masculinA, rima
feminina. rima dactilica.

Denumirea rimelor dupa pozilia pe care o au in strofa:


- rime alifirate (imperecheate);
- dme hctucitalc;
- rime imbr[tiSato.
Se solicitA elevilor sa elaboreze fiqe cu versuri care sa ilusfieze, pe rand, exemple din
cele mai diferite feluri de rime.
Se cere reprezentarea schematica a acestor rime.

Este invocata, cu exemple corespunzabare, existenla rimclor inEioalo (rimeaza


cuvinte din interiorul versurilor).
Versuri fAra rime: vcrsuri albe.
VcrEul liber.

o lvltrgura
o Se cere clasei o definitie a mdsurii versului.
. Se prezinu, in paralel, masura versurilor din poezia culta qi din poezia populara.

50
. Se demonsffeaza, in fata clasei, faptul ca poezia culta de inspiratrie folclorica
pastreaza de cele mai multe ori factura populara (5- 5; 7- 8 silabe).
ln poezia culta, masura poate ajunge pdna la 18 silabe.
. Ribul
Se pomegte de la observalia ca, in versuri, si.labele tonice (accentuate) se succed re-
gulat, dupa acelagi numar de silabe neaccentuate.

Armonia ce rezulta din aqezarea simetrica a silabelor accentuate $i neaccentuate in


vers se numeqte dh..
o Cea mai veche unitate ritmica este cilaba.
Se solicita elevilor sa elaboreze fige cu citate care sa ilustreze aspecte legate de ver-
sificatie.

Picior mctic -grupul de silabe accentuate si neaccentuate care se repeta in vers, for-
mand o unitate dtmica.
Picioare bisilabice (din doua silabe)
Picioare trisilabice (din trei silabe)
Picioare tetrasilabice (din patru silabe)

a Troheu: picior format din doua silabe, prima fiind accentuaE, iar a doua neaccen-
tuaU.

Discutii pe nrginea eleoentelor de tebnicl a versului Principalele elemente de


tehnica a versului sunt: ritoul, rims si misura.

Sunt definite:
0 rihul (repetarea regulata a silabelor accentuate 5i neaccentuate dintr-un vers)
r) rima (potrivirea ultimelor sunete de la sf6r$itul versurilor, incepdnd cu ultima vocala
accentuaB)
0 mlsurs (numarul de silabe dintr-un vers).
in poezia populara masura, de exemplu, este scurtA, de obicei de pina la 10 silabe.

a Masura Ei rima doinelor. Se noteaza pe tabla:


Doinele au masura diferita:
7 silabe (Voinicul.'Unde-aud cucul cintdnd);
-
- 8 silabe (Frunza vede lacfimioara).
Rima doinelor este neregulata:
- rimeaza cate 3 vercui (Unde-aud cucul c6.ntdnd);
- rimeaza cate 3 versuri in altemanta cu cate 2: (Frunza verde lacramioafi,
Voinicul\
.- imperecheata, cu cite I vers care se abate de la rima (Maica, maica,
orama meu.
Se cereo ataliza a masurii gi rimei poeziei Foaie verde magheran.
Se vor puna discufii de reactualizare a acestor elemente de versificalie. Se pot face
anumite compara;ii cu versul cult.

5l
Fiind o expresie dirccta a unor sentimente complexe, doinele au versul scurt 5i clar;
ritmul este specific popular.
Pcntru stabilirea ritmului se slabilesc mai intai, prin citirea cu intonatie a versurilor,
silabele accentuate si neaccentuate.
Se observa ca se repeta grupurile de silabe in care aprre o silaba accentuata. Astfel
de grup se numeste picior de vers (metic). Separind grupul care contine silaba accentu-
ata, observam ca doua silabe se separa. Piciorul metric este bisilabic. in cadrul acestui
picior metric accentul cade pe prima silaba. Acest tip de picior metric se nume$te troheu.

a Ribnul tohaic (coborator) = ritmul in care piciorul metric esre bisilabic gi accen-
tul coboara de pe prima silaba.
Formarca competentei 9i asigurarea feed-back-ului.
Profesorul apreciazd rdspunsurile coreclc, bune 5i lbarte bune, le corecteazil pe cele
eronate $i, in final, evalueaza global participarea elevilor la demersul didactic propus.
Asigurarea retenliei $ a trmsferului
TemA pentu acasd. Argumentali, inlr-o compunere de 20 de rinduri, ca poezia
Frunza verde magherar... este o doinA populara.

IA)
Doinoo. ocrovion Gogo

Obiective performative Continururi vizate Evaluare. Itemi


(operalionale, cognitive, af ective)
La sfir$itul orei, elevii vor fi - Lectura textului I, - Identificali modalitatile
capabili: - Memorarea versurilor specifice de structurare a
Or Sa citeasca fluent, corect - Punerea in evidenla, poeziei Doina de O. Goga
gi expresiv un text de lirica prin lectura si analizil a I, - Identificali in dreptul
popularir. caracteristicilor poeziei fiecarui cuvant-cheie ter-
O, -Sa perceapa corect mcsa- studiate, a textului liric menii 5i expresiile care fac
jul tl.rnsmis de textul liric cult. cult parte din aria lor semandca.
O, - Sa identifice 5i sa explice - Relevarea tonului I, - Recunoa5teli mijloacele
efectul stilistic al procedeelor poeziei
artistice din poezia Dorna de O.
artistice. - Competenlele gi cu- Goga.
nostintele de sprijin I. -
Oo -Sa recunoasca particula- Precizali starea afectiva
(lectura unui text liric,
ritatile unui text liric, in gene- a poetului.
trasaturile operei lirice,
ral, inclusiv definirea doinei. Is - Argumentati folosirea
O, - Sa comunice adecvat pe
idei gi sentimente co-
municate nemijlocit).
unor cuvinte-simbol pre-
marginea conlinutului de idei
$i sentimente al textului.
Metode didactice: lectura; Resrnse mir€dele: volumul de poczii de O. Goga; volumul
conversalia; descoperirea; de istorie $i cntica literara in carc sa se regaseasca opiniilc
munca independenta. criticc asupra crea[iei Iirice a scriitorului triursilvaneur.

52
Concretizarea d€mersului didactic: lectura expresiva a textului; studiul textului
(lexic, morfosintaxa, fonetica, punctuatie); interpretarea fondului de idei si sentimente;
valorificarea cunostintelor despre doina (doina populara si doina culta); piciorul metric
bisilabic (troheul Si iambul); interogalia retorica.

D Captarea atentriei: Discutii asupra creatiei poerice a lui Octavian Goga; date
biografice sumare.
SchitA biograficd
Dafa naSterii. Anii formatiei intelechrale:
O. Goga s-a nascut la 1 aprilie 1881 in satul Ra$inari, in casa preotului ortodox Iosif
Goga si a sotiei sale, Aurelia, invalatoare.-Urmcaza gcoaia primara din satul natal, avdn-
du-l multa vreme invatator pe lMoise Fradl' intelectual patriot, prototipul posibil dii
poezia Dascalul, asa cum sora sa, Victoria, stinsa de timpuriu, va fi prototipul din
Dascalip. Dgpa absolvirea liceului, in 1900 se inscrie la Universitatea din tsudapesta, fa-
cu_ltatea de Litere gi Filologie, studii continuate la Berlin, pana in anul 1904.'
Debufirl publicistic: In decembrie 1897, O. Goga incearca sa publice primele sale,
poezii in revistele Tnbuna (din Sibiu) $i Revr'sta ilustah (din Bistrila). Urmatoarele
poezii le va publica in revista Familra /ui Iosif Vulcan (Oradea).
- Debutul editorial: ' ,
O. Goga publica in 1905, Ia Budapesta, volumul Poezii, ,,ad,evarat eveniment lite-
rar". Poetul intra tot mai mult in con$tiinta opiniei publice. Poeziile din acest volum sunt
socotite,,crea[iuni geniale."
' in 1906, O. Goga primegte consacrarea Academiei Romdniei.
Alte volume publicate: Ne cheama pamentul, In umbra zidurilor (poezi)
Me$terul Manole (teatru), Precursori (articole)

O. Goga se stinge din viala in ziua de 7 mai 1938, la Ciucea, jud. Cluj.

D Plegdtirea tematico-afectivi
o Stabilirea unei leglturi intre experienta de viatd a elevilor $i textul studiat Fixarca
personattn$i scriitorului ln cadrul istoric al lumii tsosilv{ne,ne.

-Opera lui O. Goga: esenla a unei con5riinle aflisrice $i a unui suflet national; o mono-
grafie a satului romanesc: ,,Am crezut deci in sat, fiindca satul era sinteza ce reprezentt
inaintarea mea in marele tot: neamul".

o Volumul Poezii dtn 1905 contureazl, aproape definitiv, personalitatea creatoare a


poetului, adun6nd in paginile lui poeme care pot sa marcheze cuprinzator vinulile
esenliale ale unei poezii impuse la inceputul secolului cu o evidenta originalitate.
o O. Goga continua o tadilie activa a literaturii ardelene, fie a celei populare, fie a
celei care, plecind din imnul lui Andrei Mureqan, De$teapffi-te romine, se regase$te in
poemele de addnca revolta ale lui Coqbuc.
. Poeziile lui Goga - ,,eveniment literar" al anului (T. Maiorescu) - s-au distins de
la inceput printr-o implicare in activitatea sociala $i politica. Poetul nu e doar un luptator
,,deschizator de drumuri", ci profetul ales al ,,vremii ce va sa vie".

53
o Lecfirra-model - citirea expresiva si explicativa - insugirea instrumentarului tehnic
al lecturii, formarea deprinderilor de lectura corecta, cuenta $i expresiva, imbogalirea
vocabularului 9i exprimarii elevilor. Lectrra liErarl: rairca emotional-reflexiva a univer-
sului operei de catre elevi.
o Bxplicaea cuvintelor gi exgesiilor (e.trplicaea dre text)
. Descoperir€a s€nsurilor si s€mnificatiilor opcrei la nivclul divcesclc gtsaini alc
ac$Eia.
o La nivel lexical, propunem elevilor sa comenteze sensurile primare gi secundare ale
cuvintelor, sensurile figurate, relaliile sintactico-morfologice dintre cuvinte:
a) explicarea in context a cuvintelor'. a(se) afunda, a (se) stinge, a picwa, taina, a (se)
infiora, a (se) aina, cAntarc, pl6ns;
b) inlelesul poetic al unor substantive, in asocierc cu alte pA4i de vorbire: cdnfare,
codri, floare, vttls, lume;
c) expresivitatea structurii fonetice a unor cuvinte.

'i6ul de-text al ooerei lirice:


- delimitarea riniolilor contextuale (plan de idei);
- stuctura $i inlanfuirca metaforelor-simbol, a cuvintelor-cheie;
- limbajul expresiv, sugestiv; semnificatiile multiple ale acestuia.
. Descoperirea imaginilor vizuale si auditive; importanla acestora in conturarea ideii
poetice.
o Despr.inderea elementelor poeziei care apa4fui planului naturii.
Elevii sunt solicitad sa explice existen;a unei corespondenle, a unei relafii inte natura
gi vocea eului liric. Se va insista asupra atmosferei pe care o creeaza aceste elemente care
se armonizeaza. in acest sens discutiile vor fi clirijate spre explicarea semnificatiei
urmatoarelor construclii poetice: ,,pacea codrilor de brad", ,,taina vremii de demult",
,,largul vaii", ,,pllnsul veacurilor duse".
Se vor stabili procedeele artistice predominante, prin despr.inderea procedeului artis-
tic cel mai des utilizat.
De comentat rolul imaginilor artistice din versurile poeziei Doha,pnnrelevarea ideii
existenlei in timp a cintecului.
Se precizeaza ideea ca, in literatura culta, termenul de doinA incepe sa circule prin
intermediul lui Alecsandri, Eminescu, B.$t. Delavrancea, G. Co$buc, $t.O. Iosif,
O. Goga, T. Arghezi $i define$te o poezie ce exprima starile de spirit asemanatoare celor
generate de cdntecele populare.
Doina este cintecul nalional folcloric, specific rominesc prin excelenl6, inexistent la
alte popoare. Toti marii cercetatori ai evoluliei spiritului romanesc in istorie s-au intemeiat
pe cuvantul poetic si pe melosul doinei (D. Cantemir, V Alecsandri, B.P Hasdeu,
L. Blaga, C. Noica 9.a.). in chipul cel mai firesc, ea nu putea lipsi din crealia celui mai
mare poet al neamului. Prin peregrinarile sale de-a lungul gi de-a latul teritoriului locuit
de romini, in special in Transilvania, Eminescu a cules, incepind de la varsta de 16 ani,
o multime de doine, pe baza cArora a scris propriile sale doine.
De fapt, debutul publicistic 5i{ face prin publicarea unei doine. Poezia De-ag ave4
prima sa crealie, publicata in revista Familia din Pesta, in 1866, la 16 ani, este o doina,

54
imitata dupa Dorra lui V. Alecsandri. Mai tArziu, compune exnaordinara Doina, poezie ce
trebuia citin cu ocazia ceremoniei dezvelirii monumentului lui $tefan cel Mare, la la$i, in
ziua de 17 iunie 1883, gi a fost publicata ulterior in Convorbbi literare, dupa ce in seara
aceleiagi zile fusese citita la cenaclul Junimii.
o Doina lui Eminescu este una din marile capodopere ale poeziei nationale,
,Bxprimdnd sufletul rominesc la punctul sau de ardere cel mai inalt, nu numai din
unghiul de privire al artei cuvantului, cit mai ales din acela al destinului sau in istorie".
(Ion Rotan)

,,$tefane, Maria Ta, Doar s-a-ndura Durnnezeu


Tu la Purra nu mai sta. Ca sa-d mantui neamul tau!
Las-arhimandritului Tu te-nalta din mormdnt,
Toata grija schitului. Sa te-aud din com sunAnd
Lasa grija sfinlilor $i Moldova adun0nd
ln seama pri,rintilor, De-i suna din com o data,
Clopotele sa le traga Ai s-aduni Moldova toau.
Ziua-ntreaga, noaptea-ntreaga,

Se recitegte poezia Doina de O. Goga, pentru a se comenta elementele de versilica;ie:


rima, m{sura si ritnul.
Cum este masura versului popular fap de a celui cult? De ce'?
Fiind expresia direcn a unor sentimente complexe, dohele au versul scurl $i clar si
ritmul specific popular.
Penffu determinarea ritmului se stabilesc mai intAi, prir citirea cu irtonalie a ver-
surilor, silabele accentuate si neaccentuate.

O doi-na plin-gc sus pe cul-me


Din flu-ier un-de lim-pezi cad.

lntr-o dezbatere in legaluril cu structura versurilor gi asupra posibilitalilor ritmului in


poezie se remarca: versurile se structureaza pe picioare metrice bisilabice sau rrisilabice
in funclie de poziiia accentului, cele silabice sunl trohaice sau iarnbice.
Elevilor li se cere sa stabileasca piciorul metric $i ritmul care o caracterizeaza.
Daca primul vers este consruit pe sistemul iambic, in al doilea apar doua grupari
,trisilabice cu accentul pe silaba mediana. ,
Asemenea picior metric se numeste anfibrah, iar rituul corespunzator este mfi-
brahic.
Se propune definirea rirnului arnfibrahic gi a avantajclor acesrula pentru poezie:
accentul cazand pe mediana trisilabica, pelu te o gradarc perl'ecta in plan mai dezovoltat.

55
Interogolio retoricd
o Exercitii de identificare a acestei figuri retorice compozilionale.
Se observa ca interogalia intra in relalie cu alte figuri de constructie: invocafia, excla-
matia pralela, imF€caNia 9i altele. Fa[a de acesrea, interogatia rerorica stabilegte un dia-
log in care interlocutorul este mut, dar cu toate acestea se solicita participarea sa.
Boris Tomagevski subliniaza 5i el caracterul retoric al interogaliei, socotind-o ,,o afir-
ma1ie, de fapt, intonalia interogadva fiind folosita doar pentru intensificarea atentiei
emotionale a receptarii".

Interogatia este preferata de poet pentru contribulia considerabila a acesteia in solic-


italea sensibilitalii cititorului, a fanteziei acestuia:

,.Iar popi i nostru-ntamplalor ,,Pe cine-ngropi, pArinte, azi?"


Vreun oaspe-atunci sl-i vie: ,,Pe-un om de omenie!"
(O. Goga, DorinSa)

Altemata cu exclamatria, interogafia spore$te tensiunea depresiei 5i dramatismul


acliunii:
,,MAi Crdgmare Niculaie De-i suna de doua ori, Din hoara in hotara,
Ce mai zici de lumea asta? i1i vin codri-n ajutori, indragilar ciorile.
Dumnezeu sa-d fie vinul De-i suna a treia oara $i spinzuritorile !"
$i norocul gi nevasta!" (O. Goga) Toli dugmanii o sa piara, (M. Eminercu)

Textele in care apare interogafia retodcd sunt relativ mai restrdnse ca numar. in unele
texte din lidca orala, interogalia apare printr-o stransa impletire cu imprecafia:

Cine naiba-a pomenit,


Cat in lume a trait,
Din copila tinerea
Nevasta cu voie rea?

Alteori, se poate intelni un gir de interogaiii, ceea ce transformi figura de sril inrr-un
procedeu de compozifie, intregul text rezumandu-se la acest gir de interogalii retorice:

Foaie verde bob naut, La ce, maica, m-ai facut,


De ce, maica, m-ai facut Chiar pe vatra cea de lut,
Pe vatra cea cu spoiala, Sa traiesc tot cu urat?
Sa traiesc tot cu cafieala? La ce, maica, m-ai facut,
$i pe vatra cea de var, Chiar sub umbra spinului,
Sa traiesc tot cu amar? SA robesc strAinului.

Foarte bine reprezentata este insa interogalia compozilionala: infrebarea nu e decdt


un pretext prin care comunicarea lftica ia na$tere sub forma rAspunsului. De altfel, multe
texte de lirica orala se alcatuiesc pe structura intrebare-raspuns.

56
,,Bistrito, apa de munte! Ce te facu$i Dunare De nu pot trece prin tine
Bistrito, siroi de fi'unte, $i te umflagi tulbure; Cu baltagul la ciochine?

Uneori intrebarea e pusa indirect eului liric, pentru a-i da acestuia posibilitatea de
raspunde Si de a-Si comunica sentimentele:

,,Mult ma-ntreaba inima, Eroul lric raspunde sir-


Bile mi-i mie ori ba? gur acestui Sir de infebar.
$i eu zic ca nu mi-i ralu.. . puse unui interlocutor.
Lacrimile curg parau.
Toate aceste situatii in care interogaliile contribuie la compozilia textelor de lirica
populara prin provocarea unui rirspuns dat de eroul liric poarta denumirea de dialog sau
monolog dramatic.

Aloculiuneo
E Obiective performative
Elevul va fi capabil:
- sir precizeze trasaturile acestuitip de expunere orald.
- sa inleleaga structura unei aloculiuni.
- sa-$i insu$easca cerinlele unei aloculiuni.
- sa suslina o aloculiune, intr-o anumita imprejurare.
sa lransrnjta corcct un mcsai.
0 Continuhrl vizat:
Alocr.ltiunea
O Parcursul didactic. Discufii prelininarii:
Se vor reaminti tipuri de compozitii studiate.
o Elevii sunt solicitati sa dea exemple de compozilii cu caracter oratoric.
Dintre tipurile de compozitii oratorice se vor face referiri la cdteva, considerate a avea
unele elemente si caracteristici mai deosebite:
o interventia - compozilie orala, concisa, prezentata in cadrul unei dezbateri libere pe
o tema data, in prezenta unui auditoriu intcresat, in care se exprima un punct de vedere
personal, motivat cu ar€umente clard gi convirgatoare.
o alocutiunea - compozilie orala scurta, ocazionala, de obicei spontana, rostita cu
prilejul unui eveniment festiv, care exprima cateva idei cu o incarcatura afectiva deosebita
Stuchrra unei alocutiuni:
1. - fbrmula de adresare
2. - anunlarea /solicitarea permisiunii de a vorbi in numele colegilor (inhoducerea)
3. - argumentarea semnifica;iei momentului (cuprinsul)
. Li se cere elevilor sa dea cAtcva exemple de situatrii sau evenimente festive.
. Se prezinta planul de idei al unei scurte cuvanmri la un ascmenea eveniment
lcuvintare lr sarbatorirea 5colii,).

57
- fcoala in viafa colectivitalii (centru de cultura, punct de plecare in viala etc.)
- impliniri ale ultimilor ani $i urari de viitor
- mullumiri, urari, feliciari, angajamente (lnchei€rea)
4. afimarea sentimentelor personale:
- fap de Scoala $i slujitorii ei
- fali de realizarile qi aspiraliile instituliei
E Elevii vor fi solicitali sa generalizeze, pe baza propriilor observatii: alocusunea -
compunerea scufta, originala, rostig cu prilejul unui eveniment festiv.
. Sunl prezentate, cerinlble irnei bune alocutiuni:
,'- a) sa conlina iaei faeCi,aiimomentului, evenimentului;
b) sa exprime un sentiment, o ftaire afectiva, bazdndu-se pe argumente logice, dar gi
pe sinceritatea lrairii emo;ionale a evenimentului;
c) sa nu se abata de la subiectul propus (si nu faca digresiuni, sa exprime exact, prin
\ alegerea celor mai calde 9i mai adecvate cuvinte 5i expresii, starea emolionala a vor-
bitorului:
d) sa aiba o nota de solemnit:rte, uneori oficiala, alreori degajata;
. e) sa pasFeze structura unei aloculiuni (formula de adresare, introducerea, cuprinsul,
incheierea).
O Pregatita sau sponmna, alocutiunea unnare$te antetrar€a ascultdtorului, partici-
pae lui afectivd.
Resoectarea acestor scoDuri :

implica recursul la formglellghr*& (iniliale, mediane, hnale) si apelative care


_..
realizeaza apropierea;
. presupune g1ili26pg imro'inilor artistice, in masura sa ofere intervenliei expesivi-
taE;
. admite cita0l seonificativ din opere literare. asocierile culhuale, aluzii la perso-
nalitati.

0 Tema pentru acasa:


Elevii sunt solicitafi sa redacteze $i sa prezinte in fata clasei o aloculiune pe o tema
la alegere.

58
:'r; .. :. i,::.
Al 'n.:
l.l:,,.'',1r',, .1'';r.1i.;';.i1.; ;1r:i1 il
Dorinto de M. Eminescu

Obiective performativo Confinuftri vizare Evaluae. Itemi


(operalionale, cognitive, afective)
La sfArqitul activitadi, elevii vor . Lectura textului. I, - Identificali rnodali-
fi capabili: . Memorarea versurilor. tafile specifice de struc-
Or - sa citeasca fluent, corect $i o Evidentierea, prin lec- turare a poeziei Donn;a de
expresiv un text lidc. tura si analiza, a carac- M. Eminescu.
02 - si observe modul de orga- teristicilor poeziei studi I2 -ldentificafi cu cuvintele-
nizare a textului liric. ate. cheie, termenii gi expresiile
03 -sa hteleaga semnificalia unor
o Relevarea tonului de care fac pafle din aria lor
cuvinte-cheie intr-o poezie.
ansamblu al poeziei. semannca.
. Corelarea cu alte poe- 13
Oo - sd evidenlieze figurile de figurile de
zii, cu o temadca asema- stil din poezia Dorinla
-Recunoagteli
stil $i rolul acestora in comuni- de
natoare. M. Eminescu.
carea sentimentelor.
o Consolidarea cuno$-
05 -sA sesizeze impresia de
tinlelor despre poezia lui
14-Precizati starea afectiYa
ansamblu comunicau, mesajul a poetului gi mesajul trans-
M. Eminescu.
mis de textul liric cult.
ftansmrs. . Competente gi cuno5- I, - Recunoagtetri particu-
06 - sa analizeze si sa compare
tinte privind textul liric
limbajul poetic al creatiei emi- laritatile unui text lidc
cult, trasaturile creatiei
nesciene. eminescian.
lirice culte.

Meode didac'tice: Resurse materiale: volume de poezii de


- lectur4 M. Eminescu; inregisftari cu texte de lirica emiles-
- conversali4 ciana in interpretarea unor actori celebri; volume de
- munca independenta; istorie qi critica literara despre creatia lirica emines-
- problematizarea. ciana.

o Muncn independentn
Elevii sunt solicitatri sa fianscrie versuri din creatia lirica eminesciana, in care apare
motivnl florilc de tei.
O ActivitAtile prregdritoue. Captarea al€ntiei etevilor

o Elevii sunt solicitad sa observe ca poezia DoinSa face parte din lirica erotica emi-
nesclana,
Se propun qi alte exemple de poezii in care imaginea unei iubiri posibile sa fie proiec-
tata inE-un plan imaginar speciftc: Lacul, Floare alba*ra, Sara pe deal, Iubind in taina.
. Se realizeaza o pregatire tematico-afecdva a elevilor, menita sa creeze acele condigii
favorizante pentru recepta.re.
O l€cfira model (citirea expresiva), ca monent de fuziune afectiva cu opera.
Lectura model este efectuattr de c,rfe Drofesor.

59
in cazul unor iffegisEari adecvate, lectura-model poate fi inlocuiB cu lectura inre-
gistrata pe disc, banda magnetica sau banda video.
Adecvati lectura-model specificului textului.
O Conversalia de orientare: realizata dupa lectura, are rolul de al informa pe profe-
sor asupra modului in care elevii au urmarit lectura gi au desprins structura logica a
poeziei.

O L€ctura pe fragm€nte gi e.Jelicar€a cuvintelor necunoscute:


. Se propune elevilor o lectura pe strofe a poeziei Dorrn;a, cu desprinderea celor cinci
tablouri ale poeziei.
. Explicaea cuvintelor necunoscute. Este clarificat sensul propriu gi figurat al ter-
menilor gi expresiilor. In explicarea cuvintelor gi expresiilor necunoscute se va {ine seama
de importanla acestora pentru intelegera textului.
o Cuvintele necunoscute vor fi notate pe tabla de profesor, qi in caiete de caffe elevi,
pentru ca acestia sa le perceapa grafic si auditiv. Explicaliile se dau fie de care profesor,
fie de catre elevi, cu ajutorul diclionarelor, al glosarelor etc.
. Introducerea cuvintelor gi expresiilor in vocabularul activ al elevilor presupune
organizarea unor exercilii adecvate care sa-i stimuleze pe ace$tia in construirea de texte
cu cuvintele 9i expresiile nou-invatate*.
o Se vor forrnula enunfuri adecvate care sa-i stimuleze pe elevi in construirea de texte
cu cuvintele si expresiile nou-invalate.
Exercilii de vocabular, morfosintaxa si de fonetica, ortografie 5i punctualie (Cap. I
Strdiul texftlui)
O Int€qretarca texblui
. in clasa a exerciliilor de ]a cap. II: Int€rpr€tarca texurlui,
Se propune rezolvarea
realizdndu-se o incadrare tematica a poeziei Dorinla in ansamblul creatiei lirice emi-
nesclene.
.ls,trlgula a_oTlozitiohal4 Poezia este structurata inicinci tablouri- Se analizeaza
tegatura aintre ndiuia inconjuritoare 5i starea de Cpiiit a Cel6r doi indragostiti. De aseme-
nea, se va sesiza o succesiune a tablourilor de natura altemand cu scenele erotice, intr-o
realuare gradata a celor doua teme: eros Si natura intr-o implet e atat de originala la
Eminescu.**
. Atentia elevilor este atrasa spre observarea 5i inlelegerea utilizarii sugestive a mo-
durilor qi tilnpurilor verbale:
iStrofa I: - Verbul la imperativ ,,vino", cu valoare de apel, exprima indemnul de a
patrunde in spatriul reveriei.
- Delimitarea cadrului ale carui repere sunt ,,codrul" 5i .,izvorul" - elemente
eteme, adecvat scenei erotice ce urneaza sa se desfaqoare intr-o desavar$ita unitate:

,,Vilo-n codru la izvorul


Care tremura pe prund,

'Apud Vistian Coia, Ion Dragatoiu, Metodica prcdtii lintbii Si litetatu i ronene, Editura Didacdca si
Pedagogica. Bucuresti, 1995, p. 60.
"Vezi lustina Inr, Mirceal , Dictjonar de poezie, Ed. a II-a, Brasov, Ed. Orienrul Larin, 1999, p. 52-53.

50
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund."
Elevii vor sesiza: - densitatea mare a substantivelor in strofa I, rolul lor fiind acela
de a infaliga un cadru restiins, familiar, ca un loc tainic aiiubirii, al visarii, at6t de-dorit
db indragostili.
1
$fctfa a-II=e)- prezenta unei suire de verbe la modul conjunctiv (sa alergi, pe piept
s|-mi cazi/ Sa{i desprind dn cre,tet valul/ Sa-l ridic de pe obraz) exprimdnd actiuni carc
se petrec intr-un moment viitor.
- valoarea de imperativ a acestor verbe: s:i alergi, sa cazi.
o Elevii sunt solicitaF sa demonsfeze ca prin aceste verbe se sugereaza posibilitatea

-c"+*:i:,tT::i,ili1ilTt;';.-.
o serie de verbe ra indicativ, timpqr liltor ('edea:
vei, vom fi, or sa-fi cada, vom visa, ingAna-ne-vor), care,,sugereaza ideea unor acliuni
prezentate ca reale, in planul ficliunii date ca posibile de catre verbele la conjunctiv.*

o Muncd indepeirdent{
1. Ce efect are, de fapt, aceasta hecere de la conjunctiv la indicativ'l
2. Identificatri inversiunile verbale qi explicali expresivitarea acesrora
(sede a - v ei, in g 6n a-ne- v or).
3. Descoperili in textul poeziei Doringa forme adverbiale repetitive, explicdnd rolul
lor expresiv (singuri-singurei, r6nduri-rAnduri).
4. Dali exemple de patu epitete personificatoare. Justificati rolul acestora in ,,ten-
sionarea poetica a rcxtului qi rotunjirea imagirii de ansamblu**.

lstrofu t Iti-ui Este identificat motivul florilor de tei ce cad ,,infiorate" in parul
iubitei: elemente pure ale naturii. Contopirea erosului cu natura.
Vor fi indentificate verbele ce exprima aici atitudini lirice esentiale ale poetului:
a) ,,Vom visa un vis ferice"- starea de reverie, ca singura cale de a atinge fericirea
visata, acesta fiind unul din versurile-cheie ale poeziei Dorinta, pr]-Jr, bogalia de sugestii,
de tensiuni psihice pe care le implica.

Elevii vor fi solicitati sa remarce interferenla dintre planul reveriei 9i planul idilei
imaginare, evaziunea in spaliul visarii erotice generAnd,,visul ferice", beatitudinea
iubirii.

Se vor remarca valenlele somnului eminescian, alunecarca din extazul erotic in somn,
sugestie a prelungirii iubirii in moarte, prin contopire cu natura, setea eminescitna de to-
pire sau de contopire prin somn cu natura in infinitate, fiind posibila datoriH corespon-
denlei componentelor cosmosulur.

'Ci Constantin Parfene, Analize ti interpretxri literure,lari, Ed.. Junimea, 1994, p. 14.
"Ci Constantin Parfene, op. cia, p. 15.

6l
Repere pentru onolizo unui ten liric
Crealia lirica apare ca o structura, un tot organic format din elemente solidare, in care
fiecare element nu este semnificativ decdt h qi Ein celelalte.
intr-o ierarhie acceptata din perspectiva .ub.tuttlei semnificative a textului liric, ter-
menii din structura acestuia pot fi analizagi la nivelul unor straturi diverse, interdepen-
dente: a) stratul sonor; b) stratul gramatical; c) stratul semantic; d) ssatul compozilional
9i al figurilor retorice; e) stratul calitadlor inregratoare 9i al semnificaliilor ultime.
a) Analiza efectelor sonorc ale limbajului. De exemplu, efectul produs de o migcare
lenta, unif ma, a cuvintelor; modul de constituire a rimelor.

b) Analiza stsuctnii vcrbalc, de exemplu (rolul activ gi dominant al unor moduri ver-
bale). Corelarea unor moduri (imperativul, de exemplu) cu anumite figuri de stil (invo-
cafia retorica). Semnificalia prezenlei verbelor la diateze diferire qi alte aspecte privind
ponderea pa4ilor de vorbire lntr-un poem.
Organizarea sintactica. Stabilirea unor relalii semnificative inre aspectele de ordin
gramatical (de exemplu, raportul dintre relalia adversativa unei pa4i de propozilie sau
propozigii).
c) ApafienenF la acceaSi 8ftrl scmmticd a rmor tcnncni. Evidenlerea unor sugestii
pe care le poate oferi intrebuintarea diferita a unor cuvinte.
Analiza continutului semantic al unei grupe de substantive. Descrierea lexicului
(arhaisme, termeni biblici-religioqi, populari etc.). Definirea rolului unor cuvinte in ca-
ncteizarca stilului unui scriitor.
d) Seonific4ia estetic{ a unor Erm€ni Analiz4 5qtil.. qi a figurilor de stil.
Organizarea compozifionali 9i prozodica; forma metrici a poemului.

Scenoriu didocilic. Dodnlo de M. Eminescu

Obiective perfumativc Continuturi dc lnv{lae


Dorinta de M. Eminescu
Elevii vor fi capabili: o portretul spiritual al
- sa citeasca corect, fluent qi expresiv un text poetic; poetului (rememorat suc-
- sa recunoasca principalele trasaturi ale unui lext liric, cint)
pentru a fi capabil de a-l deosebi de textul epic; O valorile emolionale ale
- sA identifice 9i sa explice frecvenfa diverselor procedee versurilor, in plan fonetic,
de expresivitate artisticd; lexical, morfosintactic
- sa-Si exprime cunogtinlele intr-o expunere orala sau a tema naturii 9i dragostei
scnsa coerenta.
Metode: conversalia, dezbaterca, demonstralia, invaFrea prin decoperire, munca cu
manualul.
Oblinerea performanlei qi asigurarea feed-backului
Asigurarea retenliei $i a uansferului.

52
Rcsuile mareriale (material didactic): Coleclii 9i volume de poezii. Volume de critica
literard. Iconografie. inregistrari cu texte din tirica erninesciana inbrpretate pe melodie de
romanta: folie privind compozilia poeziei.
tr Concretizarea demersului didactic: lectura expresiva pentru captarea interesului
afectiv 9i determinarea unor putemice trairi ale reprezentadlor; studiul textului; inter-
pretarea fondului imagistic gi a efectelor in plan emolional; valorificarea cuno$tinlelor
despre lirica culti.
Captrpa ahfiei elevilor
Profesorul propune elevilor sa numeasca cele mai importante elemente din biografia
poetului M. Eminescu, pentru construirea unui succint portret spidtual al poetului.
Discugia fa fi orientatA spre temele gi motivele creafiei lirice eminesciene, spre reac-
tualizarea cunoqtin;elor despre opera lui M. Eminescu, insistAndu-se asupra unora dinfe
particularitalile acesteia, realizandu-se qi o scurta verificare a cunogtintrelor elevilor despre
opera poefirlui.
Se anunlA subiectul lecliei.

O Dedlgure€a propriu-zisl a lectiei


Profesorul realizeaza o lectura expresiva a poeziei Dorintra deM. Eminescu.
Se realizeaza studiul (filologic) al textului lexical, morfo-sintatic ai fonetic, inclusiv
ortografie $i punctualie (elementele de consfiuctie a cornunicarii).
Se propune incadrarea temadcA a poeziei Dointa in opera eminesciani:
lncadrdca bmatic4
lh poezia Dorinla ne int6mpina imaginea iubirii implinite, intr-un cadru de basm,
element care marcheazi caracterul fabulos al reprezentarii poeticet Fat-Frumos din tei,
Povestea teiului, CrAiasa din povegti, CNin (fiIe din poveste), Strigoii, Povestea codrului.
Poezia DorinSa face parte dintr-un grup de tex1e, apa4inind liricii erotice de inceput
gi care propun o imagine a iubirii posibile, proiEitata inf-un plan imaginar specific
(Lacu|, Floare albasty San W deal, Iubind in taina...).
Se va comenta modul in care natura $i dragostea constituie in crealia liricl a lui
Eminescu doua teme ce nu pot fl tratate separat. Ele se lntrepatrund mereu, constituind
uneori o rcmA unicA.
erodca eminesciana faza unei iubiri (,,natu-
cllglsbggglqSlll-q€l9t$9lteia-qptsJI-go-1t {e-L4tP$-9g59.99r9sAgqd9_g1ei
anumite sttrri de suflet; b) a doua bste faza unei iubiri ln care se streioara iristetei.
o Stuctrra lingvisticd a cuvtnhrlui - titlu
Sunt enumerate 9i alte substantive, de obicei, absFacte, derivate de la verbele con-
jugarii a lv-a: bininfi. (din brur), c\in$ (dn cdl, folosinld (din folos), ingaduinta,
nezuinq, silinld, suferinsa, rcbuin@, voinld etc.
incadrarea substantivului dorinta in ampla serie sinonimica a substantivului dor,
inleliJba a/ean,7rn d, nostalgie, cu observalia ca starea sufleteascA pe care o presupune se
orienteaza exclusiv catre viitor, in timp ce dorul se risfrAnge mai ales cane fiecut, apropi
at mai mult de regret, durere, dectt de sperantrd.
o Din puct do vedere fonetic, se va studia efectul produs de natua fabuloasa, por-
nita sa cante: umonia eminesciant.

53
_ Eufonia oblinuta prin jocul vocalelor gi al consoanelor (Vom visa un vis ferice,
Ingdna-ne-vor c-un cenL Bhnda batere de v1nt, Adotmind de armonia).
c) Sunt identificate formele verbale predicative. Rezulta urmatoarea repartilie a celor
14 verbe predicative, cAte insumeaza textul: $ase verbe la indicativ vitot (Sedea-vei, Vom
fi singui, Or sa-i cada, Vom visa, ingdna-ne-vor, or sa cada), cinci verbe la conjunctiv
prczgnt. (Sa alergi, sa-mi cazi, Sa4i desprind, Sa.l..i ridic, sa-ti culci, un verb la imperativ
(Vrno) si doar doua verbe la indicativul prezent (tremun, a.scun@, de fapt, forme de
,,prezent - cadru etern".
&n stfo-IE''tE6f4se mcnline 5i se_intensifica perspecliva feri-cirii viilo4rg. Sunr folosire
intens formele de conjunctiv la persoana a doua singular. apropiate de nigte im-fidrative
sensibil atenuate:
,,$i in bratele-mi intinse Sa-E desprind din cre$tet valul,
Sa alergi. pe piept sa-mi cazi, Sa-l ridic de pe obraz."

Elevii sunt solicitali sa identifice $i sa stabileasca modul de repartizare a celor gase


forme de viitor propriu-zis, existente in textul poeziei Dorrtrta.
Li se cere elevilor sa copieze in caiete toate formele de viitor, in toata varietatea
formelor gramaticale de viitor:
a) forme literare gi ,,directe": Vom fi; Vom visa;
b) forme populare gi inverse: Or sa cadL; Sedea-vei; ingina-ne-vor
Elevii sunt solicitatri sa gaseasca in lirica eminesciana gi alte forme inverse.
De exemplu:
,,Adormi-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi,
$i prin somn auzi-vom bucium
De la stdneldde oi." (Povestea codrului)
Se va explica rolul poetic pe care il indeplinesc substantivele in prima strofa a
poeziei. Elevii vor aprecia ce semnificalie atribuie poerul vorbelor de miqcare: sa alergr,
sd cazi, sd ridic, sd desprind.

tr. Universd operei:


Se reciteste poezia Dointra de M. Eminescu (lectura expresivt realizata de profesor).
Profesorul propune elevilor un comentariu general al universului operei. Se solicita
incadrarea poeziei DoinSa in opera lui M. Eminescu.
Se subliniaza gi se definegte semnificatria fundamental lirica a poeziei. Este comen-
tau legatura dTg:l:tglt":qryg4lq_--9.!t-{e..-11|9_ly!9r a celor doi indragostili.
aAF-stEu, in tit.u6a c
--SedeffiESte
. vls

loc

,,Vilo-n codru la izvorul Unde prispa cea de brazde


Care tremura pe prund, Crengi plecate o ascund."

64
Chemarea, exprimata prin verbul vino, stgereazl de la inceput sensul dezvolmrii
intregului text.
Verbul vrlo fixeaza $i relalia dintre cele doua personaje lirice, oferind inifiativa celui
care cheama.
Prezentarea cadrului specific erosului eminescian, reprezentat aici prh codru gi izvor.
Se cere elevilor sa observeicaracterul concret gi detaliat al descrierii. Densitatea mare
de substantive din strofa (codru, izvor, prund, pispa, brazde, creng[) 9i agezarea la sin-
gular a componenielor imponante ale codrului (izvor, codru) subliniaza caracterul cunos-
cut, familiar si in acelaSi timp unic al acesiui topos eminescian.
Prin disculii cu clasa se descrie cadrul inilial al agteptarii, insistindu-se asupra ele-
mentelor ce-l compun:
. codrul: cadrul general: gazda discret-protectoare a in6lnidi tainice (locul tainic);
motivul codrului
oj4pgr\cadrul muzical, menit sa acompanieze soaptele de iubire ale indragostitilor;
caracterul familiar al acestui cadru.
Imaeine uei_[aturlrn-s!49!!t!; q4turA.fgb1rlo31sa.
Armonia cuplului intra in rezonanla cu armonia codrului, a intregii naturi.
Mi;livut impiibrii prin iubire in nd'tura cti viaga, dar 9i cu mbanea.
Motivul florilor de tei preze-nt $i in Povestea codrdui, Povestea teiului erc.).
A doua secventa a poeziei grupeazaisno-fele iI, ni 5i IV.TAcestea descriu: intahirea,
imbrafi$area $i sarutul celor doi inAragostil-i-Caeffstrol€-reailiaza imjiii:unb cea niai
dezvolEta secvenfa a poeziei.
:
Snofa a III-a pregate$te scena safutului (,,Vom fi singuri-singurei"), contine motivul
florilor de tei cazdnd infiorate in Darul iubitei.
:-.
I Pgqegfin4a:
lcaracter vag, abstract, muzical; imprecizie sugesdva.
Motivul somnului: adormirea, ca sugestie a p5elungirii iubirii in moarte. Stare per-
fecta de beatitudine. Somnul - semn al unei stari de fericire.
Somnul si visul vor mijloci trecerea din viala intr-o moarte care $i-a pierdut drama-
tismul.
Integrarea in ciclul cosmic. Beatitudinea iubirii trece in moarte. Real - e6.

Op€m liric{-
Prin disculii cu clasa, se desprind Fasatudle care defiresc opera lirica:
o Ideile Si sentirnentele exprimate direct (confesiune in care eul liric igi exprima
trairile).
o Figuri-le de stil: mijloace prin care se exprima sentimentele eului liric.
. descrierea: modul de expunere dominant.
Elevii sunt solicitad sa argumenteze ct Doringa de M. Eminescu este o creatie lirica.
Se acorda c6teva minute pentru elaborarea exprimarii orale privind caracteristicile
operei lirice.

Itr. Comentariul stilistic. Versificatie


Printr-o nouA lectura expresiva a unei strofe sau chiar a intregii poezii se descopera
efectul stilistic al aliteraliei, asonanlei. Se descopera masura versurilor (7-8) silabe, ritmul

65
trohaic specific vioiciunii versului popular sugerand armonia cuplului in rezonanta cu
armonia codrului, a intregii naturi.
o Exprimali-va parerea!
. Explicad, in acest context, rolul imaginilor (,,flori de tei infiorate", ,,izvoare singu-
mtice", ,,blanda batere de vdnt", ,,codrul batut de gdnduri") in exprimarea qi situarea visu-
lui ferice, sub semnul melancolicului.
. Explicati rolul stilistic al personificarii din versurile: ,,Adormind de
armo^nia,/Codrului batut de gdnduri".
In final, pentru asigurarea feed-backului. se pot realiza, in diferite forme, activitali de
grup:
o rezolvarea unor exercilii de stil: identificiuea cuvintelor folosite cu sens figurat
o identificarea, in textul poetic, a figurilor de sril (merafore. personificari si epitete)
o efecte ale ritmului qi structuri.i rimelor din poezia Dorinla de M. Eminescu.

Ob$nerea performanlei gi asigurarca feed-backului. Sunt evaluate raspunsurile


elevilor. Asigurarea retenliei gi transferului.
T€mn p€otru acasd: Demonstrali printr-o scuna expunere scrisa ca opera literarA
Dorinta deM. Emhescu este o creatie liricA.

somnorcose pdsdrele
de M. Eminescu

Obiective performative Continuftl nece,sar Evalurea rezultrElor


(operaliona.le, cognitive, afective) realiz&ii obiectivclor hvl4&il Itemi
. Lectura expresiva Ir Stabilifi carui gen literar
Elevii vor fi capabili:
o inlelegerea sentimen- ii apa4ine poezia gi moti-
0t - sa cunoasca poezia, sa
vati incadrarea facuta.
telor exprimate de poet
demonstreze apartenenta sa la
genul liric
. Precizarea temei qi a 12 Explicali titlul poeziei.

02 - sa explice tema 9i semnifi-


motivelor poeziei I, Stabilili cadrul natural;
. Reconstiluhea cadrului indicali elementele care
catia motivelor
natural descris de poet realizeazd acest cadru.
01-sa recunoasca elementele cu
valoare de simbol
o Identificarea si comen- L Identificali procedeele
tarea elementelor de aflistice folosite de poet.
Oa - sa identifice modalitalile
expresie artistica Ir Distingeti elementele
artistice folosite de poet
05 - sa stabileasca legaturi cu
.
Comparafie intre uni- specifice crealiei populare
versul altor crealii lirice in poezie.
alte crealii eminesciene
eminesciene si cadrul 16 Stabiliti ideea poetica $i
O6 - sA demonstreze efectul
din Somnoroase plsA- demonstrali cum nma gi nt-
artistic obtinut prin elementele rele.
mu.l contribuie la realizarea
de prozodie. . Identificarea elemente- tonului specific unui cdntec
lor de versificafie de leagiln.

Melode didactice: lectura expresiva; conversalia; observalia; descoperirea; munca


indeDendenta.

56
D Parcursul dftlactic, Somnorcarc pdsdrcle dg IvI. F.rnin€scu
CerinJe ale programei:
- lectura expresiva $i explicativa;
- studiul textului: vocabular; morfosintaxa; fonetica, onografie gi punctuatrie
Z7\ - evidentierea structurii operei - existenll31l9glpl31g1!1gg'apuse:
''.4''o primul inr.gist eara dinami.a natirii'dF]i-iiGGFiiiifiiE-16 lasarea deplina
a.qopur;
@/ t adresarea direcu catre fiinta iubita cu urarea ,.Noapte buna!", refren reluat prin
formula: ,,Dormi in pace!", ,,Somnul dulce!", cu implicatrii adinci in descifrarea
poeziei de dragoste.
r Foezia iubirii si a natur l
-:---:----------
Se citesc versuri sau strof6 din diferite poezii eminesciene, pentru ca elevii sa remarce
ca dragostea gi natura sunt teme permanente in crealia eminesciana.
-'
-_ . Nafirta este cadrul fizic, imaginea ei constituindu-se pe doua dimensiuni funda-
mentale: teresfia $i cosmica. aflate de nenumtrrate ori in interferenla.
. hgostea este infa$$ata inft-o permanenta armonie cu natrra.
-
Se recitesc poezii precum Lacul, Frcutlat de codru, Povestea feiului pentru ca elevii
sa traiasca s€ntim€nful Daturii ca o repaez€ntare simbolic[ adesea personificata,
exprimdnd ce e mai profund in sufletul omului.
Se remarca faptul ca in poeziile inspirate din spectacolul naturii, natura este para-
disiaca, imaginile, descoperite la o noua lectura de care elevi, sunt vizuale 5i auditive, cu
elemente ce se prelungesc in interiorul uman.
:- Natura, mafiora statomica a iubirii, staruie in sufletul poetului ca o aparitie manga-
leroare.
Obi5nuit poeziei eminesciene, natura este prezenB, martora starilor sufletegti ale poe-
tuJrri (La mijloc de codru, DorinSa) sau chiar are rolul activ al unui personaj (O, ramii, Ce
te legeni).
Poezia este o sinteza a crca[iei eminesciene. Ea devine clasica prin simplitate, per-
fectie, $i cuprinde universul unor motive pi simboluri preferate.

.- :!39\rul este al peisajului autohton, simbol al vielii. al permanenlei.


(dlal izvoarele, constituic elementul plimord.ial 5i curgerea continua a vielii: Apa este
\-r-' ca elementul sonor, oglinda lunii.
-inlel.asa
La solicitarile profesorului, de exenlplu s?t observe interferenla dintre elementele sta-
tice gi de mi$care lcnta din poezie, sugerind starea premergatoare somnului, elevii
observa ca apa este asociata cu un alt simbol. lebada, considerata ca avand insemnul do-
minaliei $i al regalin$i, al slngurataiii de sine, iar albul imaculat 9i aripile lebedei alaturA
imaginea ei de aceea a ingerilor.
Sognul si visul, prezenle in aceasta poezie, sugereazi o sl.are intermediara inffe viata
sl moane.
indemnali sir reciteasca o strofa expresiv, cu :lccent pe versificalie, elevii vor deduce
cu uqurinla ca ritmul gi mAsura versurilor sunt in concordanta cu florile ce dorm, cu ugoara
agitafie in universul minuscul al pasarilor care se aduna la cuiburi, cu mi$carea lenta, de

67
ceremonial, a lebedei ce-si cauu culcugul printre trestii, potrivindu-se soaptelor cantecu-
lui de leagan.
Ritmul lent este preludiul somnului, al intrarii in planul fantastic al visului, al
rugaciunii $i al feeriei.
Melodia cdntecului de leagirn se amplifica cu orchestralia izvoarelor care,,suspina",
mcerea ,,codrului negru" care ascunde mistere.
Miqcarea pAsarilor, a izvoarelor altemeaza cu statica florilor, a sunetelor cu tacerea.
Candoarea cintecului de leagan, jocul planului apropiat al detaliilor cu cel deparar pana
la astre dezvaluie o poezie profunda, cu temadca erotica.
Sentimentul dragostei este contopit cu natura insa$i.

lerfore
de Alexondru Mocedonski

Obioctive performative Continufiri vizate


(operalionale, cognitive, afective)
Evalu.ae - Ibmi

Elevii vor fi capabili: . Lectura expresiva I, - Explicali inlelesul


Or - Sa inteleaga semnificaliile o Memorarea versurilor cuvintelor qi expresiilor
cuvintelor 9i expresiilor in o Evidenlierea caracteris- din text.
funclie de contextul in care apar. ticilor poemului (psalm) 12 - Demonstrali foda
02 - Sa relina sensul infor- . Relevarea tonului pro- expresiva a unor termeni.
maliilor esenliale din versurile priu a acestor crealii po- I, - Precizali sentimentele
psalmilor. pulare expnmate.
03 - Si identifice ideile 9i senti- o Mijloacele artistice 14 - Analizati procedeele
mentele comunicate in textul . Formule ale adresari.i a.rtistice $i elementele de
literar. directe prozodie intdlnire in
Oo - Sa recunoasca figurile de o Constructriile sintactice poezia lertare de AL
sti.l $i sa intreleagi valoarea lor proprii limbii vorbite Macedonski
expresrva. . Invocalia retorica Is- Redactafi o compunere
05 - SA distinga limbajul poetic in care sa explicali sem-
de cel obignuit. nificatiile poetice ale ver-
surilor din poezia lertare.
Metode didactice: Resurse materiale:
- lectua expresiva; - coleclii si edifii din crealia poedca a lui
- conversalia; Al. Macedonski; culegere de psalmi biblici
- explicalia. sau psalmi din Iiteratura culta (T. Arghezi)

Psqlmul
Psalmul: specie Lirica religioasa, cu caracter de oda, care exprima sentimente de
adoralie, de mulfumirc Si de iubire a divinitadi sau sentimente de invidie, dugmAnie, ur6
$i Yiolenla.

58
Psalmii gi lit€rahra cdtn
Biblia si ca4ile religioase au reprezentat una dil sursele fundamentale de inspiralie
pentfu scriitorii din toate epocile. Sub influenta textelor sacre, a aprofunddrii sensluilor
acestora, pgetii culti au transpus in versuri personale teme qi motive din Psalmii biblici,
'Compugi in Antichitatea ebraica, de-a lungul unui mileniu (cca. 1400-45
i.Hr.),
psalmii biblici sunt atribuili regelui evreu, poetul si proferul David.
.In
lileratura modema $i contemporana, rcrmenul psalm ajunge sa desemneze o specie
Lirica, de facnua filosofica, pe reme $i morive existentiale.
a) in literalura universala:
Cldment Marot, in fiFratura franceztr 9i Ian Kochanowski (literatura polona) au rea-
lizat citeva dintre primele traduceri in versuri ale psalmilor in limbile respective.
Psalmii lui Cl6ment Marot, de exemplu, au avut un imens succes, atat la curtea
regelui Frangois I, cet $i in rdndul protestanlilor. Acegtia asociau psalmii cu toate
momentele din viata lor (calatorii, adunAri, lupte etc.). Psalmti lui Cl6ment Marot nu au
avut acea emolie putemica a psalmului biblic, caracterizdndu-se insa prin varietatea rit-
mului gi vioiciunea miqc4rii lirice.
b) if literatura romana: sunt cunoscute incercarile minopolitului Dosoftei, in prqlu-
crarea psalmilor (Psaltirea pre versuri tultocmita, publicata la Kiev, in 1673).
' Poezia psalmilor, ca modalitate de expresie a nelinistii $i a tensiunii spirituale, a fost
cultivan de poelii: Al. Macedonski, B. Fundoiaau, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu,
Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Cezar Baltag $.a. Exemplul cel mai stralucir il ofera
tipera lui Tudor Arghezi, prin poeziile marcate astfel prin titlu (Psalm), din volumul de
debut, CWinb potivite (1927). Tematic, psalmii arghezieni surprind ipostaze diferite ale
relaliei om - Dumnezeu, ale caroi motive poetice ar putea fi formulate diferit, de la un
psalm la altul (dorinla de a atinge divinitatea; efortul ciutarii; ascensiunea omului catre
sacru; omul in singuratate Si neliniSte; ruga 9i inchinarea).
Activitatri independente sau pe grupe vizeaza identificarea elementelor de versificalie
prin care sunt suslinute sErile suflete$ti exprimate prin psalmi.
.Psalmii sunt construiti pe structura unui monolog lidc adrcsat divinitaii, in care
emilatorul $i destinatarul (eu - tu) i$i pastreaza acelea$i roluri fixe si stabile (text monologic).
Se prezinta exemple de psalmi in literatura culta, din creatia lui Dosoftei,
Al. Macedonski, B. Fundoianu, T. Arghezi, M. Sadoveanu.
Cl Concretizalea demecsului didactic: lectra exprcsivi a psalmului Iertare (lecturd-
model, realizaB de profesor qi, reluata, de cnteva ori, 5i de elevi); studiul (filologic) al tex-
tului; interpretarea fondului de idei qi sentimente; valorificarea cunogtinlelor despre
psalrni qi despre invoca{ia retoricd.
Parc{rsul didactic:
. Pregatirea activiBtii de invatrare. Elevii vor fi solicitati sa-si exprime punctul de
vedere privind psalmul, prin referiri la crealii studiate in clasele anterioare. Se va realiza
o analiza a personalitalii lui Al. Macedonski.
r Elevilor li se va cere pa.rerea despre ideile, imaginile, gdndurile $i sentimentele su-
gerate de poez\a Iertare de Al. Macedonski.
. Se vor discuta problemele legate de vocabular, morfologie, ortogafie si punctualie.
o Se vor desprinde sentimentele fala de Dumnezeu 9i formulele de adresare.

69
oNivelul lexical:
.SC{ J9*g99!g-!99]gg'I*"1e. unele prelioase: nisterc. atom, icalos, a prigoni.
Absenta imae-i Lvizuaie si uuditive-l--
oNivelul mufologic:
Poezia propune o evidqg4- pr..e.--d_ orlinare a verbelor fatra de substantive si, mai ales.
-
T,sle-interesant de remarcat faptul ca in prima strofa rima este compusa in totalitate
din substantive. in strofa a doua, rimele sunt-&lmate ih UUua pa.te ain uerUe.
Elevilor li se atrage atenliaXsupra repartizarii verbului-cheie: iertari Verbele pro-
priu-zise sunt inlocuite cu panicipii.
f Nivchd sintactic.
;ffiil,iAleJ.on.truira simerric in jurul cu'rantului-theie iertarel
o Elevii sunt dirijati sa observc modul de organizare a discursuluiliric si sa identifice
semniFrcalia dialogului imaginar.
. O analiza atental pe text va inlesni evidenlierea ligurilor de stil $i rolul acestora in
comunicarea sentimentelor.
in acest context va fi reliefat rolul pe care il poate indeplini invocatia retorica.

{precizeaza ca este o figura retorica compozilionala.


a Se indlneste in lirica orala si in cea culta.
Se observa ca este o forma de adresare calre divinitate, adt in lirica populara, cat $i
in cea culta:
,,Doamne sfinte, nu 1ie jele
Sa le lagi aga de grele? Tot cu dor gi cu necaz
De tinerelele mele, Ca le trec $i cu lacdmi pe obraz!"
$i le petrec
La lectura acestor versuri elevii deduc faptul ca invocafia are un rol compozilional
similar cu acela al intcrogaliei.
Frecvente sunt invocatiile 5i in textele de dragoste li de dor, indragostitii invocAnd
divinitatea sau alte fiinle din mitologia cregdna cand cu gravitate, cind grgalnic.
,,Mult m-am rugat, Doamne, lie, ,,Draguta Sfanti Marie, Sa traiesc o tdr' mai bine
Sa nu-mi dai uritu mie: Slobozi robii din robie... Ql mindrula mea
Nu gtiu, Doamne, nu ma yczi Pe cei dragi la cununie! frumoasa
Tot uratul mil areti, $i ma lasa 5i pe mine Din copilarie-alcasa
De om drag mA tot deperti." Ca sa-mi fie de mireasa!
. Se solicim elevilor sa identiflce in texr un exemplu de inversiuno.
o Se recomanda prezenlarea unor fi5e cu versuri din crealia lirica culta 5i populara,
cu exemple dc inversiuni din aceslc versuri.

Inversiunea Se citesc $i se scriu pe tabla versurile:


a) "Iertare! Sunt ca orice om:
M-am indoit de-a ta putere. b) Dupa ce am mai crescut
Am rAs de sfintele mistere Din ochii maica m-a pierdut! (Folclor)
Ce sunt in fiecare - atonr . . . "

70
. Se cere elevilor sa utalizeze topica temrenilor in versurile scrise pe tabla. Se con-
stata ca unele cuvinte slau inaintea substantivelor 5i a verbelor pe care le determina.
.Se explica clasei lolul invcrsiunilor. din dorinta de a scoate in evidenta o insuqire,
o stare. un sentirnent. o idee.
Un astfel de procedcu artistic, prin czue se schirr. ba ordinea obignuita a cuvintelor intr-o
propozilie, cu i:rtenlia dc accentLralc a Lrnui cuvAnt sau expresii, oblindndu-se efecte poetice,
se numeqte inversiune. Procedeul cste larg folosit in literatura, dar 9i in vorbirea obignuita-
Elevii sunt solicitati sa dea exemple de folosirc a inversiunii in poezie, in proza sau
in vorbirea zilnica.

Miorilo
Obioctive performative Continufrrl necesar Evaluarea rezultatelor
(oDerationale, cognitive, afective) r€aliz&ii obiecdvelor lnvdt&ii. Itemi
Elevii vor fi capabii: o Cunoa$lerea textului (va- o Comentali titlul baladei
O, - sa defineasca balada ca rianfe apar{inand altor . Recunoa$teli in text
spccie a genului epic, sa ana- specii 5i genuri literare: elementc specifice
lizeze momentele principale, bocete. colinde, doine etc.) baladei populare
ale baladei populare, cle- . Prezentarea subiectului, o Identificali elementele
mentele lirice gi dramaticc. a elementelor epice lirice reale gi imaginare ale
O, - si rugumenteze valo;uea 9i dramatice care ofera baladei Miorita.
artistica a baladei rvioril.r. operei complexitate . Explicati constructia
Or -sa inlcleagA 5i sa crplicc o Mituri si motivc funda- lacimi de sdngc, intro-
conlinuful filozolic al rtitudinii mentale irlc literaturii po- ducdnd cuvAntul Jacrimi
ciobanului moldovcan in fala pulare rorrrineSti
in alte expresii care sa
mortii.
. Selectarca unor pasaje sugereze alte stari sufle-
pentru justifi- te$tr.
Or - sa intcleaga rolul alcgoriei semnificativc
carea gesturilor pcrsonajelor o Comentali alegoria din
in transfigurarea artistica a balada, urmarind: eie-
baladei. Calacteristicile bala-
realitadi in btlada Miori(a.
dei prin aplicalii pe text (rea- nrente componente; rela-
05 - sa recunoasca principalele
elemente specifice stilului Si
lizarea portretelor. alegoria, tia om-naiura, relatia
legenda, balada, basm). viaF-moane, ca expresie
prozodiei populare.
. Analiza versificaliei (ritm, a unei atitudini filozofice
06 - sa caracterizeze personaje
rima. formulc caracteristice) in fala mo4ii.
cu valoale simbolica. c Analiza limbii populare. . Prezentati insugirile fi-
Atitudinca ciobanulLri in fala zice gi morale ale cioba-
mortii. Evolulia personaiului. nagului moldovean.
Metode didactice: lectura expresiva; conversatia; observalia; munca independenta;
nrnhlem rti u erar

I. Considerafii generale:
Mionta - capodopera a literaturii noaslrc populare

71
- sinteza a concepliei filozofice a poporului romin (atitudinea sa in fata destinului, a
vietii si a mo4ii).
- intelegerea baladei in ,,miturile fundamentale" ale poporului romAn (G. Cilinescu)
- raspindita pe toate teritoriile romdnegti, adaphta pafiicularitafilor regionale.
tr. lncadrarea tn gen g specie:
- opera epicA (cantec narativ), balada populara, (cdntec baninesc); balada pastorala.
- Structurata pe cdteva motive literare specifice baladelor romane$ti $i specii populare
in general (motive poetice fundamentale):
/ o conflictul dintre ciobani:
/ . motivul drumului:
| .. oaia nazdravana (motivul animalului fabulos)
/ testamentul ciobanului;
/ o alegoria moarte-nunta (motivul marilor elemente ale cosmosului);
i . maicuta batrana.
" Itr. Structra compozitionald
- Motivele se grupeaza, la rdndul lor, in patru episoade distincte:
o cadrul inilial
. mioara nazdravana
. testanentuI ciobana$uiui
o episodul ,,maicii batrAne"

,,Oita lsi avgtizeaz$ t6nirul pdstor c{ tovard$i sdi, invidiogi pe turmele $i caiDii lui,
s-au hothat sA-l omoa€. Da ln loc si se aperc, se adreseazd mioarei qi li tsansnite
ultincle sale dorinti. O roagd sd le spuni s[ fie tngropat ln sfiungd pentru a fi aproapo de
oi gi p€ntru a-$i arrzi ctinii li rnai cere sd-i pund la clpMi tr,ei fluiere. Venxrl c€nd va bate
prin ele.a sdbale gi oitre adunate vor plinge cu lacrimi de sAnge. Dar o roag{ mei ales rl
nu vorbeasctr dc omor; sd spunA ci el s-a tnsurat gi cd la nuuta lui a cdzut o stea; soa€le
Si hma i-au tinut crtnun4 preofi i-au fost muntii nai iar fsgii nartori. Dar daad v6 ve6*
o maicd bdtrtnd foftcrirnat{, lntebtnd ale un *mindru cioblnel", sd-i spund numai c{ el
s-a lnsurat cu o mtndri crdiasd", a lumii mireasi, pe-un picior de plai, pe-o guri de
rai', dar sd nu vorbeasctr desp,re steaua car€ a cdzut, nici cd soarele gi luna i-au linut
cuuaa, Dici de fagi, nici de munfii cei mari."(Mircea Eliade, Moara adz&lvanC.ln h
la hlmoxis la Geaghis-Ilaa, Bucruegi 1980, p. 224)
Momenble pdncipale ale zubiectului:
tr$amQtvisurile l- 9): - Cadrul epic al baladei este asemanator lumii fabu-
loab-rbasmfifiI.-
Versurile ,,Pe-un picior de plai / Pe-o gura de rai" transpun intr-o atmosfera a
deplinei armonii, in lumea atemporala a mitului.
- hezentarea celor trei Dersonaie.
,F-

intsiga (v. 10-16): - houralea celor doi ciobani de a-$i ucide tovarasul.
'Io ffiMea paradisiaca este destramata, risipita de conflictul uman violent, stdmit de
invidie.

72
- Asemanari cu basmul fantastic:
- eroul a devenit o victima a fratilor sai mai mari
- numarul protagoni$tilor - trei pastori, din regiuni diferite
i : : - prezenta mioarei nazdravane.
:: .
I . Oesra$urarca acFuul: I
t'--a--"\----
- in phEdf(avertismentul mioarei nazdravane, raspunsul baciului moldovean)
- in plan imaginar (episodul rnaiculei batrdne).
Actriunea baladei poate {i structuratd pe trei pd4i:
Panea I: - reprezint6 imaginea cadrului natural 9i pasajul complotului.
Partea a II-a: - cuprinde motivul oitei nazdravane.
Partea a III-a - dominaa de ,,testamentul ciobanului"(monolog).
a) Testam€nful gio-banului - incercare de refacere a echilibrului cosrnic prin ritual, de
a."auGTJfiii6*il6ifi'Goartea violenm, carc curma finl vielii intr-un mod nefiresc)
in tiparele uadiliei.
b) Portetul ciohanlh'i
c),4sg,ofialooame4llntd

O Testam€nhl liric al ciobdnasului (elemente reale $i fabuloase)


- Secventa cea mai importanta: cuprinde i<teea poeticd a operei. Nucleul central il
reprezinta alegcia
. Este surprinzatoare rugamintea adresata de cioban virtualilor sai asasini de a se
ocupa de inmormantarea sa gi de a-i indeplini ultimele rugamintri. Neindeplinirea acestui
ritual ar aduce o 9i mai grava primejdie echilibrului universal.
. .Testamentul ciobanului" cuprinde aspectele de ritual funerar, respecta secventele
,de trecere", prezente $i in cAntecele rituale de inmormantare.
O Alegcia moarte.. nuntA:
- foarte frecventA in cantecele de inmormdntare (Cenrccul bradului)
- La nunta baciului moldovean cu ,,mlndra crdias#' participi atdt elemente ale cos-
micului, cat $i elemente ale teluricului.
- Elernentele celor douA spatii sunt reale, dar participarea lor la un ceremonial nuplial
(9i el real) ii confera acestuia aula fabuloasa.
- ,,Nunta mioritica" de propo4ii cosmice. Marelia fabuloasi a ceremoniei mistice
este ,,rlspunsul" dat de pastor destinului slu nefericit. ,,El reuge$te si prefaca un eveni-
ment nefericit intr-o taina a nun!ii", i$i depa$e$te nenorocul, ceea ce ,,ii permite sd tri-
umfe asupra propriului destin."
\uta miciticd - ,,o solulie viguroasa $i originala data brutalitltii de nein;eles a unui
desttn traslc."
O Bpisodul mAicufei bdtr€ne:
. Prezenfa mamei devotate; portretul baciului rnoldovean
o Portretul fiului e realizat prin cumul de metafore, cu termeni luati din regnul vege-
tal sau animal-
. Portretul poarta marca afectivita i mateme.
O Aaaliz[ fn chs{
r Semnificatia diminutivelor
73
.Unitatea compozitionala a ponretului
,,Un portret fizic prin excelenla 5i vrednic sa ilustreze genul in toate antologiile. El
corespunde intru totul idealului frumusetii fizice si barbatesti ". (Al. Tochi, Mioila,
Tipologie, circulagic, genezl' texte. Bucure5ti, 1964, p. 363)
- calitafle morale qi fizice ale personajului
- figurile de stil prezente in textul baladei Mionfa
- implicarea mioarei in destinul uman
- structura interioara de o mare sensibilitate a ciobanasului moldovean
- dragostea pentru meserie
- dorinlele pe care ciobanagul le incredinleaza mioarei.
- ata$amentul pentru locurile in care i$i purtase tumra
- echilibrul sufletesc, linistea si seninatatea cu care ciobAnagul prive$te altemativa mo4ii
- revelatia tragica pe care o are pistorul fatr de moarte (infruntarc con$tienta a necesitdtii)
- valoarea simbolica $i exponentiala a personajului.
Et Teoa mcfii: demnitatea 5i inlelepciunea cu care este acceptata moartea.
tr Balada populrl (reactualizare):
Definitie
. Creatie epica popular:r in care se povestesc, de obicei, fapte vitejegti sau intAmplari
eroice cu o actiune de rnica intindere, cu personaje putine adt reale cdt $i supranaturale,
$i cu o intriga simpla.
(Cdntec cu caracter narativ, avdnd uneori elemenle lirice sau chiar dramatice)
- Continut (clasificarea baladelor populare)
Figuri de stift epitete, comparalii, repetitii, gradatii, enumeralii, hiperbole, metafore
(exemplificari pe baza activitaii independente, eventual pe grupe de lucru).
Vcrgific4ia versuri grupate intr-o succesiune continua alcatuila dir versuri de 5-6
silabe sau 7- 8 silabe, altemind fara reguli fixe.
Rihul cdntecelor barAnegti este tiohaic, ca $i in celelalte poezii populare. Rimelo
sunt, de obicei, p€sechi; se intllnesc 5i monorime.
Balade populae (exemplificari pe baza textelor din manualelor anilor precedenli gi
din lectura personala a elevilor)
Balade culte:
Vasile Alecsandri, Andrii Popa
Ion Heliade Radulescu. Zburatorul
Gheorghe Asachi , Trai:tn 5i Dot:hia
Dimitrie Boli ntineanu,,\y'anr:i ft,i,trc'lrn c c I It I tu',,
Gcorge Topirceantt, Balada l'iului picrdut
$tefim Augustin Doinari, Mrsrrclui cu colli de argint
Marin Sorescu. B:rrbatli
Teme propuse (munca independenra) :
. Comentati slructura colnpozilionala a hiJadr:i r\'Iion|a.
. Caracterizaii personajul reprczental de baciirl iloldoveem, a$a cum se desprinde el
din intreaga structura a operei.

74
. Comentali atitudinea baciului nioldovcan in fala nrorlii, discutind din aceasta pcr-
spectiva ideea poetica a operei.
o Comentali alegoria din balada Miorila, ca punct culnlinant al prezenlei naturii in
oPera.
. Comentafi episodul maiculei batrane.
o Realizati o paralela intre operele folcjorice l,Iiorila ti Manastirea ArgcSului.
. Alcatuili o compunere in care sa rgumentali asem:rntrile Si deosebirile care se pot
stabili lntre romanul Baltrgul de M. Sadovcanu si balada popular?r Mlorifa.
o Povestili subiectul baladei Miorita, idcntificind rnomentele principale ale subiec-
tului pe care le evidenliaza opera.
. Comentali absenla unor momente pnncipale ale subiectului pe care lc evidenliaza
opera.
Realizati o compunere-comentariu despre balada populara Miorlga pomind de la tex-
tul unnator:
.,...ciobanagul nu se poarta ca atafa alli ilu5tri reprezcntanli ai nihilisnrului modem.
Rasprmsul lui e cu totul altul: prin transmutalie el preface nenorocul care-l osandegte la
moarte intr-o marelie:ii fecrica taina sacramentala care in cele din uma ii ingaduie sa-$i
biruie propria soarta." (Mircea Eliadc)
(Pentru teme vezi Sergiu $erban, Mlorlla, ii1 yol- Literatura in gimnaziu, Edilr.ra
Convorbiri Didactice, Bacau, 1996, pp. 181- 182).

- 1. . ,- ,.,. ; 1 . .' ,,,1,,

Vqlooreq elgresivd o semnelor grsfic€ gi de punctuotie


A. Obiective performative
Elevul va fi capabil:
- sa clasifice semnele grafice $i de punctuatie.
- sa foloseasca funclional semnele grafice 5i de punctualic in enunluri cu o anumita
valoare expresiva.
- sa recunoasca valoarea expresiva a semnelor grafice $i de punctuatie in fragmentele
de texte literare citate.

B. Continub[ile vizate
--Valoarea expresiva a scmnelor grafice qi de punctualie (acrualizere)

C. Parcursul didactic
E Pregatireir activitiltii de inva;are:
- Elevii sunt solicitali sa actualizeze semrele de punctualie invalatc in clasele ante-
rioare si sa precizeze in ce situalii se lblosesc (valoare funclionala).
o Limba vorbitd dispune de un numiir tbarte mare de mijloace extralingvistice pen-
tru exprimarea unor raporluri dintre propozilii (flexiunile vocii, ges! mimici), parza,
htr€rup€se4 privirea semnificativd)

75
o Limba scrisa dispune de anumite posibilitali de transpunere a mesajului oral:
*notaea fonetici
-punctuafia
-evocarea descriptivl a ges[rlui, mimicii, diverselor nu.mle ale intonatiei, ale t{cerii
s€mnificative etc.
. Sunt folosite, in acest scop, 9i diferite mijloace tipografice: scrierra curdv!, cu alt
corp de liErd sau spatiar{.
o Notaea fonetic{: procedeu care corespunde necesitatii de a reproduce felul de a
vorbi al unui personaj intr-o anumita imprejurare.
Procedeul este utilizat pen[u a marca suprimarea unor sunete, a unor silabe, a unor
secvenle mai mari dintr-un enunl frecvent intahita in limba vorbita.
Se rp*mintesc: semnele grafice: cratima, apostroful, punctul; semnele dc punchufic:
punctul, semlul intrebarii, semnul exclamarii, virgula, punctul $i virgula, doua puncte,
semnul cinrii/ghilimelele, linia de dialog, linia de pauza, paranrezele rorunde, puncrele de
suspensie, cratima.

o Punchratia:
-oferi posibilitlli de a lnregistra in scds trasaturile distinctive ale codului oral (sem-
nyf inrebarii, semnul exclamarii 5i punctele suspensie).
! !-Pnmerc doua marcheaza !lg!4jg{!gpg!tva sau exclamariva a enunturilor.
procedeaza. insa, uneori, la combinarea celor doui semne sau la repetarea lor.
- p!!9!glg.-ds-_$!pg!sre se folosesc pentru a indica intreruperea sirului vorbirii.
Acestora li se adauga semnul intrebfii sau al exclamarii-

Se observd tmpreuni cu elevii:


. Eleo€oble ve[bale ale exprim&rii orale pot fi redate.
. Elemet$cle nonverbale (gesturi, mimica, jocul fizionomiei, atitudinile corporale)
pot fi cel mult explicitate, descrise, ,,traduse" prin diverse procedee.
a Evocaea descriptivd a elementelor gestuale spontane sau congtiente, cu o valoare
semantica gi expresiva mai mult sau mai pulin pronuntata. Este folositA pentru valorifi-
carea artistica a resurse.lor limbii vorbite.
Evocarea descdpdva a fenomenelor caracteristice limbii vorbite solicita intens pu-
terea de observalie a scriitorului, precum qi sensibilitatea sa artistica:
,,N-auzi ca-mi ramen mie paieleT! zise lugurlan cu un zdmbet, ascuns, d nd de
inteles cA apreciaza sinceitatea revoltei lui Moromete, dar obiecteaza impotiva faptului
ca acesta se prefacea ca nu intelege de ce exista mosier.
- Adica vrei sa spui cA nu pe din douL, din moment ce-ti rilmen ie paiele! zise
Moromete.
- intocmai! confirma fugurlan.
- Ei, atunci se schimba socoteala! zise Moromete subliniind ideea cu sprdncenele."
(M. Preda, MoromeSii,l)
O Rolul s€mnelor grafice qi de puncMfie
Subliniaza:
_--. . caracterul qral al texrului (indici ai oralitalii); oralitatea stilului.

76
,>--. . ritmul precipitat al vorbirii, utilizarea unui limbaj familiar, mai putin ingrijit (eli-
ziunile vocalice gi consonatice: p-aici, d-aici, d-aia, nu-5'cum; absenta articolului
hotarat enclitic: a.ltu')
in scopul exprimarii in comunicare a raponurilor logice intre cuvinte, grupuri sintac-
tice Si enunturi, se recurge, pe l6nga procedeele gramaticale, la pauze, intonalie, intreru-
pera girului comunicarii.
Pauza, intonaiia, intreruperea se materialiazeazd, in scris, prin semne de punctualie $i
ortografice, constituind un sistem numit pucfiaNia.
0 Pe baza unor exercilii corespunzatoare, elevii vor fi solicitali sa explice:
-Puncnrl
-s€mnul tntebdrii
foloeirea virgulei ln coordonare:
a) in propozitie, intre pa{i de propozitie de acelasi fel: nume predicative, subiect mul-
tiplu, opozilia explicadva de substantivul sau, etc., in locul unui verb omis prin elipsa,
constructiile gerunziale 9i participiile la inceput de fraza etc.
b) in fraza, intre coordonate juxtapuse, intre coordonate adresative, disjunctive,
inainte de conclusive, etc.
folosirea virgdei fn subordonae, discutdndu-se cazurile: atlbtttsva explicadva se
desparte, dar atributiva determinadva nu, folosirea virgulei in functrie de topica frazei etc.
Rolul celorlalte semne de punctuatrie:
- punctul
- punctul $i vhgula;
- doua puncte;
- ghilimelele;
- linia de dialog 9i de pauza;
- parantezele;
- punctele de suspensie;
- bara
- cratima
- semnele ortografrce: cratima qi apostroful

77
NUVELA

Dincolo de nisiPurid.
Fdnrg N"os,
Obiective performative Conginuturi vizate Evaluare, Iteini
(operalionale, cognitive, afective)
Elevii vor fi capabili: . Lectura textului ll - Indicali momentele
Ol - sa realizeze rezumatul o Punerea h evidenta acestei naratiuni.
nuvelel Dinalo de nisipuri de prin lectrlra a momen- 12 - Povestiti subiectul
Fanug Neagu. telor subiectului (succe- folosindu-va de citate.
02 - sr distinga rasaturile de siunea momcntclor) 13 - Caracterizati perso-
caracter ale personajelor. o Analiza unor scene najele nuvelei Dincolo de
03 - sa identifice modurile de relevante cu privire la arslu de Fanug Neagu.
expunere prezente in nuvela trasaturile de caracter 14 - Identificati modurile de
Dincolo ile nisipuri de Fanuq ale personarjelor expunere folositc de autor.
Neagu. o Colclarea cu alte 15 - Indicali situatiile con-
04 - sa evidenlieze panicula- opere inrudite tematic flicruale din nuvela Doud
rialile limbajului artistic pro- o Evolulia pclsonajului loturi.
priu textului literar in proza. principal. (Mijloacele 16 - Comparali nuvela
05 - sa identifice 5i sa explice de caracterizare) Diacolo de arsipuri cu o
caracteristicile nuvelei. o Caracteristicile nuve- schila, insistAnd asupra ele-
lei mentelor caracteristice aces-
tor douii specii literare.
Metode didactice: lectura cxpresiva; Resurse maleriale: Volume din proza
explicalia de text; conversatiai nlunca lui Fanu5 Neagu
indepcndenta; problematizarea. Fi5a cu citate critice referitoare la
proza lui Flnu5 Neagu

O Sumare informalii privind activitatea litcrara a lui Fanu6 Neagu:


. debutul literar - 1959, cu volumul Ningea in Bitragan
o alte volume de proza: Somnul de la amiazt (1960), Dincolo de nisipuri, Cantonul
pafisiL Vara buintace, Ingerul a strigat (1968), Frumogii nebuni ai ntarilor orage, Marele
9ngufatrc.
tr Profilul spiri[ral al scriitorului
. Prozator cu o viziune proprie asupra cvenimentclor narate, socotit adesea un scri-
itor in descendenla lui Panait Isrrati, Gala Galaction sau Zaharia Stancu.
o Proza lui Fa,nu5 Neagu estc inspirata dintr'-un mediu geografic pitoresc (zona
cdmpiei 5i a Dunarii).
a Cunoa$te,rea subiectului nuvelei Drncolo de nisipuri
. Lectura expresiva, efectuata in intregime de cllre profesor.
. Disculii asupra evoluliei personajului principal in functie de evenimentele epice.
a Studiul textului se va concenfia asupra celor tlei domenii esentiale: lexical, mor-
fosintactic si fonetic.

78
o krt€rpretar€a texirlui va urmari evidenlierca structurii narative, prin raportare la:
timp, spaliu, evenimenfe. personale.
Se rezolva sarcinile didactice aferente interpretarii textului prevazute in manual.
Nuvela Diacolo de aisipuri: povestea unui miraj, a unei calatodi alegorice in cautarea
apei, la care participa nu numai eroul, ci si satul pe care il reprezinta.
. Imaginea satului, ca topos tntilnit frecvent in proza lui Ftuiuq Neagu.
Elevii sunt solicitali sa desprinda element€le spa[o-ternporale. Se va sesiza modul
brusc prin care debuteaza nuvela: prezentarea unei imagini dramatice.
I Desprinderea celor douA imagini pe care se structureaza acdunea povestirii:
a) diumA; b) noctuma.
a) Prima se desta$oara de la amiaza p6na la caderea inserarii $i sta sub s€onul soare-
lut
b) Cea de a doua imagine lncepe dupa cddcrea nopfii.

o Se cere elevilor sa identifice in text elementele distinctive ale acestei pa4i a pove-
stidi: $ugt€ru, saful, tful. Se vor transcrie fragmentele in care apar descrise cele trei sim-
boluri.
o Se vor citi urmatoarele fragmente gi se vor analiza imaginile cu valoare de simbol:
a) ,,Privi ulila in lung. in dreptul primariei, o femeie aduna baliga intr-o roaba ca sa
lipeasca prispa casei. Sub salcdmul de lAnga podi5ca data cu var, un cdine se scutura de
pureci. La fierarie potcoveau un cal. Mirosea o copita arsa."
b) ,,$usteru coti incet dupa coltul gardului si cobori la riu. Se opri la 5anlurile pe care
altadata venea apa in gradina lui de zarzavat. Erau goale. Milul de pe fundul lor se uscase,
crapase. Albia riului se intindea in sus ca o ornida cenugie. Nisipul gi petele galbene de
lut pietrificat luceau pustiu in soare. Radacini putrede atamau in peretele malului dinspre
sat. Dincolo, pe islaz, aliorul se incolacea de caldura. Pe un muguroi de larani, alaturi de
o tufa neagra de maracini, tistuia un hirciog."
c) $usteru (imaginea personajelor) : ,,Avea pofta sa manance o legatura de laptuci:
dormind, visase c-a plouat $i ca i-a inverzit gradina de zarzavat ca in anii buni..."
a Semnifi catia personajelor
. Sunt analizate pasajele ln care apar satenii: acelagi mal al gdrlei qi acelagi spaliu al
iluziei.
. Actiunile oamenilor sunt proiectate in ipotetic.
. Imaginea noctuma: calatoria $u$terului gi a oamenilor spre munte; imaginea inedita
a peisajului.
Nuvela (reactualizare) ca specie a gcnului epic in proza. Consolidarea cunogtinlelor
elevilor desprc nuvela.
. Se vor realiza exercilii de comparare a caracteristicilor schilei cu panicularitalile
nuvelei.
.Se vor face trimiteri la nuvele reprezentative din literatura romdna si universala,
dintre care unele sunt recomandate in manual, la Lectura suplimentafi.

o Elevii vor fi indrumati spre rezolvarea exerciliilor din mznual.


tr Obtinerea pedormantei 9i asigurarca feed-back-ului

79
O Evaluarea rezultatelor
' - note, aprecieri ale profesorului; autoaprecieri
- rezultale la teste

3 Asigurarea transferului
- tarna nantrrr q,.c c i

- activitate independenti

.COMUNfCAREAORALA : .j:' .....:,."-i. r,,,1 -1 ,...:,1 ., ,.".;lii:i.r,iili$


Elemenle verbole Ei nonverbole in mesolul diologot
A. Obiective performative
Elevul va fi capabil:
- sa dit'erentieze comunicarea verbala de cea nonverbala.
- sa precizeze elementele nonverbale care sustin mesajul verbal al unei comuniclri.
- sa alcatuiasca dialoguri in care elementele nonverbrle sa fie adecvate mesajului.
- sa clarifice elementele nonverbale.
B. Continuhri vizate
- Elemente verbale 5i nonverbale in mesajul dialogat

C. Pacursul didactic
0 Activitatile propriu-zise:
- Se actualizeaz a semnificalia sintagmelor comunicare verbald 9i comunicat€ nonver-
bali. Elevilor li se atrage atentia ca in comunicare nu se folosesc numai cuvinte. Se trimit
mesaje in exterior $i prin intermediul altor mijloace.
Elevii sunt solicitali sa constate, pe baza propriilor observalii, ca pentru a intad
mesajul verbal sau pentru a inlocui cuvintele, voluntar sau involuntar, cAnd vorbesc,
oamenii comunica de asemenea prin mijloacele de comunicare nonverbalf,:
r expresia fetei - un zambet, o incruntare;
. gesturi mi$carea mSinilor qi a corpului pentru a explica sau accentua mesajul ver-
bal;
o pozilia corpului
modul ln caie stam, in picioare sau alezati;
o orientarea - daca stam cu fala sau cu spatele cafie interlocutor;
o proximitatea - distanta la care stam fala de interlocutor, in picioare sau a$ezati;
o contactul vizual - daca privim interlocutorul sau nu, intervalul de timp in czue il privim;
. contactul corporal - o bataie u$oara pe spate, prinderca umerilor;
. miscari ale corpului - pentru a indica/dezaproba sau pentru a incuraja interlocutorul
sa contmue:
. aspectul exterior - intali$area fizica sau alegerea vestimentatiei;
. aspectele nonverbale ale vorbirii - varialii ale in,rllimii sunetelor, taria lor qi rapidi-
tatea vorbirii, calitatea 5i tonul vocii (denumite uneori ,,paralimbaj");
. aspectele nonverbale ale scrisului scrisul de mAna, agezare, organizare. acuratete
5i aspectul vizual general.

80
Ansamblul elementelor nonverbale ale
comunicarii = metacomunicare (gr. mota ,,din-
'",","'("*l,i*" colo", ,,in plus").
Arta comuoic&ii consla in adaptarea la o situatie sau la un context.
tr Briere ln calea comunicdrii:
Exista o multitudine de factori care pot cauza anumite probleme gi de care trebuie sa
fie conqtienli pentru a le depagi sau pennu a le minimaliza efectul:
diferenie de percepfie lipsa de cunoagtbre
concluzii grabite difi cultaf i de exprimare
stereotipii emotii
O Ercrcitii de comunicare nonverbala - conversalii care si reliefeze mijloacele de
comunicare nonverbala
O Evaluaea rezultatelor

4Q-,tBoltagul de M. Sodoveonu
Obiective performative Continufirl necese Bvalusca rcanltalclor
(operationale, cognitive, afective) rpaliz&ii obiectivelm lnvd$il Itemi
Elevii vor fi capabili: . Cunoasterea textului Ir Povestiti conlinutul
Ol sa reproduca firul epic al . Prezentarea subiectului operei naratiunii (fragmen-
romanului. . Selectarea unor pasaje sem- tele reproduse)
O, sd descopere semnificalia nificative pentu justificarea I, Comentali titlul
titlului. titlului romanului
Or sa identifice modurile de . Selectarea unor pasaje sen- 13 Identificali mo-
expunere folosit de autor- nifrcative pentru identificarea durile de expunere
Oa sa refaca universul lumii
naratiunii, dialogului gi des- Io Reconstituili uni-
crierii
muntenilor cu ajutorul ele- versul lumii oierilor
o Desprinderea fiasaturilor de
mentelor de text. Ir Dezvoltali fiecare
caracter ale personajelor prin-
Os sA povesteascA intimplari idee principald folo-
cipale, prin selectarea unor
prezentate in fragmentele sind citate reprezenta-
fragmente semnificative din
reproduse. tive din text
text
06 sa distinga hasaturile de
o Realizarea portretului per- Iu Caracterizali perso-
caracter ale personajului prin-
sonajului principal
najul principal, valori-
cipal. . Analiza fragmentelor din ficdnd fragmentele epi-
Or sa poata interpreta actul perspectiva stilului qi a fap- ce studiate.
justiliar al personajului prin- telor de limba conlinute in text Ir Argumentali efortul
cipal. . Romanul - specie a genului eroinei in cautarea
epic. sotului ei disparut.

Ivictodc didactice: lectura; conversalia; munca independenta; descoperirea; problemati-


zote .

8l
O ln scopul formarii de reprczentdri asupra personalitAfii sciitorului, sunt necesare
ca@va repere biografice esenliale:
Prozatoml Mihail Sadoveanu s-a nascur la 5 noiembrie 1880, la pascani, in familia
avocatului Alexandru Sadoveanu gi a Profirei, fiica de razeqi din verqeni. Urmeaza qcoala
primard din Pagcani, apoi Gimnaziul ,,Alecu Donici" din Falticeni, pe care il absolva
in
1897. Intre 1897 si 1900 esre elev al Liceului Nalional din lasi. in 1904 se srabilesre la
Bucuresti.
Debutul editorial se produce in 1904 cu patru ca4i: povestii,
$oimii, Dureri
si CrAsma lui mos Precu, fapt penrru care N. Iorga a numit anul 1904 ,,anul
inabu$ite
Sadoveanu".
Moare la I9 octombrie 1961, in BLrcureqti.

in proza sadoveniana, opera desfasurata pe durata unei jumata de secol, regasim


aproape toate speciile literare 5i cele mai imponante teme ale vielii $i umanietii.
Pentru orientarea elevilor in universul operei sadoveniene, ace$tia sunt solicitad sa-si
aminteasca ce scrieri s:Co'eniene au citit. Sunt introduqi apoi in problematica operelor:
o drama sociala a pranului (Dureri in|bu$jte, La noi in Viigoara, Bordcienii, Venea
o moara pc Siret).
.experienF razboiului (Povestirj din rAzboi, Cintecul antintirii)
o universul inchis al tirgului de provincie (Floare ofilita, Apa ntortilor, Locul unde
nu s-a intdmplat nimic)
. aspecte ale vechii civilizalii romiineqri (Baltagut)
. evocarea trecutului, rcconstiluirca unor momentc istorice nalionale (Ncamul
ldei, Nicoara Potcoav e)
$oimaregtilor, Fralii
o comrrniunea omului cu natura (fart de dincolo de negura, lmparafia apelor, Valea
Frumoast, Ostrovul lupilor, PoveStilc de la Bradu Sttinh).

O Discutiile preliminarii asupra romanului Baltagul (1930) ii introduc pe elevi in


atmosfera vielii comunitatii pastonlc dintr-un sat de munte de la inceputul secolului:
Balt4gul evoca o lume patriarhala, reconstitr.tind rdnduielile bazate pe legea nescrisi
a tradi{iei, care ii da omului demnitate gi ii jusrifica existenla.
Reface circuitul vielii prin transhumanta, cu drLtmuri care pomesc 5i se intorc in ace_
leagi locuri, dupa obiceiuri $i evenimente care horarasc destinul omului: na$terea, nunta.
inmormantarea.
Se remarca dubla structura a romanului:
. aspectul realist - reconstituirea monografica a lumii pe\storestl
' aspectul mitic - sensul ritual al gesturilor personajelor (accentul pus pe ritmicitatea
existen{ei cotidiene a oamenilor, guvernata de legi cosmice Ei de ,,rdnduieli" srravechi).

tr Studiul bx[rlui
Acliunea e localizata in agezarile oierilor din panea dinspre munte a Moldovei,
pomind din satul Magura Tarcaului, firul principal al subiectului fiind sradania vitoriei
de a reconstitui pas cu pas evenimentele care au dus la moartea violenta a solului sau
$i
de a-i identifica pe ucigaqi. Pe un al doilea plan al romanului, se desfasoara o veritabili
aventura a cunoaSterii de sine gi, simultan, a cunoa$terii lumii $i penFu Gheorghila, fiul

82
lui Nechifor Lipan, drumul strabatut alaturi de mama sa avAnd semnificalia trecerii de la
adolescenla la maturitate.
. T€ma fimdam€ntalil a romanului este cauhrea; motivul central este cel al labirintului.
Romanul preia din MioriSa motivul intrebarii: ,,Cine ati vazut un om de la noi calare
pe un cal negru trintat in frunte qi in cap cu cAciula brumarie?
Observind $i alte motive: motivul visului, motivul iniiierii fiului, motivul a$teprarii,
motivul rizbunarii, profesorul treze$te interesul pentru lectura romanului.
r Subiecbl romanului: '
Nechifor Lipan, un cioban vrednic, este ucis, iar solia sa Vimria, ingrijorata de
absentra lui indelungata, pome$te in cautarea acestuia. in ciuda tuturor asigurarilor primite
(de exemplu, de la baba Maranda, vrajitoarea satului), Vitoria este din ce in ce mai sigura
ca solul ei e mort. Cunoscandu-si bine barbatul, Vitoria se lasa calauziH de vise
(,,semne" ceregti), dar $i de intuitia ei feminina: dupa ce i$i trimite fata la manAstire $i iii
aranjeaza toata gospodaria, Vitoria, insodta de fiul ei, Gheorghip pleaca la drum, Ea
reface drumul lui Nechifor, poposind din loc in loc, punAnd pretutindeni intrebari, A$a
afla, la Vatra Domei, ca sogul ei a cumparat toate oile de v6.nzare si ca alfi doi ciobani
s-au invoit cu Lipan si le dea 9i lor o suta de oi. Cu rabdare 9i inteligenta, femeia afla totul
despre cei doi, iar dupa ce il gase$te intamplator pe Lupu, cainele lui Nechifor, descopera
gi cadavrul sotrului ei lntr-o rapa.
Din acest moment, Vitoria pune la cale o confruntare a celor doi ciobani, Calistrat
Bogza $i Ilie Cului, cu propriile lor fapte, folosind ca ultim argument cainele, carel
recunoaste pe ucrga$.
Vitoria iqi ingroapa barbatul conform rAnduielii, pregategte un praznic la care il acuza
pe asasin, infaptuind astfel un act justiliar si restabilind cchilibrul moral gi religios tulbu-
rat prin comiterea crimei.
Viata isi poate relua de acum cursul obi$nuit, Vitoria si fiul ei se pot inloarce acasa,
indeplinirea ultimelor lndatoriri fatra de cel mort fiind facute.
o Dsla Miorihla BaIWaI
G. Calinescu observa ca Ba.lragu.l este un roman al transhumanlei: ,,Acum suntem in
Dacia, in teritoriul muntenesc al oierilor ln virtutea transhumanlei, pastori, turme, caini
migreaza in timpul anului calendaristic, intorcandu-se de la munte la date infiu vegnicie
fixe. Cazul din Baltagul e, in punctul de plecare, acela din Mior.i;a: un cioban a fost ucis
de al$ pastori spre a fi pradat de turme.
Prozatorul amplificA epic mitul, adiugAnd viziunii mioritice a morlii pe aceea a
vielii $i pastrand un pronuntat accent de balada eroica gi de mister cosmic.
Cititi si com€ntati:
,,Baltagul constituie, sub raportul invenliei, reconstituirea acelei crime pastore$ti
despre care vorbegte balada Miorita si meritul lui sta mai pulin in fabulalia, ingenioasa,
desigur, a acestor intenplari, ci1 mai ales in rezonanfa lor in mijlocul naturii singuratice
$i in maiesrria cu care-5i poanA de-a lungul drumurilor din munte eroina, apriga, volun-
tard, dar qi iluminata, pe Vitoria, vaduva ortomanului pistor Nechifor Lipan. Drama ome-
neasca, povestea dn Baltagul poanir totu$i un pronunlat accent de rnare balada [...].

83
Baltagul ritmtrre, in uldma analiza, romanul unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria
Lipan, penffu care indatoririle mortuare pentru sotrul ei rapus de lotrii ciobani cind se du-
sese dupa negol de oi, la Doma, sunt comandamente exprese, ce nu-i dau ragaz pana cand
nu-$i afla soful rapus $i nu-i dd cre$tineasca inmormanare - in aceeagi masua in care
Antigona infrunta pe Creon gi merge cu buna $tiinta la moafte, dorind sa-i dea fratelui
urgisit, Polinice, impAcarea mormantului."
(Perpessicius, Baltagul,ln Scrijtori romAn, 1990, pp. 104-105)

in descoperirea structurii Si compozitiei rornanului, elevii sunt solicitaf sa comenteze


semnificatia prologului - parabola auzita de Nechifor Lipan de la un evreu convertit la
cre$tinism, pe care o spune cu plAcere la nunli $i la botezuri $i care trimite la lnceputuri.
Acliunea se constituie din trei secvenfe:
- cadrul natural 9i spiritual al muntenilor si al familiei Lipan ca exponenta a acestei
lumi (cap. I-W);
- itinerariul \titoriei in cautarea lui Nechifor (cap. VIil-XIII);
- parastasul 9i pedepsirea ucigaqilor (cap. XIV-XW).
. Se explica rolul motoului ales de M. Sadoveanu pentru romanul Ba1lagul
Se va demonstra in ce raport se afla motoul (gi, implicit, balada Miorita) ct Baltagul-
. Se comenteaza semnificatiile pe care le are, in text, renduiala thAnd seama de con-
textele in care apare termenul.
. Se comenteaza urmatoarea afirmatie:
,,Povestea Vitoriei Lipan in cdutarea rimi$ilelor lui Nechifor, risipite intr-o vagauna,
este povestea lui Isis in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris [...]
Vom vedea ca mitul acesta se suprapune cu subiectul Baltagului in chip desc6tugat,
pana in cele mai mici amanunte. [...]
Punctul central al motivului osirian in BalraguJ e$e gasirea gi reasamblarea trupului
dezrnembrat al lui Nechifor Lipan. [...]
Echipa este complerd tn Baltagul: Isis (Vitoria), Horus (Gheorghila), Anubis (cdinele
Lupu); scenariul de asemenea e complet. [...]
Mitul lui Osiris este prin excelenla mitul total; este mitul cel mai cornplet dintre toate
cele care-i corespund [...]: Dionysos, Orfeu; toate semnificl in primul rdnd ideea de
moarte gi regenerare [...] de sacrificiu [...] etc., dar cuplul Osiris - Isis cuprinde repertori-
ul intreg al semnificaliilor cosmice exprimate de ipostazele umane fundamentale: casni-
cie, iubire, patemitate, fidelitate, prietenie, rodnicie, lupta binelui impotriva raului,
moarte, pietate, nemurire. Omul, comunitatea, natura, universul, toate sunt implicate con-
centric in mitul fundamental, care este mitul lui Osiris 9i Isis."
(Al. Paleologu, Anti - Mioita sau cobor|rea in Infem, in Trcptele lumii sau calea
cate sine a lui Mhail Sadoveanu,1978, pp. i05-108)
Elevii sunt solicitaf sa-$i exprime punctul de vedere asupra urmitoarelor probleme:
o Ce semnificatie se acordi episodului in care este evocata boala lui Nechifor Lipan,
boala ln urma careia personajul dob6ndeste un nume nou.
. Interpolarea opiniei potrivit careia B altagul are structura unei tragedii mai degrabi
decdt a unui roman. Argumentali.
o Comentati scena descoperirii osemintelor lui Nechifor Lipan in rapa $i analizali
rolul fiecarui personaj implicat in aceasta acliune.

84
Dictionr cultral:
Osiris. Zeu egiptean al vegetaiiei si al Nilului, fiu al Zeului pamanului si al zeitei
cerului. Soia lui a fost Isis.
Era reprezentat ca o mumie, avAnd in mintr un bici sau un toiag.
A fost un simbol luminos al omenirii, erou ciyilizator, protector al ordinei gi al
justiliei.
Tri.. Divinitate a fecunditafi la egipteni, solie a lui Osiris 9i mamA a lui Horus; impre-
una cu ei foma trinitatea sacra suprema- Era mama a tuirror, si a naturii, tn toate formele ei.
Grecii au identificat-o cu Hera, cu Afrodita, cu Selena.
Hons. Fiu al lui Osiris. Isis l-a hanit pe ascuns in Delta Nilului. Dupa moartea lui
Osiris, Horus a iesit la lumina gi a devenit noul zeu solar, binevoitor gi drept.

E Pentru valoifcarca cunogtint€ld se cere comentarea, la alegere, a unui episod din


romanul Balragul de M. Sadoveanu
Sceaa prazniqdui, construita cu multa minufiozitate, este edificatoare pentru evalu-
area capacitAlii de inlelegere a elevi]or.
Se vor analiza:
o evolulia momentelor $i tensiunea psihologica a personajelor.
.
reaclia $i vorbele eroilor implicali in acliune.
.modul in care Vitoria Lipan reugegte sa-$i disimuleze cu inteligenF intentriile,
reu$ind sA conduca abil ancheta, sub masca unei aparenle de inocenle.
o maniera in care Vitoria Lipan gase$te cu finele capetele de acuzare, implicdndu-qi
apoi chiar fiul in infaptuirca ac$lui de dreptate.
o modul in care Vitoria se implica in demascarea ucigasilor, pardnd celor din jur aspra

$i neinduratoare: ,,Muierea asta straina umbla cu pilde $i rautad."


in canctcrizaea personrjelor, Vitoria Lipan, personajul central al ca4ii, Vitoria
Lipan va fi observata in diferite ipostaze, cerindu-li-se elevilor sd justifice apropierea
Vitoriei Lipan de Antigona (Perpessicius) prin tenacitatea, spiritul vindicativ gi energia pe
ciu€ o pune in descoperirea ucigagilor:
Vitoria Lipan: ,,suflet tenace qi aprig de munteanca" (Perpessicius)
Baltagul rAmane, in ultima analizA, romanul unui suflet de munteancA"
(Perpessicius).
Elevii vor susline cu argumente urmAtoarea afirmatie:
,,Vitoria este un Hamlet feminin care banuiegte cu metoda, cerceteaza cu disimulalie,
pune la cale reprezentatriuni trecatoare qi cdnd dovada s-a fAcut da drumul rdzbunirii."
'(G.
CAlinescu)
Realiz6nd portretul Vitoriei Lipan,\ elevii vor sustine tenacitatea Vitoriei Lipan ln
acliunile ei, sprijinindu-se 9i pe urmatoarele opinii ale lui G. Calinescu:
a) ,,ind&jirea femeii de-a-$i indeplini ultimele indatoriri de afecliune fap de sol e
miScatoare."
,,znmbetul lui frumos de fata"/ inzestrat cu un ,,chimir nou", are ,,bondila inflorata
gi-i place sa-$i cufunde palmele in chimir. "
. Dupa ce romanul a fost citit de elevi, chiar de la primele ore de analizi a romanu-
lui, este bine sa se urmareasca, in timpul lecturii ln clasa a fragmentelor din manual, lim-

85
bajul Vitoriei Lip.rn. Elevii pot marca cu creionul cuvintele-cheie, constructii sintactice
proprii firii gi comportamentul ei, claritalii 9i conciziei exprimadi, ilustrative pentru
coerenta stilistica a romzmului.
o De analizat la clasa dupa o activitate pe grupe in sensul stabilirii problematicii
romanului, pot fi aspecte ca: roman realist cu virtuli de tragedic gi de roman polilist; frag-
ment de epopee a poporului romdn; poem al naturii qi al sutletuiui simplu; monografie a
satului de munte; cod moral 9i filosofic; roman al credinlelor, datinilor si al tradiliilor
milenare; sinteza de spiritualitate romineascd.

in vederea lucrarilor semesrriale, pot fi propuse ca temc pentru acasa, una-doua din-
tre urmatoarele:
1. Prezentarea eiementelor care ofera posibilitatea de a reconstitui modul de viala qi
rosturile ciobanilor.
2. Alcatuhea unei fise cu kasaturile de caracrer ale Vitoriei Lipan.
3. Trasarea pe o harta a itinerariului Vitoriei Lipan in cautarea barbatului ei disparut.
4. Descrierea scenei care v-a impresionat in mod deosebit?
5. Comentarea unui fragment din roman din punctul dc vedere al culorii locale a
povestirii.

ScenEriu didocfic. Boltogul de Mihqit sodoveonu

ObiectiYe op€raf ionale Subiect lectiilor, Strategia didacticd. Evaluaea


succesiune4 tipul Metode, mijloac€,
orgoizae

Elevii sl fie capabili 1. Mihail Sadoveanu, - conYersafla eu- - Gasiti corcs-


l. - sa culoascA modul in care Baltagul ristice, munca fron- pondenfe intre
Mihail Sadoveanu reconstituie Compozilia, subiectul rala si individuala; structura roma-
structud sociale ce apa4in unui romanului: conversafra, expu- nului 5i evolulia
mod arhaic de viala, cu profiluri - momentele principale nerea, leclura ex- personajului
umane determinate de acestea; ale subiectuluii plicativa; principal.
- sa interpreteze viziunea - imaginea vie(i pasto- - volume dirr IntrebAri-pro-
-
autorului asupra universului rilor, cu obiceiuri 5i tra- 8a1tagu1; discul cu blema
rural; difii in sransa legatura balada Miorifa; * Argumentad
- sa shbileasca analogii cu ba- cu ciclurile naturii; folii penuu retro- prelucrarea cre-
lada populara Miorila pentrlu a - elemente folclorice; prcreclor atoare a mitului
iluslra prelucrarea creatoare de - lectura citatelor ilus- mioritic.
cahe Sadoveanu a mitului mio- trative (leclie de dobAn-
ritic, spre a subtinia bogatia dire de noi cuno5tinle).
suflercasca a muntenilor;
- sa-si delimiteze propriile
convingeri morale in raport cu
lumea infttrisata.

85
2, - sa cancteizeze personajele l. Fruniuselca spirituala - algoritmica, mun- -
continua, Pe
romanului. a oamenilor din popor ca independenta si baza de itemi.
- sa le incxdreze in a.numite Caracterizarea persona- irontala, fise, con- - Tema scdsa:
tipologii umane. ju)ui Vitoriu Lipan versa;ia. studiul de se cere clasei sa
- sA suslini sau se combatir pe - prcfilul mor l al clz, lectura expli- individualizeze
baza de argumente comporta- Vitoriei Lipan; caltva. portretul Vito-
mentul personajelor. - caracterizarea celor- riei Lipan, iden-
- sa manifeste intercsul pentru lalte penonaje; tificand moda-
a face analogii cu alte perso- - paralelism $i antiteze litadle de carac-
naje din operele studiate. in structura Persona- terizare folosite
jelor (lectie de dobin- de autor.
dire de noi cunostin[e);
- frumusetea fizica si
sufleteasca a Vitoriei
Lipan, inteligenta, taria
morala, vitalitatea, pu-
terea de a disimula,
intuitia in descifrarea
sufletului onrenesc si a
semnelor naturii, dra-
gostea si statomicia in
tot ceea ce intreprinde.
3. - sa precizeze particulari- 3. Baltagul. - conversa[ra eu- permanenta:
tatile artei naratiYe ale lui M. Arta naraliunii ristica, frontala si - chestionare;
Sadoveanu. Romanul individuala; - onla;
- sa explice valoarca de simbol - procedee ale nara- - lectura comen- - folostea unor
a personajului principal. tiunii, descrierii; tata; cuvinte si ex-
- sa comenteze valoarea litemra - tehnici 5i procedee de - exerciliul stilistic; presii de o deo-
a unor scene. caracterzare a perso- - fise de extras, sebita valoare
- sa identifice originalitatea najelor; problematizarea. stilisrica
compoziliei romanului, a lim- - pafiic ulariEtile stilis- - h9e cu tasa-
bii si stilului. tice; turil€ romanu-
- sa prccizeze tasahrile prin - lectura unot scene re- lui;
care aceasta oPera aPa4ine levante pentru lnAiestria - demonshatia
speciei romanului. a istica (lectie combi- apartenenler o-
- sa demonstreze ca Baltagul nara). perei Baltagul
est€ un roman. la specia de ro-
man a genului
epic.

Desftrsurarca lectiei
Irctia i
0
Captarea atenfiei Si stimularea interesului elevilor pentru operit comentatil:
- Se cite5te milnurisirel Profirci Sadoveanu cu privire la ciaborarca lt-rmanului
Baltagul 5i li sc ccle elevilor sa ex1;licc llptul cu aceasta capodopera a fost scrisa totusi in
numai zece zilc.

87
- Se vor efectua exerciti.ile de la Studiul textului (cap. I).
- Se enunla obiectivele 9i sarcinile didactice ce se vor urmdri tn leclie.
0 Prezentarea con;inutului lecliei:
- Li se cere elevilor sa compare Baltagu| ct Motifu: s6 desprindd asemhftile Si
deosebiritre, ca $i strucfira baladescd a romanului.
Se va proiecta o folie la retroproiecror (sau, dupi posibilitili, se va transcrie la tabla).
Motivul 9i conflictul sunt comune (doi ciobani pun la cale uciderea celui de la treilea pen-
tru a-i lua orle); Baltagul este o continuare, pe plan epic, a Mioilei: domina elementul
miraculos in balada, in roman acliunea fiind situag ln plan real; chipul femeii energice,
hotarata se razbune moartea solului ei, din roman, se deosebeqte de cel al mamei doar
lndurerate din Morila, prezenla pi in roman a laitmotivului: ,,...sd-mi spuneti cine aii
vazut..." etc. (in partea a II-a).
Prezentarea $i comentarea succintA $i a altor interpretari privind aseminirile 5i deose-
birile cu Mrbztra (N. Manolescu, Al. Paleologu, Paul Georgescu, Mircea Tomu$).
- Cu sprijinul elevilor se stabilegte cd, in romanul Balbgttl, M. Sadoveanu evoca o
Iume veche, cu rtnduieli bazate pe legea ncsc,fis!. Se vor evidenlia urmatoarele aspecte
caracteristice: daca spatiul in Baltagul e bine conturat, tinpul in care are loc acgiunea
poate fi dedus doar; legile nescrise gi natura sunt integrate in modul de existenla al munte-
nilo4 zugravirea unei viefi patriarhale; gospodtuiile gi satul oierilor sunt asezate in locuri
sframte $i singuratice; viala oamenilor de aici se desfisoarA calendaristic; nimic nu iese
din traditie; cine incalci obiceiul e impotriVa frii.
a Secvenfa de munca independenti: folosindu-vi de fragmentele din manual,
extrageti elementele care reconstituie modul de viata $i rostudle ciobanilor dupl semnele
wemii.
- Se comenteaza cu elevii ciginalitaba compozitiei romanului.
- Pe folie (sau la tabla) se prezinta schema; pafiea I (cap. I-VI) expozitiva: domina6
de tensiunea a$teptarii, a incertitudinii gi a consulurilor. Cunoa$tem satul de munte cu
toate caracteristicile sale 9i abia se schiteaza masaturile Vitoriei Lipan. Partea a II-a (cap.
UFXIII), liniari, mai simplA, prezinta drumul parcurs de Vitoria Lipan qi Gheorghila
panA in momentul descoperirii mortului. Sunt prezentate: botezul, nunta, inmormantarea
cu toate datinile fixate parc6 de veacuri. Caracterul monografic al operei. Partea a III-a
(cap. XIV-XVI), dramatici, in care dominantA esrc savar$irea actului de dreptate, pe baza
normelor morale ale poporului gi cu respectarea datinilor acestuia.
\

L€ctia a tr-a

t) Evalurea cunogtintslor tnswite ant€rioc


-Pe baza unor inftebari-problemA se verificd modul de hplcgece de citre elevi a
aspectelor discutate in ora anterioara, comentariile fiind ilustrate cu citate din roman.
. Argumentati prelucrarea creatoare a mitului nioritic in romanul Baltagul.
. Ilusffati aspectul monografic al romanului.
o Desprindeli ce semnificalie au cuvintele rostite de Vitorian Lipan in finalul roma-
nului.

88
I Pr,ezentaea continuhrlui lectiei:
* Se anunp obiectivele 9i sarcinile didactice ce se vor urmari.
- Li se cere elevilor sd identifice structum psihic5 a taranilor munteni din aceasta parte
a Moldovei. Se vor remarca trasaturile comune definitorii ale personajelor:
o conduita morala de neclintit izvorita din tradilie Si datini;
. cinstea, demnitatea, intrelepciunea, curajul, sinceritatea, solidaritatea cu cei ne-
dreptaffi;
. dragostea de viaF.

aSecventa de munca independenta: Comparatri psihologia oamenilor ,,tari' din


Baltagul at cea a eroilor din alte opere literare studiate. GasiF asemanari.
- Se afigeaza folia de retroproiector (sau se scrie la tabla) pentru confruntare:
- pranii sadovenieni nu se cladna in momente de cumpana: blajini, dar neinfricali;
hotaratri in ceea ce fac; se confunda cu insasi natura ce le da fo4a, vitalitate, simplitate in
gest $i vorbA; au o bogatA experienlA de viatra.
. Se cere clasei sa individualizeze portretul Vitoriei Lipan, identificdnd 9i
modalita$le artistice de caracterizare folosite.

L€ctia a m-a

t) Evaluar,ea cunogtinfelor lnsugite tn lectia anterioarl:


r Identificali modalitafile artistice importante folosite de M. Sadoveanu in
dezvalufuea traseturilor caracteristice personajului Vitoria Lipan.
e Explicali in ce consta valoarea eticA $i estetica a demascarii fapta$ului ln fata
multrimii, sub presiunea psihologica exercitati de eroina, sub aluziile $i inlepaturile aces-
teia.
o Cu ce eroine din literatura romnni gi universala o puteli asemana pe Vitoria Lipan?

i confinutrlui lecfiei noi:


Prrezentarea
Obiective si sacini didactice ce se vor urmari in leclie.
- sa reciteasca capitolul V (grupa I) 9i capitolul XM (grupa a II-a) Si sA exfiagi par-
ticulariutile narafiunii, limbii si stilului folosite de Sadoveanu - munci independene pe
doua gmpe.
- Se proiecteaza, pentru confruntarea raspunsurilor, umatoarea schema:
r ,,caracterul exploziv" la capitolul al V-lea;
o ,,dramatismul" la capitolul al XVI-lea;
. ,,curgerea lenta a timpului nedeterminat";
o ,,aura legendari specific sadoveniana";
.
,,nota baladesca a povestirii";
o ,,vorbirea lenta, cu ocoliguri, urm6nd exemple folclorice: stilul sfatos cu elemente
de oralitate; limba batrineasca si bl6nda; folosirea unor cuvinte qi expresii de o deosebita
valoare lexicala;
. corespondenJa deplinA dinne evolulia conflictului, fondul afectiv al romanului gi
limba acestuia:

89
. trasalturile prin care Ba.ltagu/ se incadrcaza spccici literare a romanului, detnon-
stralia apartenentei acestei opere lilerare la rontan.
- Se da definitia ronamulLti. ca spccie literala.
I Concluzii:
o Romanul Baltagrrl este o poveste de dragoste, un elogiu adus fiumuselii acestui sen-
timent, intensitaUi, sratomiciei si adevarului sau.
. Romanul dezvaluie bogalia sufleteasca a laranului de la munte, calitalilc lui morale
dobindite inlr-o lune in care datinile, traditiile Si natura au putere de legc gi conduc
intreaga viata a oamenilor
e Cadrul, intelegerea vietii $i a sufletului sunt mioritice.
. Compozilia romanului imbraca desAv6rgit evolulia conflictului, a subiectului.
o Limba folosita. de o desavi.rqita expresivitate, reu$egte s-o individualizeze pe
Vitoria Lipan.
Bakagul - una dintre cele mai iiriginale opere literare ale epopeii sadoveniene.

. ittrir ,ll rr, .. . r:.r!:r.,: .

t\ /t: O scrisoore pierdutd


- oe r.L. Lorogrore

Obiective performative Continutd necesa Bvaluarea rezultatelor


(operalionale, cognitive, afective) realizdrii obiectivelor invdtirii. Itemi
Elevii vor fi capabili: Cunoa$terea textului I, Prezentali subiectul come-
O, - si reproduca contrinutul o subiectul operei diei (fragmentele dir manual).
comediei. . fragmentele repre- I, Comentali caracterul $i
02 - sd defineasca conflictul gi zentative pentru evo- evolulia conflictului.
sa mo veze natura acestuia. lulia conflictului dra- I, Evidenliali principalele
Or - sa stabileasca momentele matic momente ale subiectului
subiectului.
. compozilia piesei comediei O scrisoare pierdutu.
Oa - sa alcatuiasca ,,fi$e" de
. Tipologia person- I, incadrali tipologic person-
caracterizare a personajelor
ajelor gi mijloacele ajele qi caracteriza;i-le.
de realizare.
Or - sA fomruleze mijloacele . 15Gasiti exemplele potrivite
Elementele expre-
de realizare a comicului. pentru frecare modalitate de
sive de lirnbd gi de
06 - si comenteze stralucirea realizare a comicului.
sril
dialogului 5i oralitatea stilului. Cornedia 16 Motivati incadrarea operei
06 - sa stabileasca rasaturile gcnului dramatic
- specie a dramatice O scisoare pierdutit
specifice comediei. in specia comediei.
Metode didactice: Iectura expresiva; conversatia; observalia; munca independenta.

LL. Cragiale - repere biografice


Scriitorul s-a nascut in data de 30 ianuarie 1852, in localitatea Haimanale - Ploiesti,
intr-o familie cu un real interes pentru teatru: tat?il. inainte de a fi administrator de mogie,

90
avocat, lragistratfusese actor; doi unchi. Costache Caragiale 5i Iorgu, erau actori, autori
-
dramatici, conducatori de lrupe teatrale.
Debuteaza in revista satirica Ghrrnpele ( I 873)
Redactor, corector, conducator la divc$e publicagii. Intra in redactia ziarului Thnpul
alaturi de Eminescu si Slavici, prin intermediul ci ora se apropie de,,Junimea", unde
citegte comediile O noapte fununoasa (1879) si Conu' Leonida faq cu rcacliunea
(i879).
Se impune prin O scnsoare pierduta (premiera pe scena Teatrului National Bucure5ti,
la 13 noiembrie 1884). in 1885. i se rcprezinta piesa D-ale ctmavalului.
In 1901 publica volunrul intitulat Moncrfc.
Se orientcaza spre proza psihologicr, de analiza (O faclie de paSte) $i spre drama
(Napasfa).
in 1905 se stabileste cu inffeaga familie la Berlin, unde se stinge din viafa in anul 1912.
,,Nu va fi posibil si se scrie istoria social:r a veacului nostru al XIX{ea, fara o con-
dnua referinta la opcra lui Caragiale."(Tudor Vianu)
. Un succint portr€t al scriitonlui tras€€zd drumul Er€ cunoa{t€r€a es€of€i op€r€i
caragialesti:
I.L. Caragiale, geniul incontestabil 5i maestrul suprem al comediei gi prozei de scurte
di-rnensiuni, inzestrat cu un sp.irit de observatie $i o luciditate extrema baseaza un drum
spre cuno3slerca csenlei opcrei caragialcSti.
Prozator contemporan cu M. Eminescu 5i I. Creanga, LL. Caragiale ofera prin opera
sa o ampla imagine a moravurilor si institutiilor timpului sau (Momente oi sclife).
Scriitorul a\alizeaza reactiile individului in situatii limita si creaza un univers fantastic.
Ca dramaturg, continuator al lui V. Alecsandri, LL. Caragiale pune bazele comediei mo-
deme prin: O noapte finlunoasa O scisoarc piedut4 Conu' Leonida faQ cu Reactiunea-
o Tema mmediei:
O disculie asupra atmosfclei oragului de provincie, cu ascutitea conflictelor intr-un
an electoral treze$te interesul si diJUeaza interesul gi atenlia spre prezentarea vielii social-
politice dintr- de provincie in
neiva toale
citirea comediei 5i a fragmentelor din in clasa. subiec0rl poate fi
creionat de catre eleYi:
Acliunea se desfa$oara in capitala unui judel de munte. Conflictul intre ambiliosul
avocat Nae Calavencu, din opozilie, gi grupul fruntag al conducerii locale este genemt de
pierderea de cate Zoe Trahanache a unei scrisori de amor ce i-a fbst adresata de Tipatescu,
prefectul judelului. Scrisoarea este g.lsita de Cetafeanul turmentat $i susFasa acestuia de
Calavencu, pentru a fi folosita de acesta din urma ca mijloc de gantaj pentru a obline can-
didatura. $antajul o sperie mai ales pe Zoe, care - de teama de a nu fi cornpromisa public
- ii influenleaza pe Zahaia Trahanache 5i pe Tipitescu, obtinind de la accgtia promisi-
unea candidaturii lui Calavencu. Tipatescu ii ofera acestuia diferite funclii in schimbul
scrisorii. dar adversarul nu cedeaza.
Cind totul parea totu$i rezolvat, lucrurile incep sa se complice. De la Bucuregti se
cere, fara explicalii,. sa fie trecut pe lista candidalilor un nume necunoscul Agamemnon
Dandanache.

9l
Adunarea electorala din actul III al piesei reprezinta un moment de maxima incor-
dare. Farfuridi gi Calavencu rostesc discursuri antologice, intrerupte de intervenlia
polilaiului Pristanda, care pune la cale un scandal menit sa intrerupa discursul lui
Calavencu. In incaierare, acesta pierde palaria in care era ascunsa scrisoarea 9i dispare
pentru o vreme, producind mari emolii d-nei Trahanache.
in final, conflictul se rezolva, scrisoarea revine la Zoe prin intermediul Cetaleanului
turmentat. Sosit de la Bucuregti, Dandanache igi dezvaluie strategia politica, dovedin-
du-se la accelagi nivel de ticalogie cu Nae Catavencu. Fara scrisoare, Calavencu se sirnte
dezarmat, apare umil 9i speriat, acceptand sA conduca festivitatea in cinstea noului ales.
Toau lumea se irnpaca, pasiunile dispar ca prin farmec; qi totul se termina inF-o atmos-
fera de camaval, de mascarada, de sarbatoare 9i impacare.
. Elevii observa stsrrchrrE compozitionaul a Scrisorii pierdute - comedie in patru acte,
primele nei urmarind o acumulare gradata de tensiuni $i conflicte, acliunea din actul final
desfagur6ndu-se intr-o aEnosfera destinsa, asemanatoare cu cea de dhaintea pierderii
scrisorii.
Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului, intreaga mi$care se deruleazA
concentric, in jurul pretextului, piesa O scn'soare pierdutt avlnd o arhitectura circulara.
Realizate inr-o viziune clasica, personajele se incadreazi intr-o tipologie comicA,
avdnd o dominanta de caracter.
a Ccactcrizaca pcsoaajclor se poate efectua prin muncd indepenedenta ca, de
pilda:
Alcatuili o succinta caracterizare a personajelor din O scrisoare pierdufa, respecdnd
urmatorul plan:
. indicafiile autorului asupra personajului;
o principalele lui acliuni;
o evolulia comportamentului;
. trasatura cea mai evidenta a caracterului;
o analiza limbajului;
.lncadrarea personajului intr-o tipologie.
De exemplu:
$tefan TipAtescu: ca prefect al judelului, isi folose$te avantajele in propriile lui
interese. Disperat de pierderea scrisorii $i Fansformat de Calavencu in obiect de $antaj,
Tipatescu aplica o tactica de atac impotriva lui Calavencu, incalcand chiar legea.
Aparind-se, Tipatescu igi dezvaluie mentalitatea $i frea. Abuzul de putere este arma sa
principala. De$i este un orgolios farA masua, personajul nu are ambifi politice,
mullumindu-se cu linigtea pe care i-o asigura Zoe: ,Mo$ia - mosie, fonclia - foncgie, coana
Joilica - coana Joitica: rai, neneaco, cu banii lui Trahanache... babachii!
o Natua si miSoaccle comicului se dEscoperl de cdfi,c elevi cu dcoscbirE prin acti-
vitaE pe gnrpc, dirijatl spc rclicfsea mifloacelor de realizae a comicului:
o comic de situatie - rezultat din fapte complet neprevazute Si din combinatii
neobignuite lntre personaje. De exemplu pierderea 9i gasirea scrisorii, intilnirea Tipatescu
-Calavencu.
Situalie comica - personaje comice - idei cu un limbaj comic.

92
.
comicul de limbaj - ticurile verbale, greqelile de vocabular (deformari de cuvinte
prin pronunlie gre$ita), incalcarea regulilor gramaticale, ticuri verbale, cligee verbale, stil-
circa cuvintelor.
o comicul de caracter (ipostazele personajelor)
o comicul de moravuri (relalia Tipatescu Zoe, de exemplu)
-
. comicul de nume (Trahanache, Catavencu, Dandanache 9.a.)
Sarcini tle lucnr la clasd, ln vederea hfelegerii gi irterFetlrii Sctisorii pianfuE, pt
fl h ceea ce privegte:
I. sfrrdiul texhlui
a De selectat pasaje in care sa coexiste formele corecte gi incorecte:
Argumenta;i rolul lexicului in caracterizarea personajelor gi ca sursa a comicului.
Se vor selecta fragmente din O scrisoare pierdufa, ilustrative pentru:
.lipsa coerenlei 9i a logicii in exprimare;
o ezitarile. enunlurile incomplete (intrerupte);
. gandirea inceata;
. carentele intelectuale ale personajelor;
o contrastul intre pretenfia de a apa{ine unei lumi nobile si originea /nivelul real.
a De explicat modul de vorbire al urmatoarclor personaje: Trahanache, Cafavencu,
Dandanache.
tr. Interpretarea textului. Opera dranaticd" Comedia
Se va indica modul de expunere dominant in opera O scisoaxe pierduM de I.L. Cara-
giale.
Explicali relalia dintre ,,persoane" 5i personaje.
Se vor dezbate la clasa urmatoarele probleme:
. structuria operei si delimitarea secventelor
o modul de expunere caracteristic
o pozilia autorului in text, relatia specifica autor-personaje, prin raportarea la opera
epica / lirica
o structura unei opere dramatice, prin raportare la O scrisoare piedua de I.L. Caragiale.
.
selectarea unor replici ilustrative penru frecvenla elementelor comice (care stir-
nesc hazul).
Li se cere elevilor sa observe gi sa sintetizeze mijloacole de carachrizare a perso-
nrjelor:
. Comicul de nume: sugereaza originea, viala sufleteascA ,,modul de ac;iune al per-
sonajului.
. Comicul de limbaj: subliniaza contrastul intre aparenfa Si esenF
o Comicul de situaie: ilustreaza lupta eroilor pentru a impune aparenla spre care
aspira, sau pentru a salva aparenfele.
ln activitatea pe gnr.pe se pot propune urmitoarcle ex€rcitii:
oAlegetri pasaje ilustrative pentru ticurile verbale ale personajelor: Zaharia
Trahanache, GhiF Pristanda, Tache Farfuridi. Ce tasaturi va sugereaza aceste ticuri?
o Indicatri doua replici pe care le considerali reprezentative pentru portretul moral al
lui Agamila Dandanache (actul IV, scena III).
o Evidenliati situatiile comice in care este sumrins Zaharia Trahanache.

93
Exprimafi-vd pdrerea!
o Argumentali care dintre atitudrnile dc nrai 1os vi se pare ca expriml pozilia autoru-
lur fala de lumea evocata: a) rdde cu simpatie de eroi.i sai; b) lasa personajele sa se compro-
mita. detasindu-se de ele; c) critica societatea descrisa, chiar prin situaliile 9i eroii alegi.
Dovedili-v{ creativitatea: alcatuigi o conlpuncre - comenrrriu as tema O rcrisoare pier-
dul, - capodopcrl a drarnaturgiei romdneSti. Valorifircafi in acest sens Si urmatoarea afirmatie:
,,Caragiale este cel mai mare creator de viata din intreaga noasfa literatura. El face
concurcnta stiuii civile, fiind cel mai mare isroric al epocii dinrre 1870-1900 penrru ca
arata, critica, explica. Caragiale a aruncat asupra realita i noasfe sociale privirea cea mai
sigura, cea mai scrutatoare, cea mai patrunzatoare."(G. Ibraileanu)

LEXICUi

Aryoulgi ioryonul
Cl Obiective performantive
Elevul va fi capabil:
- sa recunoasci cuvintele apa4hind acesrui tip de limbaj.
- sa dea exemple de cuvinle argotice $i de jargon.
ConJinuturile vizate: Argoul 9i jargonul
O Parcursul didactic:
Pregatirea activitatii de invatare:
. Se discuta despre mai multe categorii de termeni, cu stabilirea unor particularitaE
in masura szr le diferenlieze.
O Activit{ile propriu-zise:
o Elevii identifica termenii de agou gi jagon in exerciliile reproduse in manual.
. Li se soliciE elevilor sa demonstreze de ce agoul este limbajul unui grup social
omogen (elevi, studenli, sportivi, militari, traficanli, ho!i, $menari etc.) apa4inand unor
medii inchise ($coli, internate, cazarmi, inchisori), al unui grup de ,,ini1ia1i", in scopul
de a nu fi inteles de ce.i din afara cercului.
Aceasu demonstratie se cere a fi sustinuu prin exemple corespunzatoare :
o Elemente argotice din:
a) limbajul elevilor: bac (bacalaureat), diiga (driglr.ta), farer (profesor), mare
(matematica), prof(profesor), prolli (profesoara), a da gol (a cbtrl'l1), a sta de Sase (a ptnl).
b) linbajul nilitailor: cocon, racan, trupere (militar)
c) limbajul sbrdentilor: brbla (biblioteca), boboc (student in anul l), boala (restanla),
a boboci (a repeta nul), a bubui, a buSi (a nu da nota de trecere la un examen), ploprsr
(nepregatit), de milioane (excelent), fa pagi! (lasa-ma in pace!)
o Pe baza acestor exemple se desprind o serie de prticulritAfi ale argoului:
a) argoul este caracterizat prin dinamism (poseda o mare capacitate de a evolua
rapid in raport cu alte compartimente ale vocabularului);
b) este preluat, folosit pe scara mai larga 5i imboga$t de cAtre grupuri noi in vor-
birea directa.
Unele elemente argotice au intrat $i se pasfieaza in loculiuni gi expresii, contribuind
la reintinerirea Ei la regenerarea limbii:

94
a arde pe cineva = a fura, a lovi a ti pe faza = a pricepe
a da [eapa= afvra a ]ua in colimator = a urmari, a suprave-
a duce cu preSul / cu iortlurul = a pacali, a ghea
ingela a lua Ia nitto = a lua peste picior
a duce cu rnuia = a zapaci a plintba ursul = a pleca
a face blatul = a calatori fara bilet a se prinde = a pricepe
a face migto de cineva = a ironiza pe cineva a pune pe liber = a da afard
a face muzicA= a pltnge a o ugchi= a fugi

. Se pot realiza demonstratii pentru a sustine modul in care elementele argotice


formeazi familii lexicale.
. Se cere elevilor sa formeze familiile lexicale de la cuvintele: a cafti, a gagicari, a
mardi, a mistocari, a nasoli.
De exemplu: a mardi = mardit, mardealA, mardit, -a, mardeias.
a nasoli = nasoleala, nasolft,-a, nasolitor, nasol, nasoala.

Sunt prezentate sutsele aryoului, cu exemple adecvale.


a) imprumutul din alte limbi c) metaforizarea
b.) diminutiv d) numele proprii.
Argoul a fost folosit in literatura pentru efectele sale, in planul artistic, in scopul
localizarii actiunii, al colorarii mediului sau al caracterizarii unor personaje.
o Se oferd, in continuare, exemple in lnasura si-i ajute pe elevi sa inteleaga ce este
jrgonul: limbaj special folosit abuziv, inventat si intrebuinlat de unele categorii sociale
sau profesii, reprezentat de elemente slraine, neasimllate in limba romanA, adesea stilcite
chir, in dorinla expresl de a se diferentia de restul vorbitorilor limbii romine.
. Se pot face diferite considelalii asupra prezenlei jargonului in literatura:
a) conturarea unor personaje (ca procedeu de ironizare, de stigmatizare, de satirizare,
cu o mai percutanta 1b4a de caracterizare;
b) redzrea culorii unui anumit mediu social.
Din exemplele oferite in manual rezulta 5i alte aspecte in masura sa particularizeze
statutul acestor termeni:
a) in jargon predomina:
frantruzismele: demoazela au revoir mon$er.
musiu par example sarmant
italienismele: ciao per bene
anglicismele: bye-bye. highJife I'm sorry, how much?
(americanismele) five o'clock, business

Elemente de jargon in vorbirea unor personaje literare (coana Chirila in comediile


omonime ale lui V. Alecsandri sau personajele lui Caragiale) sau a unor persoane reale
sunt sanctionate. ridiculizate.
in plan stilistic, jargonul = sursa de umor gi de expresivitate.

95
Toulologio
O Obiective performative:
Elevul va fi capabil:
- sa evidenlieze, pe baza unor exemple adecvate, particularitafle tautologiei.
- sa stabileasca relatriile semantice din struclura tautologiilor.
- sa inteleaga rolul tautologiei in a evidenlia anumirc Fasaturi.
- si explice valorile expresive ale tautologiei.
tr Puc{rsul didac'tic
Se ofera o prezentare generala a tautologiei, pomindu-se de la sensurile termenului
propriu-zis (fu. tautologie, cf. Er. tautos- ,,acela$i", ,logos - ,,cuvdnt").
lgtolgg[- o repetilie de tip special, care consta in repetarea unei pi4i de propozilie.
sau a unei propozilii prin aceleagi cuvinte gi cu acelagi inleles, dar cu functii sintactice-
diferite.
- ,,$i fica-tricd. dat omul om. " ,,in sf6r$it, facem noi ce facem, Si sctpuim de
(B.$t. Delavrancea) colo o coas6 rupg, de ici o cdrceie de tanjala."
(. Creanga)
o Sunt evidenfiate, pe baza unor exemple adecvate, cele mai interesante paCiolaritAfi
ale turblogiilor:
a) repetarea inutila a aceleiagi idei (Existenla este ceea ce exism-)
b) rolul elementului repetat de a comunica, afectiv, informatia necesara sau de a
intensifica un anume sens.
c) rolul de concluzii al unor asemenea construclii.
Se stabilesc rclatiilc scomticc din structura tautologiilor, pe baza unor exemple
corespunzabare:
a) ,,Lumea-i lume, vremea trecea..." - subiect $i nume predicativ (B.P. Hasdeu)
b) ,,De perasir tot paresita eru ea..." - complement concesiv gi nume predicativ
c) ,,- Domnule, nevasfa trebuie s6 fie neva$a. " - subordonare: subiectiva
(Camil Petrescu)
d) ,Pana acum, toate surt cum sunt . ." - subordonare: predicativa
e) ,,$i mai fac ce fac de mult." - subordonare completiva directa (M. Eminescu)
f) ,,Cu Spinul tot am dus-o, cum am dus-o" - subordonare: circumstantialA de mod
(I. Creanga)
h) ,Mana ca-i mamA $i tot nu-i iest nimic." - subordonare concesivA
(Cezar Petrescu)
E Pe baza acestor exemple, se comenteaza fim4ia tartologiei:
Femeia ca femeie, gtie ce vrea $i unde sa ajunga." (I. Slavici)
a Rolul tautologici de a rclicfa, prin insirEa$, calitAti acfiuni.
,,Aici cdnd ninge, ninge.
,,Lagul tot 1a5 ramine."
Construclia tautologiei subliniaza primul termen, fie printr-o comparatrie subintreleasa
sau exprimata, fie prin exclusivitate.
o Tautologia prelunge$te sau intensifica acdunea.

96
,,$ede elcit 5ede, de casczL gura prin tdrg." (I. Creanga)
E Valorile expresive ale tautologiei:
Multe dintre asemenea construclii dobAndesc un sens figurat, cu bogate valori afective:
,,Zice roi ce vor sa zrcr,
treac,l-n iume cine-o trece."
(M. Eminescu)
D Constructii tautologice gregite: unele tautologii sunt acceptate in comunicarea
orala qi scrisa; alte tautologii trebuie cviLate, pentru ca exprimuea sa cAgtige in claritate gi
corectitudine.
o Este necesar sa se realizeze distinclia intre tautologia stilisticd si cea care
reprezinta, in adeviir, o gregeall de exprimae.
a Tautologia, ca imperfecliune de exprimare, este inrudita cu pleonasmul.
o Nu trebuie confundata tautologia cu pleonasrnul.
Pleonasmul inseanma addugarea unui cuvAnt superfluu, tautologia este repetar€a
aceluia5i cuvint sau a aceleia5i cxpresii.
0 E:rercifii de consolidare:
Dali exemple de alte constrLrctii tautologice.
Elevii sa extraga asemenea construcgii tautologice din O scrisoare pierdutl (I.L. Caragiale)

Obiective perfomative Continutul necesar Evaluarea rezulta:t€lor


(operationale, cognitive, afective) rcalizdrii obiectivelor tnvdtirii. Itemi
Elevii vor fi capabili: . Cunoa$terea textului Ir Povestiti conlinutul para-
Or sa recunoasca modul de . Cunoa$tera varietatii bolei, evidenliind semnifica-
organizare a succesiunii in- stilistice a elementelor tia titlului
tAmplarilor intr-o parabola. narative I, Explicali semnificalia unor
02 sa sesizeze structura com- o Identificarea modu- cuvinte gi constructii speci-
pozitrionala a parabolei. rilor de expunere pre- fice, in funclic de contextul
O. sa identifice elementele dominante in parabole in care apar acestea.
definitorii ale parabolei.
. intelegerea sensurilor I3 Stabiliti structura compo-
Oa sa se adapteze la o situalie
gi semnificatriilor mo-
zitionala a parabolei despre
rale cuprinse in stmc-
inedita de lectura. bogatul nemilostiv $i saracul
tura parabolei
05 sa inteleaga sensurile gi o f)efinilia parabolei
Laztn
semnificaliile morale sur- 11 Rapona intamplarea din
o Exemple de alte pa-
prirse la intamplarile prezen- aceasta narafiune dintr-o alta
rabole.
tate in parabolele biblice. parabola
I, Formulali mesajul trans-
mis prir aceste parabole.
Metode didactice: lectura expresiva; conversalia; descoperirea; munca indenpendental
problematjzarea.

97
O Discufii preliminarii:
Cititi cu atenlie Parabola despre bogatul nemilostiv si sxacul Lazar.
Povestiti continutul acestei scurte naratiuni, evidentiind semnificalia titlului'
Raportali aceasE intemplare la un episod dintr-o alta parabola citita de voi.
Incadrali aceste lexte in genul gi specia literara corespunzatoare.
Elevii vor fi indemnali sa relina ca:
Parabola despre bogatul nemilostiv gi saracul Laziir este exfasa din Noul Testm€nt,
Sfhnta Evanghelie dupa Luca, 16, l9-31.
Vor fi informati, de asemenea, ca in Noul Testme,nt sunt pas$ate de la evangheliqti
un numar de 41 de parabole. Aceste scurte naratiuni urmeaza indeaproape modele clasice,
consacrate de scrierile rabice. Ramane, desigur, inconfundabila si edificatoare influenta
personalitali.i sacramentale a lui Iisus Hristos.
Principalele caracterislici ale pildelor Mintuitorului sunt, mai intai de toate, lids-
mul qi darul unei imaginatii iesite din comun. La acestea se mai adauga insa 9i alte calitad.
- realismul $i veridicitatea;
- precizia imaginilor schilate cu caleva tr,rsa ri rapide, ce alca$iesc, in cele din
urma, un portret dinamic al unei anumite societati;
- calitatea lor dramadca;
- exprimarca lirnpede a unor idei prin fapte, actiuni umane simple, insa lntotdeauna
decisive, de cumpana.

Textul reprodus in manual poarta denumirea de parabola, prin faptul ca acesta


prezinta un adevtu general, cu semrificalie morala $i rcligioasa, asemanator cu o intam-
plare reala din viala oamenilor.

El Dupa citirea exprresivd, cu accent deosebit pe elementele semnificative, la o relu-


are a lecturii, elevilor li se cere:
o Stabiliti snuctura compozilionala a Parabolei despre bogatul nemilostiv si saftcul
Lazar.
o Prezentati inmmplarea ce sta la baza acestei naratiuni.
o Extrageli secventele in masura se sugereze contrastul dinue starea sociala a acelor
personaJe.
.Comentad atitudinea pe care o are omul bogat fala de saracul LazAr.
o Realizati o succinta prezeniare a celor doui lumi din care fac parte cele doua per-
sonaje ale parabolei.
. Comentati ce atitudine are bogatul nemilostiv in momentul in care este supus supli-
ciului (caznelor) din iad.
o Desprindeli semnificalia pe care o conline raspunsul dat de Avram omului bogat.
. Desprindeti semnificalia general-umana a acestei intamplari.

O Pentru int€rprctdri pasonale, r'izind masura receptarii mesajului, elevii sunt


rndemnali s6-5i exprime parerea'
. Enunlati doua-trei tra$aturi general-umane surprinse in conduita omului bogat fata
de saracul Lazar.

98
. Pe cine individualizeaza omul bogat?
. Explicafi sensul cuvAntului nemilostiv. Gasiti doua antonime ale acestui cuvant.
o Exprimali starea sufleteasca a cititorului fala de pozilia celor doua personaje din
aceasta parabola.
r Precizali sensuri]e pe care le au formele verbale folosite in aceasta naraliune.
. Explicati semnificatia acestora:
- utilizarea persoanei a III-a altemativ cu persoanele I gi a II-a;
- altemanla dintre timpurile verbale; stilul direct - stilul indirec! adresarea directa
(construciii specifice limbajului vorbit); ritm rapid, simplitate, limpezime, claritate.

d in aprofundarea surdiului de t€xt se va pomi de la sfiuctura parabolei:


. Identificati cele doua planuri de baza pe care este construit textul parabolei.
. Povestiti continutul parabolei despft bogatul nemilostiv gi safacul Lazar.
. Raportali intimplarea din aceasta parabola la un episod dintr-o alta istorioara din
NouI Testam€nt
o Formulati mesajul transmis prin aceste parabole.

ln scopul recunoasterii elementelor de arta lircrara, elevilor li se poate cere:


. Indicali modul de expunere predominant in Parabola despre bogatul nemilostiv $i
saracul Lazar.
in structura acestei parabole domina naraliunea.
Intervenliile directe ale personajelor sunt exprimate prin verbe la persoana I.
Aceasta altemare a stilului direct cu stilul indirect ofera elementelor narative vari-
etate stilistica, naturalele si spontaneitate.
Adresarea dlecta este realizata prin construclii specifice limbajului vorbit.
. Explicati semnificalia literara a acestor moduri de expunere.

Concluzion6nd pentru a ajunge la o definire teoredca, elevii sunt indernafi sa


observe diferenla specifica a parabolei in genul epic, fiind, in esenp, pe deplin revelatoare
in ipostaza ei de figurA compozilionala, adica o naraliune aproape independenm de con-
text, prefaFta de un scurt indemn sau cu o concluzie morala in final.
Sub aceasta infai$are, parabola este intehira in marile culturi ale lumii.
Astfel, Kalla gi Dimna - o versiune araba dupa vestita carte de intelepciuni indiana
Panciatantra - i$i indeamna cirirorul ,,sa inteleaga Flul acestei ca4i nu in podoabe ale
;crisului 9i ale vorbirii - ci in intelesul pildelor, la care trebuie sa se opreasca pe rand,
landu-$i toata stradania sa-si cufunde privirile in adincurile ei sa-i dobindeasca neste-
nateleinlelesurilor. "

Parabola ilustreaza, asemenea alegoriei sau fabulei, un principiu, un adevar funda-


nental, o lectie morala, distingdndu-se insa prin aceea ca uansmite o invalaura spjritu-
rla, depa$ind sirnpla realitate profana.
Prin aceste aspecte parabolele biblice sunt cele mai cunoscute 5i mai evident mode-
atoare pentru viala sufleteasca a omenirii in ansamblul ei.

99
Defnitia parabolei
Parabola sau pilda este o scurta istorioara fic va, dar verosimila, prin care se exprima
adevaruri $i intelesuri cu caracter religios sau moral.

Elevii pot fi solicitali, acum, sa delimiteze cele doua inlelesuri ale parabolei: inlele-
sul direct (propriu, religios),5i sensul ascuns, inexprimat (sensul figurat) cu observaiia ca
sensul figurat are un caracter moral gi se refera la modul in care trebuie sa se comporte
oamenii.

Pentru o raportare a parabolei la Vechiul Testament se face o succinta prezentare a


acestula.
in Vechiul Tesament sunt prezente diferite specii alegorizante (parabola, fabula, ale-
gorie qi ghicitoare, cimilitura, proverb), cu anumite structuri enigmatice, intitulate maSal
9i respectiv hidah.
a alegoria (masal) (ct o structura autonoma): Pilda leoaicei si a lenSului (Cmea lui
Iezechiel, cap. 19);
b) fabula (magal) (cu o morala explicita): Pilda lui lotam (Cartea judecdtorilor, IX,
7-15)
c) ghicitoare (hidah) (un fel de parabola cu sens intenlionat ascuns); Ghicitoarea lui
Samson (Cattea judecatorilor, XIY, 4)
d) parabola - povestie (folose$te ,,intamplari care sunt de toate zilele, evenimente din
arcul vielii cotidiene, insa au o semnificalie mai generala"): Pilda lui Natan - cu omul
bogat $i ota unica a omului sirma, (Samuel, XII, 1-5); Pizonierul scapat (Regi, XX,
3940). Evangheligtii au pastrat in Noul Testamerf un numar de 41 de parabole, purtand
amprenta personalitEfii sacramentale a lui lisus Christos.

o Numele Fiului lui Dumnezeu e stabilit in NouI Testam€nt 5i se compune din


numele propriu Iesus (forma greaca a ebraicului leshua: Iahaweh este sprijinul, Domnul
este mantuirea) $i titlul de Christos, referitor la funclia gi misiunea lui sacerdotala (echiva-
lentul grec al ebraicului Mashiah = Mesia, Unsul lui Dumnezeu). in latina eclaziastica s-
a impus varianta Iesus Christus, iar in slavona bisericeasca qi lisus, respectiv Cristos,
Christos gi Hristos.

Parabolr biblicd Si litera[rra cultd


- Ideile Si concluzile morale din parabolele biblice sunt ilustrate in structurile unor
diverse capodopere literare.
De exemplu, calatoria fiului risipitor poate fi identificata in ffaseul unor eroi ai lite-
raturii universale (Sindbad, Gulliver, Ghilgameg, Ulise).

Concluzii:
Parabolele evanghelice sunt cele mai expresive descrieri ale imparaliei lui
Dumnezeu, care se actualizeazd prin venirea lui lisus Christos, ca bazd a marilor decizii
morale gi a nelimitatelor posibilitali spirituale ale omului.
Semnifica ile morale ale parabolei.

r00
Anolizo textului literor
E Conlinunrile vizate
Analiza textului literar
O Obiective perform*ive
Elevul va fi capabil:
- sa argumenteze apartenenta unui text la modalitatea de expuner.e a unei opere
literarc.
- si argumenteze prin diferite modalitali (exemplificare, explicitare, detaliere, com-
paralie) anumite idei 5i mesajc artistice.
- sa argumenteze o idee principali prin folosirea detaliilor.
- sa argumenteze apartenentra unei opere la specia literara in care este incadrata.
- sa suslnA o analiza a textului liric (integrali $i secventiala).
O Parcursul didactic:
Activinile propriu-zise :

Se alege din manual un text literar, integral sau fragment de text, in proza sau in ver-
suri, epic sau liric, propus la lectura suplimentara.

Analiza textului firic


Elevii vor fi dirijali sa observe, pe baza experienlei lor din munca independenm
indeosebi:
. prezentarea mesajului unei poezii, cu evidenlierea mijloacelor artistice prin care se
structureaza acesta, reprezinta o compunef€ comentariry'analizl.
. Analiza textuh.d literar (epic sau liric) poate fi:
- integrala
- secventiala (pe fiagmente, idei etc.).
Elevii sunt solicita sa observe gi sa argumenteze:
o Analiza intrgrald a unui text liric presupune urmd.,rirea unor elemente specifice
acestei opere literare:
1. tipul (=sps6inl de poezie gi locul crealiei in ansamblul operei autorului
2. tema (=problemarica) opcrei $i posibile raporrari la alte crealii (ale aceluiagi autor
sau ale altui autor, din literatura romina sau universala)
3. structura compozilionala $i ideea poetica:
a) secvenle lirice distincte
b) asocialie de motive exprimate prin metafore semnificative
c) reluarea $i nuantalea semnificatiilor unui cuvdnt-cheie, a unei metafore cu
valoare de simbol pentru mesaj.
4. mesajul 9i mijloacele de expresie artistica (indisociabile):
- semnificalia titlului
- sursele gramaticale de expresivitate (lexicale, morfosintactice, fonetice)
- figuri de stil
5. versificalia - mijloc de evidenliere a tonalitalii poeziei.
l0T
O Tema pentru acasa:
1. Redactarea analizei unui text liric din lectura supliruentara adaptand 9i dezvoltdnd
planul dat.
Elcvilor li se atrage arentia ct rrebuie sa respccte cxigentelc elahoririi unei com-
puneri:
- strudura $i raponul pa4ilor;
- punerea in pagina;
- corectitudinea qi expresivitatea formularii.
o Exercitii pcntru asigurarea invatarii
. Evalurr€8 rEzultat€ld prin scune sarcini aplicative pe texte din manual
. &iguffea transfcrului: teme penrru acasa, acrivitare individuala.

Conspeclul
O ConJinuhrrilc vizab:
Conspectul
O Obicctivelc perfornative:
Elevul va fi capabil:
- sA realizeze un plan simplu al ideilor dintr-un text
- sa dezvolte planul realizat, urmarind elementele esentiale, de detaliu ale textului
supus analizei
- sa prezinte in scris dezvoharea acestui plan
- str realizeze o comparalie intre rczumat $i conspect, cu evidenthea fasaturilor speci-
fice ale acestora.

tr Parcursul didactic
Activitalile propriu-zise:
. Se propune un liagment de text aparlinind unui alt stil functional (srilul Stiintific).
Se poate reline spre studiu fragmentul reprodus h manual (despre Baltagul) din
Istoia literatuii rontine de la origini pina in prezent, de G. Calinescu.
Elevii sunt ajurati sa re na definifira coDspecUrlui: prczmnrea lnts-o form{ schema-
ticd personald a conJinuhrlui urui material documentar.
Elevii sunt solicitali sa raspunda urmAtoarelor sarcini de lucru:
O Realizarea unui plan simplu al ideilor unui fragment
o Dezvoharea planului realizat urmarind:
- detalii esenliale pentru conlinut:
- ilustrare cu citate sugestive pentru ideile autorului;
- exprimarea parerii personale fala de punctele de vedere expuse.
O Realizarea in scris a unui plan dezvoltat.

O Se comenteaza relatia dintre rczumat si coDspect, ca posibile atitudini ale citito-


rilor lui fala de textul abordar, pe baza schemei urmatoare:

r02
Atitudinea faF de textul ebordat

A. Rczumatul B. Consperbil
o Subordonare, supunere o Insubordonare
. Abordare de aproape/alaturi . Deta$arc faF de text
r Disciplina riguroasa . Libertate de ,,miscare"

- discurs reproductiv, incadrat strict in - discurs liber, divagant, paralel cu


.imitele textului; textul
- aspect narativ, discursiv; - aspect sintetizator. schematizant
- respectarea stricta a cronologiei (uneori)
laptelor din text; - restructurare, resistematizare pe
- concentrare, simplificare prir eli- baza unor idei-reper
ninarea detaliilor nesemnifi cative;
- libertatea de a detalia anumite idei
- folosirea citatului numai in masura - lbertatea de a folosi citatul ca bazA
in care se integreaza firesc in discurs (se
de elaborare a unei idei proprii
lxclude citatul ilustrativ sau paralel cu
liscursul) gi ajuta la o exprimare mai con- -posibil ,,dialog" cu autorul, prin
:isa (se exclud citatele dialogate sau exprimarea unor opinii proprii
lbundent-descriptive); - libenate de exprimare
- interdiclia de a,,colabora" in vreun - prezenta comeniariilor pcrsonale/
lel cu autorul;
subiective: aprecieri, interpretari,
- exprimare sobra, necolorata afectiv;
asocialii.
- absenla comentariilor personale/
;ubiective: aprecieri, interpretari,
rsocialii.

Exercitii de valorificarc a cuno$tinfolor:


1. Li se solicita elevilor si conspecteze lectia din manualul de istorie referitoare la
lomnia lui $tefan cel Mare $i sa precizeze ce elemente caracteristice pentru conspectul
rnui text de interpretare literara lipsesc din conspectul unui text $tijntific.
2. Conspectali Prrefafa la romanul Bdtagul in editia citita de voi (menlionali editura,
ocul 9i anul apariliei).

o Exercilii si teme
o Evaluarea rezultatelor
a Asigurarca transferului: tema penlru acasai activitatea individuala.

r03
Relolii sinfqclice in propozilie Ei frozd
Obiective performative:
Elevul va fi capabiJ:
- sa diferentieze cuv6.ntu1 (ca unitate de baza a vocabularului) de propozilie.
- sa foloseasca cuvintele, propoziliile gi frazele in comunicarea orala sau scrisa,
respect6nd regulile de combinare a acestora.
- sa realizeze discursul verbal corect si coercnt.
- sa exprime in scris, sub forma de text, discursul verbal.
- sa recunoasca partile componentc ale unui text si sa identifice relatiile dintre aces-
tea;
- sa diferenlieze raporturile sintactice de coordonare de cele de subordonare.
- sa identifice hecare dintre aceste raporturi in propozilie gi frazA.
- sa construiasca enunluri, folosind diferitele mijloace de realizale a acestor rapor-
trrri in nrnnnzitia

-ts-si delimiteze propoziliile dintr-o fraza si sa stabileasca raporturile sintactice din-


u! ^.^^^-irii
HrvPuzr+u.
- sa identifice elementele de relalie dintre propozitrii.

Continutuile lnvdtdrii: Noliuni de sintaxa. Discursul. Fraza.


Relatii sintactice in propozitie Si fraza (interdependenta, coordonare 9i subordonare).
Mijloace de realizare a relaliilor sintactice in propozilie si in fraza: flexiunea, joncliunea,
juxtapunerea, topica, intonalia 9i pauza.

0 Parcursul didactic:
o Algoribul analizei sintactico-morfologice a propozitiei.
Se propune elevilor parcurgerea urmatoarelor etape:
1. lechra atenta a textului
2. stabilirea predicatului cu ajutorul intrebarii generale: ce se spune despre?
3. precizarea felului predicatului (evitarea confundarii predicatului nominal cu pre-
dicatul verbal exprimat printr-un verb la diateza pasiva)
4. identificarea zubiectului, care poate fi exprimat, inclus in forma verbului, sub-
inteles, nedeterminat sau inexprimabil, cu ajutorul intrebarii generale: ,,despre cine sau
despre ce se spune ceva cu ajutorul predicatului?"
5. stabilirea grupului sintactic al subiectului
6. stabilirea grupului sintactic al predicatului
7. stabilirea mlului instrumentclor gramaticale (articolele, prepoziliile $i locutiunile
nrennzitian qle \
8. identificarea pdrfilor de vorbire prin care este exprimau fiecare parte de propozilie.
9. analiza morfologica a pa{ilor de vorbire.
Se atrage atenlia elevilor ca se admit doua moduri de numerotiri in analiza sintacdca
a frazelor:

r04
a) in ordinea in care se afla cuvintele in propozilie;
b) in ordinea in care apar predicatele acestora.

Consfuctiile incidente nu au nici o legatura cu rcstul frazei.

o Algorihul analizei sintactice a frazei:


1. lectura atenta a textului
2. identificarea predicatelor (sublinierea gi precizarea felului acestora)
3. stabilirea cuvintelor sau elementelor de legatura cu rol in frazd (lncercuirea aces-
tora)
5. stabilirea propozitriilor coordonate
6. stabilirea propoziliilor subordonate $i a felului subordonatelor gi coordonatelor.
La stabilirea felului subordooatei, este necesara inca o sistematizare, pe bazi de apli-
calii: se analizeaza cu atenlie cuvanhrl r€gent.
Daca cuvantul regent e substantiv, pronume sau numeral, subordonata e atributivi.
Daca cuvantul regent e verb, adjectiv ori interjeclie, subordonata e completivi sau
circumstantiala.
Verbul poate fi la mod personal ori nepersonal; felul subordonatei nu se schimba.
Daci verbul e tranzitiv, subordonata poate fi o compledva directa, indiferent de felul
elementului de legatura.
De exemplu: Am auzitl/ cum ai vorbit.z/
Daca in etapele anterioare nu s-a putut preciza felul subordonatei, sa se analizeze
cuvintele de legatura, incercindu-se inlocuirea cuvantului de legatufi nespecific cu unul
specific (specializat):
$V oricce-ar fi drumu|/ p€ car€-o s-apuci,2/
Rtrbda-vom pironul aceleiagi crucir/ " .
(George Coqbuc)
,,oicare-ar fi drumul"/ de$i, macar ca.. .
Daca elevii intimpina alte dificululi ln determinarea subordonatei, ace$tia trebuie
invalafi s[ r€curgl la trmsformaea popozitiei fn partea de propozifie corespmzdtoare:
o Am auzit pd.rerea sarcnilorr/ care se adunau in fiecare duminici ln fala primiriei./2

o Am auzit parerea satenilor adunali in fala primariei.

in scopul relinerii relafiilor in propozitrie $i fraza in incheierea analizei sintactice a


fiazei elevii nebuie si-5i formeze deprinderea de a realiza o schema in masua sa reflecte
raporturile dinrre propozilii.
In schema, raportul de coordonare este marcat prin linii orizontale, iar cel de subor-
donare prin linii verticale sau in unghi care unesc subordonata de regenta ei.
o in comunicare, raporhil dinte p'ropozitii e.:rprinat pin elemente joncfionale se pre-
strazt ii pdn int€rnediul elementelor corcliative din propozifu regentit. Acestea sunt
exprimate prin conjunclii, locutiuni conjunclionale, adverbe, loculiuni adverbiale sau
pronume demonstrative. Se recomanda, de aceea, o prezentare de sinteza, pe baza unor
aplicalii practice anterioare.

r05
Felul propozitiei subordonatc Corelative h regenti Bxcmple
1. Propozilia subordonata acolo Acolo mergea, unde-i spuneai.
circumstanliala de loc a) CAnd il chemai. ahnci venea.
2. Propozilia subordonata atunci b) CAnd observa nereguli, hdatA
circumstan;iala de dmp indata le indrepta.
imediat c) De indaB ce sosi in gara,
tocmai imediat pomi trenul.
pe loc d) Pina cdnd se insereaza
tocoai term.in de arat.
e) Pana sa vada sricaciunea, pe
loc repara u$a.
3. Propozifia subordonata a$a a) Cum iti a$temi, a$a vei
circumstantiala de mod atat dormi.
in aceeasi masua b) Cat vrei, a8t stai.
c) ln ac€ea$i nAsur[ i-a vorbit
ca si cAnd nu l-ar fi cunoscut.
4. Propozilia subordonag de aceea a) Dc aceea te cert, caci mi-esti
circumstantiala de cauza pe aceea pneten.
b) intrucit eram obositri, pentru
ac€ea am refuzat participarea la
ioc.
5. Propozilia subordonara de aceea a) Pentru ca sa recupereze tim-
circumstanliala de scop de asta pul pierdut, peotnr aooea s-a
pentru aceea ostenit atat.
b) Pentru ca sa ajunga la dmp,
de asta s-a grabit.
6. Propozilia subordonata apol a) Daca nu venili, apoi ma
circumstantiala conditionala atunci supar.
b) Daca inveli temeinic, aimci
vei reusi.
7. Propozilia subordonata tot a) DeSi suntem obosili, tot vom
circumstanf iala concesiva totu$i ca$tiga.
b) $i desi era la inceputul cari-
erei, arata tobsi certe calitali de
iucator.
8. Propozitria subordonan asa (de) CAnta aga (atit de) frumos, incAt
circumstanliala consecudva atat (de) i-a fermecat pe to1i.

Elevii inqiSi pot observa ca uneori termenul corelativ se cornbin:i cu elementul intro-
ductiv al subordonatei, formdnd o unitate cu acesra (o locutiune conjunclionala), inte-
grdndu-se subordonatei:
,,Vitoria il auzi racnind rii suduind incurcar. a,sa cl'r ii era obiceiul."
(Mihail Sadoveanu)

106
Concluzionnnd, se remarca cele doua feluri de conjunctii subordonatoare: a) univer-
sale (nespecifice): cd, gd, ca &d' dac{, de; b) specializate (specifice).

a) pana, pana sa, on' propozilia circumstanliala de timp


de indata ce, imediat ce, dupa ce, pe data
de cum.
b) precum, cu cAt... (cu atit). propozilia circumstantiala de mod
c) caci,deoarece, fiindca, intrucet, de propozilia circumstanliala de cauza
vreme ce, din moment ce, din cauza ca,

d) nu cumva sa, ca nu cunlva sa.


e) desi, cu toate ca, chiar daca, chiar de, propozitia circumstantiala concesiva
macar ca, macar sa, macar de, oricat.
in caz ca. propozilia circurnstanliala condi{ionala

Anocolutul
Obiectivc performative:
Elevii vor fi capabili:
- sa recunoasca, in enunturi, constructiile shtactice de tipul anacolutului.
- sa explice motivele care genereaza intreruperea Si modificarea consEuctiei sintac-
tice.
- sa reconstruiasca corect fraeele. explicdnd in ce consta discontinuitatea sintactica.

Continutrile vizate: Anacoluurl


O Pucursul didactic
Li se prezinta elevilor principalele pafticuladtifi ale anacolutului:
,,O construclie sintacdca speciala, care se creeaza prin inneruperea 9i modificarea
unei constructii in cadrul aceleiagi unitaii sintactice."(Gra.rn atica linbii romdne, ed.
a II-a, vol. II, Bucuresti, 1963, p. 418)
Aceasta ,,constructie" reprezinta, de fapt, o abatere de la normele literare ale sin-
taxei, fiind generatA de lipsa de continuitate gramaticala inrre inceputul Si sf&Situl unei
uniuti logico-sintactice.
Panicularitate a comunicirii orale, anacolu&rl este provocat de lipsa de control a vor-
bitorului asupra ansamblului consrucliei.
Concentrdndu-;i atentia asupra conlinutului rnesajului, vorbitorul neglijeaza structura
gramaticala a acestuia.
O Sunt analizate cu clasa o parte dintre canzele care genereazi astfel de greseli:
.Intercalarea. in mijlocul unei unitali sintactice, de obicei propozilie, a alrci (sau
altor) sintagme duce uneori la ruperea legaturii gramaticale datoriti ,distantrei" care se
creeazA intre membrii aceleiaSi propozilii.

107
o Imposibilitarea ca un cuvant sa aiba simultan doua forme gramaticale, degi
indeplinegte doua functii sintactice, da na$tere de asemenea, unui anacolut.
,,Cine tot vorbe5te, lucrul nu-l spore$te." (proverb)

D Se analizeaza diferite forme de anacolut.


O Cea mai frecveta substitufie de cazuri in situatia anacolutului este cea a nomina-
tirrului (cu care incepe sintagma) prin dativ:
Moqneagul, cAnd a vAzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi.
. Alte tipuri de anacolut:
a) reluaea rmui eleme,nt-cheie al enuniului printr-un pronume ln nominativ:
Puiul neflind ascultator, e1 a fost prins de un flacau.
b) folosirea gregita a pronumelui ca€:
A fost odata un boier pe care ii murise nevasta.
c) nercq,ecta€a regimului unui verb sau selectria unui verb cu alt regin decit cel
impus de inceputul frazei:
Pe Tudor $oimaru 9i pe tovnAgii stu-, sositi in plan de sarbatoare, neamurile /e-au
facut o primire calduroasa.

Corocferul lqtin ol iimbii romdne

Obiective performative
Elevul va fi capabil:
- sA explice apartenenta limbii rom6ne la familia limbilor indo-europene.
- sa ffgumenteze caracterul latin al limbii romdne.
- sa hleleaga procesul de formare a limbii romine.
- sd explice structura gramaticala $i fondul principal de cuvinte de origine latina din
limba romina.
- sa argumenteze originea latina a limbii romdne prin exemple din sistemul fonetic,
morfologic $i lexical.
Confinutuile lnvdfirii: Caracterul latin al limbii romAne
Parcursul didactic:
Considerafii preliminarii.
a Originea 9i evolulia limbii rom6ne, prin discu;ii cu elevii pe coordonarele:
. procesul de constituire a poporului $i a limbii romdne
. influentrele reciproce intre cele doui componente ale civilizaliei daco-romane
. asimilarea culturii romane de catre populalia autohtona
. patrunderea limbii latine in masele largi rurale.
. cAteva exemple de cuvinte sau chiar propozilii din limbile italianl, spaniold,
franceza sunt demonstrative pentru apartenenla limbii romdne la ramura romanica
a familiei limbilor indo-eurooene.

r08
Se precizeaza ca limba romana reprezinta limba ladna vorbita neintrerupt in pa4ile
dunarene din momentul patrunderii limbii latine in aceste teritorii li pini
astazi.
. limba romena are la baza ladna populara (latina vulgara) - latina vorbih, uzuala,
limba de conversalie a maselor - gi nu latina clasica, literara.

O Paticulait4i ale limbii rom6ne


Exemple din:
o domeniul morfologiei

- reducerea la trei a celor cinci declinad;


- tendinla de simplificare la nivelul flexiunii verbale;
- conservarea flexiunii pronominale.
o domeiriul lexical:
- pastrarea cuvintelor din lexicul de bazi (nume ale pd4ilor corpului, nume de rude-
nie, numele anotimpurilor $i ale zilelor sapHmanii; nume de plante, nume de animale
salbatice si domestice.

Se deduce astfel faptul ca:


Structura gramaticala a limbii romdne este pur latina, fara influenfe straine.
O Se propune o dezbatere la clasa, privind formarea limbii romdne:

Ct Se propune realizarea unei compuneri cu tema Caracterul latin at limbii romdne.

a Planul compunerii
1. Lirnba romdni - lirnba romanica (neoladna).
2. Etapele fomarii limbii romdne. - etapa romaniztrrii geto-dacilor;
- etapa formarii Limbii romdne comune;
- etapa formarii dialectelor limbii romdne.

3. Concluzii:
o limba Si poporul romdn s-au fomat in spaliul carpato-danubiano-pontic.
o poporul romAn s-a format prin romanizarea Daciei.
. limba latina s-a transformat in limba romanA comuna (staromanA sau pro-
toromlni).
. influenla slava nu a modificat caracterul romanic latin al limbii romAne.
e rominii au ffait permanent in spaiiul de formare a lor ca popor romanic.
. La inceputul Evului Mediu erau organizali in ob$d sate$ti, ,,Romanii populare",
cnezate $i voievodate.
in cursul dezbaterii se urmare$te $i retinerea unor termeni cu care elevii sunt mai
pulin familiarizali:
o rommizarea autohtonilor d4gi = preluarea civilizaliei romane de cafte daci $i in
primul rAnd a lirnbii latine
o daco-romani = dacii romanizali (care vorbeau limba latina.)
. continuitatea daco-romanilor = prezenla pernanenta a dacilor romanizatri qi dupA
retragerea romanilor din provincia Dacia.

l09
Limbo literod. Limbq populord.
Limbq scrisd, limbo vorbitd.
Obiective performative:
Elevul va fi capabil:
- sa inteleaga 9i sa defineasca termenii de limba literara gi limbi populara.
- sa distinga particularitadle limbii literare qi ale limbii vorbite.
Conlinua[ile tnvdflrii:
Limba literara. Limba populara
Parcursul didactic
Et Definirea conceptului de limbl HteraA (,,limba de cultura"): aspectul normat gi
cultivat al limbii nalionale; varianta caracterizag printr-un sistem de norme fixate in scris
qi printr-un caracter prelucrat $i lngrijit. Se va preciza, dupa cateva exemple solicitate cla-
sei, faprul cd:
a Limba litcraA este limba sctiecilor gtiintiEce, beletristice, limba presei 9i Iirnhg
folosit{ h institrtii.
a Caracterul normat al limbii literare, dedus din cunostinlele elevilor, poate fi intAl-
nit la toate nivelurile lingvisticii:
a) la nivelul fonetic: pionuntrrea, rcc€nhlaea $i scderea $meblor limbii;
b) la nivelul morfosintactic: rcspectaea rcgulilor dc flexiune;
c) la nivelul lexical: utilizarea ctvintelor tntelese gi cunoscub pe tot teritoriul lingvis-
uc.

Dupa recitarea unor versuri din Eminescu si citirea unui pasaj din Sadoveanu, de
exemplu, referindu-se la sensurile figurate ale cuvintelor $i la efectele lor sensibilizatoare,
elevii vor concluziona ca:
O Limba literara artisdca este o importan$ varianta a limbii literare.
a Limba literara nu este definitiv fixata. Aceasta se poate demonsra citindu-se in
clasa un scurt fragment din presa, unde au patruns masiv neologisme recente. Dupa cum
se vede, ln limba se manifesg anumite tendinle de inovafe in toate compartimenrcle lim-
bii; nivelul lexical este cel mai supus innoirilor prin mijloace inteme $i exteme; diferite
inovalii sunt vizibile Si la nivelul morfologic.
O Lirnba poputard
o Definirea limbii populare drept varianta neliterara, nenormata a limbii, intle-
buinfata de vorbitorii mai pulin insruiti, se rcalizeaza prin acela5i procedeu practic.
Caracteristici:
o rostiri Si forme regionale, locale;
o lexic limitat;
. sintaxa diferita de a limbii literare sub aspectul complexitijii;
o sintaxa uniforma, simpla.
Li se atrage elevilor atenlia ca limba populara se foloseste preponderent tn varianta
orala. Acest lucru genereaza fenomene ca anacolutul si elipsa, iar prin mobilitatea ei 9i
libertatea imaginativa a vorbitorilor este o sursa permanentA de innoire Si imbogatire a
limbii literare artistice.
ll0
tr Limba vo6iti, limba scrisi
O Se reactualizeaza cu clasa conceptul de linbi litcrard (aspectul cel mai ingrijit al
limbii, supus normelor acadcmice de exprimare).
Elevilor li se ofera, in continuare. exemple de texte care sa prezinte diferite particu-
laritati:
a) specifrce limbii vechi (ahaisme);
b) specifice anumitor zone (regionalinme) sau medii sociale (argon, argou, limbaj,
tehnico-stiintific).
O Opozilia linbC scrisUlinbd vorbitn
Criteriul: canalul prin cae este tranaxnis mesajul.
a Limba scrM: totalitatea manifestarilor concrete ale limbii fixate prin grafeme in
texte scnse.
a Limba vorbitl: totalitatea manifestarilor concrete ale limbii actualizate pe cale
orala, prin $met€.
B Se vor dezbate in clasa urmatoarele aspecte:
. trasaturile specifice fiecarui rip de lirnbaj: rqidoral (vorbit)
. rapoftul tcf,tf$€ptor
posibilitdfile de exprrc,sie proprii limbii scrise gi celei vorbite (la nivel fonetic, mor-
o

fologic 9i sintactic, lexical).


O Exercitii de consolidare

Miilooce inlerne
de imbogdtire o vocobulqrului
Obicctive pcdormative: Continuturile vizab:
Elevul va fi capabil: Mijloacele de imbogadre a
- sa identifice procedeele inleme de imbogalle a vocabularului. Derivarea
vocabularului: cu prefixe 9i cu sufixe.
- sa e,(plice fcnomenul de derivarc a unor cuvinle; Schimbarea valorii gra-
- sa recunoasca, in cnunluri date, sitLraliile legate de maticale.
converslune; Familia lexicala. Cuvantul
- sa alcatuiasca enunluri in care cuvintele sa-Si schimbe - forma si conlinut. Sensul
clasa morfologica; cuvintelor. Sensul lexical
- s?r explice sensul figurat, propriu 5i secundar al cuvin- 5i sensul gramatical.
telor: Cuvinte monosemantice qi
- sa recunoasca cuviltele monosemantice si poliseman- polisemantice.
tice: Relatii infte cuvinte (sino-
- sA formeze o familie lexicala folosind derivarea, com- nimele, omonimele, paro-
punerea gi schimbarea valorii gramaticale. nimele, pleonasmele, anto-
- sl utilizeze in contexte adecvate sinonimele, omo- nimele).
nimele, antonimele, paronimele.

lIl
Prcursul didactic
0 Sunt prezentate mijloacele inteine de imbogadre a vocabularului:
Se vor efectuaexercilii in masura sa ilustreze posibilitatea de formare a unor cuvinte
noi prin derivaro.

Derivaea cu gefixe
. Se vor prczenta cuvint€ derivale cu prefixe: de.scoase = des-+coase,. desprinde,
rAzgdndi, produce, st|vechi, inadaptabil, intemalional, precum gi
. alte cuvinte derivate cu prefixe'. antebelic, arlticoroziv, hiperaciditate, anteproiect,
comesean, extra|colar, subcapitol, supermagazin, rlscruce, transcarpatic etc-
. Cu ajutorul unui diclionar al limbii rom0ne se va demonstra elevilor cd derivarea
unor cuvinte nu s-a facut in limba romAna, ele fiind imprumutate
etiderapannt + fr. antiderapant;
atinevralgic # fr. antin6vralgique;
ootnpune € fr. composer;
hipertensiune € fr. hyp,ertension:
inter$colar € fr. interscolaire;
prenume {- fr. g6nom, lat. praenomon.

Cele mai frecvente prefixe din limba romdna sunt:


-des-(dez): a desface, a dezgropa, a dezlega, a dezunfla-
-r6s-(raz): rascopt, razbate, razgdndi

Prefixele des-, rds-, devin dez- sau rlz-, cAnd cuvantul de baza incepe cu
4 q
g, l" n, r, v, sau cu o vocalf,.
in- E+ (im-)' a lmpietri ne-: neom. resratomic.

Alte prefixe: rt.-: ftcunoagte, teda, teorganiza; afuboboci.

o Derivaea cu sufixe
Cu ajutorul diclionarului li se demonstreaza elevilor ca derivarea cu sufixe este gi mai
raspandita decdt derivarea realizag cu prefixe qi de aceea considerag mult mai impor-
mnm. l, '.*-=;-=l
in limba romdna exisra 700 de sufixe.,
<---.---....--i
a Schimbrea valorii graoaticale

O Elevii sunt solicitafi sa-$i aminteasca in ce consta acest procedeu gi se dau exem-
ple corespunzdtoare. Se da defnitia, insolita de noi exemple:
in trecerea cuvinte dintr-o clasA mor-
ln alta:
-fxemple:
cer albastnr - albasfiul cerului; carte cititd -citi[rl cirtilor
lucreaza ziua - ziua e lunga; pictura ftumoasd - Aumosul in arta

112
Elevilor li
se cere sal relina ca prin schimbarea categoriei lexico-gramaticale, for-
marea unui nou cuvint se face prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta.

1. Substmtivarea:
o adectivului (prin aniculare): albastrul, tiumosul
o adverbului (prin articulare): binele, aproapele
o pronumelui (prin articulare): eul, sinea (in sinea mea)
. infinitivelor lun gi: cintare, plimbare, alergare, vedere
. supinului: plimbatul
o participiului: un ranit, un pr^p^dit.

2. Adjectivarea:
o panicipiului trecut: descrrsa, vopsia, citiA, aprinsa
o gerunziului: (ritm) crescdnd; (rana) s\ngerAnda; (mina) rremurdndd; (persoanS)
suferinda
o pronumelui: (omul) acesta, ai mei (colegi)

3. Adjectivul devine adverb (prin schimbarea cuvan$lui determinat):


(caine) rau > (mu$ca) rau
(adj.)
' ( 4- Pronumele p€f,sonal devine pronume reflexiv:
tolegii imr aduc laude; /mi amintesc toate intamplarile.
75. edverbul devine prepozifle (loculiune prepozitionala):
1 A calatorit deasupra (adv.)
A calatorit deasupra (prep.) vagonului.

3 Elevii sunt solicitali sa precizeze ce fel de schimbari ale valorii gramaticale s-au
produs in exemplele de mai jos
Vom merge la pescuit ? Pescuitul este interzis.
Al meu e cuminte ? Baiatul meu e cuminte.
Are idei frumoase ? Deseneaza frumos.

o Compunef,ea
Se prezinta clasei un alt mijloc intem de imbogalire a vocabularului si se da definitia:
Procedeu intem de imbogatire a vocabularului prin care din doua sau mai multe
cuvinte, prin alaturare sau prin contopire, se creeaza un cuvint nou.

in atentia elevilor trebuie fie faptul ca noul cuvant format are un alt infeles decit
sa
cele pe care le denumesc elementele lui constituente, luate separat.
Compunerea poate fi realizata in mai multe feluri:
o prin allfurae (legate sau nu in scris cu cratimi):
cdine-lup, luare-aminte, nici unul, Baia Mare, Piatra-Neamy, Baile Felix,
o sun doi, prim-ministru.

ll3
. prin contopirc (sudarea unor cuvinte intregj):
binefacere (bine+facere), oricare (ori+care), untdelemn (unt+de+lemn), oarecare
(oare+care), c utnsecade (cum+se+cade), p mev are (prima+vara).
o prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte intregi):
o din initialele unite: C.F.R. (de la Caile Ferate Romane), O.Z.N. (de Ia Obiecte
Zbufttoare Neidentificate), E.D.P. (de la Editura Didauica $i Pedagogica).
o din initiale qi ftagmentc ale cuvintelor de baza: Tarom (Transporturile Aeriene
Romdne), Asrrom (Asigurarea Romaneasca).

o Clasificaea cuvintelor compusc


1. Substantive formate din:
. substantive: bloc-tum, Vatra Domei
. substantiv 5i adjectiv: bunavointa, Rimnicu Sarat
. verb + substantivt pierde-vafi, papa-lapte.
2. Adjective fonnate din:
o dou:r adjective: ! ilcrar-muzical, rogu-portocaliu
o adverb + adjectiv ori participiu: aga-numit, rauvoitor, nemaiauzit, nemaivazul
3. Adverbe formate prin compunere:
o prepozitie + substantiv: acasa, desearT, departe
o adverb + pronume: iarasi, totusi
. adjectiv pronominal + adverb: alaltaieri, cAndva
. adjectiv + substantiv: asta-seara, astd-noapte.
4. Pronume compuse:. nici unul, altcineva, fiecare
5. Numerale compulr-'. douazcci. cincisprezece
6. Pr€pozitii Sr conjunc$i compuse: de sub, de pe, de la, pe Ia, ci 5i, ca sa, dinspre,
insprc, inecat.
D Exercitii de consolidare

O Temd p€ntru acasi

Miilooce exteme de imbogdtire o vocqbulqrului


0 hegdtirea activitdfii de lnvdfare. Actualizdndu-se cuno$tintele elevilor despre
cuvintele nou-intrate in limba, dar gi despre cuvintele a caror forma denota originea lor in
alte limbi, se deduce ca:
lmFnrmuturile lexicale sunt inovrlii dc provenienla extema care constau in cuvinte
gi expresii luate din diferite limbi striine gi adaugatc tbndului lexical existent.
o Se precizeaza cA inprumuturile au avut loc pe doua cai:
a) pe cale directd (presupune un contact nenrijlocit intre populalii vorbind limbi
diferite, acestca fiind lmpflmulrri orale. carc aLr caracter popular).
b) pe cale indinctl (prin intcmrcdiul scrisului, al ca4ilor, al culturii in general,
lmprumutud culte).

114
Neologisnele

Obiective oerformative: Continuturile vizate:


Elevul va fi capabil: Neologismele
- sa explice $i sa utilizeze neologismele in contextele adecvate;
- sa evite greqelile din pronuntarea unor neologisme
Parcursul didsctic:
0 Dirolile preliminrii vizeaza constientizarea faptului ca:
Vocabularul este: compartimentul limbii cel mai supus modificarilor, in care perma-
nent au loc, pe calea imprumuturilor, mutatii lexicale.
Se dezbate cu clasa conceptul de mutafii lexicale gi no;iunea de lnprunutui.
Se dau exemple de diferite influenle suferite de limba romdna pe parcursul evolulici:
. imprumuturi din slava veche (secolele VI-VII);
. din maghiara (secolul al Xllea);
. imprumuturi din turca (sec. al XVIlea);
O lnp,rumuturile lexicale nmlogice (neologisnele). Se selecteaza dintre loprumu-
trrile cunoscute de elevi cuvinle intrate in limba romina din alte limbi incepind cu a doua
jumatate a secolului al XV[l{ea si inceputul celui urnator si se prczinta in contextc adec-
vate, precizandu-se:
Cuvintele intrate in limba romdna din alte limbi incepdnd cu a doua jumatate a se-
colului al XVII{ea qi inceputul celui urmabr poarta numele de neologisryq,(imprumu-
turi lexicale neologice).
O Se precizeaza ca sunt neologisme cuvintele recent intrate in limba, precum 5i o
serie de cuvinte formate in interiorul limbii romdne prin combinarea a doua sau mai mulle
elemente formative, dintre care cel putin unul este neologism.
nefavorabil < ne- (prefix) + favorabil (neologism).
a Se atrage atentia elevilor ca multe dintre cuvintele neologice sunt, in acelasi timp,
cuvinb intecnationale, cuvinte imprumutate dintr-o limba si raspdndite in mai multe limbi de
cul ra $i civilizafie): week-end, stress, sfiow, spicher, baschet, bidge. safivig comer elc.
Indiferent de vechimea lor, cuvintele internationale trebuie considerate neologisme.
De exemplu, f/osofeste atestat in limba romina de peste 300 de ani, dar, cu toate aces-
tea, este considerat neologism.

Ct Pe baza exemplelor se stabilesc diferenlieri intre neologisme:


o Unele neologisme pot fi indlnite atat h
fondul principal lexical, cet 5i in masa
vocabulanrlui.
. Uneori imprumuturile au iesit din vocabularul activ, pastrdndu-se numai ca
altaisme sau ca regionalisoe.

O Exercitiile de consolidare fac posibila concluzia ca fondul lexical neologic al lim-


bii romine este exrem de bogat gi eterogen. Limba romdna contine vreo 40.000 de neo-
logisme, excluzind termenii tehnico-$tiinlifici de stlicta specialitate de diferite origini.

ll5
Fqmilio lexicqld
Se rezolva exercilii de actualizare a cuno$tintelor, precum:
o Indicati verbele care fac parte din aceeagi familie lexicala cu substantivele: vaz qi
vorbi.
o Alcatuiti familiile cuvintelor: frunza, baten.
Se precizeaza ca, de pilda, la familia formata de la rdnar radicalul cuvintelor este
tinar-. La el se adauga sufixele: -et, -el, -i, -esE, -ime, -ete gi prefixul h-.

in urma exercitiilor elevii sunt informali car toate cuvintele inrudite ca sens $i formate
de la aceeagi radacina (radical) alcatuiesc o familie de cuvinte (fanilie lexicald). Cuvintul
de la care se formeaza familia lexicala poarta denumirea de cuvllnt de bazA. Cuvintele for-
mate de la cuvintul de baza: cuvinte derivate.

Cuvtntul - formd gi continul (sensf


Pacursul didactic:
-lFolosindu-se de un diclionar al limbii romine, elevii vor alcatui propozilii in care
urmatoarele cuvinte sa aiba intelesuri diferite: asculit, a (se) topi, Iuna
Se vor da exemple de cuvinte cu mai multe sensuri gi elevii vor fi solicitali sa con-
struiascl enunluri corespunzatoare sensurilor fiecA,rui cuvant dat.
Se vor citi enunlurile de rnai jos 5i se va preciza sensul cuvdntului a face din struc-
tura fiecarui enunt.
o La limba romAna avem de fac o compunere.
. Tala a facfi o casa.
. Prietenul meu a frcut o gregeallr.
o Colegul i$i face temele.
o Caisul a nicut multe frucle.
oVarul meu a facfi avere.
o 'l-am putut
Nu face sa renunte.
o Sora colegei mele s-a iiicut doctor.
Se va comenta, cu ajutorul exemplelor, pe marginea adevarurilor:
o Cuvintrl are fornrA si continut (sens, lnt€les).
. O forma fara sens nu poate constitui un cuvint.
. Vocabularul limbii romine conline cuvinte cu doua sau mai multe sensuri: carte,
cap, ochi, com, joc, masa, cerc, a ridica, a (se) topi.
o Forma unui cuvdnt se poate modifica, fara ca sensul sa se schimbe.
o Unele cuvinte din lirnba romina qi-au adaugat cu timpul qi alte sensuri.

Elevilor li se atrage atenlia asupra urmatorului fenomen:


. Exista posibilitatea ca aceleasi obiecte, actiuni sau insugiri sa fie denumite de doua
sau mai multe cuvinte cu intelesuri apropiate sau identice. inlocuind ace$ti termeni intre
ei, sensul general al comunicarii rdmAne neschimbat. Cuvintele din aceasta categorie se
pot grupa dupa inplesul comun pe care il cxprima:

't l6
. avantaJ . a ordona . taram . aPus
interes a porunci declin
folos a comanda meleag decadere
. neam o ciudat . limrm o prtpid
popor bizar adapost urgie
norod extravagant refugiu calamitate

Elevilor li se va aFage atenlia ca:


o alte cuvinte ale limbii romine se pot grupa dupa inlelesul opus pe care il confin:
inalt/scund; mare/mic: a urca/a cobori: frumos/urit; hamic,/Ienes; devreme/tdrziu-
o Sunt, de asemenea, cuvinte ce pot fi folosite in enunturi diferite, cu un s€ns Pro-
priu pi cu un sens mai putin obignuit (figurat): piese de plumb/picioare de plumb; scdri de
piatra/inima de piatra; slrr.opi de apa/stropi de bucurie; mure dulci/murele ochilor; sih
rariy'sita genelor; cupa de aur/vis de aur; vas de arama/codri de arama; perete negru/gdnd
negru; fiicel de iarbl,/firicel de sperantA.
o in afara sensului de baza, unele cuvinte au 9i sensuri secrrndae: bratr (parte a cor-
pului omenesc) - brafui (unui fotoliu sau bralul Dunari.i).

Cw6ntul Ei contexlul. Sensul propriu gisensulfiguruf


i Se reactualizeaza cu clasa:
Sensul p,ropriu gi sensul figurat
a Sensul Fopriu este sensul care denume5te
- in mod direct obiectul, fiin1a,
fenomenul sau acliunea din realitate.
De exemplu, cuvdntul oc€n denume$te o vasta intindere de apa sarad de pe
suprafala globului (sensul obi$nuit sau propriu).
in construcgia ,,oceanul de ninsoard', folosita de V. Alecsandri in poezia lama,
cuvdntul ocean nu mai reprezinta o intindere uriasa de apa, ci o cantitate nemarginita,
imensd, de zapadl a$temuta pe pamant. in acest exemplu, cuvAntul ocean a primit un sens
figurat.

Se propun apoi situalii lingvistice pe baza callora elevii si distinga


$i
o sensul lexical si sensul granatical al cuv8ntrrlui,
o sensul lexical fiind sensul care tine de natura lexicala a cuvantului, de apartenenta
acestuia la vocabularul unei limbi $i fiind strins legat de conlinutul logic al cuvantului.
De exemplu, cuvintul oc,lri are un anumit sens lexical (,,organ al vazului").
. Cuvantul oc.hi are, in acelagi timp, sens gramatical, fiind o parte de vorbire, cu va-
loare de substantiv.
De asemenea, in relalia cu alte cuvinte, substantivul ocfii indepline5te diferite funclii
sintactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement direct sau indirect etc. Acestea
reprezinta sensul gramatical.

O analiza lexicala si morfologica sau sintactica a unei propozilii, de exemplu, duce


la concluzia ca intre cele doua sensuri (lexical Si gramatical) exista o stransa unitate.

117
Cuvinte monosemontice gi polisemontice
Se dezvolta la nivelul clasei statutul:
a cuvintelor monosemantice -cuvinte care ru sens univoc, monosemantic, cuvinte
din domeniul stiintelor si al tehnici.i qi in general, din toate domeniilor de activitate.
De exemplu: ut ioma, filament, inlarct, ]itiu, neon, a obtura, periscop, radio, teoremA,
bisturiu, dializa. mangan, biolog, radio.
o cuvinblor polisemmtice - cuvinte cu mai multe sensuri, in contexte diferite
(ascutit. luna. slab. a (se) topi, interior).
a Cwintelor polisemantic€, in general, mai vechi in limba.
De exemplu: CuvAntul ochi are urmaloarele sensuri:
1. fiecare dintre cele doua organe ale vederii; 2. privire, uitatura; 3. spalii libere ale
unei feresffe; 4. mica deschizatura inchisi cu sticla. facutA intr-un perete;5. intindere de
apa in forma circularA; 6. vinej de apa, bulboana; 7. orificiu facut intr-o panza; 8. bucla
formata prin indoirea unei sfori; 9. mincare facuta din oua prajirc; 10. muguri la vila de
vie sau la alte plante etc. (DEX)
0 Prin citeva exercitrii de diferenlierc se va avea ln vedere sl nu se confunde cuvin-
tele polisemantice cu omonimele, explicAndu-se geneza cuvintelor polisemantice in diver-
sificarea sensurilor aceluia$i cuvAnt, cu pastrarea legaturii cu sensul de baza. in dictionar
cuvantul figureaza o singura data, cu dellnirea tuturor sensurilor
o Ononimele sunt cuvinte diferite. identice ca formA. descrise seDarat in dictionare.
De exemplu:
a) bob: 1) ,,samanla de cereale, griunte"
2).,sanie"
b) mita: l) ,,unirate de masura a distanlei care echivaleaza cu 1609,3 m"
2),,compasiune"

Relotii semsnfice lnfre cwinte


Prin exercilii adecvate, se lamure5te fenomenul conform cAruia la nivelul vocabu-
larului limbii romdne, intrc unele cuvinte se pot stabili diverse tipuri de relaii semantice,
de legaturi realizate pe baza sensului lor in raport cu forma.
Exisg patru tipuri de asemenea relatrii semantice:
l. Sinonimia: 2. Omonimia: 3. Paonimia: 4. AntoDimia.
Sinonimele
O Se propun elevilor exercilii de actualizare a cunoqtinlelor, de tipul:
o Folosind dic onarul explicativ al limbii romane, retineti sinonimele verbelor: a
izvori, a alcStui, a innoi, a incuviinla.
o Formulati contexte in cere verbul a lunina sa fie sinonim cu a strdluci, a luci, a
scd.nteia,asclipi,aseinsenina,aselintpezi.asefizbuna,alimpezi,alamuri,apreciza,
a instrui, a etluca.
. Grupali urmatoarele cuvinte in serii sinonimice: prieten, speran4, eronaL zLpadd,
alnic, Eresit, necesar, omdt, util, copac, jilav, arbore, umed. vena\ a se desface, cenuSiu,
a se despinde.

ll8
. Inlocuili cuvintele de mai jos cu sinonimele lor: susur, a cugcta, a crea, praf, clar, a
expima, blajin, a povesti, invoiala, dibacie, tergiversare.
o inlocuiti urmatoarele propozilii printr-un cuvint echiYalent ca sens. Indicali pcntru
fiecare cuvint cele mui expresive sinonirne:
a) care estc necesrr: - : c.) care \orbe5lc pulin;
b) care nu este corect; ' d) carc depage5te toate obstacolclc vielii
. Gasiti shonime potrivite pcntru urmatoarele expresii: : tl;t |bc, a da in vileag, a
umbla pe coclauri, a face din tLnlar ann;rsar, a-gi lua nastl la purur.:, a splla putina, a o
lua la sanatoasa, piala de desfacere, inscrifilic fiier;tra..ctiltc- (/c scaun.
.Inlocuili spatiile punctate cu unul din tennenii scr-iilor sinonimice dc mai jos:
a) $i cu toata... lui mog Fotea gi a lui badita Vasile, Smarandila a miincat papara. Noi,
cand am vazut asta, zrm ramas ..., incepe a ne pofti pe fiecne la balan.
Elevilor 1i se atrage atenlia ca apropierile de sens, nuantele, posibilitugile de inlocuire
a unui cuvdnt cu altul se realizeaza doar in context gi ca pc lingi sinonimia lexicali. mai
exista si o sinonimie lexico-frazeologic$.

Antonimele
r| Se actualizeaza prin exercilii cunogtinielc privind urtonimclc.
. Prin adaugarea de prefixe, obtineti antonimele urmatoarelor ct:inte: egal. (a) lipi,
ordine, real, expre si v.
o Construiti enun;uri in cue verbului a ridica sa i se indice trei lnroninre, corespun-
zind unor sensuri diferite.
. j Organizali in perechi de antonime urmatoarele cuvinte; artrpade, tistete. inalt,
&ept, scund, simpatie, bucwie, du$mtnie, ploios, strAmb, pietenos, secetos, favorabil,
nefav onb il, vizibil, inv izibil.
. Construiti texte in care antonimele cuvintelor alb, (a) incuia, lung, Iumind sa aibd
sensuri mai putin obi$nuite.

Omonimele
I Se face apel la exercilii de actualizare:
o Identificati omonimele dintr-un fragment de text din manual gi aratad valoarea lor
morfologicA.
o Consultad un diclionar $i alcatuifi propozigii cu omonimele cuvintelor: .lac, cui
fizboi, miIA, broascd, sol, Iin, unde, lege, ocol, go1, poana, banca, vie, casca, calc, cord,
caz, acasA, car, caprd.
o Construitri enunlurile cu omonimele cuvintelor: pol, poafiA, plumb, partida, golf,
ghiveci, galerie, des, pas, nivel, deptimat, curte, cursa, curs, cort, neaun. c t, caL bursd,
cabinet, tbet.
3 Li se atrage atenia elevilor sa nu confunde omonimele cu cuvintele omograft,
care se scriu la fel, dar se pronunta diferit:
haina - haina; toniti -nmri; salcii - salcii; nidele - modile: panlAle - pafilele; ri i- mi.
9i nici cu omofonele care se pronunla la fel, dar au sensuri diferite: aduce (vb. a
aduce) a duce (infinitivul scurt al vb. duce)
vis = podgorie/ vie = (fiinp) vie; a-l (prep. + pron. pers.) / a.l (an. posesiv).

ll9
Elevii sunt solicitadsa retina proprietati ale cuvintelor:
o Sensurile cuvintelor polisemantice sunt inrudite.
o Cuvintele omonime au sensuri indepartate, avdnd, de multe ori, etimologii (origili)
diferite.
. Omonimele sunt omofone (se rostesc la fel) qi monografe (se scriu la fel):
. abdte, s.m. preot catolic (pl. abatD / abdte, vb. pers. a III-a
singular, indicativ, prezent, reflexiv. ,,Se abate din drum".
. ,cele, subst. neufu, plural, art. hot. de la ac: / ac6le - adj. demonstrativ, f (n.) plu-
ral, de la acea.

. Locul accentului arata ca anumifi termeni sunt omonime lexico-gramaticale, au


clase morfologice diferite sau reprezinta forme gramaticale diferite:
ca A (prczent, indicativ sg. pl. persoana a lll-a\lcAntA (perfect simplu, sg. persoana
a III-a);
cdpli (subst. f. pl.) / coprr (subst. m. pl. neart.);
_masura (subst. f. sg). / mxura (perfect simplu sg. persoana a III-a de la (a) masura;
!.rmfi (prezent indicativ sg. pers. a ll-a) / simli (verb perfecr simplu, pers. a III-a Si
infinitiv):
rdrtun (subst. n. pl.) / rofdn (subst. feminin, plural)
vEsela (ad1. f.) / vesdla (s. f.)

Paronimele
3 Se reactualizeazd cunogtinlele prin exercilii:
r Consultati un diclionar si formali apoi propozilii cu urmatoarele cuvinte paronime:
familiar - familial, petrolier - petolife\ conjecnra - conjuncfina, a as - atiaz, compmie -
campanie, temporal - tempora4 oiginal - oiginal a apropia - a apropia, releva --revela.
o Dati exemple de perechi de paronime apa4inand aceleiaqi categorii lexico-grama-
ticale.
. Formali propozifii cu cuvintele paronime: campanie - companie; lloral - florar;
oral orar.

D Pe baza exerciliilor li se cere elevilor sa reactualizeze proprieutile paronimelor.


Paronimele: cuvinte foarte asemanatoefe (uneori aproape identice) din punctul de
vedere al formei. dar deosebite ca sens.
Puonimele pot avea aceea$i origine sau origini complet diferite.

O Elevilor li se atrage atentia asupra pericolului pe careJ reprezinta atraclia pro-


nimicd - tendinla greSita de apropiere intre doua cuvinte aseamanatoare fonetic (aga cum
se aseamana infe ele paronimele), cu modificarea formei unuia dintre ele, care se substi-
tuie celuilalt in procesul comunictrii.
De exemplu:
a) (a) Iocui in loc de a ldcui (atras de cuvdntul loc)
b) mi4nuga in loc de manuga (modificat sub influenla cuvAntului mdna)

120
c) renumerutie penlru rcmunentie (modificat sub influenla verbului a numara)
d) fo4ar penmr forfurl (inmmplator, neprevazut, venit pe nea$teptate)
e) specros in loc de special
D ,facriirrrlie pentru reclamalie
g) firlar (termen biologic) pentru r/ar (hazliu)
h) filigran ir.loc de filigran
i) summurn in loc de suma

Pleonasnul
D Reactualizarea cunogilnlelor prin exercigii:
. Descoperitr gregelile din urmatoarele constructii:
a rezuma pe scurt: alocutiune scufta; a avansa inainte; ftresc gi natural; a revedea din
nou; a fi reprimili iafiSi; a colabora impreuna; a coexista alaturi; rodnic Si fructuos; a con-
viefui impreunA.
0 Elevilor li se atrage atentia ca in dinamica limbii, prin generalizarea lor in comu-
nicare, unele pleonasme s-au gramaticalizat, nu mai reprezinta gregeli de limba ani de
zile, iesi afan! coboara jos!
Alte pleonasme au func;ie stilisdca, distingdndu-se prin spontaneitate si inedit:
am vAz cu ochii mei; nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie.
0 GeneralizAnd. elevii retin urmatoarele:
O Pleonasmrl este o gregeala de expresie care consta in folosirea alaturata a unor
cuvinte sau construclii cu acelagi inleles-
o Dintre greqelile de exprimare, cele mai frecvente $i, adesea, surprinzatoare sunt
pleonasnele. Acest tip de gregeala provine, in majoritatea cazurilor, din rdndul sectorului
neologic al limbii. Este vorba de cuvintele imprumutate de regula din celelalte limbi
romanice, mai ales, dil franceza, cuvinte in a caror structura intra anumite elemente de
origine fie latinesca, fie elina.
Cum sensul acestor elemente nu este cunoscut unora dintre vorbitori. exista Dentru
acestia riscul de a asocia cuvinte cu sensuri identice.
De exemplu:
a) ...in suita personalitatilor - reper pentru evolutia ascendenta a culturii noastre.
b) ...cAnd Gherasim face tentativa de cunoagtere a topografiei locului unde se afla...

Elevilor li se explica gre5eala de exprimare:


adjectivul ascendent, provenit din latinescul ascendens-tis $i preluat din franceza
(ascendant), inseamna care se dezvolta progresiv (de la hferior la superior).
Termenul topografie esle alcatuit din gr. toposloc ai graphein = descriere.

121
'
NOTIUNI DE FONETICA .. .:t,ir .: " ' ,, 1 '., .

Structuro foneticd q cwdntului


Obiective performative: Confinuturile vizafe:
Elevii vor fi capabili: Sunete - litere, grupuri de srurete
- sa dil'erenlieze tipurile de sunete gi grupurile de (acualizare)
sunete. Silaba. Despartirea cuvintelor
- sir fixeze regulile de despa{ire a cuvintelor in silabe. in silabe.
- sa pronunle corect cuvintele cu varialte accentuale. Accentul.
- sa fixeze regulile de pronunlare a unor cuvinte. Gregeli de pronunlare in limba
-sa pronunte si
sa scrie corect unele cuvinte din limba romana contemporana.
romana contemporana Si numele propru straine. Semnele ortografice: cratima gi
apostroful.

D Sunete - lits€. Acbaliza€ pe bazd de exercilii

tr Dftong - tiftong - hiat


Incercuiegte difiongii gi incadreaza in dreptunghiuri triftongii:
o Eu i-am spart o piatra-n doua/
$i ea mi-a cralpat-o-n noua.
o Zmeii si zmeoaica veneau iute ca gindul, pravaleau copacii care le stateau in cale,
dar pe fiii imparatului nu i-au prins.
0 Silaba- Despdrfirea cuvintelor ln silabe.
o Scrie versurile urmatoare despadnd cuvintele in silabe. incadreaza fiecare silaba
intr-un dreptunghi.
,,$i iata cum
Tot povestind intr-o doara
Aerul e dc tum
Si s-a facur seafa.
Randunelele s-au inc6.lcit
Ca-ntr-un caier,
Dindu-se-n leag:in prin ;rer
Pena-au adormit". (Anl Blandiana, IJn zncu de borangic)
o Scric din tcxtul dlrt: parru cuvinte monosilabicc: parru cuvinte formate din doui si-
labe; patru cuvinte fomate din trei silabc; cuviintul fornrar din cinci silabe.

I Accentrl
. Desparte in silabe cuvintele urmiltoare Si marcheiza silabelc accentuate: caref,
lotografie, evanghelic, campanie, saptcsprezece. itlcea, acrian, fruntos, (a) construi, punc-
ttt:1ie, dutttinice. douAsprezece. a,,ca. pehlivan, alee. bi.tston, chdnerya.
. Grupeaza cuvintele desparlite in silabc dupi pozilia accentului
a) pc ultima silaba; b) pc pcnulrirna silaba: c) pe anrepenulrima silaba; rj) pe o silaba
nrli indet)urtatt de sfdrSitul cuvintului
o l\'lalcheuza accentul in cuvintele: avarie, ar5i1a, caracter, bolnav, pcnurie, antic,
drr5nran. ilrnuaric.

122
O Se,onele ortografice: ctatima 9i apostofitl
oExplicati folosirea cratimei in enulurile carc redau vorbirea copiilor:
- Da-mi mie nringea pulin!
- Nu ti-o dau! tata n-are bani sali plateasca gearnurile spane!
. Explicati folosirea cratimei 5i a apostrolului in textul:
,,Dar Costica, foane-ncantat de vorbelc acestea, zice:
- N'ne Iancule, i.. . d. . . ca'va -s'zica. . . $tie ca are o idee frumoasa'?"(1.L. Caragiale)
PROPOZ|T|E| $t A FRAZEI

Felul propozitiilor dupd formd


o Propozitia bimemb'rd (simpla sau dezvoltata): modelul de propozilic constituita
lintr-o imbinare de cuvinte, cu toate pa(ile de propozilie exprimate sau cu unele posibil
r fi deduse din context.

f, in desfa$urarea lecliei, pentru invatarea informatiei noi, elevilor li se propun ex€f,-


cilii de r€cunoa8t€r€ gi de id€ntificarc:
l. Separati in propozilii frazele din textele urmatoare $i aratali felul fiecarei propozilii
(principale sau secundare):
a) Cine nu deschide ochii deschidc punga.
b) Aceasta insearnna ca te aprcclez.
c) S-a auzit ca nu face o cxcursic.
d) Desigur ca si noi venim asuzi la $coala.
e) Este de mirare cum gi-au amintit de mine.
f; imi pare bine crl va veni.
g) Tu pari ce nu esti.
2. Citili independent propoziliile principale din exemplele date 5i explicati daca aces-
tea sunt suficiente pentru a realiza o comunlcare.
3. Identiticati si analizali pa4ile principale de prcpozilie din enuniurile urmatoare. Ce
observali?
a) Fara indoiala ca examenul va fi dificil. d) Duminica. Satul e Ia hora.
b) Este necesar sa pastra,rn bunurile gcolii. De exemplu: Aceasta inseamna...
c) ToamnA! Padurea fumega. S-a auzit...
Este de mirare...
Se observa umratoarele:
. in unele propozilii existi o singurd prte de propozitie principab: predicatul sau
subiectul, fara ca cealalta sa fie inclusd sau subinteleasa.
. Predicahrl care reprezinta asemenea propozilii poate fi exprimat prin verbe sau
e:rpresii verbale impersonale'. a ploua, a se insera, a fi bine, a-i fi scris, fireste. vai! buf!
o Subiech din asemenea propozilii se exprima prin substantiv (insotit sau nu dc
determinari).
. Desi principale, regentele subordonatelor subiective 5i ale celor predicative sunt
insuficiente din punctul de vedere al realizarii comunica,rii. Din structura lor lipseqte un
element esential in comunicarea unui mesaj: subiectul sau numele predicativ.

123
Asemenea tipuri de propozilii sunt denumite pfopoziFr principale (nonomembre)
insufici€nt€. Ele pot fi:
. simple: Tacere. o dezvoltate: E toamna.
PIoua

a Propozilia principala (monomembra) insuficienta, simpla (Llnrgre, Brae) sau dez-


vol ata (E
frig, E primavara) nu poate realiza o comunicare cu inleles deplin.
In unele situalii insuficienla propoziliilor identificate poate fi anulata prin con-
traqerea subordonatei.

Propozilio principold insuficientd


Obiective performative:
Elevii vor fi capabili:
- sa defineasca propoziliia principala insuficienta;
- si identifice elementele care lipsesc din structura propoziliei principale insuficiente;
- sa recunoasca propozilia principala insuficienu in enunturi variate;
- sa construiasca enunluri cu propozilia principala insuficienta;
- sa explice topica $i punctuatia propozifiei principale insuficiente.
Confinuturile vizate:
Propozilia principala insufi cienta

Parcursul didactic:
0 Propunem, pentru o analiza sintactica, transcrierca pe tabla a urmatoarelor texte:
o ,,Pomi luceafArul. Cregteau
in cer a lui aripe."(M. Eminescu, Luceaferyul)
o ,,De treci codrii de arama, de departe vezi albind
$-auzi mdndra glasuire a padurii de argint"(M. Eminescv Calin - File din poveste))
. ,,Amagit aat de-adese...
Nu spera qi nu ai teaml."(M. Eminescu, G,lossa)
o ,,- Citi oameni a1i mancat aceste circisprezece bucagi de pdine?
,,- Trei oameni, domnule judecaror."(Ion Creanga, Cinci pdini)

D Analizdndu-se, din punct de vedere sintactic, textele de mai sus se propune


rettnerea urmatoarelor constatari:
Exista propozitii simple sau dezvoltate care dispun de ambele pa4i principale de
propozilie sau de elemente din grupul predicatului 9i al subiectului, in situalii diverse:
o sunt exprimate amendoua pa4ile principale;
. este exprimat numai predicatul, iar subiectul este inclus sau subinleles;
.este exprimal numai predicatul, iar subiectul este reprezentat printr-o propozitrie
subordonata (subiectiva) in planul frazei;
. este exprimat numai subiectul, iar predicatul sau verbul copulativ este eliplic sau se
subinlelege din context (impreuna cu alte pa4i de propozilie) etc.

124
Predicqtul vertql Ei predicotul nominol
D Obiective performative:
Elevul va fi capabil:
sa identifice gi sa foloseasca, in enun{uri, predicatele verbale gi nominale.
- sa exprime, prir pa4i de vorbire diferite, predicatele verbale $i nominale.
- sa motiveze absenta predicatelor verbale $i nominale din enunlurile.
- sA analizeze predicatele verbale gi nominale din enunlurile date.
3 Continutuile vizate
Predicatul verbal; predica$l nominal

Parsursul didactic
O Se propun pentru o analiza sintacdca urmatoarele fraze:
A. ,,Maiorul alege o toba $i o trambita."
.,La cavalerie nu e toba."
,,Tutunul este o otrava."(I.L. Caragiale)
B. Am cumpiirat volumul PoezrJ de M. Eminescu.
C. ,,Fata babei era sluta, Ffnoasa $i rea la inima." (L Creanga)
D. ,,- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mA-m de dne... ."(Ion Creanga)
E. ,,Cand suntem trezi, suntem in lume,
Cdnd dorrnim, dormim in Dumnezeu." (L. Blaga)
F ,,Unde-i caldardm, erau livezi
Lucruri [ost-au, unde umbre vezi.
Fost-a Clujul scaun de domnie.
Mierla fluiera in vant ce $tie." (L. Blaga)

o Pe baza stabilirii genului proxim (parte principala de propozilie) $i a diferenfei


specifice, elevii definesc predicatul - partea principala de propozitie care atribuie subiec-
tului o acgiune, o stare sau o insu5iJe.

O Se diferentiaza predicatele in rapon cu subiectul:


A. Predicaful verbal: atribuie subiectului o acfiune, arAtind ce face subiectul.
B. Predicahrl nominal: atribuie o lnsu$ir€ sau o calitat€ subiectului, aratand cine est€,
oe esb sau cum este subioctrl.
o Referitor la pa4ile de vorbire prin care poate fi exprimat predicatul verbal, se
irsistA asupra: verbului predicativ la un mod personal, loculiuni.i verbale la un mod per-
sonal, interjecliei gi adverbului sau loculiunii adverbiale care nu admite verbul copulativ
a fi, in analiza predicatelor din exerciliile aflate in manual.
O Elevii vor h solicitati sa numeasca partea de vorbire prin care poate fi exprimat
predicatul nominal.
tl Predicatrl nominal poate fi fi exprimat printr-un verb copulativ la un mod perso-
nal (a fi, a deveni, a parea, a insemna, a ramene, a ajunge, a iegi, a se face, a se na$te, a se
chema, a se numi, a reprezenta, a constitui etc.) qi un nume predicativ.

125
0 Nudele p,redicativ poate fi exprimat prin:
- substantiv in cazul nominativ (rar in cazurile genitiv sau acuzativ cu prepozilie)
- pronume in cazul nominativ (rar in cazurile genitiv sau acuzativ cu prepozilie)
- adjectiv
- numeral in cazul nominatir, (mai rar in cazurile genitiv sau acuzativ cu prepozilie)
- verb la un mod nepersonal (infinitiv sau supin)
- adverb
- interjectie.
Elevii sunt solicitali sa formuleze enunluri in masua sa ilustreze exemple de predi-
cate nomi le al cdror nume predicativ sA fie exprimat, pe rdnd, prin pi4ile de vorbire
numtte mal sus.

Topica gi punchrafia Fedicablui


Predicatul verbal sta, de obicei, imediat dupa subiect sau dupa grupul sintactic al
subiectului (subiect + aribut), dar poate sta $i inaintea lui mai ales cAnd propozilia este
interogadva sau exclamativa.
Numele predicativ exprimate prin pronume sau adverbe relative sau interogative stau
h fatra verbului copulativ.
Predicatul nu se despafie de subiect prin virgula. Cind verbul copulativ este urmat de
mai multe nume predicative, acestea se despart prin virgula, daca nu sunt legate intre ele
prin conjunclia qi.
Se propun exercilii de consolidare.

Propozilio subordonotd prodicotivd


0 Se propun pentru o analiza sintactica urmatoarele fraze:
A. ,,Adevarul era ca fusese la inceput sarac lipit gi ceea ce avea acum inca nu se
cuno$tea." (M. Preda)
B. ,,Las' mama, ca lumea asta nu-i numai cit se vede cu ochii." (I. Creanga)
C. Ceea ce stie este ca vei veni.
D. ,,Chestia cea mai suparatoare e ca daca ace$tia distrug bateria, se duc pe urma cu
avioanele $i ineaca lara in sange." (M. Preda)
Elevilor li se cere sa relina ca propozilia subordonata predicativa corespunde unui
nume predicativ, indeplinind aceasu funclie pe ldnga un verb copulativ din propozilia
regenta.
CuvAntul determinat din propozi;ia regenta esrc un verb copulativ.
Elemente jonclionale:
- conjunclii $i loculiuni conjunclionale subordonatoare: ca, sa, ca... sa, daca $i, ca Si
cum.
- pronume relative: cine, ce, care, ceea ce, cit
- adverbe relative: cum, cdnd, unde, cit.
Topica 9i punc[ratia
In mod obignuit propozilia subordonata predicativa sH in urma regentei. Foarte rar,
cend se insisa asupra ei, ea poate sta $i in fala regentei.

126
Nu se despane niciodaB prin virgula de regenta.
Se propun exercitii de recunoa$tere a propoziliilor subordonate predicative.
Exercilii de consolidare
Tema Dentru acasa.

Subiectul

Obiective perfomative: Confinuhuile vizate: Parcursul didactic


Elevul va fi capabil: Subiectul exprimat O Activit?tfile propriu-
- s& identifice gi si foloseasca in (actualizare) zis€:
enunluri subiecte exprimate prin Subiectul neexpri i se rezolva exerciliile
diferite padi de vorbire $i subiecte mat inclus gi sub- de actualizare $i fixare
neexprimate. intreles (actualizare) 0 se actualizeaza ver-
- sa analizeze subiecte exprimate din Subiectul unor verbe bele impersonale (la
enunluri date. personale folosite ca diferite diateze)
- sh. precizeze structura subiectelor impersonale O se reazolva o parte
exprimate (simplu sau multiplu). dintre exerciliile din
- sa identifice $i sa foloseasca subiec- manual
te nonpersonale pe langa verbe im- 0 se alcatuiesc, oral 9i
personale. scris, propozilii.

D Rezolvarea in clasa a exerciiilor de mai jos. Identificati subiectele din urmatoarele


texte:
o ,,Mi-e dor de munfi, de Caraimanui,
Pe veci acoperit de nor." ($t.O. Iosif)
o ,,Din desisurile ramurilor se ceme intuneric." (Al. VlahuF)
o ,,Lageamul sufletului tau
Se-ngramadesc plrerile de rau."(T. Aryhezi)
. ,Patru stau la roata de la cirmA!.. . (Al. Vlahuta)
o E greu de sffabatut pana sus.
o .,Vazduh gi pon, perscari gi vame5i
au alipit in spaliul cald."(L. Blaga)
. ,,$i putat de biruinla, sa ma-mpiedic
de-un mogneag."(M. Eminescu)
. ,,Ploua marunt peste zapada putina, ingheFra."(Al. vlahula)
. ..O racla mare-i lumea. Stelele-s cuie
Batute-n ea si soarele-i fereastra
La temniF vietii."(M. Eminescu)
o ,,Aducerile-aminte-s odai fara zavoare."(D. Anghel)

Elevii vor defini subiectul gi vor preciza la ce intrebari raspunde.


Subiecrul este partea principala de propozilie despre care se spune ceva cu ajutorul
predicatului.

127
Pentru felul zubiecblui exprimat' rcexPrimat, se vor rezolva exerciflile:
I Subiectul exprimat Poate fi:
. simplu: (,,Peste vdrfuri trece luna,
Codru-gi bate frunza hn..."(M. Eminescu)
. nultiplu: ,,Alunii, comii, ulmii 5i mestecenii inflorisera'"(M' Sadoveanu)
. r€luat: ,,Vinutea pentru ddnSii ea nu exisn."(M. Eminescu)
,,Oile se oprira $i ele $i intoarsera capetele..."(M. Sadoveanu)
. dezvoltat: ,,La geamul sufletului tau
Se-ngramadesc parerile de rau."(T. Arghezi)
Se observa Pa{ile de vorbire prin care se exprima subiectul: substantiv, Pronume'
provenit din
verb la infinitiv, gerunziu sau supin' numeral (cardinal si ordinal), substantiv
adjectiv, din adjeitiv de origine participiala, din substantiv provenit din adverb'
t) Subiectl nee':cprimat
. itrclu in desinenta verbului cu rol de predicat, la persoanele I si a II-a, singular si
plural:
,,Sfiain la vorba 9i la port
Luce$ti fara de viatra."(M. Eminescu)
Subiectul la persoana I sau a II-a se exprima insa atunci cdnd vorbitorul vrea sa-l
scoa6 in evidenF sau sa puna in antiteza doua subiecte:
,,Voi credeai in scrisul vostru, noi nu credem in nimic!"(M Eminescu)
o subflnleles (verbul predicat este la persoana a III-a; subiectul nu se mai exprima,
fiind cunoscut din propoziliile anterioare):
,,Cucogul s-a apropiat,r/ s-a uitat cu un ochi la carabusz/ si
a trecut mandru
^nutnt". *r7
lEmil Girleanu)
. nedeteiminat (nu se precizeaza persoana care face acliunea; subiecte neprecizate,
neidentificabile, nedeterminatul ,,cineva")" Scria in ziarrl ca s-a amdnaf spectacolul'2/

Citind si analizAnd ProPoziliile:


,,innopteaza [...]. Afara fulguiegte mereu."(Al. Vlahuta)
,,Ziua,la amiaza mare, se intunecase [...]. Se moinase $i zapada cadea mai mare si
mai deasa.. ."(B.$t. Delavracea)
elevii conStientizeaza ca exis6 Propozilii care nu pot avea subiect'
Aceste propozilii au predicaflrl exprirnat prin verbe impersonale la dialeza activd sau
reflexivd, care arata fenomene ale naturii (ploua, ninge, tuna, se insereaza' se innopteaza
etc.)

O Se aminte$te elevilor c6, a$a cum $tiu, subiectele exprimate prin Pa4i de vorbire
care se pot declina sunt in cazul nominativ, dar li se atrage atenlia ca exista exceplii de la
regula exprimarii subiectului prin nume in nominativ:
r) Subiectul exprimat prin pronume relativ poate sta uneori $i in alt caz decdr nomi-
nativ:
o pronumele relativ subiect in cazul genitiv (Ai casei au plecat' - oamenii casei)
. pronumele relativ subiect in cazul dativ (Daruiesc aceste darurit/ cui are nevoie de
erc.tt

128
t) Subiectul exprimat pdn substanrive precedate de prepozitiile la, de, din sau diote,
in propozilii exclamative din limba vorbim: Au venit La oameri! Au cazut la ftunze!
3 Topica gi puoctualia subiectului
O Subiecrul su de obicei lnaint€a paedicahrlui:
. Un drum ingust gi mliigtinos strabate acea lunca inveselita...,. (Al. Odobescu)
,,Unii se mai repezeau pe acasA.. ." (L. Rebreanu)
. ,,Au piertt co&ii." (M. Sadoveanu)
O Subiecol poate sta insa 9i dupi predicat:
,,Oblonitu-mi-a fereastra
Gerul cl.t-ale lui flori de gheata."(Al. Vlahula)
O Uneori subiectul poate fi intercalat in structura locugiunii verbale sau intre verbul
copulativ gi numele predicativ: A bagat omul de seama. Vei fi qi tu prezent la adunare?
3 Subiecqrl nu se d€sparte pdn virgut{ de subiect

Subiectul nedelerminot
D Elevii vor fi solicitati sit ?u,talizeze texte adecvate situaliei lingvistice avute in
vedere, urmarind, cu precadere, cuvintele cu functrie de subiect Si felurile cunoscute ale
subiectului:
o ,,Vin oaspeti $i cainele latra, o ,,Vreau sa vad cum se dezghioaca
Le ies inainte grabifi Pui rnolatic, din ghioaca;
Ai casei pe pragul de piatra." Vreau sa vid cum iar invie
(G. Cogbuc, CrAciunul in tabarA) Somnoros, din colivie."
(Ion Barbu)
o,,Vazduh qi port. pescari gi vamegi
au atipit in spaliul cald. " o ,,S-a inserat bine."
(L. Blaga) (2. Stancu, Desculs)

D Sistematizdnd, elevii vor observa:


0 Subiec'hll elrprirnat
. Subiectul in alt caz decAt nominativul (substantivla cazul genitiv: ai casei-locatai)
o Subiect simplu
- substantiv la cazul nomin atiy (oaspeti, c6inele, pui)
o Subiect multiplu seria de substantive in cazul nominativ (vLzduh gi port, pescari
-
5i vame6r)
O Subiectrl nee,xprinat:
- subiect inclus - (eu) vreau, sa vAd
- subiect subinteles - (-) s-a inserat
r hopozitii f{rl subiect -predicafrl exprimat prin verbe impersonale la diafeza activd
sau rcflerivd; verbe care nu au un autor al actiunii: ploud, ningq se fus€r€azd, se
loaopteazl etc.
o Subiectul propoziliilor cu pedicatul exprimat prin verbul a fi.

129
. desfaSurarea lecliei, practic subiectele ne€xPrioato (inclus si sub'lnteles)
in fiind
cunoscute, li se cere elevilor:
l. Formulatri cite doua propozitii cu srrbiect inclus $i cu subiect subinteles.
2. Identificati subiectele din enunturile $i frazele de Inai jos:
o ..... inca demic . Cui.i-e foame codri viseaza.
Te cunosteam pe line, . Este interesant a vedea intreaga partidi.
$i guraliv si de nimic, o Parerile de rau au venit prea tirziu.
Te-ai potrivi cu mire..." o Ma gAndesc la cine-mi place.
(M. Eminescu) . Ce te framanta?
o ,"Parea un fulger nentrerupt" . $tiu ce se spune despre el.
(M. Eminescu) o Ce-i ac6lo?
o Ce carte e aceasta?
o E dificil de rezolvat.
fl Compardnd situatriile lingvistice date, elevii sunt acum capabili sa diferenlieze
subiechil neorprimat de zubiecol nedetecminat gi anunte prin:
o Prezenta unei anumite persoane reale, ugor de identi{icat - subiectul neexprimat:
o gubiect inclus:
- cuno$te:rm: (eu) persoana I singular;
- te-ai potrivi: (ru) persoana a II-a singular;
. subiect subfnteles:
- pirea (un fulger): (el) * persoana a III-a singular.
o Prezenla unei persoane reale cu valoare generala, incefta (nedeterminaB): subiect
neprecizat, neidentificabil intr-o anumin persoana: subiectrl nedcffiEiuat (ncdcfinit):
r Subiectul nedeterminat de persoana a III-a, singular sau plural: subiectul care nu se
exprima prin nici o parte de vorbire: persoana reali neexprimaE se identifica cu ajutorul
contextului (cineva necunoscut, nedeterminat).
Cdnd subiectul nedeterminat de persoana a III-a are valoare generala, el poate fi
exprimat printr-o parte de vorbire generalizatoare (om, tip, individ).
o Subiectul nedetermhat de persoana a II-a singular sau I plural.
. Persoana a III-a singular a unui verb reflexiv.

GeneralizAnd. elevii vor retine:


tr Subiecfirl nedeterminat (numit uneori $i nedefinit) este un ait tip de subiect care se
-
exprima prin pa4i de vorbire avand caracter general subiert nelamurit, neprecizat
intr-o persoana certa $i definita.
Propoziliile cu subiect nedeterminat exprima constaEri valabile pentru toate per-
soanele care se afla inr-o situalie identica, fiind vorba de autorul unei acliuni cu valoare
gerenala:
Bate fierul cit ii cald. Ceea ce am vazut m-a impresionat.
Dupa razboi, mulli viteji s-arata. Ce na$te din pisica $oareci mananca.
Niciodata nu gti ce se poate indmpla. Oricine il vede rAmine uluit.
Nu ne putem lauda cu realizarile altora.

D F.xercitii pentsu muncd inde,pendent{

r30
1. Precizati din ce categorie fac parte subiectele din enunlurile de mai jos (determi_
nate sau nedeterminate):
o Elevul e in clasa. Scrie la tabla un exercigiu.
. Colega mea e talentaH. $tie multe pove$ti interesante.
. Niciodata nu gtii ce se poate intimpla.
. Nu Stie omul viitorul lui.
. Tata e muncitor. Muncegte in atelier c6te o zi lntreasa.
o Tu munce$ti gi ei habar n-au.
. Se vorbeste ca va repeta examenul,
o Colegul meu este neastamparat. Vo$e$te mereu in timpul
orelor.

2. Identifrcali predicatele care au subiecte nedeterminate iin urmatoarele enunturi:


. Ce ti-e nu-ii place, altuia nu-i face. . ,,Ce e rau 9i ce e bine,
Nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard. Tu te-nheaba gi socoate."
Unde dai 9i unde crapa. (M. Eminescu, Glossd)
StrAnge bani albi penhu zile negre.
fl concluziilc converg spre caracteristicile esendale ale gubiechrlui nedeterminat:
t) sensul vag, imprecis (crneva, oricine, tofl.
0 Apare in relalia cu verbul predicat in masura sa exprime actriuni general valab e
sau al caror autor este necunoscul
0 Predicatul cu care intra in relalie face parte din categoria verbelor personale,
putand deveni impersonale prin trecerea la diateza reflexiva: 'nele
r (ef eaie / ec scde
. (eD vo(bq9b / sevorbesb
. (eI) iffisti / s-a insistat

Prcpozilio subordonofd subiectivd


O Se propune analiza sintactica a frazelor de mai jos pentru a se recunoa$te ftmclia
propoziliilor subordonate subiective:
o Cine aduna la tinerele are la batranerc.
. ,,Cine nu vede primejdia ismailirenilor nu-i nici domn, nici crai.,. (M. Sadoveanu)
o ,,Trebuie sa mearga la lucru... (M. preda)
o ,,Se zice ci are sA treaca Voda pe acolo
spre manasdri... (I. Creanga)
. ,,Si mi se pare ca n-am trecut de locurile primejdioase... (M. Sadoveanu)
F. ,,Nu se cuvine sa comparam dupa diferenlele de astazi, popoarele de aonci ale
Europei." (M. Sadoveanu)
r,,Jie gi-a fost scris de sus sa-d fie dau aceasta cinste..,(I. Creanga)
o,,Era de mirare ce se intimplase cu formatia aceea... .. (M. preda)
o ,,Desigur ca-i treceau prin minte cuvintele pe care
eu le auzeam deslugit...
(8.$t. Delaveancea)
. ,,Ftua indoiala cd a$ fl preferat truda, nesomnul 9i nemullumirea.....
(M. Sadoveanu)

l3l
O Se reline ca pmpozitia subordonatil subiectivd indeplinegte funcfia de subiect pe
linga verbe (predicate verbale $i nominale) flr[ subiect din propozilia regentii, iar dupi
felul de expunere a predicatului propoziliei rcgente, exista doua feluri de propozilii
subiective:
t) Propozilii subiective care arata cine face acfiunea sau cine ae caacbistica expri-
mata de pr€dicairl din regenti:
. Cine stie carte are patru ochi.
. Cati au auzit s-au mirat.
. Cine se scoala de dimineala departe ajunge.
,,Cine-i mare ii $i tare."(V. Alecsandri)

0 Exista propozilii subiective ce nu depind de felul verbului prin care se eaprimi


predicatul regentoi:

Predicatul resentei Ce arata propozitia subiectiva


Cine seamdni vdnt culege furtuna. verb oersonal - cine face actiunea culese.
Cine-i hamic ii 9i bogat. predicat nominal - cine are caracteristica bogat
El Se retine ca in aceste propozilii subiective elementul esential il reprezinta pmnu-
mele prin care sunt introduse:
o pronumele relative: cine, ce
o pronumele nehotarate compuse cu,,oti- " :oricine, orice

O Se prezinta elevilor situatii in care exish propozilii subordonate subiective cerub


de prcdicanl din regentd.
ln aceste situalii, predicahrl propozitiei regente este exprimat prin:
o veft la diat€z8 activd, unipereonal prin forma $i imp€rsonal prin coninut: a f€bui
a reAtl6 a reie$i etc.
. ,,Tlebuie sa plece dupa dejun." (L. Rebreanu)
. Tr€buio sa ducem lucrurile la bun sf6rsit.
El verb la persoana a III-a singrdar, diateza reflexivd cu valoare impereonali:
se admite, se aude, se cade, se cunoa$te, se povesteste, se presupune, se spune, se sta-
bile,te, se vede, se intempla, se pare, se cuvine, se impune etc.
o ,,Se crmoagte ci n-am dormit?" (I.L. Caragiale)
. ,,I Be p&€a ca scapa dintr-un cazan clocotitor." (L. Rebreanu)
o ,,Se vede cl se teme de ceva." (Al. Odobescu)
O vctb la diatezapasivd cu valoae impersonaJLi este hoareg este spus, este stiut, este
scl"'s, este dat:
,,Dat \i-a fost dat sa plangi tu plAnsul tuturora." (Al. Vlahufa)
Esfe tfiuf ca vei invinge greul.

o forme inpersonale ale unor verbe personale, insolite sau nu de pronume personal
in cazurile dativ sau acuzativ: a ajunge, a conveni, a fi, a merge, a pl\cea, a rdmAne, a
durea, a interesa, a mira, a insenna etc.

132
. Daca nu a venit la timp a fosl pentru ca s-a raEcit.
. Daca Sia relaut activitatea inseamna ea s-a refacut pe deplin.
. Ma doare ca inmrzii cu raspunsul.
o Te pnvegre curn rezolvi situalia.
o Ili
convrne sa stai deoparte.
. Ma intereseaza ce ati lucrat azi.
. Ma mtra atitudinea ta.

O expresii unipersonale prin formn 9i impersonale prin contrinut (a fi + adverb); e rau,


e bine, e adevlrat, e firesc, e posibil, e grcu, e uSor, e limpede etc.
. Era limpede ca lumea il credea nesabuir." (M. preda)
.In sfarSit, e bine ca gi-a adus aminte." (M. Sadoveanu)
. E adevarat ca (...) Vidinul nu intra in socoteala de nai sus." (D. Zamfirescu)
. Este adevarat ca i-ai refuzat pe toti." (D. Zamfirescu)

o adverb sau locufiune adverbialA predicativd (urmeaza, obligatoriu, o conjunctie


subordonatoare: c{, s{, dad, &): bine, bineingeles, desigur, fircste, poate, probabil, sigur,
fara indoiala, cdt pe ce, neindoios, posibil etc.
.,,Fara indoiala aici au fost ingropali oameni sarmani...,. (M. Sadoveanu)
o ,,Neindoios ca tipul asra e plin de vicii.. ." (Al. Ivasiuc)
. ,,Fara indoiala ca nu a$tepta de la mine nici vorba buna, nici dezmierdare...
(M. Sadoveanu)
Cl Elemeotclejonctionale, incadrate de elevi in decursul analizelor se sistematizeazA:
propozitia suMonati zubiectivd se introduce prin:
. pronume $i adjective pronominale: cine, cae, oe, coea c€, ctt (catA, ctfi, cSte);
. pronume gi adjective pronominale nehotarate: odcine, oricarc, orice;
o conjunclii substantivale: c{, sd, ca-.,s6, dacd, de;
o adverbe relative: r'nde, c8nd, crrm, ctt.

Topica 9i puoctuafia
o CAnd determina un verb personal fara subiect, propozilia subordonatA subiectivi
sttr, de obicei, haintea r€g€ntei.
o ,,Cine fuge dupa doi iepuri nu prinde nici unul.'.
o,,Cine are carte are patru ochi."
. Dup{ reg€Dtl stau, de obicei, propoziliile subiective care determina verbe imper_
sonale, expresii verbale impersonale gi adverbe predicative:
Trebuie sd spui mereu adevAruL
Este hotarat ca. vom pleca.
Desigur ci vom ajunge.
Cu siguranla cd vor veni.
O Propozifia subiectivd nu ee desparte prin virgul{ de propozifia regentl.
O Foarte important este sa se semnaleze elevilor urmatoarele:
O Uneori, propozilia subiectiva poate fi reluata in regenta printr-un pronume demon-
strativ. In acest caz, propozilia subiecdva se deryarte prin virguli:

133
CA lucrurile merg mai bine acum, asta se 5tie.
o Verbul a tsebui $i, in anumite situatii, construcflile imperronale ca predicat rcgcnt
sunt intercalate uneor.i in interiorul propoziliei subiective:
Omulz/ bebuior/ sa invete a munci.:/
in aceasta situatie, subiectul (aici: omul), care precede verbul impersonal, qi determ!
nantii acestuia apa4in subordonatei subiectivc, nu rcgentei.
o Unele verbe impersonale sunt urmate de propozilii subordonate completive indi-

. Nu-mi pasa ca ninge. . imi pare bine cd va veni la timp.


Se poate observa ca propoziliile subordonale subiective care stau pe ltngd vabe
(orp'resii v€rbale) impecsonatre sau advetbe predicative se pot confnda cu Propozitii com-
plctive diroctc.
Cauzele cele mai importante sunt:
. intrebarea ce folosita la ambele subordonate
. nu se observa ca verbul regent este impersonal gi nu poate avea subiect la nivelul
propozi;iei regente.
. fiind impersonal, verbul regent este in acelasi timp si intranzitiv, deci nu poate primi
un complement direct sau o propozilie completiva directa.

Se compara frazele:
o Aude (PPr)/ cum ploua (CD.r) . Se aude (PP:)/ cum ploua. (SB.z)
. completiva direcu sm pe hnga o regenta care are subiect exprimat sau neexprimat.
Propozitria subiectiva sta pe ldnga o regena care nu are subiecl aceasta funclie
indeplinind-o propozilia subiectiva.

$tiu eu ca va veni devreme. Se stie cA va veni devreme.


(PP, = propozitie completiva directa) (PP, = propozi[ie subiectiva)

Elevilor li se cere sa relina ca astfel de confuzii pot fi evitate pdn contragere.


Toate verbele regente care cer o subiectiva sunt totdeauna impersonale qi intranzitive.

Alributul
O Propunem urmatoarele exercilii de actualizare a atdbutului:
A. ,,Poana ruginita de slejar scirtdi." (M. Sadoveanu)
B. ,,Proprietarul moSiei era un om cu dare de mdna."
C. ,,Si-a maritat o fata. Mai are trei in casa... Povara sunt $i cele trei fete.. ." (2. Stancu)
D. ,,Dupa ceasul al cincilea, au fdlfAit perdelele celii 9i au prins a fi minate de un vint
din rasarit". (M. Sadoveanu)
E. ,,Bunicii mei sunt sFanepo(ii acelor oameni". (M. Sadoveanu)
F. ,,Alte cdteva pdraie 1dsneau mai jos printre pietre." (Gala Galaction)
G. ,,Caporalul Ana nu-l vazuse plecdnd pe sergentul Ionescu." (M. Preda)
H. ,,Iablanicioara limpezi gi scazu in albia-i intortocheata qi ad6nca." (Gala Galaction)

r34
O Elevii actualize^za deftiitia aribuu,tlui, partea secundard de propozilie care deter-
nina un substantiv sau o loculiune substanlivalil, un pronume sau alt cuvAnt cu valoare
le substantiv si raspunde la una dintre intrebarilc: carc?, ce fel de?, (al, a, ai, ale) cui'1,
aF'l, cate?
a Clasificarca atsibutului, Dupa pa(ile de vorbire prin care se exprima, atributele
unt de 5 feluri: adjectival, substantival, pronominal, verbal qi adverbial.

O AfibuErl adjectival este exprimat prin:


- adjectiv propriu-zis la orice grad de comparalie (sau loculiune adjectivala)
- numeral cu valoare adectivala
- adjectiv pronominal (posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, negativ $i
le intarire)
- verb la modul participiu
- verb la modul gerunziu acordat cu substantivul
0 Atsibu$l substantival se exprima prin substantiv sau alta parte de vorbire cu va-
oare de substantiv.
o Atsibuhrl substantival genitival se exprima prin substantiv (numeral) in genitiv fara
rrepozilie.
Atibuhrl substantival apozifional (apozitia). Apozitia poate fi:
. sinpltr (cAnd este exprimaQ in cazul nominativ sau in cazul elementului regent):
,,Dumbrava Vornicul intra in fruntea tovara$ilor sai." (Al. Odobescu)
o dezvoltati (exprinrata printr-un grup de cuvinte, un substantiv urTnat de un affibut
au chiar de una ori mai multe propozili.i arributive):
,.$i Nic-a lui Costache, du5manul meu, 5i cu Toader a Catincai, alt ho5malau, au tre-
ut pe ldnga mine.. ." (1. Creanga)

I AEibutul pronominal (exprirnat prin pronume personal, posesiv (rar), demonstra-


iv, relativ.
o 6gilutul prcaq;inal ln genitiv (cartea acestuia; in a cinri cane)
. atibuh{ p'ronominal ln dativ (cunoscut gi sub numele de dativ posesiv);
o apozifia prronominalil (folosita rar): ,,Noi, eu si dumneata.. ."
Attibutrl verbal exprimat prin: Abibufirl adverbial, exprirnat prin:
- verb la modul infinitiv cu prepozilie; - adverb fara prepozilie;
- verb la modul supin; - adverb cu prepozigie;
* verb la modul gerunziu; - loculiune adverbiala.
- neacordat.

o Topica 9i prmcuraNia
a Atdbutul sta de cele mai multe ori dupd rcgenh stru qi nu se desparte de el prin
tCul6.
I Apozifia izolatd simpla sau dczvoltata se desparte de regentul sdu prin virgulll sau
e izoleaza prin virgulr de rcstul propoziliei.

r35
Propozilio subordonofd otributivd
Obiective performative:
Elevul va fi capabil:
- sa motiveze cA propozilia subordonata atributivi indeplinegte functia de atribut.
- sa defineasca propozilia secundara atributiva.
- sa recunoasca propozitria subordonau atributiva in enunluri variate, regentul, intfe-
barile folosite, mijloacele relalionale, reluarea gi anticiparea acesteia.
- sa consfuiasca enunturi cu propozitriile subordonate atributive.
- sa explice topica Si punctualia subordonatei atributive.
Confinutrile vizate:
Propozitia subordonata atribuliva

Parcursul didactic:
ll Se vor recunoa$te, prin analiza sintactica, propozitiile corespunzatoare unui atribut
din textele:
a) ,,Nu trageti in avioanele care o sa va mifalieze." (M. Preda)
b) ,,Ma gAndeam la vremea cdnd am culreierat cu tine aceste locuri."
(M. Sadoveanu)
c) ,,Finul cu care astupase Agripina copca scobita sub capita era rava$ita de jur
imprejur." (Gala Galction)
d) Bogat e acela ce nu e dator. (Folclor)
e) ,,Nici $coala unde m-a invapt el nu mai este." (M. Sadoveanu)
l) ,,Aici, l?nga Iablanicioara, a ajuns intr-o zi vestea cA Alexandru $utru a murit."
(G. Galaction)
g) ,,Nu trecu mult timp gi sosi vremea sa se faca nunta lui Ilie..." (Al. Odobescu)

o Elemcnte jonctionale:
o pronumele relativ: caro, ce, cine, (mai frecvent forma de genitiv-dativ crri), ctt
(crti, ce$, c6tc), cu sau fara prepozigii
o pronumele nehotarate compuse cu,,ori-": oricine, oricare, orice, oricfu, orictfit.
o adverbe relative cu sau fara prepozilie: unde, c€od, cum"
o conjunctii subordonatoare: cI, sd, ca... sd, dac{.
Prin exercilii de diferengiere se va atrage atenlia elevilor:
o sa nu confunde propoziliiile alributive introduse prin adverbele relative unde,
c6nd, crm cu ptopozifiile circumstanfiale inftoduse prin aceleagi adverbe relarive.
PropoziFa atributive determina un substantiv, in rimp ce prcpozifrile circlostantiale
determina un verb (adjectiv sau adverb)
. A sosit in clipat/ cdnd l-am chemat.:/
(2. atributiva)
o A sositr/ cdnd l-am chemar.:/
(2. propozilie circumsrantiala de rimp)

135
O Pr,onumele gi adverbele relativc ai nehothtte carc introduc propozilii subordonate
au fiucfie sintactici.
Alina-mi durerea care imi tope$te sufletul.
(Alina-mi durerea; durerea imi tope5te sufletul (subiect); care subiect.
=

o care cu funclia de atribut genitival se acorda in gen qi numar cu subsrantivur pe


care il determina propozitia atributiva: Acesta e colegul de opinia caruia am ascultat.
m.sg.

Articolul genitival (al, a, ai, a.le) se acorda cu subsrantivul urmator din propozilia
atribudva. $coala al cLrci invAfibr a fost donnu Trndafir nu mai exisra.
$coala a ctei imagine o port mercu in suflet nt mai exisE.

Topica 9i puncnnfia
o Propozitria subordonata aributiva sta de obicei dupa cuvanul determinat.
Daca cuvdntul determinat nu ocupa ultimul loc in rigenta. atunci propozitia atribu_
tiva apare intercalata:
r A avut gtndul de aJ pardsi.
. Gendul de a-| pdrisi l-a avur de mult.
Nu se desparte prin virgula propozitia atribudva neizolam.
Se desparte prin virgula propozitria atributivA izolata: ,,Voi, care v-ati pregadt pentru
concurs, veli cagtiga sigur.

Complementul dircct
Parfllsul didactic
O hegdtfuea activiffi de fnvltare prin exetcilii de recunoagftre gi actualizarc:
A. ,,Clopotul vechi imple cu glasul lui sara... (M. Eminescu)
B. ,,Sunt poeli ce-au scris o limba ca un fagure de miere.., (M. Eminescu)
C. ,,Maria nu rispunde nimic la aceste din urma cuvinte.,. (N. Filimon)
D. ,,$i mandnca ei. .. pana ce gatesc de mancar toate cele cinci pani.,. (I. Creanga)
E. ,,$i din ceasul acela, au inceput a vorbi ele insele. .... (I. Creanga)
F. ,,Dupa aceea, Flamanzila a inceput a striga $i a azvirli cu ciolane in oamenii
impra$tiati." (I. Creanga)

Cl ActivitAgile propriu zise:


o Se deduce definilia complementului direcr:
o Complementul direct este partea secundara de propozitrie care arata obiectul asupra
caruia se exercita o acliune sau rezultatul ei. Raspunde la intrebdrile: pe cine?, ce?
o Cuvdntul determinat: verb tranzitiv: oi mai multe.,. (Miorila)
,,$-are
- loculiune verbala ffanzitiva: ,,... sa-l invat eu a mai lua de alu dati drumetii in rds."
(I. Creanga, Amintiri din copilarie)
- hterjectie cu valoarea unui verb tranzitiv: ,,Iat-o plina dinspre munte / Iese luna dbt
bradef' (G. Co$buc, Noapre de vara)

137
I. ,,$i tocmai cind eram hourat a spune mamei aceste, - iaca $i soarele rasare."
(I. Creanga)
i. Le-am comunicat $i celor doi hotardrea consiliului.

o Complementul indirect este partea secundara de propozilie care arata obiectul


caruia i se atribuie o acliune, o insu5ire sau o caracteristica,
a Cuvantul determinat: Rispunde la intrebarile:
o verb
cui? de cine?, rle ce?, de la cinc?,
r loculiune verbala de La ce?, desge cine?, despe cc?, la cinc?,
o adjectiv la ce?, pentu cine?, p€nEu c€? erc.
. interjectie

o Poate fi exprimat prin urmatoarele pa4i de vorbire:


O substantiv:
. in dativ
. in genitiv (cu prepozilie 9i locutiune prepozitrionala: asupra, contsq tmpotiva,
din priea etc.
.
in acuzariv (cu prepoziliile despre, de, l+ cu etc.)
O adjectiv (rar): Drn albastru a devenit rogu.
0 pronume:
. in dativ:
. ln genitiv (cu prepozilie 9i loculiune prepozitrionali: asupra, contra, impotriva,
din partea
. in acuzadv (cu prepozilie: de, despre, cum, prin etc.)
0 numeral
0 verb la modurile:
o infinitiv;
. suprn;
. getunzru
o Cele mai frecvente verbe, expresii verbale gi adjectivale care se construresc cu
complemente indirecte sunt: a se gendi 0a), a se bucura (de), a se picepe (la), a se
mullumi (cu), a se teme (de), a fi demn (de), a fi m1ndru (de), a fi dispus (ta).
O in func-tie de pozilia fap de elementul regent, complementul indirect in cazul dativ
este reluat sad esE anticipat prin pronume personal formi neaccentuata:
o Se reia complementul indhect exprimat prin substantiv sau pronume
ori de cate ori
el este aqezat inaintea elementului regent:
Baiatului (Iui, acestuia) i-am dat o carte.
Temei (acesteia) i-am mai adaugat c6teva idei.
o Complementul indirect este anticipat atunci cand este exprimat prin substantiv
nume de persoanA sau prin pronume $i sta dupa elementul regent:
I-arn dat colegei (acesteia) nigte flori.

a Topica si puncttalia
Ca $i complementul direct, complementul indirect poate sta atat inainte, cit 9i in urma
cuvantului determinat.

140
,,Batenelului ii dadu intdi ocol." (M. Sadoveanu)
,,Batranul ramase uimit de cutezarea fanariotului." (N. Filimon)
Nu se desparte prin virgula, indiferent de locul fata de cuv6ntul determinat.

Propozitio subordonqtd completivd indirectd


B Exqcitii d€ achalizd€, de recunoagtere 9i ident'rficare:
A. ,,Eu vreau sa ma conving ca marfa imi convine, ca pretul nu se mai poate
scadea." (M. Sadoveanu)
B. ,,... mi-am dat seama ca nu voi spune nimic." (M. Preda)
C. ,,.. . avusese grijA sa.l trezeasca la timp." (I. CreangA)
D. ,,Noi ne-am hotardt ca maine sa plecam la Bucuregti." (M. Preda)
E. ,Ea a doua zi se mira cum de firele sunt rupte." (M. Eminescu)
F. A alunecat pe gheaF, gata sa-$i piarda echilibrul.
G. Vai de cine nu-si face datoria!

O Propozilia subordonata completiva indi.recta corespunde unui complement indirect.


O Cuvintul determinat din propozida regenu:
o verb sau locutiune verbala

' adjectiv
'. adverb
inlerjeclie

Elemente joncflonale:
o Propozilia completiva indirecta poate fi introdusa pr.in:
t) conjunclii subordonatoare: c4 s4 ca... sd, daci, de.
,l pronume relative: cine, cae, ce, oeea ce, cat, cAtA, caB cete in dativ sau acuzativ,
cu sau fara prepozilie.
t) adjective relative
0 pronume nehoHrate compuse cu oi
I adjective nehotarate compuse cu oti
t) adverbe relative
I locutiuni adverbiale relative

o Propozitria compledva indirecta inftodusa prin pronume relativ sau nehoHrat in


dativ poate fi reluata sau anticipata, in regenta, prin forme neaccentuate de dativ ale pro-
numelui oersonal:
ir cer sfaturir/ cuj mi le poate da.2/
Oricui doregtet/ ii acord sprijnul meu.z/
o Unele verbe pot avea gi complement indirect in dativ, qi propozigie completiva
indirecta:
Nu-1i pasat/ de ce am venit.z/

l4l
Verbul a-li aminti si loculiunea verbala a-si aduce aminte se pot construi atat cu o
subordonata compledva dtecta, cat $i cu o subordonata compledva indirccta:
o $i-a amintitr/ ca ii promisese ceva.tl
lti aducea omtnret/ ca iemile erau mai bl6nde.!
(subordonata compledva dirccta)
. ,,Imi aduc amfietl cum s-a fdcut o sa caldtl si luna se idica deasuon livezilor.
in fisait. ..3/ (M. Sadoveanu)
(subordonate indirecte)

o Foarte multe propozilii indirecte determind verbe sau locufiuni vcabale reflexive
(a+i bate je, a gfudi, a intaesa) sau verbe reflcxivc care enprimi st&i suflcEgti: a
* *
& @c, a & bwttt,o E se ,|rgrt etc.

Topica 9i punctuatia
Propozitia compledva indirecta poate sta atat inainte, cet $i dupa propozilia regenta:
c Cui nu-i convine nu-i cerem nimic.
o,,Pe urmtr povestefte cui are weme sa-l asculte." (I.L. Caragiale)
Nu se desparte prin virgula, indiferent de pozitia fala de regenta.

Complementul circumstontiol de loc


O Excrcilii pregltitoarc dc rccrmoagtcre a cunogtinlclor:
A. ,,Pe stAnga, Ceahlaul se inalfa in aer ca un fantastic castel." (C. Hogag)
B. ,,Pdna a nu inra in Ardeal Mihai se chibzui a feri, in lipsa-i, Jara Romdneasca de
navAlirile turcilor." (N. BAlcescu)
C. ,,E noapte-n jur, de-a lungul $i de-a latul..." (O. Goga)
D. ,,Un munte invalit se-nalla stog ln fala noastra. Bistrita se-ncoavoaie frumos pe
sub codr^u, incovrigAndu-se in jurul lui ca un 5arpe." (Al. Vlahufa)
E. ,,In lungul cdmpiei arse, pustii, se inalla doar un singur pilc de salcii."
(Em. Girleanu)
F. ,,Mihai se intoarce la ai sai plin de trofee..." (N. Balcescu)
G. ,,Ne uitam ingrijati in urm6, ploaia vine perdea spre noi." (M. Sadoveanu)
H. ,,Hai in padure! strigara oamenii din fala." (E. Barbu)
,,Capra ia$d! in dreapta, ta$ti! in stanga, se depana mereu." (P Ispirescu)
^I.
I. ,,... inaintea calului ztuesc o mogildeala mica." (I.L. Cargiale)
J.,,Asteme-te drumului
Ca $i iarba cdmpului." (Folclor)

o Complementul circumstanlial de loc arata locul, punctul de plecare, direclia,


spatiul sfrabatul limita unei actiuni. Raspunde la inr.rebarile: unde?, de unde?, pdna
unde?, pe unde?, incotro?
o Cuvintele pe care le determinA regentul pot fi:
* un verb la un mod personal sau nepersonal
- o locutiune verbala

142
- o interjectie verbala
Complementul circumstanlial de loc poate fi exprimat prin:
- substantiv sau substitutul acestuia (precedat sau nu de prepozilie ori de locutiune
prepoziiionala) in acuzativ, genitiv $i mai rar in dariv
- adverb cu sau fara prepozilie ori locutriune adverbiala
- numeral cu prepozilie.
Topica gi putrchnfia
o Complementul circumstanlial de loc poate sra arer dupa, cit gi lnaintea cuvAntului
determinat.
. Cand sta dupa regent, nu se desparte prin virgula.
. Cand sta inaintea cuvantului deterninat gi cind autorul insisd asupra lui, se
desparte prin virgula.
. Se desparte, de asemenea, prin virgula, cind este asezat intre subiect gi predicat, dar
numai cAnd subiectul este asezat inaintea predicatului.

Propozilio subordonotd circumstonliold de loc


fl Pentru recunoa$terea subordonatei circumstanlialc de loc, se transcriu ln caiete
textele:
A. ,,Te duci s-aduci pe stapdn de pe unde-i steclesc ochii gi petrece."
(M. Sadoveanu)
B. ,,Acum degraba sa-mi aduci pe fara impararului Ros de unde $tii si cum ii 9ri tu."
(I. Creanga)
C. ,,Vine din cine stie ce sfere inalte sa-mi faca onoarea a sta (...) alaturi de mine."
(I.L. Caragiale)
D. ,,Oriincotro te-i uita, vezi colori felurite.. ." (N. Balcescu)
E. ,,Se indrepta care cine ii chemau." (Folclor)
F. Hai unde te voi duce eu gi are sa{ fie bine.
G. ,,Iar tu Hyperion ramdi
Oriunde ai apune." (M. Eminescu)
H. ,,ii greu de tot, domni$orule, incotro te intorci." (C. Hoga5)
Propozilia circumstantiala de loc indeplinegte funclia unui complement
circumstanlial de loc.
t) Elcncnrc jonclionale:
o adverbele relative unde, incotro, dhcotto
o compusele nehotarate ale adverbelor relative unde
Si incotro cv sau fara prepozilii:
oiunde, origiunde, oriincoto etc.
o pronumele relative sau nehotArate precedate de prepozilii sau de o loculiune pre-
pozilionala: c{trE cine, cdbe ce, cAtre oricine, la oricine, sprc odcine, sprc citre, spr€ c€,
ln dreptul cui etc.
O Trebuie avut in vedere sa nu se confunde propozilia circumstanliala de loc intro-
dusa prin unde cu propozilia aributiva infiodusa prin unde. Pentru a le deosebi, se tine
seama de regentul fiecareia dintre ele. Sa se compare:
o ,,Nici $coalar/ unde m-a invaftt eF/ nu mai este.r/ (M. Sadoveanu)

143
- propozitia ru'. 1: propozitrie principala
- propozilia nr 2: propozitrie atributiva, elementul regent: substantivul $coala.
. Ma ducr/ unde mi-i voia.2/ (M.Sadoveanu)
(Unde ma duc? - ma duc unde mi-i voia): propozilie circumstanliala de loc.
o Adverbul relativ din propozilia circumstanliala de loc poate avea in regenta core-
lativul acolo:
Unde e.ste vorba mulA, acolo e treaba scurta. (Folclor)

I Topica 9i punctuatia:
. Propozitia circumstanliala de loc sta, de obicei, dupa regentii $i, in acest caz, nu se
desparte prin virgula: Leaga calul unde zice $apAnul. (I. Creanga)
. Cand sta inainte de regenta, se desparte prin virgula, daca vorbitorul nu are intenda
sa scoaEin evidenta continutul lor:
a) Unde ploua 1a timp, recoltele sunt bogate.
b) Unde ploud la timp (numai intr-un anumit loc, nu in alta parte) recolrele sunt
oogare.
. Se despart obligatoriu prin virgula circumstanlialele de loc antepuse care au core-
Iativ in regenta 5i circumstanfiala de loc intercalata in regenta:
a) ,,Unde prindea omu\ apolo il ocara." (I. Slavici)
b) ,,Pe dealuri, pe unde pamentul nu da rod, pe acolo au $i romdnii ceva ogoare ale
lor." (2. Stanc u)

Complemenlul cirrcumslontiol de timp


0 Se vor propune, spre o analizir sintactica, urmaroarele propozifii:
A. Sara pe deal buciumul suna cu jale." (M. Eminescu)
B.,,IeSind pe poarta, Grigore intoarse calul". (L. Rebreanu)
C. ,,Indata to[i alergara pe ziduri." (C. Negruzzi)
D. A doua zi de dimineala plecam la Pe$rera." (Al. Vlahula)
E. ,,Iama, vara, pe ploaie, pe ninsoare, era osAndita la spalat in casa." (V. Alecsandri)
F.,,De copil, Alexandrescu cunostea poetii greci... la varsta de gaptesprezece ani,
citise pe toti clasicii francezi." (I. Ghica)
G. ,,$i Doamne, frumos era pe atLrnci.. . gi copiii 5i copilele megiegilor erau pururea in
PollcL:cre cunoi." (I. Creanga)
H. ,,A doua zi plecim pana a nu ra.sari soarele." (Al. Vlahutra)

o Complementul circumstanlial de timp arata timpul (momentul, epoca, limita,


frecventa) unei acliuni.
o Raspunde la intrebarile: cAnd?, de cend?, pana cand?, cat dmp?.
Determina:
- verb
- o loculiune verbala
- o interjeclie predicativa.

144
o Complementul chcumstanlial de timp se exprima prin:
. substantiv in acuzativ fara prepozilie, de obicei insotit de determinative (adjective
sau numerale cu valoare adjectivala)
. substantiv in acuzativ precedat de prepozilie sau de loculiune prepozilionala
o adverb de timp (insotir uneori de o prepozilie), loculiune adverbiala de tmp sau
adverb provenit din substantiv
. adjectiv posesiv in acuzativ, insolit de prepozilia ,,inaintea" (Am venit inaintea ta.)
sau adjectiv referitor la varsla, precedat de prepozilie
o verb la gerunziu sau la infinitiv (precedat de prepo zilia pena sav de loculiunea pre-
pozilionala inainte de).
o Un verb poate avea doua sau mai multe complemente circumstanliale de timp
coordonate sau necoordonate.
o Topica gi punctuafia
. in p.oporitilt" enuntiatiYe, complementul circumstanlial de timp sta, in general,
dupzr verbul determinat (dar poate sta si inaintea acestuia) 5i nu se despane prin virgula.
. Complementul circumstanlial de timp exprimat prin verb la gerunziu (impreuna cu
determinanlii sai constructie gerunziala) se desparte obligatoriu prin vilgula de regentul sau.
-
Propozilio subordonold circumstonliold de timp
fl Se propun urmatoarele texte penfiu analiza:
a...Numii ca fetele cind o auzeau g6ndind astfel se infuriau rau $i o sfatuiau sa-si
vaza mai bine de biserica ei". (Marin Preda)
B. ,,Cind s-au dat jos la scara curlii, de abia ajungea cu fruntea la barba lui"'
(M. Sadoveanu)
C. ,,Cdnd pleca boierul, se lua repede pe urmele lui"' (N Filimon)
D. ,,Dar cAnd poposira la infurcitura Bdrscei, acolo unde se a$teme o poienila verde'
umbrita de plopi, de stejari 9i de fagi, feciorul de imparat deodata i$i opri armasarul in
loc". (Al. Odobescu)
E. ,,$i cum a venit imparatul de la vinatoare [...], Hnrca i-a Si trimis laptele 9i cum
l-a baut imparatul, pe loc a adormit ca mort"' (I. Creanga)
F. ,,Se auzi c6nd intri in odaie, dugumeaua pirii uSor in cateva puncte greu de pre-
cizat". (G. Cilinescu)
G. ,,Dupa ce o cautasem prh vreo doua-trei restaurante, am renuntat la nadejdea czr

a5 mai putea-o gasi [...1". (Carnil Pctrescu)

I Blemente joncfionale:
o adverbul relativ c6nd (cu sau farir prepozilii: de cAnd, pe cind' de pe cdnd) sau com-
puse ale adverbului cind (oricdnd, orisicAnd);
o adverbele relative: cum (sinonim cu .,imediat ce", ,,indata ce") 9i cir (sinonim cu
.,cdt timp");
o locutiuni conjunclionale subordonatoare de timp: inainte sa, in timp ce, cdt timp'
numai ce, pe cAnd etc.)
. adjective relative (Sa vii/ in care anotimp doresti.)
o prepozilia piina (cu sensul: pana ce, pana cand);

145
o A nu se confunda propozilia circumstanliala de timp cu propozitia atribuliva in[o-
dusa prin c6nd. Aceasta se va recunoa$te prin raportare la regentul fiecareia:
1. Am venitt/ cind m-ai chemat:/.
2. Am venit 1u o1n t/cind m-ai chematz/.
in primul exemplu, propozilia ,,cdnd m-ai chemat" este circumstanliala de dmp, pe
cdnd in al doilea exernplu, propozilia ,,cAnd m-ai chemat" este atributiva, determina sub-
stantivul ,,ora" din propozilia regenta.
o Topica si punctuatia
Se vor evidenlia locul $i punctualia propoziliei circumstantiale de timp:
. inaintea rcgentei (cAnd se despane de regenti prin virgula);
. intercalata intre pa4ile de propozilie ale regentei (ciind este precedata $i urmatd de
virgula);
o dupa propozilia regenta (de care nu se desparte prin virgula).

Complemenlul circumstonliol de mod


D Se analizeaza propoziliile:
A. Vitoria se uita (...) cu indArjire." (M. Sadoveanu)
B. ,,Ciobanul intra cu sfiala." (P. Ispirescu)
C. ,,$i eu eram vesel ca vremea cea buna qi sturlubatic ai copilaros ca v6ntul in tul-
burarea sa." (I. Creanga)
D. ,.Doarme ca un copila5
Leganat de vise." ($t.O. Iosif)
E. Zapada era inalta de un metru.
F. I-a dat cu cinci lei mai mult.
o Conplementul circumstanlial de mod arata cum se desfagoara acliunea exprimata
de verbul determbrat sau cum se infatiseaza insugirea (caracteristica) exprimata de adjec-
tivul sau adverbul determinat.
o Raspunde la intrebrile: cum?, in ce fel?, in ce masura?, cat (de)?
o Cuvinte determinate:
- un verb (o loculiune verbala); - o interjecgie cu valoare verbala;
- un adjectiv sau un adverb; - loculiune adverbiala.
o Complementul circumstanlial de mod poate fi:
. propnu-zrs;
. comparativ.

I Complement circumstanfial de mod p'ropriu-zis:


A. ,,Mam-mare se ridica batrdnegte gi se duce in coridor." (I.L. Cargiale)
B. ,,La ghigeu lumea se rarise de-a binelea." (L. Rebreanu)
C. ,,Sa nu spun minciuni, dar Ipate se imbogAf ise insutit Si inmiit."
D. ,,... $i-au iscalit probele dupa socoteala din ajun." (I.L. Caragiale)
E. ,,Pa$ea .. . fara a se grabi.. ., intinzAnd picior dupa picior, ca un cornpas bine reglat."
(C. Toiu)

146
F. ,,Gog6l1, gogdll, gogill, ii mergeau sarmalele intrcgi pe gat." (1. Creanga)
o Complement circumstanfal de mod propriu-zis arata cum se desfa5oara o actiune
u cum se inlali$eaza o insugire (calitate), fara a face comparatie cu alte acliuni sau
suqiri.
o Se exprima prin:
- adverb sau loculiune adverbiah
- numeral
- substantiv cu prepozilie
- verb la infinitiv precedat de prepozitie sau la gerunziu
- inte{ec1ie.
a Exprimat prin numerale, complementul de mod arata masura: . Ca$dga inreit.
Premiul se imparte in doua. . O$tenii cadeau cu sutele. . Pana croie$te o dam, masoala
3 frei ori.

0 Complement cirormstanfial de mod comparativ


A. ,,... parul grijit de ddnsa era hcarcat de pere galbene ca ceara... gi dulci ca mierea".
. Creanga)
B. ,,El te va invata ca 5i mine ce sd faci la vreme de nevoie." (P. Ispirescu)
C. Colega mea e mai mult trista decat vesela.
D. E tot amt de bun ca 5i primul din clasa cealalta."
. Cand sta dupa regent, nu se desparte prin virgula.
.
Cand sta inaintea cuvantului determinat $i cdnd autorul insistl asupra lui, se
esparte prin virgula.
. Se desparte, de asemenea, prin virguld, cand este agezat intre subiect $i predicat, dar
umai cAnd subiectul este asezai inaintea predicatului.

Propozitio subondonqld circumslqntiold de mod


Cl Se vor transcrie pe tabla urmatoarele fraze, solicitindu-se elevilor analiza sintac-
rca a acestora:
A. ,,indata iese de sub tufa si se lunge5te in mijlocul drumului ca gi curn ar fi
ooarta." (I. Creanga)
B. ,,$i era fericit cum n-a fost nimeni altul pe pamant." (M. Sadoveanu)
C. ,,Sa ramlneli sanato$i ti sa nu uitali a citi cartea cum e scrisa, cum v-anr invtlitt
u." (2. Stancu)
D. ,,Precum puhoiul surpa, dtuama, ia, duce $i namole$te, tot astfel gi durerea nrrc
urala sufletul." (L Slavici)
E. ,,$i s-a5aza toti la masa, cum li-s anii, cum li-i rangul." (M. Eminescu)
F. ,,Fata Imparatului Ro5 nu se capatA a5a lesne, cum crezi tu." (I. Creanga)
o Propozifia circumstanfiall de mod sau modala indeplineste funclia de complemcnt
ircumstanlial dc mod al unui verb, adjectiv sau adverb din regen$.
O Propozilia circumstanliala de mod poate fi:
l. propozilie circumstanliala de mod propriu-zisa
2. propozilie circurnstanliala de mod comparativa

147
1. Propozitia circumstantiald de mod propriu-zisd
A. ,,Cum nu se da scos ursul din b6rlog..., a$a nu ma dam eu dus din Humule5ti."
(I. Creanga)
B. ,,Omul e dator sa lupte cat a putea cu valurile vielii." (I. Creanga)
C. ,,... precum pe vremea puhoiului de primavara cregte iarba verde, tot astfel $i du-
rerea lasa in sufletul tanar o noua sete de viata." (L Slavici)
o Propozitia circunstantiall de mod prop,riu-zisi arata felul cum se desfasoara o
actiune sau cum se prezinta o insuqire fara vreo referire la altceva.
Determind: o un verb . un adjectiv o un adverb
a Eleme,nte joncfionale:
o adverbe relative de mod (cum, precum, c6t etc.);
. locutiuni conjunclionale subordonatoare (dupd cum, f& (ca) si)
o pronumele relativ ce
o Propozilia modald propdu-zis{ poate st aiba in regenra un adverb corclativ: aqq
asffel.
Cum iSi vei aSteme, a$a vei dormi.
2. hopozifia circumstantial{ de mod compaativd
A. ,,Lasa-l sl qi-i cheltuiasca cum ii va place." (N. Filimon)
B. ,,Fumicile s-au mistuit, de parca n-ar fi fost de cdnd lumea." (L Creanga)
C. ,,Toata lumea era grabita, unii chiar fugeau ca 9i cind i-ar h alungat cineva din
urma." (L. Rebreanu)
D. ,,Cum o vede, maiorul se opre$te o clipa, ca gi cum ar vrea sal se reculeaga."
(I.L. Caragiale)
E. ,,...iedul cel cuminte tacea molcom in hom, cum tace pe$tele in borg la foc."
(I. Creanglt)
o Propozitia circumstanfiala de mod comparatiya realizeazd,la nivelul ftazei, ace-
leagi valori ca gi complementul de mod comparativ la nivelul propozitiei.
a Se introduce prin:
o adverbe de mod (cuo, precum, c6l decAt);
. locutiuni conjunctionale subordonaroare (dupd cum, dectt sd, de parc!, ca gi cum,
ca Si c6nd).
o pronume relative precedate de adverbele de mod comparative pe c6! dectt
3. Propozifia circumstanfiald de m{surd progresivd
A. Cu cat mai multe auzi, cu atit mai multe inveti. (Folclor)
B. De ce invnta, de aceea simtea ca are tot mai mult de citit.
C. Ziua se mic$ora, pe masura ce tecea vara.
o Arata gradatia sau masura realizarii acliunii.
o Se introduce prin:
o locutiune conjunctionala (care, uneori, formeaza impreuna cu corelativul din regenu
o construc;ie de felul: cu ctt.. cu a6(a); <te ce... de ce (de aceea); cu (pe) cat.. pe altt
. locutiune conjunc;ionald. fara corelativ (pe mAsurd ce etc.)
Topica 9i punchratia
o Propozifiile circumstanliale de mod pot sta atat dupa propozitria regenta, cat $i
inaintea ei.

1AA
o Se despart prin virgula modalele:
. al cirror conlinut nu este considerat de vorbitor ca element esenlial pentru actiunea
din regenta.
. care au in regenla corelative adverbiale.
o intercalate in regent.1.

o hopozifiile circumstantiale de Eod introduse prin adverbele relative cum sau c€t
pot fi confundate cu pmpozifiile zubiective, prcdicative, aAibutive, completive direcle sau
indfu€cte, temporale.
o Propozilia circumstanliala de mod poate fi deosebita uqor de propozitria predica-
tiva, daca se line seama de faptul ca modala st?l pe ltngd verbe predicative, fn timp c€
predicativa stil pe l6ng[ verbe copulative.

Complemenlul circumstontiol de cquzd


3 Elevii vor fi solicitali sa identifice, in enunluri, complementele circumstanliale de
cauza:
A. ,,Vuie5te valea de zgomotul morilor gi al herdstraielor." (Al. Vlahuta)
B. ,,Numai din pricina voastri am racit casa." (I. Creanga)
C. ,,... nu-i mai incape cureaua de pintecoEi ce sunt." (I. Creanga)
D.,,Lupului ii scaparau ochii si-i sfdrdia gitlejul de flamind..." (I. Creanga)
E. ,,Fata imp,ratului se mira [...] vazAnd frumusetea cAmpului." (P. Ispirescu)
F. ,,Auzind zmeul aceasta, se facu foc ai para de mdnie, se turbura de necaz ..."
(P. Ispirescu)
G. ,,C2nd mama nu mai putea de obosita, noi baielii tocmai atunci radicam casa in
slava." (I. Creanga)

O Complementul circumstanlial de cauza arata cauza unei acliuni, a unei stari sau a
unei insusiri.
o Raspunde la intrebarile: din ce cauza?, din ce pricira?
a Cuvantul determinat:
- un verb sau o locutriune verbala;
- un adjectiv.
Complementul circumstanlial de cauza poate fi exprimat prin:
O substantiv (pronume, numeral), precedat de o prepozilie (de, din, p€nfiir) sau de o
loculiune prepozilionala, in cazul cerut de aceasta, Si anume in acuzativ (din cauzl de) sau
in genitiv (din pdcina, din cauza)
I adjectiv posesiv in acuzativ cerut de locutiunile prepozilionale din cauza, din pri-
cina
I adjectiv calificativ (sau participiu cu valoare adjectivala) precedat de prepozilia de
0 verb la gerunziu
O loculiuni adverbiale de cauza (de asta; de aceea; penEu ac€ea).
Complementul circumstantial de cauza arata un fapt care s-a petrecut sau se va
petrece inainrca celui aratat prin cuvintul determinat.

149
Se va conrpala ordinea in care se petrec laptele din urmatoarcle exemple:

Complementul
circumstanlial de cauz,l CuvAntul detemrinat

l. Pcntru neglijenla --"-


pedepsesc.
I:____-____

f;i;t'f]
Cuvantul determinat
____...\'

2. A fugir din cauza ploii.


,' _______.t\

f-E-t"'l t."*ol
Indiferent de locul complementului circumstanlial in propozilie, ordinea in care se
petrec faptele este urmAtoarea:
I . cauza: neglijenta ( l), ploaia (2)
2. efectul: pedeapsa (1), fuga (1)

o Gerunziul verbelor copulative nu poate exprima singur un complement circum-


stanlial, deoarece verbul copulativ este numai un instrument gramatical:
Fiind at€nt. scrii corect.
Complement circumstanlial de cauza
o in anumite situalii, complernentul circumstantial de cauza poate cumula gi alte va-
lori sintactice:
. complement de timp; o complement condilional;
. Auzind aceasta, s-a suparat. o Numai exers^nd ob$i rezultate.
0 Topica 9i punchrafia
o Complementul circumstanlial de cauza poate sta dupa elenrentul regent sau inain-
Iea lui.
. A gre$it din neatentie. o Din pricinaiu.r am intarziat.
a Se despan obligatoriu prin virgulA complementele exprimate prin adjective cali-
ficative.
O Se despan obligatoriu prin virgula complementcle circumstanliale de cauza expri-
mate prin adjective calificative, precum 5i cele care fac pane din constructii gerunziale sau
panicipiale, daca sunt antepuse fata de cuvdntul regent:
. De flAmend ce erfl. nu l-a vazut.
o ZAbovind mai muh, d intelztar.
. ,,Alungata, mama s-a dus la Braila."(Fiinu$ Neagu)

r50
Propozilio subordonotd circumstontiold de cquzd
O Se propune analiza sintactica a fi'lzclor pcntru identificarea propoziliilor circum-
tanliale de cauza:
A. ,,Copiii trebuie sa lina la parinlii lor 5i la dascalul lor, frindcii el cste un parinre
ufletesc." (Ioan Slavici)
B. ,,$tia soarele, vezi bine, cu cine are de-a face, caci eram feciorul mamei..."
(I. Creanga)
C. ,,Dupa ce terminase patru clase primare, fiindca scria frumos, intrase la primarie
a ajutor de secretar? (Marin Preda)
D. ,,Cum n-oi mai fi pribeag E. ,,De-acu mA musf:r $i ma bate
De atunci inainte, mama ca o srrcat dihania juninca noas-
M-or troieni cu drag ra cea mai frumoasa." (M. Sadoveanu)
Aduceri-aminte."(M. Eminescu)
F. ,Erau ingramadite unele in altele; nu pareau prea infricogate, intrucat $dau care
,oate fi soarta frumuselii lor." (M. Sadove:tnu)
G. ,,Fu cuprins de bucurie, pentru ca ocolirea acelor ani se terminase." (Al. Ivasiuc)
H. ,,$i cum asta nu mai mergea, ea cauta orice prilcj sa-si amarasca idolul cu cite-un
uv6.nt..." (L. Blaga)
I. ,,Calul, daca sinlti ca fata se pierde cu filca. ii adusc aminte ce o invalase sa faca."
(P. Ispirescu)

O Propozilia circumstanliala de cauzl (cauzala) arata cauza unei acliuni sau a unei
nsusiri din propozilia regenta gi corespunde complementului circumstanlial de cauza.
O Cuvdntul determinat:
- verb;
- adjectiv;
O Se introduce prin:
o conjuncdi 9i loculiuni conjunctionale subordonatoare: cd, dcoarece, cdci findcd,
nEuctt, dacd, din cauzn, din pricind cI, de vreoe oe, o dad ce, din moment ce, pcnEu cd.
o adverbe relative cu valoare de conjunclie subordonatoare): undc, c6n4 cum.
Specificttl p,topozifiei circumstantiale de cauzA
o Actiunea din propozifia cauzala se realizeaza lnaintea celei din regentA, indiferenr
le locul pe care il are subordonata fata dc regenta. Actiunea din rcganti est€ efectul
rcfiunii din propozilia cauzal[:

+t
FiindcA a inQrziat,l apierd,Jt tlenul./

t"^,^l l;f..l-l
O Unele propoziliii cauzale au in rcgcnti corelltivc adverbialc: de tccea, penlru
rceea, de-aia, de ce, apoi, atunci.
De aceea (pcntru aceea) a eii\ti-qtl. l)c lrrl c.l l'-.r l)rcgirlil in(cns.

l5l
o Conjunctiile cd, dacd, cum, introduc atAt propozi;ii cauzale, cat $i alt fel de subor-
donate. Mijlocul de verificare pentru propoziliile cauzale introduse prin aceste conjunclii
este posibilitatea de a le ftrlocui printr-o conjunclie sau o loculiune conjunctrionala speci-
fica propoziliei cauzale: fiindcd, pentsu c6.
Topica 9i punctuafia
o Propozilia circumstan;iala de cauza poate sta atllt lnainle, cit 9i dupd rege,ntit.
. Propozitia cauzala poate fi intercalati in regenta ei.
o Au lopicd fixd propoziliile circumstantiale cauzale introduse prin cd, cdci (dupa
regenta) $i c1rm (in fafa regentei).
o Indiferent de pozitia ei fatra de regenE, propozitia subordonata circumstantiala de
cauza se despafie tr'tin virguld.

o Subordonata circumstanfiala de cauza introdusa prin dacd apare mai ales in fraze
interogative: ,,Daca eu is serac,/ voi trebuie sa fif holi?"
a Raportul circumstantrial de cauza poate fi expdmat 9i prin juxtapunere, deci fdrA
elementul jonclional, si atunci se foloseSte semnul de punctuatie doua puncte.
ln zadar cercetam orizontul: nici un nor nu plutea pe deasupra.

Complemenlul circumstonliol de scop


Obiective performative
Elevul va fi capabil:
- sA identifice, in enunluri, complementele circumstanliale de scop.
- sA exprime complementul circumstantrial de scop prin diferite Padi de vorbhe.
- sa foloseasca in construirea acestor complemente prepozilii 9i loculiuni prepozi
tionale cerute de anumite cazuri.
- sa ana'lizeze, in enunlurile date, complementele circumstanliale de scop.
Continutudle vizate
Complementul circumstanfial de scop
Parsursul didactic
Activitaf le propriu-zise:
A. ,,Deci Sdndrel-Vod5 a venit la hodina." (M. Sadoveanu)
B. ,,Oarnenii [...] se aduna de doui ori pe an pentru exercilii." (N. Bilcescu)
C. ,,Am consultat pentru aceasta toate diclionarele noastre." (Al. Odobescu)
D. ,,Cat ii mic, prinde muste cu ceaslovul $i toata ziulica bate prundurile dupa
scaldat." (I. Creanga)
E. ,,Spre a merge la Amlas pe drumul mare, ar fi trebuit sl suim Dealul
Balaurului"... (C. Hogag)
F. ,,Mergeli la Moldova sora pentru mdntuirea ei." (Al. Davila)
G. ,,Se duce cu tata-sau in munte la facut ferestre." (I. Creanga)
o Complementul circumstanlial de scop arata in ce scop se face acliunea unui verb.
o Raspundc Ir intrebarile: cu ce scop?. in ce scop?

152
o Cuvdntul determinat:
- un verb
- o loculiune verbala
- o interjeclie predicativa.
Cornplementul circumstanlial de scop poate fi exprimat prin
. substantive sau pronume in cazul acuzativ precedate de prepozilie (dupd, in, la,
pentsu, spre) sau de loculiune prepozilionala care cere genitivul (1o vederca, ln scopul, cu
scopul)
o verb la supin precedat de prepozitie (la, p€ntu, dup[) sau verb la infinitiv precedat
de prepozilie (penttl, sprc) ori de loculiune prepoztionala ln scoPul (de), cu scoPul (de);
. locutiuni adverbiale de scop (de ce, de aceea, de-aia).
0 Sa nu se confunde complementul circumstanlial de scop cu comPlementul cir-
cumstantial de cauza.
0 Indiferent de locul complementului circumstantrial fata de verbul determinat,
acliunile se petrec in ordinea urmatoare:
zf----___-]r z{--- ----1t
A. Vedea dublu desere. Complemcnt B. S-a retsas pentru a scrie.go-01"..n,
\- ul I lu lsrr rc I lt
YYYY
I , compl. circ Crrcumslanllal I
, .;__--, l- circumstantial
cuvintul -.^-.-""-'l cuvanlul ^^*-r cclrc
compl. irc
oc cauza de scop
determrnat oe cauza determinat de scop

r Yt F---__1z
Pentru a scrie, s-a retfas.
De sere, vedea dublu.
Topica 9i punctuafia
o in propozitii enunfiative, complementul circumstanlial de scop sta dupa elementul
regent Si nu se desparte prin virgula de acesta.
. Poate sta $i inaintea cuvdntului determinat.
. in mod obignuit nu se desparte prin virgula.

Propozilio subordonqfd circumslontiold de scop (finol6l


O Se transcriu in caiete frazele de mai jos:
A. ,,De acolo plecai calare, ca sa merg la Bisoca." (AI. Odobescu)
B. ,,Mama a rimis pe BarburA sa aduca pe HuIu, pentru ca sa-i dau cele doua pere."
(I. Slavici)
C. ,,in vremea aceasta, mos Danil,r a$tepta la stana sa coboare ciobanii cu oile, ca sa
le adape." (Gala Galaction)
D. ,,Hotii de morari au pus mina de au sapat ganluri mari..." (Fanuq Neagu)
E. Hai cu noi ca sa le dam mai mult curaj.

o Propozi{ia circumstantiala de scop sau finala arata scopul in vederea ciruia se


indeplinegte actiunea exprimata de verbul determinat gi corespunde complementului cir-
cumstantial de scop.
o Raspunde la intrebarea: cu (in) ce scop?

153
Propozilra circumstanliala de cauza raspunde Ia intrebarea din ce cauza?
a) Vin la voi (din ce ciiLlza'l) pcnlru cii am pulin timp liber.
b) Vin la voi (cu cc scop?) sa invatallr impreLlna.
Propozilia circlul)stanliala de scop (finala) detclmina:
o un verb sau o krculiunc vcrbala; o o interjeclie predicativa.
Elemente jonclionale:
o conjunclii subordonatoarc: sd, ca sn, ca... sd, ale
. locutiuni conjunclionalc: pentru c6, ca nu cumva sd
Se pot observa urmatoarele:
l. Propoziliile crcumstanliale de scop negative sunt introduse prin aceeagi conjunclie
sau ]ocutiune conjunclionala ca 5i propozilia finalit pozitiva, intarite prin prezenla adver-
bului srrmva: Se grabea ca sd nu intazie cunva la cursuri.
2. Propoziliile circumstanliale de scop (finale) pot avea in regenta loculiunile adver-
biale corelative: de acee\ de aia, de aEtn, petrtsu ac€€a:
De aceea am venit la tine, ca sa rezolvam temele impreuna.
Ca sa pot veni la tine zilnic, pentru aceea ma scol cu noaptea in cap.
3. Grupurile de cuvinte h scopul s{, cu scopul s{ nu sunt loculiuni conjunclionale:
conjunclia sd in$oduce o propozifio atibutivd caro determind substantivnl scopul.
Topica 9i punctuatia
o Propozilia circumstanliala de scop (firala) poate sta lnainte, duptr regentd sau poate
fi int€rcalatA.
. Subordonata finala antepusi se desparte pdn virgBld. Atunci cdnd sta dupd r€gent!
llu s€ desparte prin virguld decat daca are un corelativ (de accea, pentru aceea).

Propozilio subordonotd circumslonliold conditionold


O Se transcriu in caiete frazele de mai jos:
A. Daca te straduiegti, poti invinge orice obstacol.
B. ,,De esti om, fa{i ochii roata peste lara $i hotare." (Al. Davila)
C. ,,M,rgulit sunt eu pe Simion sal aud zicindu-mi frate." (Al. Davila)
D. In caz cA invingem, ne calificam in finala.
E. Nu v-ar fi teama cand agi 9ti ca sunteli aparali.
F. ,,... mogneagul ar fi mai spus ceva daca privirea apriga a lui $oimaru nu i-ar fi
inghelat vorba pe buze." (M. Sadoveanu)
o Propozilia subordonata circumstanfiala conditionala are rolul de complement cir-
cumstanlial condilional $i arata o conditie de care depinde realizarea acliunii sau insugirea
din propozitia regentn.
o Elemente jonclionale:
. conjunclii si loculiuni conjunclionale: daci, de (,,daca"), sd, ln caz cd;
o adverbul relativ c6nd

o in uncle situalii, propoziliile condigionale sunt subordonate prin juxtapunere fala


de regenta (fara element de relalie subordonator):

154
Ai cartel/, ai partc:/ Ai ceva dc spus,l/ spune.r/
(Daci ai carte,t/ ai parte.r/
o Corelative ln regentd:
o Cnnd se insistA asupra condiliei cxprimate de subordonata, regeura potre conline
adverbele corelative apoi atunci (cu aceasti condifle).
A$a si fiet/ daca zici tu.:l
Daca vei ajunge la timptl ryl in acesl caz, sil m-anun[i.r/
Daca vei meritat I cu aceasta condilie (atunci) te voi r:tsplati.:/
Topica qi punctuafia
o Propozilia subordonatzr circumstanliala conditionala poate sta atat in fala, cat $i in
urma regentei. Se desparte de obicei prin virgula, indiferent de pozitia pe care o ocupa fap
de regenu.

Nr. 1
Subordonata condifionald (CT)

Enunf propus lntebare Regent Eleorente de Contag€,re cct


relatie
1. Daca voi pierde in ce nu voi ajunge daca in eventualitatea, in
timpul,/ nu voi conditiil verD conJunclie conditiile, in ipoteza
aiunge la timp. Drep.+subst.
2. Numai de vei lua cu ce vei intelege ttumai de in condiliile -
aminte/ vei infelege. condilie? verb locutiune conjunclionaia prep.+subst.

3. Sa ma fi chemat in ce procedam sA in locul lui


cineva in locul lui, conditii? verb coniunctie loc.DreD.+Dron.
pr0cedam altfel. (G)
4. Ia-1i unrbrela, in in ce n in caz cA in caz de ploaie
caz ca ploua. conditii? verb loculiirne conjunctionala loc.prep.+subst.
5. Timpul i1i este cu ce favorabil numai daca doar a$a
favorabil/ numai condilie'l adjectiv loculiune adv.
daca il sraDancsti. coniunctionala restrictiv+adverb
6. Numai sa repeli/ in ce iti vei da numai sA de mod
itri vei da seama,/ ca conditii'l seatna loculiune repetand
ai inleles. Iocutiune lerbala coniunctionald verb la serunziu
7. Doar aqa vei cu ce vel Ieusl cdnd indrazneala
reusi,/ cind ai fi condilie'l vet b adverb relativ adjectiv
indrazneala.
8. Ai intrat in hora,
trebuie sa ioci.
9. Ne calificarn in
finale,/ iu caz ca
reu$im sa-i intrecenl.

r55
Nr. 2
hopozifia subordonat{ circumstanfiald condifionall (CT sau CDT)
I. Rolul in frazd: are rolul de complement circurnstanlial condilional; arata condilia
sau ipoteza de a carei indeplinire depinde realizarea actiunii sau a insuqirii.
Daca te sfaduie$ti,/ poli invinge orice obstacol.
Banii sunt r.rtili, daca ii folosegti cu pricepere.
II. Cuv8nhrl determinat din propozifia regenti (regenhrl)
verb: Vine/ dacd trebuie.
loc. verbali: $i-a <la seama/ sa fie atent4.
adjectiv: Vizita va fi minunatA,/ daca vom fi primili bine.
Itr. Elemente joncfionale (de rslatie):
a) conjunclii $i locutiuni conjunctionale: dac[, de, sd, ln caz cd"
IV. Corelative ln reget d (mai ales cind aceasta este izolata de regenta prin alte sub-
ordonate):
daca.. ./ in acesl caz, atunci, apoi, altfel ....................
Daca vine pe la noi/ cdnd sunt eu plecat,/ atunci o sa regret.
V. Topica: (poate sta amt in fata, cat $i in faia regentei):
- in fata regentei: Daca/ ................
- urna regentei: ....-...-.............................../ in caz ca ...............................
in
VI. Punctuatia (depinde de gradul legaturii cu regenta. Se despart obligatoriu prin
virgula cele juxtapuse 5i cele re$uate prin corelative:
Dacd inveli cu staruinta, afunci reu$e$ti la examene.
CAnd insa aubrul are intenlia sa ararc ca subordonata exprima singura condilie a
celor spuse in regental, ea nu se mai despafie prin virgula: Ai sa stii daca inveti.
VIL Alte nuante ale conditionalei:
l. subiectivA: E bine/ daca stii.
2. temporala: ,,De heci codri de arama,/ de depane vezi albind..." (M. Eminescu)
3. indfuecta: S-ar bucura,/ sa rc vad,l astazi.
4. cauzald: ,,Nu vi fie frica/ daca sunteli cu mine." (M. Sadoveanu)

vrii. nrp"*-"ft-i
1. o regenta poate avea mai multe subordonate condilionale:
MA va lndrdgi,/ da ca-l ascultl si (daca) il inSeleg.
2. o subordonatd condilionala poate avea mai multe regente:
in caz ca va veni primavara cu adevan'at, pomii vor rade spre cer gi florile vor mulfuni
Domnului.
D(. Contsagere 9i oqransiune
Contsag€fe: subordonata redusa la complementul corespunzator:
in caz ca ploua,l numai plecim la munte.
ln caz de ploaie nu mai plecam la munte.
Expansiune: Venrnd ma faci fericit.
c. ct
Daca vii,/ ma faci fericit.
CT

156
Propozilio subondonold ci rcumsto nliold concesivd
O Sa se identifice subordonatele concesive din urmabarele fraze:
A. ,,Avea ochii cdrpili de somn, fiindca, de$i era trecut de amiaza, abia se sculase din
pat." (Finug Neagu)
B. ,,Chiar daci v-ag da sprijin intr-ascuns, nimeni nu poate gti ca l-am dat."
(M. Sadoveanu)
C. ,,Nu vrea sA plece, orice i-ag fagadui." (T. Arghezi)
D. ,,Nu ma duc, mama, nu ma duc la Socola, macar sa ma omori, zicearn eu plangdnd
cu zece rinduri de lacrimi!" (I. Creanga)
E. ,,Macar cx eram la jumatatea lui april, padurea incd marturisea suferintra iemii."
(M. Sadoveanu)
F. ,,De piatra de-ai fi fost, si nu se putea sa nu-tri salte inima de bucurie.. ."
(I. Creanga)
o Pr,opozitia circumstantiald concesivd arata o imprejurare care ar fi putut impiedica
realizarea actriunii sau existenfa insuqirii exprimate de verbul sau de adjectivul determinat.
o Cuvdntul determinat din propozilia regenta:
o verb (locutiune verbal6)
o adjectiv

o Elemente jon4ionale
. conjunctia subordonatoare: de$, daod, de, cd;
o loculiuni conjunctionale: m{car cd, ndcar sd, rndcar de, cu toate cd, chit cd, f# (ca)
sd, chir dacd (de)
o pronume gi adjective pronominale nehotatrate compuse cu oti cu sau f4'ra prepozilie,
oricine, oricae, oric6l oricitl, oricati, oricab.
o adverbe nehotarate compuse cu ori: orict! oricum si, mai rar, oric6nd, oriunde.

Observatie
o Foarte ftecvent, propoziliile circumstanliale concesive au in regenta corelativele
adverbiale tot sau tofrIti, care exprimi ideea de concesie.
o Propozilia circumstanliala concesivA se recunoa$te ugor daci inlocuim elementul
introductiv prin urmabarele elemente jonclionale specializate: degi, cu loate cd, chiar
dacd, chiar de, mdcar cd, (sn, dacd, de) si oricit gi punem in regenta (daci nu este) core-
lativul lof sau dofuti.
Topica gi punctuatiia
a Propozitia circumstantriala concesivi poate sta atat heinte, cat $i dupa propozitia
regent{.
Indiferent de locul pe care il ocupa, propozilia circumstanliala concesiva se deqlarb
pnn virguld de propoziiia regentd.
Desi bate vdnrud nu-i frig.
Nu-i frig, de$i bate ventuL
o Propozitria concesivl intercalatA in regentd se izoleazd pntr virgull.
Colegr , degi era pregdtit, s-a retras totu$i din concus.

157
o Foane rar propozilia subordonata circumstanliala concesiva apare fara elementul
' jonclional. raportul de subordonare fiind realizat prin juxtapunere:
Vrei. nu vrei, tot frebuie sa vii.

Propozilio subordonotd circumslqntiold conseculiyd


O Sa se identifice propoziliile subordonate consecutive din urmatoarele texte:
A. ,,Dar lucreaza asa de tainic si de iute, inc6t oamenii nu-i vad niciodata."
(M. Sadoveanu)
B. ..L rteaua care-a rasarit Ca mii de ani i-au trebuit
E-o cale atat de lungd. Luminii sa ne-ajunga."(M. Eminescu)
C. ,,E racoare vuietul apei rasuna a$a de tare, ca nu-ti mai auzi glasul." (Al. Vlahuta)
gi
D. ,,Atunci baba se duce in poiata, gabuiette gaina, o apuca de coada $i o ia la bataie
deli venea sa-i pldngi de mila!" (I. Creanga)
o Propozilia circumstantiala consecudva arau rezultatul (urmarea) unei acliuni sau a
unci lnsugiri din propozilia regenta.
o Raspunde la intrebarea: care este rezultatul faptului ca?
o Cuvinnrl deterrninat din propozilia regenta: verb (loculiune verbala); adjectiv; adverb.
a Elem€nte jonctionale:
Propozilia circumstanliali consecutiva se introduce prin:
e conjunclii $i loculiuni conjunciionale: inceL ca, asa ca, sa, ca sa, pentru ca sa, de.
Obsev4ie
o Destul de frecvent, in regenta propozitiei consecutive apat adverbele corelative
asa, a€t (de), asdeJ, dcsurl sau unele loculiuni adverbiale ca: h asa mAnnd, ln aga fcl.
r Alerga a8a (atit) de repede, incat i-a intrecut pe toti.
Propozifa circumstanlial?r consecudva se recunoaste u$or daca inlocuim elementul
irtroductiv prin lnctt Ei punem in regenta, daca nu este, unul dintre adverbele sau
loculiunile corelative: aga, asdel, ln aga fel. fn a$ mlsurd, aga dc (+ un adjectiv):
A venit apa de a distus totul in cale = A venit apa a6a de mare, lnctf a distrus totul
in cale.
Topica d pmctnlia
o Propozilia circumstantiala consecutiva sta lntotdoauoa dup[ prropozitia regeotl.
De obicei se desparte prin virgula de propozilia regenta.
o Nu se despart propoziliile consecutive introduse prin &, plasate imediat dupa ele-
mentul regent:
Alearyav de mananca pamantul.2/

158
CUPRINS
CUVANT INAINTE / 5 6. Probele scrise / 28
\ARIANTA L Test la limba $i literatun romin!/ 28
PARTEA h.TTiI VARIANTA:. Tesr la limba $i lirerarura romAna / 3l
IARIANIA 3. Test la Iimba si lireratura romana / 34
1 Monuolul . inshumenl de lucru pentru elev 1i profesor / 6 T.Slrucluro onului Scolqr 2000-2001 / 38
l.l. Conceplie Si viziune / 6 8. Reportiroreo orelor / 38
1.2. Structura manualului /6 9. Plonificoreq semeslriold o moteriei / 39
1.3. Modelul didacrjc /7
1.4. EIape ale lecturii stiinlfice / 7 PARIEA A DOUA
1.5. Tehnici de lecrura eficienu / 7
1.6. Elemente de teorie literara / 8 canlEA - o8rEcT cutlutAt
1.7. Limba romen& Cornunicare 5i stil/ 8 Bucurio leclurii. Codeo - un <616lor prin milenii / 45
1.8. Exerciliul ca metoda didacdca / 9 POtZTA URtCi ORALi lPOpUtARi)
1.9. Evaluarca performanlei / l0 Doinq / 47
1.i0. Concluzii / l0 Rimo, mdsuro, rilmul, piciorul melric / 49
CHESTIONARE / II ?oEztA uRtca scnrsi {cuua)
2. Proieclor€o oclivildlii didoctice / l3 DOINA de Octovion Gogo / 52
2.1. hoiectarca didacrica / lnlerogolio relori(d / 56
2,2. Tipuri de proiectare / ll COMUNICAI[A ORALA
2.2.1. Proicctarea activitalii didactice anuale/ ll Alo(uliuneo / 57
1.2.2. Proiecrarea aclivitilii didacrice seDcsrrialc / l3 POEZTA URTCA SCR|SA ICUITA)
2.2.J. Proiectarea uiui sistem dc lcclii/ l.l
:.2,4. Proiectarea unci lecii (proiccluldc lcctic) / 1.1
DORINJA de M. Eminescu / 59
Repere penlru onolizo unui lexl liric / 52
2.3. Proiectarea seneslriala / l5
Scenoriu didoctic.-DORINIA de M. Eminexu / 62
2.4. Proiecrare anuala / 15
SOMNOROASE PASAREIE de M. Eminescu / 66
2,5. Obieclivele generale ale studierii lirnbii gi lirerrturii
romane / 15
IERTARE de Alexondru Mocedonski / 68
Psolmul/ 58
2.6. Metode didactice / 16
2.6.1. Capacioti carc se pot dczvoka cu ajutorul diferilclor
BAI.ADA POPUIAM
mcrodc didlcricc / l6 MtoRlJA / 7r
1.6.:. [{clode cor)ru c predaiisi in!aFrii limbiirililerllurii SCRIERTA
rorninc / 16 Volooreo expresivd o semnelor grofice
Lb.,l. ltl.rode spccificc prcdirii llreralurii romane / l7
5i de punctuotie / 75
1.6.1. ['lodclul opcrrlionrl - slraregic alsrudicrii lircraorii in
NUVEI.A
fimnaziu / l7
1.6.5. Metode de familiarizarc cu rexlul lrrcmr/ l8
DINCOLO DE NISIPURI de Fdnu; Neogu / 78
2.6.5. Mcrode de familiarizare cu tcilul litemr / l8
COMUNICAREA ORAI.A
2.6.6. Metodc de studiere cfcctivi a lexluluililc.:u/ l9 Elemenle verbole 9i nonverbole
1.6.7. llctode de studier€ a nolunilor de lcorie lilerara si de in mesojul diologol / 80
caracterizarc a personajelor / l9 ROMANUI.
3, Ghid penlru intocmireo proieclului didoctic / 20 BAITAGUI de M. Sodoveonu / 8l
3.1. Modele de proiectare anuali/ 2l Stenoriu didocli<. BAITAGUI de Mihoil Sodoveonu / 86
1.2. Modele de proiectare semestriala/ 22 OPERA DRAftIATICA. COMEDIA
J.3. Modcle de proiectare a capitolului/ 23 O SCRISOARE PIERDUTA de 1.1,. Comgiole / 90
4. Elope ole studiului literqlurii / 24 tExtcur
5. Evoluoreo / 25 Argoul 9i iorgonul / 94
5.1 Evaluarea rezullatelor 5colare / 15 Toulologio / 96
5.: Tipuri de eYaluire / 26 TARABOI.A BISI,ICA
j.i ii'letode ii procedee in evaluarea conlinua/ 26 SoGATU| NEMI.OSIV $t SARACUT I-AZAR / 97
5.i. \l.rode 9i tehnici de evaluare a achizigiilor girezul- SCRIEREA
l3relor in!atarii / 16 Anqlizo lexlului literor / 101
5 5 TehnicL de tesr re / 26 Conspectul / 102

159
NOTIUNI DE SINTAXA Predicotul verbol 5i predicolul nominol / 125
Relolii sinloclice in propozilie gi fror6 / 104 Propozilio subordonotd predicolivd / 126
Anocolulul / 107 Subiectul / 127
tExtcuL Subieclul nedeterminql / 129
Coroclerul lqlin ql limbii romdne / 108 Propozilio subordonold subieclivd / l3l
limbo lilerord. limbo populord. Limbo scrisd, Alributul / 134
limbq vorbird. / ll0 Propozilio subordonotd qtributivd / 136
Miilooce inlerne de imbogdlire o vocobulorului/ 1l I Complemenlul direcl / 137
Miilooce externe de imbogdlire o vocobulorului/ ll4 Propozilio subordonold completivd direcid / 138
Fomilio lexicold / ll6 Complementul indirect / 139
Cuvdnlul - Iormd gi conlinut (sens) / I t 5 Propozilio subordonoli completiv6 indirectd / t4l
Cuvdntul gi contexlul. Sensul propriu Complemenlul circumstqnliql de loc / 142
Propozitio subordonqld circumslqntiol6 de loc / 143
gi sensul figvrot / I l7
Complemenlul circumstontiol de timp / 144
Cuvinle monosemonlice 9i polisemontice / l l8
'l '18 Propozilio subordonold chcumstonliold de timp / 145
Relolii semonlice inlre cuvinte /
Sinonimele / 118
Complemenlul circumstqnliol de mod / 146
Propozilio subordonold circumshnliold de mod / 147
Antoninele / 119
Omoninele / ll9
Complemenlul circumslonliol de couzd 149 /
Propozilio subordonold circumstonliold de couzi / l5l
Paronimele / 120
Pleonasnul/ 121
Complemenlul circumslonliol de scop 152 /
Propozilio subordonotd circumslonfiold de scop
NOIIUNI DE FONETICA
{finold) / 153
Slrucluro foneli.d o cuvdnlului I 122 Propozilio subordonold circumstonliold condilionoli / 154
S|NTAXA pROPOZtTtEt 5t A FnAZEI Propozilio subordonotd circumstonliq16
Felul propoziliilor dupd formd / 123 coicesivd / 157
Propozilio principold insuficientd / 124 Propozilio subordonoid circumslonlioli conseculivi / 158

Pentru comenzi 9i informalii adresali-vi la:


Edittra CORINT, Str. Teodosie Rudeanu nr 21, Sector 1, Bucuresti
TeUfas: 222.19 .49 , 223 .19 .28

z
A

o
o

B'dul. BANU MANTA


,rl

=
z

Format: 16/70x100. Coli tipo: l0


Apirut: septembria 2000
Tiparul executar la: S.C, LUMINA TIPO S.R.L.
Str. Luigi Calvani nr. 20. seclor 2. Bucuresti
Tel./fax:210.51.90