Sunteți pe pagina 1din 28

SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN

SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN


 afec iune datorată compresiei nervului median la
nivelul trecerii sale pe sub ligamentul carpian
transvers
 cea mai comună neuropatie compresivă

 nervul median este nervul flexiei mâinii, al


prona iei i opozabilită ii policelui.
SIMPTOME

 Parestezii, amor eală la nivelul policelui si degetelor II-


IV (inervate senzitivo-motor de nervul median)
 Durere i disconfort, care pot fi resim ite i mai
proximal, la nivelul antebra ului i bra ului
 Durere la nivelul încheieturilor sau mâinii, pierderea
for ei i dexterita ii manuale
 Hipotofia i atrofia mu chilor eminen ei tenare, în cazul
în care afec iunea rămâne netratată
 Durerea i disconfortul sunt mai accentuate noaptea i
diminea a
FACTORI DE RISC

 Sexul: femeile sunt mai susceptibile la a dezvolta sindrom de tunel


carpian; riscul cel mai mare il au femeile cu varsta intre 40 – 60 de ani,
precum si cele care sunt insarcinate. Simptomele apar mai degraba
catre sfarsitul sarcinii, pe masura ce retentia de fluide a organismului
este mai mare si edemele sunt din ce in ce mai importante.
 Ereditatea
 Profesia: in special cele care necesita multa munca manuala, in care
persoana respectiva tine mana in acelasi fel, tine diverse obiecte sau
manipuleaza utilzaje industriale ce vibreaza.
 Comportamente cu risc: fumatul este unul din cele mai frecvent citate
comportamente cu risc, el afectand semnificativ circulatia sangvina.
 Alte afectiuni medicale coexistente: diabetul zaharat, lupusul
eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, hipotiroidism, scleroza
multipla, insuficienta renala cronica in stadiu avansat, amiloidoza.
 Obezitatea
EXAMEN FIZIC
 Inspec ie: compararea celor 2 mâini şi a
eminenţei tenare şi hipotenare de la mâna
afectată poate arăta asimetrie
 Scăderea forţei la nivelul musculaturii tenare se
testează prin abducţia contra rezisten ă a
policelui
 Sensibilitatea cutanată se testează prin
discriminarea a două puncte în teritoriile inervate
de nervul median comparativ cu nervul radial.
TESTE SPECIFICE

 Testul PHALEN constă în flexia forţată a pumnului la 90


de grade timp de 1 minut, iar pozitivarea lui înseamnă
apariţia simptomelor sindromului de canal carpian.
Testul PHALEN INVERSAT se face în acelaşi mod, dar
cu pumnul în extensie forţată.
 Testul TINEL constă în lovirea uşoară cu de getele a
zonei palmare a pumnului, fiind pozitiv atunci când apar
simptome senzitive în teritoriul de distribuţie al nervului
median.

 Testul de compresie nervoasă


constă în aplicarea unei presiuni cu
două degete de către examinator
la nivelul tunelului carpian timp de
1 minut şi apariţia simptomelor
senzitive în acelaşi teritoriu.

Testul Tinel
TRATAMENTUL CONSERVATOR

 Ortezare
 AINS

 Infiltra ii cu corticosteroizi

 Fizioterapie

 Crioterapie

 Kinetoterapie

 Terapie ocupa ională


ORTEZAREA

 Pacientul va purta o orteză nocturnă de pumn în poziţie


neutră (uşoară flexie de pumn), care poate reduce sau
anula simptomatologia. Folosirea permanentă a ortezei
aduce o ameliorare mai mare a simptomelor, dar este mai
greu tolerată de pacient.
FIZIOTERAPIA

 de joasă frecvenţă (TENS, curen i diadinamici)


 de medie frecvenţă (interferen iar)

 înaltă frecvenţă (laser, ultrasunet, unde scurte în doze


aterme, microunde)
CRIOTERAPIA

 termoterapia rece cu gheaţă poate fi utilizată în


perioadele dureroase cu scop antialgic şi antiinflamator
 se poate utiliza masajul cu gheaţă în scop antialgic şi
antiinflamator
KINETOTERAPIA

 Exerciii de alunecare de nerv i tendon (”nerve


and tendon gliding exercises”)
 Rup aderen ele din tunelul carpian
 Maresc suprafa a longitudinală de contact dintre
nervul median i ligamentul carpian transvers
 Reduc edemul tenosinovial
 Reduc presiunea la nivelul tunelului carpian
 Exerci iile au fost concepute pentru a maximiza
excursia flexorilor digitali si a nervului median în
canalul carpian
EXERCI IILE DE ALUNECARE DE TENDON
EXERCI IILE DE ALUNECARE DE NERV

Fiecare pozi ie se
men ine 7 secunde
i se repetă de 5
ori într-o edin ă.
MOBILIZAREA NERVULUI MEDIAN
 Intregul sistem nevos este o structura continua,
se misca si aluneca in timpul miscarilor
segmentelor corpului.
 Cicatricile, inflamatia in jurul nervului,
articulatiile instabile, modificarile artrozice ar
putea afecta negativ structurile nervoase.
 Mobilizarea nervilor are scopul de a adapta
sistemul nervos la incarcari si tensiuni mecanice
care se schimba permanent. Acest lucru se
realizeaza prin efectuarea unor miscari precise,
tinand cont de anatomia si biomecanica
sistemului neuro-mio-artro-kinetic.
MOBILIZAREA NERVULUI MEDIAN

Din ortostatism, cu MS
usor abdus, mana si
degetele in extensie,
orientate lateral,
pacientul apasa umarul
cu mana opusa, inclina
capul in directia opusa
si abduce bratul pana
simte o usoara tensiune.
Pozitia se mentine timp
de 3 cicluri respiratorii.
Se fac 4 repetari.
1. Stand, bratul 2. Stand, cu bratul 3. Stand, cu bratul pe
langa trunchi, cotul flectat la 90˚, palma langa corp, cotul
flectat la 90˚, palma orientata in sus, se flectat la 90˚,
orientata in sus, se extind mana si antebratul in supinatie,
extinde mana cu degetele cu ajutorul degetele si mana in
ajutorul mainii mainii opuse. extensie cu ajutorul
opuse, degetele mainii opuse; se
relaxate. flecteaza bratul si se
extinde cotul.
4. Stand, bratul pe langa 5. Asezat, bratele abduse la
trunchi, cotul flectat la 90˚, 90˚, coatele flectate la 90˚,
palma orientata in sus, mana si mainile extinse, palmele
indexul in exetensie cu ajutorul orientate in sus, degetle
mainii opuse; se flecteaza orientate posterior; se ridica
bratul si se extinde cotul; se palmele spre tavan.
repeta cu fiecare deget.
TERAPIA OCUPA IONALĂ

 Terapia ocupaţională este utilă pentru instruirea


pacienţilor de a evita mişcările declanşatoare (flexia
prelungita a incheieturii) şi a realiza un repaus relativ
articular. În timpul perioadelor de repaus, se pot face
mişcări de flexie-extensie blândă a pumnului şi
antebraţului, la care se adaugă exerciţii de stretching.
 Un factor predispozant al sindromului de tunel carpian il
reprezinta miscarile repetitive ale incheieturii mainii
caracteristice unor activitati precum impletitul, tastatul,
condusul, pictatul, gradinaritul.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 Acest tratament trebuie luat în consideraţie la pacienţii


care nu răspund la tratament conservator şi la care
testările electrofiziologice confirmă clar neuropatia de
compresie a nervului median la nivelul pumnului. De
asemenea, este indicat şi în cazul prezenţei atrofiei
musculare sau a deficitului motor de tip pareză/paralizie.
BIBLIOGRAFIE

 Ojoga F., Ionica I., Tratamentul de recuperare în sindromul de tunel


carpian, Revista Medicala Română, Vol. 61, nr. 4, 2014
 Rozmaryn LM., Dovelle S. et al, Nerve and tendon gliding exercises
and the conservative management of carpal tunnel syndrome, J Hand
Ther, 11:171-179, 1998.
 Coppieters MW., Alshami AM., Longitudinal excursion and strain
in the median nerve during novel nerve gliding exercises for carpal
tunnel syndrome, Journal of Orthopaedic Research, 2006
 Kanaan N, Sawaya RA. Carpal tunnel syndrome: modern diagnostic
and management techniques. Br J Gen Pract 2001; 51 (465): 311-
314.
 The neurodynamic techniques. A definitive guide from the Noigroup
team. Adelaide City West: Noigroup Publications. 2005: 33-48.
 https://en.wikipedia.org/wiki/Carpal_tunnel_syndrome
 https://www.slideshare.net/pavaninarasimham/neurodynamics-
56319862