FIZICA

CAPITOLUL: ELECTRICITATE – CURENT CONTINUU

Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare

1. răspuns corect c;
2. răspuns corect d;
3. răspuns corect b;
4. răspuns corect a;
5. răspuns corect c ( RI 2t = energia electrică) ;
6. răspuns corect a ( RI 2 = puterea electrică);
7. răspuns corect c;
ρ − ρ0 1 ρ − ρ0
8. răspuns corect c ( ρ = ρ0 (1 + αΔT ) ; = αΔT ; α = ⋅ . În S.I.,
ρ0 ΔT ρ0
temperatura respectiv intervalul de temperatură se măsoară în Kelvin, K).
9. răspuns corect b
10. răspuns corect a, tensiunea electromotoare a generatorului E întreţine tensiunea la
bornele sursei U şi căderea de tensiune în interiorul sursei, u;
11. răspuns corect d. Într-un conductor metalic de rezistenţă R menţinut la temperatură
constantă, între tensiunea la bornele acestuia U şi intensitatea I a curentului care îl
U
străbate există legea lui Ohm: I = sau U = RI , dependenţa de forma y = mx
R
reprezentată grafic printr-o dreaptă prin originea sistemului de axe. Panta dreptei este
tocmai rezistenţa R a conductorului.
l
12. răspuns corect c ( R = ρ , unde ρ - rezistivitatea electrică este o caracteristică a
S
materialului din care este confecţionat firul metalic);
13. răspuns corect b. Rezistenţa electrică echivalentă la gruparea în serie a rezistorilor
R1 , R2 , ... , Rk este Rserie = Rs = R1 + R2 + ... + Rk
k
Rs = ∑ Ri
i =1

14. răspuns corect c. Rezistenţa electrică echivalentă la gruparea în paralel a rezistorilor

R1 , R2 , ... , R j este:
 1 1 1 1
= + + ... +
R p R1 R2 Rj
j
1 1
=∑
Rp l =1 Rl

15. răspuns corect d;

16. răspuns corect a;
17. răspuns corect a. Intensitatea curentului electric într-un circuit simplu este
proporţională cu t.e.m. din circuit şi invers proporţională cu rezistenţa totală a
circuitului (suma dintre rezistenţa internă r a generatorului şi rezistenţa totală a
circuitului exterior, R).
18. răspuns corect d;
19. răspuns corect b. Puterea consumată într-un rezistor de rezistenţă R la bornele căruia se
aplică tensiunea U este:

2 E 2 RE 2
P = UI = ( RI ) I = RI = R( ) =
r+R (r + R)2
20. răspuns corect b. Din problema 19 se scrie expresia puterii P transferată de o sursă E, r
unui circuit exterior de rezistenţă R.
R
P = E2 = f ( R) depinzând de valoarea R a rezistenţei acestuia. Rezultă o
(r + R ) 2
ecuaţie de gradul doi în R:
PR 2 + (2 Pr− E 2 ) R + Pr 2 = 0

−b ± b 2 − 4ac
de forma ax 2 + bx + c = 0 cu rădăcinile x1,2 =
2a
E 2 − 2 Pr ± Δ
adică R1,2 =
2P
unde discriminantul Δ este
Δ = (2 Pr− E 2 ) 2 − 4 P 2 r 2 .

Pentru Δ ≥ 0 , soluţiile R1,2 sunt reale, deci: (2 Pr− E 2 ) 2 − 4 P 2 r 2 ≥ 0

4 P 2 r 2 − 4 Pr E 2 + E 4 − 4 P 2 r 2 ≥ 0
−4 Pr E 2 + E 4 ≥ 0; E 2 ≠ 0

E 2 − 4 Pr ≥ 0
E2 E2
4 Pr ≤ E 2 ⇒ P ≤ . Deci P ≤ Pmax unde Pmax = .
4r 4r
 R
Dar P( R ) = E 2 şi P ( R) = Pmax
(r + R) 2

R E2
E2 =
(r + R)2 4r
(r + R) 2 = 4 Rr
(r + R) 2 − 4 Rr = 0
R 2 + 2 Rr + r 2 − 4 Rr = 0
R 2 − 2 Rr + r 2 = 0
( R − r )2 = 0
de unde
R=r
adică, o sursă de tensiune (având E şi r) transferă puterea maximă unui circuit exterior
atunci când rezistenţa acestuia este egală cu rezistenţa internă a sursei.
21. Energia totală furnizată de sursă într-un interval de timp t (EIt) este consumată în
circuitul exterior (UIt) şi în interiorul sursei (uIt) în acelaşi interval de timp.
EIt = UIt + uIt
Puterea P se exprimă în funcţie de energia W.
W
P= încât EI = UI + uI unde u = rI deci
t
EI = UI + rI 2
22. Randamentul unui generator (E, r) care alimentează un circuit exterior (R) se defineşte
prin:
Wutil Energia transferată circuitului
η= = =
Wconsumat Energia consumată
Putil (transferat ) RI 2 RI
= = =
Pconsumat EI E

răspuns corect c.
23. răspuns corect c;
24. răspuns corect b;
Q 300 C
25. I = . Numeric I = = 5 A , răspuns corect c;
Δt 60 s
l Al l
26. RAl = ρ Al ; RCu = ρCu Cu
S S
l Al l l l
RAl ≡ RCu ⇒ ρ Al = ρCu Cu ; Al = Cu ; răspuns corect b.
S S ρCu ρ Al
27. Vezi rezolvare 11.
U1
R1 = ,
I1
U2
R2 = ,
I2
U3
R3 =
I3

dar I1 = I 2 = I 3 = I '

şi cum U1 > U 2 > U 3

rezultă

U1 U U
R1 = > R2 = 2 > R3 = 3 . Răspuns corect a.
I' I' I'
l d πd 2
28. R = ρ unde S = πr 2 = π ( ) 2 =
S 2 4
Deci
l l 4ρl
R=ρ =ρ 2
= 2 . Răspunsuri corecte a şi c.
πr 2
πr πd
( )
4
l0 2l0 2l l
29. R1 = ρ0 ; R2 = ρ0 = ρ0 20 = ρ0 0 = R1
πr0 2
π (r0 2) 2
πr0 2 πr0

2l0 2ρ0l0 l
R3 = ρ0 2 = 2
= ρ0 0 = R1
π (r0 2) 2 2πr0 πr0

l0 2 ρ0l0 2 2
R4 = ρ0 = 2
= R1
π (r0 2) 2
2πr0 2

2
R1 = R2 = R3 ; R4 = R1 ≠ R1 (= R2 = R3 ) .
2
Răspuns corect d.
30. Răspuns corect d;
31. 200kWh = 200 ⋅103W ⋅ 3600 s = 72 ⋅107 W ⋅ s = 72 ⋅107 J
Răspuns corect d.
32. Căderea de tensiune U CB = I 2 R2 = I 3 R3 dar R2 = R3 deci I 3 = I 2 = 1A
răspuns corect c.

I1
33. I 3 = I 2 = , deci I1 = 2 I 2 = 2 A
2
răspuns corect d.
R2 R3 R2 R
34. Re = R1 + R p unde R p = = =
R2 + R3 2 R 2

R 3R
Re = R + = . Numeric Re = 1,5 Ω . Răspuns corect b.
2 2
35. U 3 = I 3 R3 . Numeric U 3 = 1 V , răspuns corect c.
36. Intensitatea curentului în circuit
E
I1 = ; E = I1 ⋅ Re
Re
Numeric: E=3 V, răspuns corect c.

37. a) cazul K închis, circuitul este prezentat în figura a. În acest caz rezistorul R2 fiind

scurtcircuitat încât I 2 = 0

fig. a

Pentru K – deschis, circuitul este echivalent cu următorul în care:

E E
I '= =
R1 + R2 2 R1

6
I '= A = 1,5 A
2⋅ 2
E 6
b) Pentru K închis, I1 = = A = 3A
fig. b R1 2
 QR1 = R1 I12t
E2 E 2t
QR1 = R1 t =
R12 R1
36 ⋅ 360
QR1 = J = 6480 J = 6, 48kJ
2
38. Tensiunea U la capetele conductorului se calculează din expresia legii Ohm pentru
conductorul dat
U
I= ; U = R⋅ I (1)
R
în care intensitatea curentului I se determină din relaţia de definiţie
q
I= (2)
t

q
încât (1) devine U = R .
t
Numeric:
300 C
U = 5 Ω⋅ = 25 V .
60 s
Răspuns corect b.
39. Rezistenţa electrică a metalelor, variază într-un interval de temperatură nu prea mare,
după legea
R = R0 (1 + αt ) (1)

unde R0 este rezistenţa conductorului dat la 0D C , R este rezistenţa acestuia la

temperatura t, α este coeficientul de temperatură al rezistivităţii.
Dezvoltând expresia (1) şi grupând convenabil termenii se obţine:
R = R0 + R0αt (2)
R − R0 ΔR 1 ΔR
= αt ; = αt ; t = ⋅ (3)
R0 R0 α R0

cu notaţia ΔR=R-R 0 .
Numeric
1 28
t= −3
⋅ grd = 70D C . Răspuns corect b.
4 ⋅10 100

40. La 0D C , rezistenţa rezistorului este

 R0 = R01 + R02 (1)
iar la temperatura t, aceasta devine
R = R1 + R2 (2)
unde
R1 = R01 (1 + α1t )
(3)
R2 = R02 (1 + α2t )
Condiţia impusă ca rezistenţa rezistorului să fie independentă de temperatură
R ≡ R1 (4)
conduce la
R01 (1 + α1t ) + R02 (1 + α2t ) = R01 + R02 (5)
R01 + R01α1t + R02 + R02α2t = R01 + R02 (6)
R01α1t = −R02α2t (7)
R01 α
=− 2 (8)
R02 α1

Valorile R01 şi R02 se determină din (7) şi (4)

R01 + R02 = R (9)

În (9) introducând (8) rezultă
α2
−R02 + R02 = R (10)
α1
α2 R
R02 (1− ) = R ; R02 =
α1 α (11)
1− 2
α1

α2 R α R
R01 = −R02 =− ⋅ 2 =−
α1 α α
1− 2 α1 1
−1 (12)
α1 α2
Numeric:
600 Ω 600 Ω −600 Ω
R01 = − =− = = 100Ω
0, 01 (− 5 −1) − 6
(− −1)
0, 002
600 Ω 600 Ω
R02 = = = 500 Ω
0.002 1 + 0.2
1−
(−0.01)
41. Rezistorul fiind menţinut la temperatură constantă, rezistenţa sa este constantă şi
conform legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit
U
I=
R
2U
a. U1 = 2U , I1 = = 2 I , răspuns corect a.
R
42. a. Circuitul dat se înlocuieşte cu circuitul echivalent din figura a.

Fig. a.
în care R2 p este rezistenţa echivalentă grupării celor 3 rezistoare R 2 în paralel.

1 1 1 1 R
= + + ; R2 p = 2
R2 p R2 R2 R2 3

şi R1 p este rezistenţa echivalentă grupării celor 2 rezistoare R1 în paralel

1 1 1 R
= + ; R1 p = 1
R1 p R1 R1 2

Rezistenţa electrică echivalentă circuitului exterior este:

R1 R2 22 33
Re = R1 p + R2 p ; Re = + ; Re = Ω + Ω = 22 Ω .
2 3 2 3
b. Rezistenţa electrică totală cuprinde şi rezistenţele interioare ale surselor
Rt = r1 + r2 + R e
Rt = (1 + 2 + 22)Ω = 25 Ω
c. În circuitul din figura a. se alege un sens arbitrar de parcurs (de exemplu, sensul
trigonometric sau antiorar) şi un sens pentru curentul total I:
I (r1 + r2 + R e ) = E1 + E2

E1 + E2 6+9 15
I= ; I= A= A = 0, 6 A
r1 + r2 + R e 1 + 2 + 22 25
d. Expresia diferenţei de potenţial între 2 puncte M şi N ale circuitului
 n m
U M N = (∑ Rk I k − ∑ E j ) M → N MN
k =1 j =1

devine în cazul circuitului de faţă

U M N = U ME1R1 p N = Ir1 + IR1 p − E1 = I (r1 + R1 p ) − E1

U M N = 0, 6(1 +11) − 6 = 1, 2 V

U M N = U MR2 p E2 N = −IR2 p − Ir2 − (−E2 ) = E2 − I ( R2 p + r2 )

U M N = 9V − 0, 6 ⋅ (11 + 2) V = 1, 2 V

U M N = 1, 2 V (indiferent de drumul de parcurs ales între punctele M şi N).

43. a. Schema circuitului este prezentată în figura alăturată, cele „n” becuri fiind repartizate
R
în „n” ramuri în paralel, având o rezistenţă echivalentă R e = .
n

Fig. a.

Din schema echivalentă a circuitului (fig. a.) se poate scrie:

E
I= .
r + Re

Dar cum I ≤ I max , atunci

E E − I max ⋅ r E − I max ⋅ r R
I max = ; = Re ; =
r + Re I max I max n
I max 7A 30 ⋅ 7
n=R ; n = 30 Ω = = 21 .
E − I max ⋅ r 24 V − 7 A ⋅ 2 Ω 10

b. Q = Re I 2t

R 2 30
Q= I max t ; Q = ⋅ 7 2 ⋅ 3600 j = 252 ⋅103 j = 252kj
n 21
c. Conform cu rezultatele problemei numărul 20, o sursă de tensiune electromotoare E
şi rezistenţa internă r transferă puterea maximă unui circuit exterior de rezistenţă
R ≡ r ; condiţii în care:
 E E
I= devine I =
r+R 2r
Deci
2
⎛E⎞ E2
P = RI = rI = r ⎜⎜ ⎟⎟⎟ =
2 2
⎜⎝ 2r ⎠ 4r
2
(24)
P= = 72W
4⋅ 2
44. Schema divizorului de curent este prezentată în figura alăturată; pe ochiul MR1NR2M se
poate scrie:
I1 R2
U MN = I1 R1 = I 2 R2 , = şi folosind
I2 R1
proprietăţi proporţiilor derivate se scrie (se
adună numărătorii la numitori):

I1 R2 I
= = 1 ; I = I1 + I 2 (în nodul M)
I 2 + I1 R1 + R2 I

R2 I I I
I1 = I / : R2 ⇒ I1 = ; I1 = = 2 = 40% I
R1 + R2 R1 3 5
+1 +1
R2 2
Răspuns corect b.

45. Rezistenţa R a firului metalic din care este confecţionat rezistorul omogen R este
l
R=ρ , rezistenţa corespunzătoare lungimii „x” a firului fiind:
S
x l
ρ
x R x x R
Rx = ρ ; x = S = ; Rx = R = R 3 = .
S R l l l l 3
ρ
S
Atunci când cursorul C se află în poziţia B , fiind introdusă toată lungimea firului, deci
întreaga valoare a rezistenţei R, tensiunea U1 este egală cu U. Curentul prin latura AB

U
are intensitatea I = .
R
Atunci când este introdusă numai porţiunea „x”, căderea de tensiune U1 este

U1 = I ⋅ Rx

U R U U 1
deci U1 = ⋅ ; U1 = ; 1 = . Răspuns corect b.
R 3 3 U 3
46. Şuntul ampermetrului. În nodul M, curentul total I
se ramifică, prin latura superioară trecând curentul
de intensitate maximă admisă I admis = I a , restul

( I − I a ) trecând prin rezistorul şunt, Rs .

Ia R
U M N = I a Ra = I s Rs de unde = s
Is Ra
Ia Rs I I
= = a= a
I s + I a Ra + Rs I nI a
Rs 1
= ⇒ nRs = Ra + Rs
Ra + Rs n

Rs (n −1) = Ra ;

Ra
Rs = . Răspuns corect b.
(n −1)

47. Rezistenţa adiţională pentru voltmetre. Montând în serie cu voltmetrul de rezistenţă

internă RV un rezistor cu rezistenţa Ra convenabil aleasă, la bornele voltmetrului se va

repartiza tensiunea maximă admisă U V , restul „tensiunii” regăsindu-se pe rezistorul

adiţional.
U = UV + U a
kUV = UV + U a
(k −1)UV = U a
(k −1) I ⋅ RV = I ⋅ Ra
Ra = (k −1) RV
Răspuns corect c.
48.

P P
a. P = I 2 ; I 2 = ; I =± ;
Rb Rb

18
I =± = ±3 A
2

b. Alegem un sens arbitrar pentru curentul I (prin bec) ca şi pentru curenţii I1 şi I 2 .Din
legea a II-a Kirchhoff pe fiecare din ochiurile (1) şi (2) se poate scrie:
 ⎧
⎪
⎪ IRb + I1 R1 + Ir1 = E1 ⎧
⎪ I ( Rb + r1 ) + I1 R1 = E1
⎨ ⇒⎪⎨
⎪⎪ I 2 R2 + I 2 r2 − I1 R1 = E2 ⎩
⎩ ⎪⎪ I 2 ( R2 + r2 ) − I1 R1 = E2
I1 R1 = E1 − I ( Rb + r1 )

E1 − I ( Rb + r1 )
I1 =
R1

I 2 = I − I1

12 − 3(2 +1)
Numeric: I1 = = 2 A ; I 2 = (3 − 2) A = 1A
1,5
E2 = I 2 ( R2 + r2 ) − I1 R1
E2 = 1A(5 Ω + 1 Ω) − 2 A ⋅1,5 Ω = 3 V

c. U M N = I1 R1 = 3 V

U M N = I 2 R2 + I 2 r2 − E2 = (5 + 1− 3) V = 3 V
= −I ( Rb + r1 ) − (−E1 ) = 12 V − 3⋅ (2 + 1) = 12V − 9V = 3V

U M N = 3 V , indiferent de drumul „urmat” între punctele M şi N.

49. Transferul optim de putere are loc atunci când rezistenţa circuitului exterior este egală
cu rezistenţa internă a sursei, R=r. Din expresia randamentului
Putil RI 2 RI rI r r 1
η= = = = = = = = 50%
Pconsumat EI E ( R + r ) I R + r 2r 2
E = I ⋅ (R + r)
R1 R2
50. R e = R3 + R p ; R p =
R1 + R2

R1 R2 20 ⋅ 60
R e = R3 + ; R e = 60Ω+ Ω = 75Ω
R1 + R2 20 + 60
Circuitul dat se transformă în următorul circuit echivalent.
b. U AB = IR p ; U AB = 2 A ⋅15 Ω= 30V
2
U AB 2 U AB
c. P1 = R1 I12 = R1 ( ) =
R1 R1

(30) 2
P1 = W = 45W .
20