Sunteți pe pagina 1din 40

Parteneriat

pentru schimbare
Cooperarea pentru dezvoltare a UE
cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific
Comisia Europeană
Oficiul de Cooperare EuropeAid
Rue de la Loi 41 I 1049 Bruxelles, BELGIA
Fax: + 32 22996407
E-mail: europeaid-info@ec.europa.eu

„Parteneriat pentru schimbare” este disponibilă în 17 limbi oficiale ale Uniunii Europene la adresa:
http://ec.europa.eu/europeaid/infopoint/publications/index_en.htm

Nici Comisia şi nicio altă persoană care acţionează în numele Comisiei nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi utilizate
informaţiile furnizate în continuare.

Toate fotografiile ©Uniunea Europeană, 2010, cu excepţia cazurilor în care se indică altfel.
Coperta © François Lenoir
Concepţie/preimprimare: Tipik Communication Agency

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la


întrebările pe care le aveţi despre Uniunea Europeană.
un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Mai multe informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet (http://europa.eu):
http://ec.europa.eu/world
http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/index_en.htm
http://ec.europa.eu/development

O fişă bibliografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010

ISBN: 978-92-79-18711-7
doi:10.2783/59082

© Uniunea Europeană, 2010


Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Tipărit în Belgia

TIPĂRIT PE HÂRTIE RECICLATĂ CĂREIA I S-A ACORDAT ETICHETA ECOLOGICĂ UE PENTRU HÂRTIE GRAFICĂ (WWW.ECOLABEL.EU)
Parteneriat
pentru schimbare
Cooperarea pentru dezvoltare a UE
cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific
Parteneriat pentru schimbare 5

Cuprins
Introducere 9

Parteneri Pentru Dezvoltare 11


Un istoric al parteneriatului 11
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului 11
Respectarea angajamentelor asumate 12
Sprijinul acordat ţărilor ACP 13
Răspunsul la nevoi 14
Acordarea unui ajutor sporit, mai eficient şi mai rapid 15
Ajutor pentru cei care au cea mai mare nevoie 15

Acordarea în practică a ajutorului 17


Comerţul şi integrarea regională 17
Toate ţările ACP • Sprijinirea creşterii exporturilor horticole în Europa 17
Sudul Africii • Promovarea parteneriatelor de investiţii 18
Mediul înconjurător 19
Africa Centrală • Conservarea şi gestionarea pădurilor tropicale umede 20
Infrastructură, comunicaţii şi transport 21
Africa Subsahariană • Asigurarea investiţiilor esenţiale în infrastructură 21
Ciad • Noi drumuri pot duce la afaceri noi 22
Caraibe • Cum se menţine competitivitatea în era digitală 23
Apă şi energie 24
Senegal • Apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare adecvate pentru comunitatea rurală din Coubalan 24
Regiunea Pacificului • Energie solară pentru insulele îndepărtate 25
Agricultură şi dezvoltare rurală 26
Belize • Sărăcia rurală - cea mai mare barieră în calea dezvoltării 26
Etiopia • Îmbunătăţirea securităţii alimentare prin programul de asigurare productivă 27
Toate ţările ACP • Sprijin direcţionat pentru producătorii de produse de bază 28
Guvernanţă, democraţie şi drepturile omului 29
Mali • Dezvoltarea atribuţiilor autorităţilor locale 29
Malawi • Sprijinirea participării cetăţenilor la viaţa publică 30
Africa de Sud • Accesul la justiţie şi drepturile omului 31
Pace şi securitate 32
Africa • Cum sprijină UE eforturile Africii de a menţine pacea 32
Dezvoltarea umană 33
Nigeria • Protecţia copiilor mici împotriva bolilor infecţioase 33
Kiribati • Servicii de sănătate mai bune pentru insulele periferice 34
Haiti • Educaţie pentru toţi 35
Rwanda • Un serial radiofonic de succes ajută la combaterea SIDA 36
Tanzania • Programul de protecţie regională pentru refugiaţi 37
6 Parteneriat pentru schimbare

Ţările din Africa, Caraibe şi Pacific

Ciad
Nigeria
Niger
Benin
Togo
Burkina Faso
Ghana
Mali
Mauritania
Senegal
Capul Verde
Gambia
Guineea-Bissau
Sierra Leone Guineea
Côte d'Ivoire
Liberia Camerun
Republica Centrafricană
Bahamas Guineea Ecuatorială
São Tomé și Príncipe
Gabon
Insulele Turks şi Caicos (Regatul Unit) Republica Congo
Cuba Republica
Dominicană Rico (S
UA) Republica Democratică Congo
Puerto
Belize
Antigua şi Angola
Barbuda
Jamaica Haiti Sf. Kitts
şi Nevis
Zambia
Dominica
Saint Vincent Saint Lucia Zimbabwe
și Grenadine
Grenada
Barbados
Botswana
Trinidad şi Tobago
Namibia
Suriname

Guyana
Parteneriat pentru schimbare 7

Marianele de Nord
Insulele
Marshall

Pal Statele Fe
au
ale Micronderate
eziei
Papua-Noua Guinee
Nauru Kiribati
Indonezia Insu
lele S
olom Tuvalu
Timorul de Est on Tokelau
Wallis şi
Futuna
S Insulele Cook
Vanuatu Tonga amoa

Fiji Niue
Noua Caledonie

Eritreea
Djibouti
Etiopia
Sudan
Somalia
Uganda
Kenya
Rwanda
Burundi
Seychelles
Tanzania
Mozambic

Malawi

Mauritius
Madagascar
Swaziland

Africa de Sud
8 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/Walter Astrada
Parteneriat pentru schimbare 9

Introducere
Uniunea Europeană (UE) şi statele membre ale UE sunt cel mai mare
donator de ajutor la nivel mondial. Împreună, acestea acordă aproape
60% din asistenţa mondială pentru dezvoltare. Mai mult de jumătate din
fonduri sunt destinate ţărilor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP).

Acordul de parteneriat ACP-UE, cunoscut şi ca Acordul de la Cotonou,


reprezintă piatra de temelie a cooperării cu ţările din Africa, Caraibe
şi Pacific. Obiectivele acestuia sunt reducerea sărăciei prin sprijinirea
dezvoltării durabile în domeniul economic, social şi al mediului în
regiunile ACP şi integrarea lor în economia mondială. În acelaşi timp,
acordul promovează consolidarea democraţiei, statul de drept, buna
guvernanţă, precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale. Prin plasarea principiului echităţii în centrul acţiunilor
sale, UE acordă prioritate apărării intereselor ţărilor celor mai dezavan-
tajate şi celor mai sărace categorii de populaţie ale acestora.

Fondul european de dezvoltare (FED) este principala sursă de finanţare


a ajutorului acordat celor 79 de state ACP, precum şi celor 20 de ţări şi
teritorii de peste mări (TTPM) aparţinând Danemarcei, Franţei, Ţărilor de
Jos şi Regatului Unit şi asociate la UE. FED nu este parte a bugetului ge-
neral al UE. Acesta este finanţat din contribuţiile statelor membre. După
intrarea în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de la Cotonou revizuit,
fondurile celui de-al 10-lea FED au devenit disponibile tuturor ţărilor Asistenţa UE acordată ţărilor ACP are la bază Consensul european
ACP care au ratificat acordul. privind dezvoltarea, adoptat în 2005. Acesta oferă o viziune comună
şi stabileşte un cadru comun de principii, valori şi obiective pentru
De-a lungul timpului, Comisia Europeană a acţionat în direcţia acor- derularea activităţilor UE, atât la nivelul statelor membre, cât şi la
dării unui ajutor sporit, mai eficient şi mai rapid. În cadrul celui de-al nivelul Uniunii, în vederea sprijinirii eradicării sărăciei în conformitate
9-lea FED, aferent perioadei 2000-2007, s au alocat 15,8 miliarde EUR cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului adoptate în cadrul ONU
în vederea cooperării pentru dezvoltare cu ţările ACP. În cadrul celui (ODM).
de-al 10-lea FED, cuantumul a crescut la 22,7 miliarde EUR pentru
perioada 2008 2013. De asemenea, Comisia depune numeroase efor- UE pune un accent deosebit pe atingerea ODM în ţările ACP şi nu nu-
turi pentru a creşte eficacitatea ajutorului printr-o mai mare predic- mai. De asemenea, consideră că obiectivul fundamental de reducere
tibilitate, flexibilitate şi accentuarea obţinerii de rezultate. Se acordă a sărăciei este strâns legat de obiectivele complementare referitoare
o atenţie specială oferirii unor răspunsuri adecvate ţărilor aflate în la buna guvernanţă şi respectarea drepturilor omului – valori care
conflict, post-conflict sau în alte situaţii fragile. stau la baza UE.

În centrul politicii UE pentru dezvoltare se află principiile asumării


2009 – distribuţia în funcţie de instrumentul geografic
şi participării. Comisia Europeană facilitează şi promovează dialogul
între actorii statali şi nestatali cu privire la priorităţile şi strategiile de
(în milioane €) dezvoltare în ţările partenere. Acţiunile acesteia sunt menite să ajungă
 Ţările vecine din sudul UE 1 137 la categoriile cele mai sărace şi vulnerabile ale societăţii, precum şi să
20%  Ţările vecine din estul UE 318 întărească participarea acestora la deciziile politice care le afectează,
 Asia 673 pentru a sprijini crearea unei societăţi civile active, atât de esenţială
 America Latină 308
5% pentru democraţie şi dezvoltare.
58%  Africa, Caraibe şi Pacific 3 379

12%

5%

Cu excepţia programelor tematice


ACP inclusiv liniile bugetare pentru Africa de Sud, banane şi zahăr
10 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/Sarah Elliot

© Quamconsequi.
Parteneriat pentru schimbare 11

Parteneri Pentru Dezvoltare


Un istoric al parteneriatului Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
UE sprijină ţările ACP de mai bine de cinci decenii. Tratatul de la Roma O etapă esenţială în direcţia acordării unui ajutor sporit şi mai eficient a
din 1957 a inclus dispoziţii pentru crearea FED, în primă instanţă în fost acordul din 2000 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.
vederea acordării de asistenţă tehnică şi financiară ţărilor africane cu Atunci, Uniunea Europeană, alături de comunitatea internaţională, s-a
care statele membre aveau legături istorice. angajat să atingă o serie de obiective de dezvoltare - în special, înjumă-
tăţirea nivelului sărăciei pe plan mondial până în 2015.
Grupul statelor ACP a fost creat în mod oficial prin Acordul de la
Georgetown din 1975, semnat iniţial de 46 de state din Africa, Caraibe
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
şi Pacific. În prezent, grupul ACP este format din 79 de ţări, toate, cu
În 2000, cu ocazia Summit-ului Mileniului al ONU, comunitatea
excepţia Cubei, fiind semnatare ale Acordului de la Cotonou. 48 de
internaţională a stabilit opt Obiective de dezvoltare ale mileniului
state africane, acoperind întreaga Africă Subsahariană, 15 state din
care ar trebui atinse până în 2015:
Caraibe şi 15 din Pacific.
• eradicarea sărăciei extreme şi a foametei
Între 1975 şi 2000, relaţiile ACP-UE au fost reglementate de Convenţiile • accesul universal la educaţia de nivel primar
de la Lomé, revizuite periodic (Lomé I – Lomé IV bis). După un pro- • promovarea egalităţii între sexe
ces de modificare, acestea au fost înlocuite cu Acordul de parteneriat • reducerea mortalităţii infantile
ACP-UE, semnat în iunie 2000 la Cotonou (Benin) şi intrat în vigoare în • îmbunătăţirea sănătății materne
aprilie 2003. Acordul de la Cotonou va fi valabil până în 2020. Revizuirea • combaterea HIV/SIDA şi a altor maladii
acestuia se face o dată la cinci ani. A doua revizuire a avut loc în 2010. • asigurarea unui mediu durabil
• crearea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare
Parteneriatul ACP-UE stabileşte o relaţie clară între dimensiunea politi-
că, comerţ şi dezvoltare. Acesta se bazează pe cinci piloni:
În ciuda unor tendinţe globale pozitive, multe ţări sunt încă departe de
• consolidarea dimensiunii politice a relaţiilor între ţările ACP şi Uniunea a atinge ţintele ODM convenite până în 2015, în special ţările din Africa
Europeană; Subsahariană. În plus, au apărut noi provocări care pot submina progre-
• implicarea societăţii civile, a sectorului privat şi a altor actori nestatali; sele în vederea atingerii ODM: criza economică şi financiară mondială,
• reducerea sărăciei, confirmată ca fiind un obiectiv-cheie în contextul alături de creşterea şi volatilitatea preţurilor la produsele alimentare şi
obiectivelor şi al ţintelor convenite la nivel internaţional (în special, la produsele de bază.
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului);
• un cadru inovator de cooperare economică şi comercială; Eradicarea sărăciei şi atingerea ODM rămân obiective esenţiale ale UE. În
• raţionalizarea instrumentelor financiare şi un sistem de programare acest sens, UE sprijină acţiuni în domenii-cheie, cum sunt educaţia, me-
flexibilă. diul, sănătatea, apa şi salubrizarea, securitatea alimentară, infrastructura
şi egalitatea între sexe, în vederea realizării ODM.
UE are o relaţie specială cu Africa de Sud, fundamentată pe valori po-
litice, sociale şi etice-cheie, cum sunt democraţia, drepturile omului,
buna guvernanţă şi un angajament ferm pentru combaterea sărăciei
şi a excluziunii sociale. Acordul pentru comerţ, dezvoltare şi cooperare,
menit să consolideze cooperarea bilaterală în diverse domenii, repre-
zintă baza juridică a relaţiilor dintre Africa de Sud şi UE.

ODM stau la baza cooperării ACP-UE, în special în ceea ce priveşte eradi-


carea sărăciei extreme şi a foametei, precum şi atingerea celorlalte ţinte
de dezvoltare convenite în cadrul conferinţelor ONU.
12 Parteneriat pentru schimbare

Respectarea angajamentelor asumate


În 2002, liderii mondiali au adoptat Consensul de la Monterrey privind finan- de rezultate legate de ODM, în special în domeniul sănătăţii şi al educaţiei.
ţarea dezvoltării, având drept scop eradicarea sărăciei, o creştere economică Contractele sunt menite să ofere ţărilor beneficiare un sprijin financiar mai
susţinută şi promovarea dezvoltării durabile, odată cu dezvoltarea unui predictibil şi pe un termen mai lung.
sistem economic global pe deplin integrant şi echitabil. Pentru atingerea
acestor obiective de dezvoltare ambiţioase, ţările donatoare s-au angajat În 2009, bugetul pentru ajutor extern al Comisiei Europene s-a ridicat la cca.
să aloce 0,7% din Venitul Naţional Brut (VNB) către asistenţa oficială pen- 11,8 miliarde EUR, cei mai mari beneficiari fiind ţările din Africa, Caraibe şi
tru dezvoltare (AOD). Angajamentele Consensului de la Monterrey au fost Pacific. În perioada 2005-2008, angajamentele FED destinate ţărilor ACP au
reafirmate în 2008 cu ocazia Conferinţei internaţionale de monitorizare a crescut cu 41%, atingând un nivel record de 4,4 miliarde EUR în 2008. Nivelul
finanţării pentru dezvoltare, care a avut loc la Doha. efectiv al plăţilor în beneficiul ţărilor ACP, atât din FED, cât şi din bugetul UE,
în medie de 3,7 miliarde EUR anual între 2005-2008, a crescut cu 14% în
Angajamentele de mai sus asumate de comunitatea internaţională a dona- aceeaşi perioadă. Plăţile totale au scăzut uşor în 2009, în principal datorită
torilor au avut drept rezultat creşterea ajutorului, ceea ce a permis Comisiei neîndeplinirii de către anumite ţări beneficiare a condiţiilor de eliberare a
Europene să introducă abordări inovatoare, cum ar fi contractele ODM, plăţilor cu titlu de sprijin bugetar.
sprijinul bugetar fiind direcţionat spre ţările beneficiare pentru obţinerea

Plăţi FED, 1999-2009 (sume brute – valori nominale)


3 500 Plăţi
3 215
3 123
2 920 (în milioane €)
3 000 2 826 2 826

2 464
2 345
2 500

1 922
2 000 1 779
1 640
1 352
1 500

1 000

500

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Parteneriat pentru schimbare 13

Sprijinul acordat ţărilor ACP


Comisia Europeană dispune de diverse surse pentru acordarea de ajutor Pe lângă FED, din bugetul general al UE se oferă ajutor printr-o serie
ţărilor ACP şi TTPM. Partea leului provine din FED. Acesta este un instru- de instrumente geografice şi tematice. Următoarele instrumente se
ment financiar interguvernamental finanţat de statele membre ale UE, aplică ţărilor ACP: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD),
ale căror contribuţii individuale sunt stabilite conform unor plafoane Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (IEDDO)
specifice. FED are propriile reguli financiare şi este supravegheat de un şi Instrumentul de stabilitate (IdS).
comitet format din statele membre ale UE.
ICD include cooperarea geografică cu Africa de Sud, precum şi progra-
În perioada 2008-2013, FED gestionează un buget total de 22,7 miliarde mele tematice, vizând diferite domenii de activitate de interes pentru
EUR. Din această sumă, 22 de miliarde EUR sunt alocate ţărilor ACP, toate ţările în curs de dezvoltare, inclusiv statele ACP. Aceste programe
286 de milioane EUR TTPM şi 430 de milioane EUR Comisiei cu titlu de sprijină acţiuni în următoarele domenii:
cheltuieli de sprijin pentru programare şi implementare.
• investiţii în oameni (sectoarele sociale);
• actori nestatali (societatea civilă) şi autorităţile locale;
• mediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv a energiei;
Consensul european – domenii din cadrul cooperării • securitate alimentară;
pentru dezvoltare a UE finanţate prin FED • migraţie şi azil.

ICD include, de asemenea, măsuri conexe destinate unui număr de 20


de ţări ACP exportatoare de zahăr pentru a sprijini procesul de adaptare
12%
în urma reformei pieţei zahărului din UE. Începând cu 2010, ICD va oferi
28% 7% sprijin şi ţărilor ACP exportatoare de banane.

În plus, statele membre ale UE au propriile acorduri bilaterale cu ţările


4% 23% în curs de dezvoltare şi pun în aplicare pe cont propriu iniţiative indi-
3% viduale de cooperare.
10%
7%
5%
1%

Domenii din cadrul cooperării pentru dezvoltare Angajamente


(în milioane €)
Guvernanţă şi sprijin pentru reformele economice şi instituționale 426
Comerţ şi integrare regională 228
Infrastructură şi transport 795
Apă şi energie 243
Coeziune socială şi ocuparea forţei de muncă 46
Dezvoltare umană şi socială 186
Dezvoltare rurală, planificare teritorială, agricultură şi securitate alimentară 355
Mediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale 105
Prevenirea conflictelor şi state fragile 126
Multi-domenii 992
Angajamente AOD 2009 în milioane €. Estimări martie 2010. Doar cu titlu ilustrativ
14 Parteneriat pentru schimbare

Răspunsul la nevoi
Rezultatele concrete în domeniu au la bază un vast proces de programare la evaluate şi monitorizate. În prezent, peste 80% din operaţiuni sunt
diverse niveluri pentru a aborda chestiunile de interes într-un mod eficient. gestionate de delegațiile UE. Spre deosebire de programele naţionale,
Comisia Europeană conlucrează îndeaproape cu beneficiarii ajutorului pen- unele programe regionale şi orizontale sunt gestionate direct de la
tru a se asigura că există o responsabilitate şi răspundere comună pentru a sediul central al EuropeAid din Bruxelles.
creşte nivelul parteneriatului, al asumării şi coerenţa politicilor.
AcorDAreA AjutoruluI
ProgrAmAreA AjutoruluI Asistenţa pentru dezvoltare este direcţionată pe două canale principale:
Împreună cu ţările partenere şi delegaţiile locale ale UE, Comisia elabo- abordarea bazată pe proiecte şi sprijinul bugetar. Abordarea bazată pe
rează documente de strategie specifice fiecărei ţări sau regiuni – aşa-nu- proiecte sprijină iniţiativele cu obiective clar definite, cu un buget şi
mitele documente de strategie de ţară şi regională (DST şi DSR). Acestea termene fixe. Sprijinul bugetar presupune transferul direct de fonduri
sunt completate de programele indicative naţionale şi regionale (PIN către bugetul naţional al unei ţări partenere în baza unor indicatori de
şi PIR), care oferă o descriere mai detaliată a acţiunilor planificate, a performanţă conveniţi anterior. În funcţie de termenii conveniţi, spri-
bugetului aferent şi a termenelor de punere în aplicare. Ulterior, se ela- jinul bugetar poate fi alocat şi unui sector specific, de exemplu pentru
borează programele de acţiune anuale (PAA), care prezintă acţiunile sănătate sau educaţie. În orice caz, eligibilitatea pentru această formă
specifice ce ar urma să fie finanţate în fiecare ţară parteneră şi regiune de sprijin este condiţionată de respectarea unor criterii stricte, inclusiv
în decursul unui an. a unor bune practici de gestiune financiară.

Pe durata ciclului de programare, Comisia Europeană este în dialog Comisia Europeană utilizează într-o mai mare măsură sprijinul bugetar
direct şi permanent cu ţara parteneră. Astfel, Comisia încurajează par- ca o metodă de îmbunătăţire a eficacității ajutorului prin folosirea sis-
ticiparea deplină şi activă a ţării partenere, monitorizând împreună temelor naţionale şi de creştere a responsabilizării democratice, a asu-
evoluţiile care ar putea determina o schimbare a priorităţilor, cum ar mării şi a capacităţii guvernelor beneficiare de a gestiona dezvoltarea în
fi gestionarea impactului structural al crizei economice şi financiare ţările respective. În 2008, sprijinul bugetar general a fost aprobat pentru
mondiale. 22 de ţări, reprezentând 45% din angajamentele globale, comparativ cu
11% din angajamentele globale în 2007. Angajamentele totale aferente
Activităţile de cooperare sunt descentralizate. Aceasta înseamnă că sprijinului bugetar au crescut cu 110%, de la 3,9 miliarde EUR pentru
atât programarea, cât şi punerea în aplicare a asistenţei pentru dezvol- perioada 2001-2004, la 8,5 miliarde EUR pentru perioada 2005-2008. În
tare revin, în mare măsură, delegaţiilor UE respective în cooperare cu cadrul celui de-al 10-lea FED (2008-2013), cca. 44% din alocările naţio-
autorităţile locale. Împreună cu ţările partenere, delegaţiile identifică nale programate pentru ţările ACP vor fi sub formă de sprijin bugetar.
acţiunile care ar urma să fie derulate, evaluează fezabilitatea acestora,
supraveghează punerea lor în aplicare şi se asigură că acestea sunt
Parteneriat pentru schimbare 15

Acordarea unui ajutor sporit, Ajutor pentru cei care au cea


mai eficient şi mai rapid mai mare nevoie
În ultimii ani, Comisia a depus eforturi semnificative şi a investit resurse A devenit clar faptul că comunitatea internaţională trebuie să îşi îmbu-
importante pentru a acorda un ajutor sporit care să ajungă acolo unde nătăţească răspunsul acordat ţărilor aflate în situaţii fragile, dacă se vrea
este cea mai mare nevoie de acesta, într-un mod cât mai rapid şi cât un progres real al naţiunilor celor mai sărace şi atingerea Obiectivelor de
mai eficace. Alinierea ajutorului donatorilor la strategiile şi procedurile dezvoltare ale mileniului până în 2015. Fragilitatea se referă la structuri
din ţările partenere, precum şi integrarea programelor de dezvoltare la vulnerabile şi ineficace în care statul nu este capabil sau nu este dispus
nivel local reprezintă pilonii centrali ai politicii UE în materie de ajutor să îşi îndeplinească obligaţiile de a asigura serviciile de bază, de a oferi
extern. Acestea şi alte obiective-cheie de dezvoltare au fost stabilite securitate şi de a menţine statul de drept. Situaţiile fragile reprezintă
în cadrul Consensului european privind dezvoltarea din 2005, care o provocare aparte pentru dezvoltarea durabilă, creşterea echitabilă
a dus, în cele din urmă, la adoptarea în 2007 a Codului de conduită şi pace, deoarece pot crea instabilitate regională, fluxuri de migraţie
al UE privind diviziunea muncii. Ambele documente oferă o viziune incontrolabile şi chiar riscuri pentru securitatea mondială. De aceea, în
comună a statelor membre şi a Comisiei în ceea ce priveşte politica ultimii ani, Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională au depus
de dezvoltare, având drept scop creşterea eficacităţii ajutorului prin eforturi concertate pentru a răspunde problemelor specifice situaţiilor
utilizarea unor sisteme de alocare îmbunătăţite pentru a profita de de conflict, post-conflict sau altor situaţii fragile, când trebuie să se
avantajele relative ale fiecărui donator european. Consensul reafirmă asigure, pe termen scurt, servicii de securitate şi urgenţă populaţiei
angajamentele asumate de UE în 2005 – în cadrul Declaraţiei de la Paris afectate şi să se dezvolte treptat capacitatea de a oferi servicii sociale,
privind eficacitatea ajutorului - referitoare la intensificarea eforturilor UE securitate şi justiţie cu caracter durabil.
în vederea armonizării, alinierii şi unei mai bune gestionări a ajutorului
care să garanteze obţinerea de rezultate. Comisia Europeană elaborează şi implementează diverse intervenţii
menite să răspundă unor situaţii umanitare, de securitate şi dezvoltare
În septembrie 2008, Forumul la nivel înalt de la Accra privind eficaci- pe termen lung. Pentru a face faţă noilor provocări şi pentru a se asigura
tatea ajutorului a adoptat aşa numita Agendă de acţiune de la Accra, că programele sunt eficace chiar şi în ţările cele mai sărace aflate în
conţinând importante angajamente politice ale donatorilor şi ale ţări- situaţii fragile sau de criză, Comisia îşi adaptează strategiile, progra-
lor în curs de dezvoltare, precum şi măsuri foarte ambiţioase pentru a mele şi procedurile la conjuncturile locale. De asemenea, Comisia şi-a
ameliora punerea în aplicare a Declaraţiei de la Paris. îmbunătăţit eficacitatea în situaţii fragile, răspunzând nevoilor printr-o
serie de instrumente, de la proiecte la sprijin bugetar.
În cadrul oferit de Codul de conduită al UE privind diviziunea muncii,
Comisia Europeană acţionează în direcţia armonizării practicilor do- În plus, foloseşte valoarea adăugată rezultată în urma operaţiunilor
natorilor prin îmbunătăţirea mecanismelor sale de cofinanţare mixtă derulate în ţările „neglijate” în privinţa acordării de ajutor, în care foarte
alături de alţi donatori, precum şi a mecanismelor de cooperare dele- puţini alţi donatori sunt activi. Comisia profită de fiecare ocazie pentru
gată. Acestea din urmă sunt acorduri de parteneriat între Comisie şi a încuraja statele membre să se implice în oferirea de ajutor acestor
un alt donator, prin care o parte deleagă autoritate celeilalte pentru a state. De asemenea, face uz într-o măsură din ce în ce mai mare de
acţiona în numele său în materie de administrare a fondurilor. Poate fi procedurile de cofinanţare, care îi permit să atragă şi să repartizeze
vorba de un alt stat membru al UE, un donator bilateral sau o organi- fonduri suplimentare din partea statelor membre în beneficiul acelor
zaţie internaţională. Acest proces oferă noi oportunităţi de reducere a ţări care duc lipsă de donatori.
cheltuielilor conexe ale donatorilor şi ale ţărilor partenere.
16 Parteneriat pentru schimbare
Parteneriat pentru schimbare 17

Acordarea în practică a ajutorului


Comerţul şi integrarea regională
UE este principalul partener comercial pentru precum şi negocierile în curs cu ţările ACP între ţările africane este de doar 10%. Există
majoritatea ţărilor ACP şi pentru, practic, toate pentru încheierea Acordurilor de parteneriat loc de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte pieţe-
ţările ACP din Africa Subsahariană. În 2008, economic (APE). le regionale ale ţărilor ACP, pentru a promova
schimburile comerciale cu ţările ACP au avut schimburile şi pentru a stimula creşterea şi cre-
o valoare totală de 92 miliarde EUR. Chiar dacă AcorDurIle De PArtenerIAt area de locuri de muncă. Comerţul şi integrarea
comerţul cu ţările ACP rămâne marginal, UE economIc regională sunt interconectate, iar progresele
insistă asupra consolidării contribuţiei pe care APE sunt menite să consolideze iniţiativele de în materie de integrare regională reprezintă
o poate aduce comerţul la dezvoltarea econo- integrare regională între ţările ACP şi să stimu- o condiţie a expansiunii fluxurilor comerciale.
mică şi socială, precum şi asupra sprijinului leze integrarea progresivă a acestora în econo- Sprijinul UE pentru comerţul şi integrarea re-
acordat ţărilor ACP pentru ca acestea să poa- mia mondială. Negocierile se bazează pe decizia gională a ţărilor ACP se axează pe elaborarea
tă accede pe pieţele mondiale deschise. Un comună a UE şi a ţărilor ACP de a restructura unor politici adecvate în ceea ce priveşte co-
obiectiv specific al strategiei de asistenţă în relaţiile comerciale dintre acestea, axate anteri- merţul şi dezvoltarea sectorului privat. Aces-
materie comercială a UE este de a sprijini re- or, în principal, pe preferinţele comerciale uni- tea includ un cadru de reglementare favorabil
giunea ACP să profite pe deplin de oportuni- direcţionale acordate exporturilor din ţările ACP, afacerilor, proceduri simplificate pentru înfiin-
tăţile de schimb şi să îşi maximizeze beneficiile precum şi de a încheia noi acorduri comerciale ţarea şi funcţionarea întreprinderilor în diver-
reformelor comerciale. Aceasta presupune aliniate la reglementările OMC. APE ţin seama de se regiuni, infrastructuri economic eficiente,
înlăturarea treptată a obstacolelor comerci- constrângerile economice, sociale şi de mediu precum şi măsuri de promovare a unui cadru
ale cu care se confruntă producătorii ACP, şi ale ţărilor ACP în cauză şi de capacitatea acestora legislativ stabil şi de reducere a costurilor afe-
anume a barierelor tarifare şi netarifare, pre- de a se adapta la noul context comercial. rente importurilor şi exporturilor. Dimensiunea
cum şi întărirea cooperării în toate sectoarele regională vizează armonizarea proceselor şi a
relaţionate cu comerţul. Asistenţa în materie PromovAreA IntegrărII regIonAle procedurilor, astfel încât o mai mare integra-
comercială a devenit o componentă esenţială În timp ce schimburile comerciale între statele re a pieţelor regionale va spori, la rândul său,
a cooperării externe a UE, şi în ceea ce priveşte membre ale UE reprezintă peste 60% din co- oportunităţile întreprinderilor din ţările ACP de
actuala Agendă de dezvoltare Doha a OMC, merţul total al acestora, comerţul echivalent a accede pe pieţele mondiale.

TOATe ŢăRile ACP • Sprijinirea creşterii exporturilor horticole în Europa

menţine accesul pe piaţă şi pentru a beneficia de pentru a acoperi conformitatea cu o gamă largă
pe urma noilor oportunităţi. Comerţul cu produse de standarde şi reglementări ale UE.
horticole are potenţialul de a-şi spori contribuţia la
reducerea sărăciei în ţările ACP, în special în rândul În prezent, PIP se află în cea de-a doua fază a
În multe ţări ACP, exporturile de fructe, legume şi anumitor categorii, cum sunt femeile din zonele sa. Prima fază a acoperit perioada 2001-2008. În
flori sunt un motor al creşterii economice. UE este rurale, care au mai puţine posibilităţi de a genera versiunea actuală, PIP acordă o atenţie deosebită
cea mai mare piaţă de export a acestora. Producă- venituri. sprijinirii şi formării micilor agricultori şi a grupurilor
torii şi exportatorii din ACP au nevoie de informaţii aferente de producători. Un rezultat important al
actualizate şi resurse umane calificate pentru a-şi Prin proiectul PIP, UE se asigură că sectorul expor- PIP a fost creşterea standardelor de siguranţă ali-
turilor de produse horticole din ţările ACP îşi poate mentară a fructelor şi legumelor comercializate
menţine prezenţa pe piaţa europeană, respectând pe pieţele ACP.
Titlu proiectului normele UE în materie de siguranţă alimentară, ce-
PIP – Pentru o dezvoltare durabilă a rinţele de mediu, cele mai bune practici ale comer- Graţie PIP, furnizorii din ACP au putut îşi menţină
industriei din Africa-Caraibe-Pacific
ţului echitabil şi răspunzând cererii consumatorilor cota de piaţă pe segmentul de pro-
Durata pentru produse ecologice. Proiectul ajută, de ase- duse horticole de pe pieţele UE.
Faza I 2001-2009 – Faza a II-a 2009-2014 menea, exportatorii ACP să respecte numărul din Gradul de acoperire al progra-
Contribuţia UE ce în ce mai mare şi exigenţa standardelor private mului a ajuns la mai mult de 80%
Faza I - € 38,2 milioane; Faza a II-a - € 33 de milioane aplicate de lanţurile europene de supermarketuri. din fluxurile comerciale de fructe
PIP a fost creat în 2001, fiind iniţial un program proaspete şi legume din ţările
Partener
de iniţiative în materie de pesticide, menit să ACP spre pieţele UE.
COLEACP (reţeaua producătorilor/exportatorilor ACP,
restrângă utilizarea pesticidelor pentru a se
importatori din UE & alţii)
respecta standardele de export în Europa;
http://www.coleacp.org/pip
sfera de aplicare a fost ulterior extinsă
18 Parteneriat pentru schimbare

SUdUl AfRiCii • Promovarea parteneriatelor de investiţii

Cele 14 ţări membre ale Comunităţii pentru dez- din ţările SADC prin organizarea de evenimente
voltarea sudului Africii caută investiţii pentru a-şi şi punerea lor în contact cu potenţialii investitori
extinde şi moderniza sectoarele de producţie. din alte ţări din regiune sau din Europa.
Acestea au nevoie de o creştere substanţială a
investiţiilor, atât din cadrul regiunii, cât şi din ex- ESIPP a organizat o reuniune majoră de parte- Înaintea finalizării proiectului, în iunie 2008:
terior, pentru a stimula creşterea economică neriat şi o serie de ateliere de lucru pentru
şi pentru a reduce sărăcia. Programul fiecare dintre cele cinci sectoare. • Împreună cu Asociaţia Camerelor de Comerţ şi
UE-SADC de promovare a inves- Titlu proiectului Evenimentele au avut loc în Industrie din SADC (ASCCI), ESIPP a elaborat un
tiţiilor (ESIPP) a fost conceput Programul UE-SADC de promovare a diferite ţări ale SADC. Reuni- set de instrumente destinat microîntreprinderi-
pentru a facilita şi simplifica investiţiilor unea finală de parteneriat – lor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (MIMM), care
procedurile de realizare a pentru sectorul industriei prezintă paşii necesari demarării şi funcţionării
Durata
investiţiilor. agricole – s-a desfăşurat unei mici afaceri în sudul Africii;
2002-2008
în Tanzania, în mai 2008. • ESSIP a contribuit la crearea Forumului de afaceri
Programul s-a axat pe Contribuţia UE Aceasta a atras peste 400 şi comerţ UE – Sudul Africii (BTFES), menit să
cinci sectoare-cheie ale € 18,3 milioane de participanţi, la care încurajeze implicarea mediului de afaceri în dez-
economiilor regionale: ma- s-au adăugat 60 de inter- voltarea relaţiilor comerciale dintre UE şi SADC.
Parteneri
teriale de construcţie şi con- Comunitatea pentru dezvoltarea mediari de afaceri din SADC,
strucţii, industria uşoară, turism, sudului Africii (SADC) estul şi vestul Africii şi UE, căro-
minerit şi industria agricolă. Acesta ra 128 de societăţi din SADC le-au
a avut două obiective principale. Primul a prezentat oportunităţile lor de investiţii.
fost întărirea capacităţii şi a rolului organizaţiilor Au avut loc peste 1 400 de întâlniri directe de
intermediare („mediatorii” între potenţialii parte- afaceri, iar potenţialii partenerii au semnat 169
neri de investiţii) în ţările SADC. Cel de-al doilea de scrisori de intenţie.
obiectiv a fost sprijinul direct acordat societăţilor
Parteneriat pentru schimbare 19

©FAO/G. Napolitano

Mediul înconjurător
Degradarea mediului înconjurător reprezintă subliniază importanţa gestionării durabile şi rilor implicaţi (guverne, instituţii, organizaţii
o ameninţare gravă la adresa ţărilor în curs de a conservării resurselor naturale, atât ca sursă ale societăţii civile, etc.). Iniţiativele concrete
dezvoltare. Populaţia săracă din zonele rurale de venit, cât şi ca modalitate de a asigura şi ale UE în ţările ACP includ acţiuni care vizează
depinde, în cea mai mare măsură, de resursele dezvolta locuri de muncă, subzistenţa în zonele dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bi-
naturale pentru a-şi asigura subzistenţa. În ace- rurale, precum şi bunurile şi serviciile de mediu. odiversitatea, deşertificarea, pădurile şi admi-
laşi timp, este cea mai vulnerabilă la efectele nistrarea acestora, resursele marine, deşeurile
dezastrelor naturale cauzate de schimbările Acordul de parteneriat ACP-UE integrează asi- şi produsele chimice. Acestea promovează, de
climatice, distrugerea ecosistemelor, poluare gurarea unui mediu durabil în toate aspectele asemenea, alternative de energie regenerabi-
şi epuizarea resurselor naturale. Protejarea cooperării pentru dezvoltare. Acest lucru se re- lă, în special prin acordarea de sprijin institu-
mediului ajută la stimularea dezvoltării eco- alizează prin măsuri corective vizând anumite ţional şi asistenţă tehnică, crearea unui cadru
nomice şi sociale pe termen lung, fiind astfel probleme specifice de mediu sau prin măsuri legislativ şi administrativ favorabil investiţiilor
un element-cheie pentru o reducere persisten- transversale integrate în cadrul altor domenii şi încurajarea cooperării regionale.
tă a sărăciei şi o dezvoltare durabilă în ţările politice, cum ar fi dezvoltarea şi consolidarea
ACP. Consensul european privind dezvoltarea capacităţii ştiinţifice şi tehnice a tuturor acto-
20 Parteneriat pentru schimbare

AfRiCA CenTRAlă • Conservarea şi gestionarea pădurilor tropicale umede

Africa Centrală adăposteşte cea mai mare supra- Actualul program ECOFAC IV acoperă perioada
faţă de păduri tropicale din lume, după cele din 2006-2010. Acesta implică pe deplin populaţiile
bazinul amazonian. O exploatare raţională a aces- locale în activităţile sale. La program iau parte
tora ar putea constitui un vector real de dezvolta- şapte ţări: Camerun, Republica Centrafricană, Gu-
re. Bogăţiile biodiversităţii sale unice rămân, ineea Ecuatorială, Gabon, São Tomé și Prín- ECOFAC oferă populaţiei locale alternative la vâ-
în mare parte, neexplorate. cipe, Congo-Brazzaville şi Republica nătoare, inclusiv prin dezvoltarea ecoturismului
Titlu proiectului Democrată Congo. ca sursă de venit şi formare în tâmplărie, cără-
Programul ECOFAC îmbină Conservarea și utilizarea raţională midărie, noi tehnici agricole şi noi modalităţi de
două principii: conservare a ecosistemelor forestiere din Pădurile tropicale se în- exploatare a resurselor forestiere.
şi dezvoltare. Acestea de- Africa Centrală (ECOFAC) tind pe o suprafaţă de
monstrează angajamen- Durata peste 1 620 000 km2 de ECOFAC contribuie la planul de acţiune al UE
tul UE pentru protejarea 2006-2010 pe teritoriul acestor ţări. privind aplicarea legislaţiei, guvernanţa şi schim-
şi utilizarea raţională a Contribuţia UE Datorită, în mare parte, burile comerciale în domeniul forestier (FLEGT),
ecosistemelor foresti- € 38,2 milioane ECOFAC, o suprafaţă to- prin care UE conlucrează cu ţările producătoare
ere din Africa Centrală, tală de 180 000 km2 este, de lemn pentru a găsi soluţii la problema des-
Parteneri
aflate în pericol din cauza Instituţii naţionale din cele șapte în prezent, gestionată ca păduririlor şi pentru a stopa exploatările foresti-
defrișărilor ilegale. ţări participante zonă de conservare. Abor- ere ilegale. De asemenea, alături de UNESCO şi
darea regională a programului guvernul francez, ECOFAC sprijină un proiect de
Biodiversitatea acestor ecosisteme a dus la crearea unei reţele de zone sensibilizare în rândul populaţiilor care trăiesc în
este ameninţată de comerţul cu vânat, care protejate în Africa Centrală. zone forestiere, în special în rândul tinerilor, cu
pune în pericol existenţa anumitor specii de faună. privire la nevoia de a proteja maimuţele antro-
Conservarea pădurilor tropicale din Africa este de poide de talie mare, aflate pe cale de dispariţie.
o importanţă crucială pentru dezvoltarea econo-
mică şi socială a cca. 65 de milioane de oameni.
Parteneriat pentru schimbare 21

infrastructură, comunicaţii şi transport


InfrAstructură şI trAnsPort economice, precum şi dezvoltarea comerţului în cadrul cooperării pentru dezvoltare cu ţările
Infrastructura şi transportul sunt motoare esen- şi a integrării regionale. Totuşi, situaţia transpor- ACP. Între 1995 şi 2006, Comisia a oferit aproape
ţiale ale dezvoltării. Acestea oferă acces la locuri tului continuă să împiedice dezvoltarea în multe 6,5 miliarde EUR pentru proiecte în domeniul
de muncă, sănătate, educaţie şi la alte funcţii ale ţări ACP, în special în cele mai puţin dezvoltate. transportului, regiunea ACP beneficiind de cca.
bunăstării sociale, care sunt cruciale pentru si- Pentru a întări contribuţia acestuia la dezvoltare, 80% din fondurile alocate. Majoritatea finanţării
guranţa şi asigurarea unui nivel de trai decent este necesar ca transportul să fie sigur, convena- a fost destinată îmbunătăţirii transportului rutier
pentru persoanele din zonele rurale şi urbane. bil ca preţ, eficient şi durabil, cu un impact minim pentru a reduce costurile de deplasare şi pentru
Costurile de transport trebuie minimizate pen- asupra mediului. Sprijinul UE pentru infrastruc- a creşte calitatea serviciilor.
tru a permite materializarea creşterii sociale şi tura de transport este marcat cu proeminenţă

AfRiCA SUbSAhARiAnă • Asigurarea investiţiilor esenţiale în infrastructură

Până la sfârşitul anului 2009, fondul alocase rea poate lua diverse forme: subvenţii pentru rata
peste 96 de milioane EUR ca finanţare pentru dobânzilor, asistenţă tehnică, subvenţii directe şi
19 proiecte-cheie de infrastructură, la prime de asigurare. Fondul fiduciar
care se adaugă încă 26 de milioa- este un instrument-cheie al
Titlu proiectului
Infrastructurile eficiente, în special în domeniul ne EUR prevăzute pentru alte Fondul fiduciar pentru infrastructură Parteneriatului pentru in-
transporturilor, energiei, comunicaţiilor şi alimen- două proiecte. Se aşteaptă UE-Africa frastructură UE-Africa,
tării cu apă, sunt esenţiale pentru dezvoltarea du- ca finanţarea să ajungă la administrat în comun
Durata
rabilă, creşterea economică şi reducerea sărăciei 1,5 miliarde EUR, repre- de un comitet direc-
2007- în prezent
în Africa. Investiţiile necesare îmbunătăţirii infras- zentând împrumuturi tor format din state
tructurii în Africa Subsahariană au fost estimate la acordate de instituţiile Contribuţia UE membre ale UE şi
60 de miliarde EUR anual, în perioada 2010-2015. financiare europene € 308,7 milioane (2007-2009) state africane.
sau internaţionale şi de Parteneri
În 2007, UE a creat Fondul fiduciar pentru infra- către sectorul privat. 12 state membre ale UE; Banca Europeană de Investiţii; agenţii Fondul combină re-
structură UE-Africa, având drept obiectiv creşterea pentru dezvoltare ale UE, bănci sau instituţii de finanţare; sursele de finanţare
investiţiilor UE şi internaţionale în infrastructurile Se preconizează că fiecare Banca Africană de Dezvoltare din partea Comisiei
regionale şi interconectivitate în Africa, acţionând euro acordat din finanţări www.eu-africa-infrastructure-tf.net Europene şi a 12 state
alături de alte iniţiative, actori şi instrumente şi pe aprobate ale fondului va genera membre ale UE cu capaci-
baza principiului asumării proceselor de către Africa. cca. 14 € în investiţii totale. Finanţa- tăţile de creditare ale Băncii Eu-
22 Parteneriat pentru schimbare

ropene de Investiţii (BEI) şi agenţiile sau băncile din Proiectele pentru patru sectoare de infrastructură, Louis; aeroportul internaţional Jomo Kenyatta din
UE participante la finanţarea pentru dezvoltare. şi anume energie, transport, apă şi telecomunicaţii, Kenya; „Great Eastern Road” în Zambia);
Banca Africană de Dezvoltare participă la discuțiile sunt eligibile pentru sprijin din partea Fondului • sistemul de cablu submarin din Africa de Est (EAS-
din cadrul Fondului fiduciar legate de pregătirea fiduciar. Printre proiectele sprijinite se numără: Sy), un cablu de fibră optică care leagă ţările din
proiectelor şi evaluare. Ca urmare a contribuţiilor sudul şi estul Africii la reţeaua internaţională de
suplimentare din partea Comisiei Europene şi a • amenajările hidroelectrice (de ex. Felou în Africa comunicaţii;
Regatului Unit, precum şi a unui prim angajament de Vest); • studii preliminare pentru amenajările hidroelec-
din partea Finlandei, contribuţiile totale la Fondul • sistemele de interconectare cu energie electrică trice din Sambagalou şi Gouina (Africa de Vest)
fiduciar se ridică în prezent la 372,7 milioane EUR. (de ex. Benin-Togo, Namibia-Zambia); sau Ruzizi şi Gibe (Africa Centrală şi de Est).
• construcţia de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi
porturi (de ex. Beira, Walvis Bay; Pointe Noire, Port

CiAd • Noi drumuri pot duce la afaceri noi

Ciadul are o suprafaţă de aproape două ori mai dezvoltarea economică durabilă, contribuind, la
mare decât cea a Franţei, dar în 2005 avea doar rândul său, la reducerea nivelului de sărăcie. UE a
667 de km de drumuri asfaltate la standarde finanţat anterior construcţia unei părţi a au-
internaţionale. S-a ajuns la un total tostrăzii între N'Djamena şi Moundou
1 090 de km de drumuri asfal- Titlu proiectului (Ere-Kelo-Moundou 148 km), care Finalizarea şoselei între Moundou şi Koumra a sti-
tate la sfârşitul anului 2009, Sprijin pentru politica în sectorul a fost finalizată în 2005. mulat activitatea economică, de exemplu prin cre-
în creştere, parţial datorită transporturilor: întreţinerea drumurilor și area a şase noi societăţi de transport de persoane,
sprijinului din partea Uniu- rute rentabile Drumul de 390 de km care care oferă servicii regulate de transport între aceste
nii Europene. UE a finanţat Durata leagă N'Gaoundere, punc- oraşe din sud şi N'Djamena. Activitatea industrială
drumul asfaltat transfron- 2005-2013 tul terminus al căii ferate începe să se dezvolte şi, pe măsură ce reţeaua ruti-
talier care leagă Mondou, Contribuţia UE din Douala, de Moundou, eră va avansa în regiunile agricole izolate, va creşte
o zonă intens populată şi € 84 de milioane cel de-al doilea oraş ca şi potenţialul de exporturi agricole.
productivă din sudul Ciadu- mărime din Ciad, a fost dat
Partener
lui, de oraşul N'Gaoundere Ministerul Infrastructurii și în folosinţă în 2007. Proiectul În completarea activităţilor de construcţie, UE
din Camerun. Astăzi, continuă Transporturilor din Ciad a fost cea mai mare investiţie a a alocat fonduri mai multor proiecte de mediu,
să sprijine extinderea reţelei rutie- UE în Africa pe un singur tronson finanțând trei ONG-uri active în domeniul siguran-
re permanente spre interiorul sud-estic de drum. Darea sa în folosinţă a coincis ţei rutiere, al luptei împotriva despăduririlor şi al
al Ciadului, stat fără ieșire la mare. Proiectul îmbu- cu demararea construcţiei la şoseaua care leagă reducerii răspândirii bolilor cu transmitere sexuală
nătăţeşte reţeaua rutieră permanentă a Ciadului Moundou de Koumra (190 de km), inaugurată în şi a HIV/SIDA.
şi reducerea izolarea acestuia, în special prin redu- decembrie 2009. UE a contribuit în proporție de
cerea timpului de deplasare spre Douala, cel mai 79% la costurile de construcţie, iar guvernul din Proiectul în derulare al UE oferă, de asemenea,
apropiat oraş portuar din Camerun. Se va stimula Ciad cu restul finanțării. sprijin instituţional Ministerului Infrastructurii şi
Transporturilor, precum şi sectorului privat din
domeniul transporturilor, în special în ceea ce
priveşte întreţinerea infrastructurii rutiere. Capa-
citatea guvernului din Ciad de a gestiona rețeaua
rutieră şi de a face faţă congestionării este esenţială
pentru a asigura durabilitatea pe termen a inves-
tiţiilor în infrastructura rutieră.
Parteneriat pentru schimbare 23

tehnologIIle InformAţIeI şI sprijină o serie de proiecte în domeniul TIC, sub ţionale şi prin oferirea de stimulente, cum ar fi
comunIcAţIIlor forma unor parteneriate între sectorul public şi reducerile fiscale. De asemenea, UE doreşte ca
Se aşteaptă ca tehnologiile informaţiilor şi cel privat, deşi finanţarea este relativ redusă. În ţările ACP să sprijine tehnologiile mai eficien-
comunicațiilor (TIC) să deţină, de asemenea, un acest sector, UE se axează, în principal, pe spri- te şi transferul de cunoştinţe la nivel mondial,
rol-cheie în dezvoltarea ţărilor ACP, prin contri- jinirea reformării cadrului legislativ şi a dezvol- de exemplu, prin instituirea unor regimuri mai
buţia lor la creşterea competitivităţii în afaceri. tării capacităţii administrative pentru a asigura flexibile în domeniul drepturilor de proprietate
Totuşi, dezvoltarea rapidă şi pozitivă a TIC în accesul egal şi echitabil pe pieţele concurenţiale. intelectuală şi al parteneriatelor internaţionale.
ţările ACP va necesita implicarea şi investiţii din UE încurajează guvernele ţărilor ACP să sprijine
partea sectorului privat. Comisia Europeană sectorul TIC prin dezvoltarea capacităţii institu-

CARAibe • Cum se menţine competitivitatea în era digitală

alfabetizare şi competenţe tehnice, în special în do- În plan concret, aceasta a însemnat:


meniul TIC şi al serviciilor bazate pe internet.
• îmbunătățirea eficienţei şi relevanţei IIT şi a mi-
Cu sprijin din partea UE, a fost creată nisterelor guvernamentale prin asistenţa tehnică
Statele mici din Caraibe se con- Reţeaua de cunoaştere şi învăţa- acordată în materie de planificare, gestiune finan-
fruntă cu provocări majore le- Titlu proiectului re din Caraibe (RCIC) pentru ciară şi resurse umane;
gate de competitivitatea lor Sprijin pentru Reţeaua de cunoaștere și a face faţă acestor pro- • crearea unei reţele durabile de cunoaştere şi în-
în contextul globalizării, învăţare din Caraibe vocări. Într-o prima văţare;
economiei bazate pe Durata fază (2007-2009), UE • dezvoltarea capacităţii de a oferi programe de
cunoaştere şi revoluţiei Faza I 2007-2009 – Faza a II-a 2009-2012 a sprijinit RCIC prin educaţie regională şi servicii pentru învăţământul
în domeniul informaţiei Contribuţia UE contribuţia adusă la distanţă.
şi comunicaţiilor. Aces- Faza I € 2 milioane – Faza a II-a € 10 milioane la instituirea unui
tea se bazează în mare Parteneri cadru instituţional Elementul esenţial a fost formarea şi asistenţa teh-
măsură pe agricultură, Banca de Dezvoltare din Caraibe, Banca Interamericană pentru şi a unor instrumen- nică oferită unui număr de peste 100 de IIT, aflate
turism şi servicii financia- Dezvoltare, Organizaţia Statelor Americane, guvernele ţărilor te care să permită la diverse niveluri de dezvoltare şi răspândite pe o
re, necesitând o capacitate CARICOM, PNUD, Agenţia de asistenţă pentru dezvoltare reţelei să deservească întindere vastă. Era necesar ca RCIC şi membrii săi să
umană şi financiară limitată. din Canada membrii săi şi să permită fie pregătiţi să implementeze reţeaua, atât în mate-
Competitivitatea viitorului va http://www.ckln.org instituțiilor de învăţământ rie de resurse umane, cât şi în materie de planificare
depinde de implicarea în sectorul terţiar (IIT) din Caraibe să parti- strategică şi operaţională şi gestiune financiară.
serviciilor, la nivel regional şi internaţional, cipe la reţea.
cu o forţă de muncă educată, cu un înalt nivel de În continuarea primei faze, UE finanţează aşa-nu-
mita RCIC II. Aceasta constă într-un plan de afaceri
şi un studiu de fezabilitate pentru reţeaua RCIC. Se
oferă, de asemenea, finanţare pentru echipamen-
tele necesare reţelei şi pentru închirierea circuitelor
de transmisie digitală. La finalizarea acesteia, RCIC
II va fi interconectată cu reţelele educaţionale din
America Latină, Europa şi de la nivel mondial.
24 Parteneriat pentru schimbare

Apă şi energie
APă şi a deceselor. În unele ţări ACP, resursele de misia Europeană răspunde acestor provocări cu
Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii şi a apă şi aşa destul de limitate depind, în mare acţiuni direcţionate în cadrul programelor de
dezvoltării umane. Totuşi, peste 300 de milioa- măsură, de fluctuaţiile sezoniere majore şi de cooperare naţională şi regională cu ţările ACP,
ne de oameni din Africa nu au acces la surse de ciclurile periodice de secetă şi inundaţii. Schim- precum şi prin instrumente politice specifice,
apă curată şi nici la instalaţii sanitare de bază, bările climatice au, de asemenea, un impact cum sunt Facilitatea ACP-UE pentru apă şi Ini-
aceasta fiind cauza principală a îmbolnăvirilor negativ din ce în ce mai mare în acest sens. Co- ţiativa UE privind apa.

SenegAl • Apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare adecvate


pentru comunitatea rurală din Coubalan

Comunitatea rurală din Coubalan, din sudul regiu- Rezultatele proiectului au fost:
nii Casamance, a avut unul dintre cele mai scăzute
niveluri de apă salubră şi instalaţii sanitare adecvate • trei sisteme hidraulice conectate la cinci
din Senegal. Doar 20% din populaţie avea acces la puţuri, oferind cantităţi adecvate Proiectul este o iniţiativă a soci-
apă potabilă salubră. Proiectul, cofinanţat prin Faci- de apă potabilă de calitate; Titlu proiectului etăţii civile, condusă de un
litatea ACP-UE pentru apă, oferă un acces durabil • au fost construite, în to- Apă potabilă și instalaţii sanitare în comu- ONG din Italia, în parte-
nitatea rurală din Coubalan
la apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare de bază tal, 923 de latrine în 13 neriat cu comunitatea
pentru 13 sate din Coubalan, cu peste 17 000 de sate, acoperind întreg Durata rurală din Coubalan.
locuitori. Proiectul acoperă o suprafaţă de 200 de teritoriul comunităţii 2006-2009 O serie de alţi par-
km2. Coubalan este prima comunitate rurală din rurale din Coubalan; Contribuţia UE teneri s-au alătu-
Senegal care beneficiază de alimentare cu apă şi • 1 200 de locuinţe € 931 388 (67% din total) rat proiectului.
instalaţii sanitare ce acoperă întreg teritoriul co- conectate la siste- Parteneri Printre aceştia se
munităţii. Resursele de apă sunt gestionate la nivel mul de alimentare ACRA (Associazione di Cooperazione Rurale in Africa e America Latina), numără Ministerul
local de către comunitatea rurală, prin intermediul cu apă; Italia; organizaţiile comunităţilor locale, în frunte cu Consiliul Rural Afacerilor Exter-
unei structuri administrative descentralizate. • derularea a două din Coubalan, Senegal ne şi Europene din
campanii pe teme de http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/regional- Franţa, orașul francez
Facilitatea pentru apă a avut un buget de 497 de igienă în satele vizate şi cooperation/water/index_en.htm Cherbourg-Octeville,
milioane EUR pentru perioada 2004 2009, comple- în şcolile acestora; Consiliul Regional din Bas-
tat de un buget de 200 de milioane EUR aferent • resursele de apă sunt gestionate se-Normandie, Agenţia pentru
perioadei 2009-2013. de comunitate, cu participarea localnicilor. apă din Seine-Normandie şi Serviciile
Hidraulice din Senegal.

.
Parteneriat pentru schimbare 25

energIe duce, de asemenea, la degradarea mediului stimula furnizarea unor servicii fiabile şi con-
Accesul limitat la servicii fiabile de alimentare datorită despăduririi şi utilizării inadecvate a venabile de alimentare cu energie, atât pentru
cu energie este o caracteristică a sărăciei, iar resurselor naturale. Nicio ţară nu a reuşit să re- comunităţile rurale, cât şi pentru cele urbane,
ţările ACP nu fac excepţie de la aceasta. În une- ducă în mod semnificativ sărăcia fără a veni în UE promovează acest lucru prin diverse măsuri
le ţări, accesul la servicii durabile şi moderne întâmpinarea cererii în creştere pentru surse şi iniţiative, în principal prin Facilitatea ACP-UE
de alimentare cu energie poate merge până eficiente de energie. De aceea, este esenţial să pentru energie, precum şi prin Iniţiativa UE în
la doar 10% în zonele rurale. În plus, depen- se îmbunătăţească accesul şi să se promoveze domeniul energiei pentru eradicarea sărăciei
denţa majoră de combustibilii tradiţionali utilizarea tehnologiilor durabile şi regenerabile şi dezvoltare durabilă.
din biomasă, cum ar fi cărbunele sau lemnul, de producere a energiei în ţările ACP, pentru a

RegiUneA PACifiCUlUi • Energie solară pentru insulele îndepărtate

Printre obstacolele de surmontat s-au energie pentru locuinţe individuale şi clădiri pu-
numărat transportul pe ţărm al blice, inclusiv şcoli şi dispensare. Acesta a sprijinit,
Titlu proiectului panourilor solare şi al ba- de asemenea, instalarea unor contoare cu plată
Sprijin pentru sectorul energetic din cinci ţări teriilor grele şi instalarea anticipată, a unor aragazuri eficiente sau a unor
insulare ACP din Pacific
Izolate şi relativ mici ca acestora pe insulele încălzitoare solare de apă. Proiectul a fost însoţit de
suprafaţă, majoritatea Durata îndepărtate, precum o campanie de economisire a energiei destinată
ţărilor insulare din Pa- 2006-2009 şi instruirea unor comunităţilor locale. Li s-a arătat cum să utilizeze
cific se bazează pe Contribuţia UE echipe în fiecare lo- noile sisteme şi cum să le gestioneze cât mai efi-
combustibilul fosil € 12,39 milioane caţie, responsabile cu cient. Contactele au dus, de asemenea, la o mai
din import pentru a Parteneri întreţinerea de bază şi mare implicare a comunităţii locale şi asumare a
produce energie. În- Un consorţiu internaţional condus de IT Power din Regatul remedierea defecţiuni- proiectului.
trucât această formă de Unit, alături de Transenergie și Ademe, din Franţa lor instalaţiilor. Deoarece
producere a energiei elec- http://www.rep5.eu echipamentele erau insta- După implementarea cu succes a REP-5, cele cinci
trice este deseori ineficientă, late pe mici atoli aproape de ţări vor continua proiectul în cadrul celui de-al 10
există potenţialul dezvoltării unor apele Oceanului Pacific, era necesar lea FED. Acestora li s-au alăturat Kiribati şi Tonga.
surse alternative de energie. Ţările ACP din ca acestea să fie robuste, pentru a rezista REP-5 s-a derulat sub autoritatea Secretariatului
Pacific beneficiază, în general, de mult soare. Dar coroziunii într-un mediu cu salinitate ridicată. Forumului insulelor din Pacific, cu sediul în Fiji.
a face din aceasta o sursă de energie utilizabilă nu
este atât de simplu. Aceasta a fost sarcina asumată Pe lângă energia electrică regenerabilă pentru re-
în cinci state insulare îndepărtate prin proiectul ţeaua electrică, proiectul asigură alimentarea cu
REP-5 finanţat din cel de-al 9-lea FED. Cele cinci
sunt Statele Federate ale Microneziei, Nauru, Niue,
Palau şi Republica Insulelor Marshall.

REP-5 a implementat o serie de proiecte de ener-


gie regenerabilă şi eficienţă energetică în cele cinci
ţări pentru a le ajuta să îşi reducă dependenţa de
combustibilii fosili din import şi să extindă alimen-
tarea cu energie în comunităţile insulare periferice.
26 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/G. Napolitano

Agricultură şi dezvoltare rurală


Agricultura şi dezvoltarea rurală deţin un export, agricultura din ţările în curs de dezvol- Africană, cu accent pe dezvoltarea capacităţii
rol cheie în reducerea sărăciei şi stimularea tare este extrem de sensibilă la schimbările sur- şi consolidarea instituţională a organizaţiilor
creşterii în ţările ACP. Agricultura, creşterea venite în fluxurile comerciale. Totuşi, deoarece regionale din Africa. Acesta va veni în comple-
animalelor, exploatarea forestieră şi pescuitul oferă alimente şi venituri celor săraci, agricultu- tarea programelor de cooperare naţională şi va
constituie baza economică a majorității popula- ra este importantă pentru asigurarea securită- stimula dezvoltarea sectorului agricol pe o bază
ţiei din ţările ACP. Acestea sunt, de asemenea, o ţii alimentare, a unor servicii sociale accesibile, mai amplă. De asemenea, UE sprijină ţările ACP
sursă majoră de locuri de muncă şi oferă materii precum şi pentru conservarea ecosistemelor şi a dependente de exportul de produse de bază,
prime pentru industrie şi export, contribuind, în biodiversităţii. UE acţionează la diverse niveluri de ex. cafea, zahăr, bumbac sau cacao, pentru a
mare măsură, la produsul intern brut al ţărilor pentru a sprijini agricultura şi dezvoltarea rurală spori câştigurile producătorilor şi a reduce fluc-
respective. Datorită nivelului de diversificare în ţările ACP. De exemplu, la nivel continental, tuaţiile veniturilor, atât la nivel macroeconomic,
deseori scăzut şi nivelului redus de produse de UE propune un cadru de cooperare cu Uniunea cât şi la nivelul producţiei.

belize • Sărăcia rurală - cea mai mare barieră în calea dezvoltării

Sărăcia rurală în Belize nu este doar De aceea, finanţarea Programului de


rezultatul privaţiunilor econo- dezvoltare rurală în Belize (PDRB)
mice. Aceasta este legată de Titlu proiectului este în centrul sprijinului UE
Programul de dezvoltare rurală în Belize
factori structurali de o mai destinat acestei ţări. Scopul
mare amploare, cum ar fi Durata PDRB este de a dezvolta ca- a sprijini comunităţile locale şi districtele să îşi
slaba dezvoltare a infras- 2006-2011 pacitatea populaţiei săra- definească strategiile şi să identifice proiectele şi
tructurii şi a transporturi- Contribuţia UE ce din zonele rurale şi de afacerile care ar urma să beneficieze de sprijin. Pro-
lor, accesul la servicii de € 7,2 milioane a investi împreună pentru ductivitatea şi competitivitatea trebuie să crească
sănătate sau apă potabi- Parteneri a crea bogăție şi pentru a în agricultura tradiţională. De asemenea, comuni-
lă şi resursele umane cu Ministerul Dezvoltării Economice, elimina sărăcia. tăţile trebuie să se diversifice pentru a desfăşura şi
competenţe reduse. Aceşti autorităţi locale și ONG-uri activităţi neagricole generatoare de venituri.
factori împiedică zonele rurale http://www.brdp.org Astfel, programul urmează o
să participe la activităţi economi- abordare participativă şi descen-
ce majore. tralizată, de la bază spre vârf, pentru
Parteneriat pentru schimbare 27

Rezultatele preconizate pe termen lung ale PDRB a 75 125 de întreprinderi rurale productive şi agricoli, comercianţii, prelucrătorii, organizaţiile
sunt: 300-600 de microproiecte; locale şi comunităţile.
• îmbunătăţirea serviciilor de bază destinate po-
• dezvoltarea unui sector agricol mai eficient, mai pulaţiei rurale; ţinta este ca 115 000 de persoane Ţinta este ca 10% din familiile rurale din Belize
productiv şi mai competitiv, alături de facilitarea din zonele rurale să aibă acces la cele 100-200 să beneficieze de pe urma PDRB şi ca cel puţin
şi încurajarea activităţilor economice neagricole de infrastructuri noi sprijinite prin PDRB; 30% din beneficiari să fie femei şi tineri. Aceasta
în zonele rurale; ţinta este de a sprijini crearea • consolidarea politicilor şi a mediului instituţio- înseamnă sprijin pentru cca. 60 de sate din cele
nal în care îşi desfăşoară activitatea producătorii 192, câte există în Belize.

eTiOPiA • Îmbunătăţirea securităţii alimentare prin programul de asigurare productivă

nu pot participa la proiectele de lucrări publice,


de exemplu persoanele în vârstă şi vulnerabile,
femeile însărcinate sau persoanele cu handicap,
beneficiază de sume în numerar.
Şocurile climatice succesive – secetă şi inundaţii
– din ultimii ani au adus mulţi oameni din Etiopia Programul de asigurare productivă costă 220 de
în pragul sărăciei. Mulţi şi-au vândut tot ce aveau milioane EUR anual şi este finanţat de nouă dona-
pentru a putea supravieţui, depinzând perma- tori, inclusiv UE şi patru state membre. Acesta răs-
nent de livrările de ajutoare alimentare. Pentru punde nevoilor a cca. 10% din populaţia Etiopiei,
a inversa nevoia majoră de ajutoare alimenta- şi anume 7,5 milioane de persoane. Fondurile UE
re de urgenţă, guvernul etiopian, sunt cumulate într-un fond fiduciar
în colaborare cu partenerii gestionat de Banca Mondială.
Titlu proiectului
pentru dezvoltare, a creat
Sprijin pentru programul de asigurare
o structură alternativă Transferurile de numerar
productivă (PAP)
pentru a face faţă in- sunt folosite pentru a fi-
securităţii alimentare Durata nanţa anual mii de pro-
Faza I 2005-2009
cronice: programul iecte de lucrări publice
de asigurare produc- Contribuţia UE în cadrul planurilor de
tivă (PAP). PAP pentru € 180,23 milioane dezvoltare comunitară.
Etiopia este un pro- Parteneri Pieţele au fost promo-
gram internaţional de Guvernul Etiopiei, Banca Mondială, PAM, USAID, CIDA, vate prin injectarea de
referinţă, conceput să răs- Irlanda, Suedia, Ţările de Jos și Regatul Unit lichidităţi în economia lo-
pundă mai eficient nevoilor cală şi s-a consolidat capaci-
gospodăriilor afectate de inse- tatea instituţională de a gestiona
curitatea alimentară. Acesta utilizează PAP. Programul a fost asumat pe deplin
investiţiile productive pentru a genera venituri, de guvernul etiopian, iar implementarea efectivă
pentru a sprijini creşterea economică în zonele a PAP se face la nivel local.
rurale şi pentru a remedia daunele aduse mediu-
lui. Finanţarea lucrărilor publice creează locuri de Pentru a ajuta populaţia să facă faţă secetei şi
muncă remunerate şi oferă fonduri în numerar preţurilor în creştere ale alimentelor în perioada
populaţiilor fără resurse, pentru ca familiile să 2008-2009, UE a contribuit la program cu încă
poată cumpăra alimente, să îşi refacă gospodă- 20,23 milioane EUR, pe lângă finanţarea de 98
riile şi să reînceapă să îşi câştige existenţa. de milioane EUR prevăzută pentru 2005-2007.
Mai mult, UE a alocat 20 de milioane EUR prin
La nivelul comunităţii, populaţiile în cauză be- Instrumentul financiar pentru alimente, pentru
neficiază, de asemenea, de pe urma proiectelor a proteja beneficiarii programului de impactul
de lucrări publice care vizează construcţia de creşterii vertiginoase a preţurilor la alimente. UE
şcoli, asistenţa medicală, puncte de apă pota- a prevăzut încă 100 de milioane EUR pentru pro-
bilă şi activităţi de conservare a solului. Cei care gramul PAP în perioada 2008-2013.
28 Parteneriat pentru schimbare

TOATe ŢăRile ACP • Sprijin direcţionat pentru producătorii de produse de bază

Programul privind produsele agricole de bază în • o reuniune regională majoră pe tema cerealelor
toate ţările ACP (AAACP) recunoaşte pe deplin la Dakar;
legătura între comerţ şi reducerea sărăciei. Scopul • progrese semnificative în implementarea pro-
programului este de a reduce sărăcia, în paralel iectelor de gestionare a riscurilor vizând produ-
cu creşterea şi stabilizarea veniturilor, sele de bază. În Pacific, programul se va axa de acum înainte pe
precum şi cu îmbunătăţirea securitatea alimentară, acţiunile vizând sectorul
condiţiilor de viaţă ale pro- Titlu proiectului: În sectorul bumbacului, o fructelor şi legumelor.
ducătorilor de produse Programul privind produsele agricole de bază serie de călătorii de stu-
agricole de bază din în toate ţările ACP diu, vizite pe teren şi În regiunea Africii Centrale, bananele de tip „plan-
ţările ACP. O treime Durata sesiuni de formare pe tain” şi tapioca au fost identificate ca produse de
din bugetul de 45 de septembrie 2007 - decembrie 2011 teme de marketing bază prioritare. În Africa de Vest, bumbacul este
milioane EUR este Contribuţia UE au dus la rezultate sectorul-cheie, deseori în combinaţie cu cereale-
prevăzut pentru sec- € 45 de milioane concrete. Au fost le. Ţările din estul şi sudul Africii au optat pentru
torul bumbacului. încheiate primele sprijin pentru culturile alimentare, horticultură şi
Parteneri
Banca Mondială, FAO, Centrul de comerţ internaţional (ITC), contracte de export sectorul cerealelor. De asemenea, a fost creat un
Programul, care a de- Fondul comun pentru produse de bază (CFC) și UNCTAD. direct de bumbac în- punct central în fiecare dintre cele cinci regiuni
butat în septembrie tre producătorii africani şi ACP pentru a promova o mai mare asumare şi
http://www.euacpcommodities.eu
2007, se va derula până în filatorii din China, Thailanda implicare a acestor regiuni în programul AAACP.
decembrie 2011. Printre rea- şi Bangladesh. S-a publicat, de
lizările de până acum ale AAACP, se asemenea, o lucrare de referinţă co- De asemenea, se va consolida colaborarea inter-
numără: mună privind lecţiile învăţate din reforma sec- agenţii între organizaţiile partenere ale UE, pentru
torului bumbacului din Africa. a obţine sinergii mai eficiente şi pentru a reduce
• elaborarea a 16 strategii sectoriale; costurile prin activităţi de tipul unor ateliere de
• o serie de ateliere de lucru pentru promovarea S-a convenit asupra unor schimbări de orientare, lucru comune. Partenerii UE în cadrul AAACP
relaţiilor agricultor-cumpărător între ţările ACP; cu participarea actorilor interesaţi, pentru ultimii sunt acele organizaţii internaţionale deja active
• o diseminare mai amplă a bunelor practici agri- doi ani ai programului: în planul comerţului mondial cu produse de bază
cole, în special în Africa de Vest, prin instruirea şi producţie.
a cca. 7 000 de agricultori;
Parteneriat pentru schimbare 29

guvernanţă, democraţie şi drepturile omului


Dezvoltarea pe termen lung nu este posibilă în ceea ce priveşte guvernanţa ţine seama de pluraliste. Sprijinul pentru statul de drept cu-
fără un guvern capabil să deservească intere- dimensiunea sa politică, economică, socia- prinde programe de reformă a justiţiei, inclu-
sul public în mod eficient. Fără guvernanţă, lă culturală şi de mediu. Aceasta încurajează zând aspecte care ţin de dreptul civil, comer-
răspundere şi respectarea statului de drept, participarea la nivel naţional şi local prin acor- cial şi penal, precum şi programe de reformă
prosperitatea va fi atinsă doar de un segment darea de sprijin deopotrivă actorilor nestatali a sectorului de securitate. În acelaşi timp, UE
al populaţiei, în detrimentul celorlalţi membri şi autorităţilor locale. Programele de asistenţă caută să promoveze principiul democraţiei şi
ai societăţi, în special al celor mai defavorizaţi. pentru promovarea democraţiei pun accentul respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor
Progresul reformei în materie de guvernanţă pe existenţa unui proces electoral echitabil, li- fundamentare, care sunt condiţii prealabile ale
este crucial pentru dezvoltarea durabilă, redu- ber şi transparent, consolidarea capacităţii in- dezvoltării şi securităţii în orice societate şi, prin
cerea sărăciei, stabilitate şi securitate. De aceea, stituţionale şi organizaţionale a parlamentelor, urmare, elemente indispensabile în lupta îm-
UE a plasat guvernanţa în centrul cooperării promovarea unei mass-media independente potriva sărăciei.
sale cu ţările partenere din ACP. Abordarea UE şi încurajarea sistemelor politice cu adevărat

MAli • Dezvoltarea atribuţiilor autorităţilor locale

forma administraţiei publice şi descentralizare torităţilor locale. Acestea constau din 703 muni-
(PARAD), având drept scop consolidarea cipalităţi, 49 de cercuri, opt regiuni şi districtul
capacităţii guvernului şi a autorităţi- Bamako, capitala Republicii Mali. Programul oferă
Titlu proiectului lor locale de a elabora, direcţiona guvernului din Mali sprijin bugetar sectorial. La
Unul dintre elemente- Programul de sprijin pentru reforma şi coordona politicile şi acţiu- debutul programului, în 2006, era pentru prima
le-cheie ale dezvoltării administraţiei publice și descentralizare nile de dezvoltare, precum şi dată când o ţară ACP beneficia de sprijin bugetar
durabile în Mali este Durata îmbunătăţirea accesului po- în materie de guvernanţă.
reforma administrativă 2006-2010 pulaţiei la serviciile de bază.
şi descentralizarea unor Contribuţia UE Sprijinul bugetar permite distribuirea resurselor
atribuţii sporite pentru € 72 de milioane PARAD se adresează întregii de investiţii pe întreg teritoriul ţării şi în toate
autorităţile locale. În 2006, administraţii din Mali, inclu- domeniile de intervenţie. Acest ajutor bugetar
Partener
UE a lansat un program de siv câtorva ministere, serviciilor creşte resursele prevăzute pentru modernizarea
Guvernul din Mali
sprijin pe patru ani pentru re- descentralizate ale acestora şi au- şi descentralizarea administraţiei, precum şi tran-
30 Parteneriat pentru schimbare

sferurile către autorităţile locale prin „fondul de Ideea care stă la baza programului este de a PARAD va fi extins şi va deveni PARADDER (2010-
investiţii pentru administraţiile locale”. Astfel, se crea legături între descentralizare şi reforma ad- 2014) prin includerea dezvoltării economice re-
oferă finanţare pentru infrastructura locală, ca de ministraţiei publice prin îmbunătăţirea accesului gionale printre obiectivele sale.
ex. săli de clasă, centre de sănătate, echipamente populaţiei locale la serviciile de bază oferite de
şi puţuri. autorităţile locale.

Se utilizează indicatorii de performanţă pentru


a evalua programul prin măsurarea progreselor
privind accesul populaţiei la serviciile de bază,
cum sunt apa potabilă, consultaţiile prenatale şi
nivelul de şcolarizare în rândul fetelor. Indicatorii
evaluează, de asemenea, calitatea guvernanţei
locale, resursele alocate de autorităţile locale
pe cap de locuitor, supravegherea proiectelor
municipale, descentralizarea bugetară şi nivelul
de utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comu-
nicaţiilor (TIC).

MAlAwi • Sprijinirea participării cetăţenilor la viaţa publică

Democraţia pluripartită a fost in- Mai exact, NICE are drept scop faci-
trodusă în Malawi în 1994. litarea participării cetăţenilor
Titlu proiectului
Progresele ţării în direcţia la procesul democratic de
Iniţiativa naţională pentru educație civică în
bunei guvernanţe şi par- luare a deciziilor la nivel
Malawi (NICE)
ticiparea cetăţenilor săi de comunitate, district • a sprijinit crearea unei structuri dinamice de
la viaţa publică sunt Durata (faza a III-a) sau la nivel naţional. proximitate, cu 8 000 de educatori civici instruiţi
esenţiale pentru con- mai 2006 – decembrie 2010 De asemenea, sprijină la nivel de comunitate;
solidarea procesului Contribuţia UE dezvoltarea capacităţii • a consolidat angajamentele privind toleranţa
democratic. O rată a € 8,9 milioane organizaţiilor societăţii politică, în special în districtele în care s-au for-
analfabetismului de Parteneri civile şi caută să crească mat comitete pluripartite;
68% reprezintă o pro- Guvernul din Malawi, ONG-uri locale și organizaţii gradul de responsabili- • a mobilizat cu succes oamenii pentru a parti-
vocare majoră. În plus, comunitare (CBOs) zare al factorilor de decizie. cipa la alegerile prezidenţiale şi parlamentare
populaţia rurală are un ac- http://www.nicemw.org din 1999, 2004 şi 2009.
ces foarte limitat la informare. Printre rezultatele sale, NICE:
Programul a format peste 400 de observatori ai
De aceea, este necesară o educaţie civică pentru • a înfiinţat birouri în toate cele 28 de districte din alegerilor. Înaintea alegerilor din mai 2009, toate
ca cetăţenii să îşi cunoască mai bine drepturile şi Malawi, care îi permit să transmită mesajul său birourile de district au organizat şi au coordonat
obligaţiile, precum şi conceptele de bază vizând celor mai îndepărtate comunităţi rurale; activităţi de educaţie civică şi educare a votan-
drepturile omului, răspunderea democratică, sta- • a creat 163 de biblioteci rurale şi centre de re- ţilor cu privire la diferitele etape ale procesului
tul de drept şi participarea la guvernanţa locală. surse pentru a promova alfabetizarea şi pentru electoral. În acest sens, s-au implicat şi partenerii
Acesta este obiectivul programului NICE – Iniţi- a facilita accesul la informare; locali, de ex. adunările districtuale şi organizaţiile
ativa naţională pentru educaţie civică în Malawi • a creat o serie de cluburi de radio pentru a comunitare (CBOs).
– aflat în a treia fază. creşte sensibilizarea în rândul populaţiei rurale
cu privire la evenimentele de actualitate; .
Parteneriat pentru schimbare 31

AfRiCA de SUd • Accesul la justiţie şi drepturile omului

la justiţie pentru grupurile vulnerabile şi margi- politicile publice şi o mai mare eficienţă a orga-
nalizate, în special pentru cei din localităţile mici nizaţiilor societăţii civile.
şi din zonele rurale. De asemenea, programul vi-
zează întărirea capacităţii organizaţiilor societăţii Obiectivele specifice ale programului sunt:
Odată cu tranziţia Africii de Sud de la apartheid civile pentru ca acestea să poată derula activităţi
la democraţie, guvernul s-a angajat să remedieze de sprijin şi de lobby şi să participe la dialogul • de a înfiinţa birouri de consiliere comunitară în
inegalităţile şi să îmbunătăţească vieţile cetăţe- pe teme de politici cu guvernul şi alte instituţii. localităţile mici şi în zonele rurale şi de a întări
nilor prin promovarea şi consolidarea unei capacitatea acestora;
culturi a drepturilor omului. De- Se aşteaptă ca programul să aibă • de a crea tribunale pentru egalitate la nivel
partamentul pentru Justiţie şi trei rezultate principale. Primul naţional;
Titlu proiectului
Dezvoltare Constituţională Accesul la justiţie și promovarea drepturilor este îmbunătăţirea accesu- • de a dezvolta un program naţional pentru a
(DJDC) are mandatul de constituţionale lui la justiţie, inclusiv la promova sensibilizarea sau drepturile în temeiul
a promova drepturile mecanismele de justi- Legii privind egalitatea;
Durata
omului şi accesul la ţie reparatorie, pentru • de a direcționa audierile în cazul infracţiunilor
2009-2012
justiţie pentru toţi. grupurile vulnerabile mai puţin grave dinspre sistemul judiciar spre
Contribuţia UE şi marginalizate. Al procese alternative de soluţionare a litigiilor;
€ 25 de milioane
Obiectivul programu- doilea rezultat este o • de a sprijini programe destinate combaterii vi-
lui, care a debutat în Parteneri mai mare cunoaştere olenţei împotriva femeilor, copiilor, persoanelor
2009, este de a sprijini Departamentul pentru Justiţie și Dezvoltare şi sensibilizare cu privire cu handicap şi a persoanelor în vârstă.
consolidarea democraţiei Constituţională, Fundaţia pentru Drepturile la drepturile constituţio-
Omului, organizaţii ale societăţii civile
în Africa de Sud prin facilita- nale în Africa de Sud pentru
rea accesului la justiţie şi promo- grupurile vulnerabile şi margina-
varea drepturilor constituționale. Acesta lizate. Cel de-al treilea este participarea
va acorda sprijin DJDC pentru a asigura accesul la procesele democratice prin dialogul privind
32 Parteneriat pentru schimbare

©African Union

Pace şi securitate
Conflictele violente încetinesc în mod semnifi- În acelaşi timp, nu poate exista o pace durabilă a sprijinit eforturile Africii privind gestionarea
cativ dezvoltarea economică, politică şi socială. fără dezvoltare. Abordarea cauzelor potenţia- şi prevenirea conflictelor, prin dezvoltarea ca-
De aceea, securitatea şi dezvoltarea sunt inter- le ale conflictelor, cum ar fi sărăcia, bolile, in- pacităţii, asistenţa tehnică oferită şi finanţarea
dependente şi consolidabile reciproc. Nu este egalitatea şi lipsa guvernanţei, este esenţială misiunilor de pace şi securitate.
posibilă o dezvoltare durabilă într-o ţară ame- pentru promovarea păcii şi a dezvoltării. Prin
ninţată de insecuritate internă, criză şi conflicte. Instrumentul financiar pentru pace în Africa, UE

AfRiCA • Cum sprijină UE eforturile Africii de a menţine pacea

Persistenţa conflictelor în Africa nu reprezintă doar fost creat în 2004, ca răspuns la solicitarea venită
o ameninţare la adresa securităţii regionale şi in- din partea liderilor guvernelor ţărilor din Uniunea
ternaţionale. Aceasta subminează şi dezvoltarea Africană. Acesta este axat pe trei aspecte-cheie:
economică şi socială a continentului.
• consolidarea dialogului UE-Africa cu privire la pro- Prin urmare, există limitări legate de activităţile ce
Prin crearea Instrumentului financiar pentru pace vocările la adresa păcii şi securităţii; pot beneficia de instrumentul financiar. Acesta poa-
în Africa, UE sprijină financiar eforturile • crearea unei arhitecturi africane mai te finanţa cheltuielile locale, indemnizaţiile, raţiile,
Uniunii Africane şi ale altor orga- eficiente pentru pace şi securitate; asistenţa medicală şi transportul membrilor misiu-
nizaţii regionale de a găsi „so- Titlu proiectului • o sursă de finanţare previzi- nilor de menţinere a păcii, precum şi carburanţii,
luţii africane la problemele Instrumentul financiar pentru pace în Africa bilă pentru operaţiunile de echipamentele civile şi dispozitivele de comunicaţii.
africane”. Durata sprijinire a păcii conduse Nu poate fi utilizat pentru arme, muniţie, echipa-
Faza I 2004-2008 – Faza a II-a 2009-2011 de ţările africane. mente militare specifice sau piese de schimb. Sunt
Operaţiunile finanţate Contribuţia UE excluse, de asemenea, plata salariilor de bază ale
prin acest instrument Faza I - € 440 de milioane; Faza a II-a - € 300 de milioane Instrumentul financiar soldaţilor şi instrucţia militară a acestora.
sunt conduse de afri- pentru pace este finan-
Parteneri
cani, cu personal african. Uniunea Africană și opt organizaţii regionale din Africa ţat din Fondul european Bugetul instrumentului a fost de 440 de milioane
Astfel, se consolidează de dezvoltare al UE. Este EUR în perioada 2004-2008 şi 300 de milioane EUR
http://ec.europa.eu/europeaid/peace-facility
responsabilitatea Africii de pentru prima dată când se pentru perioada 2009-2011. Principalele operaţiuni
a menţine pacea pe conti- finanţează operaţiuni majore de menţinere a păcii care au beneficiat de finanţare
nent şi capacităţile sale în materie de pace şi securitate printr-un pro- au fost în Somalia, Republica Centrafricană, Sudan
de prevenire, gestionare şi soluţionare a gram de ajutor pentru dezvoltare. şi Insulele Comore. Au fost finanţate, de asemenea,
conflictelor. Instrumentul financiar pentru pace a programe de dezvoltare a capacităţii.
Parteneriat pentru schimbare 33

dezvoltarea umană
Dezvoltarea se rezumă la oameni. Toţi oamenii pentru a dezvolta capacitatea acestora de a bunătăţiri concrete în domeniile specifice ale
vor să se simtă în siguranţă, să aibă hrană, un scăpa de sărăcie. Dezvoltarea umană este un dezvoltării umane. Acestea includ un acces îm-
adăpost şi acces la serviciile sociale de bază. element-cheie al Consensului european pri- bunătăţit şi mai echitabil la serviciile de bază
Pentru aceasta, trebuie să fie protejaţi în faţa vind dezvoltarea, acoperind o gamă largă de şi educaţie, o mai mare egalitate între sexe şi
violenţei, a discriminării şi a nedreptăţii, să chestiuni, inclusiv sănătatea, educaţia, egalita- abilitare a femeilor, dezvoltarea locurilor de
ducă o viaţă sănătoasă şi să dobândească cu- tea între sexe, copiii şi tineretul, ocuparea forţei muncă, un loc de muncă decent şi coeziunea
noştinţele şi competenţele necesare pentru a de muncă şi diversitatea culturală. Pentru UE, socială, consolidarea drepturilor copiilor şi o
prospera ca indivizi şi ca cetăţeni. Pentru ca dezvoltarea umană este atât elementul cen- mai bună prevenire a muncii copiilor, a traficu-
dezvoltarea să fie viabilă şi durabilă, aceasta tral al procesului de dezvoltare, cât şi obiectivul lui de persoane, a violenţei şi a altor forme de
trebuie orientată spre oameni, pentru a creş- primordial al politicii de dezvoltare. De aceea, exploatare, alături de protecţia şi promovarea
te oportunităţile celor săraci şi vulnerabili şi cooperarea cu ţările ACP caută să aducă îm- diversităţii culturale.

nigeRiA • Protecţia copiilor mici împotriva bolilor infecţioase

Totuşi, graţie cooperării pozitive cu liderii


islamici, politici şi locali şi sprijinului pă- Titlu proiectului
Parteneriatul UE pentru întărirea eficienţei
Uniunea Europeană a alocat 97,4 milioane EUR rinţilor copiilor vaccinaţi, neîncrederea
imunologice (PRIME)
pentru perioada 2002-2009, pentru a sprijini a fost treptat depăşită, iar programul
vaccinarea copiilor cu vârsta sub cinci ani din a continuat. Componenta vizând Durata
Nigeria împotriva bolilor care pot fi prevenite. eradicarea poliomielitei a debutat 2002-2009
Programul, cunoscut ca PRIME, a debutat în şase în 2002, iar sprijinul pentru vacci- Contribuţia UE
state federale-ţintă şi a fost extins ulterior la alte narea de rutină a fost mobilizat în € 97,4 milioane
17 state. Iniţial, programul s-a confruntat cu difi- mai 2003. La acel moment, nivelul Parteneri
cultăţi majore în statul Kebbi din nord-vestul ţării, vaccinării de rutină în statul Kebbi EPOS Health Management din Germania, Agenţia naţională
unul dintre cele şase state-ţintă. Mulţi membri ai era cu mult sub media naţională, şi pentru dezvoltarea asistenţei medicale primare din
populaţiei musulmane locale s-au arătat neîncre- anume 1,7%. Până la încheierea pro- Nigeria, OMS, Programul DFID de vaccinare în
zători în program, datorită zvonurilor că ar putea gramului, în 2009, acesta a ajuns la 77%, Kano (Nigeria)
afecta fertilitatea femeilor. unul dintre cele mai înalte niveluri din Nigeria.
34 Parteneriat pentru schimbare

PRIME a avut două obiective principale. Primul a larea şi repararea echipamentelor de refrigerare • o creştere majoră a acoperirii vaccinării de ru-
fost sprijinirea eradicării poliomielitei, iar cel de-al pentru stocarea vaccinurilor. De asemenea, a îm- tină, la mai mult de 80%, la nivelul întregii ţări;
doilea consolidarea sistemelor de administrare bunătăţit gestionarea serviciilor de vaccinare din • formarea a peste 73 000 de cadre medicale;
a serviciilor de vaccinare de rutină. Printre bolile cadrul structurilor de asistenţă medicală primară. • o creştere cu 97% a numărului de unităţi sanitare
care pot fi prevenite, întâlnite în Nigeria, s-au nu- care desfășoară şi raportează vaccinări de rutină;
mărat poliomielita, difteria, tusea convulsivă, teta- Printre realizări, se numără: • prima strategie naţională de comunicaţii inte-
nosul, tuberculoza, rujeola, hepatita şi meningita. grate şi mobilizare socială.
• un angajament mai mare din partea guvernului
Programul a finanţat îmbunătăţiri ale infrastruc- şi a comunităţii pentru activităţile de vaccinare
turii vitale, inclusiv centre de asistenţă medicală de rutină;
primară, formarea personalului, precum şi insta-

KiRibATi • Servicii de sănătate mai bune pentru insulele periferice

Conform clasificării ONU, Kiribati face parte din instalaţii sanitare. Cealaltă parte a proiectului se
ţările cele mai puţin dezvoltate. Izolarea geogra- referă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănă-
fică, suprafaţa mică, insulele dispersate, o bază tate şi a eficienţei gestionării şi furnizării serviciilor,
economică restrânsă şi vulnerabilitatea la fluctu- în paralel cu desfăşurarea unor programe majore
aţiile nivelului mării reprezintă obstacole în calea de formare a personalului medical din insulele Printre alte rezultate specifice ale proiectului, se
îmbunătăţirii standardelor locale de viaţă. periferice. numără:

Obiectivul general al proiectului este de a con- Proiectul a influenţat revizuirea şi dezvoltarea po- • o utilizare mai largă a serviciilor de sănătate, în
tribui într-un mod durabil la ameliorarea liticilor derulate de Ministerul Sănătăţii şi special în rândul femeilor şi copiilor;
condiţiilor de viaţă pe insulele pe- Serviciilor Medicale din Kiribati, în • o mai bună gestionare a stocurilor de medica-
riferice din Kiribati prin îmbună- Titlu proiectului special extinderea sistemelor in- mente şi a medicaţiei;
tăţirea accesului la asistenţa Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate în formatice destinate serviciilor • cunoştinţe clinice, aptitudini şi competenţe spo-
medicală primară. Sunt vi- insulele periferice din Republica Kiribati de sănătate. De asemenea, rite ale personalului sanitar, o dependenţă mai
zate toate cele 18 insule Durata a adus împreună iniţiati- redusă a medicilor faţă de consilierea de specia-
din arhipelagul Gilbert, iunie 2006 – decembrie 2010 vele guvernului şi ale al- litate şi un diagnostic îmbunătăţit al afecţiunilor;
cu o populaţie totală de tor donatori în domenii • o mai bună monitorizare a afecţiunilor prin in-
Contribuţia UE
cca. 42 000 de locuitori. € 8,8 milioane cum sunt furnizarea de termediul noilor sisteme de informare în materie
echipamente medicale, de sănătate;
Parteneri
O parte a proiectului se echipamente de comuni- • existenţa unor informaţii fiabile a dus la o ges-
Şcoala de Medicină din Fiji, guvernul din Kiribati,
referă la construcţia a 18 caţii şi calculatoare. Această tionare mai eficientă a performanţelor şi la un
Asociaţia ONG-urilor din Kiribati
centre de sănătate şi a 56 de relaţionare a însemnat o efica- proces îmbunătăţit de elaborare a politicilor;
dispensare, alături de furnizarea citate sporită pentru toate părţile • s-a îmbunătăţit managementul de caz, în special
de echipamente, apă şi energie solară, implicate. în cazul urgenţelor, datorită unor echipamente
calculatoare, echipamente de radiocomunicaţii şi mai performante şi asigurării iluminatului pe timp
de noapte şi a apei salubre curente.
Parteneriat pentru schimbare 35

hAiTi • Educaţie pentru toţi

PARQE I, care s-a derulat între 2003 şi 2007, a pus Programul va putea continua în ciuda cutremuru-
accentul pe dezvoltarea infrastructurii, sprijinind lui, deoarece acoperă patru departamente situate
construirea a 300 de şcoli de nivel primar şi a 17 la nord şi la sud de oraşul Port-au-Prince, situate
centre-model de formare a cadrelor di- la o distanţă mai mare de epicentru. Totuşi, 1,6
Haiti este cea mai săracă ţară din dactice la locul de muncă. milioane EUR din bugetul de 14 milioane EUR al
emisfera vestică, având mari Titlu proiectului PARQE II sunt transferate în vederea reabilitării
probleme de dezvoltare, Programul de sprijin pentru consolidarea PARQE II se axează pe îm- şcolilor şi a sălilor de clasă din cele patru departa-
chiar fără a lua în calcul educaţiei în Haiti II (PARQE II) bunătăţirea calităţii ca- mente incluse în proiect, care trebuie să facă faţă
şi cutremurul major din Durata drelor didactice. Acesta unui aflux de elevi veniţi din capitala devastată.
ianuarie 2010 şi conse- noiembrie 2007 - decembrie 2011 oferă formare pentru 3
cinţele sale pe termen 000 de cadre didacti- Unul dintre obiectivele PARQE II este construirea
Contribuţia UE
lung. Educaţia este o € 14 milioane ce şi 400 de directori unui centru de formare a cadrelor didactice la Cap
provocare importantă, şcolari şi consilieri Haitien, cel de-al doilea oraş ca mărime din Haiti.
Partener
existând o lipsă acută de educaţionali. PARQE II De asemenea, se urmăreşte construirea a 90 de săli
Ministerul Educaţiei Naţionale și Formării Profesionale
cadre didactice calificate a debutat cu distribu- de clasă, renovarea a peste 70 de şcoli şi crearea
din Haiti
într-o ţară în care tinerii de irea a peste 617 000 de unei reţele naţionale de şcoli publice şi private.
vârstă şcolară formează o pro- http://a2s.typepad.com/parqe manuale pentru anul şcolar De asemenea, se doreşte crearea unui comitet de
porţie semnificativă a populaţiei. 2008-2009 şi a 265 000 de ma- gestionare şi a unei asociaţii a părinţilor pentru fie-
Pentru a veni în întâmpinarea provocării nuale pentru anul şcolar 2009-2010. care şcoală. PARQE II are drept scop şi consolidarea
reprezentate de educaţia pentru toţi, UE a lansat În plus, s-au distribuit 100 000 de pachete şcolare capacităţii instituţionale a Ministerului Educaţiei,
programul PARQE II, menit să consolideze capa- conţinând cărţi, creioane, radiere, stilouri, cutii de în special în cele patru departamente incluse în
cităţile şi responsabilităţile educaţionale la nivel creioane colorate, instrumente de geometrie şi proiect.
local în patru din cele 10 departamente din Haiti. ghiozdane în anul şcolar 2009-2010. Programul
Programul urmăreşte să îmbunătăţească calitatea abordează, de asemenea, problema elevilor care
formării cadrelor didactice, metodele de predare au depăşit vârsta şcolară şi cum se poate răspunde
şi materialele de studiu. nevoilor lor specifice.
36 Parteneriat pentru schimbare

RwAndA • Un serial radiofonic de succes ajută la combaterea SIDA

Un serial radiofonic longeviv a de- Actorii şi echipa de producţie vizi-


venit principala sursă de infor- tează în mod regulat zonele
Titlu proiectului
mare pentru femeile din Proiectul media „Well Women” III rurale pentru a înregistra
zonele rurale din Rwanda (femeile satului) episoadele. Aceste sesiuni
cu privire la HIV/SIDA şi de înregistrare atrag mii
Durata
alte ameninţări legate de spectatori, ceea ce Urunana a fost iniţial gestionat şi produs de Health
aprilie 2006 - septembrie 2010
de sănătatea reprodu- oferă un cadru şi mai Unlimited, un ONG britanic, care a transferat treptat
cerii. Programul numit Contribuţia UE amplu pentru discuţii operaţiunile sale unui partener local, Urunana De-
€ 750 000 (63% din costurile totale)
Urunana („Împreună, interactive. velopment Communication (UDC), înfiinţat special
de mână”) a adunat o Parteneri în acest scop. Proiectul a fost finanţat parţial de UE,
largă şi loială audienţă. Health Unlimited din Regatul Unit și UDC din Rwanda Sesiunile de discuţii şi eva- începând cu 2006. Ar urma să devină autonom
S-au difuzat peste 1 000 de http://www.healthunlimited.org/ luările consultanţilor inde- începând cu 2010.
episoade, de la prima ediţie, Programmes/Africa/Rwanda pendenţi arată că după difuza-
care a avut loc în 1999. re, majoritatea radioascultătorilor Cele două episoade bisăptămânale ale programu-
continuă să discute problemele atinse, lui sunt difuzate de Radio Rwanda şi Serviciul BBC
Urunana urmăreşte povestea unor personaje care cum sunt planificarea familială şi sexul protejat - Great Lakes.
trăiesc într-un sat fictiv din regiunea Marilor Lacuri. chestiuni sensibile, rareori discutate în familiile din
Programul îmbină divertismentul cu aspectele Rwanda. Cifrele confirmă faptul că aceștia ţin sea-
educaționale, cu accent pe sănătatea sexuală şi să- ma de mesajele transmise de Urunana. Conform
nătatea reproducerii, inclusiv HIV/SIDA. Conţinutul unui sondaj realizat de consultanţi, un procent de
programului este dictat de audienţă, cercetătorii până la 74% din populaţia Rwandei ascultă serialul
vizitând sate din Rwanda în fiecare lună pentru a Urunana cel puţin o dată pe săptămână. Cu o rată
discuta preocupări legate de sănătate cu localnicii a alfabetizării în zonele rurale ce abia trece de 50%,
şi posibile scenarii ale programului. radioul rămâne mass-media dominantă.
Parteneriat pentru schimbare 37

TAnzAniA • Programul de protecţie regională pentru refugiaţi

primire şi crearea condiţiilor pentru o soluţie


durabilă. Au fost luate în calcul trei opţiuni: în-
toarcerea refugiaţilor în ţara lor de ori- Per ansamblu, au fost finanţate patru proiecte
gine, integrarea în Tanzania sau în cadrul programului de protecţie regională în
Titlu proiectului
Tanzania adăposteşte cea mai restabilirea într-o ţară terţă. Tanzania în faza iniţială, şi anume între 2006-
Programul de protecţie regională (PPR)
mare populaţie de refugi- 2009:
aţi din Africa, majoritatea Durata Rezultatele de până acum
provenind din ţara vecină, 2006-2009 ale PPR sunt pozitive. • întărirea capacităţilor de protecţie şi găsirea
Burundi, şi din Republica Contribuţia UE Autorităţile locale, ONG- unor soluţii pentru refugiaţii din Tanzania (pro-
Democrată Congo. A fost € 7 milioane urile şi societatea civilă gramul Aeneas din 2005);
aleasă ca locaţie pen- Partener sunt mai bine mobilizate • întărirea capacităţilor de protecţie în Tanzania
tru unul dintre cele două Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru a ajuta refugiaţii. Re- – completări şi dezvoltări ale proiectului-pilot
iniţiative-pilot derulate în pentru Refugiaţi fugiaţii sunt mai bine trataţi PPR (Aeneas 2006);
cadrul programului de protec- decât înainte, atât în cadrul, cât • sprijin pentru activităţile ICNUR în zona Marilor
ţie regională (PPR) al UE. Cealaltă şi în afara taberelor. S-a acordat pri- Lacuri şi în Europa de Est în contextul PPR (Pro-
iniţiativă s-a adresat Ucrainei, Moldovei şi oritate refugiaţilor cu handicap sau celor gramul tematic privind migraţia şi azilul - 2008);
Belarusului. vulnerabili pentru a se restabili. S-au intensificat • sprijin pentru solicitările de naturalizare ale
activitățile de pregătire a opţiunilor individuale refugiaţilor în vechile aşezări (FED 2008-2013).
Obiectivele programului de protecţie regională pentru refugiaţi (repatrierea, integrarea sau re-
pentru Tanzania a fost întărirea capacităţilor de stabilirea). În special, repatrierea voluntară sau
protecţie ale autorităţilor naţionale, îmbună- naturalizarea cetăţenilor din Burundi este în curs
tăţirea condiţiilor din tabere şi din centrele de de desfăşurare şi va continua.
comisia europeană
Parteneriat pentru schimbare – Cooperarea pentru dezvoltare a UE cu ţările din Africa,
Caraibe şi Pacific

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2010 – 40 p. – 21x29,7cm
ISBN 978-92-79-18711-7

cum vă PutetţI ProcurA PuBlIcAţIIle unIunII euroPene


Publicaţii gratuite:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• la reprezentanţele sau delegaţiile Comisiei Europene. Puteţi obţine datele de contact ale acestora
vizitând http://ec.europa.eu sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.
Publicaţii de vânzare:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
Abonamente (de ex. colecţia anuală a jurnalului ofi cial al uniunii europene sau repertoriul de
jurisprudență al curţii de justiţie a uniunii europene):
• de la unul din distribuitorii comerciali ai Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene
http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm
http://ec.europa.eu/europeaid/index_ro.htm

RO

KQ-30-10-333-RO-C