Parteneriat

pentru schimbare
Cooperarea pentru dezvoltare a UE
cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific
Comisia Europeană
Oficiul de Cooperare EuropeAid
Rue de la Loi 41 I 1049 Bruxelles, BELGIA
Fax: + 32 22996407
E-mail: europeaid-info@ec.europa.eu

„Parteneriat pentru schimbare” este disponibilă în 17 limbi oficiale ale Uniunii Europene la adresa:
http://ec.europa.eu/europeaid/infopoint/publications/index_en.htm

Nici Comisia şi nicio altă persoană care acţionează în numele Comisiei nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi utilizate
informaţiile furnizate în continuare.

Toate fotografiile ©Uniunea Europeană, 2010, cu excepţia cazurilor în care se indică altfel.
Coperta © François Lenoir
Concepţie/preimprimare: Tipik Communication Agency

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la

întrebările pe care le aveţi despre Uniunea Europeană.
un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Mai multe informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet (http://europa.eu):
http://ec.europa.eu/world
http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/index_en.htm
http://ec.europa.eu/development

O fişă bibliografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010

ISBN: 978-92-79-18711-7
doi:10.2783/59082

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Tipărit în Belgia

TIPĂRIT PE HÂRTIE RECICLATĂ CĂREIA I S-A ACORDAT ETICHETA ECOLOGICĂ UE PENTRU HÂRTIE GRAFICĂ (WWW.ECOLABEL.EU)
 Parteneriat
pentru schimbare
Cooperarea pentru dezvoltare a UE
cu ţările din Africa, Caraibe şi Pacific
 Parteneriat pentru schimbare 5

Cuprins
Introducere 9

Parteneri Pentru Dezvoltare 11

Un istoric al parteneriatului 11
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului 11
Respectarea angajamentelor asumate 12
Sprijinul acordat ţărilor ACP 13
Răspunsul la nevoi 14
Acordarea unui ajutor sporit, mai eficient şi mai rapid 15
Ajutor pentru cei care au cea mai mare nevoie 15

Acordarea în practică a ajutorului 17

Comerţul şi integrarea regională 17
Toate ţările ACP • Sprijinirea creşterii exporturilor horticole în Europa 17
Sudul Africii • Promovarea parteneriatelor de investiţii 18
Mediul înconjurător 19
Africa Centrală • Conservarea şi gestionarea pădurilor tropicale umede 20
Infrastructură, comunicaţii şi transport 21
Africa Subsahariană • Asigurarea investiţiilor esenţiale în infrastructură 21
Ciad • Noi drumuri pot duce la afaceri noi 22
Caraibe • Cum se menţine competitivitatea în era digitală 23
Apă şi energie 24
Senegal • Apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare adecvate pentru comunitatea rurală din Coubalan 24
Regiunea Pacificului • Energie solară pentru insulele îndepărtate 25
Agricultură şi dezvoltare rurală 26
Belize • Sărăcia rurală - cea mai mare barieră în calea dezvoltării 26
Etiopia • Îmbunătăţirea securităţii alimentare prin programul de asigurare productivă 27
Toate ţările ACP • Sprijin direcţionat pentru producătorii de produse de bază 28
Guvernanţă, democraţie şi drepturile omului 29
Mali • Dezvoltarea atribuţiilor autorităţilor locale 29
Malawi • Sprijinirea participării cetăţenilor la viaţa publică 30
Africa de Sud • Accesul la justiţie şi drepturile omului 31
Pace şi securitate 32
Africa • Cum sprijină UE eforturile Africii de a menţine pacea 32
Dezvoltarea umană 33
Nigeria • Protecţia copiilor mici împotriva bolilor infecţioase 33
Kiribati • Servicii de sănătate mai bune pentru insulele periferice 34
Haiti • Educaţie pentru toţi 35
Rwanda • Un serial radiofonic de succes ajută la combaterea SIDA 36
Tanzania • Programul de protecţie regională pentru refugiaţi 37
6 Parteneriat pentru schimbare

Ţările din Africa, Caraibe şi Pacific

Ciad
Nigeria
Niger
Benin
Togo
Burkina Faso
Ghana
Mali
Mauritania
Senegal
Capul Verde
Gambia
Guineea-Bissau
Sierra Leone Guineea
Côte d'Ivoire
Liberia Camerun
Republica Centrafricană
Bahamas Guineea Ecuatorială
São Tomé și Príncipe
Gabon
Insulele Turks şi Caicos (Regatul Unit) Republica Congo
Cuba Republica
Dominicană Rico (S
UA) Republica Democratică Congo
Puerto
Belize
Antigua şi Angola
Barbuda
Jamaica Haiti Sf. Kitts
şi Nevis
Zambia
Dominica
Saint Vincent Saint Lucia Zimbabwe
și Grenadine
Grenada
Barbados
Botswana
Trinidad şi Tobago
Namibia
Suriname

Guyana
 Parteneriat pentru schimbare 7

Marianele de Nord
Insulele
Marshall

Pal Statele Fe
au
ale Micronderate
eziei
Papua-Noua Guinee
Nauru Kiribati
Indonezia Insu
lele S
olom Tuvalu
Timorul de Est on Tokelau
Wallis şi
Futuna
S Insulele Cook
Vanuatu Tonga amoa

Fiji Niue
Noua Caledonie

Eritreea
Djibouti
Etiopia
Sudan
Somalia
Uganda
Kenya
Rwanda
Burundi
Seychelles
Tanzania
Mozambic

Malawi

Mauritius
Madagascar
Swaziland

Africa de Sud
8 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/Walter Astrada
 Parteneriat pentru schimbare 9

Introducere
Uniunea Europeană (UE) şi statele membre ale UE sunt cel mai mare
donator de ajutor la nivel mondial. Împreună, acestea acordă aproape
60% din asistenţa mondială pentru dezvoltare. Mai mult de jumătate din
fonduri sunt destinate ţărilor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP).

Acordul de parteneriat ACP-UE, cunoscut şi ca Acordul de la Cotonou,

reprezintă piatra de temelie a cooperării cu ţările din Africa, Caraibe
şi Pacific. Obiectivele acestuia sunt reducerea sărăciei prin sprijinirea
dezvoltării durabile în domeniul economic, social şi al mediului în
regiunile ACP şi integrarea lor în economia mondială. În acelaşi timp,
acordul promovează consolidarea democraţiei, statul de drept, buna
guvernanţă, precum şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale. Prin plasarea principiului echităţii în centrul acţiunilor
sale, UE acordă prioritate apărării intereselor ţărilor celor mai dezavan-
tajate şi celor mai sărace categorii de populaţie ale acestora.

Fondul european de dezvoltare (FED) este principala sursă de finanţare

a ajutorului acordat celor 79 de state ACP, precum şi celor 20 de ţări şi
teritorii de peste mări (TTPM) aparţinând Danemarcei, Franţei, Ţărilor de
Jos şi Regatului Unit şi asociate la UE. FED nu este parte a bugetului ge-
neral al UE. Acesta este finanţat din contribuţiile statelor membre. După
intrarea în vigoare, la 1 iulie 2008, a Acordului de la Cotonou revizuit,
fondurile celui de-al 10-lea FED au devenit disponibile tuturor ţărilor
ACP care au ratificat acordul.
De-a lungul timpului, Comisia Europeană a acţionat în direcţia acor-
dării unui ajutor sporit, mai eficient şi mai rapid. În cadrul celui de-al
9-lea FED, aferent perioadei 2000-2007, s au alocat 15,8 miliarde EUR
în vederea cooperării pentru dezvoltare cu ţările ACP. În cadrul celui
de-al 10-lea FED, cuantumul a crescut la 22,7 miliarde EUR pentru
perioada 2008 2013. De asemenea, Comisia depune numeroase efor-
turi pentru a creşte eficacitatea ajutorului printr-o mai mare predic-
tibilitate, flexibilitate şi accentuarea obţinerii de rezultate. Se acordă
o atenţie specială oferirii unor răspunsuri adecvate ţărilor aflate în
conflict, post-conflict sau în alte situaţii fragile.
Asistenţa UE acordată ţărilor ACP are la bază Consensul european
privind dezvoltarea, adoptat în 2005. Acesta oferă o viziune comună
şi stabileşte un cadru comun de principii, valori şi obiective pentru
derularea activităţilor UE, atât la nivelul statelor membre, cât şi la
nivelul Uniunii, în vederea sprijinirii eradicării sărăciei în conformitate
cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului adoptate în cadrul ONU
(ODM).
UE pune un accent deosebit pe atingerea ODM în ţările ACP şi nu nu-
mai. De asemenea, consideră că obiectivul fundamental de reducere
a sărăciei este strâns legat de obiectivele complementare referitoare
la buna guvernanţă şi respectarea drepturilor omului – valori care
stau la baza UE.

În centrul politicii UE pentru dezvoltare se află principiile asumării

2009 – distribuţia în funcţie de instrumentul geografic
şi participării. Comisia Europeană facilitează şi promovează dialogul
între actorii statali şi nestatali cu privire la priorităţile şi strategiile de
(în milioane €) dezvoltare în ţările partenere. Acţiunile acesteia sunt menite să ajungă
 Ţările vecine din sudul UE 1 137 la categoriile cele mai sărace şi vulnerabile ale societăţii, precum şi să
20%  Ţările vecine din estul UE 318 întărească participarea acestora la deciziile politice care le afectează,
 Asia 673 pentru a sprijini crearea unei societăţi civile active, atât de esenţială
 America Latină 308
5% pentru democraţie şi dezvoltare.
58%  Africa, Caraibe şi Pacific 3 379

12%

5%

Cu excepţia programelor tematice

ACP inclusiv liniile bugetare pentru Africa de Sud, banane şi zahăr
10 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/Sarah Elliot

© Quamconsequi.

Parteneri Pentru Dezvoltare
Un istoric al parteneriatului
UE sprijină ţările ACP de mai bine de cinci decenii. Tratatul de la Roma
din 1957 a inclus dispoziţii pentru crearea FED, în primă instanţă în
vederea acordării de asistenţă tehnică şi financiară ţărilor africane cu
care statele membre aveau legături istorice.
Grupul statelor ACP a fost creat în mod oficial prin Acordul de la
Georgetown din 1975, semnat iniţial de 46 de state din Africa, Caraibe
şi Pacific. În prezent, grupul ACP este format din 79 de ţări, toate, cu
excepţia Cubei, fiind semnatare ale Acordului de la Cotonou. 48 de
state africane, acoperind întreaga Africă Subsahariană, 15 state din
Caraibe şi 15 din Pacific.
Între 1975 şi 2000, relaţiile ACP-UE au fost reglementate de Convenţiile
de la Lomé, revizuite periodic (Lomé I – Lomé IV bis). După un pro-
ces de modificare, acestea au fost înlocuite cu Acordul de parteneriat
ACP-UE, semnat în iunie 2000 la Cotonou (Benin) şi intrat în vigoare în
aprilie 2003. Acordul de la Cotonou va fi valabil până în 2020. Revizuirea
acestuia se face o dată la cinci ani. A doua revizuire a avut loc în 2010.
Parteneriatul ACP-UE stabileşte o relaţie clară între dimensiunea politi-
că, comerţ şi dezvoltare. Acesta se bazează pe cinci piloni:
• consolidarea dimensiunii politice a relaţiilor între ţările ACP şi Uniunea
Europeană;
• implicarea societăţii civile, a sectorului privat şi a altor actori nestatali;
• reducerea sărăciei, confirmată ca fiind un obiectiv-cheie în contextul
obiectivelor şi al ţintelor convenite la nivel internaţional (în special,
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului);
• un cadru inovator de cooperare economică şi comercială;
• raţionalizarea instrumentelor financiare şi un sistem de programare
flexibilă.
UE are o relaţie specială cu Africa de Sud, fundamentată pe valori po-
litice, sociale şi etice-cheie, cum sunt democraţia, drepturile omului,
buna guvernanţă şi un angajament ferm pentru combaterea sărăciei
şi a excluziunii sociale. Acordul pentru comerţ, dezvoltare şi cooperare,
menit să consolideze cooperarea bilaterală în diverse domenii, repre-
zintă baza juridică a relaţiilor dintre Africa de Sud şi UE.
ODM stau la baza cooperării ACP-UE, în special în ceea ce priveşte eradi-
carea sărăciei extreme şi a foametei, precum şi atingerea celorlalte ţinte
de dezvoltare convenite în cadrul conferinţelor ONU.
Parteneriat pentru schimbare 11
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
O etapă esenţială în direcţia acordării unui ajutor sporit şi mai eficient a
fost acordul din 2000 privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.
Atunci, Uniunea Europeană, alături de comunitatea internaţională, s-a
angajat să atingă o serie de obiective de dezvoltare - în special, înjumă-
tăţirea nivelului sărăciei pe plan mondial până în 2015.
Obiectivele de dezvoltare ale mileniului
În 2000, cu ocazia Summit-ului Mileniului al ONU, comunitatea
internaţională a stabilit opt Obiective de dezvoltare ale mileniului
care ar trebui atinse până în 2015:
• eradicarea sărăciei extreme şi a foametei
• accesul universal la educaţia de nivel primar
• promovarea egalităţii între sexe
• reducerea mortalităţii infantile
• îmbunătăţirea sănătății materne
• combaterea HIV/SIDA şi a altor maladii
• asigurarea unui mediu durabil
• crearea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare
În ciuda unor tendinţe globale pozitive, multe ţări sunt încă departe de
a atinge ţintele ODM convenite până în 2015, în special ţările din Africa
Subsahariană. În plus, au apărut noi provocări care pot submina progre-
sele în vederea atingerii ODM: criza economică şi financiară mondială,
alături de creşterea şi volatilitatea preţurilor la produsele alimentare şi
la produsele de bază.
Eradicarea sărăciei şi atingerea ODM rămân obiective esenţiale ale UE. În
acest sens, UE sprijină acţiuni în domenii-cheie, cum sunt educaţia, me-
diul, sănătatea, apa şi salubrizarea, securitatea alimentară, infrastructura
şi egalitatea între sexe, în vederea realizării ODM.
 12 Parteneriat pentru schimbare

Respectarea angajamentelor asumate

În 2002, liderii mondiali au adoptat Consensul de la Monterrey privind finan-
ţarea dezvoltării, având drept scop eradicarea sărăciei, o creştere economică
susţinută şi promovarea dezvoltării durabile, odată cu dezvoltarea unui
sistem economic global pe deplin integrant şi echitabil. Pentru atingerea
acestor obiective de dezvoltare ambiţioase, ţările donatoare s-au angajat
să aloce 0,7% din Venitul Naţional Brut (VNB) către asistenţa oficială pen-
tru dezvoltare (AOD). Angajamentele Consensului de la Monterrey au fost
reafirmate în 2008 cu ocazia Conferinţei internaţionale de monitorizare a
finanţării pentru dezvoltare, care a avut loc la Doha.
Angajamentele de mai sus asumate de comunitatea internaţională a dona-
torilor au avut drept rezultat creşterea ajutorului, ceea ce a permis Comisiei
Europene să introducă abordări inovatoare, cum ar fi contractele ODM,
sprijinul bugetar fiind direcţionat spre ţările beneficiare pentru obţinerea
de rezultate legate de ODM, în special în domeniul sănătăţii şi al educaţiei.
Contractele sunt menite să ofere ţărilor beneficiare un sprijin financiar mai
predictibil şi pe un termen mai lung.
În 2009, bugetul pentru ajutor extern al Comisiei Europene s-a ridicat la cca.
11,8 miliarde EUR, cei mai mari beneficiari fiind ţările din Africa, Caraibe şi
Pacific. În perioada 2005-2008, angajamentele FED destinate ţărilor ACP au
crescut cu 41%, atingând un nivel record de 4,4 miliarde EUR în 2008. Nivelul
efectiv al plăţilor în beneficiul ţărilor ACP, atât din FED, cât şi din bugetul UE,
în medie de 3,7 miliarde EUR anual între 2005-2008, a crescut cu 14% în
aceeaşi perioadă. Plăţile totale au scăzut uşor în 2009, în principal datorită
neîndeplinirii de către anumite ţări beneficiare a condiţiilor de eliberare a
plăţilor cu titlu de sprijin bugetar.

Plăţi FED, 1999-2009 (sume brute – valori nominale)

3 500 Plăţi
3 215
3 123
2 920 (în milioane €)
3 000 2 826 2 826

2 464
2 345
2 500

1 922
2 000 1 779
1 640
1 352
1 500

1 000

500

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
 Parteneriat pentru schimbare 13

Sprijinul acordat ţărilor ACP

Comisia Europeană dispune de diverse surse pentru acordarea de ajutor
ţărilor ACP şi TTPM. Partea leului provine din FED. Acesta este un instru-
ment financiar interguvernamental finanţat de statele membre ale UE,
ale căror contribuţii individuale sunt stabilite conform unor plafoane
specifice. FED are propriile reguli financiare şi este supravegheat de un
comitet format din statele membre ale UE.
În perioada 2008-2013, FED gestionează un buget total de 22,7 miliarde
EUR. Din această sumă, 22 de miliarde EUR sunt alocate ţărilor ACP,
286 de milioane EUR TTPM şi 430 de milioane EUR Comisiei cu titlu de
cheltuieli de sprijin pentru programare şi implementare.
Consensul european – domenii din cadrul cooperării
pentru dezvoltare a UE finanţate prin FED
Pe lângă FED, din bugetul general al UE se oferă ajutor printr-o serie
de instrumente geografice şi tematice. Următoarele instrumente se
aplică ţărilor ACP: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD),
Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (IEDDO)
şi Instrumentul de stabilitate (IdS).
ICD include cooperarea geografică cu Africa de Sud, precum şi progra-
mele tematice, vizând diferite domenii de activitate de interes pentru
toate ţările în curs de dezvoltare, inclusiv statele ACP. Aceste programe
sprijină acţiuni în următoarele domenii:
• investiţii în oameni (sectoarele sociale);
• actori nestatali (societatea civilă) şi autorităţile locale;
• mediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv a energiei;
• securitate alimentară;
• migraţie şi azil.

ICD include, de asemenea, măsuri conexe destinate unui număr de 20

de ţări ACP exportatoare de zahăr pentru a sprijini procesul de adaptare
12%
în urma reformei pieţei zahărului din UE. Începând cu 2010, ICD va oferi
28% 7% sprijin şi ţărilor ACP exportatoare de banane.

În plus, statele membre ale UE au propriile acorduri bilaterale cu ţările

4% 23% în curs de dezvoltare şi pun în aplicare pe cont propriu iniţiative indi-
3% viduale de cooperare.
10%
7%
5%
1%

Domenii din cadrul cooperării pentru dezvoltare Angajamente

(în milioane €)
Guvernanţă şi sprijin pentru reformele economice şi instituționale 426
Comerţ şi integrare regională 228
Infrastructură şi transport 795
Apă şi energie 243
Coeziune socială şi ocuparea forţei de muncă 46
Dezvoltare umană şi socială 186
Dezvoltare rurală, planificare teritorială, agricultură şi securitate alimentară 355
Mediu şi gestionarea durabilă a resurselor naturale 105
Prevenirea conflictelor şi state fragile 126
Multi-domenii 992
Angajamente AOD 2009 în milioane €. Estimări martie 2010. Doar cu titlu ilustrativ
 14 Parteneriat pentru schimbare
Răspunsul la nevoi
Rezultatele concrete în domeniu au la bază un vast proces de programare la
diverse niveluri pentru a aborda chestiunile de interes într-un mod eficient.
Comisia Europeană conlucrează îndeaproape cu beneficiarii ajutorului pen-
tru a se asigura că există o responsabilitate şi răspundere comună pentru a
creşte nivelul parteneriatului, al asumării şi coerenţa politicilor.
ProgrAmAreA AjutoruluI
Împreună cu ţările partenere şi delegaţiile locale ale UE, Comisia elabo-
rează documente de strategie specifice fiecărei ţări sau regiuni – aşa-nu-
mitele documente de strategie de ţară şi regională (DST şi DSR). Acestea
sunt completate de programele indicative naţionale şi regionale (PIN
şi PIR), care oferă o descriere mai detaliată a acţiunilor planificate, a
bugetului aferent şi a termenelor de punere în aplicare. Ulterior, se ela-
borează programele de acţiune anuale (PAA), care prezintă acţiunile
specifice ce ar urma să fie finanţate în fiecare ţară parteneră şi regiune
în decursul unui an.
Pe durata ciclului de programare, Comisia Europeană este în dialog
direct şi permanent cu ţara parteneră. Astfel, Comisia încurajează par-
ticiparea deplină şi activă a ţării partenere, monitorizând împreună
evoluţiile care ar putea determina o schimbare a priorităţilor, cum ar
fi gestionarea impactului structural al crizei economice şi financiare
mondiale.
Activităţile de cooperare sunt descentralizate. Aceasta înseamnă că
atât programarea, cât şi punerea în aplicare a asistenţei pentru dezvol-
tare revin, în mare măsură, delegaţiilor UE respective în cooperare cu
autorităţile locale. Împreună cu ţările partenere, delegaţiile identifică
acţiunile care ar urma să fie derulate, evaluează fezabilitatea acestora,
supraveghează punerea lor în aplicare şi se asigură că acestea sunt
evaluate şi monitorizate. În prezent, peste 80% din operaţiuni sunt
gestionate de delegațiile UE. Spre deosebire de programele naţionale,
unele programe regionale şi orizontale sunt gestionate direct de la
sediul central al EuropeAid din Bruxelles.
AcorDAreA AjutoruluI
Asistenţa pentru dezvoltare este direcţionată pe două canale principale:
abordarea bazată pe proiecte şi sprijinul bugetar. Abordarea bazată pe
proiecte sprijină iniţiativele cu obiective clar definite, cu un buget şi
termene fixe. Sprijinul bugetar presupune transferul direct de fonduri
către bugetul naţional al unei ţări partenere în baza unor indicatori de
performanţă conveniţi anterior. În funcţie de termenii conveniţi, spri-
jinul bugetar poate fi alocat şi unui sector specific, de exemplu pentru
sănătate sau educaţie. În orice caz, eligibilitatea pentru această formă
de sprijin este condiţionată de respectarea unor criterii stricte, inclusiv
a unor bune practici de gestiune financiară.
Comisia Europeană utilizează într-o mai mare măsură sprijinul bugetar
ca o metodă de îmbunătăţire a eficacității ajutorului prin folosirea sis-
temelor naţionale şi de creştere a responsabilizării democratice, a asu-
mării şi a capacităţii guvernelor beneficiare de a gestiona dezvoltarea în
ţările respective. În 2008, sprijinul bugetar general a fost aprobat pentru
22 de ţări, reprezentând 45% din angajamentele globale, comparativ cu
11% din angajamentele globale în 2007. Angajamentele totale aferente
sprijinului bugetar au crescut cu 110%, de la 3,9 miliarde EUR pentru
perioada 2001-2004, la 8,5 miliarde EUR pentru perioada 2005-2008. În
cadrul celui de-al 10-lea FED (2008-2013), cca. 44% din alocările naţio-
nale programate pentru ţările ACP vor fi sub formă de sprijin bugetar.

Acordarea unui ajutor sporit,
mai eficient şi mai rapid
În ultimii ani, Comisia a depus eforturi semnificative şi a investit resurse
importante pentru a acorda un ajutor sporit care să ajungă acolo unde
este cea mai mare nevoie de acesta, într-un mod cât mai rapid şi cât
mai eficace. Alinierea ajutorului donatorilor la strategiile şi procedurile
din ţările partenere, precum şi integrarea programelor de dezvoltare la
nivel local reprezintă pilonii centrali ai politicii UE în materie de ajutor
extern. Acestea şi alte obiective-cheie de dezvoltare au fost stabilite
în cadrul Consensului european privind dezvoltarea din 2005, care
a dus, în cele din urmă, la adoptarea în 2007 a Codului de conduită
al UE privind diviziunea muncii. Ambele documente oferă o viziune
comună a statelor membre şi a Comisiei în ceea ce priveşte politica
de dezvoltare, având drept scop creşterea eficacităţii ajutorului prin
utilizarea unor sisteme de alocare îmbunătăţite pentru a profita de
avantajele relative ale fiecărui donator european. Consensul reafirmă
angajamentele asumate de UE în 2005 – în cadrul Declaraţiei de la Paris
privind eficacitatea ajutorului - referitoare la intensificarea eforturilor UE
în vederea armonizării, alinierii şi unei mai bune gestionări a ajutorului
care să garanteze obţinerea de rezultate.
În septembrie 2008, Forumul la nivel înalt de la Accra privind eficaci-
tatea ajutorului a adoptat aşa numita Agendă de acţiune de la Accra,
conţinând importante angajamente politice ale donatorilor şi ale ţări-
lor în curs de dezvoltare, precum şi măsuri foarte ambiţioase pentru a
ameliora punerea în aplicare a Declaraţiei de la Paris.
În cadrul oferit de Codul de conduită al UE privind diviziunea muncii,
Comisia Europeană acţionează în direcţia armonizării practicilor do-
natorilor prin îmbunătăţirea mecanismelor sale de cofinanţare mixtă
alături de alţi donatori, precum şi a mecanismelor de cooperare dele-
gată. Acestea din urmă sunt acorduri de parteneriat între Comisie şi
un alt donator, prin care o parte deleagă autoritate celeilalte pentru a
acţiona în numele său în materie de administrare a fondurilor. Poate fi
vorba de un alt stat membru al UE, un donator bilateral sau o organi-
zaţie internaţională. Acest proces oferă noi oportunităţi de reducere a
cheltuielilor conexe ale donatorilor şi ale ţărilor partenere.
Parteneriat pentru schimbare 15
Ajutor pentru cei care au cea
mai mare nevoie
A devenit clar faptul că comunitatea internaţională trebuie să îşi îmbu-
nătăţească răspunsul acordat ţărilor aflate în situaţii fragile, dacă se vrea
un progres real al naţiunilor celor mai sărace şi atingerea Obiectivelor de
dezvoltare ale mileniului până în 2015. Fragilitatea se referă la structuri
vulnerabile şi ineficace în care statul nu este capabil sau nu este dispus
să îşi îndeplinească obligaţiile de a asigura serviciile de bază, de a oferi
securitate şi de a menţine statul de drept. Situaţiile fragile reprezintă
o provocare aparte pentru dezvoltarea durabilă, creşterea echitabilă
şi pace, deoarece pot crea instabilitate regională, fluxuri de migraţie
incontrolabile şi chiar riscuri pentru securitatea mondială. De aceea, în
ultimii ani, Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională au depus
eforturi concertate pentru a răspunde problemelor specifice situaţiilor
de conflict, post-conflict sau altor situaţii fragile, când trebuie să se
asigure, pe termen scurt, servicii de securitate şi urgenţă populaţiei
afectate şi să se dezvolte treptat capacitatea de a oferi servicii sociale,
securitate şi justiţie cu caracter durabil.
Comisia Europeană elaborează şi implementează diverse intervenţii
menite să răspundă unor situaţii umanitare, de securitate şi dezvoltare
pe termen lung. Pentru a face faţă noilor provocări şi pentru a se asigura
că programele sunt eficace chiar şi în ţările cele mai sărace aflate în
situaţii fragile sau de criză, Comisia îşi adaptează strategiile, progra-
mele şi procedurile la conjuncturile locale. De asemenea, Comisia şi-a
îmbunătăţit eficacitatea în situaţii fragile, răspunzând nevoilor printr-o
serie de instrumente, de la proiecte la sprijin bugetar.
În plus, foloseşte valoarea adăugată rezultată în urma operaţiunilor
derulate în ţările „neglijate” în privinţa acordării de ajutor, în care foarte
puţini alţi donatori sunt activi. Comisia profită de fiecare ocazie pentru
a încuraja statele membre să se implice în oferirea de ajutor acestor
state. De asemenea, face uz într-o măsură din ce în ce mai mare de
procedurile de cofinanţare, care îi permit să atragă şi să repartizeze
fonduri suplimentare din partea statelor membre în beneficiul acelor
ţări care duc lipsă de donatori.
16 Parteneriat pentru schimbare

Acordarea în practică a ajutorului
Comerţul şi integrarea regională
UE este principalul partener comercial pentru
majoritatea ţărilor ACP şi pentru, practic, toate
ţările ACP din Africa Subsahariană. În 2008,
schimburile comerciale cu ţările ACP au avut
o valoare totală de 92 miliarde EUR. Chiar dacă
comerţul cu ţările ACP rămâne marginal, UE
insistă asupra consolidării contribuţiei pe care
o poate aduce comerţul la dezvoltarea econo-
mică şi socială, precum şi asupra sprijinului
acordat ţărilor ACP pentru ca acestea să poa-
tă accede pe pieţele mondiale deschise. Un
obiectiv specific al strategiei de asistenţă în
materie comercială a UE este de a sprijini re-
giunea ACP să profite pe deplin de oportuni-
tăţile de schimb şi să îşi maximizeze beneficiile
reformelor comerciale. Aceasta presupune
înlăturarea treptată a obstacolelor comerci-
ale cu care se confruntă producătorii ACP, şi
anume a barierelor tarifare şi netarifare, pre-
cum şi întărirea cooperării în toate sectoarele
relaţionate cu comerţul. Asistenţa în materie
comercială a devenit o componentă esenţială
a cooperării externe a UE, şi în ceea ce priveşte
actuala Agendă de dezvoltare Doha a OMC,
În multe ţări ACP, exporturile de fructe, legume şi
flori sunt un motor al creşterii economice. UE este
cea mai mare piaţă de export a acestora. Producă-
torii şi exportatorii din ACP au nevoie de informaţii
actualizate şi resurse umane calificate pentru a-şi
Titlu proiectului
PIP – Pentru o dezvoltare durabilă a
industriei din Africa-Caraibe-Pacific
Durata
Faza I 2001-2009 – Faza a II-a 2009-2014
Contribuţia UE
Faza I - € 38,2 milioane; Faza a II-a - € 33 de milioane
Partener
COLEACP (reţeaua producătorilor/exportatorilor ACP,
importatori din UE & alţii)
http://www.coleacp.org/pip
precum şi negocierile în curs cu ţările ACP
pentru încheierea Acordurilor de parteneriat
economic (APE).
AcorDurIle De PArtenerIAt area de locuri de muncă. Comerţul şi integrarea
economIc
APE sunt menite să consolideze iniţiativele de
integrare regională între ţările ACP şi să stimu-
leze integrarea progresivă a acestora în econo-
mia mondială. Negocierile se bazează pe decizia
comună a UE şi a ţărilor ACP de a restructura
relaţiile comerciale dintre acestea, axate anteri-
or, în principal, pe preferinţele comerciale uni-
direcţionale acordate exporturilor din ţările ACP,
precum şi de a încheia noi acorduri comerciale
aliniate la reglementările OMC. APE ţin seama de
constrângerile economice, sociale şi de mediu
ale ţărilor ACP în cauză şi de capacitatea acestora
de a se adapta la noul context comercial.
PromovAreA IntegrărII regIonAle
În timp ce schimburile comerciale între statele
membre ale UE reprezintă peste 60% din co-
merţul total al acestora, comerţul echivalent
TOATe ŢăRile ACP • Sprijinirea creşterii exporturilor horticole în Europa
menţine accesul pe piaţă şi pentru a beneficia de
pe urma noilor oportunităţi. Comerţul cu produse
horticole are potenţialul de a-şi spori contribuţia la
reducerea sărăciei în ţările ACP, în special în rândul
anumitor categorii, cum sunt femeile din zonele
rurale, care au mai puţine posibilităţi de a genera
venituri.
Prin proiectul PIP, UE se asigură că sectorul expor-
turilor de produse horticole din ţările ACP îşi poate
menţine prezenţa pe piaţa europeană, respectând
normele UE în materie de siguranţă alimentară, ce-
rinţele de mediu, cele mai bune practici ale comer-
ţului echitabil şi răspunzând cererii consumatorilor
pentru produse ecologice. Proiectul ajută, de ase-
menea, exportatorii ACP să respecte numărul din
ce în ce mai mare şi exigenţa standardelor private
aplicate de lanţurile europene de supermarketuri.
PIP a fost creat în 2001, fiind iniţial un program
de iniţiative în materie de pesticide, menit să
restrângă utilizarea pesticidelor pentru a se
respecta standardele de export în Europa;
sfera de aplicare a fost ulterior extinsă
Parteneriat pentru schimbare 17
între ţările africane este de doar 10%. Există
loc de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte pieţe-
le regionale ale ţărilor ACP, pentru a promova
schimburile şi pentru a stimula creşterea şi cre-
regională sunt interconectate, iar progresele
în materie de integrare regională reprezintă
o condiţie a expansiunii fluxurilor comerciale.
Sprijinul UE pentru comerţul şi integrarea re-
gională a ţărilor ACP se axează pe elaborarea
unor politici adecvate în ceea ce priveşte co-
merţul şi dezvoltarea sectorului privat. Aces-
tea includ un cadru de reglementare favorabil
afacerilor, proceduri simplificate pentru înfiin-
ţarea şi funcţionarea întreprinderilor în diver-
se regiuni, infrastructuri economic eficiente,
precum şi măsuri de promovare a unui cadru
legislativ stabil şi de reducere a costurilor afe-
rente importurilor şi exporturilor. Dimensiunea
regională vizează armonizarea proceselor şi a
procedurilor, astfel încât o mai mare integra-
re a pieţelor regionale va spori, la rândul său,
oportunităţile întreprinderilor din ţările ACP de
a accede pe pieţele mondiale.
pentru a acoperi conformitatea cu o gamă largă
de standarde şi reglementări ale UE.
În prezent, PIP se află în cea de-a doua fază a
sa. Prima fază a acoperit perioada 2001-2008. În
versiunea actuală, PIP acordă o atenţie deosebită
sprijinirii şi formării micilor agricultori şi a grupurilor
aferente de producători. Un rezultat important al
PIP a fost creşterea standardelor de siguranţă ali-
mentară a fructelor şi legumelor comercializate
pe pieţele ACP.
Graţie PIP, furnizorii din ACP au putut îşi menţină
cota de piaţă pe segmentul de pro-
duse horticole de pe pieţele UE.
Gradul de acoperire al progra-
mului a ajuns la mai mult de 80%
din fluxurile comerciale de fructe
proaspete şi legume din ţările
ACP spre pieţele UE.
 18 Parteneriat pentru schimbare

SUdUl AfRiCii • Promovarea parteneriatelor de investiţii

Cele 14 ţări membre ale Comunităţii pentru dez- din ţările SADC prin organizarea de evenimente
voltarea sudului Africii caută investiţii pentru a-şi şi punerea lor în contact cu potenţialii investitori
extinde şi moderniza sectoarele de producţie. din alte ţări din regiune sau din Europa.
Acestea au nevoie de o creştere substanţială a
investiţiilor, atât din cadrul regiunii, cât şi din ex- ESIPP a organizat o reuniune majoră de parte- Înaintea finalizării proiectului, în iunie 2008:
terior, pentru a stimula creşterea economică neriat şi o serie de ateliere de lucru pentru
şi pentru a reduce sărăcia. Programul fiecare dintre cele cinci sectoare. • Împreună cu Asociaţia Camerelor de Comerţ şi
UE-SADC de promovare a inves- Titlu proiectului Evenimentele au avut loc în Industrie din SADC (ASCCI), ESIPP a elaborat un
tiţiilor (ESIPP) a fost conceput Programul UE-SADC de promovare a diferite ţări ale SADC. Reuni- set de instrumente destinat microîntreprinderi-
pentru a facilita şi simplifica investiţiilor unea finală de parteneriat – lor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (MIMM), care
procedurile de realizare a pentru sectorul industriei prezintă paşii necesari demarării şi funcţionării
Durata
investiţiilor. agricole – s-a desfăşurat unei mici afaceri în sudul Africii;
2002-2008
în Tanzania, în mai 2008. • ESSIP a contribuit la crearea Forumului de afaceri
Programul s-a axat pe Contribuţia UE Aceasta a atras peste 400 şi comerţ UE – Sudul Africii (BTFES), menit să
cinci sectoare-cheie ale € 18,3 milioane de participanţi, la care încurajeze implicarea mediului de afaceri în dez-
economiilor regionale: ma- s-au adăugat 60 de inter- voltarea relaţiilor comerciale dintre UE şi SADC.
Parteneri
teriale de construcţie şi con- Comunitatea pentru dezvoltarea mediari de afaceri din SADC,
strucţii, industria uşoară, turism, sudului Africii (SADC) estul şi vestul Africii şi UE, căro-
minerit şi industria agricolă. Acesta ra 128 de societăţi din SADC le-au
a avut două obiective principale. Primul a prezentat oportunităţile lor de investiţii.
fost întărirea capacităţii şi a rolului organizaţiilor Au avut loc peste 1 400 de întâlniri directe de
intermediare („mediatorii” între potenţialii parte- afaceri, iar potenţialii partenerii au semnat 169
neri de investiţii) în ţările SADC. Cel de-al doilea de scrisori de intenţie.
obiectiv a fost sprijinul direct acordat societăţilor

Mediul înconjurător
Degradarea mediului înconjurător reprezintă
o ameninţare gravă la adresa ţărilor în curs de
dezvoltare. Populaţia săracă din zonele rurale
depinde, în cea mai mare măsură, de resursele
naturale pentru a-şi asigura subzistenţa. În ace-
laşi timp, este cea mai vulnerabilă la efectele
dezastrelor naturale cauzate de schimbările
climatice, distrugerea ecosistemelor, poluare
şi epuizarea resurselor naturale. Protejarea
mediului ajută la stimularea dezvoltării eco-
nomice şi sociale pe termen lung, fiind astfel
un element-cheie pentru o reducere persisten-
tă a sărăciei şi o dezvoltare durabilă în ţările
ACP. Consensul european privind dezvoltarea
subliniază importanţa gestionării durabile şi
a conservării resurselor naturale, atât ca sursă
de venit, cât şi ca modalitate de a asigura şi
dezvolta locuri de muncă, subzistenţa în zonele
rurale, precum şi bunurile şi serviciile de mediu.
Acordul de parteneriat ACP-UE integrează asi-
gurarea unui mediu durabil în toate aspectele
cooperării pentru dezvoltare. Acest lucru se re-
alizează prin măsuri corective vizând anumite
probleme specifice de mediu sau prin măsuri
transversale integrate în cadrul altor domenii
politice, cum ar fi dezvoltarea şi consolidarea
capacităţii ştiinţifice şi tehnice a tuturor acto-
Parteneriat pentru schimbare 19
©FAO/G. Napolitano
rilor implicaţi (guverne, instituţii, organizaţii
ale societăţii civile, etc.). Iniţiativele concrete
ale UE în ţările ACP includ acţiuni care vizează
dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, bi-
odiversitatea, deşertificarea, pădurile şi admi-
nistrarea acestora, resursele marine, deşeurile
şi produsele chimice. Acestea promovează, de
asemenea, alternative de energie regenerabi-
lă, în special prin acordarea de sprijin institu-
ţional şi asistenţă tehnică, crearea unui cadru
legislativ şi administrativ favorabil investiţiilor
şi încurajarea cooperării regionale.
 20 Parteneriat pentru schimbare

AfRiCA CenTRAlă • Conservarea şi gestionarea pădurilor tropicale umede

Africa Centrală adăposteşte cea mai mare supra- Actualul program ECOFAC IV acoperă perioada
faţă de păduri tropicale din lume, după cele din 2006-2010. Acesta implică pe deplin populaţiile
bazinul amazonian. O exploatare raţională a aces- locale în activităţile sale. La program iau parte
tora ar putea constitui un vector real de dezvolta- şapte ţări: Camerun, Republica Centrafricană, Gu-
re. Bogăţiile biodiversităţii sale unice rămân, ineea Ecuatorială, Gabon, São Tomé și Prín- ECOFAC oferă populaţiei locale alternative la vâ-
în mare parte, neexplorate. cipe, Congo-Brazzaville şi Republica nătoare, inclusiv prin dezvoltarea ecoturismului
Titlu proiectului Democrată Congo. ca sursă de venit şi formare în tâmplărie, cără-
Programul ECOFAC îmbină Conservarea și utilizarea raţională midărie, noi tehnici agricole şi noi modalităţi de
două principii: conservare a ecosistemelor forestiere din Pădurile tropicale se în- exploatare a resurselor forestiere.
şi dezvoltare. Acestea de- Africa Centrală (ECOFAC) tind pe o suprafaţă de
monstrează angajamen- Durata peste 1 620 000 km2 de ECOFAC contribuie la planul de acţiune al UE
tul UE pentru protejarea 2006-2010 pe teritoriul acestor ţări. privind aplicarea legislaţiei, guvernanţa şi schim-
şi utilizarea raţională a Contribuţia UE Datorită, în mare parte, burile comerciale în domeniul forestier (FLEGT),
ecosistemelor foresti- € 38,2 milioane ECOFAC, o suprafaţă to- prin care UE conlucrează cu ţările producătoare
ere din Africa Centrală, tală de 180 000 km2 este, de lemn pentru a găsi soluţii la problema des-
Parteneri
aflate în pericol din cauza Instituţii naţionale din cele șapte în prezent, gestionată ca păduririlor şi pentru a stopa exploatările foresti-
defrișărilor ilegale. ţări participante zonă de conservare. Abor- ere ilegale. De asemenea, alături de UNESCO şi
darea regională a programului guvernul francez, ECOFAC sprijină un proiect de
Biodiversitatea acestor ecosisteme a dus la crearea unei reţele de zone sensibilizare în rândul populaţiilor care trăiesc în
este ameninţată de comerţul cu vânat, care protejate în Africa Centrală. zone forestiere, în special în rândul tinerilor, cu
pune în pericol existenţa anumitor specii de faună. privire la nevoia de a proteja maimuţele antro-
Conservarea pădurilor tropicale din Africa este de poide de talie mare, aflate pe cale de dispariţie.
o importanţă crucială pentru dezvoltarea econo-
mică şi socială a cca. 65 de milioane de oameni.
 Parteneriat pentru schimbare 21

infrastructură, comunicaţii şi transport

InfrAstructură şI trAnsPort
Infrastructura şi transportul sunt motoare esen-
ţiale ale dezvoltării. Acestea oferă acces la locuri
de muncă, sănătate, educaţie şi la alte funcţii ale
bunăstării sociale, care sunt cruciale pentru si-
guranţa şi asigurarea unui nivel de trai decent
pentru persoanele din zonele rurale şi urbane.
Costurile de transport trebuie minimizate pen-
tru a permite materializarea creşterii sociale şi
economice, precum şi dezvoltarea comerţului
şi a integrării regionale. Totuşi, situaţia transpor-
tului continuă să împiedice dezvoltarea în multe
ţări ACP, în special în cele mai puţin dezvoltate.
Pentru a întări contribuţia acestuia la dezvoltare,
este necesar ca transportul să fie sigur, convena-
bil ca preţ, eficient şi durabil, cu un impact minim
asupra mediului. Sprijinul UE pentru infrastruc-
tura de transport este marcat cu proeminenţă
în cadrul cooperării pentru dezvoltare cu ţările
ACP. Între 1995 şi 2006, Comisia a oferit aproape
6,5 miliarde EUR pentru proiecte în domeniul
transportului, regiunea ACP beneficiind de cca.
80% din fondurile alocate. Majoritatea finanţării
a fost destinată îmbunătăţirii transportului rutier
pentru a reduce costurile de deplasare şi pentru
a creşte calitatea serviciilor.

AfRiCA SUbSAhARiAnă • Asigurarea investiţiilor esenţiale în infrastructură

Până la sfârşitul anului 2009, fondul alocase rea poate lua diverse forme: subvenţii pentru rata
peste 96 de milioane EUR ca finanţare pentru dobânzilor, asistenţă tehnică, subvenţii directe şi
19 proiecte-cheie de infrastructură, la prime de asigurare. Fondul fiduciar
care se adaugă încă 26 de milioa- este un instrument-cheie al
Titlu proiectului
Infrastructurile eficiente, în special în domeniul ne EUR prevăzute pentru alte Fondul fiduciar pentru infrastructură Parteneriatului pentru in-
transporturilor, energiei, comunicaţiilor şi alimen- două proiecte. Se aşteaptă UE-Africa frastructură UE-Africa,
tării cu apă, sunt esenţiale pentru dezvoltarea du- ca finanţarea să ajungă la administrat în comun
Durata
rabilă, creşterea economică şi reducerea sărăciei 1,5 miliarde EUR, repre- de un comitet direc-
2007- în prezent
în Africa. Investiţiile necesare îmbunătăţirii infras- zentând împrumuturi tor format din state
tructurii în Africa Subsahariană au fost estimate la acordate de instituţiile Contribuţia UE membre ale UE şi
60 de miliarde EUR anual, în perioada 2010-2015. financiare europene € 308,7 milioane (2007-2009) state africane.
sau internaţionale şi de Parteneri
În 2007, UE a creat Fondul fiduciar pentru infra- către sectorul privat. 12 state membre ale UE; Banca Europeană de Investiţii; agenţii Fondul combină re-
structură UE-Africa, având drept obiectiv creşterea pentru dezvoltare ale UE, bănci sau instituţii de finanţare; sursele de finanţare
investiţiilor UE şi internaţionale în infrastructurile Se preconizează că fiecare Banca Africană de Dezvoltare din partea Comisiei
regionale şi interconectivitate în Africa, acţionând euro acordat din finanţări www.eu-africa-infrastructure-tf.net Europene şi a 12 state
alături de alte iniţiative, actori şi instrumente şi pe aprobate ale fondului va genera membre ale UE cu capaci-
baza principiului asumării proceselor de către Africa. cca. 14 € în investiţii totale. Finanţa- tăţile de creditare ale Băncii Eu-
 22 Parteneriat pentru schimbare

ropene de Investiţii (BEI) şi agenţiile sau băncile din
UE participante la finanţarea pentru dezvoltare.
Banca Africană de Dezvoltare participă la discuțiile
din cadrul Fondului fiduciar legate de pregătirea
proiectelor şi evaluare. Ca urmare a contribuţiilor
suplimentare din partea Comisiei Europene şi a
Regatului Unit, precum şi a unui prim angajament
din partea Finlandei, contribuţiile totale la Fondul
fiduciar se ridică în prezent la 372,7 milioane EUR.
Proiectele pentru patru sectoare de infrastructură,
şi anume energie, transport, apă şi telecomunicaţii,
sunt eligibile pentru sprijin din partea Fondului
fiduciar. Printre proiectele sprijinite se numără:
• amenajările hidroelectrice (de ex. Felou în Africa
de Vest);
• sistemele de interconectare cu energie electrică
(de ex. Benin-Togo, Namibia-Zambia);
• construcţia de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi
porturi (de ex. Beira, Walvis Bay; Pointe Noire, Port
Louis; aeroportul internaţional Jomo Kenyatta din
Kenya; „Great Eastern Road” în Zambia);
• sistemul de cablu submarin din Africa de Est (EAS-
Sy), un cablu de fibră optică care leagă ţările din
sudul şi estul Africii la reţeaua internaţională de
comunicaţii;
• studii preliminare pentru amenajările hidroelec-
trice din Sambagalou şi Gouina (Africa de Vest)
sau Ruzizi şi Gibe (Africa Centrală şi de Est).

CiAd • Noi drumuri pot duce la afaceri noi

Ciadul are o suprafaţă de aproape două ori mai dezvoltarea economică durabilă, contribuind, la
mare decât cea a Franţei, dar în 2005 avea doar rândul său, la reducerea nivelului de sărăcie. UE a
667 de km de drumuri asfaltate la standarde finanţat anterior construcţia unei părţi a au-
internaţionale. S-a ajuns la un total tostrăzii între N'Djamena şi Moundou
1 090 de km de drumuri asfal- Titlu proiectului (Ere-Kelo-Moundou 148 km), care Finalizarea şoselei între Moundou şi Koumra a sti-
tate la sfârşitul anului 2009, Sprijin pentru politica în sectorul a fost finalizată în 2005. mulat activitatea economică, de exemplu prin cre-
în creştere, parţial datorită transporturilor: întreţinerea drumurilor și area a şase noi societăţi de transport de persoane,
sprijinului din partea Uniu- rute rentabile Drumul de 390 de km care care oferă servicii regulate de transport între aceste
nii Europene. UE a finanţat Durata leagă N'Gaoundere, punc- oraşe din sud şi N'Djamena. Activitatea industrială
drumul asfaltat transfron- 2005-2013 tul terminus al căii ferate începe să se dezvolte şi, pe măsură ce reţeaua ruti-
talier care leagă Mondou, Contribuţia UE din Douala, de Moundou, eră va avansa în regiunile agricole izolate, va creşte
o zonă intens populată şi € 84 de milioane cel de-al doilea oraş ca şi potenţialul de exporturi agricole.
productivă din sudul Ciadu- mărime din Ciad, a fost dat
Partener
lui, de oraşul N'Gaoundere Ministerul Infrastructurii și în folosinţă în 2007. Proiectul În completarea activităţilor de construcţie, UE
din Camerun. Astăzi, continuă Transporturilor din Ciad a fost cea mai mare investiţie a a alocat fonduri mai multor proiecte de mediu,
să sprijine extinderea reţelei rutie- UE în Africa pe un singur tronson finanțând trei ONG-uri active în domeniul siguran-
re permanente spre interiorul sud-estic de drum. Darea sa în folosinţă a coincis ţei rutiere, al luptei împotriva despăduririlor şi al
al Ciadului, stat fără ieșire la mare. Proiectul îmbu- cu demararea construcţiei la şoseaua care leagă reducerii răspândirii bolilor cu transmitere sexuală
nătăţeşte reţeaua rutieră permanentă a Ciadului Moundou de Koumra (190 de km), inaugurată în şi a HIV/SIDA.
şi reducerea izolarea acestuia, în special prin redu- decembrie 2009. UE a contribuit în proporție de
cerea timpului de deplasare spre Douala, cel mai 79% la costurile de construcţie, iar guvernul din Proiectul în derulare al UE oferă, de asemenea,
apropiat oraş portuar din Camerun. Se va stimula Ciad cu restul finanțării. sprijin instituţional Ministerului Infrastructurii şi
Transporturilor, precum şi sectorului privat din
domeniul transporturilor, în special în ceea ce
priveşte întreţinerea infrastructurii rutiere. Capa-
citatea guvernului din Ciad de a gestiona rețeaua
rutieră şi de a face faţă congestionării este esenţială
pentru a asigura durabilitatea pe termen a inves-
tiţiilor în infrastructura rutieră.
 Parteneriat pentru schimbare 23

tehnologIIle InformAţIeI şI sprijină o serie de proiecte în domeniul TIC, sub ţionale şi prin oferirea de stimulente, cum ar fi
comunIcAţIIlor forma unor parteneriate între sectorul public şi reducerile fiscale. De asemenea, UE doreşte ca
Se aşteaptă ca tehnologiile informaţiilor şi cel privat, deşi finanţarea este relativ redusă. În ţările ACP să sprijine tehnologiile mai eficien-
comunicațiilor (TIC) să deţină, de asemenea, un acest sector, UE se axează, în principal, pe spri- te şi transferul de cunoştinţe la nivel mondial,
rol-cheie în dezvoltarea ţărilor ACP, prin contri- jinirea reformării cadrului legislativ şi a dezvol- de exemplu, prin instituirea unor regimuri mai
buţia lor la creşterea competitivităţii în afaceri. tării capacităţii administrative pentru a asigura flexibile în domeniul drepturilor de proprietate
Totuşi, dezvoltarea rapidă şi pozitivă a TIC în accesul egal şi echitabil pe pieţele concurenţiale. intelectuală şi al parteneriatelor internaţionale.
ţările ACP va necesita implicarea şi investiţii din UE încurajează guvernele ţărilor ACP să sprijine
partea sectorului privat. Comisia Europeană sectorul TIC prin dezvoltarea capacităţii institu-

CARAibe • Cum se menţine competitivitatea în era digitală

alfabetizare şi competenţe tehnice, în special în do- În plan concret, aceasta a însemnat:

Statele mici din Caraibe se con-
fruntă cu provocări majore le-
gate de competitivitatea lor
în contextul globalizării,
economiei bazate pe
cunoaştere şi revoluţiei
în domeniul informaţiei
şi comunicaţiilor. Aces-
tea se bazează în mare
măsură pe agricultură,
turism şi servicii financia-
re, necesitând o capacitate
umană şi financiară limitată.
Competitivitatea viitorului va
depinde de implicarea în sectorul
serviciilor, la nivel regional şi internaţional,
cu o forţă de muncă educată, cu un înalt nivel de
meniul TIC şi al serviciilor bazate pe internet.
• îmbunătățirea eficienţei şi relevanţei IIT şi a mi-
Cu sprijin din partea UE, a fost creată nisterelor guvernamentale prin asistenţa tehnică
Reţeaua de cunoaştere şi învăţa- acordată în materie de planificare, gestiune finan-
Titlu proiectului re din Caraibe (RCIC) pentru ciară şi resurse umane;
Sprijin pentru Reţeaua de cunoaștere și a face faţă acestor pro- • crearea unei reţele durabile de cunoaştere şi în-
învăţare din Caraibe vocări. Într-o prima văţare;
Durata fază (2007-2009), UE • dezvoltarea capacităţii de a oferi programe de
Faza I 2007-2009 – Faza a II-a 2009-2012 a sprijinit RCIC prin educaţie regională şi servicii pentru învăţământul
Contribuţia UE contribuţia adusă la distanţă.
Faza I € 2 milioane – Faza a II-a € 10 milioane la instituirea unui
Parteneri cadru instituţional Elementul esenţial a fost formarea şi asistenţa teh-
Banca de Dezvoltare din Caraibe, Banca Interamericană pentru şi a unor instrumen- nică oferită unui număr de peste 100 de IIT, aflate
Dezvoltare, Organizaţia Statelor Americane, guvernele ţărilor te care să permită la diverse niveluri de dezvoltare şi răspândite pe o
CARICOM, PNUD, Agenţia de asistenţă pentru dezvoltare reţelei să deservească întindere vastă. Era necesar ca RCIC şi membrii săi să
din Canada membrii săi şi să permită fie pregătiţi să implementeze reţeaua, atât în mate-
http://www.ckln.org instituțiilor de învăţământ rie de resurse umane, cât şi în materie de planificare
terţiar (IIT) din Caraibe să parti- strategică şi operaţională şi gestiune financiară.
cipe la reţea.
În continuarea primei faze, UE finanţează aşa-nu-
mita RCIC II. Aceasta constă într-un plan de afaceri
şi un studiu de fezabilitate pentru reţeaua RCIC. Se
oferă, de asemenea, finanţare pentru echipamen-
tele necesare reţelei şi pentru închirierea circuitelor
de transmisie digitală. La finalizarea acesteia, RCIC
II va fi interconectată cu reţelele educaţionale din
America Latină, Europa şi de la nivel mondial.
 24 Parteneriat pentru schimbare

Apă şi energie
APă şi a deceselor. În unele ţări ACP, resursele de misia Europeană răspunde acestor provocări cu
Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii şi a apă şi aşa destul de limitate depind, în mare acţiuni direcţionate în cadrul programelor de
dezvoltării umane. Totuşi, peste 300 de milioa- măsură, de fluctuaţiile sezoniere majore şi de cooperare naţională şi regională cu ţările ACP,
ne de oameni din Africa nu au acces la surse de ciclurile periodice de secetă şi inundaţii. Schim- precum şi prin instrumente politice specifice,
apă curată şi nici la instalaţii sanitare de bază, bările climatice au, de asemenea, un impact cum sunt Facilitatea ACP-UE pentru apă şi Ini-
aceasta fiind cauza principală a îmbolnăvirilor negativ din ce în ce mai mare în acest sens. Co- ţiativa UE privind apa.

SenegAl • Apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare adecvate

pentru comunitatea rurală din Coubalan

Comunitatea rurală din Coubalan, din sudul regiu- Rezultatele proiectului au fost:
nii Casamance, a avut unul dintre cele mai scăzute
niveluri de apă salubră şi instalaţii sanitare adecvate • trei sisteme hidraulice conectate la cinci
din Senegal. Doar 20% din populaţie avea acces la puţuri, oferind cantităţi adecvate Proiectul este o iniţiativă a soci-
apă potabilă salubră. Proiectul, cofinanţat prin Faci- de apă potabilă de calitate; Titlu proiectului etăţii civile, condusă de un
litatea ACP-UE pentru apă, oferă un acces durabil • au fost construite, în to- Apă potabilă și instalaţii sanitare în comu- ONG din Italia, în parte-
nitatea rurală din Coubalan
la apă potabilă salubră şi instalaţii sanitare de bază tal, 923 de latrine în 13 neriat cu comunitatea
pentru 13 sate din Coubalan, cu peste 17 000 de sate, acoperind întreg Durata rurală din Coubalan.
locuitori. Proiectul acoperă o suprafaţă de 200 de teritoriul comunităţii 2006-2009 O serie de alţi par-
km2. Coubalan este prima comunitate rurală din rurale din Coubalan; Contribuţia UE teneri s-au alătu-
Senegal care beneficiază de alimentare cu apă şi • 1 200 de locuinţe € 931 388 (67% din total) rat proiectului.
instalaţii sanitare ce acoperă întreg teritoriul co- conectate la siste- Parteneri Printre aceştia se
munităţii. Resursele de apă sunt gestionate la nivel mul de alimentare ACRA (Associazione di Cooperazione Rurale in Africa e America Latina), numără Ministerul
local de către comunitatea rurală, prin intermediul cu apă; Italia; organizaţiile comunităţilor locale, în frunte cu Consiliul Rural Afacerilor Exter-
unei structuri administrative descentralizate. • derularea a două din Coubalan, Senegal ne şi Europene din
campanii pe teme de http://ec.europa.eu/europeaid/where/acp/regional- Franţa, orașul francez
Facilitatea pentru apă a avut un buget de 497 de igienă în satele vizate şi cooperation/water/index_en.htm Cherbourg-Octeville,
milioane EUR pentru perioada 2004 2009, comple- în şcolile acestora; Consiliul Regional din Bas-
tat de un buget de 200 de milioane EUR aferent • resursele de apă sunt gestionate se-Normandie, Agenţia pentru
perioadei 2009-2013. de comunitate, cu participarea localnicilor. apă din Seine-Normandie şi Serviciile
Hidraulice din Senegal.

.

energIe duce, de asemenea, la degradarea mediului
Accesul limitat la servicii fiabile de alimentare datorită despăduririi şi utilizării inadecvate a
cu energie este o caracteristică a sărăciei, iar resurselor naturale. Nicio ţară nu a reuşit să re-
ţările ACP nu fac excepţie de la aceasta. În une- ducă în mod semnificativ sărăcia fără a veni în
le ţări, accesul la servicii durabile şi moderne întâmpinarea cererii în creştere pentru surse
de alimentare cu energie poate merge până eficiente de energie. De aceea, este esenţial să
la doar 10% în zonele rurale. În plus, depen- se îmbunătăţească accesul şi să se promoveze
denţa majoră de combustibilii tradiţionali utilizarea tehnologiilor durabile şi regenerabile
din biomasă, cum ar fi cărbunele sau lemnul, de producere a energiei în ţările ACP, pentru a
RegiUneA PACifiCUlUi • Energie solară pentru insulele îndepărtate
Printre obstacolele de surmontat s-au
numărat transportul pe ţărm al
Titlu proiectului panourilor solare şi al ba-
Sprijin pentru sectorul energetic din cinci ţări teriilor grele şi instalarea
insulare ACP din Pacific
Izolate şi relativ mici ca acestora pe insulele
suprafaţă, majoritatea Durata îndepărtate, precum
ţărilor insulare din Pa- 2006-2009 şi instruirea unor
cific se bazează pe Contribuţia UE echipe în fiecare lo-
combustibilul fosil € 12,39 milioane caţie, responsabile cu
din import pentru a Parteneri întreţinerea de bază şi
produce energie. În- Un consorţiu internaţional condus de IT Power din Regatul remedierea defecţiuni-
trucât această formă de Unit, alături de Transenergie și Ademe, din Franţa lor instalaţiilor. Deoarece
producere a energiei elec- http://www.rep5.eu echipamentele erau insta-
trice este deseori ineficientă, late pe mici atoli aproape de
există potenţialul dezvoltării unor apele Oceanului Pacific, era necesar
surse alternative de energie. Ţările ACP din ca acestea să fie robuste, pentru a rezista
Pacific beneficiază, în general, de mult soare. Dar coroziunii într-un mediu cu salinitate ridicată.
a face din aceasta o sursă de energie utilizabilă nu
este atât de simplu. Aceasta a fost sarcina asumată Pe lângă energia electrică regenerabilă pentru re-
în cinci state insulare îndepărtate prin proiectul ţeaua electrică, proiectul asigură alimentarea cu
REP-5 finanţat din cel de-al 9-lea FED. Cele cinci
sunt Statele Federate ale Microneziei, Nauru, Niue,
Palau şi Republica Insulelor Marshall.
REP-5 a implementat o serie de proiecte de ener-
gie regenerabilă şi eficienţă energetică în cele cinci
ţări pentru a le ajuta să îşi reducă dependenţa de
combustibilii fosili din import şi să extindă alimen-
tarea cu energie în comunităţile insulare periferice.
Parteneriat pentru schimbare 25
stimula furnizarea unor servicii fiabile şi con-
venabile de alimentare cu energie, atât pentru
comunităţile rurale, cât şi pentru cele urbane,
UE promovează acest lucru prin diverse măsuri
şi iniţiative, în principal prin Facilitatea ACP-UE
pentru energie, precum şi prin Iniţiativa UE în
domeniul energiei pentru eradicarea sărăciei
şi dezvoltare durabilă.
energie pentru locuinţe individuale şi clădiri pu-
blice, inclusiv şcoli şi dispensare. Acesta a sprijinit,
de asemenea, instalarea unor contoare cu plată
anticipată, a unor aragazuri eficiente sau a unor
încălzitoare solare de apă. Proiectul a fost însoţit de
o campanie de economisire a energiei destinată
comunităţilor locale. Li s-a arătat cum să utilizeze
noile sisteme şi cum să le gestioneze cât mai efi-
cient. Contactele au dus, de asemenea, la o mai
mare implicare a comunităţii locale şi asumare a
proiectului.
După implementarea cu succes a REP-5, cele cinci
ţări vor continua proiectul în cadrul celui de-al 10
lea FED. Acestora li s-au alăturat Kiribati şi Tonga.
REP-5 s-a derulat sub autoritatea Secretariatului
Forumului insulelor din Pacific, cu sediul în Fiji.
 26 Parteneriat pentru schimbare

©FAO/G. Napolitano

Agricultură şi dezvoltare rurală

Agricultura şi dezvoltarea rurală deţin un
rol cheie în reducerea sărăciei şi stimularea
creşterii în ţările ACP. Agricultura, creşterea
animalelor, exploatarea forestieră şi pescuitul
constituie baza economică a majorității popula-
ţiei din ţările ACP. Acestea sunt, de asemenea, o
sursă majoră de locuri de muncă şi oferă materii
prime pentru industrie şi export, contribuind, în
mare măsură, la produsul intern brut al ţărilor
respective. Datorită nivelului de diversificare
deseori scăzut şi nivelului redus de produse de
export, agricultura din ţările în curs de dezvol-
tare este extrem de sensibilă la schimbările sur-
venite în fluxurile comerciale. Totuşi, deoarece
oferă alimente şi venituri celor săraci, agricultu-
ra este importantă pentru asigurarea securită-
ţii alimentare, a unor servicii sociale accesibile,
precum şi pentru conservarea ecosistemelor şi a
biodiversităţii. UE acţionează la diverse niveluri
pentru a sprijini agricultura şi dezvoltarea rurală
în ţările ACP. De exemplu, la nivel continental,
UE propune un cadru de cooperare cu Uniunea
Africană, cu accent pe dezvoltarea capacităţii
şi consolidarea instituţională a organizaţiilor
regionale din Africa. Acesta va veni în comple-
tarea programelor de cooperare naţională şi va
stimula dezvoltarea sectorului agricol pe o bază
mai amplă. De asemenea, UE sprijină ţările ACP
dependente de exportul de produse de bază,
de ex. cafea, zahăr, bumbac sau cacao, pentru a
spori câştigurile producătorilor şi a reduce fluc-
tuaţiile veniturilor, atât la nivel macroeconomic,
cât şi la nivelul producţiei.

belize • Sărăcia rurală - cea mai mare barieră în calea dezvoltării

Sărăcia rurală în Belize nu este doar De aceea, finanţarea Programului de

rezultatul privaţiunilor econo-
mice. Aceasta este legată de
Programul de dezvoltare rurală în Belize
factori structurali de o mai
mare amploare, cum ar fi
slaba dezvoltare a infras-
tructurii şi a transporturi-
lor, accesul la servicii de
sănătate sau apă potabi-
lă şi resursele umane cu
competenţe reduse. Aceşti
factori împiedică zonele rurale
să participe la activităţi economi-
ce majore.
dezvoltare rurală în Belize (PDRB)
Titlu proiectului este în centrul sprijinului UE
destinat acestei ţări. Scopul
Durata PDRB este de a dezvolta ca- a sprijini comunităţile locale şi districtele să îşi
2006-2011 pacitatea populaţiei săra- definească strategiile şi să identifice proiectele şi
Contribuţia UE ce din zonele rurale şi de afacerile care ar urma să beneficieze de sprijin. Pro-
€ 7,2 milioane a investi împreună pentru ductivitatea şi competitivitatea trebuie să crească
Parteneri a crea bogăție şi pentru a în agricultura tradiţională. De asemenea, comuni-
Ministerul Dezvoltării Economice, elimina sărăcia. tăţile trebuie să se diversifice pentru a desfăşura şi
autorităţi locale și ONG-uri activităţi neagricole generatoare de venituri.
http://www.brdp.org Astfel, programul urmează o
abordare participativă şi descen-
tralizată, de la bază spre vârf, pentru
 Parteneriat pentru schimbare 27

Rezultatele preconizate pe termen lung ale PDRB
sunt:
• dezvoltarea unui sector agricol mai eficient, mai
productiv şi mai competitiv, alături de facilitarea
şi încurajarea activităţilor economice neagricole
în zonele rurale; ţinta este de a sprijini crearea
a 75 125 de întreprinderi rurale productive şi
300-600 de microproiecte;
• îmbunătăţirea serviciilor de bază destinate po-
pulaţiei rurale; ţinta este ca 115 000 de persoane
din zonele rurale să aibă acces la cele 100-200
de infrastructuri noi sprijinite prin PDRB;
• consolidarea politicilor şi a mediului instituţio-
nal în care îşi desfăşoară activitatea producătorii
agricoli, comercianţii, prelucrătorii, organizaţiile
locale şi comunităţile.
Ţinta este ca 10% din familiile rurale din Belize
să beneficieze de pe urma PDRB şi ca cel puţin
30% din beneficiari să fie femei şi tineri. Aceasta
înseamnă sprijin pentru cca. 60 de sate din cele
192, câte există în Belize.

eTiOPiA • Îmbunătăţirea securităţii alimentare prin programul de asigurare productivă

nu pot participa la proiectele de lucrări publice,

de exemplu persoanele în vârstă şi vulnerabile,
femeile însărcinate sau persoanele cu handicap,
beneficiază de sume în numerar.
Şocurile climatice succesive – secetă şi inundaţii
– din ultimii ani au adus mulţi oameni din Etiopia Programul de asigurare productivă costă 220 de
în pragul sărăciei. Mulţi şi-au vândut tot ce aveau milioane EUR anual şi este finanţat de nouă dona-
pentru a putea supravieţui, depinzând perma- tori, inclusiv UE şi patru state membre. Acesta răs-
nent de livrările de ajutoare alimentare. Pentru punde nevoilor a cca. 10% din populaţia Etiopiei,
a inversa nevoia majoră de ajutoare alimenta- şi anume 7,5 milioane de persoane. Fondurile UE
re de urgenţă, guvernul etiopian, sunt cumulate într-un fond fiduciar
în colaborare cu partenerii gestionat de Banca Mondială.
Titlu proiectului
pentru dezvoltare, a creat
Sprijin pentru programul de asigurare
o structură alternativă Transferurile de numerar
productivă (PAP)
pentru a face faţă in- sunt folosite pentru a fi-
securităţii alimentare Durata nanţa anual mii de pro-
Faza I 2005-2009
cronice: programul iecte de lucrări publice
de asigurare produc- Contribuţia UE în cadrul planurilor de
tivă (PAP). PAP pentru € 180,23 milioane dezvoltare comunitară.
Etiopia este un pro- Parteneri Pieţele au fost promo-
gram internaţional de Guvernul Etiopiei, Banca Mondială, PAM, USAID, CIDA, vate prin injectarea de
referinţă, conceput să răs- Irlanda, Suedia, Ţările de Jos și Regatul Unit lichidităţi în economia lo-
pundă mai eficient nevoilor cală şi s-a consolidat capaci-
gospodăriilor afectate de inse- tatea instituţională de a gestiona
curitatea alimentară. Acesta utilizează PAP. Programul a fost asumat pe deplin
investiţiile productive pentru a genera venituri, de guvernul etiopian, iar implementarea efectivă
pentru a sprijini creşterea economică în zonele a PAP se face la nivel local.
rurale şi pentru a remedia daunele aduse mediu-
lui. Finanţarea lucrărilor publice creează locuri de Pentru a ajuta populaţia să facă faţă secetei şi
muncă remunerate şi oferă fonduri în numerar preţurilor în creştere ale alimentelor în perioada
populaţiilor fără resurse, pentru ca familiile să 2008-2009, UE a contribuit la program cu încă
poată cumpăra alimente, să îşi refacă gospodă- 20,23 milioane EUR, pe lângă finanţarea de 98
riile şi să reînceapă să îşi câştige existenţa. de milioane EUR prevăzută pentru 2005-2007.
Mai mult, UE a alocat 20 de milioane EUR prin
La nivelul comunităţii, populaţiile în cauză be- Instrumentul financiar pentru alimente, pentru
neficiază, de asemenea, de pe urma proiectelor a proteja beneficiarii programului de impactul
de lucrări publice care vizează construcţia de creşterii vertiginoase a preţurilor la alimente. UE
şcoli, asistenţa medicală, puncte de apă pota- a prevăzut încă 100 de milioane EUR pentru pro-
bilă şi activităţi de conservare a solului. Cei care gramul PAP în perioada 2008-2013.
 28 Parteneriat pentru schimbare

TOATe ŢăRile ACP • Sprijin direcţionat pentru producătorii de produse de bază

Programul privind produsele agricole de bază în • o reuniune regională majoră pe tema cerealelor
toate ţările ACP (AAACP) recunoaşte pe deplin la Dakar;
legătura între comerţ şi reducerea sărăciei. Scopul • progrese semnificative în implementarea pro-
programului este de a reduce sărăcia, în paralel iectelor de gestionare a riscurilor vizând produ-
cu creşterea şi stabilizarea veniturilor, sele de bază. În Pacific, programul se va axa de acum înainte pe
precum şi cu îmbunătăţirea securitatea alimentară, acţiunile vizând sectorul
condiţiilor de viaţă ale pro- Titlu proiectului: În sectorul bumbacului, o fructelor şi legumelor.
ducătorilor de produse Programul privind produsele agricole de bază serie de călătorii de stu-
agricole de bază din în toate ţările ACP diu, vizite pe teren şi În regiunea Africii Centrale, bananele de tip „plan-
ţările ACP. O treime Durata sesiuni de formare pe tain” şi tapioca au fost identificate ca produse de
din bugetul de 45 de septembrie 2007 - decembrie 2011 teme de marketing bază prioritare. În Africa de Vest, bumbacul este
milioane EUR este Contribuţia UE au dus la rezultate sectorul-cheie, deseori în combinaţie cu cereale-
prevăzut pentru sec- € 45 de milioane concrete. Au fost le. Ţările din estul şi sudul Africii au optat pentru
torul bumbacului. încheiate primele sprijin pentru culturile alimentare, horticultură şi
Parteneri
Banca Mondială, FAO, Centrul de comerţ internaţional (ITC), contracte de export sectorul cerealelor. De asemenea, a fost creat un
Programul, care a de- Fondul comun pentru produse de bază (CFC) și UNCTAD. direct de bumbac în- punct central în fiecare dintre cele cinci regiuni
butat în septembrie tre producătorii africani şi ACP pentru a promova o mai mare asumare şi
http://www.euacpcommodities.eu
2007, se va derula până în filatorii din China, Thailanda implicare a acestor regiuni în programul AAACP.
decembrie 2011. Printre rea- şi Bangladesh. S-a publicat, de
lizările de până acum ale AAACP, se asemenea, o lucrare de referinţă co- De asemenea, se va consolida colaborarea inter-
numără: mună privind lecţiile învăţate din reforma sec- agenţii între organizaţiile partenere ale UE, pentru
torului bumbacului din Africa. a obţine sinergii mai eficiente şi pentru a reduce
• elaborarea a 16 strategii sectoriale; costurile prin activităţi de tipul unor ateliere de
• o serie de ateliere de lucru pentru promovarea S-a convenit asupra unor schimbări de orientare, lucru comune. Partenerii UE în cadrul AAACP
relaţiilor agricultor-cumpărător între ţările ACP; cu participarea actorilor interesaţi, pentru ultimii sunt acele organizaţii internaţionale deja active
• o diseminare mai amplă a bunelor practici agri- doi ani ai programului: în planul comerţului mondial cu produse de bază
cole, în special în Africa de Vest, prin instruirea şi producţie.
a cca. 7 000 de agricultori;
 Parteneriat pentru schimbare 29

guvernanţă, democraţie şi drepturile omului

Dezvoltarea pe termen lung nu este posibilă
fără un guvern capabil să deservească intere-
sul public în mod eficient. Fără guvernanţă,
răspundere şi respectarea statului de drept,
prosperitatea va fi atinsă doar de un segment
al populaţiei, în detrimentul celorlalţi membri
ai societăţi, în special al celor mai defavorizaţi.
Progresul reformei în materie de guvernanţă
este crucial pentru dezvoltarea durabilă, redu-
cerea sărăciei, stabilitate şi securitate. De aceea,
UE a plasat guvernanţa în centrul cooperării
sale cu ţările partenere din ACP. Abordarea UE
în ceea ce priveşte guvernanţa ţine seama de
dimensiunea sa politică, economică, socia-
lă culturală şi de mediu. Aceasta încurajează
participarea la nivel naţional şi local prin acor-
darea de sprijin deopotrivă actorilor nestatali
şi autorităţilor locale. Programele de asistenţă
pentru promovarea democraţiei pun accentul
pe existenţa unui proces electoral echitabil, li-
ber şi transparent, consolidarea capacităţii in-
stituţionale şi organizaţionale a parlamentelor,
promovarea unei mass-media independente
şi încurajarea sistemelor politice cu adevărat
pluraliste. Sprijinul pentru statul de drept cu-
prinde programe de reformă a justiţiei, inclu-
zând aspecte care ţin de dreptul civil, comer-
cial şi penal, precum şi programe de reformă
a sectorului de securitate. În acelaşi timp, UE
caută să promoveze principiul democraţiei şi
respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentare, care sunt condiţii prealabile ale
dezvoltării şi securităţii în orice societate şi, prin
urmare, elemente indispensabile în lupta îm-
potriva sărăciei.

MAli • Dezvoltarea atribuţiilor autorităţilor locale

Unul dintre elemente-
le-cheie ale dezvoltării
durabile în Mali este
reforma administrativă
şi descentralizarea unor
atribuţii sporite pentru
autorităţile locale. În 2006,
UE a lansat un program de
sprijin pe patru ani pentru re-
forma administraţiei publice şi descentralizare
(PARAD), având drept scop consolidarea
capacităţii guvernului şi a autorităţi-
Titlu proiectului lor locale de a elabora, direcţiona
Programul de sprijin pentru reforma şi coordona politicile şi acţiu-
administraţiei publice și descentralizare nile de dezvoltare, precum şi
Durata îmbunătăţirea accesului po-
2006-2010 pulaţiei la serviciile de bază.
Contribuţia UE
€ 72 de milioane PARAD se adresează întregii
administraţii din Mali, inclu-
Partener
siv câtorva ministere, serviciilor
Guvernul din Mali
descentralizate ale acestora şi au-
torităţilor locale. Acestea constau din 703 muni-
cipalităţi, 49 de cercuri, opt regiuni şi districtul
Bamako, capitala Republicii Mali. Programul oferă
guvernului din Mali sprijin bugetar sectorial. La
debutul programului, în 2006, era pentru prima
dată când o ţară ACP beneficia de sprijin bugetar
în materie de guvernanţă.
Sprijinul bugetar permite distribuirea resurselor
de investiţii pe întreg teritoriul ţării şi în toate
domeniile de intervenţie. Acest ajutor bugetar
creşte resursele prevăzute pentru modernizarea
şi descentralizarea administraţiei, precum şi tran-
 30 Parteneriat pentru schimbare

sferurile către autorităţile locale prin „fondul de
investiţii pentru administraţiile locale”. Astfel, se
oferă finanţare pentru infrastructura locală, ca de
ex. săli de clasă, centre de sănătate, echipamente
şi puţuri.
Ideea care stă la baza programului este de a
crea legături între descentralizare şi reforma ad-
ministraţiei publice prin îmbunătăţirea accesului
populaţiei locale la serviciile de bază oferite de
autorităţile locale.
PARAD va fi extins şi va deveni PARADDER (2010-
2014) prin includerea dezvoltării economice re-
gionale printre obiectivele sale.

Se utilizează indicatorii de performanţă pentru

a evalua programul prin măsurarea progreselor
privind accesul populaţiei la serviciile de bază,
cum sunt apa potabilă, consultaţiile prenatale şi
nivelul de şcolarizare în rândul fetelor. Indicatorii
evaluează, de asemenea, calitatea guvernanţei
locale, resursele alocate de autorităţile locale
pe cap de locuitor, supravegherea proiectelor
municipale, descentralizarea bugetară şi nivelul
de utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comu-
nicaţiilor (TIC).

MAlAwi • Sprijinirea participării cetăţenilor la viaţa publică

Democraţia pluripartită a fost in- Mai exact, NICE are drept scop faci-
trodusă în Malawi în 1994. litarea participării cetăţenilor
Titlu proiectului
Progresele ţării în direcţia la procesul democratic de
Iniţiativa naţională pentru educație civică în
bunei guvernanţe şi par- luare a deciziilor la nivel
Malawi (NICE)
ticiparea cetăţenilor săi de comunitate, district • a sprijinit crearea unei structuri dinamice de
la viaţa publică sunt Durata (faza a III-a) sau la nivel naţional. proximitate, cu 8 000 de educatori civici instruiţi
esenţiale pentru con- mai 2006 – decembrie 2010 De asemenea, sprijină la nivel de comunitate;
solidarea procesului Contribuţia UE dezvoltarea capacităţii • a consolidat angajamentele privind toleranţa
democratic. O rată a € 8,9 milioane organizaţiilor societăţii politică, în special în districtele în care s-au for-
analfabetismului de Parteneri civile şi caută să crească mat comitete pluripartite;
68% reprezintă o pro- Guvernul din Malawi, ONG-uri locale și organizaţii gradul de responsabili- • a mobilizat cu succes oamenii pentru a parti-
vocare majoră. În plus, comunitare (CBOs) zare al factorilor de decizie. cipa la alegerile prezidenţiale şi parlamentare
populaţia rurală are un ac- http://www.nicemw.org din 1999, 2004 şi 2009.
ces foarte limitat la informare. Printre rezultatele sale, NICE:
Programul a format peste 400 de observatori ai
De aceea, este necesară o educaţie civică pentru • a înfiinţat birouri în toate cele 28 de districte din alegerilor. Înaintea alegerilor din mai 2009, toate
ca cetăţenii să îşi cunoască mai bine drepturile şi Malawi, care îi permit să transmită mesajul său birourile de district au organizat şi au coordonat
obligaţiile, precum şi conceptele de bază vizând celor mai îndepărtate comunităţi rurale; activităţi de educaţie civică şi educare a votan-
drepturile omului, răspunderea democratică, sta- • a creat 163 de biblioteci rurale şi centre de re- ţilor cu privire la diferitele etape ale procesului
tul de drept şi participarea la guvernanţa locală. surse pentru a promova alfabetizarea şi pentru electoral. În acest sens, s-au implicat şi partenerii
Acesta este obiectivul programului NICE – Iniţi- a facilita accesul la informare; locali, de ex. adunările districtuale şi organizaţiile
ativa naţională pentru educaţie civică în Malawi • a creat o serie de cluburi de radio pentru a comunitare (CBOs).
– aflat în a treia fază. creşte sensibilizarea în rândul populaţiei rurale
cu privire la evenimentele de actualitate; .
 Parteneriat pentru schimbare 31

AfRiCA de SUd • Accesul la justiţie şi drepturile omului

la justiţie pentru grupurile vulnerabile şi margi- politicile publice şi o mai mare eficienţă a orga-
nalizate, în special pentru cei din localităţile mici nizaţiilor societăţii civile.
şi din zonele rurale. De asemenea, programul vi-
zează întărirea capacităţii organizaţiilor societăţii Obiectivele specifice ale programului sunt:
Odată cu tranziţia Africii de Sud de la apartheid civile pentru ca acestea să poată derula activităţi
la democraţie, guvernul s-a angajat să remedieze de sprijin şi de lobby şi să participe la dialogul • de a înfiinţa birouri de consiliere comunitară în
inegalităţile şi să îmbunătăţească vieţile cetăţe- pe teme de politici cu guvernul şi alte instituţii. localităţile mici şi în zonele rurale şi de a întări
nilor prin promovarea şi consolidarea unei capacitatea acestora;
culturi a drepturilor omului. De- Se aşteaptă ca programul să aibă • de a crea tribunale pentru egalitate la nivel
partamentul pentru Justiţie şi trei rezultate principale. Primul naţional;
Titlu proiectului
Dezvoltare Constituţională Accesul la justiţie și promovarea drepturilor este îmbunătăţirea accesu- • de a dezvolta un program naţional pentru a
(DJDC) are mandatul de constituţionale lui la justiţie, inclusiv la promova sensibilizarea sau drepturile în temeiul
a promova drepturile mecanismele de justi- Legii privind egalitatea;
Durata
omului şi accesul la ţie reparatorie, pentru • de a direcționa audierile în cazul infracţiunilor
2009-2012
justiţie pentru toţi. grupurile vulnerabile mai puţin grave dinspre sistemul judiciar spre
Contribuţia UE şi marginalizate. Al procese alternative de soluţionare a litigiilor;
€ 25 de milioane
Obiectivul programu- doilea rezultat este o • de a sprijini programe destinate combaterii vi-
lui, care a debutat în Parteneri mai mare cunoaştere olenţei împotriva femeilor, copiilor, persoanelor
2009, este de a sprijini Departamentul pentru Justiţie și Dezvoltare şi sensibilizare cu privire cu handicap şi a persoanelor în vârstă.
consolidarea democraţiei Constituţională, Fundaţia pentru Drepturile la drepturile constituţio-
Omului, organizaţii ale societăţii civile
în Africa de Sud prin facilita- nale în Africa de Sud pentru
rea accesului la justiţie şi promo- grupurile vulnerabile şi margina-
varea drepturilor constituționale. Acesta lizate. Cel de-al treilea este participarea
va acorda sprijin DJDC pentru a asigura accesul la procesele democratice prin dialogul privind
 32 Parteneriat pentru schimbare

©African Union

Pace şi securitate
Conflictele violente încetinesc în mod semnifi-
cativ dezvoltarea economică, politică şi socială.
De aceea, securitatea şi dezvoltarea sunt inter-
dependente şi consolidabile reciproc. Nu este
posibilă o dezvoltare durabilă într-o ţară ame-
ninţată de insecuritate internă, criză şi conflicte.
În acelaşi timp, nu poate exista o pace durabilă
fără dezvoltare. Abordarea cauzelor potenţia-
le ale conflictelor, cum ar fi sărăcia, bolile, in-
egalitatea şi lipsa guvernanţei, este esenţială
pentru promovarea păcii şi a dezvoltării. Prin
Instrumentul financiar pentru pace în Africa, UE
a sprijinit eforturile Africii privind gestionarea
şi prevenirea conflictelor, prin dezvoltarea ca-
pacităţii, asistenţa tehnică oferită şi finanţarea
misiunilor de pace şi securitate.

AfRiCA • Cum sprijină UE eforturile Africii de a menţine pacea

Persistenţa conflictelor în Africa nu reprezintă doar fost creat în 2004, ca răspuns la solicitarea venită
o ameninţare la adresa securităţii regionale şi in- din partea liderilor guvernelor ţărilor din Uniunea
ternaţionale. Aceasta subminează şi dezvoltarea Africană. Acesta este axat pe trei aspecte-cheie:
economică şi socială a continentului.
• consolidarea dialogului UE-Africa cu privire la pro- Prin urmare, există limitări legate de activităţile ce
Prin crearea Instrumentului financiar pentru pace vocările la adresa păcii şi securităţii; pot beneficia de instrumentul financiar. Acesta poa-
în Africa, UE sprijină financiar eforturile • crearea unei arhitecturi africane mai te finanţa cheltuielile locale, indemnizaţiile, raţiile,
Uniunii Africane şi ale altor orga- eficiente pentru pace şi securitate; asistenţa medicală şi transportul membrilor misiu-
nizaţii regionale de a găsi „so- Titlu proiectului • o sursă de finanţare previzi- nilor de menţinere a păcii, precum şi carburanţii,
luţii africane la problemele Instrumentul financiar pentru pace în Africa bilă pentru operaţiunile de echipamentele civile şi dispozitivele de comunicaţii.
africane”. Durata sprijinire a păcii conduse Nu poate fi utilizat pentru arme, muniţie, echipa-
Faza I 2004-2008 – Faza a II-a 2009-2011 de ţările africane. mente militare specifice sau piese de schimb. Sunt
Operaţiunile finanţate Contribuţia UE excluse, de asemenea, plata salariilor de bază ale
prin acest instrument Faza I - € 440 de milioane; Faza a II-a - € 300 de milioane Instrumentul financiar soldaţilor şi instrucţia militară a acestora.
sunt conduse de afri- pentru pace este finan-
Parteneri
cani, cu personal african. Uniunea Africană și opt organizaţii regionale din Africa ţat din Fondul european Bugetul instrumentului a fost de 440 de milioane
Astfel, se consolidează de dezvoltare al UE. Este EUR în perioada 2004-2008 şi 300 de milioane EUR
http://ec.europa.eu/europeaid/peace-facility
responsabilitatea Africii de pentru prima dată când se pentru perioada 2009-2011. Principalele operaţiuni
a menţine pacea pe conti- finanţează operaţiuni majore de menţinere a păcii care au beneficiat de finanţare
nent şi capacităţile sale în materie de pace şi securitate printr-un pro- au fost în Somalia, Republica Centrafricană, Sudan
de prevenire, gestionare şi soluţionare a gram de ajutor pentru dezvoltare. şi Insulele Comore. Au fost finanţate, de asemenea,
conflictelor. Instrumentul financiar pentru pace a programe de dezvoltare a capacităţii.
 Parteneriat pentru schimbare 33

dezvoltarea umană
Dezvoltarea se rezumă la oameni. Toţi oamenii
vor să se simtă în siguranţă, să aibă hrană, un
adăpost şi acces la serviciile sociale de bază.
Pentru aceasta, trebuie să fie protejaţi în faţa
violenţei, a discriminării şi a nedreptăţii, să
ducă o viaţă sănătoasă şi să dobândească cu-
noştinţele şi competenţele necesare pentru a
prospera ca indivizi şi ca cetăţeni. Pentru ca
dezvoltarea să fie viabilă şi durabilă, aceasta
trebuie orientată spre oameni, pentru a creş-
te oportunităţile celor săraci şi vulnerabili şi
pentru a dezvolta capacitatea acestora de a
scăpa de sărăcie. Dezvoltarea umană este un
element-cheie al Consensului european pri-
vind dezvoltarea, acoperind o gamă largă de
chestiuni, inclusiv sănătatea, educaţia, egalita-
tea între sexe, copiii şi tineretul, ocuparea forţei
de muncă şi diversitatea culturală. Pentru UE,
dezvoltarea umană este atât elementul cen-
tral al procesului de dezvoltare, cât şi obiectivul
primordial al politicii de dezvoltare. De aceea,
cooperarea cu ţările ACP caută să aducă îm-
bunătăţiri concrete în domeniile specifice ale
dezvoltării umane. Acestea includ un acces îm-
bunătăţit şi mai echitabil la serviciile de bază
şi educaţie, o mai mare egalitate între sexe şi
abilitare a femeilor, dezvoltarea locurilor de
muncă, un loc de muncă decent şi coeziunea
socială, consolidarea drepturilor copiilor şi o
mai bună prevenire a muncii copiilor, a traficu-
lui de persoane, a violenţei şi a altor forme de
exploatare, alături de protecţia şi promovarea
diversităţii culturale.

nigeRiA • Protecţia copiilor mici împotriva bolilor infecţioase

Totuşi, graţie cooperării pozitive cu liderii

Uniunea Europeană a alocat 97,4 milioane EUR
pentru perioada 2002-2009, pentru a sprijini
vaccinarea copiilor cu vârsta sub cinci ani din
Nigeria împotriva bolilor care pot fi prevenite.
Programul, cunoscut ca PRIME, a debutat în şase
state federale-ţintă şi a fost extins ulterior la alte
17 state. Iniţial, programul s-a confruntat cu difi-
cultăţi majore în statul Kebbi din nord-vestul ţării,
unul dintre cele şase state-ţintă. Mulţi membri ai
populaţiei musulmane locale s-au arătat neîncre-
zători în program, datorită zvonurilor că ar putea
afecta fertilitatea femeilor.
islamici, politici şi locali şi sprijinului pă- Titlu proiectului
Parteneriatul UE pentru întărirea eficienţei
rinţilor copiilor vaccinaţi, neîncrederea
imunologice (PRIME)
a fost treptat depăşită, iar programul
a continuat. Componenta vizând Durata
eradicarea poliomielitei a debutat 2002-2009
în 2002, iar sprijinul pentru vacci- Contribuţia UE
narea de rutină a fost mobilizat în € 97,4 milioane
mai 2003. La acel moment, nivelul Parteneri
vaccinării de rutină în statul Kebbi EPOS Health Management din Germania, Agenţia naţională
era cu mult sub media naţională, şi pentru dezvoltarea asistenţei medicale primare din
anume 1,7%. Până la încheierea pro- Nigeria, OMS, Programul DFID de vaccinare în
gramului, în 2009, acesta a ajuns la 77%, Kano (Nigeria)
unul dintre cele mai înalte niveluri din Nigeria.
 34 Parteneriat pentru schimbare

PRIME a avut două obiective principale. Primul a
fost sprijinirea eradicării poliomielitei, iar cel de-al
doilea consolidarea sistemelor de administrare
a serviciilor de vaccinare de rutină. Printre bolile
care pot fi prevenite, întâlnite în Nigeria, s-au nu-
mărat poliomielita, difteria, tusea convulsivă, teta-
nosul, tuberculoza, rujeola, hepatita şi meningita.
Programul a finanţat îmbunătăţiri ale infrastruc-
turii vitale, inclusiv centre de asistenţă medicală
primară, formarea personalului, precum şi insta-
larea şi repararea echipamentelor de refrigerare
pentru stocarea vaccinurilor. De asemenea, a îm-
bunătăţit gestionarea serviciilor de vaccinare din
cadrul structurilor de asistenţă medicală primară.
Printre realizări, se numără:
• un angajament mai mare din partea guvernului
şi a comunităţii pentru activităţile de vaccinare
de rutină;
• o creştere majoră a acoperirii vaccinării de ru-
tină, la mai mult de 80%, la nivelul întregii ţări;
• formarea a peste 73 000 de cadre medicale;
• o creştere cu 97% a numărului de unităţi sanitare
care desfășoară şi raportează vaccinări de rutină;
• prima strategie naţională de comunicaţii inte-
grate şi mobilizare socială.

KiRibATi • Servicii de sănătate mai bune pentru insulele periferice

Conform clasificării ONU, Kiribati face parte din
ţările cele mai puţin dezvoltate. Izolarea geogra-
fică, suprafaţa mică, insulele dispersate, o bază
economică restrânsă şi vulnerabilitatea la fluctu-
aţiile nivelului mării reprezintă obstacole în calea
îmbunătăţirii standardelor locale de viaţă.
instalaţii sanitare. Cealaltă parte a proiectului se
referă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănă-
tate şi a eficienţei gestionării şi furnizării serviciilor,
în paralel cu desfăşurarea unor programe majore
de formare a personalului medical din insulele Printre alte rezultate specifice ale proiectului, se
periferice. numără:

Obiectivul general al proiectului este de a con- Proiectul a influenţat revizuirea şi dezvoltarea po- • o utilizare mai largă a serviciilor de sănătate, în
tribui într-un mod durabil la ameliorarea liticilor derulate de Ministerul Sănătăţii şi special în rândul femeilor şi copiilor;
condiţiilor de viaţă pe insulele pe- Serviciilor Medicale din Kiribati, în • o mai bună gestionare a stocurilor de medica-
riferice din Kiribati prin îmbună- Titlu proiectului special extinderea sistemelor in- mente şi a medicaţiei;
tăţirea accesului la asistenţa Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate în formatice destinate serviciilor • cunoştinţe clinice, aptitudini şi competenţe spo-
medicală primară. Sunt vi- insulele periferice din Republica Kiribati de sănătate. De asemenea, rite ale personalului sanitar, o dependenţă mai
zate toate cele 18 insule Durata a adus împreună iniţiati- redusă a medicilor faţă de consilierea de specia-
din arhipelagul Gilbert, iunie 2006 – decembrie 2010 vele guvernului şi ale al- litate şi un diagnostic îmbunătăţit al afecţiunilor;
cu o populaţie totală de tor donatori în domenii • o mai bună monitorizare a afecţiunilor prin in-
Contribuţia UE
cca. 42 000 de locuitori. € 8,8 milioane cum sunt furnizarea de termediul noilor sisteme de informare în materie
echipamente medicale, de sănătate;
Parteneri
O parte a proiectului se echipamente de comuni- • existenţa unor informaţii fiabile a dus la o ges-
Şcoala de Medicină din Fiji, guvernul din Kiribati,
referă la construcţia a 18 caţii şi calculatoare. Această tionare mai eficientă a performanţelor şi la un
Asociaţia ONG-urilor din Kiribati
centre de sănătate şi a 56 de relaţionare a însemnat o efica- proces îmbunătăţit de elaborare a politicilor;
dispensare, alături de furnizarea citate sporită pentru toate părţile • s-a îmbunătăţit managementul de caz, în special
de echipamente, apă şi energie solară, implicate. în cazul urgenţelor, datorită unor echipamente
calculatoare, echipamente de radiocomunicaţii şi mai performante şi asigurării iluminatului pe timp
de noapte şi a apei salubre curente.
 Parteneriat pentru schimbare 35

hAiTi • Educaţie pentru toţi

PARQE I, care s-a derulat între 2003 şi 2007, a pus Programul va putea continua în ciuda cutremuru-
accentul pe dezvoltarea infrastructurii, sprijinind lui, deoarece acoperă patru departamente situate
construirea a 300 de şcoli de nivel primar şi a 17 la nord şi la sud de oraşul Port-au-Prince, situate
centre-model de formare a cadrelor di- la o distanţă mai mare de epicentru. Totuşi, 1,6
Haiti este cea mai săracă ţară din dactice la locul de muncă. milioane EUR din bugetul de 14 milioane EUR al
emisfera vestică, având mari Titlu proiectului PARQE II sunt transferate în vederea reabilitării
probleme de dezvoltare, Programul de sprijin pentru consolidarea PARQE II se axează pe îm- şcolilor şi a sălilor de clasă din cele patru departa-
chiar fără a lua în calcul educaţiei în Haiti II (PARQE II) bunătăţirea calităţii ca- mente incluse în proiect, care trebuie să facă faţă
şi cutremurul major din Durata drelor didactice. Acesta unui aflux de elevi veniţi din capitala devastată.
ianuarie 2010 şi conse- noiembrie 2007 - decembrie 2011 oferă formare pentru 3
cinţele sale pe termen 000 de cadre didacti- Unul dintre obiectivele PARQE II este construirea
Contribuţia UE
lung. Educaţia este o € 14 milioane ce şi 400 de directori unui centru de formare a cadrelor didactice la Cap
provocare importantă, şcolari şi consilieri Haitien, cel de-al doilea oraş ca mărime din Haiti.
Partener
existând o lipsă acută de educaţionali. PARQE II De asemenea, se urmăreşte construirea a 90 de săli
Ministerul Educaţiei Naţionale și Formării Profesionale
cadre didactice calificate a debutat cu distribu- de clasă, renovarea a peste 70 de şcoli şi crearea
din Haiti
într-o ţară în care tinerii de irea a peste 617 000 de unei reţele naţionale de şcoli publice şi private.
vârstă şcolară formează o pro- http://a2s.typepad.com/parqe manuale pentru anul şcolar De asemenea, se doreşte crearea unui comitet de
porţie semnificativă a populaţiei. 2008-2009 şi a 265 000 de ma- gestionare şi a unei asociaţii a părinţilor pentru fie-
Pentru a veni în întâmpinarea provocării nuale pentru anul şcolar 2009-2010. care şcoală. PARQE II are drept scop şi consolidarea
reprezentate de educaţia pentru toţi, UE a lansat În plus, s-au distribuit 100 000 de pachete şcolare capacităţii instituţionale a Ministerului Educaţiei,
programul PARQE II, menit să consolideze capa- conţinând cărţi, creioane, radiere, stilouri, cutii de în special în cele patru departamente incluse în
cităţile şi responsabilităţile educaţionale la nivel creioane colorate, instrumente de geometrie şi proiect.
local în patru din cele 10 departamente din Haiti. ghiozdane în anul şcolar 2009-2010. Programul
Programul urmăreşte să îmbunătăţească calitatea abordează, de asemenea, problema elevilor care
formării cadrelor didactice, metodele de predare au depăşit vârsta şcolară şi cum se poate răspunde
şi materialele de studiu. nevoilor lor specifice.
 36 Parteneriat pentru schimbare

RwAndA • Un serial radiofonic de succes ajută la combaterea SIDA

Un serial radiofonic longeviv a de- Actorii şi echipa de producţie vizi-

venit principala sursă de infor- tează în mod regulat zonele
Titlu proiectului
mare pentru femeile din Proiectul media „Well Women” III rurale pentru a înregistra
zonele rurale din Rwanda (femeile satului) episoadele. Aceste sesiuni
cu privire la HIV/SIDA şi de înregistrare atrag mii
Durata
alte ameninţări legate de spectatori, ceea ce Urunana a fost iniţial gestionat şi produs de Health
aprilie 2006 - septembrie 2010
de sănătatea reprodu- oferă un cadru şi mai Unlimited, un ONG britanic, care a transferat treptat
cerii. Programul numit Contribuţia UE amplu pentru discuţii operaţiunile sale unui partener local, Urunana De-
€ 750 000 (63% din costurile totale)
Urunana („Împreună, interactive. velopment Communication (UDC), înfiinţat special
de mână”) a adunat o Parteneri în acest scop. Proiectul a fost finanţat parţial de UE,
largă şi loială audienţă. Health Unlimited din Regatul Unit și UDC din Rwanda Sesiunile de discuţii şi eva- începând cu 2006. Ar urma să devină autonom
S-au difuzat peste 1 000 de http://www.healthunlimited.org/ luările consultanţilor inde- începând cu 2010.
episoade, de la prima ediţie, Programmes/Africa/Rwanda pendenţi arată că după difuza-
care a avut loc în 1999. re, majoritatea radioascultătorilor Cele două episoade bisăptămânale ale programu-
continuă să discute problemele atinse, lui sunt difuzate de Radio Rwanda şi Serviciul BBC
Urunana urmăreşte povestea unor personaje care cum sunt planificarea familială şi sexul protejat - Great Lakes.
trăiesc într-un sat fictiv din regiunea Marilor Lacuri. chestiuni sensibile, rareori discutate în familiile din
Programul îmbină divertismentul cu aspectele Rwanda. Cifrele confirmă faptul că aceștia ţin sea-
educaționale, cu accent pe sănătatea sexuală şi să- ma de mesajele transmise de Urunana. Conform
nătatea reproducerii, inclusiv HIV/SIDA. Conţinutul unui sondaj realizat de consultanţi, un procent de
programului este dictat de audienţă, cercetătorii până la 74% din populaţia Rwandei ascultă serialul
vizitând sate din Rwanda în fiecare lună pentru a Urunana cel puţin o dată pe săptămână. Cu o rată
discuta preocupări legate de sănătate cu localnicii a alfabetizării în zonele rurale ce abia trece de 50%,
şi posibile scenarii ale programului. radioul rămâne mass-media dominantă.
 Parteneriat pentru schimbare 37

TAnzAniA • Programul de protecţie regională pentru refugiaţi

primire şi crearea condiţiilor pentru o soluţie

durabilă. Au fost luate în calcul trei opţiuni: în-
toarcerea refugiaţilor în ţara lor de ori- Per ansamblu, au fost finanţate patru proiecte
gine, integrarea în Tanzania sau în cadrul programului de protecţie regională în
Titlu proiectului
Tanzania adăposteşte cea mai restabilirea într-o ţară terţă. Tanzania în faza iniţială, şi anume între 2006-
Programul de protecţie regională (PPR)
mare populaţie de refugi- 2009:
aţi din Africa, majoritatea Durata Rezultatele de până acum
provenind din ţara vecină, 2006-2009 ale PPR sunt pozitive. • întărirea capacităţilor de protecţie şi găsirea
Burundi, şi din Republica Contribuţia UE Autorităţile locale, ONG- unor soluţii pentru refugiaţii din Tanzania (pro-
Democrată Congo. A fost € 7 milioane urile şi societatea civilă gramul Aeneas din 2005);
aleasă ca locaţie pen- Partener sunt mai bine mobilizate • întărirea capacităţilor de protecţie în Tanzania
tru unul dintre cele două Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru a ajuta refugiaţii. Re- – completări şi dezvoltări ale proiectului-pilot
iniţiative-pilot derulate în pentru Refugiaţi fugiaţii sunt mai bine trataţi PPR (Aeneas 2006);
cadrul programului de protec- decât înainte, atât în cadrul, cât • sprijin pentru activităţile ICNUR în zona Marilor
ţie regională (PPR) al UE. Cealaltă şi în afara taberelor. S-a acordat pri- Lacuri şi în Europa de Est în contextul PPR (Pro-
iniţiativă s-a adresat Ucrainei, Moldovei şi oritate refugiaţilor cu handicap sau celor gramul tematic privind migraţia şi azilul - 2008);
Belarusului. vulnerabili pentru a se restabili. S-au intensificat • sprijin pentru solicitările de naturalizare ale
activitățile de pregătire a opţiunilor individuale refugiaţilor în vechile aşezări (FED 2008-2013).
Obiectivele programului de protecţie regională pentru refugiaţi (repatrierea, integrarea sau re-
pentru Tanzania a fost întărirea capacităţilor de stabilirea). În special, repatrierea voluntară sau
protecţie ale autorităţilor naţionale, îmbună- naturalizarea cetăţenilor din Burundi este în curs
tăţirea condiţiilor din tabere şi din centrele de de desfăşurare şi va continua.
comisia europeană
Parteneriat pentru schimbare – Cooperarea pentru dezvoltare a UE cu ţările din Africa,
Caraibe şi Pacific

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2010 – 40 p. – 21x29,7cm
ISBN 978-92-79-18711-7

cum vă PutetţI ProcurA PuBlIcAţIIle unIunII euroPene

Publicaţii gratuite:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• la reprezentanţele sau delegaţiile Comisiei Europene. Puteţi obţine datele de contact ale acestora
vizitând http://ec.europa.eu sau trimiţând un fax la +352 2929-42758.
Publicaţii de vânzare:
• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
Abonamente (de ex. colecţia anuală a jurnalului ofi cial al uniunii europene sau repertoriul de
jurisprudență al curţii de justiţie a uniunii europene):
• de la unul din distribuitorii comerciali ai Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene
http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm
 http://ec.europa.eu/europeaid/index_ro.htm

RO

KQ-30-10-333-RO-C