Sunteți pe pagina 1din 639

1

, ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
.

,
. . ,
,

SERIA II. TOMUL XXI. .

,
1898 -1899.
_ ,
. .

. ,

MEMORIILE LECTIUNII ISTORICE.

.
.
.
--------------
P- ,
---:f.,- -i? i''\0'
4/
0 >
<
0
6
Zi .

L
' c,.___-
----- ,
. .

,
,

1 BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
FURNISOR AL CURTI! REGALE
' 16. STRADA DOMNET. 16
1900.

Pretul 6 lei.

www.digibuc.ro
ANALELE ACADEMIEI ROMANE
. - .

. Analele Soeietiii Academice Romane. Seria I : L. B


Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878: procesele verbale ale sedintelor,
comunichri, notite i memorii. _
Analele Academia Romfine. Seria II:
Tom. I. Sesiunea extraordinarg din anul 1879 3,50
Tom. II.
Tom. IL
Sect. I. -- Desbaterile Academie' in 1879-80
Sect. II. Discursuri, memorii i not* .. . .

... (Sfirsit) 5.
Tom.
Tom.
III. Sect. I.
/IL Sect. II.
Desbaterile Academiei in 1880-81
Memorii si notite
.
5.
2.
Tom. IV.
Tom. IV.
Sect. I. -- Desbaterile Academie' in 1881-82 ..
Sect. II. Mernorii, si notite . . . . . . .
..(Sfirsit) . 3.
Tom. V. Sect. I. Desbaterile Academie" in 1882-83 . . . . . 3.
Tom. V. Sect. II. Memorii si notite: (Sfir$it)
Despre uciderea lui Michaiii-Vodd Vitézul, documente noire isto-
rice.Manuscript despre cruclimile lui Vlad Dracul.Relatiune
de Nicolae Ionescu.
Viéta i operele lui Petru Major. Discurs de receptiune de At.
M. Marienescu,eu Réspuns de V. A. Urechia. . . . . 1,20
Raport asupra caTetoriel la ruinele Sarmisegetusei si a informa-
tiunilor adunate la fata locului in anul 1882, de G. Baritiii. . .30
Grigorie Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, de _Loan
Sbiera
Tom. VI. Sect. I. Desbaterile Academie" in 1883-84 ...... . .
12. _

Tom. VI Sect. II. Mernorii i notite (Sfirsit)


Viéta si scrierile lui Grigorie Tamblac, de Episc. Melchisedec. . 1,20 ,
Despre Alexandru Mavrocordat Exaporitul si despre activitatea sa
politicé i literark de A. Papadopol-Calimach . . . , . . . 20
Tom. VII. Sect. I. Desbaterile Academiel in 1884-85 3.--
Tom. VII. Sect. IL Mernorii i notite - 4.
Cuvint despre expeditiunea lui Igor Sveatoslavici, Principele Nov-
gorodului nordic, contra Polovtilor sail Cumanilor. Traducere
si note, de A. Papadopoi-Calimach .. . . . -- 40
. .

Inscriptiunea de la mAna.stirea Rdsboenil, judetul Némtului, co-


mentata de Episcopul Melchisedec.. . . . . . . . . . . . .40
0 visitã la cate-va nAndstiri si biserici antice din Bucovina, de
Episcopul Melchisedec.
Cate-va inscriptiuni i documente din Bucovina, adunate de S.
Fl. Marian.
. Duniirea in literaturd si in traditiuni, de A. Papadopol-Calimach, 1.
Tom. VIII Sect. 1. Desbaterile Academie" in 1885-86
Tom. VIII. Sect. II. Memorii si notite:
3.
6.
Amintiri despre Grigorie Alexandrescu. Scrisóre catre V. Alec-
sandri, de Ion Ghica . 30
Apullum, Alba-Iulia, Belgrad in Transilvania. SOWS de G. Baritiii. - .30
Schite din viéta Mitropolitului Ungro-Vlachiei Filaret II-laa, 1792,
si ale altor persóne bisericesci cu earl el a fost in relatiuni de
aprópe, de Episcopul Melchisedec . . . . . . . 1
Notith istoricai despre orasul Botosani, de A. Papadopol-Calimach.
Raporte asupra eator-va mandstiri, schituri i biserici din térk
presentate Ministeriului Cultelor i Instructiunii publice, de
Gr. G. Tocilescu 1
www.digibuc.ro
ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXI.

1898 1899.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
FURNISOR AL OURTII REGALE
16. STRADA DOMNEI. 16
1900.

www.digibuc.ro
CUPRINSUL
pagina
Manuscripte din biblioted strAine relative la Istoria Românilor,
de N. Iorga 1
Socotelile Brasovuldi si scrisori românesci cdtre Sfat in secolul
al XVII-lea, de N. lorga. 109
Secotelile Sibiiului, de N. lorga 271
Cronicele muntene. IntAiul memoriii. Cronicele din secolul al
XVII-lea de N. Iorga 303
Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriel, de
A. D. Xenopol . 463
Edilitatea sub domnia lui Caragea, de V. A. Urechia. 475

www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE DIN B1BLIOTECI STRAINE
RELATIVE LA ISTORIA ROMANILOR
DE
N. IORGA
Membru corespondent al Academid Romane.

Al doilea memoriii .

&dint(' de la 5 Februarie 1899.

I.

In IntAiul memorig (1) am publicat dupä un manuscript din Viena partea


ce ni s'a pästrat din explicarea, cu Infatisare de cronicA, a Acolutiei
Sf. Grigore Decapolitul, explicare scrisà, ca si tótä (Aco1utia2,, de un
prelat bine cunoscut, care a stat multd vreme in Téra-Romanescg la
Inceputul secolului al XVII-lea si a plAtit scApAnd de uitare prin
operele sale o parte din faptele sävirsite sub ochii s6T larga ospitali-
tate de care se Invrednicise pe lângä un sir intreg de Domni români,
crestin1 iubitori de cäluggri sag OmenI cu Invetätura iubitori de cE1inI)0.
Intre copiile ce i s'ag trimes din Constantinopole de cAtre eruditul
grec Manuil Ghedeon, Academia Romântl pgstrézd Insä o alt/ versiune,
completà acésta, a cronicei in prosà scrisä de Mateiii. Inainte de a
statornici legAtura In care stag cele dou6 versiunl, din cad publicAm
aid pe a doua, si inainte de a reveni asupra biografiel Mitropolitului
Mirelor, cate-va cuvinte, dupà o insemnare a d-luI Ghedeon, asupra
manuscriptulut
(1) V. aceste Ana le, XX, p. 197 §ii urm.
1
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seq. Istorice.

www.digibuc.ro
2 N. TORdit

E un in-8°, destul de mare, cu n' 502 in Biblioteca Metocului Sf.


Mormint la Constantinopole. S'a scris, dupa o nota la inceput, in 1728
Iu lie 6, in Bucuresci [ acincii"IouXiou C', lv BouxoupestEy)]. Cuprinde: Omi-
Bile lui Neofit Rodinul si tälmacirile in versuri, de Psellos, la Cantarea
Cantarilor, inchinate Imperatului Nichifor Botoniatul.

Asupra vietti lui Mateiti al Mirelor scim aprope numal ceea ce se


'Ate culege din operele lui. Un scriitor bisericesc pomenesce versurile
la din cari cumiscem numai acolutia si opt stihurl de laudd in onerea
Maicei Domnului, stihurif scrise la De lu (1), §i un tractat de polemica.
contra Latinilor. (2) Papiu Ilarian mentioneza un act al lui Alexandru
Ilias, din 23 Decembre 1616, in care Mitropolitul grec e pomenit ca
martur. (3) Cronica sa in versuri e posterióra suiril pe tron, a doua oara,
a luI Gavrilas Movild (Iunie 1618). (4) Invetaturile sale catre Alexandru
Ilias sunt datate din Tirgoviste, 27 Februarie 1618. (5)
Cat privesce timpul sosirii lui Mateiii in rf éra-Romanésed, s'ar pare
di prelatul se gasia aid Inca de pe vremea lui Michaiii Vitézul. In
adever, in prefata cronicei rimate, el spune ca avuse de gand intaiii
sd aerie istoria acestui Domn, dar di s'a oprit, afiand cd altil inde-
plinise inainte de dinsul acestä sarcina. (6) Insa Mateill nu povestesce
decat evenimentele contemporane in tot ce ne-a lasat scris si, pe de
de and parte, intr'un loc din poema sa, el vorbesce de sperantele puse
de GrecI in Michaiii cu cuvintele unuia dintre acestia, care ar fi trait
in vecinatatea imediata a Domnulai. Totusi, nu sub Michaiii insusi,
ci sub succesorul acestuia, Radu *erban, si-a parasit el Scaunul ne-
roditor din Asia-Mica pentru a venl la fratii intru Christos din Mun-
tenia. Gäai aid un Domn bogat si binefacetor, care-I dada egumenia
manastiril Délultil, cea dintaiii intre manastirile terii, ca una ce cu-
prindea mormintele Domnilor. Ca egumen la Délul 11 apnea nävalirea

(1) Sunt cuprinse intr'un manuscript miseelanefi, scris in parte de mana lui Mateil
Confine viefi de sfinp, refete, insemnari de lucruri folositóre.. Partea care nu e
scrisft de Mateiii e copiata de un Teofilact, in Julie 1612. Manuscriptul, astacli in
posesiunea d-lui C. Erbieenu, era, la 1668, in manile Episcopului de Cerven, langa
Rusciue. Versurile lui Mateiii Bunt ast-fel intitulate: Etix% irrop.eacmoi el; yip Ha-
itiloocciptaTov, not-ram MatOodoo, p.yrporroMicoo Mupiwv s6pccocopivou elc Tpt166ccrcov Obv.po.
p.xxiac, al; TO iLovaat:riptov T. o 5 iv &TEocc IC svyk 41p.thv Ntr.okciou Too eaup.cccouppii, el; tb INT61),ou.
(2) In Le Quien, Oriens christianus, I, col. 970.
(3) Papiu, Tesaur, I, p. 384, 389. Despre alte edifiuni, v. mai departe
(4) Cf. Hurmuzaki, Iyo, p. 373, no comm.
(5) Papiii, 1. e., p 384.
(6) Ibid , p. 329.

www.digibuc.ro
MANTISCRIPTE DIN. BIBLIOTECT &PRIME 8

«Ungurior celor r61., cum a numit mai tardiii poporul pe Haiducii


lui Gabriel Báthory ; biserica fu profanata §1 jefuità, iar conduckorul
ei Ii add scaparea peste Olt, intr'o pe§tera langd mandstirea Bis-
trita. Intors odatä cu lini§tea, el *Data un loc de cinste pe langa in-
velatul bärbat care a fost Radu Mihnea i II pastra situatiunea sub
urma§ul acestuia, Alexandru Ilia§. Tonul in care sunt scrise Invètä-
turile Mitropolitului-egumen catre acest Domn e phn de libertate §i
de curagiii.
Opera principala a lu Matei, §i singura cunoscuta pana mai d'au-
nacji, e cronica in versuri pe care o intitulkä : «Istorie a celor savir-
§ite in Ungro-Vlachia, Incepand de la Serban Voevod i mergend pana
la Gavril Voevod, facutd de Prea-Sfintitul intre archierei, Mitropolitul
Mirelor, Mateill din Pogoniana: Claropta zthv %IT& Oirrypogkaziay TEX06v-
T0p, agezithm cine Ear-iv:nava° Bot66v8a p.ixpc rez61cip, Bo'c66v8a, xotliOstacc ra
p& to &v Cipzcspatiot ra.vcaporriTou p.ritporoXbroa Mupecov, xupiou Matectiou to6 Ia
Ifo(covtavils).
Cronica incepe cu suirea pe tron a MI Radu $erban §i se intinde
pand la tragerea in tépa. a §ehlor mi§cdril contra Grecilor, Lupu
Mehedintenu §i Buzdugan. E precedata de o introducere-dedicatiune
&atm Banul Ioan, póte Joan Camara§ul din actele din Innsbruck rela-
tive la Petru $chiopul (1), acel Ioan Camara§ul care a ingrijit panä
la sfir§it pe bolndviciosul Voevod *tefan, cdruia-I era -Or primal.,
precum era §i cu Mihnea-Voda Turcitul, tatäl lui Radu-Voda. Dupg
cronica yin «Sfaturile catre Alexandru-Voda, cand era in Scaun. :

cate-va pagine de versuri prosaice, cuprindênd, in genere, instructiuni


banale, In earl se recornanda. Domnului a se ferl de betie, a merge
la biserica, a face §cOle §i opere de utilitate publicd, a nu merge ea-
lare dupa masa, ceea ce ar fi periculos, a nu-0 negligia DOmna, etc.
Povestirea lui Mateiti nu e, de sigur, povestirea unui poet, 0 nici
macar a unui spirit distins. N e vorbesce un curtean cu spiritul simplu
§i limba naiva. Mud istorisesce, de pilda, catastrofa JuT Moise SzekOly,
el ne infaiti§aza pe Ardelenii Principelui ungur Inotand prin mla§tine
ca brOscele> i ne descrie descoperirea cadavrului lui Moise, gol, aco-
perit de noroiti, «Ca un pore». (2)
Lui Ioan Banul II spune sä amestece, In firea sa, zaharul i mierea
cu piperul. (3)

(1) V. Hurmuzaki, XI, passim.


(2) Papiu, 1 c., p. 331.
(3) "A; 410cht p.eXt, Ckapt, ,a5 4iacct xrhi irtp (p. 328).

www.digibuc.ro
4 R. 1611(1k

Numai fOrte rare-ori, caracterul poemului devine mai than. Ast-fel,


când Mateiil plange sOrta Grecilor supu§i, a Constantinopolei turcite, §i
amintesce strillucirea de odinigrA sag destAinuesce visurile de un viitor
mai bun, pe cart i le fAceag conationalii sëi. < NAdAjduiam», scrie
el, fAcOnd o mkturisire importantA pentru noi, tnAdAjduiam in Dell
Mihali sA scOtd corgna bizantinA cu sabia §i s. ni-o dee.. Noro-
cul find protivnic, Grecimeall razimA acum sperantele pe adver-
sarii naturali ai Imperiului usurpatorilor: Spania, Venetia §i pro-
fetie a cAldurOselor simpatil de mai thrdig ale Orientului ortodox
pentru Ru§i Moscva. tNAdAjduim §i In popgrele Mane sA ne scgtd,
sä vie de la Moseva, sA ne elibereze.. Va venl, intrébit el, odatA
tun Domn creOin sä te stdpAnOscA, Constantinopole, §i un Impkat
ortodox sä stee pe Scaun? Pe Scaunul cel prea strAlucit al ImpkAtiel?
SA se inchine in biserica Sfintel Sofil? SA strAlucgscd sgrele dreptAtil
0 gloria §i cuviinta creOinatatil? SA ias/ Impkatul din bisericA im-
preunA cu cre§tinii, i BA facA litanie ? SA mAnAnce Impkatul cu Patri-
archul la un loc, la aceea§i masA, i sA aibà tot o credintA?. (1)
In poporul sëü crede Matehl i spune cu ori-ce prilej meritele Gre-
cilor pentru culturA i lege; intein§ii el vede poporul ales, prin care
Dumnedeg a rëspAndit lumina mintii §i viOta sufletului. Dar acest pa-
triotism ferbinte nu-I duce 0114 la nedreptatea fatA cu alte popgre.
Când pomenesce de ridicarea contra Grecilor, el apkA pe sfetnicii 0
ocrotitii Mircescilor, dar IndémnA pe boerul i negustorul grec sA crute
poporul care-i hränesce. In sfaturile atre Alexandru Ilia§, el Ii po-
meneace de nedrepthtile ciocoilor: <cioconicilor. (tCoxámtger;), cari tard
pe Arad ca cu focul., de multimea dArilor, de ap6sarea care-i face
sA fuga in Ardél. El are cuvinte de milA i compätimire pentru pre-
oiI sArAcit1 de rAsbgie, Irnbräcati tArAnesce §i Impovkati de angarii,
pentru bietii Imâncatori de colivA. (2), cari nu scig carte find-ea n'ag
unde sd invete. <In tOte Orile sunt §cOle, Inv6tAturi multe i a§ezä-
minte de luminare; numal aid in tgra ta, aici in cArmuirea ta nu e
nici una.. (3) Barbaria in care främintArile politico de sub Michaiii §i
Radu $erban aruncase Ora, ridicatA ca prestigig, dar i apësatA greg
de strälucirea rgsboinicA a acestor doi Domni, face feil lui Mateig; 0
el povestesce naiv cum drumetul nu intilnesce in Tgra-Roman6scA

(1) Papiu, 1. c., p. 373 §i 375.


(2) Mbv tiz xol.o6o7cpbayopu, t1,0 24v Ta Cal% pOzleouv (p. 370). Cf., pentru eele-lalte Wed,
p. 357, 361, 362.
(3) Ibid., p. 370-1.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 5

nici drum, nici fântAnA si cum a trebuit une-ori sA sc6t1 din noroiul
tarinelor, prin cari cAleloriA, «carul o i boii sAraculut,, ceea ce faceA
csA i se intristeze inima . (1)
Cronica in versuri a Mitropolitului Mirelor a fost fOrte rèspanditA
si cunoscutA. In a doua jumAtate a secolului al XVII-lea, cAnd s'ati
redactat cronicele reril-Romanesci, autorul .Anonimului* si Constantin
Filipescu (2), carl sciag grecesce ea tal lumea cultA de la noi pe
acel timp, mai ales in Muntenia, s'ail folosit de opera acésta a lui
Mateiü fi ai luat-o pe de-antregul. N'a fost numal o utilisare, cum
spuneh Papiu Ilarian, pentru Constantin singur (3), ci o ineorporare,
dacd se pOte dice ash, o anexare. Cu MateiA compilatoril ail procedat
ca i cu Gavriil Protul, pOte, ca i cu biografillui Michaiii. Voclä. Cum vom
yea), fOrfe dese-ori, cronica grecOscd e prescurtatA, f6rte rare-ori insä
addogità cu notite luate de aiurea.
SA incepem Intâiü cu A nonimul, care pare sa fi servit lul Constantin,
fárä ca acesta sA-si fi luat dinteinsul traducerea lul MateiU, pe care,
fArA indoialA, l'a cunoscut direct.
Anonimul traduce une-ori cuvint cu cuvint cronica grecescA. Acésta
panA la reproducerea prin non-sensuri a locutiunilor, OM la tran-
scrierea adequatA a unor cuvinte strAine schilodite de Grec. «Thoto
caccO: To6; gacursx v> e pentru Anonim: as& le deade o sabie»; Joimirii,
numitl de Mitropolit cCoXvot», sunt in Anonim Jolnirl. (4) TOtd cam-
pania din 1603 e luatA din MateiA, afarl de cele cAte-va rinduri (p. 304)
asupra luptel lui Radu Serban ea TAtaril, luptA pe care cronica
grec6scA o trece sub thcere. Cu inceperea ostilitatilor intre Radu
Serban si Gabriel Báthory, reproducerea lui Mateiii de cAtre Anonim
incepe din noil, in chipul cel mai servil (Anon., p. 304 si urm.; Mateiti,
p. 332 si urm.). In 1611, cronica românéscA are chte-va amAnunte
now), luate probabil dintr'un isvor national, asupra ciocnirii Intro sol-
datil celor doi Domni : Radu Serban i Radu Michnea (p. 305),
asupra fuge1 celui dintAiii in Moldova, unde i se nasce o fatd, Elena,
pe care o botézä Mitropolitul Crimea (p. 306). In expunerea domniel
lul Radu Mihnea, cele dou6 cronice surit iclentice ca fond. Dar Ano-

(1) Ibid., p. 371-2.


(2) «Constantin Cdpitanulz a fost Intãia órd identificat cu acest boer de d-1 Aron
DensuOanu (Istoria literaturei romdne, ed. 1-a, Ia§1, 1885, in-80, p. 176). Despre
acest Filipescu, v. multele sciri pe care le dad in memoriul ce urmézfi pe acesta.
(3) In prefata la editiunea cronicei rimate a lui Mateid.
(4) Cf. Papiu, I, p. 331,333 0 Magasinul istoric, IV, p. 304.

www.digibuc.ro
6 N. IORG A

nimul lasà la o parte descrierea calitatilor infetatului Voevod §i is-


torisirea celor petrecute in Moldova ; in schimb, and e vorba de -con-
spiratiunea lui Barcan, autorul roman adaoge cà acest boer era cvel
stolnic, de la Merisani, iar de mosie se tragea de[n] Bucsani». La
schimbarea lui Radu din T6ra-Romanesca in Moldova, Anonimul se
desparte de Mateifi, spunênd, ceea ce nu e esact, ea Domnul a fost ma-
zilit §i dus la Constantinopole. Anonimul nu vorbesce apoi de domnia
efemera a lui Gavril Movilä. In schimb, domnia lui Alexandru Ilia§
e intocmai ea in poema greasca, läsandu-se la o parte numai expu-
nerea campaniei lift Skender-Pa§a (p. 344-5). Pana §i discursul lui
Alexandru-Voda, surprins de rèsc616, catre trupele sale, e un resumat
al discursului pus de Mateiü in gura Domnului. FOrte pe scurt resuma
Anonimul, care iea insä tot ce spune de la prelatul grec, intimplarile
de la suirea pe tron a lui Gavril Movila incOce.
Trecênd acum la Constantin Capitanul, care, cum am spus §i aiurea (1),
citéza pe Mateiii, intilnim iara§i o intrebuintare ash de intinsa a cro-
nicei rimate, in cat acésta forméz a aprOpe singura basa a povestiril
de la suirea pe tron a lui Radu Serban pana la tragerea in tOpa a
lui Lupu §i Buzdugan. Constantin reproduce mai mult Inca. decat
Anonimul, cad.' nu lasä la o parte evenimentele din Moldova, pe cari
le povestesce tot-deauna in cronica sa, ca §i pe cele din Ardél, pa-
ralel cu intimplarile petrecute in propria sa Ora. Asa vom gdsi la
dinsul intréga istorie a luptelor lui Constantin Movila cu Stefan Tomsa,
Domnul Polonilor cu Domnul Turcilor, ca o prescurtare din istorisirea
data de Mitropolitul Mirelor.
Cat privesce lucrurile none', straine de poema greasca, ele se pot
imparti in trei categorii. Avem intaill lucruri luate din necunoscute
isvOre ardelene, pentru istoria ArdOlului (2), §i lucruri imprumutate
de la Moldoveni > (3), pentru o fOrte mica parte din cele spuse relativ
la Moldova. Sunt apol adaosuri la istoria Térii-Romanesci luate din
Anonim sail dintr'un isvor, pe care l'ar fi reprodus, aprOpe in
aceea§1 forma, ci Anonimul §i Constantin Capitanul (d. ex., la Barcan
§i Constantin adaoge: tdic sà fie fost Merisan, iar de neam Bucsanescz;
(1) In aceste Anale, XX, p. 247 : Un istoric vlAdicd, anume Maffei de la Mira, ce
in vremile acelea ail fost aicea in Ora..
(2) Scirile acestea le va fi dobândit in calkoriile sale in Ardel (v. p. 5, nota 2). De
sigur ca nu din Cronica Faggra§ului citatä la p. 87 (Magasin, I), care dä nisce
anale locale.
(3) Pentru aducerea unui manuscript al cronicel lui Urechiä in Tera-Romanesca,
v. partea a treia a acestui studit Mci e vorba de comunicapuni orale,

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT MAINE 7

p. 245). Nimic din adaosurile aduse de Anonim cronicei grecescl nu


lipsesce din Constantin Capitanul, care prescurtkä insä une-ori aceste
adaosuri. Avem, in fine, cate-va notite proprii, earl nu se aflä aiurea.
Iata-Ie: suirea lui Radu Serban e expusa cu Ore-carY explicatiuni
(p. 240); la invasiunea din 1611 a Haiducilor cu Domnul Ardélului, Con-
stantin citéza locutiunea : ccand Ungurii cel r61. (p. 241); la rëscOla lul
Lupu i Buzdugan, el face ca DOmna sa fugd la Giurgiu, in loc de
Rusciuc, §i adaoge naiv ca Alexandru-Voda insu0 a fugit .calare pe o
iapa ; caracterisarea, fOrte interesanta, a lui Radu Mihnea e facuta
.cum am audit din lAtranl» 0, in fine, la istoria ultimelor evenimente
cuprinse 0 in Mateiii, Constantin ne spune cä Buzdugan, pentru a fi
in§elat, a fost facut Serdar de Gavril-Voda Movilä.
AO find legaturile dintre principala opera a lui Mateiii al Mirelor
si istoriografia muntóna din secolul al XVII-lea, resultd ca noi cunOscem
intréga periOdd de la 1601 la 1618, cat privesce isvOrele narative in-
digene, aprOpe exclusiv din poema grecdsca a Mitropolitulut Acésta
ca§tiga deci o insemng tate, la care nu s'a gandit nimeni pana acum.
41111111/IE ETNTOMOE
IIEPI TE TOT EEPMHANOT BOEBOAA Tor KAI PAAOTAOT, HAP' EA-
MA THE HrEMONIAE EKHEEONTOE, KAI PAAOTAOT BOEBOAA,
TIOT MIXNA BOEBOAA, EN TH OTTKPOBAAXIA EIEEAOONTOE. (1)

ni) i%A.M11.7LpreCap %CLC. ivaoCovivp ot6EAvrn ireccrric OtiptpoeXax


xopEcp Ico6cvni PciaouX, 111a,TOcaoc, ô Tcorscvb irrizporoXErti4 Mopiwv, iv
KopEq) xocEpacv.

110,Xixtq eUepienpetc 7cap& raj; ofjc aU0sycIag, (.1) ixkatiarpáTate ao6i, Everapi-4a:
xat th 64 Bet, at& Tb roX6 ri7) istic &I.LahEas xal &ropy, iTtglievog, Ty'
ayrifi, el
eis 7rXeovacillird tIv pcXfav akij; kocriicsacOai re %at htaninacsOat 8w-0th, St& Tag
noXXcic iv fitap6ipow icp66ouc oipt e6zeprioa. t81 iCcp Steriav &vto/LaXicuc xat xa-
xonzEmc 7Calotioweg, Tánov & T67tou /thaw xtwnvow az: noXXCov Scepri/Levoc, /16Xt;

(1) A da cu prilejul acestei publicatiunI o ochire asupra domniel lui Radu-Vodi


Serban ar fi greil, fiind-ca acésta domnie:e una din cele mai insemnate de la Michaia
Vitézul incóce. Ne multumim deci a trimete la indicatiunile bibliografice cuprinse in
vol. XX al Analelor, p. 244, nota 1. Le completez, observdnd urmiltórele cu privire
la aceste isvóre. In Engel e publicata cronica lui Gaspar Boithinus (Bojthi) [v.
Szinnyei, Magyar Iro7c, Budapesta, 1890 si urm., in-80, la acest nume], din care un
manuscript se era in biblioteca Gimnasiului evangelic din Brasov, sub no 11. Acésti
cronicii are cea mai arrainuntita descriere a luptel de la 1611 intre Radu Serban

www.digibuc.ro
8 N. IORGA

iipTEws Tibv vaomv Staaweivtes, xat ioc & ii7CYOU xext ithOric rthv netpacstubv ava-
vericsawrsc, b vfis ardurig O?X-tnict CoroTEcsat aytielp.ev. Kai yap oint gki) &v 'aXXotc;
24 Strirj[taoL Starpopcov 7coXii.uov ais' '11.1.6p6)10 zsXscsObtcov T6W ii[tezipcov ttv aiv 41-
XOTeerliv Cip.s4aaOac p.syaXóvotav. "ivioaai as potiXop.at Ocsa xat G1E-a aeLva azpoaaoxrj-
uos 67rsveyxóvws, t rpsa6sict qceeop:tj'copoc Stscsc6071p.,sv. Atipxoo TOC'Nllv TCATU Ti)
a.p.a%; dderiktoi, oUx iXiXLC1TOV atyirrig TsxMpcov, 8v i1871 T-12; SCIIT4GE0.4 i?amc61.Levov.

Ta. cm-717mpg. vc To-A4 TONJAEOW Pd.Ocksi2; 6716 'raw 'Ayagviin topavvo6p.sva, cá xaTa
Thy ithav ic5coat inapziat zby xptastavtipi.Ov, rpa, atro6cactioac, t Soocse6st ToUtcov Op-q-
axsiq 67c67Lsoov, AxTps6ouacst Tbv aasgii Meacip.s6 Xat Totc Tolycoo 8ocsas6scrcitot; &me,-
!Leval. S671i.act. Kca v cd lróXet; %al cd xdipat ixxX-riacciw xat 7cotp.avuxijg xogspvlicsscog
attoEpot. BacnXs6ovtos Tot) Zookraw 'AzILST, ist rcXsito aaiiti)ev i aocsa66sta. KocE, ar-
'rep Tcg oiavetp si)agsf.as ivomoX6XsurTo, tatc auxocpcmriatc xat avcop.akEats xat rapt-
cnecosot TEXsiloc ivairsaack xat cd co'ci zptcretavotot; xat e6os6sEas xaXXovolisvat
diDsot xat 6(1)txollooc cpoivocag, ayi.00; 67povOtt, xatat th ysipaplthvov, XóTov Cac in6x0v-
Tag ir owOotiaac, cbV oE piot xat cd 13E6Xot p.ixpt To5 rapónos sIs Tip ,c6.)v cipsTthv axp6-
way &it xXsEcpouow, arm tc Op.txXoscao5 ciasesEag Iv axgráltouvav xaXtnrcópLevat,

Gabriel Báthory, precum i o expunere f6rte bogath a tuturor relatiunilor dintre ace§ti
doi Principi. Voiü da pOte, cu alt prilej, o editiune noud a acestei cronice, intru cat
ne privesce. Pentru expeditiunea din 1603, cel mai imbelpgat isvore, de sigur,
Szamosközy, ed. Academiel unguresci, t. III, incepênd cu p. 72. Szamosközy e, ca
de obiceig, reprodus in intregime de Bethlen, cu ore-care adaosuri. Bethlen a mai
intrebuintat i cronica, mult mai scurth pentru conflictul din 1603 cu Téra-Roma-
nésch, a lui Simigianus (v., din acOsta, t. II, publicat de Mildenberg, Sibiig 1840, in-80,
p. 300 §d. urm.). Memoriile lui Basta, aqh clisul Ciro Spontoni (v. aceste Anale,
1.XX, p. 488, nota 3) sunt importante (p. 188 si urm.) pentru evenimentele din 1603,
dar de o insamndtate extraordinarA pentru cariera lui Radu-VodA inainte de con-
flictul cu Moise Székely. Cronicele sasescI, forte insemnate, le vom aye, pentru
Bra§ov, complete la aparitiunea vol. IV din Quellen der Stadt Kronstadt, tiparit
in mare parte i cuprindend numai cronice. In Historia criticd a lui Katona,
X (XXIX), p. 337-9, se aflh o interesanth scrisOre a lui Bethlen Ghbor, din 13 Fe-
bruarie 1612 (de sigur, §i nu 1611). Dintre isvOrele polone, e de vhdut Heidenstein
(Rerum polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti libri XXII, Frankfurt-pe-Main,
Wächtler, 1672, in-4°) si Piasecki (Chronica Polonorum), tradus de Miron Costin.
Dintre cele turcesci e tipArit Naima (Annals of the turkish Empire, translated....
by Charles Fraser, I, Londra, 1832). Documente externe, in col. Hurmuzaki, lV
FA IV°, VIII, Supl. P i IP. ObservAm Ca, i pentru acéstd epoch, a rOmas o sumA
de lucruri inedite in Archivele Imperiale din Viena. Corespondenta, fOrte bogath
pentru istoria lui Radu erban, a Archiducelui Maximilian va apAr6 in Hurmuzaki,
XII. In fine, pentru identificarea i biografia principalelor pers6ne pomenite de
Mateig, v. notele la memoriul meg din Anale, care precede pe acesta, i acel asupra
socotelilor Braqovului, care urmézh. 0 monografie ungurésch asupra lui Gabriel
Báthory: Szildgyi (SAndor), Bdthory Gdbor fejedelem tôrt6nete, Pesta 1867, in-80, e
de consultat pe PATIO acestea.

www.digibuc.ro
2aaraos0tnew NIG loud:maul atilvms 6

'L(113y910. OA 117(1rD ID% (101 1?


(10AtL9L 591(0th `1101611431,93272 319(2 t1.111 A13X2 1?fl12, Al3A31011103L
rAphoz 'A01011010362 4(02. AmalpyorJac mo3.4192, 91029027,7 'AMMO 11GX Lia, (1719y 5tu 5z)3934
AM393910. 533.6903wq 'Ann
`A(02A3Otkr(01(,D0r1IL 1101(, 500d331( 110003A3), 1099 91t)? 5Z1393993 513
.sq metoLorlaz, Ann9 'Am93072 17711(,(012 2,St& `5173911.,(K1C2 119/C, 192701t A(01 AWA3Th0L 0wl90at -
"OIL 1" GoI noripaliti. 293)(c-11009 00161-1102L lik thi(1( t.1.7,9101 5/42, 3939/2. 5X/1 -31L1d32L
65024109 1771L (11 010 i7,1.3 VDOA01AWD 5 orJt IA A(0A0 119tL crtcoyric, ocmgrd ck, 5zT1 5A003 122 513

AOi 5ta 5ketypo0i3lXdr. dtoLcQ 531A0AL 5(19 5()17pA.09r. X2532,40 5/L1 ,13111
A(019/7 65(030()197109

M3c/32X 5102, MD= '531A02/13 031-191,(2rJ)73L 1G 0.2 ,13T1 A(019X)


AMA tOt30 'Al 0,64. A3110 513
`ralkoya SioxIMID1r1X MDSgtk 03'((102 A77900 17% 1393993 .1601134 ,c1101/, 90 th 50/110elth00
(0132 4531630 1Z1t, kl 5 (12, 0%1100LLD() 5 Stan `532,61009W(010? 5i3zdviq ttsrIzAoLsi -isaorttorl
Gold '50413., QTRIcr `G0qr101.3y Knueopz A(01 IGIMC At AZ;IXV(E1 rt(03(ItLIDVA011 A0Z343219
-
501 ii
3 i2332,1(02, 117% 2,)D1(. moo A()2 A(OriP(321? .401E1 42 (1/1(177 A(02, 1:01t AVG+ 77Y, 1
10T1(00 `AThOeVe Sszno)po2 Acp, '930 it% trIv.c9 Goa, 59093oc19 5oAcrds4
A3TIX/9910)(t/.11,12
57?3.. Sin/G.32 "looricolo2 x 5oApratrld3 3,9 50290 4/4 59 1/71C 40000)1311 '.50rp0opd cPettoo
529r4 110% 591012 pox 59oz 5tioAn Amir.o.4 pox 5oAsTioNoun 5lompatmc sza 5rpoxiloAr?
5zpcDC moittclonq .5ono9LLoi)2 sXm etvi A9 114A-4s p lsvlsprztx, `101,q21, 3172 612G
(101917 ACM A0r(199A10%9 A(01/0221, 6(02,4309/92/90219 A02 )?(1172.1, N(4.1:/X.11A1 001 OrJ2, (10/910 -01134

SoletriNistt 6742 'A(02,A7A 510w190 2,0A0y4 iQx 0d1(190 51 110% OVOI\li039 51 006#01(T,097.109
lzx `501A(10713VAL A(01/0p21, M016320%03= 1:01t 5(!)1ClAkcI13 AC014019 /Z)19 91 21, 5171,Ap, 5907, -Olt

5(103713X s1or1.99 pc M931).?Zoo3L9 slolcolioq Aeki. .Ast)9sxo3dz2 odjj. Sooihodd chp/..

'5u Affn, mopmcla, `MOX42,101C 12/2 Z93d9A1(2 AO)Z(1/7"(10.,311 1:4,1C 1101)329


-
coetorlt Stt9c1OrilyS)C3X
31 'A(0d19210,1, ACOV)00 1/71G 'et(Or(39tc 513
'5043110d 7?7,107, 00A10.11,71d3X 5^q)26(19 691ZIChf) 011,10
AX/pi 0Thloo d 5r93 'AtV(09113d7721, 13d314Z/C390cht A9th101<, WIA0ICVD0d2Z, 513 A701E/1)7%93 (1/2917 602
A9 9 0711,9 310 `5170
Aorlay92 Jvctuo)xlmo 5oriz 50q2Cric/33 513993(13L 510ri(02 Atta AtLet/Ad1.3
azcio `A19:303M10693L sno -
Aszti. 9 9 'MOss4.ywkdza 31(10 A0)&09 A(02,1?2,93)(049 firJZ
A(01,19T1
A103909 `53solThomq c.yyl? .51aoar*Iiq VIG
"911C7 A0TIFN(03L 32LT 132LQ VOX 5,21 A.
V7711 5 093Z2
110
OAST10XLV,.5 A392 91 A011LTIW%12
(102,
502V*0dth 4Acorkoso 'pc 112 ,aq 20 -
1A39 mn3, mow0sX.o029 k 5k9cfnet01hr9 ciovy) r39rivx 'nolaosppooi CU A 5G0+2 Arrhort92
5130(19A MC 6930 A(0917,(Zth3t, 'W,101,14..r(09 7p2,3i1 047,72 (04)(0. A 6(010)17,10d1D /:72,V% GOI

coqX(0:49 'oaf:MT 5rptitridvollq 51:02 001 002(0.1107.it 451Vl930006 01601(91?th (-,10" ("017 1172,3

593,(19X4 )p19 Oat AIL.)(s( `AlerboA99 zns 5-D131. 90 7701340(91) A 79(AylL GOIllX)5ocaol -r(oll
0011 Acet3192 45o1rwoli.zothcloo 5oltaid901:nico 9 5ochrigchpEJ `srtoLO, 13rx lsom 50149X A(02,0(09
01:12L 002 ilVA11,09V1/91q `11.0A/pdti, 6/4.2, AZrJ71% 0)(4 110A 011.112,0107. '513 ID% 101,41?2.6 691 d2,9 -10
A01 45)9D9yoare 59AB2/1,11rtgesZD o Alo219692 `Sowollsv)acy2 xso? 02901X0C19 5 d1DA/02, 1110
(In 6)1/192 0010773 5103100X Irric 9)? .oasqL3:5z3dtz.aq3 o olr4i,oz flJ 1s22 M0111. 9 Iodsx-
51.(-1
1179 q dnoo2N( 'eynos2 (1) slo1 51orm 11/1400? (131(.93AGSD .A32 329 -
510VC2 VT10030,32 `14.0 ID%

*rho dul, `5(ooko? ol)pzzx etoxopth :60119y a"


50692 cicacgD 12t KtL ettpoodnx oompo pox
rptip? 5tu coarriFrop 5v3edvx ocov-p pq A4.1 (102,(M3 149302 AO2k0Al2. AfAthorJOX clAV,
t5L,

Alan 00 AGA301 9 x5ompin1d3 rtorlza,2 maXchplin, twa. mormda, `5):))pols 03T1 90 1,101( 5101Cd2
'513932A09 5(p 6010 'el, 31(1./.61G2q )?2,311 Alget .39m9co 5metnil 5coi, 5zIftGomms-i 5lochn9 int

www.digibuc.ro
OT "N Yi../1101.

toDni/...ocut9 Slowrio, 019")Ati.)VOLSt Iszx 6514.113dtp 5T '1/D2.11.6,13 (101 coanox A9 uvrils


(1)39 sk_g Api wasp wzGrl SoA9dX AOSILTko .543,3Z3 Sow, Stia SkAVd? 5903,1dz% -ath
S32M0). `rosTipmvr.)1(p du thikdoX Stu, SkAG,..dp Ssaltoozolchans *(1330 AXV, SC90 A3910;13
57oTP/. 9 AOM310%Drd Al3T134 1ZX Lb SILxid) 5v3Zoofp .1)90OaX3 voorplco 3 Arppaz, vox,

514 slampzoldsupilt `IzxiopAx3 113%


Z10119 Y. )pa. A011902. A0X13 5=171, : GOI (bpi s2da,-
AmA mc '5o2.Aca42. (031i 90 5101 5107142 9 SOMOILTWSX 45r0.1011, A(11)20219. 'noql-loAst S12, -
0417? 00193%3 503.7)34:421)A.)?
Sod 114.3, AZ.;1401i3/4 *9000))OfVe `S0A3 ritlA)? 110%
Sod990TillO
5o2.zscpsolo 51*3Aolnwrri 'Amd3zX Acp5rEo SrA(1012.4 '603,14/41i (bITO AOI0'd9d702 bta
"'Opp cOrx moAf., ST321AthpO `112.v324 AX39/531 Alp tL2. smXv9orlx,190 OIloAlprinv Aki Z)I
Aoi, (comps/7.1,33x ;Off/Ad) S? 073902vAT `A3%k30232. ACed101,3A'A 50d2 A1/01:03DILIIA3p. 714151

1DZ1) 41 A93,
A0A/13r4r.ha 1003A31 A013,2X)
Ski+ 0d2t A0A13.q `5/1.49d )p-ig lzAti.oZsoDocht
5/2A1I GOA331C3 swIAWDV2.491002Gr. pc zAko/no2nd32 px 141132 STA9d10)(d) 50(12 oll
-
-(Ar3mox AoZdkitgodu (bpi 510Xti.XX3? `53143(031,(1th 1,10% 510w/2 ATI? AkAtivip 53IAMV2A99 :
5102.(io2. ai `5zoll.r.lr.ho019 maxrpicto 51(u 5lo1d3o2c. X20 qi.001ho2. Fev2 filath OA -COD

AxyrItu, .50Aschpcar.a 0, n
Solri,Fd loozno cloardvicloaxinda olooz) chpl. duccir `(vrioA2
500d 'AM= )p1VV., 93, `AoAphircliel. `090221 !pi sr AcloA Acomp9Tiv,( scoy2 91 93/9 001
Go3riam :Aort3l-44.3N( slacqp2o2y-c" kioN io 5101V12, "GOD r(y)? Soozmi-loqs)pa, 5')OXVOAGD
ATriOthOIL lr% S901 SaMtd0 `57)1DVAodIvar.x. or* 512y1s2go 1,V1t '00A9th 1101G 121/57, 903, 1,1X
-
0011) `50A3717?Varid) ST mpulotx,drat 9 Soiox '13C(Ink soxli. cow. M9T '(3Ad)1 5g) -13

lzIkd ) chp).. 5o).Du.cpc iv% 5f1.9socc2 v32thot co Anjo 510%d2 `1Z0.9399F(ZTI ,290 ,1t1

51019V Q.
601Z23EI (13X,3c (1),(1pa, AGA303, çiLQ oai 107Z1V(204%190 93hyi OOT1r(OIL '59611
.),N 1=2 1V3i-lkthoog 1Z1C
M017?T1310 '31s1)9X 1L1C,
minotvxxx?. `513wIlt0rx pox poizatthp
'Amyltuvreto-ri W20 119,3 )paivx 50dpi A133/13 17:4G c/Z1C, AV1323d102 `11009741L/32 AfOr(OIL 90 -
`MOD 122X, 591A103L Gothpi .rA13739 GOILTdoArin? CIXA SO1A2 901 Se0q1 cloIncu vox vdp -

`001, 5(03/93d0AZ31)? 1Z1t, 5033.)2101102 5901 93/9 Vth3X .13103/3 `A*03LdlL12 'MAU `AO1V/c3

`AaorJr113. szxzdeAR ii 57p. ARM, m2Annund0 2on2 1d2 -


r,Goop, `52o?ylcrx 1.Z1G. 510AILZIC 1X,Y,

51ourri .AcalA3L9In? Aoaaarkplg `59oirboDotho nothsX pot 510201G `A03,340X03699 A(100.4 r42 -
V/Vri 927? AM 603112/101. 4X0 AoJ `AOCPRI13713,L7? 1Z1t 12 M111 AVA93A AGOrkpluX2 5is Ac.p.
.wdpp mor.1?iq, 5F(Z6SX drIA1OXO 5316092a-1D 1V)<,
33,A00)(93dIc ±3J .5coa, the
-
59o1-1,(0 A0.110r.k.,q3 17.1)1 5101 A31r1 1:)10W1 Y?A72 SOdpi `Ano3oaq 5101 2 ZIOZ1 VA,I332% -13/3
'53101093630 51/.1 5!/.090dV1L 0041931D? .5kco Scor410d20d)t) 113.3.10.3 ttonspo 9 5971(-10
)?3,10% ACQX10A0r1 pvx. `Acrqd33 1:Dy. lospo 5I4p, szc/32 3 scosinpm)xu-kx, 5clo )?3,371 AO/r(02
MOlckw1111 11GY, ACOADIOd GOI
Are.t .AG0c133,9310?
loo2 2 min AcoAr?vrd 'Azokipc(kat.x2 Aolvistht
slo.3.9 mAtI.J.vrooare Trzc lroDcoDs12 Itt.
cloz 61J., scoltrv, min moy.rd loAsTIciothrthr.
VON AG.
A1321 SGOAVrle, 51;10)-1110 rlp 7)1 3101 cd103/ 0A331q ..oAgT19ox3 lz-ugu)?
1r3LrJGor.DCsq.) oo' .1x),(yoz thpi o KOKOTI 57D1 5701LTD0d293 AM, MICMAC/
iv% sloAn'Jrat 'ouothsothsAGs) Fcce: mt. 5-on smApionv)(x)2Lsz `)Dcruf.n. s)pa,ccoo Aon

Acpdar tç orJ 6Aolc/99/ Aoz1)991-.T 1L sloi. 5-Qyrd,sx, Acruaz9 -Aoov.Az9


53/ .xamS sta ,ozx sxrdtt. ShAo'd .5cooduly `.531Ari9uq lrz xuAvu. ()BIT ozti..vq9
rly.cerhsx `531AloPatr.1),12 xx 5(-;o1 snocbp3. Aou mousocp 53a,Azi-qth.cruIzx So90 621 Alk

www.digibuc.ro
FIJAN3SGNI1A1 NIG 1011.0I1GIEI IIN1THIS It
so sGoArrlokom? tq AMIA3(19D spn14 'OroDaamp.o. Fx, i. sip, smcIpcso4 sothrg -zsc
'53IAX4D%DDI AX)30001d32 (103D0ra AlS9DX '10A311910 5DIX0D0c133 1.1GX
SVilGtho9T102, 52010D3
532,Awchic `DA/DX%12 'Axglarhippit9 Alp, ow, (1030 ftViVZ12 "AM ,
4i 6.1)2X9 A0A3AVAMD0d2-
'531 )pxxoli chpl, moptto9rittda? mwriVozo? 029 A(01 -05`ff2 outtsocpr, rod4onyisic6)? 111
-3D

.brrifJW9 ,t1.6071 .00% A0290y9T) 5.ti.12 01,33410D31d331, y. .V3LAN(ICK,3 0.3 ielly01C9dIk1 50710119 1GX -
AX)rimxcla. isz% ,Orrl 514 0132.3X031rJ32 60990,(911 .A1ODD2rALthD `K11:)3C/ITA oilnoyou
ArDclo int
'Amooyo2 p:oc zupat )?2, ILLID93 mdli.a.pz6crri zx irmottsoqvat 33:)%
sziDkroq
.6x)cothr?gti.Droc 593.9v- 9 501DeD23 d0211191r.101'011 513 A01001)01 5x3arri Agrior EJ 149X447?

`ri0ID1411 J. hOr(Vii M32,19 5r3thini `Bacm 4)222 GOICp '5024)9123 5901 -9%
511.1 `0)410thtp.
5DA 501AOXT19 1,DX 50IA0M31%0210 '117d92 )91(0X9L 5101 MDZ2 A010D3 130)130r-12 -1139Dr..1D2

:MoVard 501011 ckl tl.)3OlLyX 'CIVAD 1DX 20/01


A10
MOCICI47.,3
OOD A1393,(IDDE1 soZxnuq

0d99 50d2 5DA9lt '13V,A0XD D1DX 53., 59029 SOA3T19;01319 1X90 01001 57)p..xuouT Fx
p4-.1 olr)phol 31 ,2 V 11111023 1C132 MOI tlOr(X)2 6011,1410r1XDID i
stocupodato? -s0,irJ
mot) .thupo 132 chpl, 603,9x) 13) Fx
5ozmcg)30).? A/1. pilt K4.1 ADDGorgri Aompilxdzaat
A'LX09DOrilt '(A1D0992D1AD AtZ tt 502 co, etoya19719 maccaloL3 `Ansgin-loo )pyyr2
SmAy)It 590], 1LNOpat, 5GoAAFIGI .Lpans 4xlmc3A3Ads29 5j31I, `92 oi. soAcola)4 -vIdouf
'531,49D1A t
slop5)0-uo 1DX 1D3rJ9 3paInc) (AON(G9I 1DX 51101 5=29 5/1.3,5(4 sciolc,):q -123
4531AD419dX 53191939 Av3voodkit cvn 'sorioarthpl,dolviLN 'Ion3rioods1D9 `lotwrion.g, -DX
Al1.2,

'106311007.00X 53160631190,32, A0/, 5111 5kAVd3 c `K9rJ) p isWost. 5930 5101001 AGA101 5101
510A139 531ADd31dVXDOrJ2 7DX D710,(103/DOrilt '531A7 60291 lq Goitoi, 106a719Xchlg IsZIG -1(.1331

'531/M01006 Arricioxlk 3 nva AlA,40T1 AlLAFirlolsy .D11dIDl,L21,V DOAR A0110,(VUD 39:199


tto?Lsri Slorrisycat .602sod3s4 533 60. dtti.m? 506911 139XEnd=9 snoxycot Apx.ff9loaloc,
xo2 co, A0V0A310 GO1 00291 pox .Koz19D92 om-an (-Ica cose
'soorloX, GOpicioottodat Sp 91
lrAtLococi 5)574 AC01
morsTrimmq Ayriy. AcoAng c
541, M))1, Acodw)zg .5malsovAnpnzoc
(.12 532,69(k.,3 IVXDAdr( Arvn0X92,Z% coyJoLkd (101 Goljrz7;x9v Nctozzalpdal`Aortmlqa
Al?..sh-ofrom?
1D%
AmglalGo. MO AWdXQ Mr/Illst `mc.sq, 5o2Ao9nmoodat 3291 ow, GO'CilOse
StL2, SkArrikdr '511Atoll 59d26)2 noz907:44 C
(10)4L2D -A9
45(m9rvp iszx noaccoD 6o2A2 GOI
501 D19 A01 .Ao99c6 ol)q92scodu Svritb so-,302210? .?,zx srovu ATA. 57p2., 5v3lotirmp
szlarrt. '5vDt/Ikdokiq ftspaq1/.. SZTIY. rrrkfoti? ':ptva Av?oaoyolo? 'notmke dn (1)34 -f.moat,
Ivo 913 Ar?og Clozoldx GO], ciose 'AmA. COI AOIG01 5034709)?02 iyx 5701/sf. yJLv 001 DU -
501A9r1 513A19)? 1WIC
5(1034.90P(7.? '501AX7F(GthM2 5.33D11D30.)(X7YJ702 AGA3oa, com, GOA3Tad13
50d2q '531/%300133/ 1DX 6092. 61 59dat A01 6A01139 AtX SCOODTID Mfl A(0119A09D A23,113X13q
'53160X, A3.1110r1)Dd4 5C9 iI/Or./0 0101001 SOZTID '7:17111.A92 '5X))X)1A0DD GOTID1X1C0(00 1D% -thod
corlpItiz9 .AvripL ,o092 dr?1. 51xrc(oit szo Alp tqa. 'tv'mortds29 5noXpisX4 31 5a9A39
pot 59o3, scloyng 1)9 kirp, Aux-mc3s2 sonto 01AGA3o1 GO1 00)LD AOADr1/33`( t 13, OrM.(10 -
.L3Z `ILOOld0X3L0d2 502 /13
67191A0D .1m21.1.1k72 cop cop )1o, )plzx Acia,
Aoquildsa Sp -/A9
MD0r( 'AO3IX3A31.3T1 Aldil 601 AOADV(00I Al1.1 Al)(029)(D1311 'A139DXD1DX 10 Alp All,h0r1 -10
53IAGOX '531AO:DAOT1 DOA2 01 A0A/14.33( 531A99DX '91917 MOD:31.2D 513 AD3r1/0kaOtT 1DX 4
C1.?1?, to1 zoitg,c.oanso9a.rx iszx wavrioz.o, stvolptal nvIsaq .reost Oca)dmit Mpnox stu
5/4.4) 15k090116.19z12 1D1D00.4. 1d32 (101(p2 pox thyooniriziqvc 4i 5t1.1 5Z99110dN '6AD2A1

www.digibuc.ro
31 -14 voaoL

thre.9, 11A2 ow., du dhnox, thA'33%3 511l 5/03XX,X90d%).90 501A093A01-134 "k1r4r))012ZILIAT 3101
50110,00(121. AkI AtstA011 SiA.2 5,21d101i.ILIAT A(viod .d)Ap1rc134 59 Ak19z1 lolorilicorm?
pox slop(krhex l '510d3 ir% 510d33 '510)1117? 1107, A1D.010,3 5101%9310daldp. 'esotaloolcsmov. -ocht
r9oo 8 1z2CFC(02 `5/0r)(07. 51.3 Al0K1'611A7 A011 721/0X 500ChIGIG 4Ao)Z7Ao'd .3ocod91th 502 -oat
A09 sZls 1voydolvo19'1 91 (oo, 0034 `A06433y 1szx 1w9alvomodu tl 3opior9so 'DAOTI

4A3(40 0219 001 0072CIVX,L3 000931 650A3TI9101d 51W(X02, '57)03thak12Le Aso(4 q990 )p19 91

50r(rio).? oatn AC93, 9019%3 '1100030912(Gd) )7130 32 AGA303, c13D03A1213 /p12 501301LX1076221. 1)0%
007996( '50)3900 Is)01L 5keopano9 112 '51kn0at extacaso, Goo, '00wl-1(10902 pox 70)11d1olp-rAT T

97.13 1 A0l11(nde3 elqay 'AoAr Ae.


/I. 5On132q '1X21131q1)01C 5A1 1,51309 v.eng.A0:7pLk2oom9 A3 3:9

gol 00A3A13%123 `00991 Li. AONC(Vd A131113


'001110)12 30 5111 5(bAOTI 53d31Z2 A3 Ch2. thr.C(/1.210
A3 (1) pox siaritp :AlocieAtkoodu AOi (17911, Aorts-d3ex11q Aral. Ao9oth W1 mod199thod 5111
002.0)03 51)0393%1 `531AWA103211010 50ria A01 5142, ALd3 Anhoolantazx zweily Aq1 A01293
GOI d7?). (10q21111d3X '7290930a 002 50piothpn, 400'(902Wd
002TDOCht 5(9 gASTMlei.d1.3 0117.9

001 50d01r*Ld02102W 513 AZ3900X0IAI `G0A3A0A31 k0Z30300ChL A311i 0219 001 301319. -AOYAR
501 'oonp,ArlomoN Ago..)orho 32 00A311/0101A012 011'e 31 AC07.3y 1Z% Mint7;)10-)1 1,.Z1C 'ACOXF(a
A02, A090 '50A34D3xmo3q 3(re1,.. 10.111%, 001 50d02.7621,d02473LN 4310% GOTI3X011 00193L3A -.Lao
Skltiprht `5t1,X0y4 0030 4501M10110293 5902 5003713y04 AIL9dw .sAlso,xp.)?
'ith
502A3OttIOtht )F12

5191 31 519,(023',,(3 A919y 53p1 i,Xkd i 2c,x,chpZ 1Z1l, AZDZIL 34)3C)1931^k%


5r)03101tY? p(I)l( .A1o3901.dumo. lzx 9 103t.
45).,Gth 11.1 131-b0A00 001 501601005 513 -oily
'4011C r9IGLOCh 97.k3ouslo Aoo, .141C4A0)002/31top ZMOK 1X,A000 `392003%936k4l, int A01C0C)33)(93 472

A3Xl3 6Aoac1 3 .1.:11


511 003() `510V02X)0d*D21, k AON(X)711 A131113 tl.%1'(0p10 511 (514).3%03113 -002,
Aol '01714/.1021390ChL 110% qr.; 5
01 AO1AVicarg uri `AOldVAth 23TI GA A0/1.31(0
--c)lvorjaso
'Acn1 A(01 9 A(02/10)( `A(01630A=%011,7? 513 10019,3 5t2:91XIX AcoAFdoweoldv? AsocI9mo. 12L -,19sat
509 51/..1
zuvx, 1 .A09DthtJ, dId AOA A(01 AC0dX3A A(019)9 510A1:32,311 1,Vg .510yag. 590 -Z1C
5*kd3S17.101 9 `501011d% ASD(15)(3% 11CA110)(72A0C1113 11C4t 0.0d09 1X903.A.31 AlLwrioaalovot 4o7.
5/1 '5kApioAs1, AtI.N(V1D ,1/3 Att1910 51G99d210ZIt 1X0D1Cd0 `A.3904,T1 AZ9009311)(1119 Alp, SI
ALLAcoodo4 (10I 'sodoat4Idolloatx TZX )?3, crIC2 510/43%3 5(01030)? .ni9T4C)232t ykY, Ch?1,

5(011030r. 4532,A10d.3321DZIZIO.,3 50)d30T19307? A=d303 5i1.2 AC010Z3 SkA9C0d4 (AI gAlopLthox)?


1Z% A(02, ACOld2 A011910 1?2, .10601131q l tXXI 512, A90 a10Z1 013)(CfaLZA0D 5!1.63ChLTIll,
-ti.2.02
`502,102D3A Cbj3d001(.1113 `1393Chy AONCOGlit,le "k;1.30/.? 'AMOOA 507X,VX A232,4d2L A01
A13111,3
VA0d07:71

A0d011111101d01W2LIAT A(003N(009T101) pox 5ochr A001106Z2 50A0T11Z201007, 1Z1f, ACO2, --ouoidX


Aom 600ld2 izx onp 511 5D.r.l(oYi.....,ird `50AS11013)( l 131(003 -039,c3d21
6371 ACOA1011D1dX.

4A13 1,Z%
5112, 51030009d0 1109037.2 .50(9Ti9Alchc01c0 si:oulo9121 e9 pox 51zpode1r1b.9 izx
5wyoo9od2t 112 .rovvirl 5old0oArat, 502102otheat .A11
,n10. CON(.3 52/0 01X9t,LAIOXILT13.
1D314d70 1:0f, AlD1/101, 5210 01,Z0,11D3AC0 240t,t/.XSA00 50amd1c, 11040(4 43. b1 drd.7xo3z. -32
`Amp kocedle. A1.11 'Ardzy, 1L lrx
rualAdcotuno, .5(A1 001 501.32c.:2
(10390LZChlW 5kad91t
A300)q1L3 51?2, ?Mt /419V sx,3,Ldo0l9rq IL% 5Vjid00AZ2t AlDLIL `rOG09201,14 sle AolAnnyo
51alcroa, .AkA9Xo-po -txx, rki
'591(po vd3t A01 20A0d01:12 cpzx Aw1"4 `1X,003170d1D1C 01 -3:21dX
AMAMI (1)10Z3 51301d321 4A0132/(090Cht AZIs(1d) As0(19 Alp 1150d Aca Aozolnodx, -siloAvhcoac9
'50A BOXt.l. ?MC 1A019/2 '3101C A100102/ 00190 Att!..2, A10312ZT11013A1? 1M c5109VILOICO21 'int 112 -9.0

www.digibuc.ro
Hc11110$CINVAT tIQ Ionornua MMUS ST

2 vyri3 (1)24p9 11331t GOIO2 511.6013th `13109431w9mo X Aqz AorithR SVA9d1OCIV2t F1C 793L -
57A) ,e, '613dd1 3D(1319C11.D3 col:A '60)At .D1-.)r?c12 deaLp, 11(71%7./c4Xsxodat 101GOIR VON 4..14 1.3

5019.0 o13A9t3dmt %90 AF2 0A131q 5 .1399XtLX2


4.11 CA0)91,411.01CDV1X 50A31i0020th Chd. Ak
(riat (10d117% 601 `A01MIdIC 5(04.111 5101 37IG Mg, X3%9X 1093alrislt 111 i0363Z(1V4i9 .-132
5106 AMIGGI 5M530 'Aco1.A9X ,c4 aoda1.3 Aga, AOLT( .631.40461) (101 chg. GOA2rlid3X
Scn Dazkdaa o? `.5o1.onvd2o1 izx coz Sodoireopldovuum- 5o16,99x FIG '50IAVS*110y1L3y FIG
G0101,9%3 01L77
GO3L(poOd2 (101 (1011n.0, (1019W 501A)31:41AWX.M6 6501639(0DV/2 30 -033X1C
53A 6971, 5Z9X2 0X31AG0V A lcaops:Pe ikx loa2grilvynt 5102.91 soDkoTspaig lodsza,
TX 101z9c.)90t9 11-,76pL3i, 112, 'L3EI
t1coi. .m0zA91u0ig icrvolL 3 6X)d32. 5(03972A(10V 93VLL12 -
'531610D 01G0 AkI &2t3%W (101 GOA1?1y(109 .67)D1/.04X9C11312 10062 ',53IA99104)106(19 1A32 514-1

514610% A(01(1V3 57)313kuno loarbpociaxGod `10434(1)31tv.o12 'Azdtth9ave A1 ,12 014)114 -


Affq 4(03203d11, 1X)(1)11pPl3Ti 510191) Lk69'11311/. Ip11)% 01 601XTG1C, '5092 M1 606X)1,`((109
110%

'11026(043013 00110AG2 50160 Aga, WAodd))2 AOCIOILTh?LdOIMLIAT 1DEJ(03 (101 31 (101G9I 1101(
110%
`G0624, TP% 59131t 141 03CI01(1) IDLAIDOM)(01t 'ALL AU., 11 AX/dpaTitst 5,1(1 (10A131(

5023AM3d ..mgclooTchAP(0314? aXdtqac 5k1, 5tV(God 511.19101 `xntnov- 9 5ozmApd33 - kr1


5tu3'0z0ch e
5kz `5,1)(..knorilti.90 cl/i,A)? 50()%4.)? FIG '591012 61032dVIG 601G(P(3? lq 91 -
5(1T3D 'toX Ac0X):13L7?
6(0)(962 Lb /1,X12)0AO'd )3333,r(OZ 5062THWI033,A2 1)5% 5(0CP1) ALl
611.1C11)DdLlr(7)% '5063THLICD43 h(0%)(2, 03L1 (10datC,In 01 '5oAal px A9S) (1)3AF 91.,q1.1, 30

001 G01G91 453160Xth2 30 1Z% 1061%%9% '1063TIOL31( 699 10(131333 1Z% (4)( 3913%3 .-(09.012
.11AX) 70 11014 5316)332 A?)61911 )G611
601C411o3d `AlP3A9yv, Alp &col, AmAILItrdzx scirsoox
AoAritotol '6011G3R12 (101901 FIG 614Z 64.1 4.10)(%3 '1063117/9D.101/ 010122 110%

5100/VA)? 6)19x) `53zAzolitthaZ4 59clat 601 606711r0L A(1293Cht .6%.,(131D3Ze Acta (101 no6Zux
102993oll `A93n Axcloppd AQl9) '406sirl011o62 12 6136901 '1101.6014.111q3
X1Y ,12 13%3
(106 511.1 510731M6(12/VIIG% (101 50d03.VripidOIMEN .19v9mog 5999a 6(lo 63X13 60197 01
`f101Iq 5)pz. a dothm -pot 01Jq .5)p,(01 (1)1 (1)61.,((101) 5r1)3d13X).3 110% 611.1, 10A(12rIZ% -
6V731D (101 '5odozt-rbp,idozrzIAT Fot zs)2 laXo)pu 9 50221 )2/%132 qat9 moz cuopmda, ();)

'1322 `5M41.20.0.Z.d1X2 50rJZ 601%10 601,


.AnkApc,. el0Apl's(GOD -kr) 9 50r(2916T1A7? 601
raqo )(.(10,2d Z29230a 4506311/2)(1319/9131i Alp 6X)16O1iellp (1)1910 i5VD3th3Z4 AioAclao,cotng
514z sz37..kx9ocht190 axlszvaano 'AU. slortrpdi 5qclat 5901 57)16(106011SL (1)1(g) '5Z0.32:111
chat 9102, 51I (1)19X) 1%611.19116)2 Ap9A0E,Mr./903/7J 509tp 1z0k3,06d.00 `AOTL.??,(93L
13:4C 513

03, 50'91 5002,001 .Dampptcm2 5co1.9x)(1) px sgdzE, Aqz ICAorithp, 60dOlLT172).d0I101GX 101 13
-
vapy, `5:oDlpoaatkpodat lrsplitkoZzA)? 13T1 511.61,a)13 6301314= (101901 lt(16]01 6V9X/M12-
4501 110% 002, r299soa sozA99xa int 4,5ozAlop9aldnx 5011=2 60T111/. ItS M01 0272 -
-roopj
6(0/9ri% 66(0291 AT `loAp-divrthau ',amoorAnc 52azrcht4 h3TbD60.1.3.1. Ann 'Am321
DJ/ ir-at "(1):)X :1063119Z3AnD iodra etali );)12 4-1 4610% MAL 6%,1d30(13,(3 FIC -nod=
"010 (101 `soA9T1al4 Lt ..a.2 2912
Altt.z
9,o2, noztpz A737V.101)(031 11VA A0TiDkrilL11? 11GY,
1AWC4
-
`A91ii) 13:?% Att.thOchr.m1Z% A(01, AM3CLIDXMOT1 x `A030 vv% noz3 c2o
aZia 5oz,x7rIllpd2t.
Garriza A3s) sz pot .47onsvptp 501,90 9 501.911/pd% V(102/2d 5r22230a 593G 611.
901 W 606X3
1Z29930a 63 14 LA:loth= LU. '533(P.M3). (101 0(1IML (101(110 5on,A9o32c71 5ttz. 543Aoriattp
1/X(10913q (1010214A1 59A11, 5060TIF20100% 0(166)?(9, 52 6(01 )?1 puyht m03,A9dsth Sta Ga
-

www.digibuc.ro
14 N. ToliGi

Cavoc (ptXmOels, Sthpoc; xat cpeuSliToptacc ixetvoc rcetcsac, xxOeile To5 19.póvoo, xat
(3Eq cpbs Tb BuCivTcov taye, irpocsaireclijoag akcp xai ircxpip ,O'ccvary ixSoijvac 6 Sa,
Tci) poet') v..cxpoq,upiaag, ca Itt; eUageta; iaoviii)oaro, &v TobTocg xat 6vip. To6 rat-
SOs Totvov .arropcpavcaOávToc, Ttv e;c3i6ecocv v..11 Xopivav.ivoo, IrpiK 'ITaXtav
TO71, )4mi:c3 7Tata0Tpt6E0Lc i'af.a0Tat. 1pavv.ccacv iXXrivcxotg xoci f-Aolicaxor: acpxo6vTa;
ixracasuOsts, cd;Occ Irpb licovaTayrEvoo ilrrocEpec, xal Tcji aouXTivy 'pd6pcp.,oc itveTac.
rap' oti xat acroectocc & orx th 7tpbc Co)Ocpxecav, cov.aroXcreodv.evoq xat auvarcep-
zOv.svoc Tot; Tor) ClOtATavOU csTparyliotc, Ilipaacq xat 'AXa.v.avocc vazólievog. HpOg
Tokocc xoci Ta. Eccpcoolvthy iirottae6071 ipimixtra xat cv TX@TTav, a6- c ri Xv
Toy stvac iTepóyXamov Tobg doco6wcag, auk Tip T;iis ppiaelos xaXXLizitar statism-
TOY rivu Tot5rov ?Oats iiivvricsev. a'Tc, el tit inCSZOXSITO Totc VAT& xácsvov cppovT1.-
and, &XXac t v.eXivfl Tcilv ypTcov ilscv.eXetTo, cieTaq &v iyeyovec pcXociocoos, t ,se
e6ce6etac intsp6oXil. lit, Se xai icpbc To5; yos6ous carEpplov, Tokoug ei)spyeatacc 6co-
potiv.evos, xat coaov.óvazog 1tYtY xat yap Tip iiiisTepav v.ov1v, EccoavtoOstoccv xat xa-
TeSatFccsOeroccv Tatç Tthv Tp8eXitoy 466ocs, f`bs ermac, &vaxacvtcsas xal &vawriaas c`IK
%at arc OpatTac v.ipsoOev, Ttv [1.71rpenroXtv 6v.oEcoq irepcTecztaac, 6.)q 66vccpc apop.oco)-.
est; Tots ictuTo5 7ovetioc xat 7r&rcrrocs, oacvec iv Tors xacpag ailiT6)v rrOclas Tac iv
OirotpoeXaxici, p.ovas ixocXXcipriaav, Taq Si ix Piepcov iivetrtipccv. %at yap ip 6-
7eviic x Irpoyávm, Cuth Soux6w xaTec ascp&v xaTayolLevos. ScO xcci. 15pOvou xat Tpd-
Iron zpricyrciw E( CtL Sci60X0q. 'AXX' oUx Jam xat 7r6Xcv ,c6x71 iipetietv,
v&XXov eiiretv -Fiv,6)v etv.apTiac ivc;yrrcov Oso6 acvev.virsOricsav, xat els Ta Una Koptoo
ccE

Ea6ac40, WXTA o yeypaRLivov, irecpo&xaac xat ydcp Tat Tor). Xepvarivou cprpaTeovaTa,
oacfv-116Ewg imothvTa, irpbs puitv To5Tov ixtv-ricsav, xat rrpOs To rep1e6Eoo cppoUprov
ateatav irrc6o9ki6Ehrav y&p akci) oZ TS ePubacmc xat Tac oTpare6v.aTa grana, To6; `Op-
xous %CaCtit/TliGIVTSc, t ITpOg30%Ec TO5 Espprivou, els tO auvoureXestv ccinc-v, iipeTtaav-
TO, VAT& TthV `EpSeXEcov arroTicac aziTots tv irXiv xat o6vc vIv aUTorrOcescav. 6
xat iiiovev iv ouvTóvAp. 'AXX' O'pa pot To5 eeofi Ttv Ispóvocav, CuToaTa6v,o6octv
arc!) Tdc 7ranpamiva. 'ArreX0OvTe; oUv oiiToc xaTà T6w `EpSEXEcov, xat TobTou; xaTaTpo-
zWaavreg, xat Tbv Oicppova r&propov p,ee cdcrxtiviis xaTaScd4avTeg, rrivTeq thv iróv- c-
v obcaSe. v.,ovo Si 6 Eeppravoc, irroXeccpeetq o5v TOEC Aixocs, CoriiX6e irpOc MoX-
6o6tav oE è irept Tay PdcSooX Bogóaa, TO5T0v XCCTOCaLth!owTsc %at Tok Mzoo v.oc-
zatpcf. xaTaccicciaavTeg, Ti TS &ilia= cd Zrzoos. ToOs xocXXECTouq xcci Xacicopot Stay-
ITisayTeg, inricyrpecpav tin& vbcris, v.ov&ratov TO5T0l, !Let& Iravo OXE1cov xaTaXuróvTes'
6 Se Pi6ouX Boe6O6occ, &Setas Xaeciw xat iicsoztac ris OcxpoTaTcv, irraviixe ILST8t vixrjc
eic TO Tpc766caTov, To5 ,&póvoo xaTaxparipac. T& Si aTpaTe6v.aTa nay= ativ Tag Chba-
Cots, iXOóvTec, otq Irpocralthwiaav, csorvdviv T-1-7; int6ouViic aimpey,evot. 6 si ivo6q
3TE, ols.) x/tet 19.6X.ricnv v UTot-; ircc6ouX1), &XX' els TO OcroSotTivac Tot; `EpSEXEocc,
otg grrpa!av cciazEoToc;, Ttv inorciOebsev, cluvexcbp-ticlev, z SeuTipoo 6pxolloryjaas.
'EvTaO6a 19.auvicaa; izo) tc eti600Xtag Tby Zivapa. Tokov, xocvf) rve)via ItivTec, Ha-
vav TOv Pecncipcov IretaavTecocat Sc' civacpopthv ltap& Tor) EouXvivoo i!af.r4CSCC1PrES,

www.digibuc.ro
MASIIISCRIPTg bItT nIBLIOTEC1 STRAINS 15

trayov i7t3 cthtobq pamxsuaca. 7taE,Opxotsmacovelptctq CSUYNCICCVTSg, c600Xfi tOfitOld ZaT6a-


Tpeggxv. 6 Se, /tam napt86.)v, Etv6Toug 6iws,rfic xotratppovirsecos ti)g gaet irtXaOdp.svoc. 'Ev
Totinti) 8i auv6671 xcti. repa kt600krj, 'nap& Micapxavoo YroXvbtoo xcci it6paw lord,
(3M/011,0)0E0W 'Imola/Ovum atcpv18((og vc ot avamcipot;, Tg) Xat.pCp, 3.re oi Crtp--

-zovreg ol'xahe gpxowcott, p.ovdnazov xaTotcyfieott, xstt xotp.otpicstov Ttvdt Mtziriv Xeyó-
p.svov ctAircliv avappebactt. ear Gina) To Us rpanto6g Itivraq etpalv &VOA-Or:sat !Lava-
per xn.'t ç&p v 6 xpattstoq to5q Fpctixo5q ayartiiv xat imaxercOpsvos St& ta iorl-
pnetaOctt f)Te m?yrow gv Te rpatTCE4 xott 'hotXt4xai BoCcoPrEat. xcd, Orou Iv fiv &rep-
zop.svoc, iv roX6p.ots, csovoilpzov aim? oal auvimazov, vbv xtv86vcov xatov.ppovoiineg.
'AXV- Op p.ot xat cthOts Tot) Osor.) v apóvocco SmaxeSiCoucsav pouXOtq TeOv a0v6v,
%/Tat oi yeipap.plvov, It at OtesTo5aotv pouXOts apzóvtaw, Tip/ ai gatrcor:g poomp xat
1.1.6ylv amcpoXitTobaav & tb !It ix-zuOilvext attia &66ov xat xcetoy, piae xxsevszOti-
you eis 4v (p)Av Ocskov. 6606c ov iaeyvoxsel rà tat' aOTo6g, xast gXct6ov 1107 'Lily
irpkrourmv, TCP b'aviap napaabObses, x, Tthv vexpaiv ctimbv Purtop..i.vtov rOprtic
T-171

gatoOev, pop& TOft xua(v oç xecrootteEpocs 6 xpitmos, ixekeucsey ehav)e--0. Tcuft,c xat
pArqp.ocfmov vbv iOft.uo. (1) 'ExTote oTni, etplveoactq 6 xpCatcycog, deppóvlros imam.
li(OCITOMTVOg Se Boe6O8ag, 6 ..tWept(;)v T6.)v MoX6o6E(ov, eopikAl 'rap& 'roti aookthvoo ata
01 CIIWSplov 7SviGkr. TCp Eeppitivy xottawatirsca ta 'ivc cd thc 6711.Lockc Tag ao-
Oetoas nap' OCUTOri TCp iip.etepy PeouX Bos6O8a- xaOsile rijq TS 4x-fig xcet Tot) ,apó-
VOO, xcd kepoy aye &On-6, ETicocoov, eicrijas Tti'w MoX8o6lcov xca&pzetv 6 a& licova-
Totvzirvos o tirciev 7pLEv, atXX6., .srpatbv irtoovaan.q parinovrov, A6zopq trzt Kct-
C6.7toug &Opokmc, VAT& pvot vXO prima, thpvo à xcd cdnos, ths So-
viv.Etc intmogotq, atIOTECIVIi Trp Kowcrcavz(vy, 7tat Tobtov xa,te6aXe xlvatpaTE, pcLt-
tots C6vTot, %xi it anus ToUs apxovtas p.a.zaipq. xazgatiocteev. '0 Se eappow Mratopy&p.-
top, Tocro6tots &was xc v86votg ireptirecaUv, ant VouX.401 aovtgvat oat xotO' &au-
rbv irsozamxt. aXX' aacs cmpatbv kctauvia.g, xxO' fipAv ix aelytiou X(iistv PooXeu-
acip.svoc xast totg rporipotq %ants -11pAs ip.6aXetv iipsztaip.evos, or) at' &vaporiov 6
xpozcItoq irpOc tby csOOXZetv0v ACXV-V0pI160Cq, xott th ote cdnbv EtapaXtbc ixTpaTto87j-
csa, rpbs Opitv lwov4oi, 15aup.iCtov t EtTpocs6v-fiq 'thy &vapa, pI away= PouXdp.svo
(Xt6Eo4) yap, %at& 'sty napotplay, oU XeoxalvaTott), ip&q)cts irpb sobs irX7icitoz6)pouc %at
irpbs 'thy 4irep.ova T(bv MoX8o6kov Et6cpctvov xcec' c&toiS axatpatsficow cloveteag 8' 6
xpivaros 6atuTor) 'Ck 8avdtp,ets, ourrapotXst6clw met. Etacpavov Toy MoX866toy, xat to6c
yetsovo5vTag MiTql pritaotc, irpOq `Ep8eXkov &raf.pet, ma& t& aeStdcaas Toti Micpcoo-
6Eoo eotews ths artivk Tcyptievos oE ae rept 'thy liopova Mrottopy&pxopov, iSOInsg

' (1) Numele conspiratorilor: Dragoth Postelnicul, Bhrcan Stolnicul, Stanciu Pahar.
nicul, Vodd Banul, cKarka.) Vornicul, Dragu Logofétul, Drághicl Postelnicul, Anghel
Comisul, Michaib. Cbmärapl, Pavel Postelnicul, Ludovic (?) Proca Portarul, Marcu
Logofetul l i Dragomir Paharnicul sunt date de o jalbd catre.Radu-Vodd erban a boe-
rilor pribegi gspre Mehedintl* (Hurmuzaki, lvi, p. 479-80, n° ccccix; cf. ni ur-
mitor, p. 480).

www.digibuc.ro
9]

5)?1. 513TIF42 M03, moc/923* iszx 591,A2d, 5oriz rupn7ptholLurt7? 4.1-1 la.,czonfti2 I7OA3rIptG2
sla Acouivp '5w)c1L3ms) 59000% lrolmodth .03,A=93XG0936GD
lill10% 1)242%0)012,WD '10/91 1(132
Ao*TIGD All 5loscp Azdapn9 lroc.lyovoq 1)0% 602GOI zAocaR irx 11:r1 )79)02, I. AOU
929 M01 Amptrq nmkowoortx2 AL `91V A02001
AOT(32da, 69D 51oz 51OrlywcIth urtarli
At1.3,4alAk7pthoz2z% Xr .AroGy9z-ot irx ASYLIA10Y1 soumx2 523 )21 ma czni :51.(4.(123
9
60 5gAZthp,x 513 ,A7)39-02y0lk 9 32 5920117pdx, Scr.111 .5Vri. 90 eitcl,
etrpcodra 453u921
5oro?1311 `AsTik061oki3 th q. 51o2D3(1)9 531AGOID1r1)07.93 0230

IOXJJ IMILLIVOTI
AaL AOLLAr. 30c111 ATOLL ATOLLAV

viou 6ft9T1
(12 ,902 Jim/ GoT13 59tht, 30 (1)0031,

thpXsx,LT 41mItr wtt2 Soml, ),?a,


.rVarchb
rt,oA c2 (1)30 ,97YX,
131,03da93 (1)1 'Al0(191111/.
1267709)1VII0Y, 121'. (102,
Gortorlq
90 om9Lothf, 513Z2 auorrionodkxx
sloLd2 519(0119 A0ax13:2Tc/3.61, 5T , 511-194
Aounrill Altu MItYpt, Sodit rtqlc,iv `19d1pri2
5Gt GsAR 513290 IL2, ko 'Ira,(101)9
7?dru A06071 oni, moorl,)? 'Azpqr
Or rto3o goz9v 5mXdpnv L',02,q0GutttaL Iry
7)TiGsqj Aotip, 3 Go GoA91 IF 1

3Gszti 5crh;o2 91, .A0h371009d02%3

Oth
91 `5Nnivyith T2r.) lop 5u30 '5onori
'593,D6X19ve '5ollearjap, 523 32 Da isv9th
9r rtqz vet2 knoit 5/)./ (1914)3=9 '592:91di
'3osID32 693a AQ1' Dt.tvockietwq 1016W
(10d260132.7? kd011, 5 GOANd=31,9
mcchpo'mc, oy'6p9) (13253 Atk `set13T1p2
moy.lx,96 oocknold) 'vox 4Am., sco3viox
03 02 snit; A3M311329 .5(olvi0132.9x)
,2 lacq67? `.5od3ilVv.11 5930 tt(2 .3?)2

51o*,DzAzAGD Tv-po scodxstt '5OMOF


socht, A92, rdp,rat ,2 ttothVy3rtx2
pot etly)pit '1)G3,3093V LrJY. (O .Goilcox
gg 5991 AFI '13DVTIla, 59oa, 9 lckm 'lsszpyox
ciumpx lx6O0202)2 )2.1 ?lox dtV172
Ao?)rich ,2 sx?0907c)? VX M0 ttca ArpAcht 'GOD

www.digibuc.ro
IdANUSCIUPTE DIN DIDLIOT3CT STRLINR 17

ir,(61.Levov xpEvowra & rerpayithva.


a1ts5aov iv grrotc &TaOcits &pair Eijoca,
30 ecatog xpteits alvai) 7rp0csuravrijcsocc,
et,/ 8t' iXatoo xa.Taxocsticiw Xatizaaa.
xat TOcp o?) alairrpov, oe acakia S6.71q,
oU tycéccavos nve.Y.Tat TirIC pactXsiac
3Xcbg Ovirsat, et 1.61 ln
It gpiwv.
Airthy oin, x476) Tbv esbv ExsTs6o)
35
Sobvat cot 'now= za rpOS Ttv auyrripEav,
y xae izeptbv
7cvcrilv, xat Con Iv, xat of5i-ev,
eha xat CetAv tY iaxpav xat atitto,
%at pacscXsiaq oiipav(i)v 4titiaat.
v5v Te xat &Ei Itat alg isivtac to6c althva4.

A M II N.

Povestirea pe seurt despre neffteptata eddere din doninie a lui $erban-


Vodd dis i Radu, i despre venirea in Téra-Romeinésed a lui Radu-Voevod,
fiul lui Mihnea.
Prea stralucituluI i prea slavituldi Domn a Vote. Ungro-Vlachia, Domnulul
Ioan Radu, Mateiü, smeritul Mitropolit al Mirelor, salutare intro Domnul.
Miluit adese, prea stralucite Dionne, cu binefacerile tale i dorind sh-tI
multdmesc, desl nu dupà cuviinte, pentru multa mea prostie i pentru greu-
tatea luerulul, am fost oprit de al1 castigh i dobandl iubirea pe deplin
din pricina multor porniri ale barbarilor ; cad, luptandu-ne acum de dol
anI de clile cu anornaliile i reutalile lor, mergend nol dintr'un loc n altul,
in primejdie forte mare, abia deunacl1 mantuiti. de furtuna si ridicandu-ne
capul ca dintr'un somn i dintr'o belie a incercarilor, am socotit sa plàtim
datoria de iubire. Cad n'am cum respunde alt-fel Mariei Tale prea Inaltate
decat prin povestirea feluritelor resbiiie ce Wad savirsit in clilele nóstre:
vreall sh scii dupe.' &ate suferinte gróznice i neasteptate am fost mantuiti
prin rugaciunea Maicel Domnulul. Strabate deci acésta luerare próstd, care
nu e o dovada mica de iubire, lucrare pe care c i incep, povestind.
. Stapanindu-se imp6rat1a Romeilor de catre Agareni, tote eparchiile
din Rèserit, val! aruncand crestinismul, s'au plecat &titre profana lege a
acestora, inchinandu-se nelegiuitului Mohamed si urmand nelegiuitele lui
dogme. i orasele i prile eraii lipsite de bisericl i de pastorésca carmuire.
Domnind deci Sultanul Ahmed, la culme a ajuns nelegiuirea i, dacä mal
r6ragsese vre-o scanteie de cucernicie, s'a stins cu totul de clevetiri si de
neorindueli i de turburail, i cele ce odata erag impodobite cu obiceiuri
cucernice i crestine i inflorian palmierif cel inali, adech sfintii purtatori,
dupà cum e. scris, al cuvintuldi de viéta, ale caror vieci i càri pane' astacli
Analele A. R. Tom. XXI. Memoriile Sect. Istorice. 2

www.digibuc.ro
ig ist, iORdi

ridica spre culmea virtutilor, acelea, imbracand de un timp intunecimea


negurOsei necredinti, se imbolnavesc de orbire i perd lumina cea adeve-
rata, asa in cat nu mai avea ce sá pastoresca un pastor sufletesc, fiind
oile tote imprastiate i molipsite de 'Ala necucerniciel; i ajunsese mai
ref acesti *WO de la cucernicie la nelegiuire deck cei cart, fiind din
nOm in /Am nelegiuiti, fusese goniti din bisericd; i erail vrajmasi pentru
pfistori. De unde, *lend si ace-stä prea nenorocità- turma a 'Astra la acea
molimä a nelegiuirii i imbolnavindu-se de nedumnecleire de multi ani
incOce, nici noi n'am venit la jugul archieriei, sciind cà nu putem tral
cu dinsii, [cid luandu-ne rOmas bun de la toti, am parasit säldsluirea impre-
ung cu dinii [0] am venit in Tera-Romanesca, care se tine de obiceiurile
crestine i e stapanità de Domn cucernic. De catre care fiind primit cu
prietenie i capOtand cinstea cuvenita, am dobandit o mangstire clisa Delul,
mai presus de tote cele-lalte manastiri din Tera-Romanesca, in ceea ce
privesce carmuirea i vietuirea dupà voia lui Dumneclefl a fratilor ; gd-
sirana acolo cele de nevoie sufletului i trupului, marind pe Dumneclef si
facend rugaciuni pentru cuviosul Domn. Acela era erban, care s'a nunfit
pe sine i Radu, om bun si de credinta i iubitor de sträini i primitor
pentru dIniI i ingrijind cu prisos de tote nevoile bor. Caci tote lucrurile
lui erail in pace si caci sub el scandalurile ce se incepuse
pe timpul lui Michaiii, care domnise inainte de dinsul, despre Turd adeca
Unguri i Moldoveni find inväluit i dusmánit, fusese tote inlkurate si in-
cetase t6te ; i trãiaf Omenii in pace, caci, [imp acand] pe toti vrajmasii cu
daruri i fegaduell du jurhmint, pregdtise linitea. Caci cu putin timp inainte,
unul anume Székely Moise, Domn al Ardélului, ingamfat de vitejia sa
sumetit, adunand Oste impotriva lui *'erban, dintre Tàtari, Turd i Arde-
leni, stringend-o la un loc, astepta prilej sà Lea rasboil La care trimetend
soli *erban, eerf, cu daruri, pacea. Dar acela, neinduplecandu-se nici de
sfaturi, nici de rugäminti, nici de darurile de lucruri fOrte imbelsugate si
de bogatii, ci orbit de rOutate, cauta ràsboif i era dorit de lupta. Teciend
deci [erban] gandul neinfrant al aceluia i eh inima-i indracita nu se im-
blanclesce prin nici o fagaduiala, imbracand puterea cea de sus i luandu-si
pe Dumnecleii intr'ajutor, cu putini soldatl de tot pornI impotriva cerbi-
cosului aceluia, razimandu-se pe sfaturile Psalmistului, care clice : «Nu se va
mantul Craiul prin puterea cea multa, i uriasul nu va fi mantuit prin mul-
timea puteril saled) Incependu-se clod* rdsboiul, a fost invins barbarul
ca Orba 1ive1iIor inainte de a fi culOsa, a fost cosit, taindu-i-se adecd capuL
perclend tOta &tea, fàrà sa fi rémas nici unul macar, ci cu toti ai sël
s'a innecat in marea reutatil si prostiei sale, bend ins* potirul pe care
voià sd-1 dea altora i *lend in lacul, in care se sirguia sá impingd pe
a101, precum i se i cadea. Caci s'a intors, cum se clice, ostenOla lui asupra
capului lui i nedreptatea inimii lui neinduplecate s'a ridicat asupra ea-
pulni sèf nebun. In locul aceluia deci aducênd *eran pe altul ca sa sta..
panOsca peste Ardeleni i legandu-se, cum trebuia, i prin juraminte cu

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BITILIOTECY STRAINS 10

acela, se intOrse cu biruintd acasa. Potolind pe toti vecinii eu daruri i cu


fagfiduell jurate i impacandu-1, cum am spus, tral de acum inainte in li-
niste. Asa tinti sese ani; ne bucuram, culegend rOdele pacii [0] multdmind
dfitatorului de odihna Dumnecletr. Ci nu ne-a ldsat Ispititorul art ne
odihnim i sà ne bucuram de linistea cea iubita, ci iarasi ne-au stapanit
scandaluri i intimplari i nevoi i altele Ca acestea. Cad Domnul Ar-
dOlului, cu care Meuse juraminte Serban, fiind gonit, incingênd altul in
locul ml domnia, un om forte fara de rusine i lacom de sange i cu
totul ..fara Dumnecleti, ca unul ce se bucura de uciderr, gatind Oste forte
mare, asemenea cu dinsul in nedumnecleire, se ridica pe neasteptate impotriva
nOstra, prada tóta téra Ungro-Vlachiei. Si pe Serban l'a gonit in Moldova,
nefiind gata de lupta, cad se Vice ca Serban a fost de villa pentru nava-
lirea facuta impotriva liii, fiind-ca primise pe unii ce se rbsculase contra
aceluia indatorise trimesese cu bunavointa in Polonia. Cad inainte
de acésta eraii prieteni intre ei i legase pace cu jurhminte; i, pe acestea
razimandu-se, nu era gata sa se lupte cu vrfijrnasii, ci 0-a cautat mantuirea
in fugli. Jar usuratecul acesta de Báthory Gabor, cad asa-1 chema, *Vend,
cum Vice Scriptura, in adincul relelor [0] netiind de loc in sOma cele spuse
de Domnul: «Vei da socotOld ui DumneVeu de jurtimintele lui , ci treand
cu vederea legiuitele tractate i dispretuind jurdmintele, plin de ame-
nintare i omor si mfiniandu-se asupra lui Christos, precurn se va deslusi
mai jos, a venit pe neprevestite impotriva nOstra, cum s'a is. Cam inima
fará credinta i nelegiuita nu se pOte domoll cu juraminte si nu se into-
meiaza pe dinsele. Deci s'a luat de catre dinsul Ungro-Vlachia fara hip*
si cats ticalosii i v6rsari de sange i profanfiri de biserici si jafuiri de ma-
nastiri [s'afi facut], nu se pot spune cu de-amanuntul i istorisi pe larg,
multe find si mai presus de ori-ce m6sura ; cad, fiind némul acesta neomenos
si fOrte crud, cu neomenie si mare cruclime se purta cu eel oe-3. avea in
mama' ; pradati, prapadiati, ardeau, chinuiati, puneaii carbuni pe pantecele
Omenilor si-i innadusiati cu fum, si [de] oteturi forte acre ; scoteaii ochii,
tttiO marine i piciOrele, jupuiati pielea de pe genuchl pana la Ose si span-
zurati Omenir de muschi; iar capetele altora legandu-le cu funia i casnindu-i,
le scoteair ochii. Si unora le Moo:mil aceste chinuri pe rind, iar asupra al-
tora grarnadindu-le pe tote de-odata, le luau viOta. Si mai ales se aprindea
mania lor impotriva monachilor si preotilor i cati sunt de starea cea
sfintità, pe cad cu multe chinuri i incercari Ii ucideati ; iar eel carora ii
se incetati casnele, mai bine ar fi fost de dinsii sa nu mai soape i sa nu
se mai mfintuiascd pe sine, decal sa traiasca nenorocKi i schilocli. Si se
vedeafi plangeri i lucruri vrednice de tariguire faptuite atunce de dinsil ;
iar desfrinfiri i lucruri rusinóse se savirsiatt multe, cam nu numai eh rusinati
fetele i femeile frum6se, ci i pe babele cele bétrane, si pe acele inaintatele
in Vile le rusinaii, gramadindu-si pe capete focul eel nestins. i navalind ca
hotii in manastirea nOstra, furand tote giuvaerele cate le cap6tase si sfa-
ramand mormintele Domnilor (cad obiceiul era sa se ingrOpe aim cm rd..

www.digibuc.ro
al iv. 10116A

posafi dintre Domni) 0 striand lespeclile bisericel, creclênd BA dobandéscA


boggSie de aur, puindu-0 numele de furAtori de lucrurr sfinte §i de scor-
monitori de morminte, s'ail intors, in a0eptarea dreptei pedepse a lui Dum-
neciefi celei din urmá. CAci s'ail luat multe daruri fAcute rnAngstirli cucer-
nice de cAtre Domnii cei de de mult 0 plumbul cu care era invglitg biserica;
ail stricat 0 Mitropolia §i ail furat plumbul cu care era invglitg, 0 ail dis-
trus mAnAstirea de la Arge§, cea forte scumpA 0 bogatii, 0 tote sfintele
mAngstirr §i mAndstirile de calugarite §i bisericile. Iar el, afurisitul de Bathory
GAbor, s'a ridicat la atata inaltime prea mare a furier, sail mai curind a
nebuniei celer mai cu virf, in cat, gonind i tAind cu sulita, de &Care, canii, se
fAcea de risul tuturora; &del ce orn cu minte, 0 pus Inca. sA domnésch peste
popóre, trage cu sulita in cani, cAnd merge pe drum? Nu e acOsta o dovadA
de apoplexie (sic!) §i de lipsh de minte? Si ce sA spun despre cele-lalte ru-
§ini fAcute de dinsul? crta trebuia mdcar, dacA era cat de plin de ne-
credinSA 0 dacA nuli a§tepth résplata faptelor, [trebuia] sA se ingrijésed
cel putin de dragostea alor sgi, dar el a intrecut in rgutate pe toSi ti-
ranii de odiniórd. Iar noi, orfani de Domn, in spelunci §i munSi, cum
clice Pavel, 0 in gdurile pAmintului ascunclêndu-ne, temêndu-ne de infAti-
§area lui Bathory Gábor, lipsiti, apgsati, maltratati, avteptAnd vreme de
pace, dacA va fi cu voia lui Dumnecleil; stApaniSr deer de aceste lucruri gro-
gave 0 luptAndu-ne cu ele, mergend din loc in loc 0 intorcêndu-ne, am venit
la mAnAstirea clisA BistriSa, unde, afland o pe§terd forte mare, in care nu
puteail pfitrunde vrajmasir, cam un singur om dovedesce sA batA multi
du§mani, pentru strimtórea §i greutatea de strAbatut a locului, pregAtise
Dumnecleil acésta pentru mantuirea nOstrg de grozdviile ce ne ameninSaA
0 de stApanirea barbarilor; in care gAsind sicriul ce cuprinde mó0ele prea
sfinte ale lui Grigorie Decapolitul, pentru odihna 0 bucuria nóstrA a nenoro-
citilor, fiind atunci stares al mAnAstirii pomenite Teofil, bilrbat virtuos 0
evlavios, care era §i el de fried in speluncA; care ne-a primit cu iubire §i,
ingrijind de tOte nevoile nóstre, ne-a cerut sA facem nisce encomii, adecA
slujba Sfintului, pentru slava Jul Christos Dumnecleul nostru, care a glo-
rificat pe Sfint 0 ne-a Sinut panA acum nevAtgmati 0 neatin0. Deel, de
&titre rugAminSile pomenitului barbat induplecati 0 de rivna atm Sfint,
de0 trebuind sA ne apucAm farg InvkaturA de lucruri cu neputinSA de in-
deplinit, am scris, cum vedetr, acéstd lucrare necioplitg, care geme de lipsA
de sintaxg, de solecisme 0 de barbarisme ; &rid rivna scie adese-orr BA in-
vingg. orinduiala, §i iubirea aratA viteji §i pe cei frico§1. Trebue spus deci
pe scurt cum s'ail adus mi:50e1e Sfintulur in Ungro-Vlachia, apol ast-fel trebue
aduse cele cu privire la Serban spre lAmurire. Inainte de a cucerl Sultanul
Constantinopole, cAlugAril din mAnAstirea unde eraii mó§tele Sfintului,
luAndu-le, ail plecat in Bulgaria 0 le-ail pus in altA mAngstire, unde a sti-
vir0t de obiceiii 0 minuni multe. PAtrunclênd, de altmintrelea, pretutindenea
vestea, a auclit clespre el 0 Barbu, Banul Craiovei, care era unchiul Jul Ba-
sarab, ce domnia atunci in Ungro-Vlachia 0 care de curind ridicase din te-

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEd STRAINE 21

melie manastirea Bistritei; care o impodobise cu damn ti cu scumpe odóre


ci cu vestminte sfinte i cu ic6ne imbracate cu argint, daduse multe ye-
nituri i mosii pentru intretinerea monachilor de pe vremuri; a dorit [deci]
sà aduca móstele Sfintului si sa le harazésca cucernicei manastiri. Si, snit
de dorinta sa din inima, incercand de mai multe ori, nimic n'a folosit,
pentru paza sigura a celor de acolo ; i deci, dupà indemnul lui Dumnedeii,
prin rugficiune i dar de aur, i cheltuialä cat mai multà, a dobandit ce
doria, i Bistrita a avut m6stele prea sfinte. In care zac cu cinste, isvorind
tamilduire. Si, de frica, sail, mai bine, de prigonire, parintil manastiril le
adusese in spelunca in care eram i noi. Gael, strabatênd frica barbarilor, ce
ne ameninth, prin rugaciunile lui, am ajuns la tarmul cel linistit al pacii. Caci
Serban-Voda, dis i Radu, cum am spus, fiind fugar din pricina lu Báthory
Gabor, in Moldova, a fost primit de catre Domnul de acolo, Constantin, si
adunand 6ste dintre Levi si Cazaci i Munteni, chemand in ajutor pe Dum-
nedeil, a venit impotriva lui Bathory Gabor i, incepêndu-se rdsboiil forte
mare, la cea dintaiil lovire, cu ajutorul lui Dumnedeil, a sfaramat cu totul
pe dusmani si a distru i masinele lor de rasboiti cele mestesugite i santul
si Vita falanga, dandu-i r6splata. i fugarul de odiniOra, cu puterea celui ce
a fugit in Egipet, a pus pe fuga pe vrajma i l'a adus [Ise acesta] sa dea
dosul, i l'ar fi prins, daca ertarea lui Dumnedeil, sati, mai degraba, o prive-
ghere a Diavolului, nu l'ar fi ocrotit si nu l'ar fi mantuit in cetatea Sibiiului,
cu forte putini ostasi, iar cel-lalti Rind ucisi, in nume'r de dou&deci de mii
de Omeni num'Orati pe sesul de langa Brasov ; fiind aruncati mortii acestia
la paseri si la dobitóce; de earl fdandu-i-se milà biruitorului, puse sa-1 adune
in gramada i sa se facd un mormint acoperit cu tarina ; care facêndu-se,
inaltd un stalp de-asupra, care sa' se vada de departe, spre a vecinici nebunia
hI Báthory Gabor i cele facute in chip nelegiuit de dinsii. Cad, semënand
fail-de-lege, ail cules mai fara-de-lege stirpiciunea nebuniei lor si greutatile
faptelor lor. Deci, in acésta lupta a perit Imreffy, om f6rte crud, molipsit
de eresul epicureic sau, mai bine, de necredinta in Durnnedeil; care [Imreffy]
sfatuia pe nebunul de Báthory Gabor la fapte rele si la fel de fel de lu-
cruri ticalóse impotriva crevtinilor. Si [a perit] i un altul, Rat Giurgi anume,
care se parea ca se tine de crestini si se facea ca e drept credincios, dar
la intins curse si la turburari si la tradari era cel mai siret si mai priceput.
Dar s'a prins in cursele pe earl le pregatise cu mestesug si a &Out in
laturile pe cari le intinsese; de ore-ce, cadênd cel dintaiii in lupta, i s'a taiat
capul, care s'a i atarnat pe 'Arta cetatil Bravovului, sus, aratfind in -ire-
derea tuturor intrigne i iretlicurile dinteinsul, spre rusinea-i vecinica.
Caci inainte de a porni nebunul cu 6ste asupra nóstra, [RA] acesta,
lufindu-si fata crestinésch [si] fatarind adeca prietenie pentru Domn, a venit
la dinsul i, spionand tóta nepregatirea acestuia, i c n'avea nici un gand
de rfisboiii, indemnand pe nebun i incredintandu-1 cri trebue sa indrasnésca,
s'a luptat impotriva 'Astra, facênd lucrurile smintite cari s'ail Insemnat
mai sus. Caci, daca n'ar fi fost acesta sa spioneze, nici acela n'ar fi venit;

www.digibuc.ro
22 N. IORGA

cael inainte de ace-sta se temea de Domn, ca nu cum-va sà cada [si el], cu


ingamfarea, in nenorocirile cari sat intimplat lui Székely. Asa fiind aceste
lueruri, ea vorbim de alta. Serban find gonit cum s'a spus i viind Báthory
Gabor i pradand, i toti fugind dinaintea maniei bl i cautandu-si scapare,
eel* mai multi s'au addpostit langa malul Dunarii, in locuri de paduri ai
de trestii ; iar altil s'aii i innecat de furia celor ce-i goniaii din urma; ai
multi, trece`nd Dundrea, s' ail pus sub adapostul Sultanului ; unde, adunandu-se
la un loe spre a se sfatul in privinta mantuirii lor a tuturora si stand. la
vorba, Wad hotarit sà céra de la Sultan prin scrisori si soli a li se trimite
Domn, dupá obiceiul eel vechiil, fiind in stare Sultanul sá scótà pe nebunul
de Bathory Gabor din téra si din Scaun si sal. int OITA inapoi la easa lui,
pi tóra 'Astra' s'o scOth de sub tirania lul. i incepètor al acestui cuget a
fost Luca, prea sfintitul Mitropolit al Ungro-Vlachiei, om bun si de credinta,
avênd din fire o inima vesela, crescut din fragedd virsta in starea mona-
chicésca i deprins forte la caligrafie, tragendu-si nOmul din Cipru, i cu
dinsul toti. boerii din téré, earl se clic i RoiI, cu preotii i poporul, care
se addpostise acolo ; earl induplecand pe unul Pand Vistierul, Albanes, ce sea
bine limba turcOsed ; alegendu-1 deci pentru acOstd insusire, dandu-I scrisori
si cereri catre Sultan, il trimisera. [Printeinsul] vor cere ca Doran pe fiul
lui Mihnea-Voevod, care si el se chema Radu, i prin acesta vor scapa de
tirania lui Báthory Gabor. [Pana] se duse deci de-adreptul la Constantinopole
0, dand Sultanului scrisorile si cererile i spunênd dupà cuviinth cu du-
rere tirania lui Báthory Gabor si eke rele le sufere tOra de la Ardelenl, a
fault pe Sultanul sa-i. fie mila, i trimetênd Sultanul cu hothrire pe acel Radu-
lroda, dandu-I domnia, l'a trimis sa stapanOsca Ungro-Vlachia, scriind la beii
din vecinatate ea, daca cine-va ar indrasni sa-I stea impotriva, el sa. IncOpà
indata rasboill ai sl-1 imprdstie pada in sfirsit; precum i nebunului de
Báthory Gabor scriindu-I cu amenintarile cuvenite, II Mei sa se intOrcrt
inapol cu pace. Intorandu-se deci acesta inapoi si Radu-Voevod venind pi
stäpanind, fie-care dintre noi adunandu-se de prin locurile ascunse unde
ne adapostisem, am dobandit iarái lucrurile nóstre; dar eram cuprinsl in
acelasi timp de sup6rare i de bucurie : de bucurie pentru liberarea nostra
a tuturora i pentru eh aveam Domn intre noi; iar de supOrare pentru .eu-
cerirea tërii i pentru arderea i nimicirea el, si pentru sfaramarea ma-
nàstirilor i caselor, si pentru stringerea i prddarea celor ce le aveam ale
tuturora. Acest Domn Radu-Voevod era fiul lui Mihnea-Voevod, ndscut in
Ora acésta; iar tatal sOii *lase din domnie prin intriga unui ticdlos, anume
Banul Joan, care, iubit de eel mai dintaiti dregatori din Constantinopole,
induplecandu-i prin daruri i elevetiri, l'a dat jos de pe tron si l'a adus
cu de-a sila la Constantinopole, amenintandu-1 ch-1 va face sa pOra de mórte
amard : iar acela, cu sufletul slabit de fried, a renegat cele cucernice si a
pi murit pe vremea aceea. ROmaind deci copilul orf an, neparasind legea cea
drOpta, a fost trimis in Italia i a fost dat acolo la scold ; invotand pe deplin
carte elinOscii i grecOsca, se intórse iarasi la Constantinopole si se face

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECI STRAINS 23

cunoscut Sultanului, care-i da i tain pentru trait, vietuind impreung


intovarasind pe Pasil Sultanului, luptandu-se cu Persii i cu Nemtii. Pe
langà acestea, a mai inv6tat si carte si limba argibésca, in cat cel ce-1 as-
cultail nu credeafi Ca e de alt ném, pentru frumusetea graiului s6i1. Firea-1
Meuse in tote pe acesta forte priceput, ash efi, dach nu s'ar fi indeletnicit
cu grijile lumesci, ci s'ar fi dat culturel literelor, ar fi ajuns un mare filosof,
pentru multa cucernicie ce o avea. i era si milostiv cu supusii, daruindu-i
cu binefaceri, si era forte iubitor de calugäri. Cad, innoind i reparand ma-
nastirea nOstra, care fusese distrusa i stricata de navalirile Ardelenilor, cum
s'a lis, [facênd-o] cum se vede acuma de departe, imprejmuind mitropolia cu
ziduri ea o cetate, urmand pilda parintilor i bunilor séi, cari pe timpurile
lor all ingrijit de t6te manastirile din Téra-Românéseg, iar pe uncle le-aii
ridicat din temelie; cad era din ném bun din stramosi, din Domni cobo-
rindu-si spita, pentru care si Scaunul l'a mostenit i bunele deprinderi. Dar
iarasi nu ne-a läsat sOrta sa ne odihnim, sail, mai bine, greselile nOstre
s'au omintit inaintea lui Dumnecleil i, precum clice Scriptura, all ajuns la
urechile Domnului Sabaot. Caci ostile lui erban, ridicandu-se de-odata, Pad
flicut pe [Radii] acesta sa fuga, i s'a adapostit in cetatea Giurgiului; caci
intins curse Rosii i tote ostirile, calcandu-si in picióre jurdmintele.
In nadejdea lui erban s' ail ridicat, pentru a se aduna cu dinsul i elf
plan infrangerea asupra Ardelenilor i ca sa-si rasbune impotriva lor ; care
s'a i intimplat indata. Ci uite Dumn6-ta Pronia lui Dumnecleil, care can-
taresce fie-caruia faptele sale! Porninci deci acestia impotriva Ardelenilor,
si balendu-i, i gonind cu rusine pe nebunul de Gabor, toti se intore acasà;
numal erban, lasat singur cu Lesii, a pornit spre Moldova ; iar eel din
jurul lui Radu-Voevod, gonindu-1 pe acesta, i ucigênd cu sabia pe Lesi si
rapind caii cei mai frumosl i pod6be, s'ail intors cii biruinta, lasandu-1
pe acesta singur singurel, cu forte putini. Iar Radu-Voevod fara frich si in
linistea cea mai desavirsita se intórse cu biruintä la Tirgoviste, luandu-si
in stapanire Scaunul. Iar ostile tote, cu Roii, venind, i s'ail inchinat, cerênd
ertare pentru tradarea bor. Iar el, cunoscênd ea tradarea lor nu era cu voe,
ci pentru r6sbuna pe Ardeleni, pentru lucrurile f6rte rusinóse ce Meuse
aceia, i-a ertat, puindu-1 sa jure de isnóva. Aid m6 minunez de bunii-
tatea acestui om. Pe acesta top, intelegêndu-se intre sine, rail adus sa
domnOsca peste diniT, induplecand pe Pada. Vistierul i cerendu-1 in scris
de la Sultanul; si, intarind legatura cu jurAmint, prin tradare Pad dat jos;
iar el, trecand tote cu vederea, lasandu-i in pace, a uitat, cum se i cuvenia,
de ocara ce i-o Meuse. Tot atunci s'a intimplat si o alta uneltire, din par-
tea lui Barean Stolnicul si a altor sOpte, earl Meuse legatura jurath sa se
ridice de-odata. asupra Curtii pe vremea dud boerii se due spre casä, sä
ucidà numai pe Domn i sa proclame ea Domn pe un Camaras clis Michaiii;
apoi sa nimicésca cu sabia pe toti Grecii; caci Domnul iubia pe Greci si-i
ingrijih, fiind-ca. a fost slujit de dinsii In Grecia si in Italia si in Constan-
tinopole ; i, unde ar fi fost el pornit la rasbOie, stateail cu dinsul i suferiail

www.digibuc.ro
24 N. IORGA

Impreunä en el, dispretuind primejclia. Ci uite Durana-ta iar41 Pronia lui


Dumnec,leil, care, cum clice Scriptura, impra§tie gandurile popOrelor §i calcil voia
Domnilor i pastréza pentru din0i o singura vointh, ea sa nu se verse sangele
nevinovat ci drept, mCi sa se arunce in lad sufietul celor euvio0. Indata deci
s'a cunoscut gandul lor i 0-ail luat ped6psa cuvenità, find dati mortii §i
cadavrele mortilor fiind aruneate dincolo de 1)61.0, hrana canilor. De earl
milostivindu-se Domnul, a poruncit sh se invrednicesca de ingropare 0 de
pomenirile dupa obiceiii. DecI, de atunci, traind in pace Domnul, 0-a uitat
de griji. Iar Constantin Voevod, Domnul Moldovei, a fost luat in nil do
Sultan, pentru ea ajutase pe Sorban a chicà poruncile date de dinsul lui
Radu-Voevod al nostru ; [decI1 l'a scos din domnie 0 din Scaun 0 in lo-
cul lui a pus pe altul, Stefan, sä domnesca peste Moldoveni. Iar Constantin
n'a stat sa se odihnésch, ci, stringend Oste f6rte grea, adunand Le0 0 Ca-
zaci, impotriva lui Stefan a pornit sd se lupte. Iar 0 Stefan, stringendull
puterile, statii impotriva hi Constantin, 0 l'a batut eu totul, princlendu-1
viu, 0 a taiat cu sabia pe toti: boerii. Insa nebunul de Báthory, caclend in
atatea nenorociri ci prirnejdii, n'a volt sä se impace c1 sa se astampere; ci,
iar41 stringend 6ste, impotriva nOstra voind sa vie din noii ci avênd gust
sa ne arunce iaradi in relele cele de mai inainte, Domnul ii piri in scris
dare Sultanul i, plangendu-se cu temeiü despre planurile lui, Sultanul s'a
pornit cu manie, mirându-se de nebunia acelui om, care nu voia sa se im-
pace (cad, cum clice proverbul, Arapul nu se face alb), 0 a scris catre ye-
chal i catre Domnul Moldovel, Stefan, sil pornéseä impotriva la Si strin-
gelid Domnul puterile sale, luand eu dinsul i pe Stefan al Moldovei i pe
beii megie0, pornesce spre Ardél, in desurile cetétil Bra§ovulni puindu-0
corturile. Iar eel de pe langa nebunul de Báthory Gabor, véclend puterile
alor noOri dj cunoscend ca nu pot sh stea impotriva, impr4tiandu-se top',
pentru mfintuirea lor Indilor, s'au sfatuit sa iee o hotarire buna. Li s'a
parut ca le-ar fi de folos sa pérdà pe nebunul acesta §i sà nu se strice de
du§mani OVA téra Ardélului, impreund,cu cel cuminti dinteinsa. Pentru
care, ucigendu-1 cu sabia, ail pus scapet rasboiului; i s'a intors fie-cine la
ale sale cu pace: Stefan in Moldova, iar Domnul la not Pe care veclendu-1
aevea, mult ne-am bucurat, multumind lui Dumnecleil celui din Inaltime.

STIHURT POLITICE
ALE AUTORULUT OXTRE DOMN.

Acestea, DOmne, de catre mine tie cu iubire


Ti s'ail scris, ca sa scii cele savir0te.
lar acum multumesce lui Dunmecleil in fie-ce gi,
Celui ce te-a invrednicit a sta in Scaunul

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BLBLIOTECI SWINE 25

A cdruf mostenire o ai din stramosi.


Cu fapte bune slujesce-1, cum e legea.
Intdid pdzesce credinta &are dinsul,
Fdrá care nime nu se invrednicesce de viola',
FArd numai incep6torul celor bune,
Fiul ce s'a ascut dintr'insul dintru inceput §i
Duhul eel dint, numai
Din Tatà purees; ash sd creclf.
Lumina intreith sd-ti fie Dumnecleil singur,
Neturburat, neschimbat, unul in firea sa.
In singurul iardsi al Treimil Meä inceput
Flu crede, in cel ce s'a intrupat
Din prea curata pururea FeciOrd,
Si, land trup, a rdmas ce fusese.
11/6rtea pe cruce i mormintul de bung' voe
A suferit pentru nof din porunca luf insusi;
Ci a inviat a trpia 1i, Hind Dumnecled vecfnic,
Inviând cu dinsul mortil véculuf,
s'a indltat dare Tat Al in slava',
iar va venl, judecdtor al lumif;
Va eespläti. pe unif, iar pe altif if va pedepsl cu foc,
Va da fie-cdrui dupd vrednicie.
Infiórd-te auclind si de insusi judecdtorul tdd,
Care va venl sh judece cele fdptuite;
Sirguesce-te a-I sluji in fapte bune,
Vrednic find socotit a-i esl inainte,
PregAtindu-ti candela de unt-de-lemn.
Cad nici schiptrul, nici diadema slavel,
NicI cununa crdief nu p6te
Cu totul sd cumpere, cleat puterea in fapte.
Cdtre Dumnecled insusi ma rog §i eü
Sà-ti dee tote spre mântuire:
Suflare i viétà i biruintà asupra dusmanilor,
Apoi i traiul eel lung si Med bètrânefa,
Si de irnpdrAtia cerurilor sd. te invrednicóscd.
Acum i pururea i in vecif vecilor.
Amin.

In ce legdturi acum stail «Acolutia» ce am publicat inainte i «Po-


vestirea» ce precede? Nu scifi unde se oprià cea dintaiii, intreruptà
in manuscript inaintea luptei .a doua de la Brapv. Se p6to ca §i
«Acolutia s. fi mers tot a§d de departe ca i cronica. Dar acOsta
din urind e mai bogatd in amänunte §i, pe alocurea, mai limpede ca

www.digibuc.ro
26 N. IORGA

formd, rëmaind in aceeasi vreme identice saa aprOpe identice pàri


forte intinse din amindoui5.
Limpediciunea mai mare a formei in cronicd ar fi, singurd, o clovadd
despre prioritatea` 4Acolutiei». Dar mai este si alta, care hotare'sce in-
trebarea. Faptele istorice expuse in Acolutie, aunt necesare pentru a
intelege de ce Mitropolitui Mateiii a fost adus s scrie in versuri lau-
dele Sfintului Grigorie Decapolitul. Dar in cPovestire sunt cu totul
fárà rost spusele relative la sfint, la aducerea móstelor lui in Tera-
Romanésca, multilnea de detalii hagiografice, cari intrerup in timp
expunerea strict istoricd. E evident eá Mateifl, gätind pentru invèta-
tul Radu `Mihnea in pldcut poclon literar i nefiind dispus sd se
apuce de o noud opera, a preidcut, intregind-o i indreptand-o ca forma,
.Acolutiab, po care tot el o redactase cu cat-va timp inainte. 0 proba
si mai evkdentä a acestui lucru e o frasa cu totul nepotrivitä pentru
cronicd, frasa pe care transcrierea «Acolutiei» anterióre o explicd insä
fOrte bine. In opera sa a doua, Mateirl gresesce de spune la incepu-
tul povestirii privitOre la Sfintul Grigore: cde cdtre rugdmintile po-
menitului barbat induplecati si de rivna cdtre Sfint... am scris, cum
vedefi, ace"stei lucrare neciopli1c4 etc. E in tocmal frasa din eAcolutie»,
locul ei era numal acolo.
Importanta cronicei in prosd a lui Mateirl nu e mica. El povestesce
in adevèr, pe scurt, everrimentele rdsboinice, i IntrOga lucrare are in-
fatisarea unui resumat. Dar sunt unele amdnunte de vield internä, de
istorie de intrigi i conspiratiuni, de pregatiri tainuite ale intimpldrilor,
pe earl le gasim numai aid. Pentru a intelege complet de ce Radu
*erban, invingOtorul din 1611, si-a cautat scaparea in fugd, trebue ci-
iioscute dispositiunile qtOril» oficiale fata de dinsul, i ace'stea se pot
cunOsce numai din «Povestirea» de fatd.

Mateiii al Mirelor a mai scris insd, precum s'a spus inainte, si o


cronicd mai intinsa, in versuri. Sà vedem legatura in care stà opera
ce publicdm acurn cu cea retipdritd de Papiu Ilarian si de d-1 Legrand.
Cronica in versuri tractOza mult mai pe scurt suirea pe tron a lui
Radu Mihnea. In schimb, expeditiunea din 1611 cuprinde acolo mai multe
amanunte decat Povestirea» nóstrd. Conspiratiunea lui B drcan e expush
cam in aceleasi proportiuni in amindoué luerdrile. Acelasi lucru se pOte
spune despre campania lui Radu Mihnea in ArdOl, unde, impreund
cu Turcil i Moldovenii, el ajutd la stabiirea lul Bethlen Gabor in
locul desorientatului si capriciosului Báthory. In Poves tir e » , tenta-
tiva de domnio nationalä, anti-grecescd, a lui Bärcan e expusd fara

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 27

multe reflectiuni personale; in cronica rimata, dimpotriva, prelatul


grec folosesce prilejul pentru a arnintl Romanilor meritele culturale
si religiOse ale Grecilor, «crestinii de Greg, pe earl trebue &MI iubósca.
onoreze, cad sunt nóm sfint, ném binecuvintat, ném prea orto-
sd-1
dox, cinstit de toff», si a indemna pe compatriotii sI oplositi. la Cur-
tea lui Radu-Vodd sag hrdnindu-se in Ord sa tracteze mai crutator
pe «sdracii aceia earl ne tin i ne cinstesc (&vmoctiCouv) i, de voie sag
de nevoie, ne cjic: «jupane. (1)
IL
Sub signatura F 104, Biblioteca Regard Pub ilea din Dresda poseda
un volum de miscelanee italiene, intitulat Varia italica. In acest vo-
lum, de la fOia 94 inainte, se cuprinde o biografie a lui Gaspar Gra-
tiani, Donni al Moldovei de la 1619 la 1620, biografie scrisä de unul
dintre secretarii acestuia, Giovanni-Battista Malbi.
La dreptul vorbind, opera se compune din clout; pail bine deose-
bite. Cea dintaig e traducerea de catre secretar a unei «Zeitung» tri-
mésa din -Moldova la Viena pe timpul cand Gratiani, imbétat de spe-
rante de neatarnare, cherna Europa crestina in ajutorul ski si cauth
s'o intereseze pentru planurile sale de eliberare. Numai acestei parti"
i se aplich titlul pe care copistul volumului din Dresda II cid intregei
lucrari, titlu care in traducere romanéscà suna ast-fel: «Povestire
si sciri veridice din Moldova, cum prea luminatul i nobilul Print si
Domn, Domnul Gaspar Gratiani, Print al Moldova Duce de Naxos
si Domn de Paros, a liberat de robia turcéscà acea tera manosa
prea imbelsugatd. Traduse din limba nerntésca in care Rua scrise
trimise la Viena de domnul Giovanni-Battista Malbi, secretar al po-
menitului Print, din cuvint in cuvint, dupa chiar originalul.»
Povestirea merge in acéstai <gazetâ> Onà la inceputul lui Septem-
bre 1620, cand expeditiunea turcésca de represiune se astepth numai. In
sfirsit, se spune ca opusculul e format din sciri trirnese, nu scim de
unde, la datele de 3, 4, 5 si 28 Septembre, i se reproduce in tradu-
cere insemnarea locului de tiparire : Viena, Georg Gelbhaar, 1620.
. Vine apol un titlu, nu tocmai potrivit, pentru partea a doua : «Ur-
mézd sfirsitul expuneril de mai sus si capétul la care ag ajuns acele
turburdri». In realitate, de aici incepe partea originala a lui Malbi,
care null MO catusi de putin povestirea de acea data in Zeitung,
ci incepe insirarea evenimentelor din scurta carierd domnéscd a pa-
(1) Papiu, I, p. 335-6.

www.digibuc.ro
28 N. JOUGA

tronului sett de la originile neintelegerilor dintre Po Ionia 0 Birth,


cadru de istorie generalä, din care se desf ace incidentul tragic al re-
voltel lui Ga§par-Voda. Malbi nu se opresce cu anul 1620, ci, trecênd
mai departe, conduce firul povestirii pand la incheiarea OM din 9
Octobre 1621 intre cele doug Puteri beligerante.
..n,
In manuscript, numele lul Ma lbi» e scris «Ma Ibi». CunOscem nu-
mele a dol dintre secretaril lui G-ratiani : unul era un Italian din
Pistoia, Ioan Amati, in aceea0 vreme Mare-Camara §i principal mi-
nistru al Croatului italianisat. Amati avea in Moldova un fig, Annibale,
care fu numit de Gratiani Parchlab de Hotin. Acesta din urma dada
Polonilor Hotinul dupd peirea stapanulul s'eg 0 se retrase, suferind multe
ostenell, in patria sa. Joan insa, care se gaga impreunh cu Gauar-
Vodd in tabhra de la Tutora, intovarh0 in fuga 0 se inneca in apa
Prutului. (1) Afara de acéstd din urma informatiune, cele-lalte sunt lu-
ate din insd0 lucrarea 1W «Malbi».
Enigmaticul «Malbi» trebue sa fi fost deci un secretar inferior, subor-
as-
donat lul Amati. Credem cà i-am gasit numele adevgrat. «Malbi» ar
fi o prescurtare pentru cMontalbani». Seim ca un Giovanni-Battista
Montalbani sag Montalbano a scris un tractat despre Turd, intitulat
«Rerum Turcicarum commentarius, authore Ioanne Baptista Montal-
bano, Bononiense, phil. et iur. v. d.». Opera acésta, care cuprinde §i
lucruri folositOre relative la istoria nósträ, a aparut la Leyda in anul
1630, ca parte din culegerea : «Turcici Imperil Status seu Discursus
varii de rebus Turcarum». Ea se cuprinde 0 in a doua editiune, adaosh,
a aceleia0 culegeri, editiune care e0, in 1634, tot la Leyda i in
acela0 format in-12, cu titlul de: «Turcici imperii Status ; accedit de
regnis algeriano atque tunetano commentarius». (2)
Dovedile pentru identificarea lul «Malbi» cu Montalbano sunt ur-
mätórele doug :
Montalbano a fost 0 el secretar al lui .Gratiani, §i acósta
o scim dintr'un raport inedit al bailului venetian Giorgio Giustiniano,
care l'a cunoscut la Constantinopole, in luna 1W August 1621. La
acésta data, Montalbano negocia cu Turcil in numele Regelui Spaniel,
si misiunea acésta, care era secretà, II fusese incredintata de Vice-
Regele Neapolel, pe langa care trdia, cu o WA' destul de insem-
nata. Giustiniano ne spune, in acest raport din 27 August, prins
in cale de Imperiall, cä negociatorul, care avea in aparenta numai
(1) Hurmuzaki, IV', p. 339, no ccccxxtx; Fragmente, III, p. 77.
(2) A treia e a lui Cuspinianus (De Turearum origine, Leyda 16ö4, in-12).

www.digibuc.ro
AIANUSCRIPTE DIN SIBLIOTECT STRAINE 29

sarcina de a fescumpgra nisce robi, era fiul unui tata german ceea
ce ar explich de unde scia limba germanti, din care a tradus «gazeta»
pomenità mai sussi dintr'o mama italiand din Bologna. Scia, ur-
mdza bailul, mai multe limbi, si turcesce putin, i ofusese secretar
pentru limba latina pe langa Gratiani, Domnul Moldoveil. (et e stato
secretario della lingua lattina del Gratiano, principe di Moldavia).
In tinerete, servise, cu doua sute de Omeni, sub proveditorul venetian
Andreig Paruta. (1) Esact aceleasl lucruri le spune si Thomas Roe,
ambasadorul engles la POrtd. (2)
Iata acum i cea-lalth dovadd. Autorul biografiel lui Gratiani poves-
tesce ea intr'o lupta din Iunie 1621 Tura.' luara de la Polonl 650 de care
de argintarie i adaoge cà acésta Meg pe Sultanul Osman sa oprdsca pe al
s61 de a mai duce la rasboid cu dinsii haturi sag vase de argint §i
sa intercjicd i intrebuintarea carelor, afara numai pentru Pasi. Acest
loc se gäsesce tradus in latinesce aprópe in aceeasi forma in (Xom-
mentarius». (3)
Dar póte ca Iucrarea asupra lui Gratiani e anuntata in cea-laltä.
Vorbind pe scurt de Principate, Montalbano spune ca ar dorl sä des-
crie cu de-amanuntul aceste tée i sa povestdsca lucruri petrecute
sub ochil s61 in acele parti, pe cand aveh o situatiune onorabila acolo,
dar le reserva pentru o opera pe care gandesce a o da la lumina in
curind. (4) Ar trebul de admis, in acest cas, ca descrierea Principa-
telor care se anal In partea intaia din biografie e scrisa tot de Mon-
talbano i adaosa la traducerea raporturilor trirnese la Viena. Sag
pole ea, in tota acéstd parte dintaig, Montalbano s'a tradus pe sine In-
susi, desl n'o spune explicit; si el cunoscea de sigur destul de bine
liinba tatalui sü pentru a trimete informatiuni in nemtesce la Viena.
(1) Acest raport face parte din corespondeiqa Archiducelui Maximilian, care va
aphré ca partea Inthia a volumului XII din Hurmuzaki.
(2) Thomas Roe, Relation of the success of the Polish warre,Negotiations. Neputend
vedé cartea insàT, sunt silit a trimete numai la resumatul, forte pe larg, din Zin-
keisen, IV, p. 238 9.
(3) Cf. cu povestirea pe care o dã biograful la data de 1621 uruatorul loc din e Com-
mentariuss. : «Veritus imperator ne ea quae Turcis incitamenta victoriae fuerant,
perniciem allatura eisdem aliquando essent, solemni vetuit. decreto ne quis in poste-
rum nisi certam auri argentive summam trahere, argenteum ephippium gemmisque
ornata lora tenere, currumve in bello, Passis ac Sangiakis exceptis, ducere posset.
(p. 36 din ed. 2-a).
(4) «Avebatque animus sigillatim eas [regiones] describere atque alia multa partium
illarum scitu digna, quae per aliquod tempus praesenti, non sine aliqua auctoritate,
mihi vidisse ac cognovisse licuit, ni opere in alio, cui lucem meditor brevi, pecu-
liaHs ac distincta illarum esset descriptio apponenda. (p. 91).

www.digibuc.ro
30 L IORGA

Lucrarea lui Montalbano e plina, de lucruri noui5 sail puse In lu-


mina noug.. A le compara 1a fie-ce moment cu spusele altor isvOre e
mai gra" si mai putin comod pentru cetitor dealt a spune de la ;in-
ceput, pe scurt, informatiunile pe cari ni le dail isvórele tiparite pana
acum asupra persOnei, domniei i revoltei lui Gaspar Gratiani.,

Acest Domn efemer, imprudent si fgra de noroc, nu era Italian Bail


German din Graz, dupg cum s'a spus pang.' astadi, pe basa afirmati-
unil lui Miron Costin si a unor isvOre polone mai tardil. (1) «Grat-
schaz» nu e Graz, ci o localitate din Croatia, pe care Adam Wenner von
Craillsheim, care merse, in suita ambasadorului imperial Cernin, cu,
Gratiani, pang la Constantinopole, In 1616, o numesce Gradischath..(2)
Ca era Croat nu incape indoiala. Wenner il califica lamurit -«ein Cra-
?Jab>. Miron Costin ni-1 infatiseza vorbind esêrbesce». (3) La Curtea sa se
gramadise un mare numër de Ragusani, aldturea cu cati-va Italieni,
toci Omenii sei de incredere. Montalbano spune cà patronul ski erai
enobil croat». (4) In sfirsit, vestitul poet Joan Gondola (Gundulió)
din Ragusa, in poema sa Osman, in care- descrie actiunile Sultanului
Osman II, pomenesce pe <Gaspar Milostic", näscut In Croatia, ajuns,
fie prin cunoscintele sale, fie prin noroc, Domn la Dundre». (5)
Dar inca in secolul al XV II-lea, cate-va decenii dupd m6rtea lui Gas-
par-Vodä, s'a gasit cine-va care sa proteste in cunoscinta de causä
contra color ce Meuse, in carp recente, un German din Graz din acest
Croat. Kobierzycki Il publicase la 1655 Istoria lui Vladislav IV,,
(1) Hasdeu, in Rev, Noud, I, p. 321-2; Xenopol, III, p. 501. Reprodusesem yi ea
parerea pripitd a d-lui Hasdeu in Archiva Societdfii sciintifice i literare din Iaei,
III, p. 648. Póte originea pärerii a doua s.a fie in cronica lui Petricius (Engel, Mol-
dau, p. 256, nota f).
(2) Ein gantz new Reysebuch von Prag aus biss gen Constantinopel, das ist
Beschreibung der Legation und Reise, welchevon der Roern. Kays.. M. . . an den tuer-
ckischen Kdyser abgeordnet . (1616-8), &les in vier Theil abgetheilt; selbsten
mit Fleiss observirt unnd beschrieben durch Adam Wennern von Crailssheim; Nürn-
berg, MDCXXII, p. 1 : neben einem adjungirten Commissario, Herrn Caspar Gratiano
de Gradischad, ein Crabat und noch ein Christ,.
(3) Kogálniceanu, Letopisete, I, ed. a 2-a, p. 269.
(4) V. mai departe, i biografia ce urmSzà.
(5) Bogdanskoga vojevodu, Ga;parova,namjesnika, I dim Gaspara Mi1osti6a, I ki
I

u hrvatskom rogjen kraju, j bi ii znanje au sri6a, I juz stolova na Dunajup. Osman,


cantul al III-lea, versurile 19 si urm. Pasagiul mi-a lost comunicat de d-1 C. J. Ji-
reóek. Gondola a murit la 1638. In aceste versurl se vorbesce de cdretoria inPo-*
Ionia, unde-1 petrece Caimacamul lui Gaspar, a Trimesului imperial turc Ali-Pasa
Hertegovinenul.

www.digibuc.ro
MAXIISCRIPTE bIN bIbLIOTtCt Mina 81

in. care sdria: «Praeerat V.alachiae cum imperio Gaspar Gratianus,


Germanus, ut ferunt, origine, G-raetii in Styria natus lIn 1t autor
polon de reputatiune, Wassemberg, in altd biografie regard recenta, spu-
nea aceleasi lucruff. (1) In. acelasi an 1655, si tome din causa iviril,
propagaril acestor erori, un fost tovaras de aventuri al lui Gratiani, o
ruda a protectorului de tinerete al acestuia,Ioan lancovic, sambela-
nul i intimul Domnului, scrie in limba eroata o scurta biografie a
lu Gratiani. In. acésta biografie, pe care un infetat tinér din familia
croata a Orsicilor, ocrotitOrea lui Gaspar, o traduse in latinesce, in-
chinand-o Regelui Poloniei (2), se restitue, cu urmato'rele amanunte, ori-
ginea croata a Domnului.
Familia lui Gaspar era de origine din Bihac, pe TJnna, in Bosnia.
Orasul Rind luat de Turd. (Aprilie 1592), parintii viitorului Voevod fugira
de acolo la Gradac[ac] langd riul Culpa, in vecinatatea orasului Karl-
stadt. Aid fu crescut Gaspar, care lua de. la a doua patrie a sa numele
de «Gradczanin, latinisat pe urma in Gratiani,
Tot din biografia lui. Iancovic cumiscem, cu totul pe neasteptate, ti-
neretea aventurierului. El fu luat In casa lui loan Orsic din Orsi-
cagrad ; apoi acesta 11 ceda Margaretei «de Tabis, castelana de Sussed,
fata lui Christofor Orsic. Aid tral o viéta grea, Margareta, care era
vkluva, Rind o aspra stapana. Perdênd la vinat un soim, el se in-
spaimanta i fugi la Agram; apol, cu nisce negustori, el se duse la Ve-
netia. In Venetia .stAtit pe langa ambasadorul engles din acest oras:
sir Henry Wotton (1604-10) sail sir Dudley Carleton (1610,-6). (3)
Din casa acestuia pleca la Constantinopole, cu ambasadoruLlui Iacob I
pe langd Pórta póte Paul Pindar (1619). (4) Inveland bine turcesce,
el achimbd repede intaia sa situatiune de servitor (obsonator) cu acea,
mai onorabila, de interpret. Sciind, continua Iancovic, croatesce, ita-
lienesce i nemtesce, fiind un barbat chipos, cu inlesnire la vorba,
fu cerut ambasadorului, la plecarea acestuia, de catre Sultan, in ser-
viciul caruia i intrà, pastrandu-si credinta catolica. Asa ajunse Gas-
par interpret al Portei.
(1) Kobierzycki, Historia Vladislai flVJ, Danzig 1655, in-80, p. 663. Reprodush frasa
si in Col. lui Traian, I, no 4; Wassemberg, Gestorum Vtadislai IV,. . . pars I, ed,
a 2-a, Danzig 1643, in-80, p. 6O «Erat Gasparus Gratianus Graecii in Styria natus».
(2) Biografia lui Gratiani s'a tipärit in Hurmuzaki-Bogdan, III, p. 62 0 urm.
Volumul e Inca sub presà.
(3) Lista Trime01or englesi la Venetia in Rawdon Brown, L' Archivio di Venezia,
con riguardo speciale alla storia inglese; Nuova collezione di opere storiche, IV,
Venetia-Turin, 1865, p. 298.
(4) Hammer, IV, p. 534 si Zinkeisen, III, p. 654.

www.digibuc.ro
32 N. IORGA

Ii cunOscem din alte isvOre (1) nurnai de la inceputul negocia-


tiunilor de pace earl aduserd incheierea tractatului turco-german din
Viena, 14 Julie 1615, confirmat solemn la 1-ia Maiil al anului ur-
rnator. Gratiani, care se invrednici, cel IntâiIi intre raiele, a fi In-
särcinat cu o misiune diplomatica fatisa din partea Turcilor, se
Intimpina regulat alaturi de carsul turc trimis la Imperat. Avem
multe scrisori de la dinsul in calitate de «comisar, turcese pentru
pace, cea mai mare parte inedite. Croatul italianisat scrie intr'o
slovA frumdsä i eleganta scrisori italiene bine redactate, in cari
arata o iubire pentru crestinatate care s6m6nd une-ori a Iradare si
a vinätóre dupa bacsis. (2) Pentru tradare n'a fost pedepsit, desl
unil dintre Turd vor fi aflat-o, mai, ales cu prilegiul vre-unei betii
a lui Gratiani, care in aceste fmprejurari avea limba prea sloboda. (3)
Dimpotriva, inainte de Ianuarie 1617 eL fu inaltat de patronil sël
din Constantinopole intr'o situatiune oficiala, care-i permitea sa se
iscaléscA tDuce de Naxos si Domn de Parosv. Era urmasul dinas-
tilor venetieni de odiniórd al Archipelagului i, mai aprOpe, succe-
sorul celui mai influent Evreil din Constantinopole in secolul XVI-lea,
don Jose, si el Duce de Naxos si tributar ccrestin» al imp6ratu1ui, in
timpurile sale. (4)
Dar Gratiani nu era multumit cu corona ducala i cu slarurile bä-
nesel ale Curtil din Viena. De la inceputul succeselor sale diplornatice
Inca, el se gandise la Moldova, si era destul de bogat in bani i pri-
eteni o tautologie aprope, cand vorbesce cine-va de Constantinopolea
turcésca pentru ca s'o capete. (5)
In diva de 4 Februarie 1619, el isi atingea scopul. Gaspar-Voda fu
numit, multumità mai ales staruintelor a-tot-puternicului Skender-

(1) Calkorise si in Venetia. V. Hurmuzaki, OV, p. 380-1, no cccxiv. Avek un ne-


pot in Germania (p. 379, no coccxn).
(2) Cf. Hurmuzaki, 1V1, p. 580 si urm. Scrisorile inedite de cari am vorbit se
affã in corespondenta Archiducelui Maximilian si vor C1 cu acésta.
(3) tWeil er im Trunke gar befremdlich auslässt). Fragmente de instructiuni impe-
riale, in Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 63. V. si Wassemberg, p. 68 (alt-fel, poves-
tirea de aicl e inventath adesea).
(4) Intaia scrigre (inedità; v. nota 1), in care Gratiani iek titlul de Duce e
datatä din 11 Februarie 1617. Asupra lul don Jose, v. Anal. Acad. Rom., seria
2-a, Mem. Sect. ist., XVIII, p. 9 i Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches in Europa, III,
p. 373 si urm.
(5) Din corespondenta citatà a Archiducelui Maximilian se Va vedé timpul de
&and incep stéruintele sale pentru acest scop.

www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE D1tT BIBLI0TEC1 STRXISTE 83

Pap (1), Domn al Moldova in locul lul Radu Mihnea, bolnav de ochi *i de
fried In ajunul unor nou6 ciocniri turco-polone. (2) Purtand cuca pe cap,
el strabatii Ware Constantinopolea, printre multimea, careia-i arunca
bani mdruntl de argint, pentru all face intrarea pompósä In conacul
domnesc de la Bogdan-Serai. De§l catolic, el fu uns la patriarchie
fagadul observarea obiceiurilor religióse tinute de supu*il sel, earl ba-
nuird totu§i tot-deauna cd Francul mananca pe ascuns came in posturi. (3)
La Adrianopole, 11 intimpinara dou6-4edi dintre boerii Moldova earl
primiaü fard mirare un Domn cu totul strain, fara nici macar o pre-
tentiune de legitimitate. dupd ce se supusese, pe timpul lui Ieremia Mo-
vila, unui boer de tera, lipsit i el do off-ce ast-fel de pretentiuni. La 29
Martie plecarea din capitala-i fusese tardie, noul Domn era la Pro-
vadi, in Bulgaria (4), undo lud In serviciul sfl pe o parte din negus-
(1) Se intitulà in 1617 : «Skender-Pasa, robul Máriel Sale Imperatului Mecei si
Medinei , de care am fost trimes pentru a nimici Polonia si care am fost pus
Serascher in unele pArtl ale Imperiului peste trupele din Caramania i alte osti
imperkesci. (Bogdan, Supl. 112 din colectiunea Hurmuzaki, p. 431). Fusese sangiac
la Oceacov, apoi fu stramutat la Silistria (Hammer, Gesch. des. osm. Reiches, IV, p. 511).
Ca a stdruit pentru Gratiani, dovedesce cronica liii Naima (Iorga, Acte ci Fragmente,
I, p. 56).
(2) Miron Costin, ed. cit., p. 268.
(3) Hurmuzaki, IV', p. 376, no CCCUVII. Cf. Miron Costin, p. 273.
(4) Pentru data nurnirii i cdletoria luI Gratiani, Hurmuzaki, Fragm., III, p. 74-5,
unde si data intrArli in Iasl. lath' scriairea din Provadi a Domnului, dupd o copie
ce mi s'a dat de d-1 JireCek :

1619, 29 martii, Provadiae in Bulgaria. Gaspar Gratiani, Moldaviae princeps, Ra-


gusinis.

Illmi et Ecemi Sigri miei ossermi,

Giorgio Gradi, figliuolo di cotesta patria, viene mandato da me in Italia per ris-
cattare alcuni schiavi turchi, raccomandatime da alcuni ministri della Porta, arnici
miei. Et, perche io pen so, che questo negotio potrà ricevere assai favore da qualche
lettera delle SS. VV. 111-me, io perciö le prego affettuosamente, che, in consideratione
dell'affetto mio verso cotesta patria, da me dimostrato in diverse occasioni, si corn-
piaccino di raccomandare questo mio negotio e la persona di detto Gradi a qualche-
duno della natione, o in Napoli o in Messina, o dove alle SS. loro Ill-me piacera,
con in caricar loro che aiutino et favorischino 11 Gradi, sl egli possa liberare detti
schiavi, e, trattanto che io sappia ii prezzo et glielo rimetta in Italia, col mezzo del
favor loro venga a trovare un mezzo di depositargli e metterle in Barletta o in al-
tro luogo, ove viveno in libertà, sino a che arrivi ii pagamento della loro libera-
tione ; perche, facendo questo, mi faranno conoscere che stimano la mia buona vo-
Analele A. Rom.T. XXLMemoriile Seg. Istorice. 8

www.digibuc.ro
34 14. RAGA

torii ragusani asezati in acésta localitate. (1) La Dundre 11 astepta


iarasi o multime de popor, bucurOsä, tot-deauna i cu tote deceptiunile, de
Domn nog', La 4 Aprilie, el era in Iasi si incepea lux6sa, dar nesigura
viéta a unui Domn din acele timpuri. (2)
Ca toff eel ce venise inainte de dinsul, de la urnilirea nOstra deplina
fata cu Suzeranul, Gaspar-Voda. Ii cump6rase Scaunul. Trebuise apoi
sa ieà asuprksi indatoriri grele: a da seici contra teribililor Cazaci, cart
apäreag pe atunci i inaintea Constantinopolei, a ajuth cu bani pe
Domnul, fOrte influent si puternic, pe care-I inlocuia. (3) Abik intrat
in capitala sa, Gratiani avti inaintea sa problema grea financiara a
datoriilor, presenturilor, furniturilor. In aceeasi scrisOre in care vestia
vecinului sseii din Ard61 ocuparea tronului, el cerea 1111 Bethlen i un
imprumut de 30-40.000 galbeni. (4)
Primejdia nu era numai aid. Turcil trimisese pe Gaspar la Iasi',
cum 11 trimisese and data. la Viena, ca negociator de pace. (5) Trecuse
vremile cand Europa cresting se scandalish de strinsa alianta care
legh pe catolicul Rege al Poloniei cu Imperatul pagan al Resaritului.
Polonii ve'cluse cu invidie ridicandu-se puterea ml Sigismund Báthory;
cum li-ar fi fost cu putinta sà asiste nepagtori la crearea unui Rego
al Ungariei, amenintator pentru insäT capitala imperiald a Vienei, in
persOna unui om cu insusirile i planurile lui Bethlen Gabor ? Apoi
ereticul din Arddl, cdpetenia Reformatilor in lupta cu Imphatul ca-
tolic, nu puteh sa se bucure de simpatii in piOsa Polonie. Cestiunea
ardel6na impaca pe Poloni cu Germanii.
In acelasi timp, i prin singur acest fapt, bunele relatiuni de odiniOra
cu POrta nu mai puteaii dainui. Intro cel dot ImpOrati trebuia sä lacd
cine-va alegerea. Dar se mai addogeail motive de dusmanie din destul:
lontà et il desiderio che ho sempre havuto di giovare in pubblico et in particolare
cotesta Eccellentissima Republica, alla qualle io prego dal Signore Iddio ogni felicith
maggiore.
Di Provadia, li 29 Marzo 1619.
Di VV. SS. Dlustrissime et Eccellentissime
Affeccionatissirno alnico et Ser-li (sic): Gaspar Graziani, principe di Moldavia,
menu propria.
(Tabularium Ragusinum, litterae saec. xvir, fem. LII, nro 1932).
(1) Hurmuzaki, W2, p. 380, no ccccxtv. Cf. biografia.
(2) V. mai sus, p. 33, nota 4.
(3) Hurmuzaki, IV', p. 376, no ccccvn
(4) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 75-6.
(5) Hurmuzaki, IV°, p. 376, no ccccvn: .De interponer con Polachi per acoon-
modamento delli disturbi che hora passano»,

www.digibuc.ro
MANIISChli)TE DIN EIBLIOTECT STRAINt 36

Moldova, pe care Polonil yodel"' sà ei-o alipésca macar ca vasald si pe


care Turcil nu intelegeatt s'o lase; Cazacii, pentru cari nu exista pace
cu paganul; Tatarii, earl se hraniail din munca vecinilor. (1) De undo,
navaliri polone in Moldova, jafuri tataresci in Po Ionia, piraterii ale
Cazacilor pe tOtä Marea Negra, expeditiuni la hotare si tractate de adi
pand mane. (2)
Cand Turcii se Vedurtt asigurati din partea Imperialilor, pacinici
pang la inghitirea ofenselor, ei so gandira la rasboiul cu Polonii, pe
care atata vreme fusese sd-1 amane. Noul Sultan Osman, tinér
cu anacronice visuri de glorie (3), era mai dispus pentru o rdfuiald cu
armele deck pentru o intelegere pacinica. .Negocierile cu earl era in-
sarcinat Gaspar-Vodd furä uitate in curind, si in primdvara anului
1620 rdsboiul era iminent.
Dar Gratiani incepuse stdruintele sale pentru pace, pe care credea
s'o pota incheià si o fagaduia chiar Polonilor. (4) El si sfetnicul, sü
Constantin Bucioc, Mare-Vornic de Téra-de-Jos, se puserd Inì relatiuni
cu magnatii poloni din vecinatate, ca Toma Zamoyski, Voevodul Po-
dolia, Stanislav Liubomirski, capitan de Sandomir, Hatmanul de camp
Stanislav Koniecpolski. (5) Imparatul i Regele Poloniei gasira in el
un staruitor sincer i neobosit, iar, natural, Bethlen un dusman i un
spion. (6) In Iulie 1619, el anunta acestul din urma intórcerea apro-
piata a solului polon la Wirth', cu pacea confirmata i numirea in
curind a unor comisari turd la hotare. In primavara lui 1620, Ieronim
Otwinowski mergea la Pórtd pentru intärirea pacii, care se credea
deci posibila. (7)
Skender-Pasa, lacomul sangiac de hotare (8), fu mai puternic totusi.
Bethlen, din parte-i, scia sá vorbésca Turcilor in limba lor, fagadu-

(1) Motive indicate si de Zinkeisen, III, p, 730.


(2) Mai multe, in Bogdan, I. 6.
(3) V. caracterisarea lui in Zinkeisen, I. c., p. 734.
(4) «Affaticandomi io in tal maniera e col Visir Grande e col Tartaro, che spero in
Dio., scrie el lui Konieepolski la 28 Octobre 1619, «non succederà mai rottura
(Bogdan, 112, p. 471).
(5) Scrisorile in Bogdan, p. 465-6; p. 470, no mall; p. 471 0 Hurmuzaki, VIII,
p. 394.
(6) Cf. Hurmuzaki, IV', p. 595, n° maw; p. 595-6, no ray ; IV, p. 380, no ccccm;
p. 385, no ccccxxI; Miron Costin, p. 269 (dupä Piasecki, p. 332); Gindely, Gabriel
Bethlen, p. 54, 84; Jankovid, p. 63, 67.
(7) Bogdan, p. 472-3.
(8) Crescuse pe timpul lui Gratiani i raiaua basarabénä (Hurmuzaki, 1V2, p. 379,
a° ccccxu).

www.digibuc.ro
86 14. 10R61

indu-le a intra in Viena si in Cracovia, ca sluga. a Sultanulut (1) Osman


se hotari sä plece in persOna, comandä elefantl in Asia si se jurd sä
spanzure pe eine ar cant& sa-1 indeparteze de visul sell de cucerire.
Otwinowski se temea ad nu-si perdä capul si nu cutezd sa vie multh
vreme in Constantinopole. Cand i se dadir voe sä intre, fu primit de
Basa hingherilor si gazduit intr'o ecarciuma infama». Ordinele fusese
date pentru expeditiune sangiacilor vecini si Domnilor din Principate. (2)
Deci Gaspar-Vodà trebuia. sa -se hotarésea intro cei pe earl nu-1
putuse impach, desl alegerea era plina de riscur1 si pericole. In tt§tepta-
rea irnprejurarilor, el isi adusese trupe din téra sa: Useochl, Ragusahl;
chemase capitani din cEuropa» pentru a-I conduce: pe Marino de'Resti,
care-si perdir viéta, apérandu-1, pe Maio lino Bisaccioni (3), istoricul
si literatorul, care rémase la Viena, pe Annibale Amati. Avea, ast-fel,
in juru-1 eate-va mil de Omeni, si se credea destul de bine ap6rat pentru
orl-ce cas.
Hotariti pentru un räsboiii eu Polon% Tuna aveaü insä nevoe de
ómeni eu totul siguri. Pana i Gavrila§ Movila, singurul turco.fil din
tdta familia sa, li se 'Aril suspect, si-1 scOserd din Seaunul de la Tir-
goviste (Iunie 1620). (4) .Pirile lui Bethlen slabise si increderea pe
care mult timp Turcil o avusera, intréga, in Gaspar. (5) 1.1 rnazilirà la
rindul lui, in August urmator. Un Skimni-Aga fu expediat pentru a
duce firmanul de mazilie. (6)
Capugiul Sultanului Osman gag pe Domnul Moldova, Veniarninul
de odiniOrd al Pasilor si Vizirilor, in lagarul de la Tutora, din jos de
Iast lagär din care Polonil impusese la 1595 un Domn Moldova. Ceea
ce s'a petrecut intre Trimisul imperial si Voevod e povestit in diferite
chipurl, i e greil de facut o alegere. Gaspar fu violent, energic; sol-
data straini alergara la strigatul su, si Skimni-Aga fu prins, cu Turcil
pe earl i-i ddduse Skender ; prins i 'Ate omorit. (7)
(1) Bogdan, p. 472; Miron Costin, p. 269 (dup5 Piasecki, p. 332).
(2) Bogdan, p. 471-2; Hurrnuzaki, Supl. Ii, p.286, no ccr.xxxIv; Engel, Gesch. der
Moldau, p. 257.
(3) Cf. biografia ce urmOzà; Hurmuzaki, IV2, p. 379, no coccxr; Iorga, in Archiva,
1. c., p. 645 si nrm.
(4) Hurmuzaki, IV', p. 386, no ccccxxrv; Supl. II, p. 187, no ccr.xxxvr. Cf. croni-
cile muntene din Magazin, I, 280 si IV, 309.
(5) Inca in lunie 1620, un Trimes ardelOn spune5. cá Turcil cred in spusele lui
«ca in evanghelie), (sic) (Hurmuzaki, IV, p. 545, no may).
(6) Hurmuzaki, IV% p. 387, no ccccxxv; Supl. Ii, p. 187; Miron Costin, p. 270.
(7) Cf. spusele din Hurmuzaki, IVI, p. 387, no ccccxxv ; Supl.P, p. 188, no cm.xxxIx
Miron Costin, p. 270 §i povestirea lui Montalbano.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEC1 STRAIN& 37

Acesta insemnd rescOla. Poporatiunea din Iasi intelese lucrul i, amin-


tindu-sl de timpurile lui Aron-Vodd, mdceldri pe negustoril Turd, call
ispäsird pdcatele conationalilor lor de sub stegurile Pasilor vecini. (1)
Gaspar ceruse Inca dinainte ajutor Polonilor; el se adresd i Papel
cera sd sprijine o miscare inspirath de iubirea pentru cresting.-
tate. (2) I s'a atribuit planul de a reunl sub domnia sa Moldova, Mun-
tenia si Arddlul, pe earl le-ar fi ldsat dupd mOrte celor dinthill. (3)
Asiguratl Ca Skender are putini soldati cu dinsul, in lagdrul sett
din Silistria, Polonil se ldsard induplecati la o Ugh' cu Domnul rebel.
De sigur, cu deplina invoire a RegeluI, Marele-Hatman i Cancelar Sta-
nislav 2o/lciewski si al doilea Hatman, Koniecpolski, trecurd Nistrul
la 3 Septembre. UniT propuneail sá remde la Hotin, pe când un corp
ar atach prin Tighina pe Turd pe la spate. Dar cea-laltd pdrere invinse,
di cele cdte-va mii de soldatl husari, pantiri, Reiter, Caz acT i Nemti
pedestri incepurd sd se cobcire spre Prut. Gratiani porn1 st-I intimpine
numal cu sese sute dintre ai sei. (4) Intilnirea se faica la Cainari.
Gaspar aved in jurul mT o sutd de soldati pedestri; ii incunjurat mai
de aprópe septe-spre-dece satirgil cu bArbi marl si sese armasi cu
cisme de piele galbend, haine lungi rosil i cdciulite de satin galben,
puse pe-o ureche, impodobite cu stelute de argint; de largile cingAtori
de argint le atftrnail tolbe ; pe-un tuner aveati arca incordate, iar pe
cel-lalt buzdugane sap ate cu argint. Domnul insusl cdldrid pe un cal
sarg cu frie de argint suflate cu aur, late de trel degete i Mute
cu petre scumpe ; purth un vesmint de brocard de argint albastru,
lung pand la glesne, o mantie seurtd de catifea rosie blänitä si de-
asupra aceleia o alta de aceeasi stofd, impodobità cu bland de samur;
pe cap aved o cued de catifea rosie, bldnità cu. samur. De sena . do
Persia, tot de catifea rosie, cu coburil de argint aurit i scdrile de
acelasi metal, atdrnd un buzdugan incrustat cu argint. Când intrd,

(1) Miron Costin, 1. c.; Hurmuzaki, Supl. It, 1. c. Omorul s'ar fi fäcut din ordinul
Domnului, dupà Jankovi6, p. 64.
(2) Hurmuzaki, VIII, p. 389, n° DLXXIII ; citat, dupg inedit, de *incai, III, p. 18
din ed. 2-a.
(3) Jankovió, p. 64: «Prornittebat nempe Polonis (si contra Turcos victoria po-
tiretur) tres illos principatus, Moldaviarn, Valachiam et Transilvaniam, in perpetuum
regno polonico addicendos et incorporandos esse ad liberam Reipublicae dispositio-
nem, hoc tantum cauto ut ipse, vita durante, solus omnibus tribus imperaret..
(4) Carl eraii, de top, 20.000 (Jankovió, p. 65). Dupd acelasl, erati 12.000 de Po-
bonl (ibid.).

www.digibuc.ro
38 N. IORGA

aldtUri cu. 2oikiewski, in tabdra polonA, stégurile se desfacurd, pe


cand tunurile se descarcaii, in sunetul trimbitelor §i tobelor. (1)
Aliatii merserd de se a§ezard tot in vechile intärituri de la Tutora,
earl furd reparate, cba§tele» drese §i gOrnisonate. La 17 aparurd
«strajilel, tdtdresci, urIiI §i sprintenii Cramleni pe caii lor mid i u§ori,
§i ciocnirile sangeróse incepurg. Cea dintaiil lupta mare, afard din
§anturi, se dAdn a doua cji. 'Muff venise toti, êu locotenentul Hanului,
Sultanul Calga, §i capetenia Bugecului, Cantemir; 'rural eraii comandati
de Skender §i de Beglerbegul Greciel, Iusuf. (2) Lupta fu reluatd
la 19 §i la 20. Polonil perdurd multd lume qi una din «ba§tele» earl
le apérail aripile; Moldovenii desertail, i insu§i Hatmanul eptelicl
trecii la du§man in (Vita a treia a luptei, o Duminecd (3); Gratiani incept]
a se teme ca nu cum-va aliatii sél sà scape din incurcdturd, dandu-1
Turcilor. La 20, era vorba sdi piece cu top, in tabOrd legata», când,
sdra, o parte din óste porni de la sine, fdra porunci, §i apnea spre
Prut. Intre ace§ti ,<Omeni réi §i necugetati» era Kalinowski, starostele
de Camenitg, un Korecki, Samuil §i alti nobili poloni. De tog, erail
3.000 de ómeni, dintre cari putini scdpard teferl.
Dupd Jankoviá, care se afla in aceste momente langd Gratiani,
Kalinowski §i un Potocki ar fi destdinuit ml Gawar-Vodd negocierile
incepute de Hatman cu Turcii pentru a-I sacrifich. Domnul ar fi fugit
impreund cu din§ii. Hatmanul insu§i §i alti informatori poloni intaresc
faptul eh' Moldovenil §i fugarii poloni pornird impreund §i avurd
aceea§1 soartd.
Inca in nóptea aceea, de 20 spre 21 Septembre, Gaspar II cdutd deci
in high' scdparea. Pentru a se furi§a mai u§or printre rindurile TA"-
tarilor, el se despdrtl, cu putini credincio§i, de al séi, pe care-i imbrd-
case turcesce; pentru mantui vieta, el trebuiail sd se dee ca pri-
gonitori ai Domnului fugar.
Resti se inOmoll §i muri. luptandu-se; bOtranul Amati se innecd; Bucioc
fu prins §i tras in tOpà; Domnul insu§i i§1 Fas'd calul in rnocirM §i cu

(1) Descrierea e data de un martur ocular, in Bogdan, p. 501.


(2) Jankovié socotesce 30.000 de Turd si 80.000 de Mari (p. 65).
(3) Septelici ar fi fost, dupd Jankovi6 (p. 66), ca i dupd Miron Costin (/. c., p.
273), unul din ucigasil lul Gaspar i ar fi fost, ca si Goia, mutilat i aruncat in apa
inghetata sail in « esibire de Alexandru Bias, noul Domn. Acestea se impaca greti
cu vestea de tradare data de Montalbano, veste pe care ne razimam in text. S'ar
putS ca Domnul i Hatmanul tradator sa se fi intilnit pe cand fugiai amindol spre
muntl i nenorocirea comuna sa-I fi impacat.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 39

Postelnicul sèü Goia gonl spre rnunti. In satul Braniste, unde se oprise
sä se odihnOsca putin, Goia Ii omori stgpanul pe cand acesta dormia. (1)
Irdmasi singuri, Polonil incercard sä facg pace cu dusmanii. Li se
cerurd bani i, child ei oferird In schimb bogatiile ce aveail cu sine,
negocierile Alfa intrerupte. In Ora de 30 Septembre, re'masitele ar-
matei polone apucaü drumul gra' al intorsului. Calgretii usori ai
Tatarilor urmgriall pas cu pas Ostea incunjuratg cu trei rinduri de
care, fluturand neobositi in juru-1, ca nisce paseri de prada. In drum,
la popasuri, diva i nóptea, Polonii II gasiail vecinic inaintea lor. Dupd
cate-va dile de drum, de un ast-fel de drum, &tea muria de obosdla
si de Mine. Se frigea came de cal, in pripa, pe fére de suliti, pang
nu sosiail Tdtarii din urmd. Cail, flamandi, rodeali phmintul gol de
tOmng cu dintil. De chinul nedormirii, unii dintre soldati Ii perdura
mintile, altii cgdura morti. Torturati de sete, fugarii beall din fuga apa
mocirlOsa a baltilor.
La 5 Octobre gra, ceir6masi ajunserg aprOpe de Nistru. Vederea riului
arunca neorinduiala intre ostasil cari Il pastrase rindurile pana aid. Ca-
zacil dadurd exemplul fugei i tad &tea se risipi indatà pentru a cadé
prada Tdtarilor, carl o ajunsese iard41 din urmd. Cei mai multi filed ucisi
saü prinsl. Marele-Hatman insusi perl. Un Tatar, trecênd pe langa ca-
reta bkranului general, ii reteza capul dintr'o invirtitura de sabie. (2)
Ast-fel fu distrusa &tea polona care venise sà ajute pe Gaspar-Vodd
a libera Moldova de Turd, sarcina pentru indeplinirea cdreia mai
trebuiail Inca vécuri. Unul din putinii cad scgpara blestema ast-fel:
«SA se fi cufundat acea teed a Moldovei inainte de a fi intrat noi
intr'insa. Nici odata Corona Poloniei n'a suferit o ash infrangere ! > (3)
Contemporanil din Moldova au judecat aspru tentativa «fara socotóla
(1) Numele satului e dat de Miron Costin. Jankovió, care povestesce i impotrivirea
la omor a Vornicului Nicolià, pune scena tin quodam monte, qui oppido Totrusz
imminet, in condensa silva». Alexandru-Vod6 ingropà cu pompd pe nenorocitul séti
predecesor: tin ecclesia oppidi Trotussiensis» (p. 66). E vorba deci de satul Braniste,
jud. Bacn, plaiul Tazlaul-de-sus, com. Poduri. Cf. Frunzescu, Dictionaru, p. 64;
Diefionarul jud. Baedft de 0. Racovità, p. 176 sail Dietionarul geografie al Ro-
mdniei, publ. de Soc. geografica ronVana", p. 594.
(2) Expeditiunea e povestità mai ales dupal isveirele contemporane i forte bine
informate earl sunt: rapórtele de marturi oculari (unul e al lui Zolkiewski insusi,
Tutora, 24 Septembre) publicate in Bogdan, 1. e.; Montalbano si Miron Costin, p.
273-5. Povestirea isvórelor turcesci se and in Hammer, IV, p. 511 si urm. i Zin-
keisen, III, p. 735-6; cf. Iorga, Acte ci Fragmente, I, p. 56-7. V. Ji rapOrtele din
Hurmuzaki, IV', si Supt. P, pentru fOsunetul la Constantinopole al evenimentelor.
(3) Bogdan, p. 508.

www.digibuc.ro
40 N. IORGA

si Med. temeiii» (1) a lui Gaspar-Voda, si cu dreptate. Po Ionia nu era,


de sigur, un razim pentru o fe'scOla nebuna ca aceea, si dibaciul ne-
gociator croat n'avea. stofa de luptator pentru a se putO mentin6
prin sine. Dacà nu se mai putea duce la Constantinopole, unde-1 as-
teptaii pirisil lui Bethlen, el puteh treco, dupa mazilie, in Po Ionia, precum
Gavrilas-Vodd trecuse in ATTU. Gaspar, dorit de o glorie care nu
era facutd pentru dinsul, prefera sa se lupte. 0 gresala po care o
platl el cel dintaiii.
Vera Belatione et aviso de MolIdavia. Qualmente il serenissimo sub Ilime
nato Prencipe et Signore il signor Gasparo I Gratiani Preticipe di Moldavia I
Duca di Naxia et signor di Faro il sodetto I fertile e abondantissimo Princi-
p ato della servitit I tor chesea lib er ato het. I Tr adottal dalla lingua Todesea nella
quale fit scritta,I e inviata a Vienna dal I signor Gio. Battista Malbi I segreta-
rio di detto I prencipe, de verbo I ad verbum I dal medesimo originale.
Il grande, fertile et abondantissimo Principato di Moldavia confina da una
parte col Danubio, con la Turchia, 636 Servia e Bulgaria, dall' altra con
la Transilvania, e l'altra parte confina con la Podolia, che e sottoposta
alla Corona di Polonia; la quarta parte verso il Levante confina con i Tar-
tari, col Mar Negro e col Danubio, che entra nel sudetto Mare; dalla Tur-
chia, Servia cioe e Bulgaria, la divide il Danubio, largo piii di tre miglia;
dalla Transilvania, una perpetua serie di monti asprissimi ; dalla Podolia,
il flume Nester, profondo e largo un quarto di miglio; da Tartari un gran
spatio di campagna nuda, et queste fortezze dei Tartari: Akerman, Pxia
(sic) (2) e Bender, tenute da i presidii torcheschi. Settantasei anni sono,
che 6 sogetto al Turcho; in fede christiana, al rito greco. Il loro lingua-
ggio e corotto: latino, italiano e russo. Pativano grandi aggravamenti et
tirannie dal Turcho, che tutti communemente si lamentavano, spargendo
sospiri verso il Cielo, perchè per forza pigliavano i Turchi le cose ne-
cessarie per il loro vitto, secondo usano communemente per tutti li loro
paesi e terre. Permutano quelli Prencipi, come tutti l'altri, spesse volte,
et in breve spatio di tempo, per essere presentati, anzi pagati dalli succes-
sori, perche le dignita si comprano et quelli che sborzano cercano di rim-
borsarsi sopra li poveri sudditti, dalle quali spesse mutationi nascono gran
tirannie et ruine di sudditi. Fii an Prencipe di Moldavia, antecessore del
detto Principe Gratiani, Greco tiranno, Stefano Tonsa nominato (3), il qu-
ale sotto protettione di Turchi, con i quali era unito, ha fatto solo dicapi-

(1) Miron Costin, p. 268.


(2) Oxia, Ozia a cronicarilor nostri, Oceacov.
(3) Despre tefan Tomsa in intaia domnie, v. articolul matt Cdldtori, etc. in
Wile ndstre, in Buletinul Societeitii: geografice pe 1898, II; si tiragiil a parte, P. 7
si urm,

www.digibuc.ro
MANIJSCRIPTE DIN BIBLICITSCI STRXINE 41

tare, solo di nobili 342, oltre gl'altri communi, per privarli di loro beni. (1)
Si mantenne tre anni et mezzo nel Principato, tenendo quei popoli con
protettione di Turchi, perche lion si unissero con Polacchi et Ungheri ; fi-
nalmente fIi. da una improvisa ribehione levato via Con agiuto di Polacchi,
a i quali egli era molto inimico et ne havea tagliato altre volte a pezzi mol-
ti di loro che havevano tentato di entrare nella Moldavia. (2)
Hora questi vengono, cosi li Prenc:pi come li popoli, tirannigiati oltre
gli patti et il giuramento del Gran Turco, il quale a tutti quelli Prencipi
di Moldavia e Vallacchia, con altri, promette con giuramento confirmarli nel
Principato in vita loro et alli loro heredi; non di meno non mantiene la
parola et il giuramento per non lasciarli arrichire di poter far guerra contro
esso Turco, come la fece esso Gratiani, Prencipe sodetto, ii qualle, hora regnan-
do, di natione nobil croata (3), ha comprato con denari et merito ii detto
Principato; per la pace che concluse tra l'imperatore Matthias et il Gran
Turco, con altri maggiori, hebbe detto Principato in vita, et per li suoi he-
redi ad heredi, confirmato da tre Gran-Turchi, Sultan Akmeth, Sultan Mus-
tafa et Sultan Osman. (4) Tuttavia contra le sudette sue giuste ragioni, Iii
ii tributo accresciuto per violente volunta de i tiranni turchi.
Oltre di die', havendo ii medesimo Gran-Turcho sudetto, Sulthan Osman,
fatto publicare la guerra contro ii re di Polonia, ad istanza de gli ambas-
ciatori di Bohemia, Slesia e Moravia, con operatione et assistenza di Beth-
lem Gabor, Prencipe di Transilvaria, la qual guerra detto Prencipe Gratiani
ha disconsigliato con molti argomenti et inventioni, allegando molte et di-
verse raggioni, che tal guerra fosse ingiusta, et benche ii Turcho havea una
pace perpetua con il Regno di Polonia, anticamente da tutti succesive con
giuramento et patti confirmata, tuttavia, quando esso Turco vide la sua corn-
modita di Christiani et rebellione di Heretici, non tralascia ii prevalersi dell'

(1) In mai multe rinduri Tomsa a taIat pe boieri. V. Miron Costin, p. 262-5.
Probabil e vorba de mdeelul din 1615, a cdruia data e fixatd la 20 Septembre de
o cronicà shsésca publicata' de Trauschenfels, Deutsche Fundgruben (p. 264). Fe-.
meile i copiii ucisilor ar fi fost, dupã acest isvor, dassen spisen kreitz geweis und
die Haubter geschorren wund soli Stri gefult wund etliche 70 wrnb das Palata ge-
hangenb. Cf. Chron. Fachsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, Brasov, 1847, I. p. 280;
altä cronicà sasésc5, in Trauschenfels, p. 317; cron. grécd a lui Mateiil al Mirelor,
in Papiu, I, p. 339. Alte sciri in Quellen der Stadt Kronstadt, IV, Chroniken, sub
presi, p. 38 si altele.
(2) Cf. articolul i isvórele indicate. in urma nàvàlirii Dómnei lui Ieremia-Vodä
cu coconul Alexandra i fugei lui Stefan la Braila, el fu inlocuit cu Radu Mihnea,
Domnul din Téra-Romanesca.
(3) V. mai sus, p. 30.
(4) Dupd mórtea Sultanului Ahmed (22 Nov. 1617), unchiul BM, Mustafk domni
puOn i fu inlocuit prin Osman, Mil lui Ahmed (6 Februarie 1618). Zinkeisen, III,
733 4.

www.digibuc.ro
42 N. IORGA

occasione. (1) Fa pen) imposto al detto Prencipe Gratiani d'essere ii primo,


come confinante, ad'attachar la guerra contra Po Ionia, Bah detto Prencipe
Gratiani fece ii contrario; citando tutti i principali e secreti consiglieri, gli
propose, come è peccato gravissimo et aspettante flagelli et castighi irrevoca-
bili, se essi, come christiani, facessero guerra contro ii christiani; per') tutti
si risolsero, con tutte le loro forze, di obbedire al detto loro Prencipe, se
l'assicurava di soccorso et agiuto dalli potentati et prencipi christiani; come
Passicure, mandando subito ambasciatori al Re di Polonia, al cancelliero
supremo (2) et II altri principali, et a Sua Maestà Cesarea dell'Imperatore. (3)
Et trà tanto simulava con il Gran-Turco et altri supremi; tuttavia fece
mettere in ordine ii suoi 10in soldati a cavallo ordinarii, facendo ii campo
appresso ii fiume detto Pruth, dando ad intendere alli Turchi d'ithpedire
et serrar Ii passi alli signori Samuel Horeski, duca et Stefano Potovski,
capitanio di Potok, cognati, et capo dell'essercito Polacco. (4) Ma iT Vetir
supremo, Hali Paisa, che fii Capitan Passa di tutta l'armata di mare per un
lungo tempo, (5) command') al Skender Passa, inspettor generale delli tre
principati che rendono tributo al Gran-Turco, come Moldavia, Wallachia et
Transilvania, che habbia bene cura et avertimento sopra detto Prencipe
Gratiani, mostrandosi con gran simulatione grande amico del detto Prencipe;
ii quale tuttavia simulava con loro per non scoprire l'animo sub avanti
tempo, benche si assicurava con essercito, facendo ponere all'ordine per
fabricare ponti sopra il Nester flume, accie ii Polacchi potessero poi ve-
nire in agiuto, secondo Ii patti fatti per inanti. Doppe questo ii Prencipe
usci di Jassa, la principal città et residenza del Piencipato, lontana da Hottin,
fortezza principale del medesimo, et da Cameniz del Regno di Polonia 120
miglia, et mande molte vettovaglie, artigliarie, monitioni et altre cose pre-
ciose nella detta fortezza di Hottin; cosi se n'ande in persona al suo campo,
con la solita maesta, accompagnato da sei cento soldati ordinarii a cavallo
et cinque cento a piede della sua guardia, di nation croata, todesca, hun-
gara e polaccha. Li Turchi, che erano nella provincia, andorno al campo
insieme, ii quali ii sudetto Prencipe fece pigliar vivi; ii resto furono am-
mazzati dalla furia del populo, quanti erano in Moldavia et alli confini;
cosi furono trattati quei che con inganni cercavano et pensavano rovi-
nare ii Prencipe.
Doppo questo, tutti Ii popoli correvano rallegrandose, et benedicendo esso
Prencipe Gratiani, che gli habbi liberati dalla crudele tirannia di pagani, coin-

(1) V., pentru aceste turburdri, i documentele publicate in Hurmuzaki, IV1 0 VIII,
saii Gindely, /. .c , passim.
(2) Stanislas Zolkiewski.
(3) impdratul Ferdinand II.
(4) V. mai sus, p. 38. cHoreski > e Korecki. V. Iorga, Acte i frag mode, I, p. 52-5.
(6) Celebi-Ali-Pasa, Mare-Vizir de la 23 Decembre 1619 la 9 Martie 1621, dup. ta-
blele lui Hammer. Ca arniral, e depus in 1617.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECi STRAINS 43

muni nemici delli christiani, mostrandosi ii sodetti popoli obedienti ad ogni


suo commando, et aspettando ii soccorso dalli Polacchi, secondo ii patti fatti
inanzi, per assicurarsi dalla potenza et forze et dalla ricchezza di Turchi ;
i quali s'intende preparino un grande essereito contro esso Prencipe Gra-
tiani, al quale Nostro Signore Iddio vogli concedere vittoria.
Questo è stato verificato li 3, 4, et 5 di Settembre sino alli 28 del su-
detto, nel 1620.
Stampata in Vienna di Austria, da Georgio Ghelbhar, in Lambel Pursen,
A nno 1620. Superiorum permissu.

Segife il fine della sudetta espositione e l'esito di detti motivi.


Vedendo l'Hali Bassa, Primo Vezir, che l'Imperio di Turchi, gia in
dui anni in otio, come tutto indrizzato alla guerra, non poteva mantenersi in
quel modo senza pericolo di grande revolutione, della quale gra se ne
vedevano segni manifesti, pens6 di occuparli in qualche guerra esterna.
Conoscea quest' huomo prattichissimo delle cose di christiani che all' hora
era il tempo di sperare qualche progresso dalla guerra de Hungaria contro
l'Imperatore, se si fosse attaccata in quella parte pill commoda d'ogn'
altra, tanto pill, che l'ambasciatori de i Bohemi, Moravi, Slesiti e Bethlem
Gabor ,lo sollecitavano, proponendo molte buone conditioni, cio6 tributi
annui, consignationi di fortezze in Ungharia, cioè Zata, Jilek, Novigrad,
Varadino e Vasz. (1) Non si risolse per6 mai questo huomo a cosa
alcuna, per la speranza che gl'era data dal signor Ludovico Bara di Mo-
larde (2), Comendatore dell' ordine teutonico et ambasciatore per l'Impe-
ratore in Constantinopoli, di potere senza ricatto liberare Mustafa Begh di
Salonik, suo cognato, che si trovava schavo in Napoli in mano del duca
di Ossuna (3); che fit preso in Levante con due galere II sue; dove, per al-
lungare questo negotiato, vi interponeva l'autorith et intercessione dell'
Imperatore con ii sudetto duca di Ossuna.
La lunghezza di questi trattamenti fece risolvere Hali-Bassa de volerla
attaccare con i Venetiani, da quali si teneva molto offeso, perch6 in 20 anni
che haveva commandato in armata di mare, et in tre che fa generale di
essa, era stato da loro accusato e calunniato di varie cose, per le quali
gl'era stato bisogno spendere di molto oro, per liberare la propria testa.

(1) Tata (?), Fillek, Novigrad, Oradea-Mare §*1 Vdcz.


(2) Ludovic, Baron de Mollart, unul din eel mai importanti diplomati imperiali
pe acest timp.
(3) Ducele de Ossuna, don Pedro Giron, era de la 1618 Vice-Regele Neapolei (Wat-
son, History of the reign of Philip HI, King of Spain, 11, Basel 1792 in-8, p.
105 6).

www.digibuc.ro
44 N. IORGA

Hora, con Poccasione che egli havea commandato al Bailo di quella natione (1)
che dovesse rifare ii mercanti di Bosna del danno che havevano xatito
per la presa delle galeazze fatta dall'armata del duca d'Ossuna, suggiorendo
Marco Antonio Borisi, interprete della Republica, le risposte al Bailo, che
veniva forte astretto dal Vezir in parole, Hali, Vezir sudetto, intendendo
ii tutto, perchè sapea benissimo la lingua italiana, disse risolutamente, volea
che ii Bailo pagasse ii sudetto danno, et replicando Marco Antonio che
questa giustitia non sarebbe accettata dalla sua Republica, Hali Vezir si
levb licentiando ii Bailo. Ritenne Marco Antonio, facendolo condannare alla
morte et impiccare per haver bestemiato la legge turchesca, perchb disse
che questa giustitia non sara et che, arguendo i Turchi, ergo non è buona,
se non sara accettata, et che II questa era bestemia. (2) Il Bailo, vedendosi doppO
cosi grande affronto e pericolo ancora di rilevare una gran guerra, spend6
molti migliaia di scudi in presenti per placare ii Vezir et guadagnare la
voluntà della Sulthane et altri consiglieri, sl che, spaventato Hall della
voluntà di tutti ben affetti verso Venetiani, si contentO cavarne solo dinari,
et voltarsi verso i Polacchi, dove gli parea campo megliore, e pill facile di
rottare. Questo segui di febraio. Ii maggio poi, i Tartari, secondo il solito
scorrendo in Polonia, facendo molti danni et infiniti schavi (sic), eccitorno
un'altra volta i Cosacchi a dannegiare il Turco nel Mar Nero, occasione
che i Turchi, lamentandosi de i Polacchi, gl'intirnassero la guerra, se non ri-
tenessero i Cosachi o gli castigassero. (3) Ma il Schender Passa, Gene-
rale di confini di Polonia, Transilvania, Vallachia et Moldavia, che d'ac-
condo col Sulchievski, Gran-Cancelliero et generale di Polonia, spingeva
i Tartari in quelle parti, et il Sulchievski i Cosacchi in Turchia, dove par-
tivano poi a bottini con quelli quando ritornavano, e molte volte ancora,
sotto nome di Cosacchi, gl'istessi del Skender Passa d'ordine suo danne-
giavano in Turchia, cosi non fa mai possibile, anchor chb ii Prencipe Gra-
tiani si affatigasse molte volte, l'accomodare le sodette differenze trà Po-
lacchi et i Turchi. S'aggiongeva che, essendosi obligati i Polacchi a pa-
(rare al Tartaro Han Bette milia zecchini Panno per consideratione, come
fa Francia con i Svizzeri, dove il Tartaro e obligato andare con certo nu-
mero di cavalli a servire i Polacchi, erano già passati cinque anni che non
gli era stato pagato cosa alcuna ; perciö ii Tartari, come inirnici, depreda-
vano tutta la Ruscia a loro piii prossima. Fra tanto le cose della guerra del
Turco contro Polacchi andavano alquanto fredde perchè i Turchi tome,
(1) Atmore Nani.
(2) Hammer citézd urmätórele rinduri dintr'un raport venetian cu data de 1 Fe-
bruarie 1620 : «Borissi strangolato per aver parlato male (dice il Bassb.) della legge
e dei cadilescheri; ii cadavero comprato per mezzo dell'ambassadore di 011anda» (IV,
p. 517). Gapar-Vodii petise in zadar pe fata lui Borisi (Hurmuzaki, IV', p. 377, no
ccccix ; p. 383, no ccccxvm)
(3) Indatà dupd plecarea din Constantinopole a lui Gratiani, porni de acolo si
Skender-Pa§a contra Cazacilor (Hurmuzaki, IV', p. 378, no coccx1).

www.digibuc.ro
MANIISCR1PTE DIV BItiLlOTECT STRAINg 45

vano del Prencipe Gratiani, che non fosse per rebellarsi a loro per accos-
tarsi a i Polacchi. Perciô Hall, Primo Vezir, delliberb ad ogni muodo pri-
varlo del Principato, et anco della vita se havesse potuto. Ii Scheder (sic)
Passa anco egli se tenea affrontato, perchè ii Prencipe Gratiani havea fatto
eonstare gran parte delle sue furbarie alla Porta, et perb, d'accordo con
Beth lem Gabor, machinavano contro di lui, accendendo ii Vezir, acciO ve-
nisse a qualche resoluta delliberatione. Sapeva ii Prencipe Gratiani tutti
questi andamenti, perch-6 manteneva continovamente spie alla Porta et alla
Corte del Skender Passà, che lo raguagliavano di mano a mano d'ogni riso-
lutione e conseglio di Turchi; di che, per havere piIi pronti i cortigiani
suoi et i soldati della sua guardia ordinaria, finse di volere deportarsi
alla campagna con l'andar cacciando, et cosi se ne uscl nella fine d'agosto
di Jassi, città principale di Moldavia et sua residenza, e, piantati i padigli-
oni una lega lontano, stava radunando la maggior quantita di gente, ch'era
possibile; Mnè ciô gl'era difficile, perche i Moldavi, di sua natura instabili,
concorrevano, chi per negotio, chi per vedere et assistere al Prencipe, chi
per seguitare amici, che haveano che fare col Prencipe, in modo che in
breve havea intorno a cinque milia persone.
In questo mezzo, il Skander (sic) Passà, per acquistarse gloria e merito
appresso ii Gran-Signore, spedi gente con lettere a un tale emir suo pa-
rente, die sotto specie di servitit stava gran tempo con il Prencipe, ordi-
nandoli che improvisamente, con quanti Turchi se ritrovavano in Jassi,
dovesse assaltare ii Prencipe et, non potendolo pigliare, l'ammazzassero;
et, di già un mese avanti, da Costantinopoli era venuto a Jassi un chiaus e
molti Turchi alla sfilata, sotto nome di mercanti, con ii medesimo ordine,
ma non ardiva scoprirsi. Fatto conseglio i Turchi, l'emir parente di Sken-
der-Passa month' a cavallo per gire ad esseguire con molti altri Turchi quello
che gli veniva ordinato contro ii Prencipe, che stava negotiando per cor-
riero con il rè di Polonia una lega con quella Republica, per la futura
guerra contra il Turco, et frà tanto premeva l'essecutione de i suoi pen-
sieri. Erano questi Turchi al numero di sessanta, o poco pill, ma si fidavano
loro nel ritrovarlo all'irnproviso, et in una guardia d'archibugieri turchi
nomati segmei (sic), (1) cerca a dui cento, che tiravano ii soldo del Pren-
cipe e gli assistevano per tutto. Fil avisato il Prencipe che venivano alla
volta de i padilioni mold Turchi a cavallo ; quali esso delliberô non
I

aspettar dentro alle tende, ma, salito subito a cavallo, ordinO a tutti
ii cortigiani, che stessero avertiti di subito seguitarlo et far ciô che ve-
dessero fare a lui. Poi, commesse al s[u]o capitan Marino Resti, nobile
raguseo (il quale, recusando di gire con Bethlem Gabor, Prencipe di
Transilvania, contro l'Imperatore, s'era ritirato in Moldavia), che di-
partisse la gente turcha dalla christiana, creandolo insieme capitano ge-
nerale di tutta la gente forestiera, che stava al suo soldo. Arrivati quei
(1) Seimeni.

www.digibuc.ro
46 lc taw.
Turchi, che venivano con l'emir, trovando ii Prencipe a cavallo uscire e
tutta la gente in postura, si sbigottirno, e, scendendo l'Emir per reverenza
da cavallo anch' egli, perchè havea bisogno di parlargli, e dicendogli ii
Prencipe che parlasse, cosi stando l'emir, volendoli presentare una let-
tera del Skender Passà, diretta all istesso Prencipe, mato amorevole scritta,
per la paura et per la fretta, gli presentb quella che ii Skender Passh havea
scritto a lui, che conteneva l'ordine di prendere o d'ammazzare ii Prencipe; ii
quale, leggendo cosi da cavallo, quella lettera e conoscendo apertamente le
fraudi di Skender-Passà, cominciô a dire verso l'emir, che già s'era accorto
dell' error suo, della lettera datta in carnbio oChe cosa è questa in questo
modo ? Traditori ! Presto, che si lighino et spoglino !, Ii che subito esseguito
darn Croati et Ungari, in presenza del populo fece leggere le lettere (trade-
trice di Skender-Passà, dove, gridando tutti che si facessero morire, ii Prencipe
non volse, ma II subito spedi uno agh, che alquanti giorni prima era ginnto in
Moldavia a questo effetto, con il tributo annuo de i quaranta milia zecchini,
rimandando tutti quei arohibugieri turchi, che prima stavano alla sua gu-
ardia, donando a tutti ricchissimi adobbi e dinari, sotto colore che havessero a
servire per difesa del tributo sino a Costantinopoli, dicendogli queste
.

parole all' ag-a: oVedete quanti nernici habbiamo ; pigliatevi questi per
guardia, acciO ii Skender-Passa non mandi a levarmi ii denari et le robbe
per darne poi la colpa a me,. Et nelle lettere scrisse al Gran-Signore che,
per non poter egli sodisfare all' incordigia del Skender-Passh et per haver
scoperto molte sue forfanterie, egli se l'era scoperto inimico, et havea man-
dato gente per ammazzarlo, ma per voluntà di Dio, che protegge gl'innocenti,
non era seguito l'intento suo, per tanto che, si esso Gran-Signore voleva la
sua testa, che egli, come obedientissirno servo, gli l'harebbe portata sino in
Costantinopoli, ma che dall Skender-Passà, ch'era un vil schavo (sic), egli
se l'harebbe molto ben difensata ; che questo era honore del Gran-Signore,
che uno Nministro cattivo non interrompesse ii servitio del suo signore; frà
tanto gli mandava il solito tributo annuo in segno della costante sua fe-
delta. Erano gionte in Constantinopoli le nuove mandate dal Skender-Passà,
come il Prencipe Gratiani, havendo tagliato a pezzi molti Turchi, s'era ri-
bellato, e gia s'attendeva ad espedir commandamenti per le soldatesche, che
gli gissero contro,I1 quando arrivb l'agh, con quelli altri Turchi, carico di
doni et di promesse ; dove i Turchi della Porta, vedendo ii tributo et co-
noscendo apertamente gl'inganni del Skender-Passa, di cui haveano pessimo
concetto, cominciorno a rallentare gl'apparecchi, massimamente che quei
Turchi venuti da Moldavia predicavano et essaltavano la fede del Prencipe,
et magnanimita verso gl'Ottomanni. Frà tanto ii Prencipe spedi subito
in Polonia a rinunciare la Moldavia nelle mani di Polacchi, chiedendo un
salvo condotto per se et per le robbe sue et compagni per andarsene do-
vunque pill gli fosse piaciuto ; et invi6 alcune robbe con ii suo mastro
di camera verso Ottino, fortezza primaria di Moldavia e confine di Po-
Ionia, nella quale stava per capitanio il signor Aniballe Amati, gentil-

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BummTEct sTRAMS 47

huomo Pistorese, servitore vecchio et fidele del Prencipe. I Polacchi ac-


cettorno l'offerta della Moldavia, della quale ne havevano havuti altri trattati
per l'avanti, ma non volsero concedere salvo condotto al Prencipe, anzi vol-
sero che egli restasse pEr capo della guerra in Moldavia contro il Turco,
promettendo 80" persone in ainto di quello ; per il che, subito richiamato
ii mastro di camera con le robbe, si ritirô in un luogo chiamato Suzzera, (1)
trencierandosi all' uso d'Europa, havendo gia le spalle volte a una pro-
fonda palude, et il fianco sinistro a una foltissima selva, lunga tre giornate,
et larga una, dove, radunato tutti quei popoli, promesse ad ogni uno liberth
et sollevamento de i tributi e d'ogni altra gravezza, pure che mantenessero
fede contra il Turcho. Già i Moldavi, havendo acciso (sic) quanti Turchi
si ritrbvavano al paese per mercantia, che per altro non stanno nella Mol-
davia, havevano insieme sachegiate le loro robbe, si che, partecipando anco
essi del debito, non fu difficil cosa tirarli al suo volere. Cosi in breve messo
insieme circa a 40m persone. I Polacchi, sollecitati anco loro, vennero circa
otto milia, sotto la condotta del Cancelliere et generale Sulchievski, dando
speranza d'una grandissima moltitudine, c' e fusse in breve per giungere.
Voleva 11 Prencipe subito trasferirsi elle ripe del Danubio per impedire ii
passo a i Turchi, e andare a i confini di Mar Nero per opprimere ii Skender-
Passh aVante si fortificasse, e pigliare anco a quelli ii passo in Moldavia
et in Polonia, nomate Akerman, Oscia e Bender, col. ponerli dentro un pre-
sidio di Valloni, i quali, circa otto cento, erano venuti a' soldo de i Polacchi
col generale. Non volse mai il Sulcheski, generale, acconsentire a questo
partito, ma voleva che s'aspettassero l'altre gente che ci diceva essere già
inviate di Polonia; cosi si consumorno inutilmente circa quindici giorni
negli alloggiamenti. Frh. tanto, ii Skinder-Passà, non videndo comparire i
sperati aiuti dalla Portadi si risolse di eccitare il Galga et Aladin Sulthani,
questo Han di Tartari e l'altro fratel suo. Cosi questi, per natura avidi
di rubbare, et inirnicissilni de i Polacchi, a questo sol nome, che la guerra
si faccia contro di quelli, si partirono da Trabisonda (sic) e, congiungendosi in
Oxia col Skender-Passà, vennero con 60m persone in Moldavia contro ii
Prencipe et i Polacchi, accampandosi due miglia e pit discosti da quelli,
scorrendo la campagna tutta, e abbotinando ovunque potevano. Questo là
a mezzo settembre in circa. Hora, vedendo i Moldavi che gli aiuti pro-
messi da Polonia tardavano et che i Polacchi con i suoi tortuosi ragio-
namenti davano occasione di poterli credere poco, cominciorno a dipartirsi,
prima ad uno ad uno, poi schopertamente a fuggirsene; dove che ii Skender-
Passà ftt a pieno raguagliato di quanta gente era negli allogiamenta e dei
lord disegni e trattati. Hora accostandosi i Tartari alle trinciere, furono
con grandissima strage rubbati da Valloni et altri soldati del Prencipe con
gli archibugi, e fa tanto ii danno, che non ardirono pill di comparire alla
scoperta, ma cominciorno come uno assedio. Gia le gente del Prencipe erano
(1) Tutora.

www.digibuc.ro
48 t. IoRGA

ridotte a dieci milia in circa, senza i Polacchi, i quali ogni giorno piü si
rendevano contumaci alli disegni del Prencipe; ma non per questo si sgoa
mentava mai egli, anzi ii capitan Marino Resti usci sempre quasi ogni giorno
a scaramuzzare in campagna contro i Tartari con la sua gente, croata et
ungara, fomentato sempre da i Valloni et altri archibugieri; onde si tiene
per certo che in quelli quindici giorni morissero pia di 413m Thrtari, stan-
dosene sempre i Polacchi ne i suoi alloggiamenti separati a vedere. Doppb
j'essere andata cosi la cosa alquanti giorni, mancando ogni giorno pia le vet-
tovaglie e genti al Prencipe, non pert) ii Skander (sic) Passa havea ardire
d'accostarse, ma una mattina, a buon hora, mandb un trombetta all'allog-
giamenti dei Polacchi, facendoli sapere, che se gli havessero dato nelle mani
vivo il Prencipe Gratiani Waivoda, egli assicurava loro della pace sicura col
Gran-Signore e non gli harebbe molestati, ma lasciati partir liberamente in
Polonia alle loro case. I Polacchi, questo udito, cominciorno a voler passar
dalla parte de i Moldavi per prendere e dare in mani de Turchi ii Prencipe ;
dove trovando gagliardissima oppositione, nacque tumulto, che fa dalli capi
acquietato. In questo mezzo, il Sulchiemski (sic), generale di Polacchi, stava
attendendo occasione quomodo eum traderet. Caminando a questa maniera
le cose, alla Porta non si faceva un minimo apparecchio contro ii Prencipe,
tenendo tutti per fermo che fussero machine del Skender Passa ; spedirono
perô un' altro Prencipe, nominato Alessandro Vaivoda, descendente dai
Prencipi di Vallacchia (1), ma nato in Grecia ; ii quale eraligia stato cacciato
una volta da i Vallacchi istessi dal principato loro, dove stette due anni,
che venisse alla volta di Moldavia con un Capi-Aga per privare ii Vai-
voda Gratiani del Prencipato e metervi lui in cambio, et ordinare all' altro
che venisse alla Porta. In questo, una mattina Septilicio, generale della
gente di Moldavia, domandb al Prencipe se voleva che egli andasse, come
era solito altre volte, a svegliare i Tartari scaramuzzando con quelli, et,

(1) Alexandru Ilia§ nu ,era, cum s'a creclut, fiul lui Eirip-Vodi Rare§, ci, in adev6r,
«coboritor al Domnilor munteni», prin faptul eh tatal séii, Ilia§ Alexandrovicl, fiul
Ldpu§nOnului, fusese numit un moment Domnul Teril-Romanesci. lin fill tinër al
lui Ilia§ Rare§ in 1620 e o imposibilitate, qi scim din povetele lul Mateid al Mirelor
cdtre Alexandru Ilia§ si din cronica lui Mateiii ch. Alexandru era un tin6r. Cf.
Miron Costin, p. 275 (nascerea lui Alexandru la Rodos se potrivesce forte bine cu
qederea luI I1ia Alexandrovici in acéstd insuld) §i memoriul meil din An. Ac. Rom.,
seria 2-a, Sect. ist., XIX, p. 243-6. Cf. §3i Hurmuzaki, IV', 366: «Alessandro, pur dea
stirpe di principi di quella provincia (di Valachia)». In ni precedent, era arkat ea
Moldoven. Pdrerea cea bund asupra originii lui Alexandru Ilia§ o gäsese, in sfir§it,
pe nea§teptate, in Vita Constantini Cantemiri de Dimitrie-Vodà. Acesta, vorbind
de Domnia hi! Mai§ Alexandrovici II, fiul lui Alexandru Ilia§ (sd se observe §i al-
ternarea acestor dou6 nume de familie), spune: «In principaturn missus est Elias
ex veteri Alexandri principis, cognomento Lapusznenus, stirpe» (p. 10). Dar Nicolae
Mavrocordat, in genealogia lui, face din Ilia§ fiul lui Rare§ (Magasin, IV, 39), spre
mai marea glorie a nSmului. Cf. i Radu Popescu (a§a isul .Anoninr.), ibid., II, p 116.

www.digibuc.ro
MANUSCRIng MN BIBLICITEd STRAINE 49

havendoglelo il Prencipe concesso, subito che fit useito dalle trenciere,


piantb il stendardo generale in terra, et se ne fuggi, menando con lui buona
quantita di gente ; gl' altri eh' in qua, ch'in la ; i pochi tornarono a dare
questa nuova al Prencipe ; il quale, subitto sbigottito, temendo anco della
perfidia di Sulehievski, cominciô a consegliarsi con il capitanio Marino
Resti, con il Buchiok, giudice supremo della parte superiore del paese, col
signor Gio. Amati, Pistorese, padre del signor Anibale, ch'era capitanio e cas-
tellano di Hottino, che serviva per maggerdomo maggiore, Primo Consigliero
et segretario al Prencipe, col Goia, (1) suo Magistro di Camera supremo, et con
altri del partito dovea pigliare; e, vedendoli tutti inclinati alla fuga, deter-
mini) passar la palude et dall' altra parte rifare l'essercito, et far quello che
il tempo et l'occasionel'havessero consigliato. Udita la risolutione del Principe,
furono subito spezzate le casse dei denari, dove ogn'uno se ne prese quanto
volsero, si che fi, oppressi dal gran peso, non obstante i buoni cavalli loro,
et l'acqua, che non era molto rapida, s'affogorno nella palude, la quale 6
fatta da un fiume chiamato Pruth. Si poneva ciascuno a gara a passar
l'acqua; gl' ultimi furono il Prencipe et il capitanio Marino, che mai segli
scostô, finehe visse. Havevano havuto i Tartari subito nuova di questa fuga,
et repentinamente cominciorno ad intrare negli alloggiamenti e sacchegiare
ciô che potevano, si che li primi Tartari fecero buono buttino. Il Prencipe
et il capitan Marino, che scendevano per una terra verso la palude per
passarla, il Prencipe non volse nell' andar a basso mai scender da ca-
vallo, anchorchè il capitan Marino gli gridasse in croato che scendesse,
che meglio e piii presto andarebbe giili per quella discesa cosi malagevole ;
ma con la cavalla andava per il traverso della descesa, voltando hora a
man ritta, hora a man manca, finchè furono ambidui a piede della discesa;
quivi volendo il capitan Marino rimontare a cavallo, il suo cavallo mai
volse star fermo; si che consumb molto tempo, sinchè arrivorno i Tartari,
e già il Prencipe an ch' egli si ritrovava in un altro intrico, elle la cavalla
per modo alcuno volse mai entrare nell' acqua, onde fil costretto pigliare
un roncino da un suo scudiere che ivi si ritrovb a caso, et, lasciando la
cavalla, si pose a passar felicemente la palude. Il capitan Marino, sovra-
gionto dai Tartani, II vedendossi come perso, mai si volse rendere, ma, coin-
battendo valorosarnente, sovragiungendo un' altra quantità di Tartari, doppb
haverni ucciso sette o otto, sigillô con valoroso e generoso fine tutte l'altre
sue valorose attioni. I Tartari, trovando la cavalla del Prencipe, che dagli
abbigliamenti gioellati e dalla sella piena di torchine si conoscea benissirno,
tennero per fermo che fosse morto nella palude o fugito travestito fra
loro; cosi, senz 'altro provarsi di passar l'acqua, si missero a cercarlo et
a sachegiare ogni cosa. Il Sulchieski (sic) fra tanto, havendo levata delle
sue genti, si messe a caminare con buon ordine, alla volta di Cameniz, dove
(1) Acest Goia ucise pe Domn. *eptelici, care ar fi fost al doilea dintre asasini,
dupd Miron Costin (p. 273), trAdase pe Gaspar-Vodá dinainte, precum am ve'clut.
Analele A. R.Tom. XXI.--Memoriile Sect. Istorice. 4

www.digibuc.ro
50 N. Jot GA

designava, passando ii Nestr flume, alla ripa del quale e situata la for-
tezza di Cameniz sopra un nudo scoglio, ritornarsene in Po Ionia, fidandosi
nel Skender -Bassa, suo amico, et segretamente confederato con lui, che
senza danno l'haveria lasciato tornare in. dietro. I Tartari cominciorno a
seguirlo da lontano, ne mai l'attachorno, finche non flu lontano tre giornate;
dove, vedendosi la sua gente vicina a i suoi confini, precipitosamente co-
minciava a fugire e tumultuare, siche egli fiX necessitato, montando sopra
una carozza scoperta, circoire le sue genti per retinerle et acquetarle. I
Tartari, che seguivano da lontano, conobbero benissimo che questo era il
capitano, ma, sinche la gente camine in ordinanza, mai hebbero ardire di 11

attaccarla ; cosi un Tartaro, correndo, d'un riverscio lo spice la testa, che


sovra avanzava all' appoggio della carozza. Morto ii Sulchievski, nacque una
confusione grandissima e fuga precipitosa di tutti, talche i Tartari, a guisa
di lupi tra le pecore, prendevano, hor questo, her quello ; pochi ne amaz-
zorno, perche pochi fecero resistenza, ma furono tutti presi e venduti, se-
condo l'uso de i Tartari, in varie parte. Nei Moldavi fecero i Tartari mag-
gior crudelta nel passare per tutto ii paese, perche non è lecito venderli in
Turchia. Arrive la nuova della rotta del Prencipe in Hottin, et della morte;
dove tutti i Moldavi cominciorno a far conseglio di dar la fortezza a i
Turchi e consignarli ligato il signor Annibale Amati, capitanio della detta
fortezza, o vero ammazzarlo, e, rubbando i suoi denari et robbe, con quelle
che il signor Giovanni, suo padre, gl'haveva mandate in serbo, fuggirsene,
abandonando ii luogo; dove il misero fit costretto, providendo gli loro
effetti, mandare a chiamare le genti del Kalinovski, Generale di Polonia e
castellano di Cameniz ; a i quali, in nome del re di Polonia, consigne la detta
fortezza, et doppo malamente ottenne anco da questi licenza di partirsene
e portar seco le sue robbe; le quail, avanti potessero giungere in Italia, gli
furono decimate cento volte, talche apena pote salvarsi II se medesimo con
pochi arnesi e danari dalla rapacita di quei signori polacchi, per le cui di-
tioni gli convenne passare, honorato d'un bel passaporto alla Corte del
Re, ma del resto la fece al meglio che puote. MA il Prencipe, che havea
passata l'acqua, seguito da pochi, si ritire con il Goia, suo Mastro di Ca-
mera vallacho, et quattro altri, nelle montagne del paese suo confinanti con
Transilvania dalla parte di Corona, non sapendosi che fine havesse, atteso
che Bethlem Gabor gl'era nemico, e 11 passaggio per Ungaria all'Imperatore
era impossibile, non che difficile. Quivi stette vagando un giorno et una
notte, nella quale fit dal sudetto Goia, suo Magistro di Camera maggiore,
ammazzato mentre dormiva, essendo lontano tre buone giornate dal luogo
dove erasi trincierato sopra la palude. Sbarattata e presa che fit la gente
polacha, e la moldav(i)a ritornata alle proprie case, arrive Alessandro Vai-
voda, posto dal Turco in luogo del Prencipe Gratiani; ii quale cercb al
meglio che pote mitigare i Turchi, che, sotto colore che i Moldavi fossero
stati ribelli, incrudelivano contro i pill ricchi per spogliargli. Hora essen-
doli comparso avanti ii Goia, con un'altro, ch'asserivano havere ammazzato

www.digibuc.ro
MANDSCRIPTt DIN BIBLIOTECT STRA1Ng 51

ii Prencipe Gratiani, et chiedendoli ii Vaivoda, ove erano le gioie di quello, vac-


cillando i sodetti, ii Vaivoda Alessandro, instigato anco da Radulio Vaivoda di
Vallachia, buon cattholico, amico del IPrencipe Gratiani morto, gli fece tron-
car la testa in pagamento della traditione usata verso il suo prencipe naturale.
Ii Skender PassA, magnificando le sue attioni, diede subbito raguaglio
alla Porta di quanto era soccesso, attribuendo a se medesimo ciO che era
stato del valore di Tartari oprato ; dove, havendo nel medesimo tempo
l'Haloadin Sulthan, Ham de Tartari (1), dato conto alli Veziri di tutto ii
seguito, conforme alla verita, essendoli rescritto di quello ii Skinder Passa
havea avisato alla Porta, levando a lui l'honore di quella impresa, ii Galga
Sulthan, fratello del detto, adirato per la falsita di quell' huomo, l'ammazz6
con un pugnale di sua mano, con mirabile silentio degli Ottomanni, che l'odi-
avano a morte e gli havevano designato il medesimo.
Questo successe a mezzo ottobre, quando gia cominciava l'inverno in
quelle parti, si che non segui pill oltre alcuna fattione da niuna banda.
Continovava perO Hali, Primo Vezir, gl'apparecchi per passarsene contro
i Polacchi; alla quale impresa voleva il Gran-Signore Sulthan Osman ri-
trovarsi anch'egli in persona ; perb, a istigatione di Hali-Passa, fece stran-
golare Sultan Drogut, suo fratello, che già era cresciuto alli 14 anni, te-
mendo, men tre egli era assente, che non fosse materia di qualche sollevatione,
perch-0 non ogn'uno era contento del suo governo, tirannico pill dell' usato,
11

avarissimo et rapace. (2) Non pot-6 Hali-Passa vedere il fine di questa


impresa, che, nel mese di febraro 1621, morse (3), si erode fatto avelenare
della Sulthana, sorella del Sulthan Osman, moglie di Occhias Mehemet Pass-a,
che era stato malamente perseguitato da Hali-Passa, onde di malinconia
s'era morto in Aleppo, dove era stato mandato governatore, quasi in uno
honorato esiglio. Ana* Sulthan Osman due volte in persona a visitare
Hali-Passa, mentre era ammalato. Doppb la cui morte, fece subito il Gran
Signore Primo-Vezir Hibraim-Passa, il quale era huomo piii di pace, che di
guerra accostumato, et di buono et honorato procedere. Questo non ardi con-
tradire alla volunth del Gran-Signore, ma seguiti) anch' egli gl' aparecchi me-
desimi della guerra, cominciati da Hali-Passa ; dove a primavera cominiciorno
a inviarsi le soldadesche in Moldavia ; e, di maggio, vi andb il Gran-Signore con
Hibraim et altri Veziri, et, non havendo trovato provisioni abastanza per
tanta gente, fece tagliare la testa ad Alessandro Vaivoda, Prencipe di Mol-
davia, successore del Prencipe Gratiani, in cui luogo vi pose Stefano Tomsa,
Vaivoda crudele, sanguinolento et inimicissimo di Polacchi (4).
(1) Dar Hanul era atunci Gianibec-Ghirai.
(2) Dupd Hammer (IV, p. 622), Principele ucis se numia. Mohammed.
(3) V. mai sus, p. 42, nota 5.
(4) Naima, /. c., p. 68 spune numal ca Alexandru-Vodd fu pus la inchisóre, iar
Miron Costin (p 283) explica scaparea lui de la mórte prin interventiunea pe 1:anga
Sultan a noului Mare-Vizir, Husein. Omorul lui Alexandru a fost creclut §i de unii
Poloni (v. Bogdan, 1. c., p. 520).

www.digibuc.ro
52 N. 1011GA

Non poterono mai li Turchi passare in Po Ionia, perch6 i Polachi have-


vano nelle mani la fortezza di Hotin in Moldavia sa la ripa del Nester, et
la difensavano gagliardamented ma i Tartari messero bene a ferro e fuoco
tutta la Podolia e la Russia, menando pia di 60ni anime cattive, et 6 sicuro
che per cinque o sei anni i Tartari hanno cavato pia di 200rn persona di
Polonia et vendutoli schiavi in Turchia, che hormai tutti ii sch[i]avi di
quel paese sono Polacchi.
Hora, dopp6 esser seguite varie fattioni tra i Polacchi et i Turchi in
Moldavia, due furono le principali: Una nel fine di giugno, dove i Polacchi
hebbero ii peggio, e fur loro tolti pit di 650 carri d'argenteria, ch' era
di varii signorotti; per la quale vedendo i Turchi il male che havea causata
la propria argenteria a Polacchi, per obiare che non soccedesse anco a
loro un giorno il simile, fa fatto uno bando, che niun Turco potesse por-
tare pia cosa d'argento, ne brigle, n6 scodelle, o altra cosa alla guerra ;
dovessero venire senza cani, ne si concedeva alli Passa pia che un solo
carro o carrozza, come vogliamo dire. L' altra fa di settembre, nella quale
morsero da 60m Turchi et da 20m Polacchi, ma questi la maggior parte di
ferite fuori la fattione, gl' altri quasi tutti in fattione; et dur6 tre giorni
questo conflitto, sich6 poi venue l'inverno, e ciascaduno siritir6 ne i suoi paesi.
Fra tanto i Polacchi, desiderosi della pace, ai quali non havevano cor-
risposte le speranze, conoscendo che era molto maggiore difficulth ii ra-
dunare e mantener gente in campagna 11 di quel che havevano trattato et
pensato nelli primi trattationi, restituirno la forteza di Hottin consignatali
gia del signor Aniballe Amati, e dapoi hanno, non senza qualche suo
pregiuditio, rinovato la pace antica con i Turchi, et stabilita ultimamente
per mano del Duca Cristoforo di Starab (1); al quale i Turchi nel partire gli
hanno donato ii Sulchievski, figliuolo del generale Stanislao Sulchievski, a
cui fit tagliato la testa da quel Tartaro et portata a Costantinopoli in
uno paniero di sale et appesa con un pittafio, dove stavano i leoni del
Gran-Signore, et insieme gli hanno conceduto ii Cogneopoulski (sic) (2),
che fit generale dopp6 ii Salchievski e preso in quella prima fattione del
1621, e condotto in Costantinopoli. [M]a[q] Duca Samuel Coreski (3), quello che
fit git altra volta priggione de i Turchi, quando scorse, per impatronirsi
di Moldavia, il paese de i Turchi, e che poi era fugito, e di nuovo in questa
guerra era tornato priggione, fa strangolato contro l'uso ottomanno, perch6
egli pazzamente minacciava, se bene era priggione ai Turchi, che, quando
sarebbe uscito da 11, voleva disfarli tutti, et moverli guerra, et lavarsi le

(I) Cristofor Zbarawski, ambasador in 1622-3. Cf. Hammer IV, p. 576-7 si Zin-
keisen, III, p. 752 si urm.; ultimul n'a intrebuintat Narratio legationis Zbara-
vianae et rerum apud Otthonzanos anno 1622. gestarunz, conscripta a Samuele Kvsze-
wicz, Dantisci, apud Georgium Forsterum, anno 1645.
(2) Koniecpolski.
(3) V. mai sus, p. 42 si nota 4.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINS 53

mani nel sangue loro, con molte ingiurie; della morte del quale i Po-
lacchi non mostrorno alcun dolore. In questo termine si ritrovavano le cose
di Po Ionia et del Turco, II essendo in Moldavia ancora Stefano Vaivoda detto
Tonsa, et in Vallacchia Radulio, in Transilvania Bethlem Gabor, in Tar-
taria Haladin-Sulthan, dove se tiene per fermo che durerà la pace, havendo
tornato i Polacchi a pagare ii sette milia tollari l'anno al Tartaro Han,
conforme gl'antichi patti; per l'intermissio_ne del qual pagamento erano nati
tanti disordini.

Un isvor de informatiune care nu trebue neglijat in studiul istoriei


nOstre sunt cronicele turcesci. Aceste cronice nu &Al faptele in le-
ghturà strinsh, ci intr'o expunere umflatd, desordonath i naivg, dar
ele cuprind o sumä de lucruri none', foarte interesante, de cari trebue
sá tinem se-md. Traducerea acestui jargon oriental in cugetare euro-
pénh nu e tocmai un lucru ash de greil pentru eine are curajul sh
incerce.
$i cronicele acestea nu mai sunt neaccesibile in manuscriptele saü
in editiunile lor constantinopolitane. Leunclavius dhduse de mult inch
acum trei secole o compilatiune in latinesce, mai ales dui-A Nesri (1);
Cantemir n'a Mcut alta in Istoria Imperiula Otoman (2) decal sh
cOse intro dinsele, in capitole mai mult sail mai putin orientale i ele,
notite date de cronicarii turd. ; esenta acestor cronicari e resumata
si de Hammer, in monumentala sa opera'. Un erudit engles, Fraser,
a tradus o parte din marea cronicd a lui Naima. (3) Sead-ed-din, tradus
in italienesce inch din secolul al XVI-lea de Ragusanul Bratutti (4),
(1) Leunclavius (Löwenklau), Annales Sultanorum othmanidarum, Frankfurt
1589, in-80 si 1596, in-4°; Historiae musulmannae Turcorum . libri XVII, ibid.1591;
.

Neuwe Chronica Tarckischer Nation, ibid., 1590, acelasi format.


(2) Ultima editiune, in romanesce, a fost data de Academia Romanh (Bucuresci 1876,
1878, 2 vol. in-8°).
(3) Naima, Annals of the turkish Empire, translated.... by Charles Fraser, I,
Londra 1832, in-8e. Dupa cat scia, publicatiunea n'a fost continuata.
(4) Chronica dell' origine e progressi della casa ottomana, cornposta da Saidino
Turco..., tradotta da Vincenzo Bratutti Raguseo, 2 vol. in-80; intaiul Viena 1649;
al doilea Madrid, Morras, 1652. Exemplarul Academiel Romane are la inceputul
volumului II o notitd manuscriptd a lui Papiu Ilarian, care vorbesce de o tra-
ducere partialä a lui Sead-ed-din, Mouth' de Podesta i tradusa din italienesce (?)
in nemtesce. Ca isvor pentru acesta scire notita citéza: Pray Index variorum li-
brorum Bibl. Univ. Budensis [I, Buda 1780, in-8°, p. 188] i Bibliotheca Sachényi
[Odenburg 1799, in-8°; I, p. 1591..

www.digibuc.ro
54 N. IORGA

a fost din nog redat intr'o limbg europOng de vestitul Gal land, si
manuscriptul se pastrézd. ()_) Fragmente din Nevi aü fost traduse In
limba germand In vécul nostru si publicate inteo revista. (2) Dupg
insarcinarea Academiei Unguresci, d-1 J. Thgry da traducerea ma-
ghiara a partilor relative la Ungaria din toff cronicaril turd. (3) Eg
insumi am tiparit aiurea, dupg un ms. din Paris, o parte din cro-
nica ml Naima, pang la anul 1653. (4)
Iatä acum locurile carl ne privesc din opera istorica (Tariki) a lui
Husein Vegihi, pastratorul pecetiei Amiraluldf sag Capudan-Pasa
Mustafa Biucliu (28 Julie 1649-1650 ?). (5) Cronica merge de la 1638
pang la 1659, si Hammer posedà un exemplar manuscript in colectiunea
sa orientalg, care e acum la Biblioteca Imperial:à din Viena. (6) 0 tra-
ducere italiana se aflä la Biblioteca Sfintulusf Marcu din Venetia, sub
signatura (cota) it. cl. VI, cod. 84. E facutg de interpretul bailului ve-
netian la 1675, Giacomo Tarsia, pe care-1 ggsim i In rapOrte de amba-
sada, la 20 Novembre ale acestui an, Ca informator al bailului. Giovanni
Morosini. (7) Tommaso Tarsia e, de altmintrelea, un personagig cu-
noscut. De la 1655 Inca dragoman al bailatultif, el fu ales, cand incepurg
negocierile pentru pacea de la Carlowitz, ca interpret al celor dot
Trimesi turd, Alexandru Mavrocordat Exaporitul i Zulficar-Efendi.
in 1690 si 1691 avem rap6rte de ale sale, in acést g. situatiune, catre gu-
vernul ducal. (8) La fol. 360, Tarsia insémnä : «L' auttor di quest' historia,
Vezhi Hassan Effendi, essendo divenuto etico, morse l'anno 1071 (1660),
e perciO non diede termine alla sua historial narratione».
Cele spuse de Hassan sag Hussein trebuesc controlate, dintre isvOrele
turcesef traduse pang acum, cu povestirea lui Evlifa-Efendi, care lug
parte si el la expeditiunea ardeléng a ml Sidi-Ahmed-Pasa si la cam-
pania de la Neuhäusel (1664). (9)

(1) Ms. [fr.] 10.628 al Bibl Nationale din Paris, 2 volume. Citat de Zinkeisen,
incep6nd cu p. 633, nota 2 din vol. I.
(2) Zeitschrift der deutschen morgenldndischen Gesellschaft, XV, anul 1861.
(3) J. Thilry, Törlik történetirdk, Budapesta, 1893 si urm., 2 vol. in-80.
(4) In Acte fi Fragments, I, p. 55 0 urm.
(5) V. tablele de demnitari otomani de la sfirsitul vol. IV din Hammer.
(6) Prefata aceluia0 volum din Hammer.
(7) Hurmuzaki, IX, p. 289, no ccccxiv.
(8) Ibid, Vi, p. 163, 159, 177 ; Vo, p. 23, 210, 228 (cf. IX, p. 386); Fragmente, III, p. 330.
(9) 0 traducere englesh a c6.16toriilor lui Evliia a fost tipárità de Hammer la Lon-
dra, in 1836-50. Pentru viéta lui, v. acel volum i prefata citatà a lui Hammer.
Pentru expeditiunea lui Sidi-Ahmed, v, cronica ce publicäm aid, p, 58-61.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEC1 STRAINE 55

Relatione delli successi nell' Imperio ottomano, principiando dall' anno


di Mahometto 1047 sino li 1071, e di Christo Nostro Signore 1638 sino ii
1660; composta in lingua turca da Hassan Vezhi e tradotta nell' idioma
italiano da Giacomo Tarsia, Dragomano veneto, in Pera di Constantinopoli
li 20 Ottobre 1675
Morte del gia Vesir Azsem Mehmet-Passa (1), cognominato Tabani Bu-
inch [1639].
Mentre era il sudetto Passa comandante in Silistra, s' era disgustato con
ii principi di Valacchia e Moldavia per la pocca stima ch' havevano fatto
d'esso lui ; sich6, per l' odio conservato, procurO di deponerli appo il Gran
Signore, che, condescendendo al di lui volere, immediate comandO che
fossero eletti altri in luoco loro. Ma, saputo ii caso dagl' agenti delli de-
posti, hanno fatto riccorso al Silihtar-Passa, con l'esborso di grossa summa,
supplicandolo essercitar la sua auttorevole prottetione in favorir gl' oppressi.
Detto Silihtar-Passa, per esser malevole e disgustato di Mehmet-Passa, pro-
mettendogli ogni favore, cosi gli rispose che per acidesso era impossibile
rivoccar la parola di Sua Maesta, ma ch' avvisassero li loro patroni che,
quando gl' eletti principi anderanno ad impossessarsi delli principati, non
debbano cedergli il comando, anzi stargli contra, e subito formar arzi doe
memoriali alla Porta, instando la confermatione nella loro carica, ch' all'
hora si vedra quanto s'essercitara in favor loro, assicurandoli esser di loro
partiale, con promesse d'ottener quanto desideravanno, senza verun dubio.
Ricevuti questi ricordi, ii prenominati principifecero quanto prudentemente
gl' ha consigliati ii Silihtar-Passa et, non admettendo ii novi principi, hanno
mandato loro huomini alla Porta con memoriali e regalli, suplicando la
confermatione del principato nelle loro persone ; ii che saputo dal Gran
Signore e dispiacendogli oltre modo, per la loro mostrata pocca obedienza,
andO talmente in collera che, mentre era per ordinar generale con gran
essercito per mandar a distruggerli, il Silihtar-Passa sudetto, per placar la
collera di Sua Maesta e per far riuscir ii suo intento, ha procurato dis-
suaderlo, dicendogli lesser molt' anni che l'essercito, cosi per mare, come
per terra 6 stato continuamente impiegato, senza concedergli un hora di
riposo e persO non gli pareva bene di travagliarlo divantaggio ; bensi era
conveniente castigar quell che sono stati causa di questi disordini e con-
ferma[r] li sudetti principi alla loro carica, per impedir ii disturbi a Sua
Maesta ; alla quale parendo proprio ii suo conseglio, si pacific6 contra
quelli e volth la collera contra il meschino Mehrnet-Passa e, confermando
ambi li principi nella loro carica, commandO oh' ii sudetto caimecam fosse
(1) E vorba de Marele-Vizir Mohammed Tabani Buiuc, depus la 15 Decembre 1639 0,
mediat, executat. Cf. Miron Costin, ed. cit., p. 309; Constantin Capital-nil, /. c., p. 297 ;
Naima, /. c., p. 61-62, si Hammer, IV, p. 261-2. Afacerile românesci de earl se vol.-
besce aidi sunt luptele lui Mateiu cu Vasile in 1639.

www.digibuc.ro
56 N. IORGA

mandato in priggione nelle Sette Torri, dove quella medesima notte ha


perso la vita; succedendo al caimacamato Hussein-Passa.
[Anno 1064 (1653).] Successi nelli paesi della Moldavia.
Ii Lopulo, principe, commando nelli confini di Moldavia pill di venti
anni senza poterlo dismetter, perch' era potente, cosi di gente, come di
denaro, di modo tale che, se seguisse la sua dismessione, certamente farebbe
nascer qualche revolutione e disordini grandi in quelle parti. Alla fine, la
propria gente si sollevO contra di lui et, unitasi con li boiari, andorono
ad' assalirlo; ma lui con bel modo se ne fuggi. Detti boiari o principali
di quel governo, dopo eletto uno tra ii loro principe, lo fecero intender
alla Porta, dalla quale gli fit mandato col Capiziler Chehaiassi la conferma-
tione, (1) et, perche si seppe poi, ch' ii fuggito principe ammassava gente
per venir a combatter col novo, fu ordinato detto Capiziler Chehaiassi di
fermarsi in quelli confini per dar alla Porta de tempo in tempo destinte (?)
l'informazioni. Il novo principe combatte in ultimo col vecchio, con la gente
ch' haveva ammassato, ma non haverebbe potuto conseguir la vittoria, se
non havesse havuto dalla sua parte li principali del paese; col mezo de
quali vinse ii vecchio, che, fuggitosi, andO a recovrarsi sotto la prottetione
della Porta del Tartar Han; il quale non pote far di meno (essendogli
addimandato) di non mandarlo alla felice Porta, dove, subito gionto, fit
carcerato nelle Sette Toni, et il Capiziler Chehaiassi sudetto, conforme l'or-
dine imperiale, fece haver al novo principe l'intiero possesso delli sudetti
luocchi, e con questo furono divertiti tutti l'inconvenienti che potevan
nascer in quelli confini
Combattimento di Tartan con li Transilvani
Ii quale [Raccozzi] ricercb dal re di Suetia aiuto et, accordatosi con li
principi di Valacchia e Moldavia, fece nel suo stato un essercito di sessanta
milla persone
Mutatione delli principi di Valachia e Moldavia [1658].
Quando ii principe di Transilvania con l'essercito ch' haveva ammassato
nel suo stato, di sessanta mille huomini, era andato contra Polonia, e fit
poi dalli Tartan disfatto, ii principi di Valacchia e Moldavia, perche have-
vano havuto seco segreta corrispondenza, volse Sua Maesta (che s'haveva
saputa) per loro mortificatione e castigo si mettessero all' ordine e si por-
tassero con la loro militia a trovarsi nella guerra che per vendetta si fa-
ceva contra l'infedeli venetiani (2), inviando per tall' effetto diversi nobili
commanda[me]nti; ma quelli, per la confidenza ch' havevano nelle proprie loro

(1) La 27 Septembre 1653, Pórta decise sa confirme pe Gheorghe Stefan-Vodà


(Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 201). Capugilar-Chehaiasi, insarcinat cu instalarea,
se IntOrse la Constantinopole prin Decembre (ibid., p. 206). Cf. Doc., V2, p. 6, no ix.
(2) Räsboiul Candiel. V. Storia della guerra di Candia di Andrea Valiero, sena-
tore veneto, 2 vol. in-80; Triest, Coen, 1859 (unde, II, p. 111-2, se vorbesce de legh-
turile lui Mihnea cu Venetia). Cf. Hurmuzaki, V2, p. 65.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 57

forze (1), mentre d'accordo erano di sempre aiutarsi reciprocamente l'un


con l'altro, non haveildo dimostrato con diligenza l'obedienza da loro
dovuta, si trove la congiontura opportuna, con le cause piii che leggitime,
di dismetterli. Ma, avanti che questa sua intentione andasse alla notitia
delli sudetti principi, mande felicissimo et imperial carattere al Han di Tar-
tari, perche mettesse all' ordine 30 overo 40 mine persone e con un va-
loroso generale li tenisse pronti alle parti di Chili e d'Acchirman sin ad
altri sublimi cenni di Sua Maesta ; al commandante di Silistra, Fasli-Passa,
parimente invie comandamenti reggii, accie stia all'ordine con la sua gente
nelli confini sudetti, mandandogli di piii in suo aiuto alcuni beileri ; e, doppo
fortifficati quelli confini col' essercito predito, ch'era gia pronto attorno
Silistra, fece P elettione di principi in diti luocchi, nelle persone di doi
Greci da Costantinopoli, sufficienti 0 atti_ al governo ; (2) li quali, dope
ricevuti, conforme l'antica consuetudine, nell' imperial Divano il caftan,
cioe vesta d'oro e postisi in testa iuschiuf, (3) cioè ii penacchio, furono
inviati col Chiaus Bassi Ismail Aga, ch' ande per ponerli con Pauttorita
reale nel possesso di detti principati. Li vecchi principi, havuti gl' avvisi esser
già ii novi arivati a Silistra, ramassorono tutta la loro gente, e con quella
sono entrati nelli taburi per combatter ; ma l'essercito tartaro, con li cos-
picui capi e loro vitoriosa militia, si diecle al svalleggio di tutti di Moldavia
Ii contorni; butavanno in pezzi quelli che si volevano opponer, davan la vita
a quelli che si rendevan, ma li ligavan e facevan schiavi; svalleggiavanzzi
bruggiavan, depredavan, destruggevan le ville e loro habitationi et, in somma,
perche non si poteva andar ad assalir l'inimico nelli taburi, in cui era ben
fortifficato, riddussero ii tutto in rovina et, in ultimo, per il gran sangue,
struscie e dani che si facevan del continuo in quelli contorni II, incominciorono
quelli ch'erano nelli taburi predetti sbandarsi, pocchi alla volta e, diman-
dando perdono, si sottomettevano all' obedienza; si che, vedendosi abban-
donato quel maladetto senza fede, se ne fuggi con alcuni suoi adherenti
verso Transilvania, e con questo reatorono terminate le revolutioni col
possesso che ricevb il novo principe di quelli luocchi. S'inviorono poi verso
Valacchia, ma quel principe, vedendo dippartirsi d'oppo (sic) tutti Ii prin-
cipali del paese per andar a render homaggio alli commissarii del Gran
Signore, senza voler praticar le forme ch' haveva quell' altro tenuto, ne
meno far alcun tentativo, piglio tutto ii suo oro e faecolth ch' haveva
acquistato e con la sua fameglia se ne fuggi e se n'ande a recovrarsi appo
ii figliolo del Ragozzi, e cosi riceve anco Paltro elletto ii possesso del prin-
cipato. Quando fti fatto sapere all' Imperial Maesta l'esser oviate con le
forme predette ii sconcerti di quelli confini, honore il generale di Tartari,
(1) Forzi, in ms.
(2) Mihnea III (Io Michail Radu Voevod) fu numit in Ianuarie, iar Gh. Ghica abià
in Martie 1658 (cf. Hurmuzaki, Vo, p. 40, no tot i p. 43, no may).
(3) Scufia. V. Hurmuzaki, XI, p. 159, nota 2.

www.digibuc.ro
58 N. IORGA

eh' era Caghilgai Gasi Ghirai II Sultan, con mandarli col Capiziler Chehaiassi
una cattena d'oro e un chanzaro gioielato (1)
Hora ii figliolo del Ragozzi, oh' haveva tolto quel governo dal principio
della coronatione di Sultan Ibrahim [16481... , non prestO quell' honore da lui
dovuto al commandamento reggio, che gl' era inviato, per portarsi alla
guerra contra Venetiani insieme con li principi di Valacchia e di Moldavia,
gia chiamato per tall' effetto , ma, quando si discoperse disobediente al
secondo commandamento, in cui gl' ordinava di mandar' alla Porta li
fuggiti principi di Valacchia e Moldavia, che havevan tolto il di lui ref-
fuggio..., divenne reo e degno d'ogni supplicio; onde, tralasciando per
quell' anno di prosseguir avvanti la guerra II contra Venetiani, si determinb
d'incaminarsi per quest' altra parte, cosi per stabilir 11 stati di Valacchia
e Moldavia, come per castigar e vendicarsi del detto Ragozzi; e l'anno
sudetto, alli 10 di Rezep, cioè li 15 [13] Aprile 1658.
Fit inviato felicissimo carattere imperiale al Tatar Han di dover con ogni
cellerita incaminarsi coll' essercito tartaro e cosacco sopra Transilvania...
Giunse anco il riguardevole Han di Tartari con passa doicento milla, tra
Tartari e Cosacchi, quali, per tutto dove passavan, nel paese degl' Infedeli,
sacchegiavan, depredavan e, senza remissione, ad altri davan la morte, et
altri facevan schiavi
L'infedele sommerso nell' oscurita, il duca di Moscovia, considerando...,
si diede con gran diligenza per doi anni continui ad ammassar gente et
apparechiar ii tutto che concerne alla guerra contro ii stati e paesi degl'
Ottomani et perch' ha veduto humiliati totalmente ii principi d'Ungaria,
Valacchia e Moldavia, che sono tutti d'una medesima setta, colma d'infedelta,
fit maggiormente stimulato di moversi per porger aiuto e prottetione (ric-
chiedendosi cosi la loro carita) all' oppressi della sua religione (2).
In questo mentre, il maledetto figliolo di Ragozzi, fit comandante di Tran-
silvania, per la gente di novo amassata, havendo sottomesso al suo possesso
la maggior parte del suo paese, non solo si trovava perplesso al com-
mando il novo principe posto dal Gran Vesir (3), non havendo forze bastanti
a stargli contra, ma di pill l'infernal Costantino, fit principe di Valacchia,
ch' era fuggito, con gl' aiuti havuti dal detto figliolo di Ragozzi, essendosi
impadronito della Moldavia et il principe di Valacchia Zivan Bei (4) libel-
lato et fatto tagliar in pezzi tutti 11 Turchi che all' hora si trovavan in
quelle parti, cosi mercanti, come altri, Sua Maesta determinO portarsi di
(1) Lucrurile s'afi petrecut alt-fel. Stefan Gheorghe file fárti. lupta ; el Mcit o
nâvàlire neisbutità peste cAte-va luni (v. Hurmuzaki, X, p. v). Aid avem rèsunetul
la Constantinopole al evenimentelor.
(2) Asupra legáturilor Tarului Alexe cu Gheorghe Stefan, v. Hurmuzaki, X, p. v.
(3) Francisc Rhecley (Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 239).
(4) Mihnea III. Cf. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 244.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 59

novo in Andrianopoli, per deprimer quelli confini, et ordin6 sia fatto pronto
ii tutto per la partenza e per passar ii traghitto e sbarcar in Gallipoli...
II Primo Vesir per dar terror et impedir l'intentioni dell' inimico fece
apparire con suoi ordini con quanta diligenza intraprendeva quest' affare
e ppO raccomandb con commissioni efficacci all' honorato Vesir Seid Ahmet
Passà, fü commandante di Buda, che si trovava al pressidio di Janova, (1)
d'oviare l'insolenze del figliolo di Ragozzi; e contra li principi di Valacchia
e Moldavia parendogli proprio l'essercito tartaro, mandô al generoso Gran
Han ordini accompagnati con carattere imperiale et una sabla e vesta per
andargl' a mortifficar ; ordinO di pill ad' Ahmed Bei, sanzacco d'Albassan (2)
(che per il passato nelli combattimenti con Valacchi e Moldavi, havendo
dato saggi di gran valor, se gl' haveva per premio concesso ii suddetto
sanzacato) d'andar con mille persone di Rumelia e con la militia di Silistra
ad attender in quelli confini l'arrivo dell' essercito tartaro et unirsi con
quello, non sparagnar conforme gli voleri di Sua Maesta fatica per la II des-
truttione degl' inimici. II principe di Valacchia, Ghica, ch'era l'anno an-
tecedente commandante in Moldavia, per li continui assalti delli sopradetti,
s'era ritirato e portato in Andrianopoli, e rest() confermato in detto prin-
cipato, e quello di Moldavia fti concesso al figliolo di Lupulo ; (3) per la
quaI elettione ii suo padre, che, dopo havutto venti anni continui il com-
mando in detto luoco, s'attrovava carcerato nelle Sette Torri, hebbe la sua
liberatione; et ambi ii principi furono inviati a quelli confini, alli qualli
quando giunsero, trovorono arrivato Gazi Ghirai, espedito dal canto dell'
Eccelso Han, con quasi cinquanta mille Tartani, con li quali si trovavan
anco diversi Polacchi e Cosacchi, mandati dalli loro principi. Tutti questi
unitamente furonno incaminati verso l'inimicho, che teniva nelli sette ta-
buri ch'haveva fatto avvanti la città di Jas, oltre gl'altri combattenti, tre-
did milla moschettieri, et, con dodeci canoni avvanti, si trovava preparato
al combattimento. Molti degl'habitanti di Moldavia si sottoposero all'obe-
dienza II del novo loro principe, figliolo di Lupulo, e rollati nel numero
della sua militia. Consultato dunque ii modo che doveva tenire al corn-
battimento, si posero in viaggio. Marchiavano prima l'essercito polacco et
cosacco, e seguitava ii monssulmano et, arrivati che furono tutti appo ii
taburi, diedero principio al combattimento, nel qual restb la maggior parte
della militia polacca e cosacca, perch'era avvanti, uccisa, e ii Tartari, mentre
erano per assalirli, considerando esser difficile combatter con l'inimico,

(1) Jen&
(2) Elbassan.
(3) Un raport de bail din 8 Ianuarie 1659 (1660) spune ca sehirnbarea, i numirea
decI a lui *tefan Lupu in locul lui Gheorghe Ghica, strdmutat in Tdra-Romanesca,
s'a fdcut «quern giorni. (Hurrnuzaki, V2) p. 68, no xcI). $tefan, in virsta de cincl-
spre-dece ani, fu numit Inca din Novembre 1659 (ibid, p. 67). Ghica dobindise Tera-
Romândsch cu cevd inainte (ibid., p. 64 si urm.; cf. Fragments, III, p. 249).

www.digibuc.ro
60 N. IORGA

mentre s'attrovava nelli taburi, fecero vista d'esser sconfatti, ponendosi


in fuga, per esser seguitati dall'inimico, et con questa arte allontanarlo
dalli detti taburi et in campagna terminar ii combattirnento; ma, l'Infedeli
non havendoli seguitati, restando sempre forti nelli loro taburi, s'e tralasci-
ato per quel giorno di pia combatter. La mattina seguente, da ogni canto
gli diedero l'assalto, ma l'inimico intrepido, con canoni e moschetti, ii res-
pinse in maniera tale che non potero approssimarsi; onde convennero
com'il giorno antecedente tralasciar di proseguire avvanti la zuffa; ma, il
terzo, quando gl' assalirono da tutte le parti, benche l'Infedeli havessero
fatto tutti ii sforzi per diffendersi, con tutto cie incominciorono a discerner
Ii monsulmani inclinare per loro la vittoria, e, con questo inanimatosi, gl'
assalirono con maggior coraggio, tanto che Ii fecero ritirar et allontanarsi
dalli loro taburi ; e, quando ii videro in campagna scoperta, con certo in-
ganno gli disfecero, et il Jali Agassi, (1) Mehmet Bei, con tre mille in circa
huomini valorosi, ch' haveva al suo commando, per non lasciarli fuggire,
andb alla montagna vicina al luoco del conflitto, e, dall'altro canto, s'inca-
mine anco l'essercito di Rumelia, coll' Ahmet Bei; et il cospicuo general di
Tartari, Gasi Ghirai, con la vittoriosa militia, si transferi a drittura alla cam-
pagna; et in questi tre luocchi fecero totalmente apparire vinto l'inimico,
che, pieno di confusione, non sapeva dove pia recovrarsi, e, sbandatosi per
quelle campagne e montagne, fit dalli monsulmani arrivato et dalli mede-
sirni ricevuto l'ultimo crollo, in modo tale che per tutti quelli contorni
non si scorgeva altro che teste d'inimici, e con questo furono terminate le
revolutioni di quel luoco, restando ii monsulmani per gratia divina intie-
ramente vittoriosi. Ii sopradetto principe con pocco seguito se n'era fug-
gito verso Valacchia ; ma quelli che s'erano posti a giungerlo per dargli la
morte, fecero tutti quelli ch' havevan trovato del suo seguito passar a fil
di spada, et in ultimo quelli traditori sommersi nell' oscurith ricevettero
la bevanda dell'eterna morte. Restorono ii guerrierimonsulmani per il grande
et inumerabil bottino ch' havevan fatto consolati, e, dopo fermatisi in quelle
parti doi o tre giorni per assumer il novo principe al comando di detto
luoco, s'incaminorono verso Valacchia, per mettere al possesso di quella l'al-
tro principe. Zivan Bei, all'hora principe di quella provincia (cagione di
tutti questi inconvenienti, perch'haveva dato la morte a pitt di dieci mille
mercanti turchi, che si trovarono nelli paesi della sua giurisditione e dopo
dichiaritosi disobediento agl'ordini reggii, era uscito in campagna, unito
con alcuni Crovati e Ungari ; havendo inteso dal principe di Moldavia fug-
gito e recovratosi sotto di lui non haver potuto con tanta militia stargli
contra e come sia stato disfatto o tagliata in pezzi tutta la sua gente, res-
solse non combatter pit, perche non dubitava punto della sua destrutione,
et, unitosi col sudetto principe de Moldavia, si port?) appresso il figliolo
di Ragozzi con tutto ii suo oro e facolta ; ma non cosi tosto fa partito, che
(1) Seful termului , unul din marii demnitari. ai Bugécului.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STELAINE 61

gionse la militia monsulmana, quale, havendo trovato l'inimico fuggito,


s' è formata in diverse truppe et attravers6 tutta la Valacchia per cercarli, fa-
cendo passar a fil di spada tutti ii dipendenti che gli pervennero nelle mani,
del disobediente, e con questo restorno netti quelli statti dall'infestatione
delli transgressori dell'imperial comando. E, dopo tagliati in pezzi tutti Ii
dodeci mille settecento dannati e fatto prendere il commando di quel prin-
cipato al sudetto novo principe, fit fatto intender il tutto all' Imperiale
Maesta, quale con diversi dimostracioni d'affetto, dopo honorati Ii Tartari
et gl'altri capi che s'eranno trovati in questo servitio, gli concesse licenza
di ritornar et andar alle loro giurisditioni. (1)
Combattimento di Seidi Ahmet Passa con li Transilvani.
Quando il Ragozzi, principe di Transilvania, per humor malinconico, haveva
aspirato al possesso di Polonia et posto per tall'effetto all'ordine sessanta mille
persone, cad6, nel disfaceimento che gli diede all'hora valorosamente la vit-
toriosa militia tartara, sehiavo ii suo governatore detto Chielianos, (2) nelle
mani di detti Tartani, e, doppo dimorato gran tempo priggione, inst6 res-
catarsi con l'esborso di cento mille eechini; et, essendo acettato ii partito,
haveva mandato huomo alli suoi parenti e propinqui, acei6 procurassero
mandargli detta summa. E, mentre detti parenti s'adoperavano con gran
diligenza in quest' affare, ii prineipe di Valacchia Zivan Bei hebbe l'av-
viso, et, perch'haveva seco antica conoscenza, mandO appostatamente huomo
all' Eccelso Han et, promettendogli l'esborso delrassegnati cento mille cee-
chini, ricercb la II missione a lui di data carcerato. Il Gran Han, prestando
ogni fidutia alla promessa del predetto principe, gli mand6 con alcuni prin.
cipali Tartan ii prenominato priggione; ii quale, quando giunse e lo vide
detto Zivan Bei gra fuori di schiavitit, ricordatosi degl'ordinarii suoi tra-
dimenti in cui s'era habituato (havendo anco altre volte con gran aroganza
mostrato disobedienza all'istessa Eccelsa Porta), fece tagliar in pezzi non
solamente ii Tartari ch'erano venuti seco per ricever il denaro sudetto,
ma anco tutti Ii mercanti monsulmani che si trovorono nel suo statto, eh'
eranno al numero di piit di mille persone, che ricevettero ii martirio ; e
poi mandô quel huomo aI Ragozzi, con dichiaratione di trovarsi pronto,
con dieci mille in circa huomini, in suo favore et che. de fatto in fin s'era
palesato disobediente alla Porta. Il sopradetto Chelianos, quando si vide
appresso ii suo benefattore antico, volse dimostrare ii zelo che conservava
di fedelmente servirlo, e per6 determin6 poner II ogni medio per ricuperar
ii stato perduto del suo patrone, et in pocchi giorni ha rammassato in circa

(1) Asupra luptelor lui Constantin Basarab in Moldova en Tura', v. Miron Costin,
p. 361 si urm.
(2) Kemény János. V. bibliografia ce am dat asupra acestor persóne si eveni-
mente in a doua sectiune din prefata la Hurmuzaki, X.

www.digibuc.ro
62 N. =GA

vinti mule huornini, con li quali s' inviô per andar d'attaccar il novo principe
Parccianos. (1)

Cum se vede, avem cate-va notite despre unele timpuri din lungile
domnil ale lui Vasile Lupu i lui Mate ill Basarab, apoi sciri multe
asupra evenimentelor räsboinice petrecute in urma aliantel lui Gheorghe
Stefan i vecinului sil Constantin-Vodd cu 116.kOczy II §i a expeditiunii
neisbutite in Po Ionia. Daca asupra celor din urmä suntem bine in-
formati, cat privesce Moldova, prin cronica lui Miron Costin, pe acest
timp contemporan al evenimentelor, cele dou6 letopisete muntenesci
nu sunt destul de bogate pentru ea acéstä contributiune la istoria Tern"-
Romanesci sa fie Med folos.
IV.

Cu tad teribila sa reputatiune de otravitor,vindator i intrigant politic,


Constantin Cantacuzino Stolnicul a fost una din cele mai importante
figuri culturale printre boerii no§tri din secolul al XVII-lea. Scia gre-
cesce, italienesee i latinesce, ca16torise prin Europa, avea gust pentru
carp', §i posedhm Inca re'maqite din biblioteca sa. Constantin Daponte Ii
numesce eel inv'etat : 6 kun4p.o.w. (2) Pacatele-I politice, cari sunt macar
in parte reale, le-a ispa§it prin mórtea lui silnied la Constantinopole,
unde fu sugrumat in InchisOre, impreuna cu fiul se'il Stefan-Voda,
la deco césuri de nOpte, 7 Julie 1716. (3) Pentru cunoscintele pe cari
§1 le c4tigase §i pentru iubirea sa de cultura, el trebue sa-si aibd
locul in istoria desvoltärii nOstre intelectuale.
Intro strainil cu earl Constantin a avut relatiuni 1ntr'un timp cand
rdsboiul germano-turc aduceh dese off la .noi generall §i ofiterl im-
periali, a fost §i Comitele Ludovic-Ferdinand de Marsigli, din Bologna.
Generalul de Marsigli a scris doué lucruri earl ne intereséza. §i pe
(1) Acatiu Barcsai, Principele pus de Turd in Ardél. i Miron Costin Ii dice
.Borcea Ianop (p. 360). Locurile de mai sus sunt pe filele
-
41 §i urm., 215, 224 v°,
230, 233, 247, 292-3, 305 i urm., 318.
(2) V. Daponte, in Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucuresci, 1888, p. 173. Pentru
manuscripte grecesci din biblioteca sa, v. in aceste Anale, Intâiul meti memoriii
despre Manuseripte din biblioteci strdine, p. 217, 223, 235, 239. loan Comnen doctorul
i-a resumat vieta lui Joan VI Cantacuzino (memoriul citat, p 220 ; cf. Erbiceanu,
1. c, p. 111). V. §i mai departe, in acéstà privintd.
(3) Dimitrie Canternir, Evenimentele Cantacuzinilor i Brdncovenilor, in torn. V din
Opere, publicate de Academia Româng, p. 30; Genealogia Cantaeuzinilor, in Bu-
ciumul romdn pe 1863, p. 563 ; cf. Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della
Valachia, Venetia 1718, p. 205-6 (care d'a" data de 7 Iunie).

www.digibuc.ro
/A AbItTSCEUPTE DIN BIBLIOTEd STRAINE 63

nol : «Dundrea panonico-misicd», o opera de geografie descriptivä,


publicatà cu un mare lux de tipar 0 de plan§e, in splendide volume
in-folio (1), 0 «Starea militard a ImperiuluI OtomanD, din care repro-
ducem la sfir0t lucrurile privitOre la istoria românescd. (2) Pentru cea
dintfiiil carte, autorul, avênd nevoie de ldmuriri, s'a adresat lui Con-
stantin CaRtacuzino. Intrebärile lui Marsigli §i réspunsurile lui Can-
tacuzino ni s'aii conservat in hârtiile generalului, pe cari le posedd
acum Biblioteca Universitâtii din Bologna.

0 biografie a lui Constantin Cantacuzino ar fi istoria Tthil-Roma-


nesei sub Brancovenu §i Stefan-Vodd, el fiind principalul factor in
acéstä istorie. Trebue spus insd cevk asupra lut Marsigli i, in special,
asupra relatiunilor acestuia cu Tera-Romdnescd. Manuscriptele genera-
lulut gdsindu-se la Bologna, void puté sä me razim une.ori pe .docu..
mentele inedite, cari vor fi reproduse in extenso.
Pentru viéta lui Marsigli cel mai bun isvor ar fi, de sigur, Serittori
bolognesi ai lui Fantuzzi §i, mai ales, Memoriile Comitelui, compuse
de acela0 Fantuzzi i publicate la Bologna, in 1770. NeavAnd la in-
demand aceste cdrti, voill trebul sd-mi culeg informatiunile din «Istoria
literaturei italiene in secolul al XVIII-lea» de Antonio Lombardi, care
a cunoscut cele doue lucrdri citate ale lui Fantuzzi, direct sag prin
mijlocirea «Vietelor italiene» ale lui Fabbroni. (3)
Fig al lui Carlo-Francesco §i al Margaretei, Marsigli, care avg un
frate mai mare, Antonio-Felice, mai tarclig. Episcop de Perugia §i di-
letant in ramure fOrte deosebite ale sciintei, se 'Ascii in Bologna la
20 Iulie 1658. Intre profesorii seT fu vestitul naturalist Malpighi. In
tinerete Meg cdletorii prin Italia, cari II creard o reputatiune de invetat.
La 1679 merse la Constantinopole, stdtti acolo pe langd bailul venetian (4)
un-spie-cjece luni 0 se intOrse cu o descriptiune a Bosforului. Visitá
Roma, unde fit apreciat de Regina Maria-Christina a Suediei, i Milanul.
Intrând in serviciul Imperialilor, inaintd repede panà la cele mai
inalte grade, dar fu prins de Turd, pe cart II in§eld cum cà ar fi
soldat de rind, 0 asistd ca rob la asediul cel mare al Vienei. Dus in
aceea0 conditiune de sclav in Bosnia, se liberd abid la 1684. Lila.' parte
cu. Wirile imperiale la asediul Budel, dar fu silit de sandtatea sa
(1) Danubius pannonico.mysicus, 1726, 6 vol. in-fol.
(2) V. la sfirsitul acestui memoria.
(3) Storia della letteratura italiana nel secolo XVIII, III, Venetia, Andreola, 1832,
p. 10 si urm.
(4) Acest ambasador era Pietro Civrano (Hurmuzaki, V2, p. 157 si urm.).

www.digibuc.ro
64 N. IORGA

subredä a se stabill la Viena ca director al arsenalului. La 1686,


aflandu-se sub zidurile Budd a doua Ora, isbutl sä scape de prada
comori sciintifice la luarea orasului de calre Germani. Fu numit am-
basador la Roma, iar in 1690 i se dädii o misiune secreta la Con-
stantinopole, unde ambasadorul engles, Heemskersk, media pacea intre
Imperiali si Turd. La 1696, el fu ales iaräsi de Imperat printre nego-
ciatorii pacel, care se incheia la Carlowitz. Dupg. iscalirea tractatului
i se dadt sarcina delimitaril teritoriilor none' castigate de Imperiali,
sarcinA pe care o implini mai multd vreme si de care vom mai vorbi
la vale. Ca resplata pentru bunele sale servicii, fu creat Stailmeister
de &Are Imperat. Apol i se dadii o comanda in rasboiul Cu Franta.
La 6 Septembre 1703, el si superiorul sëü, Comitele de Arco, predag, dupg
o aperare pe care Saint-Simon o calificd de «mediocrav (1), cetatea
Brisach Ducelui de Burgundia. Furg dati amindol in judecatà la 1704,
dupd cererea Principe lui de Baden : Arco fu decapitat, far Marsigli
suferl degradarea. TOte cererile lui de a i se- face dreptatea, care
credea eh I se cuvine, furl zadarnice. Atunci trecb. in Franta, uncle
fu primit fOrte bine i locul o bucata de vreme. Intors in Bologna,
intemeià done Academii i Institutul din acest oras. Intrerupse re-
tragerea sa studiOsd pentru a servl pe Papa in rdsboiul cu Imperatul
§i pentru a face o caletorie la Londra i in Olanda. Desgustat pe
urmá de necazuri de familie, parasi Bologna, schimbandu-si i numele,
din Marsigli in Aquino. Lovit de apoplexie in vechiul seu adgpost
din Franta Meridionald, se IntOrse in sfirsit in Bologna, unde mud
la 1 Novembre 1730 si fu ingropat in vechia biserica a Sfintului
Dominic, unde i se vede chipul pe monumentul ridicat de Academia
dei Pittori. Cu dénsul se stingea o glorie a Bolognei, care voise sh-i
ridice, in vieta lui Inca, o statue, i unul din cei mai activi, mai
aged si mai multipli ca activitate dintre Italienii secolului al XVIII-lea.

Intaia Ord cand vedem pe Marsigli in atingere cu terile nOstre e


in 1690, dupd victoria lui Brancovenu si a Turcilor la Zernesci. Soco-
telile Brasovului pomenesc la 29 Octobre si la 4 Novembre cheltuelile
facute cu Comitele «Márssellyi», venit CU o suith de noue-spre-clece
persOne, la prima din aceste date. (2) Pe atunci Domnul Munteniei
si principalul sèfl ministru ere' cei mai credinciosi servitori ai Sul-
tanului i boeril prieteni aT Imperialilor denuntad la Viena pe «Green"»
(1) Mémoires complets et authentiques du Due de Saint-Simon, ed. Chéruel, III,
Paris, Hachette, 1872, p. 1.
(2) V. memoriul urmator, la acésta data.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECY STRAINS 65

de Cantacuzinesci, earl pradd i despOie Ora. (1) La 27-8 Februarie


1691, din Casovia i Eperjes, Marsigli trimete la Curte o chartd i un
noii raport asupra Moldovei : dupà dinsul, partea dintre munti
Siret ar trebul lhsatä Poloniel pand la Bistrita ; Imperialii, din partea
lor, War stabili intre Bistrita si linia Focsanilor si Galatilor, egâtuinth
ast-fel :Muntenia ; sesurile de la résdritul riului Siret ar fi pustiite,
pentru a OM Turcilor comunicatiunile. (2) La 10 Julie, el redactà la
Viena raportul sell principal asupra térilor de la DunbIre. (3)
In Septembre 1691, Marsigli fu insärcinat cu o misiune secreth pe
langä Brâncovenu. Fu prirnit forte bine de cel mai prudent, mai ascuns
si deci mai versatil dintre Domnii nostri in secolul al XVII-lea : i se
dadii o masg, la care Domnul toastd qsotto voce», cu jumgtate de
glas, pentru Imperatul crestin de la Beciii. (4) Primit, la 14, intr'O
audienta care dull nu mai putin decat sese cesuri, Comitele audl
desthinuiri curiOse asupra simpatiilor lui Brâncovenu pentru crestini
gi gAndului ce aveh acesta de a se supune Germanilor, i vedii cu
ochil sei corespondenta lui Tököly cu ambasada francesh pe lângd
POrtà, corespondentd luat asupra unul curier ungur omorit din
ordin- domnesc, (5) Constantin Stolnicul scrisese la 16 §i 29 Iunie lui
Veterani j altor sefl imperiali (6) scrisori pline de prietenie ; si el
fàcti asigurhri de supunere lui Marsigli, (7).
Dupd plecarea Comitelui din Bucuresci, Brâncovenu 11 scrise la 15 si 30
Septembre si 8 Octobre, trimetendu-i scrisori cgtre Imperat, dându-i sciri
gi explicandu-I Intâiui zabava, apoi refusul de a veni, al Capuchehaielei
tern', Ienachi Porphyrita, Marele-Dragoman, chemat de Domn, duph in-
demnul lui Marsigli, pentru a i se da ordine. (8) La 5 Octobre, Comi-
tele se gAsi'a in laga'rul de la Oradea-Mare, de unde comunicA Impéra-
tului resultatul misiunii sale in Tera-Romandscà; la 7, el scrise tot de
acolo §i pentru acelasi scop ministrului imperial, Comitele Kinsky. (9)
(1) Hurmuzaki, V1, p. 363. 0 nou'a editiune, mai rea, de I. Tanovicenu in Arehiva,
X, p. 231-2.
(2) Hurnauzaki, ibid., p. 368-70. in socotelile Bistritei Marsigli e poraenit la 9 si
15 Februar.
(3) Hurmuzaki, Fragmente, III, p: 364, nota c.
(4) Cf., pentru asemenea toasturi, senza perb esprimersi affatto apertamente chiaro»,
si Del Chiaro, p. 57.
(5) Hurmuzaki, V1, p. 387-8, 392-3 ; Fragmente, III, p. 368-70.
(6) Hurmuzaki, V1, p. 378, n° CCLVIII i Fragmente, III, p. 3687 nota a.
(7) Hurmuzaki, V1, p. 392-3; Fragments, III, p. 368-70.
(8) Hurmuzaki, V1, p, 391, 394.
(9) Ibid., p. 392-3, no Ccmax; Fragmente, III, p 371, nota bb.
Analele A. R.Tom. XXI. Memoride Sect. Istorice. 5

www.digibuc.ro
66 14. 1o13.4A

La 20 Novembre, Marsigli se intorsese in Bucurescl, unde gasi


aceiasl prieteni, aceleasi bune dispositiuth i aceleasi ospete ca i cu
cate-va luni. inainte. (1) Din Bucuresci, el pleca la POrta, unde era
numal «secretarul ambasadorulul angles». La 5 Ianuarie 1692, il vedem
scriind din Constantinopole. Tot aid se gäsia in Aprilie. (2) Peste done
lunI, Comilele visita iaräsi pe Brancovénu, care promitea a insciinta
pe Imperialil din .A rdél in privinta mischrilor Tatarilor, (3) Ajungea
la Brasov in diva de 25 Iunie i plea. la 27 spre Fagaras. (4)
Tot din 1691 sail. 1692 e darea de sémd asupra Imperiuldi Otoman
si negocierilor incepute cu Alexandru Mavrocordat Exaporitul si
Zulfikar-Efendi (5), dare de séma facuta de Marsigli catre Curtea din
Viena (ms. 55, fO 238). Sunt inhuntru lamuriri folositOre asupra po-
litical 1u Brancov6nu la acéstä data.
Relazione dell' autore a Suet Maestet Cesarea dello stato della C'orte 01-
tomana, della sua milizia, de' trattati fattisi insino a quel tempo intorno
alla pace del 91, dell' intenzione della Transilvania, dell' inchinazione della
Valacchia e del portamento del Telcly ed Aisler.
. . . Ii Prencipe di Walakia si vanta &es-sere nemico del Tekli; ha man-

dato dolianze alla Porta per li danni ha ricevuto quest' inverno dalli suoi
usari, ma tutto indarno, havendo dovuto ii Vezire ad instanza dell' am-
basciatore di Francia disimular tutto al favore del Tekli, anzi che II un tal
l3ertodi, Ungaro, che fa per molti anni suo inviato alla Porta, ritornando
de Costantinopoli con 7m taleri dateli dall ambasciatore di Francia per
11 suo padrone, incoutrô nella Walachia ladri, che con li denari ii Ievarono
la vita (6), e per instanza del medemo ambasciatore francese ha bisognato che
il Principe di Walachia paghi del proprio, rimborsi ii Tekli, cosa che, con
tutte l'altre, l'hanno posto nel' ultima rabbia contro di questo infame, che
si befegia di lui, vantandossi, che lo bra deporre. Li Walachi hanno occisi
molti. ribelli e fatteli quanti danni han potuto, e sarebbero con animo di
farglene phi ad ogni bona ieppertura. Ii Voda o Principe cerca ogni strada
di scusarsi del fatto contro Vostra Maesta, havendomene datti segni ii
Gianogi, suo agente in ora alla Porta, e fatte l'instanze per la dimissione
di questi Walachi, qui si trovano, e dimostrate le corrispondenze tiene col
Veterani. Questo nel intimo è unito a non voler Tedeschi in Transilvania

(1) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 370 1.


(2) Ibid., p. 384, notele o i p.
(3) Ibid., p. 385.
(4) V. socotelile, in memoriul ce urrnézd.
(5) Hurmuzald, Vi, p. 398-9, n° commit.
(6) V. mai sus, p. 165.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 67

et a cercare l'esaltatione dell' Abaffi, e si aiuta quanto pub, e mai mai as.
sisterebbe ii Tekli, per la reciproca inplacabile nemicitia. La persona del
Tekli, dal Visit- -poco amata, per haverli neggto l'Aisler, dal universale de
Turchi odiato, considerandolo per auttore d'ogni loro rovvina et per un bu-
giardo inganatore.
In 1694, Vara" ocupatiune oficiald, Marsigli trdia retras, ocup'andu-se
cu studiile sale. El scrise de mai multe on pe acest timp WI Constantin
Stolnicul, trirnitandu4 sciri §i. ca.rti un atlas §i operele celebrului Iesuit
Padre Segneri. h cerea., in ace1a§1 timp, lhmuriri sciintifice pentru o
Dade a sa, pe care o pregatia. («trattato istorico-naturale-geografico
delle Dacie»). Stolnicul fespunse trimetênd acele informatiuni §i sciri
politice din Turcia, call se cuprind in urmaltórea scrisOre, ce se con-
serva." in Biblioteca Universitätii din Bologna, mss. Marsigli, n° 57,
p. 203 §i urm.
Mustrissimo Signore, Signor mio colendissimo,
Alla prima vista della compitissima di Vostra Signoria Illustrissima con
douto ossequio riceuta e da molto bramata pensavo certo essere almeno
all' ultima mia forse risposta, delle tre scritteli, due in risposta slle di lei
capitate; ma poi, vedendone ii tenore, arrestai, non ritrovando riscontro
veruno delle mie; nelle quali non mancai renderli le doute gratie de libri
favoritemi; cioè il Padre Signeri e P Atlante. Raguagliandoli anco non
haver potuto adimpire le sue virtuose dimande nelle relationi di queste
provincie a causa d'una longa indispositione pod.agrica, quale mi travaglia
grandemente, a fuori d' altre indicibli afflittioni, che questa misera provincia
pati e patisce. (1)
ma hora per quanto posso pia succintamente, ben che questo richiede
una pia grande applicatione, e tempo, quale non hebbi, ii mando (secondo
ii suo desiderio) le presente notizie con li nomi pill distinti in Valacco. I ri-
tratti de prencipi non è cosa cosi facile, a fine che qui adesso non sono
pittori tali che al naturale possino farli; starb sull'accennato, e, capitando
un tale, non lasciara non compiacerla; accia ii mondo virtuoso non sia privo
d'una cosi vantaggiosa et honorata fatica et Vostra Signoria Illustrissima
di quella lode primogenita del suo merto. NOn dubito, che, finita, non es-
sere ancora eon quella honorato da Vostra Signoria Illustrissima.II
1.

(1) In 1693, Brâncovénu e0 inaintea Vizirulul i Hanulul; expeditiunea in Ardel,


plfinuità, se amând insà; Mull prädard i téra avü multe cheltueli cu otiIe turco-
tdtare, earl: trecurà Dundrea la Vidin pentru a merge la Belgrad. Dar in tórnna
(Septembre), Constantin Cantacuzino, «carele aii fost Vel-StoInic,, merse cu Stanca,
mama lui Constantin-Voa, la Iai pentru A duce lui Duca logodnica, Maria, fiida
Domnulut Munten; nunta se fAcii la 5 Novembre (Greceanu, in Magasin, II, 0
«Anonimul>, ibid., V, la acéstà data).

www.digibuc.ro
68 R. IOR4A

Cie che Vostra Signoria Illustrissima mi commando, passai a bocca l'officio


con Sua Altezza, la quale si mostrb pronta a compiacerla e ii manda ii ca-
vallo, etc., come e 11 danaro da sborsarsi a quei signori mercanti in Con-
stantinopoli, come dalle risposte di detti signori a suo tempo vedre, ed in
tntto quello che sara possibile sempre servirla.
Mi, Ii confesso obligato per le nove datemi, e, se ben Vostra Signoria
Illustrissima mi scrive essere ii suo quartiere eremo e privo di simile curi-
osita, ma queste non sono d' eremiti, come ne anco quei che stantiano in
quello sono eremiti.
Io poi (la queste parti altro non he per adesso, senon che l'inviato po-
lacco (del quale non dubito che non sii noto a Vostra Signoria Illustrissima),
gionto adl 22 gennaro in Andrianopoli, al Hano ivi commorante, al quale
era diretto, Ii presente una del suo re, e, doppo qualche giorno, senza haver
qa Turchi nissuna accoglienza ne aboccamento, fit licentiato a 14 del caduto
con questa risposta, che la Porta altro non li concede se non Caminiz fun-
ditus demolita.
Ii Hano di la, doppo altri dieci giorni, parti ancor lui verso Bugiak, ad
appareechiarsi, dicono, per la futura campagna.
Li Turchi fanno apparecchi al lor solito ; ma fra essi non mancano con-
fusioni, cioe l'interni eunuchi col governo di fuora, guardando ogn' uno la
sua testa, ed ii Visir, per sfuggire qualche sinistro, che ii potesse avenire
e forse irninef, procura, quanto piii presto potra, uscire in campagna. II
Del resto, se ben poche, e quasi nulle siano le mie forze, in tutto ella
l'eserciti in suoi commandi, che sempre le trovara pronte, mentre ambisco
essere e sottoscrivermi
Bucuresti, 4 Marzo Di Vostra Signoria Illustrissima
1694.

Osservandissimo et obligatissimo servitore


Constantino Cantaenzéno.

Inspiinsul lui Cantaeuzino se compune din dou6 liste de Domni,


pe alocurea cu explicatiuni, earl sunt une-ori pretiOse, §i dintr'o serie
de intrebari ale Conlitelui, intovar4ite, pe margine sati in corpul foil,
de lamuriri. Pentru unele lucruri Stolnicul trimete la cunoscutul tractat
al lift Toppellinus §i la Bonfiniu. Marsigli cerênd pe scurt i gscirile
cele mai cu greutate, cari pot dovedl continuitatea de descendenta
din poporul roman», Cantacuzino respunde ast-fel gLa ceea ce ceri
Domnia-Ta, Il respund ca trebue timp §i ostenéld mare ; care lucru
11 fac eü dupa puteri, pe romanesce, pentru a elucida mai bine analele
acestel provincil ; dar pana acum nu e gata.*

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 69

Totul ocupä foile 192 §i urmdtOrele din ms. 'Marsigli 57 al Biblio-


tecel Universitatil din Bologna.

Alle petitioni dell' Illustrissimo Signor Luigi Conte Marsigli fatte all'
Illustrissimo Signor Constantino Cantacuzeno per servirsene al prosegui-
mento e prossimo fine del trattato istorico-naturale-geografico delle Dacie.
Petitioni del Signor Conte Marsigli.
Si considera la populatione valacca per un avanzo delle cOlonie furono
da Romani trasferite nelle Dacie, e queste, abbandonate dal suo imperio e
vessate da barbari conquistatori, furono obligate ad abbandonare le loro
residenze fatteli da suoi imperatori nelli siti pitt ameni delle provintie e
riterarsi fra le selve e baize de monti carpatici del Marmaros et altri della Non Marma-
ros, ma
Transilvania. Questi, cresciuti di numero e trovate varie opportunith di Maramuros.
paesi fertili e men oridi delli loro balzi, passorono ad abitarli in diversi Questo
vero.
tempi, instituendo due novi dominii: uno di Valacchia e l'altro Moldavia.
Per la populatione e dominio di Valacchia fit primo capo ii cletto ii Ne- Radulo.
grul, che, costegiando la parte montana della Valacchia, si portO in Campo-
Longo et altri forti siti, come esercito la pitta (sic) dell'edificio di pitt mo-
nasterii, essendo sepolto in quel nominato ... (sic). Arges.
Si prega ogni maggior possibile succinto lume di questo Negrul, delli
suoi natali e gesti, il di lui ritratto, che 6 in tutti ii monasterii.
Si vorebbe sapere se e vero, che tutta la Valacchia di là della Dumboviza
fosse abitata da Tartari, quando regnava ii Negrul.
Si desidera ii cattalogo delli nomi di tutti li prencipi, Vaivoda di Valac- Questo si fa.
chia dal Negro sino al moderno. L'effigie del sudetto Negro, dell'altro f a- Col suo
tempo, e
moso nemico de Turchi, di quello si rese tributario della Porta, del Serbano trovandosi
e del moderno Brancovano ; onorando di dare in cornpendio quelle mag- pittore, si
fara.
giori notitie, che possono comprobare questa continuatione di discendenza
di popolo romano, aducendo memorie, deduttioni, usi et altre particolaria
a noi non note per le stampe, e del principio di questo principato fattosi
da una natione abbandonata e negletta in .altri tempi . .
Succinta e non perfettionata dilucidatione di Valachia. Resposta
Ma bisogna sapersi che non col medesimo principio hanno quei fatto del Cantacu-
questa populatione in queste provincie Valacchia e Moldavia, stante che, zeno.
come narrano gl' annali di queste provintie, ii Radulo Negro, primo Prin-
cipe che fit di questa provincia, come si truova nel cattalogo, lui, nomato
Principe, venne dalla Transilvania con certa militia e nobiltà in questa
provincia, dice, per quella strada che corre ii fiume Dimboviza, e la prima
sede e città che fece fit il Campo-Longo, e poi l' Arges, etc., dove morl e
sepolto.
Fece questo ancora la rocca che e sopra la montagna, vicino al detto
fiume, che guarda la strada verso Trigovista, la quale, appena vedendosi

www.digibuc.ro
70 N. IORGA

dalli suoi avanzi e ruine, altro nome non tiene in valacco se non che
Cietate a Negrului Voda.
Natali di questo Negro, negl' annali di Valacchia non si fa mentione ;
mentre che lui nacque in Transilvania, in quelle parti fni fallor) di Azag,
di dove producono l'origine di Giovanni Corvino Uniad, padre di Matthia,
re d'Ungaria, e, stendendosi anco nel piti dentro delle parti d'Ungaria, era
gran quantita di Valacchi, come fin al di d'oggi si vede in quelle parti,
come per tutta la Transilvania.
Onde gl' Seito Ungari, che habitavano la Transilvania, pigliando piti
forze, procurorono in tutte le maniere e la nobilita e generosita di Va-
lacchi a disminuire e sottometterla e farla ancora suddita, come fecerono,
se ben che molti di loro tengono ancora qualche ombra di nobilta nel
proprio rito greco e cattolago, come si vedeno in Azag, Maramuros, nel
territorio di Fagaras et in diversi luoghi, et altri, mutandolo in calvinismo,
ad imitatione de principi transilvani, si sono phi ingranditi; de quali
principali molti ancora sono Valacchi di natione, di quelle colonie romane.
La Valacchia, che fusse abitata da Tartari nel tempo del Negro, ne di
questo gl' Annali fanno precisa mentione, mentre che non si vedono reli-
quie, neque per imaginationem, che mai sono stati stabili in questo luogo,
seben alle volte, con scorrerie e passaggi in Pannonia, etc., come e quei Scite,
Bulgare, et altre nationi di quella sorte.
Questo che Vostra Signoria Illustrissima desidera, vi vol del tempo e
fatiga grande, quale pro posse io fe in valacco per pia dilucidare gl' an-
nali di questa provincia, ma non è per hora finita. Ella si facci portare
dalla Transilvania, dove credo che si trovara, in Corona o altrove, un li-
bretto historico succinto, per il quale mandarb ancor io, e, trovandolo,
subito l'inviare. E intitolato detto libretto Origines et oceasus Transilvano-
rum Laurenzii Toppeltini de Medgyes, dal quale e d'altri autori che cita
potra facile conoscere molto intorno questo. Ma vorrei ancora che si leg-
gesse e ii Bonfinio. II

Non Milk, ma Milkov I


Banato e Che occupa ii tratto di paese
principato che è dall' angolo di Orsava 0
sino all' Olta. Che occupa ii
paese dell' Olta sino al fiume
Milk.

0 Nomi in valacco de giudez che sono dall'


Orsava fin all' Olta, 5 :
Mehedinz.
Ghiul de sds.
Velcia.
Romandz.
Ghiul de gids.

www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 71

Da 11' Olto flume fin a Milkov, sono 12 : 01011,


Argescul, Muscelul, Dimboviza, Teliormanul,
Wlascka, Ilfovul, Prahua, Secuienii, Ialomizza,
Buse' 11, Rimnicitl.
Non zudes, ma Tutto questo si di- Cinque di qu- Sono ignoti
giudez. vide in diecisette zudes esti sono nel Ba- e si domanda
o giudicature o comi- nato. la denornina-
tati. G1' altri do- tone.
dici nel princi-
pato.
Pretende la Valacchia d'esser stata usurpata da Turchi nel longo ter-
ritorio di Almas ; che comincia da Medies, e Ira quasi sino a Palanka al
Danubio, come pure per ragione di dotti (1) fit alienato da un Principe quel
terreno è fra ii fiumi Milkovo e Putna.
Montana Della munte.
Divisione naturale della Va- Silvestre Della padure.
lachia respettivamente alla Campagna
della chimp.
sua situatione e positura. aperta
Paludosa Balta.
Non in Bucureste era la Dominio ecclesiastico in Valachia, cliviso in
sua sede, ma in Trigovist, un metropolita'due vescovi et un terzo da
mentre quella doppo quei pochi anni in qua abolito.
antichi prencipi e stata la Metropolita fRimnik
sede de prencipi e metropoli. { VescovatitBuseo
che risiede in Bucureste [ -*1
Strahaia abolito.
Si piace, deve sapersi ancora,- che tutti i fiumi e phi principali che sono
in questa provincia, come il Ghij, che sboccano a PlOp, nel Dannbio ; Olto
all'Islas ; Arges a Oltenniz ; e Jalomizza a Oras Flocci ; et altri ancora di +fuori
non minor conditione di questi +, quali come questi non sboccano nel Danubio, d'una piiI
ma fra loro si mescolono. Tutti questi fiumi conoscono la loro origine da multitudine
d'alcuni
queste montagne, Carpatici dette, fuori dell' Olio, ii quale viene dalla Tran- fiumicelli
silvania, dalla parte del Chine detto, et, irrigando quelle pianure di Fagaras,
rompe le montagne a Boiza, Kaineni, etc.
Walachia.
Petitioni all' Illustrissimo Signor Constantino Cantacuzeno per la Molda-
via. E resposte dal detto.
Maramuros, non Marmaros. Si ricordara, che mi mostrb un manoscritto
dell' origine et istoria della Moldavia, che era una provincia spopolata, e,
(1) Detti?

www.digibuc.ro
72 N. IORGA

veduta dagl' abitanti della Marmaros in congiuntura d'andare alla caccia


di bue salvatici, si vene da loro all' abitatione d'essa terra, e seguente-
mente sara stato eletto un capo, come fit in Valacchia il Negro, e si desi-
dera di questo primo ii nome, e Panno che flu, ii ritratto se è possibile, ii
catalogo del nome di tutti gl' altri prencipi sino al moderno, come si con-
stitui tributaria alla Porta, e qual Principe fit. L'arma o sigillo della pro-
Questo si vincia quale sia, e pia di tutto preme l'origine con un succinto estrkto del
vedra nel Ca- di lei bello manoscritto.
talogo.
Come e quando ii Tartari s'impadronirono del Bugiak (1), e qui potra darmi
qualche notitia della famiglia Besaraba (2), oriunda della terra detta Besa-
rabia, et ora Bugiak, che si vole fosse porto di Moldavia.
Zudéz overo in moldavo detti Cinult, sono questi:
Nedmzul, Rómanul, Bachéul, Patna, Tectizul, Cohurldiul, Tiitoud, Vas "(dub
Felciidl, Leptiscna, Orhéiul, Jáscii, Kerligettira, Cernetizul, Hotinul, DorohiMul,
Her Sorócca.
Zinuturi. La Moldavia si divide in zenut, che sono comitati, senza con-
tare li zenut spetante li parte del Bugiak da Tartari in ora posseduta.
Ii Dominio ecclesiastico di Moldavia consiste in un metropolita o arci-
Non e vero; vescovo, che ha due vescovati di rito greco, et uno d' armeno.
m a ben si tuti
tre di rito ( Roman
greco. Metropolita, che risiede in Jass (3) I Vescovi di rito greco
Vsta
I. di rito armeno t Sogiova.
Si prega di correttione a questa nota geograilca, quando ne havesse di bi-
sogno, e di pia si vorrebbe sapere se la Moldavia si divide in montana,
(1) Questo encore col tempo. Nondimeno deve sapersi che non li Tartari s'impadro-
nirno del Bugiak, ma li Turchi, e Ii dedorono ad abitare a Tartari, possedendone essi
Turchi, in Bugiak (quale sona: Angolo) la citta Acchierman, che vol dire Citta Bianca,
in Valacco : Cittate Alba; Chilija, Ismil, etc.
(2) Della famiglia Bessaraba nel cattalogo de prencipi si vedrh.
(3) Non era Jass sua residenza prima, ma Succiava, come prima sede e metropoli
de prencipi.
Le residenze dei tre vescovi sono:
Roman.
Husci.
Redeuzi.
N. ma quello d'Armeni che si diceva, era al beneplacitum solamente, non constituito
secundum ordines, e questo per li molti merchanti et abitanti armeni, che erano in
Succiava et altri luoghi, era riceuto.
N. E encore un altro vescovo, cattolico, in Moldavia, la cui risedenza era et e, quan-
do si trove soggetto, in Bacheii, come era gia in quest' anni Monsignor (requiescat)
Giacomo Dluzschi, Polacco di natione, dotto et esemplare di .vita, al signor mio
ben noto. Am stramutat in note, din necesitate tipografica, aceste note marginale
mai intinse.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 73

in boscosa, in piana, in paludosa, come la Valachia, se habbi la divisione


di banato, come pure si prattica nella Valachia, assignando li termini
.d'ogni divisione, mentre di gia si ha una ottima mapa di questa provincia,
che manca solamente di tale divisione.
Ii sito della Moldavia, non come quello della Vallacchia longo e piano,
ma pia tosto orbicolare; non pianura, ma quasi tutta colline; la parte cam-
pestre non e boscosa, ma bensl quella de mond.
Fiumi, se ben ha, ma nelle parte montane. Tre sono i pill nomati in pro-
vincia. Siret, ii quale, di sotto Fosciani unendosi al Milkoa, Ira a sboccare
in Danubio alla Braila, e quello divide Moldavia da Valachia, da quel
luogo dove s'unisce, perche nella parte superiore lo fa il MilkoIi. Pelt:
questo (se non m'inganno) è Ii Hijerasus flume, detto; questo sboeca di-
sotto Galaz, dove fa una grande palude chiamata, Bratosc. Ii terzo, Nister
(et Thira detto) : questi sbocca sotto Acchierman, nel Mare Negro, e questo
-6 che fa quel' angolo, che si dice Bugiak, cioè della Thira, e Danubio, ii
quale non tanto lontano ancor lui sbocca in detto mare. Quel Nistro fiutne,
scorrendo ancora per in sin a Thighina o Bender detto, divide Ia Molda-
via dall' Okraina e Podolia. Di questi tre fiumi, ii Nister e'l Prut hanno la
loro "origine dalle montagne della Polonia. Ii terzo da quelle di Moldavia.
N. Qualche volta, mirando le mappe di queste provincie, mi dispiace che
vedo essere di gran fatica e spese, e poi errori non piccioli, si ne i siti,
come ne fiumi e citta, e, quel che e peggio, ne i nomi. Taccio dell' altre pro-
vincie e regni. 0 Deus bone, quanti errori saranno !

744947'1 d-/;,0L

r)7-7/eLfz- `4.1cLe C 7143.

Catalogo dei principi della Wallahia.


Cattalogo de' principi di Valachia (sic).
[1.] Il di cui primp principe Lu nell'anno di Christo 1290 : Radul Ne-
grul; di questo nome, e nel principato, ii primo.
[2.] Michele il primo.
[3.] Dan il primo.
[4.] Alessandro primo.
[5.] Mircia prirno. Questo e quel Mircia famoso, che l'historie, cosi greche,
come latine, fanno mentione; ii quale hebbe con Turchi molte guerre, anzi

www.digibuc.ro
74 N. IORGA

con sultano Ildirim Baiazit, detto ii Folgore, e, come gl'annali valachi nar-
rano, hebbe una gran vittoria contro detto sultano. E questo fece quel monas-
terio cenobio sa le sponde dell'Olt, chiamato Cosia, nell'anno di Christo 1393.
[6.] Vuladul primo.
[7.] Vladislavo primo.
[8.] Radul secondo.
9. Laiotta primo. Questo fa superato e sforzato ad accordare ii tributo
e darlo al Turco.
10. Zepellusco primo.
11. Steffano primo.
la Radul terzo.
13. Mircia (primo) secondo, crudele tiranno.
14. Wladul secondo.
15. Nagul Bassaraba primo.
N. Questo è 11 vero Bassaraba, da dove viene l'origine e del presente re-
gnante Prencipe. .

N. B. Deve sapersi che, quante famiglie nobili si trovano hora in questa


provintia e- in Moldavia, nessuna è vera e pura valacha o moldava, e,
se vi a qualcheduna, e miserabile e quasi ignota ; ma di quelle che hoggi
sono in nobilta sono tutte linee o di Greci, o di Bulgari. Di Greci, come
le nobilissime famiglie Paleologa e Cantacuzena, le quale, doppo che cadd6
l'impero greco in mano d'infedeli, si disparsono in varii .regni e _provin-
tie, come in Trabisonda, Morea, Thessalonica ed altri luochi ancora di-
versi, e pia lontani j, e in queste provintie : Valachia, Moldavia et eciam
in Crimea, sono di Palaleoggi ; delle quale, altre sono affatto estinte, altre
ancora ci è qualche reliquia. In Moldavia, di linea mascolina, della nobi-
lissima famiglia Paleologa resta in un solo (1), ma di Cantacuzena ni sono di
pia. In Crimea, de Paleologi sono per disgratia cascati nel Maumetismo,
de' quali si trova sino ad' hoggi uno di quelli, presentemente nel servitio
di questo principe (per6 della linea pitt tosto feminina), e si chiama Murat
Scah. Sa che Scah vuol dire in lingua persiana 1.6, donde anco fra quei
barbari è rimasto quel solo antico nome reale.
Li Bassarabi sono e producono la nobiltà da quei kralli e principi di
Bulgaria, quali, sorpresi dalla tirannide ottomana, ancora sono dispersi
per diverse parti del mondo e venute anco in queste. Si trovavano ancora
et altre nobili farniglie in questa provintia di quei Bulgari, come Craio-
vesti, et altre, delle quali pochissime ne sono adesso, e fuora di queste sono
state altre famiglie conspicue o in nobiltà, o in valore, come Buzesti, Ca-
II,

lofiresti, o Farcassani, etc., quali s' hanno acquistato_ a costo del proprio san-
gue quella nobilita, quale forse per natura non havevano. In somma, a
tutte queste famiglie, che sono hoggi in queste provintie pia conspicue o
"(1) in partei inedita" a cronicei 1111 Greceanu (Ens. la Bibl. Ac. Rom.) se citéza un
e alalog a r. Pentru Cantacuzinil tatari, v. genealogia lor citatd, p. 103-4, 139:

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBUOTECI STRAINS 75

nobili, sono e producono la loro origine, o da Greci, o da Bulgari, se ben


che certe di esse tirano la loro linea da centinaia d'anni.
Questo Nagoe Bessaraba nel tempo di pace o guerra e statto grande,
pio e valoroso prencipe. Questo è quelo che ha fatto quel famosa e rara
fabrica di monasterio a Argies e in Tergovista la chiesa metropolitana e
altre molte .in Valachia e nel Monte Santo, e in altri luoghi, cose degne
di memoria.
16. Radul quarto.
17. Radul d' Afumazi, quinto.
18. Wadislao secondo.
19. Radul sesto.
20. Moise primo.
21. Wladul terzo.
22. VinOla primo.
23. Radul settimo. II

24. Paysio, per sopranome Radul tiranno, ottavo.


25. Mircia terzo.
26. Radul nono.
27. Petrasco primo.
28. Petro primo.
29. Alessandro secondo.
30. Vintila secondo.
81. Mihna prirno.
32. Radul decimo.
33. Petro Cercello, secondo.
34. Mihna secondo, tiranno.
35. Steffano Surdul, secondo.
36. Alessandro terzo.
37. Mihai secondo. Questo è quel che fece felicemente tante guerre con
Tunchi e Tortoni, con Transilvania et altri invidiato finalmente dalla for-
tuna, fit per insidia amazzato in Transilvania da Georgio Basta, odiata as-
sai, e proditus dalla perfidia transilvana.
38. Sorbano Bassaraba ,primo, per sopranome Radul. Questo ancora
con Turchi e Tortoni, assistito da Cesare, .febe felicemente molte ,guerre,
ancora con Transilvoni ; tandem, non potendo resistere put alle forzi infe-
dele, dopo nove anni che domino (cinque pacificando, quatro guerregiando)
II

questa provintia, si ritirO sotto la prottetione di Cesare ; ii quale, doppo


grave e longa malatia di podagra, mori in Vienna nel tempo di.Rodolfo primo
imperatore ; ii suo cadavere fit portato da suoi qui nel suo monastero no-
mato Comana.
38. Radul detto Grande, undecimo.
39. Steffano terzo.
40. Alessandro Elias, quarto.
41. Gavrila primo,

www.digibuc.ro
1713 N. IORGA

42. Leone primo,


13. Mattei Bassaraba, primo.
14. Costantino Bassaraba primo, figlio di Serbano primo Bessaraba.
15. Milana terzo, tiranno.
46. Gica primo.
47. Gregorio primo.
48. Radul Leone, duodecimo.
49. Antonio primo.
50. Duca primo.
51. Serbano Cantacuzeno Bassaraba, secundo, Cantacuzeno dal padre,
Bassaraba dalla madre, la quale fir figlia del Serbano sopranomato Bas-
saraba, e fit educata in Viena e doppo la morte del. suo padre portata in
Valachia con la sua II madre Prencipessa Elena, la quale produceva l'ori-
gine da quella prima nobila e valorosi Merginani. Dragic, che era gran
cavallerizzo del Negrul e con l'istesso Radul Negrul discenderono et occu-
porono questi luoghi e provintia, scacciando i barbari; come le reliquie di
quei di presente si vedono a quei Marginani e in altri luoghi che sono ap-
presso Filippesti, dove quelle posessioni le possedono per fin' al di d'hoggi
i loro discendenti, che sono i Cantacuzeni, dalla linea materna. (1)
52. Costantino Bassaraba, secondo, nepote di sorella del Serbano /du-
blu, $ters cu creionull secundo, Cantacuzeno, et in molti e felici anni felice
Prencipe.
Deve sapersi che, se bene questi sopranominati prencipi erano sottoposti
al giogo di Turchi e tributarii, non di meno qualche volta, dal loro tiran-
nismo sorpresi, piir del lecito, e quello che erano le loro conventioni, si etiam
ii Turchi erano assai piiillpotenti, non di ineno non mancorono guereggiaro
con vicendevoli colpi di fortuna, e non poco discapito di essi tiranni, con
quali per quei mezzi si veniva a discrettione di raggione, e forse sino
adesso fosse (2), come altri potenti regni, totaliter Turchia ; o chi sh. gl' ar-
cani e decreti divini, perchb se mantiene ancora in questa provintia ii chris-
stianesmo. (3)

Catalogo de prencipi di Moldavia.


Il guile primo prencipe fit nell'anno di Christo 1395:
1. Dragosc primo.
2. Sas primo.
B. Lazko primo.
4. Bogdan prirno.
_

(1) Cf., asupra acestui Drágbici, Genealogia Cantacuzinilor, p. 120. Acolo se spune
ca el era «fratele Basarabilor.. Elena, mama Elenei Cantacuzino, ar fi fost nepóta
lui Udr4te §i straneptita lui Draghici (p. 127).
(2) Ms. are, se pare, forse.
(3) E de observat CA acésta lista cuprinde i pretendentii.

www.digibuc.ro
IdANUSCRIVTE MN DIBLIOTECT STRIINg 11

5. Petro prifno.
6. Roman primo.
7. Steffano primo.
8. Juga primo.
9. Alessandro primo.
10. Elias primo.
11. Steffano secondo.
12. Petro secondo.
13. Steffano terzo.
14. Giuber primo.
15. Alessandro secondo.
16. Petro Arom terzo.
17. Steffano quarto, detto Grande. Questo b quel Steffano Grande, dalle
listorie, tanto greche, quanto latine, nominato, et maggiormente da Polacchi
historici ubique nominatus, che fece guerra con Turchi, Tortoni, re di
Po Ionia et Ungaria e, come li moldavi annali narrano, e con l'istesso Mat-
thia Corvino, re di Ungeria.
18. Bogdan secondo.
19. Steffano quinto.
20. Petro Ralesc quarto.
21. Steffano sesto.
22. Alessandro terzo.
23. Elias secondo.
24. Steffano settimo.
25. Sgiolde primo.
26. Alessandro Laposnanolo quarto, tiranno.
27. Despota heretico, primo.
28. Steffano Tompza, ottavo, tiranno.
29. Bogdano terzo.
30. loan Armeno, primo.
31. Petro quinto.
32. Than secondo.
33. Alessandro quinto.
34. Iancul Saxo, primo.
35. Aron primo, tiranno.
36. Gieremia Mogi la, prime.
37. Simeon Mogi la, primo. II
38. Constantino MogiIa, primo.
39. Gasparo primo.
40. Radul primo.
41. Barnoski Mogila, primo.
42. Alessandro sesto.
43. Moise Mogila, primo. Questa famigIfa de Prencipi e stata di buona
et antica progenie et hebbe parentella con magnati polIacohi, della quale

www.digibuc.ro
78 N. IORGA

famiglia ancora nel di d'hoggi, in Po Ionia et Lituania, 'si trovano li gene-


rosi rampolli.
44. Alessandro Elias, settimo.
45. Vasilie primo.
46. Steffano Burdusca, nono.
47. Gica primo.
48. Steffanizza, dechno.
49. Dabiza primo.
50. Duca primo.
51. Petrecieko primo.
52. Antonio primo.
53. Dimitrasco Cantacuzeno, primo.
54. Constimtino secondo, Cantirnir, detto barbaro.II
55. Constantino terzo, figlio di Duca, quale al presente ragge quella
provintia.

Cartea pe care o anunta Cantacuzino a fost scrisa in parte, ne-a


fost pastrata §i o intrebuintam de vre-o jumatate de secol, de cand a
fost tiparitd de librarul Ioanid (1), fail sä se fi gandit cine-va la au-
torul, nu tocmai greil de recunoscut, al acestei cronice «anonime . E
vorba de «Istoriia Teri-Romanesci dintru inceput , cum II dice in sin-
gurul manuscript complet sail de Fragmentul dintr'o cronica pe scurt
a Romanilor., cum o intituléza ultimul editor al bucatiI descoperite
in 1858, M. Kogalniceanu.
Insemnatatea lucrariI, soliditatea ei sciintifica pentru timpul cand a
fost scrisä §i pentru Ora unde s'a scris, largimea, seriositatea §i nou-
tatea vederilor re'spandite in ea, ail pus in mirare pe top' cel ee s'aii
ocupat de dinsa §i i-a fdcut sd caute cu interes cui ar puté sä fie atri-
buitä o asemenea opera. D-1 Hasdeil, indemnat de eruditiunea variata §i
temeinica a autorului necunoscut, s'a gandit la Milescu, Moldovén emi-
grat in Téra-Romanescd §i om de o cultura forte vastd §i adineA. In
frasa: «carele fiind eil Inca In Moldova l'am gasit [leatopisetul mol-
dovenesc] la Ionita Racovita, carele era Comis mare , d-sa vedeà do-
vada decisiva. a unei origini moldovenesdi pentru autor. Se mal' rezima
d-1 Hasdeil §i pe potrivirea intre citatiunile cuprinse in cronied §i cele

(1) G. Ioanid, Istoria rerei- Romdnesa vechiii ms. aflat in orasul Chisina de
ierodiaconul Daniil, Bueuresel 1859; in Istoria moldo-romdnd, publicatá de acelaai
(Bucuresel, 1858, in-80), I, p. 297-378.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN 131BLIOTECT MAINE 79

din digresiunea asupra istoriei continuth iri prefata unui ehresmologii,


colectiune si thlcuire de profetii, ischlith acésta de Milescu. (1)
Argumentele d-lui Hasdeil all convins pe d-1 Picot, care in intaia redac-
tiune a biografiel lui Milescu, inlatura i argumentul pentru o tesä con-
trara ce se puteh scole din faptul cä autorul necunoscut dice Romanilor
din Tera-Romanesca «cel de aici». (2) Ba inch, in cele spuse de tronich
cu privire la asimilarea intr'o térd a familiilor strhine, d-.1 Picot vedea
o alusiune la situatiunea de imigrat a autorului anonim.
Kogälniceanu, din parte-I, reproducênd, in a doua editiune a =rel sale
colectiuni (3), Fragmentul «atribuit lui Speitarul Mileseuv,i0 fäcea re-
servele si declara ch se pOte recum5sce usor ca autorul e «un Roman
de presto Olt, carele se vede ca nici a cunoscut Moldova', unde, ob-
servdm in trécét, declard el singur ch. fusese.
Un manuscript necunoscut al cronicei, manuscript care dedea ince-
putul ei, chdênd in manile d-lui V. A. Urechiä, acesta studia din noil lu-
crareapentru prima órd cu atentiuneinteun articol menit, in rindul
intaiii, sh semnaleze descoperirea. In acest articol sunt observatiuni bune.
Nu i-a fost greii cui-va care cetise cel dintaiil, cred told cronica
sh arate cà autorul ei nu pete fi un Moldovén. «Anonimul", caul tot
Anonim rernhsese, vorbia pe ghicite, in epoca lui Urechia i comen-
tatorilor lui, de acest insemnat cronicar al Moldova «Cetesc in lea-
topise.tul moldovenesc, care leatopiset dic cum este fdcut de un Ureche
Vornicul, om invetat se vede ch a fost i om tocmit de &ate se par
ca ail scris el.» (4) in privinta celebrului «inch» d-1 V. A. Urechia aratà
cu bun simt cà acest cuvint dovedesce numai cà autorul a fost In Mol-
dova, iar nu ca era din Moldova. (5) Cele cate-va dovedl puternice (6)
nu mai ldsail indoialà asupra faptului cà nu un Moldovénputuse sh scrie
(1) Ideile acestea le-a exprimdt d.i Hasdea in Col. 1. Traian pe 1872 (an III), no
81/181, P. 274.
(2) Notice biographigue et bibliographigue sur Nicolas Spatar Milescu, Paris 1883,
in-8°; extras din Mélanges orientaux publiés par l'Ecote des Langiees Orientales
vivantes; p. 10, 18. N'am putut consultà publicatiunea partialä a Chresinologiuluilacud
de Polevol in Pycc!ciit 131,Framn, II, p. 383 400 ; dar se póte afirmh a priori di e
ilusorie aflrea acolo a laceluias1 aparat de eruclitinnes si a 1ace1oras1 citatiuniD
ea in .Istoria Anonimb saü cAnonim, (ash vom numl opera de care ne ocupdm aici).
(3) Letopisete, ed. a 2-a, I, p. 85 i urm.; cf. p. xviii, nota 3.
(4) Kogdlniceanu, 1. c., p. 108.
(5) Articolul e intitulat 0 cronicd anonimd i s'a publicat in Revista pentru istorie,
archeologie i filologie, anul III, p. 65 si urm. Copia dnalisatá acolo e din 1781.
(6) Completate cu o sirguinth. vrednicil de laudd de d-1 I. Sbiera (Miscdri cul-
turale, Cernduti 1898, in-80), care adund forte des in cartea sa dosarul deosebitelor
probleme, pe cari nu le resolvä tot-deauna bine.

www.digibuc.ro
80 N. I0RGk

cronica, si d-1 Picot declara schimba pdrerea ce avuse in acésta


privintä. (1)
Deed ar mai fi nevoe de argumente pentru a Intari acest punct
castigat eà cAnonimul» nu era din Moldova, iatä i altul nog it
ca i eel dintâiü, decisiv. In trei locuri autorul scrie ast-fel : «tOte ale-
lalte rI àila1Y varvari>, gtoti ailalti.» (2) Asà n puteh scrie cine-va
tn Moldova sag cine-va venit de curind din Moldova.
Partea negativa a articolului citat era, abstractiune fdand de forma,
bunä. Autorul luI nu afirma insa nimic asupra cronicarului, pe care,
la nevoe, l'ar fi primit sa fie si Oltén, pentru o deseriere mai amd-
nuntita a podului lui Traian, argument lipsit, de sigur, de prizce valOre.
Putin timp pe urma, cestiunea era reluatai in intaia editiune a
Istoriei Umbel i literaturei romdne, de d-1 Aron Densusianu, pentru
care autorul cronicei ar fi fost maT curind un Ardelén stabilit in
Muntenia. Tata ce argumente aducea d-1 Densusianu; gtesetura limbei.,
in cuvint care se aude nurnai in Ardél (eoftaie)(3), «cum5scerea amanun-
tita a acestei téri, despre nobilimea cdreia spune cate-va cuvinte, gpre-
dilectiuneav lui pentru Ardeleni, despre earl dice intr'un singur loc
ca. sunt Romani mai neaosi, i relatiunile cu Gheorghe Brancovici, fratele
Mitropolitului Sava, care Gheorghe gemigrase In MunteniaA, mantue
d-1 Densusianu, distrugend ast-fel InsuI acest din urmà i, de sigur,
nu cel mai bun din argumentele sale. (4)
In a doua editiune a operei sale, d-1 Densusianu. crede ch. póte precish
chiar numele autorului cronicel, autor care rknaneà pentru d-sa un
Ardelén emigrat in Tera-Romanesca. Pentru a confirmà acest din
"Irma fapt, d-1 Densusianu aducea si argumente noué, earl ni se par
fOrte slabe. cAnonimuh ar fi cunosand mai bine Ardélul i Ungaria
cleat Téra-Romanésca ; cele dintaig i-ar fi cunoscute gsi In cele mai
mid amanunte» geografice, politice, sociale i religio-se, in ash chip
cum n'a mai fost cunoscute niménui (pang.. adi chiar». Dar vorbesce
ash de putin de aceste érT, i Muntenia avea asa de strinse relatiuni
cu Brasovul! Nu numai ca autorul trebue sd fie Ardelén, continua d-1
(1) In Legrand, Bibliographie hellénigue du XVII-e siècle, IV, p. 91.
(2) KogAlniceanu, 1. c., p. 116, 122.
(3) Nu sciii dad. se Vice acum altaie i aiurea deck in Ardeb dar observ nu-
mai atata Ca pe vremea lui erban-Vod5. 0 Constantin Brancovenu cuvintul se in-
trebuinth curent in Tera-Românésca. Ast-fel, avem mentiunea unei luarI de sate 0
ccosteie», in Magasin, IV, p. 378 (Anonimul cantacuzinesc), observatiunea ca in Oil
nu-s cetati, enici costeiez, in a§A. Visa cronicd anonim'a (de Radu Popescu; v. un
studifi urmitor al nostru, in aceste Anale, despre cronicele muntene), Magasin, V, p. 104.
(4) Op. cit., p. 170-1.

www.digibuc.ro
MANDSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRXINE 81

Densusianu, dar scrie sub influenta lui Gheorghe Brancovici, fratele


Mitropolitului Sava, citandu-1 chiar. De aceea ar sirbi pe Basarabi,
ceea ce nu e un argument tare si tot ash s'ar explich limba asèrntS-
ndtóre «ca douè pichturi de aph,> a ambilor scriitori (Brancovici ar fi
scris o eronich universalà publican tot de d-1 Densusianu). Ar fi ace-
leasi la amindoi neologismele, unele «cuvinte particulare ca Vizantia, in
loc de Bizant, Bosna, in loc de Bosnia, Diocletianu, in loc de Diocle-
tian». Ambii scriitori intrebuintéz5 pe Blau, autorul unui atlas «cu
totul necunoscut altor scriitori romani».
Dar nu numai cà avem, duph d-sa, un Ardelén imigrat in Roma-
nia munténh ; emigratul a trebuit sh fi stat in Oltenia, chci «cumIsce
bine Ora Hategului Ltd in fath peste munti cu Oltenia., si el trebue
sh fi fost cleric, de öre-ce citézh Sfinta Scripturh.
lust, Brancovici era citat de cronica in discutiune; el nu puteh deci
O. mai fie autorul ei, desl idea ar fi fost atat de ispititóre. Trebura
chutat alt Ardelén pentru a-i atribul lucrarea, care ar fi fost, de alt-
mintrelea, de o valOre «nuld», din punct de vedere istoric. D-1 Den-
susianu se oprl asupra Mitropolitului Teodosie, ndscut la Vestem langh
Sib lift, chlughr la Cozia si Tismana, «sef al partidei nationale contra
Grecilor., introduc6torul Umbel' romane in cetirea creclului i profesiunii
de credinth la nurnirea Mitropolitilor. «Vestemianul> nu se puteh sà,
nu fie prietenul lui Brancovicf. (1)
Se mai puteati ()Neon usor cele ce urmézh acestei atributiuni fdcute
«cu cea mai mare probabilitate» :
A rgumentul intaiil e adus de d-1 Sbiera (2): patriotul Teodosie sub-
scrie un ordin patriarchal chtre Mitropolia Ardélului, care ordin e in-
dreptat clar contra limbei romane in biserich, i e limpede cal «Ano-
nimul» nu puteh face ash cevh. Dar nu e nici o dovadd Ca autorul
cronicei discutate ar fi stat in Oltenia, si citarea Sfintei Scripturi aran
numai cal «Anonimul» era ... crestin, iar nu cleric. Teodosie a scris
cevh: o prefata, scrisori inedite, intr'o forma.' simplä, care n'are nirnic
invötat intr'insa.
Potrivirea limbei e o ilusiune : «Anonimuh e un italianisant cu bun
simt; Brancovici, a chrui limbh trebuiei s'o scrie Mitropolitul, are in
cronica, care pole fi a sa, cuvinte ca: Vrut pentru Brut, ipari pen-
tru consuli, Pombie pentru Pompeifi, boazul pentru golful, Chesar
pentru Cesar, Romiei pentru Roma, Lichiniia pentru Liciniu, tOte
grecisme grosolane, i latinisme curiOse ca: (pretensiia», qautoritasulp,
(1) Ed. citatfi, p. 216-9.
(2) Op. c., p. 21; cf. p. 65-6.
Analele A. R.Tom. XXI.Memoriile Seq. Istorice. 6

www.digibuc.ro
82 N. IORGA

cprinfeps, «elecfiie», i ungurisme, ca.: Andraf pentru Andreig sag


Andreidq. (1) De ce are acesta limba e u§or de sciut, de ce adeca are
o limbd deosebità pentru partea dintaig. Cronicarul e un traduce--
tor, un partisan, o rudd, dacà voiti, fie §i. un membru al farnilieT
Brancovicescilor, i pentru lauda acestul ném a tradus cronice serbesci
earl s'ar pute gàsI uor, cronice a caror parte Mai veche era 0 ea
facuth dupd cronografe bizantine. La acestä traducere a adaus el sin-
gur, sag §i posesorii manuscriptului, notite, dintre carT. cea mai mare
parte sunt redactate de un Ardelen, pe cand unele afl trebuit sd fie
scrise de un Ardelen emigrat sail chiar de un Munten, contemporan
si supus al lul erban-Voda. Cum am dis, nici o potrivire de limba.
cu Anonimul nu existd §i, pentru a me oprl asupra cuvintelor citate
de d-1 Densu0anu : Diocletianu i Bosna arata numal intrebuintarea
de ambit' autori a unor originale latine, iar Vizantia pentru Constan-
linopole era o forma de usagig curent, pe care o aflam in Pravila de
la Tirgovi0e (1652), in Viefile Sfinfilor de la 1675 0 1809 in singura
Crestomatia d-lui Gaster, care, precum se scie, are tabld de cuvinte.
Atlasul lul Blau, vom vede cad scia i Constantin Cantacuzino. In fine,
trei ultime observatiuni: «Anonimuh, pretinsul amic al Brancovicescilor,
vorbesce de Mitropolitul Sava fOrte scurt, i Gh. Brancovia fiind-ca
l'am primit sub cautiune ca autor al cronicei universale, pornenesce
restitutiunea drepta in Scaun a «SfintieT Sale fericituldi parinte Archie-
piscopul Teodosie$, fera a lamurii nimic asupra persemitiunilor ce sufe-
rise prelatul. i, ultim argument, Teodosie nu putea fi un om erudit
sail nu putea scrie sub influenta lui Brancovidi, sag acesta n'a fecut
insu0 cronica universala, &del gasim in acesta pe tefan-cel-Mare pO-
menit din fuga, cu prilejul mortil sale, ca « tef an Voevodul de la
Volosca» !
Am vedut ca d-1 Sbiera nu primia pe Teodosie ca autor al cronicei
n6stre. Analisand-o cu atentiune, cu atentiune mare, eruditul Bucovinén
coborà terminulredactiunci inainte de supunereaformald a Ardelului. cã-
tre Imperat (1691) §i chiar inainte de 1683, caci ea vorbesce de asal-
turile victoriOse ale Turcilor Contra restului Imperiului roman. Apoi
propunea ea autori, intr'ales, pe Hrizea Vistierul din Popesci (t Martie
1680), pe Ivwu Baleanu (t in. de 1687), pe Paharnicul Staicu Meri-
§anul (t 1692). (2)
Dar : ArdOlul a fost efectiv scos de sub stapanirea calving, pe care

(1) V. .Revista critico-literard pe 1893, p. 97 §i urm., 366 §i. urm.


(2) Datele le-am indreptat dupá cronicele muntene din Magasin.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINS 83

spune cronica ca o are, in 1696, la abdicarea lui Apaffy 11, i, mai


clar, in chip solemn, prin pacea din Carlowitz, inaintea careia tem nu
era de drept imperialâ. Sa se observe apoi c Unirea Romanilor din
'AM& cu biserica romand nu e atinsa cu un singur cuvint de cAno-
nim., i negocierile ati inceput la 1696.1n fine, Inca de la 1695 Turcil
ucisera in Banat intr'o luptä pe Generalul Veterani. Cat despre candi-
datii d-lui Sbiera, observ ca unul singur ar aye o importanta culturald,
fiind 001 unui cronicar : d-1 Sbiera a aratat Ca Radu Popescu era
fara indoiala fiul acestuia.
Anul trecut, in fine, d-1 M. Gaster a publicat (1) o férte seriOsä, imbel-
sugata i pretentiósa istorie a literaturei romane vechi, in nemtesce,
deci pentru publicul care nu ne cunOsce si nu-1 cum5sce pe d-sa deck
literar. Gresell sunt, dar, de sigur, e o carte pretiósà.
In acesta carte, natural eh d-1 Gaster se ocupd si de «Anonim., pe
care-I lasä anonim. Dar d-sa propune a vedé continuarea lucrarii
intr'o cronich gasitä de d-sa in Museul de anticitati, pe atunci deschis
publicului, sag macar publicului strain, si publicatä in parte tot de
d-sa in buna sa Crestomatie. Legdtura era acésta: cAnonimul, e o
cronicà forte invétata, opera unul om forte erudit; cronica d-lui Gaster
e .compilatiunea cea mai importanta de istorie sincronista a Munte-
nigh M. Moldova este o opera de o insemnatate capitald.. Deer, una
continua pe alta. 0 singurd observatiune: «Letopisetul Terii-Romanesci
si a teril Moldovel si a pärtilor straine care se megesesc cu aceste
téri, pre largu aclunate den multe létopisete i cu bung indreptare
alcatuite se véde», descoperirea d-lui Gaster, o ieà de-a dreptul
de uncle apuca, i autorul sèul e ash de invetat in cat scrie, ca si
cAnonirnul cantacuzinesc., Ca Radu-Negru descéleca in teed cu oRo-
mani, papist*, Sasi, de tot feliul de Omeni.! (2)
Cat privesce timpul cand s'a redactat cronica, d-1 Urechiä observà
ca autorul el citézé. opusculul lui Toppeltin, scris enu de mult» i ti-
parit la Lyon, in 1667, ceea ce e un argument serios. (3) Sustinend pe
urma ca autorul a cunoscut letopisetul moldovenesc in timpul redae-
fiurtii, ceea ce nu 'se dovedesce (lipsa de isvOre de earl el se plange
la inceput (4), find lipsa de isvOre relative la epoca veche din istoria
nOstra), d-1 Urechia afirma cà opera n'a putut fi scrisa deck inainte
de 1685. In adevér, la 1685, sustine d-sa, Ionita Racovita, la care a
(1) In Grundriss der romanischen Philologie al lui Gröber, II, partea III (1898, iu-8°).
(2) V. Crestomatia eitata., I, p. 189 Cf. Magasinul istoric, IV, p. 231,
(3) V. A. Urechik art. citat, p. 72-3,
(4) Ibid., p. 70, nota 2.

www.digibuc.ro
84 N. IORGA

aflat «Anonimub cronica moidovenéscd, nu mai era Comis-Mare, ci Vornic


de Tera-de-Jos. (1) Observdm numai contra acestei ultime date, care, vom
vedé, nu e adevdratd, eh «Anonimul» dice: «carele era Comis-Mare>>. (2)
Pentru d-1 Densu§ianu, data ultimai nu putea fi deck 1680, &del
«Anonimuh spune MI Sava Brancovici, depus la 1680, «Mitropolitul
ArdOluluiv. (3) Dar noi carl trdim dupa 1821 spunem lui Napoleon I
«Imperatul Napoleon», cu siguranta cd nu riscam a ni se atribul o
vechime extraordinard.
Data ultimd care reiese din cronicd." e, cum am vOdut, alta; pentru
autor, Ardélul e o térd de sine stätkOre, stäpdnità de Principi cal-
vini: «stdpanirea acelei te'ri §i astädi fiind calvinth> (4), spune el la-
murit. Dar pacea de la Carlowitz stabill in Transilvania o stäpflnire
imperiald §i catolicd, §i deci cronica a trebuit sd fie gata inainte de
incheierea acestei pad: 26 Ianuarie 1699.
Se puted sci deci forte bine o data ultimd sigurd pentru scrierea
cronicel. Dar se puted sd i autorul, inaintea descoperirii corespon-
dentei cu Marsigli. Se puted sci pe calea rationamentului §i se puted scl
prin comparatiunea u§Ord cu un isvor tipärit in grecesce, tradus in
românesce §i intrebuintat de multi de fOrte multä vreme.
Cronica se ,dovedise a fi scrisd de un Muntén. MuntOnul acesta era
un om fOrte invètat, un erudit, care cunosced i intrebuinth curent
pe Toppeltin, Cromer, Cario, Cluverius, Blau, Bonfinius, Retius, Ni-
colaus Olahus, Aristotel, Flavio Biondo, Callimachus (Buonaccorsi), co-
mentatorii lui Virgiliu; un spirit critic, care respinge la fie-care pa-
gind pdrerile neintemeiate, care tractOzd cu dispret Alexandria §i «alto
cartuliI poporanq (5), care nu e multumit nici cu analele Orli, pe earl
le gdsesce confuse §i scurte (6), nici cu «cdntecele earl vestesc de vitejie
au de alte fapte ale Domnilor §i ale altor vrednici Omeni ce aü lu-
crab) (7), nici cu documentele, cari sunt prea tipice §i nu se pot cunOsce
tOte..E un scriitor cu sintaxa complicatä, cu frasa lungh §i me§te§u-
gitd ; un inovator ca vocabular, un introducOtor de neologisme : «a
istorb), «republicd», «cruddtate», «providentie», «galic>, «Romani» (nu
(1) Ibid., p. 70. Nu era Inca din 1679, observa d-1 Sbiera, dupa altà publicatiune
tot a d-lui Urechiä (p. 226).
(2) Cf. Kogalniceanu, 1. c., p. 108 i, mai jos, p. 89.
(3) V. p. 80. Cf. Kogalniceanu, 1. c , p. 123.
(4) Kogalniceanu, 1. c., p. 109.
(5) V. A. Urechia, 1. c., p. 76.
(6) Ibid. «Scurte 1étopisitile acestor doué Orb (Kogalniceanu, 1, 0., P. 98).
(7) V. A. Urechia, 1, 0,

www.digibuc.ro
MANCISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 85

«Rimleni. ca la Costinesci), a e vindech» in sens de : a ,xrdsbunaD. (1)


insa «crudatate» e (crudita», cprovidentie, e «providenzav, cRomani»
e «Romani) ; autorul scrie Tit-Liviu «Padovanub, nu «Patavinub, «Ge-
nova», nu «Genua) sag danua», numesce pe Suveranul Florentei iGran
Duca», dice, in loc de «Constantinopoh, «Costantinopoli) (2) ; Marele-
Duce Cosma e pentru dinsul «Cosma de Medici). Asupra Italiei scie
forte multe lucruri i vorbesce de obiceiul ce ag Grebil moderni, pe
cari el, invëtatorul elenofil, II despretuesce, de a-gi trimete copiii la
invOtaturd (Kin tara FrAncéscb, uncle unii <<so papistasesc» 2i scrifi
contra ortodoxiei. (3) Avem clod inaintea nOstra pe cel mai inv'etat
dintre Muntenii cari puteati scrie intre 1667 si 1699, pe un om cu
culturd elenicd, sciind insa latinesce i italienesce, crescut inteo scOld
din Italia, clod. in Padova, singura universitate italiana frecuentatä
de Greet si de Grecisanti, de Orientall in genere.
Dar nu e numal atata. Evident ca autorul e un boer mare muntén
de pe acest timp i un om fOrte bogat. «De vreme ce nu aflu eti
rand acum, macar cat ne-am ostenit, cate am cercat, cate am intrebat,
si de sciuti si de b6trani domiriti i intelepti si in tot chipul ne-am
trudit i prin alte parti, i cu cheltueli ne-am nevoit, cà dOr a fi aflat
vre-un istoric.» (4) E un om influent si cu relatiuni intinse, care p6te
cerceta in voie «chrisOvele Domnilor ce sunt pe la boerirne i pe la
mgnastiri date si läsate». (5) E un suflet nobil i o inimä calda, unul
dintre acei patriotl 1uminai, pe earl, inselati de intrigile superficiale,
II ignordm prea mult. Rare-ori s'a afirmat cu mai multä mindrie si
consecintd descendenta romanh a poporului nostru : «Ai nostri de top',
câl sunt Romani , sunt adev'erati Romani in credintA i barbd-
tie.» (6) Putini ati insistat mai adese-ori i cu mai multd iubire de
ném asupra unitätil poporului roman:: de pretutindeni, din Tera-Ro-
manesca, din Moldova, din Ardél, din Macedonia, necunoscutii i dis-
pretuitii Cutovlachi, despre earl vorbesce pe larg ape'ra impo-
triva Grecilor. (7) Fatà cu acestia, el e un dusman fatis : nu-i iubesce
din causa decdderii lor culturale intaid, el admiratorul inve'tatei si
(1) Cf. Kogalniceanu, 1. c., p. 105, 111, 116, 121; V. A. Urechiä, 1. c., p. 77, 82.
(2) Kogalniceanu, 1. c., p. 87, 114-5.
(3) Ibid., p. 115.
(4) Kogalniceanu, 1. c., p. 104, 116.
(5) V. A. Urechfa, /. c, p. 70, nota 2.
(6) Ibid., p. 76.
(7) Kogálniceanu, 1. c., p. 111. Cf. p. 106,
(8) Cf. ibid., p. 107.

www.digibuc.ro
86 N. IORGA

artisticel Elade : «daschlia aü perdut ; stapanirea au r6pus.» (1) Nu4


plac pe urmd din causa administratiunii destrábAlate si egoiste pe
care o introduc in stat si in biserica, acolo unde strdbat i ocupd lo-
curile de frunte. (2) Dar acésta nu impedicd inima sa bunä i cresti-
nOsca de a dorl regenerarea acestor frati intru Christos, acestor via-
stare ale unui trunchiti atat de ales. «Fie dara mila i grija i de el
a aceiu Christos Dumnecleul nostru, in carele nesmintit credem si pen-
tru al cAruia nume nespusele rele i grele trag si pat e i toti catl
sunt supusi varvarei puteri; i mantuesce, fiul lui Dumnecleil, tot tru-
pul cat sub tiranic jugul lor greil pätimesce i cu intelepciunea i pu-
terea ta, Dóinne, isbävesce norodul WA de paganai sila bor. Dupre
manie, Dómne, pentru pkatele rodului crestinesc, intOrce-ti mila
milosirdia ta catre dinsul! Nu MI, DOmne, nu lui, ci numelui toil eel
sfant and slava !>> (3)
Se vede usor insd, in acéstà osindire a elementului grec si a influ-
entel sale, ca autorul face deoSebire intre done strate de imigrati greet
Pe unii dintre strainl II condamnd, meritele altora pentru nol le re-
cunósce. «Altil iarä din Greci, vrênd sà stapanOscà si el si sa. se arate
poruncitori, neavênd acum mai ales unde, el prin mijlocul Turcilor
in Moldova si in TOra-Romanesca yin; ce de la unil se vede ra-
mane si folos in päminturile acestea, iarà altii ca sà jefuiascä i ca
sa' rapésca numal vin.» (4) Autorul pare sa fi suferit el insusi din pri-
cina Grecilor reT, caci vorbesce cu manie de sprijinul pe care-1 daü
el Domnilor tirani, cand acestia savirsesc vre-o «r6utate , aü in
nOmurile boeresci, aü altor cui-va». (5) Dar observa, la urma", ca Dum-
nedeil pedepsesce pe acesti musafiri neomenosl i fard recunoscinth,
distrugênd, Istergend din pomelnicul vietel», némul lor i avutia lor
dobanditä in chip nelegiuit. (6) E gred sh" nu se vadd o cestiune per-
sonalei in acésta lungd i pasionata digresiune.
Am observat mai sus ca. Anonimul nu condamnä pe Greci in total,
ci dà laude unora dintre cel stabiliti in Principate. Ceea ce aratà insd
mai bine cd autorul, acest boer mare, bogat, cult si patgiot, nu e din
mosi stramosl Roman, e felul cum vorbesce de originea familiilor marl
din amindouè térile de la Dunare pe timpul sOil. «Cel ce se afla
(1) Kogglniceanu, 1. c., p. 104.
(2) Ibid., p. 104-5, 107-8.
(3) Ibid., p. 405.
(4) Ibid.
(5) _Ibid.
(6) Ibid., p. 111.

www.digibuc.ro
MANTISCRIPTE DIN BIBLIOTECY STRAINE 87

pana astacli mai blagorodnici si mai de folos némuri, unii sunt din
Serbi, altii din Greci, altii din Albanasi, altii din Franc'', altii dintr'alte
liinbI; ca si Domni Inca mai multi din straini ati statut, cum si Ba-
sarabescii se trag din ném sirbesc si alti Domni de alte némuri, cum
in vietile lor se va arath (1).» $i aiurea: «Ca. nici unul nu e, mi se
pare, din cati mai nainte sunt i se ved astacji. si la Curti ca. sunt, al
cdror ail tata-seti, aü mosu-seil, aü stramosu-sell, au tatal stramosu-seil,
af cevasi mai in sus, carele sa nu fie fost ail Sirb, all Grec, all alt
ceva§1 nein strain, ail macar Armen.» (2) Dar acésta nu e adevérat,
si Ware decat sa se gandescà cine-va la dusmanii Cantacuzinescilor,
la principalii lor rivall de la un timp, Balenii, pentru a gag o fami-
lie mare curat romanésca. Insä patriotul roman, boerul cu iubire de
tera isi cunoscea prea bine descendenta straina pentru a nu fi adus
s'o justifice in opera sa si sa-si asimileze situatiunea sa din acest punct
do vedere cu a colegilor sei de dregatorie.
In tota Muntenia insa pe acest timp nu exista un boer mai invetat
decat Constantin Cantacuzino Stolnicul. Eruditi greci Ii numesc «6
intcrajvAo»; cronicarul oficial al térii, Radu Grecénu, 11 califica de:
«prea cinstitul, invetatul i blagorodnicul boiariil Costandin Canta-
cuzino Stolnicul», «prea cinstitul si prea inteleptul boer» (3); inve-
tati straini stail in corespondenta cu dinsul si-i cer deslusiri sciinti-
flee ;scria cu mana sa scrisori latinesci §i italiene bine stilisate si avea
o frumOsa scriptura latina; biblioteca sa n'a disparut fare. a lash urme.
Vom vede ca a invetat in Italia, deci la Padova : «si find Costandin
Postelnicul in partile Apusului», scrie Constantin Capitanul, adversarul
Cantacuzinilor, «despre Nemti §i la Vinetiea si prentr'alte locuri, diceã
sa se fie impreunat cu Gligore Vocla.» (4) In aces-a petrecere in Italia,
pe care genealogia familiei si un document inedit o lemurese ca facuta
pentru «invetatura» (5), el scrie pcite, sail puse sa se scrie, o tanguire in
versuri pentru mOrtea tatalui seil Postelnicul. (6) La 1700, el tiparia
charta sa a Terii-Romanesci, cu legende grecesci, charta pe care el chiar
a redus-o, traducênd italienesce numirile, in Tipografia veche si vestita
(1) Ibid.
(2) Ibid.
(3) Partea ineditá a lui Grecénu, dupg mss. nepaginat din Bibl. Ac. Rom.
(4) Magasin, I, p. 358.
(5) Buciumul roman pe 1863, p. 127; Xenopol, IV, p. 233. Cf. Tunusli, Ictop:u tc
MotxCg.c, Viena, 1806, p. 283. Documentul inedit, o judecatà intre Cantacuzini sub
Brâncovénu, mi-a fost semnalat de d-1 I. Tuducescu. V. Apendicele.
(6) Erbiceanu, Cronicara gredi, p. 168 : St& TO,/ Oavat6v TOO &'"ILVS %al cpu),Xcax Stez cvc6-
xon, <cd innt601 bi; BsvetEcw.

www.digibuc.ro
88 N. IORGA

a Seminariului din Padova. (1) in familia sa, persOna i numele lu


Constantin Stolnicul aü fost tot-dea una respectate. $erban-Voda puse
po inv6tatul säü frate, care nu se urea nici odata mai sus decal Stol-
nicia, in fruntea Divanulul, dandu-1 oficial privilegiul de procatedrie. (2)
Era, spune ruda sa Miehaiü, autorul, dupa. cate-va decenil de la 1716,
al genealogiel familial, « om fOrte invelat i spudeil, atat la cartea
elinOsca, cat si la latinésca si la italiendscd). (3) «Numitul Stolnic Cons-
tantin Cantacuzino», dice aiurea genealogistul, «din copilaria sa a
fost dat cu totul asupra invelaturel; la limba elinOsca era un mare
filosof. Pupa ce a venit in vrista, s'a dus in Europa iarä pentru in-
vètatura. ; la Roma a invOtat limba latinOscd, in care limba era de-
savirsit spudeil ; el pentru practica a petrecut cati-va ani: in Viena,
in Venetia, in Varsovia i pe la alte craie ale Europel . . Viéta
vremea sa o petrecea purure cu dascffi, cu spudei i cu bärbatii
procopsitt. El purta Vita corespondenta cu strainatate a lul erban-
Voda., a Brancovénului, a fiului sèü tefan. «La casa sa erati mai
multe scrisorI de la Imp6rati, i privelegiurl pentru némul Cantaco-
zinilor, cum si dovedi din istoriile cele veal' pentru siraoa familial
nérnulul Cantacozinilord> Aceste hartii s'ar fi rèspandit, cand cu sfa-
ramarea Casa Stolnicului in 1716. (4) Dar e extrem de probabil ea,
pe basa acestor notite, Constantin apucase a scrie o genealogie a
familial, genealogie pe care Michail Cantacuzino o capètà de la vara
sa, Comitesa O'Donnell: acésta o aflase, in adevOr, in hartiile rémase
de la tatal ei, Räducanu, Radu sail Rudolf, fiul lui *tefan-Voda i ne-
potul de fill al Stolniculul (5); dar Radu a fost un mare sail rn,
care scapd abia de o condamnatiune pentru tradare (6) si $tefan-Voda
nu e cunoscut nieT ca scriitor, nici ca boer carturar. In fine, ca do-
vada despre cunOscerea profunda a limbei aline de cdtre Constantin
Stolnicul, amintesc ea' el a ajutat pe Radu Greceanu in traducerea din
grecesce a Pravoslavnica, mdrturisiri de Petru Movila, tiparità la

(1) Del Chiaro, in Prefatà. Am cercetat in zddar la Padova pentru a da de capétul


acestei publicatiuni.
(2) Genealogia, in Bucium, p. 523.
(3) Ibid, p. 100.
(4) Ibid., p. 623,
(5) Ibid., p. 100, unde e reprodush i studiata. «Genealogiaz de chtre Michaid. Asu-
pra operei intregi a acestuia, v. al treilea memoriü din acest volum de Anale.
(6) V. biografia lul, fárd folosirea <Genealogiei , lui Michaiii, in Hurmuzaki-Iorga (X),
p. x. Cf. §i .Archiv far slavische Philologie, xx, p. 478 (analisà a unei luceari
a lui Uspenski de Jireöek, unde se pomenesce o diploma' latind a lui).

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT MAINE 89

Buzkl, in 1692 (1) i pe Radu i erban la talmacirea din aceiasi


limbd a Mcirgeiritarelor (Bucuresci, 1691).
Pe urmd, intre 1678 si 1699, cel mai important dintre boerii munteni
unul dintre eel mai bogati e acelasi Constantin Cantacuzino. Situ-
atiunea sa politica il facea sa cunOsca atatea lucruri asupra Romanilor
din alte pärti, legaturile pe cart le avea in straindtate, relatiunile sale
multiple, iar pentru Moldova si vicisitudinile vietei sale de proscris.
Pe timpul prigonirii «Postelnicescilon, el fugi 'Ate si in Moldova,
cum Mai fratele sü, $erban-Vodd, care stätii mult timp la Hangu, in
Carpatii moldovenesci, i trect la POrta, dupa o sedere si mai lunga
p6te in Ard61, prin Hateg, unde «Anonimuh ne spune Ca traesc nobill
romani descendenti din Romani. (2) Sotia lui Constantin, Maria, era
«de fel Moldovénaz (3); iar Ionita Racovita, cu care era in relatiuni
«Anonimub, ii era rudd, mama lui Michaiii. Racovita, viitorul Domn,
hind fiica lui Toma Cantacuzino, dedi drepta mätusa a Stolnicului. (4)
Un timp Constantin stätii exilat in Creta, intre Italienii culti din acéstä
insula, pe care o stapanise pang. atunci Venetia (5), si uncle tatal ski
ti fratii lui II petrecuse tinereta. (6) Cu &tea lui Duca-Voda el stra-
bAta Moldova pentru a merge la asediul Cehrinului (1677-1678), si de
aid Ii trimese Duca pentru a rechema pe fratele lui, Serban, care pie-
case la Rusciuc, in vinatóre dupd corOna. (7) De sigur, atunci faciii el
cunoscinta cu Ionità Raco vita, al carui frate Nicolae era un hoer de
mare vacla, i atunci puse sa i se copieze cronica moldovenésca pe care o
poseda acesta. (8) Cand *erban Cantacuzino fu numit Domn, In chiar
acest an 1678, venira vremurile de odihna pentru Cantacuzinesci,
Constantin putii sa se ocupe de studiile sale istorice. (9) In ArdOl avea
Stolnicul prieteni vechi i corespondente dese. (10) Ceea ce ar fi de
(1) .Pravoslavnica mdrturisire . dupd grecésca. V. Picot, in E. Legrand, Biblio-
graphie hellénique du XVII-e siecle, Paris, 1896, t. IV, p. 149.
(2) Cf. Anonimul romdnesc, in Magasin, V, p. 8-9; Constantin Capitanul, ibid.,
I, p. 369 f;li Koggdniceanu, 1. c., p. 97.
(3) Genealogia, in Bucium, 1. c., p. 561.
(4) Ibid., p. 100.
(5) Anonimul romdnesc, 1. c., p. 11 ; C. Cdpitanul, 1. c., p. 374 ; Daponte, in Er-
biceanu, Cron. greci, p. 14.
(6) Genealogia, in Bucium, 1. c., p. 100.
(7) Anonimul romdnesc, 1. c., p. 16 ; C. CApitanul, 1. c., II, p. 16.
(8) V. mai sus, p. 783-4.
(9) Nu insu0 erban tradusese in grecesce analele scurte ale Téril-Românesci
pe cari le folosesce i fratele sii, ci «erban Logofetul. Greceanu. V. Cantemir, Cro-
nicul vechimei Moldo-Vlachilor, II, p. 360-1.
(10) V. memoriul urmator.

www.digibuc.ro
90 N. IORGA

mirare la altul in scirile asupra Romanimii de peste hotare e perfect


explicabil la dinsul.
In fine, Grec dupd tata, Basarab dupg. mama', Cantacuzino trebuia sä fie
ceea ce vedem ca este «Anonimul»: un boer iubitor de nOm, dar un om
care se simte Inca intru cat-va strain, si am vklut cà existaii Inca in
1690 boeri de térd earl Il aduceaq aminte ca erail Greci Cantacuzinil §i
le faceati o vind din acésta. (1) Dar fiul lui Constantin Postelnicul nu pu-
tea sa uite ca omorul nedrept al tatalui ség fusese ordonat de un Domn
grec, Grec de ell de alaltd-eri, Grigore Ghica, i cà acei cari sfatuise
fapta de sange erat tot Greci de provenienta recenta: intre altii Dimitrie
Cantacuzino. (2) Numal un om in situatiunea lig, descendent de Greci
ajuns in fruntea boerilor paminteni in lupta cu Xrrecil tarigradeni»,
putea scrie cum scrie el despre representantil la noi ai acestui popor.
Se putea deci fara alte dovedi atribul cronica anonima Stolnicului.
Dar exista o dovada, care nu coreà alto insusiri cleat atentiunea de
la cercetatoril acestei probleme.
Anume s'a publicat in Viena la 1806, in tipografia Vendoti, o clstorie
a TOrii-Rornanesci, tiparita pe socotéla fratilor Tunuslii). (3) Cartea a
fost tradusd in timpuri mai noué de Gh. Sion in limba romand i e
forte bine cunoscutd de specialisti.
Carticica, un amestee de statistica si de istorie, un amestec cu totul
desordonat, cuprinde fel de fel de insemnari, notite, liste i cataloge.
Pe langa acestea se and, tocmai la inceput, o introducere la istoria
Romanilor, culdsa din isvOre deosebite, i o cronic6 a Térii-Roma-
nescl. Cronica e, pand la 1769, o traducere a unel opere scurte do
cronologie critica, basata pe cercetarile autorului tablelor atribuite Med
motiv lui Radu Grecénu; *incai a intrebuintat-o sub numele de « Ano-
nimul rom'anesc»; Raicevich a redactat dupa un manuscript cantacu-
zinesc al acestel cronologil Breviario al séu, comunicat lui Engel; iar
Engel a cunoscut-o i dupa o traducere latinà facutai de Klein; in fine
Si Genealogia Cantacuzinilor are in parte acelasl cuprins cu dinsa. (4)
S'a pretins (5), pe basa unei duble confusiuni, Ca partea istoried din
(1) V. mai sus, p. 64-6.
(2) Xenopol, IV, p. 225-6.
(3) qctopiv. c Bkci.xEac, . . Scurcivii . . Truy, etc.
(4) Cf. Revista romdnd, I; Engel, Geschichte der Walachei, p. 49 -- 50, 63, 94 si
urm. si povestirea la anul 1553; Sincai, la Dornniile muntene; Buciumul pe 1863.--
Asupra cronologiel enlace, v. al treilea inemoriii din acest volum.
(5) De d-1 Hasdeii, intr'o scrisóre &Are Sion, publicatà in prefata traducerii Tu-
nusliilor, p. u.

www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE DIN BIBLI0TEC1 STRA1NE 91

publicatiunea Tunusliilor ar fi o prelucrare dupd o opera a Stolnicului


nostru. Manuscriptul cantacuzinesc din Raicevich e identic, e adeferat, cu
manuscriptul de uncle s'a luat cronologia criticd din litmus lii. Dar «ma-
nuscriptul cantacuzinesc» (un manoscritto della famiglia Cantacuzeno)
nu e de Stolnicul Constantin. Acesta se plangeà eà e silit deschide
calea pe un teren cu totul noil i autorul necunoscut al lui Raicevicb,
Klein 0 incai e, cum am spus, un intrebuintator al pretinsului Grec6nu.
Dar mai e ceva. Nicaieri nu clic compilatorul publicat de Tunuslii
ea Stolnicul Cantacuzino ar fi «intro fantânile sale principale», cum
afirma d-1 Hasdeii. Lucrul sta. ash :
La inceput are compilatiunea Tunusliilor, cum am spus, o introducere
asupra originilor istoriei romane. Capitolul I din acésta introducere
o intitulat ast-fel: «De catre eine se stapania Tera-Romanesca, de cand
ail venit pe pamintul acesta coloniile Romanilor, co origine are po-
porul acesta, de unde se trage limba lui i pentru ce acesti Valachl
se numesc Romani, pe cand alte natiuni le clic Valachi ... Prima ce-
stiune, trasa din istoria Terii-Romanesci scrisä de Stolnicul Constan-
tin Cantacuzino dupd vechi marturil i dovecji istorice.» Desbaterea
acestei prime chestiuni, acest inceput al istoriei romanesci, numai e
luat din Cantacuzino. Restul introduceril intrebuintOza pe Bilsching,
pe Smentzel i alti autori, earl ... ail scris dupd m6rtea Stolnicului.
Iar cronologia critica am v6(jut ca nu p6te fi atribuità acestuia, pre-
cum nu i s'ar put6 atribui nici Anonimul din Magasinul istoric, §i
acela un «manuscript cantacuzinesc», saü lucrarile de arta facute, ne
spune Del Chiaro (1), de un casnic al Cantacuzinilor.
Era natural ca intre atatia invétati, earl ail cetit i pe Tunuslii si
istoria anonima din Ioanid si Kogalniceanu, sä se fi ghsit unul care
sa compare intre ele acésta din urmd i primul capitol din compilatiunea
grOca. Totusi, acésta nu s'a facut. Daca s'ar fl fdcut, s'ar fi descoperit
lesne ca autorul compilatiunii resuma pe acel al cronicel anonime, i ea'
&el cel ce a scris acesta din urma opera e Constantin Stolnicul.
Iata si dovecji pentru acésta resumare a «Anonimului». La inceput
gram In Tunuslii identificarea Dacilor cu Getil, idee favorità a lui
Cantacuzino, in aceeasi formá ca si in «Anonim».
Anonimul, ed. Urechià, p. 77: Tunusli, p. 4 :
De vreme ce unii si altil aceeasi. Tby CtLYC61) EXOVTEq Tp67roy C 1X()T-
limba all i dintr'un lee all esit. r9s %Cli x t'ilq aiyalq ixtas iaeRza-
vevot.
(1) P. 41.

www.digibuc.ro
92 N. 1011GA

Intilnim apoi afirmarea conservaril elementului dac, citatiunea din


Cromer despre ocuparea Daciei de Goti, tole ca §i. in «Anonim,>, cu
deosebire ca sunt mult mai pe scurt (cronica intrega e prefacuta in
patru pagine). Avem apoi un pasagiil care e o traducere resumatd:
Anonimul, ed. Kogalniceanu, p. 99: Tunusli, p. 4 :
Dacii dintr'o fantana cu Gotil 1-lcsav Se oE rOTOot y ?cat c&otO
sunt ; Inca multi si Gotl pe atuncea le (Les& tthv Acotdiv xat F6T6(uv, /Isaac
dicéli, ca. tot SchitI eraii si tot dintr'a CEravreq. 'Exooat ae Taye vfn xath
RäsarituluI Schitie acestia tot)." au is- tb KpEllt xptcycrAve6aavtes xo FOTOOV
vorit, cum si Unguri1 i altiI, cum se vArporoXErv.
va ardth... Inca si la Crim de aceia
óre-cand aü locuit, cum si parka astacli
de la impèratif greci tinutuVI acolo
fiind, Goti. le dicén, crestinI sunt acum;
este si Mitropolit acolo, grecese, carele
ascultd de patriarhul Tarigradului, de-i
clic Inca ei Gotias.
Apoi, pentru influenta slava, vine in prescurtare citatiunea din Cro-
mer, data de lAnonim», cea despre etimologia cuvintului «Vlach» din
ace1a.0 Cromer, dupa acela§i cAnonim), i cea din Toppeltin, tiparit
Foz6vvis, iar din «Anonim». Urmézd in Tunusli citatiunea din Top-
peltin data de qAnonim» pe p. 103. E stirit tot excursul despre Greci
§i. se ajunge ast-fel la p. 106 din «Anonim», unde se vorbesce de aceea§i
etimologie a cuvintului eViach>>.
Anonim, 1. c., p. 106: Tunusli, p. 4:
Valachi diandu-le, aü dupà voevo- fla.rniXXO:z01 è f pcwt BaXix,
dul lor Flacs , ail din cuvintul galic, fitot =pat Tob Boseók (Max, il %Otte(
adecate frantuzesc, ce lie Valascos Ita- 7/117 7aXXLexiiv ataksmov, O'v rpo-
lianilor, adeca Francilor. ops6ovrc o 'ITaXot Balcizoc.

Capitolul se mantue cu notite asupra anticitatilor romane din Dacia,


notite luate in parte din (Anonin-p), p. 89.
Trecem acum la a treia serie de dovecli, acele ce resulta din corn-
paratiunea opusculului italian de mai sus cu «Anonimulb.
Avem intaiil, §i in unul §i in cel-lalt, aprópe in acelea§i cuvinte (cf.
mai sus, p. 74 §i «Anonimul», p. 111 ; reprodus mai sus, p. 87), teoria
cä tOtà boerimea ncistra se cobOra din straini §i c. Basarabil in§i§1
sunt veniti de peste Dunare, fiind Slavi: Bulgari sall Sêrbi. In opu-

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 93

sculul italian, so spune (i). 70) ea boerirnea romana exista Inca in


Ardél, fie cu caracterul national pastrat : in Hateg, Maramures, fio
calvinisata de Principii provinciei i ungurita. Deschidem acum «Ano-
nimul» la p. 97, si gäsim : (Asa si aid dar ail rémas de aceea i pana
in vremile dupre urma s'ad tras ; i &Ira vre-o r6rnasità de a acelora
si pand astädi, de nu aici, iara in Ardél pot fi, cum unil din Hateg
adeverOza si se tin sä fie.» Iar la p. 109,: «Se vede ca In Ardél sunt
si alti neamesi Romani multi si Maramuresul tot lard, afard dintr'aceea,
mare parte si din boerimea lor Inca sunt si se trag din Romani, ci
numai, stapanirea acei ten i astacli fiind calvina i ei slujind la
Curte, s'ail calvinit, i ash tot Unguri se chdma : schimbandu-si cre-
dinta, si-ail schimbat i numele de Român.> i intr'o lucrare si in
alta, intilnim aceeasi inlaturare a parerii ca inainte de descalecare
Tiltarii ar fi locuit in sesul dundrén. (1) Opusculul italian lice Un-
gurilor : Scito-Ungari, iar eel romanesc pretinde ca Ungurii sunt Hun]:
si acestia Sciti, si se exprima ast-fel, aiurea : «Hunii, adecate Schitii
aceia, carora acum i Unguri le died> (2) In ambele se vorbesce de
romanitatea Corvinilor. (3) In ambele se intrebuinteza fOrte mult Top-
peltin si se citeza Bonfiniu. «Anonimul>> mentioneza opera lui «Gu-
Helm Blaut» (4), pe care am vödut cd Marsigli o trimesese lui Canta-
cuzino. «Anonimul», in fine, vorbesce de copia facuta de autorul sOü
dupa. cronicele Moldovel i Marsigli pomenesce in intrebarile sale catre
Constantin de faptul cä acesta i-a aratat «un manoscritto dell'origine
et istoria della Moldavia», de «il di lei bello manoscritto), i pe atunci
relatiunile culturale intre Moldova si Tera-Romanésca erail patine.
Hotarindu-se ast-fel paternitatea lui Constantin Cantacuzino Stol-
nicul asupra «Istoriel Prii-Romanesci», istorie pe care imprejurarile
sail greutatea lucrului Pad oprit de a o continua, cum am vklut ca
avea de gand (5), acesta nu numal cá dobandesce o mare importanta
literara, dar suntem dispusi a erode mai putin teribilele invinuiri ce i
(1) V. mai sus, p. 70 si Kogalniceanu, 1. c., p. 108-9.
(2) Kogalniceanu, 1. d., p. 122 i, mal sus, p. 70.
(3) Ibid., p. 122.
(4) Ibid., p. 116 si 93: tGulielin i loan Blatt, in noul Atlasd>
(5) Cartea d-lui Sbiera, care cuprinde, pe langd un bogat material de observa-
tiuni bune, i vederi cu totul fortate asupra unor lucruri nu se póte mal: simple,
presinta (p. 227) teoria Ca qAnonimub s'ar continua cu cronica din care a dat spe-
cimene (1.1 Gaster (v. mai sus, p. 83 i nota 2). Cele ce s'au spus in privinta acestel
din urrna opere inlatura cu totul putinta de a o a tribui unui om de cultura lui
Constantin Cantacuzino.

www.digibuc.ro
94 N. IORGA

s'atl adus. E drept cá nu tot-deauna urea adevèrata a until scriitor


se oglindesce in opera sa, care e un lucru cu me§te§ug; e drept ca
Sallustiu, un mare dilapidator, a fost un istoric moralisant; dar din
intrégh qistorie» restituita astädi Stolnicului respird o inhAime do
suflet 9 i o largime de inima, earl cu greil s'ar putO crede prefdcute.
Se gandesce cine-va ce-
tind cronica la lucrurile
bune pe earl le spuno
71/1/y, elif;f:C 1'.
69-/All despre boerul executat
Del Chiaro, care-I cu-
Seinntitura lui Constantin Cantacuzino, dupri un nosceh bine §i care scrih
document din Brasov. duph.` mórtea Stolnicu-
lui; la amanuntul despre suferirea de bund-voie de catre Constantin a lo-
viturilor pe earl gadele le pregatia pentru fratele sü mai mic, pe timpul
prigonirii Cantacuzinescilor (1); la renuntarea sa la corona Teril-Ro-
mânesci, ce i se oferià la mOrtea lul *erban-Voda. (2) in istorie, ca §i
in viétg, sunt atatia falai Omeni einstiI i athtia osinditi pe nedrept...
* *

Sh urmarim ultimele relatiuni ale lui Marsigli cu Principatele.


La 13 Septembre 1695, Marsigli se gaga la Bucuresel i scria lui
Collyer, Ambasadorul olandes pe langh Pórth, cu sciri despre buna
primire ce-i Meuse Constantin-Voda §i despre evenimentele rtisboiului
(mg. 55 f° 501):
.. Non tralascio di dar parte a VV. EE. che gionsi qui la sera delli
12, et, oggi, la mattina delli 14 stilo novo, parto per Ermestat, dove spero
giungerli li 17 ... Si dice che l'esercito polacco di molta forzza fosse pas-
sato il Nyster, e contro lui fossero andati ii Tartari di Bugiak e che a
momenti si doveva attendere l'escito di qualche fatto d'arme, che ii sara
a suo tempo avisato. Questo Prencipe con .ogni dimostratione di stimma
et affetto verso VV. EE. nil ha accolto come potranno veddere dalle di lui
lettere. Con esso lui mi sono inteso per il ricapito sicuro delle lettere,
havendomi detto che tiene ordine della Porta d'assistere ii recapito di
tutte le lettere VV. EE. potessero mandarli per mia persona, o io per loro ,
Bucarest, li 13 Settembre 1695.
La 18 Septembre, Comitele era la Sibiiü i multdmia lui Brâncovénu
prin scrisOrea ce urméza (mss. Marsigli, No. 55, f° 498):
(1) P. 127.
(2) P. 146.Trimetem la desvinovdtirea forte limpede i dibace pe care o face lui Con-
stantin ruda sa Michaiii, autorul %GenealogieI Cantacuzinilon (ed cit., p. 523 si urm.).

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLICITECI STRIINE 95

(Copia.) Eccellentissimo prencipe,


Non tralascio secondo ii mio dovere di dar parte a Vostra Eccellenza
del mio salvo arrivo qui in Ermestato o Cibinio con l'assistenza de cavalli
et omini suoi, e di tutto per la mia particolare parte ne do le pia vive
gratie, sicome mediante questa lettera formo un atestato, che Vostra Celsi-
tudine potra produre alla Fulgidissima Porta per contrassegno d'havere
obbedito agl' ordini trasmesseli toccante ii rendere sicuramente la mia per-
sona nelle mani di Chaizi (?); e di pill per maggiore legalizazione pone
in chiaus ii suo sigillo (sic). Continuo il mio viaggio in tracia del campo del
Serenissimo di Baden. Nel viaggiare da Bucarest sino a qui e considerando
che potra accadere di mandare lettere dentro agl' ambasciatori secondo ii
concordi del Vesir a Vostra Si2noria Eccellentissima di farle subbito pas-
sare, hO trovato necessario di racordarli, che sara bene di riporgli in pia
lochi poste con cavalli, che habbino ii loro taino di biada. Ii qui accluso
piego si contantara farlo tenere agl' ambasciatori inglese, (1) olandese, c,
se ha nove sicure della mossa del Gran-Vesir, farmele sappere con ogni pos-
sibile sollecitudine. E con il dovuto rispetto sono
Di Vostra Ecelsitudine ... (sic).
Cibinio, 11 18 Settembre 1695.

Tot din Sibiill, in luna urtnátóre, scrie Marsigli Domnului muntén


cele co urmézd (f° 261):
Eccelsissimo Signor, Signor patrono colendissimo,
Al signor Costantino Brancovan Besarabba, di Walachia Prencipe.
Non solo per la lettera di Vostra Eccelsissima intendo li lamenti della Porta
verso la mia persona, ma per altre parti ancora ne tengo eguali riscontri
con riconoscere, che di tutto cio ne sii l'orrigine l'impostura de nemici ad
un tanto bene, e bona parte anche 11 pretesti, che dal Vesir si vorebbero
trovare con gride per coprire la di lui inescusabile mancanza di non es-
sersi reso a Belgrado in conformita del concertato. Gridi, strepiti, cerchi,
mentiti pretesti, per li quali mezzi tutti non potra nO avanti Dio, nO di
tutto ii mondo celare ii danno ha fatto alla publica causa, come per il
contrario del conto del mio rO et alti e potenti Stati d'Olanda per il mio
debole mezzo non vi è bisognio di cercare affetati modi da palesare, come
egualmente di buon cuore servino all' imperio ottomano che cesareo, e
potra il Vesir fare tante minacie, che li pare, che nO una , ora pia presto
del possibile sollecitarO il mio viaggio, nO tampoco mi porrO il minimo
spavento, sappendo che Vostra Celsitudine per l'esperienza ha di me assi-
curara, che non sono capace della minima agitatione a questi suoi affetati
rumori. PuO Vostra Celsitudine per il presente coriere, dovra spedire in
Adrianopoli, nottificare alla Porta il mio miglioramento, e prossima par-

(1) Heemskerk.

www.digibuc.ro
96 N. IORGA

tenza per cotesta strada di Walachia, e altramente toccarli, che mi dolgo


di tali voci, senza punto per?) spaventarmi di esse, come col mio arrivo
tocchera con mano ii Vesir, et in parte per la qui acclusa lettera a lui
diretta et accopiata all' altro per l'Ambasciator d'Olanda. E con la spe-
ranza di presto rivederla, e rassegnarmi al solito
Di Vostra Ecelsa (sic)
Ermestat, dal letto, li 28 Umilissimo a[micjo (?) et
Ottobre servitore
1695. Luigi Ferd. Narsilli.
(Per eorriere a Bucarest.)

Când, in 1698, negocierile pentru pace intre Imperiali i Turd in-


cepurd, intre Trimesii Imperatului se afid i Marsigli.
lath' scrisori din acest timp, schimbate intre el si ministril din Viena.
Cea dintâiü (Carlowitz, 5 Novembre 1698) e adresatd de Marsigli
ministrului german, Comite Kinsky. Cdsdtoria de care e vorba e cea
dintre Ilinca, fata Brâncovénului, i Scarlat, fiul luY Alexandru Mavro-
cordat Exaporitul. (1) ScrisOrea e cuprinsä in ins. Marsigli 58, f° 314 V°
P. S. (Autograf).
Mi dimenticai nella passata mia mentione di quello che pensai e dissi
sopra del Principe di Walachia secondo gli ordini della Corte spediti per
ii coriero in data delli 28 caduto. Questa lettera era piena di malizia, die
creddevo, che s'uniformasse all' intentione e consigli di Mauro Cordato, di
quello divvenuto, credevo, amico, per il matrimonio del figlio di questo con la
figlia di quello ; ma lab penetrato cheil Mauro Cordato in ricompensa di questa
sua ambasciata aspiri al principato di Walachia, e che quassi 11 sii statto
permesso e che, dubbitando, che una tale propositione nostra a suo favore non
fosse attribuita a sua sollicitatione e dasse campo all' emolo di farli lo pazzo,
habbi cercato quello è noto per impedirlo. Questa conditione era pit' per
la di lui sicurezza, che uttile al servizio del nostro padre (??), che forssi
havrebbe havuto sempre Ira l'impegnio di sostenere fra l'accordato mine
intrighi, e messosi fra Greci, Walachi e Turchi, e, contenti del solido de no-
stri limiti de monti, rimettere il tutto a miglior tempo e non intrigarsi fra
tante cabale che sono fra quella gente
A doua scrisóre, cuprinsd in ins. Marsigli 58, f° 342 V°, e datatä
din Carlowitz, 9 Ianuarie 1699. Vorbesce de Trimesul polon la congresul
de pace, Stanislav Malachowski, numit la 5 Septembre 1698 si care
(1) Despre acésta asiitorie va fi vorba in memoriul urmator despre eronicele
muntene.

www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN I3IBLI0IICI STRAINk

%Intl Intâia sa conferintà cu delegatil turd la 21 Novembre urm6tor.


Acesta incheiase, tot scklênd din cererile sale, la 9 Decembre, inte-
legerea polono-turcä, prin care Regele August renuntà la orl-ce pre-
tentiuni asupra Moldover. (1)
Cat despre tractatul de cdupd räsboiul Camenitei», e cel din 18 Oc-
tobre 1672 saü cel din 27 Octobre 1676, cari, amindoué, läsaü Turcilor
Camenita, pe care o cucerise la 26 August 1672. (2)
.... II Polacco dunque tratth noi altri imperiali con un' assai polacco
pranso ; e, gli ambasciatori nostri avendo dovuto avanti di me partire e ri-
tornare al campo a spedire ii corriero, fui obligato io solo a restare con
quello, ehe allora passb a farmi confidenza dell'ordine co'l quale aveva pro-
mosso il suo trattato, e come che non gli era stato possibile di ottenere nella
Moldavia quel confine, che per la pace della guerra di Kaminiez gli era
stat' accordata (sic) lungo ii flume Zeremusa, pe'l corso intiero del quale
gli sarebbe restato Campolongo ; e, sicome questa Ill allora un agevo
lezza fatta in riguardo alla gran perdita di Kaminiez ed intiera Podoglia,
che remettendosi all' antico dominio di Polonia nuovarnente, deve cessare
quel vantaggio, incorporandolo di nuovo colla Moldavia come prima, ed
in sostanza rimettendo tanto la piazza, *elle sue dipendenze di Podoglia
ed Ukrania, dentro de limiti del Nyster, come si trovavano prima della
guerra di Kaminiez. Mi mostrb la necessith che aveva la sua patria di spe-
dirsi da si noiosa guerra per vendicarsi del Brandeburgico, contro del
qual' erasi risolta una terribile invasione, con speranza di avere sussidio
da Tartari e di comporre le cose di Lituania

La 29 Octobre 1699, din Viena, Kaunitz scrie lui Marsigli relativ


la neIntelegerile cu privire la «Valachil» din Bosnia, in numb'''. de
3.000 de familii (ms. Marsigli, 114, No. 13). cEfendiub din scrisOre e
colegul Exaporitului, ca mandatar turc, Mehemed-Efendi. (3)

L'Effendi e Mauro Cor,dato non l'avarano ii loro grossi regali senza


elle le dette differenze siano aggiustate
Dupd incheiarea tractatului din Carlowitz, Marsigli fu insArcinat cu
delimitarea nou6lor granite. in acést5. calitate, el redactä mai multe
rapórte, din call: extragem ceea ce ne privesce. A vem, Intâifl (ms.
58, f° 466 VO)

(1) Hurmuzaki, Fragm., III, p. 435 §i 454 si urm.


(2) Data ludrei Camenitel dupà cronica lui Nicolae Costin, in Letopisefe, II, p. 8.
(3) Sturdza, Acte i documente, 12, p. 23.
Analele A. R.--Torn. XXLMemoriile Seel. Istoriee. 7

www.digibuc.ro
98 14. 1611GA

Information von den Kayser lichen Hoff wegen der 7biirgischen Gränitzen
in der Gegen& von Temeswarer Bannat...
Auff denen Confinen von Moldaw und Wallachey, ist viel mehrer eine
Union der Tartarn, Moldawer und Walachen, wegen ihrer natürlicher Agi-
litet und Geschwindigkeit, welche durch die Türcken, als ihre Oberherr, ver-
stärcket werden konten, als die obangeregte Guarnisonen zu befehlen.
Unangesehen das dahe (sic) proponirt werden, in Compo-lungo, in Cit-
tasni, in Botza und ln Tatuos (1) Wercker anzulegen, umb in der Moldaw
und Wallachey avancirte Posten zu haben, gleich wie mann anjetzo ahn
Seithen dess Bannats verlangendt ist
In al doilea raport (ms. Marsigli 69), Marsigli atinge un interesant
proiect de a rotuncli Transilvania prin Moldova sail Rusia polonä.
Proiectul fusese aruncat In tréca't de Calvinul Joan Sdrossi, care ser-
vise de curInd pe ultimul Principe al Ardélului. (2) Locul din trac-
tatul de pace de care Se vorbesce e cuprins chiar in art. I: qa. Podoliae
confinio usque 'ad extremum Valachiae confinium». (3)
Relazione vigesima ottava a Sua Mesta Cesarea, spedita dal Campo di
Lujos, sotto li 9 di ottobre 1700.
... Per l'estensione della Transilvania, convenuta nell' instrumento sino
a limiti della Podoglia, gli assicurai, che da me non si Sarebbe mancato
ad ogni diligenza possibile, fra le molte difficulth che prevedevo, senza
volermi punto spiegare ; ma ii Sarozzi, assai esperto e fino, mi fece la pe-
tizione se volevo andare alla Podoglia o per la Russia Po1ac3a o per Mol-
davia. Risposi che lqmperio ottomano non poteva delle terre degli altrui
regni promettere, ma solo dalle proprie e che su'l fatto mi sarei regolato
Doeumentul urmator (ms. Marsigli, nO 103, f° 341) cuprinde r6spun-
sul dat luT Ludovic Nalaczy, nobil ardelén, si el delegat la hotare (4),
de cAtre un necunoscut, relativ la o schimbare de teritoriti intre Prin-
cipatul Ardélului si al Terii-Românesci, pe timpul lul Sigismund Bd.-
thory. Urmézl. (f° 347-49 V°) In manuscript actul, prin care Gavril
Bethlen confirmä, la 3 Aprilie 1609, din Alba-Iulia, privilegiile cnejilor
români.
Petitio ab Illustrissimo domino Naldczi coMmissario ad negotia limi-
lanea, ab inclyto gubernio Transylvaniae regio ablegato.

(1) Tratos, Trotu?


(2) Cf. Hurmuzaki, VI, p. 146, n° cxxxvi; p..533, 646.
(3) Editiunea Sturdza, p. 23.
(4) V. Hurmuzaki, Vi, p, 364; VI, p. 1.

www.digibuc.ro
M&NIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 99

Quomodonam facta fuerit loci Zil nominati commutatio inter Valachos et


Transylvanos?
Responsio." Quandoquidem cauda quaedam comitatus Zöriniensis, faci-
lius a Valachis possidenda, Valachiae adiaceret, et -vicissim locus Vala-
chorum Zil vocatus commodius a Transylvania possidendas pateret, tern-
pore principis Sigismundi Batori per magnum commissarium Gabrieiem
Betlen sunt concambiata
Manuscriptele luT Marsigli mai contin, sub titlul de Ada pacis Ca-
rolovicensis, §i doue" scrisori, datate din Sibilii, 22 Iunie 1701, si Caran-
sebes, 17 Martie 1701, ale inginerului Morandi Visconti cAtre Comitele-
General, probabil: «Queste lettere sono dell' ingegnere Morandi Vis-
conti, che mandai nei confini di Valachia a ponere piii segni su l'Alpi
e che entraranno negl'atti» (ms. 16).
Biblioteca lui Marsigli cuprindea (adi ms. Marsigli, 113, f° 390 §i
urm.) i o traducere de istorie turcOsca., Mutà de interpretul ardelén
David Rosznyay, autor de cronicg, i dedicatà, la 1701, Comitelui : «A
diebus Ferdinandi I et Szultani B5.jezid ... ad dies usque Leopoldi
I et Szultani Mehemmed IV res tragice gestae, quae quidem per in-
terpretem Transilvaniae tenerrimum, Davidern Rosnai, triginta et sex
ante hoc annos Constantinopoli degentem, ... in turcico idiomate con-
gestae ..., in idioma christianum transumptae nuncque ... domino comiti
Marsigli dicatae. Anno salutis 1701.» (1)
inainte de a termina, dad extrase din trei opere ale lui Marsigli
dintre care douè póte inedite, relative si la Orile nOstre.
Prima e un memoriii relativ la pericolul rusesc pentru Imperil A
fost scris, de sigur, pe timpul cand domnia in Moldova Dimitrie Can-
temir, calificat de «il presente principeD, deci: 1710 11. Se vorbesce
insduntru si de legdturile lui Serban-Vodà cu Ruii, legdturi cuno-
scute si de aiurea. (2) Manuscriptul e Marsigli, 57. Locurile ce repro-
ducem se aflà pe filele 341, 345, 351.
Deli successi possibili nelle armi della Moscovia contro l'ottomano im-
pero, lettera a Sua Eccellenza del Signor Conte Kinski.
Potrà Vostra Eccellenza vedere dal qui: annesso` disegno della piazza
d'Ozh. (3) e nuovi castelli del Boristene, datomi dal prencipe di Walacchia...
(1) Rosznyay a fost §i interpretul lui L. Rakóczy (Hurmuzaki, VI, p. 30). E un
cunoscut autor de cronicd. V. Mon. Hung. Hist., Scriptores, t. VIII.
(2) Dee manuscriptul e neiscalit §i cu tote ca' e serfs dupd disgralia lid Mar
sigli, credem ca nu se póte atribui cleat acestuia,
(3) Oceacov.

www.digibuc.ro
100 N. IORGA

... Li felici successi dello armi di Sua Maestà Cesarea (1680) e suoi con-
federati contro l'Ottomano, mediante la conquista di Buda e battaglia
d'Arsan e sollevationi di Constantinopoli, fecero risolvere ii Moscoviti a
prepararsi con le armi ed intrighi con li suoi aderenti nelle provincie di
Moldavia, Wallachia, intera Grecia e Servia. In Wallachia era all'ora Pren-
cipe Serbano Cantacuseno, partecipe di questa risolta mossa de' Moscoviti,
huomo di molto talento, favorito di So lirnano Visir, che della Moldavia li
accordb ii principato per un suo attual servitore Canternir, padre del pre-
sent@ Prencipe, e con molti parenti nella Bolgaria e Constantinopoli e cre-
dito fra Greci e Raziani, che per la sua provincia eresse ne' conventi ma-
gazeni sino a Galaz, spedi a questa Corte suoi legati per entrare in negoti-
ati ed animarla con promesse della sua divozione per introdure in Valacchia
un esercito alemano con la coperta intentione di principalmente secondare
la mossa de' Moscoviti. L'assisteva ii Brankovik con accreditare le sue ri-
dicole pretentioni d'essere legitimo despota di Servia, che dopo la presa
di Belgrado doveva di giustitia esser rimesso nella sua residenza:di Semen-
dria, imprimendolo nell' anime di tutti ii Raziani, adoratori in II ora del
suo nome; e con tal' ordine per tutta la Grecia si erano avanzate prat.
tiche per secondare la mossa cosi poderosa de' Moscoviti nell' anno 1688,
che, ben lontana dalle desiderate vittorie, si vidde nella ruvina che de'
descriverô. (1) .

(Cuceririle posibile piing. la Camenita.)


... Per le quali conquiste cavarebbero non solo i Tartari dal Bugiak, nel
paese di Dobra (2) attorno di Silistria, ma si farebbero ancora protettori della
Moldavia e Wallachia con gelosie e apprensioni de' Polacchi e con obligo a
noi pure di pigliar guardia a nostri vicini ed ospiti ch' habbiamo in casa...
Doi ani dupà mórtea lul Marsigli, apäreh in italienesce §i frantu-
zesce opera sa asupra Imperiului otoman, mat ales din punct de ve-
dere militar. Intre hârtiile sale se aild done, versiunl ale operei, cea
dinalli redactatä mal pa scurt. Dail, din amindouë, pdrtile ce ne
privesc.
I. Din ms. 111, intaiii, care e prima versiune:
Marsigli. Della milizia ottomana. [Complet1 Dello stato militare antico
e moderno dello Imperio Ottomano, tomi due, libri sei.
Capitolo VII, libro secondo, parte seconda.
De'Moldavi, Wallachi e Transilvani, loro stato, militia ed obbligo.
(1) Asupra lui Gheorghe Brancovici, v. mai sus, p. 81. In Maiti 1688, Serban-
Vodä trimise din noil la Imp'erat pe Antonio Stefani, Episcop de Nicopole, Gheorghe
Brancovici i Vasile Nagy. Instructiunile Ion Watt publicat in Genealogia Cantacu-
zinilor, 1. c., p. 397.
(2) Dobrogea,

www.digibuc.ro
MANITSCRIPTE DIN BII3LIOTECI STRAINE 101

Sono questa le tre altre provincie che finiscono la gente di tributo, al


Turco dorninio soggetti.
I Moldavi, confinanti con i Tartari e composti alla rinfusa, di rito latino
e greco, non solo patiscono eccessiva angaria in danaro, ma anche in vet-
tovaglie e numero di cavalleria, che suole essere mantenuta, o colle rendito
de' principati, o de' nobili, obedendo a quel capo che, per lo pill di legge
greca di Costantinopoli, vienli stabilito dalla Porta col. nome di Waivoda,
che poi nelle guerre costituisce un generale, chiamato Atman, che ha il
comando della milizia ; ii numero della quale non -0 ricordato del Canon
Amet. (1)
I Wallachi, d'uguali riti a quei de' Moldavi, patiscono a misura ii made-
simo tributo e schiavitudine sotto i Turchi; obbedendo ancor a ad un Wai-
voda, creato come il gia detto, che poi costituisce ii suo generale col nome
di Spataro
[Tomul II, cartea I.] Argomento.
... La Wallachia notabilmente impiagata e la Moldavia, din), incadaverita
[sters, in loc : estinta] gli han levato alimento a pia di 15.000 altri sol-
dati, che col tributo in danaro, colle decime, dogane e dazi mantenevano. Si
aggiungono i 4.000 combattenti che le due ultime provincie per ciascheduna
contribuivano.
[Cartea I, partea II. Cap. I] De' giumenti, che servono per portare vetto-
vaglie, arme e bagaglio . .
Quei che dalla Tartaria, Moldavia e Wallachia sono presi, tanto han me-
diecre la statura, quanto II corso veloce. I nativi del paese di Dobra in
Bulgaria e quei della Turcomania sono di gran corpo
II. Versiunea, mai completd, care s'a tipdrit, cuprinde pentru nol
urmatórele :
Dirnostrazione I dello stato militare dell' Impero ottomanno I dal maggiore,
che fit nell' anno 1680 I regnando Meemet IV° I fino a moderni tempi, fon-I

data su le costituzioni del Canon Amè della Porta I e su le osservazioni fat-


tesi in pi& congionture I di guerra e di cork I ; divisa in due parti e dedicata
I a Dio uno e trino I da Luigi Ferdinando Marsili.
... Per il Serraglio.
Da Vallacchia 900 oche di cera gialla e pure 15.000 oche di miele e 400
pietre di sale
Da Moldavia 9.000 oche cera gialla e 1.000 oche di miele.
[Apol ca i in ms. 111.1
[Cali :]
Nell' Europa sono cavalli ungari di competente grandezza, ed assai me-
gliori nella Transilvania, per esser buoni caminatori, assai bene quadrati
(1) Canun-Name.

www.digibuc.ro
102 N. IORGA

di groppa e petto, col commodo di giumenti dalla confinante Moldavia, che


produce cavalli esquisiti marchiatori, docili e di fatezze grosse nella groppa
e petto e gambe, e che resistono alla fatica, e che per noi erano, come i
cavalli polacchi, ii migliori per la guerra. Nella Vallacchia universallimente
sono rozzi e facili ad inciampare, e di statura non molto superiore alla
mediocre
Nel paese di Dobra, che è la vasta pianura fra ii monte Emo, Danubio
e fiume Iantra e Mare Negro, che è la Bulgaria inferiore, nascono cavalli
di fattezze un poco grossolane, ma alti di corpo, che sono in molta stima,
non essendovi offiziale 11 della Porta che deve andare al Divano a cavallo
che non cerchi di provedersi di uno di questi o d'altri della Turkmenia
per cavalcarlo, ambendo pitt l'altezza e grossezza che le fattezze belle per
tale comparsa, atteso che questi si coprono con ricche valdrappe e forni-
menti d'argento dorato...
[Ordine de mers :]
Li Tartari, Vallachi e Moldavi vanno, come ha detto avanti, della van-
guardia
Cap. 50 ... Le truppe tributarie di Transilvania, Moldavia e Vallachia
che i Turchi medesimi mi dicevano che a null'altro servivano che ad ac-
crescere ii numero dell'esercito e di risparmiare i valorosi soldati da im-
pieghi di poco conto, e poi per mantenere Pius (sic) consueto d'aver sotto
gli occhi dell' armata, fuori della lor patria, queste truppe II d'infedeli nel
tempo che la Porta era in guerra con i cristiani.
[Limbf :[
Dentro de' medesimi monti carpatici ... non vi è altra lingua che la
vallaca, che è un corrotto delle lingue latina e italiana, che la nazione vanta
per lingua romanesca, corn' essi di esser chiamati Romen, cioe Romani ed
ii paese loro, terra rornagnesco, e nello serivere si servono de' caratteri
illirici.
[Religiune
... I Turchi, Ira le sventure loro in Ungaria nelle ultime campagne della
prima gran guerra, non si fidarono di averne [Tartari] pitt nel loro eser-
cito, e l'istesso delle milizie de' principati di Vallachia, e Moldavia e Tran-
silvania.
I principali tributari, anzi sudditi, della Transilvania, Vallachia e della
Tartaria di Crimea con somm' arte ed industria sono cinti da fortezze pre-
sidiate di Turchi, in modo tale, che, liberi nell' interno di quelli stati, ad
ogni modo sono stati chiusi sempre.

www.digibuc.ro
MANTJSCRIM fIN BIBLIOTSCI STRAINS 103

APENDICE.
I.

De la, d-1 Vittorio Lazzarini, directorul Museului Civic din Padova,


primesc copia paginelor din Fantuzzi relative la Montalbano (Giovanni
Fantuzzi, Notizie degli scrittori bolognesi, Bologna, 1788, VI, p. 53 5).
Din nenorocire, n'am la indemand isvOrele pe earl le citêza biogra-
ful italian ; afara de Moréri, in care lipsesce articolul citat. Ceea ce
aflam de la Fantuzzi sall prin Fantuzzi e un amestec de bune lu-
cruri nou6 §i de gre§eli. Ast-fel, capkam cunoscintil despre doué
editiuni italiene ale cartil luT Montalbano relative la Turd despre
alte opere ale acestuia, manuscripte,opere, dintre earl una: «Analele
de la 1600 inainte», pdstrate probabil in vre-o biblioteca bolognesti,
trebue sa cuprindà un pretios material pentru istoria nOsträ. Tot din
Fantuzzi dobandim sciri despre natura legaturilor dintre Gratiani §i se-
cretarul sü, despre situatiunea ca Parcalab de Galati a acestuia. in
schimb, rolul lui Montalbano, care n'a fost, probabil, nici odata can-
didat de domnie, e exagerat, de la un capel pana la altul.
Dar asupra lift* Montalbano, cat i asupra luT Marsigli, mai sunt lu-
cruri de spus i, cand voill ave datele carI Irni lipsesc pentru moment,
voia reveni asupra relatiunilor dintre eI i terile nOstre.
Montalbani (conte Gio. Battista).
Di questo soggetto avendone distintamente riferite tutte le piii precise
notizie il Conte Valerio Zani nelle sue Memorie degli Accademici, pag. 223,
noi non faremo altro che riportare quanto da esso th detto di questo an-
tore, da che niente altro plit sappiamo di lui, e non vogliamo farci belli
delle altrui fatiche, come altre volte ci siamo protestati in simili incontri.
Gio.-Battista fa figliuolo di Bartolommeo (1) e di Giulia del dott. medico
Ovidio Gibetti; nacque l'anno 1596, primogenito di una numerosa fratel-
lanza. Dal padre, non mediocremente versato in ogni maniera di lettere,
ebbe un ottima educazione, che gli procurb, giunto all' eta' capace per
maestri della grammatica ed umanita, Paolo Mazza ed Angelo Pagnoni, molto
celebri nell' arte loro, e nella filosofia Flaminio Papazzoni e Melchiorre
Zoppio, famosissimo dottore, e fondatore della nostra Accademia de' Gelati;
sotto gli auspicii del quale nel 1613 ottenne la Laurea dottorale in eta
(1) Cf. afirmatiunea bailului veneVan, mai sus, p. 28-9.

www.digibuc.ro
104 14. 10110A

d'anni 18, con applauso non ordinario, havendo dato prima publici saggi
di se, e in dispute, e in deelamazioni accademiche, e varie composizioni, si
latine, come volgari, molto erudite e spiritose. Il di lui ingegno fervido
non lo lascib fermare nella patria, ma lo spinse all' andare in traccia di
peregrine cognizioni in varie e lontane regioni del mondo, che appena ei
toccava ii vigesimo anno,ma prima gustata l'Italia, ed imbevutosi delle pit
astruse intelligenze delle cose, nello studio particolarmente di Pisa, ed in
quello di Padova e di Parma, dove pure prese la Laurea legale, indi se
ne volb nella Germania e nella Polonia, nelle quali provincie buona pezza
di teinpo si trattene, e sin tanto che se gli presenth un occasione di tutto
suo genio, cioe di passare non solo in Costantinopoli, ma di far tragitto a
varj paesi dell' Imperio Ottomano, e sin nella Persia stessa, per vedere ed
osservare quello che non lice cosi di leggieri ad ogni uno : nel che egli hebbe
agio d'imparare non solo la lingua turchesca, ma altre barbare lingue
esattissimamente, in guisa che potè comporre e scrivere un grosso volume
della lingua turchesca, e porla in precetti grammaticali, con un copiosissimo
vocabulario di tutte le voci di quella. Frà pit confidenti che egli ebbe in
Costantinopoli, uno fu Gaspare Graziani (1) il quale lo ricercO di liberare
uno schiavo, che era sopra le galere di Napoli al remo, per lo che ne serisse
ealdamente al conte Maiolino Bisaccioni, che, felicemente maneggiatosi, inviô
libero lo schiavo in Costantinopoli, dove fit poscia scoperto per nipote del
Bassà, cognato del Gran Signore. (2) Perciô Gaspare Graziani fu dichiarato
duca di Nixia e Signor di Paris, e furono date speranze galiarde al Mon-
talbani del Vaivodato di Valacchia et al Graziani del Principato della Mol-
davia. E, per conseguirlo con facilith, fece ii Bassa appoggiare al medesimo
Graziani dal Gran Signore, suo cognato, l'ambasciata a Cesare per la con-
clusione della pace poco prima trattata coll'Impero. Ottenuto l'impiego ii
Graziani, condusse seco 11 Montalbani, e col di lui maneggio et industria
ottenne la bramata confirmazione della pace, e, ritornando alla Porta, fu
rimunerato col pretesto del prestato servigio del principato della Moldavia.
Ivi ii Montalbani, seguendo l'amico, ricev6 in ricompensa ii castello di Galatz
col suo territorio. Ma, non contenta la cupidigia umana, fabbric6 al Principe
Moldavo co'suoi vasti pensieri una precipitosa caduta. Trott) egli co'principi
cristiani della Germania e della Polonia l'invasione della Servia e della
Bulgaria ad effetto di rendersi con sicurezza principe ereditario della Mol-
davia et indipendente dal Turco. A questo fine portatosi il conte Montalbani
sconosciuto e travestito a diversi principi confinanti, servendogli di grand'
aiuto la pratica di undici linguaggi, finalmente strinse felicemente la desiata
lege. Ma, scopertosi 11 trattato, ft dall' Imperatore Ottomano inviato un
(1) Di questo soggetto e dell'uso che fece del Montalbani vedi Moreri,:Grand diet.
historiq. a Gracien Gaspari.
(2) Cred ca e vorba de Marele-Vizir Nassuh-Pasa (1611-14), cumnatul tine'rului
Sultan Ahmed. N. edit.)

www.digibuc.ro
VAIItiSCRIFFE DI& B113LIOTECT Stial/sit 105

chiaus al Bassa della Bosnia con una lettera, in cui commettevagli di levar
la testa al Graziani, e con altra a questi d'abboccarsi col Bassa per servigio
rilevante; ma, dal medesimo casualmente penetrato l'ordine, per incontro
fortuito, ed ucciso d sua mano ii chiaus, che portava il mandato del Gran
Signore, e poscia quanti Turchi erano in Iassa, accelerb l'uscita in cam-
pagna, attendendo dalla Po Ionia e da' principi confinanti i soccorsi promessi.
In tanto, dichiarato suo Tenente-Generale ii Montalbani, avventurossi alla
battaglia, coll'aiuto sopraggiunto de' Polacchi; ma ne segul la rotta de'cri-
stiani, come è noto nell' istorie, colla ruina del Graziani, che, mentre pro-
curava la sua salvezza colla fuga, fa. (dormendo) ucciso dal suo cameriere
per rubargli l'oro, che in molta copia seco portava, perdendo infelicemente
col principato la vita. Sostenne valorosamente ii conte Montalbani l'impeto
de' nemici; ma, sbaragliato l'esercito, ferito, e quasi esangue, rifugiossi
nella Tartaria, ed indi nella Po Ionia; dove, uclito l'esito infausto del prin-
cipe, risolse di portarsi in Italia. Quivi fermatosi per qualche tempo, veduta
la Corte di Roma, e passato a Venezia, prese in moglie la figlia del Conte
Maio lino Bisaccioni, letterato di primo grido (1); indi, introdottossi alla ser-
vita della Serenissima e Real Casa di Savoja, dove fa carissimo alla Reale
Altezza del duca Vittorio Amadeo, fin che egli visse, ottenne cariche militari
principalissime: di Sargente Maggiore, Generale di Battaglia e di Aide (come
dicono in Piemonte) del Mastro di Campo Generale cl'ambi gli eserciti, cif:A
del Christianissimo di Francia e della Re'ale Altezza di Savoja in Italia. E,
perche patl una lunga e pericolosa persecuzione degli Spagnoli, trattenuto
prigioniero di guerra in Napoli, dopo che ei ne rimase libero, abbando-
nate le Corti, si rain!), come in tranquillissimo porto, sotto la Signoria di
Venezia, dove trasporte il suo patrimonio di Bologna; e dalla moglie,come
si è detto, figlia del conte Bisaccioni,hebbe alcuni figliuoli; nel qual tempo,
riconosciuta la di lui viral dalla Repubblica Serenissima, fu invitato al
servizio di quella con una condotta riguardevole; con cui poscia passe nel
Regno di Candia, agitato dal furore dell'armi ottomane. Ivi morl del 1646,
di male acutissimo, nella fortezza della Suda, avendo lasciato di sa gran
desiderfo, e varie opere manoscritte. Non fa dato alle stampe, vivente lui,
che ii bellissimo suo commentario intitolato :
De Moribus Turcarum Comrnentarius (2), Romae, 1625 e 1636, typ. Faccioti;
e sta ancora tra i volumetti delle Repubbliche, in 16, nel volume. intitolato
Turcici Imperii Status, etc. Lugduni Batav., 1630.
Lascia poi mss. Annales .ab anno 1600 usque ad praesentem diem.
Suppellex Taciti cum discursibmis et applicatione exemplorum nostri aevi.
Grammatica Turcica.

(1) V. Torga, Maiolino Bisaccioni i rdsbólele civile din Moldova, in Archiva,


III, p. 615 i urm. (N. edit)
(2) Nelle memorie de'Gelati dicesi simile al libro di Tacito de Moribus Germa
norum.

www.digibuc.ro
i6B 14. foRdi

Primum Mobile et Secundum Mobile ad ealculum Rodulphinurn supputatum.


Propositiones, Lemmata et Problemata de inelinatione et tactione line-
arum, argumentum non nisi ab Appollonio pertraetatum.
Vali altri manoscritti restarono presso i suoi eredi, trà i quali l'opera
intitolata: .

Dedaleae seu Labirinteae omnigenarum Cifrarum ambag es.


Nene citate memorie de Gelati si legge la seguente inscrizione; ma non
dicono che gli fosse eretta in alcun luogo:
IO. BAPTISTAE MONTALBANO A FRACTA BONONIENSI
GALLATZII COMITI
OMNIVM LIBERALIVM ARTIVM, ET IVRISPRVDENTIAE
SPLENDIDIORIBVS TITVLIS INSIGNITO
Q_VEM
VALIDIORES TAM SECVNDAE, QVAM ADVERSAE FORTVNAE
MVLTIPLICES PECTVS INFRACTVM ANIMO SEMPER INVENERE
QyI
MARTI, ET MVSIS STRENVAM ADEO NAVAVIT OPERAM SEMPER
VT CVIVSNAM, VEL MILITIS FORTIVS,
VEL LAVREATI SAPIENTIVS VICES SVSTINVERIT MERITO
HABETVR INCERTVM.
Di esso parlano, oltre le dette Memorie, Leone Alaccio, nelle Apes Urba-
note, e il P. Orlandi, nelle Notizie degli Serittori Bolognesi.

II.
Nu far4 6re-care emotiune descoperiiil in cartea d-lui Gaster un loc
in care d-sa vorbià despre o operd grecéscd a lid Constantin Stol-
nieul. (1) invétatul boor ar fi scris un dialog grecesc de cuprins teo-
logic: despre Providentà si SOrta. Dialogul ar fi fost tip6rit la Snagov
de Antim IvirOnul la 1697, dar d-1 Gaster vorbesce numai dupd Ira-
ducerea rordanéscd a Popei Flor, traducere pe care d-sa o poseda
In ms.
Din nenorocire, d-1 Gaster m6 puneA pe o urmd falsà. in adevt5r,
d-1 Legrand vorbesce in t. III al minunateT sale Bibliografii elenice
a secolula al XVH-lea de cartea d-lui Gaster, de originalul grec
adecd. (2) Dar ... autorul e'l e cunoscutul Cariofil, si Constantin Can-
tacuzino are numai meritul de a fi indemnat la scris pe literatul grec.
Despre asemenea lndemnuri am mai vorbit la p. 62, nota 2, si ma
(1) Op. 0., p. 311.
(2) P. 45-9.

www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE 1:11N B1BLIOTECI STILLER 107

pot adaoge, dupä d-1 Legrand (1), ca lui Cantacuzino i s'arl dedicat
si Praenotationes mystagogieae.

IIL
Iatä, in fine, scos de d-1 I. Tuducescu din pachetul 25 al mangstiril
Radu-Vodd (n° 141) la Archivele Statului, documentul de familie despre
care vorbisern la p. 87, nota 5.
E un document de la Constantin Brancovénu, datat: 25 Novembre
1688 vi acordat, Indath dupd suirea sa' pe tron, celor ce-1 Meuse Domn:
Constantin Cantacuzino, biv Vel Stolnic, Michaiü Vel Spätar, Iordachi,
biv Vel Spatar, fratil duvmani al eeposatului *erban-Vodä, care-I ne-
dreptalise cu violentd la irnpärtirea movtenirii pärintesci, i, afara de
acevtia, lui Parvu Vel Stolnic i $erban biv Vel CApitan, fiii lui Drd-
ghici, primogenitul bètranului Constantin Postelnicul, i, de asemenea,
lui Toma, trädätorul de la 1711, fiti al lui Mateiü biv Vel Agà. Serban
si Iordachi- era-6 la acéstà data peste hotare, In solia la care-i trimesese,
atre imperatul, uncbiul i fratele lor :
«Pentru cd dupti mOrtea lui Costandin Postelnicul Cantacuzino,
grëmas'ail tote satele de le-ad stapânit DOmna Elinca, iar cand aü
qfost In dilele Radului-Voda, Leon, flind rOposatii unchil Domniel Mele,
qDraghici SpAtarul i cu *erban-Vod5, fratil mai marl, cu case vi
,<Insurati de multa vreme i ieviti din casa pärintilor, i fiind DrAghici
Spatar Mare, iar $erban Vodti Postelnic Mare, iar cel-l-alti 4 frati
<<fiind coconi mid, mai virtos Costandin Stolnicul era dus la Venitiia
cpentru invOtAtura cartil, iar fratil dumnea-lui, Michaig Spätarul j Mateiti
,<Aga, i Iordache Spätarul, ca nivte coconi mai mid, vedênd toff tot in
«casa parintilor la un loc cu maica dumnea-lor, fost-at. facut Dr5ghici
«SpAtarul Impreund cu Serban-Voda impàrtOla de aü impartit satele
tvi rnoii1e ce s'ail aflat vi de movie vi de cumpgrritóre ....»

(1) L. c., p. 50.

www.digibuc.ro
CUPRINSUL

Pag.
0 noua cronicd in prosd a lui Mateia al Mirelor 1
Biografia lui Gwar-Voda Gratiani de Giovanni-Battista Montalbani . . . 27
Extracte din cronica turcéscd a lui Hassan Vegibi, tradusa de Jacob Tarsia 53
Corespondenta lui Ludovic-Ferdinand de Marsigli cu Stolnicul Constantin
Cantacuzino i lucrarile literare i istorice ale acestuia din urrna . . 62
Apendice 103

Eraici. La p. 63, rindul 6 de jos, a se ceti: Christina, in loc de: Maria-Christina.


Lap. 34, randul 3 de sus: 6 Aprilie, in 1QC de 4. Dar cf. Hurnauzaki. IV', p. 609,
no DXXII, unde se da data de 8.
Editiunea cronicel in versuri a lui Mateiii al Mirelor e data de_d-1 Legrand in 'Bib Ho-
t/ague grecque vulgaire, Paris 1881, in80.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVULUI
§I

SCRISORI ROMANESCI CATRE SFAT


IN SECOLUL AL XVII-lea

DE

N. IORGA.
Membru corespondent al Academia Romãne.

$edinta de la 5 Februarie 1899.

Pe and multe parti importante din istoria Imperiului otoman in


secolul al XV-lea r6rnan intunecate, cun6scem cu un neasteptat lux de
amanunte, cu o precisiune adrnirabila, istoria Regatuluf bosniac si vasa-
lilor sill' in aceeasi epoca. Istoria ultimelor timpurf ale despotatului
sirbesc se p6te iarT fOrte bine restitul.
Explicatiunea acestui fart trebue sti se caute intr'o intimplare fe-
ricite. La portile de catre mare ale celor dou6 state balcanice rela-
tiunile de comert si influenta de cultura italiand adusä de dinsele
Meuse un oras infloritor dintr'o veche aglomeratiune de poporatiune
slava pe o stanca Old a litoralulul dalmatin. Ragusa avii corabil nu-
merOse, bogatii insemnate culese din cele patru parti ale lumii, avti.
ziduri puternice si palate de marmura ; ea avil insd si minunate ar-
chive, organisate de secretarii italieni af Republicei third norma ar-
chivelor din peninsula. Prin acesta mica, dar limpede, ferOstra ragu-

www.digibuc.ro
110 N. JORGE

sana, vedem noi a§a de distinct istoria bosniaca §i sirbésca, mai ales
in secolul al XV-lea.
Precum Sirbii §i Bosniacil Il primira din Ragusa postavurile, te-
saturile §i alte fabricate de earl aveaii nevoe, precum II intiparird
o parte mare din istoria lor in archivele Republica ast-fel furam noi
in§ine, eel din Téra-Românésca i coil din Moldova, furnisati, i Inca
in mai tot decursul istoriei nOstre trecute, de me§terul i de negu-
tatorul sas din Ard61, §i urme din viola nOstra timp de mai multe se-
cole s'au pastrat in archivele Bra§ovului, ale Sibiiului §i ale Bistrita
mai ales.
Am avut insa mai putin noroc deck unil dintre vecinil nNtri de
peste Duifare. Ragusa a conservat deliberatiunile Consiliilor sale, seri-
sorile latine, italiene §i slave ce adresh potentatilor din peninsula §i
din afard, instructiunile ambasadorilor pe care-I trimetea atat de des
in tOte directiunile. Ora§ele sdsesci aü inceput fOrte tarcliti a-§i re-
dacta (protocOlele > lor, in earl se cuprind hotdririle Sfatului §i actele
earl le motivéza sail earl decurg din ele ; trime§ii lor n'au primit pro-
babil deck instructiuni orale. Dacd ele aü pastrat, ceea ce n'a facut
Ragusa *i ceea ce n'au facut oraple italiene imitate de dinsa, scri-
sorile primite de la vecini, in schimb, pentru istoria mai veche, avem,
pe langa aceste scrisori, numai registrele de socotell pentru a ne lu-
mina. asupra istoriei acelor orap i asupra istoriei nOstre, a Roma-
nilor.
Dar ceea ce avem nu trebue dispretuit. Dimpotriva, cu greti i-am
puté mésura insemnatatea. Sunt atat de multe, de variate, de pre-
cise informatiunile ce curg de acolo, in cat istoria nOstra e schimbatä
adese-ori prin cunOscerea lor. Ea e imbogatità, crescuta. ca viéta §i
colOre tot-deauna. Avem acolo résunetul imediat, atat de interesant,
de noil §i de lumindtor, al schimbarilor de Domni, al rdscOlelor §i
rdsbOielor, al nenorocirilor §i bucuriilor, nuntilor, nascerilor in fami-
liile domnesci. Vedem legaturile de comert cjilnice intre oravle ar-
delene i érile nOstre, vedem mergerile negutdtorilor §i schimburile
märfurilor, ne putem da séma de natura §i intensitatea vietii econo-
mice in térile nOstre la deosebitele epoce. Cei ce vor cetl paginele ce
urméza, pagine cari dati, alaturea de documente scOse din archivele
Bra§ovului, §i o suma de scrisori relative la legkurile nOstre cu acest
ora§, se vor incredinta ca nu exagerez importanta unor isvOre pe cart
nu le cunosceam noi "Ana acum in tOth intinderea lor.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA.50VULUI 111

I.

Relatiunile intre Téra-Romanesca, mai ales, si Brasovul sunt fOrte


vechl. Cand, la 20 Ianuarie 1368, Vladislav-Voevod IntirI, dupd cererea
Regelui Ungariei, privilegiile de earl se bucurag Brasovenii din oras
si din tinut, el observ c acesti «vecini i amid prea iubiti) al sëi
se bucurail «din vremuri vechi» (ab antiquis) de aceste privilegii. (1)
De demult Inca carutele cu marfa ale Brasovenilor treceag pe la
vama Campulungului, pentru a se intrepth spre interiorul téril sag
spre Braila i alte porturi dunarene, pe unde se mergea in ctéra tur-
cesca».
incepute ash de curind, relatiunile acestea ag fost tot-deauna forte
dese i strinse. De la Vladislav-Voevod pana la Constantin-Voda Bran-
cove'nu, «prietenia» cu Brasovul, schimbul de sciri, de producte i de
fabricate a fost neintrerupt intre manósa tOra dundréna i orasul in-
dustrial si comercial al Sasilor de la granita. Mult mai rare si mult
mai slabe, legdturile cu Moldova nu sunt totusi nicT ele fara insem-
natate.
Relatiunile tèrilor romanesci cu Brasovul se pot impartl in patru
perióde, dupa caracterul pe care Pail luat ele, cat i, mai ales, dupa
natura isvOrelor pe call le putem studia.
a) Intaia periOda tine de la indepartatul t i nesigurul inceput al le-
gaturilor pana la secolul al XVI-lea.
In acest timp, èrile nOstre sunt puternice, un vecin de care trebue
sà so tie sOma din punct de vedere politic, nisce organisme de sine
statatOre sag aprOpe de sine statateire. Dar Brasovul se gasesce Inca
sub aripele protectOre ale Regilor Ungariel si nu e redus decl la o
necontenita curtenire fricósa a Voevocjilor de peste munti. Cat pri-
vesce relatiunile comerciale, mai ales de la cucerirea turcéscd a Pe-
ninsulei Balcanice, cucerire care sfarma dominatiunea italiand in Archi-
pelag si Marea Négra, ele sunt fOrte importante. Fabricatele, pand si
cele mai simple, le cauta Orile nOstre la Brasov.
Ca isvOre, cum era si de asteptat, e insa periOda cea mai saraca-
Socoteli a avut, de sigur, Brasovul si in acest timp, dar nu le mai
pastram noi. Suntem redusi la putine, fOrte putine documente latine
si la o categorie de documente pe earl le cunOscem numal de putin
timp.

(1) Zimmermann, Werner §i G. Muller, Urkundenbuch, II, p. 306--7, n° 908.

www.digibuc.ro
112 N. TORGA

Anume, Domnil nostri intretineail, pentru afaceri de hotare i de


vamd, o de'sa corespondenta cu Brasovul. Corespondenta acésta, cu
o importanta mai mult culturalä, se faced prin bilete scurte, fard forma
solemnä, pecete de Stat saü macar data de an. Erag scurte cereri sag
lämuriri asternute pe petece de hartie, in cernéla ne-grd sail albdstrie
intrebuintata atunci in cancelaria voevodalà; tote aceste bilete, cdci
asa trebuesc numite, erag scrise in slavonesce, rémaincl ca Brasovenii
sa si le talmacésca.
De la Mircea-cel-BeAran incoce, aceste bilete de afaceri s'ail con-
servat. D-1 Frideric Stenner, archivarul orasului Brasov, dadg peste
ele i semnala existenta lor unui invétat roman in trécat pe acolo.
0 costisitdre fotografiare suplini copiarea acestor acte, care ar fi fost,
de sigur, preferabila. Se anunta &à in curind vom i aye, inteo pu-
blicatiune a Academiei, aceste documente slavone.
b) A doua perióda tine de la inceputul secolului al XVI-lea pana
la Mateig Basarab.
In acésta periOda, importanta comerciala si politica a Brasovului
se mentine, i acésta se oglindesce si in ingrijirea cu care sunt tinute
archivele sale, ingrijire care slabesce numal &Are sfirsitul periódei.
Insemnatatea térilor nóstre nu e aceeasi in tot acest timp. In cele din-
tai decenii, cam pana la sfirsitul vécului al XVI-lea, Tera-Rornanesca
si Moldova, deplin supuse Turcilor, incapabile in aparenta de o re-
volta, sunt insa pentru Brasoveni nisce vecini earl trebue crutati, cul-
tivati cu ingrijire. Acésta, nu numal pentru ca alt-fel se inchid dru-
murile i mestesugarul sail industriasul brasovén, ca i pastorul din
téra Barsel, surer, ci si din alt motiv. La 1526 a disparut IJngaria din
numérul statelor europene. Lupta de la Mohacs i consecintele sale
arunca Ardélul in lupta civil. i, cand acésta lupta incetéza, Vera ré-
mane numal sub scutul Voevodului tributar Turcilor, ca i Voevoclii
romani. In timpul luptelor civile, Turcii intervin necontenit, direct
sail prin Domnii nostri, singuri sag impreuna cu Domnii Moldovei §i
Térii-Romanesci. De aceea Domnii sunt temutl, respectati, li se face
o curte staruitOre, li se trimet daruri bogate i dese. Pand la mOrtea
lui Mircea Ciobanul frica de Romani duréza si ea se manifesta in
socotelile Brasovului printr'un numér forte mare de nientiuni:spioni,
daruri relative la cele doué ten romanesci de la Dunare.
Mai e insa ceva. Secolul al XVI-lea e secolul pretendentilor. Pentru
Tera-Romanesca, pretendentii acestia i luptele ce le provOca se in-
tilnesc mai mult pana la statornicirea familiel Mircescilor. E o intrega
epoch' intre Vlad Calugarul i Petru Schiopul, care se póte numb

www.digibuc.ro
SOCOTELILE tRA$OVULUI 118

epoca pribegilor. Turcul Ii trimete Domnul din Constantinopole; pre


tendentul, «Domni§orul., cum qiceail Ornenil timpului, I§I stringe hai-
ducil §i ndvdlesce in tóra pe care o rivnesce, prin pasurile ardelene
ale Branului §i Turnului-Ro§u. invingkor, el duce casa cea mai bund,
are relatiunile cele mai strinse cu Bra§ovenii sag Sibiienii, cari ail
ajutat tentativa sa sa( au inchis ochil asupra ei. Invins, el se intOrce
in addpostul de nenorocire, care e Ardélul, trdesce intre Sa§ii de la
granitd, pandesce, II a§téptä césul. Domnul de la Tirgovi§te nu vi-
sézd, neape'rat, decat pribegi, trdesce in vecinica fried de din§il: de
aiel, solii la ora§e, solii la Voevoqii Ardéluldi, sal la pribegi chiar,
oferte de impdcare cdtre ace§tia, cereri de a-i indepArth, misiuni de
informatiune cu privire tot la ace§ti Omeni neastampéraci §i periculo§i.
IsvOrele pentru acéstd periOdd sunt iard§i biletele slavone, de eari
n'avem a ne ocuph. Mai sunt, iaràY, l i cate-va documente latine. Dar
poseddm acum §i socoteli, le posedärn cu fOrte putine lacune.
Socotelile acestea sunt imphrtite in mai multe categorii: socotell de
varnd, socoteli pentru zidiri, socoteli ale Branului, socoteli ale villi-
cubit, Stadthann-ului. Socotelile Branului cuprind une-ori covh, in po-
menirea de cheltueli extraordinare care mantue fie-care an. Dar unde
gàsim aprOpe tot ce ne interesOzd e in socotelile Stadthann-ului, in
Stacithannenrechnnug en.
Acest insemnat isvor pentru istoria Barsei, Ardélului §i tOrilor ve-
eine incepuse a se tipdri de ora§ul Bra§ov la 1886. Ail e§it trei vo-
lume, earl ne duc pand la 1550. Al patrulea, imprirnat in parte, va
cuprinde numal cronice. Publicarea mai departe a socotelilor e pOte
pArdsith. In ori-ce cas, ea nu pike fi, tinend sómh de imensitatea ma-
terialului, decat fOrte incétd §i, credem, cu neputinth de dus la capèt.
De unde se opresce publicatiunea germand incepe colectiunea nOstril
c) A treia periOdd durézd de la Mateill Basarab pand la «epoca
Fanariotilor».
In decursul ei Bra§ovul decade forte repede, din tOte punctele de
vedere. RdsbOiele in Ardél §i pentru Ard Ol II ruinézd, ea §i u§urinta
tot mai mare a comunicatiunilor cu centre industriale §i comerciale
mai importante, ca i deschiderea granitelor Imperiului otoman pentru
comertul Europel centrale §i al Apusului. Din partea lor, tonic nOstre,
earl incep a se furnish §i aiurea, due o viOth mai pacinich. Pribegi
nu mai sunt, niel lupte pentru tron, aiurea dealt la ConstantinopOle.
Relatiunile cu acest ora§ devin tot mai dese, ca §i, in general, cu
Orientul. Legiiturile tot mai strinse cu BOsdritul coincid cu o slábire
a celor cu Apusul. Cu cat inseinniltatea nOstril cresce ca factor cul-
Ana tele A. R.Tom. XXI.Memorffle Seel. Istorice.

www.digibuc.ro
114 M. MAGA

tural si politic in Orientul elenisat, cu atata ea se micsoreza din punctul


de vedere al Occidentului. Simpatiile pentru Imperiall, intrigile cu
acestia nu trebue sa ne insele in acesta privintal. De la mOrtea lui
Michaiti-Vitézul inainte träim tot mai mult in Resdrit.
Isvere pentru periOda a treia sunt iarasi socotelile, mai scurte, mai
r'eff redactate in Brasovul decadut, mai putin legat de vieta nóstra
politica si econornicd. 0 lacuna fOrte mare reduce Inca valOrea ace-
stel sorginti de informatiune.
Avem, in schimb, pastrata bine, corespondenta romeinésed a Dom-
nilor nostri din acest timp cu Brasovul. Acestä corespondenta, care nu
s'a fotograllat si nu va face parte din publicatiunea mentionata mai
sus, e plind de amanunte de cel mai mare interes pentru viola 'Astra.
culturala. Vedem Winne cerênd la Brasov seminte de lion i isvOde,
vedem pe *erban Grecénu scriind bilete glumete qjudelui» i ju-
pe Constantin-Voda Brâncovénu fac'end comande de postav,
dicesei2,,
de peceti, de giuvaiere, de funii, de tipsii; avem scrisori de boeri, unil
cu insemnatate in istoria timpului: MitropoliT, sfetnid influenti al
Domnilor, scriind interesante si naive bilete, a caror cetire e o placere.
d) A patra periOda se intinde pand la inceperea vietii nOstre noue,
a vietil proprii in cele mai multe ramure de activitate nationala. Am
putO-o termuri prin Conventiunea de la Akkerman i intOrcerea boe-
rimil pribege de la Brasov.
E o periOda färd interes. Sunt putine relatiunile intre un oras de-
caclut i o Vera Mid politica exterióra. Numai rdsbOiele ruso-turce,
rescOlele, aruncand pe boerii fruntasi i pe o parte din boerimea
marunta peste granita, legh vieta nOstra intr'un chip mai strins de
vieta Brasovuldi i Sibiiului. Inteun alt sens i in alte proportiuni e
iarasi o istorie de pribegi, i, nu trebue sä uitam cd de la 1821 la
1834 o parte din aristocratia munténa a stat la Brasov si in satele
din vecinatate, ca a fost un moment cand trel Mitropoliti ai Ungro-
Ylachiei se gasiaa in acest ora i cà dol dintre el ati i murit aid.
N'am cules aprOpe nimic pentru acestä perioda, care cere pentru
un folos mai mic cercetari mai intinse i sfortari de copiare mai marl.
Opera de adunare s'a inceput insa de d-1 Stenner pentru Academia
Romand i un studiil de total se va pute face peste catl-va ani i asu-
pra periOdei a patra din relatiunile nOstre cu Brasovul. Semnalarn
aid numal faptul ca saracia socotelilor i neinsemndtatea scrisorilor
romanesci si grecesci sunt compensate in parte prin existenta proto-
cOlelor de desbateri ale Sfatului brasovenesc.

www.digibuc.ro
8OcotELILE ERA§ovrktrf 115

Rand la mórtea luT Michaiii-Vitézul extractele privitóre la noT din so-


cotelile Bra§ovuluf se publica in vol. XI din Hurmuzaki. Dam aid
pe eele-lalte, earl ne duc pana la epoca fanariota. Le intovära§im
Cu scrisorile romanesci din acésta epoch.' sag cu excerpte din aceste
serisorT i regeste ale bor.

1602.

Din acest an avern nurnal in socotelile BranuluT mentiunea :


Alss der Chaky, auff dem Tarnozki zu drei oder vier Mal, auff den
Herrn Marcum Schonkebonk, Herrn Lucam Knesen, Segney Ferencz, Boer
Grama, den grossenn Kulcher, auff ettlige Posten so bei hin unnd wider
gereiset Auff den Klucher Radul . . .
1603.

Asupra anuluT 1603 avem numal urmatórele notite cuprinse in Schaf-


fner-Rechnungen, serie secundard (reg. 1600-12). Cum se scie e anul
luptei intaia de la Brasov: intre Radu-$erban §i Moise Székely.
(25 Maig.Cump6raturi pentru trabant1.) 14 Julii. Pulver unndt Bley den
Trabanten ausgetheiltt ; gab ich 4 Blogenn zu Lohn den Pulver in die
Wage zu wagenn. 15 Julii. 9 Blochen gelondtt das sie 10 Centner Pulver
unndt 10 Centner Bley in die Wage trugenn. 15 Julii... Hieltenn 10 Czim-
mermann, das sie das Geschetz in Clostergässer Thor machtenn... Item,
den Trabantenn welche frey wordenn auss dem Hartz 2 Brodtt gekauffth,
das sie bey den Steckenn hettenn auff dem Wal... 19 Julii. Hielt 10 Czim-
mermann das sie einen kleynenn Schantzkorff machtenn undt was sonst
was vonn NStten zu machen....
1604.

In acest an 1604, dupd cronicele bra§ovene, Basta, locotenentul im-


perial In Ardél, sosl, cu Valonii sei, in cetate, la 10 Martie. Dou6 dile
dupa acésta, puternicul vasal al Imparatului in Téra-Romanéscd, Radu-
Voda Serban, il fact]. §i el intrarea in ora§, in fruntea uneT suite
de o suta pana la o Rita cincl-decl de OmenT, aducênd aliatului ski
ca dar un cal turcesc impodobit. La 15, Radu plecà spre téra sa, iar
Basta se indreptä catre Cluj a treia li. In privinta scopului visitel,
cronica Tatiná spurre cà Radu venise la Basta eut pacem ad hanc
partem confirmet% Se scie ea' violentele lui Belgioioso, noul General
din Ca§ovia (Basta plecase la Gran, läsand in provincie pe Comitele
Toma Ca vriolo, cunoscut din istoria buT Michaig-Vitézul, ca §i fratele

www.digibuc.ro
116 N. IORGA

ski Camillo), aprinserd la granitele Ardéluldf focul rasboiului pentru


lege, care deveni in curind, sub conducerea iscusituldf Stefan Bocskai,
un rAsboill pentru libertate.
in Octobre, Radu incheie formal pacea cu Sasii. (1)
Urmézä extrase din anul 1604, luate din seria cea mare a socotelilor
vilicale, Stadthannenrechnungen, reg. 1603-7.
27 December [1603] ... Item zolt er dem Hern Hans Raw, Sillen (sic), so
dein Wister Nika auf die Prager Reist ist geben
9 Januar [1604]. Kombt einer, mit Nomen Pana, vom Hern Basta ; reist
in die Wallachey mit 10 Personen Den 10 Januar, dem Pana ...
Den 20 Januar. Eodem khombt der Pana wider aus der Wallachey zuruk.
(21. Platà unuia care fusese cu el la Tirgoviste; la 23, altuia.) Den 23
Januar .... Schikten meine Hern den Chuk as Istvan in die Wallachey zum
Radul Wayda
Den 7 Februarii Diesen Tag kombt Paharnik Wulkul. (La 11, Hoffman,
comisar imperial.) Den 15 Februar, schikt der Herr den Chukats in
die Moldaw, dem Hern Gubernator Ross zu khauffen... Den 19 Februa-
rii... Kam ein Vladica von Prag mit 7 Personen von Prag ... Den 20 Fe-
bruarii zu Morgen dem Vladica. ($i la 22-3 acestuia ; la 22 citat i cder
Kaluger >.)
Den 3 Martii ... Schik ein ehrsam Radt den Popa Myhali in die Wallachey
zum Radul Wayda ; gab im auf Zerunkh... Schikten dem Radul Wayda ein
Gescher mit Blumen zur iEhrunkh; wieht 4 M., 21 P., zu f. 16, 8, f. 701193
(sic)...Den 2 Martii Eodem des Radul Wayda seinem Poharnik. (6 Mart,
postelnic de la Radu; 7, postelnicul oNiakschul >, de la acelasi.) Den 10 Martzii,
des Morgens, ehe Herr Basta herein khomen Diesen Tag ist Herr Basta
herein khomen ... Den 12 Martzii ... Item 18 Achtel Essich, den der Radul
Wayda au ch herein kam...Den 17 Martzii verreist Herr Basta von hinen
[Zahlungen] die gantze Tzeit so der Herr Basta alhier gewesen; zugleich
...
auf den Radul Wayda und sein gantzes Volkh. (Daruri lui Basta, lui cconte
Minas ., lui Hoffman si lul cconte Camilo».) Item dem Radul Wayda ein
Pahr Köpchen, wicht 5 M., zu f. 17, 8, f. 8511+ (sic). (Daruri lui Sennyei s. a.)
Ist in meinem Keller, auf des Hern Basta 'Herbrich und Radul Wayda
Herbrich und sonsten viller Hern irer Herbrigen, die Tzeit in Wein auf-
gangen Den 17 Martzii Eodem schikt der Radul Wayda aus der
Wallachey einen Vladica gefenklich. (20 Mart. Intors Vladica ce fusese

(1) Cf. Trausehenfels, Deutsche Fundgruben, p. 63-4, 169-70, 172-3; Chron.Fuchsio-


Lupino-Oltardinu?n, I, p. 230 ; Symigianus, II, ed. Mildenberg, p. 342 si urm.
Basta venise la Brasov chemat de Radu (Hurmuzaki, IV', pag. 369, n°.cccxvI).
Pentru pretendentul Stefan, pomenit in socotell, v. W. Bethlen, VI, p. 19 si urm.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAS() WIWI 117

in Moldova.) Den 20 Martzii Eodem schikt dem Vladika, so alhier ge-


fangen ... Den 21 Martzii Eodem dem gefangenen Vladika ... Item ist
in 4 Tagen des Ratz Görgien seinen Dienern. (23 4 Martie. Mentionati
Vlàdica si ómenii lui Rat.) Eodem [24] auf den Abendt khombt Ratz Gorgi
aus der Wallachey. (Mentionat un serv al lui Toma Cavriolo.) Eodem 2
Kurtanen, so den gefangenen Weyda brachten... Dem gefangenen Wayda...
Dem gefangenen Vladica . .. Dem gefangenen Wayda ...Den 26 Martzii...
Eodem 2 Drabanten so bey dem gefangenen Wayda hieten ... Dem gefan-
genen Vladica ... Den 27 Martzii Eodem zolt 3 Drabanten so den ge-
fangenen Wayda 3 Tag verhiet ... Dem Ratz Görgi Den 27 Martzii
Den gefangenen Wayda und den 2 Kurtanen. (Si. Vlddicel.) Den 28 Martzii
gab dem Ratz G8rgen. (Mentionat VlAdica si un om trimes la TArgo-
visce.) Den, 31 Martzii zalt von 12 Rossen, so ich dem Ratz Görgen gab;
sein bies in den Kopetz gercist Eodem schikten den Ratz Gorgen mit
den Wegen so nihe (sic) dem Ratz Gorgen gaben. (Mentionat Vlädica.) Eodem
schikt der Weis Herr Richter den Girischit Jacob, selb drei, mit dem ge-
fangenen Vladica bies khen Fogaras; gab irn
(11-12 Aprilie. Omeni al lui Rat.) Den 15 Aprillis Diesen Tag wartt der
Chukas Istvan in die Moldaw mit des Herrn Basta Brieffen geschikt. (21.
Serv de la Panh. 23. Mentionat «Gika Capitan».) Den 27 Aprillis. Khonibt
Wister Demien Den 29 Aprilis Zalt von 6 Rossen, so ich dem Wister
Demien bies khen Torttln gab ... Zolt von 2 Rossen so auch denn Wister
bies khen Tarttln sein geben worden
(13 MaitI. tutors solul din Moldova. 26. Sol trimes in Muntenia. 30.
Doi cal datl lui .Gika bis khen Torttln».)
(7 Iunie. Dar lui «Gyka.») Den 10 Juni khombt ein Botschaft vorn Radul
Wayda; reist in die Moldaw Den 15 Juni khauft Fehrn in den Foradt,
weil vom Radul Wayda Postelnik Leka, Capitan Atillia und ein fiierneme
tatresch Botschaff alhier kham Den 16 Juni, wartt Kis Andras vom Po-
stelnik Leka khem Neyen Mark geschikt Eodem gab dem Gireschit Jacob,
so er mit dem Postelnik Leka bies khen Klausemburkhen geschikt wartt
Den 16 Juni, khombt Postelnik Leka, Capitan Atilla und ein fiiernemer
tatrischer Botschaft und filn Gesindt ; gab auf des Postelnik sain Herbrich
Filer sein Gesindt, auff 22 Personen ... Dem Secretarius Auf den Abendt
hielt Postenik Leka vill Gest ... Den 17 Juni ... Eodem khauft formals,
als Postelnik Leka alhier war ... Den 22 Juni... Wartt der Petter Deak
auf der Post khen Klausemburkh geschikt mit des Radul Wayda Briffen ...
Den 24 Juni. Des Radul Wayda Dinern, so der Postelnik Leka alhier ge-
lessen hatt. (Soli in Muntenia.)
Den 2 Julii ... Einem Post, so vom Postelnik Leka khomen Schikt dem
Pana auf Befelich ... Den 5 Juli Eodem zolt auf des Kapitan Atillia
und Postelnik Leka Herbrich ...Den 7 Juli zolt von 5 Rossen, so ich dem
Tattern Gesanten gab bies auf Klausemburg ... Den 7 Juli zu Abendt khombt
der Postelnik Leka mit dem tatterisch Gesandten und fillen Gesund, sambt

www.digibuc.ro
118 N. IORGA

dem Capitan, Atillia Filer sein Gesindt, auf 22 Personen. (Si la 8.) Den
6 und 7 Juli gab dem Secretario des Radul Wayda. (La 9, Omenilor lui
Leca ; i la 10.La 14, mentionat cApitanul ,,Gika».) Den 18 Juli... Khombt
Wister Boul aus der Moldaw vom Jermia Wayda. Reist in die Wallachey
in Botschaft Den 30 Juli, khombt ein Post vorn Radul Wayda, selb 3
Personen ... Den 30 Juli. Dem Logoufot Ountsche
(Si la 1-iir August.) Den 2 August. Kompt diesen Tag Capitan Attilia.
(Si la 3, cand un Postelnie de la Radu-Vodd.) Den 4 Augusti Eodem
wartt Mango Janos in die Terwisch geschikt Zolt etlichen Wallachen
so den Gesanten aus der Moldaw und Walachey ire Post gehittet ...
Den 5 Augusti Diesen Tag zu Abendt khomen aus der Wallachey des
Jeremia Wayda Gesanter, Wister Boul und Radul Wayda Gesanten, Wor-
nik Chernika und Wister Lupul; gab denen aus der Wallachey ... Das es
wahrn 31 Personen mit diesen Bouiern Den 6 Augusti, zu Morgen,
denen Bouiern aus der Wallachey ... Gab dem Wister Boul. (13 August.
Mentionat cGyka.») Den 15 Augusti zolt von 18 Rossen, so ich des Radul
Wayda Gesanten, Logoufott Ouncha, 3 Wegen bies Ether das Gebierg gab
und 6 Ross an sein Kutschi; sein 4 Tag aussgewesen, von 24 Rossen...
Den 20 Augusti zu Abendt kombt Capitan Atillia. (Mentionat pând la 24.)
Den 24 Augusti Wartt Mango Janos mit dem Capitan Atillia in die
Terwisch geschikt Den 26 Augusti Khomen Gesanten aus der Mol-
daw. (Mentionat Gyka.») Den 27 Augusti zolt des Capitan Born seinem
Leitenampt. (Beauri e numit i eBourn.») Den 28 Augusti schikt ... dem Pana
Pangul...
Den 2 Septembris komen zwei Post: einer vom Jeremia Wayda, der an-
der vom Radul Wayda ...Den 6 Septembris kombt ein Boier aus der Mol-
daw auf der Post ... Den 7 Septembris zu Abendt khombt Wister Lupul
und Wornichk Chernika, des Radul Wayda Gesanten. (La 8, cpostá» de
la Radu-Vodà. Daruri celor dor: boeri: calif 23 Personen.» La 18, douö
.poste» de la Radu-Vod6.)
Den 8 Ochtobris ... Den Tag khombt ein Gesanter vorn Radul Wayda, an
die gemeine Stadt Fryden zu werben, Wister Papa ; gab im auf 8 Perso-
nen (panA la 12). Den 11 und 12... Dem Wister Papa wartt ein beschla-
gen Sabel verertt ; kauft vom Weisen Hern Mathes Fronig per f., 3511+.
Eodem worden mit dem Wister Papa 22 Drabantten zum Geleidt iiber das
Gebierg geschikt...Den 15 Ochtobris... Schikt 15 Drabaten, so dem Weissen
Hem Mechel Weis das Geleidt in die Wallachey geben --Den 15 Ochtobris...
Eodem wartt der Weis Herr Casper Rosenaier khen Rosenaw geschikt des
Radul Wayda seiner Muther endtkegen... Diesen Tag wartt der Fiirweise
Herr Mechel Weis zu Radul Wayda geschikt ... Den 16 Ochtombris. Wartt
des Radul Wayda Mutther auf ir Herbrich... Diesen Tag kompt des Radul
Wayda Mutter und Capitan Atillia; gab der Waydin zum Frustuk... Dem
Capitan Atillia und Capitan Manulla ... Den 20 Drabantten und 20 Kalla-
raschen ... Den 17 Ochtobris ... gab der Waydin ... Dem Capitan Atillia

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIII 119

Dern Gesindt auf dem Wekhen... Dern Capitan Manulla. (Citati si la 18.)
Den 20 Ochtobris worden 12 Drabanten dem Fürweisen Hern Mechel Weis
bies in den Rukher endtkgegen geschickt. (La 21 si 23, daruri Voevo-
desei.) Den 23 Ochtobris khornbt der Fiirweise Herr Mechel Wais und Popa
Myhali aus der Wallachey heim. (Fusese la Tirgoviste.)
(La 6 Novembre, boer de la Radu-Vodd.) Gab [den 6 Novembris] des
Radul Wayda Mutther... Den 9 Novembris, wartt der Popa Myhay zum
Radul Wayda in die Wallachey geschikt ;- gab im zum Geleidt 15 Draban-
ten... Den 7 Novembris, khornbt ein Post vom Jeremia Wayda. (Men-
tionat un boier rnunt6n.) Den 12, schikt, auf Befelich, des Boier Tamas
seinem Son. (La 14, cpostà» din Moldova.) Den 16 dies wartt der Fiirweise
Herr Mechel Weis khen Torttl bey dem Ratz Gorgien geschikt... Den
19 Novembris... Gab des Radul Wayda Gesandten, Kulchar Manulla...
Den 21 dies reist ich khen Torttln zum Ratz Crtirgien (cu darurr). Eodern
khomen etlich Boiern von Radul Wayda... Den 23 Novembris, gab des
Radul Wayda Mutter. (Mentionat eGyka».) Eodem zolt von vier Rossen, so
den Weysen Herm Crestels Hannes khen Rosenaw gefuertt zu d. 8, das er
der Wayda seiner Mutter das Geleidt gab...Den 27 Novembris... Schikt
dem Ratz G8rgien...
(3 Decembre. Postelnic de la Radu-Vodd. 10. Postelnicul cStoykul.>, de
la acelasi i Postelnicul cVlaikulv pe urmA.-15. Curnp8r*Siturl «aid des Ratz.
Gorgien sein Herbrichv.) Den 16 Decembris. Zu Morgen dem Ratz Crtirgien.
(Si la 17 si 18, când i se dad <400 KupierD,; la 20: se duce vin ebies khen
Neyenmarkhp.Sol la Fágaras, ivaintea lui Basta.)
Socotelile Branu1u1 (Torzburger-Rechnungen, reg. 1532-619) ne mai
daü pentru acest an:
29 Januarii... Ittem zu wissen das der Radul Vaida war der Stadt schul-
dig 2 Kuffen Wein, noch welchen ich auf sein Verheis 2 Wfigen schickt.
Hat ihnen nit mehr dann 2 Fiertzigen auffladden lassen von 80 Eimeren...
[1604.] Was er hat fiir Ehrunck gben, wenn das ffirnehme Lefitt fur fiber
sein verreiset, als Halmagy Istvan, Signor Atiio, Popa Mihay undt der-
gleichen

1605.

In 1605, luptele civile incepuse iartisi in Ardel Brarvul tinea. eu


Imperialii si nu voia s. recumiscá pe tinare1e Rege noib, Boeskai.
Radu, prietenul lui Basta, trimese in ajutorul hit pe Gheorghe Rat. (1)
Se svonià cd Voevodul insussi va interveni, ea odiniOrg, pentru a Ira-

(1) V. aceste Anale, XX, p. 470, nets L. Cf, Hurmuzaki, IV% p. 40$, 410.

www.digibuc.ro
120 N. 1ORGA

pedeed stabilirea noului Rego national ungur. Dar, la 19 Julie, apart,


in loc, Simion-Vodd, Domnul titular muntOn, cu All-Pap, beglerbegul,
in fruntea unei ostiri turco-moldovenesci de vre-o 10.000 de Omeni.
Tree And prin Secuirne, Pasa si Voda ajunsera la Olt si se intilnira
dincolo de acea apà, la Sighisora, cu Rat, care se intelese cu dinsil.
Lagarul fu asezat aeolo i orasul asediat.
La 27 Julie, Brasovenii trimet in TOra-Rornanesca pe Michail Weiss
§i Gabriel Haller, earl sunt prirnil forte bine de Domn. ET incheie
cu Radu un tractat in numele lui Bocskai, caruia i se jura credintd
la 5 August. So lii turd ce se aflat la Tirgoviste anunta lucrul la
POrta, dupd cerere, i Vizirul-Cairnacam Hidir rOspunde la incuno-
sciintare printr'o serisOre pastrata.
In Septembre, soli ai Voevodului merg la Bocskai pentru a-i core
SA nu ajute pe Simion, care null uitase scurta domnie muntOnd din
mila lui Ioan Zamoyski. (1)
Pentru acest an 1605, singurd seria principald e representatd.
[13 Januarii.] Gab dem Portaier Myhul auf Befelich, so vom Radul Wayda
kkam. (16. Sol la Rat.) Den 25 dies warht Gireschit Jacob in die Moldaw
mit der Hern Cornisari Briffen geschikt Eodem wartt Lukasch Istvan in
die Wallachey geschikt auf des Postelnik Leka sein Hochtzeit Schikhten
dem Postelnik ein Pahr Geschier auss dem Voradt zur Ehrunkh...
Den 7 Februarii wahrtt Kis Andras mit der Hern Comissari Brieffen durch
die Moldaw und Polen zu Hern G8rgi Basta geschikt, weil in Ungern vom
Hern Botschkay alle Pass verlecht gewesen... Den 9 Februarii wartt ein
Diener in die Hermestadt mit des Jeremia Wayda Briefen geschikt Zolt
dem Giresch Jacob von 15 Tagen so er in die Moldaw gewessen. (Acelai
e trimes, la 11, la Den 13 Februarii... Eodem khombt ein Gesanter
vorn Jeremia Wayda, Fetter Deak ; reist zu den Herrn Comisaris (la Si-
biin.) Den 20 Februarii wahrtt der Tamas mit der Hern Commisari Briefen
in die Wallachey geschikt Eodem khombt der Petter Deak, Jeremia
Wayda Gesandter, von den Hem Comisaris Den 21 Februarii gab dem
Petter Deak... Den 21 Februarii khombt Ispataier Dragitsch vom Radul
Wayda Den 22 Februarii, khombt Lugoschi Ban vom Radul Wayda,
wellichen Hern Comisari zum Radul geschikt hatten ...Den 24 Februarii...
Zolt dem Talpas Marton, so er mit des Jeremia Wayda Gesandten 8 Tag
in der Hermestad gewessen. (Boer de la Radu-Vodà.) Den 28 Februarii
khombt der Miklos Doak vorn Radul Wayda.

(1) Trauschenfels, 1. c., p. 61-5, 181-3, 187-8,250; Kemay, Deutsche Fund-


gruben, I, p. 200 0 urm ; II, p. 104 §i urm; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I,
p. 234.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:ILO 121

(1 Mart. intors Tamas de la Tirgoviste.) Den 6 Martzii Khornbt Miklos


Deak, des Radul Wayda ungrischer Secretarius Den 16 dies wartt
der Chukasch Istvan in die -Moldaw mit der Hern Comisarii Briffen ge-
schikt ... Den 20 Martzii... Eodem khombt des Wister Dan sein Tochter
aus der Wallachey ; gab ir Kompest d. 24, Peltzen d. 12, (vin si pane.
21. Boer din Muntenia.--30. intors Chukasch din Moldova.)
Den 17 dies [Aprillis] Khombt der Tabormester auss der Wallachey.
(Daruri la 18-23. Pentru boeri dusPin Secuime.)
Den 11 [Maii]... Eodem khombt Wister Papa vom Radul Wayda ... Den
12 Mail auf den Abendt gab dem Wister Papa. (Panh la 21.)
(1 Iunie. «Etlige Poston» de la Radu-Vodd. Dol-spre-clece servi de la el.)
Den 12 Juni... Diesen Tag kombt der Tabormeister aus der Wallachey.
(19. Servi de la Radu-Vodh.) Diesen Tag [19 Juni] khombt Pitaier Andre
vom Raduli Wayda. ($i la 21-22. Boer din Moldova.) Den 22... Diesen
Tag wartt ich in die Wallachey zum Radul Wayda geschikt ... Den 22 Juni
khombt ein Vladica ... Den 23 Juni khomen 3 Poston aus dem Molner Le-
ger ...Eodem kombt Chissar Paul auss dem Tabor. ... Den 24 Juni wartt der
Ffirweise Herr Michel Weis in den Tabor bey die Moldnern geschikt. (Da-
ruff. Trabanti in munti.) Den 25 Junii Wartt der Kis Andras bey den
Giulafi in den Tabor mit dem Nemes Ballas geschikt ... Den 25 Juni ...
Schikt mihr der Ffirweise Herr Richter 6 Kuchen Stretzel in die Terwisch
noch. (25. Sol de la Gyulafi.Postelnic de la Radu-Vodd.Trabant trims
la Tirgoviste.)
(2 Iulie. Dar unui Postelnic.) Den 3 Juli kham ich [Mark Schankebanck]
aus der Wallachey heim; bin 14 Tag aussgewesen... Den 4 Juli... Es wor-
den dem Ratz Gorg 200 Kupien geschikt. (9. Sol la Radu-Vodd in Tirgo-
viste. Postelnic de la el. 10. Sosesc cetlich Molner.») Den 11 Juli .
Wartt Talpas Maiton in den Barott in den Molner Leger geschikt Den
13 Juli, wartt Kraus Dawit bey den Simion Wayda geschikt... Diesen Tag
wartt dem Wornik Kerzte, Obrister iiber das Molner Volk, verertt 2 Hoff-
becher yom Hern Mechel Forgats; wegen 1 M., 45 P... Item einen Kutschi
mit 2 Pigeln... Item zur Dek 30 Eln rott Croner Tuch, zu d. 60 .., 3 Stfick
Bogasia..., Macherlon darvon... Item auf sechs Ross Sillen. Kosten... Item
lies im ein braun samesch Dolman machen...Den 13 Juli wartt dem Wor-
nik Steffen, auch ein Obrister im Molner Leger, ein Kutschi mit 2 Bigeln
verertt... Darauf ein rott Dekhen von rottern Croner Kerntuch; kost eben
so vill alss des Wornik Kerzte sein... Auf 6 Ross Syllen... Diesen Tag
wartt Herr Paul Benkner zurn Radul Wayda in die Wallachey geschikt ;
gab 25 Drabanten zum Geleidt... Die Stadreiter sein im nur zum Geleidt,
bies in die Terwisch, rnitgeben worden Den 13 Juli schikt den Molnern
in den Tabor... Schikt den Hayduken allesamt... Den 400 Kattnern... Zolt
dem Hern Mechel Forgats, so den Molnern geschikt wartt... Dies ist dem
Giulafi Lazio geschikt worden... Den 13 Juli wartt ein Belger in die Ter-
wisch geschikt...Den 14 wartt der Fiirweise Herr Mechel Weis dem Hern

www.digibuc.ro
122 N. IORGA

Giulafi Lazlo khen Mermburg noch geschikt ... Den 14 Juli... zu Morgen
khombt Halmagi Istvan und Miklosch Deak vom Radul Wayda... Khombt
ein Boier, vom Jeremia Wayda gesandt... Den 14 Juli khombt ein Chausch
vom Aly Bascha und ein Boier mit im, vom Simion Wayda Eodem schikt
325 Huff Eysen in dem turkischen Tabor ...Den 15 Juli khombt Krauss Da-
wit auss des Ali Bassa Tabor heim Eodem gab des Jeremia Wayda Ge-
santt ... Den 15 Juli. Worden die Fiirweisen Hern Lucas Knes und Mechel
Forgats zum Simion Wayda und A1i Bascha. Schikt dem Ali Bascha ein
Keller vom Hern GSrgi Helttner verertt, darin 12 Ahtel Malwasier, zu f. 1...
Dem Simion Wayda ein Keller vom Simion Loy verertt... , darin 13 Achtel
Malwasier, zu f. 1, 8 gross Fefferkuchen vom Foradt..., 16 Achtel Wein, zu
d. 10, (hranä §i rachii1). Eodem gab dem Chausch und Simion Wayda Ge-
santen... Den 16 Juli wartt Herr Hans Hierscher bey den Ali Bascha und
Simion Wayda geschikt. (Traban ti. in suburbil. 17. Hrand lui Gyulaffi
liii Haller. Tot la 17, postelnicul ,<Petter>> de la Radu-Vodà. 18. Sol in Se-
cuime. 19. Sol de la Gyulaffi.) Eodem [19 Jul11 des Radul Wayda Postel-
nik, so vom Giulafi kham... Den 19 Juli (unor Turd, lui Gyulaffi). Gab
des Wornik Kerzte Gesanten Diesen Tag gab einem Chausch Diesen
Tag khomen vill Turken, Unger und Molner herein ... Den 19 Juli wartt
der Fürweise Herr Mechel Weis bey den Aly Bascha und Simion Wayda
geschikt ... Gab dem Hern zu verern mit, von der Stadt Foradt, ein gross
Geschier mit Blumen, wiecht 5 M., dem Ali Bascha ... Dem Simion Wayda
ein Geschier mit Blumen vorn Fiirweisen Herrn Mathes Fronius; wiecht 4
M., 45 P., zu f. 17. (La douè chehaiele, secretarului §i tälmaciului Pa§el.)
Den 19 Juli wartt dem Aly Bascha ein Legel mit 34 Achtel Hönich geschikt.
(*i. 200 «ICupien.) Den 21 Juli khombt Olay Bek in die Stadt ... Gab einem
andern fiiernemen Tirkhen... Den 21 Juli gab etlichen Tirkhen so in der
Blomenaw Hutter wahren ... Den Tirken so in der Alstadt hutten... Khomen
etliche Boiern vom Simion Wayda ... Den 21 Juli ... Gab den Tirkhen in
Klostergefier Thor ... Gab dem Ali Bek, so mit viln Dinern in die Stadt
kham ... Den Fiirweisen Hern eingesackt, so mit dem Furweisen Hern
Richter bey den Ali Pascha und Silmon reisseten Kombt Kerzte Wornik
und Wisster Pana...Diese 3 Tag ist zu mihr in Wein auf Tirkhen, Molner
und allerley Gest 973 Achtel aufgangen. Ausserhalb dem Wister Nika,
wellicher den 20 Juli alhier ankhomen; gab im auf diesen Abendt auf
32 Personen. (*i la 21-2 Iulie). Den 23 Juli gab dem Wister Nika Disen
Tag hatt er den Amat Aga mit viln Tirkhen zu Gest den gantzen Tag.
(Trimeteri cin den Tabor».) Den 23 Juli khombt ein Bek auss der Walla-
chey ...Diese 8 Tag, so der Ali Bascha und Simion Wayda alhier gelegen
ist, 51 Achtel Hönich aufgangen ... Dent Aly Bascha wartt verertt ein
Hange-Wagen... Den 24 Juli... gab ich dem Wister Nika. la 25.)
[25] ... Er hatt diesen Abendt vill Gest. (Darurl lui 0 la 26. Vine Haller
Gabor. Nica pomenit §1 la 27. Trimes un sol cin den Tabor».) Den 27
Juli... Dyesen Tag wartt der Filrweise Herr Mechel Weis und ich mit dem

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MUT 123

Hern Haller zum Radul Wayda in die Wallachey geschikt ... Herr Haller
auf Tiertschburkh wolt ... Den 29 Juli wartt der Weise Herr Mechel For-
gats in den Tabor geschikt. (Lui Haller, oprit la Bran, de ape. i alt trimes
la Tirgoviste.)
Den 1 Augusti... Khombt Herr Paul Benkner auss der Wallachey ...Den
6 Augusti... wartt dem Hern Haller auf Tiertschburkh end.tkhegen ges-
chikt ... Den 8 Augusti khomen mihr der Weise Herr Meehel Weis und ich
auss der Wallachey heim ; sein 14 Tag auss gewessen Zolt dem Bor-
bely GOrgi, das er auf 7 Mal im Tabor gewessen, von 16 Tagen... Schikt
den Weisen Hern Marten Gorges und Crestelschmidts Hannes in den Tabor.
(Kupien lui Gyulafi i Pasei.) Zu wissen dass, alss der Ali Bascha mit
4.000 und Simion Wayda mit 6.000 Manen in Burtzandt (sic) logen, ist zum
beyderley VOlkhern auf etlich Mall (oyez, etc.) Hernoch mals, alss die 4.000
Tattern auf der Wallachey khomen (1)...Den 8 Augusti khombt der Herr
Haller mit uns auss der Wallachey herein... Zolt dem Crestel Kattner, das
er dem Ali Bascha zwei silbern Stechreiff unci an seinen Sabel gebessertt ...
Den 11, zolt von 5 Rossen so dem Kalnaky Janos und Radul Wayda Se-
cretario sein geben worden; haben sye bies in die Terwisch geffier... Zolt
dem Jacob Weisbeken so ich von hn Semel genomen, alss Giulafi Lazlo,
Ali Bascha und Simion Wayda alhier wahren... Den 11 Augusti... Khomen
2 Postelnik, selbst 4, vom Radul Wayda... Den 12 Augusti zolt dem Bo-
inha Andras das er vor diesern gereist im Maksche bey den Tirkhen... Wartt
er in den Tabor bey Ayta geschikt... Eodem zolt dem Filrweisen Hern
Lucas Knes, so er mit dem Weisen Herrn Mechel Forgats in Zekelandt
bey dem Ali Bascha geschikt worden ; sein 3 Tag aussgewesen. (I se tri-
mete rachiti. Mentiunea taberei de la Sighisora.) Den 16 Augusti khombt
ein Haubtman vom Simion Wayda, selb 6. (Daruri MI la 17.) Den 18 Au-
gusti schikt auf Befelig dem Simion Wayda und Bogati Mainhartt einem
jeden per f. 2 Semel (si allele. 20 August. Sol 'Ana' la Tirgoviste. Altul
la 21. Apol al treilea in Muntenia.) Den 22 Augusti khombt Wister Nika
vom Radul Wayda mit 24 Personen. (Mentionat i la 23-5.) Den 25 Augusti
Diesen Tag khombt ein Gesanter auss der Moldaw vom Jeremia Wayda. (25.
Lui Nica i solului moldovenesc.) Eodem [25] zolt ich 50 Brodt, so genomen
worden alss Simion Wayda alhier wahr. (26. Lui Nica. Mentionat solul
moldovenesc.)
Den 22 Septembris Zolt von einem Ross so im Tabor beim Simion
Wayda 55 Tagen gehalten worden ...Den 10 Septembris wartt Boinha An-
dras zum Simion Wayda bey die Schessburkhen geschikt. (17. Postelnic de
la Radu-Vodd. 18. «Etlich» altii, «auf 5 Personen», de la acelasi.i. la 19.)
Den 21 Septembris Eodem khombt des Capitan Attilia Diener ... Den
22 September ... Atillia Diener ... Diesen Tag schikten dem Simion Wayda

(1) cf, Hurmuzaki, IVI, p. 411 2, no ccom; 1V2, p. 262, no ccLxvI,

www.digibuc.ro
124 N. IORGA

und seinem Boiern Geschenk in Zekelandt, dan sye zoruk in die Moldaw
reiseten. Dein Weyda 320 Achtel Wein, .. . Semel, ... Brodt .. . Filer die Boieren,
in 5 Logeln geteilt, 320 Achtel Wein. (23: Postelnici de la Radu-Voclg..--Plata"
cdrutasilor cu daruri la Simion.) Den 23 Septembris . Zolt dem Haubt-
man, selb drei, das er dem Molner Kriechs Volgk endtgegen gesehikt wartt,
von 3 Tagen Zerunkh . .. Den 21 Septembris wartt der Boinha Andras dem
Simion Wayda endtkhegen geschikt.... Zolt im das er in der Wallachey ge-
wesen. (25. Trabanti pentru. a primi la Rucàr vein tirkische Botschafft >.)
[25.] Zolt einem Drabanten, so mit tirkiseher Botschafft zu Ross bies in
die Terwist reist ... Den 26 Septembris khomen 4.000 Tattern unversehens
durch die Bussen, aus der Wallachey ; reisten dein Westier noch ; wartt
inen verertt 1.500 Brodt aus Stadtforadt, 320 Achtel Wein ... Dern Bascha
ein Sabel mit drei M. Silberbeschlag. (4. Dar lui «Märza.».) Den 26 Septem-
bris khomen zwei filernerne Tattern herein, mit 10 Personen ... Eodem gab
etlichen Postelniken so vom Radul Wayda khomen . Den 27 Septembris
lies den Tattern drei Ross besehlagen --Item [30] zolt von 5 Rossen, so
auf der Post mit der tirkischen Botschaft bis in der Terwisch gewesen ...
Den 30 Septembris zu Abendt khombt Kornati Farkas auss der Wallachey.
(3 Octobre. Hran'a Tatarilor.) Den 4 Ochtobris zolt dem Boinha Andras
das er mit Tattern bies in den Kertz gereist ... Wahr er vor diesem zurn
andern Mal dem Simion Wayda endtkhegen geschikt bies khen Muschna
von 6 Tagen. (4 Octombre. Postelnic de la Radu-Vocia. 29. Mentiune de
cheltuien cu All-Pasa i Simion.)
Den 23 dies [Novembris] khomen 2 Boiern vom Radul Wayda .. .----- Den
27 dies zolt ich dem Sigmunt Schailtmacher 200 Kupien, so man tzw Er-
ledigunkh der Weisen Herren Merten Gorges und Crestelschmidt Hannes
so beim Ali Bassa gefangen lagen, dein Ali Bascha geschikt ...
Den 10 dies [Decembris] khombt ein Gesanter vorn Radul Wayda, mit
Namen Camarasch Niagoie ; reist in Ungern mit 8 Personen. (]1 la 9.
Dupà 11 :) Tzu wissen das die Weisen Hern Merten Gorges und Crestel-
schmidts Hannes zum Hern Giulafi Lazlo, Hern Generaln dieses Landes,
geschikt worden; weil aber Ali-Bascha mit 5.000 Tirkhen und Simion Wayda
mit 5.000 Moldauwern in unsserm Veltlager und auf die Stadt erztzirnet wor-
den, dies zwei Hern vom Ali Bascha gefangen, und sein 35 Tag gefenklich
gehalten worden ....

1606.

Relatiunile cu Tera-Romanesca ail putind importantà in 1606. Dar


in Ardél se petrec mart i importante schimbäri. In luna lui Iunie,
in sfarsit, Imperialii so resemnézbi la recunOscerea lui Bocskai: prin-
tr'un tractat formal, se dädeail intinse privilegii nationale i reli-
gidse Ungariei si se coda. Regelui tefan nu numai vechiul Principat al

www.digibuc.ro
S0C0TEL1LE BROVULTIT 125

Ardélului cu comitatele exterióre, ci tad téra pand la Tisa. 0 clausa


prevedeh casul de lupta comuna contra Turcilor. Fu, de f apt, ca si
in intentiunea negociatorilor, o clausd inutilg. In Octobre, Bocskai
se asigurà printr'un tractat si din partea Turcilor. Dar in curind (la
29 Decembre 1606) el muri, nu card barmen' de otrava. Ca succesor
al s'eil el recomanda pe Valentin Homonnai. Dar recomendatiunea
lui nu era sä fie tinuta in séma. (1)
In Moldova more Ieremia-Voda (10 Julie.) (2)
txtractele sunt luate tole din socotelile vilicale :
... Den 30 dies [Decembris 1605] khombt Wornik Stanislaus, des Hern
Jeremia Wayda Gesandter, von Fiirstlichen Gnaden; gab im auf Befelich
Den 2 Januari [1606] zolt dem Weres Janos von 6 Tagen Eodem wartt
dem Izar, so vorn Radul Wayda geschikt . Den 20 dies khombt Giulay
Myhali vom Wezir ; reist zum Jeremia Wayda. (Sosesce guvernatorul cu
suità mare.)
Den 10 Februarii. Khombt Zulscher Stantzul vom Radul Wayda; reist
in einer Legation zu Fiirstlichen Durchlaucht mit 30 Personen . Den 15
dies kompt Logoufot Stantzul vorn Radul Wayda. (18: Postelnic de la
el.) Den 26 ... Eodem wartt Chukas Isten in die Wallachey zu Radul
geschikt, mit Fiirstlichen Durchlaucht Briffen ...Den 27 dies wiert Popa
Baylia in die Wallachey, auf des Radul Wayda Ruffen, auf ein Hochtzeit
geschikt ... Mein Hem schikten ein Pahr Geschier zur Ehrunkh, 3 M., 12
P.; zu f. , d. 8....
(4 Martie. Postelnic de la Radu-Voc16.) Den 6 zolt Martzel Jacob von einer
Reis, das er den Andras Dochtor mit 6 Ross bies khen Zayden gefuertt
Zolt im das er dem Radul Wayda Gentz und Enthen bies khen Tiert-
schburkh gefuertt. (9. Postelnic de la Radu.) Den 10 dies khombt Portaier
Dima von Radul Weyda ... Den 11 ... Eodem khombt des Postelnik Leka
Bruder ... Den 11 dies khombt Portair Nika vom Radul Wayda; ist 7 Tag
alhier gewesen Den 13 dies khombt der wallachisch Vladika. (23. Po-
stelnic muntén, cu trei pers6ne.) Eodem [23 dies] gab des Ban sein Diener
auss dem Kraiowa, auf 5 Tag, auf 4 Personen . Den 24 khombt der Ka-
marasch auss der Moldaw. Den 24 Martzii Khomen etlich Postelnik
und Vegh Mihali von Fiirstlichen Durchlaucht Den 31 Martzii khombt
vom Radul Weyda Zulscher Nika, reist in Zekelandt . Es wart der Chu-
kas Istvan mit in geschikt . ..

(1) Symigianus, 1. c., p. 419 si urm., 426 si urm.; 111. Weyss, in Trauschenfels, 1. e.,
p. 195 (vinAtóre in Muntenia); cf. p. 38 ; Citron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 236.
(2) Inscriptiunea mormintala la Kozak, Archiv far slavische Philologie, XIV, p. 250 ;
Hurmuzaki-Bogdan, I, plansa 1. Cf. raportul venetian din 12 August (Ii giorni
passati mori») in Hurmuzaki, IV2, p. 289, n" coma..

www.digibuc.ro
126 N. IottGA

(11 Aprilie. Postelnie de la Radu.) Den 21 gab dem Kulehar Wulkul...


Den 26 Aprillis khombt des Wister Papa sein Bruder, vom Racial Wayda.
(i la 27.)
Den 2 Maii zolt dem Olach Istvan von 6 Rossen, so er einen Boiern in
Zekelandt gefiiert . . . Eodem khombt des Wister Papa Bruder auss Zeke-
landt. (5. Boier trimes la Neumarkt.) Den 12 dies khombt Nemes Janos von
Ftirstlichen Durchlaucht, rest in die Moldaw. (Dus pada' la Kazendorf.
17. Sol la Tirgoviste.-20. Postelnicl de la Radu-Vod5.) Den 30 Maii khombt
Postelnik Pana von Radul Weyda ; gab im auf 4 Personen
Den 22 Juni wartt Tamas mit des Hern Gubernators [Deschi Istvan]
Brieffen in die Terwisch geschikt . Eodem khombt vorn Hern Gubernator
Boier Istvan ; reist zum Jeremia Wayda in die Moldaw; gab im auf 8 Per-
sonen Den 23 Juni ... Eodem zolt von 6 Rossen so den Boier Istvan
khen Torttln gefiler. (27. Plata' lui Tarnas pe sépte dile. Postelnic de la
Radu-Vodd.)
(10 Julie. Cheltuell eu postelnici. 17. Sol la Tirgoviste; revine la 24.)
Den 28 Juli khomb ein Gesanter vom Simion Wayda auss der Moldaw ;
reist zum Herrn Gubernator ; gab im auf ... (sic) Personen: (pane, carne, vin,
pesci.) Zolt von 6 Rossen so diesen Gesanten bies khen Zayden gofiiert ...
Den 31 Eodem gab dem Fekete Istvan Deak, des Hern Gubernator Ge-
santer, khombt auss der Wallachey, auf 5 Personen
Den 1 Augusti gab dem Postelnik Grama, so vom Radul Weyda khornbt, auf
8 Personen Eodem dem Fekete Istvan Deak Zolt von 4 Rossen, so ich
diesem Istvan bies khen Mermberkh Den 6 Augusti Eodem khombt
ein Gesanter des Simion Wayda vom Herrn Gubernator. Den 7 Augusti
Des Simion Wayda Gesanten. (Dol-spre-zece servi al guvernatorului dusl pand
la Zeiden.) Den 12 Augusti Eodem zolt Bettdner Jacob, das er Moldner
bies khen Torttln gefiiertt Den 22 dies khomen 2 Boieren vom Ban auss
dem Kraiowa Den 27 dies khombt Wayda Petter, Hern Gubernators
Gesanter, zu Radul Wayda reisendt
Dem Wayda Fetter
...
Den 28 dies gab irn ... Den 28 dies ...
Den 29 dies wiert Boinha Andras mit dem Wayda
Petter sarnbt dem Gireschit Jacob bis in die Terwisch geschikt ... Gab ich auf
16 Drabanten so irn das Geleidt gaben . .. Der Wayda Petter lies sein Ge-
sindt und des Hern Gubernators Ross alhier .
Den 7 Septembris. Khombt Wayda Petter, Hern Gubernators Gesanter,
auss der Wallachey. . . . Den 8 Septembris. Verreist er in Zekelandt. Lies alle
sein Gesindt alhier . Eodem zolt von 4 Rossen so dem Weyda Petter bis
khen Torttln gefiiert . .. Den 8 Septembris Eodem gab dem Porkolab
Stenga, so vom Radul Wayda khomen Den 9 dies gab des Wayda Pe-
ters Dienern . Eodem zolt dem Boinha Andras, das er mit dem Wayda
Petter in der Wallachey 9 Tag und 5 Tag in Zekelandt gewessen Den
10 dies khombt Wayda Petter auss Zekhelandt. (19. Chukas trimes la Dorian
in Tirgoviste.) Den 19 ... Wartt Boinha Andras zum Simion Wayda in die
Moldaw geschikt. (Sciri despre incheiarea pAcii, de la Guvernator.) Den

www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13RAVYWILVE 127

19 dies khombt Wister Nika vom Radul Wayda mit 25 Personen ; reist zu
Filrstlichen Durchlaucht. (Mentionat si la 20-1.Sciri" de pace de la Guyer-
nator, Sigismund Rákóczy. 24. Plata lul Chukas la intors. Sol la Radu
in Tirgoviste.)
Den 1 Ochtobris. Kombt Logoufot Mirozlab vom Radul Wayda. (6. in,
tors Boinha. 23. Postelnic de la Radu-Voclà.) Den 27 Ochtobris ward Steffen
Wayssbekhen in die Terwisch zum Radul Weyda geschikt, filer den Hern
Rakotzy, Gubernator dies Landes, Wein zu hollen und, weil er sich saumen
mues, gab im Zerunkh... Den 29 dies khombt Wister Nika vom Fiirstlichen
Durchlaucht; gab im auf 26 Personen. (Si la 30-1.) Den 31 ... Es wartt
des Hern Gubernators Diener auf die Wein auss der Wallachey .
Den 10 dies [Novembrisi gab ich den Ban aus dem Kraiowa Dienern . ..
Den 12 Novembris gab dem Steffen Weyssbekhen bies auf Weyssemburg,
das er des Hern Gubernators Wein dahin fileren solte . . .Den 16 dies khombt
ein Chausch auss der Moldaw.. .. Den 30 Novembris Eodem gab dem
Stenga so vom Radul Wayda kham .
(3 Decembre. Scire de la Principe despre pacea intro el si < beyden Key-
sern, Cristen und Tierkherp). 5. Serbare pentru acésta.)

1607.

Anul 1607 nu-1 avem intreg. E, pentru noT, i acesta un an putin


insemnat. In térile de peste munti avem marea solemnitate funebrä
a ingropgrii luT Stefan Bocskai in Casovia, de uncle fu strdmutat in
curind in biserica Sf. Michail din Alba-Iulia. Ardélul alese ca Principe,
in locul Regelui mort, pe podagrosul Sigismund R6kOczy, un suveran
dus pe mAnT, care trebul sä primOsa. cu de-a sila demnitatea prin-
ciard. Ales la Cluj in qiva de 10 Februarie 1607, Sigismund jurd la 23
ale lunii, dar nu acest biet Vetran puteh inlocul pe acela din care no-
UngarieT faceail cun al doilea Rege Mateiti.). (1)
biliT
In acest an (24 Septembre) mOre Simion-Vodd i veril MovileseT,
Michail si Constantin, incep lupta pentru corOng. (2)
.... Den 16 Jener khombt Poztelnik Sima vom Radul Wayda. .... Den
19 dies khombt Morganday Janos vom Hern Gubernator ; reist zum Radul
Wayda. (Sol la Tirgoviste la acesta. intors la 30.) Den 30 dies . Eodem
khombt Miklos Deak, Radul Wayda Secretarius, selbst 8 Personen und Hern
Gubernators Diner ...
(3 Februar. Postelnic de la Radu-Vodà.) Den 12 dies khombt ein Boer
vom Radul Wayda. (24. Sol la Radu, in Tirgoviste.)
(1) V. p. 125, nota -1.
(2) Hurmuzaki, Tv2, p. 291; inscriptiunea mormIntald din Kozak, /. c., p. 162 §i urm.

www.digibuc.ro
128 N. lORGA

Den 12 Martzii wartt Talpas Marton mit einer moldaischen Legation khen
Marosch Vasarheli geschikt Eodem khombt Vister Gyurka vom Simion
Wayda auss der Moldaw; reist in einer Legation zu Unserer Fiirstlichen
Gnaden mit 40 Personen. (i la 13.) Den 17 dies khombt Kulchar Radul vorn
Radul Wayda ; reist in der Legation zu Ffirstlichen Gnaden mit sexich Per-
sonen. (Si la 17-8.) Den 26 dies . Diesen Tag zu Abendt khombt Wister
Giurka von Fiirstlichen Gnaden zurukh; reist heim in die Moldaw, mit
Mem Gesindt. (29. intorsi solil de la Dieta care alesese Principe pe Sigismund
Rákóczy.)
(4 Aprilie. Sol la Radu-Vodà in Tirgoviste.) Den 6 dies .. . Eodem zolt
vont 6 Rossen, so ich dem Kultschar Raduli bies khen Zayden geben
Den 6 Aprillis zu Abendt khombt Zilwaschi Boldizar. (Si la 7 i se fac da-
ruri.) Den 7 Aprillis verreist ich auf Befelich Fiirstlichen Gnaden mit dein
Hern Zilwaschi Baltazar in die Wallachey zum Hern Raduli Wayda in Le-
gation. .. . Den 9 Aprillis. . . . Ist der Gireschit Jacob bis in den Vzon
geschikt worden, wegen der amen Leit Ross, so er [an] die Moldawer Stukh
Geschos gespant worden. (Sirbilor laY Szilvdszy, 16sati la Brasov.) Den 13
khombt ein Post vom Simion Wayda.... Diesen Tag kham ich mit dein
Hern Zilwaschi Boldisar auss der Wallachey. Bin 7 Tag aussgewessen . . .
Eodem khombt ein Boier, Poztelnik Dima, vorn Radul Weyda, (pe care solii
II ailase la Tirgoviste.) Den 17 dies khombt Waloschi Baltazar, Fiirstlichen
Gnaden fiiernerner Diener ; gab hn auf 5 Personen . . . Den 18 dies khombt
Postelnik Dirna von Fiirstlichen Gnade; reist zum Radul Wayda ...
Den 21
Aprillis khombt Petter Deak, Simion Wayda Secretarius. (28. Postelnic de
la Radu-Vodà.)
Den 7 Maii zu Morgen khombt IIern Zilwasii Boldisar auss der Moldaw.
[Pe rnargine: «auf 15 Personen».] (30. Postelnic de la Radu-Vodg.)
Den 2 dies [Junii] . .. Item gab des Ban auss dem Kraiowa sein Dienern
auf 2 Tag... .Den 9 Juni gab des Ban seinen Dienern auss dem Kraiowa.
(16. Dar lui < Boer Petter.. 18. Postelnic de la Radu-Voda.)

1609.

Din 1608 n'avem nimic ; din 1609 s'a pastrat (in reg. 1575-8, 1609)
numal o parte, putin interesanta, a socotelilor vilicale. Noul Principe
al Ard'eluluI era (de la 7 Martie 1608), dupa abdicarea ml RakOczy (1),
un nog Báthory, Gabriel, cPrincipele nebunD al Turcilor, qtiranul.
Sa§ilor, om de petrecere, vInator de femei §i ambitios lipsit de ori-ce
scrupul.

(1) Trauschenf els, 1. c., p. 38, 200. La 26 Aprilie dupd cronica lul Kraus (in Fontes
Rer. Anstriararnm, Scriptores,I, p.6). Cf. Krones, (Gesch. von Oesterreich,) la Rudolf II.

www.digibuc.ro
SO COTELILE BRA SC:MICA:IT 129

(29 Ianuarie. «Gyres Jacob» la Radu-Vodà.) 31 Januarii... Kompt des Raduls


Waydae Diener, Postelnik Namschull . . .
6 Februarii . . . Mer wirdt ein Dienr nohtwendiger Ursachen halben in
die Moldaw geschickt . . . -- 17 Februarii. Ist der Gyres3h Jacob mit diesen
Tatteren kegen Weissemburgk geschickt . . . 20 Februarii . Eodem kompt
der Petter Deack sampt etzligen aus der Moldaw.. .. 21 Februarii. Eo-
dem ist der Popa Bayle in die Wallachey bis auf den Gergitze geschick
worden ...
12 Martii .. . Eodem kornpt ein tartterische Botscheft mitt vielm Volck,
bey welcher Fiirstlichen Gnaden Diener war, Jacksit Istvan. (Cheltueli cu
soul si la 13.) 13 Martii .. . Auf Befehl, diesen Tarttern bis kegen Rosenaw
17 Rossen .. . Ist der Pitter Schneider mitt diesen Tarttern in die Walla-
chey geschick worden, bey den Wayda . . . 19 Martii .. . Kompt der Apti
Chaus von Fiirstlichen Gnaden, sampt etzligern Volck und Fiirstlichen Gnaden
Dienern . . . 24 Mardi .. . Wamos Ferentz bis in die Terwest mitt diesn
Tiircken geschikt ...
6 Aprilis . . . Eodem kompt ein moldawsche Botschafft, Betschete Camara-
schul ... 8 Aprilis. Kompt der Wister Papa aus der Wallachey . 12 Aprilis.
Kompt der Wister Papa von Fiirstlichen Gnaden. (Mentionat si la 13-22.
Michail Weiss plécd la Diet5. cu Gaspar Rosen si Michail Forgdch.) 25 Aprilis.
Kompt des Cklutzers Raduls Diener einer, selb 7. (Mentionat si la 26.)
(3 Mail «Iusap Chaus» trimes la Alba-Iulia. 9. Postelnic cu scrisori de
la Radu-Vodà. 18. tutors C6usul.) 21 May. Ist der Ferentz mitt dem Chaus
in die Wallachey geschikt bis auf die Dunaw. . . .-29 May. Kompt des Raduls
Waydae Diener Postelnick Nentschul . ..
(14 Iunie. Vin la Tartlen, «die Hern Comissariis.») 15 Junii . . . Mer auf
Befelhl ein moldawischer Post, 2 Ross. (18. Trimitere de sol la comisari :
«Ztinoi» [Sennyei] si «Petk» [Péky], la «S. Gerg». 21-2. Postelnic.
...
23. «Eim Moldawer 2 Ross bis kegen Tartlen».) 30 Junii Eodem kompt der
Borbely Pall aus der Wallachey . . . Item bis kegen Tarttlen 2 Ross....
(1-2 Iulie. Pomenit Barbély.) 3 Julii . War der Pitter Kaw mitt diesen
Tiircken in die Tergowist geschickt.. . .

1611.

Se scie &à, in 1610, Gabriel Báthory pornl o expeditiune in Vera-


RornânOscd, pe care voià s'o reunésed cu Ardélul, rémaind sä guver-
neze, din Sibiiul anexat la CorOna, amindou6 Wile. Se scie iard§i ca
Turcil nidf nu voir6 sà audd de a§"a cevA §i ca Gabriel trebul sä trécá
inapoi Carpatil, inaintea lui Radu Michnea, noul Doinn pus de Sul-
tan. Radu $erban, fugar in Moldova, vein in curind sä-§I rdsbune, vi,
in a doua biruinta de la Bra§ov, vitOzul succesor al lui Michaiil-Vi-
Analele A. R.Tom. XX1.Memoriile Seef. Istorice. 9

www.digibuc.ro
130 N. MEGA

tézul sdrobl a doua Ord cetele nobilimil ardelene (9 Iu lie 1611). Dar
Imperiaffi venird târiü s'a." ajute pe biruitor; ostile reunite nu puturg
scOte din Sibiiti pe Gabriel, ce se inchisese aic, i expeditiunea com-
binatä se mftntul printr'un desastru. Báthory remase Principe si in-
cepti un lung rdsboiti de résbunare contra Brasovenilor. (1)
Pentru 1611 avem numai notitele in Schaffner-Rechnungen §i Törz-
burger-Rechnungen (reg. citate). Iatä cele dintasi:

hin und wider ist geschickt worden ...


8 Julii. Das der Bitschak zu mir diese Zeit iiber Kuglen gegossen hat und
13 Julii . Zahlt von der Stang
zu des Radul Waydae Schatert . . . Mer 11 Schimn Mitel Eysen an des
Weden Schattert . . .
Iar ultimele:
... Was auff den Legatis, als der Herr Preki, samnt dem Ibrahim Chaus,
von der Port kamen . Item, als der Ratz Gerg in die Wallachey und
zuruck kam, als der Fürst auff den Radul Wayda zog: ist eim Nacht sampt
seinen Herren alda gelegen. Mer auff die Igaiducken], so wir hievon hinauff
schickten, Wacht alda zu halten, und als der Furst aus der Wallachey kam...

1612.

Räsboiul intre Gabriel Báthory i Brasoveni continua si in 1612.


Haiducii si Secuii reman sub zidurile cetatii. Dar trimesul lu Gabriel
la Po'rt5, Andreiti Göczy, tradezd pe mandatarul séti i convinge pe
Turd cd onebunul trebue inlocuit prin Gabriel Bethlen. In Iunie, Radu
Michnea din Téra-Romanescd primesce ordine de a trece Carpatii pen-
tru a savirsl o noua schimbare de dominatiune in téra care, de la
Michaiti-Vitózul incóce, veduse atatea osti biruitOre romanesci. El re-
fusa insa, dorit de pace, de traiti bun, de pompd si de distractiuni
invetate, cum era el. Desl i se punch inaintea ochilor perspectiva
unei navaliri de pribegiPetrascu, adeca, Nicolae-Voclà» al lui Michaiul-
Vitézul i Radu *erban, fugar peste hotare cu tOta victoria sa,Radu
Michnea ar fi respuns la sornatiunea de nävälire: oMe voiIi schimbh
de haine i yogi pleca de unde am venit; nu vreaii sä me cert cu
nime si nu vreaul s stric pacea ce am facut cu Brasovenii.»
El executd numai formal un noul ordin al Sultanuluf. El trimese in

(1) V. aceste Anale, p. 7 nota 1. Cf. XIX, p. 257-8. Asupra earierel liii Radu *erban
sper sà revin, inteo monografie.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE I3RASOVEILII1 1.81

adev6r lul Göczy, care lupta contra lui Gabriel, 2.000 de &ilea earl
aveaii insa porunca sa fuga. Ei stail numai patru dile si se intorc,
luand cu el i pe Romanii strinsi inainte de acésta din tóra Barsei,
pentru apérarea Brasovului. Ao in cat, in Octobre, Groczy, pardsit
de contingentul muntén, e batut intr'o luptà in care cad judele insusi
al Brasovului: Michail Weiss si villicul Gheorghe Heltner; in timpul
luptei, desertase i caldrimea romanésca. (1)
Archive le din Brasov poseda (pergamentul 772) Inca intact splendi-
dul pergament cu inflorituri colorate, care e cel dintdifi tractat scris
roniânesce: clegatura incheiata de Radu Michnea cu vecinii s'el Bra-
sovent Actul a fost publicat intr'un facsimile fOrte scddut de Mika
In monografia sa unguréscà asupra lui Weiss (2) (Pesta 1893, in-8°,
p. 195). Ii incheiase Michaiü Forgach i Heltner.
Originalul e scris intr'o scrisóre fOrte ingrijita si artistica. De desupt
e monograma Domnulul. Pecetea, cu cel dol sfintI tutelari i legenda
Iw PaAvn &MOM ClIk IiIiçwk KO,A, RacIE MAT1E I'Hk BEMME KAAWKOE, e atar-
nata de un snur rosu-alb-albastru-verde. Pe dos e insemnat : cDes
Radül Wayda sein Confederation mitt der Stadt Cron Anno 1612, 12
S eptembris.»
C"
g a e-- Fin 3 G r A"

Kit p Era srostam HpAKOCAM111,11 avkpa XIITIACTRA 4 04 E'S 6I'd MOE 1 XA, hAY PaAv
Ad N M A M UI r x a
ROHIO Egi MACT1E MI6 AAportami NIA RkCOE 341E KAAKOE, CHI+ MAMA lama
Ad.
&MO Cktril aceasta ce se cade a fi si a se sti intru domni i intru
ter[i], spre binele skracilor i spre folosul c[inlstitului impKrat, fkcut-am
tocmealk i leg[k]turk i jurkmkntu cu pre c[in]stitii i buni priatenii nostri
vecini de aproape, jupan Feer Mihali judetul 14 ai npkraim cu 100 de bktrkni
sveatnicii cet[k]tii Brasovului i cu tot cet[k]teanii cwirm sk fim intru o ore-
dintk i intr'un gknd cu toat[k] inima, insk priatenului domniilor lor sk le
fim priaten[i], iar nepriatenului nepriaten[i] Sk le fim. i, Domnul Dumnezeu
sk fereasck de rkutate, sk va avea a ckde cetate i domniile lor vre'ntru
o nevoe sau rkutate, noi sk avem a fi cu kjutori in toat[k] vream[ea]; insk,
si de ne va dkrui Domnul Dumnezeu, carele va sta a fi domnu despuitori
terki Ardealului, iar domnia lor sit aibk a nevoi si a face in acest chip: spre
aceast[k] tocmeal[k], in ce legkm cu domnia lor, asijdirea i cu domnia lui
sk fim intru viata noastrk. Alt, ce vor inteleage domnia lor, ori furis, ori
fktis, vare despre teara lesasck, vare despre teara nemteasck, vare despre

(1) Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p.256-8, 263-4; Trauschenfels, p. 233-4,


271; Quellen der Stadt Kronstadt, IV, p. 26 qi arm., 66-7; of. p. 46.
(2) Mika Sándor, Weiss Mihdly.

www.digibuc.ro
182 N. IORGA

/..kban Vod[k], de vre-o mutate a c[in]stitului impkrat si a noastrk, sk aibx


a ne da stire in toat[h] vream[ea]; asijd[e]rea si noi de vom inteleage de
vre-o parte, spre rkutatea domniilor lor si a tkrei, sk avem a da in stire
domniilor lor; iar, despre *rkban Vodx, ee toemeal[k] i cuvinte i ce le-
gktur[k] vor fi avut pknk acum, de astkcli innainte sk aibk aceal[e] toate a
se lksa si a se pune jos. Alta, de rkndul erbii de pupil si plumbu, i ce va
tribui de altele, i cu bani i fkr bani, cum iaste scris in cartea domniilo[r]
lor cea de tocmeal[k] sk n[e] dea. Alt, sk mk voi afla domnia mea in slujba
c[in]stitului impkrat i intru ajutoriul domniilor lor i, Dumnezeu nu dea, sk
ni se va intkmpla de vrkjmasii nostri i ai Domniilor lor vre-o infmngere,
iar domnia mea sk aibk cetatea deschisx despre domnia lor, sk intrkm mkcar
gi cu 300 de oameni, iar alalt[k] oaste a noastrk sk aibk a se aciva supt
cetate afar[k] si Sk aib[k] apkrkmknt despre cetate. In acesta chip de vor
avea a tin[e] domnia lor aceast[td crediri i leg[k]tur[k] i tocmeal[k] ne-
clintit[k], i noi iar asijd[e]rea sk avem a tinea jurkmk domnia me si cu
tot boiarii domnii mel[e], pre Tatkl si pre Fiul si pre d[u]hul smut, unul
Dumnezeu, cum vom tinea acest jurkmknt in toat[k] viata noastrk ckt ne
va dkrui Dumnezeu, i, eine cum va tine acest jurkmk[n]t, asa sru-i ajute si
Dumnezeu. lana H skArr Kt. !ANN AMHH. HNC epigia Awrzis. Aito cern% ii
KAT WT fIMM r3pK.

In Ianuarie 1612, Tureil goniail din Moldova pe Constantin Movild ;


el cered sd se intOred, dar fu strivit la 19 Julie (1), intr'o luptd in
urma edreia Ii perda i viéta. Omul Tureilor, $tefan Tomsa, eemase
in Moldova. (2)
... 25 Decembris [1611] gab auff Befehl des Ffir Weisen Herrn Richters
dem Tfircken Kaputsi Aga,'so von der Port Brieff an die Stadt bracht, mit
dem Radul Wayda Frieden zurnachen, 20 Dukaten ... 29. Czalt ich der Herr
Mattes Froniussen eynen schön Becher, wicht 4 M., 24 P ; P. zu f. 18 f. Disn
Becher hatt man den Radul Waydae geben . 30 ... Diesen Tag ist der
Weise Herr Mi2hael Forgach und Herr Hans Benckner in die Wallachey
geschickt worden
4 Januarii . Zahlt auff Befehl dem Tomae Reitter von 2 Tagen Führleut
zu bestellen, auff den Gemeinen, nach Wein in die Wallachey zuschicken .. .
12 die. Sein die zwei Herrn, als Her Michael Forgach undt Herr Joannes Benck-
ner, auss der Walachey heim kommen ; sein 13 Tag auss gewest. (13. Andreiii
Diacul trimes in Muntenia de cätre Tude.Doi trabantirániti: in «der Sehlagt».)

(1) Data se afla. in Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 257 (cf. p. 2M).


(2) 0 descriere mai amdnuntitd in Iorga, Cdretori, ambasadori si misionari in
rile nóstre si asupra te'rilor nóstre, Bucuresci 1899, p. 7 si urm., extras din Bu-
letinul Societdfii Geografice, 1898, sem. II.

www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE intAsovtaxri 133

21 die . Eodem seyn des Kluschor Mihalaki, eyn Buger aus der Walachey,
seiner 4 Diener mit dem Andrias Diak kommen. (Mentionat si la 22.) 24 Janua-
rii. Ist der Fursichtige Weise Herr Richter mit dem Herr Chrestels Hannes
undt Herr Michael Fronius gen Tirschburg verreist undt eyn Buger mit
Namen Klutschar Mihalaki ist vorn Radull Wayda aldar geschickt, aldo
mit unsern Herrn zu tractieren des Friedens halben. (24. Andreid Diacul
trimes la Rucdr.) Den zwei Bugeren Diener, so zuruck blieben. (i la 25.) 25
Januarii Ist ein fdrnemer Buger, nemlig der Kliitschor Mihalaki, mit
dem Herr Richter vonn Tirschburg kommen undt auch der Kapuschi Aga,
mit villen Dienern, Frieden alhie zu tractieren ; gab ihnen auff den Abendt;
erstlig hab ich in des Bugern undt des T urcken Herberg Holss lassen fiiren.
(Si la 26-7.) 27 die ... zu Abendt gab ich des Panna seiner zwei Dieneren
die alhie sein blieben. (Trimis sol la Constantinopole : «Thoma».) 28 Januarii.
Ist dem Kluschor Mihalaki vonn der Statt ein Phar Geschir verehret worden;
weigt M. 3, P. ; dem Kapuschi Aga ist auch verertt worden ein Hoffbecher,
weigt M. , P. 30, ...mer 6 silberen Liipffel, weigen M. 1, P. Mer sein
dem Thircken vom Herrn Richter 4 Mader verehret Eodem gab des Vister
Pana seynen zwei Dienern ...-29 die ... Zalt dem Siebenbergesch Paull vonn
2 Tagen, so er den Koch mit 2 Rossen auff Tirschburg gefdert hadt
(3 Februar. Ingroparea unui Polon.) 9 Februarii. Wirdt der Miklusch in
die Terwisch mit Brieffen geschickt... 12 Februarii. Hab ich die nider-
gehawen Personen, so in der Blumenaw nidergehawen sein worden, lossen
begraben, ihrer 20. (14. FemeeT care a ingrijit pe «Dobos Petter».) 21 Fe-
bruarii . Schickt der Herr Richter einen Walachen in die Terwesch. (Men-
tionate trupe, «so in Zekellandt ist gewesen».)
1 Martii. Schickt der Weise Herr Richter den Thoma mit Brieffen in die
Terwisch. (11. Insciintare la Zaiden de a se apèrà contra «den Tyrrannen
Gabriel Bathori».) 23 Martii Czalt dem Stephen Wagner, dass er des
Herrn Richters Kutschy gemacht hat, derweyl er gar zerumlet vonn der
Reyss wie wir mit dem Schorban waren gezogen.... Czalt dein Remmer dass
er derselben anders uberzogen hatt, derweil das Leder seher zerrissen war.
(30. Bdthory la Rosenau; mésuri de apérare; se all lumindri apèrdtorilor
de pe ziduri. 31. Trim*" aoi Români la «Regele unguresc», cu scrisori din
partea orasuldi. «Faraonii» aduc capete, care se infig «auff die Karlatt».)
1 Aprill Czalt 2 Walachen so auffm Gebirg sein gewesen, den Thabor
ausszukunscheffen, so bey Rosenaw wass. Zalt einem Walachen, so der
Herr Richter in die Walachey geschickt hatt, mit Brieffen. (2. Atac nocturn
contra taberei lui Bdthory.) Der walachisch Hauptman Nikulla; hatt unter
im gehadt 42 Knechten ... Der Stan Krentess Hauptman; hatt unter im ge-
hadt 50 Knecht ... Der Zawa hat gehabt 24 Knecht ... Der Dobokay ... Der
Isaak Pap . .. Der Benedek Pap .. . Der Nagy Mihaly ... Der Radull Poporss
Hauptman; hadt gehabt 32 Knecht ...-27 Aprill. Gab auff Befelg des Herr
Richters den Walachen, so die Hayducken in der Belgerey bey der Aw ges-

www.digibuc.ro
134 N. IORGA

slagen undt zwei gefangenen undt zwei Heupter bracht haben. (23 Decembre
(sic). Sol la Tirgoviste.)
30 Maii. Kompt der Ayngelossy Mihaly vonn der Portt undt ein Postelnik
mit Namen Goreck Demetter, welche vorn tirkischen Kayser undt dem
Herrn Getzi uns Brief brachten.
(7 Iunie. Negociatiuni cu Bathory.) 15 Juny. Wirdt der Herr Hannds
Benckner in das Landt bey den Wayda geschickt nach ICriegsvolck .
16 Junii ... Gab auff Befelg den Bleschen Trabanten, so mit dem Schuc-
kasch waren khommen, zwei Lömrner. 24 Junii.... Gab den vier Wa-
lachen, so mit dem Andrias auss der Walachey waren khommen
25 Junii. Kompt der Hannes Benckner auss der Walachey heim; bringt
ettliche Thürcken undt andere Kriegsvolck, auff die 400 Personen herein;
der furnemster Thiircken sein drei: der ein heist Memhet Beck, der andere
heist Amhat Schaius, der dritt heist Kapuschy Aga, welcher auch furmals
hie ist gewesen ; haben auff die 25 Diener bey ihnen Mer zalt dem
Herr Hannes Benckner auff Befelg des Herrn Richters einen Bächer vonn
einer M., so er dem Postellnik Datull verehrt hat ... Die Kapitanen undt
Hauptleut so mit dem Kriegsvolck kommen, welches Herr Hannes Benck-
ner mit bracht haten ; heyssen wie folgt : der Fiirnämist ist ein Buger,
heyst Comis Iwon; der ander heyst Kapitan Stroya ; der drit heist Ka-
pitan Ballan; der viert heist Kapitan Wasch8; die Haubtleut heissen
Porosskiwa Giussbascha, der ander heist Jurasko Giussbascha, der dritte
heist Jenschy Giusbascha, undt ettlige Hauptleutte mehr. (La 26 Turcilor.
apitanilor, in parte.La 27 si trabantilor.La 28, Turcilor, trabantilor,
sefilor. La 29, soldatilor i cdpitanilor. Tot asa pAnd la 7 Iulie.)
7 Julii Schickt der Weise Herr Richter des Lews Andrias und den Bo-
ynhay Andrias mit Brieffen in die Wallachey bey den Wayda Schickt
der Weise Herr Richter den Schukas Istwan in die Wallachey bey den
Herr Götzi. (Cheltueli cu trupele strdine pând la 9, când se platesc iar
«dem Comis Apoi aceleasi cheltueli pada' la 12.) 12 July ... Gab ich
auff Befelg des Herr Richters dem Kriegsvolck, nemlig den Kurthanen, f.
50. Zolt dem Buday Benedek, derweyl er Brieff khen Marieburg getragen
hadt Hab ich des Kapitan Stroya drei Knechten zabigen Scheden lassen
machen. (Cheltueli cu trupele pAnd la 21.) 21 July. Khornpt der G8tzi An-
drias mit etlichen Thircken, als mit dem Ibrayhim undt seinem Bruder undt
mit dem Kapuschy Aga sampt einen Armaschön undt mit im auff 600
Kriegsvolck; zufor ist der Amhatt Chaius undt Memhett Bock sampt ihren
Dienern alhie, undt der Ayngalaschy Mihaly undt Swcky Benedeek mit
ihren Knechten 22 July. Dem Armasch ... Der Kapitan Giorbatsch
Petter Giwssbascha Ratz Janos, ein Hauptman . Thomass Giwssbascha
Nowack Giwssbascha . Kapittan Bossdogan, hatt 95 Knecht . Geffle
Giwsbascha Br8the Giwssbascha . . . Stanella Giwssbascha Kapittan
Proda, eyn Ratz Kapittan Miklusch Strawa Giwssbascha . . . Radull
Giwssbascha ... Mayne Giwssbascha Kapittan Junitz, hadt 70 Knecht ...

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULTII 135

Wladt hadt 55 Knecht ...Khungiure Giussbascha . Gianuckw Giussbascha.


(Cheltueli cu ei pana. la 23.) 23 Julii. Gab den fiinf Kapittanen, sampt den
20 Haubtleuten . . . Auff den Abendt dem Kapitan Bossdogan, sampt seinen
Hauptleuten. ($i celor-lalti.) 23 Julii. Schickt der Weiss Herr Richter mit
dem Herr Michael Fronius, dem Herr Götzi undt den walachischen Kapit-
tanen. (Cheltueli, mai ales cu Turcii, 'Ana la 30.) 30 Julii . Khompt ein
Postelnik mit 20 Thrabanten vom Radul Wayda; bracht dem Herr Götzi
Brieff. (Cheltueli cu Turcil pauà la 24 August.)
(1 August. Sosesce un postelnic.) 24 Augusti Khompt der Pribeck Janos
undt Sirocky Mihaly von Owen untt mit ihnen sein auss der Walachey auff
die 60 Thrabanten mit khomen, so diesen das Geleit uber das Gebirg haben
geben; ist bis auff den 26 Augusti auff die Thrabanten verthanen worden.
(Apoi iar cheltueli cu Turcil.)
(2 Septembre. Un Roman al capitanului cWassy» ranit in lupta data in
«der Belgerg» cu haiducii. Cheltueli cu Turcil pana la 13.) 13 Septembris.
Kompt der Memhett Bock vonn der Portt mit einem furnemen Boyeren,
mit Namen Nikullaky Klutschor ; haben 25 Personen zu Ross undt sechs Thra-
banten ...-14 Septembris. Dem KlutschOr Nikullaky sampt seinen Gesindt
Den 60 Thrabanten. (Cheltueli cu Turcii 'And la 17.) 17 Septembris. Werden
diese zwei Herrn, als Herr GOrg Keltner undt Herr Mechel Forgatsch, vonn
einem ehrsamen Weisen Ratth in die Therwisch bey den Radull Wayda ge-
schickt, aldo mit ihm zu tractieren. Schickt mit den Weisen Herrn dem
Wayda ein silberen Khan, weigt M., 25 N. (sic) 20; die M. zu f. 17 ... Mer
schickt der Weiss Herr Richter dem Thodor Merlen (sic), Bann in Krayowa,
ein schon Klocke Geschir, weigt M. 2, P. 20; die M. zu f. 17, d. f. 40/40 ...
Zalt der Herr Richter zwei Becher so in eynander gehen ; weigen M. 2, P.
5 ; diese Becher verehrt der Weiss Herr dem Klutschör Nikullaky, nur das
er unsere Sach auff ein gutt Ende möcht bey dem Wayda bringen; gest-
heen die Becher f. 29. (17 Septembre. Sosire de trabanti unguri de la Zey-
den. Cheltuell cu Turcil pang la 26.) 26 September ... Zolt dem Kws
Andrias vonn 7 Tagen so er in der Walachey ist gewest ...-25 September.
Zu Abendt kompt der KlutschOr Nikullaky mit vielem Gesindt, nemlig mit
selb 30 undt 40 Trabanten. (Mentionat si la 26.) 26 September .. Gab auff
Befelg des Herr Richters dem Lugofott Jeremiae einen Hoffbecher, weigt
M. 1, P. 10, f. 16/98. Zolt dem Herr Notario ein Pergament, sampt einer
seyden Schnur, so er geben, darauff man das Verbindtnuss, so wir mit
dem Radull Wayda gemacht haben, geschrieben hadt, f. 2/30. (27. Cheltueli
cu Niculachi.) 27 September ... Wirdt Herr Michael Fronius undt mein
Bruder Christophorus Greissing vonn einem erhsamen Weisen Ratth in die
Walachey bey den Weyda geschickt, dass sie in der Statth ihrem Namen
schweren sollen, er uns zugleich, dass wir mit ihm undt er mit uns gutt
Nachbarschafft soll halten; undt, wofer wir wass verstheen werden, dass
wieder ihri wirdt sein, im alsbaldt zu wissen thun, undt er soil uns gleichen
Fals thun; undt das wir seinen Feinden ein Feyndt wollen seyn; nrd.t, wo-

www.digibuc.ro
136 N. IORGA

fern ihn ein grosse Notth antröffe, also dass er alhier must kommen, so
sollen wir verpflicht sein in mit 300 Personen hereyn in die Statth zu, lassen;
dass ander Volck soll in den Forstätten bleiben, und wir sollen verpflicht
sein ihm mit Volck Beystandt zuthun undt ihm Pulwer undt Bley umb Geldt,
auch ohne Gelt, zgeben; iiber welches wir ihm einen Brieff mit unserem
Statth Sigill versigelt geben. (Cheltuell cu Turcil si Neculachi pAnd la
6 Octombre.) 6 Octobris . . . Zalt Hannes Hermanstäder undt dem Andrias
Deack vonn 9 Tagen dass sie mit dem Herr Michael Fronius sein gewesen
in der Thergowischt ... 6 Octobris. Khompt Herr Michael Fronius sampt
meinem Bruder heym ; seyn 9 Tag aussgewest. (Cheltuell cu Niculachi.)
Diesen Tag khompt der Kapittan Muschkitz mit 600 Kurthanen ... 9 Oc-
tobris. Zu Morgen, des Klutscher seinen 3 Dieneren, so er zuruck gelossen
hadt, wie er in den Thabor ist verreist . 10 Octobris ... Zu Abendt
khompt der Klutscher Nikullaky auss dem Thabor zuruck ... 14 Octobris ...
Wirdt der Thalpos Marthon mit Brieffen in die Walachey bey den Radull
Wayda geschickt . Gab auff Befelg des Herr Richters dem Peter Robul,
so mit 30 Knechten auss der Walachey ist kommen . . . Khamen 60 Thra-
banten ... 15 Octobris . . . Kam eM Hauptman mit Namen Janosch Cziuss-
bascha, mit 30 Thrabanten. (Apol cheltueli cu Iuzbasa Petru.)

1613.

Anul 1613 aduse iari osti rornanesci in Ardél, si iarasi prin ar-
mele Domnilor nostri o mare schimbare politica fu savirsith in acesta
tera.
Inca.' din 1612 (1), Turcil aratase ch ad de gand sã schimbe pe Ga-
vril Báthory, care era, de sigur, prea vioid, turbulent si nediscipli-
nat pentru un «rob al Sultanuluh. In 1613, Bathory insusi null mai
putea face ilusiuni. Sultanul voia sa-1 scetai cu puterea, fära a tine in
sema complicatiunile ce ar pute intervenl din partea Germanilor. Noul
Principe era si gasit, in persena inimosului i prudentului Gabriel
Bethlen, un pribég poste hotare. (2)
Mid, la 19 Iulie 1613, Domnul ardelén indrepta cdtre vecinul sOil
din Tera-Romanesca o lunga scris5re umilita de plangeri i desvino-
vatire, cerendu-T a fi cu dinsul in aceste timpuri de nenorocire (0), Turcii
se anal]. la Gherghita, sub Maghiar-Ogli-Pasa. Tataril se pregatiad sa
se unesca. cu dinsii; tributaril eraü convocati sO ajute, iar, de cea-

(1) Trausehenfels, 1. c., p. 271.


(2) Vestea maziliei sosi la Brasov la 15 Lille (Chron. Fuch.sio-Lupino-Oltardinum,
I, p. 268).
(3) Hurmuzaki, IV; p. 494- -6, n° c000xxiv.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MUT 137

lalta parte a Ardélului amenintat, Skender-Pasa, unul din ml mai


puternici i influent): sangiaci de granita, venia spre POrta-de-Fier,
aducênd cu sine pe Principe le nal al Orli.
Cronicele ardelene (1) ne dati itinerariul navalitorilor. Pe la sfirsi-
, tul lui August, Maghiar-Ogli se gäsia langa Focsani, asteptand gati-
rea lui Stefan Tomsa, Domnul moldovén. Trecerea muntilor se Mai
pe la Magureni i Chiras) (?).
In diva de 2 Septembre, Radu Michnea se gäsia langa Brasov, cu 5.000
de Omeni. El pornise, dupd cat se pare, si de asta data farà placere
preocupat cum era tot-deauna de agitatiunile fugarului Radu Serban,
care nu renunta pand la sfirsit la nadejdea de all recap6th tronul.
Se spun@ chiar ea fiul lui Michnea, om influent pe langd fruntasii
Portil, ar fi incercat sa negocieze pentru a scaph de peire pe Ba-
thory, de care-1 lega aceeasi dusmanie fata de Serban. Dar Turcil ar
fi pus conditiuni neacceptabile, intro altele plata imediata a tributu-
lui eemas in urmd pe opt ani, o suma de 80.000 de lei, care ar fi in-.
spaimantat pe Gavril, redus la ultima extremitate si in privinta ba-
nilor. Oficial, mandatarii Sultanului II ceruse inainte de trecerea ho-
tarelor predarea fortaretelor de granita din Banat, amnistia pentru
Bethlen i stramutarea scaunului princiar, din Sibiiul usurpat de la
Sasi, la Alba-Iulia ; ceea ce fu refusat fara discutiune cOusilor.
La 12 Septembre, sosia i Tomsa, cu 4.000 de Moldoveni, dupd ce
se asigurase de spre Poloni, lasand alte trupe, spre paza tOril sale. (2)
Tatarii, fara Han, venira la rindul lor sà mai cerceteze Ardélul. 6stea
combinata porni asupra lui Báthory.
Acesta, care trecuse de la Vizakna (Ocna) la Sas-Sebes, cerli ajutor
in Polonia si la Palatinul imperial al Ungariei. El incerca o impacare
cu Radu erban, vechiul séti dusman, propuindu-I domnia Munteniei in
conditiuni umilitóre, ca ofiter i tributar ardelén. Radu refusä o aseme-
nea situatiune, dar continua negocierile, earl nu esira nici la un capét,
Inaintea avant-gardel de Tatari prädalnici, disgratiatul Principe
coda terenul, trecti, mai mult ca fugar, prin Cluj i alerga sd se in-
chida in Oradea-Mare, de unde nu era sa mai &à in putinele
ce-i mai ere]. sortite.
(1) Cf. Trauschenfels, 1. c., p. 262, 271-9, 284-301; Kemény, 1. c., I, p. 267 si
urm.; Citron Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 268-75; Kraus, I, p. 38; Res actae,
etc. von S. Nösner, in Quellen der Stadt Kronstadt, IV, p. 170-2.
(2) Socotelile pomenese solia lui Michail Forgach la aliafi. Ayern asupra acesteI
misiuni i o notità a lui Forgach Insui, cuprinsa in Quellen der Sta,2t Kronstadt,
IV, p. 46-7.

www.digibuc.ro
138 N. IORGA

Aliaii trecurd prin Mirislàü, vechiul camp de luptd al lui Miehaiü-


Vitézul, i poposird pe campul Keresztesuldi, unde, eta. abia doi-spre-
dece an): in urmd, fusese v6rsat sangele eroicului Voevod. Skender-
Pasa sera de aid. la 12 Octobre.
La 23 ale acestel luni o Pietà, chemata la Cluj, consacrd legal ine-
vitabila schimbare de stdpan. Capriciosul, luxosul, desfrinatul Gavril
Báthory avii Inca vremea sa afle acéstà tristai veste in addpostul séu
de la Oradea. Dar, la 27, cdpitanil ultimelor sale trupe, sal de haiducl.
Szilagyi si Ladanyi, Ii atacati prin surprindere in trdsura sa de ar-
gint si aruncati in garla din suburbie cadavrul nenorocitulut tin6r.(1)
La Brasov, Sa.il primird cu dernonstratiuni de bucurie acésta scire
sanger6sd. Tunurile flied slobodite. Copil in haine albe strAbdturà
orasul in sunetele clopotelor si cantecelor pentru a multdmi. luf Dum-
nedet, care incheiase ffilele stiranuluD.
In curind orasul vëcjii intorsul biruitorilor. Dupd ce Beth len fu
instalat, Domnif romani. jurard o ligà cu dinsul: eSd fie de acum
inainte ca fratil i sa nu se lase unul pe altul pand la raórte.. Tomsa
se ingriji. insà sd anunte i pe Imperiali Ca el, <<ca un om lAtran, e
gata a sluji pe crestinlo, impreund cu Beth len, dach se póte, iar, dacd
nu, impotriva acestuia. (2) Apol Stefan-Vodd si Radu-Vodd se cobo-
rird spre téra Barsei.
La 3 Novembre, Muntenii se gdsiati aid, impreund cu Pasa. La 5
sosia ostasii din Moldova. Cei dol Domni ascultaii la 15 leturghia in
biserica romd.nésca din Scheiti. La 16, Radu mergeà la masa' la veci-
nul ski, care, scim acésta de aiurea, doria sd.-1 vada inlocuit prin
Radu Serban. Amindoi. Voevocjii primird pe Tdtari i cump6rara de
la dinsil pradd crestinéscd eftind. Radu trecii muntri prin Bran, iar
Stefan pe la Bistrita.
Tata extrase din socotelile vilicale : (3)
(Decembre 1612. Cheltueli cu Tätarib i Turcul».) [31.] Hannes Her-
manstader mitt Brieffen in die Tiirwist czum Wayda geschicket Eodem
die dem Pototzcky sein Deputat auff 8 Tage.
(Ianuarie 1613. Cheltueli cu «Turcub si «TAtarii.» 12. Se trimete inain-
(1) Trauschenfels, 1. c., p. 40; Kemény, 1. c., I, p. 269-70; Chron. Fuchsio-Lu-
pino-Oltardinum, I, p. 274; Kraus, 1. c., p. 43; Chronik des Paul Sutoris, in Quel-
len der Stadt Kronstadt, IV, p. 33-6; Hurmuzaki, IV', p. 515 si urm.
(2) Of, Trauschenfels, p. 297 0 Hurmuzaki, IV1, p. 540.
(3) 0 chronica in Trauschenfels (1. c., p. 277) vorbesce de solia lui aN. Leon,
hardoo trimes de Radu-Vodd la Báthory in Aprilie 1613.Scrisori ale WI All-Pap-
in Uricariul, IX, p. 435 i urm,

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BR/WV:MUT 139

tea lui Hans Benckner, care vine de la Pórta, prin Tirgovi§te. 19. Seri-
soft' in Muntenia «czum Wayda». 20. Sosirea lul Abdi-Aga pentru a impaca
ora§ul cu Báthory Gabor.) 20 Januarii ... Item kamen mit dem Abdi Agga
400 Drabanten aus der Wallachey, so ihm das Geleidt bis hieher gaben...
21 Januarii . .. Dem Capitan Ballan, so mit dem Abdi Agga kommen ; war
auff den gantzen Tag. (22. Postelnic de la «Wayda auss der Wallachey.
Plata unui sol intors de acolo. 24. Dar de «Kerveth» lui Abdi.) 24 Ja-
nuarii . Eodem kompt ein Postelnick vom Radulli Wayda, mit Namen
Dimma.
(23 Februar. Daruri la plecare lui Mehemed-beg, Ahmed Céu§, Rustern-
beg, «dem Musste», lui Hussein-beg, lui Hassan 0 Mehemed, etc. Alte
daruri lor la 24 §i la 25 ; iar, pentru Abdi-Aga, a chruia suith o formail
ace§tia, i pentru chicle urmatóre.)
1 Martii Eodem kompt ein Postelnick mit Namen Dima. (Pomenit §i
la 2. 15. Dar Postelnicului Stan. La 24, «Popa Bayne», trimes in Mun-
tenia. La 28, trimes acolo Dell-Mustafa.)
(4 Aprilie. Postelnic de la Radu-Voda.-17. Turc trimes in Muntenia.-18.
Doi Postelnici veniti din acea te-ra cu «Turcii». De la 19 inainte, chel-
tueli cu «Begzade», care aduce scrisori de la Forth. La 24, un Turc aduce
din Muntenia lucruri 1W Abdi-Aga.) 25 April. Wird ein Chercketz und der
Mihali Deack sampt dem Labor in die Wallachey geschickt, bey dem Mis-
serli Mehemet Agga, so in der Hermanstadt war gewesen. (La 26, trimetere
de Turd in Muntenia. 27. Daruri lui Mehmed-Aga §i altor Tura.)
(7 Maiü. Dar lui «Mihali Deack» pentru opt dile petrecute in Muntenia.)
1 Junii ... Des Wister Panna seiner Tochter. (5. Daruri Turcilor §i lui
Bathory. 6. Daruri Turcilor. 9. Dar lui «Ferrii Aga», céu§ care revine
de la Bethlen Gabor. La 27, dar lui «Sombathelli Martton, Diack», intors
din Muntenia.)
(9 Iulie. Mihaly Deack trimes in Muntenia.-16. Sosirea lui Hussein Céu§.
22. Sol trimes in Muntenia.) 27 Julii. Kompt ein Bojehr Wildner, Ztaverno
Georgi. (28. Sol in Muntenia.)
(8 August. Alt sol acolo.) 9 Augusty. Warden Bonihai Andreass unnd Mihali
Deack in Bleschlandt geschicket, bey den Magiar Ogli Bassa mit Brieffen
12 Augusti ... Weil der Bassa sampt dem Kriegswesen kommen solt. (16 §i
19. Mentiunea taberei din Secuime.) 21 Augusti Diesen Tag wardt der
Christopff Greissing bey den Bassa in Bleschlandt geschicket. (Intors Deak
Mihaly.) Disen Tag kommen Tattern und Turcken sampt des Radulli Wayda
Volck in die Vorstadt Schicket ich den Hauptleutten auff Befehl Nah-
rung ... 22 Augusti. Dem Kriegsvolck schicket ich in die Alt Stadt. (Ul-
time cheltuell cu ei la 24 6.) 26 Augusti Diesen Tag verreiset Herr
Hanns Benckner und Herr Andreas Heigiesch in die Wallachey bey den
Magiarogly Bassa 27 Augusti Gab ich einem Curtaner, so Brieff vom
Bassa bracht. (Trimete la Sighi§ora cu scrisorile Pa§ei.) 31 Augusti. Verreisen
die Fürweisen, Herrn Johannes Benckner unndt Christel Kirschner gegen

www.digibuc.ro
140 N. IORGA

den Bassa ; gab ich den Weisen Herrn mitt dem Bassa unnd Wayda in
Nahrung und Trincken wegen zu verehren...
4 Septembris. Wurden die Fiirweisen Herrn Johannes Greissing und Herr
Georg Schram, Greger Rummer und Enclress Stintzell bey den Bassa ge-
schicket; wardt dem Bassa unnd Wayda unnd etlichen andern Turcken von
der Stadt Gesehenck geschicket. Dein Bassa ein Waschbecken sampt der Gies-
skan ... Mer dem Radulli Wayda ein Becher von der junger H. Lucas Hirsch-
nerin; wiegt 4 M., prae f. 70-- + (Fiulut Pa§ei, chehaie i lu «Ichtar Chanty>.
Sosesce Chehaia.) Schicket ich auff Befehl dem Klutzer Nickullacky eine
Ehrung ... Schickt ich des Radulli Wayda sein Grossen Postelnick Bern-
hardo Ehrung ... 5 Septembris ... Schicket auff Befehl des Radulli Wayda
seinem Bruder ein Ehrung ... 6 Septembris . .. Eodem gab ich dem
Weisen Herrn Hanns Benckner 20 Ducatten, so er dem Bernhardo ezahlet
hatt ... 7 Septembris ... Eodem kompt der Bassa unnd Raduli Wayda
mit vielem Gesindt in des Cyrilli Greissing seinen Gartten; liess ich ihnen
ein Friimahl zurichten. (Daruri fiuluf Pa§e1.-11. DarurI Turcilor.-12. Da-
ruri in tabdrg.) 12 Septembris .. . Schicket ich auff Befehl den zwei wal-
lachischen Weden in den Tabor Ehrung ... Schicket einem Moldner Bu-
jeren auff Befehl Ehrung ... 13 Septembris ... Schicket ich dem Mickloss
Deack, des Moldner Wayda seinen Secretario ... Eodem dem Wister Boiill,
sampt etlichen andern Bujeren aus der Moldaw ... Auff den Abendt dem
Wisster Boull. 14 Septembris. Schicket ich auff Befehl dem Moldner
Wayda 43 Achtel Meth von der Toby Fleischerin, czu d. 12, 4 Hennen, d.
74, Semel, f. 3, 3 Kuchen vom Forradt ... Mer, dem Radulli Wayda (analog.
Pa§el, o blana de samur.) 15 Septembris ... Etliche Moldner Bujeren ...
25 Septembris. Kam ein Chautz sampt Delli Mustaffa von dem Zkender
Bassa ... Eodem kompt der gross Merzza unnd Hauptman Delliman sampt
vielem Gesindt (26. Dar lui Deliman. Ceasornic fiuluT Pa§ef. i lui *ahim.)
30 September. Kamen Moldner mitt 20 Rossen, so dem Moldner Wayda nach-
reiseten mitt Brieffen. (Li se dd un cdrauz.)
(8 Octobre. Trimes «Poppa Bayelle» la Tirgov4te.) 10 Octobris. Kompt ein
Chautz aus dem Tabor mit vielem Gesindt, Moldnern und Bleschlendern
12 Octobris ... Es kamen diesen Tage etliche Moldner, so von den Raubern
...
auff dem Waldt fray waren worden. (20. Postelnic calls der Wallachey».)
21 dito. Schicket der Fiirweise Herr Richter einen Wallachen in den Ro-
den Baum gegen einem Turcken so von der Port kam, mit etlichen Bu-
jeren . .. 22 dito. Kommen zwei Chautz aus dein Tabor, einer des Zken-
der Bassa Chautz, der ander des Magiar Ogly, mit vielem Bleschem Ge-
sindell, Moldner und Bleschlencler; reisen auff die Portt. (Pentru primirea
Turculul venit de la PórtA.) 23 dito ... Ward IVIihali Deack unnd Talposs
Martton mit etlich Moldnern Abgesandten durch Zeckelland geschicket bis
gegen dem Leleck ...-24 Octobris. Kamen etliche Turcken unnd ein Moldner
Bojer von der Port, sampt dem Klucher Mihaliak unndt dem Wisster Was-
sili, mit vielem Gesindt. (*i. la 23 menVonati: sunt petrecuci panä la Sighi-

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAV:IVULIA 141

sóra.) 28 Octobris. Kompt abermal ein Postelnick sampt ettlichen Turcken


mit 28 Personen. (Mentionat si la 29.)
1 Novembris... Mer es ward ein Wallach mitt einem Brieff gegen Rosenaw
geschicket, das sie sich in Acht solten nemen, des Kriegsvolcks halben. (Dar
Pasei.) 2 Novembris. Schicket dem Magier Ogli auff Befehl unnd dem Ra-
dulli Wayda in der Tabor bey Rosenaw. (Domnulul i se (la vin.) Ward ein
Wallach den Bassa mit Brieff nachgeschicket bis in den Roden Baum,
der Tatter halben, weil sie ihm nach wolten. (3. Daruri PaseI, «bey Rosen-
naw».) 4 Novembris. Kompt der Hauptman Delliman unndt Postelnik Cholpan,
des Moldner Wayda seiner furnemer Bujeren. (Mentiune si la 5. 5-6.
Martin Gerendy trimes la Peirta, cu Turd.)
6 Decembris Diesen Tag wardt ein Wallach dem Magjar Ogli Bassa
nach geschicket mit Brieff, in welchen ihm czu wissen gethan ward, das
der Tyran Bathori Gabor czu Wardein umbkommen war ... Dem Moldner
Bujeren ein Frurnahl geben Eodem schicket ich dem Moldner Wayda :
(yin si pane.) Eodem kommen zwei des Konigs Richters von Reppes Diener ;
brachten die fröliche Zeittung das der Landtverderber Bathori Gabor zu
Wardein umb sein Leben kommen were. (8 Novembre . Gerendy e

condus la Tirgoviste.) 8 Novembris Czahlet ich dem Fuhrman von vier


Rossen, so den Weisen Herrn Michael Forgatsch biss in den Bretz gefuhret
hatt, bey den Moldner Wayda Czahlet ich dem Christopff Greissing, so
er vormals neun Tag in der Wallachey war gewesen, bey dem Magiar Ogly
Bassa . . . 9 und 10 Novembris. Gab ich auff Befehl den 90 Blesch Dra-
banten, so mit den Weisen Herrn kamen [Andreas Hegyes und Simon Loy ?]
(19 Novembre [sic] . Focuri de bucurie pentru mórtea lul Báthory i alege-
rea unul nal, Principe. 14 Novembre [sic]. Unui sol care stase sépte clile
in Muntenia si dusese pe Pasä pada' la qRoden Baum% 19 Decembre.
Postelnic din Muntenia.)

1614.

In 1614, cronicele brasovene pomenesc, la 9 Ianuarie, sosirea Turci-


lor earl aduceail stégul de domnie noului Principe, «Tiganul de Be-
thlen», cum ii numiaii partisanii luT Báthory. (1) La 4-7 Aprilie, Beth-
len petrecii in. Brasov cu familia sa. (2) La 27 Iulie, Forgdch fu
expediat la Radu-Vodà Michnea, «din pricina lul Skender-Pasa»,
el laudg, in notitele sale, primirea ce i se fact" (3)

(1) Wisner, in Trauschenfels, /. c., p. 78 i in Quellen, 1. c., p.. 173; Forgdch, 1. c.,
p. 47. Asupra lui Boer, mentionat in socoteri, v. Trauschenfels, p. 301.
(2) N6sner, 1. c.
(3) Forgdch, 1. c.

www.digibuc.ro
14 i. ottait.

(21 Decembre 1613. Postelnic de la Radu-Vodd.) 24 Decembris. Kompt ein


Moldner Legat ; reist zue Fiirstlichen Gnaden. (Mentionat si la 25-30. Men-
tionat Gerendy, Trimes la Pórtà.)
2 Januarii Kompt der Moldner Legatt von Fiirstlichen Gnaden zuruk.
(8. Esire inaintea capigiului, ce aduce stégul de domnie. 9. Sosesce Turcul,
prin Muntenia, unde e complimentat de Iacob Gyres. 25. Dar unui sol
moldovén.) 28 Januarii Diesen Tag khompt der Chereny Farkas auss
der Moldau mit 12 Dieneren. (Intors capigiul. 31. Postelnic din Moldova.)
(20 Februarie. Scire c'a" Sibiiul a fost restituit Sasilor.)
(6 Martie. Postelnic din Muntenia. 30. Boer muntén sosit.)
(11 Aprilie. Postelnic cu scrisori din Muntenia.-12. Mehemed-Aga condus
spre Tirgoviste. Dar WI Skender-Pasa. 15. Aga e condus Oa la Rusciuc.)
19 dito. Kompt der Bar Peter auss der Walachei. (20. Postelnic din acéstä
térà.) 20 April. Liess den Bar Peter mit 2 Rossen khen Czeiden führen.
(24. Ibrahim Céus venit de la Pórtà. 25. Meatiunea sa si a Postelnicului
cu care venise.)
(17 Maui. Hussein Céus condus la Tirgoviste. 29. Sol la Domnul muntén
cu scrisori.)
(21 Iulie. Sol in Muntenia < zum WaydaD. 26. Altul.)
1 Augusti Eodem ward der Weise Herr Joannes Benkner und Marten
Heldner auf Tartschburg dem Zkender Passa entkhegen geschikt Eodem
warden Herr Climen khegen Rosenaw geschikt dem Zkender Passa entkhe-
gen .. . Schikt dem Bob/. Peter ... Dem Capitan . 2 Augusti Zalt ich
auf Bevhel 10 Drabanten khen Rosenaw, weil der Zkender Passa hin khom-
men solt 3 dito. Kompt der Zkender Passa undt Mehemet Aga, sampt
dem Erdely Istvan, Bethlen Istvan, Kerneny Boldisar, mit villem Volk von
der Portt ; .ist auff diss Gest ihn 3 Tag aufgangen, wie volgt : (Daruri Pasel
si «seinen 2 Sönen)), lui Mehemed. Aga, lui Tatar Celebi.) 10 dito. Zalt den
Altstetteren von 12 Rossen, weil sie des Zkender Passa sein Lastwegen biss
khen Reppes gefiihrt haben. (23. La doi Semi veniti din Moldova eu scrisori
ale Domnului.)
(9 Septembre. Sol la Tirgoviste, cu scrisori.)
(14 Octobre. Altul. 22. oBar Peter ) mentionat.) 24 dito. Khompt auss
Valachei des Vayda Komarnik und ein Postelnik. (Daruri lor la 25-6.)

1615.

Anul 1615 n'are importantd pentru istoria relatiunilor dintre Brasov


Tera-Românéscd. In orasul s'Asesc de la granità sosesc insà impor-
tante scirl din Moldova. Se aflä intaiii de marele macel poruncit de
Stefan Tomsa la 20 sail 29 Septembre 1615, apoi de fuga boerilor
scdpati en viéta ; in sfirsit (1 Decembre), de intrarea in térd a DOinneY

www.digibuc.ro
SOCOMILE 13RA SOVIMU1 143

lui Ieremia-Vodd, cu fiul sii Alexandrut, sprijinit da armele Princi-


pilor Korecki i Visnievtchi (Wisznowiecki). La 16 sail 20 Novembre
s'ar fi dat, dupd aceste cronice, lupta care Men pe Tomsa sâ fugd la
Focsani i apoi la Braila. Unul dintre luptätori, un Ospitalier elvetian,
o fixezà de la 21 séra i pada' la 22. (1) Beth len Gabor, asigurà acelasi
Elvetian, tineh cu Alexandru-Vodd, pe când Radu Michnea, omul Tur-
cilor, ajuth, firesce, pe tefan. Cronicele bralovene nu mai cunosc ni-
mic asupra luptelor de avant-posturi, la Tecuciil i Birlad, carT man-
tuira anul. (2)
(27 Decembre 1614. Ibrahim Mrs trimes la Tirgoviste.)
(22 Ianuarie. Postelnic din Muntenia.)
2 Februarii. Kumpt Vegh Mihali, mit Fiirstlichen Gnaden Briffen ihn die
Valachey reisendt. (i la 3 mentionat.) [3.] Nach Mittag lies ihn nach Ro-
senau führen . Schikt mit ihm den Andras Deak auff Ffirstlichen Gnaden
Bevhel biss ihn die Tervest, Ihrer Ffirstlichen Gnaden alda ettvas einzue-
kauffen. (8. Sol la Tirgoviste.) Eodem [8] kumpt Végh Mihaly undt Andras
Deak aus der Valachey . .. 12 Februarii Eodem kompt ein Bottschafft
aus der Valachey auff die Hochczeit bey Fürstlichen Gnaden, mit 15 Per-
sonen undt 25 Rossen. (Daruri si la 13. Nunta se face la Fagaras.) 16 dito.
Kummen 2 Poztelnik von Fürstlichen Gnaden zuruk, so ein Futter dahin
geffihret hatten, selb 4 Personen Eodem auf Fürstlichen Gnaden Mandat
gab disen ein Geleit bis ihn den Rotten Baum ... Eodem zu Abendts kurnpt
ein moldauische Bottschafft zur Hochczeit noch Fograsch zu Ffirstlichen Gna-
den mit 15 Perschonen, 17 Rossen. (i la 17. 18. Soli brasoveni intorsi de
la nuntd.) 23 dito . Eodem kumpt die rnoldauische Bottschafft widerumb
zuruk von Fograsch. (Mentionatä si la 24-25. Dusd la Tartlen. 24. Pos-
telnic muntdn cu scrisori.)
(17 Martie. Altul cu scrisori de la Pórt5. chtre Principe. 28. Postelnic
cu scrisori care Principe.) 29 Martii . Kummen abermal ihrer 2 Postelnik
aus der Moldau. (31. Postelnic muntén intors de la Alba-Iulia.)
27 Aprilis. Kompt Mihaly Deak, des Vayda Schreiber aus Valachey...
(1 Maifi. Tkari merg spre Alba-Iulia.-2. Sol intors din Muntenia cu seri-
sort de la Pórth.-7. Sol intors din Muntenia.-30. Postelnic din Muntenia.)
(12 Iunie. Altul. 17. Soli la «Turtschfesto. 24. Postelnic din Muntenia
«vom Raduly VaydaD.)

(1) Urbs pare a fi Iai, lângà care s'ar fi dat deci lupta. Dar Chron. Fuchsio-
Lupino-Oltardinum vorbesce de Sucéva. V. nota urmátóre.
(2) Cf. Trauschenfels, 1. c., p.264 ; p. 317; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I,
p. 280-1; Paulus Sutor, 1. c., p. 38. Cf. crisórea pomenitd, in Iorga, Acte i frag-
mente, I, p. 52-5; cf. ibid., p. 188-90 si, mai sus, acest volum din Anale, p. 41
notele 1, 2.

www.digibuc.ro
144 N. IORGA

(13 Iu lie. Alt sol.)


Adl, den 1 Augusti Eodem, me administrante, kompt die Petter Vay-
dane aus der Valachei Eodem kumpt ein Bar aus der Moldau, selber
15 Personen, Willens zu Ihrer Ffirstlichen Gnaden. (Voevoddsa, vdduva luf
Cercel, de sigur, primesce daruri de peste 25 de florini. 2. Boerului mol-
dovén daruri.) 3 dito. Gab unther diese Moldauer 3 Post Ross . . . 5 dito.
Lies die Potter Vaydane mit 4 Perschonen beleiten Schikt auch den
Talpas Marton mit ihr ... 22 dito Eodem kompt der valachische Doctor
mit Ffirstlichen Gnaden Salvo-conducto (sic) . . . 23 dito. Dem Doctori.
(Mentionat Oda' la 26.) 30 dito Schikt dein Vladika.
(13 Septembre. Postelnic din Muntenia cu scrisorl cdtre Jude. 30. Sol
in Moldova cu scrisoff <(an den Vayda».)
5 dito [Octobris] Kompt ein Postelnik vom Vayvoda mit Briffen
24 Octobris Kompt Bar Peter, von Ffirstlichen 6naden reisend ihn
die Valachei. (27. Postelnic de la Radu-Vodg. 26-7. Bar dus la Wasnov.
28. Sosirea unuf Tare.)
2 Novembris. Kumpt Huzar Istvan, von Fürstlichen Gnaden verreisend ihn
die Valachei 4 Novembris. Eodern verschikt den Boghdan auff Ffirst-
lichen Gnaden Bevhel ihn die Moldaw czum Vayda 7 Novembris
Schikt dem Vladika. (Daruri si la 12.) 19 Novembris Eodem kompt Huzar
Istvan widerumb zuruk aus dem Landt 23 Novembris. Kumpt Angia-
lossi Mihali von Ffirstlichen Gnaden mitt Briffen, mitt 4 Personen und 4
Rossen; gebietend Ffirstliche Gnade das ich als baldt bei dem Vayda ihns
Landt verreysen solt . . . 27 Novembris ... Den Abend verreiseten wir
ihn die Walachei. (Cu 'sese cal, pfind la Rfisnov. indatä capugiü de la
Pórtà.)
11 Decembris Schikt abermal den Andras Deak mitt des H. Honnis
Briffen aus der Valachei Ffirstlichen Gnaden zue 23 Decembris. Korn-
men wir undt Angialossi Mihali aus der Valachei zuruk; bringen Viirstli-
chen Gnade 3 Leidtros, sampt andern der Postelnik Rossen 4, undt 4 Per-
sonen ... Dem Angialossi Mihali sampt 4 Personen ... Dem Poztelnik. (Men-
tionat si la 24; Angialossi pléca' la Czaiden.) Eodern kumpt ein Bar vom
Alexander Vayda sampt ettligen Personen. (Provisiunt) 25 Decembris. Gab
abermal dem Postelniken so bei Ffirstlichen Gnaden Rossen waren... Eodem
desiAlexander Vaydae Boeren... Ittem verschik der Herr Richter den Giros
Jakab bei Fiirstlichen Gnaden ausszuforschen ob man diese Bodren zum
Raduli Vayda ins Land lassen solt 26 Decembris ... Dem Poztel-
nikhen ... Des Alexander Vaydae Boeren Diesen Abendt verreiset ich
bey Ffirstlichen Gnaden mit diesen Postelniken Auff dem Abend, des Ale-
xandri Vaydas Boeren 28 Decembris. Kommen 2 Bodren mit 10 Per-
sonen, vom,Stephano Vayda, reisen bei Ffirstlichen Gnaden . 29 Decem-
bris. Dem Moldner Legaten Eodem schikt den Kozma Jakab mitt dem
Moldner Legaten nach Weissemburg, bei Ffirstlichen Gnaden --- 30 De-
cembris. Kumpt ein Poztelnik vom Raduli Vayda

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVUL131 145

1616.

Luptele din Moldova ocupd si in acest an in rindul intaiti atentiunea


vecinilor. La 1 Ianuarie 1616, Stefan-Voda. i DOmna sa erag la Braila,
Alexandru-Voda, cu mama sa i Principele Wisznowiecki, in scaun la
iar Korecki, cu o parte din trupe, pazia, ciocnindu-se vecinic cu
dusmanii, marginea de jos a Orli. Elveliarrul Alexandru vorbesce de
o lupta la Birlad, in diva de 24 Ianuarie, de miscarile de trupe polone
caff urmara. Bite la 29, Wisznowiecki muri de o MA de gat, lasand
ast-fel tót rOspunderea rude): sale Korecki.
Inca in érna, $tefan Tomsa i Radu Michnea organiséza o expe-
ditiune pentru a redobandl Moldova. La 12 Februarie Polonil sunt sec*
din téra i Tomsa taie 400 de boeri, compromisi sag banuiti. Bethlen,
Principele Ardéluldf, caruia i se ceruse de Turd participarea la expe-
ditiune, sosesce in Brasov la 22 Februarie, venind de la Zeyden. Trupele
sale sunt asezate in cuartire pand la sfirsitul lunil. El parasesc.e
orasul pentru a se duce, iaras1 incet, in Secuime si in Ciuc. Intors la
5 Martie, cand $tefan pareà definitiv stabilit pe tronul se'g patat cu
sang% el ese din Brasov spre Fagaras la 8.
In Aprilie insd revin Polonil, i inaintea acestor prigonitoff neobo-
siti Tomsa fuge din nog, and foc Iasilor. Cu 3.000 de Omedi Korecki
ajunge la Buzëul pe la jumhtatea luniT, catand a surprinde pe cei
doT Domni aliatt La 28, navalitoril se intore iaras1 in Moldova. Aju-
Ore se cer din nog lui Bethlen, atund. la Dieta din Alba-Iulia, dar el
pretexta frica undi atac din partea lul Gheorghe Homonnai i a luT
Radu $erban si r6mase. Insä cate-va sate de haidud, sub Török Istvan,
trecurd in Maiul pe la Turnu-Rosu in Muntenia, unde, la Tirgoviste,
Skender-Pasa organisa o Dona expeditiune in Moldova.
Acésta pleca in Julie abia, la 20 ale lunif. Polonii. se retrasera, in-
chidêndu-se in urma inteo tabard de care. Skender se facg a nego-
cia cu dInii pentru recunOscerea tinérului Alexandru, apol, intr'o
nOpte, la 2 August, el navall. asupra tabereT, distruse pe soldati si
prinse pe totl sefil i intrega familie a luT Ieremia. Prinsff tura ex-
pediaff la Constantinopole, iar, $tef an parêndu-se liii Skender peri-
culos de impopular, Radu Michnea fu instalat Domn al Moldova
Turcil din Oste numird in scaunul vacant din Tirgoviste pe Gavri-
las, fiul luf Simion-Voda. Dar eel' din Constantinopole expediara pe
un necunoscut, Alexandru I1ia, un nepot de fig al lilt Alexandru-
Voda Lapusnenu. Gavrilas se resemna la inlocuirea sa asa de repede
Analele A. R.Tom. XXI.Memoriile Seel. Istoriee. 10

www.digibuc.ro
146 Ist. loses

bucuros di nu i s'a tAiat nasul, cum doria rivalul sèi, plea.' la


Constantinopole sà astepte clue mai bune. La 22 Septembre, scrie o
cronica brasovénd, Alexandru luà scaunul &ell in primire. (1)
... 8 Januarii. Kommen des Stephan Vaydae Legatten zuruk 9 Ja-
nuarii. Des Stephen Vaydae Legatis zum Friimal . 18 Januarii. Kommen
des Stephan Vayda sein Gesanten vom Vornik Sayne, undt Ibrahim Bassae
fürnehmer Diener. ... 19 Januarii. Verschikt mitt diesem Gesindl den Gyres
Jakab bei den FUrsten . Verblieben von disen 2 Personen, von den Tir-
khen und Baren mitt 5 Rossen 29 dito ... Dem Turken und Baren
0 0 0

Diener ... 30 Januarii. Kommen des Stepheni Vayda und Ibrahim Passa
Diener und Baren zuruk 31 Januarii . Kumpt ... von Fiirstlichen
Gnaden der Siko Mihali, bei den Stephan Vayda verreisendt; gab ihm, selb
4 Personen ... Item kommen abermal Tfirken und Boeren, vom Stephan
Vayda aus der Moldau zu Fiirstlichen Gnaden reisend Liess diese Ge-
0 0 0

santten mit 6 Rossen nach Czaiden führen ...


15 Februarii Dises Tages kompt ein Gesandtter vom Alexander Vayda,
Postelnik Dumitru, selb 5 Personen undt Rossen Eodem kumpt der
Swkeo Mihali widerumb zuruk aus Valachei ... Item dem Postelnik Dumitru
... 16 Februarii. Lies diesen Postelnik mit 4 Rossen khen Rosenau füh-
ren ... Item auf Befehl gab ihm den Miklos zum Geleidt bis ihn die Ter-
wist Abermal ein kurcze Verczeichnung was von dem 21 Februarii bis
auf den 4 Martii, Fiirstlichen Gnaden Zukunfft,.auf die tirkische Gesandten,
des Alexander Vayda Legaten . . . 28 Februarii . . . Eodem kompt ein
Nösner Diener aus der Moldau.
(7 Martie. Darnel lul Bethlen Gaon) [7 Martii.] 2 schön perschianisch Tepig:
den Herrn Teökeöli einen, dem Marco Vayda den andren verehrt . 10
dito 0 Eodem kompt ein Postelnik vom Raduli Vayda mit Priff.
0 18
dito Kumpt ein Postelnik vom Raduli Vayda wegen der Schisseln, mit
4 Ros und 4 Perschonen. (Mentionat pand la 21 : daruri.) 31 dito Kom- 0 0

men den Abend andere Gesandten vom Raduli Wayda; reisten zu Fiirstli-
chen Gnaden
(Aceia0 la 1-iu Aprilie.) 1 April .. . Kornpt abermal des Raduli Vayda Pos-
telnik wegen der Schisseln . 5 Aprilis. Kommen abermal des Tomscha
Waydae Gesandten eillens zu Ffirstlichen Gnaden und Fürstliche Gnade
ihns Lager zu ruffen, selb 8 Perschonen und Rossen . Eodem lies diese
Gsandten khen Czeyden führen. (9. Postelnic de la Radu-Vodd.) 9 April ...
(1) Cf. Trauschenfels, /. c., p. 264-5, 320-2; Paul Sutor, 1. c., p. 38; Chron. Fuchsio-
Lupino-Oltardinum, I, p. 281 5; Tartler, In Quellen, 1. c., p. 67; Nösner, ed. din
Quellen, p. 173 ; Acte i fragmente,I,1. c. i p. 190-1 ; Hurmuzaki-Bogdan, II, intreg
acest an ; Papiu, I, p. 339-41. i in August std. Bethlen opt oile la Brasov (Chron.
clarificat intr'o editiune criticd.
1879, p. 237-8.
0
Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 285). Cf. Baret (in Papiu, II), isvor care ar trebul
scrisóre din 23 Nov. a lui Radu in Tort. Tar,

www.digibuc.ro
8000TELILE 13RWVILIII 147

Mer kompt Kornis Janos, so ihn der Moldau gefangen gewesen. (Venise cu
un «Nösner Diener».) 13 April ... Eodem kommen des Tomscha Vayda
Gesandten zuruk von Weissemburg .-16 dito Eodem kommen abermal
Gesandten vom Thomscha Vayda sampt ettlichen Tirken vom Ibraim Passa;
gab auff Bevhl, auf 21 Perschonen Nachmittag verreisen diese Gesand-
ten. Schikt mit ihnnen den Bonihai Andras ... Lies sie mit 12 Rossen bis
khen Czeiden führen 20 dito . Verschikt Herrn Ioannes Drautt
Gergen den Koch mit einem iungen Pursch, so von den Polaken aus der
Moldau entkommen, khen Weissenburg. (30. Postelnic de la Radu-Vodá, cu
scrisori.)
2 May.. Eodem kommen Fiirstlichen Gnaden ettlich Diener sampt ettli-
chen Tirken aus der Moldau, vom Ibrahim Passa 3 May. Abermal
den Tirken . . . Zu Mittag lies diese bis kehn Czeiden führen. (14 si 21.
Cheltueli cu trabantii. 21. Sosirea de la Pórtà a lui Ibrahim Céus.
Trabanti trimesi «gegen der Lippa ».) Mer kompt ein Buer aus der Molda,
Georgi Bassitt; reiset zu Fiirstlichen Gnaden in einer Legation, mitt vielem
Gesinndt [21 Mali] . . . Schicket den Anndras Deak mitt den Moldner
Legaten, zu beleitten gegen Fogarasch Eodem kommen 2 Postelnik vom
Raduli Wayda 22 May ... Kompt der Napoli Petter auss der Moldau ;
Napoli reiset fiiruber, kommen etliche Bueren mitt ihm . 25 May.
Schicket den Steffen Mautnercknecht mit Ihr Fiirstlichen Gnaden Prieff in
die Wallachey zum Raduli Waida . 26 Mai. Kommen auss der Mol-
daw Nadebajeko unndt andere 28 Bueren mitt vielem Gesinndt . 24
May. Den Moldnern zum Friiemahl Schicket den Nagi Mihali mitt die-
sen Moldner Legaten biss gegen Deva ... Item dem Mollner Georg zalt
von 6 Rossen, so die Moldner Legation uber Waldt fiiretten bis gegen
Schart
2 Juni. Kompt Georgi Bassota, ein Moldner Legat, von Fiirstlichen Gnaden,
sampt 16 Personen zurueck . 3 Junii ... Den Moldner Bueren 10
Juni ... Kompt ein Post auss der Moldaw; reiset zur Fiirstlichen Gnaden
15 Juni . Kommen 2 Personen vom Raduli Waida; reissen zu Fiirstli-
chen Gnaden. (Altul la 24.) 27 Juni . Kompt ein Moldner Post von Fiirstli-
chen Gnaden ... 29 Juni ... Kompt der Nagi Menihart; soll mitt dem Herrn
Cantzler in die Wallachey.... Item schicket ein Wallachen mit Prieff vom
Cantzler in die Terwist bey den Sckender Bascha .-30 Junii Kommen
zu Abendt Herr Cantzler unnd Cornisch Verentz mit vielen Gesinnt . ..
31 (sic!) Junii. Dem Herrn Canctzler, Cornisch, Nagi Menihart unndt auff
die ander Herbergen. (Cancelarul pomenit i la Iulie.)
1 Julii Brott so dem Cantzler ist auff die Strass geben 8 Julii
Zalt von 8 Postrossen, so dem Cantzler gebenn seindt biss in den Woinest
Zalt den Belgern von 3 Rossen, so der Cantzler biss in die Terwisch
hatt genommen 10 Julii. Auff Fiirstlichen Gnaden Begehren schicket ich
die Drabanndten kegen Clausemburg. (11. Cerere de provisiuni «dem Tabor
nach».) 11 Julii Kompt der Herr Cantzler unndt Cornis Ferentz mitt

www.digibuc.ro
148 N. IORGA

vielem Gesinndt aus der Wallachey.. . . 12 Julii. Schicket ich den Nagi
Mihali mit einem TUrken, so vom Sckenderi Bascha kommen war, gegen
Fogarasch
setten in die Wallachey zum Wayda mitt Prieffn ...
14 Julii. Kommen 2 Kattner von Fiirstlichen Gnaden; rei-
15 Julii Schicket
ich auff Begehren des Herrn Cantzlers den Giress Gia ekab bey den Nagi
Menihart mitt Zehrung, das er in die Molden solt . 26 Julii. Kompt
Fiirstlichen Gnaden Post, reiset in die Moldaw bey den Szckenderi Bassa
Den andern Tag, schicket auff Fiirstlichen Gnaden Befehl den Nagi Mihali
diesem Post bey den Sckennderi Bassa . . . 31 Julii Als der Herr
Cantzler in die Wallachey reiset, von Fiirstlichen Gnaden in einer Legation
geschicket . . .
(5 August §i urmAtórele. Cheltual cu trabantri.) 9 Augusti . Den Rap
Mihali mit der Drabanndten Kleidung in Szekellandt geschickt bis (sic)
Ffirstlichen Gnaden 12 Augusti. Wiert der Nagi Mihali mitt den 10
Kapuczien in die Terwist geschickt. (14 August. Vin Ose-cleci de trabanti
de la Alba-Iulia.) 20 Augusti . Item kommet der Herr Canczler unndt
Kemeni Boldisar, Redey Pall auss der Moldau. (La 5 August, Redey §i. can-
celarul erau la Bra§ov.)
(19 §i 21 Septembre. Postelnic din Muntenia. 21. Sol de la Jude in acéstä
targ < di Wagen unndt Koffen nocip.)
1 Novembris. Dem Postelnick Bogdan . . . 20 Novembris. Khommet ein
Postelnick, selbt 5 PeNsonnen . . . 10 (sic) Novembris ... Item kommet
Buer Petter von Fiirstlichen Gnaden; verreiset ins Bläsche Lanndt . . .
11 Decembris . . . Item kompt ein Postelnick, selbt 3, auss der Molden.
(Daniel lui i la 12.) 13 Decembris. Dem Postelnick Gabrilli . 14 De-
cembris ... Dem Postelnick Gabril

1617.

in 1617 a vem intAia ciocnire fäi intre Turd i Poloni dupà In-
tilnirea lui Zarnoyski cu Turcii. i Tataril in sesul Tutorei. Afacerile
mold ovene, amestecul neincetat al Polonilor in acéstd terg, ca si pr5.-
da'ciunile Cazacilor, o provocase.
ExpediOunea de re'sbunare fu comandata de stdpn.nul hotarului de
nord al Imperiului Otoman, Pasa Skender sail Iskender, un fAckor
si r6sturndtor de Domni. Tributarii furà chematI sa-si dea contingen-
tele si sà vie in perscing. la Nistru, in fruntea bor.
Radu-Vodd, acum Domn moldovén, scäpase prin omor de un pre-
tendent periculos, pe care o cronicai ardelénd II numesce <fiul lui
Petru-Vodd (sic), care a fost rupt de cgmile». (1) El throld Valoni
(1) Trauschenfels, o. c., p. 326 7

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:QUI 149

de peste munti §1 apàrti, dupa. porunca, in tabara temutului sëü


vecin. (1)
Tovard§ul sëü muntén, Alexandru Ilia§, a caruia domnie fusese
precedatä de o turburare contra Grecilor (2), se uni totuO cu din§ii.
Un Rumeliot, scapat abia cu dile din miFarea contra conationalilor
s6i, Vornicul Carstea sai. Cristea, se intelese cu adversarii din ajun
§1 organisa o noud manifestatiune contra TarigrAdenilor invidiati. Par-
tidul militar, Ro§ii §i óstea de térd, Paharnicul Lupu, Spatarul se
unird cu el. Dar Seimenii insciintara pe Domn. Acesta, care-§i coman-
dase tunuri la Bra§ov (3), era in tabara, gata de plecare, si-si amând
rèsbunarea. (4)
La 17 August, Beth len Gabor, care cercase a lila bani cu impru-
mut de la vecinil so'i (5), era acum in Barsa, care-i dedea ajutOre de
rasboill. (6) Cu 10-12.000 de ómeni, Principe le ardelén, mare vrajma§
al Polonilor, treat, prin pasurile din Secuime, in Moldova. (7)
Ostea reunita atacd Ra§covul. Dar o armatà alésa polona, sub Hat-
manul Stanislav olkiewski, aparti de cea-lalta parte a Nistrului. Os-
tilitatile incetarg. La 11 Septembre, generalisimul Skender sera din
lagarul de la Soroca. 0§tile se suird paralel, pe un mal i pe cel-
lalt al Nistrului, pand la satul basarabén Iaruga i cel polon Bussa.
Aid se incheia la 22 un tractat efemer, care hotara, in zadar, infrina-
rea Cazacilor §i Tdtarilor §i lasarea in lini§te a Moldova Tatarii
calcara imediat pacea noug. (8)
Extrasele ce urméza sunt luate din socotelile vilicale (reg. 1613 7).
Registrele Branului mai cuprind, la 28 August, mentiunea unui sol trimes
de Brapveni la Tirgovi§te, Banului, locotenentul Principelui absent.
22 Januarii. Kompt der Francisco vom Bleschen Wayda des Schwebel
halben . 24. Gab dem Francisco. (Si la 24.)
(1) ibid., p. 331.
(2) Descrisrt de Mateiii al Mirelor, in cronica sa rimat6 (ed. Papiu, p. 343). Dar
Logoretul Nica nu fu ucis, cum se spune acolo, fiind-c6 ii intilnim la 1617 inch in
socotelile nóstre.
(3) Trauschenfels, o, c., p. 328.
(4) Mateiii al Mirelor, 1. c.," p. 343-4.
(6) Trauschenfels, o. c., p. 329, 331.
(6) Jahr-Geschichte de Teutsch, in Quellen, IV, p. 103.
(7) Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p 278; Trauschenfels, 1. c., p. 332.
(8) Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 431--3 ; cf. p. 427 ; Hurm uzaki, Supl. II, p. 176. V. si
Miron Costin, p. 267 si istoricii Imperiulni Otoman. Scrisori din arChive polone, in
Szdzadok, XXI, p. 111 si urm.

www.digibuc.ro
150 N. IORG&

18 Februarii. Kompt der Gros Spottar und Bar Peter aus Walachei, selb
43 Personen, bei Fiirstlichen Gnaden reisend.; hatt 48 Ross ... 19 .Fe-
bruarii. Gab den Baren . . . Gab ihnnen 6 Postros bis khen Czeyden
26 Februarii. Kompt ein Postelnik von Fiirstlichen Gnaden, reisend in die
Moldaw ... Lies diesen Postelnik khen Tarttlen führen .
3 Martii. Kumpt der Spottar und Bar Petter von Fiirstlichen Gnaden zuruk,
selb 24 Personen und 26 Ross .. . 4 Martii. Gab dem Spottar. WI Bar.
Daruff ambilor 0 la 5.) 6 Martii ... Dem Spottar und Bar Petter 11 Post-
ros bis khen Rosenaw. (11 Martie. Trimes sol in Muntenia ,,den Postrossen
nach». 18. Alt sol la ,Terwest». 23. Trimes cden halben Gleiswagen bis
ihn die Tervischt..)
1 April. Schikt der Weise Herr Richter den Kys Andras in die Tervist
nach dem Spittals Wagen 7 April. Kumpt ein Postelnik Zava vom
Bleschen Vayda .12 April . . . Schikt der Weise Herr Richter den Nagi
Mihali in Bleschland Arsenicum zu kauffen. (Intors la 16-17. Trimes ar-
senicul la Alba-Iulia.)
21 dito [May] kumpt Kys Pal, Fiirstlichen Gnaden Postreiiter, der Bleach-
lender Legaten wegen . . . 22 dito. Khumpt Logoffet Nike vom Bleschlen-
der Wayda, reisend zu Fiirstlichen Gnaden sampt 36 Personen, 45 Ross . . .
24 May. . Kompt ein Postelnik aus Bleschland, selb 3, wegen Polver.
15 Junii. Khumpt der Logophet Nika von Fiirstlichen Gnaden zuruk mitt
7 Perschonen, 62 Ross . . . 16 dito. Gab dem Lugophet Nika ... Item gab
ich dem Lugophet Nica. (*i. la 17.) 17 Junii Hatten des Baren Gesindl
einen Leachtert zerbrochen, Schisseln und Scheiben verstohlen . . . 13 dito
. Kumpt ein Postelnik vom Bleschen Wayda Federn zu kauffen . . . 14
Julii. Wird Nagi Mihali zum Zkender Passa geschikt. (Mentionat un Pos-
telnic.)
17 Julii. Kompt Bar Peter, verreiset ihn Bleschland, selb 7 Personen
20 dito. Kumpt Bar Peter von Tirtschburg zuruk. (31. Trimes la Alba-
Iulia cu scrisori de la Skender. 28. Sol de la Jude «in Bleschland, bey
den Zkender Passa D.) 22 Augusti. Werden die Trabanten auff Fiirstlichen
Gnaden Bevhel mitt ihn [Bonczhidai] ihn die Moldau geschikt . . . Dem
Chukas Istvan, Hauptman . . . Dem Barbeli Lörincz . .. Dem Fähndrich . . .
Dem Dobos . . . Dem Unterhauptman . .. Den 8 Czehndleiit ... Den 74 Dra-
banten
(23 August. Judele plécg in tabgra Principelui.) 24 Augusti . .. Gab dem
Thomes Hanness Span . das er mitt den Wdgen in die Moldau czoch
27 Augusti. Gab dem Palaloga auff den ganzen Tag. (30 August. So-
sesce ahin-beg.)
(1 Septembre. Gyres Iacob trimes in Moldova. Se trimete prin el cdrà
ro0e hal cBölöni Gaspar».) 7 Septembris. Kumpt Poharnik Lupul aus der
Tabor.. . . 8 dito. Gab dem Poharnik Lupul . .. Gab ich den Croner Bi-
xenschiczen . . . Schikt der Weise Herr Richter den Bonihai dem Fiirsten
mach, in die Tabor . . Gab dem Palaloga . . . Dem Pobarnik Lupul . Dem

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULUT 151

Palaliga . . . 9 Septembris. Gab dem Pal: ... Dem Poharnik L: 10


Septembris. Kumpt Gyres Jakab aus der Moldau 17 dito. Kumpt Rab
Mihali vom Braille zuruk; war 19 Tag . 19 Septembris . Item schik
der Weise Herr Richter den Nagi Mihali und Gyres Jakab mitt der Tra-
banten Besoldung in die Moldaw. 26 Septembris Kompt der Bonihai
aus der Moldau
1 Octobris Kompt der Mihay Freönkul sampt einem walonischen Haupt-
man aus der Moldaw. (Frâncul e mentionat §i la 2, iar chpitanul i la 9.)
13 Octobris Czalt ich dem Paul Schmidt und Mechel Wagner, das sie
mitt ihn die Moldau czogen. (Plata color ce ail mers cu càrutele orawlui
tin der MoldauD.) Zalt ich dem Nagi Mihali das er ihn der Moldau 19 Tag
gewesen. (29. Mentionat Michaiil Frâncul.)
21 Novembris. Kumpt Angialossi Mihali vom Zkender Passa, selb 4 Per-
sonen. (26. Céuii. Haidar §i Ibrahim cu un Postelnic pléca' inapoi prin
Muntenia. 27. Daruri bor. 28. Cond41 Vanä la Rucgr.)
(8 Decembre. Pomenit Michaiü Frâncul.)

1618.

Tinérul coboritor al lui Alexandru Ldpusnénu nu era un om fdcut


pentru domnie si mai ales pentru corona spinOsä a unui Domn ro-
man de pe acele vremuri. Ardélul addpostia pe fugarul Lupu Mehe-
dintenu, corn de mare virtute milliard», scrie un BrasovOn (1), si
Domnul nu se gandia catusi de putin la putinta unei n.vàliri, ba
inch inlatura cu manie scirile ce-i veniag in privinta pribegilor. In
acelasi timp, el nemultdmi gray in ce chip nu putem scipe puter-
nicul Bethlen. Acesta, desi era informat de temeinicul sprijin pe care-I
avea la Constantinopole Alexandru I1ia, se hotdri sad scOtä aprOpe
fatis.
Pe la inceputul lui Iunie, se indreptail spre Carpati 700 de haiduci
si Seen)", sub Paul «Jentschi» sag «Jantschim> si sub Stefan Thörök.
La 5 ale lunii, cOta ndvalitorilor, pe care o calduzia Lupu, ajunsese la
fortareta Branului. De aici porni pe tdcutele, la caderea noptii, ai
zorile o gasira langa Tirgoviste. (2) Domnul an de primejdie, cu Ull
cés inainte de ivirea dusmanului. Nimeni nu vol sa-1 slujOsca; pana,
ai Seimenii sel nu-i ascultarä cuvintul. El porni cu fuga in spre Du-
ndre, parasindu-si comorile : gonit o i i o nOpte de haiduci, de a.a.-
(1) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 292.
(2) Cronica ardeléna dà data de 6 pentru sosirea la Bran, dar Mateift al Mirelor
spune ca omorurile s'ait fa'cut Mercuri, i diva de 6 a cdclut Mercuri. Dupà Forgách
trimeterea haiducilor se facit la 2 Tunic (Quellen, IV, p. 48).

www.digibuc.ro
152 N. IORGA

ramili, el nemeri la Braila, apol, afiand Ca DOmna i s'a adapostit la


Rusciuc, se ridica in susul Dunarii pand la acest ora§.
In acest timp, Lupu §i un boerina§ cu numele de Buzdugan, Serb
pOte de ném (1), faceail un fel de <vespere siciliene) cu Grecii, vino-
vati §i nevinovati, earl le caideail in manh. Furä uci§i boeri, negustori,
prelati, intro aliI venerabilul Doroteiii de Monembasia, autorul unel
cronice universale tiparite cu barn' romanesci,.prietenul Mircescilor de
la sfir§itul secolului al XVI-lea.
Banul, socrul lul Alexandru-Voda, era la Constantinopole. El incerca,
§i isbuti un moment, 01 dréga efectul produs de acest sangeros scan-
dal. Dar nedestoinicia, incalificabila neingrijire §i mi§elie a ginerelui
invinse. Gavrila§-Vodd fu numit in locul fugarului din Rusciuc, care
se IntOrse umil in Iulie la Constantinopole. (2)
Succesorul lui Alexandru Ilia§ fu primit (August) in téra inspai-
mantata de ispravile charamiilon salvatorT ca cChristos de osinditil
Iadului». (3) El lash' Intâiü réspunderile Ingaimate : Lupu fu facut
Mare-Spatar i trimes lui Skender cu contingentul muntén.
Insä rasboiul nu se Wit Numal TatariT, earl patrunsera in Polonia,
avura o intilnire cu óstea Regatului, la 28 Septembre. (4) Dar Sken-
der nu ataca. Puind sfir§it expeditiuniT, el se intOrse la Silistria in
Novembre §i dadii rnortil pe §efil revoltet (5)
In Moldova, in Februarie o rescOla gonl pe Radu Michnea peste
Dunare, dar Turcil 11 restabilira. (6)
Afard de cate-va notite din Decembre, Maud parte din compturile
anului urmator, socotelile vilicale pe anul 1618 sunt perdute. Avem
totu§I ceva, rindurile ce urméza, in socotelile Branului (reg. 1592-619).
4 Junii. Schicket 471/2 Eimer Bier auff den Schloss, weil Kriegssvolck in
die Wallachey reiset 5 Junii. Verreisen wir mit dem Weisen Herrn
Joanni Draudt auff das Schloss, alda zu wachen. Kompt darzu auch der
Daniel Mihali mit den Czeckellen ... 11 Junii. Schicket ich den Rossnai
(1) Cele doué naratiuni din Mateiti si Citron. Fuchsio-Lupino-Oltardinurn; Hur-
muzaki, Supl. Ii, p. 179 i urm.
(2) Tote aceste sciri sunt luate din rapOrte venetiene; in Hurmuzaki, IV', p. 579
si urm.
(3) Expresiunea e a WI Mateiii al Mirelor.
(4) Hurmuzaki-Bogdan, II, passim.
(5) Mateiii al Mirelor, 1. c.
(6) Cf. Hurmuzaki, Supl. P, p. 177, n° ccuax; Fragmente, III, p. 72 3, Seri,
sore din 22 Iunie a lui Radu in Tort. Tdr, 1879, p. 760-8,

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIA 153

Georg in der Terwfist alda ausszuforschen . 13 JUDE Schicket aber-


mahl dem Talposs Marthon in die TerwiiSs. (16. Sol la Alba-Iulia.) 17 Junii.
Schicket den Hagi Mihali mit Fiirstlichen Gnaden Post in die Wallachey.
Horvatt Istvan ist auff der Thonaw beraubt worden... 18 Junii. Schicket
ich den Bonyhay Andreas mit dem Angelossi Mihail auff Ffirstlichen Gnaden
Befelch in die Terwilst .
1619-1620.

Am expus aiurea, tot in acest volum din Anale, evenimentele din


1619, dintre caH cel mai important e inlocuirea lui Radu Michnea
prin Gaspar Gratiani (4 Februarie). (1)
In socotelile Branului (reg. citat) mai avem urmatórele notite despre
acest an :
... 30 Martii. Einem Wallachen auss dem Turckisch, so ich ihn die Wal
lachey ausszuforschen schicket. (20 Aprilie. Repetat.)
pentru anul 1620, mail ales pentru evenimentele din Moldova, tH-
Si.
mitem la memoriul precedent.(2) Relativ la Muntenia mai observ ea'
Teutsch fix'a (8) la 28 August data fugei lui Gavrila§-Vodd in Ardél,
uncle era sä se insóre §i sail trdiascd multi ant Istoricii no§tri an
ignorat §i importantul tractat prin care Gavril se indatorià fatà de
Bethlen, in conditiuni ce trebue sd fie interesante. (4)
... Den 24 Decembris [1619] auff dess Ffirweisen Herrn Richters Befelch
gab des Marko Wayda Diener ... Disen Tag kam Wornick Nyagschul undt
ein Klutscher.
Den 1 Januarii kamen dess Moldner Weyda Diener. (2. Judele trimete un
sol gin die TerwischD.) Die 17 ... Kam dess Moldner Wayda Secretarius
Bontziday Marthon; verreist nach Weisenburg Zaltt dem Radul der
Stayrul dass er den Bontziday Marthon nach Czeiden geführt . . Den
15 Februarii Schikt der Fiirweise Herr Richter den Giresch Jacab zum
Gawrilasch Wayda mit Brieffen, in die Terwisch. (16. Mentiune de Postelnic
din Muntenia.)
Den 24 Februarii Eodem kam Jon Postelnik

(1) Mai sus, p. 32 0 urrn.


(2) V. nota precedent&
(3) Quellen, IV, p. 103.
(4) Nu s'a reprodus in Szilágyi, Mon. comitialia Transsilvaniae, IV. Originalul e
in Archivele Sibiiulul. Póte s5.-1 dam la Apendice. Pentru viéta ulteriórd a lui Ga-
vrila§, v. Kemény, in incai, III, p. 33-4. Semndtura lui Gavril in Rev. pentru is-
torie, arch. i fil , III, p. 220. Of. 0 Tort. Tar, VI, p. 249-53 ; 18872, p. 477-81.

www.digibuc.ro
154 N. IORGA

(7 Martie. Servi «dess Wayda» dusi la Rasnov. 12. «Mihali Deack,, serv
al «Voevoduluiv, pomenit.) Den 17 Martii Verreiss Daniel Mihali auff
Fiirstlichen Durchlaucht Befehl in die Wallachey zum Wayda; war mit zim-
ligem Gesindt. (Daruri la 18. Comlus la hotare, ea i solul la Pórtà, Kökedi,
care trece prin Tirgoviste.) Den 25 schickt der Fiirweise Herr Richter den
Steffen in die Terwisch dem Daniel Mihali Fiirstlichen Durchlaucht Brieff
nachzuführen . Eodem karn Varadi Janos mit Fiirstlichen Durchlaucht
Brieff, so Steffen dem Daniel Mihali nachgefiirt; er aber dess Daniel Mihail
zu Cronen erwardt ... Den 25 und 26 . Schickt ich auff Befehl dem Wla-
dika al doyle von Weisemburg . Den 27 kam Daniel Mihali vom Ga-
brilasch Wayda zuruck .
Den 3 April . . . Schickt den Lugenfott Jeremiae . . . Den 8 April
. . .Zaltt dem Steffen Wagner dass er dess Filrweisen Herrn Chrestelss
Hans Schlitt v. gebessert, so dem Legat auss Franckreich geliehen Mer,
kam dess Herrn Cancellari Diener Datezo Lazio, verreist in die Wallachey
zum Wayda; war selb 10 ...Den 15 April ... Eodem kam Balas Deak von
Fürstliehen Durchlaucht; verreist zum Skender Basha mit etlich Dienern.
(Si la 16 mentionat.) Den 16 Aprilis Eodem verreist Bornamissa Lazlo
sampt etlichen Gesindel zum Gabrilasch Wayda. (Dus la Râsnov la 17.) Den
24 Aprilis Eodem kam Bornemissa Lazlo vom Gabrilasch Waida zuruck.
(Si la 25 i pe urmg pomenit.) Den 30 Aprilis schickt der Fiirweise Herr
Richter den Girisch Jacab mit Brieffen zum Caspar Wayda in die Moldaw
Den 1 May ... Eodem kam Bölenissi Georgi vom Caspar Wayda; war
selb 7 PerEonen . . .Den 7 May. Kam Klutscher Mayre vom Gaspar Wayda,
selb 14 Perschonen und Rossen; verreist zu Fiirstlichen Gnaden ... Eoclem
zalt von ein Postross so dem Postelnick Roska nach Kalchdorff gefiirt
Mer, dem Klutsoher Mayre . Den 8 May gab dem Klutscher Mayre. (Si
la 9-11.) Den 12 May kam Wistier Roska auss der Moldau; verreist zu
Fiirstlichen Durchlaucht nach Cassa; war selb 32 Personen undt 43 Rossen
. .. Gab dem Klutschar. ($i lui Rosca ; acestuia si la 13, ca i Clucerului.)
Eodem Belenissi Georgi von Fiirstlichen Durchlaucht, verreist zum Gabrilas
Wayda . . . Gab dess Wayda Diener, so die Wessetek Ross fiiertten ... Dem
Wistier Dem Wistier Roska . . . Den 15 May zalt ich von 22 Rossen so
den Postelnik, den Wistier und Bölenissi fortgefiirtt ... Dem Giresch Jacob,
wie er vom Gratian zuruek kam. (20. Sol la Han; solie de la acesta.) Den 22
May ... Eodem kam Bölenissi Georgi von Gabrilasch Wayda, selb 8 Personen.
(27. Bölenissi e condus la Zaiden.) Den 27 May ... Zaltt dem Olahi Miklos
das er mit dem Valtthen Forgatsch zu dem Gabrilasch Wayda gewesen, von
10 Tagen Diesen Tag verreist Czabo Janos mit dess Gabrilasch Waida
Diener nach Weisemburg . .. Gab dess Waida Dienern (cu sépte cal la
Rdsnov.) Den 30 May ... Eodem kam Bascha Peter auss der Moldaw .
Den 2 Junii ... Gab ich dem Valthen Forgatsch, wie er auff Fiirstlichen
Durchlaucht Befehl zum Gabrilasch Wayda geschickt wardt wegen der
Berbetzkauffs ... Den 6 Junii ... Gab des Gabrilaseli Weyda Diener Miltali

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILUT 155

Deak ,. . Eodem 14 Junii Schickt der Fiirweise Herr Richter den Nagi
Mihali mit Brieffen in die Terwisch, wegen der Berbetz . . . Den 16 Junii.
Eodem kam Thuri Andreas, des Herrn Cantzlers Diener, auss der Moldau;
war selb 5; gab ihnen. (Postelnic de la Gaspar-Vodal.) Den 17 Juny kam
Lezay Gaspar und Balasfi Christoph dem Gabrilasch Wayda die Berbetz
zu ubergeben; wahren selb 14 Personen. (Mentionat Postelnicul. 18. Altul
de la Gaspar-Vodà.) Den 21 Junii ... Gab einem Postelnick, Radul Lu-
munairul. (22. Soli la Neustadt, «wegen der Borbetz».) Den 23 Junii
Gab dem Mikloss Zehrung, so dem Gabrilasch Wayda und dem Skerlett
wegen der Berbetz Brieff filertt . Den 26 Junii ... Gab des Wayda
Diener, Mihail Deak ... Gab dem Bayeren . . . Zaltt ich 3 Wallachen so
die Berbetz, so Fürstliche Durchlaucht dem Costandin Zselleby verkaufft,
durchs Gebir o getriben . Den 30 Junii. Wistier Roska, Winkowitt
Marthon und Mohatschi Istwan von Ffirstlichen Durchlaucht zuruck waren
mit villem Gesindel und Rossen
(1-2 Iulie. Dar «unui boier». 21. Sosesce «ein Boyer aus der Moldaw».
25. Cheltueli cu boerli.) 29 Julii Eodem kam dess Moldtner Wayda
Boyer Dumitrasko, selb 5. (Mentionat si la 30.) Den 30 Julii ... Gab einem
Frantzosen so von Fiirstlichen Durchlaucht kam .
(3 August. Pomenit «locotenentul».) Den 4 Augusti Schickt der Für-
weise Herr Richter den Andreas Deak nach Weisemburg wegen dess Ga-
brilas Waycla. . .. Den 9 Augusti Verreissen die Weise Herren Andreas
.

Gorgies und Herr Joannes Rosenawer mit dem Gabrilas Wayda nach Fo-
grasch Zaltt Engneters Luxen von 4 Rossen so die Weise Herrn nach
Fograsch geffiertt ; wahren 5 Tag auss . Gab dess Radul Wayda Postel-
nick auff Befhel . Schickt dem Gabrilass Wayda Semel . . . Den 10 Au-
gusti ... Gab den 2 Thorknechten so die Moldners Bottschafft verhutten ;
gab ihnen auff 12 Tag Nahrung Den 17 Augusti Schickt der
Fiirweise Herr Richter den Miklos mit Brieffen an den Ban in die Ter-
wisch . . . Gab. ihm . . . von 6 Tagen . . . Den 7 Augusti schickt der
Ffirweise Herr Richter den Czabo Janos nach Weisemburg mit des Ga-
brilass Wayda Brieffen Den 9 Augusti Zaltt der Ffirweise Herr
den 20 Drabanten so den Gabrilass kegen Sarkani beleitet . . . Schicktt
der Ffirweise Herr des Lugenfott Baylle Sohn in die Terwisch mit Briffen,
weil kein Stadt Diener vorhanden gewessen Den 12 schicktt der
Fiirweise Herr dem Nagi Mihali etlich Brieff nach, durch den andern Nagi
Mihali in die Terwisch Den 26 Augusti. Schickt der Fiirweise Herr
Richter den Mikloss in die Terwisch mit Brieffen und Fuhrlefitt auss der
Langau zu bringen . .. Gab den Thorknechten so die Boyeren verhütten
auff 11 Tag ...
Den 1 Septembris. Gab ich den 2 Thorknechten so die Boyern verhiitten,
auff 10 Tag. (3. Sol la Tirgoviste pentru nisce cai al solid la Pórtä.
11. Mentiunea unui Postelnic. 13. Sol de la Jude la Tirgoviste, cu seri-
sori.) Den 19 Septembris ... Kam Farkas Thomas von Fograsch, die gefan-

www.digibuc.ro
156 N. IORGA

gene Boyeren wegzufiihren; war selb 7 Perschonen . Den 21 Septem-


bris kam ein Postelnick, wahr selb 3 ... Schiktt der Fiirweise Herr Richter
det Talpas Marthon mit dess Radul Wayda Postelnick min Herrn Locum-
tenenti noch Weissemburg Zaltt ich 10 Darabanten, so die gefangen
Boyern nach Fograsch beleitt . Zaltt 4 Stadreitern, so auch dissmalss
noch Fograsch vereitten. (22. Postelnic pomenit.) Den 25 Septembris zaltt
dem Gireschen Hanss, so die gefangenen Boyern nach Czeiden gefiihrtt.
(Sol la cOrozchigkh.) Zaltt dem Belger Miklos, so mit den gefangenen Boye-
ren nach Fograsch geschicktt Zaltt ich dem Hans Gon, so mit Herrn
Climen Goldtschmidt in die Walachey verreiss Zaltt dem Weisen Herrn
Clementi, wie er wegen des Quecksilbers auff die Dunau verreiss . Eodem
kamen des Marko Wayda 2 Diener ... Dess Marko Wayda Diener ...
Den 24 Octobris ... Kam der Schorban Waydain Schreiber. (I se dh yin.)
Den 25 Octobris ... Gab der Waydain ihrem Schreiber ... Den 26 Octobris.
Gab der Scharban Waydane Dienern. (Repetat.) Den 27 Octobris ... Gab der
Seharban Waida Dienern. (Mentionat i un Céus.) Den 31 Octobris. Kam
vom Radul Wayda ein Postelnik Schicktt der Fiirweise Herr Richter den
Hanss Gon auff dess Herrn Gubernators Befhel mit dem Czauss in die
Terwisch . . .
Den 21 Novembris Eodem kam die Scherban Waydane in meinem Ab-
wesen ; selb 34 Perschonen. (I se a.' dejun i mash%) Den 23 Novembris.
Gab auff der Scherban Waydene Herberg ... Gab ihr zum Abenttmahl .
Den 4 Novembris (sic). Gab auff der Waydane Herberg . Den 30 Oc-
tobris (sic) . . . Schicktt der Filrweise Herr Richter den Chiukas Istvan mit
der Scherban Waydin auff dess Herrn Behtlen Befhel und unser Belger
wegen in die Terwisch, ihre Schaff alda zu wintern Schicktt der Fiirweise
Herr Richter dess Wisstier Roschka Diener kegen Fograsch, seine Ross dem
Wistier abzukauffen. (Sol la «Orozchik».) Den 13 [Novembris] . . . Zaltt dem
Hans Gon, so neben den Mustafa Czauss geben und mit ihm zu Weisem-
burg wahr, von 17 Tagen Zaltt ihm, dieweil er mit demselben Czauss
in die Terwisch verreist und der Belger wegen sich lang gesaumptt, von
16 Tagen . . . Auff Kuniglichen Mayestät Notthurfft altt Neuner zu wechseln,
gab ihnen auff Befhel Geleitt 5 Darabanten zu Ross biss in die Terwisch.
(Solii erati Gassdack Istvan 0. Grock Alexie.) Den 7 Novembris kamen dess
Marko Wayda Diener. (19. Sol la Tirgoviste cu scrisori. 27. Sol ardeldn,
venit de acolo cu scrisori. Mentionat cMoynest., unde se duce «der Thar-
wagenD.)
(1 Decembris. Sol trimes la Tirgoviste. 2. Altul.) Den 5 Decembris
Gab des Wistier Roska Gesindel, wie sie nach Hauss verreisten . .. Dem
Körtschy Istvan, verreist zum Zkencler Bassa . . . Kam Gasdack Istvan und
Greek Alexii von Terwisch zuruck. (Cheltueli cu trabantii la 8. 13. Doi
Turd veniti din Moldova.)

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIII 157

1621.
in 1621, noul Domn al Moldovei, Alexandru Ilia§, de sigur cea rna
nulä Bintd dintre toti ce ce sail perindat pe tronurile terilor romane
in secolul al XVII-lea, trebue sd se apere (in primdvard) contra unui
atac din partea Cazacilor. Socrul sëli, Nicolae Catargiu, fostul Ban
muntén, ese inaintea ndvalitorilor si-i respinge. (1)
In timpul verii, Sultanul Osman sosl la Isaccea cu o armatd me-
nitd sà pue capk ndvalirilor pe uscat §i pe apa* ale Cazacilor i sà umi-
lésed pe Po lont Ace§tia se pregaitird de resistentd, chernard in aju-
tor pe Cazad §i venird la Hofin supt Chodkiewicz. De.alungul Pru-
tului, o§tile turcesci veniaü sa21 intilnésed §i tributariT, Alexandru §i
Radu-Vodg, trebuira, de voie, de nevoie, sä mérgd la «alaiul. imp&
rätese, atat de costisitor, prin trecerea lul, pentru Moldova. Nemulta-
mit cu mésurile luate de Alexandru Ilia§, Sultanul Ii mazill i era
sä-1 omóre. Bietul Lapu§nen grecisat intovdra§1 Ostea «dus in obecji
§i legat la pusci.. Stefan Tom§a, cruntul Domn de odiniOrd, IT lud
locul. Pentru a fi WI de la indemand, trebue admis c. planul schim-
UHT. era fixat incd din Constantinopole, inainte ea Sultanul sä fi
ve'dut calitatea furniturilor tributaruldi ski. din Moldova. (2)
La 2 Septembre, Turcil treceati Prutul §i se incepeà o lungd serie
de hartueli sAngerOse intro Musulmani §i supu§ii lor, de o parte, §i,
de alta, Polonil ajutati de Cazact Respectatul Radu Michnea, Domnul
cu apuedtuff imperiale descris de Miron Costin, hid asuprd-§T. sarcina
OAT §i, ajutat de un Cretan din serviciul séu, Bati§te, zis §i Constan-
tin Vevelli, el isbutl. Tractatul incheiat la 9 Octobre 1621, sub zi-
durile Hotinului, restituia din nod Moldova acéstà eetate. Turcil apu-
card apoi spre Dundre, iar Polon% plecand cu candidatul lor la dorn-
nia Moldova Pétra§cu-Voevod, viitorul mare teolog Petru Movild,
evacuard cetatea Hotinulut (3)
(1) Hurmuzaki, IV2, p. 390, n0 ccccxxx; Wassemberg, Gestorum Vladislai IV,
pars I, ed. a 2-a, Danzig 1643, in-8°, p. 92 si urm.; Sobieski (Comm. Chotinensis
belli, Danzig, 1646,in-8°, p. 161).numesce pe Ban: «Katerdzieius».
(2) Jurnalul exped4iunii, din punct de vedere turcesc, in Iorga, Acte i Frag-
mente, I, p. 57 si urm.; alt jurnal, in Hurmuzaki, Supl. p. 189-91; corespon-
denti polone, in Hurmuzaki-Bogdan, II, la acest an.
(3) Extract din tractat in Iorga, 1. c , p. 193-4. Observ (cf. studiul med Cd16-
tori, ambasadori i misionari in Prile nóstre i despre rile nóstre, Bucuresci 1898,
extras din Buletinul Soc. Geogr., 1898, semestrul 2; p. 9-10, unde tractez despre
schimbdrile de staphnire ale Hotinului) ca se Vote sci cum Gaspar-Vodd aveh Ho-
tinul. Expeditiunea din 1617 aduse predarea cetátil de cdtre Zolkiewski, care pe-
depsi cu mórtea pe apèrátorul el (Piasecki, p. 302). Cf. Arch. ist., I, p. 90 si urm.

www.digibuc.ro
15E3 N. IOEGA

Persona §i aventurile 1u Marcu-Voda, fiul lui Cercel, vor forma su-


biectul unui capitol din Pretendeng doninesci din secolul al XVII-lea.
«$erban -VoevodOsaD pomenita in acest an de socotelile vilicale, cart ur-
paha, e véduva lui Radu Serban, Elena din Marginenl, viitOrea s6cra a
lui Constantin Cantacuzino Stolnicul. Radu-Voda, sotul el, ingropat la
manastirea Comana, sub o pétra a careia inscriptiune sper (daca pétra n'a
fost Inca stramutata la Muset) a o da la sfiritul acestui memoriti, murise
la Viena, In Martie 1620, dupd un raport cdtre Archiducele Leopold. (1)
Anno 1620, den 21 Decembris, kam der Schärban Wayden 2 Diener ...
Eodem [23] gab der Waydain Dienern Den 26 Decembris kam
Schalayr Beck auss Blesehlandt, seinem Herrn dem Aga einzukauffen
Wahr selb 4 Personen und ein Postolnik
Den 21 Januarii brachten den Fabian Marthon, so bey dem Zkender
l3assa gefangen gewesen, krank kegen Cronen undt unbekleidet Den
23 Januarii zaltt Schoff Caspern, sampt seiner Geselschafft, so dess Raydul
Wayda Bottschafft undt den Fabian Marthon forttgefiihrtt, von 24 Rossen ...
Eodem kam Köreschi Istvan vom Zkender Bassa, war selb 7 Personen
Den 21 Januarii Eodem kam ein Bottschafft vom Raydul Wayda, der
Gross Postolnik Bartholme undt Para undt Zombotthelli Marthon; wahren
selb 50 Personen, 70 Rossen. (Si la 22 mentionati.) Den 26 Januarii ... Gab
dess Gabrilasch Wayda Dienern
Den 20 Februarii... Kam Klutscher Grama, vom Radul Wayda; war
selb 6. (23. Solie tatarg.) Den 23 Februarii kam des Radul Wayda Grama
Den 25 Februarii. [Grama] . Schicktt dem Herrn Joanni Vayda auff
Befehl ein Ehrung (hrang.)
(7 Martie. Postelnic de la Radu-Vodà. 13. Doi servi de la el.) Den 19
Martii. Zalt Stan 2 Postross, auff welchen der Apotcharius zum Wayda ver-
reist ... Kam dess Radul Wayda Diener 2; verreisen zum Herrn Guberna-
tori Den 20 Martii Schicktt der Fiirweise Herr Richter den jung
Paul Lang in die Terwisch wich tiger Sachen wegen, ausszukundigen .
Den 26 Martii. Schickt der Fiirweise Herr Richter den Giresch Jacob
mit dess Herrn Gubernators Brieffen dem Barchay Zandor nach ; hat ihn
zu Bokorest erfolgtt. (27. Sol cu scrisori la Tirgovicte.)
Den 2 Aprill . . Kam dess Radul Wayda Bottschafft von K8niglichen
.

Majestät zuruck, wahr selb 42 Personen. (Si la 148: cauff des Boyern Her-
berg t.) Den 1 (sic) Aprill ... Kamen dess Gaspar Matza (2) 2 Söhn von Herrn
Gubernatore Auff des Boyeren Herberg. (Si la 2, cheltueli cu ei.) Den
7 Aprilis. Schickt der Herr Gubernator den Daniel Mihail zum Radull
Wayda. (15. Mentionatti o parte din solia boem'a la Pórtà.) Den 22 Aprilis
(1) Va apäre In Hurmuzaki, XII; acte din Innsbruck. Cf. mai sus, p. 75; An. Ac.
Rom. Int, p. 34.
(2) Agent al MircescilOr dese-ori pomenit in memoriul mek din Anale, XVIII.

www.digibuc.ro
COTELILE 13RWIVIILIIT 159

Zu Abendt kam Daniel Mihail auss der Wallachey . . . Eodem kam Farkas
Peter auss der Wallachey . . .

Den 4 May ... Schickt der Filrweise Herr Richter auff Befehl Herrn Gu-
bernatoris den Lupul Rosnowanul an die Portt, ein Theil dess Tributs dahin
zu führen in Tallern Den 11 May ... auff Befell Herrn Gubernators und
dess Fiirweisen Herrn Richter schickt ich durch unsere Alttsteder in die
Terwisch 33 Centner Quecksilber. (Solie la Han, cu o trasurg. 13. Men-
tionatà trimeterea mercuriului. 5. Postelnic de la Radu-Voda.) Den 17
May ... Sohickt der Fiirweise Herr Richter den Balas Deack Brieff undt
Chakaynen noch in die Terwisch Den 22 May .. . Eodem kam dess
Radul Wayda Diener Postelnik Para ... Den 24 May ... Zalt von 13
Postross, so den Postelnik Para fortt gefuhrtt
Den 13 Junii ... Gab dess Gabrilas Wayda Diener auff Befehl . Den
18 Junii Eodem schicktt der Fiirweise Herr Richter den Stephen kegen
Clausemburg mit Brieffen so der Bales Deak von Nester Feyrwahr ge-
schicktt. (23. Solia boenià de la Pórta.) Den 26 Junii. Schicktt der Fiirweise
Herr Richter einer (sic) Belger auff die Duna ausszukunschafften
(5 Julie. Sol intors din Muntenia. 10. Postelnic.) Den 14 Julii Eodem
verreis der Szabo Janos auff die Dunaw, des Herrn Gubernatoris Brieff dem
tiirckischen Keyser zu fiihren . . . Den 19 Julii . . . Zaltt dem Lugofott
Baylle von einem Ross, so Herr Thomas Forgatsch mitgehabtt. (Venise din
Sibiiil.) Den 25 Julii Zaltt ich zwen Wallachen, so die Borbetz, welchem
dem turckischen Keyser soltten gefiihrtt werden, von 4 Tagen einem jeden
. . . Zelt ich dem Stephen Wagner, so an den Tharwegen, welche auff die

Dunaw in des Keysers Lager gefart, gebessert . . . Den 28 Julii . .. Kam


Demien Ferencz ; wahr sampt seinem Weib mit 3 Dienern; verreist zum
tiirckischen Keyser. (Mentionat si la 29. Dar lui eMehemet Bassa..) Den
29 Julii schicktt Koniglicher Majestät etlich gefangene Roben dem turcki-
schen Keyser ... Eodem gab den Ebeny Sigmundt auff Befehl, so die Roben
undt Fanen den Keyser fiirtt .
Den 10 Augusti. Hab ich auff unser Portion den 12 Tharwagen so die
Universitet Königlicher Majestat verheissen, dem Keyser Proviant zufah-
ren ins Lager, 2 Wagen. (Otet triunes in lagar. intorsi eel ce ail dus provi-
siunile.-12. Trimes, cu daruri, la Han.) Den 12 Augusti ... Des Radul Wayda
Dienern ... Kam ein Czaus auss der Moldaw, wegen der Proviant so dem
Keyser gefurtt, mit 3 Kurtan. (Si la 19 eel doi servi de la Radu-Vodh.)
Den 19 Augusti ... Gab des Ban auss dem Krayowa Dienern. (*i la 23 :
erail trei la numgr. 28. Trimes in Muntenia mentionat.) Den 30 Augusti
Gab dem Boyern Scharban vom Woylla
(13 Septembre. intórse trAsuri din lagdr. 15. Céus cu doi cal: la
«Rege».) Den 18 Septembris . . . Kam ein Boyer vom Tomscha Wayda .
Zalt dem Szabo Janos, so mit etlich Tartern in die Terwisch reist. (22. Doi
trimesi, intorsi din laghr. 29. Altul intors.)
(6 Octobre. oTurc» condus la Tirgoviste.) Den 8 Octobris. Kam Farkas

www.digibuc.ro
160 N. IORGA

Peter, so Herr Gubernator zum Keyser mit Obss, Epel, Birn, Quitten schickt
Den 21. Schicktt der Ffirweise Herr den Szabo Janos in den Tattros
Eodem schicktt der Fürweise Herr Richter den Talpas Marton in den
Bretz. (24. Ultimul trimes din nou. 27. Cal readu0 din lagar. 18 (sic).
Sol la Tirgovi§te.) Den 29 Octobris Schickt der Fiirweise Herr Richter
den Talpas zum Herrn Gubernator kegen Clausenburg; gab ihm Eodem
schicktt der Weise Herr den Andrees Diak undt Nagi Mihail in den Busen
Marck bey den Toldalagy, wegen der Tatter ...
(3 Novembre. Hussein Céu din lagar. Sol la Tirgov4te.) Den 9 No-
vembris Eodem schickt der Ffirweise Herr Richter Georg undt den
Sthan Lungul in die Wallachey wegen der Tartter ausszukunschafften .
Den 10 Novembris hab ein Rattung gehaltten mit Merthen Prespurger
und seinen Gesellen, so den Toldalagy in den tiirckischen Taber geffirtt .
Den 12 Novembris kam Ebeny Sigmund, von Herrn Gubernatore ; ver-
reist zum Radul Wayda ; war mit zimligen Gesindel. (12. Trimes la Tolda-
lagy.) Den 12 Novembris Schickt der Ffirweise Herr den Talpas mit dem
Ebeny Sigmundin die Terwisch ... Den 13 kam der Mörsa auss dein Lager
in die Stadt; wahr selb 16 Person undt Ross. (Dar de berbeci. 15. Servi-
tori al lui Mehemet-Pa§a.) Den 16 Novembris Schickt dem Mehemet-
Bassa kegen Honschberg 16 Huffeissen . Den 25 Novembris ... Gab
Herrn Gubernatoris Dienern . . . Eodem kam Ebeny Sigmund auss der
Wallachey zuruck. [Den 12 Octobris] (sic). Schickt der Fiirweise Herr Richter
den Kutti Janoss mit dem Ebeni Sigmund in die Terwisch . Zu wissen
class der Mehemet Czauss ein Paripa alhier gelassen. (3 Decembre. Tri-
mes la Tirgov4te. 4. Sciri despre Marl. 7. Altele «von Busen Marcico.
Trabantl in muni. 12. Dar lul Mehemet-Pap. 10. Hussein Céuq men-
Oonat. 18. Sol trimes in Muntenia.)

1622.

In 1622, intilnim numai prkläciunile Tätarilor lui Cantemir-Mftrza,


§eful nouei provincii Ware a Bugécului. (1)
In Octobre al acestui an, Regele Poloniei, Imphcat acuma cu Turcii,
cere de la Marele-Vizir un tron pentru Pötra§cu-Voda." Movilä. (2) In
acela§i an, Betblen Gábor mantue prin tractatul de la Nikolsburg
lunga sa vràjmg§ie cu Casa de Austria. (3)
Marele-Postelnic Bartolorneiil, pomenit in socotelile vilicale ce ur-
inézk e Bartolomeiii. Minetti, cumnatul lui Radu-Vodk care tinea proba-
bil o sord a acestui Fanariot. Minetti fu mai tarcliu un fel de epitrop
(1) Hurniuzaki-Bogdan, II, p. 623.
(2) Ibid., p. 624-5, no ccxxxv.
(3) Chron. Fucksio-Lupino- Oltardinum, I, p. 301.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILUI 161

al slabAnogului Alexandru Coconul, nepotul sèii, i istoria scurtd a


acestui Domn e propria sa istorie. Minetti murl toeing in Iunie 1634,
dupd suferintele unei inchisori. (1)
Tot in acest an 1622 trech prin Moldova marea solie luxósd a lui Zba-
rawski, trimes la POrtd pentru a intäri pacea : .300 de Omeni chIn, frog
pedestrasi si pând [si] vezeteii imbrdcati cu ursinice». Miron Costin
a vorbit pe larg despre acéstä solie. Iatd si alte anidnunte, luate din
carticica 1u Kuszewicz, mentionatd i in memoriul precedent. (2)
Batiste Vevelli fu expediat intaiil la POrtd, dar oprit in cale de
Tornsa, ceea ce aduse protestdrile lui Zbarawski. Pe de altä parte,
hoci moldoveni prAdard in Podolia. Trecênd Nistrul, ambasadorul
v'eqh teatrul luptelor din anul trecut. Ajuns la Prut, .1Atrdnuli Tomsa
11 priml cu dou6 rote de cdldreti. Cuvintele schhnbate Intro solul tm-
fa i statornicul dusman al Polonilor furd false sail aspre. Totusi
tefan-Vodá pan pe Ospete in Iasi si-1 intovdrdsi, se pare, pand la
hotare, fruil ca drumul impreund sd Impace pe tovardsil constrinsi de
cale. La Milcov, magnatul polon fu intimpinat de Spdtarul muntén.
Dupd o bucatd de drum, Radu-Voclà, acesta un om placut i peste
Nistru, eI in. träsurd inaintea lui Zbarawski, cu tinérul. sëfl fiti Ale-
xanclru, cdlare. Convorbirea fu prietemisd, i, dupd ce Polonul vi-
sitd Bucurescii, Radu se despArti de sol, imbrdtisdndu-1. La Constan-
tinopole, Zbarawski gdsi intrigile lui Tomsa, care veded cu fried in
Vevelli un concurent la from (3)
(21 Deeembre 1621. Sol la Tirgoviste eu serisori. 27. Altul.)
Den 21 Januarii Eodem kam Postelnik Grarna aus der Walachey
Den 16 Februarii . Mer kamen dess Tomscha Wayda zween Diener
auss der Muldaw ... Den 23 Februarii Eodem kam Vistier Roska, so zu
Fogaras gefangen gewesen
Den 3 Martii ... Kamen des Radul Vayda zwen Diener. (7. Alti dol.
DarurI lor si la 8.) Den 23 Martii Eodem gab dess Gabriels Wayda Po-
harnok. (Si la 24 ,daruri». i la 26.)
Den 4 April ... Mer gab dess Gabrilas Vayda Poharnok Mer dem
Postelnik . Den 10 Aprilis. Kam Postelnik Para vorn Radul Vayda;
verreiset zu Koniglicher Majestät mitt Geschänk; war selb 250 Persehonen.
(Si la 11 mentionat.) Den 12 Aprilis... Zelt von 14 Postross so den Postelnik
(1) Hurmuzaki, 1V2, passim; Iorga, Acte i fragments, I, p. 64. Pentru mórte,
Hurmuzaki, 1. e., p. 477, no DXLIV.
(2) P. 52, nota 1.
(3) P. 29-30, 32, 35-6, 38 §i urm., 103, 124-5, 154-6, 158, 167. Me Torn da o
editiune a pasagiilor acestora, cuprinse intr'un opuseul rar.
Analele A. R.Tonz. XXLMemoriile Reef. Istoriee. 11

www.digibuc.ro
162 N. IORGA

Para nach Zayden gefuhrt Zelt dem Kutti Janos, so etlich Tarter in die
Terwisch begleitet ...Den 30 Aprilis Schickt der Ffirweise Herr Richter
den Gerig Schmidt dem Toldalaghi (1) Brieff nach zu führen biss in den
Scherpetescht . .
Den 23 Maii kumpt Postelnik Para von Fürstlichen Durchlaucht zurfick,
selb 18 Perschonen. (24. Cheltueli cu el.) Den 24 Maii ... Kam dess Tom-
scha Vayda Diener Kadasch Mihail, selb 4 . . . Den 25 Maii gab dem
Kadaschi. ($i la 31.)
Den 20 Junii. Kumpt der Gross Postelnik Bartholome, verreiset zur Fiirst-
lichen Durchlaucht ; war selb 33 ... Den 21 Junii. Gab auff dess Barthel
FIerberge. ($i la 22.) Den 24 Junii zelt von 29 Postrossen, so dess Postel-
nik Bartholome und sein Gesindel fortgeffihrt . Den 26 Junii Eodem
kam Poharnik Bassa vom Tomscha Vayda; verreiset zu Fiirstlichen Durch-
laucht mit Geschanck; war mitt zimligem villem Gesindel . . .
Den 11 Julii. Kam Postelnik Bartholme von Fiirstlichen Durchlaucht zu-
rfick, sampt 33 Perschonen . Eodem -gab dem Vites Laslo, so neben dem,
Postelnik war ... Den 18 Julii. Zalt etlich Belgern, so dess Tomscha Vayda
Bottschafft gefuhrt, von 12 Rossen Den 18 Julii. Ktimpt dess Tomscha
Vayda Poharnik Bursa, Botschafft von Ffirstlichen Gnaden zurfick . . . Den
20 Julii. Auff Befel des Ffirweisen Herrn Richters und dess ehrsamen weisen
Ratt schickt dem Gabrilas Vayda zu seiner Hochzeit gedörte Fisch ..., 10
H. Kappern, . 21/2 Achter Zitronensafft, . Baumtil, Reiss, Weinberen
von der Mautt Den 21 Julii. Schickt der Ffirweise Herr Richter den
Kutti Janos in die Terwisch Eodem gab auff des Postelnik Herberge.
($i la 21.) Den 17 und 18 Julii gab dess Gabrilas Vayda Dieneren, dem Turi
Janos ... Den 25 Julii. Schfickt der Flirweise Herr Richter den Szabo
Janos in die Terwisch bey den Toldalagi, (intors de la Pifirta). 30 Julii .
Gab dess Radul Vayda Diener Zekel Andras (venit [Kite cu Mustafa-Aga
intors de la Principe).
Den 11 Augusti Dess Firsten 4 Kutschis, so den Kutschi in die Walachay
dem Vavodae gefilhert ...Den 17 Augusti... Eodem verreiset der Ffirweise
Herr Richter und Herr Johannes Drautt nach Tirtschburg wegen der Hay-
du cken; hatten die Fiirweisen Herren 22 Darabanten mittgenomen ...IDen 18
Augusti.... Zalt dem Szabo Janos und Giresch Jakob, so mitt Herrn Martino
Holdner in der Terwisch gewesen. (in suma pentru 3 August, cheltueli cu
«der Kutschi so dem Radul Vayda geschfickto. 21. Trimetere de sol din
partea Judelui la Tirgovi§te. 24. Pentru trasura, «welchen Fürstliche Dur-
chlaucht dem Waydae schfickt».) Den 31 Augusti... Zelt dem Haydu Michfil
und Hillen Andres, so den Lugofot nach Zeyden gefiihrt, von 8 Rossen . . .
Den 3 Septembris Eodem bracht der Beldi Celemen tiirkische Ross
auss der Walachey, so er auff Fiirstlichen Durchlaucht Ration kaufft hat ...
Den 31 Augusti (sic) kompt Josika Sigmund; verreiset in die Walachay,
(1) Michail, sol la Piirtà.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERASOVULIJI 163

welcher selb 10 ... Den 6 Septembris gab dess Ban 3 Dienern Den
9 Septembris kameu dess Gabrilas Vayda 5 Diener ... -- Den 10 Septembris
gab dess Vayda Dieneren -- Den 5 September (?), kamen dess Gabrilas
Vayda Diener Den 26 Septembris Ktimpt der Vornik Stezki ut (sic).
Donad Janos; waren selb 10. (Si la 24 «auff dess Vornik Herbergeo.)
Den 15 Octobris Eodem kam Bassa Peter, war selb 5. (27. Serv de la
Radu-Voda.)
(4 Novembre. Capitanf de haiduci.) Den 11 Novembris Schiickt der
Fiirweise Herr Richter den Nagy Mihail in die Gergitze Scharloch zu kauffen
. Den 13 Novembris kam dess Gabrilas Vayda Poharnik Dimitrasko;
war selb 7 Perschon. (Mentionat 0 la 14, 16.-22. Mehemet-Pap, sosit cu 136
persifone.) Den 24 Novembris Eodem kam Postelnik Para von Fürstlichen
Durchlaucht; war selb 8 Perschonen ... Dem Postelnik Para. (21. intors
solul trimes pentru «Scharlachp.) Den 24 Novembris schiick der Fiirweise
Herr Richter Kutti Janos mitt dem Bassa in den Gergitz Zalt 11 Dara-
banten so bey dem Bassa zugetragen (Cu o sufa de cal" de posed la R4nov.)
Den 29 Novembris. Zalt ich etlich Belgeren von 9 Postros, welcher der
Postelnik Para biss in das Kimpina mittgehabt Zu wissen dass im 1621
Jahr, auff Anhalten Herrn Gubernators, ich in dass tiirckische Lager ge-
schiickt. (28. «Gyna Paripa» sosit de la Principe.)
Den 1 Decembris . .. Gab dess Marko Vayda Dieneren. (Solia lul Kapi
pléca la Pórth prin Bucuresci.)

1623.

Nunta de care se vorbesce in socotelile vilicale nu pole fi a poda-


grosuldi Domn, nici a fiuldi ski, care se facg mai tarclig. E vorba
póte de casittoria vre-unei rude domnesci sag a undi boor favorit.
doan-Voda» e Ioan Movild, pretendent despre care va fi vorba in
studiul citat: <Joan Movilà, feciorul hiT Simion-Voda, carele era in
Ardél asezat de.dupa rasboiul de la Stefänesci», putea fi cunoscut de
altmintrelea istoricilor nostri si din Miron Costin. (1)
Se scie cá In 1623 Radu-Voda a fost numit in Moldova, iar Tdra-
Romandscä, cu tote sfortarile lui Alexandru I1ia, rOmase 1111 Alexan-
dru Coconul. Din nenorocire n'avem nici un raport de ambasada din
Constantinopole despre acOstä schimbare ; Miron Costin e vag, iar
cronica munténa nu spune nimic. Insa la 24 Iunie constatam ca Radu
era 'Inca in Muntenia (2) ; scim pe de alta parte cá in Iulie se facura
pregatirl militare din partea Domnilor pentru a ajuta, din ordinul
(1) P. 308.
(2) Hurmuzaki, 1V2, p. 399, n° cmcwm.

www.digibuc.ro
164 N. IORGA

Sultanuldi, pe Polon)." contra lui Cantemir-Marza. (1) Socotelile vili-


cale dad i ele date asupra pregätirilor. De sigur, cu acest prilej, Po-
lonii, earl cap6tase confirmarea pàeil, oMinurd numirea lul Radu,
amicul lor, autorul ultirnei paci, in am bele tOrl, chci in fond a§:1 stetea
lucrul.

... 29 Decembris [1622]. Khamen des Joan Wayda Diener . 30 Decem-


bris . .. Des Joan Wayda Diener .
Den 3 Januarii. Kiimpt des Raduli Wayda Komornik, selbt 3 Personen
7 Januarii. Ist der Logoffat Todor mit 2 Rossen biss nach Zeyden
4 Februarii. Kommen des Joan Waydae seiner Diener, selbt 11 Personen
5 Februarii. Item des Joan Waydae Dienern. (8. Postelnic din Mun-
tenia.) 10 Februarii . . . Ist der Czuckas Istvan in Bleschland auff die Hoch-
zeit mit 2 Rossen biss kegn Rosenaw..
(Martie. Sol polon: condus la Bistrita.-19. Postelnic din Muntenia.) 2 May
Ittem kompt der Bora auss Bleschland, selbt 1 Personen. (Apoi sosesce
Omer-Aga. 6. Sol de la Tirgovi§te.)
20 Junii Kompt der Boyer Istwan, selbt 5 Personen . . 21 May (sic)
. . . Schikt auff Befehl einen Belcher in die Terwisch nach Fisch, Schmalz;

Zerung . Schikt der Fiirweise Herr den Andrias Diak in die Terwisch zu
erforschen die Legaten Den 17 [May] ... Kompt Boyer Istwan aus
der Moldaw, selbt 4 Personen 7 Junii zaltt Hintzen Luxen, so des
Gabrilasch Waida Gesindel fortfuhrten, 6 Ross . . . 27 Junii. Kompt dein
(sic) Postelnik Gergeli selbt 2 Personen . 29 Junii. Verreisten Herr
Andres Hegies und Herr Gerg Geckkel in die Walacheii Ist Herr Andreas
Hegies in die Walachey .
28 Julii (sic). Ist der Toldalagi bis in die Walachey 7 July. 1st der
Andras Diak Ihrer Fiirstlichen Gnaden entgegen auss der Walachey vom
Herrn Hegies mit Brieffen auff die Schesburg . 6 Julii. Kompt der
Postelnik . 11 Julii . Dein Postelnik Nicula, selbst 2 ... Ittem kompt
des Ban sein Sohn, selbt 19 Personen. (Pomenit si la 13-4.) 14 Julii .
Kompt Fiirstlichen Durchlaucht Poharnik 18 Julii. Kompt des Joan
Waydae seiner Diener ether. (29 Iunie (sic). Trimes al Judelui la Tirgo-
viste.)
7 Augusti. Ist der Talpas, als die auss Bleschland kommen; soltt bey dem
Wayda . 22 Julii (sic). Kompt der Postelnik Musat, selbt 4 Personen
24 Julii Mem kompt der Postelnik Zekuy 12 Augusti. Schikt
ich den Kosta, des Fiirsten Diener, seinen Wegen biss auff die Thonaw in
der Georgo entkegen . . . 9 Augusti. Des Joan Waydae Diener ... 13
Augusti. Kompt des Wayda Schreiber Michali Diak, selbt 4 Personen. (*i. la

(1) Ibid., Supl. II, p. 215. Cf. o scrisóre a bfi Radu, Ia0, 16 Decembre 1623, in
Szdzadok, 1874, p. 60.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAwnrLuT 165

15 mentionat.) 16 Augusti. Verreiset der Herr Mertten Heltner mit den ble-
schen Tabor ... Eodem des Capitan Mayrisch seinem Sun ... 18 Augusti.
Ist der Zabo Janos mit der Hunnet Wagen, der Fiirstlichen Durchlaucht
der holendischen Botschafft verehrt an die Port ... Ist der Kuthy Janos 12
Tag in Bleschland aussgewesen, ehe das Kriegsvolk herauss kam Ittem,
weil der Khuty biss in der Tersor. (Talpas stase douë-spre-clece clile in
Muntenia.) 10 Augusti . Schikt dein Spattayr Mihul 1 Schaffel Birren;
gestehen, sampt dem Schaff, d. 63 .. . Liess ich des Spartayr geinen Kutschi
nach Rosenaw führen Schikt ich dem Spartayr einen Wagen mit 6 Ros-
sen, welche das Geld vortfiirten. (Un Iusup-Aga pomenit pe acest timp.)
22 Augusti. Kommen die beide Herrn zu Hauss aus dem Krieg. (26 August.
Cassierul trimes la Dunáre «wegen des Fiirsten Wageip. Trimes Kuthy la
Tirgoviste «sampt dem Auffgekb. 28. Altul trimes acolo pentru acésta.)
30 Augusti. Ist Wizter Dumitraky; gab ihm 5 Ross nach Rosenaw. (Lash la
Brasov un servitor.)
4 Septembris. Schikt der Weise Herr Richter den Miklosch in die Ter-
wisch ausszuforschen wegen den Tirckhen . . . 7 Septembris. Ist der
Gyrisch mit dem Derwisch Chiaus in den Terwisch 27 Augusti (sic)...
Kompt der Postelnik Michna sambt 7 Personen ... 28 Augusti. Kompt der
Postelnik Radul Musat Kompt der Wizter Dimitraky, selb 40 Personen
30 Augusti ... Dem Postelnik Marco ... 31 Augusti. Kompt der Derwisch
Chaus. (22 Septeinbre. Postelnic din Muntenia.)
(15 Octobre. Mentiunea trAsuril date Olandesilor. 9 August (sic). Plath
trabantilor.) 29 Octobris. Kompt der Kusch Petraschko, selbt 3 Personen . . .
Dem Postelnik... Dem Kisch Petraschko...
1 Novembris. Kompt der Wornikul Khalut, selbt 6 Personen. (Dar la 2.)
21 Novembris. Ist der Rakotzy sein Diener auss Bleschland kommen ; gab
ihm 4 Ross nach Zeiden... 8 Novembris. Ist der Kuty Janos auff Befehl
Herrn Gubernatoris in die Mo[l]dau. (Intors la 22.) 24 Novembris. Kompt
der Vernik Kahlut, selbt 4 Personen...
14 Decembris. Schikt der Fürweise Herr den Kuty Janos mit des Herrn
Gubernatoris Brieffen -in die Walachey

Din acest an 1623 mai avem In socotelile Branulul urmhtórele :


14 Augusti. Seindt wir mitt dem Weisen Herrn Joanne Drautt hinauff
auffs Schlos, die Kartaner, als 1000 zu Ross, zu besichtigen, welche aus
Hungerland zuruk kommen und unserin Fiirsten zu Beistand gewesen ;
dieselbigen aus Fiirstlichen Durchlaucht Bevehl hindurch zu ordnen. Haben
verthan, sampt den Dienern und Spottar Mihul, dem Capitan und den an-
dern Hauptleiiten

www.digibuc.ro
166 N. IORGA

1624.

In 1624, Thtarii, mergend spre Ungaria, trecurh, prddând strasnic,


prin Principate. Radu-Voda fugi in Sucéva. La 11 Septembre, nava-
litorii trecurà Milcovul i Alexandru chutà si el un refugiii cat trecil
potopul. Inch la 13 ale luni, Radu nu cutezà sh ésh din Sucéva. (1)
InchisOrea Vornicului muntOn Nicolae, push de Hurmuzaki, in Frag-
mente (2), la anul 1625, e, cum se vede din socotelile vilicale, din acest
an. Nicolae fu inchis la Sibiifl, se re'scumpörä i trecii. in Moldova.
... 27 Januarii... Seyn des Ivon Wayda Diener mitt 4 Rossen nach Czey-
den ...
5 Februarii... Als die Bleschlender zuruk komen, schickt 10 Trabantten
auff 3 Tag auff die Prfiova 7 Februarii. Als Herr Andreas Hedgiesch
dem Spatayr entgegen . Des Poztelnik seinem Diener 2 Ross nach Me-
remburgk 13 Februarii. Dern Spatayr Mihaly auff den Morgen. (Men-
tionat i la 14.) [14.] Dem Vuz (?) Jussbascha ... Dem Dragomir Juz Baseha...
Czu gedencken dass auff diese Bloch uber die 450 R. Haber seyn auffgangen
auss dem Vorrahtt Auff Befhell des Weisen Herrn liess ich etlich Rin-
der schlachten dem Kriegsvolck auss Bleschlandt... 16 Februarii... Lyes
ich dein Boyer auff Befhell des Weisen Herrn 6 Kuchen backen... 16
Februarii Kompt ein Poztelnik auss der Moldaw... 19 Februarii...
Czallt ich dein Opre Dreztayrul auff des Weisen Herrn Befhell ein Ross,
welches des Zyna Paripa czu Thott geritten hatt in Kempyna... Dem Wayda
Simon, als er nach Fogarass, 2 Ross nach Czeyden...
Adi 13 Martii. Kam des Raduly Wayda Schwager Bartholome, selbt 31
Perschonen ...-16 Martii... Diesen Tag czog der Boyer fortt nach Czeyden...
20 Martii. Khomen des Raduly Wayda Diener wegen Croner Thuch ein czu
kauffen 25 Martii ... Des Raduly Wayda seynen Leutten an einen
Wagen 6 Ross czum Gewandt ; ittem 4 Ross untter sie selber
5 Aprillis. Dess Moldner Wayda sein Gewandt kegen Tarttlen ...-23 April-
lis. Als der Bartholme, dess Wayda Bottschafft, kham 23 Aprillis.
Fhilret der junge Rabe Gergy den Boyeren Bartholme mitt 6 Rossen nach
Tarttlen... 23 Aprillis. Kompt der Bartholome vom Fiirsten zuruck, selbt
35 Perschonen 24 Aprillis. Weill sie fasten, czum Friimall Fisch ...
1 Maii ... Ist des Ivon Wayda Diener mitt 2 Rossen czum Beldi... 7
Maii ... Khomen des Wayda Diener 2 ... 13 Maii Eben diesen Tag kom-

(1) Hurmuzaki, IV2, p. 404, n° coomm; cf. Fragm., III, p. 78. Hurinuzaki-Bogdan,
II, p. 528; Kraus, 1. c., p. 75. Cronicele muntene (v. p. 168, hota 1) pun acéstä prád6.-
ciune gresit in 1625.
(2) III, p. 80-1.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULUT 167

men des Wayda 2 Diener ... 15 Maii ... Dem Klutscher 4 Ross nach
Czeyden
13 Junii... Item des Bleschen Wayda Diener ... 24 Junii. Khomen des
Wayda seyne Diener ... 26 Junii... 2 Ross des Wayda Dienern auss den
Moldaw nach Tarttlen ... 29 Junii Kommen des Gabrilas Wayda Die-
ner ... 30 Junii. Des Wayda seinen Dienern
1 Julii. Kompt der Gyna Paripa ; verreyset bey Fiirstlichen Durchlaucht...
Item ... des Gabrilas Dieneren. (Ambli §i la 2.) 2 Julii ... Des Ivon Wayda
Dieneren 2 Ross ... Item 3 Hund ... 29 Julii ... Des Gabrill Wayda seine
Diener mitt 4 Rossen nach Czeyden ... 12 Julii... Diesen Tag schickten
2 Thischler nach Komana, 2 Ross ... Item sein ihrer 4 auss der Moldaw
nach Tarttlen, 4 Ross ... 13 Julii Diesen Tag ist der Bartholome von
hinnen nach Weyssenburg aus der Belgerey ; czu reytten 11 Ross ... --
14 Julii ... Item filr des Boyeren Kuchell Wagen 6 Ross nach Czeyden...
15 Julii ... Des Mihaly Deak Dieneren auss der Moldaw 16 Julii.
Kompt der Gyna Paripa Kompt des Bartholome Diener ... 17 Julii.
Kompt der Bartholme auss der Molden, sambt 42 Perschonen; gab ihnen
von Sonabend an biss auff den Sontag zu Abendt. (24 Iulie. Postelnic
«2 des Wayda DienerD.) 26 Julii Als der Bernardo czuruck kham ... Dem
Gyna Paripa 3 Ross nach Czeyden ... Dem Barthohne 2 Ross nach Ro-
senaw
1 Augusti. Dem Bartholomee,... als er czuruckkham. (3. Trimes in Moldova.)
3 Augusti Diesen Tag fhurtten der Webers Hans den Mihaly Deak auss
der Molden biss auff den Newen Marck 5 Augusti... Dem Bartholme
6 Ross nach Rosenaw 8 Augusti. Kompt ein walisch Conte de Nane
(Nave?), selbt 10 Perschonen, welcher Fiirstlichen Durchlaucht Befhell
gehabt. (Mentionat i la 9-11.) 11 Augusti. Ist der Horvatt Andrass mitt
dem Conte biss in die Terwisch. (Dus cu patru oaf.)
5 Septembris. Kompt der Alwyzy vein Moldner Wayda Auff den Morgen
dem Alwyzy Auff den Abendt dem Alwysio. (9. Postelnic muntén plécé.
13. Sosesce altul. 29 August (sic). Soli la Tirgovi§te.) 16 Septembris.
Ist der Gyresch Jakab in Bleschlandt, czu erforschen wegen der Tarttern...
Auff Begeren Ffirstlichen Durchlaucht 2 Ross nach Czeyden Schikt
Ffirstliche Durchlaucht nach Komana, Mr den Narren ein Glass czu holen, 2
Ross ... 23 Septembris. Ist der Gyresch Jakab mitt dem Postelnik Grama
hinein 23 Septembris ... Dern Grarna in Czurukkhomrnen von Fiirst-
lichen Durchlaucht 9 Ross nach Rosen zu 28 Septembris Ist der
Klutscher mitt 2 Rossen nach Czeyden ... Dem Gyresch Jakab 8 Tag in
Bleschlandt Kommen drey Bleschlander dem Fiirsten nach... Auss der
Moldaw 3 Ross nach Tarttlen... 29 Septembris. Schicket der Fiirweise
Herr Richter auff die Wege Praowa und Dofftana, alda sein sie 8 Tage gewesen,
dem Czukasch Istvan... Dem Bandi Pall, Vice-Hadnagy (§i alti trabanti.)
Ist der Andrass Deak dem Boyeren nach in Czekelland. (5 Octobre., Un
Postelnic cu doi de suitd. i la 6, child i «des Wayda Diener einer».)

www.digibuc.ro
168 a. IORGA

8 Octobris. Kompt der Wizter Heryzan selbt 40 Personen, 56 Ross...


9 Octobris. Dem Wizter... 10 Octobris. Kornpt des Beldy sein Diener auss
der Moldau... Auff des Weisen Herrn Richters Befhell schickt 20 Trabant-
ten auff die Prava... 10 Octobris... Schickt ich des Beldi Gesindt, so
den Nikula gefangen brachten, auss dem Landt mitt 4 Rossen. (24. Postelnic
din Muntenia. 29-30. PostelnicL)
2 Novembris. Czog des Raduly Wayda sein Deak wiederumb czurukh, 2
Ross, nach Prasmar... 4 Novembris. Verreyst der Andrass Deak wegen
der Tarter abermahll nach Weyssenburg. (10. Postelnic din Muntenia.) 18
Novembris... Kompt der Kreztury auss der Moldaw; verreyset bey Fiirst-
lichen Durchlaucht Khomen 3 Postelnik... 29 Novembris. Kompt ein
Boyer, verreyset nach Weyssenburg, selbt 16 Perschonen... 24 Novern-
bris... Kompt der Capitan Szawa ...-25 Novembris. Kompt der Komiz Gly-
glory. (Si cgpitanul pomenit. Si la 26, ambiL) 26 Novembris... Khommen
3 Postelnik auss der Moldaw...
1625.

in 1625, dacà nu in anul precedent, trebuesc puse cele doug tenta-


tive contra tronului lul Alexandra-Vodà, tentative, de earl vorbesce
nuniai cronica munténg. «Cglära0l de la MAnesel i de la Gherghita
§i de la Ploesci 0 de la Ru0I-de-Vede», vechia partidà militarg., se
revoltà, dar Domnul invinge la Innescl. Apoi Un Domni§or de
peste Olt, Paisie, e ucis.
In tómna, se stivir0 nunta lui Alexandru cu Ruxanda, fata Jul Scar-
lati Saigiul, adech negustorul de vite, un bogat grec tarigraden. Ca-
sätoria se Mai la Movileni pe Siret, langá Tecuciü, cu pompa mare 0
petreceri earl tinura" doug séptgmanI. Miron Costin, cronica muntgna,
un document polon §i socotelile vilicale formézd isvOrele relative la
acéstä solemnitate. (1)
... 23 Decembris [1624] ... Des Ban seynem Son .
(Inainte de 3 Ianuarie.) Einem Postelnick 2 Ross nach Rosenau...Den
3 Januarii ... Des Lugeffat Balie seinem Sohn 4 Ross nach Tartlen. (7.
Trimes in Moldova.) 10 Januarii. Kompt ein Boyer, Georgio Basta, selbt
38 Personen, 32 Ross. (Cheltuell la 11-12 efiir des Boyeren Wagenx).)
4 Februarii. Verreist der Sabo Janos abermal Each Weisemburg wegen
des Boyern Nicula 7 Februarii... Verreyst ein Moldner Boyer mit
(1) Miron Costin, p. 289; Anonimul (Magasin, IV), p. 310; Constantin Cápitanul
(ibid., I), p. 283 ; Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 528. Cf. Neculce, in Kogalnicénu, II,
p. 184; Musceleanu, Monumentele strdbunilor (Bucurescl, 1873), p. 74 i excelentul
articol al d-lui Al. G. Mavrocordato, Archiva Soc. sc. i lit., V, p. 170 si urm.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE mursoritaxl 169

Namen Georga Basta, 12 Ross filr seine Wegen bis nach Tarttlen... Dern
Boyeren Georga Basta 8 Ross zu reitten bis nach Tarttlen... Schickt der
Vyzter Nicula seinen Diener einen in Bleschlandt...-11 Februarii. Kompt
der Vizter Nikula an mit des Fiirsten Hauptman, sampt 26 Trabanten, auf
den Morgen... Dem Moldner Legaten, selbt 18 Personen, 20 Rosen... Des
Vizters seinen Knechten auff den Abendt... 4 Februarii. Dem Moldner
Legaten... Den Fiirsten Hauptman sampt seinen Trabanten... Den 5 Fe-
bruarii. Dem Vizter. (C6pitanului i boerului din Moldova. 6-7. Ace lo-
rasi.) 10 Februarii... Lohnt ich von 2 Rossen, das sie nach Tart len filren
3 Trabanten. (Cheltueli cu Vistierul, capitanul i boerii. «Dem Egry Haupt-
manv. 11. Acestuia, Vistierului. 12. Boerilor, lui «Egei», servilor lui
«Nicula Viztern». 13. Lig. Nicula, <<Egey i boerilor. 16. Acelorasi.) 16
Februarii... Kompt der Luppul Kupayrul aus der Moldaw... Dem Kuppay-
rul. (*i la 17.) 17 Februarii Verreyst des Vizter seiner Boyeren einer
in die Moldaw Schickt der Fiirweise Herr Richter . dem Wayda ein Legl
Wein . . . 18 Februarii. Schicket der Fiirweise Herr Richter den Nagy
Mihali abermal nach Weisenburg . Dem Vizter Nicula. (Pan5. la 23.
24. Trabantilor ce yin din Alba-Iulia. 25-9. Lui Nicula i boerilor.)
29 Februarii... Lohnt ich abermal Trabanten, welche den Wizter verwahr-
ten ; sein zu 19 Tag bey ihm gewesen; macht 57 Tag... Kompt des Capitan
Diener.
(5 Martie. Solie tAtarà.) Den 5 Martii... Kornpt ein Boyer mit Namen
Luppul... 12 Martii... Des Gabriel Wayda seinen Dienern ... 15 Martii.
Kompt der Postelnick Zawa sambt 3 Personen... 18 Martii. Kompt der
Balaschi Ferencz, selbt villem Gasindt, des Boyren sein Schazung zu hollen...
Schickten 3 Stadt Diener mit dem Balaschy, welche das Gelt fiirten nach
Fogarasch... Dem Micklosch mit den Tattren Zerung bis in die Terwischt...
18 Martii... Schicket nach dem Komies in den Temes... 21 Martii...
Kompt Postelnick... Disen Tag komen die Tatern an... 30 Martii... Dem
Khömies Syman, selbt 3, nach Fogarasch...
4 Aprilis Ittem des Joan Wayda seinen Dienern 2 Ross nach Zeyd,
(20 Aprilie. Servi ai lui Radu-Vodd. 28. Sol intors din Muntenia.)
18 Maii. Kamen ein Postelnick, selbt drit, Gergy... 22 Maii Disen
Tag kompt des, Moldner Wayda sein Bottschafft vom Fiirstlichen Gnaden
zuriick, selbt 7 Personen. (23. Postelnicul «Georgi».)
9 Julii Ittem des Jon Wayda seinen Dienern nach Zeyden. (13 Iunie
(sic.) Sol intors din Moldova. 9 Iulie. Sosire de Postelnic.) 26. «Des
Moldner Wayda seinen Dieneren ... Des Joan Wayda seinen Dienern 2 Ross
nach Zeyden
5 Augusti. Des Joan Wayda seinen Dieneren... 7 Augusti ... Des Ale-
xandri Wayda Dieneren Ist selb 4 Personen gewesen ... 12 Augusti
Dem Postelnick Padat. (14. «Kompt ein BoyerD. 19. Postelnic.) 29 August .
Dem Postelnick Thoma mit 12 Rosen nach Tartlen
11 Septembris . . . Kompt ein Moldner Bottschaft mit zimligem villem

www.digibuc.ro
170 N. IORGA

Gesindt; fressen kein Fleisch... Den 28 ... Kompt Stanzul Postulnick


12 Septembris. Verreist Herr Andreas Heydgesch auf des Wayda sein
Hochzeyt 19 Septembris ... Dem Opra Beyerul .
11 Octobris. Verreisten des Herr Andreas Heydges und Herr Stefen
Welzer nach Rath: (sic) ... 14 Octobris. Kompt der Postelnick Naan,
selbt 5 Personen 24 Octobris . Ittem kompt der Stanzul Postel-
nick, selbt 3 Personen .

1626.

La 23 Ianuarie, Radu-Voda muri de podagrd la Harldil, vechiul


oras al WI' *tefan-cel-Mare, unde-s1 Meuse si curti, dregend pe cele
vechi, si unde-i placeà sa petrecd. Rernásitele sale furã aduse la Bu-
curescl i ingropate la biserica din acest oras, care-1 'Arta. numele.
De-asupra Oselor Domnuldi grecisat si patron al Grecilor se afra. o
pétrd cu urrndtórea inscriptiune romanéscd :
Radul Voevod ce-au fost Dornnk tkrki rums I nesti i Moldovei i mu1te
rkzboe au biruit i iark au I venit de la cinstita Portk §'au fost al doile
I

rkndk Dorian!. Tkrki J Rumkne§ti i §'au lksat ste I agu fiiu-sku ce e mai sus
scris §i iark s'eu dus de-au fost Domnk Tkrki MO1I dovei i acolo s'eu
I

pristhvit I intru o cetat[e] in Hrklku in luna I lui Ghenarie 13 zil[e] Skin-


bktk i CU I mare cinste l'au adus trupul I dumnelui i 1-au ingrupat I in
luna lu Fevrarie in 5 zil[e] I durnineck. Aicea zac 5sele I dumnealui. Duni-
nezeu-1 iarte I impkrktie ceriului adevkrat. I In anii 7134.
Aceastk piatrk de pe mormkntk 5-u I fkcut i 5-u frkmsetat cela ce es[te]
bine cinstit §i de Hristos iubit cretin Alexandru Voevod nksck1 toriul
Dumniialui celuia ce s'au pHs I tkvit intru fericitk credintk, celuia ce-au fost
bine cinstit §i de Hristos iubit Domn cre§tin. (1)
Radu Michnea lasase 500.000 de galbenI fiului sel din Muntenia ;
iar 100.000 lul Miron Barnovschi, un Movild dupa mama, pe care si-1
alese drept ginere pentru fata sa Ecaterina i drept succesor.
0 coalitiune se forma contra Casei Michnescilor, rémash fard sef;
Bethlen umblà sà inlocuiasca pe Alexandru-Vodd printr'un Movild:
Gavrilas sag Moise, iar ratarii tineail la dinsil un pretendent cu numele
de cMichnea Ogli Cipriotuh sail cRoditis>, ceea ce ar insemnà fiul
din Rodos sag Cipru al lui Michnea Turcitul.
Dar Barnovschi invinse, fdrá a vein personal inaintea cimperatu-
lui». La 28 Februarie i se trimeteati insemnele domniel. Iar, pe de altd
(1) Rindurile din urrnd sunt sdpate pe marginea petrel. Cf. Alusceleanu, p. 73.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULIlf 171

parte, cu tote stdruintele solului ardelén Toldalagy Mihd ly, sosit in


Iu lie la POrtd, puternicul Scarlati reu§I sä mentie pe ginerele sn. (1)

1627.

Präddciunile Tatarilor lui Canternir §i ale Cazacilor poloni conti-


nuand §i dupd incheiarea pacii, o nouà expeditiune turcéscd peste
Nistru fu necesard in 1627. Pentru a intdri Da§ovul, Domnul Moldo-
vei §i acel al Terii-Rornanesci primird ordine de plecare. Miron-Vodd
stdtit la Oceacov (langd Da§ov) din Julie pand la Septernbre:El mijloci
o intelegere 'intro vechii du§mani al s6"1, Polonii, i Turcit La 15 Octo-
bre, il gdsim iard§T In scaunul sèil din Ia§l. (2)
in Novembre, Scarlati lasä pe Alexandru Coconul sà cadd, spre
marea multdmire a WI Beth len, care se afla, in 1627, in fOrte rele re-
latiuni cu vecinii s'el de poste, Carpati. Alexandru Ilia§ fu numit in loc.(3)

Marele-Stolnic Grama, pomenit in socoteli, joc in acest an un rol


.

diplomatic, ca trimes al lui Miron-Vodd. (4)


Hrizea Vistiernicul e unul din boerii moldoveni, earl petrecurd la
locul sell de odihnd pe Radu Michnea in 1626. (5)
In fine sosirea lul Beth len la Bra§ov e explicatd de temerea Dom-
nilor despre Tdtari. (6)
. . 22 Decembris [1626]. Kamen ihrer 6 Personen von Alexander Wayda . . .

Den Postelnicken . 24. Wirdt Andreas Diak zum Alexander Wayda


verschikt .
3 Januarii Khornpt des Waydae Diener Mihaly Deak 4 Januarii
... 1st der Andreas Diack 10 Tag in Bleschlandt aussgewesen ... 9 Janua-
rii Lohnt ich von 7 Postrossen des Wayda Dienern bis in die Kympana.
(Sosire de Postelnic.) 29 Februarii. Auff Befehl Fiirstlicher Durchlaucht

(1) Cf. Hurmuzaki, I112, p. 412-3, no ooccmcv ; p. 413, no citat; p. 414, no CoccLxvIt;
p. 415, no ccoctocvm ; p. 416, no cccom ; Fragmente, III, p. 81-2. Pentru
mórtea sotiel lui Radu, Arghira, intimplata indatä duph a Domnului, in Muntenia,
v. Hurmuzaki, 1V2, p. 416, no CCCCLXX.
(2) V. Hammer, la acésta data; Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 540 si urm.; Hurmu-
zaki, IV', p. 419-20, no ooccimcvn ; Fragmente, III, p. 88-9; Miron Costin, p. 290
(3) Hurmuzaki, IV2, p. 418-9, no ccocroom.
(4) Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 541, 544, 575 si urm. Rica un rol i prin 1630 (Miron
Costin, p. 291).
(5) Miron Costin, p. 289.
(6) Hurmuzaki, IV2, p. 416, no CCCCLXVIII.

www.digibuc.ro
172 N. IORGA

schikten den Gyresch auff den Bokeresch, Haussen unnd Kärpen einzu-
kauffen, aber nichts funden
21 Martii . . . Kompt der Grama, selb 13 Personen . . .
25 Aprilis . Kompt der Zora Wornuckull mit dem Geldt auss der Mol-
den, selb 7 Personen . . . 26 Aprilis . Eodem kompt der Moldauer Bot-
schafft zuruk vom Fursten. (Darurl la 28 1 Maiii)
8 May ... Item einem Boyeren 2 Ross nach Rosenaw.. 3 May . . .
Kompt der Boyer mit Geldt selb. (sic) zimlichem Gesunndt . . . Item dem
Mihaly Diak auss der Molden. (Daruri boerului la 4-7; si lu Michaiti.
Primuluf si la 10-11.) 12 Maii. Dem Baschotta . . . 13 ... Dern Boyeren
Item des Alexander Weden Diener... 13 May ... Dem Boyeren ... Des
Waydas Diener (14. Boorului i luf Basotà. 15-17. Lid Basoth eauff den
Stadhoff >.) 18 Maii. Dem Wornick. (13ând la 30, eboerulub sail WI Basotà.)
30 Mali . . . Eodem kompt der Baschatta zuruek vom Fiirsten. (31-1 Iunie.
Pornenit «boerul».)
(12 Iunie. Sosit un PasA eu 67 perseine. 13. Pléch.) 29 Junii Zalt dem
Lupul aber fiir 10 Belger Ross mit dem Hyriza nach Zeyden . 29 Ju-
nii. Sehickt ihrer 4 Byeren ein Ehrung, als sie von Fürstlichen Durchlaucht
kamen . 30 Junii. Kamen .des Heriza seine Diener an ... 30 Junii.
Kompt der Logofat Heriza selbst an, auff die 80 Personen . Kompt der
Datzo Lazlo mit dem Buyeren
(1 Iulie. Mentionat Hriza, pânà la 20.)
25 Septembris. Verreyst Gerg biss in dem Bukurescht mit des Capitan
Bascha Brieffen
10 Octobris. Dem Boyer Simon, selb 5 Perschonen ... Dem Symon György ...

1628.

In acest an, luntri turcesci venira pe Dunare i ciocnifi avurd loc,


la Oceacov, intre Turd. si Cazaci. (1)
Android Boguslavici, solul pornenit in socotelile vilicale, era un Mi-
nor conventual trimes in Moldova, Tera-Românésc i Bulgaria cu
scrisori de recomendatiune catre Stefan Tomsa i catolicul Radu
Michnea, la 15 Maid 1623. El fu facut Episcop de Sofia. (2)
... 21 Decembris [1627] ... Khompt Demien Ferencz; sol in die Walachey.
Schikt den Gerg Schmidt, Mauttner Dienern, mit ihme biss auff den Buko-
rest ... 21 Januarii Khommen des Jovan Wayda 4 Diener .. .
(1) Hammer, la acésta data.
(2) Hurmuzaki, VIII, p. 404-5; Fermenain, Ada Bulgariae ecclesiastica, in
Monumenta sped. Hist. Slay. Mer., din Agram, XVIII (1887); !p. 22 i urm. Seri-
sorile de recomendatiune le cunoscea. i Sincai (ed. a 2-a, III, p. 22).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASONULIII 173

16 Martii. Gab dem Wayda Simon Zechrungh khen Fogaris 20 Martii


.. Diesen Tage khommen des Blöschen Wayda seine Legatten, Puiucz und
.

Kozakul, vom Fürsten zurilk ... Mit diesen Legaten wirdt geschikt der
Forrai mit des Ffirsten Brieff ; gab ihme Zehrung biss khen Bukorest . .
21 Martii . Kompt Thorma Christoph dem Blöschen Legatten entgegen
22 Martii. Alss die tiirkische unndt blösche Legatten anckhommen
soltten. (23. Mentionat Torma ; i la 24.) 24 Martii Schikten Herrn Va-
lentin= Forgaczy mit dem Herrn Thorma dem walachischen Legaten
entgegen . . . 25 Martii . . . Khompt Ztolnikul Milialyaky, des Wayda Legat,
mit viellem Gesfindel. (Daruri la 26.) 27 Martii . . . Khompt Andreas Bogo-
zlovith, ein Bischoff in der Terwisch wohnendt, vom Wayda, bey unsern
Ffirsten Ablegatus ... 28 Martii . Dem Herrn Bogozlovitii . . . 29 Martii
. Dern Bleschen Bischoff .. .
.
. 1 Aprilis . Wirdt Herr Anthonius khen Fogaras. geschikt das Eysen zu
hohlen 10 Aprilis. Khornpt der blesche Legat vom Ffirsten zurück.
(Mentionat §i la 11.) 14 Aprilis . . . Zahlt dem Kires Andres 6 Ross khen
Rosenaw mit den Baren ...
1 Maii. Khompt Logoffot Zima, selb 20 Personen, vorn Alexander Weyda,
wegen der Schaaffen. (2 i 4. DarurI «den Bogrenv.) 5 Maii ... Den Baren
miiste ich diesen Tag zur Letze geben Wein, dieweyl er den Zima Logoffot
mir entbotten das er khein Wein finden khundt 15 Maii . Khlimpt
Mihaly Deak auss der Moldau Diener, von Weyssenburg . 16 Maii .
Khompt Mihaly Deak undt Demien Ferencz sanapt ihren Gsündl. (Mentio-
natI si la 17.) 15 Junii . Kliiimpt Daniel Mihaly zurfick auss Blöschlandt
mit viellem Gesiindtl . 21 Junii Khommen des Donath Janos Diener
die Herbrig für die Moldner Legatten zu bestellen . 22 Juni ... Khompt
die Moldners Legation mit viellem Gesfindt . Dern Vladika ... Dem Donath
Janos . . . Dern Mihaly Beak ... Dem Agha ... Dem Kun Istvan . .. Dem
Wornik . . . 23 Junii . .. Wird Nagy Mihaly mit dem Kun Istvan undt
dem Agha ins Landt hinein geschikt
1 Julii . . . Khornpt die moldnersche Legation zurilk vom Fürsten; gab
auff Vornik sein Herbrig Auffs Vledika Herbrig . Auff des Vataff
Herberg . . . Auffs Janko Mihaly Herberg ... Des Ivon Wayda Dienern.
(Pomenitl i la 2.) 5 Julii . . . Schikt den Vayda Simon khen Fogaras . . .
8 Julii. Khornpt Kun Istvan zurfick auss Bleschlandt ... 22 Julii. Khompt
Janos Deak, des Alexandri Vaida Diener, selb 3 ...
2 Augusti . Des Hiriza Logoffot sein Diener ... 16 Augusti. Khom-
men des Alexandri Vayda Diener eintzukhauffen, auff des Wayda Notturfft
. 20 Augusti. Khomrnen 2 Post vom Blöschen Wayda mit 3 Tfirken
vom Vizir Passa 29 Augusti. Kham Dedul, des Blöschen Weyden Post,
mit Brieffen. (30. Altii.)
13 Septembris . Khompt des Alexander Vayda Post zurfick vom Herrn
Miko 14 Septembris. Des Alexandri Wayda Diener. ... 18 Septembris
Khompt Janos Deak, Alexander Vaydae Diener, selb 3. (20. oPostD de la

www.digibuc.ro
174 N. IORGA

Alexandru -Vodä. 21. Altul din Muntenia. 26. Mentionat «Wayda


Simonz.)
24 Octobris Zahlt dem Andre Grammatik 2 Ross khen Zayden. (10.
Serv de la Duna're, al lui Kem6ny János.)
(5 Decembre. Doi Postelnici de la Alexandru- Voda.". 7. cPost» din
Moldova. 14. Aceea0, Intórsà. Doi Postelnici de la Alexandru-VodA.
16. Alta' ePost» de la Domnul Moldova.) 17 Decembris. Khompt ein Postel-
nik vom Alexander Wayda mit Brieffen von der Post, an unsern Fiirsten
lauttendt .
1629.

in 1629, in urma unei cereri de bani refusate, Barnovschi fu invi-


nova:tit Ca se intelege cu Polonii §i mazilit in folosul hit Alexandra
Coconul (prin August). Miron luase pe fata castelanului de Camenita,
cumpe'rase mo§ii in Polonia 011 Meuse prietenT aid. Fara a neglige
oferta Tatarilor, carl, venind pentru a-I scOte, Ii fagaduiail sa-1 res-
tabilésca, farà a uith trimeterea de bani la Porta, el trech la Hotin,
§i de aid', prin 1630, la mo§ia sa din Uscie. (1)
In acela§i timp aprOpe (prin Octobre), Alexandru Ilia§, condemnat
la domnil scurte, era inlocuit prin fiul MI Stefan Tom§a II, mort la
Constantinopole, prin «pescarub>, (stridiagitth Leon-Voda. (2)

In acest an, la 15 Novembre, in Alba-Iulia, mOre Bethlen Gabor,


urinandu-I, ca regenta, tinèra sa vgduva, Caterina de Brandenburg. (3)
Domnia ei fu Insá scurta: la. 10 Septembre 1629 Caterina, Bran-
denburgi Katatin, era silità sa abdice. (4) in local el téra alegea pe
bètranul Bethlen Istvan, care apucase a cherna la succesiunea lui
Gabor pe ambitiosul §i capabilul nobil ardelén Gheorghe ItalkOczy. (5)
Anno 1628, 20 Decembris Kompt Wizter Paripa vorn Alexander Wayda,
bey unsern Fiirsten geschiekt. (Pornenit si la 21.) 25 Deeembris Kompt

(1) Hurmuzaki, IV2, p. 433, n0 eccexot; p. 438, no CgCCICCArIi; Supl. p. 230,


n° cccxxxiv; Miron Costin, p. 290; cf. scrisórea Sultanului dare Alexandru IIia
in Törôle-Magyarkori Allam-Okmdnytdr, II, p. 152--3.
(2) Hurmuzaki, IV', p. 435.
(3) Kraus, 1. c., p. 87; Kemény, I, p. 2734.
(4) V. seria de articole asupra politicel ei publicate in Tdrténelmi Tar, pe anul
1898. Cf. cron. lui Bethlen in ed. latind saü traducere (Das bedrängte Dacia, das ist
siebenbargische Geschichten vom anno 1629-63, Nürnberg 1666, in 16).
(5) Kernény, 1. c.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASONTLIII 175

Wizter Paripa czuruck vom Fiirsten . . . Kompt Janos Deak auss der Mol-
daw mit Brieffen an den Fiirsten lautendt 26 Decembris. Liess Janos
Deak 2 Diener alhier biss er khen Fagrisch mit den Brieffen Kompt
Zekerzes Thamas czuruck vom Bokorest; War auch wegen Karmasin ge-
schikt; vergeblich gewesen. (28 Decembre. intórcerea until Postelnic. 31.
Solie tatarà; qi in dilele urmätóre.)
(10 Ianuarie. Postelnic sosit cu scrisori.)
(Februarie. Sol moscovit. 24 ,<Schotten Kauff18utD veniti de la Principe.)
6 Martii Kompt ein Postelnik vom Alexander Wayda, selb 3 Personen
10 Martii . . . Komen die Frantzosen
(3 Aprilie. Negustor olandes pornenit.) 26 Aprilis. Kompt Wizter Para, selb
10 Personen, vom Alexander Waida, reisend zum Fiirsten. (Expediat la
27-28. Postelnic cu scrisorf cátre Principe.)
8 [Mail] Kommen 2 Postelnick von dem Alexander Wayda wegen der
Schaff.. . .Kompt Wizter Para zuruck vom Fiirsten . 14 Maii. Kommen
auss Bleschland Palaloga und Wizter Kristian satnpt 3 Personen, reisend
bey unsern Fiirsten. (Si la 15.-23. Sosesce Farensbach, sol suedes.) 25 Maii
. Kompt Stephen, ein Boyér vom Alexander Wayda mit Fiirsten Brieffen
. 28 Maii Kompt Palaloga und Wornik Christian zuruck vom FUT.-
sten ... 29 Maii ... Dem Palaloga ... Dem Pall Alaga
1 Junii , Kompt Feyerwari Istvan, selb ander, vom Alexander Wayda
Zahlt dem Raduli Benge, sampt seinem Gesellen 6 Ross khen Komarnik
ini Pallolaga 7 Junii ... Dem Palaloga. (12 Iunie. Postelnic cu seri-
sori cdtre Principe.) 24 Junii Kompt des Hirisa Diener mit Gergen .
Kompt als bald auch Hirisan, ein Vorbot des Wornik Hiriza, selb 6 Per-
sonen 27 Junii Kompt Wornik Hirisa mit viellem Gesindt; bleibt
biss auff dem dritten Tag ... 4 Julii Kommen 2 Personen auss Blesch-
land mit Brieffen 19 Julii Kompt Wizter Hirisa mit vielem Gesind.
(Si la 20-2 mentionat.)
5 Augusti. Kommen 4 Postelnik auss Bleschland mit Fiirstlichen Mandat
16 Augusti. Kommen die 2 Postelnick des newen Waydas zuruck von
Weissemburg . .
9 Septembris Kommen 2 Postelnik vom Alexander Waida ...
(24 Octobre. Solie tatarà.)
2 Novembris Kompt ein Juncker, so von der Fiirstin dem Hirisa corn-
mendieret worden, czuriick auss Walachei
15 Decembris. Kompt Janos Deak, selb 3, ein Bläschländer Post, von
Weissemburg czuriick .
1630.
Alexandru Coconul, rémas fart tatd, i ca sprijin numai lacomia lui
Minetti, unchiul-epitrop, mergeh r6i1. Domnia sa de opt luni fu forte
turburata. Barnovschi, inteles cu Hatmanul Nicorita, incerca o nava-

www.digibuc.ro
176 N. MEGA

lire, respinsd de Lupu, viitorul Domn, si de Grama. Apoi incepurd std-


ruintele pentru domnie ale lui Alexandru Ilias si Moise, fiul lui Si-
mion Movild i viitorul ginere al lui Radu Michnea, cumnatul deci al
Domnului pe care tinded sd-1 inlocuiascd. La 28 April le, Moise fu nu-
mit cu instructiuni de a favorisd incheiarea unei nou6 intelegeri cu
Polonii. In Iunie, sosiail la Constantinopole mazilul Alexandru si nu
mai putin mazilul sü unchiii, Minetti.-(1)
In diva de 9 Septembre, Murteza-Pasa de Oceacov incheid cu Po-
lonii conventiunea doritd. (2)
La 10 Septembre din acest an, o Dietà arderend aleged pe Gheorghe
Ildkóczy (3), al cdrui rol trebuid sä fie ash de mare si dincóce de
Carpati.
In Tera-Românescd boerii emigrézd in mama, manifestatiune de ne-
multdmire, care dispdruse de mult din obiceiurile cenT, unde despo-
tismul domnesc potolise sufletele mindre de odiniOrd ale boerilor ei
acestia nu se organisase Inca in partide bine definite. La 17 Octobre
tree granite stringetorii responsabili al impositelor crescute. Prin
pasul Vulcanului merg la Hateg, apoi la Alba-Iulia, mai multi bowl,
in frunte cu Mateiii Aga Brdncovénul i cu Asian Vornicul. Principele
si David Zolyomi, pe a cdrui sore', Elisabeta, o luà mai tdrcliii Than
Movild, primird bine pe fugari. Done' soli)" i multe jurdminte réma-
serd fdrà succes : pribegii nu venird. (4)
26 Decembris [1629]. Kommen 2 Mo[l]dtner alhier Geschmeidt einzukauf-
fen. (Pomeniti pAnA la 30.)
7 Februarii Kompt Logoffot Para aus Bleschlandt 3 Februarii
Kompt Roska Wizter, ein Molner Bojer, vom Weissemburg, mit 18 Per-
sonen. (Rosca e pomenit si la 4.) 17 Februarii. Kompt Wizter Para, selb 6
Personen ... 18 Februarii. Zahlt von 3 Post Rossen mit dem Para ... Zahlt
von andren 4 Rossen, so ich mit diesem Bogern khen Rosenaw gereyset.
(28. Postelnik cvom WaydaD.)
17 Martii. Kompt Bassata Logoffat vom Moldner Waida, selb 15 Personen
... Dem Passata Logoffot

(1) Hurmuzaki, IV°, p. 440, n° D §i DI ; p. 444, no nm ; p. 445, n° DV ; p. 446, n°


min; *Supl. Ii, p. 231, n° cccxxxv; Miron Costin, p. 291.
(2) Hammer, la acésta data.
(3) Kraus, p. 87; Kemeny, I, p. 273-4; II, p. 112.
(4) Cronica munténa (intréga ca Anonim, p. 311; prescurtata in Constantin Capi-
tanul, p. 286).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$017131.131 177

2 Aprilis. Kompt Passata Logoffot zuriick von der Fiirstin


(4 Mail Postelnic din Muntenia.) 15 Maii. Kompt Wizter Praeda, selb 12
Personen, von der Fiirstin zuriick; hat Befehl unnd ein Commissarium vom
Fiirstlichen Durchlaucht. (17. Postelnic din Muntenia.) 27 Maii Kompt
ein Post von der Fiirstin wegen der Haidukken so aus der Moldaw kahmen.
(28. Postelnic din Muntenia, cmitt Brieffen von Tattarhams.)
(Julie. Sol tdtar de la Alba-Iulia.) 5 Julii Kompt der Bleschländer
Abgesanter zuruk von Weissemburg 6 Julii Diesem Bojern. (Men-
tionat i la 7.) 21 Julii . . . Kompt ein Bojer vom Bleschen Waida, Wat-
taf Mogosch genandt, selb 7 Personen. (Mentionat i la 22.)
4 Augusti. Kompt Wataff Mogosch zuruck von Weissemburg. (Soli tg.tari
intor0 de la Alba-Iulia.)
4 Octobiis . .. Gab einem Wledica 8 Octobris ... Dena Kovatschi
Peter ... Wird Andras Deak mit diesem Kovatschi Peter in die Walachey
geschickt. (11. Sol in Muntenia, cu scrisori. 25. Sosesce un Turc cu un
Postelnie muntén.)
9 Novembris Kommen 2 Molner Post mit Brieffen. (Si la 10-11.)
(8 Decembre. Weyhardus von Schulicz venit de la Pórtá cu pas de la
«Voevod».)

1631.

In 1631, avem, in Moldova, o schimbare de Domn i in téra vecinh


o mud manifestatiune de nemultàmire.
In Novembre, Moise-Vodd, refushnd contingentul ce i se cereh, e
inlocuit en inevitabilul Alexandru I1ia. Turcil temêndu-se ca Moise
sh nu tréch in Polonia, mazilul e oprit de Cantemir din Rug& i tri-
mes la POrth (Ianuarie 1632), unde se insurd cu Ecaterina lui Radu-
Vodti. (1)
Din Tera-Romanesca, Domnul trimesese in Ardél pentru a imphch
pe pribegi pe Hriza Vornicul i pe Episcopul Teal de Rimnic. Solia
trece la Brasov, la dus, la 27 Matti i, intorcêndu-se, la 27 Iunie. Boerii
refusarä sh se intOrch, iar RiikOczy sh-1 dea. Inspaimantat de misca-
rea pe care o provocase extorsiunile sale imprudent de pripite, te-
mêndu-se ca svonul pribegiei sh nu ajungh la Pórth, Leon adund
Sfatul i dadir, la 31 Iulie, in Bucuresci, un chrisov, care nu decide
nurnal indepärtarea Grecilor nestabili, «muzavirilor» constantinopo_
Mani, earl veniaü cu efemerul Domn i plecaü cu dinsul, ci decre-
téz inlaturarea abusurilor de tot felul: in conducerea bisericel, in darea
drepthtii, in administratiunea financiard si confirrnd priviiegiile din
(1) Hurmuzaki, Jv, p. 454, n° DXIX ; cf. Fragmente, III, p. 90.
Analele A. .71.Tom. XXLMemoriile Seel. Istorice. 12

www.digibuc.ro
178 N. IORGA

vechiü ale boerimii, ale intregei boerimi, de la magnatul de Curte


pand la Ro01 din provincie i pand la dogofetil domnesci». (1)
Dar lucrul nu prinse. Rakóczy voia p6te ca Domn pe unul din eel
dol. Movilesci adapostiti in Ardél, iar pribegii II aveati Domnul lor,
Mateiti Brâncovénul, fir" al unui Danciu, nume bAsarnesc, 0 care
se pretinde5. Basarab. 0 a doua solie, trimésä prin calea Vulcanului:
doi boeri de provincie, un Logork i un Postelnic, dà peste «strAjile
pribegilon>, pe earl le urmb,. Matein, incunjurat de dio0 de preste Olt»,
r'em4ita neasta.mpe'rath a vechei partide militare. Un ofiter domnese
e bdtut la Ungureni; D6mna i Curtea el fug la Giurgiu. Se dg, in
fine, la 23 August st. v., lupta decisivä intre trupele domnesci i revoltati,
in vecingatea Bucurescilor restrin0 al acelor vremuri : invin0, pri-
begil fug, perdênd, in 135.t6lie i dupà dinsa, pe multi din al bor. La
Tismana, unde se adApostise, efii resistä trei ile o§tilor românesci,
comandate de Banul Boul, un Moldovén, ginerele, bine cunoscut din
socotelile n6stre, al lui Stefan-Vodd Tomp. Un trimes domnesc II
gäsi peste munti. In curind, Matehl, apzat in FagArn incept" a ne-
gocia cu impArtitorul cel nal al tronurilor, Abaza-Pap de Silistria, mo--
tenitorul puterii lui Skender-Pa§a. (2)
... 16 Martii. Gab dem Szekeli GeSrgi auff Befehl biss in den Bukurest
mit Fursten Brieffen ...
8 Maii , Khompt der Kovaczy Peter aussm Bukurest zuriick . 21
Maii Zahlt auff des Hiriza Ankhunfft 22 Maii Auff des Fiirsten
Ross, so der Hiriza mit sich bracht . 24 Maii. Khomen des Hiriza
Diener an mit den Rossen so Fiirstlichen Gnaden zu verehren gebracht
wurden, 13 Personen. (Mentionati i la 25-6.) 27 Maii . Eodem friie
khompt der Hiriza an mit viellen Gesiindtl, verbleybt bis auff den dritten
Tag ... Des Hiriza Knechten bey des Fiirsten Rossen. (Si la 28-9.) 31 Maii.
Khommen des Hiriza Diener, 24 Personen, zuriick .
26 Junii frhiie, kham des Hiriza Lováss Mester, selb 8 Personen . . .
27 Junii friie, khompt der Hiriza widerumb zuriick von Weyssernburg mit
villem Gesundtl. (MeMionat la 28 Inca: stà treT zile.)
1 Julii . . . Kham des Wayda Diener an, Feyervari Istvan, von Weyssen-
burg ...-31 Julii. Khomen von Fiirstlichen Gnaden an des Wayda Diener ...
(21 August. Servi ai Voevodului.) 26 Augusti. Kham an der Lugoffot Pa-ra

(1) V. editiunea chrisovului de réposatul Episcop Ghenadie de la Rirnnic, in Ar-


chiva Soc. sc. 0 lit. din Icte, V, p. 70 si urm. Cf. un alt chrisov al ml din acest
an in Transilvania pe 1894, p. 202 3. Alte acte din 1831-3, in Col. lul Traian, VII,
p. 230 si urm.
(2) Cronica munténk 1. c.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MU! 179

vom Wayden, Selb 17 Knechten .. . 29 Augusti ... Khommen 4 Personen


vom Wayden ... Wirdt des Pope Baille Sohn mit Ffirsten Brieffen bey dem
Wayden geschikt . ..
6 Septembris ... Khompt der Lugoffot Pára zuruk ... 20 Septembris.
Khompt Wizt6r Dumittre vom Wayda, sampt 12 Personen ... 22 Sep-
tembris. Khommen auss der Walachey andere Abgesantten undt der Szabo
Janos sampt 10 Tiirken ...
1 Octobris .. . Khömpt Pettre Decleskul sampt 8 Personen ... 17 Oc-
tobris... Kommen von Fiirstlichen Gnaden des Wayden Diener 15 Personen ...
22 Novembris ... Gab dem Demien Ferencz, auff Abrichtung an die Port,
auff Fiirstlichen Gnaden ernstliches Befehl, wegen der Ross auff die Tonau
und eines Paripa ...
Iatä acum inscriptiunea de pe crucea comemorând pan6 astadi vic-
toria. Se conserva in curtea bisericei Slobozia.
ICI LeOn Voevod I
-I- In numele tatklui I si:a fiului si stintuluf I duh. Adeck eu robul lui Dum-
ne I zeu 16 LeOn Voevod feciorul lu tefan Voevod rkdicat-am aceastk
I

cinstitk cruce in numele I lu S[fe]ti Gheorghie pentru Sk se I pomeneasck de


rkzboiul ce am avut I intr'acestk loc cu pribeagii I cknd au venit de preste
munte asupra domniei meale in an I 7139 in luna lu Avg. 23 I Marti si milos-
tivul Dumnezeu cu rugkciunea lu S[fe]ti Gheorghie supusu-i-au suptu I
I

sabia domniei mele I si i-am biruit si ckt au ckzut In I rkzboiu zac suptu
aceastk I movilk iar crucea se-au rkdi I cat in luna lui Fevr. 20 [7140?]. I [Pe
parka lateraal Putearnicul Dumnezeu invr I ednicind pre noi I 16 Radul
Voevod I cu domnia tkrii rumkneste I in an de la Adam I 7183 vkzund
aceastk cinstitk cruce de pkrintel[e] meu I'd LeOn Voevod si aflkn-
I I

duse I stricatk, domni I ea mea 0-u inoit si fkcuiu si sfkntk besearick


I I

anume sfknt G[heorghiel. (1) I

1632.

La 16 Iulie 1632 sosesc la Brasov, venind din Alba-Iulia, ultimil


soli cersitorl de impacare, pe earl Leon-Vodä i-a trimes la pribegi,
Mitropolitul Grigore, Vornicul Ivasco, Comisul Grigore. FOrte multi
dintre exilati, necunosand situatiunea la Constantinopole si aingriti
de neislAnda nàvälirii ce Meuse, se supun; Asian e facut Mare-Ban.
Dar, in ultima qi a lui Iulie, Leon, dovedit ca un prevaricator nedi-
baciii, e destituit, 0, in profitul lui Alexandru Ilias, se decide o stare
(1) Inscriptiun ea e tipdritii, alt-fel, si in Mu scelOnu, p. 88-9 si in Berendeiii (Bucu-
rescii, in Rev. Rom., I, p. 135). Pétra e reprodusti in fototipie in G. Ionnescu-Gion,
Istoria Bucurescilor (sub presé). Am lásat la o parte rindul din jurul stemei.

www.digibuc.ro
180 N. IORGA

de lucruri analogà cu cea din ultimii anT multamiti ai lui Radu-Vodg.


Michnea. Radu, fiul liii Alexandru, e numit in Téra-Românéscd, tatäl
sü pästrandu-si Scaunul moldovén.
Nemultdmirea cu acestd mesurd fu generald. Alexandru Ilia§ era,
de sigur, eel mai red dintre Domnii acestel epoce. Nedibaciii ca tot-
deauna, el fgcii gresala de a ucide pe cumnatul lui Mate VI Aga, trimes
pentru .a face pace» cu noul Domn muntén.
Bed, pe când Ioan Movild se coboria spre Brasov, intr'un noroc,
Mateid treceh, cu ceva ajutor unguresc, in Oltenia, prin Caransebes §i.
Orsova (1.2 August). Aid aduna aceleasi elemente, earl luptase si
inainte cu dinsul, mergea la Nicopole, era numit Doran, contra obi-
ceiului, de Abaza, stdpanul cel mai apropiat si mai util, lua Turd. de
aici si infra la 30 Septembre in Bucuresci.
Radu, cu Seimenii tatAlui set, cu ceva Ta *tea cu vechii partisani ai
lui Leon: Nicola Vistierul, Hrizea, Papa Logofétul, Nicola Catargiu,
Dimitrie Dudescu, a cdruia rudd, Petru, e pomenità in socotelile nOstre,
Négu Aga, venl pe la Isaccea. «Slujitorii», cercati, refusard s mérgd
cu el. Lângd Plumbuita, in préjma Bucurescilor, la 5 Novembre, se
dadir lupta pentru tron, si biruinta betranului ostén care era Mateiti
fu desdvirsitä. Tinérul cocon fugl cu capul gol, si o parte din sefii
sei rémaserd pe cdmpul de baitaie.
Invingetorul mai merse odatd la Abaza, in Rusciuc, prirni apol un
capigiii in Bucuresci si in fine, inirnos cum era, se indreptd spre Con-
stantinopole pentru a i se recuno'sce domnia (26 Decembre). (1)
... 7 Maii . . Kh8mpt Szekely Giorgi vom Bukurest; war 8 Tag aussge-
I

wesen 11 Maii Khompt Semsei Janos, 19 Personen, so mit den Bo&


ren in dass Land verreisetten ... Den 2 Baren, ihrer 18 Personen. (Si la
12. 13. Andres Diac trimes la. Bucuresci. 15. Solie la Tkari.)
(1 Iunie. Sol cu scrisori in Muntenia.) 14 Junii. Kh8mpt Para Pohar-
nikul auss der Walachay, 20 Personen. (15. Postelnicul «Mussain» dus la
Wasnov. 18. <dvon Posstelnik». 29. Trimes in Muntenia.)
(9 Iulie. < Dem Glior : (sic) Alisse auff 32 Personen». 10. Cheltueli cu
un Agá i cu «boeril».) 16 Tag [Julii] Kh8mpt der Blöschländer Wla-
dika unndt Ivasko Voikul von Fürstlichen Gnaden zurfik; gab auff 50 Per-
sonen 17 Tag, zu Morgen, gab dem Wladika .
15 Augusti Khompt der Manye, auss Blöschlandt, 3 Personen. (Si la 17.)
21 Augusti Ittem khompt zu Morgen der Para Postelnik, 30 Personen
(1) Cf. cu Cronicele, acum deosebite in parte, Hurmuzaki, 11T2, p. 460, n° DXXI ;
Fragmente, III, p. 90, 93. Cf. cdlétoria lui Paul Strassburg, in Mon. Hung. Hist.,
Script., si Cipariu, Archiv, p. 12 0. urm.

www.digibuc.ro
SOCCITELILE BliA$OVULIJI 181

3 Septembris . Ittem zu Morgen khamen Moldner Legatten sampt dem


Kapudsi Czyauss, 12 Personen 8 Septembris . Gabe dem Bidners
Paull von 6 Rossen khen Tarttlen mit einem Baren so von Fiirstlichen
Gnaden khomen . . .-25 Septembris . . . Wird der Potter Kroytoire khen Ba-
kurest abgeferttiget mit Ffirstlichen Gnaden Brieffen 27 Octobris
Gebe des Blöschen Wdden 3 Trabanten. (Si la 28.) 28 Octobris . Zu Abendt
dem 'von Wäiden . 29 Octobris . Ittem zu Morgen gebe dem Joann
Waldt. (Repetat.) 31 Octobris . .. Gabe dem Ivon Waidt Gebe auff des
Ivon Waiden Diener ettliche Personen, so von ihme zurilck sein blieben,
wie er zum ersten Mahl ist ausgetzogen .
1 Novembris. Gebe des Ivon Waiden ... Des Walden Diener . . . 3 No-
vembris. Verrechnett was diesen Tag, den 3 undt 4 Novembris, ist auffgan-
gen auff des Ivon Wäiden Komornik unndt Poharnik . Ittem khompt der
Ivon Wäidt von Pittersperg zuriik Octobris (sio, zu Morgen, dem
Ivon Waiden . r 4 Novembris. Zu Abendt gabe dem Ivon Wäiden. (Pada
la 7.)
1633.

La 15 Ianuarie, Mateig, Dom pe jumätate numai, intre Edicule 01


tron, descalech la Bogdan-Sarai. La 6 Februarie, dUpd o lungd pe-
riodd de durer6sd nesigurantd, se Mai in Divan pira intre Domnul
lul Abaza i boerii Domnului numit legal. Se vorbl cu acest prilej
de Grecil earl aü spart grddina Impftatului cu jahurile i cu t6te
rOutdtile, ce ieall tot ce gäsesc, pand ce aü pustiit téra>, i vorbele
acestea aflard ascultare. Mateiit fu darnic, i acOsta hotari. Cheltul
100.000 de galbeni turcesci i luä asuprd-sI Inca vre-o 60.000, cu earl
tinérul Radu-Vodd scosese pe Leon. La 8 Martie pleck din capitald
si la 20 era in Bucuresci. (1)
Vinand Muntenia pentru fiul sOü, Alexandru Ilias, fàrà noroc ca
tot-deauna, perdit Moldova. 0 miscare ca cea din Tera-Rornânéscd,
atat de noud, atat de conscientd, trebuia sd ispitéscd pe Moldoveni,
pentru cari Alexandru nu putea fi mai bun decum fusese pentru altii.
Un Turc venl sd cheme la Pórtd pe Cretanul Vevelli, cumnatul zi
conduc6toru1 lui Vodd. Era un simptom de disgratie, pe care boeril 11
pricepurd. 0 revoltà fu organisatd, in fruntea careia se gaga un Al-
banes grecisat, dar un «on]. de Ora», nu un qmuzavin, un boer ve-
chill, casatorit cu o MolaovOncd, Vasile Lupu. Constantin sail Batiste
Vevelli fu rupt in bucdti, iar, Domnul, inspaimantat, condus pand la
(1) Cf. eronieele muntene: Anonimul, p. 291-2; Constantin CApitanul, p. 319-20;
Hurmuzaki, 1V2, p. 464, n° DXXVII; p 466, n° DXXX ; p. 467, 11° DXXXII ; Fragmente, III,
p. 94-6.

www.digibuc.ro
182 N. IORGA

Galati, cu tad cuviinta, apoi suit in corabie i expediat poclon la


Constantinopole.
Sfdtuit de cati-va imprudenti, imprudentul Barnovschi se hothri sd.-§1
incerce norocul, sperand ch va fi a§h de bun ca al hit Mateiti. Acesta
se luptase cu o Oste, in fruntea chreia mergeh Skemni-Agasi cu sté-
gul imp6rhtesc de domnie. El, Barnovschi, n'av eh pe consciinta decat
fuga in Po Ionia.
In Iunie, Miron sosia. in Constantinopole, cu boerii cari Ii reclarnad
ca Domn cu sgomot. Aerul acesta nu pldcii. Turcilor, earl nu voiail
ca duph. un Domn impus de térd sh mai isbutdsch §i altul, in acelea.§1
conditiuni. Boeril furh mustrati aspru, InchiT, iar Mir on fu decapitat
la '2 Iulie sub ochil Sultanului. (1) cDumnecleil i dreptatea lui», de
care vorbia in nobilu-i testament, nu-I folosise. (2)
Domnia fu data lui Moise Movild, care, de nevoe, dar venise la Con-
stantinopole i, ceea ce explica mai bine numirea, mo§tenise prin mór-
tea lui Alexandru Coconul (Septembre 1632) (3) §i chaatoria sa cu
Ecaterina, sora MT, singurii copiii legitimi ai lui Radu-Voevod, averea
cea mare a acestuia.
In August, o expeditiune turcOsch, sub Abaza, se organish impo-
triva Polonilor. Ambil Domni, forte putin bucuroO, trebuird sä parti-
cipe la dinsa, mergend cu Pa§a panä la Camenith, unde incepura
lupte inutile. Voevodil romani se luptarà cat mai putin §i. trädarä cat
mai mult. El isbutird prin sciri false sà intOrch pe Abaza inapol, §i
acesta revenl la Silistria in Novembre. (4)
... 14 Januarii . Khömpt ein griechisch Bischoff, 3 Personen. (i la
15-16. Céus trimes pAnA la Bucuresct) 19 Januarii. Zu Morgen khompt
der Hechini Poharnok, 7 Personen. (20. Se daii fret florin): Episcopului gre-
cesc.) 21 Januarii Zalle dem Griechen Dima 100 Czitronen, welche Ihrer
Fiirstlichen Gnaden sindt verehrett worden ...-29 Januarii Khommen
des Vaida Diener, 5 Personen
14 Februarii ... Des Vayda Dieneren 15 Februarii ... Gab des Ivan
Vayda Dienern, 4 Personen 16 Februarii . Zu Morgen, des Ivan
Vaida Dienern, 7 Personen. (Si la 17-9.) 20 Februarii ... Des Ivan Vaida
seinem Kamaras auff 4 Personen
6 Martii Zu Abendt kompt Istvan Deak, des Vaida Diener ... 19

(1) Miron Costin, p. 293 rid urm.; locurile citate din Hurmuzaki.
(2) Testamentul in Arch. ist., 12, p. 187 §3i. urm. E rëü datat de cap Pati intre-
buinlat 'Ana acum.
(3) Hurmuzaki, IVo, p. 454, no DXX.
(4) V. p. 181, nota 1.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA.$0V GLUT 183

Martii ... Des Vaida Postelnik, 5 Personen 22 Martii. Zalen dem


Dragumir Martin von 6 Postrossen, so des Blöschen Vaida Postelnik bis
in den Rfikur gefiihret .
1 Aprilis Kommen des Blöschen Vaida Diener, 1 Personen . , . 11
Aprilis. Zu Morgen des Waida Dienern ... 23 Aprilis Zu Morgen kompt
ein Legat vom Molner Wdden, selb 6 Personen . 23 Aprilis. Auff den
Abendt des Ivon Waida Komornik, 3 Personen 25 Aprilis. Zu Morgen
dem Capitan Gerge [venit de la Principe] und des Ivan Waida Komornik,
6 Personen, so bey dem Abaza Bassa reysen sollen. (26. Cdpitanului.) 26
Aprilis Zu Abent kornpt der Bartsay Jankos auss Blöschlandt zuruk;
gab auff 5 Personen. (17. Cdpitanului.) 28 Aprilis. Wirdt Szekely Georg von
Forstlichen Gnaden in BlOsch Landt bey den Wdden gesehickt mitt Brieffen
. . . Zu Morgen kompt ein Boor vom Matthd Vhdt, 6 Personen. (28. Capita-
nul.) 28 Aprilis Kompt der Durnitraskul, selb 4 Personen . Zu Abendt
khompt Mihaitze Petter auss Bldsch Landt, hatt Fiirstliehefi Gnaden Ross
gekaufft; gab im auff 6 Personen. (29: Cdpitanului.)
(2 Maid. Turc trimes 'And la Bucuresci.) 7 Maii Kommen des Bldschen
Wdden Diener, 3 Personen. (16. Boer condus cu trabanti pAnd la Ruck%)
17 Maii Kommen vom Moldner Wdden 3 Post ... 24 Maii. Zu Morgen
kompt der Bartzay Jarkos und ein Boor, selb 7 Personen. (Si la 25-6.
26. Sol de la Abaza-Pasa.)
1 Junii . Dissen Tag wirdt der Szekely Georg zu 3-mal bey den Abaza-
Bassa auff die Dunaü gesehickt mitt Brieffen 4 Junii Kommen
des Bldschen Waida Diener, 4 Personen. (17. gArnothi Aga» de la Abaza.)
18 Julii Kommen von Moldner Wdden 2 Kurtaner. (24. Kis Georg
Mihaly trimes la Abaza.) 25 Julii Kommen 3 Kurtanen vom Bleschen
Wdden. (Si la 26.)
2 Augusti Kommen 2 Kallaraschen vom Wdden. (21. Turd de la Abaza.)
26 Augusti. Kommen des Bldschen Waida 3 Personen
3 Septembris. Wirdt der Pettre Izbassa bey den Bläschen Midden in die
Taber geschickt 17 Septembris. Wird dess Stan Lungul sein Bruder
in des Abaza sein Tabor bey den Bldschen Wdden geschickt, selb ander
. 30 Septembris. Kompt der Mihaitze, des Stan Lungul sein Bruder,
auss des Abaza Bassa seiner Tabor; ist 11 Tag aussgewesen 30 Sep-
tembris. Kompt ein Boor vom neyen Moldner Wfiden, 4 Personen
(Si la 2, 4, 5 Octobre.) 6 Octobris. Wirdt der Bresde Janos in die Moldaw
in des Abaza Bassa Tabor geschicktt... Gab dem Moldnern auff den Tag.
(Si la 7.) 8 Octobris. Kompt der Nemes Thamas auss der Tabor. (Si la 10,
12, 15, daruri Moldovenilor.) 15 Octobris Kommen 3 Kallaraschen vom
Bldschen Wdden. (19, 21. Moldovenil.) 25 Octobris Kommen 8 Personen
vom Passa, mit 11 Falcken . Kompt der Isza Agha, selb 16 Personen.
(Si in clilele urmdtóre. 28. Miko condus pänd la Dundre.)
2 Novembris Kommen 3 Molner vom Wdden .. 29 Novembris
Kommen 3 P[ersonen] vom Moldner Wäden .

www.digibuc.ro
184 N. IORGA

5 Decembris Auff den Abendt kompt ein Bar, selb 5 Personen. (Men-
tionat si la 6.) 8 Decembris. Zu Morgen kompt der Fledicke, selb 5 Per-
sonen. (Mentionat si la 9.) 13 Decembris. Khotnpt der Szekely Janos, des
Bliischen Vaida Diener ....
1634.

Staruintele hit Abaza-Pap, nernultamit de purtarea lul Moise-Voda


in expeditiunea de la Camenità, zabava unei platI cerute adusera, in
Aprilie, mazilirea Domnului. Vornicul Vasile, care, fugar la Constan-
tinopole, &AO.' necurmat pe dumanul ski de pe tron, ajutd i el la
acésta. Moise trecii in Polonia, desgustat pentru Moth viéta de Turci
§i de domnia lor, cu exemplul rudei sale Barnovschi inaintea ochilor.
El nu paräsI ndul Moldovei, dar domnia o a0epta de acum inainte
numai de la Polonf, intro earl mai tràl o jumatate intréga din viéta
Sa. Vasile Lupu se zul pe tronul moldovenesc, pentru a domni nein-
trerupt nouk-spre-dece aril de dile, cat cel putin Ose din Domnii earl il
precedase. (1)
3 Januarii. Kommen 4 Baren auss der Walachey, selb 45; ziehen bey
Fiirstlichen Durchlaucht: der Oberst ist der Komis Mayre ... Gab auff des
Lovaz Mester sein Herberg, auff 8 Personen ... Gab dem Schreiber auff
7 Personen . Gab auff des Gabrilaz sein Herberg, auff 6 Personen . , .
Dem Jeda Capitan auff 3 Personen ... Dem Werlin Capitan auff 4 Perso-
nen ... Dem Mischeck Capitan undt dem Wizei Capitan auff 15 Personen
... 3 Januarii. Auff den Abendt kommen 4 Kalarasehen vom Bldschen
Wäden. (Daruri boerilor, pe nume, s't la 4 cVerlachsy Capitan, auff 6 Per-
sonen» i oRatz Petter Capitan, auff 15 Personen». 5. «Boerilor».) 25
Januarii. Kompt der Komis Mayre von Fürstlichen Gnaden zuruck, selb
38 Personen. (26. Aceiasi. Si cVerhasi Capitan»).
(5 Februarie. Sol de la Bucuresci.) 18 Februarii Kommen 4 Kurtanen
vom walachischen Wfiden.
(De la 15 Maitie inainte, daruri cboerilor».)
1 Aprilis. Zu Morgen kompt der Manye, 3 Personen. (2. Sol la Bucuresci.)
13 Aprilis. Zu Morgen kompt Serban Posstelnik, 3 Personen. (Si la 14, Pos-
telnicul.) 16 Aprilis. Zu Morgen dem Nika Capitanii . . .
3 Maii Zu Morgen kommpt ein Buyer vom Bläschen Wäden, mit Namen
Vornikul Pre Mayre, 7 Personen. (Si la 5.-16. Trel Postelniel de la Voclà.
18-19. cDamien Ferentz», venit de la el. 26. Trimes in Muntenia.) 27
Maii ... Item kommen des Matte Waida Diener, 2 Personen
(1) Cronicele muntene, //. cc.; Miron Costin, p. 268-301; Hurmuzaki, n12, p. 477,
n° mum' ; Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 607, 611.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULIII 185

7 Junii ... Item kompt der Para Lugofott, 10 Personen. (Si la 8.) 21 Junii
Czu Morgen kompt ein Buyer auss der Molden, Grama Michail, 21 Per-
sonen. (Si la 22 mentionat.) 24 Junii ... Item kommen 2 Bugeren, Illy Wor-
nikul, 10 Personen. (Si. la 25-6.)
8 Julii ... Item kompt der Moldner Buger von Weissemburg zuruck, 20
Personen. (Si la 9 mentionat.-17. Soli ai lui Barcsai, intorsi din Muntenia.)
17 Julii Auff den Abendt kompt der Baresai Jarkos auss der Walachey
undt 2 Bugern, 20 Personen. (Si la 18-9.) 24 Julii Konapt der Arseni
Poharnikul vom Blaschen Waclen, 5 Personen . 28 Julii ... Item kommen
des Kis Pal Balint 2 Diener, sollen auff Post, in die Moldaw
(8 August i urmatórele. Medic grec.) 16 Augusti . Item kompt ein Post
vom walachischen Waden, Petre Kapitan, 2 Personen 31 Augusti . . .
Kompt der Barcsai Jarkos auss dem Bukurest, 2 Personen
(2 Septembre. Solii sunt condusi in Muntenia. 6. Trimetere in tabara
Principelui. 8-9. Trimes Ain die tarkisch Tabor». 11. CapitanI veniti
pentru prinsf. 12. MultarnirI lui Miko, care mersese in Muntenia. 25.
Barcsai intors din tabara tura 30. Turd condusl acolo.)
1635.

In acest an se inchega legaturile de prietenie dintre Mateiii-Vodd


ei vecinul sëü ardelén. Belleny, de care vorbesc socotelile, e unul
din principalii Generaii aff <Graiulul>> ArdOlulut (1)
24 Decembris [1634.] ... Item czu Morgen kompt der Schorban Ispan
vom Blaschen Wöden, 6 Personen 26 Decembris . . . Czu Morgen
kommen 2 Bugeren vom Blaschen Waden, 12 Personen. (Pomenitl si la 27.
Sosire de Tatari.) 29 Decembris Czu Morgen dem Illie Wornickul auff
Befhel, 5 Personen. (Pomenit si la 30-1.)
(1-2 Ianuarie. Mentionat Ilie.) 26 Januarii. Czu Morgen kommen drei ISa-
larasehen vom Blaschen Waden .
(5 Februarie. AltI trei caldrasl.) Kompt ein Buger mit Nahmen Szava von
Fürstlichen Gnaden, selb 9 ...
(8 Martie. Doi chlarasl munteni.) 12 Marta Kompt der Buger Petrascko,
2 Personen 19 Martii Zu Morgen kompt der Sava PostelnickS1
vom walachischen Wajda, 2 Personen 23 Martii. Kombt des walachi-
schen Wayda Secretarius, 5 Personen 24 Martii. Zu Morgen dem
Mihaly Deack. (Si la 25-6.) 27 Marta Zu Morgen gaben des Moldner Wayda
Dieneren, auff 5 Personen .

(1) Cf. Hurmuzaki, IV1, p. 635, la° DLXI ; Col. luj Traian, 1884, p. 216. Scrisori
din acest an ale lui Mateili, in Töra-Magyarkori Allam-Okmanytdr, II, p. 239-40,
244-5, 245-6 si urm. Tractatele cu Ardélul ibid., p. 252-9; Col. 1. Traian, 1884,
p. 216.

www.digibuc.ro
186 N. IORGA

6 Aprillis Auff den kompt der Sava Posthuck (sic) vom walachischen
Wajda, selbst 6 Personen. (Mentionat qi la 7-9.) 20 Aprillis Zu Abend
kombt der Sava Postelnick von Fiirstlichen Gna den zuruck, selbst mit 6
Personen .
6 Maii. Zu Morgen kompt der Jusup Wadorff vom walachischen Wajda,
5 Personen ...
(16 Iunie. Pomenit sun eJusup CzaussD.)
8 Julii Kombt der Bellenny auss Bleschlancl, 6 Personen. (Mentionat qi
la 9.) 22 Julii Zu Morgen kommen von Farstliehen Gnaden Bugeren
Sava Kluscher, Lugefodtt Symon und Lugefodtt Sava, mit 26 Personen
22 Augusti. Zu Morgan kornbt der Sava Lugefod, selbst 4 Personen Zu
Morgen gab dem Wledike auff 10 Personen. (i
la 23).
4 Septembris Auff den Abend kombt der Burger vom Moldener Waida,
der Schadrayrul, selbst 21 Personen 5 Septembris. Zu Morgen khornbt
der Buger ... 18 Septembris . . . Eodem die kombt des Moldner Wayda
Gesandter von Fürstlichen Gnaden zuriik mit 21 Personen. (Si la 19-20.)
17 Novembris Zu Morgen kombt der Fugrescher Wdwarbiro auss
walachisch Landt, selbst 7 Personen .

1636.

in 1636, aliantele se fixOz5. in Wile de la Dundre.


RákOczy, amenintat de Turci, earl II gàsia prea puternic, veclendu-si
dusmanil i rivalil, Moise Szekely, Stefan Bethlen, sprijinitl din Buda
sail din Constantinopole, adoptd o politied filo-crestin 5. In Imperat
in Regele Poloniel el veded sprijinitorii sel naturall contra reil inten-
tionatului suzeran.
Mateiii-Vodd se alipl la acestd politicd, putin incredetor in promi-
siunile Turcilor de a nu-1 schimbd i putin dispus a juch rolul unlit
Alexandru Ilias sail al unui Stridie Ore-care, Dornn cu intermitentd
si cu chirie. El trimise intdiil la seful crestindtatii, la Irnperat, cerend
sd-1 pue in legaturY cu Craii> vecini din Ardél i Polonia, sd-1 men-
tie in scaun, ajutându-1 la nevoie cu cel putin 3.000 de muschetarY si
lingua sit-1 addpostescd la nenorocire, sà-1 réspldtescd, in sfirsit, pentru
revolta sa eventuald si interventiunea ce se ardth gata a incercd.
pe lângd popOrele crestine de peste Dundre. Solii, Sava GrAmäticul,
Komaromi, Udriste Násturel i Grigore Sirbul, furd bine primiti,
scrisorile cerute se acordard. (1)
La Regele Polonid Mateilt trimese pe boerul Marcu, cu oferte simi-

(1) Hurmuzaki, 1V1, p. 623 0 urm.

www.digibuc.ro
SOCOTEMLE BRAsovuLui 187

lare, iar la RákOczy, cu prietenia cdruia se läudà, mai multe so-


lit (1)
In schimb, Vasile Lupu, contra cdruia Po lona' sustineail pe Moise
Movilà, aapostit la 4, atitá pe Tun)." la um rdsboiii cu Regatul, ofe-
rindu-se a ap6rh, impreund cu Muntenil, granita. Din -partea lul, Regele
polon certt formal gonirea Jul Vasile, amenintând cä alt-fel va fi suit
a-I scOte insusl. (2)
Anno 1635, 17 Decembris. Zu Morgen kommen 2 Baren vom Moldner
Waiden: der Sattrarul Maire und der Postelnik Gr Ama, mit 36 Personen.
(Pomeniti ci la 18.)
3 Januarii . Auff den Abendt kommen die Baren von Ffirstlichen
Gnaden zuriick, Sattairul Maire und der Posstelnik GrAma, 35 Personen...
4 Januarii. Czu Morgen gab auff der Baren ihren Herbergen, zu ihrem
Christag 5 Januarii... Czallen denen Führleütten so die Baren bis
auff Tarttlen gefiihret hatten. (13. Solie la Han.) 31 Januarii Auff den
Abendt khömpt Nikula Posstelnik auss Blöschland, 2 Personen
(Si la 1 Februarie.)

khompt Kolczyar Matthe, 2 Personen


der Radul Posstelnik, 12 Personen ...
...
(11 Martie. Postelnic cu scrisori, de la Vodd.) 13 Martii. Czu Morgen
19 Marta . Zu Morgen khompt

5 Aprilis . . . Czu Morgen khömpt Radul Posstelnik von Fiirstlichen


Gnaden, 5 Personen. (7. Trel servI de la Domnul munt6n.) 16 Aprilis
Czu Morgen khömpt der Elie Wornikul auss Blöschland, 4 Personen. (Si
la 17.)
13 Maii. Czu Morgen khömpt der Elie Wornikul, 5 Personen. (Mentionat
ai la 14.) 15 Maii. Czu Morgen kh8mpt eM Bar aussm Landt, Kosstandin
Posstelnik, 39 Personen Khornpt der KAdassi Mihali auss Blöschlandt,
4 Personen. (16. Mentionat cboerulv.) 26 Maii. Czu Morgen khompt der
Posstelnik GrArna,5 Personer ... 27 Maii. Czu Morgen kh8mpt der Hor-
vath Janos auss der Molden Kh8mpt Ztoika Posstelnik vom Bl8schen
Weyden, 6 Personen ...-31 Maii. Khiirnpt der Kathner ihr Capitan, Boiti
Istvan, sampt 4 Heilpleaten, 14 Personen ...
1 Junii . Czu Abendt khompt eine moldnersche Bottschafft von Fiirst-
lichen Gnaden, Kosstandin, 18 Personen Auff den Abendt khompt der
Wornikul Elie, 8 Personen. (2. Mentionat Constantin.) 9 Junii. Czu Morgen
khömpt der Elie Wornikul, 5 Personen. (10. Mentionatl cboerii». 11-2
Mentionat ci Ilie. 13. Sosesce un cdpitan de chtane.) 15 Junii. Czallen

(1) Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 616 i urm.


(2) Hurmuzaki, IV°, p. 488-90; Supl. It, p. 235, n° ccomv; Fragmente, III, p.
98-100. Pentru traducerea in românesce in acest an a catechismului lui Canisius,
v. Arch. f, siebenb. Landesk., N. Folge, XIX, p. 629.

www.digibuc.ro
188 N. IORGA

auff Befehl dem Wlad Monezkul ffir ein ... (sic), welches des Blöschen Weiclen
Post zu Thod geritten. (25. Cdpitani de cdtane.) Eodem 30 Junii zu Morgen
kompt Radul Klusserul auss Bleschlandt, selbst 5 Personen
1 Julii. Zu Morgen kompt der Gerge Posstelnik, selbst 4 Personen. (3.
Gheorghe e pomenit.) 8 Julii Auff den Abendt kommen vom Moldawer
Wayda 3 Kalaraschen. (18. Mentionatá sosirea lui Horváth István 0 a unui
altuia, cu Catane.)
(1 August. Sosesce Boiti cu trei cApitani.) 2 Augusti... Zu Morgen kompt
der Radull Posstelnik, selb 5 Personen. (5. Doi caldra0 de la Domnul mun-
tdn.) Auf den Abendt [5 Augusti] ein Bottschafft vom Moldner Wayda,
Gramh. Postelnik, selbd 18 Personen. (Mentionat 0 la 6.) 13 Augusti. Zulu
Morgen kombt der Nagy Mihaly, dess Moldner Wayda Diener . . . 21
Augusti. Zu Morgen kommet der Posstelnik Gramh von Fiirstlichen Gnaden
zuriik, selb 14 Personen. (Tot cdtane.) 31 Augusti. Kommet Szawa Diakul
vom valachischen Vayda, selb 5 Personen
(1 Septembre. «Boerilor».) 17 Septembris . . . Eodem auff den Abendt
kompt der Caspar Deak vom Ivan Wayda, selb 5 Personen .
(3 Octobre. Trimes in tabgra Principelui. 4. Trimes la Bucuresci. Sol
din tabára Principelui. 5. TabAra argtafa ca fiind la Turda. 6. Platà
de trabanti. 7. Serv de la Vasile-Vocra.) 8 Octobris ... Gab auf Befehl dem
Berabenge auff 37 Personen, so in den Temes auff den Predal sein ge-
schickt worden, einem jeden in Post auff 3 Tag. (Serv al lui Vasile-Voc16.)
10 Octobris. Zu Morgen kommet der Ivan Wayda und. Barcziai Akos mit
20 Personen Zum Morgen gaben auff dess Ivon Vayda sein Herberg,
auff 9 Personen Zum Morgen gaben auf dess Barcziai Akos sein Her-
berg. (Ambit' la 11-4.) 14 Octobris . Schicken wir abermahls auss der
Belgerey 35 Personen in die Pravo-. (Sosesce Pettki István, cu aki 19,
gauss der Bussen». 15. Mentionat Ioan-Voclà. La 21-2, «Sorban Ispan».)
27 Octobris Kompt der Bassai Thomas und Barczai Akos auss Blesch-
land; gab auff dess Barcziai sein Herberg, auff den Abent 31 Octo-
bris . Zalen dem Ivon Moskaffan 2 Rosen so der Ivan Wayda hat biss
zum Grossen Schink rnitgenomen. Sein 4 Tag aussgewesen
1 Novembris. Zu Morgen kompt ein Bothschafft vom Moldawer Wayda,
Jeremiae Vinckuliczye, selb 12 Personen. (Sol venit din «tabgrä». 13.
Trimes in Muntenia. 15. PazA «im Temes».) 15 Novembris Wirdt der
Nagy Janos mit dem Hannes Armbruster in die Moldaw bey den Moldner
Wayda geschikt. (19. Sol din e tabArá». Trabanti trimesi «In munti».) 21
Novembris . . . Auff den Abent kompt ein Moldauers I3ottschafft von Fiirst-
lishen Gnaden zuriik, Ieremy6 Wunkuliczie, selb 10 Personen. (Mentionat qi
la 22-4. 25. Sol din tabArá.) 26 Novembris. Zu Morgen gaben wir dem
Ionasko Vornyklus, selb 9 Personen. (Si la 27-8.)

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIII 189

1637.

Relatiunile lui Mateiti cu crestinil devenira si mai strinse in 1637.


ImpOratul II trimese pe Luca Matcovici, iar Domnul se grab] sa ex-
pedieze o a doua. solie. (1)
Era de sigur, o politica noua, insä si forte indrasneta. Dar Domnul
care invia planurile de alianta crestind ale lui Radu $erban, avea si
insusirile militare ale acestuia i, mai mult deck el, o minte inteleptä
si cumpënita.
Chiar la inceputul anului, Vasi1e-Vod avii grija sà denunte la
POrta tradarea vecinului sèü. (2) Ingrijati de scirile ce veniall de la
Dundre, temAndu-se de turburdri saü atacuri din partea BugOcului,
Turcii, des). ocupaiii cu vecinicUl rasboiti persan, luara mOsuri. Un fost
Mare-Vizir, Mehemed, fu numit Pasa de Oceacov si de Silistria, in locul
lui Kennan, care si el succedase lui Abaza. (3) Mehemed trebuià sä
cheme pe. Mateill sub pretextul expeditiunii, se-I oprOsca si sa-1 tri-
mOta la Constantinopole.-Locul sOil, rivnit de Stridie, ex-Leon-Voda, al
carui nas, cumpOrat cu sOse-deci de galbeni turcesci, fusese expediat
lui Mateiü de curind (4), era destinat lui Ioan, fiul lui 'Vasile Lupu.
Dar Mateiil nu se rasa inselat : el zabovi sosirea sa in lagar. Atunci,
conform instructiunilor ce avea, Pasa trimese contra lui pe Domnul
Moldova
Vasile sosi la Milcov cu peste 30.000 de Omeni, sigur de isbanda, si
strialbatii adinc in téra dusmanului. Dar Matelii era pregatit si Rd-
kOczy II trimese imediat la 10.000 de Unguri i Nemti, sub Michail
Toldalagy i cunoscutul Ioan KemOny. Armata reunità avea 28.000 de
Omeni si 20 de tunuri.
Vasile fu respins, gonit, urmarit in directiunea Iai1or (Octobre-,
Novembre). Trebui sã intervie noul sangeac, care primise, se pare
ordine nouO, pentru a opri pe navalitori. El promise a mentinO pe
invingOtor si a sc6te pe invins, conform regulelor politicei orientale.
RakOczy, agitat de temeri din partea Turcilor (5), (Muse, de alt-fel,
comandantilor sgi instructiuni ulteriOre, earl' faceati dinteinsii mai mult
nisce impaciuitori. Cu acestea, in Decembre, expeditiunea se mantul
(1) Hurmuzaki, IV1, p. 628-9, n° DLI. -
(2) Hurmuzaki, Fragm., III, p. 104.
(3) Asupra executAril acestuia, v. Zinkeisen, IV, p. 511.
(4) Hurmuzaki, p. 493, n° DLXVII.
(5) Cu cari incheiase pace Inca in 1636 tómna (Zinkeisen, IV, p. 481-2).

www.digibuc.ro
190 N. 1ORGA

§i, ailând de succesul el, Turcil de la Buda se gràbirà a läsh in pace


pe triumfAtorul Principe al Ardélului. (1)
(21-2 Decembre 1636. Doi servi de la Vasile-Voda. 29. Postelnic de la
Mateifi-Irodi.)
6 Januarii Eodem khömpt eM Bar vom Waida, Pana, selbt 4 Perso-
nen ... Kh8mpt auss der Molden POttru Posstelnik. (7. Petru mentionat.)
9 Januarii Czallen dem Dumittru Racz Gerge von vier Rossen so mit
dem Pana gewesen in Kfimpina. (23. ese servi de la Vasile-Voda.) 24 Ja-
nuarii. Kommen von Czeyden des Moldner Waiden Legaten Diener, 4 Per-
sonen
7 Februarii Kh8mpt der Szava, Blöschen Waiden Secretarius, 5 Per-
sonen. (Si la 8 pomenit. «Post» din Moldova. 16. «Postreitter vom Waida».
19. intors «des Waida Diener» de la Principe.)
9 Martii. Khommen des Nagy Pal Diener, 5 Personen, auss der Wallachey.
(12. «Sorban Ispan» venit de la Fagara§. Racz Mihaly, «des Waida Post».)
12 Martii ... Kh8mpt der Szava von Ffirstlichen Gnaden zuriik, 4 Per-
sonen
4 Maii. Zu Morgen kommen auss der Wallachey vom Waida Legaten,
Lugefet Szima und Raduli Postelink, 24 Personen 13 Maii Diesen
Abend kompt der Szava Lugefot auss der Wallachei, 5 Personen 15
Maii Kompt Koltschar Janos mit Fiirstlichen Gnaden Brieffen 19
Maii. Kompt Udre Pesztelnikul von der Hochtzeit auss Zekelland, mit 6
Personen. (Dus en 5 cal la Campina.) 20 Maii Kommen die Boyeren
Lugefet Szima, 24 Personen, von Fürstlichen Gnaden zurilk. (Soldatl de
la Principe.) 24 Maii Zahlen dem Lux Fuherman von den 3 Rossen, so
der Szava Lugefot mit Gewalt hat aussgespant im Themes und mit sich
in Kimpana genommen
(19 Iunie. «Post» din Muntenia.) 20 Junii Auff den Abend kornpt ein
Boyer auss der Moldau; verreyset bey Fürstlichen Gnaden, 12 Personen.
(i la 21.) Auff den Abend [21 Junii] kompt der Kadassi Mihaly und Sze-
kely Janos; ziehen in die Wallachey. (Sosifi de trupe.)
(17 August. Pean Aga, sosit de la Principe.) 19 Augusti ... Der I"etrii
in die Walachei bey den Wayda
2 Septembris. Zu Morgen kompt der Oberste Colonell Jacobus More, 24
Personen, sampt Weib und Kind, Capitan Sigmondt, der Comornik, Feyer-
(1) Asupra acestel expeditiuni avem : a) marturii diplomatice in Hurmuzaki, IV1,
Supl. (cele din IV3, printr'o neexplicabilä neatentiune a editorului, si in VIII);
b) isvOre moldovene: Miron Costin, p. 305-6 (partea cea mai slata plate a croni-
eel); c) isvóre muntene: Anonim, p. 321; Constantin Chpitanul, p. 269; d) isvóre
ardelene: Kemény, in incai; Trauschenfels, p. 336; Kraus, I, p. 124-5, 131-2; is-
yore turcesci: Naima, in Iorga, Acte i fragm., I, p. 61. Cf., despre Kemény, Sza-
zddok, 1883, p. 401 si urm. si mai sus, acest volum din Anale, p. 61-2.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIIT 191

wiri, Peter Deak (sie), Boyti Istwan und Capitan Leitenampt mit vielem
Gesind; auff 5 Herbrigen ist auffgangen biss auff den 4 Tag. (3. Janos
Sz6kely de la Principe trece la Pórta, prin Campina i Buzki.) 6 ... Eodem
kompt der Joon Wayda . 7 Septembris . .. Den jungen Freund Hans
von 6 Rossen auff Czaiden, haben den Joon Waydo gefiihrt 12 Sep-
tembris. Zu Morgen kompt Beleni Janos von Fiirstlichen Gnaden mit 12
Personen; verreiset in den Tabor bey den Waida . Kompt der Boyti
Istwan 14 Septembris Zahlen dem Dumitrii Berzeke von ft&
Rossen in die Walachei, von fiinf Tagen. (Sosiri de Unguri: cComanaj Ud-
warbiroA i altiL)
3 Octobris Kommen zwei Post auss der Walachey Diesen drei
Ross auff Zaiden Kommen auss dem Schiik vier Personen mit Rossen
9 ... Eodem kompt ein Post des Wajdae von Fürstlichen Gnaden,
2 Personen Diesem drei Ross in die Kimpana. (20. Vine capitanul An-
dreiti Farrago. i la 23 era in oras.) 23 Octobris Kompt auss der Wa-
lachey Lugefot Szima mit 13 Personen. (Si la 24, mentionat.) 24 Octobris
Eodem diesen Abend kompt der Daniel Janos mit zwölf Personen
Kompt der Szava Lugefot mit des Capitan Lupul Dienern und Son. (25.
Lui Sima si Sava. Sosesce Horwat Miklos, cdpitan, cu patru persóne.) 28
Octobris. Zu Morgen kompt der Oberste Capitan More mit Weib und Kind,
12 Personen 29 Octobris Kompt des Fayt Istvan sein Hauptman
Feyér Miklos ... Kompt der Capitan Litnampt
7 Novembris Khommen 6 Kathner von Fiirstlichen Gnaden ; führen
Brieffe dem Waida Diesen Abendt kh8mpt der Szima Lugofott von
Fiirstlichen Gnaden zuriik, mit viellem Gesiindl Kommen 4 Kathner,
so den Lugoffott begleitt. (8. Dar Logoretului.) 8 Novembris Khommen
von Farrago und Sandor Matthias sechs Katner zu Morgen. (Cheltuell cu
catane.) 10 Novembris . .. Item khömpt Balogh Lasslo, 5 Personen, ver-
reiset in die Wallachey Wirdt dieser Nagy Janos mit diesem Balogh
Lasslo verschikt in den Tabor ... Schiken dem Ivon Waida ... Dem Klein
Merthen von sechs Rossen mit dem Lugoffott biss in die Wallachey
12 Novembris Czu Morgen khommen des Fai Istvant sechs Diener
mit Fürstlichen Gnaden Brieff wegen der Kopia 14 Novembris
Dein Jacob Merenburger von 4 Rossen; haben dem Fai Istvan Kopia ge-
führet Czallen 50 Kopia, auff Füritlichen Gnaden Befehl (pentru tra-
banti). 15 Novembris Eodem wirdt der Te8retik Marton in die Tabor
geschickt in die Wallachey, mit vier Wagen mit Brott beladen ... Dem
Ztroye von drei Rossen in die Wallachey mit des Waidae Dienern; sindt
5 Tag aussgewesen 16 Novembris Eodem khommen vier Haupt-
leiithe vom Baiti 19 Novembris Wirdt der Balogh Istvan auff
den Neyen Markt geschikt mit 4 gefangenen Personen ... 20 Novembris
... Dem Puff von 6 Rossen biss in die Wallachey... Khompt die Post vom
Herrn Kemeny Janos aus der Wallachey, 2 Personen . Khompt Wa-
sarheli Mihaly Deak mit Fiirstlichen Gnaden salvo conducto (Cu sése

www.digibuc.ro
192 N. IORGA

pergne. 21. Serv al lui Farrago. 23. Vine, cu 35 de persóne, oBakos


Gabor,.) 22 Novembris Ittem czum Abendt khompt der Fai Istvan mit
16 Personen. (23. Pomenit Bakos.) 24 Novembris Czu Morgen khompt
Boiti Istvan, 15 Personen 25 Novembris . Khömpt ein Post vom
Waida, 3 Personen 26 Novembris Czu Morgen khompt Lugoffott
Szdva auss der Wallachey, 6 Personen Eodem die Expedition der
Trabannten. (Plata bor. 27. Pomenit Sava. Sosese trei cdpitani.) 28
Novembris . . . Khompt der Farrago . . . 30 Novembris . . . Khommen
Herr Kenigny Janos Diener mit Prieffen auss der Wallachey . 5 De-
cembris . Khommen zwei Haupleiithe vom Sdndor Mattyas Diesen
Abendt khömpt der Capitan Sigmundt mit ettlichen Soldatten zur Commu-
nion ... 7 Decembris Czu Morgen khompt Lugoffot Szava vom ( ?),
6 Personen ; verreiset bey Fiirstlichen Gnaden 8 Decembris. Czu
Morgen khömpt ein Post auss der Wallachey ; gab auff drei Personen.
(Cheltueli cu Sava.) 9 Decembris ... Czu Abendt kommen des Kemeny
Janos Diener vier Personen auss der Moldau . 12 Decembris ... Dem
Ivon Waida, auff Befehl .
1638.

Mateiii era prea tare i Vasile prea credincios pentru ca ace0


Domni sá pad fi schimbati. Turcil se ostenira, in 1638, sa-i irnpace
in Iulie, se acorda amindurora confirmatiunea. (1)
Putin timp dupd acdsta, in luna luT Octobre, Itákóczy isbutl sa im-
pace pe Domni, a caror soli iscalird la Alba-Iulia un tractat pe care-I
posedam. (2)
... 17 Decembris [1637.] Gab zu Morgen dem Capitan Kosstandin auff
9 Personen Auff den Abendt denen Boiéren. (*i la 18.) 18 Decembris
Auff den Abendt des Herrn Kemoy Janos zwei Dienern.... 20 Decem-
bris. Khommen ettliche Boieren des Matthaei Waidae auss Poln mit Furst-
lichen Gnaden salvo conductu, sieben Personen ... Gab disen Boieren
neun Postrosse hiss in den Kompina . 23 Decembris. Czu Morgen
khömpt Fiirstlichen Gnaden Post Boier Istvan .. . 24 Decembris. Czu
Morgen kommen zehn Tattern mit. des Waydae Dienern ... Des Waydae
Dienern, dem Pattantyus Giorgy Czaltt dein Racz Gerge von drei Rossen
auff Czeyden. (Si la 25.) 25 Decembris Wirdt dieser Uivari mit denen
Tattern auff Klausenburg verschikt zu Ihrer Fiirstlichen Gnaden 29

(1) Ilurmuzaki, 1V2, p. 496 si urm.; Supl. I', p. 237-8. In Trauschenfels, p. 337
si in Memoriile lui Kemény (incal, la anul 1638) rásboiul din 1639 e pus gresit
in acest an.
2) Török-Magyarkori Allarn-Okmanytdr, III, p. 20 si urm. (cf. incai, III, p. 52).
Tractatul dintre Mateil i lialthczy, din acelasi an, ibid., III, p. 26-8. Cf. seri-
sorile lui Vasile-Voda publicate ibid., p. 66 i urm.

www.digibuc.ro
SOCOTELILIt 13RA., OVILITT 193

Decembris. Khompt auss der Wallachey Lugoffott Grigori, neun Personen


. .. 30 Decembris. Czu Morgen dem Lugoffott Grigori, 12 Personen.
(Pomenit pánä la 1-iil Ianuar.)
9 Januarii ... Zu Abendt khompt der Lugoffott Szava auss der Walla-
ehey, 6 Personen ... 10 Januarii ... Dem Száva Lugoffott ... 18 Ja-
nuarii. Wirdt der Pöttru in den Bukhurest geschikt bey den Waiden und
bey den Daniel Janos ... 29 Januarii. Czu Abendt khompt der Daniel
Janos auss der Wallachey, 12 Personen ... 30 Januarii ... Dem Ivon
Waida sechs Ross auff Rottebach ...Seinen Dienern a. (sic) fünf Ross auff
Rottebach ...
20 Februarii ... Auff den Abendt khömpt der Posstelnik Petrasko auss
der Wallachey, mit 4 Personen. (MenVionat si la 21.) 28 Februarii. Khömpt
Posstelnik Pettrasko von Fiirstlichen Gnaden, 4 Personen. (Dus la Cam-
pina.)
16 Martii ... Khömpt des Waiden Post, zwei Personen ... 18 Mardi.
Kh6mpt zu Morgen eine wallachische Potschafft, Radul Mihalczye und
Szava Lugoffott, 17 Personen. (i la 19.) 20 Martii. Khompt des Waiden
Post von Ffirstlichen Gnaden. (Dusd eu trel cal', la Cfunpina.) 27 Mardi
... Khömpt des Waiden Post, Boier Simon, drei Personen. (Dus pânti la
Campina.)
6 Aprilis ... Zu Abendt klitimpt der Giörgi Deak auss der Wallachey ...
28 Aprilis. Zu Morgen kommen Laudat Komissul und Kluczyer Máthé,
zwölf Personen. (*i la 29.)
1 May .. 4 Khömpt Kosstandin Posstelnik von Ihrer Fiirstlichen Gna-
den zuriik. (2. Condus, cu tref cal, la Câmpina.) 10 Maii ... Khomen die
Boiérn von Farstlichen Gnaden zurtik, mit einem Hauffen Gestindtl ...
14 Mai . , .Kh6mpt Capitan N66r mit zehn Personen ... 21 Mail. Zu
Morgen khompt Daniel Janos; verreiset in die Wallachey, mit elf Perso-
nen 4 .. 22 Maii ... Kham des Waiden Diener drei. (Du0 la Câmpina.)
31 Mail.... Des Kemeny Janos Diener ...
3 Junii... Khompt der Daniel Janos auss der Wallachey. (12. Dou6 qPost»
din Muntenia. 15. Daniel la POrt5., cu trimesul german.)
2 Julii. Khamen des Matthe Waiden Diener, vier Personen. (23. Cápitanul
Neer pomenit. 24. Intors Daniel.) 25 Julii ... Zu Abendt khompt Szava
Lugoffott, sieben Personen. (*i la 26 pomenit. 27. Sosire de ckane.
30. Sosesce apitanul Sigmund.)
(7 August. Vine Boiti István.) 11 Augusti .. . Khamen zwei Post des
Matthe Waidae von Fiirstlichen Gnaden. (21. Pomenit cBoiti).)
8 Septembris. Zu Morgen khdmen des Soldan (1) Diener mit Fürstlichen
Gnaden Post; Herberg dem Boiéren zu bestellen ... 4 Septembris. Czum
Morgen khompt Soldan WOrnik sampt andern Boiern auss der Moldau, 110

(1) Era, dupa Kemény (in ineai, III, p. 49-50); eamnatul hil Vasile-Voda.
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seq. latoriee. 18

www.digibuc.ro
194 IT. IORGA

Personen; daneben Barcziai Sandor und Ketiver Istvan mit zwölf Personen;
ist auffgangen in zwei Tagen -k 6 Septembris. Zu Morgen khompt Lu-
goffott Szima auss der Wallachey mit 42 Personen . Verbleiben von der
Moldauer Botschafft zwei junge Boiern kranck liegen, 4 Personen. (7-8.
Luf. Sima i boerului bolnav.Tot aa pane. la 18.) 18 Septembris . Kho-
men von Weissenburg des Lugoffot Szima drei Diener. (Boerii bolnavi po-
meniti 0 la 19 1-ta Octobre.)
1 Octobris Diesen drei Kalarasen vier Postrossen biss in den Kim-
pina. (2. Bolnavii; pomeniti 'Ana la 8.) 8 Octobris Khommen von dem
Moldauerischen Legaten zwei Diener Herberg zu bestellen. (Bolnavil po-
men** la 9.) 9 Octobris . Zu Abendt khömpt der moldauer Legat Soldan
mit viellem Gesindt von Ffirstlichen Gnaden zuriik. (i la 10 pomenit. Da-
rurl §i lui Ke8var Istvan", cu epte persiane, oi lui cCzegledi Mihaly, Szabo
Miklos'. i la 11.) 11 Octobris Czu Morgen khompt der Lugoffet
Szima von Fiirstlichen Gnaden zuriik, mit viellem Gesinde. (i la 12. Plata
pentru eel ce ingrijise la Soldan.) 13 Octobris . Auffm Abendt khömpt
der Somi Matthyas zurilk, so den Szima Lugoffott begleitett. (14. Pentru
ajutor, la gazda luI Sima.) 14 Octobris Czu Morgen khompt Daniel
Janos mit 20 Personen, verreiset in die Wallachei bey den Waiden. (*i la
15 pomenit. 30. Sosire de catane inaintea lui Barcsai.) 31 Octobris
Zu Abendt kh8mpt Fiirstlichen Gnaden Post Fekette Janos; verreiset in
die Wallachey, 2 Personen .
6 Novembris Ittem khommen auss der Molden Barczyai Sandor undt
der Balpatak, 6 Personen 7 Novembris Ittem khompt Posstelnik
Many, 3 Personen, von Fiirstlichen Gnaden zuriik. (Era un boer muntén.)
9 Novembris Eodem khornpt zu Abendt Janos Deak, Ffirstlichen Gna-
den wallachischer Schreiber, auss der Moldau, vier Personen. (Trabantl
sositi in cursul lunii.) 12 Novembris Wirdt der Pöttru in die Wallachey
bey den Waiden geschikt, des Kozakul wegen. (14. Sosire de Postelnic.) 21
Novembris Eodem czu Abendt khompt der Lugoffott Udristhe von
Ffirstlichen Gnaden zuriik mit viellem Gesindl ... Dem Somi Matthyas, so
mit dem Boieren khompt. (i la 22.) 26 Novembris Zu Morgen khompt
Capitan Boldisar, Moldauer Legat, von Ffirstlichen Gnaden zUriick, mit
sieben Personen. (i la 27-8 pomeniti boenil i Baltazar.) 29 Novembris
. Zu Morgen khompt Doctor Leo mit acht Personen. (i la 30.)
3 Decembris Khompt zu Morgen Boier Istvan, des Matthe Waidae
Diener, drei Personen. (Si trabanti.) Item khömpt Doctor Leo zuriik

De aid inainte urméza." un registru, care a fost intrebuintat pentru


o tesa de licenta i se aflä tiparit, in Apendicele la dinsa, tOtä partea
pentru care ne intereskä. (1)
(1) Négoe Popea, Memoriile WY, Kemeny, Brasov 1899 (sub presfi).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:11,M 195

Dar avem pentru perioda urmatOre din epoca lui Mateiti i Vasile
o bogata colectiune de scrisori domnesci sail scrisori particulare, cart
n'ati fost pana acum nic publicate, nic analisate, nicI intrebuintate.
Pe la 1642.
La 1642 capka demnitatea de Jude Michail Goldschmied, care 0 tina
multa vreme. Catre el sunt adresate urmat6rele scrisorl fall data :
Patru scrisori ale Marelni Vornic Dragomir, despre care cronicele
Orli' si isvórele strdine nu ne povestese nimic, desi. el era unul dintre
eel mai importanti sfetnici ai Domnulut
Iata in intregime una din aceste scrisoil ale lui Dragomir (n° 541):
[N° 541.1 La al nostru cinstit 0 pre inbit si de la inimk dulce si bun
priiaten, jupan Mihai, judepil cel mare dentru cinstitk cetatea Brasovului,
pohtim dela milostivul Dumnezeu Sk dkruiasck dumnitale multk sknktate
si bunk pace, inpreunk cu toat[k] cinstitk casa dumitale. Cktrk aceasta, cin-
stitk cartea dumitale ce mii-ai scris pre feciorul nostru, pre Lupul Vkta-
vul, venitu-mie-au, si cu dragoste 45 am priimit, si scrisorie dumital[e] pre
rknd i-am intkles, ci multkmim dumitale pentru ck6[i] nu skntem uitat[i]
de cktrk dumneta. Asijdirea facem stire dumitale Ck, avknd Mkria Sa Domnu
nostru aceastk sticlkrie, carea iaste de treaba Mkrie Sale, scris-au Mkriia
Sa pantry pkmkntul ce Sk ailk in ulatul cetktii supt ascultarea clumnital[e];
ce si .noi pohtim pre dumneta ea Sk aibk poruinck ci sk skrguiasek sk nu
fack zkbav; iar, ce va fi pohta si treaba Dumitale aiqij cktrk Mkriia Sa
Domnu nostru si cktrk tam noastrk, nu ne prigeta, ce in tot ceasul ne
porunceste; noi skntem bucuros ci gata Sk slujim dumitali. De aceasta poh-
tim... Amin. .A.p. 11,
Nendoit 0 bun priiaten Dumitale
Dragomir Tel Dvornic.
La al nostru cinstit si iubit si de la inimk dulce si bun priaten si de
aproape vecinu, japan Mihai judetul cel mare dentru cinstitk cetatea Bra-
sovului, cu cinste sk se dea.
Pecete rupta.

A doua (44 Ianuarie»; n0 571) e o interventiune a Vornicului <Ten-


tru rkndul luX Vasielie cu fratea-sku»; a treia (n° 606), scrisa de si-
gur irnediat inaintea celet reproduse in intregime, e recomendatiunea
pentru Lupu Witavul ; a patra, n° 543, din 5 Martie, in legatura cu
nI<< 338 si 571, e referitóre iarasi la <<pIra hX Vasile cu frate-gil Ivan.
Reproducem un pasagia important pentru cunóscerea jurisdictiunii
,znegustorilor»:

www.digibuc.ro
196 N. IORGA

... Alta, fac stire dumnital[e] pentru rkmlul in Vasilie, cum nu avut
muith pkrk cu frate Skil Ivan maintea Devanului, pentru multk pagubk ce
au avut Vasilie de la frate-sku Ivan. Ded[i] i-au trimes Domnu nostru la
negutktori de i-au socotit si le-au luUat same pre amkruntul de toate lu-
crurile lor, dk 1-au dat neguttorii pre Ivan platnic frktine-sku lu Vasilie,
cu care se-au .dat insusu Ivan platnic, cu ce scrie in zapisul neguttorilor
si in cartea Domnu nostru de jud[e]catk, dupk jud[e]cata neguttorilor
Autorul celor tret scrisori urmatóre e boerul SocoL Marele-Clucer
Socol Corndténu, cnn cucernic nevinovat boor., spune o cronica
ardeléna,ecare nu-s1 avea parechia in Tera-Romanescab, fu una din
victimele Seimenilor, cu prilejul re'sc&lei, lor contra batranulul Mateiii-
Voda. El fu ucis la Tirgoviste, da gazda unde zacea bolnav, In
1653. Fiul ski Chrstea avt, in 1655, aceeasI sOrta, pe timpul nouei
re'seOle a Sêrbilor. (1)
Reproducem intréga scrisórea lui din 25 Aprilie ,(n° 540):
t La al nostru cinstit i mai marea ca un pkrinte i jupau, Michai KNA
CSATE till liar rpam Rpkwkatici II npkra[ps] S joi pas RAM W k.
De pururea am scris cu mult[k] bucurie la aln nostru cinstit mai marea
00.
C r
0 ea -un pkrinte jupan Mihai KEA CSANI till uia rpaAa spasm, en inim[k]
bun[k] i cu slujbk plecat[k] Mkriei dumnetal[e], ca unui phrinte. Vod[kl
Mkrie Sa inch iaste skn[k]tos t i vesel; noi Inck nvijdere. Pentru Irani dum-
netalea de postav, inch destul am silit, ckt Dumnezeu va erede, i se-u dat
in mkna slugii Dumnetalea ugh[il 375, i am zis jupik]nului Eriei(?) Sk
vie impreunk cu omul dumnetalea; pentru mesteri inck multemeseu durn-
netale ca unui pkrinte, si de acmu iar, in ce va fi pofta dumnetalea, tot vom
sluj[i]. Numai sk fii Dumneta skn[k]tos, Amin. Ap. 25.
Ca un fecior al Dumnetale,
Socol Cliad.
[Pecetea neinteligibilà, mica, ovalá: GOK0/1 IlatupSn.]

Alta scrisOre (n° 587) se refera la trimiterea pentru etärguiell a


lui Boiar Istvdn la Brasov; e datata din 28 Martie.
A treia, care este evident din ace1as1 timp (e datatà: 26 Aprille),
vorbesce de expediarea aceluiasi Boiar la eveselia ce Sk liceputt In-
tru eistit[k] casa dumnital[e] cu sora noastrk,fiia dumital[e]» (no 581).
Ca si In scrisorile ml Dragomir, se spune intairi ea Domnul e «sä-
natos i veaselD, precum sunt i boerii epre langa spatele Märid Bale».
(1) Cronicele muntene, in Magasin, I, p. 304, 309; IV, p. 328, 338; Kraus, 1, p. 205.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULUT 197

N° 593 e un bilet, pecetluit cu o nedistincta mica pecete verde, prin


care se recomanda lui Michaiji Goldschmied i lui Cristian Herschel,
«judetul cf.,1 betran», vdtavul Bonciul. Cel ce o iscalesce e alrizea
Vel Vornic», viitorul Hrizea-Voda sail «Hrizica,.

Hrizea ne apare, din putinele lucruri ce cunOscem asupra lui, ca


dusmanul eel mai hotarit i statornic al easel Basarabilor.
«Hrizea, fiul lui Dumitrasco de la Bogdanei,, un boer de te-rd, se
intimpina langa Leon-Voda, care-I trimete ca sol de pace la fugarul
Aga Mateiti, in Ardél. Cand Leon e mazilit i Mateiti-Voda cobOra.
munil Hrizea nu-1 recunósce, ci trece in Moldova, la Domnul numit
de POrta, la Radu-Vodd Alexandrovici. Batut, impreuna cu Ostea
acestuia, et se adapostesce in Moldova, i, cand Mateiti se duce la
Constantinopole, intre pIrIii lui la Divan gäsim i «trel slugi ale
Hrizii Vornicul,. (1>
Constantin-Voda, suecesorul lui Mateiü, II fact]. Mare-Spatar dete,
tOta increderea sa. El era intimul Domnului cand isbueni, la 27 Fe-
bruarie 1655, miscarea militara a Seimenilor (2), aliati cu «némul do-
robantesc», eu cea-l-alta casta militarà, indigena, de care-i lega cama-
raderia de arme ca i incuscririle. Se scie ca Domnul trebui sa-si
ascunda adev(Yratele simteminte fata cu céta de pretorieni turbati
earl ardeati casele, ucideati cu gramada pe boeril protivnici, càlcaü
bisericile, risipiaü móstele, ardeaü icónele, vindeati cartile de slujba,
ii prefaceail odajthile in «contese, &dile i altite, pentru fetele i ne-
vestele lor. Dand de scire la stapanul crestin si la eel pagan, la Siavus-
Pasa de Silistria si la Gheorghe RalcOczy II din Ardél, el trebui sa
merga cu lagaruI teribililor 861 epitropi.
Rákóczy convocase o Dietä la Alba-Iulia, din causa imprejurarior
din Muntenia, in Aprilie. El inselase, in unire cu Constantin, pe boerii
compromisi, si-i Meuse a venl la el in Ardél, unde fura despoiati ei
unii dintre dInil opriti. La 12 ale aceleiasi. luni Iunie, Principe le Ardé-
luhil se afla la SighisOra, cu 30.000 de Omeni; la 13 pleca spre Bra-
sov, iar la 24 trecea granita, cu Ostea i douë-spre-dece tunuri. La

(1) V. mai sus, p. 181.


(2) Iatá douk caracterisari contemporane ale Seimenilor: cE de sciut cã ace01
Seimeni eraii o pedestrime inimósà, bfirbatä i iute, cei mai muIti Sêrbi sail Rap,
oi s'ati akatuit in 1638 tocmai sub Mateih, (Kraus, I, p. 219-20). <Hi sunt ex na-
tone Thracum collecti pedites, audax et expeditum, verum instans ac seditiosum
militiae genus, (I. Beth len, p. ny.

www.digibuc.ro
198 N. IORGA

acéstä veste, Constantin, pe care Seimenil Ii bAnuiaii, se vede, fOrte


putin paziaii fOrte rOü, lud fuga spre Dundre, ldsand aliatilor sT
din Aral si Moldova tad sarcina pedepsel.
Làsat fárà ef in ajunul luptel, mercenari Ii fdcurd el un Domn.
Hrizea era da margine». El fu facut Domn, un Domn de rdsboiii.
Lupta se zabovl cate-va 4ile i, cand Hrizea-Vodd venl cu ai seT,
Ildlieczy nu se astepta la dinsa, Osti le se incderard la Soplea pe
Teléjan, langd Ploesci, unde, dupd o pronicd ardelend, ar fi stat o
bisericd, ridicatà pentru a amintI septe biruinte castigate acolo. Sei-
meniT asezard pe un del o parte din cele treT-deci de tunurl, ce aveati
si incepurd harta. Gaudy, unul din sefil pedestrimii ardelene, isbuti
totusT sä treed riul, umflat de plol, cad artileria revoltatilor bdtea
prea sus. Furios, Hrizea, care vedea sfirsitul unel domnil, cu care
abia se deprinsese, despicd in done pe cdpetenia tunarilor, Aga Buliga,
dar bdtalia era perdutd. Mercenarii, molesip de vietd bung, beg
anume pentru bätälie, furl omoritT pe loc. Putini scdpard de cäldri-
mea luT RalcOczy.
Lupta se dddu la 26 Iunie. Alte cete furl sdrobite la Bucuresci 91
Brad la. In tabdra biruitOre venird in curind Gheorghe $tefaii, cu
trupe, i Constantin-Vodd. Pupa cate-va dile de petrecere impreund
a color treT PrincipT, pe earl II astepta in curind o nenorocire comund,
Rdluiczy, laisand o gardd ardelénd Basarabului restabilit, pleca spre
cask cu tunurile cucerite. Pasa de Siistria II cedase i pe Hrizea, care
fu inchis in Alba-Iulia la un Grec, apoi, neputênd da o sutd de mil
de galbenT, in castelul din acest oras.
Hrizea stätii vre-o doit ani in prinsOre. In 1657, cand liákOczy porni
in expeditiunea sa indrasnetà din Po Ionia, el ldsh locotiitorulul ski
500 de SeimenT, dintre eel fugitl din Muntenia, ca un fel de garda,
«de paza Scaunulu'li. Eraü nisce soldatl periculosT insd Seimenil, pe-
riculosT pentru ori-cine: el se inteleserd cu Domnul lor de OdiniOrd
si, la 23 Martie 1657, cand acesta se afla la bisericd, II sfarmard lan-
turile i pornird spre Mures, cu dinsul, sotia i copilul la De la
Mures, trecurd la Sibiiü. Aid ordseniT erau insciintatI i, cu tole cà
mica trupd evità orasul, ea fu urmarith de Sasil i RomaniT din pro-
vincie. Abia se putt]. trece Oltul. Dincolo de acestd apd, Domnul, de
doue orl proclamat, al mercenarilor se addposti la un cboer,, care-1
vindU lui Constantin-Vodd. Pe cand dormia, el fu prins, legat i tri-
mes spre Tirgoviste, pe cand putinii Seimeni remasT in jurul lul
erail omoritT. Alti 400 de mercenarT, la vestea celor fdcute la Alba-
Julia, se inchisese intr'o mänästire olténal, probabil Bistrita. Somati

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVOLIII 199

sä se predeh, ei esira la luptä i fura batuti de Preda Brancovénu


la Tirgu-Bengal (Bengescil din Gorj). Hrizea stkg inchis la Tirgo-
viste trei tile: apoi, la 8 sag 9 Aprilie, el fu spanzurat la rOta, «cu
tOte sotiile saleD, in mijlocul parilor insangerati impodobiti cu capetele
soldatilor si coug. (1)
Dintre scrisorile fara data face parte si aceea pe care o adresOza lui
«jupan Michaiip judele trei boeri moldoveni : «Gavril Hatmanul si
Gheorghie Paharnicul cel Mare si Iurga Vistearnicuh, dintre cari cel
dintâiii e fratele lui Vasile Lupu, iar eel din urma «Iorgachi Visterni-
cub al lui Miron Costin (2), unul din ultimii credinciosl ai Domnului sad
Cel trei boeri multamesc pentru o trimetere de argint si se scusa
pentru c. aü zabovit cu plata (no 577).
1644.
Din anul 1644 avem mai multe scrisori ale WI Mateig-Voda. Se scie ca,
in acest an, atat sincerul prieten al lui RaliOczy, Mateiii-Voda, «Mateiti
, Aga», cum IT mai diceag Ardelenii, cat si dusmanul prefacut, Vasile
Lupu, trimesera Ardelenilor un ajutor de eke 1000 de Omeni contra
Imperialilor. Contingentul munt6n era comandat de Constantin, altul
deck Marele-Postelnic din 1635 (3), constatat i apoi mai tardig in
1650 (4), Serdarul Constantin, fiul lui Radu-Voda Serban. La Jeszene8,
in nOptea de 16 Iulie, comandantul roman ataca pe vrajmasi, Omenil
Jul Homonnai, prinse 200 de Poloni si se intOrse incarcat de prada. (5)
[N°334.] [Mateit.] Sk ver intreba dinteacoaó[e] du[m]n[e]ta, cu mila lu Dum-
nezeu i cu norocul cinstitului impkrat skntem intru bun[k] slin[k]tate. Iar de
alta, facera stire dumnetal[e] ea unui priiatin i vecin de aproape, pentru sluga
noastr[k] Vintilk Vktah, ck vine acii la dumn[e]ta pentru S datorie ce are
la Costandin si la Nicula Pitar, niste Si; derep[t] aceasta pohtim pre dum-
n[e]ta sk-i fa[i] derkptate i judecat[k], sk i Sk plkteasck bucatel[e], cum
(1) Schitarea cariereli lui Hrizea de la r'escóla Seimenilor inainte e fiicutA dupd
cronicele muntene, dupA cronica ardelénA a lui Kraus, care concordà admirabil cu
ele (I, p. 230 si urm., 258 si urm.), duph cronica lui Ioan Bethlen, atuncl cancela-
rul Ardélului (p. 36-7), dupà Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, II, p. 54-5.
Cf. Trauschenfels, p. 343-.4; Chronik von D. Nekesch-Schulter, in Quellen, IV, p.
240-1; Hurmuzaki, Fragm., III, p. 220 si urm. (in cari se resumA rapórte impe-
riale inedite din Constantinopole); Szalardy, in *incai, III, p. 105-7. V. si Miron
Costin, p. 348 i urm.
(2) P. 339.
(3) Török-Magyarkori Allam-Okmanytdr, II, p. 252-4.
(4) Biblioteca Bruckenthal din Sibiii, diplome românesci, n° 13.
(5) Cf. scirile din incai, III, p. 66 si Kraus, I, p. 139, 143, 147.

www.digibuc.ro
"1200 N. IMIGA.

facem i noi judecat[k] bamenilor dumneavoastrk aió[i], Sk n'aibk vad, ck


destulk vream[e] iaste de ckndu a§teaptk, iar, sk nu-i ver faó[e] judet
ski ia bucatele de la ei dk acolo, el poate ck va gksi bucate ai6[i], de va
lua pentru bucatel[e] lui. Iar mai bine ark fi Sk-i plkteasck cu bine de ckt
sit intre i altii in glhceavk pentru ei. Aceasta scriu i pohtescu pre Dum-
n[e]ta. [Tirgovi§te, Ianuarie 10,7152. Iscaliturd autografa. Pecete mare. Adresa
slava. Cfitre cPan Mihai».]

[N° 339.] [Mateiill Cutrk aceasta dau §tire d[u]mnetale ck aió[i] innaintea
noastr[k] venit-au cost skrac de ai6[i] de sat de Pietro§ita, anume Drag[o]mir
öt sud. Dk 111.., de au jeluit 0 au spus cum §-au afiat in bile a unor Obagi ai
d[u]mnetale, in bile Iugki 0 ale lu Stan, 2 miei sugari, i i-au fost intrebat in
dog; trei rkndure de acei miei Sk-1 spue 0 tot n'au vrut Sh-i spue, pknk
au luOat miei de i-au dus la mumknile lor, de 0 i-au cunoscut bile miei.
Apoi Andronie Vornicul, care au fost judecktoriu lksat aió[i] la scaun, deac'au
prinsu de veaste, el i-au prkdat ca pre ne§te bameni rki. De6[i] Iuga: gi
Stan n'au vrut St vie innaintea noastrk la Divan de sk le facem judecatk
cum va fi pre direptate, i skntu de atunce 8 ani ; iar, ckndu iaste acuma,
se apuck Stan 0 Iuga de Dragomir cid trag de atkta vreame sk vie aciia
X
innaintea Domnetale, 0 nu se poate rkposa (pKnoca), i n'au vrut ski caute
de atunce. Derept aceaia nu se cade sk invklue§ti dumneta skracii no§tri,
Ck au vrut sk-3 intreabe de atunce, ck aió[il in team s-au fkcut acel fur-
ti§ag, iar loru de le va phrea cu vre 0 strkmbktate, iar dumneata Sk-i tri-
meti aió[i] sit stea de fat[k] toti depreun[kl; de[i], cum i va ajunge leagea
judecata, cum va fi pre dereptate, iar acest skrac al nostru Sk n'aibk val
si bknuial[k] despre d[u]mneta. Aceasta fac §tire Domnetale. [Ianuarie 20,
7152. Semnaturd autografa. Pecete mare rotunda. Adresd slava: cJupan Mi-
haiu».]

[N° 337.] [Mateiti] Bun[k] pace inpreun[k] cu skn[k]tat[e] pohtim de la m[i]-


1[o]stivul Dumnezeu sk dkruiasch dumnital[e] 0 tot binel[e] impreunk eu toath
cinstita casa dumnital[e]. Sk vei intreba dumneata 0 de a noastrk viiatk, liar
m[i]l[o]stivului Dumnezeu i cu norocul cinstitului inpkrat afikmu-ne cu
skn[k]tat[e]. Alta, fac §tire dumnital[e] ck am adus ai6[i] un me§ter de clo-
pote ca sk ne fact clopote pre aceale mkn[k]stiri ce am fhcut in tara noa-
strk; deó[i] de alalte de toate le-am grijkt, numai clopote ci nu le-am pus;
deà[i] ne iaste voia sk le facem §i clopote pentru rkndul rkspunsului cum
se cad% deó[i] me§terul care am adus, el pile de acel me§te§ug n'are, ci
iatk ck au trimis pre sluga noastrk pre Iacov acii la dumneata pentru acestu
lucru. Ded[i] pohtim pre dumneata ca pre un bun priiaten i vecin de
aproape, unde vor fi acei me§teri care facu pile de acestu me§te§ug, sk po-
rknce§t[i] dumneata sk ne vknzk. Foarte Ink rog dumnital[e] sit fii nevoitoriu
pentru acestu lucru. Iar, de ce vor a trebil[e] dumnital[e] incoaqe], noj

www.digibuc.ro
SOCOTETALE BRASCIVULTJI 201

inck vom sluj[i] dumnital[e]. Aceasta pohtescu pre dumneata, i aceast[k]


putin[k] scrisoare a noastrk Sk Ole pre dumneata skuktos i veasel. [Fe-
bruarie 1, 7152. Semnatura autografh. Pecete mica, ruptk de ceara; adresa
slava catre oJupan Hetfe Mihaiu>,].
[N° 335.] [Mateiii.] Cktrk aceasta-ti dau tire domnia mea pentru einstit[a]
carte ce mi-ai trimis dumneata, de toate inteles-am domnia mea pre rkndu
foartel multemescu dumnetal[e], ck[i] nu skntem uitat cu scrisoarea pu-
rurea de cktrk Dumneata. Alta, pentru Obagii dumnetal[e] Bucuru cu frate-
sk[u] Stoeca, fkcut le-am domnia mea cartea domnie meal[e] 0 1-am dat
omulu domnie meal[e] sk lk ia toate ,Oile de la Pan[k] ckpitanul, careI[e]
au fostu Oiar, pkn la un miel. Altu, n[i] o pag[u]bk sk n'aebk dk cktrk
nimenea. Aceastal facu tire domnia mea. [Februarie 12, 7152. Iscalitura auto-
grafa. Monogram. Pecete rotunda. Catre cPan Mihaiu». Adresd slava].

[N° 338.] [Mateiii] Cktrk aceasta facem Oire d[u]mn[i]taIe pentru rkndul lui
V as[i]lie Srkb[ul] t Necopoe, ck au avut mult[k] pkrk cu frate-sku Ioan
naintea divanului pentru multk pag[u]bk ceau avut Vas[i]lie de cktrk frate-
sku Iovan; de[i] i- am trimis Domnia mea 0 la neguttori de i-au sticotit ai
me-au (sic) luOat sama tot pre amkruntul de toate lucruril[e] lor 0 1-au
dat neguttorii pe Ivan platnicu frkti-sku (sic) lui Vas[i]lie cu zapisul de
mkna lor de judecat[k] i cu cartea noastrk fkcutk pre zapis dup[k] jude-
cata lor. Iar apoi dup[k] aceaia iar au venit naintea noastrk la Divan, §i
au ckzut Iovan platnic frktine-sku lu Vas[i]lie 0 1-am pus 0 1-am pus (sic)
pre Iovan 0 la inchisoare, iar apiii el u-au ludat zi pkn la Boghiavlenie (sic),
cum sk vie sk-i plkteasck bucatel[e], iar el n'a venit. Dupk aceaia §'a mai
pus zi i dennaintea dreg[k]toriului nostru Jupan Drag[o]mir vel Vor[nic],
cknd 1-am trimis domnia mea gib la Mkria Sa la Craiu i la Belgrad 0 in
Brasov, i te-a au rkmas Iovan de zi 0 de menciunk. Derept aceaia poftim
pre D[u]mn[ejta ea pre un bun priiaten i vegilnk de aproape sk-1 dat
d[u]mn[ea]voastrk sk-1 aduck cu sfatul denprun[k], ca sk-i plkteasek
bucatel[e] dup[k] cum i se-au rumtu judecata de aigi] de la neguttori, §i
mai mult val sk nu-1 mai poarte. Aceasta pohtim pre d[u]mn[e]ta. [Tirgovi§te,
Martie 5, 7152. Iscaliturd autografa. Pecete nedistinctd. Adresa slava : cJupan
MihaiuD].

[N° 331.] [Mateil] Cktr'aceasta facem §-tire clurnnitale pentru rkndul postavu-
lui de dkrbanti: dup[k] cum iaste tocrna i Obiceaiul a tot timpii, trimis-am ci
acum pre Omul nostru pre Statie, ca sk ia postavu sk-1 aduck aici sk imbrkekm
curtea, cum a slobozit i Mkria Sa crai; derept aceaia pohtim 0 pre dumneata
ea pre. un bun priiaten c1 vecin de aproape sk n'aibk Omul nostru vre-O
-opreaal[k], ci sk-c poat[k] ckta lucrul cu bun[k] pa[e], cu sarn[k] de postav
ne va trebui, sk ia pre seama noastrk cu bani, cumu-1 va putea eumpkra.
Tar not hick vorn avea a slulli] 0 a multemi dumnital[e]. Aceasta pohtim

www.digibuc.ro
202 N. IORGA

pre Domneta. [Tirgovi§te, Martie 17, 7152. Semnatura autografa ; catre ju-
deIe Michela.
Adresa slava. Pecete mica exagonalà, push peste hartie.]
[N°1340.] [Mateiii] Sk vei intreba de shn[k]tatea domnie meal[e], cu mila milo-
stivului Dumnezku skntk domnia mea skn[k]tos §i veasel intr'o bun[k] paó[e].
De alta, fac §tire dumital[e] pkntru ne§ti Tigan[i] ai ci[n]stit boiarului Domnii
A
meal[e] ai Agki Rudke (aoyto) ce sit aflat acolea; dumn[e]ta §tii ck boiarii
cu tiganii sk hrknescu; ce sk socote§ti dumn[e]ta sk-i dea tiganii, Cit Mkria
Sa Crai au fkcut cartea Mkrie Sal[e] ca sk-§i ia tiganii ; deè[i] dumn[e]ta
inck find priiatinul nostru i destul intelept, ce de ckt s'ark faó[e] cuvinte
pkntru ni§te cioar[e], ce folios va fi ? mai bine sk-i dai dumn[e]ta. Iar, sk nu
Sk vor da, poate Ck sk vor pri niscare marhk dentra (sic) acea tar[k] pkn
sk vor da tiganii, ckce Mkria Sa Crai nu Elprea§te robii no§tri i boere§ti
carii sk aflk acolea, ci mai bine sk socote§ti dumn[e]ta sk-i dai. Noi inck
vom sluj[i] ce va fi pohta dumital[e]. Sk hii dumn[e]ta skn[k]tos. Amin.
[Martie 20, 7153. Iscalitura autografa. Pecete rotunda, mare, ro§ie, ruptfi ;
adresa slava : eJupan Mihai».]

[N°333.] [Mateit] Alta, scrisoare ce ne-ai trimis dumneata pentru cel cal, inte-
les-am de toate, scriindu-ne dumneata cum sk vie acestu dkrkbantu al nostru
acolo sk-§ caute lucrul; de6[i] dkrkbantul nostru §-au fostu pus zi cu a-
menii dumneavoastrk 0 au fostu mersu dkrkbantul [1]a zi Ski caute lucrul,
de au fkcut atkta cheltuial[k] i atkta treapkd, iar Tiamenii dumneavoastrk
n-au venit la zi cum le-au fostu tocmeala c i sorocul, ce au trephdat acestu
dkrkbantu al nostru numai a§a; de care lucru acum skntu i ceaste zile
marl, ded[i] nu va putea veni; ci se cade acum, deaca n-au vrut Sk vie 0a-
menii dumneavoastrk la zi ckndu [au] mersu dkrkbantul nostru acolo, acum
Sit vie Ciamenii dumneavoastrk ai6[i], ck vor avea judecatk direaptk ca §[i]
la dumneavoastrk. Aceasta fac §tire dumnitale. Sk hii dumneata smaktos
fc, amin. [Aprilie 14, 7152. Semnatura autografa. Catre <<Mihail Eotve§ (sic).»
Pecete exagonala de ceard ro§a. Adresa slava.]

[No 332.] [Mateil] Cartea Domniei Tale, de la Pktru sluga Dumnel6r Voastre,
datu-ne-se-au; cu carea dumneata ne pohte§t[i] la veseliia cocoanei Domniei
Tale; de care lucru foarte ne-au pkrut bine, 0 de pururea cknd vedem pre
Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cocoanelor Dumnelrir Voastre,
foarte cu bucurie priimim i ne pare bine de tot de la mare pknx la mic,
ca de ne§te priiatenk c i vecink bunk. Dea Dumnezeu mi[lo]stivul b[lago]-
s[lo]veniia sfintiei sale intru veseliia cocone16r, ginerilör ce se impreuneazx,
ca cu tot bunul noroc Sk petreacet dumneavoastrm : foarte bucuro§ skntem
a trimeate ömul nostru la vreame, ca sk poarte fata, cinstea noastrA intru
cinstita veseliia Dumnircir Voastre, cum se eade vecinilor de aproape ai

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVIILIII 203

priiatenilOr. [Tirgoviste, Aprilie 17, 7152. Catre «Mihailu Etvestv. Semna-


turd autografd. Pecete mare rotunda, pusgt pe hirtie. Adresa slavonal
[N° 336.] [Mateiii.] Sk ver cerca dumn[e]ta de in coaó[e], cu m[i]la lu Dum-
neseu stintotr domnia mea intru bun[k] sknktate, i cu norocul cinstitului im-
pkrat skntu veasel si intru bun[k] pace; nimic de rku nu avem ce scrie
prieteniei dumnetal[e]. Alta, dmm stire dumnetale de carte ce ai trimis, ve-
nit-au la domnia mea i cu dragoste 5 am priimit; intklegknd de bun[a]
sknktatea dumnetal[e] mi-au pkrut bine. De care lucru ne scrii dumneata
cum pentru vktafu lui Luca Lo[gofk]t de in Ckmpina, zicknd cum v-au 5prit
neste doi tigan[i] de acii din tinutul Dumnetal[e], carii au venit aió[i] la
Ckmpina ski scoat[k] neste datorii de la neste 5ameni de acolea, pentru
un tigan al lui ce iaste acolea, care-1 zicet dumneavoastrk Cit iaste mai de
mult de ckt de 20 de ani de cknd sade acolea si cum nu va sk vk dea ti-
ganii, deó[i] pentru acesta lucru sk tii dumn[elta ck, de as vrea dumnia-
mea sk fac acestu lucru, cum sk vk dea tiganii, Sk nu soc[o]tim cum sk cade,
ce sk-i dkm, iar adevkrat din 5biceaiul tkrAci nu poó[i] esi domnia mea, Cit
nu numai ceast[k] tar[k] are 5biceaiu ca cesta, ce toate tkril[e] au öbiceaiuri
pentru 5amenii lor i pentru mosiil[e] lor intr'aces[t] chip; ce nu ne sk
cade sk strickm dbiceaiul, ce, mkcar de-ar fi si de 20 de ani, deaca iaste al
lui de movie, sk-1 da i sk vk dea ai dumneavoastrk, cit cu mosii sk tin
toate tkrkle; dumn[e]ta est[i] destul intklept, ce pot[i] soc[olti i dumn[e]ta
Ck iaste acest lucru asa adevkrat. Iar intr'alt chip nu poate fi. Aceasta
scrie[m]. [Tirgoviste, Novembre 14, 7153. Semnatura. 3 pecet1 midi: una, cea
exagonala, cele-lalte farà nimic pe ele. Adresa slava: «Pan Mihaip.]
1645.

In 1645, Mateiti-Voda, nemultdmit de Rákóczy, facia. oferte Imperia-


lilor de la Constantinopole i celor din Imperatie si se aratd gata a
lucrà aldturl de vecinul sit moldovén, pentru a sclite pe Domnul Ar-
déluldi in profitul nobilului Csdky. Dar aceste oferte furd primite cu
multa reserva. (1)
Din acest an avem:
a) 0 scrisOre a lui Radu Vel Aga, datata din 19 Martie (n° 609),
pentru niste Tigani;
b) Alta (n° 608) a aceluiasi, din 21 Mani, pentru igani, 01 i postav. El
insista asupra faptului «ck cu acesti robi ne tinem casel[e] i mosiile»
§i ca nu se gdndesce a reclamd numal decal pe «Rumanth emigrati ;
c) 0 a treia, de la «Radul Vel Logofët i «Stroe Vel Vistien, da-
tatd : «30 August 1645», in cifre cirilice (no 611). Cel dol" boerl cer

(1) Hurmuzaki, Fragm., III si Doc., IV', si IP, la acest an.

www.digibuc.ro
204 N. IORGA

done parechl de hamuri: una etiparitb, alta <cu cosoae". Extragem


din scrisdre findurile urmatóre:
... Alta, dkm in §tire dumnital[e] ck Mkria Sa Domnu nostrii au purees
in jos in priumblare, ea pre noi ne-au lksat aiei la scaun in Bue[u]revti Sk
strmagem haraciul §i. pentru bogate trebi ale Mkriei Sal[e] i ale tkrki .
1646.

Din 1646, avern :


a) 0 seriscire a bunicultil eronicarului ConsHntin _Filipescu, tDu-
mitrasco Stolnic Fil[l]pescul», pentru niste iepe furate (no 613): data
e 11 Februarie;
b) 0 alta a egumenului Melchisedec din Campulung pentru nisce
Tigani (no 612): e datatà 15 Julie. Calugerul se iscalesce grecesce.
Acest Melchiseclec nu e un om necunoscut. Cu eheltuiala lui s'a
tipa.rit Mineiul slavonesc din 1643 si el a intemeiat, cu un Rus i un
Serb, tipografia din acest oras, in care s'a imprimat intaiii acesta
carte. Melchisedec era din Pelopones, dar prefetele trebuià sä i le
scrie Udriste Nasturel. El a fost i «intaiul egumen al lavrei ceno-
bitice, menestiril din Campulung, cu hramul adormiril prea-sfintei
NäscatOrei ndstre de Dumnedeil si deapururea feciOreI Maria». (1)

1649.

avern din 1649, urmatórea scrisdre domnesca:


[N°341.] [Mateiii.] Dupli aceasta facem §tire domnetal[e] ea unui bun priiatin
§i de aproape vecin pentru eqti skraci de Oameni de ai6[i] din Ora noastrk
din Ruckrk, anume Stanciul §i. Stoica Teatiul, Ck au venit aió[i] naintea
noastr[k] de s'an jkluit §i au spus cum au fost cumpkrat o- iapt i, [sk] erti
dumneta, de la un Sask din Rkjnovk anum[e] Hank§k, de ektk va vream[e].
De apoi nu au mknat vrea[mel mult[k], ci ace§ti skraci de Uameni ai no§tri
s'au seulat de au vkndut acea iapk, iar aiè[i] in tara noastrk in ora§ in
Ckmpul Lungk unui ni anume Barbul; degil acest 15m iar 9 au tinut cktk
va vreame; deC[i] dela acest i5m s-au aflat iapa de furat, a unor Tigani ai
no§tri; ce aeuma au rkmas ace0i skraci ai nWri cu atkta pagub[k] vi prad[k],
ck le-au ludat tiganii 1 dal §i 1 iap[k] i bani gata ug. 12, %I[k] alt[k] ehel-
tuial[k]. De6[i] pohtescu pre dumneta ea pe un bun priiatin, deaea vor veni
acesti skraó[i] aciia la Doinneta, 5K aib[k] judecat[k] dereaptk en Sasul, sk

(1) Bianu i IIo1o, Bi6l. rom., p. 128 §i urm. Alta scrisóre a lui In sfir§it.

www.digibuc.ro
SOCOTELILS BRASOV:ILO 205 ,

ii Sk plkteasck bucatel[e] i prada ee s'au prkdat pentru dknsul, ckè[i] i-au


fost vkndut bucate reale, iar, de nu va vrea sk plkteasck, sk vie Sasul im-
preun[k] cu Clatnenii nostri ai6[i] sk se impreune tot[i] i sk stea de fat[k]
naintea noastr[k] sk se adevereaze acest lucru intr'un chip, ck nu poate sk
fie skracii nostri cu atkta pagub[k]; iar, de nu va vrea ni[i] sk plkteasek,
ni[i] sk vie Sk stea de fatk, sk §tii Dumneata cit sk vor öpri neste bucate
aib[i] in tart pentru paguba bor. Aceasta scriem i facem qtire dumnetalre].
[Aprilie 28, 7157. Iscalitura autografa. Pecete mica rupta. Adresa: «Jupan
Mihai».]

Din 10 Februarie 1649 avem (n° 618) o scriso're a Dómnei Elena.


Sord a lui Udriste Nästurel, acéstä Principesti luminata, care tipdri.
pe socotéla ei Penticostariul slavonesc din 1649 (1), terminat tome.
in acest an deci, inuri In August 1653 si fu ingropatá in biserica
domnéscd de la Tirgoviste. (2)
In scrisOrea nOsträ, «Elina gospojda» aerie cdtre ejup[k]neasa Ca .
trina judeceasa», aratandu-I cd a cumpérat o rad' «Impletitóre» si
cere «izvoade de peteare» [sic]: «si mai mari si mai mió[i], si de cklti
si de tot fealiul». Ea se adresézd apoi catre Catrina §i «pentru rkn-
dul skmentilor de flori de tot fealiuh.
Scrisori de boeri ni s'at. pdstrat din acest an urmAtórele:
a) Scrisóre a lui «jupan Diicul -vel Spatar», datatd din 11 Februarie,
prin care ofere nisce land lui «jupan Michaiil, Judele (n° 617);
b) ScrisOre a aceluiasi cdtre acelasi, datatd din 12 Martie, pentru
nisce tirguell (n° 616);
c) Scrisore a aceluiasi cdtra ace1a0 (29 Aprilie), prin care se scu-
sézd pentru zatava in trimeterea lama «tigare». «Dar vkzut-at Dum-
neavoastrk ce pottop de iarnk fu, ci foarte au slkbit vita rku, si a
nostrk si a Rumknilor» (n° 615).

Diicul, de la care, ca Vel Agd, mai avem o scrisóre, Mr data, scrisd


.

impreund cu «Preda Vel Spdtars si adresatd, pentru un ,«copil de


Tigan>, (n° 007), aceluiasi Ride Michaiü, e unul dintre Oel mai impor-
tanti boeri munteni din epoca lui Matelii Basarab.
fl intimpindm in tOte documentele Domnului de la o vreme incOce.
Mid, in 1653, Vasile-Vodd, restabilit de Cazaci, se apropid de hotare,

(1) Bianu i Hodo§1, Bibl. rom., p. 174-5.


(2) Anonimul, p. 330; Constantin Cfipitanul, p. 304.

www.digibuc.ro
206 N. IORGA

9.000 de Omeni fura Incredintati lui Diicul. Lagarul munt-en fu asezat


la Milcov. Era numai chlärime i, in mijlocul el, Stefan Gheorghe,
Domnul not' al Moldovei, cu suita sa. Diicul nu se sfil sä provOce
lupta si s'o primésca atunci cand i se oferl. Moldoveni i Munteni se
framantara o bucata de vreme, dar focul Cazacilor decise. Diicul fu
rëü batut si inlaturat din calea navalitorilot
Dar in acéstà epoca militará o asemenea «prostie» cuvintul e al
lui Miron Costin n'avea urmari pentru viitorul acelui care o co-
mitea. Mateiti-Voda imparti comanda cu Diicul in marea lupta de la
Finta (27 Maid), erta poticnéla lui Diicul i s'a is chiar ca ar fi ye-
dut bucuros in el pe viitorul sü urmas in domnie. La vestea ca sta-
panul sèil e pe sfirsite (1654), Diicul, care se afla la tóra, la Boicesci,
alerga <de olac,, dar concurentul sü, Serdarul Constantin din Dobreni,
era de fata, la Curte, si el deveni Constantin-Voda' Serban. (1)
Mai scim, din isvóre straine, ca Diicul avea atunci in Ardél un flu
si o fatä maritata. (2)

in fine tot din 1649 avem o scrisóre a lui (Costanda Vornicul,,


datatä din 18 Tunic) (n° 1649): acest boer scrie Jude lui Michaiii pentru
nisce Tigani i o coprire de bucate».

1651.

Din linistitul an 1651 avem multe scrisori.


Intâiü scrisori ale Domnului, adresate Judelui brasovén:
[N°346.] [Mateiii.] Dup[k] aceastal facem stir[e] domnetal[e] pentru rkndul
cestui spiciiar (cnituliap) anume Avram, carellel au venit luck de an ca
s[k] meargh la T[a]rigrad; deqi] el s'au bolnkvit aió[i], ci n-au putut mearge;
deqi] iatf Ck acum sla] skn[k]tosit si au pohtit Sh vie iar aciia la dom-
neta; deci sk nu te sckrbeast[i] domneta pre dknsul COM au hicut zkbav[k],
ck au fost bolnav, ce n'au putut veni; deqi] iat[k] ck acum va veni la
domneta, ci siinu te schrbest[i] domneta pre dinsul, ce sk aib[k] cinste §i
socotintk cum au avut si mai nainte vreame dela Domneta. De aceasta
pohtim pre domneta. Sk fii domneta skn[k]tos. [Iunie 27, 7159. Ischlitura
autografg. Adresa s]ava" cGolotsmit (3) Mihai,. Pecetea mare.]

(1) Cf. Cronicele muntene; Miron Costin, p. 333-4 ; Hurmuzaki, Fragm, III, p.
189 (pentru evenimentele din 1653); Constantin C'apitanul, p. 305 i Fragm., III,
p. 222 (pentru pretentiunile de domnie). Solie in Moldova, Miron Costin, p. 311.
(2) Hurmuzaki, Fragm., III, p. 222.
(3) *1 la le 344-5.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULLTi 207

[N° 345.1 [Mateiti.] Mu WI skn[k]tate §i tot binel[e] pohtim de la m[i]l[os]tivul


Dumnezeu sk-t hkr[k]zeasck domnital[e]. Cktrk aceasta facem 0ir[e] dum-
netal[e], pentru rkndul postavului, Ck nu mai ce ne mirkm i noi cum vom
mai scrii dumitale, ck am fostu grait cu acei 5ameni fkr de nió[i] o o-rne-
nie, cu postkvarii, sk ii dkm lkn[k] de aió[i] li-s li-o trimitet sk lucreaze,
ea pentru sk ni-s umple seama sama (sic) postavului ckt ne trebueO[e].
Iar, cknd iaste acum, nu-s aleag[e] nimica i nió[i] o ispravk nu iaste, i tot
sluj[i]torii novtri Itd aia[i] de a0ept i nu-s pot duce pre la lucru, Cit
acum iaste vream[e] lucrului cas[i], pentru Sk le dkm postavul, dup[k]
cum ne-au fost Ubiceaiul ai6[i] in tot timpii, i pkntru acei postkvari nu
ne putem ckuta lucrul intealt[k] parte, sk ne isprkvim acest lucru; de6[i]
pohtim pre dumneata pkntru acest lucru ea pre un priiatin Sk le dai pi
dumneata porunck i 'nvkt[k]tur[k] i certare, Sk ni isprkveasck intr'unk
chip 0 sit ne umple ckt seama de post[av] ne trebue, sau Sk ne faó[i]
dumneta Oir[e], de vream[e] ce nu va f[i] nici 5 ispravk, sk qtim slo-
b[o]zim sluj[i]torii no0ri sk- s duck pre la lucru 0-s nu mai §ad[k], ei
omul nostru carel[e] iaste aici sk mai fack cheltuial[k] de atkta vream[e],
de aceal lucru nimica nu-s aleage, ce sk ne ckutkin intealt[k] parte daca
vream[e] ee-s avut atkta zkbavk i nimica nu-s ales. De aceasta scrim 0
pohtim pre Dumneata. Sk fii dumneta skn[k]tos. Amin. [Iunie 22, 7159. Isca-
litura autografa. Adresa slava: eMichaiD. Pecete mica rupta.]
[N° 344.] [Mateil] ... i la bun priiatnica nostrk Margheta judeceasa cea
bktrkn[k], sApasie. Cktrk aceasta facem §-tire dumnevoastrk ek at fost zis
dumnea voastrk cum Ck aye% neste postavu de carel[e] ne trebue0e pentru
sluj[i]torii no0ri. DOM eck am trimes acol[o] cest (3m al nostru ii cu
ckt-va§ bani la dumne-voastrk; ce sk ne dat dumne-voastrk ckt samk de
postavu ne va trebui i sk luat ace§t[i] ban[i] ckt am trimes inteaceast[k]
dat[k]; iar ckt bani vor mai rkinkne, iar i vom trimite dumne-voastrk, acum
fkr[k] de nici o zkbavk, cum am luat i alt[k] dat[k] postavu de la duxnne-
voastr[k] 0 tot s'au plktit pkn la un ban. A0jderel[e] i acum iar vom tri-
mete dumneavoastrk tot banii deplin, ckt vor face. De aceasta scriem i poh-
tim pre dumneavoastrk Sk fitt dumnea-voastrk skn[k]tos Amin. [Aprilie 12,
7159. Iscalitura autograffi. Adresa slava: cMihah. Pecetea rupta.]
[N° 343.] [Mateiu]. Dup[k] aceasta dau §-tire domnetal[e] pentru rknd[u]l
ce[s]tu[i] preot, pre num[e] pop [a] Vlaicul, de ai6[i] din teara noastrk,ck au ve-
nit ai6[i] la noi cu jalbk pentru 40 de florintk ce i-au luUat un jitar din IN-
nov, carel[e] pkzea§te ckmpul, cum au fost cumpkrat neste 5ameni de aiè[i]
o iap[k] din Rkjnov; dup[k] aceaia acel jitar el au prinsu pre acel i5m carel[e]
au fost vkndut acea iapk 0 au venit i dupk cumpkrktori ea sk-i prinzk,
ce i-au aflat la u[n] loc cu acestu pop[k]; deó[i] apoi acel jitar el, deaca i-au
ajunsu, au aflat ace0[i] ban[i] la popa de i-au 1115at; ce nu i-au pus legie
la judetul din Rkjnov, ce i-au dat in mkna Giurcki Spanul din Sinca, si

www.digibuc.ro
208 N. IORGA

iapa §i hotul 0 tot; deó[i] pohtim pre Domneata ea pre un priiatin sk


apud[i] pre jitar din Rkjnov sk aib[k] a pl[k]ti tot ban[ii] popei, iar, sk nui
ver apuca domneata, noi vom 5pri aió[i] la scal[k] ne§t[e] bucate ce Om
putea afla, din Rkjnov, au de unde vom gksi. Numai sk nu vk pae mai apki
rku dumneavoastrk pre noi. Aceasta scriu domniital[e]. [Ianuarie 3, 7159.
Iscalitura autografa. Pecete mare. Adresa slava : (Tan Etfe§ Mihaiu». Pe
hirtie pecetea Rusenau (nemosce).]
[N°342.] [Mateiii], Cktrk aceasta facem in Oire dumnetal[e], de scrisoare ce mi
i-ai trimis dumneata intiles- am; de care lucru fostu mi i-ai scris dumneata, pen-
tru ne§te care cu pkne de acii den tinutul Dumnea-Voastrk den Zernelti, care-
le iaste aió[i] in tear[a] noastrk 5prite la scal[k] la Dragoslavele, pentru un
hot anume Buzklq care au fostu furat nWe cai den Drag[o]slavel[e]
0 1-au prinsu pkg[u]ba0i carii, skntu hot fkti§at (sic) 0 s-au adevkrat de
tot lucrul cum iaste acela; inck nu numai acum, ce, sk fie dumneata crkztor
(sic), cum iarti (sic) sk §tie adeverit CI& inek i a1t[k] dat[k] au mai furat
tot acel hot niqte cai de la Vkleani, ce, dack 1-au prinsu, el au fostu apucat
de au fostu vkndut acei cai; ce, deca am vkzut a§a, el se-a dat platnic si
i-au plktit, al inck le-au intorsu i cheltuial[a] ce au fkcut pentru umbletile
acelor cai. Derept aceaia i acum inck nu se poate creade cum Ck iaste om
bun, ci M. nu cuget dumneata intr'altu chip, Ck aió[i] nu pot inckpea alte
cuvint[e] carii nu treb[u]escu sau skntem noi buc[u]ro0 a 5prir[e] buca-
tele 4.3ameni1or dumneavoastrk aiè[i], ce numai stau de mk mir de alta,
cum pkrtine0i dumneata ap tare 0 ii parte unor hoti fktipt ca ace0ea,
nu numai de acesta ee de multi ca acesta ; crez dumneata tii ck noi nu
fkt[k]rim nim[k]nuilea, ce, deca am vkzut un rkvkvil trimis de dumneata, mi-
car (sic) ckt de mic, ai6[i] la noi, dereptu al[te] trebi mai mari, necum de
un lucru ca acesta, noi tot am fostu bucuro0 ca sk fie voia dumnital[e]
deplin i, mnkcar fie ce 5m de prostu, tot i-am ales judecat[a] cum au fostu
pre derept; a0jder[e] 0 de acum innainte noi tot de acea prietenie bun[k]
socotim sk lie in toat[k] vream[ea] intru noi, iar de acesta lucru tot mk
voi mira cum se-au intemeiat de cktrk dumneata ap tare; ce numai poh-
tescu pre dumneata ca pre un bun priiaten 0 de aproape vecin sit fa[i]
dumneata inteleptea§te cum se cade, sk trimit pre acel Om aió[i] sk stea de
fat[k] innaintea noastr[k] denpreun[k] cu pkg[u]ba0i; de[i], deca va fi el
hotul, va petrece ca un 154n rku cum i se va ckdea, iar, deca nu va fi acela,
nimie nu va fi, i bucatel[e] inck se vor slob[o]zi de aió[i], nu se va O-pri
innkear un cap de aV[k] ; de acesta potescu pre Dumneata. Sk fii dumneata
skn[k]tos. [15 Ianuarie 7159.]
Adevkr si tii dumneata ck aceaste bucate acum iat[k] ck le-am slob[o]zit,
iar, deca vom vedea cum tot nu vei sk mai trimet hotul, se vor opri alte
bueate. [[scalitura autograf5. Pecete mica rupta. Adresa slava: 4upan Hetfq
Mihai».]

www.digibuc.ro
,...- SOCOTELILE BRA$UVIZLIA 209

La 3 Decembre 1651, egumenul Dionisie scrie luI «chir Mihai Gol-


tsmit" Inteo afacere de «bucate» (n0 623).
11152.

Din 1652 avem dou6 scrisori. Cea dintalq, de la 9 Ianuarie, e a luI


«Socol Cliucerul", scrisä pentru o afacere; e pomenit In ea fiul sfl
Ienachi. A doua, din 9 Decembre (anul e pus pe dos, de altà mana),
e scrisa de «Radul Vel Comis", care multumesce Judehil Michaiti
pentru un dar adus de fiul WI Lucas Hirscher 9i-1 vestesce hotarIrea
domnOsca privitOre la oile lul. Ele 'Arta n_rele 619 si 620.
Nu cred ca acest Radu ar puté fi cunoscutul Radu Armasul Var-
zarul, care fu In curInd o victima a Seimenilor. (1)
1653.

In 1653 au fost scrise urmatOrele scrisori:


'a) «Preda Vel Vornic i Diicul Vel Spatar" presinta o reclamatiune
privata 1111 Michaiü Goldschmied (6 Ianuarie ; n° 628);
b) «Radul Vel Comis» se adreséza si el, la 26 Apri lie, din Brasov,
luI «jupan Michaiü Goltksmit", pentru a se plange ea i s'a oprit nisce
marfa (n0 627);
c) La 1-hi Maid, ace1as1 scrie ace1uias1 pentru nisce oI;
d) La 15 Octobre, «pa,n Ghiurma, Marel[e] Cluqerl", scrie Jude luI
Michaid «eel bétran», pentru a-1 saluta (n° 630).
Acest din urind boor, ajuns Mare-Ban sub Constantin-Voda, perl
in revolta Seimenilor. (2)
1658.

Mal multe scrisori avem din anul 1658, cand7 precum se scie, atat
Constantin Basarab cat i Gheorghe Stefan furl scosl fdin domnie. (3)
La 14 Apri lie, «Vasile chpt. öt Ruchrh" scrie catre «jupan Mihai;,
fostul Jude brasovén. Reproducem din scrisóre urrnatórele riuduri
relative la Patriarchul Macarie, atunci Inca In terile nóstre (4) :
(1) V. Cronicele muntene si cea ardeléna a lui Kraus, la anul 1653. Radu mai scrie
Judelui si la 20 ale aceleiasi luni (anul e exprimat) (no 622). Tot din 1662, de la 19
Iunie, avem si o neinsernnatä scristire privatà (n° 621).
(2) Cronieele muntene, la anul 1655. .-

(3) Cf. Hurmuzaki-Iorga (X), prefata, partea a 2-a, i, rnai sus, p. 57, nota 2.
(4) Cf. aceste 4nale, XIX, p. 230-1.
Analete A. R.Tom. XXI.Memoriile &cf. Istoriee. 14

www.digibuc.ro
210 N. KAMA

pkrintel[e] Macarie patriiarhul, carel[e] iaste aió[i], sk inchin[k]


dumnetal[e] cu sknktate. Alta, pohtim i ne rugkm dumnetal[e] pentru un
nepot al pkrintelui, pre nume Petru, carel[e] iaste aice in cetate la dumnea-
voastrk, ck a avut niste marhk de negoat 11[1] si lea au inchis intr'5 öcnk
de nu va veni acurn, iaste peitoare ; ce ne rugkm dumital[e] St+ faó[i]
bin[e] sk-i fae[i] dumneata-15 carte a dumnitalle] la Bran, sk-1 slob[o]zeasck
sk vie ski caut[e] de marhk. , .
Pavel, nepotul patriarchului, e archidiaconul care ne-a ldsat des-
crierea odldtoriei lor.
In IunieIulie a acestui an 1658, Stefan-Vodd riscd un atac im-
potriva inlocuitorului se'ii in Moldova, bètrilnul Arndut Gheorghe-
Vodd Ghica. Gasind insd, cum puted sd se §i a§tepte, pe 'Mari in
fata sa, el treed Siretul inapoi, i dispAra pentru tot-deauna din isto-
ria t6rii sale. (1)
Turcii ii mazilise in luna hI Martie. Ordinul Sultanului fu inde-
plinit in cele dintai dile ale lui Aprilie. Retrdgendu-se Vard resis-
tentä, cu trei stéguri de dragoni §i §épte sute de Unguri, Gheorghe
Stefan tech muntii in Ciuc §i cump6rd de la Rdkóczy, §1 el in momen-
tul plecäri, nisce sate. (2)
Când expeditiunea de recuperare porni, DOmna Safta, despre care
Neculcea ne povestesce cunoscuta istorie de dragoste, re'mase in
Ardél. La 18 (28) Maid (3), când $tefan-Vodd trecuse acuma muntii §i
afacerile-i mergead bine, Safta crie din 0§orfieiii Judiceseit, la «dum-
neaei, la giuptneasa Caterina Frk5sa, mare judeceas[k]., o scris6re,
din care extragem partea mai importantd :
....Cum ne-au vinit carte de la Mkriia Sa de la Domnu nostru de veaste
bun[k] astkdzi, Marti in 17 dzil[e] a lui Mai, scriindu-ne Mkriia Sa cum
milostivul Dumhedzku s'au milostivit cu bun nkrog dup[k] voia. Mkriei
Sale, si ne scrie Mkriia Sa cum fkr zkbav va trimite de vom esi i noi in
tark. (Cunosandu-I iubirea) intr'aceasta parte de loc striin[k], ce ne-au
adus Durnnedzku, (n'o va uita pentru bine).
Pecetea acestei scrisori (n° 560), Med legendd, e cu.totul neintelésa.
La 26 Maiü, «Vasilie Cdpitan» scrie Judelui pentru un Cal de furat
§i o altd afacere (n° 645).
(1) V., pentru isvóre, Hurmuzaki-Iorga (X), p. v.
(2) Trausehenfels, p. 345 ; Kraus, I, p. 333; Bethlen, p. 57.
(3) Data e, In serisdre, 17 stil vechift, dar Marti a foes a doua 4i nunacif. ,

www.digibuc.ro
SOCOTELitE tflOOVULIJI g11

La acesta data,. Radu Michnea, un descendent probabil fOrte auten-


tic al hi Mircea Ciobanul, o Riga podOba de seraliil, se dice, domnia
de trei luni asupra Teril-Romanesci.
Ca si betranul Voevod moldovenesc, el avuse o luptd cu Domnul
inlocuit de dinsul. Inaintea lui Constantin-Voda, venit pentru a-si
lua tronul inderet poporul vorbia de desgroparea unor averi
(innecate in helesteul de la Dobreni, Radu se retrase la Giurgiu,
de undo Turcii Ii adusera. inapot
Odata. Ghica i Michnea asigurati. in Scaunele lor, el furl invitati
a participa la expeditiunea impotriva aderentilor lui RalcOczy, ceea
ce trebuira sa fad. (August). In cale, Michnea se destainuise ca trädä-
tor boerilor, earl, sciind ca esabia Imperatului e lungä», nu se bucu-
rail de loc. Domnul muntén pornl spre ThnisOra cu manile pline de
sangele boerilor seT, jertfiti intr'un Intaiu mecel. (1)
Din lagärul de la Oradea-Mare, dupa pradarea si arderea Albei_
Iulii si unirea navalitorilor la Sibiiü (2), un boor muntén, Radu Co-
misul, aerie (n° 624) Judelui Michaiti cele ce iirméza:
....Vet sti Dumnielur Voastre ck am ajunsu cu Ustile pkn aié[i] la Oradiia
Mare, i de aiC[i] skntem mergktori cu Mkriia Sa Hanul 0 i cu Paasa la
Timisoar[a] la Vezirul Azemd> (N'a putut trimite prin frate-gii Moise o
scrisóre. 0 trimete- prin el.) Ck, ti, noi skntern aiO[i] lkngk paasa (3), ce
ne' iaste nkdejdea pre Dumnezeu, i veRp sti i Dumnielor voastre Cit Hanul
si tote ostil[e] vor Sk dea pe la Rksat, Sk ia tiara nUstrk in lungu; asa
iaste cuvkntul aiS[i]
Domnii romani i un Pasä turc staturd la Jenö, pentru a o repar a
pang. la Sf. Dumitru. (4)
La 1 Octobre, Domnul munten i armata stäpanilor si erail insd
asteptati in tera. (Statie Vel Cupar» scrie la acesta data (n° 601)
Judelui Michaiü, dandu-i sciri:
....Pkntru rkndul vestilor ce sk vor afla... Ci pkntru rkndul vestilor, sk slit
dumnevosti:k ck au venit sol dk la Hanul dkpreun[k] cu 6amenii Domnu
nostru, si au trecut dk s'au dus la Crkm, i ne-au spus cum Hanul i Ckzacii

(1) Cf. cronicele muntene, cu totul lipsite de cronologie peniru acest timpl
(2) Expeditiunea e descrisfi fOrte amarunOt de Miron Costin (p. 359 si urm.).
Cf. Trauschenfels, p. 345 6; KemOny, II, p. 141 si urm.; Kraus, I, p. 343, 353-6 §i,
mai ales, Hurmuzaki, Mt, p. 257 si urm.
(3) Pasa era Cadir (Hiclir), de care pomenesc i cronicele muntene citate.,
(4) Miron Costin, p. 360.

www.digibuc.ro
212 N. IORGA.

vin pren ter nostrk, ci pkn' acum n'au ajuns la hotar, iar nu voru zkbovi.
(S'at luat m6suri pentru vitele Braqovenilor) pkn va aduqe] milostivul
Dumnezku pre Domnu nostru ....

La 19 (29) urmator, din Ocna, «Dumitra§co Boul §i Miron, Camara0I


de Ocna,, cel dintâiü o ruda a lui Gheorghe Stefan, scriii Judelul
Michaiü (n° 631) pentru yin, banI i hier albu, care este de triaba
mknkstirei a Mkrii Sale lui Talk
La 17 Julie 1658, Gheorghe Bunevsinovicl scrie noului Jude, Luca
Hirscher («Herjkl Luca[i]»), pentru a lainuri o afacere cu nisce ogari.
In post-script se cuprinde : «Dumneaei surori mea Catrinii hick 1116
inchin cu multk skn[k]tate» (n° 632).

1659.
7
Din anul 1659, cand Michnea-Voda, permitêndu-§I sà parodieze pe
omonimul sü Michaiii-Vitézul, se apuca in yard (1) sa taie nebunesce
Turci' §i boeri, la un loc, se pastréza la biserica St, Nicolae din Brasov
un document de danie, iscalit de insu0 «Mihail Radul Voevod ii PHIL%
Prin acest act, datat din 18 Martie, se acorda celor ce fac «In teara
Domnii meal[e]v negot bra§ovenesc scutirea «de'nprumutk negutto-
reasck 0 de schimbul bani15r, de cai de 51ac §i de alte dkjdi ckte vur
fi preste an in tears domnie meal[e]. (2)

1664.

Din 1664 avem dou6 scrisorl:


Cea dintâiü (n° 635) e iscalita de un «Serban Logotetub>, care e
Sorban Cantacuzino, Marele-Logofét, §i nu Serban Grecénu. (3) Seri-
(1) La 17 August, declaratiunea de revoltn. se Meuse acum (Kraus, I, p. 385).
(2) Arch. bisericei, an. 1658, n° a.
(3) Cum am clis mai sus, p.114.

www.digibuc.ro
SOCOTELTLE BRA$OVOLUT 213

sOrea, datatä din 22 Novembre, e adresatd. Jude lui. E pecetluitä cu


o pecete négrd, purtand vulturul cu doife capete. .

La inceput, Serban aratd cd a fost oprit de a scrie de «bogate va-


luri». Scirile, ce i se cer, lipsesc, «deark numai dumnealor tot boiarii
s'au dus la Cinstita Poartk ; inpreunkndu-se cu alaltk boerime aeolo,
voru rkdica Domnu, care sk ne fie Domnu i stkpkn>. Iar post-scriptul
sund asa: .Dumnisale jupkneasei Dumnitale mk inchin cu skn[k]tate gi
m[k] rog sk flU te mai lase sk jogib ck iar te-i betejk la picioare.1)
La 13 Novembre (n° 634), qStroe Vornicub scrie cdtre «jupan
Hrkjkl Luca.6[i],), spuindu-i cä ar fi venit la Bra§ov, precum voia, dar
a fost oprit de faptul cd «Schimni Ceau§u sosi in Buc[u]re§ti; de[i]
ne va fi a mearge §i noi de aid[i] in tar[k]b.
Se scie cd. Grigore-Vodd Ghica, un Grec fOrte iret ti nestatornic,
se purtd r6i1 In lupta de la Leva (Lewenz ; 9 (19) lulie 1664). El fu
intrebuintat de Imperiali, contra cdrora se chema cà se luptd, pentru
a organish o HO a color trei Principi dundreni. Ca 0 Dabija, el
plecd Mil a se presinta inaintea Vizirului, care nu se afla de fatä
la acéstd luptd. Dar, pe cand Istrate-Vodd, chemat sä se infdti§eze,
se supuse, Grigore, care aveh pe consciintà o cndvald fdrd socotO1d5
§i se temea de intrigile Cantacuzinescilor, al cdror tatä fusese omorit
de dinsul, Grigore creqii mai bine sd fugd. 0 prddhciune a Tdtarilor
(veniti la 24 Octobre), cari nu puturd fi inlaturati prin nici o ofertd
posibila, it hotdri §i mai mult. Domnul se retrase la Campulung, de
uncle-0 trimese sotia, DOmna Maria, la Rued'. §i apoi, peste munti, la
Petresci §i Zernesci, unde std. «cate-va septe'mani, (Novembre, st. n.).
'Mara furd induplecati in sfir0t sd plece, dar tocmai atunci veni
chemarea la POrtà a lui Ghica. Acesta, profitand de faptul cd drumul
Moldovei 11 era deschis, prin lipsa lui Dabija, trecii in acOstd terd gi,
prin Sucéva, intrd in Polonia, la Camenitd.
De aid, el merse mai departe, in Apus, la ,zFrâncii» cu earl simpa-
tisa. DOmna voise sd se a§eze la Bra§ov. La vestea fugei sotului el,
ea .fu despoiatd de averi §i pusä sub paza lui Petru Buddi, la Rdkos,
unde nàseü. Cand nisce soli turcesci venird s'o reclame, la 26 De-
cembre, ea fusese liberatd acuma §i mersese sà intilnéscd. pe Domnul
fugar.
Stroe Leurdénul, chid de dinsul e vorba, intovArd0se probabil pe
DOmnä, i vestea numiri unui Tarigradén ca Domn Ii decise sd se
intOrcd.

www.digibuc.ro
214 N. IORGA

Domnul cel nal era nepotul de fill al lul Stefan Tomsa II, strane-
potul ucigasului lui Despot Ereticul: Radu-Voda Leon, al doilea Stri-
diagiii. Boerii mersese la Constantinopole pentru a li se recunOsce
un Domn de tarii, pe d)umitrascu Buzdianul din Capatinesci», dar
silintele lor ramasera zadarnice. Numirea .Greculni» fu mentinuta, si la
22 Februarie 1665 incepea domnia lui Radu, lux6sa domnie a lubi-
toruhil de vinatorY si petrecerl. De asta data, lucru neobicinuit, Sul-
,-tanul nu cedase fata de Mare le sail Vizir. (1)

1672.

In acest an, la 30 Martie, Grigore Ghica ajungeh la Bucuresci si


lua pentru a doua 6ra domnia Taril-Romanesci. Venit dupa blandul
Antonie-Voda, el rincepii, potrivit temperamentului sëti, o violenta si
vindicativa domnie de partid.
Dar in curind Grigoravu-Vodd fu chemat la 6ste, cad Sultanul se
indrepta spre Dunare. Turcii trecurd riul in Iunie încà, iar la 20 Iu lie
amperatuh se afia in lagarul de la Tutora. In luptele ce incepura
pentru Camenita, Muntenil in haine galbene a lui Ghica i Moldo-
venil in haine rosii al I'll Duca se luptara si el. Camenita &Oil la
26 August, iar pacea se proclarnd solemn la 18 Octobre.
Duca, rail furnisor de provisiuni i atatator de rasc6le prin läcomia
sa, fu mazilit .1a Nistru i Clucerul Stefan Petru (Petriceico) II hid
lobuL Grigore, siretul de Grigore Ghica, capéta trel caftane i reveni,
6re-cum triumfator, la 11 Decembre in Bucurescl.
Mei aflä pe Thimna Maria, adusä din Venetia de fratele el, Teodor
Sturdza, dar pe o alta cale decal a Brasovulul. (2)
... Die 11 Martii Zu Abendt, kompt Bojer arms, dess Schorban Vajda
sein Bruder, sell) 2 Personen . Geben zur Ehrung dem Schorban Vajda
eMen Kerpen, tt. f. , 18. Zu Abendt, kompt Paládi Gyeörgy, selb 2 Perso-
nen. (28. tRacz Istvan, ein Moldner Post». Pomenit i la 28.)

(1) Cf. eronicele muntene; cronicaril moldoveni Nicolae Costin i Than Neculcea,
la inceputul cronicelor lor ; Kraus, II, p. 394-5, 401-2, 404; loan Bethlen, p. 194;
Hurmuzaki, Fragm, III, p. 260-1; documentele din Hurmuzaki, V°, p. 94-100;
IX°, p. 208 si urm.; Supl. I', p. 248, n° CCCLXV ; cronica, forte importanta, a int
Nekesch-Schuller, in Quellen, IV, p. 288-90.
(2) Hurmuzaki, VI, si V2, DO, Sup/. 12 ; Fragm III; cronicele moldovene (Nico-
lae Costiri, Neculce) i cronicele muntene euttoscute. Cf. Delacroix, in Iorga, Acte
Ii Fragm., I p 82-3.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERASOVIILOT 215

(3 Aprilie. «Vasilajke. din Bucuresci, «vom Vajda.. 5. Pomenita «Post.


moldovendsca. 8. Mentionat din noir Racz.) Die 15 Aprilis Zu Morgen,
kompt Bojer Istvan, dess Schorban Vajda sein Bruder, selb 4 personen ...
Die 16 Aprilis . Kompt Vassilajke von Fogaras vorn Herrn Balogh Mathe
Hofmeister. (17. Serv al lui Teleki la Bucuresci. 23-5. Mentionat Racz
Istvan.) Die 25-Aprilis Zu Morgen kompt Bojer Istvan (cu cinci persoUe).
Die 16 Junii Zu Morgen, kompt Sorban Vajda (cu none. Daruri séra.
22. Pomenit Racz Janos, sol moldovén. 25. Racz Istvan. 26. Sosesce
Janos Deak din Muntenia, cu scrisori.)
. . . Zallen dem Schatzen Hannes und Velmes Lut von 6 `Rossen
biss Czajden mitt dess Schorban Wajda seinem Bruder
Die 16 Augusti. Auff Bevehl dess F. N. W. Herrn Richters werden expe-
diret Szonda Miklos und Vassilaike, beyde Stadt-Reitter, mit den éllés
Wagen von unserer Stadt Cronen, wie auch des Revirs, so auff die Moldau
zu in die tiirkische Tabor sind verreisset, ihre Inspection auff dieselbige
zu haben . . . Die 17 Augusti. Auff Ihr Fiirstlichen Gnaden ernstliches
Bevehl, lautt seiner beyden Commissionen, werden diese bejde Manner, als
Blasch Piter und Repsers Michel, von Fiirweisen Herren Richter in Kegen-
wart auch meiner viir die Stadt mitt dem Herrn Bale Lasslo zu ziehen
gedinget biss in den Jasch Marck oder aber auch gantz biss in die tfirkes
Tabor ... Erstlich, sollen sie auff des Kaysers Ration einen schönen Hintho
fuhren mit 6 Rossen , Mer, 2 Koschy, welche biss in den Jasch Marck
sollen gefiihret werden. (22. Sol in tabard.)
[26 Octobris.] Apostoli, ein tiirkes Legation auss der tiirchischer Tabor,
selb 40 Personen. .
.1673.
in 1673, Domnil eraii: in Moldova *tef an Petriceicu, iar in Munte-
nia Grigore Ghica. Ambit' se intelegeail tu Polonii, i Cu crestinif in
genere; ceea ce nu-1 impedech sä trimOtä vest): i piri la Pórtd, noro-
cul armelor fiind nesigur.
Räzimatl pe sprijinul unora dintre vecinil lor, Polohil pornird spre
Hotin, cu gandul sa distruga efectul material si moral al infrangerii
lor din 1672. Hussein-Pasa plecd impotriva lor i, ca de obiceiti, Dom-
nil no§tri Ii deterd contingentele. Vizirul Ahmed si Sultanul se aflail
in Dobrogea, asteptand evenimentele.
Comandantul Polonilor era Hatmanul Sobieski, pe cand eraskie-
rul turcesc era omul care, cu catl-va ani inainte, perduse bätälia de
la Lewenz. Infrangerea Turcilor se putea prevedO de inainte. *te-
fan-Voda o prevkluse: jignit si in mindria lui de räcnetele Seras-
kierului Arap §i de bdtaile la tAlpi aplicate boerilor Oil, el treeit la
dust-nail7 cee a. ck) fácii i Grigore Ghiea (10 Novembre),

www.digibuc.ro
216 N. IORGA

Polonil luard Hotinul, Zwaniec, patrunsera dinccice de Nistru si,


pand ce tOmna le opri intinderea mai departe, ei pusera mana pe
cetati: Suc6va, unde eomanda Teodor Frank, in numele Regelui, §i
Nemtul. Cap lan-Pasa, comandantul until corp de ajutor" turcesc, se
oprl la Prut, iar Sultanul i Vizirul, satui de atata glorie, pornird spre
Constantinopole, pe cand in Apus incepea cultul pentru persOna bi-
ruitorului de Turd Sobieski.
tefan-Voda treca la Lesi cu totul, dar colegul s'eil de trädare scia
crind al Turcilor),. Cu extrema lipsa de gena care l'a caracterisat tot-
deauna, Gligorascu-Vocla avil curagiul sà fuga si sa se infatiseze
Marelui-Vizir la Isaccea. Acesta Ii primi cu laude, i, dacti mcirtea n'ar
fi ajuns pe Ghica, de sigur cariera sa politica n'ar fi fost mantuita cu
aceste douO traddri, de o potriva de dare si de o potriva de ertate.
In locul sü, Muntenii avurd Domn pe Duca, iar, in Moldova, un
«ném de Imperat crestinescb, o urita figura de TarigrAdOn fard scru-
pule, fricos, lacom i cinic, Dumitrasco Cantacuzino, incept' o scurtd
domnie. (1)
19 Decembris [1672] ... Zahlen dem Paull Wewer von 4 Rossen biss in
dass Xiimpchen, mit dess Vaydae Doctor. .
(5 Februarie. Pomenit Stan Sätrarul. 17. Postd din Muntenia. 20.
Alta. 21. Serv sosit din acéstà térg.)
28 Martii. Zu Morgen, kEnnbt Logo-Fottull Bahlle auss Bläschlandt, 4 Per-
sonen. (Pomenit pând la 30: cBalloA, cBalle»).
20 Aprilis . . Zu Abendt, geben dem Logofottul Radul, selb 17 Personen.
(Si la 21 cdem Logofottul Radul auss BläschlandtD, Iona§cu, Postelnic mun-
ten, pomenit in acéstd 1i i in cele urmetóre.)
(Iulie. Rácz Istvan de la Domnul Moldova)
(in restul anulul, trimes spion pa.n`a la Bräila i mentionat un Ionapu.)

1674.

in érna, Dumitrasco-Voda fu stabilit de 'Mari i, in cursul anului


1674, acestia golira téra de Poloni, prädand-o ca plata pentru sine.
Cazacil rusesci atacand pe Hatmanul Doroseneo, vasal al Turcilor,
Sultanuli cu noul Vizir, venir a. sa-1 mantue. Orasul Human fu luat la
4 Septembre i OVA Ucraina supusä. Dar, dupd ce Turcil apucara
spre Isaccea, cucerirea fu perduta. Sobieski, devenit Regele loan III,

(1) Cronicele moldovene i muntene; Hurmuzaki, V1 si V2, DO; Supl. It; Frag-
mente, III; scrisdrea lui Ghica i scrisorile polone din lorga, Ade i fragmente, I.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIIL nI 21/

neputend aye" pacea, pe care o ceruse in conditiuni onorabile, puse


maina pe provincia saraca disputata cu atata pasiune. (1)
(13 Ianuarie. Dumitru, serv .dess Duca Vojvodae», sosesce.) 14 Januarii
Zalen dem Veres Andras und ICanna 011ogine von 13 Rossen biss in Bläseh-
landt mit dem Pervul und Kostandin Branckowanul Bojeren, sarnbt dess
Herrn Ballo Laszlo Diener, Saffar Mihaly ... Eodem kömbt George Moldo-
vanul mit 2 Rossen aussm Bukurest, so auss Befehl dess Herrn Richters
mit dem Tamass Deak Mauttner, so dem Vdden Ehrung gefiihrt. Zalen ihrn
von 14 Tagen .
7 Februarii. Zu Morgen, kompt Matthae Doak, dess Moldner Wdden Schrei-
ber, selb 3 Personen. (Serv al Domnului Moldovei: < Szyladgy Mihaly».
22. Postelnic muntén.) 24 Februarii. Zu Morgen, kOmpt Vornikul Nyago
und Armassul Illy, Bläsehländer Bojern, selb 15 Personen. (Pomeniti §i la
25.) 26 Februarii, . . Zalen dem Veres Andras von 5 Rossen biss Rosenaw mit
dem Kosstandin Brankovits, einem Bojern Zalen dem Schetzen GeOrg
von 8 Rossen biss Rosenaw, mit dess Kostandin Brankovits seiner Mutter
. Zalen dem Klein Merten Hannes von 4 Rossen biss Rosenaw, mit dess
Brankovits Gezelt und Gesindel . . . 28 Martii Zu Morgan, kOmbt
Kommissul Millescul, ein Bldschländer Bojer, selb 20 .. . Geben dem Ko-
missul Mileskul Bojdrn . . . 29 Martii ... Dem Cornissul Milescul, Bldsch-
lander BojOren, selb 20 ...
(9 Aprilie. Doi servi de la Domnul Moldova)
6 May .. . Zu Morgan, kompt Aga Pottlik, ein Moldners Legation, von
Ffirstlichen Gnaden (cu 16 perseine. Pomenit §i la 7. Condus la 10).
15 May. Zu Morgen, kOmbt Raz GeOrgy, dess Bldschländer WA:len Diener,
selb 3 Personen . . .
(7 Iunie. Mateiii Diac, Postelnic, venit din Moldova. 14. Sol muntdn.
28. Mentiune de «tabard...)
Die 7 July ... Zalen dem Bendeges Michel von 4 Rossen biss Tartlen,
dass er ein Moldauer Legation weg gefiihrt. (28. Pomenitd etabara&.)
(20 Auguk. Ratz Istvan, venit de la Domnul Moldovei. Mentionat (i
la 27.)
(17 Septembre. Mentiunea taberei.)
Die 7 Octobris . Schicken den Sztan Lungul in die Moldau, 2 Ross zu
hollen, welche auss der Tabor sein dargebracht worden . . .
Die 9 Novembris . . . Zahlen dem Vaszilajke, weil er mitt dem Herrn
Michaeli Herman in der Wallachey ist gewesen. (15. Ratz Istvan, venit din
Moldova.)

La 27 Octobre din anul 1674 (anul e scris de la Christos, dar cu


(1) Pe langa isvOrele din anul precedent, Engel, Gesch. der Kosaken, la acdsta data.

www.digibuc.ro
218 N. 1ORGA

cirilice), vame§ii, parcalabii, preotif §i betranii din Dragoslave i Ruedr


anuntd cdtre dspravnicii §i dr'eg[k]torii tkrki ungure§th cd aü acor-
dat satisfactiune lul «Rat I§tvalp (n° 636).

1675.

In acest an, ciocniri turco-polone putin importante. Ibrahim-Pa§a si


Tdtaril pradd Po Ionia, dar Sobieski II silesce la urma a se retrage.
La intors, Domnul Moldovei e schimbat de Seraskier. (1)
(18 Ianuarie. Raitz Istv5n pomenit. In aceeasi lund, «Sorbán Vaida),.)
(1 Martie. Mentionat Itátz, cu trei Turd. 20. Mentiunea lul Ionapu.)
(8 Aprilie. Sol «dess Armassi aus des Wallachei». 11. Rdtz. 14.
«Post» de la Domnul Moldova)
Din ace1a0 an, avem (no 347) lin privilegiü al lull Duca-Vodd pentru
1Ikrman Mihaiu Bra§oveanul, de la cetatea Bra§ovuluh, cdruia-I per-
mite a tine, la oile lui, innluntenia, §épte ciobani; dar sd fie din Barsa,
(den tara ungureasck», nu supu§1 al Domnief. Se vor da ordine in
acest sens §i cslugilorb domnesci, gcarii i yeti semaci (sic) intr'acel
judetv, §i altii. Dacd privilegiatul va comite vre-o fraudd, va perde
dreptul de a tine oi in tell (26 Novembre).

1676.

In acest an, domnia in Moldova Anton Rosetti (Ruset), is i Chi-


rita Draco, odinieprd negustor la Constantinopole, de§l era rudd cu
Cantacuzinfi. In Tera-Romanescd urméza domnia Jul Duca.
Luptele continuail in Polonia, la Nistru §i in Podolia. La urmä,
strins la Zurawna de Seraskierul Si§man-Ibrahim, Sobieski trebui sd
iscAlescd, la 27 Octobre, o pace, care consacra perderea pentru Regat
a Camenitei i intregei Podolii.
La rdsboit, participase i cel dol Doinni. (2)
(23 Decombre 1675. Pomenit Iona§co.) Die 26 Decembris. Zu Morgen
kompt Itdcz Demetter, des wallachischen Vaida Diener, selb 2 ...
(4 Ianuarie. Sol la Domnul muntén.) 8 Januarii . Zu Morgen dem Pos-
telnikul Kosztandin

(1) Isvórele cunoscute. V. si la anul 1676.


(2) Isvórele pomenite la anul precedent.

www.digibuc.ro
SOCOTRIALE BRApVIILIIT 219

Die 23 Februarii. Zu Morgen, kompt Posztelnik Kosztandin aus dem Landt,


selb 17 Personen. (Si la 24.) Die 25 Februarii. Zu Morgen, kompt Branko-
van, ein Bogier aus dem Landt, selb 14 Personen . .. Dem Brankovan. (27.
So lie tura.)
Die 8 Martii. Zu Morgen. Dem Stroietzkul, ein Gesandter, selb 6 Perso-
nen ...
Die 17 Aprilis Zu Morgen, kompt Kosztandin Vornikul mit einer pol-
nerischen Legation, selb 9 Personen Die 28 Aprilis . Zu Abend,
kompt ein turkesche Legation aus der Wallachey .
(3-4 Iunie. Mentionat Ionapu.)
1677.

In acest an, Polonil confirmard pacea lor cu Turcif. Dar un nal


rdsboiti dincolo de Nistru, ddundtor pentru. èrile române, se deschise
imediat.
Vechiul client al Turcilor, Dorosenco, trAdä i chemä in tera sa pe
Moscoviti. Ibrahim-Pasa porni deci impotriva Cehrinuldf, dupd ce, la
3 Martie, rdsbo. iul fusese declarat Tarulul.
Expeditiunea nu fu fericitä. Rusil i Cazacii se apérard forte bine, si
dupd putine dile, descuragiat i lipsit de praf, Seraskierul trebul sd
se retragd, cu perderi marl. In special, 6stea munténd a lui Duca-Vodd
fu fOrte maltratatä (Septembre). (1)
(tanuarie. Pomenit Cdpitanul Pdrvu.)
(24 Martie. «Post de la Domnul muntén.)
(4 Aprilie. Sol de la acela§i.) Die 7 Aprilis ... Dem Legofetul Ballye, des
Vaivodae Diener ...
Die 11 Novembris ... Dem Vissterul Nyesstase aussm Landt, selb 12 .
Scrisori particulare avem mai multe din acest an :
a) La 5 Ianuarie, «Ghiorghie Bkleanub, seful partidel anti-canta-
cuzinesci, scrie cdtre Hermann, pdrgar de Brasov (n° 644), pentru o
afacere a 1111 Rdcz István cu Tohanil. Pecetea pOrtd un blason si ini-
tiale;
b) La 23 Ianuarie (data e de la Christos), «Rat Istvan ot Fkg[k]rap
scrie cdtre pdrcAlabul, juratif si bkrdnii din Rucdr, earl bOtrdni «sknt
purtktorii de grijk satului», pentru o «pagubd1, a luI (n° 638);
c) 0 scrisOre unguréscd a aceluiasi (14 Februarie) formézd n° 639
(tot unguresc e i n° 637);
(1) Ace1eas1 isvóre ca la anul precedent.

www.digibuc.ro
220 N. IORGA

d) La 29 Ianuarie, Duca-Vodd dd o citatiune de infatisate inaintea


Divanului sü cdtre Ruckreni si ficiorii lui Nen 6t Berevoesti., earl
erail in proces cu «Rat Isfan 6t Fkgkras pentru bucatele Tohanilor
ce ii s'au luat». De nu vin, vor fi adusI cu forta, <<i vet da si bon
de soroc (n° 348);
e) La 19 Martie, lopacixv taTas noitakv-rpcog, «Ilie Vel Med[e]l[nicer]»
si un al treilea, neinteligibil, adresézd condoleante, citand pe Psalmist,
1111 jup[k]nul Hierman Mihaiu», sfetnic al Brasovulni, si-1 scrid pentru
Rdtz István (no 640);
f) Ispravnicii Scaunului muntOn scriii datornicilor lui Hermann, pu-
indu-le soroc (n° 643), la 11 Julie;
g) La 12, aceiasl.:« Ghi5rghie Banul, Vlkcul Vel Vornic, Hriza Vel
Vistier, 'Itopams BX thicrcd>, dspravnicii icaunului Buc[u]restilor>>, scriti
cdtre cpitarii carii sintet ispravnici la Ckmpulungw> pentru sosirea
cu afacerl a lui Hermann, prieten al Domnului (n° 641);
h) Cu ocasiunea sosirii lui Hermann in procesul lui Rdcz, la 15,
persline private dati o märturie, contrasemnatd de eel dol Pitari : «Co-
standin i 'Avagthcrfis (n° 642).

1678.

Co a doua expeditiune, comandatd de Marele-Vizir, Card-Mustafd, se


indreptä asupra Cehrinulut Tarului i se cered, pentru observarea pd.
ell, cesiunea TJcrainel.
Pe cdnd Sultanul se stabilid la Silistria, Vizirul-Seraskier, unindu-se
cu trupele tributarilor, treced Nistrul la sfirsitul ml Iunie. Armata,
reunità cu Tätaril, fu invinsd intdifi de Ruso-Cazaci, dar isbutl sal
surprindd Cehrinul, protitând de o betie de grbdtOre a apördtorilor
(21 August).
Langa Chisineil, la intors, Antonie-Vodd, sdpat de intrigi, fu mazi-
lit. In locu-I fu strdmutat Duca, al cdruia Scaun fusese dat lui Ser-
ban Logofdtul Cantacuzino. Constantin Bräncov6nu, atund Postelnic,
aduse vestea in Bucuresci, intrdnd in oras «cu cealmh in cap. (1)
(7 Februarie. Postelnic din Muntenia. 12. Sosit Cdpitanul Pftrvul.
23. Alt Postelnic.)
(1 Maliu. Sosesce solia francesA, cu trei-clecI de persóne.)
(30 August i 4 Novembre. Mentiune a etabereiv.)

(1) Ace1ea0 isvOre ca i la anul precedent.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVIILITT 221

1679.

In acest an, la 6 (16) Ianuarie, erban-Vodâ ocupä tronul munta. (1)


Intro visitatorif Bra§ovului din acest an avem pe Velicico Costin, Ma-
teiü Cantacuzino, Constantin Càpitanul Filipescu.
(28 Decembre i 14 Ianuarie. Pomenit Ionapu.) Die 25 Januarii Zu
Abend, kompt Bojer Pervul auss Bleschlandt, selb 25 Personen. (MeMionat
§i. la 26.) 81 Januarii ... Dem Pálen Jacob mit dem ... Eodem reiset der
Opre mit dem Ballásfy Sigmond, alss er von Ihrer Fiirstlichen Gnaden
inss Landt bey den Vayvocla expediert worden (cu §ése cal).
Die 13 Februarii. Zu Morgen, kömpt Bogjer Pervul auss der Wallachey,
selb 18 Personen Die 14 Februarii Eodem schicken auf den Herrn
Budai Peter Dedk, alss Ihr Fiirstliche Gnade mit dem Bogieren Pervul inss
Land verschickte. (15. Boerul Bucur din Comana. Dar qi «dem Sturzai
Bojer.») Eodem reiset der Sörban mit der tiirckschen Legation, welch
mit dem Herrn Nallacy herauss kommen inss Landt. (21. Sosesce Tököly.)
Die 3 Marti ... Zu Morgen. Wirdt auf Befehl dem Kosstandin Phip-
pescul ,

(2 Aprilie. StgnilA Boer din Comana. 5. Iona§co pomenit.) Die 17


Aprilis ... Dern Logofottul Ballje, selb 3 Personen. (Si la 8. 14. Cheltueli
pentru a duce «dess Moldailer Wäden Gewandt».)
Die 13 May . Zu Morgen, kömpt Posstelnikul Villitzkul, ein molnersch
Legat, selb 30 Personen. (Pomenit «Villitzkul» i la 14.) Die 15 May .. .
Reiset Geörgh Ruth mit diesem Posstelnikul mit 4 Rossen bis Czayd. (18.
Cumpérare de «Heringh» la «Kömpchine,. 31. «Bojér Latzko, des Sorban
Vayda Diener, selb 3 Personen»; i la 2 Iunie.)
(3 Iunie. Trabanti trime0 la «Prava».) Die;6:Junii Zu Morgen, kömpt
Sdffár Mihaly Commissarius von Fiirstlichen Gnaden mit dem Legaten
Posstelnikul Villitscull, selb 40 Personen . .. Dem Legaten Posstelnikul
Villitskull, selb 40 Personen. (i la 7 acela0.) Die 9 Junii . Eodem reiset
Vellmes Hannes mit dem Legaten Posstelnikull biss in Thell, mit 6 Rossen . . .

(3 Iulie. Trimetere la Duniire, pentru a se cumperà pesce Principeltt


13. Curierul «Sorban».) Die 18 July. Zu Morgen, kauffen auf des Aga Matthae,
Bläschländer Vidae Bruders, Ration .. . Zu Morgen, kömbt Aga Matthae,
dess Vaidae Bruder, 38 Personen. (Merrtionat i la 19-21.) 21 Jully ... Dem
Aga Matthae mit auf den Wegh
Die 24 Augusti. Zu Morgen kömpt Radul Posstelnikul, dess Bläschländer
Vaidae Diener, selb 3 Personen .
(4 Septembris.) Zu Abent, kömbt Istvan Deák, dess Bläschen Vaidae
Diener ...
(1) Anonimul, p. 19.

www.digibuc.ro
222 14. MEGA

Die 16 Novembris Reiset Haydu Bartholmi mit dein Herrn Szekely


Lasslo ; fiihret einen Thdrwagen in Bukurest Die 18 Novembris
Reiset Schätzen Lyhnen Merthen mit dem andern Thdrwagen, mit 4 Rossen
biss in Bukurest Führen Czeklesch Hannes, etc. den dritten Thdrwagen
biss in Bukurest

1680.

In acest an, Domnil merserä sa zidéscg. cetatea Dohan-Calb (Do-


h an-Ghecet). (1)

... Die 11 Januarii Reisset der Urss mit dein Kommissul Praeda in
dass Landt Die 26 Januarii . Zu Morgen, kombt Kapitan Nekulla,
des Bl5schen Vaida Diener, selb 6 Personen. (27. Mentionat Iona§co.)
Die 2 Februarii Zahlen von des Bläschen Bischoff Ross zu beschlagen,
welches Ihr Fiirstlichen Gnaden ist sgefiihret warden . .Die 20 Februa-
rii. Zu Morgen, kombt Stan Portare, des Vaida Diener, 3 Personen ...
(19 Martie. Trabanti la Bran.)
(20 Aprilie. Solie francesa de la Principe.)
Die 14 Juny. Zu Morgen, kombt Kállaj János, des Moldauer Vayda Diener,
selb 2 Personen
(1 August. Mentionat Ionapo.)
Die 5 Decembris Wird dem Kosztandin Philipeszkul gegeben

1681.

E anul cAlétoriel luI Duca-Vocid la Constantinopole, de uncle se In-


tOrse cu hätmänia Ucrainef. (2)
Die 26 Decembris [1680]. Zu Morgen, kompt Sztojan Hassi, ein Bar auss
dem Landt, selb 7 Personen, von dein Vajda . .
(19 August. Pomenit Ionapo.)
Die 23 Augusti , Zu Morgen, kompt ein tatarische Legation, selb 9 Ta-
teren, vom Bläschländer Vajda .
Die 28 Septembris. Zu Morgen, dem Costandin Pervul, selb 14 Personen.
(*i la 29.)
(6 Octobre. Boer condus la Zeyden.) Die 11 Octobris Zu Morgen,
kompt Veniczei Matthae undt Mihaly Deak, selb 6 Personen, auss der Mol-
dau. (14. Constantin Parvul, cu patru-spre-clece persone. 15. Boer cOndus

(1) Cronicele muntene (Constantin Capitanul, p. 19 ; Anonimul, p. 20).


(2) V. Iorga, Cdatori, ambasadori i misionari, Bucuresci 1899, p. 16-7.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:TUT 223

la Zeyden.) Die 19 Octobris . Zu Morgen, kompt Vatzi Nyamtzul, des


Blfischen Vajda Diener, auss der Taber, selb 5 Personen
(19 Novembre. Pomenita la tabèra de la Des.)

1682.

In Februarie al acestuT an, Duca-Voclà inaugura la Nimirov noua


sa hätmànie cázAc6scä. (1) Boerul Iordachi din socoteli pare a fi fra-
tele lul *erban-Vodg.
*erban, asigurat pe tronUl muntón, chinuit de visuri imperiale, ne-
gociazd de-ocamdatä cu Turcil pentru locul lui Apaffy, vecinul sett din
Ardél. (2)

(15 Decembre 1681. .x011al Janos,), cPosto> a Domnului Muntén.) 15 De-


cembris . Reiset der Dumitru mit dem Bogjeren Gjordattyo mit 6 Rossen
biss Zayden. (Pomenit si la 16.) Die 30 Decembris , . Zu Abend, kombt
Szatsvai István, ein Commissarius von Ihro Ffirstlichen Gnaden, mit dem
Bogjeren Gjordattyo, selb 3 Personen Zu Abend, kombt Sztresa, des
Sorban Vaida Diener, selb 4 Personen ... Die 31 Decembris. Zu Morgen,
dem Bogjeren Gyordattyo, selb 30 Personen ... Dem Sztreza
(Sit la 1 Ianuarie, Iordachi i Szatsvai.) Die 1 Januarii Geben dem
Bogjeren Gjordattyo auff den Wegh Die 4 Januarii Reiset der
Voina mit des Gjordattyo Diener, mit 4 Rossen Rosenaw Die 7 Ja-
nuarii. Zu Morgen, kombt Szatsvai István aussm Landt, selb 4 personen
Die 3 Februarii Zu Abend, kompt Ivonasco, des Bläschen Vaida Post,
selb 4 Personen, mit Tallern. (Si la 4-5. La 28. Ionascu).
Die 26 Martii Zu Morgen, kompt Bogjer Sigmond und der wallachischq
Bischoff, selb 9 Personen. (Si la 27 pomenit.) Die 28 Martii Zu Abend,
kompt Feiervdri Mihok, ein Vaden Post, 2 Personen. (29 30. Pomenit
Episcopul.)
Die 1 Aprilis Reiset der Arsinthe mit dem B1Rschen Bischoff, mit 6
Rossen, Naystadt
(1 Maiü. Sosesce «Vassj Nyamssul» din Polonia, cu patru-spre-clece per-
sone.) Die 13 May ... Zu Morgen, kompt Blitz Gyorg, des Bläschen Vaida
Diener, selb 4 Personen Die 17 May. Zu Morgen, dem Logofottul
Radul, selb 4 Personen. (Si la 18-19.) Die 21 May ... Reiset der Kretzul
mit dem Logefottul Radul mit 3 Rossen in das Landt
(3 Iulie. Serv al 1u Szekely Laslo sosit din Moldova. 14. Mentionat
Kassai, dus la DunAre. Boer condus la RAsnov cu sése cal.) Die 14 July ...
(1) V. p. 222, nota 2.
(2) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 327.

www.digibuc.ro
224 N. IOWA

Fiihret Schaden Ge8rg und Pitter Holtzdörffer, des Bläschlânder Vaida 2


Hintho mit 2 Rossen Rosenaw Die 15 Julii . Reiset Czocklosch Ge6rg
mit des Wdden Doctor mit 6 Rossen Rosenaw Die 21 July ... Kompt
des Manio Sattrarul Ross mit dem Kaossai auss dem Rohten Grund nach
Hauss Den 30 July ... Zu Abend, Mátthae Bungesskul, des Herrn
Szekely Lászlo Sohwager, Eelb 6 Personen. (31. Dus la Honigberg.)
(Vine si la 25 August.) Die 26 Augusti Zu Morgen, kompt Stan Vor-
nikul, ein Boier aussm Landt, sell) 3 Personen. (Pomenit si la 27-8. Dus
la Rasnov.)
Die 18 Septembris. Zu Morgen, dem Kapitan Ginno, 6 Personen. ($i la
19-23. Dus la K6r8spatak. Reapare la 28-9.)
(21 Novembre. Feiervári Laslo de la Domnul muntén. 24. Cheltuell cu
Szekely Laszlo, venit cu 40 de pers6ne. 27. Dus la Zeyden.)

1683.

In acek an, se fact expeditiunea turcésca de la Viena. Domnii no§tri


trebuira sä participe la dinsa.
Duca pornl. din capitala sa la 3 Mail Ca §i $erban, el se afla sub
zidurile Viene, dar nu manifesta ca acesta intentiunl favorabile pang
la tradare pentru cre§tini. Se scie ca erban fu in acéstà privintd
de o indrasnéla fara sémën, *IL istoria crucii inaltate de dinsul e cu-
noscuta de OVA lumea. (1)
erban se despart1 de Marele-Vizir la. Belgrad, dupa o pirà cu
Duca, pentru nisce banl. El se intórse 1in4tit in Scaunul sü, .dar
Duca n'avii acest noroc. Duph ce petrecii. cu Apaft Domnul Moldovel
merse prin Vaprheiti i Bretc la pasurile Carpatilor. Ajuns la Tro-
tn§, afla cu siguranta intrarea Le*ilor cu Petriceico. Neste putine Jile
el era prins de un podghiaz la Domnesci i trimes in Polonia inteo
caruta cu «harnufl de teiii». 0 nal/Mire a Tatarilor goni, in fine, §i pe
tefan-Voda, Domnul «de la Le§l». (2)
(20 Ianuarie. Soli turci.)
Die 5 Martii Wirdt Stoika Rosner auff Befehl und auss Nohtwendig-
keit in. dass Landt verschicket, wegen Erforschung des Durchzug fremder
V.I.:Acker. (R. Condus un =<boer» la vamA.)
(11 Aprilie. Doi chlugàri in Moldova.) Die 12 Aprilis. Zu Morgen, kompt
Ungfárj Janos, des Moldauer Vaida Diener. (Un personagiii intors din

(1) Isvórele cunoscute. Cf. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, Bucuresci 1899, p. 236-7.
(2) Cronicele moldovenesci.

www.digibuc.ro
SOOTELiCE. intgovErLo 225

Bucurescl.) Die 13 Aprilis. Zu Abendt, kompt Barnotzki Györg und Feta-


várj Laszlo, Vaden Post, selb 3 Personen. (14. Intors1 eel doi calugAri din
Moldova.) Die 15 Aprilis . . . Wird der Vaszillaika in den Buckurest von
etwa Victualien auff Ihro Fiirstlichen Gnaden Ration einzukauffen ver-
schicket; ist 16 Tag aussgewesen; hat auff 2 Ross und sich spendiert iv.. 4
leones, zu f. 21101; tt. f. 81104. (16. Solie tatarà. 17. Intors curier de la
Dunare, «als sie auff Fiirsten Nothurfft Hausen gekaufft haben,. 21.
«Post, moldovéna condusa. la Honigberg.)
(4 Mail Do curieri inaintea Hanului. Kassai intors de la Pórtä. 12.
Solie tatarà.. 20. Dar Hanului. 23. Solie tatarA. 24. Dar Hanului,
in lagAr. 25. Dar «dem Vezeren in die Tabor,. *i fiului Hanului. 26. Sol
tatar.) Die 29 May . Werden Fintzel Janos und der Gabor, beyde Stadt
Reiter, in das Landt verschicket, den Duka Vaida zuruck zu weisen
(5 Iunie. TrAsuri in tabara. 22. Paul Banffi, cApitan, pléch in tabAra
de la «Apahid, a principelui. 26. Sfetnicii ple.ed acolo.)
Die 11 Augusti. Zu Morgen, kompt Matthae Bengesskul auss der Moldaw,
selb 5 Personen . . . Die 15 Augusti. Zu Morgen, kompt Udre Janos, ein
Bläschlânder Post, auss der Tabor, selb 4 Personen
(4 Septembre. Curier din tabAra.). Die 18 Septembris Wirdt Stoika
Rosner den Tattern, welche dem Tattar Chain nachziehen sollen, derer
Durchzuch zu erforschen, entkegen geschicket
Die 12 Octobris Zu Morgen, kompt Nyaktsa Boier, des Blaschen Vaida
Haubtman, auss der Thabor, selb 13 Personen Die 14 Octobris
Reiset der Albert mit den Waden Raben biss in den Ruckur . Die 25
Octobris Reiset Mechell Seeligstader mit des Sorban Vaida Bedienten
und den Raben mit 2 Rosen auff Tiirtschburg Die 31 Octobris .
Reiset der Kretzul mit des Vaden Doctors Diener mit 2 Rosen Rosenaw
, Die 6 Novembris Zu Abend, kompt Arpasj Istvan, des Blaschen Vaida
Diener .. .

Die 4 Decembris . . . Zu Morgen, kompt Kreszte Murguletzo, ein Boier


auss der Moldaw; selb 9 Personen. (6. Feiervari Laslo.) Die 7 Decembris.
Reiset der Arsinth mit des Sorban Vaida Posten in das Landt . . . Die
10 Decembris Zahlen den Schatzen die Currentes wegen des Duka Vaida
Reiset der Arsinth mit des Szpatar Mihaly Diener mit 2 Rossen Zayden
Werden die Ehrsarnen Weisen Herrn Johannes Loiss und Herr Thomas
Klosch nacher Zayden bey den Moldauer Duka Vaida verschicket Wer-
den durch diese Ehrsamen Weisen Herrn dem Duka Vaida folgende Sachen
geschicket : , . Brott . , Aquavita . Annis Hansen ..., Karpen
Waller ..., keiss . . Honigkuchen Zittronen..., Richtbirn Metlitt ,
ein Schaff voll Apffel Die 12 pecembris . . . Werden dem Moldauer
Duka Vaida nacher Weydenbach folgende Sachen geschicket : . Seminell
Stretzel Semmel und Beiglen Annis Raugen Richtbirn. (*ters
tot, de la: «Werden,.) Geben den Ehrsamen Weisen Herrn Johanni Loiss und
Herrn Thomae Klosch nacher.Weydenbach : Brott, Fleisch ..., Wein --Die
Anatole A. R.Tom. XXI.Memoriite Seel. Istorice. 15

www.digibuc.ro
226 N. MEGA'

15 De6erabris . . . Zu Morgen, dem Logofottul Mihay, selb 3 Personen. (Si


se-ra.)
Die 26 May. Zahlen auff Befell den Saravarden, welche gutte Achtung
auff den Dörffern gehabt, alss der Tattar Cham herausser kommen und
durch gezogen ist, n° 114 leones, zu f. 2; tt. f. 228 ,
Die 16 Decembris Zu Morgen, dem Logofottul Mihay, selb 3 PersoL
nen ... Die 18 Decembris
Rossen Proviant Waydenbach ...
Fiihret Thiosen dem Duka Vaida mit 4
Die 29 Decembris . Zu Abend k, (sic)
Ivon, des Moldauer Vaida Diener, selb S Personen . ..Die 30 Decembris
Zu" Abend, dem Sörbán Vaida, Ihro Fiirstlichen Gnaden Hoffnaar, selb 6
Personen

1684.

An de eioenirl Intre Po1on i Turd in préjma Moldova. (1)


... Die 6 januarii. Verreisen Vaszillaika und Fornika gewiesser Ursachen
wegen zu explorieren in Buckurest; gabe ihnen in Kost 4 leones aUff die
Strass; tt. f. 8 .. . Die 8 Januarii . Reiset Dumitrul Kretzul mit des
Herrn Boier Sigmond Diener gewisser Ursachen wegen, Novellen zu erfor-
schen ... Die 12 Januarii Zu Abend, kamt Opra Czaus, ein walla-
chischer Gesandter, 4 Personen Die 26 Januarii Gebe dein For-
nika, so mit dem Bogdan Sigrnondt nach Bukurest verreiset. (Intors Vasi-
licA.) 28 Januarii Verreiset der Arsinta mit dem Tatar Janos biss Du-
ckurest .
(Si la 10 Februarie. intorsi Furnicg si Bogdan.)
Die 5 Martii Wirdt Konttha Istvan in den Rukur verschicket, den
Weg zu erforschen ob mann dahin verreisen khan oder nicht ... Die
8 Martii Zu Morgen, dem Aga Mathé, selb 20 Personen. (Si la 9.) Die
11 Martii ... Der Furnik mitt dem Aga Mathé mitt 13 Ross biss Heltz-
dorff Die 20 Martii . Reiset der Kretzul mitt des vallachischen
Vthda Kapitan mitt 4 Rossen biss Zeiden Die 25 Martii . Fiihret
er des Vajda Itintho mit 6 Rossen Rosenaw
Die 4 Aprilig Zu Abend, k[am] Aga Mathe, selb 36 Personen Zu
Abend k[am] Tsonokossi Balint, ein Commissarius, mit dein Aga Mathae,
selb 6 Personen Zu Abend, karri Vassi Nyamssul, selb 12 Personen. (Si
la 5-6, top' trei.) 7 Aprilis ... Dem Fornika, so mit dem Aga Mathe in
das Landt mit 15 Rossen verreiset. (Mentionat, inainte, si Ratz Janos, venit
de la cSorban Vaida%) Den 20 Aprilis. Zn Morgen, dem Kapitan Ginne,
selb 12 Personen. (Si la 21.) Die 22 Aprilis R[eiset] Pornik mit dem Aga
Mathé biss in Komérnik. (cPost> a Domnuldi, dusA la Zeyden.)

(1) Iorga, 1. c., p. 237.

www.digibuc.ro
§OCOTELItt tRA$OVULtft g2/

Den 17 May ... Zu Morgen, k[am] Gjonattyo, des Vaida Diener, selb 4
Personen ... Die 27 May ... R[eiset] Opre Bratul mit des Herrn Apor
Diener, auff Befehl des Herrn Teleki Ration Victualien zu bringen, mit 3
Rossen in Bukurest ... Die 31 May ... Zu Abend, dem Kosstandin Vis-
ster, selb 30 Personen ...
(*i. la 1 Iunie.) 1 Juny ... Zu Morgen, k[am] Dragossan Brankovanul
und Lugofottul Praeda, selb 3 Personen. (Toti si la 2, afara de Preda.)
Die 3 Juny ... Wirdt Sztoika Rosner und Radul Fornik auff die Dunau
verschicket allda zu erforschen was für Avisen vorgehn ... Eodem wirdt
Voikul Tsokoniol und Vassi Nyamssul eben auff die Dunaw kegen der Mol-
daw zu, Avisen zu erforschen verschicket. (7. Nemett Laszlo, «des Sorban
Vaida Diener 0, cu alI cincl. 8. Iordachi, cu alti trel.)
Die 4 !Julii . .. Zu Morgen, k[am] IVIornoveszkul, des Sorban Vaida Diener,
selb 4 Personen ... Die 11 July ... Zu Abend, k[am] Löffosscul, des Sor-
ban Vaida Diener, selb 3 Personen ...Die 12 Julii. Wirdt der Gabor nacher
Buckurest verschicket naye Post zu erforschen. («Boer» la Zeyden.) Die 15
Julii. Zu Morgen, k[am] Dumitrasco Unguranul, des Blaschen Vaida Die-
ner, selb 4 Personen ... Die 18 July ... Zu Morgen, k[am] Ivon Morno-
vesskul, des Vaida Diener, selb 3 Personen ... Die 27 Julii ... Zu Mor-
gen, dem Marton ... Zu Abend, k[am] Kosztandin Viszter von Ihro Fiirst-
lichen Gnaden, selb 24 Personen. («Boier Pervuli dus la Comarnic.) Die
28 Julii ... Zu Morgen, k[am] Boier Pervul von Ihro Fiirstlichen Gnaden,
selb 24 Personen. ($i Constantin. 29. Parvu.)
Die 8 Augusti ... R[eiset] der Potloscho mit dem Matthoczi Ballas und
Boiern Pervul in den Bukurest ... Die 8 Augusti ... K[am] Fornika mit
dem Ujvari in dem Bukurest ... Die 10 Augusti ... Zu Abend, dem Ka-
pitan Gorgitzo, selb 4 Personen ... Die 24 Augusti ... Zu Abend, Ga-
vrille, des Blaschen Bischoff Diener, aus dem Landt, selb 3 Personen. (25.
Capugiii cu multd suitä de nobili unguri. 26. Un trimes la Bucuresci.)
(7 Octobre. Iordachi condus la Zeyden. 20. «Posb> a Domnului «ins
Landt». 26. Solie turcésed in graba, la Principe. 28. «Vassi Taschko,
des Sorban Vaida Diener, selb 2 Personenb.)
The 1 Novembris ... Zu Abend, dem Viszter Kosztandin, selb 30 Perso-
nen. (*i. la 2.) 2 Novembris ... Zu Morgen, k[am] Sorban Vaida von Foga-
ras, selb 9 Personen. (ii la 4.) Die 4 Novembris ... Zu Morgen, dem Viszter
Kosztandin, selb 25 Personen. (Serv al lui Iordachi. i *erban. 8. Sol
din «tabard». 9. Servl «des Blaschen Vaden».) Die 20 Novembris ... Fiihret
Kirres Hannes des Szpatar Mihaly Hintho, mit 6 Rossen, Rosenaw ... .

1685.

in acest an, Dumitrasco-Vodä, Domnul lipsit de ori-ce virtute, pus


de Turcl in locul lacomului si tiranicului Duca si usuratecului, inco-

www.digibuc.ro
228 N. IORGA

herentului Petriceico, e scos prin banil lui $erban-Vodà. In locu-I.


Imbrad. la Isdecea caftanul un bkrân soldat moldovén din tinutul
póte de origihe tätard, póte poreclit cu un nume de acéstä
origine,Constantin-Vodg. Cantemir (25 Iunie). (1)
... Die 19 Aprilis . Zu Morgen, k[am] Matthae Kapitanul, ein polnische
Legation, huss Tfirckey, selb 8 Personen .

Die 21 May... Zu Morgen, k[am] Gligorasko Czauus, des Vaida d. (sic), selb
2 Personen
Die 4 Junii. Zu Morgen kauffen auff des Herrn Mikes und Aga Matthae
Ration Zu Morgen, k[am] Aga Mathae, selb 4 Boieren, 56 Personen

Personen ...
Zu Morgen, k[am] Matiri Mihály, Commissarius, dem Aga Matthae, selb 7
Die 5 junii [der Aga]. Zu Morgen, k[am] Kosztandin Zaikul,
ein Roier, von Ihr Ffirstlichen Gnaden, selb 12 Personen
Die 12 July.... Zu Morgen, k[am] Herr Mikes Kellemen auss der Walla-
chay, Selb 50 Personen. (i la 14.) Die 14 July ... Zu Abend, k[am] Prodan
anos, des Sdrbán Vaida Diener, selb 3 Personen
(81. ia 10 August. 16. «Sorban Vaida, des gnmdigen Herrn Hoffnaar>, cu
se-se persóne. Ple'ed cin das Landt».)
Die 1 Septembris Zu Abend, k[aml Sorban Vajda auss der Wallachay
Vom Vaden, selb 4 Personen. ($i. la 30 August, Prodan.) Die 6 Septembris
Zu Morgen, dem Blaschen Bischoff, selb 13 Personen. (8i la 7. 29.
e Sorban Vaida dus la Rasnov.)
(2 Novembre. SerV «des Blaschen Vaida.».)
Die 13 Decembris R[eiset] er und Kretzul mit dem Szpotar Mihdy, mit
27 Rosen, Naystadt. (Serv al hi): Miko. cPosts de la Domn dusa. la Campina.)
1686.

E anul asediuluil Budei. $erban-Vodà trimete acolo In ajutorul Tur-


cilor pe fratele ski Iordachi, Vel Sphtar. (2)
In Moldova, expeditiunea personalà a Regelui contra l3ugécului. (3)
. Die 18 Decembris [1685] ... Reiset Arsint mit des Spatair Mihallj
Post, unit 3 Rossen, biss Neyerstadt Die 23 Decembris Schutzen
Merthen mit dem Blaschen Bischoff mit 6 Rossen auff Heltzdorff . Die
27 Decembris Reiset Arschint mit einem Blasch Lander Posten, so bey
Ihr Ffirstlichen Gnaden gewesen ist Zu Abend, k[am] ein Blasch Lander
Post, Kapitany Panderi; ist bey Ihr Fiirstlichen Gnaden gewesen, selb 2
(1) Cronicele moldovene. Cf. Iorga, 1. c., p. 237.
(2) Anonimul, 1. c., p. 23.
(3) Iorga, 1. c., p. 237-8.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:ILI:1T 229

Personen. (q)ost>> din Moldova. Condush la Tartlau. Panderi e dus la Co-


marnic.)
(5 Ianuarie.Intors un trimes, din Muntenia. 7. a'ost» moldovenescd dusai
la Tart lau.)
Die 13 Februarii Zu Abend, k[aml Borsai István Ettegfogo,t ist eines
Boeren auss der Vallachey Commissarius Die 14 Februarii . Zu
Morgen, dem Poharnik Staihul, selb 1§ Personen. (Pomeni i la 15 si
la 20.)
Die 1 Martii Zu Morgen, k[am] Jene Csauss, des Vajvoden in der Val-
lachey Diener, selb 2 Personen Reiset Arsint mit des Vajvoden Diener,
so wegen des Gewandt von Turtzfest zuruck war kommen, biss Rosenau
.Die 6 Martii, Zu Abend, kram] des Vajvoden Schwester Sohn, ein Legat
vom Fursten, Costandin, selb 20 Personen . Kompt zugleich mit diesem
Baren, ihm comitierend, Gälffi Mattjás Ettegfogo, selb 4 Personen . . Die
7 Martii . Reiset der Arsint mit Costandin Agah, Bleschlender Vajvoden
Schwester Sohn, so Legatsweise bey Ihro Fiirstlichen Gnaden gewesen, mit 5
Rossen, biss in den Komarnik. (14. Lefter, serv al Domnului, cu scrisori
cdtre Jude.) Die 15 Martii Zu Abend und zu Morgen, des Scherban
Vajvoden Diener, Rácz János, selb 3 Personen . . Zu Abend, dem Boer
Janos, Porkulab in Commona, mit 4 Boeren, 4 Plojaschen und 3 Knechten.
(Pomenit si mai sus, si la 16, cu B,aitz, care e mentionat si la 17. 31. Jene
de ,la Voevod, 6u scrisori pentru Jude.) ,
(3 Aprilie. SerVi ai Voevodului: unul e «Jancho Janos >. Sera, Postelni-
kul Radulz de la Domn. 9. Dumitrasco de la Domn, cu scrisori pentru
Jude. 12-3. Pomenit Ra".tz János. 14-6. cR6.cz István > de la Domn.)
Die 24 Aprillis . Zu Abend, k[am] von Ihro Fiirstlichen Gnaden ein Mol-
dauer Boer Ivonitze Posstelnik, selb 15 Personen ; hat bey Ihro Fiirstli-
chen Gnaden Praesent gefiihret. (*i. la 25-6.) Die 26 Aprillis , Reiset der
Arsint mit des Vajvoden auss der Moldau Diener, Ivonitze Postelnik, so
Legatsweise bey Ihro Fiirstlichen Gnaden gewesen, mit 9 Rossen biss
Herrn Györgi . Reiset auss Befehl Zachiriessen Mechel mit 6 Rossen biss
in den Rothm Baum; fuhret auff Vajvoden Ration gekauffte Sachen, 4 Tag.
(30. Serv al Domnuliff.)
Die 1 May. Zu Morgen, des Vajvoden auss der Vallachey Diener Nyagul
Bajul (numit mai sus : Badjub>. Pomenit §.1 la 2.) Die 9 May . Auss
Befehl Ihro Fiirstlichen Gnaden schicken den Vajkul Csekenel mit dem
Baldshazi, so an die Port verreisete, biss in den Bukurest, daher gewisse
Antwort zu bringen Reiset der Arsint mit des Bleschlander Vajvoden
Diener mit 2 Rossen biss auff Rosenau. (16. Voicul «Csekenel revine din
Bucuresd cu scrisori grabnice de la Balashazi. n-- 19. Trimes la Domnul
muntén.)
Die 1 Julii (sic) .. . Zu Abend, verreiset Herr Nalkzi Lajos in Bleschland
bey den Vajvoden ...Die 22 Junii Zu Morgen, kompt des Blesch Lan-
der Vajvoden Hoff Capitain Mehmeth Lasslo, selb 1Q Personen. (Si la 23.)

www.digibuc.ro
230 N. 1ORGA

Die 23 Junii ... Reiset Schaden George mit des Vajvoden Hintho mit 6
Ochssen biss Tarttlau. (La 24, pomenit «Nemeth.)
Die 4 Julii . . . Reiset Arsint mit dem Ballashäzi mit 3 Rossen ... Zahlen
dem Vassilaki dass er mit dem Kapitán Lásslo biss in das Kornphinna ge-
reiset mit 4 Rossen . . . Die 16 Julii .. . Zu Morgen, kompt des Scherban
Vajvoden auss der Vallachey Diener Rácz János, bringet dem Herrn Rich-
ter Schreiben. (Vasilicd intors din Bucuresci. 31. Sol la Domn cu seri-
sort)
(2 August. Alt sol.) Die 28 Augusti ... Wird Radul Furnike und Dumitru
Kretzul in die Moldau exp[e]clieret biss in den Bakou, wegen Erforschung
der viellen Mähren . . . Wird der Vassilaki auff Fiirsten Intimation in den
Bukurest geschicket. (29. Dar de provisiuni lull «Scherban Vajda..)
Die 3 Septembris . . . Wird der Kretzul abermahl auss Befehl Ihrer Fiirst-
lichen Gnaden in den Bakou geschickt, allda wegen der vieller Mähren
gewisse Bottsehafft zu bringen. (Septembre. Sol polon.) Die 23 Septembris .. .
Zu Morgen, k[amen] des Blaschlander Vajvoden Diener vom Gebirge, brin-
get wegen der Rauber Schreiben, die selbe mit den Puschaschen zu per-
sequieren ...
Die 6 Octobris. Zu Morgen, k[am] ein Vajvoden Diener Dumitru, welcher
die Ruben bringet . .. Die 7 Octobris. Zu Morgen, denen 6 Maseren,
welche der Vajvoda auss dem Land gelassen hatte ... Die 15 Octobris.
Zu Morgen, k[am] des Scherban Vajvoden Diener Racz Janos, welche vom
Herrn Richter Laden wegfiihren, 3 Personen ... Die 21 Octobris ... Zu
Abend, k[am] von Bleschlander Vajvoden ein Legat Costandin Philippeskul,
selb 30 Personen ; reiset gegen Weissenburg in den Landtag .. . Die 22
Octobris. Zu Morgen, dein Bleschlander Legaten Costandin Philipesskul,
selb 30 Personen .. . Die 23 Octobris ... Reiset Arsint und Dumitru
Kretzul mit den Bleschlander Baren Costandin Phillipesskul mit 12 Rossen
biss Holtzdorff . ..
Die 2 Novembris. Zu Morgen, Ihrer Fiirstlichen Gnaden Scherban Vajda,
selb 7 Personen ... Die 24 Novembris .. . Zu Abend, des Vajvoden Die-
ner, welcher dem Costandin Phillipesskul Schreiben bringet aussm Buku-
rest . . . Die 27 Novembris. Zu Abend, k[am] des Vajvoden Diener, welcher
dem Baren 2 Wagen auss der Vallachey entgegen bringet .. . ) Die 28
Novembris. Zu Morgen, des Vajvoden Diener, welcher dem Baren entge-
gen kompt, selb 2 Personen . . . Zu Abend, k[aml ein Bar Costandin Phil-
lipesskul von Weissenburg aussm Landtag, selb 30 Personen . . . Zu
Abend, k[am] mit dem Baren ein Commissarius, Ohloczdni Paal, Ihrer
Fiirstlichen Gnaden Ettegfogo, selb 6 Personen. (29. Ambilor.) 29 Novem-
bris . . . Zu Abend, k[am] des Fogarascher Udvarbiro Diener Dragomir
Rimme, welcher in das Bleschland verreisen soll. (30. Primilor dol.)
Die 1 Decembris . . . Reiset Mölners Jacob mit dem Costandin Phillipes-
skul biss Heltzdorff mit n-ro 6 Rossen ... Wird der Fincsel Janos mit dem
Costandin Phillipesskul biss in den Rukur gesehicket ... Die 2 Deeem-

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BEASO VIILUI 231

bris ... Reiset Dumitru Kretzul mit 2 Rossen mit des Bleschlander Vajvo-
den Dienern biss Weydenbach ...
1687.

Succesele Imperialilor crescurd sperantele lul *erban-Vodd de a


culege o parte, din mostenirea decddutului Imperiii Otornan si, pi:Ste,
'41. ea, corOna Imp6ratilor crestini al 1326sdritulut
Prin scrisori, probabil, el Mai oferte la Viena. La 1 Septembre,
Impdratul Leopold if trimeted pe cdlugärul Antide Dunod (1), cu fd-
gaduell de tot felul: se asigurd. lui Serban si familiel sale domnia
asupra t6rii, liberate si intregite, titlul de Comite pentru totl, respec-
tarea religiunii nationale si strävechilor obiceiuff, un addpost eventual
la Sibiiii, un ajutor armat. Se cereail numai, de la Domn, un tribut
anual de 75.000 de lei si provisiuni.
Re'spunsul fu adus de Csdky, Ardele'n din partida imperiald. La-
into de sfir§itul anului, Stefani fu,expediat din nob. la Viena pentru
a felicità pe Leopold si Iosif, fiul Imperatului, de alegerea lor ih Un-
gari a. (2)

... Die 21 Decembris . .. Zu Morgen, k[am] des BIeschlander Vajvoden


Diener Radul Czauss ...
Die 3 Januarii ... Reiset Furnika biss in den Phillipest mit dem Könczei
Ferentz mit 3 Rossen, 5 Tage . . .
Die 25 Februarii . , , Zu Morgen, k[am] des Scherban Vajda Bruder, 3
Personen . ..
Die 11 Martii ... Zu Morgen, k[am] des Vajvoden Abgesandter Costandin,
welcher bey Ihro Fiirstlichen Gnaden gewesen ist, selb 7 Personen ...
Die 12 Martii. Zu Morgen, des Vajvoden Abgesandten Costandin, welcher
von Hoff kompt, selb 7 Personen . .. Zu Morgen, kompt des Scherban Vajda
Diener, soli auch etwass kauffen; selb 3 Personen ... Zu, Abend, k[am] Ihro
Fiirstlichen Gnaden Diener auss Bleschland, selb 2 Personen ...
(2 Aprilie. Pomenit Carste, vame§ul de Câmpina.) Die 11 Aprilis ... Zu
Morgen, k[am] des Scherban Vajda Diener ]'1ercsinéni Ldsslo; bringet Ross

(1) Primul sol imperial fusese calughrul del Monte (Hurmuzaki, Vi, p. 138), Ca
Sorban s'a adresat intaiii impératului dovedesce raportul venetian din Viena pu-
blicat ibid., DO, p. 334-5, n° cccmocIII Csdky era si el cu del Monte; ibid., p. 336,
n' cec maxv.
(1) Traducere romana contemporana a documentelor originale, in aenealogia
Cantacurimilor (Buciumul, 1863, p. 300, 303); parte din aceste originale, in Hurmu-
zaki, VI, p. 135 si urm. Scrisorile lui Stefani, in Acta alavorum meridionaliuM
!XVIII, la anil 1688 si urm.

www.digibuc.ro
232 N. TORGA.

zu verkauffen. (13. CondusT Beryl a lui erban-Vodà la RAsnov. 19. Eteg-


fogo al PrincipeluT:«Thodor StirbeiD, cu done' persime. 24. eIstvan),, ser-
vul luT #Scherban Vajda..) Die 30 Aprilis. Zu Morgen, des Vajvoden Diener
Mihalj
(2 Maiü. Dus la Holzdorf.) Die 22 May ... Zu Abend, k[am] des Scherban
Vajda Diener Racz Janos. ($i la 23.) 23 May ... Zu Abend, k[am] des Vaj-
voden Diener auss Bleschland, selb 3 Personen
(6 Iunie. Viaicul, de la $erban-Vodà.) Die 7 Junii Zu Morgen, k[am]
abermal des Scherban Vajda Diener Janos Deak; soll Schindel Nagel kauf-
fen; selb 3 Personen Die 9 Junii. Schicke dem Scherban Vajda auff
Befel `12 8 Anis, tt. f. II 60 ... Die 18 Junii. Zu Morgen, k[am] Ihro
Fiirstlichen Gnaden Bejaro Thodor Stirbei, sampt einem Baren aussm
Land, Radul Posstelnik, selb 8 Personen
Die 4 Julii Zu Abend, des Moldauer Vajvoden Diener, selb 2 Perso-
nen ... Die 8 Julii Zu Abend, k[am] aussm Land vom Vajvoden ein
Bar, Legofotul Parvul, verreiset in den Landtag bey Ihro Fiirstlichen
Gnaden, selb 16 Personen. ($i la 10.) Die 10 Julii Zu Abend, k[am] aber-
mal auss der Moldau des Vajvoden Diener, selb 3 Personen Die 11
Julii. Zu Morgen, des Moldauer Vajvoden Diener Szolvodul, selb 3 Perso-
nen. ($i la 12.)
Die 7 Augusti Zu Abend, k[am] ein Legat aussm Landtag vom Blesch-
lander Vajvoden, Porvul Posstelnik, selb 16 Personen. (Pomenit si la 8-9.)
Die 9 Augusti Zu Morgen, des Scherband Vaida Diener, selb 2 Perso-
nen ,.. Die 29 Augusti Zu Morgen, k[am] des V ajvoden Diener auss
Bleschland; soll bey Ihro Fiirstlichen Gnaden, selb 2 Personen Die
30 Augusti Zu Abend, k[am] des Scherban Vajda Diener Racz Istvan.
(Pomenit si la 31, cu «des Scherban Vajda Diener Recsei István, selb
(sic) Personen».)
(1 Septembre. Mentionat Recsei.) Die 18 Septembris. Zu Abend, k[arn]
ein Moldauer Legat vft Ihro Fiirstlichen Gnaden, Dumitre; selb 5 Per-
Bonen ...
(6 Octobre. Condus un sol al Domnului muntén. Pomenit «des Scherban
Vajda Diener Szescori», cu done perstine.) Die 10 Octobris Zu Morgen,
k[am] des Bleschlander Vajvoden Diener Tassille Capitan; soll bey Ihro
Fiirstlichen Gnaden verreisen..(13. Serv al lui erban-Vodà dus pAng la
Tömös.) Die 26 Octobris. Wird Stoika Rahner mit Fursten Schreiben ins
Land bey den Vajvoden geschicket ...Die 30 Octobris Werden George
Moldovanul und Stephan Moldovanul wegen Erforschung eines und des
andern bis in Breilla expedieret
(23 Novembre. Serv al DomuuluT muntén dus la Câmpina.) Die 30 Novem-
bris Zu Abend, k[am] Herr Also Janos, soll ins Bleschland bey den
Vajvoden verreisen, selb 12 Personen
(Mer4ionat si la 1-2 Decembre.) Die 5 Decembris , Zu Morgen, k[am]

www.digibuc.ro
SOCOTELILE 'BR A WVULEIT 233

des Scherban Vayda Diener Tattar ..1.nos, welcher ins Bleschland verre'iset,
selb 2 Personen
1688.

La inceputul acestui an, Csdky i Dunod aduceail un röspuns lui


Sorban. Dar purtarea celui din urrnd mai ales nemultami adinc pe
mindrul si autoritarul Doinn. Antide II permise a intrigà eu boorii
trimese la Viona rapOrte defavorabile Voivodului. (1) Acesta _cork
nernultdmit si cu ofertele imperiale, scdderea tributului la 50.000 de
lei, refusd omagiul din partea Vern' i jurdmintul fl inainto 'de so:.
,

sirea ajutOrelor, precum si clddirea unul pod, pentru Care n'aved mij-
lOcele trebuinciOse.
Apoi, in Maiü, Stefani plecd iardsi la Viena spre a duce plangeri
impotriva mandatarilor imperiall. Ii insoiafl Gheorghe Brancovici,
cunoscutul pretendent serb (2), si Vasile Nagy. Nagy singur revenl.
prin Julie cu r'espunsul imperatului, care-si desvinovdtid Omenii ji
cered lui Serban sà dea dovedi de eredintd, atacând pe Talarit
Indatä dupd acésta, Imperialii intraii in Muntenia, cu Generalul Ve-
terani. Dou soul muntene, din earl faceall parte Constantin Branco-
v6nu, Constantin Bäldcénu i Michaiti Cantacuzino, isbutird stt-1 CCM-
vingd a trece la Brasov (Septembre). (3)
Indatd o noud solie la Viena fu alésd. Rada Popescu ne-a pdstrat, sub
o formai pole exagerath, cererile din nrmd ale Domnului muntén : Sei2-
ban voià pentru némul ski Muntenia, Moldova, Amlasul, cetdtile M-
nätene i autoritatea deplind pretutindenea. Noua deputatiune erd.Coni-
pusd din doi Cantacuzini : Serban si Iordachi, din Bdracénu i Ser-
ban Vlddescu.
Dar Domnul Muri la 29 Octobre st. v. si succesorul ski Constantin
Basarab Brâncovenu se grtibi a trimete la soli, cu scirea schimbarii,
pe o rudd a sa, Preda Spdtarul. Intr'un tdrcliii, se intOrserd, cu Lun
réspuns nesatisfackor, de la Viena, Vlddescu singur i Csay.
In 1688, la inceput, Serban celebrage nunta fiicei sale Alexandra
(1) if apartine Relatiunea publicath in Magasin, V, dupit Engel, Gesek. der Wa-
lachei, p. 109 si urm. I-o atribuise i d-1 Xenopol (1st. Ron24, XV, p. 264 nota 9). )

(2) Din bibliografia mai noud asupra «Despotului» Gheorghe, mentionez studiul
lui II. Ruvarac (Belgrad 1896, in-8").
(3) imi reserv a studià si publica la timpul ski coreSpondenta lui Veterani,, pàs-
tratd la tTrbino i sernnalatä Inca de réposatul Esarcu (Doaumente istorice des-
coperite Iv.. .archivele Italie; Bucuresci 1878, in-8°, p. 42-6).

www.digibuc.ro
234 N. IORGA

(Smaranda) cu Gligora§co BdlOnu. Constantin C6pitanul adusese pe


ginere din Ardél, i solul ardelén, la nuntd, fu Beth len. (1)
(19 Decembre. Trimes cu scrisorl la Bucuresci. Decembre. loan Die-
trich, sol german.)
Die 12 Januarii Reiset Dumitru Kretzul mit 8 Rossen mit des Vai-
voden Diener auss der Vallachay biss Rosenau Die 17 Januarii .
sonen ...
Zu Abend, k[am] des Vajvoden auss Bleschland Diener Andre, selb 2 Per-
Die 24 Januarii .... Wird Dumitru Kretzul in die Moldau ges-
chicket, wegen der viellen Mdhren ,etwass zu erforschen. (Ianuarie. Men-
tionat trimesul german, Francisc, Comite cZackius..) Die 28 Januarii . . .
Zu Abend, k[am] von Hoff ein Bleschlander Boer, selb 15 Personen
Neben diesen Baren k[am] sein Commissarius Ferentz Dedk, selb 2 Per-
sonen. (29. Dar boerilor.) Zu Morgen, des Baren Commissario Pap Ferentz,
selb 2 Personen. (Pomeniti si la 30 boerfi. i comisaruI. La finele hinit,
mentimie de trupe germane.)
Die 3 Februarii Zu Abend, k[arn] Herr Betthlen Samuel; soll ins
Land auff die Hochzeit zum Vayvoclen, selb 36 Personen . Zu Abend,
klam] Ihr Ffirstlichen Gnaden Bejarohen, selb 9 Personen, mit dem Herrn
Betthlen Samuel ... Heut dato wird der Arsinta in Thömess mit 5 Rossen
geschicket, auff Ihr Fiirstlichen Gnaden Ration etliche Sachen aussn Landt
zu bringen , Wird Dumitru Kretzul in Breille geschicket wegen der Tar-
taren Mähren etwass zu erforschen ... Die 4 Februarii. Zu Morgen, dem
Herrn Betthlen Samuel, selb 36 Personen Zu Morgen, Ihr Ffirstlichen
Gnaden Bejarohen, selb 9 Personen. (Ofiteri germani mentionati.) Die 19
Februarii. Zu Morgen, k[am] Betthlen Samuel von des Vajvoden Hochzeit
auss Bleschland, selb 25 Personen. (Mereil pomeniti ofiteri germani.)
(19 Martie. Pornenit Generalul Veterani.) Die 15 Aprilis . Zu Morgen,
k[am] des Scherban Vaida Diener Racz Janos, selb 3 Personen. (Pomenit
si séra.)
Die 11 May. ... Zu Morgen, k[am] des Bleschländer Vajvoden Post Andre;
bringet Schreiben. (28. Cheltueli cu Veterani, pand la plecarea lui.) _

Die 1 Junii Wirdt Furnika mit Schreiben in Bukurest bey dem Vaj-
voden Die 2 Junii ... Wird der Thani in die Moldau Ross zu kauf-
fen geschicket Die 16 Junii . Zu Abend, k[am] Ihr Ffirstlichen
Gnaden Hoffnarr Schorban Vajda, selb 5 Personen. (Mentiune de trupe.)
Die 22 Junii... Zu Abend, k[am] des Bleschlander Vajvoden Diener, Costan-
din, bringet Schreiben, selb 2 Personen . Die 23 Junii Zu Morgen,
des Bleschlander Vajvoden Diener Costandin, selb 2 Personen Zu Mor-
i

(1) Cronic,ele muntene (Anonimul §i Constantin Capitanul). Asupra relatiunilor


lul Serban, in ultitnul an al domniei lui, cu Rusii, vedI Sturdza, Aete gi documente,
P, p. 12 0 urm.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIII 235

gen, k[aml Vajda Peter; wird von Ihr Furst lichen Gnaden Legaten Weise
in die Moldau verschicket, selb 10 Personen ... Geben den Vajda Peter
auff den Weg . ..
Die 4 Julii ... Zahle dem Dumitru Kretzul dass er mit dem Fesus mit
Schreiben von Herrn Comendanten im Bukurest gewesen, mit 6 Rossen, 6
Tagen . . .
Die 26 Augusti . . . Wird Radul Furnike zu Erforschung von wegen Ihro
Excellenz Herrn Veterani Ankunfft in die Wallacher (sic) geschicket; ist
biss in Kotzoffonest, welches 3 Tag weitter ist als biss auff die Donau, ge-
wesen . . . Die 28 Augusti . .. Wird Dumitru Kretzul wegen Erforschung
des Herrn Veterani Ankunfft biss in der Wallachey geschicket ...
Die 6 Septembris .. . Zu Abend, k[am] von teutschen Völkern von dem
Herrn Veterani auss der Vallachey ein Oberster Leitnant, Graff Hoorn,
selb 14 Personen ... Die 7 Septembris .. . Heut dato worden ihre zwey
Bulger Wallachen in die Wallachey expedieret gewisse Bottschafft zu brin-
gen von Ihro Excellenz Herrn Veterani Ankunfft ...Die 14 Septembris ..
Zu Morgen, k[am] ein Post vom Vajvoden auss Bleschland, selb 2 Perso-
nen .. . Die 15 Septembris . .. Werden Kocsonas und Szekellj Istvan
biss in Kornpullung wegen Erforschung des Herrn Veterani Ankunfft ex-
pedieret . . . Wird Kretzul mit Schreiben vom Herrn General Veterani in die
Moldau bey den Vajvoden geschicket ... Die 16 Septembris ... Kompt
Ivon Darabantzul und noch ein anderer Wallach aussm Pitest; hat dem
Herrn General Veterani vom Herrn Conunendanten Schreiben gefuhret ..
Die 20 Septembris ... Heut dato, zu Morgen, k[ain] abermal Herr Mass-
kassi Boldisar auss der Wallachey von Ihro Excellentz Herrn V. S. (sic),
30 Personen ... Zu Abend, k[am] auss der Wallachey bevor ein Wacht-
meister, welcher die turkische Robben mit sich gebracht, selb 41 Personen
(.Posts de la Veterani. Un Roman e dus pang. la Campulung.) Die 21
Septembris . .. Heut dato verreiset der N. H. W. W. (sic) Herr Georgius
Jdckelius und Herr Valentinus Igell sampt 3 hundert Mrinnern, auff Turtz-
burg, Ihro Excellentz zu beneventiren, entgegen. (Provisiuni lui Veterani
la cTiirtzburg>. Se trimet §i. la 23. 26. Igel merge spre Bran. I se dd
lin' Veterani un cal cu §ea.) Die 27 Septembris .. . Heut dato verreiset
der N. H. W.W. Herr Richter Herr Michael Fillstich und Herr Valentinus
Plecker Ihro Excellenz Herrn Veterani entgegen zu beneventieren ... Zu
Morgen, k[am] des Herrn Veterani Pater ... Die 28 Septembris. Heut
dato k[am] Ihro Excellentz Herr General Veterani sampt etlichen Officierern
in die Stadt, allhier zu beneventieren. (19. Generalul e la Honigbach. 23.
Vine in ora0 Die 26 Octobris ... Zahle dem Gocz Janos dass er vergan-
gen mit Schreiben, als des (sic) Herr General Veterani nach in der Vallachey
gewesen, bey dem Herrn Kalnaki in Rukur verreiset zu zweymalen ...
(14 Novembre. Veterani e la Honigbach.) Die 19 Novembris ... Zu Mor-
gen, k[am] auss Bleschland von Vajvoden ein Boer, sampt einem pohlischen
Herrn; sollen bey dem Herrn General Veterani verreisen, selb 14 Perso-

www.digibuc.ro
236 N. JORG A

nen a . . Die 30 Novembris . . . Zu Morgen, k[ana] des Herrn Veterani Post;


soll in! Bukurest, verreisen, selb 2 Personen . .
(Si la 2 Decembre. 6. Boer condus la Campina.)

1689.

In1689, Brâncovénu primesce ordinul de a merge cu trupele la


Cerneti, sä ajute pe Turd. Inainte de plecare, el trimese din nog la
Heissler, Generalul imperial din Brasov, pe viitorul cronicar Radu
Popescu, pentru a da de veste despre planurile turcescl impotriva
Or§oveY.
Heissler alergal in Banat, dar fu Watut la Or§ova, care fu cuceritä
de Turd. Trebul sd vie atunci insu§l Principele Ludovic de Baden,
de da Ni§. Acest generalissim Ind Vidinul i, Cladova §i, cu Veterani
§i Heissler, intrà in Tera-Românesca" pe urmele Domnului, care se
reträgtà.
Dupd trimeterea a trei solii, Brâncovénu obting de la Principe ca
linperialii sia fie tinuti pe socotela t'erii la Câmpulung. De aid, in
curind, Baden plea.' la Sibiiü i Viena.
Re'mas singur, Heissler se puse in serviciul intereselor bàldcenesci
si veni la Tirgovi§te, apol la Bucuresci, de undo Domnul se retrase.
Heissler §i BrancovOnu se intilnird totu§1 la Drdgdnesci, dar sosirea
Tätarilor sco-se pe Nemti din Bucuresci §i restitul, in fine, DomnuluI
capitala sa. (1)
0 solie, compusa din Banul Come Bràiloiü §i erban Logofnul Gre-
cOnu, mersese sà negocieze la Viena, in afacerea intretineril de Domn
a trupelor imperiale. (2) In yard Inca, sosise Csaky Vladescu, intor§l
de la, Viena.
(16 Decembre. c,Sosesce Bejáro Radul Stirbei?) de la Principe. Pomenit
ca «Boeren Radul Stirbei-. 17. Sol polon de la Principe. 18. Veterani
e la Honigbach.) Die 24 Decembris , Als Ihro Excellenz Herr General
Veterani von hieher auff Hermanstadt reisete, gebe ihm auff den Weg . .
Die 28 Decembris , Reiset Kretzul mit dem Posstelnikul Mathae, mit
5 Personen . .
Die 1 Januarii ... Wird Dumitru Kretzul mit Schreiben in die Moldau
biss in den Jásch expediert vom Herrn Obersten Pace. (16. Altul, cu seri-
(1) Cronicele muntcne (Grecénu i Radu Popescu, prima versiune), In Magasin;
rapórtele venetiene din Hurmuzaki, V2.
(2) Hurmuzaki, V', p. 308.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE 1311A0iVnut 237

sori de la Veterani, in Moldova.) Die 21 Januarii Zu Abend) k[aral auss


der Vallachey Herr Graff Gy8rgie, Commandant in Hermannstadt, sell) 6
Personen
Die 13 Martii ... Wird der Furnike vom Herrn Obristen Pace mit Sehrei-
ben biss'in Jásch bey den Vajvoden geschicket . . .
Die 2 Aprilis Zu Morgen, k[am] der Nagtis (sic), Csaki Lasslo sampt
einem Bleschlänlier Magnaten, von Ihro Kayserlichen Majestat von Wien,
selb 36 Personen . , . Zu Abendt, dem Herrn Csaki Lasslo sampt dem Boeren
auss der Vallachey, selb 36 Personen. (Si la 3. 0.11.turi se fac la Bran.
Csaki e condus la Rasnov.) Die 10 Aprilis Schicke dem Boeren auss
der Wallachey Die 11 Aprilis ... Wird Radul Furnika vom Herrn
Obristen Pace mit Schreiben in die Moldau bey den Vajvoden expedieret . .
Die 20 Aprilis ... Wird Voikul Csokonell mit Schreiben voin Herrn
Obristen Pace bis in Bukurest bey den Vajvoden expedieret .
(14 Mail Se dá bere Generalului Heissler.) Die 16 May ... Heut dato
kommet anher Ihro Excellenz Herr General Heyssler . . Den 18 May ...
Als Ihro Excellenz Herr General Heissler auff Triitz Fest, allda zu besich-
tigen, verreiseten Die 25 May ... Wird Radul Furnike von Ihro Ex-
cellenz Herrn General Heissler mit Schreiben biss in Bukurest expedieret
. Hat auch mit des Vajvoden Post auss der Wallachey mit 3 RoSsen biss

in Komarnik gereiset 2 Tag ... Die 29 May. Zu Morgen, k[am] a'uss


der Wallachey ein Bar, bringet dem Herrn General ' Schreiben, selb 8
Personen
Die 3 July. ... Kaufft fiir die Ross der wallachischen Fiirsten Abgesandten.
(7. Un cdlug'gr clus in Moldova.) Die .16 July ... Zu Abend, des Vajvoclen
Post
(11 August. Scrisori ale lui Heissler duse 4 Trotus. 12. Mentionat
bufonul erban-Vodà. 22. Lucru la santul din oTrutz Fest.) Die 25
Augusti . Zu Morgen, denen 3 Moldauer Posten
Die 9 Octobris. Zu Morgen, des Herrn Balacsan Diener Costandin, selb 2
Personen. (Si la 10.)
Die 6 Decembris. Heut dato k[am] Ihro Durchlaucht Herr Printz Loy an-
her in die Stadt sampt etlichen Officiern. (Generalul Herbeville comandà
in oras.) Wird Gocz Jánoslinit Schreiben in die Wallachey, bey Ihro Durcb-
laucht Printz Loy expedieret. (7. Cheltueli eu Principele.) Die 7 Decembris
. Wird Gocz Janos mit Schreiben von dein Gnedigen Herrn Commissa-
rio Proviant Meister in die Wallachey bey Ihro Excellenz Herrn General
FIeissler expedieret. (13. Sosesce din Muntenia un cApitan, cu scrisort)

Din 1689 (10 Apriie) avem o scrisOre a lu BrâncovOnu &Are Jude


((Kdumnealui jupknul Ghirirghi Fethogiul de la Cetatea BrasovuW,
pecetluità cu o mica pecete exagonala de cOra rosie.:rg o comanda
de scule (n° 349):

www.digibuc.ro
238 N. IORGA

POlitim pre Dumneata sk-1 dai [un zanfir] la nepotul Dumital[e] la


jupknul Erimiia Pecetariul sk-1 lucreaze i sk-1 sape, ck iaste foarta buni-
park piiatra, precum a vei vedea i Dumneata Insk vei sti dumneata
cis nu iast[e] sk sk fack altk peceate, ea tot ceaia ce ni ö au fkcut in ine-
lul cel de aur, care 1-am lost trimis cu boiariul nostru Radul Post. Goles-
cul, de ni 1-au fkcut iar Dumnealui; ce tot acea peceate, acel corbu, soa-
rele acela, luna aceaia, slovele iar acealea; numai atkta, la picioarele cor-
bului, la inelul acest de aur s'au fost pus leatul cu slove rumknesti, iar in
inelul acesta sk sk fack cu slove letinesti, cu ambac (sic) t 1689 t. (Trimetesi
cizvoduh dat de Ieremia. Se róga a i se face in graba, in clece, cinci-spre-
deco 1iIe, servul asteptand.) Numai sk ziè[i] Dumneata i aceasta, ckt ar
putea sk nevoiasck sk-1 sape adkneu, sk nu fie skpktura in fatk. (Va plati
pe urma, cat va fi.)
1690.
La inceputul anului 1690, Brâncovénu scóse i pe Mari din tera,
prin daruri.
Dar in curind, sub Seraskirerul Cerches-Ahrned, o expeditiune se
organisä pentru a stabill in Transilvania, ca Principe, pe ocrotitul
turcesc Tökoly Imre (Emeric). La 1 Julie, Constantin-Voda esia din
Bucuresci cu trupele sale. Unirea cu TàtariI i Turcii. se Mai la Po-
tlogi, pe Arge§. Pe când Romani:I ajungeati pe la Negru-Vod5. i Dra-=
goslave, restul armatel de invasiune surprindea pe German): la Bran
(13 August) si pätrundea in Ardél.
Lupta se dete intre Zernesci si Tohani, la 21 August, cla ciece ce"-
suri din alio. German% cu trupele ungurescl ale lor, aveati patru re-
gimente calari si militia. Artileria lor era superiOra, dar ea nu decon;
certa. pe Turd. Aripa stangd, unde eraii Secuil i magnatii, fu rupta,
si cavaleria osmand prefacii infrangerea Imperialilor intr'un adevé-
rat desastru. NemtiI furà tàiati c<ca verzele». Cei §ése Generali, cu
Heissler in frunte, furà prin§I saü ucii. Magnatul ungur Teleki, boe-
rul :Macau rOmaserA pe câmpul de luptà.
Sub un nal Seraskier, Cerches-Ahrned fusese lovit de un glont In
biruitorii apucara spre Brasov. In cliva de 24, Brancovénu
visita, la amécla, biserica din Scheid i asista, a doua di, de Santa
Marie (15 [27]), la slujba, in-aceeasi biserica rornanéscd. De aid, Ostea
plecii la Présm6r, la Sibiiü (11 Septembre), la Alba-Iulia. La satul
Cristian, Tököly fu proclamat Craiti §i Brâncovénu ii inti o frumOsa
«oratie».
La intors, Moldovenii apucarà prin Secuime, cu §efii lor Bogdan
Hatmanul i Daroczy. Cea-laltd óste trecii pe la Virful Craiulut

www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERA$OVULIII 239

Urrnarà certe intre Rom Anl i Tökölyeni, intre Donni §i Craig, in-
tre ce ce erail prädati i cel ce prädati. (1)
(28 Decembre. Curier din Muntenia. Manea dtrarul e trimes la Pitesci.)
28 Decembris . Heut dato verreisen die Weisen Herrn Andreas Tartler,
Herr Andreas Rether und Herr Jacobus Fischer denen 7 Regirnentern so
auss der Wallachey kommen entgegen
Die 11 Januarii Zahlen einem Wallachen, welcher auss Befehl Ihro
Excellenz Herrn Generals Heisslers etliche franciscaner Munchen auss der
Moldau bias in Compullung conffoieret hat und ihnen ain Callauss gewe-
sen. (14. «Post» a Generalului la Bucuresci. 15. Scrisori la Bucuresci,
ale Baronului Egk, Ober-Wachtmeister. 18. Grid dus in Muntenia. 20.
Se trimet administratori pentru griii. 23. Reparare de santurf la Bran.)
Die 28 Januarii Zahlen dem Kretzul, dass er mit einem wallachischen
Capitan bey Ihro Excellenz Herrn General Heissler biss Compullung ge-
wesen ist Die 27 Januarii Zahle abermal dem Kretzul dass er
voni Herrn Baron Egk Ihro Excellenz Herrn General Heissler biss .in Ter-
goiest Schreiben gefuhret
Die 3 Februarii Heut dato wird Herr Andreas Rether auff Turtsch-
burg expedieret Ihro Excellenz Herrn General Heissler zu beneventieren
Zahle dem Kretzul dass er mit einem wallachischen Munchen, auff Befehl
des Herrn General Heissler, mit 3 Rossen biss Rosenau gewesen . .
Die 4 Februarii Zu Morgen, k[am] auss der Moldau ein Gesandter, selb
7 Personen. (Bi la 5-6 <dein Gesandten, Boeren auss der Moldau».) Die 9
Februarii Zahle dem Nyagul Szerbul dass er mit dem Herrn Bettklen
Samuel mit 2 Rossen biss Compullung gewesen, 6 Tage . Die 19 Februa-
rii . Reiset Arsint mit des Herrn General Stalimeister und mit einem
Mfinchen mit 9 Pferdten 3 Tag biss Compullung Die 21 Februarii
Wird auss Annuentz einem. teutschen Officierer welcher mit unseren Weisen
Herrn die auss der Wallachey kommende Regimenter aussm District ab-
gewiesen haben Die 22 Februarii Zahle dem Sueges Istvan und
Gocz Miklos, dass sie beyde auff Geheiss des Herrn Generals Trautm [annsdorf]
biss in Compullung nach Munition gewesen und selbige hieher uberfuhren
lassen. (24. qMoldauische Post».)
Die 18 Mardi . Zahle einem Wallachen, welcher mit dem Magjarossi
Jdnos biss in Kompullung zum Geleit mitgewesen ist .
(4 Aprilie. Scrisóre de la Trautmannsdorf dusd la Bucuresci.)
(18 Mail Se trimete la Rucdr pentru a se cere griul rhmas acolo.)
Die 25 Junii Zahle dem Dumitru Kretzul dass er mit Ihro Excellenz

(1) Cronicele muntene i povestirea din Kemény, II, p. 238 si urm. Cf. Chron. Fuch-
sio-Lupino-Oltardinum, la acésta data (p. 242 si urm. din t. ,II). Asupra Comite-
lui Marsigli, v. memoriul precedent.

www.digibuc.ro
240 N. TONGA

Herrn General Heissler seinen Leuten in der Wallachey gewessen ist Viehe
zu kauffen, mit 6 Rossen, 8 Tage ...
Die 9 July ... Wird Sitan Grautze auff Befehl in Bukurest expedieret.
(15. Ospat ofiterilor. 16. Plécá Heissler.)
Die 3 Augusti . Zahle ihm [Hanns Pantzerrnacher] auch dass er mit
dem Herrn General Heissler in Bozauer Pass gewesen ist ... Die 5 Augusti
Zahle dem Gocz Miklos, dass er mit dem Herr Graff Magnne in Boza-
uer Pass gewesen ist Die 6 Augusti Zahle dem George Schobell
class er mit des Herrn Generals Heissler seinem Seeretario in Bozauer
pass gewesen ist ,. Die 8 Augusti ...Zahle such dem George Schobell
dass er mit dem Herrn General Hessler auffm Turtschbarger Pass ge-
wesen ist. Die 9 Augusti Alls Herr General Heissler von hier ab-
reisete. (10. Dar lui Doria, in «lagar».) 10 Augusti Zahle im [Mihaly
Mester] dass er such von Herrn General Hessler biss auff den . Turtsch-
burger Schantz Schreiben gefuhret hat ... Die 11 Augusti Schicke
dem IIerrn General Heissler ins Lager. (Si la 12.) Die 13 Augusti ... Wird
Nagi Istvan mit Schreiben bei den Herrn Macskassi Boldissar und Herrn
Obristen Doria ins Bozauer Lager expedieret. (16 Lucru la santul de la
Bran.) Die _,19 Augusti Schicke dem Herrn General Heissler mit ins
Lager ... Dern Herrn Heneral Magnae ins Bozauer Lager. ... Die 21
Augusti. , . Dem Herrn Telleki ... ins Lager bey Tartschburg. (22. Trirnessi
«in gewissen, Geschafften».) Die 23 Augusti. Uberschicke auss Annuentz
durch. obergedachte Weisen Herrn Michail Tartler und Herrn Jacoben
Fischern dem Farsten ins Lager folgende Sachen. (Cheltueli .«unter weh-
rendenn Disturbio, auss sehr viell zu bestellen und hin und wieder zu
lauffen gewesen istv.) Die 25 Augusti. Wird abermal der Weise Herr Geor-
gius Drauth Noturft bey Ihro Fiirstlichen Gnaden ins Lager expedieret
. Schicke auch auss Annuentz Ihro Excellenz Herrn General Heissler
Sêhicke auch dem Bleschlander Waywoden ins Lager 15 Brodt ..., 2/8 Czirn-
melwasser , allerhand Obst ..., 12 Lagelen Wein ... Die 26 Augusti
Des Fiirsten seinen Lenten, welche unsere Weise Herrn confoieret. (28.)
Soli la Principe in lagar. Daruril 29. Servilor lui Heissler.) Die 30 Au-
gusti . Zu Abend, k[am] des Fiirsten Tokollyi sein Bedienter so sich all-
hier soll curieren lassen . Zu Abend, k[am] ein gefangener Graff des
Fiirsten Tököly, selb 3 Personen. (31. Soli in lagar la Moly. Daruri. Po-
meniti servii lui Heissler.)
(1-2 Septembre. Soldati ranip.) 2 Septembris Heut dato schicke such
dem wallachischen Waywoda suss Annuentz ins Lager MG (sic) 8 Brodt,
allerhand Obst ..., 2 Lagelen Wein. (Urrnéza asernenea cheltueli).
(22 Octobre. Sosesce Doria.) Die 23 Octobris Eodern die werden auff
Befehl Ihr Hochgraflichen Gnadn Herrn Oberst L. Graff Guttenstein, dern
Herrn General Heissler naehgesetzte Sachen iibersehicket. (26 Sosesce
Principele «Luyex..) Die 29 Octobris... Zu Morgen, gab dem Herrn Graffen
Marssellyi, selb 20 Personen. (Si la 30.)

www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13ROOVULIJI 241

(2 Novembre. Daruri lu Veterani. 4. Lui Marsigli. 16. Trimes in


Muntenia.)
Die 1 Decembris .. a Gebe dem Gocz Janos und Moyses Gerg auss Annu-
entz, als sie auff Befehl des Herrn Obrst-Leuthnant Graf Guttenstein bey
Ihrer Excelleni Herrn General Heissler in die Vallachey geschicket wor-
den. (NovembreDecembre. CiipitanI de Curuti prinsi.)
Ca scrisOre particulai% avem din acest an scrisclrea liii f<GheUrghie
Bhleanul biv vel Ban) dare cHerjel Lucaci). E la BdIeni, eacasa"), si
nu la Bucuresci. <<i shntu si rhmhtorii aicea la Bhleani la sat i n'a
avut prin cine-I trimete (12 Decembre ; n° 646).
Ar fi inutil a da de aci inainte resumate sub form 5. de cronicd : in-
teresul politic al socotelilor dispare, ca i interesul politic al istorieI
Terii-Romanesci.

1691.

(17 Ianuarie. Patru soldati din Muntenia.)


Die 3 Februarii . Zu Morgen, kompt ein wallachischer Munch, auss der
Moldau Die 12 Februarii Zu Morgen, kompt ein wallachischer
Munich, Anthoni, auss der Wallachey, selb 4 Personen
Die 12 Martii Zu Morgen, kompt ein Pater auss der Moldau, Anthoni,
selb 6 Personen . , . Die 27 Martii Zu Abend, kompt ein wa llachischer
Pfaff auss Hermanstatt, Anthoni, selb 5 Personen .
Die 3 May,, Heut dato reiset auch Jacob Reitter mit 2 Rossen in die
Wallachey mit dem Auditor ... Die 26 May ... Zu Abend, Icompt vom
Bleschlander Waywoden ein Bedienter, Ivon Munytan. (Pomenit i la 28.)
Die 24 Julii. Zu Abend, kompt auss der Wallachey Her Gyullai Ferentzi,
soll bey Ihro Excellenz Herrn General Veterani, selb 13 Personen ...
Die 25 Julii (derselbe] Werclen Dumitru Kretzul und der Katane in die
Wallachey in gewissen Geschafften von Herrn Commeni expedieret Ebener
Massen wird auch Gyergje Moldovanul, sampt noch einem Wallachen, in
die Moldau expedieret. (27. Scrisori ale comandantului. duse la Câmpina.)
Die 18 Augusti Reiset Sztan Kirtsch.mit dess Herrn General Brieffen
biss in Bukurest Reiset auch Gyergie Moldovanul in die Moldau ...
Die 21 Augusti. Zu Morgen, des Bleschlander Inasdhen Ivon, selb 4 Perso-
nen ... Zu Abend, dess Waywoden Bedientem Ivon, selb 4 Personen. (Si la
23.)Die 23 Augusti Kauffe ein halber Stuck grobe Leinwand, dess Blesch-
Ender Waywoden allhier gemachten Hintho zuzudecken
Die 3 Septembris . Reiset Sztan Kirtsch mit dess Herrn Commendanten
Brieffen biss in Bukuresf . Reiset auch Gyergie Moldovanul auff Befehl
des Herrn Commendanten biss in die Moldau. (8. Iar scrisori de la coman-
Analele A. R.Tom. XII.Memoriile Seq. Istorice. 16

www.digibuc.ro
242 N, 1011GA

dant duse in Muntenia., Si la 12.) Die 18 Septembris. Zu Morgen, k[am]


auss der Herrmanstatt ein wallachischer Ca Inger Antoni, selb 6 Personen.
(Pomenit si la 19. 25. Carier al comandantului pAnd la ampina.)
(Si la 18 i 20 Novembre.)

Din acest an, avem o scrisOre a Domnului muntén &Are Jude le


(Mihai Fil§teah» pentru locuitoril din Rucdr i Dragoslave, datori
cu Risco griti r6mas de la Nemtl i prddati de $cheal'» (26 Novem-
bre ; n° 350).

1692.

.... Die 28 Februarii. Zu Morgen, kommen 3 wallachische Baren von


Wienn; selb 10 Personen . , . Zu Morgen, dess Herrn Generals Veterani 2
Kocsischen, welche diese Boeren gefuhret haben. (Si la 29.)
(Si la 1, Martie.) Die 4 Martii Reiset Jakob Nach Reitter und Dunai-
tru Kretzul mit denen Boeren welche von Wienn gekommen, biss Komar-
nik Die 20 Marta Zu Morgen, dem Moldauer Wallachen Post .. .
Die 22 Martii. Zu Abend, kominen auss der Wallachey eines Graffen etliche
Bedienten, selb 7 Personen
Die 5 Aprilis Zu Abend, dem wallachen Hauptmann, welcher die von
deren vorigen Boeren alhier gelassene Taarwägen abhohlen soll Zu
Abend, denen 2 teutschen Reittern so dem wallachischen Hauptmann ge-
dohnetschet Die 6 Aprilis Zu Morgen und Abend, dem wallachi-
schen Hauptmann Radul, selb 12 Personen ... Die 8 Aprilis. Zu Morgen
und Abend, dem wallachischen Boeren, selb 12 Personen
Die 25 Junii. Zu Abend, kompt ein teutscher Graff auff kayserlicher Post
Russ Tiirckey, Nahmens Marsseli Die 27 Junii Reiset George Wag-
ner mit dem Graff Marsseli biss Fogaras ...
Die 16 Julii Zu Morgen, k[am] des wallachischen Waywoden Pohár-
nik Pana, selb 3 Personen. (Si la 17-8.) Die 14 Julii (sio. Zu Abend, k[am]
auss der Moldau ein Bar sampt einem gefangenen teutschen Graffen, selb
12 rersonen. ($i la 25-7.)
Die 18 Augusti. Zu Morgen; dem Moldauer Post, so von Ihro Excellenz
Herrn General Veterani gekommen, selb 6 Personen Zu Abend, dem
Moldauer Abgesandten, selb 6 Personen."(Pomenit Oda la 22.)
Die 16 Septembris ... Schick einen wallachischen Boeren Posztélnik

1693.

. .. Die 19 Aprilis Zu Morgen, k[am] ein moldauer Bar, selb 7 Per-


sonen. (Si la 20-1.) Die 29 Aprilis Zu Abend, kompt ein moldauer Bar,
selb 3 Personen. (Trimes de General la Chnpina. -,- 30. Pomenit boeruL)

www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13RA$OVULd 248

(Boerul e pomenit pana la 3 Maiii.)


Die 2 Octobris ... Zu Abend, khornpt ein Bar auss der Moldau, selb 6
Personen. (*i. la 3-4.) 4 Octobris ... Reiset der Sztan mit dem moldauer
Baren biss Herrmanstatt, miff Befehl des Herrn Commendanten ... Die
22 Octobris ... Zu Morgen, dem moldauer Baren, selb 4 Personen. (i.
h 23.) 24 Octobris .. . Zahle dem Sztan, dass er mit den moldauer Baren
biss Herrmanstatt gereiset ....
Din acest an avem (n° 648) un act prin care egumenul de la Radu-
Vodá cedézg. mosia «Torceanii. 1u «pan Costandin Ciorgkrleanul vel
Slugear). E datat din 5 Februarie si subscris de: HapOivtoc rapithvoo, To5
`PawcouXex Brrileóna., de « erban Vel Vistiiarb si de cRadul Logofel Gre-
ceanul».
1694.

,... Die 27 Januarii, Zu Morgen, des wallachischen Farsten Bedienten,


selb 3 Personen ...
Die 3 Februarii ... Zu Morgen, dem Hern [Obristen] Leutnant, .so in
die Moldau verreisen soli. (*i la 4-5.) Die 26 Februarii ... Zahle dem Pet-
kul dass er mit des Vajda seinen ungrischen Schreiben biss in Szombatt
verreiset ...
30 Martii . .. Zu Abend, kompt ein teutscher Reitter ; ist in der Moldau
gewesen ...
(2 Aprilie. Vine un eFourier».) Die 4 April1s. Zu Morgen kompt Ihro
Excellenz Herrn General Veterani Bedienter auss der Moldau ... Die 5
Aprilis ... Reiset der Stann Wegen des Korn Rests von Ihro Excellenz
Herrn General Heissler in Rukur, mit Schreiben . ..
Die 13 Junii . .. Zahle dem wallachischen Mahler auff Befehl, dass er des
Mihaly Vayvoda Bildnuss in der wallachischen Kirchen abgemahlt und re-
novieret hat; tt. f. 6
Din acest an avem (n° 649) o sentinta data din Campulung, 13
Martie, 'de «Radul Cupariab.
1695.

.... Die 2 Julii ... Zu Abend, geben dem Boeren auss der Moldau, welcher
bey Ihro Excellenz Herrn General Veterani verreisen soll. (*i la 3.)
Die 30 Octobris ... Zu Abend, kompt des wallachischen Farsten Sohn (1) auss
Herrmannstatt; schicke ihm lebende Fische . . ., Wein . . ., Kertz . Den

Rossen . . .

(1) Gheorghe Cantacuzino, fiul lui *'erban.

www.digibuc.ro
244 N. IORGA

Die 11 Novembris Zu Abend, kompt des Moldauer Fiirsten Secretarius;


verreiset auff Herrmannstatt Z- Die 17 Novembris Zu Abend, kompt
abermals des Moldauer Fiirsten Secretarius auss Herrmannstatt zuruck
Gebe auch fiir sein Commissarium:
La 8 Martie (n° 351), Brâncov6nu scrie Judelui diank§ Manck §. in
privinta unor Omeni din ZernescI §i Tohani, emigrati i reclamati de
Bra§oveni. «Mkcar eh mai nainte obiceaiu n'au fost ca Sk-S dea dame-
nii dentr'o tark intr'alta», totu§si, fiind-c6 §i Judele a restitult emigratl
din Rucär §i Dragoslave exck Tohanii i Zkrne*tii sknt in marginea
tkrki, de pkzescu la [s]chiiale, precum iaste (1) Ruckrul §i Dragoslavele»),
a dat ordine.
Scrisori private :
a) La 27 Februarie din acest an, se sei.. zapis (n° 650);
b) La 15 Aprilie, Skrbank Pkrvul, biv vel Corn., vleac. Cul6.» (sic),
scrie lui «Manck§», Jude, pentru restitutiunea de emigrati pomenità in
scrisOrea de mai sus a Domnului (pecete cu blason §i initiale; n° 651);
c) La 25, «Mihai Cantacuzino scrie lui lflanclq: in lipsa lui «mai
marel[e] mien frate dumneaalui neanea Costandin Stolnicuh, a des-
chis, cum i s'a cerut, scrisOrea cdtre acesta i a aflat despre afacerea
unor pribegi, dovediti: prin mdrturil stOrse cu afurisenie de la «Pa-
triarful» (n° 749; pecete negrà) ;
d) In fine, un sinet cu data de 1695, in cirilice.
1696.

.... Die 30 Decembris, zu Morgen, der Spattar Dregitschan, selb 16 Perso-


nen ... Zu Abend, dem Spatar Dregitschan, selb 16 Personen. (Pomenit
si la 31.)
(DrAghicén la 1 Ianuarie.) Die 15 Januarii . Werden unsere Puschka-
schen vom Herrn General mit dem Albert im Bukurest expediret . Kompt
auss der Wallachey vom Tokollyi ein Kurutz, so vom Herrn General in
Hermannstatt geschicket
Die 24 Februarii Schicke dem Boeren Dragitschan, welcher zu des
Demeter seiner Hochzeit kommen Die 26 Februarii Zu Morgen,
dem Boeren Szpatar Dregitschan auff Sollicitieren
Die 2 May ... Zu Abend,- kompt auss der Wallachey der Spatar Dregi-
tschan .
Die 2 Novembris Zu Morgen, den wallachischen Fiirsten Bedienten
(1) Pecetea, rotunda, cu marginea Inflorita si mijlocul bombat, purtand corona
princiard peste armele Ora*, este deosebit de frumósd.

www.digibuc.ro
SOCOTELJLE BRA5CIVULErf 245

Szpatar Dregitschan, .selb 5 Personen Die 4 Novembris Zu Mor-


gen, des Fiirsten aus der Wallachey .expediertensBoeren
Din acest an avem fro)." scrisori domnesci:
a) La 25 Aprilie, (Jonstantin-Vodd cere de la Judele «Hanks Man-
cks>>, dupd plângerea satulul Aucdr, nisce locuitori emigrati la Bran;
acésta fiind-cd sunt de la «scald» (no 355);
b) La 7 Iunie, multumesce aceluiasl pentru cd mesteril i-an fácut,
cum asigurd DraghicOn, WO. sfOra. Pentru Rucdrent consimte a nu
se restitui eel asezatl de 40-50 de aril', dar restul va fi dat inapoi,
«ckci noi nu voim sk litsitm Sit sit rksipeasck acel sat, find G scalk ca
aceaia de iaste si de treaba tkrki nOast[r]e si de folosul 6amenilor
den tara Dumneavoastrk.. 116spunsul a fost zdbovit de ocupatiuni
(no 354);
e) La 17 Aprilie, Domnul scrie chtre Sfat, incireptatindu-se pentru
ceea ce s'a luat de la pdstorii supusi orasuldi:
.Ck ne-au venit porunck de la impkrktie ca Sk dkIll 20.000 de i de treaba
Inpkrktii, care putet socoti dumneavoastrk ck 20.000 de Gi nu iaste putin
lueru i, conoseknd ck nu iaste cuputintk ca Sk sk poatk plini aceaste i numai
de la tar[k], pentru mare pks>>, s'ati luat 1.000 de osi de la Ardeleni, una la sutd.
kimpus apol, nu 5, ci 3 ban'', de óie, pentru plata ciobanilor ce au dus
oile la ómenii luf Casap-basa. CApitan Ivan, care luase prisosul, a fost
.destituit i banii trime0 la Brasov. Pentru ol, n'are ce face: S'aii i dat
Turcilor. A destituit i pe ispravnicul de Câmpina, SpAtarul Draghici, de
care se plâng (n° 352).

Iar scrisori particulare sunt :


a) Petitiunea unul Brasovén cdtrd Sfat (12 Ianuarie; no 654) ;
b) Scrisórea lui «Bunea Grkdisteanuh cdtre «Manckp, pentru o re-
clamatiune (24 Maid; no 655; blason i initiald);
a) ScrisOrea, primitd la 2 Maiü, a lui Constantin Stolnicul catre Jude.
Si el declard ca regretà cele suferite de Omenii Brasovului; a vorbit
cu Vodd, care si el are aceste simteminte. «Ce n'avem [ce] ne face,
deaca vreame ce asa sknt slugile, mkcark Ck mi sk pare Ck ca acestea
niö[i] intr'o teark, nici la un luo nu lipsescu: jafuri i mknekturi de la
Oameni rki ca aceia,>. S'afi fdcut destituirl. «Ck iatk i vremele si
oamenii acum s'au iutit foarte, poate fi ckci i stkpknitorii i putear-
nicii cei mai mafi cer mai mult si dark den Cibiceaiu i socoteal[k]
vor Sk ia, i asa urmeazk i alalte necuvRisinte si pagube mai multe

www.digibuc.ro
246 N. IORGA

la norod.. Mal pe larg rdspunde Domnul (no 656; pecete cu negru,


purtand vulturul bicefal si corelnd, cu initialele K. S.) ;
d) Petitiune a unui Brasov On care Sfat (no 657; 1 Ianuarie);
e) Petitiune unguréscd a Mitropolituluf ardelOn Teofil (18 Iunie; no
658). Pecetea are: «Acosta iaste pecete Mitropolie Biagradul.;
ScrisOrea lui «Draghi6. Spat.» cdtre Jude (20 Aprilie ; n° 659). A
fost la Bucuresci; «si nu stiu cum am venit, CK m'au fkcut Mkriia Sa
Vod[k] ca pe dracul, pentru sfoar[k], i, nici n'am apucat su descalec
bine, m'au inturnat Mkriia Sa Vod[k] innapoi, ca s[k] fac istovul tot
de sfoar[k]». Urmézd nesfirsite rugdminti. Va venl poimdne spre a
lua sfOra (pe V°: Spatarul Dragitschan);
g ) «Mihai Cantacuzino. &Are Jude ; analOgd cu scrisórea lui Con-
stantin (19 Aprilie; n° 660). P.- S. vorbesce de o restituire de buil%
Pecetea, analógd si ea cu a Stolnicului, are literile MI ... KA ... TA;
h) SerisOrea lui «$erban [Cantacuzino], Vel Com.., cdtre Jude, reco-
mendând un personagid pentru paza caselor sale (10 Decembre ; no
661);
i) Brasovenif din Bucuresd. scriil Judelui pentru un cal (18 Iunie;
n° 662);
j) «Rada Filipeasca. anuntd Judelui rnOrtea sotului eT, prietenul Bra-
sovenilor, i vorbesce de un frumos cal negru vindut acestui Jude
de mort, cu o sut d. de talerl (6 Octobre; n° 663)(1);
lc) Stoian, vdtaful plaiului Prahova, &Ake Jude, pentru o afacere de
vamd. (28 Octobre; n° 672).

1697.

(Septembre-Octobre. Trimesf la Bran.)


Die 30 Octobris Zu Morgen, kompt ein Bar auss der Wallachey
(i la 1 Novembre.) 1 Novembris Schicken auch einem anderen Boe-
ren, Nahmens Goleskul Die 22 Novembris . Zahle dem Herrn Jo-
hanni Chrestelss, dass er auff Tiirtschburg wegen der in der Wallachey
grassierenden Seicht nio- (sic) 16 Tage zugebracht hat ... Dem wallachi-
schen Grammatik auch von 16 Tagen
Die 3 Decembris. Zahlen dem Radul Zugravull, dass er aus dem Obern
Stadt Hoff Veiss gemacht hath und such gemahlet; tt. f. 2 11 78 ....

(1) Din genealogia Filipescilor, ce-mi comunicA d-1 Tuducescu, se vede c5. Rada,
fata Radului Vel Comis MiciMlescu, el-4 sopa lui Qoustantin, cronicarul. V. 0 me-
inoriu1 prniAtor,

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILEIT 247

Scrisori domnesci avem din acest an :


a) -Una cdtre Judele cunoscut, datatd din 14 Octobre, cu multamirI
pentru o scrisOre i poclonul ce ne-ai trimis». In P. S. cairn «Iat
ck am innoit cartea Dumitale de Uerit» (no 357) ;
b) Acelasi cdtre acelasi pentru un om' al Domniel pdgubit de «Schei»
(6 Novembre ; n° 356);
c) Acelasl cdtre acelasi. Recomendatiune pentru «Iorga Starostea»,
trimes pentru a tocml postavul slujitorilor, care sd fie ieften, cum a
fost i Yana. SA* fie .45 de buckti; si tot albastru sk-1 fack, iar rosu Sk
nu fie nimic» (23 Novembre ; no 358);
d) Acelasi cdtre acelasi, plângendu-se pentru zdbava postavului, care
trebue predat la Ldsatul Seculuf, .Ch atunce lkskm noi sec». Trimete
pe DrAghicenu pentru a cornandb. .150 de pkpusi de sfoark», cu 1000
de lel din plata. Trimete i cositor pentru tipsil, dupd isvod; dar sd
nu-1 amestece, cdci va incercd, topind una pentru spoit (25 Decembre;
n° 359);

Iar scrisorI particulare sunt :


a) 0 scris6re a lui Michaili Cantacuzino eespuns la o cerere de in-
terventiune pe lângd Domn (16 Octobre; no 664);
b) 0 scrisóre privatd din Rucdr (6 Octobre ; no 665);
c) 0 scrisOre a lui fecbpicos Kalna.x.ouOlvbs cdtre Jude pentru o dato-
rie a sa ; cere a se opri pe séma sa casele &Mite de debitor cu acei
bani, amintind prietenia orasului cu «rdposatul sëui tatd» (1 August;
n° 667). Pecetea, cu vulturul muntén, e exagonald pOrtd legenda: «15
Ghi5rghie Voevod»;
d) ScrisOrea lui Stoica 61es catre Jude, pentru un mester la ma-
nästirea «Stolnicului Mihalcea, la Berck» (4 Iunie; n° 668);
e) ScrisOrea luT Leca Va[taf]» cdtre Jude, pentru o comanda de
sfórd a Domnuldi (18 August; n° 669);
f) ScrisOre a Rucarenilor catre Jude, plangendu-se de nevoile de
oerit de la Vodd (19 Decembre ; n° 674).

1698.

.... Die 17 Decembris [1697]. Schicke dem Csaussul David auss der Val-
lachey

Scrisori domnesci avem din acest an :


a) La 22 Ianuarie, Constantin-Vodd scrie Judelul cunoscut pentru

www.digibuc.ro
248 N. IORGA

nisce postav si sfOrd (mia de pdpzoi e fixatd ca pret la 21 de lel);


pretul tipsiilor Ii gäsesce prea mare: ar 41 mai ieften a cump6rd in
Ora tipsfi .de Dantcav, cut atat mai mult e 41ticruI de Dantea tot
iaste mai bun deckt cum lucreazk acii la Brasov» (n° 361);
b) La 15 Februarie, Domnul scrie aceluiasi, scusandu-se ea n'a tri-
mes inainte banii pentru postav qNumai vei sti dumneata Ck si noi
den mila lui Dumnezeu am. avut ö nuntk in casa noastrk, a Unii nice
a noastrk>); vorbesce §i de sfórd si cositor (n° 362) (1);
c) Acelasi scrie aceluiasi pentru o oprire de «bucate», provocatd de
un refus de dreptate Rucdrenilor (18 Aprilie; n° 365);
d) La 19, Domnul scrie pentru dceeasi afacere aceluiasi JUde, ddnd
in anexd si o petitiune (n° 363);
e) La 10 Iunie, Domnul refusd Sfatulu i. voia de a scOte din tOra
20.000 de gdleti: de grill, granitele calm Moldova, Turcia si, Arddl find
inchise provisoriti, pan.d in luna viitOre, de frica unei rele recolte ; dar
e permis exportul de meiti si orz (n° 364);
f) La 21 Octobre, Domnul multdmesce Judelui pentru tin dar de
pastrdvl, pentru cã ne-ana apropiiat cu vecinktatea» (n° 367) (2);
g) La 3 Decembre, el face o comandd de postav (no 366);
h) La 30, el explicd Judelui ca, dacd oile lui aü plätit oierit, nAtil
fost scutite nici ale boerilor, pentru nevoia torii (no 360).
Iar scrisori particulare sunt:
a) 0 scrisóre a Comisuldi *erban cdtre Jude in favórea Rucdreni-
lor (13 Septembre; n° 666);
b) Acelasi cdtre pârchlabul Stanciu de la Rucdr si säteni «§i voa6
carii at fost comisari in vreamea Neamtilor), pentru «banii grkulub
(18 Decembre, no 670);
c) Acelasi cdtre Jude, cerênd a a§teptà cu plata pe sateni (20 Iulie ;
n° 671);
«Schreyben des Vamos auss Kompina wegen des PEitrii'Mactsche»
(17 Maiii; 1698 pe Vo; in scrisOre, 7226 [?]).
1699.

Socotelile nu cuprind nimic interesant pentru acest an.

(1) V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 96.


(2) Din Grecénu, se vede c pan.4 la 27 Octobre st. v. Domnul stätit la Tirgo.
viqte (p. 347-8).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BR/WV:ILI:a 249

Scrisori domnesci avem :


a) Una din 9 Iunie cdtre Judele sciut pentru un conflict provocat
de asezarea in Satu-Lung a unor birnici din Dragoslave (no 368);
b) Un ordin de platd cdtre Rucdr i Dragoslave, pentru o datorie
cdtre Brasov ; stitenii sunt amenintati «dacit vor mai umbla, cu pove-
sti. (19 August; no 369);
e) Scrisdrea prin care Domnul trimete Judeldi copia nunaërului. pre-
cedent (20 August ; n° 370);
d) La 23,, Domnul cere iar Judelui a se restitul. RucdrenI fugifi de
la scald (n° 372);
e) La 27 Octobre, el cere dreptate pentru o ,Câmpulungéncd, ame-
nintând cu oprire de «bucate» (n° 371).
Iar scrisori particulare sunt :
a) ScrisOrealui ,Theodosie Mitropolitul Ugrovlahieh cdtre Jude pen-
tru un preot prAdat (no 675 ; 30 August);
b) Scrisdrea, intr'o afacere privatd, a egamenului din Câmpulung
.(21 Julie; no 676);
e) Michaiti Cantacuzino scrie si el pentru preotul recomendat de VIA"-
dica» (28 Septembre, no 677);
d) Marturie a unui negustor (21 Februarie; n° 678);
e) Constantin Vel Cdpitan catre Jude, pentru o inseldciune (<7208.:
1699-700; no 679);
Costandin, Biv Vel Clucer, tirbeio cdtre Jude, pentru nisce yin
de la viile sale (16 Decembre ; n° 681).

1700.

. , .. Die 23 Octobris . Zahle dem Sztan Kirsch, dass er biss Tergovest


Brieff gefiihret hat dem Wayvoden .
Die 19 Novembris Zu Abend, gebe einem Boeren auss Wallachey, auff
des Herrn General Befehl ...
Die 2 Decembris Gebe dem Gocz János, als er mit dem Herrn Gene-
ral Fourier in die Wallachey reisete . Zahle ihm auch die Strasse biss
Tergovest .

Scrisorl domnesci avem:


a) Domnul cdtre cjupknul Ghiorghieo pentru un cal (13 Februarie;
n° 376);
b) Acela si. cdtre acelasi, recomendând pe David Céusul, tiul lul
popa Ion (23 Februarie ; no 379);

www.digibuc.ro
250 N. IORGA.

c) Ace Iasi cdtre acelasi, pentru o ocarktk> comandatd la Brasov si


pe care mesterul iñci n'a inceput-o, desl trebue la «Stk Troit[k]». Cere
sk i sk pue 1i Om sk-i stea in spinare, sk o isprkveasck» (26 Aprilie;
O 380);
b) Domnul marturisesce cdtre Sfat cd a cumpe'rat n adev6r o casd.
«acolo la Brasuv in Scheai», de la Rul hi «Frantiscul Ckpitan», dar
acésta «numai ca sk sk afle cknd trimitem uameni de ai nostri cu trebi
acolo, SR aibk unda skdea, SIL nu umble in gazde pe la altli, i ca sk
norm in urma noastrk rkmksitelor noastre» (13 Iunie ; n° 381);
el La 16 August, el scrie cdtre Judele «Ekel (1) Ghiorghe» pentru
un Dragosldvéri ce servise in Ardél (n° 373);
d) ScrisOre din 21 August pentru o pliingere a until` Brasovén din
Câmpulung (n° 378):
De aceasta cum ck sknt 6 i acolo la dumneavoastrk asupra sliamenilor
pksuri i nevoi, stim i creadem, iar i aió[ij la noi mai multe si mai cumplite
nevoi sknt,, ckt sknt 43arte Incitrca i in.presurat Ciamenii cu pksurile; pen-
tru aceaia, de multele pksuri ce sknt, ckt stint aió[i] in tara noastrk i strkini
de alto neamur[i], Or de acolo, Or dentr'alte pkrti, cum am zice si Bravo-
veanii i Chiproviceanii si Armeanii si Jidovii, fkr dajde nu pot fi. (Bra-
sovenii au privilegiul de a face sd participe la darea lor toti eel ce vind
marfd brasovendscA. Promite de acum ihainte a-I scut1 la bilciul din Câmpu-
lung.) (2)

e) AcelasI recomandd aceluiasl pe Cornisul Radu Golescu, numit


ispravnic de Campulung, in locul lui Serban Comisul ; va veni. gi
la Brasov noul numit (3 Septembre; no 374);
0 La 11 Octobre, acelasl scrie care acelasi pentru Dragosldvdnul
pornenit (n° 377);
g) La 18, acelasI réspunde la o scrisOre a aceluiasi, care aratd.
«multk pricink» in afacerea caselor ; Parra' Postelnicul i «Mader, si-
critariul nostru., sunt trimesi pentru a negocid. (n° 384);
hj La 5 Novembre, Domnul reclamd nisce iobagi din cele doué
schele (n° 375). (3)
Scrisori particulare sunt:
a) Radu G6lescul> scrie hit «Fekil Ghiorghi», Jude, pentru .o afa-
core privatd. (14 Octobre; no 680);
(1) Jekelius.
(2) UnnOz5., se pare, alta, din 11 August, cu acelasT cuprins.
(3) N° 682 e traducerea ungurésca a unei scrisori domnesci din 3 Aprilie.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BROOVULIII 251

b) Scris6re pentru o afacere privatd de la Judetul de Campulung


cdtre Jude (n° 683 ; 27 Ianuarie; i pecetea orasulul). (1)

1701.

. . Die 3 Martii. Verreiset der Weise Herr Georgius Draudth in die Wal-
lachey wegen Erlassung der verarestierten Weinen. Gebe mit zu offerieren
dem Fürsten: . . . Sehmel und Pretzell . . ., Meth . . ., Bier. . . Rothbirn . .
Paradeiss Apfel . gebackene Kirschen, auffgeschniettene Pflaumen . . ge-
backne Muschckatteller Biercher, (14. Curier imperial dus la Campina.)
Die 13 April. Verreiset Herr Paulus Neidel in die Wallachey in Bukurest
Die 26 Octobris . Schicke demselben Baren, so auffs Rindtkauffs zum
Herrn Leutnant Fischer vom wallachischen Fursten geschicket ist
(Si la Administrata:) 29 Septembris ... Der wallachische Mahler.. .
Srisoff domnescl avem:
a) La 27 Martie, Vodd scrie ml «jupknul Andriias,, protestând con-
tra re'spunsului ambiguil in afacerea caselor; trimete, pentru a ave
unul clar, pe «David ceausul spktkrescu» (no 283);
b) La 8 Decembre, Domnul scrie aceluiasi, pentru un proces (n°
382).

Iar ca scrisOre particulard este:


Permisiunea Sfatului brasovenesc pentru stdpdnirea de Dornn a
easel din *cheiii (12 Aprilie; no 684 ; traducer): latine in n'-le 685
si 686).

1702.

. . Die 10 Martii . Zu Morgen, kompt ein wallachischer Bischoff aus


der Moldaw. (Si la 11-2.)

Scrisori domnesci avem:


a) Vodd. &ate Jude, cerênd a fi scutit de dajde Andrias, care-I pa-
zesce casele din *cheiil (1 Februarie; no 387);
b) Acelasi cdtre acelasf: primind cartea de intdrire pentru case
«fhcutk rumkneaste», cere «Sk Sk fack letineaste» (28 Decembre; no 385).

(1) N° 579 are pe dos: .Anno 1700 ist diese Theilung vorgangen wegen der Derste».

www.digibuc.ro
252 N. 1ORGA

1703.

.... Die 23 April ... Zahle dem Gabor, Stadt Reitter, dass er zweymal
mit dem Herrn Haptmann Duffrenell in die Vallachey
Avern si o scrisOre dornnésca, din 8 Februarie, catre Judele Andreiti
Reiter, promit6nd cd va da ordine lul Andreias ce-I pazesce casa ca
si fespunda la judecatä pentru datoriile ce are si sä nu Ise amestece
in mestesugul gehiurilor, (n° 388).

1704.

.... Die 25 Junii Zahl denen Staa Kottnern, 5 Personen, so der Frau
Generalin Stutterey in die Wallachey confeiret
Die 31 Augusti., Schicke dem Abgesandten auss der Wallachey
(*i. la 1-2 Septembre.)
Die 29 Octobris . Zahle dem Sztan Kirtsch die Strasse biss Kampchina
Uberschicke auch durch denselben denen 4 Porkolaben das gedungene
vor derer Officieren Rosse :

Scrisorl domnesci sunt:


(t) Una din 26 Februarie cdtre Judele cunoscut. Se multumesce
,pentru Un /poclon,., se promite ajutor cheilor din terd (mentiune
de Barsanii emigrati) :
.... Mitcar Ch §i aiói la noi destule greale sknt, mai vkrtos In anul acesta,
crez; multumirn lul Dumnezeu, ck niscai cqti n'au fost, iar alte pksuri ce
avem i supkrkri, stie Dumnezeu, ct ne iaste mai cu greu deckt ar fi fost
niscai ti§ti; ce nnmair Dumnezeu, ca un putearnic, sk facit milk ca sk mai
rksuflkrn den pksurkle ce avem (no 389). (1)

b) Raspunciêncl la plangeil contra Curatilor earl an pradat peste


hotar, Voclà arata ea s'a plans sefuluf si a triples slujitorl la muntl
(n° 390; 9 tunic).

La 16 Septembre, Céusul David orbea scrie Judeldi pentru o


afacere de vama (no 688).

(1) E inclusa o copie.

www.digibuc.ro
SOCOTEULE BRASOVULui 253

1705.

[Administratal
(21 Februarie. Intorsi din I3ucuresci.)
Die 20 Julii. Reiset der Gine mit des Albecz und Dankozan.Briefen auf
Kenapirte, wegen des Salpeters

ScrisorY domnesci sunt:


a) Una catre Sfat (Ianuarie 23; n° 353), in afacerea vinurilor cum-
pèrate de Brawveni la Campulung §i oprite de Cruti ; fapt pentru
care a scris de dou'e off, farà a i se réspunde, lui Jupknul Calniki
Petre). Urmézà motivarea nouei dajdif generale pe vite:
Ajungknd tara aceasta la mare greu, de vreame ce i s'au dus numele la
Poarta Impkrktii turcest[i] cum ck intedceastk tark s'au strknsu atkta 6n1
si atkta dobitoc, si den tura turceasck, si den tara ungureasck, si den Mol-
dova, de iaste plink de 5ameni i dobitoace, I cu acest nume mare ce s'au
fkcut tickloasei de tkri, ne-au inckrcat cu dkrile, ckt iaste peste putinta
skracilor, si nu mai contenescu cu cerutul; ce, avknd mare pks 9 i supkrare
de bani, n'am mai avut ce Sk facem intr'alt chip, ce ne-au ckutat de nevoe
de am scos seama a doa6 de vite, ce pe ckt va avea, Sk plkteasck. (S'a
pus un ort de vita. Dar érta Brasovenilor) al treilea .ban, adeck dentr'un
ort 11 bani, si am lksat sk dea nurnai ckte 22 de bani de vial ....
b) A doua, din 26 Februarie (n° 391), pentru o comanda de postav.
Judele e invitat a ruga pe comandantul de Brapv ca sk dea ckti-va
Neamti ajutor, sk vie cu postavul pknk la hotarul tkrki, adeck pkn la
Predeal , uncle a§tépta slujitorit Urinéza, mentiunea scrisorci catre
comandant i a postavulta: verde, ro§u, albastru, ca §i a banilor dati;
c) A treia, din 4 Decembre, r6spuns la acea adusa de ginerele Ju-
dela Taco Ghiorghe>. Amintindull vechia prietenie, ck dumncata
e§ti al nostril veehiü i bktrkn priiatin , scutesce oile lui de oierit,
dar nu pe acest an, darea fiind vinduld de o luna (n° 302).
La 11 Decembre, parcalabul §i Rucarenii scniü Brwvului pentru
datoria lor (no 687).

1706.

.... Die 6 Januarii . Kommen 2 Wallachen vom Filrsten. (Si la 7.) Die
9 Januarii ... Gabe dess wallachischen Fiirsten Capitain. (Si la 10.)

www.digibuc.ro
254 N. =AA

Die 25 May.... Kompt ein Bujer vom wallachischen Fiirsten, Czauss David,
sampt 10 Kneehten. (*i. la 26-4 Iunie).
Die 15 Augusti Kompt ein Abgesanter vom wallachischen Fursten
Die 13. Novembris . . . Kompt an ein Abgesandter vom wallachischen
Fürsten, (care plécA la 14).
[Administrata.] Die 12 Junii Zahle dem Merten Zacheress und Dál-
nohi Janos, dass sie vom Herrn Commendanten Briefen in Killien ge-
fiihret .
Judele se plânsese ca i4bucatele $cheilon ,au bkntuialk de erbari
*i de vamei». La 9 Julie, Domnul ee'spunde (no 393) ca" mime. eel'
tinean vitele la stâni, la munte, plátiaü «adetul munteluh câtre
proprietarul mo0.61, ciar, erbkrit i vack (sic) n'au dab>. Cele-lalte vite
sunt supuse Insä vàmiI i erlAritulut Se va observh acésta ca re-
gula pentru $chei nurnai. La vale, se pidtesce i se d'a. oierit. <Jar
cui nu va plkcea a§a, iaste pe lesne Sk nuli mai aduck bucatele sk
le hrkneasck aió[i] in tark, ce Sit O. le tie acolo».
La 12 August, Teodorachi biv vel Comis scrie parchlabului de Bran
pentru nisce hoti (n° 689). Ace1a0 se adresézA (8 Julie) §i Marelui-
Postelnic (n° 690).
1707.

.Die 14 May ... Kompt von dem wallachischen Fiirsten ein Bedien-
ter. (*i la 15-7:)
lAdministratal Den 17 Septembris Zahl einen Becher a f. 431156,
welcher den Herrn Poharnik Sorban fiir sein Intresse verehret iest
Scrisori domnesci sunt multe :
a) Una, din 13 Ianuarie (n° 394), urmézg in resumat:
(Cer a nu fi supusi al lor cu qdobitoace» la noua dare. Nu poate;) pentru
multele pksuri i mari ceareri i greale pormici ce avem de la cei ce ne
stkpknescu, care unul Dumnezeu tie in ce greu ne aflkm i cu cktk datorie
s'au inckrcat aceastk biiatk tark. (Toti den) incepknd intki de la nöi in0ne,
vitele noastre ce avem domne0i le plktim i toti boiarii cei man i mk-
nkstirile toate i arhiereii §i tot de la mare pknk la mic. (Totu0 Wan
scutit dobitócele ejudetilor i ofalnogilor», precum0 alte adobitoace boere0i,
cum ale gubernatului 0 ale altor boiari neami0 marl». Dar vor plhti «alalti
mai prostime». Stati de mult in tall.) i yeti ti dumneavoastrk i aceasta
Ck cei ce ne stkpknescu ne i mustreazk, i ne zic ck aid in tara noastrk
s'au strknsu atkta 81.1111k, Si den tara ungureasck 0 den alte pkrti, 0 pen-
tru acest nume mare ce s'au fkcut ck e tara aceasta plink de Um. (sic), cu

www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE BRASOVULU1 255

atkta mai mult i stkpknii Ter, ckt nu inste pen putintk, i Obiceairile ce
aveam mai denainte, de sk stiia ce da tara pe an, le-au stricat toate, §i
le-au innkltat, ckt numai Dumnezeu cel milostiv sk dea puteare skracilor
pkmkntului acestuia; pentru aceaia s'au socotit Ja tu1 pks ca acestask ajute
cu totii, i, dupk aceasta, dknd Dumnezeu sk mai rksuilkyn, nu vor mai
avea de aceasta supkrkri, nici acqtea de tara Dumneavoastrk, nici pkinkn-
teanii noOri
b) La 30 Ianuarie, Voda. Serie a scrisOre de felicitdri noului Jude
4Ghicirghe Fetchel. (no 402), regretand pe Reiter, «ck dumnealui era
un öm bun §i priiatin, de ne intelegeam bine cu dknsul., dar e voia
lui Dumnecleil, Clt tot VOM sk facem acea cale; Dumnezeu sk-1 iarte».
Scrie pentru postav «de treaba slujitorilor de Pa0e...Refusa. scutirea
de dajde («pkn di noi in0ne ne plktim dobitoacele ce. avem.), dar a
dat ordin a nu se cere plata la Rucar pentru carele ce vin sa lea
vinuri alte bucate den tark.. In P. S. se cere tin argintar §i se
multamesce pentru darnel.;
.c) Domnul scrie pentru un preot din Campulung (no 401; 1 Fe-
bruarie);
d) Scrisóre pentru argintar i postav; cere a i se face la un clopot
limba, butueul i «legaturile. (14 Februarie; no 400);
e) Cere a se aduce postavul «cu o zi mai nainte. §i a se trirnete
clopotul (24 Februarie; n° 397);
Scrie pentru postav §i clopote (11 Martie I n° 403);
g) Reclamd un iobag de la Poiana Merului (1), cump6rat de la «Na-
lati Andriia§, §i «Skkil Adam., cu fratii lor, §i fugit in Barsa (18 Tunie;
n° 405); .

h) Se plange ca ómenii de la «geaihiul croitorilor §i cojocarilOr;


all venit la Andreia* paznicul §i last oprit de a lucra; aceasta «sk
atinge §i de cinstea noastrk.. In P. S., pomenindu-se «Taco., se vor-
besce de prietenia veche: «fiind vechi priiateni de 30 de ai §i mai bine,
aproape de 40 de ani. (21 Julie; n° 396; traducere gerrnana, ca n°
399);
i) Domnul d explicatiuni in priyinta vátavulul Brawvenilor din
Bucuresci, mort in 1706 de ciuma: «curnplita moarte . pk cum vet fi
inteles Durnneavoastrk., din pravalia patronuldi caruia s'ari luat «bani
domne0i. (22 Julie; n° 395); , <

5) Serie despre lucrari de argintarie §i in favOrea 1u Andrein «eh

(1) Mo§ia, Domnului.

www.digibuc.ro
256 N. IORGA

nu iaste mare lucru de vom avea si noi un om acolea la Brasov. (20


August ; n° 398);
k) Trimete o bute de vin de PitestI, din cel ce trirnete la casele din
*cheiti; ce dumneata Sit 5 primesti si Sk 5 beai cu sknktate > (13 Oc-
tobre ; n° 423);
1) Serie despre primirea vinului: < sk dea Dumnezeu si la anul cu
sknktate , despre clopote, oierit («vei sti Dumneata Ck estimpu dau
oerit cu totii, si boiari mari si mici si mknkstiri, -find al treilea an ),
despre postavul de Pastl, alb si verde, comandat prin negustorul Manu
( de la zi intki a lu Mart Sk dau postavele la sluj[i]tori»), despre < po-
clOne primite (15 Novembre ; n° 404).

Scrisori particulare:
a) «Asani Vel Camaras explica Sfatuldi Ca, desi e adevërat ca.
Bra§ovenil, eerna0" nurnal cu sése prävalii, sufèr bir greil, nu «trap
numai ei. S'a facut o ancheta la Campina. S'a ordonat cá importul si
desfacerea märfel brasovenesci sä se faca numai de Brasoveni (n° 691;
21 Septembre);
b) Michaiil Cantacuzino dä lamurirl analoge pentru bietii de $chiai.:
find la Bucuresci, nu la Curte, a soils <la mai marele mie cinstit Irate
dumneaalui neani lui Costandin (16 Septembre ; n° 692);
c) Mitropolitul Teodosie, in aceeasi cestiune, asigurand cä a staruit
(22 Septembre ; n° 693);
d) *erban Cantacuzino, Vel Vornic,, promite a starui, daca Dum-
necjeil va aduce sanatos pe Maria Sa Vocla ): de-ocamdata, a scris
si la dumnealui taica Costandin si la alalti ai nostrb; multämiri pen-
tru poclonv (14 Septembre ; n° 694);
e) Ispravnicul de CLnpulung catre Jude, pentru afaceri (3 Decem-
bre ; n° 704).

1708.

.... Die 23 Augusti ... Kompt Herr Hannes Hamerodi aus Wollachey we-
gung (sic) Erforschung der Contagion ....
Die 30 Novembris ... Zahl dem Sztan Lilpte, als er die silerne Csisze
bis Tergovist dem Herrn Stolnik geffihret hat ....

Scrisori domnesci sunt:


a) Domnul scrie Judelui ea a poruncit In Prahova si Muscel a nu
se pune la vacarit carele ce yin din Barsa pentru vinuef si alte «bu-

www.digibuc.ro
SOCOTELME BRA$OVIILI11 257

cate,. Se ocuptt §i de casa din Bravv 0. de vama vinulul (10 Ianua-


rie; n° 415)
b) Serie pentru Manu, venit in afacerea postavului: qiar acum ye-
dem Ck iarna iaste ea vara, vreame bunk, cklduroask,); s'a dat ha'
Mann i argint pentru vase; a venit i Tentru rkndul caseiD (26 Ia-
nuarie. n° 413);
c) Recomandà pe «jupknul Manuh (26 Ianuarie, n° 413);
d) Interesantà scris6re din 13 Februarie, al cáral resumat urna6z1.
(n° 408):

(Manu a plätit postAvarilor. Pentru socotéla argintarului: «cu nori» sa fie lu-
crul i «neated». Nu Intelege sa cumpere case) inchise, ca Scheaii, ca Grecii...
Ck noi ckreiumari nu skntem, Bit vindem yin; alt mestesug nu Sim, ca sk
ne legkm cu de acest feliu de lucruri ce ne pune inainte [Sfatul], Ck nu
shntem n rkndul mojkcilor, nici nu iaste eu cinstea noastrk ca sk cumpk-
rkm case cu acest feliu de toemeli si de legkturi; ce ale cui sknt, Sk i le
tie skn[k]tos, ek niM inteuu fel grkisem eu dumnealui jupknul GhiUrghe
Taco . . ci acum intealt fel vedem Ck ni sk dk rkspunsul; ce sk fie de bine
a eui iaste casa aceaia, Ck nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avum a
mai da nici un rkspunsu la aceasta ...
e) Pentru postav i arginturY: aii fost trime§i Manu §i Bunea Copi-
lul (3 Martie ; n° 409);
f) Scrisóre din 22 Martie (n° 407). Urméz'a resumatul :

(Trimete pe «negustorasul» Mitea s'a pue pe cine-va sA p'azéscà nisee case.)


Ck vkrul nostru Istratie, feciorul lui Stoian Comisul, avknd datorie la
State Sofrangiul, s'au fost tocmit cu dknsul de i-au dat pentru acea dato-
rie caskle lui de acolea den Brasov, cu zapisul lui; deci, acum intkm-
pIkndu-i-sk lui Istratie moarte i rkmkindu-i casa i jupkneasa, coconii, asu-
pra noastrk .

g) Domnul scrie Judelui pentru argintäril qi 4casele noastre de Bra-


wvul vechitiv, cumpérate de la <K jupbmul Nica Hogea, de sknt vre-
6, 7 aniv. Trimete acolo vin, din care doué buff (Ghenerariului cestui,
nou ce au venit acum, jupknului Krihpaum iar, de nu vor fi bune
nu trebue Sk dea yin prost unui um mare si de cinste ca acela» (n°
506 ; 25 Iunie) ;
ScrisOre din 22 Septembre (n° 410), al carol' resumat e acesta :
(Recomendati pe cbeii din térA, earl au sciipètat mult.) i ara noastrk,
Su creadeti Dumneavoastrky Ck foarte tare au slkbit, i in multk neputintk
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seel. letor;ee. 17

www.digibuc.ro
258 N. IORGA

Sk RI! lk, i pkmknteanii nostri, ek, de iaste i Ora 'in pace de alte otiri, iar
poruncile i cearerile stkpknilor carii ne stkpknescu sknt man oi greale,
CkCi s'au indoit i s'au intreit dkrile de cum era mai nainte, si nu gkndim
Sk fie mai fost vre-6 datk greu pkmkntului acestuia ea acum. (Singuri Bar-
moth, dintre toate breslele, nu si-at fe'clut crescute dàrile. Ofere dreptate
pentru plangerile de vaina ale Scheilor, acusfindu-i Ins cä rnerg pe epo-
tecip, si nu epe drumul mare al vamiiD.)
i) Scrisdre din 24 Novembre, pentru nisce bol luati de la Sasl (n° 411);
j) Scriso're din 6 Decembre (n0 414), pentru casele din Brasov, in
privinta cArora «tânjesc» prea tArcpti:
Dar vom sk zicem Dumneavoastrk Ck nu skntem numai liii acum cum-
pkrktori de case acolea In Brasav, ce luck de mai nainte dupe'n zilele lui
Mateiu Vridk bEigat de cesti de -ark boiari au cumpkrat cine a vrut i cui
au trebuit case acolri in Brasov, afark de cetate, i si den rudeniile nriastre
au cumpkrat, precum Sk i veade ck pknk astkzi tin si stkpknescu, i nici
ckt n'au fost 3pni. (Dar si negustoriT greci i sirbi. Doar nu va vinde vin.
NicI negustor nu e, «Ck din mila lui Dumnezeu cu acea hrank nu ne hrknim.?
A vrut sã aibà i acolo, «avknd pen multe lucuri case». Pentru odihna tri-
mesilor s6l erail menite. AI lor ai vOie a cumpèrâ si case si vu i <bu-
cate in t6r6. Cere explicatiuni.)

Scrisori particulare sunt :


a) Gheorghe Vamesul (semnat grecesce) cAtre Dornn, pentru afaceri
private (26 tulle; n° 696);
b) Declaratiune de persónä privatà (24 Aprilie ; n° 697);
c) Cerere pentru bani a lull 806Xos rijg naArtortvbs (sic) Mavbs 'Aroctaou
(18 Julie ; n° 698);
Vätaful din Dragoslave cAtre Jude, pentru o afacere privata (3
August ; n° 700);
e) Vamesul de Câmpulung (semnat grecesce) cgtre Jude, pentru o
afacere (15 Februarie; n° 706);
f) Toma Cantacuzino, Vel SpAtar, calre Jude, anuntand sosirea4 la
Curte: Domnul a prirnit schimbul, Ricut de Diedrich, de «maeruri»
pentru «locul cutitarului», dar core un act (14 Martie ; n° 703).
1709.

[A dminisir aim]
Die 22 Februarii
. Wie die Officier aus Moscau herein kommen
und Herr General Pflugen, das Marc. (sic) Herrmannische Hauss zu logiren

www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE RAOVtLU 50

eingegeben worden Die 26 Februarii. Lasse in des Hauptmann For-


matiu und Lieutenant Jarsi Quartieren die Offen verschmieren. (Primul po-
menit i la 19 Iulie.)
Scrisorl domnesel sunt;
a) Intaia, de la 3 Ianuarie (n° 422), cu urrnatorul cuprins:
(Pentru casele din Brasovul vechifi. Ir6clend emestesugurile, puse pentru
a-I impede* se intreba de.ce aii.asteptat sese ani pentru a le pune. La-
ease la aprecierea 1u sa le tie or ba.) i, adevkrat, cum zicet dumneavoa-
strk, judecktor skntem, nu nurnai ca un judet al unii cetkti, ce i judecktor
ci stkpknitor unii tkri skntera, den mila lui Dumnezeu, i ni sk pare clouti
si mai bine sk stim a pravi1il5r si a rknduelilor a alt5r lueruri mai marl,
dar cu ckt a mosii si a case de aceastea. Noi asa stim eh cu direaptk ju-
decatk iaste, cknd cumpkrk cineva au movie au .cask i pknk la un an simte
cel ce iaste neamul (adeck skngele), iaste volnic a-pi lu5a mostenirea lui
Innap5i, iar, deaca sk mai povkrneaste i sk invecheaste lucrul, Tin dk ju-
decata Sh sk strkmute. (G. Dietrich a fost in oras la cump6rare si n'a
obiectat.) Ce sk mai zicem si ce sk mai lungim cu vorba ? S. cunoaste lu-
crul de fatk ek nu vk iaste voia a ne suferi sk avem aceale case acolea;
ce noi luck cu sila i fkr pofta dumneavoastrk nu vom putea. (Cere banii,
cu dobanda lor: ezeacea a doisprkzeace pe an,. Dase pe ele 550 de ft. Aduca
banii [adaus sus: «Cu dobknda Ion.] (1)
b) AcelasI catre Judele «Bartev Sauler» (27 Ianuarie; n° 420). Se
plange de zabava argintarului eMaiu, eu «evangheliia i ckdealnita,
si alto ducruri beserecestiD, cu «niste candele c i o tipsie de nafurkD.
Maiu a ells cot lucrul bun tot cu zkbavk sk face>, dar nu se tine de
cuvInt si «nu face bine». Trirnesul vine si «ca Sk ne tkrguiasck ckte
ceva.";
c) Scrisóre pentru comande (15 Martie; no 386). Cuprinde:
(A primit scris6rea prin Tomo. Spdtarul. A aflat epovestea zkbkvei Ca-
rkteiz. Nu-s adevörate,) fkr ckt Ck s'au invktat tot, si aeolo i ai6[11, a sk
purta tot in minciuni si a nu sta la cuvknt. (A adus i earginturile, co-
mandate.) Pentru cinstea i ckutarea ce au avut de la Dumaeata boiarii
noastre (sic), ce au fost trimisi pentru nunta dumisale vkrului nostru
I5rdache Beizadea, ne-au spus si dumnealor duph ce au venit, i fparte
multumim Dumitale, ea unui bun prieten al nostru si vecin de aproape. (2) ....

(1) 0 copie sub no 425.


(2) Greceanu (partea inedità) vorbesce pe larg de acestà nuntfi : Gheorghe Can-
tacuzino, «feciorul lui drban Vod, carele sé afla pripeag la Brasov», iea pe fata luI
Iordachi,' fiul lui Antonie-Vodd din Moldova, si a unel fete a lui Grigorie-Vodd.

www.digibuc.ro
260 N. IORGA

d) Comandà de arginturi la Gheorghe cMai) (26 Aprilie; 4n° 416);


e) Scrisdre pentru carginturi) sosite (6 Matti; no 417);
f) Pentru eel 3.000 de taleri imprurnutati de el orasului qmai an-
tkrtu, de shut acum 3 ani); ii cere cu dobânda de 4090 tal.) E dispus
si a face alt casezdmint) (30 Magi; no 418);
g) Se plange cg mesterii brasoveni sunt mai mincinosi decat eel
din tell: dovada" un clopotar la care a comandat «sk fack nisce suli-
nare pentru un put) si altul angajat pentru «niste ciuuae, ca Sh pre-
fact1 niste sfeasnice la Co beseareck). Cere si gonirea unuia care s'a
instalat in casa lui (1 Tulle, n° 421);
li) Pentru un munte vindut de done off de un Brasoven (n° 419;
9 Tulle);
i) Pentru mesterul sfesnicelor si «sulinarilor) si altor lucruri ale
fântânei; ultimul ar trebui sa' vie sä le aseze (6 August; no 424).
Scrisori particulare:
a) Petitiune din 5 Aprilie (n° 695);
b) ScrisOre a vamesului de Câmpina care Sfat; grecescà (25 Ia-
nuarie; n° 699);
c) Toma Cantacuzino cere Judelui ezidar[i]) pentru all spoi caele
ce a fácut la Bucuresci si a i se trimete din nail, pentru èle, min
stiucatur) ce-i mai lucrase (no 701; 19 August);
d) TJn Ore-care Gheorghe (semnaturd grecescA) atre Jude pentru
un proces (5 Aprilie; n° 702).
De aid inainte, avem, pentru 1710, socoteli:
....Die 12 Januarii... Eodem kompt ein Bojar auss Wallachey vom Fiirsten
... Die 25 May. Kompt auss der Wallachey ein Bedienter vom Farsten
an mit Brieffen ....
Urméz6 apoi scrisori lipsite de importanta. insemuám in notà pe
cele mai multe si resumam in text numal urmAtOrele trei (1):

(1) 1. 11 Septembre 1773: sinet grec (n° 707). 2. 11 Ianuarie 1716: zapis (n° 708).
3. 1719: zapis (no 709), 4. 1720 : zapis (no 710). 5. 1720 : petitiune (no 711)
6. 1720: zapis (n° 712). 7. 1723: zapis (n° 713). 8. 10 Martie 1726: strinóre a lui
Pantazi biv vel CApitan pentru vama vinurilor (no 714). 9. 1727 : znpis nemtesc
(no 715). 10. 1 August 1727: Radul SAnkescul Cgmaraq cfitre Jude pentru o afa-
cere pri'vatà (11° 716).--, 11. 1727: sinet gree (n° 717). 12. 10 Ianuarie 1728: petitlune
de negustor (n° 718). c 13. 1728: sinet (no 719). 14. 19 August 1728: plangerea
(Zamfirei a rfiposatul Manui Apostolo (no 719). 15. Sec. al XVIII-lea ; petitiune (no

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAWVULUI 261

LOA, dou'e serisori (7 si 19 Iunie 1717) de la (Mariica Doamna a


raposatuldi Costanclin Voda' cAtre Judele tFil§teai». Le resumAm
mai' jos (n-rele 426-7) :
1. (Cere a i se da, nu o parte din datorie, ci tOtà.) Ck unul Dumnezeu stie
la cktk supkrare i nkcaz mk aflu de supkrarea datrnici1or, ck nici S qi
nu am rksuflu i Sdihnk de dknsii. (WI dea, pentru ca sä) ne mai usurkm
sarcina ce ne iaste in spinare....
2. (Trimete pe «jupknulNeacsub pentru bani: restul.) Ck i noi avem mare
pksu de datoriile ce skntem datorea (sic), ckt nu ne lask pk zile i pe cea-
suri a rksuflà, ckt i, In patriia noastrk fiindu, dar amark viiati treacem,
mai mult pentru datoriile aceastea. (Dee-I,) ck acum, la primejdie ce am
ajunsu, ca cum ni dkrui de la Dumneavoastrk....

721).-16. 24 Ianuarie 1728: scrisóre de afaceri a Sfatului (n° 722). - 17. 1730: zapis
-
(n° 723). - 18. 1731: petitiune (n° 724). - 19. 1734: testament (n° 725). 19. 1737: pe.
titiune de protopop brasovén (n0726). - 20. 1743 : scrisOre privata (n° 727). - 21. 1745 :
scrisOre a vamesilor de Campulung pentru nisce Tigani (n° 728). - 22. 1747: seri-
sore a ispravnicului de Prahova pentru afaceri (n° 729). - 23. 1753: carte de jude-
cata (n° 731). - 24. 20 Iulie 1754: Fratila, vatav dé plaia din Prahova, anunta in-
teresatilor ca Domnul nu permite a sta decat ol la stanele Brasovenilor, §i nu: cal,
bol, pore' (no 732). - 22. 5 Octobre 1758: mai multi Romani cer un biraii Braso-
venilor (no 733). - 26. 13 Octobre 1729: Vasilie Capitan, ispravnicul plaiului Pra-
hovel, catre Generalul-Baron de Stentsch, pentru o calcare de hotar (n° 734). 27.
23 Iunie 1760: petitiune (n° 735).-28. 21 Iunie 1760: nava1:Lk-9 Bo1c catre «direc-
tor* si avamep, pentru un conflict de vamd (n° 736). - 29. 1760: traducere ger-
mend de petitiune (n° 737).-30. 1760: petitiune.-31. 5 Novembre 1760: «Constandin
Dudescu Vel Vornic, «teran Vdcarescu biv vel Ban, §i «B[arbul §t[irbei] biv vel
Stolnict, cu un nedescifrabil, seriü catre Mihaii, fost Jude, pentru nisce cd§arii
(n° 739). - 32. 12 August 1760: Un Teodorachi scrie «comisariuluil, pentru pagubele
-
facute de hoti la vama domneica (n° 740). - 33. 1761: petitiune (n° 741). 34. 1761;
scrisOre de birthl (n° 742).-36. 1761: petitiune (no 743).-36. 1761: petitiune (n° 744).-
37. 1761: petitiune (n° 745).-38. 26 Februarie 1770: «noi boerii prea luminatului Divan
al Ungrovlahiio fac o comunicatiune Brasovenilor (n° 746).-39. 1776: petitiune (n° 747).
90. 15 Novembre 1778: firman pentru un Bra§ovén creditor al unor Munteni (grecesce;
n° 748). - 41. 1788: declaratiune (n° 750). - 42. 18 Novembre 1792: scriseire de fa-
milie (n° 751). - 43. 16 Ianuarie 1736: socotéld a bisericel Sf. Nicolae din $cheiii.
(no 481). - 44. 6 Martie 1778: citatiune domnasca din Muntenia pentru Petco, negus-
tor din Brasov (no 429). -45. Exercitil de condeiti pe Rijn ce Infa§ura o scrisOre
a lui BrancovOnu: adresa Domnului (n° 428); - 46. Sec. al XVIII-lea : scrisóre (no
583).- 47. Sec. XVIII-lea-XIX-lea: petitiune de oieri (n° 584). - 48. P. S. al lui Bran-
cov&u. pentru o careta comandata de un boer (n° 590). - 49. Sec. al XVIII-lea:
scrisOre (n° 586). -50. Sec. XVIII-lea-XIX-lea: petitiune (n° 588).-51. Sec. al XVIII-lea
catastich de protopop (n° 589). - 52. Sec. al XVIII-lea: petitiune a unui Mare§ (n°
594).- 52. Aceea§1, data.: scrisOre (n° 595). 53. Aceea§1 data, petithme (a° 596).

www.digibuc.ro
262 N. IORGA

A treia, datalà 12 Martie 1749 (No. 730), e de la «Barbul TacArescu,


vel Vistier,, adresath Judelu Kloseus) :
(Felicitäri de Pacti.) Cartea ce at scris Dumneavoastrk cktrk Mkria Sa
Vod[k], prea innkltatul mien stkpkn, insumi eu O am dus innkltimei Sale
0, de vreame ce Mkria Sa iaste pornit spre facere de bine i spre apkrarea
tuturor celor ce Sk urnbrese supt aripile stkpknirii sale, (l'a pus pe Vi-
stier sa scrie poruncä atre ispravnici pentru oile Bracovenilor ce vin
in Org. PAzésa-i de eine ar vrea sa-i supere,) i inck ci de cktrk saigii
impkrktecti, la cumpkrktoarea i1or, sk nu le fack silk sau Sk le a fkrk de
voia lor 47/He ce le vor fi avknd de prksealk, ci numai ceale stearpe, ceale
ce au de vknzare, i acestea iarkc eu pretul lor i cu bunk tocmealk; scriind
pentru aceasta cktrk saigii i vechilul dumisale Casapbacii agki, ca Sk nu-i
supere. (Serie i Domnul. De se va repeta, plânga-se la Divan.)
(Peeete cu patru flori ecind dintr'o inimg; corifnia sus ci douö paseri la
drépta i stanga inimil.)
inainte de a termink iatal câte-va scrisorT cari nu se pot data precis
sad scapat din vedere la orinduirea celor databile:
Din secolul al XVI-lea Inca sunt 'Ate:
a) Scrisórea unui. cjuplin. Pkrvan)) catre (dumneata mai mare domnu
Brwvului §i la d[u]mneata jupkneas[a] Catrino», cerênd bumbac,
aba, bogasii, etc., pentru cdlétoria sa (de comert) in «liear[a] lese§clo
(n° 514);
b) UrmatOrea scrisOre, care pomenesce pe Luca Hirschel, cum se
scie, Jude pe la 1580 (dar i altul e Jude in sec. XVII-lea; v. mai sus,
p. 212):
t Sh Sk §tie aceastx carte cum au venit necte boiari de la tara Fkgkracu-
lui .... de in vad ci Die de in *inca i Stoica de in Copkcel ci Stan $panu1
ci .... de in Venetie i Neagoe de in Grind ci Neagoe de in $inca i Aldea
de in p... culie ; acecti boeri ei a venit cu carte de la Mielkuc Diiac cu ...
la jupknul Hrkj Luca[i], judetul de in Bracey, ci la Svat, cum mai ziO[i]
la 21 ... rugat pentru necte Oameni ce-au fost ucis pe 1 Secui de in Skcele,
ce... pre alti e-u fOst vktkmat, ei se-u rugat domniKir pre pace, ca sk nu
fie ... moarte, ce Sk plxteascx cu bani, iar domnii, ei au ertat pentru
dömnirdr de la Fkgkrac ci pentru rugkciunea celUr boiari ce Sk intkc ,
si intr'aceaia acectea boiari s'au bkgat de skntu chezac ea sk dea 60 flor.pen-
tru mortul i pentru cei 6ameni vktkmati si iar 60 fr bircag, ci aceastx
ucidere se-au fkcut in sat in *est ... de Rusalii, iar vinovatii skintk anum[e]
BkdiliO[i] de in Mkndra ci... Stoica Stoias i Grocer Ban ci Crestian ci Stan
Pktracco, toti d..., ci Roman de Sktcel[e] ci Mihai, iar de in Mkindra,
intr'aceaia d , laS dat ci eu rhU pre ereae (sic) ci pre dkrbbanti.Iar ace0

www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE BRASOVIILUT 263

boia scris mai sus, ei se-au bkgat chezas cum dea acum nainte nu se va
.
scorni de acestk lucru i pentru pizma, ce vOr fi ck frAtie bun ... vecinx-
tate bunik acestii tkrk a Brksei, si vor fi to ... Aceasta sk sk stie. Ihic mega
Iun. 20 AH..
Gg as non LIRE Haulm
(0 pecete cu o feme'e avénd un toiag in rang.; alta rupta.)
Din acelasi secol e contractul dintre Sfat si dol negustori greci,
datat 12 Februarie 1577 (110 600) si scrisOrea, pentru nisce bani, a
lui AEpos Mroorctvizo si Kowcycantvog Mrtkr-I1Xls (n° 507).
Din secolul al XVII-lea sunt:.
a) ScrisOre de politeta, a lui «Ghiorghe Buneavió[i]» catre «jupan
Lucaó[i], vel fealnogb [in adresà: «Hkrjkl Luca[i],,] in care spune
ca trebi dornnesci si 6stea Pau oprit de a rèspunde mai curind (n°
517) [pe la 1658];
b) Ordinul ml Hasan Aga, catre nisce slujitorl, pentru o int6rcere
de care (n° 504);
c) Scrisorile Camarasilor de Oena ; adea :
1. MtysiX1N Itscpcivou serin din Ocna, 21 Julie, catre Judele «Marcos
Ropcit[e]r» (n° 508);
2. Mtpthmq Kappoimis scrie la 8 Martie 7160 (1652) Judelui Michaiá
(Eötvös; epoca lui Mateffi Basarab), trimetênd bath' pentru nisce ar-
gint si scriind pentru «rkndul b-45136016-r (sic) care le dk Mkriia Sa
Vod[k] in toti ai miseilor> si pentru gradinari (no 625);
3. 'ffavy[cr]zacc KapApcimis scrie din Iasi, 21 Augnst («mai mic ca un
ficiOr a Mkrii Dumeale (sic) Enachie Ckmkra§ de Ocnio,) Judelui pentru
nisce lotgoane» (n0 566);
4. «Ghiorghie si lank Cunkra§», de la Ocna, serif' la 21 Decembre
Judelui Michaid (Eötvös) pentru un pahar (n° 580);
5 «Enachie Ckmkras» al Ocnelor catre Eötvös, aratand ca trimete
un om cu comande domnesci: «boboae i ckynks §i cumknace de 'nisei
si de sulite ce trebuescu Mkriei Sale, iar acmu si de o mask dom-
nesck». Ii rógg a-I scud interventiunile la Principe («ck nu putem tot
trepkda la craiu»). Arata ci alta data nu se lua varna de Ja lucruri
domnesci. <<si au zis solul Borcea lank§ Ch iaste invktktura de la
Mkrie Sa Craiu sk nu invkluiasck lucrurile cele dOmnesti», ScrisOrea
e datata din ()end, 11 Martie (n° 597). (1)
(1) Seim anul morii mI Ienache, 1689; ni-1 dà Neculcea (p. 23); a fost thlat de
Poloni.

www.digibuc.ro
264 N. fORGA,

6. «Stan de la Oenk» scrie ml EStvös, plang6ndu-se ca e napgstuit de


boeri pentru contractul ce a incheiat pentru sfOra. la Brasov (n° 585);
(I)- Doug scrisori de boeri moldoveni adresate : prima cdtre Judel-e
«pan Mihaiu», iar a doua, explicit, cdtre «Hetfes Mihaiu, ludo»:
1. In una (Iasi, 8 Ianuarie), se cere Judelui a continua prietenia ce
avea Ltd de scriitor «si dumnealu giudetul cel bktrkri», i noul Jude
e rugat sa nu se supere de prietesugul lul. Scrisdrea e iscalita de vii-
torul Gheorghe $tefan Voevod «Al Dumnital[e] bun prietin t voitor
de bin[e] Ghiurghie *tefan, vel Spktaru» (no 547);
2. In a doua, «Necula Pkrcklabul», de sigur un ofiter al lui Vasile
Lupul, comandä, din Iasi, 21 Septembre, pentru boerii marl, cu pri-
lejul casatoriei unel «cocOne» a lui Voda" (cred ca e vorba de Maria,
casatorita cu Radziwilt in Februarie 1645), pnare de argint, «ce-s
fie fkpturk mkndrk i suptkri si In poleial[k] frumoase» (no 565);
e) Scrisori de boeri moldoveni 6 i munteni catre Eötvös, i anume:
1. Scrisbrea lui -1Dumitrasco Vel Stolnic» (Muntén?) pentru un om
al sgil intemnitat (n° 582) ;
2. «Bonciul Vktaful» aeusä pe nisce «lotri» earl II prada bucatele si
aduce se-0e martori (no 480);
3. Acelasl scrie intr'un proces, invocand i principiul ct «leagea nu
iaste vadnicul eine colkceaste, sk se vkdeasck dk fatk» (n° 591);
4. «Jalba a Dumisal[e] jup[k]nului Stanciul Corfesti (sic). (n° 576);
5. Coperta unel scrisori a lui Radu Comisul, pomenit i mai sus;
f) Scrisori de clerici munteni:
1. Monachul Melchisedec, egumen de Campulung, cunoscutul tipo-
graf, scrie unui Jude, caruia-1 cjice: «Mkria Ts.» (probabil Eötvös),.
pentru nisce Tigant Data e: 17 Novembre. Ca de obiceit, egumenul
iscalesce grecesce (n° 542);
2. Egumenul Nicolae de la Cgldärusani catre «Jupanul Mihaiii
(Eötviis) pentru un proces (n° 592) ;
g) Un concept de petitiune pentru vinuri a Brasovului caAre Dom-
nul Muntén (Brancovénu ?): concept cn litere cirilice i latine, eu orto-
grafie unguresca (n° 578);
h) Un demnitar muntén scrie lui. «Herlió (V) Mihai» ea a judecat,
cu «Divanul» sail «Sfatub séi, pe «Rat Istfan» si «Herman Mihaiu
a Brasov», in procesul ce ail cu Rucarenil (n0 626). Bucata se légtt
en cele publicate pe p. 220.
In fine culegem i documentele urrnatdre din archiva Sf. Nicolae
din $theiii:

www.digibuc.ro
SOCOTgLILE BEASOIMLEIT 265

a) ScrisOre a lui Mateiii Cantacuzino (9 Decembre 1708) càtre so-


boruh bisericei, trimetênd un representant pentru alegerea de ,Lnou
nbstavnec» (n° 43);
b) ScrisOre a Mitropolituluf Antim (semnat A. Ug.»), din 15 Febru-
arie 1713, &Are acelasi sobor, pentru o chirotonisire. Promite a scrie
pentru (supkrarea ce avet de cktrk Vlkdica de aci, si de cktrk ceia-
lalti papistap (n0 61).
e) Scrisóre de la Daniil, succesorul 1u Antim, càtre popa Radu din
cheiti. (1 Septembre 17.21; n° 105). 0 resumam:
....Popa Sava tipograful ne-au arktat ö scrisoare de Ia. Molitva Ta, intru
care scrii pentru me0er§ugu1 tipografiei, care iaste la popa Ivan de la
Fkgkra, pus de Diiinisie acölö. (Isbutise a cApètà promisiune <<cum ck-lvor
da», Cere czeace molitvenice i un öhtoih cu öb0e, 0 la arti mijlocitori
hick 2 molitvenice i un Uctoih, care sk fac peste toate 14 chili.» N'are oc-
toice ernkcar unul». Trimete 14 molitvenice, <ode care s'au tipkrit acum ».
Erati rèsplatà pentru cei ce vor da «me0erpgu1», vap.pecetluit de Diönisiev.
Pentru pretentiunile lul Darnaschin Episcopul, creditorul 1u Dionisie, de e ade-
vèrat, trimét6-1 la mo0enitoril acestuia i af. lui «Antim» ;) cut tipografiia
n'au fost nici a lui Antim, nici a lu Dinisie, ci au fost a Domnului gi
a tkrii 0 a mitropoliei. (Sh o trimétà dupd ce o va sct5te. De nu póte
cap'Sta tipografia, vindà molitvenicele cckte tal.1 3 1)01» sail 0 cm < tal. 34.)
d) «Ghe6rghie Cantacuzinox., viitorul Ban, fiul lul erban-Vodg,
promite (12 Martie 1724) soborului: eh va intervenl pe langg «Mkria
Sa Gheneralul comandant si la alte locuri uncle se va vedO Ct va fi
de folos» (n° 112);
e) 0 curiósal scrisóre privata", cu ortografie unguréscd:
Iubituluj nosztru fii, Dumissale jupan Christof Vojku, do la atot cziitoriil
Dumnezeu tot binele tsel feritsit rugem i poftim. Vrind Dumnyata a sti
si de noj si de tsej de akasse aj Dumitale, ku mila luj Dumnezeu ne aflern
toe szenetos. Alta, fatsem Dumitale stire kum ke pene akum szintem
patse, prekum stij kind aj jesit de aits. Alta, vej sti kum ke Fegeresanij
nitsi un valosz n'au dobindit fer tse sti pen akum, si Gilisu (sic) szau ri-
szipit, numaj gubernium maj szint la Szibij. Si Merijsza Draut jud n'au venit
pen akum, jar, viind, vom trimite, si tse am vorbit.vej sti, ke sze laude M. V.
ke fer de zebava va sze vije aits, si nu stim tse va fi. Nurnaj ne rugem du-
mitale pentru mare mila luj Dumnezeu sze fii szilitory si osztenitory en
tot kipul, mislotsind prin tsej tse vej kunoaste pryatiny adevaracz, tsertse-
tind la residentul Doamnej si luend enveczeturi, ka doare am putea reminya
en tse am foszt. Si noi reminem datory si gata a ruga pe Dumnezeu pentru
tot foloszul szufleteszk si trupeszk al Dumitale, si pene (se ne ?) szkrij ka sse

www.digibuc.ro
266 N. IORGA

stim de tsale tse sze iszpreveszk atsij. Si fii ku Dumnezeu. Szaa szkrisz en
Brasov. An 1724 Mart die 15.
P8r[k]TOO SkTpk A8MHE3ES
1hIOTOR011 +11004 Epau.
Adresa : Zdik sukseges livelek
Domino d[omi]n[o] Christof Vojku
la
(No. 113.) Viene.
f) Scrisbre a lui Gheorghe Beizadea, care anunta ca a scris in fine
«Mkriei Sale. Generalulut cum fusese rugat in Brasov (Craiova, 13
Julie 1726 ; n° 142);
g) La 11 Septembre 1730, «Manolache Lambrinb, biv vel Clu, scrie
soborului ca, in pribegia Jul din Ardél, fiind «cumnata mea Mkria Sa
Doamna Ancuta, fiica Mkrii Sal[e] rkposatului printipul Costandin Brkn-
coveanul, cu boalk grea i cunosekndu-si petrecaniia Mkrii Sale dintr'a-
ceastk lume, inck find cu toat[k] mintea Mkrii Sal[e] intreag[k], (l'a che-
mat, fiind fata) i sotiia Mkrii Sal[e] Domn : cumnatul Nicolae Ruset, si
fiicele Mkrii Sal[e] Mariuta i Satha. (Iea) o CUflUflk de aur, tot cu diia-
manturi, pret ea de tl 2500 (si o dk bisericil din $cheiil;) care cununk Sk aflk
anume au pretul ei in foaia de zeastre cea iscklitk si pecetluitk de rkpo-
satul pkrintel[e] Mkrii Sal[e], printipul Costandin Brkncoveanul (pentru
repararea bisericel. Dumnedeti l'a «slobodit, in curind a veni «in tara
mea.. Trimete soborul cu scrisOrea la «Ruseto.,pentru a li se da (n° 160);
h) «Ruxandra Cantacuzeni. scrie (n° 199), din Craiova, 1734, catre
sobor, pentru «banii carii au luat lealea Manila Bklkceanca imprumut
de la Sfknta Beseareck.: ea si-a facut datoria, invitand sa plate-sca
«pre nepotul Dan Bklkceanul». Se scie. c «lealea Mariia» era fata lui
*erban-Voda, iar Ruxanda era cumnata Maria;
i) Aceeasi. «Ruxandra Cantacuzina scrie soborului, spuind cä ea
n'are nimic a face cu datoriile nepotului of, care va platl, el, cand va
puté (no 217 ; Craiova, 13 Decembre 1734);
j) La 7 Iunie 1734, «Grof Man Bklkceanul. scrie soborului. ca a v6-
Out scrisOrea «ce au venit la Mkriia Sa Doamna, a mea mai mare
patroank si mie mktusk..., pentru niste bani ce au luat Mkriia Sa mama
imprumut., sub garantia sotului Ruxandei. Cere a fi ingaduit pana
ce Grigore-Vodä if va permite a vinde vre-o mosie de peste Olt sail
a o dam]. bisericei (n° 198) ;
lc) La 18 Septembre 1737, Gheorghe Beizadea asigurd Ca prin sta.-
ruintele lui afacerile bisericei s'ail rinduit la Viena (regest; documen-
tul ireperibil).

www.digibuc.ro
.Registrele de soeotell intrebuinpte (Stadthannen-Rechnungen).
1603-7.
1602-11 [registre de morn], 1631-2.
1613-7.
1613-20, 1627 8.
1621, 1629-30.
1633-4.
1635-8.
1672-4.
1675-9.
1680-4.
1685-8..
1689-90.
1691-7.
1698-1704.

www.digibuc.ro
ADAOS
La p. 197.
La 29 Iunie 1636, judetul si pArgarli din Tirgoviste confirmä lui
Hriza, Mare-Ban de Craiova, posesiunea unei vil (Arch. ist., II, p. 15-6).
Ca Vornic, il afigm la 11 Decembre 1638 (ibid., p. 23).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA $0V CILTJI 269

SEMNATURI DE DOMNI SI BOERI DIN ARCHIVELE BRASOVULUL


IIOr

77L-1--7Y-&-)GT7/L-
tr

I r4i6rpf,ifi4,
1. Constantin Brâncovénu.

p '4
/
,
P
@ s 9) "Ifi
Jae
ixceiNtApAr 6-7na *.'

3. erban Log. Cantacuzino.

2, Sotia sa, Maria.


'963,
tte / A
df
IT 1.1441
f.r-) tia C2jfl
t

5. Radu Grecénu.

4. Michaiii Cantacuzino.

(
AVIlset
"15
e)-#1 A2=1:;Vic
6. Iordachi Cantacuzino beizadea. 7-8. Toma Cantacuzino.

www.digibuc.ro
270 N. TONGA

*P6 fri,it
nTh
, _Ws C
V
e')
'27-4 ZOZ-up C
_

10. Hrizea.

9. *erban Grecénu.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIULUI
DE

N. IORGA
Membru corespondent al Aeademiel Romfine.

$edinta de la 5 Februarie 1899.

Socotelile Sibiiului afi, in tot timpul, o importanta mai mica cleat


acea a socotelilor Brasovului, si lucrul e fOrte expilcabil. Prin pasul
Turnului-Rosu treceail cu mult mai putine marfuri decal prin acel al
Branultil; relatiunile politico se resimtiaii, neap6rat, de acésta slabiciune
a vietii comerciale.
Totusi, cum se pOte vedO din partea relativa la secolul al XVI-lea
a socotelilor sibiiene, parte publicata in volumul XI din colectiunea
Hurmuzaki, ele formOza un complement pretios pentru socotelile ora-
sului sasese din Tora Barsei. Gäsim deslusiri, confirmari, pe alocurea
§i fapte noué, intre cari unele de cea mai mare importanta.
Din nenorocire, decadenta economica fu la Sibiiü mai repede decal
la Brasov. De la 1600 incolo, in registrele informe ale socotelilor con-
sulare, notitele ce ne privesc sunt putine. Dar ele raman fOrte intere-
sante, mai ales pentru vremea in care socotelile brasovene lipsesc si
registrele Sibiiului represintä singure, in acésta forma particulard,
relatiunile m5stre cu ArdOlul sudic. (1)
(1) LgunurirI asupra registrelor din carI scOtem aceste extrase se pot aye din
brosura d-lui archiver Zimmermann, Das Archiv der Stadt Hermannstadt, Sibiiü
1887, in-8°.

www.digibuc.ro
272 N. MEGA

1602. (1)

[Sep tem Sedes]


[Auf den Rothen Turm.] 20 Aprilis. Czahlet ih dem Porkolaben, dieweil
der Feindt czum Talmesch lag und sie gar kein Proviant bekhommen kin-
ten, sondren misten auss der Walachey holen

1603.

[Septem &des"
.... 8 Novembris [1602]. Schickt ih auf Befehl des Herrn Basta etlig
Brieff dem Radul Wayda
3 May. Schikt ih den Herrn Radul Wayda wider Brieff in die Wallahay
von wegen .des Khriegs Volck herausszuschicken 5 May. Schikt ih
den Kis Mathe wider in die Wallahay ihme auf sein Brieff Bescheidt ge-
schrieben. (Un «Michael Wayda» pe atunci in oras.)
20 July. Schikten unnss der wallahische Wayda 2 Diener, welche uns die
frolige Petschafft brahten, das der Zekelj Moses umbraht wer unndt sein
gancz Leger geschlagen; wordt innen verehret einem ieden 10 Ehlen von
Graneth Mehr einem ieden einen Scherlerg
Den ersten Augusti Schikt ich den Tanasch unndt einen Trabanten
den Ratz Gergen entgegen, damit er das Volk nit auf unseren Stuel brin-
gen mah ... Item wardt der Mathes Bidner mit dem Grawen gegen Cronen
geschikt czum Radul Wayda 6 Augusti. Schikt ih des Herrn Basta
Brieff, welche mir der Schirmer braht, dem wallahischen Waida .

Volgen die gemeine Aussgeben


Den 8 Februarii. Schickt ih dem Hauptman wider gegen Creutz, Kloss-
dorff, Meschendorf, den Marko Wayda weg czu schaffen
17 Februarii. Schikt ih abermahl dem Hauptman czum Herrn Basta
einen Brieff ausczunehmen, damit der Marko Wayda möht hinweg geschaf-
fet worden Eodem schikt ih den Hauptman wider mit einem, den Brieff
dem Marko Wajda aufczulegen
Den 5 Martii. Schikten wir das Kor so der wallachische Wayda dem
Herrn Basta geschikt hett, 46 Rumpff, auf Weyssemburg 19 Martii.
Schikt ih den Kis Mathe mit den Jacobs Dörffer kegen Clausemburg von
wegen des Marko Wayda Austreyben 20 Martii. Schickt der Radul
(1) Cele mai multe lãniuriri istorice ail fost date in explicarea socotelilor bravo-
vene, la earl, deci, trimitem.

www.digibuc.ro
SoCOTELILE swami g7g

Wayda dem Herrn Basta 14 Fahnen, welche er vom Feindt genommen


hette ...
16 Aprilis. Schikt den Zelestej Mathe mit des Herrn Basta Brieffen auf
der Post in die Wallahey . 22 Aprilis. Schikt der Herr Basta wider
Brieff dem Radul Wayda czu, der Hilff halben . 25 Aprilis Eodem
kommen unns des Radul Wajda Brieff czu, alsbaldt dein Herrn Basta czu
czuschicken
Julius. 13 July. Schikt ih den Millenpeher L. (sic) Brieff czu anczuczeigen
das der Zekelj Moses geschlagen sey unndt Brieff in die Deva czu schicken
19 July. Schikt ich den Mathes, Stadt Diener, kegen Schespurg, mit
Brieffen das die Moser hinweg solten .
[Oivilas1
... 1 Uay. Kommen abermahl Brieff vom Radul Wayda, dein Herrn Basta
cznezuschiken, welche ih mit 2 Pauren kegen Midwesch schikt
17 Jnnii. Schikt ih den Peter kegen Millenpah mit des Zekeli Moses
]Ilrieff oder Ausezich (sic?) unnd die Teutsche zu verniannen alhie zu kom-
men .. . 20 Juny. Hatten die guette Herrn in der Pastaye ein Freudt
Tugel ii das Stuck gestossen
12 July. Schikt unns der Radul Wayda die naye Mehr czu das der Mortze
des Zekelj Moses sein Volck geschlagen hette unnd schickt unns des Nemes
Mihalen unndt des Mako Giergen (1) sein Kopfe; wardt innen verehrt,
dem einen einen Hoffbeher
1606.

. . . . Den 25 Marcii.7 Schickt ich einen Diener mitt dos Radull Wayda

Boiern einem bis auf Weesemburg, den es war gar nottig .


Am 12 Tag Septembris. Schickt ich auss Befelg des Herr Gubernator
Briefl kegen Cronen, an den Raduly WaYda lautten, wegen des Friden,
das er zum End bracht wer; gab dem Diener Czerung .

[Civitas1
. . . . Am 23 Januarii. Schickt ich einen Stadt Diener bis kegen Millmbach
zu erforschen wegen der Pandurn und Tattern, die in dem Hattczig ge-
raubt hatten, ob sie zuruck wern oder alhier komen möchten . . .
(1) Antecsy Iiihá1y i Gh. Mak6 fura ucii in lupta de la 6 Iulie, intre Neustadt at
Rilqinov (Chron. Fuohsio-Lupino-Oltardinu2n, I, p. 222-3; Trauschenfels, p. 163-4;
Kemény, Fundgr., I, 163-4, 186-6; II, p. 98). Corpul lui Makó fu ingropat la Mar-
tinsberg, iar capul trirnes la Sibiiü, dupa cron. latinä. Szamok8zy presintd lucru-
rile alt-f el: Imecsy ar fi caclut, dar Makó, prins, fu ucis in urma luptei, la o cêrtä
cu Bedeo; capul lui ar fi fost trirnes la TirgoviVe.
Analele A. R.Tom. XX.I.Memoriiie Seel. Istorice. 18

www.digibuc.ro
04 R. toltdA

1616.

Icivitasj
(25 Februarie. Spion la Tirgoviste.)
[Dona]
. . . . Denn 24 Martii. Sicht auf [Bleffelig dess Herrn B: M; dem Thekhei

Andrass, moldaiser Potschafft [sters] ...


Den 17 ;ditto [Aprilis]. Sicht ainer walachischer Potschafft, selb 10 ...
Sicht dem Angalosch und zwen Zauschen . . . Sieht zwen welichers Pot-
schafft aus der Walachie. (19. Solie turc6.) Den 23 ditto. Siht dem Postanikh
Andrass aus der Walachia ...
Denn 10 ditto [Maii]. Sicht dem Postanikh Weede aus Wallachia. (25.
.Post > din Muntenia la Principe.) 30 May. Schieckt einer moldauischen
Pottschaft mit Namen Gierge (1), welcher von Fiirstlichen Gnaden kam;
selb 11 . Eodem schieckt einer anderen moldawischer Bottschaft khen
Hammerstorf, auf irer 75 ...
Die 9 [Junii]. Eodem schieckt auf Befel des Herrn Burgermeisters einer
walachischer Pottschaft mit Namen Jon Postelnik, selb 4, welcher von
Fiirstlichen Gnaden kam

1617.

[Civitas.]

.... 6 Augusti. Dem Brassai Mihaly Hauptman, als er ihn das moldani-
sche Her getzogen, dem Vicecapitan Apestdorffer Ihrer sechs Kneghten;
den Trabanten
(1 Septembre. oBrassai Mihaly, Hauptman» si ceilalti.) 10 Septembris.
Dem Kochen Janos, Kis Andras, dem Herrn Joanni Schuertzen undt Tra-
bantenn die Besoldung geschicket, ihm Moldaviam Zerung geben

favitas, 111
. . . 13 Julii. Mem einem Boieren, welcher von Weissemburg ist kommen,
ein Geschenk geben, ein Glocken Geschir, f. 49, d. 87 ...
6 Augusti. Dem Brassay Mihaly Hauptman, das er ihn Moldau verreiset
... Dem Vice Capitan ... 5 Knechten. (*i la 1 Septembre.)

(1) Cum se vede din socotelile Brasovului, aeest boer e Ewa.

www.digibuc.ro
e1COTELILE SIBIIULTJt ,275

1618.

[Gemeine Ausgabenl
(Spioni.)
18 Januarii [1619]. Hab ich den Julay Mihaly undt die moldanische Le-
gaten mit Rossen versehen 7 und 18 Januarii. Als die moldanische
Legation sampt dem Beldi Kelemen alhie gevesen, haben ihn Genitz (sic)
geben : Pfeffer ..., Saffer Negeleher Muskatbluet Imber
Zuker Lemonien ... Item 2 Scherling, so der Legation sindt verehret
worden, den einen von dem Herrn Stuels Richter; weiget rn. 1. P. 39; ein
ander Scherling, weiget m. 1, p. 4; weigen mit einander m. 2, p. 43; die
Mark pro f. 18; f. 52, d. 13 ....
1619.
[Civitasj
(23 Martie. Sol frances a§teptat. 28. Sosesce.)
26 Maii. Hab ich den BodeoglOzzy mit den Rossen geschikt midt wala-
chischen Botschafft Hab ihm muessen Ross geben auff der Stadt 22 biss
nach Nagy Schenk; sein 2 Tag aussgewesen
1 Junii. Hab ich der moldanischer Botschafft muessen Ross geben biss
auff Leschkirch, 11 Rossen; von einem d. 22 ...
23 Julii. Ist eine walachische Botschafft ahnkommen, die mir vort (ye- t,
schiket hab; geben 12 Ross; sein biss auff Schikemen
. 7 Septembris. Ist ein Botschafft kommen fon Fiirstlichen Durchlaucht
ihn die Valachay zu reisen. (16. Spion in Muntenia. 18. Scrisori trimese
in Moldova. 24 [i la 7 Octobre], scrisori in Muntenia.)
1620.
Invitas.]
. . . . 20 Aprylly ... Den Istwan Diack mitt einen Rossen auss der Walla-
ch[i]a Geleidtt geben bis kegen Reismartt
Den 18 May, ist ein Legaczyon kornen auss der Moldau kegen der Au;
hon in Ross dohin geschick, alss 16 Ross; sein bis auf Millenbach auss.ge-
wesen 21/2 Tag. (21. Sciri din Muntenia.)
(6 August. Reclarnatiuni la Domn.)
(24 Septembre. Deli-Marco trimes in Muntenia, cu scrisori «nach dem
Ettwes Mihaill».)
1623.
ISeptern Sedes et Civitas"
(10 August. Cheltueli cu Cazacii la Reissmarkt.)

www.digibuc.ro
276 I. ioitGA

1624.
JH.Rj
... Den 31 Julii. Gab ich dem Edelman so mit des Bleschen Wayden
seinen Legaten herein geschickt ist worden, wegen der Postross, ein Par
Zischeman (1) ...
1631.

[Civitas.]
.... Dem 25 Jullyss, hatt ein Ersam Weiss Radtt den Herr Fetten Lö-
rentzs in die Wallachay geschick auf dess wallachayschen Wayda Schwes-
ter (2); ist im geschick ein Behge mitt einen Dekell undtt vergultt; m. 3,
p. 10; die m. f. 30; facilt f., d.(sie) . . . .

1632.

1Septem Sedes.7

Den 9 May. Schickt ich den Feiervari Marton nack Kirprich Wagen
. . . .
undt Ross unter die Bleschlender Legaten zu bestellen
jUniversitas.]
.... Den 23 May. Schickt ich den Thomas mit Fiirstlichen Gnaden Prie-
ven nach Cronen, dieselbe dem valachischen Abgesanten nachzuführen
1633.

[Civitas]
. . . . Den 8 Januarii [16341 Schickt ich wegen einer walachischer Legation

einen Diener mit Schreiben bey Fiirstlichen Gnaden


1634.

[Civitas1
(8 Aprilie. Sol turc. 18. Spion in Muntenia «biss auff die Tanaile3.)
(10 Septembre. Trimes «in den tirgeschen Tabor.)
(21 Octobre. Spion in Muntenia.)

(1) Cevh deosebit in registrul duplicat.


(2) Doinn era atunel in Muntenia Leon-Vodh.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIOLIff 277

1636.
[Civitasj
. . . . 22 Martii. Schikt ich einen Diener zum Herrn Praefecto, anzuzeigen
dass 3 Tiirken aus der Walachey kamen, welche vom Tömesvari Passa
waren zum walachischen Wayda expedyert. (Condusi la Mahlenbach.)
Den 19 Aprilis. Schikt ich einen Diener gegen Bukrest gewisser Ursachen
wegen . . .
(5 Main. Cheltueli cu Mustafa si Ibrahim Nils.) 11 May. Schikt ich einen
Diener mit einen Brieff, welcher auss der Walachay ward gebracht zu
Fiirstlichen Gnaden... 18 Maii. Gab ich dem Kadas Mihaly und einem Post
auss der Walachey, einem ieden ein Paar Chismanen...
(12 Iulie. Scrisori din Muntenia duse la Alba-hilia.)
26 Septembris Schikt ich einen Diener langst die Dunau in die Wal-
lachey etwas zu erforschen, weil viel Mehren waren ...
10 Octobris. Schikt i3h den Thoma von Porcest auss Guetdenck en eines
Ehrsames Weisen Raths gegen Bukrest, weil die Tiirken ilber die Tonaw
waren kommen, etwas zu erforschen. (Menliiune de'sä a taberei din Deva.
26. Spion in Muntenia.)
11 Novembris Schikt ich den locumtenentibus einen Brif welcher
auss der Walachey bracht wart .. . 12 Novembris. Schikt ich einen Die-
ner in die Walachey mit einem Brief gegen Bukurest, zum Wayda Mer,
kam abermal der Thoma auss der Walachey [spion] .
1637.
[Civitasj
.... Die 17 Augusty. Ist auff Guetdenken eines Ehrsamen Weisen Raths der
Thomas von Porcest in die Walachay biss gegen Bukurest oder in des
Vaida Lager, etvas alda zu erforschen, geschikt worden ...
10 Octobris... Eodem ist ein Turnknecht auff Bewilligung eines Ehrsamen
Weisen Rhats nach Bukurest in die Walachay gewisser Ursachen wegen
geschickt
Die 5 Januarii. Hat der valachische Waidt einen Boiern Ross zu kauffen
herein geschickt; weil es aber verbotten gewesen, so ist solches Fiirstlichen
[Gnaden] zugeschriben . .
1638.
.... 1 Octobris Schikt ich einen Diener mit Wagen auss dem Stuel,
welche die. walachische Legation wegh fuherten .-5 Octobris . Ist in der
Moldner und Bleschlander Legaten Kochheiisser Gewiirtz gegeben worden
Ist dess Moldner Legaten Koch 2 Taller verehret worden ...-9 Octobris
.Schikt ich den Bayer Mihaly in Sehespurger Stuel nach dess moldner Lega-
tion Rossen, welche alda im Quartier waren, selbige alhier zu bringen . ,

www.digibuc.ro
278 N. IORGA

1643.
[Civitas.J
(Cheltueli in timpul Dietei.)
[1644. Februarii.] Mer, gab ich auf Gutdenken meines Ehrsamen Weisen
Rhats dem Herrn Kemeny Janos zum Newen Jhar einen l3echer, damit er
mögt verhelflig sein das die Zekelysegh und Bleschlander nit auf unsrem
Stuel kemen . . ..
9 Maii. Schikt ich einen Pabanten (sic) mit Wagner Holtz und 6 Wagner
und 2 Ziegler sampt einem walachischen Molner nach Weisemburgh (1) ... .
1647.

.... 27 Februarii. Schikt ich den Kis Janos mit dem Wägen und Rossen
so mit der walachischer Legation waren bis kegen Brullya.. . .
1 Martii . . . Gab ich auss Guttdencken dess Fursichtigen Weisen Herren
des Herrn Königs-Richters dem Szylvasi Peter, so ein Gazda dess Bläsch-
lender Legatten, so damals bey unseren Gnedigen Herrn und Fursten ver-
reiset, talleros No. 3 ...
21 Junii . . . Eodem. Mer, ist eine walachische Legation alhier gewesent;
ist desselben vorwester Diener verehrt worden ... Eodem schiket ich einen
Diener mit der Legation (2) ....
1649.
[Civitas.]
(22 Iunie. Mentionati .die Muntanen aus der Vallachap. i la 30.)
1651.
[Civitas1
.. . . 6 Septcmbris. Schickt ich den Horvath Lukacs biss kegen Reissmarck
den Stulsrossen nach, so mitt der wallachischen Legation verreissett ....
1653.
Irivitas1
. . . Die 27:Septembris. Wurden Patronen auf Ihr Fiirstlichen Gnaden Bepfe-
lich in die Moldaw geschickt . . . . IV. B. Haben wir auf Ihr Fiirstlichen
Gnaden gnadiges Bepfelich durch denn Hauff Michell in die Moldaw ins

(1) Pentru acest contingent roman, dat lui Rakóczy in lupta cu Germanii, v. mai
sus, in acest volum din Anale, p. 199.
(2) Pentru solia moldoven6sc4 a WI Gheorghe §'tefan in acest an, v. Kemény, in
incai, II, p. 72-3.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILUT 279

Lager geschickt: Hossen, Peltz, Huffeyssen, Patronen, alda zu verkauffen...


Stephan Bulckescher ist mitt in die Moldaw geschickt worden . 29 Sep-
tembris. Schickett ich dem Horvath Lukacz in die Moldaw ein Monath Be-
soldung, f. 10 (1) ....
1655.
[Civitas.]
(4 Aprilie. Ingroparea, la Gerend, a setiel lui Jdnos Kemény.)
Die 5 Junii. Schicke den Falckentrdger in die Wallachey mitt einem
Schreiben .
Die 4 Julii. Schickt des Herren Sulljok Istvan Brieff dem Herrn Bischoff
kegn Birthelmen, wegen das man in den Kirchen dancken solt wegen er-
haltener Victori contra rebelles Simeones in der Wallachay .
Die 5 Septembris. Schicke einen Trabanten kegen Szedenesch bei den
Spatair Dikull wegen eines von seinen Diener zu Todt gerittenen Rosses
Die 6 Septembris. Schicke zu Schmidt kegen Weissemburg an die ge-
wonnenen Stiiwcken auss Bleschlandt die Laden zu bessern .
Die ultimo. Decembris Auf Ihr Fiirstlichen Gnaden gnediges Bepfelich,
durch denn edlen Herren Praefectum geschehen, hab ich Kopchen Eyssen
lassen machen 350, vor die Hayducken so zum andren Mahl beim Rothen
Thurm ins Landt verstecket, deren Kalauss gewessen Racz Georgi. . .
Die 11 Januarii . Schicke zwen Trabanten mit einem verdachtigen
Totischen Kalugger, welcher mitt ertichteten Brieffen in die Wallachey
entwischen wollen (2) ....
1656.
(18 Septembre. Pomeni-ti soli cazaci. 22. Soli tdtart)
1657.
[Civitas]
. . . . Die 24 Julii. Schicket ich denn Samuelem Stadtdiener nach Weis-
semburg bei denn Herrn locumtenentenz mitt einem Brieff, die Bezahlung
forderndt vor die eingebundene Glock, aus Moldner Weden Ration . . .
Die 14 Augusti . Mer, schicket einenn Trabanten mitt des Moldner Wey-
den Klock biss in Lesskircher Stull...
Die 15 Martii . §chicke den Stadkoch Mihaly kegen Cronstadt, alda zu
erkundigen die Beschaffenheit der Wallachey (3) . .

(1) Se scie ca, e anul luptelor dintre Vasile Lupu si puternica Iigá formatä im-
potriva lid
(2) Pentru luptele Seimenilor din acest an, v. mai sus. p. 197-8.
(3) E anul expeditiunii ml Rakószy in Polonia, pentru care, v. Hurmuzaki-Iorga,
X, p. V.

www.digibuc.ro
280 N. IORGA

1658.

[Universitas1
(7 Iunie. Sol la locotenent, ekegn Tartariao.) (1)
[Civitas.]
. . 20 Aprilis. Schicke den wallachischen Spei Jonn 011ya bei Ihr Viirst-
lichen Durchlaucht, von demselben zu vernemen die Beschaffenheit benach-
barten Landes Wallachey .
Die 16 Julii. Schicken Schreiben an den Herrn Richter kegen bronstadt,
zu erkundigen die Beschaffenheit der in der Wallachey angelangter tirkischer
und tartarischer Völcker, ob selbe sich anneheten an unsere Grantzen ...
Die 19 Julii. Schicke durch einen Diener mit Schreiben kegen Weissemburg
wegen des grossen Rumors angenomener Buzzaw zu erkundigen
... Die 9 Augusti. Schicke einen Diener mitt Brieffn kegen Cronstadt eigent-
lichen Bericht zu holen wegen gescheenen Ubergab der Festung Buzzaw
. Die 22 Augusti. Schicke zwen Diener nach Cronstadt, eigentlichen
Bericht zu bringen von den eingefallenen Fein den . . . Die 23 Augusti.
Schicke zwen Trabanten in Repser Stull von den Anzundungen unci Peindt-
seligkeiten augenscheinliche Information zu bringen. Schicke einen Diener
auf Fogarasch zu, eben solcher Ursachen wegen . Die 26 Augusti.
Schicke denn Szalma Janos in Burtzlandt, selb ander, weiln man nichts
vermogte wissen, wer der Feindt sey so angefallen, zti forschen . Eodem
schicke auf eingebrachten mundtlichen Avisen das der Feindt allbereit auch
in Fogarascher Landt gebrent einen Diener solches zu sehen und Bericht
zu bringen . . . Die 27 Augusti. Schicke durch einen Diener des Herrn
locumtenentis Brieff kegn Cronstadt : einer an den Gika Vaida aus der
Moldaw, sampt des Fe5 Veziren Brieff, einer an den Mikel Kellemen, einer
an den daigen Senat. (30. Re'splata catanelor ce aduc eeinen tartrischeu
Kopf»).
(11 Septembre. Soldati de paza eausser der Stadt» pentrti a Vail de fdc
edie Meyrhoff,>. 23. Scrisóre la Principe, la Deva.)
Die 13 Octobris. Schicke eines Ersamen Weisen Raths Brieff an Ihr Fürst-
liche Gnade, Bericht begerendt ob man solt etliche Boeren beim Rotthen
Thurm ins Landt zu ziehen verg8nnen und zulassen. (14. Spion. 18. Seri-
soli la Brasov. 19. Scrisori la Deva.)
Die 21 Januarii. Schicke Schreiben durch einen Diener bei Ihr Ffirstli-
chen Gnaden, wegen Ankunft 300 Szimenen bei Rotten Thurn, wohrn Man
selbe ssolt dirigiren. (Principele era la Gherla.) (2)
(1) Pare ca e vorba de Kemény. Dar cf. p. 281.
(2) Cf. liurmuzaid-Iorga, /. c. si mai sus, in aceste Anale, p. 57 n. 2.

www.digibuc.ro
secorfins SIBUEILUI 281

1659.

[Civitas.]
. . . . Die 23 Junii . Schickte ich den Joan Oylye auff Ihr Fürstlichen
Gnaden Bepfelich in Bleschlandt, hinein zu erforschn auss wass Ursachen
der Wayda dessn Ortz mit seinem Kriegs Valckern auff wehre und in dass
Feldt sich gelagertt hätte . .. Er alda verarestiert ist gewest von dem
Wayden
Die 17 Augusti. Schikte ich einen Diener mit Schreiben nach Cronstadt
zu erforschn die grundliche Warheit, sindemahl ich berichtet bin dass
[s]ich alda in den Busaw fremde Valcker haben lassen sehen 28 Au-
gusti. Zalt ich denn Schmiedten far n-ro zwen und funfftzig Hubeisen, so
sie tempore obsidionis in verflossenn 1658 Jahr den walachischen Wayden
haben gegeben und in Ration einzubringen vergessen
(9 Septembre. Spion in Muntenia.)
(12 Februarie 1660. Spionl.)
(6 Aprilie. Trimes cu servitori «bey dem Szemeniscber Hadnagp.)
[Universitas.]
, . Die 9 May. Schicke zwen Schreiben zu Ihr Filrstlichen Durchlaucht
durch einen Diener kegn Gatyest, welche vorn Verlauff etlicher Geschiten
aus der Moldaw handelten, so von Turken volbracht
ISeptern Sedes1
Post datam rationem [dupà 29 Mali-1 1660].
. . . .

21 Junii. Schickt den Kis Lucatz mitt einem Brieff bei dem Edlen Herrn
locumtenenti Gasparum Barcyai, wegen schrifftlichen Intimation des Gika
Waywoden das die aldaige Turcken und Tarter ins Landt einfallen wurden
und biss zum Pitest angelanget. (Solie tura.' i tAtarà.) 22 Junii. Schickte
ich einen Moseeschen Soldaten bey Rothm Turm, der Tater halben, mit
einem Brieff. (23. Solii sunt dusl la Turnu-Rosu.) Die 26 Junii. Schicket ich
einen Diner mit zwen turkischen Brieffen bey den Rhotten Thuren, den
Thurken unnd Thatteren in die Walachey zu fhuren, welche vom Edlen
Herren locumtenenti geschicket waren (1) ....

(I) Relatiunile Ghiculescilor din Moldova cu noul Principe ardeldn, Acatiu Barcsai,
erafi excelente. DImpotriva, Michnea-Voda era bénuit Cd umbla dupa corona celor
trei terl tributare i Silistria. Dar, cand fu eliberat, prin rnijlocirea sa, Kemény .
negocieri furd intreprinse i cu el. La 8 Octobre, noua alegere a lui RakOczy
(cronice ardelene, in Sincai, III, la acest an). Cf. Hurmuzaki, Fragm., III. p. 246
,kd tam. La sfirsitul anului, rOscóla lui Michnea contra Turcilor, numirea lui Stefd-
nita-Vodd in Moldova si a lui Ghica peste Milcov (mai sus, in Anale, p. 59, nota 3)

www.digibuc.ro
282 W. lORGA

1660.

[Universitas.]
(So lie turco-tdtard condusd la Turnu-Rop.)
[Civitas.]
. . . . Die 4 Julii. Schicke ich einen Diener mit einem walachischen Schrei-
ben, so mir der Budai Peter Deak zugeschickt hatt, den Herrn locumtenenti
nach. (17. Pomenit cBojer Istvano.) (1)
1663.

[Universitas.]
. . . . Die 26 Novembris. Schicke einen Stadt Diener, Szeredahely Gergii,
nach Schellenberg bei den Herrn Reski, mit einem Erkundigungs Schreiben
spargirten Durchzugs des Moldaer Weddens und unsers gnedigen Herren
Furstin Ankunfft in Deva. (8i la Vaskapti, un trimes pentru acésta.)
rnivitas.]
. . . . Die 19 Julii. Schicken den Mattyas Stadtdiener mit einem Schreiben
kegen Fogarasch zurn Herrn Gjlani, bittendt demselben was weiter Bericht
zu thun wegen des Waydae Auffbruchs hieher zu und der Tartaren An-
kunfft Die 22 Julii . Schicke den Samuel mit einem Beantwortungs
Brieff bei dein wallachischen Waywoda . . . Die 23. Schick den Zacharia
mit einem Schreiben bei dem Wejda, so dem Alt zu geriickt, bittlich an-
haltendt nomine Senatus umb an Furagiren und Schaden zu thuen seinen
Volck zu arciren ...Die 23 Julii. Schicke den Jovan Marton abermahl kegn
Leschkich den Elisalda abzufordern, weiln der Wajda in unserem Stull
zweierlei Nachslager halten werde
(20 Octobre. Se trimet lui Than Bethlen «seines gedrucktn Buchs unter-
schiedtliche exemplaria»). (2)
1664.

leivitas.]
. . Die 30 eiusdem [Octobris]. Schicke abermahl den Kis Gyorgy nach
Ebesfalva mitt des Janos Deak Schreiben, vordurch Ihr Fiirstliche Gnade

(1) An de ndväliri ale Domnilor mazili.


(2) Intâia expeditiune a lui Istrate-Vodà din Moldova 0 a luI Grigoraqco-Vodà
din Muntenia in contra Turcilor, expeditiunea de la Neuhäusel sail Ujvár (v. 0
Iorga, Acte i fragmente, I, p. 252 0 urm.).

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIU:MUT 283

des valachischen Vayden Flucht vegen erfraget wirdt, wass dabey zu thuen
Sey
Den 1 Novembris. Schicke den Cantor Mihaly bey den Rothen Thuren
mitt Ihro Furst lichen Gnaden Befehlig vie bey so bestalte valachischen
-Unvesen der Janos Deak sich in die Zeitt schicken solle . . . Die 2 No-
vembris. Schicke den Kis György nach Schesburg umb besseren Bericht von
Ihr Filrstlichen Gnaden zu hohlen, ob nehmlig der Vayda herein zu lassen
sey oder nicht (1) . .

1666.

[Civitas.,1
. . . . Die 6 eiusdem [Junii]. Schicke einen Diener nach Weissenburg zu Ihr
Fiirstlichen Gnaden mitt des Pasko Christoph auss Bukrest uberschicktem
Schreiben (2) ....

1669.

[Civitas.j
. . 9 Januarii [1670]. Ad recognitionem amplissimi Senattus zahle ich dem
Koszma Grichen ftir 5 Ehlen Failandisch, so noch dess Moldauer Waivodens (3)
Szpatar, als ehr bey der Stadt vorbey reiset, verehret worden; jede Ehl
pro f. 4 computanda . . . .

1670.

[Universitas1
. . . . 22 Septembris Schike den Zachariam nach Szarnosuivár zum Gne-
digen Herrn mit dess benachbarten Vajvoden Schreiben . . .
26 [Januarii 1671]. Schike einen Diener mit Schreiben nach Fogarasch
zu Ihr Fiirstlichen Gnaden, mit Vermeldung wie dass ein höher Bojer mit
Weib und Kindt auss der Walachey durch die Mutt sey heraus kommen.
29 eiusdem. Schike einen Diener mit dem bemeldtem Bojeren nacher
Fogarasch zu Ihr Fiirstlichen Gnaden (4) .
24 eiusdern [Februarii] ... Gab ich einem Bettler Kaliiger auss der Mol-
dau, so Ihr Fiirstlichen Gnaden Patent hatte, zu einer Kloster Baw... f. 2...
(1) V. mai sus, in acest velum din Anale, p. 211.
(2) Istrate-Vodä more inch diu 1665; ln Mc, Gheorghe-Vodfi Duca, apoi (1666),
Alexandru IIia. V. Urechid, in Rev. p. ist., arch. i fil., VII, p. 1 si urm.
(3) Duca, revenit de curind in locul lui Alexandru I1ia (Läpusnénu).
(4) Boerul fugar trebue sh fie mml dintre dusmanii Cantacuzinilor.

www.digibuc.ro
284 N. IORGA

6 Aprilis Schike einen Diener mit Schreiben nacher Fogarasch zu Ihr


Fiirstlichen Gnaden wegen eines Bojeren so auss der Walachey entwichen....
1673.

, 25 Decembris Eodem zahle dem Nagy Lucacss, so eine Bläsch Lan-


der Post zu Ihr Fiirstlichen Gnaden nach Weissenburgk convoyret .
Die 27 Decembris. Schicke den Kovacss Pal und Kis Gyorgy die wallachische
Boyeren nach Weissemburgk zu Ihr Fiirstlichen Gnaden zu fiihren ...
Die 30 Decembris. Schicke den Nagy György nach Reissmarck mit Schreiben
den wallachischen Boyeren nach. (Si altul.)
(Reconduqi la 9 Ianuarie.-18. «Wallachischer Post».)
1674.

[Civitasj
. Die 24 eiusdem [Decembris]. Verreisen die Weisen Herren Christianus
Reicherth und B. Michael Baas nach Weissenburgk der wallachischer Bo-
yeren Sache bey Ihrer Farstlichen Gnaden zu dilluieren Eodem verrei-
sen die Weisen Herren Georgius Armbruster und B. Georgius Fernangjoll
eben umb ein Zeit erwehnter Ursachen Promotion Willen nach Sorstely
zum Edlen Herren Teleki Mihaly .. .-- Die 25 Decembris. Schicke den Kis
Marton nach Sorostely mit Schreiben an izt bemelte Weisen Herrn, unsere
delegatos in eausa boyeronum Eben zahle dem Nagy Lukas, so einen
Blasch Lander Post nach Weissenburgk zu Ihrer Fiirstlichen Gnaden con-
voyrte. (Trimes la Teleky.) Die 27 eiusdem schike den:Kovacs Pal und Kis
György die wallachische Boyeren aus der Boicz nach Weissenburgk zu
fiihren Die 30 eiusdem, schicke den Nagy Georgy nach Reissmarck
mit Schreiben den wallachischen Boyeren nach ...Die 31 eiusdem, schickt
den Kovacs Marton mit Schreiben abermahl den wallachischen Boyeren
nach .... Die 31 eiusdem, schickt den Kovacs Marton mit Schniben aber-
mahl den wallachischen Boyeren nach...
Die 10 Januarii. Zahle Adam Trabanten, so nebenst dem Stadt Hinto zu
Weissenburgk mit den Boyeren gewesen...
(16. cWallachischer Posst v.) Die 20 Januarii Schike den Lakatos Chris-
toph mit den wallachischen Boyeren biss nach Soholtten
1675.

[Civitas.]
(25 Iunie. Nunta lu < Sorbán Vgydav.) (1)
(1) Acest bufon al lul Apaffy, omonimul ltd erban-Vodà Cantacuzino, e dese-ori
pomenit in socotelile Brasovulul.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIMIULUT 285

1676.

Mivitasj
. . . . 28 eiusdem [Julia Schicke den Veres Gyorgy nach Porumbak mitt
Schreiben an den daigen Gonteiseldöbuch (sic), er von Frecker Hatter etlige
fluchtige Bleschliinder auffangen und nacher Porumbak fuhren lassen
1677.

[Civitasj
(19 Iulie. Sol frances.)
(25 Octobre. Episcopul grec de tTiberla, wie er sagte .)
1678.

[Civitasi
(13 Mali'. Sol frances.)
1679.

.... 16 eiusdem [Junii]. Schicke den Kis Gyorgyen nach Reissmarck voran,
Postross in Vorrath zu schaffen, biss der walachische Legat von hier nach
Jamie ....
1680.

[Civitasi
. . . . Die 29 eiusdem [Julii]. Schicke den Szeredahellyi Simon auff Weis-
senburg, bey den Julai Thomilss, bey des valachischen Bischoffs hiesigen
Virthen . .
1681.

[Civitasj
(22 Iulie. Sol turc, venit prin Muntenia.)
Die 12 [Januarii 1682]. Die eadem wird der Nagy Gyorgy gen Hoff
nach Palásfalva geschickt mit Brieffen wegen des Jeneier Tiircken so an
den Moldawer Wajda Expedition gehabt
Die 24 Januarii. Gab ich dem valachischen abgesetzten Bischoff (1) auff
Cons : (sic) dess N. W. Herrn Regil Almosen f. 2 ...
Die 10 eiusdem [Februarii]. Leviert Szekély Moises von 3 Strassen, ers-
(1) Episcopul Varlaam, inlocuit de $erban-Vodil prin Teodosie.

www.digibuc.ro
286 N. IORGA

. tlich dass er einen Tiirkenn so von Jen5 zum moldauischen Waida expedi-
iert worden, nach Frawendorff gefiihrt, d. 25 . ...
1683.
.. .. Die 30 Novembris. Reiset Magyari György nach Weissenburg, den
Gnedigen Herrn undt Fiirsten zu berichten wass in der Valachei passiere ...
Die 30 [Januarii 1684], zehlt ich dem Ekmezei Mdrton, dass er dem Mol-
dawer Duca Wajta biss nach Reissmark entgegen gezogen . ...
1684.
[Civitas .1
(2 August. Sciri din Muntenia trimese la Alba-lulia.)
1685.
[Civitas1
. . . Die 13 eiusdem [Julii]. Gebe ich einem frembden Menschen, welcher
nothwendiger Geschäfften wegen in die Wallachey geschicket worden ....
1686.
[Civitas.]
. . . . Die 19 Februarii. 1st der Edle Herr Nalaczy (1) herein kommen ....
1687.
[Civitasi
(22 Martie 1688. Curtén trimes in Muntenia.) Die 3 Aprilis. Verreiset der
Weise Herr Michael Spochelius mit dess Duka Wajda seinem Schatz-Geldt,
so allhier in deposito war, ad commissionem Illusstrissimi principis et
precipuorum dominorum magnatum nach Fagaras (2) ....
1689.
.... Die 14 Februarii [1690]. Reiset Andres Jordan zum Rothen Thurn,
die aus Wallachey herein kommende keyserliche Völker ihres Marches wegen
auff Czod zu dirigieren .. .. Die 23 FebrUarii . . . Eodem verreiset Hans
Stock mit Herrn Hauptmann Brandnern, die Stuck aus Vallachey zu hohlen
und nach Kinén zu bringen
(1) Unul din adversaril Mitropolitului Sava (Sincai, III, p. 205). Cf. ibid., p. 289,
314-5.
(2) Duca =rise, ca rob, in Polonia, la 31 Martie st. v. 1685 (Nic. Costin, p. 32;
Constantin Cdpitanul, II, p. 31).

www.digibuc.ro
SOCOTaLILli SIIMMUIT 287

1690.

[Civitasj
. ... 7 Junii. Dem Brassai Simon, Michel Schmied und Hans Schmied,
aus der Wallachey den Miklos Deak gefangen herein zu bringen...
(14 Novembre. Cercetàri pentru infrfingerea Germanilor. Mai multi spioni.)
1692.

[Civitasj
(21 Iunie. Mentionati trei Moldoveni, probabil prinsi.)
1695.

ICivitasj
(2 Februarie. Sol la 'Alba-Iulia «an den wallachischen Bischoff...) (1)
1696.

(12 Martie. Spion in Muntenia.)


1699.

[Civitasj
.... 6 Juli ... Zahle dem Thomas Felkel, so mit einem ans Wallachey
kommenden Abgesanten biss Bonczida verreiset . . . Item dem Thomae
Felkel, so eben mit zuruk in Wallachey kehrendem biss Cronstadt ver-
reiset.. ..
1702.

(Maiii. Pomenit un «englischer Envoyé >.) (2)


1704.

(28 Iulie. Hans Gunesch in Muntenia.)


(Septembre. Altul.)

(1) Teofil (v. incai, III, p. 271).


(2) eNumele lui era Milort Paget, om ea de 60 d6 ani si mai bine*, spune Grecénu
(partea inedita), povestind trecerea-i prin Bucuresci.

www.digibuc.ro
288 N. IpttGA
....11.11111111111,

1705.

. . 7 Februarii ... Dem Kurtaner Ivan Auricsanul, so Brieffe des Vacarit

wegen an wolachischen Fiirsten gefiihret .


30 [Martii]. Zw.ey Kurtanern, Many und Latzko, welche vom Gubernio
und Ihro Excellenz Brieff an den wolachischen Fiirsten naCh Bukurest
gefiihret .
(27 Main: qGetreydte aus Wallachep.)
2 [Septembris]. Dem Hans Theil, Drabanten, eine noch mense Aprili ver-
richte Strass nach Argis in Wollachey, von Ihr Excellenz geschick.
1706.

.... 27 [Aprilis] Eodem eine Strass biss Bukurest, 2 Leiltenants mit


Geldern vor die Regimenter abzuhohlen. altul.)
10 [Junii]. Dem Gerg Nösner, so auf Ihrer Excellenz BefShl mit dem
Herrn Haubtman Thun in Wollachey Pferd zu kauffen gangen . . . Denen
Talmascher Mithlern Miihlsteine in Wolachey zu kauffen
1707.

.... 7 [Mali]. Einem Volachen, welcher auf des Herrn Obristen B. de


Tige Befehl Brieff nach Rebnick in Volachey fiber die Gebiirge getragen
1709.

. . . . 19 Mart. Hans Theil mit dem Rittmeister Paner auff der Generaln
Beföhl in Valachey Pferd zu kauffen, 4 Wochen aussgewesen....
(30 Aprilie.. Altul.)

1713.

(11 Iulie. 500 de ocale de salitra cumperate in Muntenia.)


(25 Novembre. Se trimete pentru salitra la Campulung.)
15 [Decembris]. Hans Schneider, Stadt R[eiter] ; hatt des wallachischen
Fiirsten Secretar biss Weissenburg convoirt. .
1714:

... 19 [Junii]. Ittem mit den wallachischen Abgesandten zu Weissen-


burg (1) ....
(1) In biblioteca Bruckenthal din Sibiiü se af1 i urmatórele documente romtl-
nesci i slavone, dintre earl o parte ai fost publicate in Pu§cariu, In orele libere,
Sibilli 1867:

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBI11:1113! 280

APENDICE I.

Dupd cum me incredintézd actualul paroch de la Comana, cele done

a) Document de la Mateih-Voda, confirmand o movie (no 13). Data e de 14 Iu-


nie 1650. Boerii sunt : Ghiorma Ban, Dragomir, Mare-Vornic, Radu, Mare-Logolet
Stroe Fiera, Mare-Vistier, Diicu, Mare-Sphtar, Barbu, Mare-Vornic, Radu Mihalcea
Mare-Comis, Constantin, Mare-Postelnic;
b) Document de la Antonie-Voda pentru Mitropolia din Yelgrad ; slavon (25, Aprilie
1670 ; Bucuresci). Boeril sunt: Marev Ban,Gheorghe, Mare-Vornic, Radu Cretulescu,
Mare-Logofèt, *erban Cantacuzino, Mare-Spatar, Papa, Mare-Vistier, Pana, Mare-
Clucer, Michaiü Cantacuzino, Mare-Postelnic, Valcul, Mare-Paharnic, Ivavco, Mare-
Stolnic i Stoican, Mare-Comis (n° 17). Miniatura din frontispiciu, cu cel trel ingeri
ai Mitropoliei, e frumOsa;
c) Brancovénu liberéza de rumanie pe nisce locuitori din satul Runcu (jud. Dolj)
«de cktrk Costandin Postelnicul, feC[o]rul Paraschivei peh., nepotul Radului Banul
Buzescul vi al jup[k]neasii Elincki Bkneasii.. Bunul acestor Romani fusese verb al
lui Radu Buzescu Banul «pkn[ki in zilel[e] rkposatului strkmovului Domnii meal[e]
Th Mateiu Bks[k]rab Voevod ... Déci Radul Banul, ckndu au fostu la moartea lui, el
au cugetat intru inema lui, pentru Dumnezeu i pentru sufletul pkrintilor lui vi pen-
tru sufletul lui vi pentru sufletul surori, a jup[k]neasii Marii Bkneas[i], de v'au Mut
pomean[k] de au ertat vi au slobodzit pre Necula Pupkzk vi pre feelokii lui, Radu
i Neagoe, de rumknie, vi cu toti feC[o]rii lor, ce le va da Dumnezeu, ins[k] capetel[e]
lor, fkrk de moie. in zapisul Banului figurail ca marturi : «Den Brkncoveani Preda
biv vel ma., 0 den Cepturoaia Preda Spkt., vi den Brkvcani Ghinea Cliuó., vi din
Curtivoar[a] Chirca Coj[olcariul, vi den Tergovivte Stoica negut[k]toriul, vi den Fin-
turevti Radul Post., vi den Bklotevti Fiera Post., de ckndu au fost leatul 7157.. Dom-
nul confirma zapisul (Bucuresci, 13 Ianuarie 1693). Boerii Vintila Corbénul, Vel
Ban de Craiova, Alexandru, Vel Vornic, Diicul Rudénul, Mare-Logofét, Michaiii Can-
tacuzino, Mare-Spatar, Mateiü Ciorogarlénul, Vel Vistier, Constantin *tirbeiii, Vel
Clucer, Dumitrachi Caramanlaul, Vel Postelnic, Cornea Brailoiti, Mare-Paharnic, [Radii
Isvoranul], Stolnic, *erban Cantacuzino, Mare-Comis, Constantin Ciorogarlénu, Mare-
Sluger, Mihalcea Candescul, Mare-Pitar (n° 18);
d) Acelavi pentru Mitropolia Relgradului, facuta de «rkposatul pk
vreame cknd au lost Craiu intr'acea parte de loc.: Amintirea confirmarilor venitului de
&are Constantin erban, Mateiii i Antonie-Voda. Boerii : Cornea, etc. (ca la no 18),
plus Stroe Leurdénu (Bucuresci, 25 Maiii 1698; n° 19);
c) Acela0, pentru biserica din Fagarav, facuta de el, dandu-i ca venit, la vama
Rucarului i Dragoslavelor, 50 de taleri pe an, platibili la 26 Octobre, de Sf. Dumitru.
Boeril : Cornea Brfiiloiti, Vel Ban, Stroe Leurdénul, Vel Vornic, Diicul Rudénul,
Vel Logofest, Michaiü Cantacuzino, Vel Spatar, *erban, Vel Vistier, Vergo, Vel Chmer,
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Sees. Istorice. 19

www.digibuc.ro
290 N. IORGA

petre din cimitirul bisericei se afld la Musa', unde le-a strAmutat


d-1 V. A. Urecbid, credênd cd strAmutä pétra lui . . . $erban Cantacuzino
(v. mai sus, in aceste Anale, p. 158). Cetitorii vor intelege deci lesne
de ce nu pot reproduce inscriptiunea petrelor secfestrate in acéstd
institutiune ... publicA.
Dar d-1 G. Ionnescu-Gion a avut altruismul de a-mi semnald, la Bibl.
Ac. Rom., testamentul lui Radu-VodA $erban. Acest testament e pd-
strat intro documentele Bibliotecel, sub n° 84/XLI. E insu0 origi-
nalul, scris frumos pe o 'Artie liniatà cu creionul; jos stA, intipAritd
peste hArtie, pecetea Domnului, cu armele tèrii sub corónA.
Asupra Dómnel lui Serban, pomenitd in scrisOre, v. mai sus, in
aceste Anale, p. 76, nota 1. Fata mai mica a Domnului exilat a de-
venit sotia lui Constantin Postelnicul Cantacuzino. Anca se chema, dupd
Genealogia Cantacuzinilor (p. 127), §i mama Dómnei Maria Coianca.
Anca din testament a luat, cum se scie, pe Nicolae-Vodd Pelrapu,
Rill lui Michaiii-Vitézul.(1) Marturii sunt: unul Dionisie Rall Paleologul,
un altul Cesare Gallo, asupra cdrora v. An. Ac. Rom., XX, p. 460 §i
Hurmuzaki, Doc., IIIIV.
lath acum documentul :
In numele tatklui si al fiiului si al d[u]hului svknt, sventei si neInpkrtitei
Troite, amin.
¶ Eu Radul Voevod, nepotul lu Bkskrobk (sic) Voevod, carele am fost

Dumitrachi Caramanlfiul, Vel Postelnic, Scarlatu (sic), Vel Paharnic, Radn ... (sic),
Vel Stolnic, Radu Golescu, Vel Comis, Iorga, Vel Sluger, Constantin Corbénul, Vel
Pitar, tefan Cantacuzino, Vel Logof6t (Bucuresci, 15 Octobre 1699 ki anul de la
Christos] n° 11) ;
f) *tefan Cantaeuzino Voevod, pentru l'Agar (confirmare). Boeril: Constantin
$tirbeiii, Vel Ban, Bunea GI-A(1401m, Vel Vornic, Radu Dudescu, Vel Logof6t, Radu
Cantacuzino, Vel Spdtar, tefan Bujorénul, Vel Vistier, $erban §i Michaiii Cantacu-
zino, Vel Comis, Barbu BrAiloiii, Vel Serdar, Chirca Rudénu, Vel Singer, erban
GrecSnu, Vel Pitar, Constantin Contescu, Vel Logordt (Bucuresci, 22 Novembre
7223; no 10). Pecetea Domnului are, sus, vulturul de aur cu literele : 1. III. H. E. in
frunte marca Orli ;
g) loan Vodd (Mavrocordat) confirmà privilegiul bisericel din Fdgdra§, cu con-
ditiunea péziril degel pravoslavnice.. Boeri: erban Ndsturel, Mare-Ban, Pand Ne-
goescu, Vel Vornic, Iordache Cretulescu, Vel Logof6t, erban Grec6nu, Vel Spdtar,
Grigore, Vel Vistier, *erban Grec6nu, Vel Clucer, Durnitrachi, Vel Postelnic, Ni-
colae Rusetu, Vel Paharnic, Constantin Grecénu, Vel Stolnic, Constantin Bd.16nu,
Vel Comis, Doni Vel Singer, Barbu Meripnu, Vel Pitar, Constantin V6cdrescu, Vel
Logofét (Tirgov4te, 17 Martie 1717 ; n° 22).
(1) Cf. Slavici, in Vatra, I, p. 368.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILIII 291

Domn Tkrki-Rumknecti, dau a cti tuturor cu aceastk carte a mea ci mkrtu-


risescu ci las cum, la vreamea de-apoi a mkine-mea, Dumnezeu 5 iarte,Doamnii
Marii, au lksat cu gura dumneaei, toate mociile, ckte sknt despre partea dum-
neaei FA despre a pkrintilor dumneaei, nepoatk-sa ci featei noastre Ancki,
iar, dupk moartea sa de ne-ar dkrui Dumnezeu noak c'altk fatk, de cununie
dereaptk, ea sk fie pre toate aceastea mai sus zise surori amkndoak; dd[i],
tkinplkndu-mi-se ci mie a intrarea pre calea a toatk lumea ci a treacerea
den aceastk viiatk in ceaia-laltk, n'am vrut Sk trecu porunca mai sus zis
pkrintelui mieu, ck nió[i] mi se-au ckzut den cuvkntul dumneaei a eci, las ci
eu ea pre aceale zise mai sus mocii Anca ci Elina, carea in vreame de
bktrkneate ne-au dkruit Dumnezeu den cununie dereaptk, ca sk fie amkn-
doak surori, insk cu aceastk toemealk, Ck, pknk unde va fi Doamnk mea Or
sotul mieu Doamna Elina vie, sk le biruiasck ia ci sk se hrkneasck dente
aceaste mocii; iar, dupk moartea Doamnii meale, sk fie cum au lksat mumk-
mea, Dumniezeu 5 iarte, ci cum am lksat ci eu; ci aca tocmescu ci las cu
blkstem c'aceastk tocmealk sk fie neschimbktoare, carea 5 am intkrit cu
peceatea mea; iar, eine 5 va strica aceastk tocmealk, sk fie blkstemat de 318
WT1461 §i. sit heuiasek cu Iuda ci cu Aria. Si mkrturii inck am pus cecti mai
jos seri§ : Di5nisie PalrOlog, Mitropolitul de la Tkrnov, ci jupknul Tejar Gal
den Be6 ci jupknul Regheni lank§ den Sibiiu ci jupknul Rorkr doctorul
den Bed ci Dragomir Postealnicul ci Radul Postealnicul ci Seman Posteal-
nicul. Scrisk in Be6, mem Fe[v]r. in 28 de zile, vealeat 7128, WT KialAkIlIgHlf
a HAWAr IC f A rap.

[Pe Vo :[ Diiata Radului Vod dkn prebegie.

APENDICE II.
In 1686, cu prilejul campaniel victorióse a Imperialilor in Ungaria,
intréga cancelarie a Marelui-Vizir Soliman-Pasa, numit in acest post
la 24 Decembre 1685 si depus in Septembre 1687, fu strdmutatä la
Belgrad. Se scie cd acéstä cetate cdclu in mânile crestinilor in Iulie
1688, si corespondenta viziriald Meii parte din pradd. Cele trot <ldcli
turcesci, cu la 10.000 de scrisori si registreD, full expediate la Viena.
Interpretul pentru limbile orientale al Impëratului, Henric-Cristofor
Schwegler, intorcêndu-se din Sclavonia, primi ordinul de a traduce
in latinesce hartiile. In 1689, el termind lucrarea sa, cdreia-i dete nu-
mele de: (Idea I turbulenti imperii ottomanici I ex cancellaria turcica
defuncti Vizirii I Magni Suleiman Passae I sub auspiciis I Augustissimi
et invictissimi Romanorum I imperatoris 1 Leopoldi primi I representata

www.digibuc.ro
292 N. IORGA

per I lienricum Christophorum Schwegler I Sacrae Cesareae Maiestatis


linguarum orientalium I interpretem anno Salutis 1689., (1)
Dupd cat sciü, acéstd importantà culegere de acte publice si secrete
n'a fost nici-odatd tipárità. In Biblioteca Museului Ardelén din Cluj
se pd.strézd o copie manuscriptd, comunicatd de Bussy-Rabutin lig G.
Werder. Ea se gäsesce in colectiunea «minor» a lig Kemény, sub no
XXXIIL 5.
Corespondenta lui Soliman se intinde de la intrarea lui in functiune
pand la retragerea Turcilor din Essek (in vara anului 1687). Intro
documentele de tot felul cari o compun, sunt unele carl ne privesc si pe
not Din ele se pot cunósce mai bine unele evenimente rdsboinice din
Moldova, dar, mal ales, politica generald a lui Serban Cantacuzino, a-
gerul Domn Muntón, ale cdruia legaturi. diplomatice sunt, din nenoro-
oire, in actuala stare a materialulut prea putin cunoscute.
In 1685, de Guilleragues, ambasador frances pe langd POrtd, obtinuse
o noud recunóscere oficiald a traditionalului protectorat frances asu-
pra Locurilor Sfinte. Lui Girardin, succesorul Jul Guilleragues, i se
permise reparatiunea a cloud biserici din Galata, cradirea unel a treia,
ridicarea de alte ldcasuri ale cultului catolic in insula Milo si in o-
rasul Alep. El merse insá inainte cu cererile sale si presintd data
acésta, in zadarpe aceea de a se incredinta catolicilor cheile Sfin-
tulul-MormInt. (2)
Green' ortodoxi protestard neapérat, si ei se adresard, pentru a-i
cere interventiunea, la seful lor natural, la Cantacuzinul de pe tronul
muntén, la odrasla imp'eraitéscd cu visuri bizantine. Acesta scrise ur-
mdtOrea misivd Marelui-Vizir:
Copia literarum principis Vallachiae ad Magnum Vizirium, in quibus in
nomine Graecorum contra Latinos monachos replicat et ius locorum sacro-
rum ad Graecos translatum esse scribit.
Excellentissime ac benignissime domine. Tam ante hac una cum fratre meo

(I) "Originalia ipsa cancellariae turcicae detailed illius famosi Vezirii Magni Su-
leiman Passaey, se spune in prefatd, quae post acceptam ad Herschan montem
[Mohacs] ingentem Turcarum cladein Belgradum deportata, capto vero munimento
illo, in tribus cistis turcicis cum decem millibus circiter literarum et rekistrorum
inventa et per singularem curam Celsissimi commissariatus generalis Viennam
translate fuit."
(2) Tote aceste amanunte sant luate din Gesch. des osmanischen Reighes a lui
Hammer.

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILIIT 293

patriarcha constantino[politano] negotia Graecorum monachorum Hyeroso-


limis per libellum supplicem exposui. Ad quem Excellentia Vestra respondit
statuna praedietorum afflictorum Graecorum monachorum sibi optime perspec-
tum esse, illis in hae causa nullam iniuriam fieri pati velle eosque exemplari-
ter puniendos si quis audacia illos iniuriandi utatur, neque timeant quod
latinis monachis in hac re quaedam ardmi exhilaratio concedatur. (Un aga
e trimis la Ierusalim pentru alte afacerl, dar scrisorile aduse aid de Co-
misarul All-Aga sunt rki interpretate de Dragomanul italian. erban arnin-
tesce privilegiile lui Selim, lui Soliman i lui Murad. Armenii reclamaso
timp de 1400 de ani, presentand 180 de memoriale: Murad II osandise,
dar muftiul.ii scapd de pedepsa. Reclamatiunile Latinilor datézd i ele de
1045 de ani. Mare le-Vizir Ahmed refusase. Daca insa Grecil aü te§cherele,
Latinii der banI. Se plange ca nu s'a comunicat patriarchului de Ieru-
salirn resultatul anchetei, din causa riva1itàiI ofiterilor din Ierusalim §i
a agel. Cere o diploma pentru patriarch.) Quod si vero rerum status
in his permaneat terminis, certum est quod pauper patriarcha neque ex
Romania et Albi Ma Hs confiniis, nee ex Albi Ma Hs confiniis (sic) aut
insulis, vel aliis provinciis accipiet proventus. (Cere renovarea vechilor
privilegii pentru «natio grecao. Patriarchul, fiind bolnav, 10 trimete cererea
prin el.)
Interea temporis, dum Moscovitarum duces bonam occasionem viderent
qua(m) Po Ionia et Ottomanica Porta, sumptuosissimo bello occupata, eo de-
ducere possint ut antiquissimas suas praetensiones cedere et oblationibus
moscoviticis annuere debeant, prius cum Ottomanica Porta negocia pacis
reassumunt et tamen actionem restabiliunt ; ab Ottomanica Porta, pariter
in talibus angustiis versante, pax acceptatur et insuper praeter transacti-
ones invicem factas singulari honorificentia obviaverunt (1) . .
ScrisOrea n'are data, dar dupd ea vine una din 12 Maiil 1.686.
in a dona parte a colectiund, gasim (2):
a) Copia instructionis ex cancellaria regia publica sub 30 Mardi 1686. (Regele
Poloniei se plange ca) Vizirius Magnus Mustapha Passa (3) legato magno (4) li-
centiam dederat reditus provinciales [Bialerkien.] colligendi ; postquam of-
ficiurn suum commutaverat, a Porta ad Gospodar Volovzky mandatum
transmissum fuit ut ille contra publicarn pacis transactionem ab illis Co-
saccis tributum , et quidem usque ad portam civitatis Bialerkien., acci-
piat
(1) P. 42-5.
(2) P. 81-2, 85-6, 107.
(3) Cark-Mustaf (-1683)
(4) Samuil Proski.

www.digibuc.ro
294 N. IORGA

b) Relatio Hussein Agae ad Magnum Vizirium, qui a chano Tartarorum


ad regem Poloniae transmissus erat Turca postea, sicut Valachos et Mol-
davos, nos tributarios faciet. (Regale s'a plans atm maresalul regatului,
care s'a laudat ea, impreuna cu ai sdi 40.000 da soldati a1ei, va lua Principa-
tele si Bugdcul i va cucerl Camenita, dar in zadar.)
c) «Copia literarum principis Moldaviae ad Magnum Vizirium.» Arata 'cal a
trimis pentru informatiuni in Polonia si a scris «ad supremum regni campi
mareschallum et ad passas captivos». Se jail mdsurI de rasboiii in Polonia,
unde se MO intelegeri cu Moscovitii. Cantemir semnéza: Constantin, prin-
ceps Moldaviae»;
d) Copia literarum principis polonici campi mareschalli regni ad prin-
cipem Moldaviae.» E vorba de rdscumpdrarea calor dol Pasi captivi ; ma-
resalul se plange de pagubele Monte de Turd.;
e) «Copia literarum principis' Moldaviae ad Magnum Vizirium.» A trans-
mis in Polonia scrisorile lui Alexandru Mavrocordat. Trimite semi polone.
«Quidcunque demum sit futurum, toti mundo constat quod Poloni mendax
et fidefraga sit natio.»
f) cAlia relatio principis Moldaviae ad Magnum Vizirium.» Trimisese in
Moscovia un Oran pentru a spiona, «et vinum imposui currui, ut illuc
transferat». Dar drurnurile sunt oprite i trimisul nu ajunge pada la Chiev.
Vinde insa vinul unui nobil, care-i da scirI;
g) Copia literarum regis Poloniae ad principem Moldaviae.
Nos Ioannes, Dei gratia rex Poloniae, Russiao et Prussiae dux. Posteaquam
ex literis nostris amicabilibus percepimus quod omnem fiduciam vestram in
gratiam nostram regiam collocetis, nobis r atissimum fuit. Idcirco non
vobis solum, sed omnibus aliis amicitiis pariter nostram gratiam et pro-
tectionem regiam offerimus, ita ut in libera electione vobis relinquamus an
in armada nostra vel in regno nostro subsidere velitis; id nobis absque
mora significate. Placeat denique nobis notificare quos gratia nostra dig-
nos iudicetis; desideramus etiam scire an pons trans Danubium exstructus
et exercitus turcicus iam transiverit. Item, an princeps Vallachiae sit de-
positus, vel ubinam commoretur et ut dignetur Vestra Synceritas eidem
in meo nomine scribere et quisnam loco ipsius ad principatum levatus ac
ubinam Canus Tartarorum, an in Krimea, vel in Budzak, se contineat, per-
lubenter sciremus. De caetero, vobis gratiam nostram regiam offerimus ac
promittirnus omni occasione opem et assistentiam nostram vobis non de-
futurarn.
h) «Copia literarum residentis polonici ad campi mareschallum regni
Poloniae.» Despre un trimes polon inchis ca spion de Soliman-Pasa, la
Isaccea ;
i) Copia literarum principis Moldaviae ad Seraskyrium Mustapham
Passam. (A anuntat in ce chip vor ierna Polonii. Se aflà trupe si) in ci-
vitate Saitin, quae in limitibus provinciae Moldaviae sita est, reliquasque
ibidem circumiacentes palankas collocaverit, ut provinciam Moldaviam in

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIJLIIT 295

meam vindictam devastare possit. Nunc aliquae copiae de illa militia, sep-
tingenti circiter equites, actualiter usque ad septem horas ad civitatem
Iasch penetrarunt, cum intentione ut illam civitatem expoliarent; ob ni-
vium densitatern ulterius progredi non audebant; se in duas cliviserunt
partes : una retro se recepit, altera reliquos pagos diripuit, armenta abegit
et regionem devastavit. Varios cursores et tabellarios ad Dignitatem Ves-
tram transmisi, qui rem referrent, ut praesidiarios ad urbem commemora-
tam transmittatis; qui omnes una. cum capitaneo quodam Lifer nomine et
vexillifero capti fuerunt. Percepto forsitan ex iisdem captivis statu nostro,
hostes se recollegerunt et sibi proposuerunt ut civitatem Iasch et totam
illam provinciam usque ad civitatem Gallatsch, in littore Danubii sitam,
diripere et devastare queant. Quamprimum ab exploratore meo fideli, qui
intra hostilem exercitum versabatur, intentionem illorum expertus fui, ego
ipsemet, somnum mihi prohibendo, per totam noctem cum. nobilitate pro.:
vinciae et militia nostra in civitate Iasch paratus in excubiis stabam. Ex-
cellentiae Vestrae notum est quod in ista regione nullurn sit munimentum
quod hosti resistere possit, et tamen non convenit provinciam quae imperio
ottomanico subdita est permittere devastari. Praesertim cum per hunc mo-
dum via ac passus ad munimentum Cameniciense intercluderetur. Itaque
summe momentosum ac necessarium esse iudico ut copiosior militia in hac
provincia constituatur et ex communi aerario islamitico eidem stipendia
et annona determine[n]tur. Deus scit quod viribus nostris propriis hostem
expellere non possimus. Salus mea et conservatio provinciae huius ac in-
columitas subditorum omnis in potestate, mandato ac dispositione Excel-
lentiae Vestrae consistit.
Seraskyrius Mustapha Passa statum et lamentationes principis Molda-
viae quantocius ad Caimenkam Passam deduxit, qui rem ulterius Turca-
rum imperatori et Magno Vizirio exhibuit, prout ex sequentibus literis
patet ;
i) Copia literarum Caimmekam Passae ad Magnum Vizirium . In Molda-
via, a civitate Santin quinque vel sex horis hue versus, in sylva quadam duo
loca aggeribus et fossa munivisse, et in quolibet quadringentos vel quingen-
tos germanos milites [Polonos] imposuisse, ut hoc modo palankas Zenczova,
Chirnovatz et Chonin intercluderent. Intimavit etiam principem Molda-
viae cum sua militia hosti resistendi sufficientes non habuisse vires, illum
adhuc decern vexilla conscripsisse, pro quorum solutione et sustentatione
Portam Ottomanicam imploret. (Tri mite scrisórea Domnului.) Principi
Moldaviae iam aliquoties ex aerario publico pecunia data est; ille autem
toties instantias facit, ut res non sit semper credibilis. (S'a scris la Iali-
Aga i la fiul Hanului, ce iernéz5. in Bug6c, §i la Seraskier, pentru a ataa
pe Germani cu 3-4.000 de Bugeceni i Nogai ale0,) ita ut post internetio-
nem illorum praesidiariorum ad suas provincias revertatur. Exinde palam
erit an principis Moldaviae lamentationes et pecuniarum sollicitationes
fictae an verae sint

www.digibuc.ro
296 N. IORGA.

j) «Copia literarum principis Moldaviae ad Magnum Vizirium.) La 7, i


s'a intors un spion. Arata sciri din Po Ionia. «Poloni, sicut annis praeceden-
tibus, contra Moldaviam et Budzag intentionem habent.v Continua el a in-
tetiné spioni.
Tote scrisorile co preced se referd la marea expeditiune regald a
Polonilor in anul 1686. Am povestit-o aiurea. (1) Aici adaug cd, des-
pre cele petrecute la Iasi inainte de apropiarea Polonilor (Cantemir
fugl cdnd Lesii erail numai la patru cOsuri de ores), se sea numai
putinul ce spune fiul lui Constantin-Vodd, Dimitrie. Dupd. acesta, Re-
gele ar fi cdutat sá srnomésch Intâiü pe Domn, a cdrui credinta fatd.
cu Turcii, rdzimatá pe seriOse consideratiuni politico, nu se puteà usor
sgudul. Un cleric, duhovnicul regelui Ioan, amintl si promise lui Can-
temir tot ce se puted amintl i promite, pentru a-I seduce, unui fost
soldat polon i unui fondator de dinastie. Constantin-Vodd multumi
cuviincios ,pentru complimente i pentru fagddueli, dar ardtä ca la Ta-
rigrad el si multi boeri li ail fill ca zalOge, ca. la Nistru stail TA-
tarii, iar Dundrea aü trecut-o Seraskierul Mustafa.' Boicliu i Sulta-
nul Nureddin ; pentru a-I decide, Regele sà iea Bugecul. Alt-fel, va gasi
la Iasi provisiuni, dar nici osti moldovenesci, nici pe dinsul. Cu tOte
uneltirile Costinescilor i partidei Mr, Domnul nu se ldsd induplecat, ci,
cu câçI rdmaserd in jurul lui, el trecii. Prutul la Tätari. (2)
inteo noud despartire, intitulatd «Negotia transylvanica et tdköli-
ana», se anä scrisorile privitóre la Tera-Roma.nesca; adech» :(3)
a) Copia literarum a principe Vallachiae ad Magnum Vizirium.
Excellentissime ac benignissime domine.Novitates quas quidam amicus mihi
transcripsit submisissime exhibere volui; (despre m4cari de trupe i negocie-
rile din Ardél.) Ille amicus autem qui mecum corespondentiam habet (scrie
ca imparatul vrea sh iea Ardélul, punend un Principe de la dinsul. in pri-
vinta Poloniei, amicul scrie ea Regele nu se intelege bine cu Nemtil.) Nos
oramus ut Divina Maiestas exercitui islamitico victorias ac triumphos contra
()tunes suos hostes concedat. Deus avertat ut Transilvania in illorum pos-
sessionem deveniat. Sperabimus potius ut etiam priora christianorum regna
ac provinciae potentissimi, invictissimi, maximique orbis terrarum regis
imperio adiiciantur. Excellentia Vestra etiam iussit ut significem, si, ne-

(1) Chilia i Cetatea Albi, p. 237-8. .

(2) Vita Constantini Cantemyrii, p. 38 §i urm. (aprópe tot ap in Ist. imp. otoman,
tr. Hodn II, p. 636 i urm.) ; Nicolae Costin, p. 35 6; Neculce, p.232-4.
(3) P. 123-6, 146, 1631 182,

www.digibuc.ro
ROCOTETALE SIBIRTLIII 297

cessitate postulante, Tartari in succursum properare debeant, quae via sit


propinquior et facilior. Ad quod respondeo, sive in Transilvaniam, sive in
Tartariam pergant, via illa quam antiquus Chan in expeditione Viennensi as-
sumserat, per Vallachiam, per viarn Telazicia (1) dictam, turn in Transylva-
niam, tura in Hungariam est directissima et propinquissima. Etsi alia via pro-
cedi necesse foret, tamen per Vallachiam versus Portam Ferream (2) progre-
diendum esset. Subditis autem per hanc ultimam viam, cum regio populosa
sit, maximum damnum fieret et iactura enormis. Benignissime dornine, quod
si hostis etiam ad nostram provinciarn immineret, quid nobis faciendum
esset? Ratione cuius mandato vestro excelso me commendo.
b) Copia litterarum principis Transylvaniae ad suum residentern. Quidam
bonus amicus, qui regno Transylvania() omnia bona apprecatur et bonum
ac quietum statum excogitat, ex castris Germanorum mihi scripsit quod
Ladislaus Csdky, dum in Valachiam iret, a principe Valachiae tale respon-
sum obtinuerit, quod «siD, inquiens, «vultis ut me Caesari Germanorum su-
biiciam, necesse est ut exercitus germanicus in Transylvaniarn penetret et
ibidem se stabiliat; postmodum contra meam provinciarn pergat et certo
sibi persuadeat quod non ex dolo aut machinatione aliqua fraudulenta
loquar.* Pro maiori fide et assecuratione magnum illud aerarium, quod ipse
et amici eius Venetias in deposito habent, obsidis loco Caesari promisit, ut,
si falsitas aliqua in lucem prodeat, totum aerarium Caesar capiat;
c) Copia alterius relationis penememorati legati transylvanici ad Mag-
num Vizirium Magister et author istorum malorum princeps Val la-
chiae est: manifestum enim est quod ille commemoratorum praetimendorum
malorum causa et origo sit. Dum Ladislaus Csaki Transylvanicus Constan-
tinopoli esset, ille in secreto expensas et homines illi tamen misit ut fugi-
endi occasionem facerent; duobus annis in civitate Bukurest aluit; prop-
ter querelas autem principi; Transylvaniae pertaesum ilium de Vallachia
dimisit et, durante hoc bello, ad Caesarem Germanorum cum legatione Vien-
nam et absque dubio secretis negotiis instruxit. Deinde praedictus Ladis-
laus Csaky illis in partibus substitit; hyeme vero praeterita, per Poloniam
et Moldaviam cum legatione denuo in Valachiam progressus fuit; explora-
tores principis Transylvaniae, a tergo insecuti, ad vestigia illius Ladislai
Csaky perruperunt, sed assequi non potuerant. (A vorbit cu Domnul; se
va vedeh din «operationibus ipsis>>. S'a läudat cgtre Ardeleni &á a nego-
ciat «in negotiis . quae toti christianitati emolumento suntD. Ar fi im-
plinit o sarcinä grea : «Sub forma peregrinationis cum principe Vallachiae
collocutus fui et negotia composuiv. A aflat acestea de la un prieten din
lagdrul german);
d) Copia litterarum a principe Vallachiae ad Magnum Vizirium. Benig-

(1) Teleajenului.
(2) Vaskapli.

www.digibuc.ro
298 N. IORGA

nissime domino. A residente rneo novitatem accepi quod aliqui malevoli et


obtrectatores me apud Vestram Excellentiam detulerunt quod Ladislaus
Csaky, qui antehac Constantinopoli in Septem Turribus captivus detineba-
tur, cum legatione a Germano Caesare susceperam, collocutus cmn illo et,
certis negociis conclusis, denuo expediveram. Benignissime domine, quo-
modo possibile foret ut legatus ex Germania hucusque veniret: per ak-
rem advolare non poterit ; necessario Hoot per Moldaviam, licet per
Transylvaniam transire debuisset. Si mihi fides non adhibeatur, nunquid
moldavus et transilvanus principes Fulgidissimae Portae fideles et synceri
servi et vasalli sunt ? Quare praedictum Csaky non detinuerunt et interceptum
ad Portam (?) detulerunt? Benignissime domine. Per Deum iuro qui coelum
et terram ex nihilo creivit, quod commemoratus vir nec ad me venerit,
nec ego conspectum ipsius viderim, neque ullam notitiam de his negotiis
habebam. Non ignorat Excellentia Vestra quantis contumeliis et obtrectatio-
nibus hucusque innocenter vexatus sim. Gavisus fui quod Excellentiae
Vestrae status meus ratioque vivendi perspecta sit adeoque sub felici
eius regimine me libere ac incolumiter vivere mihi persuadebam, ut etiam
Fulgidissimae Portae per obsequium meum et fidelitatem omnem satisfac-
tionem praestare possim. Nunc vero inimici mei me tali involvunt laby-
rintho, ut me extricare non possim. Spero autem quod sub auspiciis Ex-
cellentiae Vestrae pravam intentionem suam non consequantur. Ex eo
enim capite, quod sciant Excellentiam Vestram mihi favorem et inclina-
tionem demonstrare, omnem lapidem movent ut me in disgratiarn praeci-
pitare possint. Deus autem periculum istud ac infortunium in capita illo-
rum retorquebit ;
e) «Copia referatus a Magno Vizirio ad Turcarum Imperatorumd> *er-
ban e acusat de solul ardelén. El, Vizirul, a trimes un spion. tutors, acesta
«idipsum crimen in principem Transylvaniae coniici mihi retulit. Princeps
Vallachiae infert quod, si princeps Transylvaniae fidem, animum erga
Fulgidam Portam habeat, qnare per totam hyemem in suo territorio hostem
aluit et alimenta suppeditavit?» E decis a duce pe solul ardelén cu tabára
pang la Sofia, pentru a vedeh ce se face in Ardél, de unde i se cere aju-
tor. A trimes pe Seraskierul Ahmed-Pasa ;
1) &Copia alterius referatus Magni Vizirii ad Turcarum Imperatorern.D
Despre solul ardelén, care spune: «Quod exercitus germanicus ex instinctu
principis Vallachiae Transylvaniarn ingressus et tot incommoda ilhi regno
intulerit ... Inter principes Valachiae et Transilvaniae rem needum corn-
posuimus. Verurn uterque Portae Excelsae servi et vasalli sunt et iuxta
narrationem praedicti legati etiam unius fidei sunt: sic melius iudico si
mutuas inimicitias foveant, quam in bona correspondentia persistant
e) oCopia referatus Magni Vizirii ad Turcarum Imperatoreind) Un sol
ardelén la Pórtä nu trece pe la erban-Voc16, ointercedente inter duos
principes, Valachiae et Transylvaniae, quaedam (sic) inimicitia ... Est qui-
dem res valde inconveniens quod duo vasalli Ottomanicae Portae inter se

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILUT 299

discordias foveant, sed uterque Maiestatis Vestrae servus, atque etiam pro-
ficuum est si christiani inter se ipsos disiuncti sunt».

aceste scrisori trebue s'ai fie din 1686. Importanta lor e mare,
intre altele i pentru aceea cà ne dati sciri despre cele dintAi in-
trigi ale lui *erban-Voda cu Imperialii, anterióre soliilor cunoscute(1)
din 1687.

Cea mai mare parte din eel ce cunosc catastrofa tragich a familiel
fericite a lui Brâncovénu nu bänuesc c ceea ce ni se d'a ca istoria
acestei drame nu e alta deck un mosaic de sciri pestrite, luate de la
fel de fel de isvóre de a doua mând : scurte mdrturil de cälkori, po-
vestiri tär4iT. Cronicsa oficialà brancovenésc6 n'avem pentru acest timp,
Greceanu oprindu-se cu ati-va aril inainte, in versiunea cea mai com-
pletA ; cronicarul lui Nicolae Mavrocordat, Radu Popescu, atinge nu-
mai pe scurt peirea Domnului de care de multà vreme nu-1 mai lega
nimic. Versiunile inedite ale cronicilor muntene nu adaug6 mai nimic
la aceste sciri sgrace. Descriptiunea ce urméza", pästratà la Museul
Ardelén din Cluj (ms. XXII, 7), scrisd la Bucuresci, indatà dupä por-
nirea Domnului mazil cdtre Golgotha sa din Constantinopole, e deci
de cea mai mare insemndtate.
Brevis descriptio fatalis casus principis Valachiae Constantin Barsaraba
de Brancovan anno 1714, die vero quartamensis Aprilis, Bukurestini executa.
Die tertia aprilis appulit Bukurestum Aulae Supremi Sultani camera-
rius Kapiscci Bassa, se non camerarium, verum ordinarium Vezirii officialem
pro educendis 1200 laboratoribus (sic) hominum Rumen Pruth purgatum ad
principem delegatum esse nominando. Secunda die, id est quarta eiusdem
minis [irrivbs] princeps ornatum equum ac Selymenones milites, ut solito hono-
re(m) ad aulam praefatus Turca conventum principem veniat, [misit]. Adve-
niens itaque Turca cum triginta circiter secum habentibus Turcis ad princi-
pern, eum praeprimis salutavit ac illico effatus est, dicens : «Decretum Su-
premi Sultani est te esse masil (id est: degradatum) ac cum tota tua domo,
finis eius et generis debere proficisci Constantinopolim..Compatior tibi ac
doleo tam ingrata tibi tulisse mandatad> Post haec verba decretum hatie-
scheriff dictum per turcicum scribam legi curat, cuius pertinentia haec
erat: cSiquidem nos te, Constantinum Brancovanum, indignum ac infidelem
reperivimus, qui Muscovitas Brailam duxisti, annonam illis subministrasti,
novas contributiones regno imposuisti, ac per ea spoliasti, neque a nobis
tibi destinata residentia contentus fuisti, verum tibi pro placito aliam con-

(1) V. memoriul precedent, p. 231.

www.digibuc.ro
300 N. IORGA.

stituisti residentiam ibique magis plurimum residebas, hos itaque ac etiain


complures. alios ob tuos errores a principatu te degradamus utque cum
integra tua domo et familia hue ad nos venias mandamus; eum etiam in
finem nostrum Supremum Stabulae Praefectum ad te expeclivimus.» Quo
mandato Sultani perlecto, clamavit Turca : Bojarldr, Bojarldr; id est boya:
rones sive nobiles convocabat. Concurerunt. Quibus i(n)dem, exponendo
decretum imperiale, alloquutus est illos dicendo: «An velitis vestrum prin-
cipem ac eius filios et generos in vestram sumere fideiussionem, ne quis-
quam illorum fugiat donee accipiantur, vel vero mandaturn ad Tartaros
rnittam, qui stant parati ut hanc irruant provinciam totamque devastent ?»
Responderunt bajerones on-Ines praestare velle fideiussionem pro principe;
quam Turca ab ipsis scripto tenus apetiit ac, ea accepta, proposuit itidem
mandatum Supremi Sultani esse ut alter constituatur princeps. Ad quod
bojarones reposuerunt (sic): nolle alterum habere, verum parati sunt cum
praesente .principe coram imperatore comparere falsasque has refutare
accusationes. Qui, boiaronum audito sermone, Turca, etsi ab ipsismet scrip-
totenus fideiussionem habuit, duos tamen suos pro custodia principis con-
stituit Turns illicoque ad camaram seu cassam cum reliquis suis- Turcis
properavit, interiorem etiam principis domum sub suum proprium sigillum
[sigilavit] ; peractaque sigillatione ac vigiliis in omnibus ianuis constitutis,
prandio ibidem sumpto, ad suum se vertit hospitium indeque venientem
cum ducentis circiter confiniariis militibus turcis Supremurn Stabuli Ma-
gistrum imperatoris de actione certioravit. Quinta eiusclem, id est sequente
die, xnatutino tempore, ipsummet etiam Supremum imperatoris Stabuli
Praefectum ad vicinum pagum Vakarest appulisse bojarones percipiendo,
omnes obviam cum musica ac splendida pompa iverunt pariterque Buku-
restum ad destinatum hospitium introduxerunt; ubi illico alterum decre-
turn imperatorium (hatischeriff dictum) in praesentia omnium perlectum
est, cuius tenor erat hie:: «Cum nos Constantinmn Brancovanum ob eius
infidelia acta degradari iussimus, plenam nostro Supremo Stabuli Prae-
fecto dedimus facultatem ut quem vos, regni nostri Valachiae baiarones,
pro- principis fideliter gerendo munere, sive extraneum, sive de gremio
vestri eligeritis, nomine nostro confirmet.» Quod dum bajarones deer[et]um
Imperatoris audiissent mandatum, exclamarunt ()runes nolle extraneum,
verum de gremio regni; quorum voce Supremus Stabuli Praefectus audita,
ad suas domos illis pransum ac pensitatum discedendi (donee et ipso
prandeat) ac iterum redeundi facultatem tribuit. Prandio itaque sumpto,
iterum ad eundem Supremum Stabuli Praefectum ibidemque insilnul exis-
tentem prius nominatum Kanpischei Bassam omnes concurrerunt ac una
voere nutuque omnes Stephanum, Supremum regni Generalem, pro principe
elegisse exclamarunt. Ipse vero praefatus Stephanus, hoc audito clamore,
effugere voluit ac, fuga ei denegata, in praesentia duorum praefectorum
imperatorum (sic) ministrorum invitus etiam ductus est; cui Supremus
Stabuli Praefectus locutus est in hunc modum: «Si tu electionem regni

www.digibuc.ro
SOCOTELILE SISIIIILIII 301

renuis, Imperatoriae voluntati te reddis inobedientem. Scitote itaque, si


renueris, habeo parata sex millia Tartarorum in confiniis, praeterquam
quod et decreta expediverim: unum ad Tartarorum Hamum ut quadra-
ginta millia Tartarorum suppedi[ta]ret, alterum ad Soffiensem Bassam
1200 properet, in eum finem, si vel minimam imperatoriae voluntati re-
sistentiam fuero expertus, illico totam provinciam in praedam tradam. ,
Quibus verbis auditis, bajarones iterum exclamarunt : «Hunc Stephanum
eligimus, hunc volumus, hunc confirmarique rogamus. Ad quorum om-
nium exclamationem Stephanum Cantacuzenum toties dictus Stabuli Prae-
fectus, invitum etiam, veste imperiali kairtam dicta induit nomineque sui
imperatoris Valachiae principem nominavit, auspicantibus boiaronibus om-
nibus aliisque adstantibus: «Vivat, vivat !, Indutum itaque veste impe-
riali Stephanum super ornatum imperatorium equum conscendere iubet
Turca, ipsisque ambobus equum conscendentibus Turcis, ad dextram sci-
licet ipso Supremo Stabuli Praefecto, ad sinistram vero Kampischtzi Bassa
concomitantibus, reliqua etiam tota baiaronum cohorte subsequente, in
residentiam introduxerunt, ubi, praeprimis intrando Stephanus princeps
ecclesiam, debitas Deo fudit preces et, post in palatimn ductus, pro mo-
reque solito a praefatis Turcis totoque baiaronum consessu inthronizatus
est ; quem etiam in signum letitiae quaternis (?) tormentorum ac mille
circiter militum explosionibus sclopetorum salutarent, cum magno omnium
augurio: «Vivat Princeps Stephanus» ! His ceremoniis peractA, Turcae in-
timarunt deposito principi velle illum crastina die e loco movere; uti
et sequenti die, sexta eiusdem, circa meridiem, una cum quatuor fiilis
et tribus generis (filiabus in loco permissis), praefatum principem sub
suam custodiam Kapischtzi Bassa acceptum movit. Comitati sunt ad unum
fere miliare duae compagni circiter militum regni, tres vero baiarones
usque Danubium, indeque iterum rediverunt. Septima ad Danubium Ger-
goffum appulit ; ibidemque mansit. Octava traiecit Danubium ad Rus-
stanch, inde iter continuavit Constantinopolim versus. Ipse vero Supremus
Stabuli Praefectus mansit Bukuresti, cuncta bona mobilia et immobilia
depositi principis conscripturus. Quid exhinc emerget, Deo soli notum est
Hoc unum constat quod omnium bonorum provisores in arestum adduci
curet, quosdam etiam favoritas praecedentis principis incaptivat.
Descriptio fatalis casus principis Valachiae anno 1714, die quarta mensis
aprilis, Bukurestini executa.

0 ultimä observatiune: CunOscern din alte scrisori dusmänia ce


domnià la sfarsit intre Bra.ncovénu, de o parte, si Cantacuzinescii,
grupati in jurul Stolnicului. Constantin, de alta. Dusmänia acésta,
care a adus tràdarea, atat de compromitAtOre, a Spátarului Toma, se
manifest& de sigur, si prin intrigi la POrtä. Pare sigur iarAsi ca, la
sosirea ofiterilor imperiali la Bucuresci, Stefan si tat1.1 s6i1 Constan-

www.digibuc.ro
302 N. IORGA

tin eerurci Domnia. Dad restul povestirel lui Radu Popescu, rafina-
rea de crudime a Cantacuzinilor, earl doriail sd aibd capul decoronat
al lui Constantin-Vodd, dacd acéstd prigonire nedemnd a du§manuldi
Invins e exageratä de cronicarul muntean, intrigile pentru tron aunt
un fapt c4tigat.
Dar scrisOrea n6strd presintd lucrurile cu totul alt-fel. Scaunul
domnesc, oferit luI Stefan, e refusat de acesta, §i trebue o amenintare
cu Tátaril pentru a-I face sd se supue <fdrd voe). Nimic despre Con-
stantin Stolnicul, nimic despre yisita nocturnd la Capigiil, nimic des-
pre främIntdrile partidei, care pare cd nici n'ar fi existat. Cine aerie,
e un ont al noului regim, §i acésta e important. Prin descrierea din
Cluj avem, in fine, versiunea cantacuzin6scd a cdderei Brâncovénului,
ceea ce pând acum ne lipsià.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE

-
DE
N. IORGA
Membru corespondent al Acadeiniel Române.

INTAIUL MEMORIth
CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.
&dinta de la 26 Martie 1899.

Publicatiunea de isvóre nouè din intdiul memoriii cuprins in acest


volum a devenit aprOpe, prin natura lucrutilor analisate, un studiü
asupra cronicelor muntene din secolul al XVII-lea. Continuarea na-
turald a ei este deci cercetarea istoriografiei din Tera-Romanesca pând
la deschiderea qepocei Fanariotilor».

I. Cronica bit erban-Todi.


Mild, in 1698, Constantin Cantacuzino declard cà nu existd lucrdri
anterióre carl sä-1 indrumeze §i sd-1 ajute, el se gandid la scrieri pH-
vitóre la inceputul poporului românesc in Wile de la Dundre. cAnale»
cunosced, dar ele nu-1 satisfáceail, §i el se plange chiar in «Istoria
sa de lipsurile pe earl le constatase la dinsele .
Sà vedem cart' erail cqinalele» acestea cunoscute Stolnicului, §i st
le analisgm compunerea, ca §i scopul ce urmdriati.
Pentru cine strdbate putin mai adinc istoria pril-Romdnesci in
sacolul al XVII-lea, $erban Cantacuzino, fratele lui Constantin, rèmdne

www.digibuc.ro
304 N. IORG A

o figura in adev6r impunkóre. Energic, dibacifi, staruitor, un lupta-


tor politic de prima ordine, el légd cu aceste insusiri de caracter o
iubire pentru culturä, pentru cultura orientald ca si pentru cea en-
ropéna, cnemtesca», care e in adev6r remarcabila. Domnia sa a tinut
numal nour) ani, dar in acest scurt timp a stabilit done' lucruri, earl
ail r6mas mostenire urmasilor s61: in ordinea politica, a stampèrat
boerii, earl., rivnind fie-care domnia, cea form ala sag cea oculta, de-
venise inguvernabili; i-a späimantat cu inchisori, morti si chinuri ; i-a
impacat apoi prin favoruri, si ast-fel a creat pentru Constantin Bran-
covénu o boerime supusa de Curte ; in ordinea culturala, a Ince--
put iarasi seria Domnilor ziditori de monumente, indemnatori la muncd
literard si la viéta de culturd.
POte de la Mateig Basarab Inca, nu se mai scriail cronice de Curte. (1)
Dar in acest timp, in acest lung timp läsat in intuneric, se petrecuso
lucruri earl interesag in chipul eel mai puternic si mai direct pe er-
ban-Vodd ; in acésta epoch' fall istoriografi cadeà inceputul máririi
easel sale in Téra-Romanésca, timpurile de glorie si de persecutiune ale
Cantacuzinescilor munteni, casatoria cu o fata de Domn, Ilinca lui
Radu *erban, a bkranului Postelnic Constantin, inriurirea decisivd
asupra afacerilor publice a acestui boer de ném irnOratesc, asa do
bogat in bani, in mosii si in rude; cadeà prigonirea si mórtea tra-
gica a cfacètorului de DomniD muntén, lupta admirabila a fiilor pen-
tru reabilitarea memoriei tatalui si pentru recastigarea, si prin acésta
reabilitare, a 'Tiara situatiuni politice a mortului; in acest timp se des-
fasurase lupta cu Grecii din Tarigrad, cu Ghiculescii si Omenii lor, cu
rivalii de Ora, Meng, o intréga desvoltare istorica, care ducea pana
la tronul domnese al lui -erban Voevod. Ca iubitor de cultura, de
scriitori si de carp, cat si ca om politic, ca fe f de parlid, erban
trebuia sd doresca punerea in scris a acestor lucruri, punerea lor in
scris cum II convenia. lui si familia sale.
De vechia cronica domnéscà a lui Mateiii-Vodd trebuia legata clod
istoria Cantacuzinilor si influentei lor in téra. Dar erban nu era
multamit cu atata. Nu voia numal un fragment istoric. Pribégul de
odinióra in Moldova, sihastrul de nevoie la Hangu, cunoscuse, de si-
gur, cronica lui Ureche, o cronied completä a tea' vecine, cuprin-
dêndu-i cincepatura, adaosul si scaderea,. (2) Un om de casa al Can-
tacuzinilor, al carui nume voiü incerca sa-1 determin mai departe, fu

(1 ) V., in acéstd privintd, mai departe.


(2) Prefala lui Ureche ; Kogalniceanu, I, p. 131.

www.digibuc.ro
CROMME MUNTENE 305

insärcinat cu adunarea intr'un corp a tuturor sciintelor scrise asupra


cu coordonarea i continuarea lor.
Iata frânturile din cart «Anonimul Cantacuzinesc», numele care s'ar
potrivi mai bine compilatorului, Il alcMul un intreg :
a) Nisce scurte Anale, dand sirul Domnilor i putine lucruri de ca-
petenie sävirsite de dinsii, Anale mergénd de la «descalecat» pang. la
Raclu-cel-Mare. Scrise i pastrate in vre-o milnastire, pOte in manasti-
rea domnéscd a Déluldi, unde e ingropat Radu i un sir de Domni
din secolul al XVI-lea, aceste anale erau destul de incurcate ca sà
reclame interventiunea compilatorului. Acésta interventiune ar explica
multe lipsuri i greseli. Analele erau acefale ; nu dadeaii, ca cele moldo-
venesci, «Incepatura». Acéstä incepatura o redactd, dupa traditiunea po-
poralà, arangiatorul, inteo scurth introducere asupra sosirii lui Radu
Negru, cu «Romani, papistasi., Sasi, de tot feliul de OmeniD. Dupd acésta
introducere, care nu face de loc onóre celui ce a scris-o, cOrnpilatorul
adaoge frasa: «De aid se incepe povestea altor Domni, earl ail venit pre
urma Negrului- Voda» (1) si incepe cu Analele orinduite de dinsul.
Acésta frasä e transitiunea lui obictnuit i o intimpinam pretutin-
denea. Ast-fel la Michaiil-Vitézul: «De aicea se incépe istoria Jut Michaid-
Vodd, fiiul Jul Petrasco-Vodth> (2); la Radu Leon : e De aicea incepem
poveste de eine aü venit Domn in urma lui Grigorie-Voday (3) ; la
Serban-Voda, in fine: «De aicea incepe de ate s'au intimplat in allele
acestui Domn,. (4) Transitiunea acésta stereotipd are marea impor-
tanta ca inläturd idea, care se infatiséza Intâiü, aceea ca sub Mateill-
Vodà sail inainte de dinsul se Meuse acum o compilatiune i cà «Ano-
nimul Cantacuzinesc» ar fi continuat numai opera de alcdtuire, dupd
acest model si in acelasi spirit.
b) 0 viéta de sfint din secolul al XVI-lea, viéta Patriarchului Nifon,
scrisä de un contemporan i admirator al sfintului, staretul cel mare
saü protul din Atos, Gavriil, despre care s'ar puté afla Ore-cari lu-
cruel si din alte isvOre. Gavriil locul la Sfintul Munte in acelasl timp
cu eroul s6i1 i veni in «Téra Muntenésed1), irnpreund cu soborul s'ed,
la sfintirea mandstiril de la Arges de catre Négoe; el caTetori pe la
manastirl, vé4il Cozia, ale careia gradini II placura mult, si se intOrse
(I) Magazinul istoric, I, p. 233. Asupra naturii publicatiunii eronicelor muntene
Iii acésta Revistk vom aye ocasiunea sã vorbim de mai multe ori mai tardiii.
(2) P. 277.
(3) P. 367.
(4) V. p. 20.
Analele A. R.Tom. XXLMernoriile Seel. Istorive. 20

www.digibuc.ro
806 ii. IORGi

apol la sarcina sa monachald de la Atos, undo scrise inainte de mórtea


lui Negoe opera sa. De sigur ch Gavriil a compus grecesce, fiind insusi
probabil Grec. Expresiuni ca «ighemonul. pentru Domn si altele nu
lash nici o indoiald in acéstà privinta. Neap6rat ch biografia lui Nifon,
in care se vorbia ash de mult de Negoe i cu atata laudd, a fost tri-
mésh, in rindul Intâiü, acestui ocrotitor al mandstirilor din Orient.
Negoe, care comandase 'Ate lucrarea, in care interesele basarabesci
sunt ash de dibaciil intretesute cu ale ortodoxiei, chutd, firesce, s'o
re'spandésca. Dar in grecesce, la inceputul secolului al XVI-lea, n'ar
II inteles-o aprOpe nimeni, din cler si boerime. Invétatul moralist, pe
urma chruia ail rémas mai multe tractate slavonesci, cetia, cugeta si
compunea in acésta limbh, care era inch exclusiva limbh de culturà
a térii. Viéta lui Nifon, apoteosa acestuia si a lui N6goe, fu deci tra-
dusKin slavonesce i, reunith cu tractatele scrise de Domnul insusi (1),
Incepti sh circule, de sigur mult apreciath, pe la chrturaril timpului.
Cand slavona perda teren, in secolul al XVII-lea, care incepe cu ac-
tele romanesci ale lui si Simion Movilà (2), cu inscriptiu-
nile romhne'sci de pe mormintul lui Preda Buzescu, al lui Michait-Vodd
Vitézul si al mama sale Teofana (in mirenie Teodora) (3), candincepii
epoca traducerilor, poporala carte din vremea lui NOgoe fu si ea till-
macita din slavonesee. In traducerea rornand, ghsim : Pelopor pentru
Pelopones, providet, Dracea pentru Durazzo, Solon pentru Salonic,
loan Preditici (Pródteói) pentru loan Prodromul, podvig, Banovtil,
earl arath limpede dupd ce text s'a fdcut versiunea ce avem. Intâiul
manuscript cunoscut, din traducere, e cel de la 1653, conservat odi-
niOrä la Biblioteca Centrald din Bucuresci i cedat, póte si el, Museu-
lui de anticitati, des1 lucrul nu 'Jae fi cunoscut profanilor. D-1 Hasdeil
l'a reprodus in «Archiva Istorich). (4) Un alt ms., din Bistrita, ajuns in
stapanirea P. S. S. Mitropolitului Moldova, a fost reprodus mai de curind
intr'o editiune bucurescena.(5) Acest ms. e scris la un schit de langh Pi-
tem)", de egumenul loan al schitului, in 1682, Rind Mitropolit Teodosie
si Domn *erban-Vodh.

(1) 0 editiune nouá a acestor tractate, care nu ne interesezh aici, va fi dat5 in cu


rind de d-1 I. Bogdan.
(2) V. articolul melt Documente nou'e, in aceste Anale, XX, ei Cuvente den Be-
Irani ale d-lui Hasdeii, I.
(3) V. Papiu, Tesaur, I, p. 394-6 ei Odobescu, in vechia serie a Analelor, t. X.
(4) 12, p. 133 ei urnaatórele.
(5) Viala i traiul lui .Nifon de Gavril Protul, ed. supraveghiatà de C. Erbiceanu,
Bucuresci 1888, in-8°: text cu cirilice i transcriptiune cu caractere latine.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIIRTENg 307

E sigur Ca traducerea din slavonesce In romanesce s'a facut in se-


colul al XVII-lea, din causa curentului cultural care domnia numal
atunci, din causa virstei manuscriptelor cunoscute, din causa limbei,
unde gasim turcisme ca. : muzeiver1, muzeiverie, §i latinisme, cum e: co-
runei, speciale acestui secol, cum se póte constata prin cetirea croni-
celor din el. Idea unui corp romanesc de cronice anterior secolului
pomenit e inlaturata deci si de faptul Ca imediat dupà Analele initiale
vine in romanesce o opera tradusa in acOsta limbd numal in acest se-
col. Compilatorul nostru a alipit deci la Anale acésta yield de sfint,
fOrte cautata Inca, pe care un cdlugar din vremea Jul $erban-Vodd o
copia si pe care $tefan Cantacuzino o 'Astra cu scumpdtate in ms.
sell, care 'Arta pe fie-care pagina pecetea proprietarului.
Versiunea oficiala a cronicei muntene cuprindeh, in locul domnii-
lor de la Radu-cel-Mare pana la Negoe-Voda, inclusiv, acóstd opera
hagiograficA, care inlocuia prin cuprinsu-1. mai bogat, mai frumos sti-
lisat, mai interesant din tote punctele de vedere, povestirea mai sa-
raca, mai palida a vechilor Anale de mänastire. Dar Analele acestea
indepärtate din cronica oficiala a lui $erban-Voda, din corpul revé-
'jut si adaos de pe timpul lui Brancovénu, din cronica alcatuità dupd
ordinele lui Nicolae Mavrocordat, nu s'ag perdut. Ele figurezd, In lo-
cul vietel «sfintului» Nifon, in unele manuscripte, copiate probabil de
calugari earl cunosceaü isvOrele compilatorului cantacuzinesc si le aveau
la indemana. Ar fi greil de lamurit motivele precise cari aü dat na-
score variantel de care vorbiram.
Am spus cä versiunea cuprinclend viéta lui Nifon e cea oficialà, de
mai multe ori cea oficialà, in trel corpuri de cronice formate din porunca
domnOscd. Ea trebuia sà figureze in cronica terii de sub $erban, pe
care' nici un manuscript nu ne-o dà ash cum a iesit de sub condeiul
compilatorului cantacuzinesc. Dovada o avem totusi. in faptul ca rOs-
punsul la cronica acesta, opera lui Constantin Cdpitanul adecg, are
in acest loc din expunere mai mult un resumat din viéta lui Nifon (1),
§i cronica de opositiune a Capitanului a fost scrisa pe timpul domniei lui
$erban, intrebuintand pentru partea veche a istoria muntene, in primul
rind, compilatiunea oficialà. Pe urma, Biblioteca Academia Romane po-
soda un manuscript cu schimbari al cronicei domnesci, scris sub Bran-
covénu de insusi Mitropolitul Antim (2): acest manuscript (n° 180) cu-
(I) Mag azin, I, p. 110-4, 147-58.
(2) V. descriptiunea acestui manuscript si a celor ce vor mai fi eitate in acest
studid in catalogul descriptiv de la sfirsitul memoriului.

www.digibuc.ro
308 N. MAGA

prinde vieta lui Nifon, si nu vechile Ana le pe scurt. In sfirsit, bite numer(5-
sole manuscripte ale compilatiunil mavrocordatesci, compilatiune corn-
pusä, cum vom vedé, din Anonim, din Grecénu si din cronica lui Radu Po-
pescu, in limitele In carI aceste cronice sunt publicate in Mag azin, 161e
aceste manuscripte In iOzà cronica terii cu adaosul vietii Patriarchului.
Manuscriptele earl contin, dimpotriva, vechile Ana le sunt putine, §i
felul cum sunt redatelaceste Ana le nu e acelasi, ci indoit. Avem o ver-
siune mai pe larg i una mai scurta. Versiunea mai pe larg (a) se
gasesce in ms. 269 al Bibliotecei Academiei Romdne si in manuscrip-
tul intitulat Litopisetul Terii-Rumanesci din descdlecatura de unde an
venit Rumânii de s'ail asezat in Tora-Rumanesca al Bibl. Episco-
piei române din Oradea-Mare ; cea-lalta versiune (b) o dá un alt ms.
din acesta Bibliotecd episcopala : Istoriia Teri-Rumdnesci . 0 tripld
traducere germand a acestui manuscript e conservatd la Biblioteca
gimnasiului evangelic din Brasov, in cele doué manuscripte intitulate
Von der ersten Hereinkunfft der Roemer (ambele cotate 139; vechid
27 d) si in caietul Walachische Historie , alipit la unul din ele.
Ambele versiuni sunt cu totul inedite in textul rornânesc (1), si e
de sigur folositor sa le dam aid fata in fatd :
a) b)
Iö Radul-Voevoda cel Mare, fe- Radul-V5d[k] cel Mare. Acesta au
ciorul Vladului-Voevoda ; au luat fkcut mknkstire din Deal, si au dam-
Domnie la leat 7002. Acesta au fkcut nit ani 15.
mknkstire Dialului lhngk Tkrgoviste,
&ante frumoash, tot de piatrk cio-
plitk, cu multh cheltuialk; i au
domnit ani 15, fi au murit; qi s'au
ingr opal in mknkstirea Dealului, care
ieste fkcutk de dknsul.
15 Mihnea-Voevod cel R1111, fecio- Mihnea-Vad[k] cel Rku, CHh Draci
rul Draciei Armasul din Mknesti. Armasul din Mknestk ; acesta (2) au
Au venit Domn la leat 7017, si au tk[iat] mu[l]zimea de boiari,iar nia-
domnit ani 1 si luni 9. Acest[a] a mul Crai5vei cu cea le-a au zis Pkr-
tkiat multi boiari, iar neste boeri ci vulestii, au sckpa[t] de au fugit
le zicea Pkrvulesti au sckpat si au peste Dunkre, de s'au dus la 'flak
fugit prest[e] Dunkre i s'au dus la r[i]grad, ia[r] Mihnea-Vod au d6m-
Tarigrad 0 au cerut la in-ipkrktie nit ani 2 fkrk lun[i] 3.
(1) In traducerea germanä una (b) s'ail tiparit in introducerea bibliografica la
cartea, atilt de cinstit i seritisä, a lui Engel.
(2) Ms. are dupii acesta.: tulesta.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 309

de le-a au dat Domnu pre Id Vlkdutk-


Voevod, feciorul Vladului-Vodk.
Si au venit in tank impreunk cu Vlkdutk-Vdd[k]; pre acesta 1-au
Pkrvulesti i cu multkme de Turc4 adus Pkrvulestii D[o]mnk, iar Mih-
iar Mihne-Voevoda n'au cutezat a-1 [nea]-Vdd[k] au fugit in t[a]ra un-
astepta, ce au fugit preste munti in gureasck la Sibii; atuncia Dumi-
tara unguriasck, la cetate Sibiiului. t[r]u Iacsiciu cu Danci[u]l CHk Te-
Atunce Dumitru a lui Iacsiciu si cu pelusk-VddM au venit cu carte de
Danciul, feciorul lui Vlad-Vodk 1.- la erai i s'au instknbinat (sic) cu
phlu, au venit cu carte de la craiu Mihnia-Vdd pre trepte, mergknd la
si au mersu la beserick pkpistasilor biseareca papistasildr. Ck el inch
si (in) s'au intkmpinat cuMihai (sick se lepkdase de pravdsldniciia ore-
Vodk, suindu-sk pe trepte, pentru stin[k] i sk fkcuse papistas, si a-
ck el sk lkpkdask de pravoslavnick cd15 1-au tkiat lkngk zid; apoi ce-
credintk i sk fkcusk pkpistas, si a- tktenii inck s'au strknsu de (de) au
colo in strkmtoare aü dat cu han- ucis pre amk[n]doi actild; iar Vlk-
geriul i 1-au injunghiat; fi fade fi duta-Vdd[k] a ddmniitk un an cu
pkrk in zioa de astkzi capul Mihnei pace; apdi Mircea-Vdd[k] CkH Mih-
zugrkvit in zidi, unde 1-au injun- nia-Vdd[k] Dracia au venit din
ghiet ; iar Dumitru a lui Iacficiu au t[a]ra ungkreasck cu mu[l]ti Un-
alergat tare, de s' au suit intr'un... guri, de au fkcutk cu Vlkdutk-Vrid[k]
(sic) (1) fi au strigat tare, zkcknd : mare rkzbdi la tkrgul din Gherk-
Tot omul sk ftie ck au injunghiet ghitk ; arktatu-s'au Pkrvulestii cu
pre Mihne-Vodk cu poronca lui Mk- mare vitejie, s' au biruitu pre Mircia-
tief aiul; iar un pufcaf de-i Mihnei- Vdd[k], si multi Unguri au perit, iar
Vodk au pus pufca pre crkcane fi Mircea-Vdd[k] a fugit preste Du-
1-au lovit intre sprknceni, i Neu nkre, de s'au dus la Trkgradk; si au
moarte pentru moarte ; iar pe Dan- d[o]mnit Vlkduta-Vod[k] ani 2. Deci,
ciul, feciorul lui Thpklu-Vodk, 1-au fiind Pkrvulestii zavidit la Vlkduta-
ucis cetktenii. Iar cknd au fost la un Vdd[k] de dare-carii pizmas si el, as-
an din Domniia lui Vlkdutk-Vodk, ye- cultknd minciunele ldr, cerca vrea-
nit-au Mircea-Vodk, feciorul Mihnii- me sk-i d-Obkndeasck, iar, nevrknd
Vod Dracea, din tara u[n]gureasck, D[u]mn[e]zku, ei inck au prinsu de
cu multi U[n]guri, de au fkcut cu veaste si au fugit preste Dunkre,
Vlkdutk-Vodk mare rkzboi la tkrgul rkdicknd D[o]mnk pre Neagde Bk-
Gherghitii; arktatu-s' au Pkrvulesti shrab-Vdevdd, i strknserk ckteva
cu mare vitejkie, si au biruit pe seaamk de daste, luu[nld intr'ajutor
Mirce-Vodk, si multi U[n]guri au pre Mahamet-beiu, ce-i zice Mihai-
perit, iar Mirce-Vodk au fugit pe Oglu; viind cu tdatk dastea lui la
Dunkre Si s'au dus la (dus la) Tani- Bucuresti, fkcut-au cu Vlkduta-Vd-
grad; si au mai domnit Vlkdutk- d[k] rkzbdiu mare; iar neste boiari
Vodk hick un an cu pace. Dar Rind ai lui 1-au iclianit de i-au thiath
(1) Ceteste: turn,

www.digibuc.ro
810 N. IORGA

Pkrvulesti zavistuiti la Vlkdutk-Vodk capul. Bkskrab-V5d[k] au sezut in


de "Ori care pizmas, si. el, ascultknd Scaun Feb. 8, ATk g.-3K.
minciunele 15r, cerca vreame ea Sk-i
dobkndeasck.
[Restul, cu schimbdri de stil, ea in
versiunea mai scurtà. i au domnit
ani 2... 15 Neagoe Bksarabk-Voevod.
Acestlal la hrisoavile lui sk isckle:
Iö Basarabk-Voevod. i au skzut in
Scaun Fevruari 8, leat 7020.
Duph aceia tare s'au ckit Bask- Dupre aceaia, Bkskrab-VGd[k] tare
rabk-Vodk pentru moarte lui Vla- s'au ckit de m5a[r]tea lui Vlkdutk-
dutk. VOd[k], ce au chiemat pateiar[hi] si
fUrméza ca in cea-laltd versiune, Vlkdici, episcup[i], egumeni, preGt,
dar se precisézg ca Adunarea din cklugkrii, diiacOni, si i-au strknsu
Tirgoviste s'a tinut «in sfk[n]ta mi- t5t in cetate den Tkrgovest[e], de au
tropolieD. Se fac «rugkciuni si slujbe fkcut sf[k]nt miru cu multe rugk-
dumnezkqti.» Intre clddirile Dom- ciun[i] si slujbe, D[u]mnezk[u] stie,
nului se pomenesc si cele de «la la santa mitrupölie, care iaste fk-
Sfkntagura». Lucrurile acestea:sunt cutk de dinsul; dup'aceaiaBks[k]rab-
scrise «in viata lui, si au dat-o sk V5d[k] au inceputk a face m[i]l[os]-
fie stktktoare la sfknta mitropolie tenie mare, pre la multi 5min[i] ;
in Tkrgovesti».Pomenind màngstirea fkcut-au si beseareó[i] si mknkstir[i]
de Arges, se adaoge : o'cu mare chel- multe, si aicia in t[a]rk si printealte
tuialk».] tkri; si alte multe bkntkti (sic) au
In zilele acestui Domnu Sultan fkcut in lume, car[e] sknt scrise mai
Selim, inpkratul turcescu, al ndaole pre Iargu la 5 carte ce s'au fkcut
din nemul lui Osman, au luat cu de Wate hiitii (sic) lui si s'au dat
rkzboi Ierusalimul de la Eghipteani, Sk fie stktOare la sf[kn]ta mitrupölie;
qi la Ghenari 25 leat 7025 au luat mai pre urmk au fkcut 5 sf[kn]tk
Eghipetul, qi au supus toatk inpk- mknkstire la Curtia de Argis, f5rkte
rktii Eghipetului supt ascultare lui. frumöas' si. imböd5bitk, si din Ikun-
[Inceputul Domniel lui Teodosie e tru si din nafark; si t5t au d5mnit
ast-fel redactat :] 15 Theodosie-Voe- cu bunk pace pknk au murit ; si
vod, feciorul lui Neagoe Basarabk- 1-au ingropat la mknkstire la Argis;
Voevod. Aceste la hrisoavele lui sk au dUmnit ai 8, luni 8.
isckla 16 Basarabk-Voevod, feciorul (Dupà ms. din Oradea.)
lui Basarabk-Vod[k]. Pre acesta 1-au
ridicat u[njehiu-sku Preda Vel-Ban,
ca sk fie Domn in locul tktkne-sku,
pentru ck, find el tknkr de vkrstk,
socote ck-i va purta de grijk ?i, va
pine Domniia, iar unii din boeri s' au
vielenit yi au rkdicat alt Domnu?

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 311

anume Th Radul-Voevod Cklugkrul,


din partea Buzkului, §i au venit cu
oti asupra lui Theodosk-Voevod...
(Duph ms. din Oradea.)

Am tipdrit, pentru a arata mai bine lucrul, prin litere italice ama-
nuntele none' ce se gasesc in versiunea a. Cat privesce stilul, el e mai
pretudindenea altul in acóstä versiune mai pe larg. Sunt totusi propo-
sitiuni perfect asemenea. Idea cà avem a face cu dou6" traduceri deo-
sebite ale aceluiaisi original slavon trebue inlaturatà, desl e cea din-
tain care se infatiseza.
Care din cele done' forme a Analelor e cea mai veche? Manuscriptul
unic care dh forma b e mai vechiii, find inca din secolul al XVII-lea,
decat arnbele manuscripte earl cuprind forma a, caci acestea sunt abia
din secolul urmator. Aceste manuscripte forrnéza apoi, in ceea ce pri-
vesce totalul naratiunii, un tip deosebit al cronicei muntene, tip abed-
tuit dupa 20 Main 1733, data pang la care merge expunerea eveni-
mentelor : dimpotriva, cel-lalt manuscript din Oradea-Mare cuprinde
o povestire continua pana la 1689 numai, plus o notita sporadica din
1696. Dar acésta nu e suficient 'pentru a stabill prioritatea une ver-
siuni asupra eelei-lalte.
De obiceiti insa si acésta e mai important o cronical nu se pre-
scurtéza, ci se amplified. Nu s'ar intelege din ce motiv s'ar fi elimina
din cronica mai intinsd unele elemente ale povestirii, earl' sunt de-
parte de a fi lipsite de interes. E dimpotrivd perfect inteligibil adaosul
la textul primitiv de notite luate din examinarea chrisóvelor dom-
nesci sail din alte insemnari monastice. Folosirea acestor insemnari e
neindoielnica si, cum vom vedó mai departe, nu din Constantin Ca-
pitanul, care are si el aprópe tOte adaosurile, adecd mediat, ati putut
fi culese informatiunile noir& Dar Constantin a avut probabil inaintea
sa textul slavon insusi al insemndrilor. In sfirsit, pdrerea eà notitele
ar fi fost introduse in «Anonim» de continuatorul corpului brancovenese
de cronice pana la 1733 trebue inlaturatd: in secolul al XVIII-lea, Cons-
tantin Cdpitanul era cunoscut in Tera-Romanesca i cdrturarii Orll
nu mai sciail slavonesce; continuatorul ar fi luat scirile nouO din
Chpitan, in forma in care se gaiseSc la acesta, dacd el le-ar fi incor-
porat la ,Anonim».

c) Pe vrernea Mircescilor, dar de un adversar al familiei, de un ca-


lm& probabil, care se Infiora de cnedumnecleiriley luT Mircea Ciobanul

www.digibuc.ro
312 N. TORGA.

O. riu uith nici una din därile puse pe téra de acésta sernintie dom-
nésca, s'a redactat o cronica a lui Mircea-Voda §i urma§ilor sal. Ana le
analOge, nu mai scurte, existail §i pentru epoca ce se intinde de la
Négoe pand la Mircea Ciobanul §i, in proportiuni potrivite cu impor-
tanta acestor Domni, pentru eel doi succesori ai lui Michnea II. Corn-
pilatorul le-a tradus pe tote din slavonesce §i a facut ast-fel o punte
de povestire de la biografia desvoltata a lui Negoe pand la cea, nu
mai putin intinsa, a lui biografie de care vorbim acum.
d) 0 domnie importanta iI gdsesce u§or istoricii. Dintre calugaril
pe cari II protegià Negoe, i s'a aflat un biograf, Gavriil Protul. Michaiü-
VitOzul §i-a gasit cantdreti printre Greci Palamed, dascalul de la
Ostrog, Stavrinos Vistierul (1), amindoi membri ai poporuffil din Orient
care a§tepta mai cu nerabdare (Pim liberdril de sub nelegiuitul §i
sélbaticul jug al Turcului. Michaiii-Vodd insa era dintr'o familie pri-
vilegiata din fire: ar fi fost neadmisibil ca fratele lui Cercel sa nu se
gandOsca a transmite urma§ilor, intr'o povestire oficiaM, faptele sä-
virite de dinsul. Se scie ca Logofkul Tudose redacta un asemenea
diar, pe care Domnul Ii aproba, Andreiti Taranowski 11 traduse in po-
lonesce §i Silesianul "Walter il prefacii in latinesce, amestecandu-1 cu
sciinte proprii §i incurcandu-1 in destul, prin stil ca §i prin felul de
prelucrare. (2)
Cronica lui Walter, Res gestae Michaelis, e dad cronica domnosca
a lui Michaiii-Voda. Se credea §i acésta e o dovadd de extraordi-
nara uprinta cu care barbati serio§l pun in circulatiune la noi päreri
menite s in§ele o lume intréga,se credea Ca povestirea intercalatá
in cAnonimul Cantacuzinesc z. e tot cronica lui Teodosie.
insa acésta din urrna merge pina la 1597, pe cand cea-lalta cuprinde
161 a domnia lui Michaiii. Nu numai atata ; dar nu existä intre cele douO
lucrari alta aseménare decal a subiectului. Pentru moment, fiind-ca
vom reveni aiurea (3) asupra biografiei din cAnonim», ajunge sä spu-
nem cele ce urmOza:
Cronica din «Anonim2. nu 'kite fi a lui Teodosie, fiind-ca-1 face sa
mérga inteo solie, in care era vorba sà mOrga, dar n'a mers. (4) Ea

(1) De cronicele grecesci relative la Michairl-Vit6zul, precum 0 de cele-lalte isvóre


ale istoriei acestui Domn, me voii ocupà in prefata la vol. XII din colectiunea
Hurmuzaki.
(2) De cronica lui Walter me voiti ocuph tot in prefata anuntatil in nota precedent4.
(3) V. nota 2.
(4) Cf. Anonimul, p. 298 si notitele asupra acestel arnbasade date de mine in me-
moriul Documente, citat i mai sus, p. 482,

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 313

nu e o cronica de Curte, fiind-ca Michaiti dispare une-ori in dosul boerilor


sOl,fiind-ca rescOla lui contra Turcilor e aratata ca o rescOld a Orli,
in care Domnul nu intervine de loc. (1) Ea e pOte numai o cronicd a
Buzescilor, desi intr'un rind autorul e aspru pentru boeril lasati de
Michaiil in Moldova, boeri intre cari era i Preda Buzescu (2) : in adever,
Buzescii se gasese tot-deauna in linia intaia in povestire, mai des po-
meniti deck Banul Mihalcea, iar la omorul Turcilor in Bucuresci se
spune, cu o atentiune semnificativg, ca. Stroe Buzescu a fost ranit «la
mana stangaD. (3) Autorul era un boer, dar nu un boer mare, intim al
Domnului, fiind-ca, minunat informat pentru faptele de rasboiii, publice,
el se insela forte des asupra negocierilor secrete si planurilor lui Michaiil,
cunoscendu-1 Irish soliile trimese. E un spirit esact, dar simplu, care
are, intre transitiunile cele mai dese: «Se intrista fOrte D. A cunoscut p6te
limba latind, cad]: scrie «SigrnonD (4), nu «Jigmon», scripturd, imputd-
ciune, Rudolful, canceriul (cancelariul), Andreias, nu Andreias. In sfir-
ea, ceea ce e de extraordinara insemnatate, acesta e primul cronicar
care a scris in rominesce. <<Anonimul cantacuzinesc* i-a crutat forma
archaica, i acesta forma ne trimete la epoca lui Michaid-VitOzul. Cine
s'ar indol despre acesta, studieze cu atentiune vocabularul si mai ales
sintaxa acestei cronice in paralel cu vocabularul i sintaxa instructiuni-
lor si expunerilor romanesci de la Michaiil-Vitézul. Cu greil ar semena
mai bine limba in done documente literare.
d) POte tot acest boor prieten al Buzescilor a scris rindurile din
compilatiune consacrate domniei lui Simion. In adevér, se spune aid cá
familia se «viclenise de catre Michaiii-Voda >, dar marele rol jucat de
Buzesci in expulsarea Moldovenilor i Polonilor lui Movilä e expus
cu caldurd i interes:
e) Helladius (5) rnentioneza o editiune muntena, anteriOrd lul $erban
Cantacuzino, a operel lui Stavrinos, care cuprindeh, ca tOte editiunile ul-
teriOre, aldturi cu poema Vistierului, opera lui Mateill al Mirelor, ash in
cat se pare ca cele done scrieri grecesci circulail reunite in manuscripte.
Dupg acestä problematicà tipariturd saü dupa un ms. compilatorul
(1) c*i. se strinse toti boiarli, marl i mid, din Oa Ora, si se svdtuird cum vor
face sd isbdvéscd. Dumnedeil Ora din mainile pdganilor. i, (Med ve'durd cd intealt
chip nu se vor puté isbávI, deacil ei dim:* nurnai cu bdrbdtia sd redice sabie
asupra vriljmasilor. Deacil socotl Michaiil-Vodd ) (Anonimul, p. 277).
(2) P. 298 : < Cu catd bncurie merserd, cu athta rusine fugird, i nripustird Ora..
(3) P. 278.
(4) Dar in manuscripte avem Jignzon, in tote cred.
(6) Status praesens Ecclesiae graecae, p. 11; ap. Legrand, Bibliothegue grecgue
vulgaire, t. II p. LXXXIII,

www.digibuc.ro
314 N. I ORGA

traduse, intr'un timp cand clasele n6stre culte sciati bine grecesce, pe
Mateiti, II traduse prescurtandu-1. La acésta traclucere furl adaose no-
tite, p6te, dupa insemnarY scrise, de provenienta nesigura si altele dupd
traditiune, precum i, pe alocurea, cate-va explicatiunt Cat privesce
pe cele din urmal, cAnonimuN adaoge la numele conspiratorului Bar-Tan
mentiunea Ca acest boor era din némul Bucsanescilor, iar la domnia
Jul Antonie el MO pe unul din boeril de earl vorbesce, si earl II erail
cunoscuti personal, de acest Bucsdnesc, spuind ca Staico Paharnicul
era fiul lui «Barcan de la Bucsani». (1) Cronica hit Mateiti conduse ast-
fel pe compilator pinh la domnia a doua a lui Gavrilas Movild. (2)
f) Destul de pe scurt e redactata periOda de la 1618 pand la domnia
WI Leon Tor-1w, injghebata si ea dupd traditiune si ceva notite scrise.
Domnia a doua a lul Radu Michnea e aratata numai prin durata eT ;
in domnia lui Alexandru Coconul se vorbesce despre réscóla calara-
silor i ridicarea pretendentului Paisie. Despre Alexandru Bias, in a
doua domnie, iarasi nimic decat durata carrnuirit De o reproducere
intocrnal a unel cronice anteriOre nu Vote fi vorba aici, din causa scur-
timil povestiril si din faptul cà, vorbindu-se despre o navalire de Ta-
tart se spune Ca locul rérnas pustiii din pricina lor se vede «pand
astacji). (3)
g) Domnia ml Leon-Vodd e descrisa cu totul tendentios in Anonim.
Aid ea e numai prefata de prigonire a domniei lui Mtoiü Basarab.
De la inceput ni se vorbesce de originea Jul Mateiti, de situatiunea sa de
fermier de dari sub Leon ; apoi autorul trece la sOrta grea a acestor
stringëtori de imposite, la fuga lor peste munti, la intórcerea pribe-
gilor armati si la ciocnirile lor cu 6menii domniei. Cum se si cuvine
intr'o cronica oficiala, precum e cea reprodusa aid, Mateiti nu cere dorn-
nia, ci o primesce (ceea ce nu e adevérat); Abaza ofera tronul muntén
meritosului boer.
h) Cronica lui Mateiti-Vodä ocupa intrégd acósta despartire. E forte
pe larg fata cu expunerea de pand aici. Ca la istoria lui Michaiii-Vitlzul,
intilnim pretutindenea date precise, ceea ce insémnd o redactiune in
paralel cu evenimentele. Ceea ce nu se intilnesce nici odata in restul
compilatiunii (4), aici avem discursuri: se reproduc dou6 cuvintarY pe
earl Mateiti le-ar fi tinut ostasilor sel in lupta de la Finta. Miraculosul

(1) Cf. IV, p. 306 ; V, p. 6.


(2) Cf. memoriul ante-penultim, primele pagine.
(3) P. 311.
(4) Mara de al WI Alexandra I1ia (p, 308), care e luat din Mitropolitul Matelf1.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 315

intervine in favórea eroulut, ca in ori-ce opera de glorificare. Vorbind


de plo'ia de la Finta, scriitorul panegirist se exprima ast-fel : (<*i pi-
ehturile era gróse i virtOse ca o piatra ; unde-1: lovia ticalosii [de
Moldovenl], indatä cadea de pre cal josd> (1)
Ultimele evenimente din vieta Domnului, in lupta cu destrabalarea
victoriOselor sale trupe, sunt povestite cu indignare : Seimenii i «né-
mul dorobäntescb sunt nisce «turbati», nisce <<poret far' de nict o ru-
sine», si cronica ne infatisézà cu durere pe Domn stand tret 4ile «obidit, ,
cu Curtea sa, inaintea portilor, inchise de revoltati, ale capitalei lul. (2)
Manuscriptul care cuprindea vieta lui Mateiil se termina cu «isvodul
cartii lut Teofan, Patriarchul Terusalimului», un decret patriarchal intr'o
cérta de calugari la Sfintul Mormint (1634). Se spune la sfirsit cà
decretul e tradus de un Simion, al doilea Logoföt. S'ar putó ca tot
acest Simion sä fi scris 1 i cronica, precum se pOte ea un copist s fi
adaos bucata acésta la opera biografulul lui Mateil Ori-cum ar fi, corn-
pilatorul, luand viéta lui Mateiil, a luat cu dinsa si acest apendice, care
nu prea aveh mare rost, se intelege. (3)
i) Cronica oficialil a lut Mateiii fusese continuata de particulart. Un
necunoscut scrisese, de sigur, viéta MT Constantin Basarab, succesorul
Jut Mateiil i cumnatul lui Constantin Cantacuzino. $i acésta domnie
e fOrte pe larg descrisd, cu destule date precise, nume de boeri ji
amdnunte. Cronicarul tine cu Domnul in conflictul ce are acesta cu
soldatil sOT, dar acésta nu-1 impedica de a ni-1 represinta, ceea ce War
fi facut un cronicar oficial, in urmatorul chip : «numai cc se uita cu
ochii ca un dobitoc, si la unit si la altib. Póte in original Inca existail
exclamatiuni naive ca acOsta : «0 ce de mart i multe reutati aá facut
diavolul némului romanesc inch din inceputul lumit, de la mosul nostru
Adam !» Aid se afia si frasa, atribuitä, fard drept, lui GrecOnu, frasa
patriotica care sunä ast-fel : cDe act si acest nérn romanese, 'Ana all
fost dragostea in mijlocul Mr, Dumnedeil ail fost cu diniI, ca nu i-au
calcat alte limbl straine, si all facut multe vitejil si ail trait in pace
buna.>
Se pOte ca domnia lui Constantin Basarab, atat de apropiata ruda
a Postelniculut Cantacuzino, sa 11 fost notata 4i cu di In casa acestuia.
(1) P. 325.
(2) P. 327-30.
(3) P. 330-4. Párerea Ca avem a face cu o bóta de copist se intilresce prin aceea
ca, d. ex., ms. Istorict Pri-Rumeinesci, de la Oradea-Mare, dup5. ce repetä, in litere
colorate, scirea despre rMirtea lui Mateiii-Vodä, trece de-adreptul la domnia lui
Constantin,

www.digibuc.ro
316 N. IORGA

Rolul Postelnicului e trecut insa sub tacere, pOte fiind-ca n'a jucat
un rol Cantacuzino. De la, Radu Michnea incepe perioda de lupta si
de glorie a Cantacuzinilor, i credem c, pand la Grigorie Ghica, corn-
pilatorul reproduce, dar, de sigur, dandu-le o forma none', nisce notite
sail chiar o cronica a familiei.
Radu Michnea, caricatural el insusi prin visuri atat de nepotrivite
cu insusirile lui reale, e presentat in caricatura. Cel dintaiil Domn
cdin Tarigrath care s'a atins de Cantacuzinesci e infatisat ea un «Grec
camatariii» pe al cdrui tatti l'ar fi chemat «Iani Surdulh, i «numele din
botezv al lui Radu insusi ar fi fost «Franti... (1) Nota dusman6sa, satiricd
domnesce de la un capel al povestirii la cel-lalt. In schimb, pove-
stitorul pomenesce pe eel doi fit mai marl ai Postelnicului, Draghici
si Serban, i insista asupra rolului ce ail jucat. El dd, desi are putine
date, data precisa a fugei la Brasov a lui Constantin : 16 (26) August,
Marti, diminéta.
Scurta domnie a lui Gheorghe Ghica, indiferenta din punct de vedere
cantacuzinesc, e povestità forte palid. Dar Postelnicul apare in plind
lumina cu prilejul mazilirii acestui Dornn. Constantin, «bunul crestin
si vrednic de slujba,, intervine cand Turcil voesc sa ucida pe Domnul
mazil i sa dea tera lui Mustafa-Pap de Silistria. El impaca lucrurile
si e insarcinat eu desemnarea noului Domn. Avem inaintea ochilor
nostri rugarea lui Constantin, devenit arbitrul situatiunii, de catre toti
eDomnii greet tarigradeni». Postelnicul se identifica cu interesele terii
sale adoptive: el alese pe Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica, pa Gli-
gorassco, fiind-ca era nascut i crescut in tora i o cunoscea. (2)
Scriitorul, care e un om cu culturd bisericOscá, vorbesce numai in coin.
paratiuni biblice, zugravesce apol marele act de nerecunoscinta al lui
Grigore-Vodd in stilul unui hagiograf, care zugravesce mOrtea unui sfint
pedepsa care cade asupra vinovatilor de sacrilegiil. Pe cand Domnul
se afla departe in expeditiune, incunjurat de trel dintre fiii Postelnicului:
Draghici, erban si Constantin, D6mna (Maria Sturdza) si «dou6 vase
rele, unul romanesc, altul grecescD : Stroe LeurdOnul i Dumitrascu
Vel-Vistier Teirigrdanuh (un Cantacuzino ; preteritiunea e caracteris-
tied), pirOsc pe bOtran ca face intrigi cu Turcii dunareni i opresce
stringerea birului. Intors, Grigore se pórta cu Constantin Postelnicul
ca Pilat cu Christos. Das la Snagov spre cliva de 20 (30) Decembre 1663,
Constantin e sugrumat in séra acestei dile, «in trapezaria manästirii». (3)
(1) P. 346.
(2) P. 358-9. Cf. scrisorile din Magazin, I, p. 394-8.
(3) P. 361 si urm.

www.digibuc.ro
CROXICELE MIINTENE 317

La vestea omorului, a cdderil acestui «stalp mare» epitetul a fost


aplicat en un secol inainte, de Greci, lui Michail Saitanoglu, bunul]lui
Constantin (1) <tra se 'nisch', si prang Cu dinsa tOte tèrile earl Pail
sciut i cari nu Vail sciut.. Domnul, prins de cdinta lui Iuda, se spo-
vedesce indatä Mitropolitului Stefan. Constantin Pdharnicul, fiul Jul
Radu rarzarul i unul din sfaluitoriI crimei, unul din eel ,<ameste-
cati la sangele Jul Costandin Postelnicub, e ucis «ca un cane» in noul
rdsbohl ce se deschide in TJngaria ; tot nOmul lui ar trebui sd se dis-
trugg, i eel cce ar fi parte bdrbdtOscd sa se scopOscd». Alti vinovati,
Preda Bucsanu i Ivasco Cepariul, nu mai revin nici el de la expe-
ditiunea din Neuhdusel, i scriitorul exclamd : «Dómne, judecd-I cu matca
focululb) Un copil in fasd al Domnului se imbolndvesce in curind.
Sdrid ca unul de trei-cleci de ani, si tot zbierd i ipa ca cail, p"and-si
deate duhub Grigore insusl <Il perde mintea i sfatul», fuge, trece
qin Ora nemtéscd, de vide acolo §i s'ail facut papistas». Aid se man-
tue eel dintaiii manuscript cantacuzinesc, redactat in forma lui ini-
tiald dupd fuga lui Ghica (1664) (2), dar inaintea intOrcerii lui apropiate
in domnie.
De aid, de sigur, compilatorul povestesce singur, din amintire i dupd
isvOre orale. In loc sd dea o formä bisericOscd povestirri altuia, el
scrie insusi intr'o forma bisericéscd, identicd cu forma in care ni se
presintd In compilatiune lucrarea predecesorului sOil. tntâiü, el semnéz
povestea unor boiari rel ce ail fost in cjilele lui Mateiil-Vodd : anume
Ghinea Vistiariul ce i-ail jis Tucala, i Radul Armasul ce i-ail clis
Verzariul». (3) Acésta e o glosd la cele spuse marsus despre Constan-
tin, fiul Jul Radu. Crudhnea si instinctele lacome ale tatdlui sunt ex-
puse pentru a ldmuri purtarea fiului. Se vorbesce de .avutia rea de
Mamon» castigatd de Radu Domnului sëü, i de grOza ce inspira. cCa
un drac numal ce tusid i arunch cu buzduganul in sus, si cine-1 audid
se ascunded de glasul luI.» Se trimete de câte-va ori la 4storia Jul
Mateiii-Vodd», care nu e scrish deci de autor, dar cuprinsd in cule-
gere.
Cdte-va an aterne formOzd transitiunea, apoi incepe «povestea de cine
(1) V. Anal. Ac. Rom., Ser. a 2a, Sect. ist., XVIII, p. 18.
(2) V. mai sus, in acest volum, p. 213.
(3) P. 365-7. E de observat eà ms-le Anonimului din corpul brâncovenesc pre-
lucrat i continuat pand la 1733 pun acest paragraf la locul seil, in domnia lui
Mateiti. TradueStorul german al Anonimului (ms. 139 al Bibl. gimnasiului evangelic
din Brasov) observA si el (p. 239): «Dieses gehört biss hieher in das Leben des
Mathe Vodens gesezet zu werden.

www.digibuc.ro
318 N. IoRA

aü venit Domn in urma lui Grigorie-Voda». Radu Leon e forte mal-


tratat: i se imputd cd a domnit cu «draci» de Greci «lesinati», cä a
prädat téra fara a-s1 aminti de cpatimele Ghinii Tucala si ale Radu-
lui Verzariul., ca a pus sà se otravOsca Draghici Cantacuzino, care-1
procurase innoirea domniet
Din contra, Antonie-Voda, omul Cantacuzinescilor, e acoperit de
laude ; se insémnd cjudecatile lui drepte»; satisfactiunea acordata fiilor
si jupanesel «rgposatuldf Constandin Postelnicul» i pedépsa lui Stroe,
calugarit Silvestru, cu told preferinta ce avea pentru numele de Mo-
hammed. Lupta cu Balenit condusI de Vistierul Hrizea i lAtranul
Vornic Gherghe, e descrisd cu patirna: ei, formati in «céth spurcata»,
ar fi incercat mOrtea triadel, care conducea. afacerile Banul Mares,
Logofgtul Radu Cretulescu si erban Cantacuzino.
UrmOza istoria persecutiunilor suferite de partida cantacuzingscd sub
Grigore-Voda, intors cu aceleasi simteminte fata de casa Postelnicului:
o istorie de inchisori, chinuri, pribegiri, de prigoniri. ca ale lui qMaxi-
mian si Diocletian». Se citéza «Marele Vasilie», si erban, fugar, e
asemuit cu personagii biblice. Partea acOsta se dovedesce ca e scrisd
de compilator, deci sub erban-Voda, prin aceea ca Ilinca, mama vii-
torului Domn, e numitä «Dómna Elena», iar fifi eI «coconi», titlu ro-
servat fiilor de Domn sag fratilor hit (1)
Duca, venit prin sprijinul Cantacuzinescilor, incera o politica de
basculd, rdzimându-se and pe unul, cand pe altul din cele doug par-
tide, «cete >, cum se dicea in limbagiul timpulut incercand pe la sfir-
sit sa le impace, fdand, cu prilegiul expeditiunii a doua de la Cehrin, o
caimdcamie mixtä, in care erban stateà alaturea cu Stroe, cu Hrizea,
cu Gherghe. (2) Un asemenea Domn egoist era, firesce, neplacut Canta-
cuzinilor, i cronica lor nu uita lacomia lui Duca, 'ardtand, in acelasi
timp, prin minunl, protectiunea divina a familiel Postelnicului.
Domnia luI erban e redactatd din bucdtl, probabil de aceeasi per-
sOnd. Una din aceste bucdti merge 'And la mOrtea Alexandrei, fiica
Domnulut mdritata. cu Gligorascu, nepotul de fig al bOtranuldi Gher-
ghe Bälénu, a cdrul' mOrte e aratata ca o pedgpsd dumnedegsca.Casato-
ria ins4 e pusà intr'o lumina' favorabild numai pentru Domn, care,
aducOndull aminte de povetele Evangheliet ertase pe dusmaniI sgi

(1) V. p. 10-11.
(2) Ash ne spun si Anonimul si Constantin Capitanul (Magazin, V, p. 17 ; II,
p. 14), dar e de observat ch. Anonimul incurca cele done' expeditiuni la Cehrin (1677
si 1678).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 319

giai némului ség. Consideratiunile banale, forte pe larg intinse, cari yin
clupa scirea mortii i ingroparil, séména cu un sfirsit.
Apoi, sub $erban Inca, s'a adaos un nog capitol, despre negocie-
rile Domnului cu Nemtii, capitol slab legat cu cele precedente. 0 altä
continuatiune, dar nu o continuatiune oficiald, fu redactata sub Brânco-
vénu: manuscriptul intrebuintat de Laurian si Balcescu n'o cuprinde,
fiind-ca e manuscriptul oficial mavrocordatesc. Ea a fost insa cunos-
cuta lui Engel, care a intrebuintat traducerea, de cdtre Filstich, a
corpului neoficial hr-ancovenesc.

Acest corp neoficial e compus din Anoniin:, si din Grecénu, ca


si corpul oficial. Dar, pe când in acesta, opera lui Grecénu e legata
slab numai cu domnia lust $erban-Voda, a carui mOrte e pomenita abià
"in trOCat, In putine cuvinte, trimetêndu-se pentru faptele lui la croni-
carul anterior: «caci razbóe i turburari intre aceste doa impOratii
s'aii intimplat, care la viata acestui $erban-Voda pare-mi-se eà scrise
vor fi», pe cand nérnul Domnului mort i sOrta lui se trec sub tacere,
continuatorul se ocupa pe larg de ultimele acte ale domniei marelui
Cantacuzin, consacra rinduri imbelsugate familiei eernase pe urma lui.
Dupà acésta, continuatorul necunoscut daca nu e insusi compilato-
rul cronicei povestesce alt-fel decht Grecénu, cu mai multe si mai
plastice amanunte, alegerea i intronarea lui Constantin-Voda, fata de
care, fara a atinge marginile lingusiril de Curte, e insufletit de cele
mai bune dispositiuni. 0 legaturd artificiala, nu tocmai dibace, ne con-
duce, in sfirsit, de la acésta continuare la capitolul 6 din Grecénu,
ash cum il cunOscem in forma sa definitiva.
Manuscriptele cari dag numai continuatiunea neoficiala Meà a o
lega de opera lui Grecénu, din care cuprind numai la urma, fara
nici o transitiune, capitolele 5-9 (acest din lima capitol e intrerupt
la p. 144 din editiunea Magazinului, la cuvintele: d3reda Prorocénu gi
Mateig Balaconul, vèru-ség>)), iar in locul capitolelor 36-7 din Gre-
cOnu o povestire proprie, aceste manuscripte sunt: manuscriptul ro-
mânesc din secolul al XVII-lea pastrat la Oradea-Mare si cele douO
manuscripte mai complete de traducere germana (al treilea e un simplu
caiet, care se opresce in inthia jurnatate a secolului al XVII-lea) din
Brasov.
Manuscriptul copiat de Mitropolitul Antim infatisézà cronica intr'un
chip mai complet. Aid' se face legatura cu GrecOnu in felul amintit
mai sus, si cronica oficiald a domniei lui Brâncovénu e transcrisä
pe urma in intregime, fara adaosuri, dar i fàrà prescurtdri, pana la

www.digibuc.ro
320 N. IORGA

capitolul 41 din redactiunea definitivd. Acest capitol e tdiat brusc la


cuvintele: cEnicer Aga cu Cu lcbebaid. I cu Zagargl-basa», afldtóre pe
p. 339 din editiunea Magazinului.
Acéstd continuare n'a lost tiparitd nici odatd; de aceea e de nevoie
s'o analisdm aid, reproducAnd textual pdrtile mai insernnate. (1)
Dup' aceast[a], temkndu-sk erban-V5dk ea nu carea cumva in zilele lui
Sh cazk t[a]ra la vre-5 nev5e sau la vre-5 r5bie, au de cktrk Turci, au de
ektrk Nearnti,ce sk luptà eu dknsii cu multe mestesugur[i] in t5t fealiul, sifkcu
sfat mare cu t5t b5iarii lui, alegknd 4 boiari mari, anum[e] Iördake Cantacu-
zin6,1V[e]1-Spat[ar], frate cu erban-Vöd[k], si pre C5standin Bklkceanul, V[e]l-
Ag[k],ginerele lui, si pre nepotu-sku erban Cantacuzin, cHk DrkghicibivVel-
Spat[ar] Mkgureanul, si pre lerban V[e1]-05mis, cnit Pkrvulu Vist[ier] 5t Ani-
noasa; pre acesti 4 bblari i-au trimis s5li la inpkratul crestinescu Le5cp-Olkdk
de la cetatea cea mare ce Sk chiarak Beciul, cu ckrti i cu darur[i] seumpe,
fkcknd erban-IrOd[k] innaintea feate lui mare rug[k]ciune ca sk tinzk pijrknea
lui asupra tutur5r gheneralesil5r, ckt sknt capete asupra tutur5r putearni-
eil5r osti ale inpkrktiei sale, ckte sknt trimise asupra pkgknilor Turci, ea,
dknd D[u]mn[e]zku lör izbkndi, sk pkzeasch si aceastk T[a]rk-Rumkneasek,
ca Sit scOatk din gura lupilor turci, si a leilor tktar[i], precum au sc5s si
MOisi prorocul pre Izrail[i]teanii din r5biia Egipetului, insk cu puteare
d[um]n[e]zkiasek,' atuncea i [a]ra aceasta sk fie inchinatk sup[t]k ascul-
taria inpkrktiei sale, cum au f5st si mai dennainte vreame. Deci, purcegknd
acesti 4 boiari, find in cklktori[e], iar, in urma 15r, s'au rkzkb5lit $erban-
V5cl[k]; plinindu-sk 2 skptkmkni, la Alt OC. zil[e] 29, BMA. 7197, luni demi-
neata, la 2 ceasur[i] din zi, prkstkvitu-s'a erban-Vod[k], dkndu-s[i] fericitul
suflet in mkna lui Dumnezku. EiktIFILVE GM UAW. Deci, intkmplkndu-sk la
pristkvirea lui pkrintel[e] mitr5politul Theodosiia i frate-sku Costandin
Cantacuzinô, biv V[el]-Stolnic, i tOt (sic) boiarii lui, numai de ckt mearserk
la Sf[k]nta MitrOpoliia, i porkncirk de strknserk toti ckpitanii de la tOate
ceatele si.-1 (sic) multime de boiari, man i mici, si din slujitOri, carii Sk
tkmplase atuncea venit dupre in t[a]rk, i toti negutktorii....
Unnézd povestirea alegeril i introndril lui Brâncovénu, povestire
fOrte bogatd si interesantd, care nu se pole asemënd cu descrierea
oficiald, mult mai putin intinsà, din GrecOnu, i intrece chiar expu-
nerea, mai viOie, mai naturald, care deschide Memoriile lui Radu Po-
pescu. (2)
(1) Reproducem texiul dat de ins-ul din Oradea-Mare.
(2) Asupra acestor cronice, asupra atributiunii «Istoriei Terii-Românesci de la anul
1689 incke, continuath de un Anonim. (Magazin, V) lui Popescu, vedi mai departe.
Natura subiectului me silesce a atinge ast-fel lucruri, cari nu vor fi lamurite deck
in alte pdrti ale acestui memoril

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 321

Adunatl, cum s'a vNut, la Mitropolie, fruntasil Oril se intilnesc


aid cu un Capugl-Basa si cu «altl agala turch, precum si cu Patriar-
chul bizantin Dionisie. Ei merg cu totii «la acel ag[k] turcu, de-i spu-
serk de moartea lul erban-Vod[k] si Intrebark de sfat, sk-i inveatk
cum vrir face). Turcul poruncesce, in calitatea lul de representant im-
provisat al Suzeranului, «ca fkrk zkbavk sk-s rkdice D[o]mnu t[a]rk,
Sk nu carea cumva sk s[e] prinzk vre-6 smintealk, Ckei t[a]ra iaste
6colitk de vrkjmasii Impkrktiei». Primind acest rèspuns, el «n'avurk
cum face intr'alt chip> i, sfatuindu-se, aleg «pre un boiar anum[e] ju-
pan C6standin Brkncoveanul, Vel-Lug[ofkt]..., ckci-1 stiia Wt Ck iaste
Intelept si sk trage din Udrasliia d[o]mneasck». Alegendu-1, i se Inchi-
nara, «si tut ca c'un glas ziserk: Inteun ceas bun Sk ne fie Mkriia Ta
D[o]mnu pknk la adknci bktrkneate». Adus la Mitropolie, Teodosie-1
introduce, luandu-1 de mang, in altar, «prin poarta mare inpkrkteasck,.
Constantin-Voda II, Basarab ca i cel dintaill, din predecesorul ca-
ruia II coboria némul, Incunjurd altarul, sdruth masa sfintd, Evan-
ghelia i crucea, ingenuchiand apol Inaintea pristolulul, (di au cetit
m[o]l[i]tvie de domnii asupra capului> Patriarchul, incoronatorul Im0-
ratilor crestinl, care mantui bine-cuvintându-1 cu o bine-cuvintare ce
aduse rOdele.
Apol, noul Domn se aseza In Scaun i i se cânta mora A-6a. Bo-
eril venira de-i sarutard maim. In curte, unde el apol, preotil 11 pri-
mird cu cantarl. In biserica dornnOsca, intrând, el sdrutd icónele §i-§I
lua iardsl locul, de acum inainte cuvenit lul, pe jiltul Voevocjilor.
Hrmeza cuvIntarile tinute de Constantin-Voda i catre el, cuvIntarl
earl lipsesc in Grecénu i pe carl Memoriile lui Popescu le dad alt-
fel. (1) Reludm iaràI reproducerea integrald.

Atuncea Costandin - VMk au strigat cktrk tot boiarii cu glas de bunk


cinste, zickndu-le: dntt am ascultat de rugkciunea dumneavElastrk, de mi
i-am lksat toatk Mihna si toate miile meale, si mai mult fkrk virda mea
m'at rk(dk)dicat Domn. Acum dark sk cade si dumkneavoastrk sk vk dat
credinta cea adevkratk, cum ck vk vet afla in tUatk vremea lkngk noi cu
slujbk dereaptk Si credinciöask si vet face toate p-drkncile D[o]mniei fkrk
nicf-b indoialk, precurn i n6i ne fkgkduim Sh avkt dumneavöastrk i toatk
t[a]ra de la nUi dereptate.» Asijderea i boiarii inck rkspunserk cum, de vreame
ce au dkruit D[u]mn[e]zku pre Mkriia Ta cu domniia dupre pöhta nUstrk,
skntem bucurUs Marte sk ne dem credinta nkclktitk....

(1) P. 95.
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seat. Istotice. 21

www.digibuc.ro
322 N. TOBGA.

Boeril jurarä unul duph altul pe Evanghelia push in mijlocul bi-


sericei, eredinid i dreptate, «dknd la mkna Domnu-sku si 0 scrisoare
a lar incredintatk, precum iaste mai sus scris». Apoi tóth lumea merse
la Curte, unde se shruth din nog maim Voevodului, cu cuvintele: «intr'un
ceas bun Sk ne fie D[o]mnu i Sk ne stkpknesti cu bunk pace in toatk
viata Mkrii Tale». Dupd acéstà ceremonie, Brâncovénu porunci logo-
fetilor domnesci a scrie Ickrti pre numele lui la tuate turgurile si la
toatk t[a]ra, dkndu-le veaste de prestkvirea lui Serban-Vad si de D[o]m-
[n]iia ntia6 a lui Castandin-Vaevath.
Cronicarul povestesce acum cu pietate ingroparea acelui care i-a
fost póte un stdpan iubit, a lui $erban-Vodh; ingropare, in privinta
chreia Grecénu, omul liii Brancovénu, arunch in trécht cate-va cu-
vinte, pe când Radu Popescu se bucurh cu acest prilej de chderea vrhj-
masului némului séti. (1)
«Rkdicat-au cinstitul trup>, scrie el, «si-1 duserk cu mare cinste.» Aid
la Cotroceni, venird Patriarchil Dionisie i Partenie i Mitropolitul
torn Teodosie, 4cu multime de gumen[i] si de preati, de-i fkcurk po-
grebaniia cum Sk cade, i, tot bl[ago]s[lo]vindu-1, deaderk-1 gr6piei, in
biserica, dupre jetul cel d[o]mnescu, fiind mare jab i plkngere de
Daamna lui, si de (2) coconii lui, si de fratii lui, si de toate rudeniile
lui, zickndk tot : «Du[mnezku] sk-1 iarkte»; i fkcurk pamiete (3) mare,
cu bani la skraci si bucate mulkte».
Tot deosebite sunt scirile continuatorului cantacuzinesc asupra mg-
surilor luate de Vodd pentru a chpgth neapérata, dar nesigura, luta-
rire a «Impgratului». Soli fural expediati la Pdrth, la Pasa-Seraschier
afidtor «la Oblocitk, unde-i zic Cartalk», la Han. Cu acest prilej, adaoge
el, «5 mare minune si mare milk fkcu D[u]mn[e]zku cu di[n]sul». Dupä
doug séptétrihni, doué vesti bune venird: Phrvu Logoretul Cantacuzino,
intors de la POrth, aduse aceea eh «i s'au tocmit D[o]mniia numai in
8 ceasurb>, iar un «agä mare:), sosit cu Postelnicul-Mare, Dumitrascu
Caramanlaul (de la Seraschier), i primit in bubuitul tunurilor, aduse
caftanul. (4)
Dupti ce insémnd ch. «fkcutu-se-au intru tot mare bucurie de Domnu
tknkr» i dd anul suirii pe tron si virsta lui Brâncovénu : «iar vrasta
lui au vast de ani 34» , cronicarul devotat al Cantacuzinilor trece

(1) Grecénu, p. 133 ; Popescu, p. 99.


(2) $i de e repetat.
(3) Paminte, in ms.
(4) Cf. povestirea, mai precisà, din Grecenu, p. 131-5 0 Popescu, p. 97-9.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 323

la expediarea lui Preda Spätarul, cvkr cu Costandin Voevah, pentru


a da nou'd instructiuni ultimilor soli trim* la Viena de Domnul mort.
Vine, dupd acésta scurta pomenire, panegiricul final al Voevodului
*erban:

l*erban-Vod[k] au d[o]mnit ani 10, iar vrksta lui cknd au murit au fast
de ani 55, iar, child au fost el Domn, au pktimit mai vrktas pentru t[a]rk,
Cit vrkjmasii nu-1 lksa, ce-1 nkckjiia in tot fealiul, ca sk-1 surpe din D[o]m-
nie, Sk path hrkni (sic) tara, mai vrktos Grecii t[a]rigrkdeanii; iar .Dum-
n[e]zku tat nu 1-au lksat, nici da mijlocul, ce pre Turcii Ii biruia cu bani,
iar pre Greci Ii biruia cu alte mestesugur[i] ; pre tat vrkjmasi lui i-au
s[u]pus : pre unii cu martea, pre altii cu inchisaarea, ckt nu mai phtea
sckpa nici unul; si de frica lui sk ascundea tat in taate gauril[e], ck-i de-
dbase D[u]mn[e]zku minte i chibzuial[k] mare, si chipul lui era groaznicu,
cknd sktkrease (sic) si pkgknii i alte t[k]rk, si in zilelelui (1) nimea n'au cu-
tezat sk calkce t[a]ra, pkne la moartea lui. Iar Domna Manila i cufiiu- sku
Ghii5rghie I cu 4 cocoane au rkmas In urma lui erban-Vodk, cu jale si
cu multe lac[r]kmi Vkrsate. Iar Costantin Vodk incit nu i-au lksat sit fiie
atkta obidit pre cum au fostk mai nainte alte D[o]mne rkmase skrace de
D[o]mni lork, ce 1-au dat mare cinste, si nu ö lksat pre D[o]mna Sit o bkn-
tuiasck cineva, ce 0 lksat in casa ei sk adihneasck in casa ei, cu coconii, si
sk-s tie satele i moii1e i tot ce va avea cu bunk pace ; asijderea i slu-
gile ei, ckte au avutk, le-au fkcutk chrti D[om]n[u]lk ca sk slujasck aicei
Case,pknk ce vor fi....

Aid se opresce opera continuatorului cantacuzinesc: cele din urrnä


cuvinte ale lui sunt lauda Domnului sëil. Aceste cuvinte el le-a scris,
de sigur, inaintea anului 1689, cand bunele relatiuni dintre 'Minna
lui $erban i ruda sa de pe tronul muntOn incetase, Maud loc unei
dusmanii adinci, care nu se stinse nici odata cu desavirsire. Numal
a doua cli dupa proclamarea lui Constantin-Vodà se putea vorbi asà
cum vorbesce cronicarul de purtarea lui Brancovénu fata de familia
aceluia cdruia II urmä in Scaun. Mai tarcliii, partisanii lui Constantin
IT adusera aminte cà Diimna Maria era Sêrbca de feat, de la Ni-
copoe, fata Ghetii negutatoriul de abale» (2), uitand cu totul Ca Ni_
copolitanul i negustorul fusese Clucerul Gheta i jucase un rol in-
semnat in politica patriel sale de adoptiune. (3) Iar prietenil Do"mnei,

(1) .57 z zilele lui e repetat de dou6 ori.


(2) Grecénu, p. 136. Domnul a feclut aceste rinduri defaim'atóre si le-a aprobat.
in loc de Ghena, cetesco Gheta.
(3) Anonimul, p. 7, 11 ; Const. Cfipitanul, p. 368, 373.

www.digibuc.ro
324 N. IORGA

earl erail §i prietenii lul Bdlac6nu, se grabird sa afirme cu ori-ce


prilej ca mOrtea Jul erban-Vodd nu fusese curata si ca tronul lui
revénià de drept tin6ru1ui Principe Gheorghe, Beizadeaua Iordache. (1)
Dar aceste simteminte nu cuprinserd inimile membrilor familia dom-
nesci cleat dupd 1688.
Cum vom vedé, Grecénu incepe opera sa de la mórtea Jul $erban-
Vodd, §i eine voia O. lege, ca autorul corpului de cronice de care
vorbim, cronica acésta a Cantacuzinilor cu cronicarul Brancovénului;
trebuia sa fixeze legaturi si sa faca supresiuni, neapérate si unele si
altele. Iata cum s'a procedat pentru a face ast-fel o opera mai corn-
pietà cleat corpul de cronice oficial format din porunca lui Constantin-
Vodd («Anonimulh, asa cum e publicat in Magazin, i Grecénu).
Manuscriptul Mitropolitului Antim incepe un noü capitol, intitulat
«De aicea inceapem de poveastia celor 4 boiari carii au mersu la Beciu,
trimi§ de $erban-Vod[k], sk fack jalbk si plkngere la impkratul nem-
teselk pentru skraca de tart, Ch, impresurkndu-o din toate [pkrtile] ph,
gknii de Turci si Tktarki, ckt nu mai putea sk-i sature de nió[i] unele:,
cu cuvintele: «$i, mergknd acesti boiari soli la impkratul nemtescu,
anume Drdache CantacuzinS, Vel-Spkt[ar}, frate lui erban-Vod[k],
ginere-sku Costandin Bklkceanul, Vel-Agk, i nepotu sku $erban
Cantacuzino, biv Vel-Ckp[i]t[an], si erban Comisul Vlkdescul, pre carii
i-au trimis la Amp Oct. 31 (?) A[-ktr 7197,si solii acestia mkrgknd in
solie, plank au ajunsu in Ardeal...» Continua, cu putine schimbari de
stil, capitolul 2 din Grecénu; dar, cand ajungem la mórtea ltd $er-
ban-Voda, intilnim un adaos : «precurn iaste scris mai sus, unde sk
scrie de moartea lui}. Capitolele 3, 4 si o parte din capitolul 5 al cro-
nicei oficiale brancovenesci sunt prescurtate, pentru a nu repeta lu-
cruri spuse inainte cu destule arnanunte. De la capitolul 6 incolo,
avem, cum am mai spus, cronica lui Grecénu.
In fine, un alt manuscript, ms. 196 al Academiei Romane, dupà ce
reproduce in tOte textul manuscriptului copiat de Mitropolit, pand la
sfirsitul cronicei lui *erban-Voda, continua acOstd cronica printr'un
Grecénu prescurtat si deosebit pe alocurea, oprindu-se la retragerea
lui Heissler, cu cuvintele : «Au dat dosul fugind prin Tkrgoviste, de n'au
mai descklecat.»
Acest sfirsit chiar e deosebit de textul lui Grecénu §i, pe cand
(1) Acusgrile in operele lui Dimitrie Cantemir si ale lui Radu Popescu. Cf. si Del
Chiaro (omul lui $tefan Cantacuzino totusl) : «avvelenato da' suoi, come dicono
molti.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 325

acesta da numal, vorbind de intrevederea de la Drägdnesci, cate-va


rinduri earl nu spun mare lucru, manuscriptul nostru descrie precum
urméza. intrevederea :
Arktnd acel ghenerale mare dragoste cktrk Costandin-Vod, rugmndu-1
cu toatk credinta ca sk-1 inveatk ce va face; §i au spus adevkrul, ck aceastk
venire a lui cu o§tile CP au fkcut pe minciunele Bklkceanului, Ck el s'au lku-
dat cum, dupk ce va veni aicea in tark, sk va inchina la dinsul toatk boe-
rimea, toatk tam ; iar n'au fost aa. Deci Costandin-Vod inck i-au spus
tot adevkrul, cum ck Tktari vor Sk vie in tank la dkn§ii i, fkcxndu-i mare
cinste, 1-au ospktat; qi s'au intorsu iar la Bucure0i, cu mare frick....

Se póte fixà ore numele compilatorului, scriitorului in parte al acestui


corp de cronice? E adev6rat ca omul nu trebue s II fost o inteligenta
alésa, nici un- stra§nic chrturar, dar §i Omeni ca el nu erati prea nu-
rnero§i. pe acele timpuri. 0 cercetare atenta intre logofetii cari incun-
juraü pe erban-Voda caci Anonimul n'a fost, de sigur, un boer mare,
precum n'a fost un chrturar de§tept nu va fi inutila. Actele publice
§i private pastrate in archivele Cantacuzinilor §i incorporate in Ge-
nealogia lor pretiOsa ne permit acOsta cercetare.
Vom mntIlnI mai jos numele lui Constantin, fiul Jul Stoica Ludes-
cul, omonimul lui Constantin Cdpitanul, cronicarul, dupd acesta insu§i.
Acest Constantin, pe care A.nonimul II numesce insa Constantin Slu-
gerul, fu acela care aduse nea§teptata veste a domniel muntenescl
a lui Duca. Banuit de boerii vrajma0 Cantacuzinilor eh vine cu sciri
false, «cu minciuni., el fu arestat de acel earl poste putin erati sh-sl
caute scaparea peste granita, pus in butuci, luat, cand siguranta
nouel domnii fu dobandita, in fuga cdtre ArdOlul ocrotitor, §i liberat
abia la Curtea-de-Arge§.
Ludescu 0.01 a fost un personagiii cunoscu6, §i Constantin Capi-
tanul Ii pomenesce §i pe el, vorbind de acest incident tragi-comic. El
era pe langa Cantacuzini un om de incredere, pdrta§ al bucuriilor,
ca §i al restri§tilor familiel. Litre partisanii Cantacuzinilor trime§i: la
ocnd in diva de 15 (25) Julie 1672, cand se aresta familia, avem, pe langal
socrul lui Mateiti Aga, pe langa socrul lui *erban Logotkul, c§i pre
Stoica Logofkul Ludescul, care ail fost slugd beitrelnd la casa rdpo-
satului Costandin Postelnicul). (1)
Acestui Stoica insd i se dddea §i sarcina de a redacta documentele
solemne ale familiei, acele cari aveati nevoie de o forma literara mai
(1) Anonimul, p. 8-9. Staico logofétul Ludescul*, in Const. Cdpitanul, p. 368-9.

www.digibuc.ro
326 N. IORGA

alésd, mai ornatd. Sub un act de impdrtire din 1668, cuprins in Genea-
logic (1), iscdlesce §i Stoica : «beitrdna sluga Dumnélor Stoica Ludescu
logof&tv. Cu aceeaqi calificatiune de «bdtrdnul sluga Dumnélor Stoica
Ludescm>, logofkul II insémnd numele sub «invkatura» staphnei sale
Dómnel Elena, redaetatd la plecarea in hagealicul de la Ierusalim,
«inv'etdturav care nu e un document ca orl-care altul, ci o adevi5ratd
bucatd literard, un lucru me§te§ugit. (2) Când Cantacuzinescil hotdrird
alcdtuirea unel cronice a téril din punctul lor de vedere, la eine se
puteati gandi el mal lesne deck la acest harnic, modest §i Ore-cum
priceput la scris logork al easel ? Impresiunea ce se desface din ce-
tirea ultimel parti din cronica anonimd, parte care e redactatd de corn-
pilator, e tocmal aceea cd cetim opera unel devotate cslugi bi5trâneD,
ca logoretul Stoica.
Si in sfir§it, cum se 'Ate explich alt-fel mentiunea in «Anonim» a
Jul Stoica in propriile cuvinte cu care el ins41 i§l infdti§dzd nu-
mele ? (3)

II. Cronica lul Brancovénu.


inainte de a venl la cronicele partidului opus: a Bdlenilor intAiii,
a partidel anti-cantacuzinesci fdrd cdpetenie pe urind §i, in fine, a
lui Nicolae Mavrocordat, sà studiem continuatiunea Anonimului de
Radu Grecénu.
Dintr'o veche familie boeréscd, fratil Greceni jucara un mare rol
politic §i cultural in a doua jumätate a secolului al XVII-lea: tradu-
Mori de cdrti sfinte, in colaboratiune cu deosebite alte persOne, ecle-
siastice (intro ele duhovnicullui Brâncovénu: Mitrof an (nu Gherman)
Nisis (4) ) §i laice (Pravoslavnica marturisire a WI Petru Movild a
fost tradusä din grecesce de Radu §i de Constantin Cantacuzino), el
ocupard sub Serban-Vodd, dar mai ales sub Bramcovénu, locuri de
frunte in Curtea Domnului. Serban, ajuns Mare-Logofét, hid in &Asa.-
torie pe a §éptea Rica' a lui Constantin-Vodd. Stefan Cantacuzino, suc-

(1) Genealogia, p. 127.


(2) Ibid., p. 379. Documentul are data de 1 Septembre 1682.Un alt redactor de
hartii de familie, care aka tuesce una singurd, mai putin importantd, e tefan Ieromo-
nachul (ibid., p. 363).
(3) Nu cred necesar sa' discut atributiunea cronicei la diferiti copisti, fdcuth in
tr6cdt de Balcescu (Istoria lui Michaiii i Magazin, I, p. 393, nota).
(4) Del Chiaro, prefata. Mitropolitul Mitrofan era Episcop titular de Nisa inaintea
alegeril sale archipdstoreSci (Magazin, IV, p. 61).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 327

cesorul Brâncovénului, era cdsdtorit cu Pauna Grecenu, fiica unuia


dintre frati. (1)
Inca de sub *erban, Radu ar fi primit o sarcind istoricd. Domnul,
nemultdmit de chipul cum se infhtisail in Anonim inceputurile Orli
si vrend, in ori-ce cas, sh dea o bash' sigurd unui viitor istoric al te-
rii, l'a insdrcinat, asigurd d-1 St. Grecenu, biograful strdbunului sét.,
cu alcdtuirea unor liste comparative de date culese din cronice, do-
cumente i inscriptiuni. Un manuscript cuprindend aceste liste s'a
pdstrat si a fost descris de d-1 Grecénu in biografia citatd. El cuprinde
material pentru istoria Térii-Românesci pand tArditi in secolul al
XVII-lea. Am spus aiurea cä pe basa acestor liste comparative s'a
scris in secolul al XVIII-lea o cronologie criticd, superiOrd, pentru
timpurile vechi, ca informatiune, cronicelor anteriOre.
Sd ldsdm insd la o parte acéstd .cronologie tabelard, de care va fi
vorba si mai departe si care nu-i apartine in realitate, si sd ne ocu-
Om de cronica oficiald a domniei Brancovenului, scrisd de Radu, din
ordinul Domnului acésta o i spune in prefata tipdritd, ca o conti-
nuare a letopisetului anterior, pe care-1 citézd si in acea prefatd, &An-
du-I numele de «leatopisetul téril».
Cronica anonimd, fdrd ultimele inddiri neoficiale, merged pand la in-
tOrcerea in Ardel a Generalului imperial Veterani. Seim din socotelile
Brasovului cd Imperialii erail in Tera-Romenescd in luna August 1688.
La 6 Septembre, avangarda lui Veterani inceped a sosl la Brasov.
La 21 Septembre Generalul erd la Bran si la 28 intrà in Brasov. (2)
Rémdned de fAcut legdtura cu domnia lui Bra.ncovenu. Grecénu
povestesce deci trirneterea ambasadei la Viena (12 Octobre) i mOrtea
Domnului (29 Octobre st. vechiti). Apoi incepe a tractd subiectul ce-i
fusese incredintat de stdpAnul oda.
Biograful oficial al lul Constantin-Vodd a descris in lucrarea lui
aprópe tOtd domnia acésta lungd si prosperd. Cel mai complet din
manuscriptele ce poseddm, manuscriptul autograf do la Biblioteca Aca-
demiel Române, merge pând la Pascele anului 1713 (5 (16) Aprilie), cdnd

(1) Dupa Del Chiaro, p. 43. Pupa Genealogia Cantacuzinilor* (p. 561), ar fi fost
sora lor.
Biografia fratilor Greceni, care se pole forma forte amanuntit, ar cuprinde prea
mult loc i, pana la publicarea materialului inedit ce poseda d-1 St. GrecOnu, ar
fi incompleta. V. semnaturile lor in plansa de la memoriul precedent. Cf. ibid.,
p. 243.
(2) V. memoriul precedent, p. 236.

www.digibuc.ro
n28 N. IORGA

Domnul se intórse din Tirgoviste la Scaunul sëb. din Bucuresci. (1) Cum
se .scie, Pascele urmdtOre trebuid O. le petrécd Domnul in teribile im-
prejurdri.
Povestirea e bine orinduità, de un cArturar dibacifi, in capitole,
dintre earl fie-care are un cuprins bine definit. In manuscriptul pe
curat, din care s'au pdstrat in compilatiunea lui Nicolae Mavrocordat
numai 48 de capitole, singurele tipdrite, capitolele aü numere de
ordine i cele mai multe dintre ele i un resumat al continutului. E
o cronicd scrisd cu ingrijire, cu respect pentru adev'er i cu un Ore-
care simt al formel; Brâncovénu nemerise bine alegêndu-si istoricul
domniei.
Iar, dacd asteptd complimente, Brâncovénu nu s'a inselat nici in
acéstd privintd, dar Grec6nu a avut bunul simt de a nu presdrd pe
rind in cronicd aprecierile elogiOse, in dose midi, ci a descdrcat, intr'o
prefata ineditd, pe care Nicolae Mavrocordat a amputat-o färd cru-
tare, OVA povara recunoscintel sale pentru binefacerile stdpAnului.
Nu poseddm in românesce acéstä opera encomiasticd : suntem siliti a
o analish in traducerea germand pdstratd, in dou6 exemplare, la Bra-
sov, in Biblioteca gimnasiului evangelic de acolo. (2)
Prefata, isc1ità de e pr e a smeritul rob al A/Ariel Tale Radu Logo-
Mal din Greceith, e redactatd in tOmna anului 1698, când cronicarul
oficial infdtisd Domnului istoria celor clece anT dintal ai stdpanirii
lui, fagaduind a continua si mai departe sarcina de registrator al
vietii de Curte. (3) Ea incepe cu abstractiunile familiare unui cdrturar
din acea vreme: banalitäti de saild despre «part despre bogatie si
bundtate. Apoi aratd cum sunteminte de gratitudine provocate de
acesta din urmd insusire a Voevodului l'aii adus sä scrie cronica. Va
fi vorba in ea numai de faptele Jul Constantin-Vodd,insusi, ldsdndu-se
la o parte meritele indltatei lui familii, care «despre tatd se cobOrd
din Basarabi, iar dupd mama din imparátOsca vitd a rdposatului

(1) Am cregut indiscret a cere d-lui St. Grecénu permisiunea de a vedé menus-
criptul, tot ask de complet, mi se spune, pe care-I posedd d-sa; d-1 Grecénu prepard
de mull& vreme o editiune critical a cronicei rudei sale, Logofkul Radu.
(2) V. descriptiunea manuscriptelor in lista de la sfirsit. Manuscriptul Academiei
n'are nici el prefata desvoltata.
(3) .In welcher Historie, nachdem ich das zehende Jahr dero Regierung erreichet,
.etc. Noch weiter zu continuiren Dero lobenswiirdige Thaten und hocherleuchtete Po-
Mike und gutte Wercke, die da bis an das Ende Dero Leben und hohes Alter
folgen werden,*

www.digibuc.ro
CRONICELE MINTER E 329

Intru fericire Joan Cantacuzenul., merite cari aü fost povestite de


altii, straini i Greci. (1)
Marginindu-se deci nurnai la istoria patronului sü, Grecénu observa
de la inceput, «ca. politica Mariei Sale se potrivesce deplin cu inv'estd-
tura lui Democrit, care spune in réspunsurile sale &à Domnil i po-
vatuitorii de téra trebue sa fie tot-deauna cu griji, i anume forte
cumpliti fata de dusmanii törii, iar fatä de supusi. blancji i iubitori...
asa. tine Maria Sa fara grija. Tera-Românesca. Nu ingrozesci supusil
ca alti Domni (2), ci .cu iubirea iti castigi inimile lor. Mai departe
spune pomenitul Democrit ca acela de care toff se tern, acela tre-
bue sä se tOmä i dinsul de toff; la earl vorbe se invoesce i Aris-
totel.., (3) Pupa acésta, nedibhcie curiOsa, autorul aduce inainte mo-
tivul pentru care Demostene recornanda Principilor virtutea «pentru
Ca, dacà vor fi rnazi1il, el sà pastreze totusi un nume bun intre Omeni,
cum aflarn dovada despre acésta si in istoria impératilor crestiniz, (4):
Constantin si Justinian, pe urmele carora s'a indemnat i Domnul a
merge.
GrecOnu pomenesce spa devenind mai precis, ajutOrele date de
Constantin-Voda manastirilor din téra i straine, traducerea de carti
«din grecesce in românesces i tipärirea lor, darea la lurn'nd «de fru-
mOse carti grecesci, earl nu mai fusese imprimate», infiintarea «pe so-

(1) «In welcher ich vorbey gegangen bin die Meriten und Verdienste Dero hohen
Familie, welche in Ansehung des Vaters herkommt von denen Bassarabbaischen,
wie auch die miitterliche Linie, welche aus Kayserlichen Stamm herriihret des
hochseeligen Johann Kantacusenul ; derer grosse Thate und. Politien von andern
allen historicis sind beschrieben, nicht nur von Fremden, sondern auch von denen
so glaubwiirdig in Griechenland geschrieben haben.,
(2) Evidentd alusiune la strasnicul Vodd Serban. V. mai sus, p. 323 si Del Chiaro:
*La di lui maestosa statura e terribil tuono di voce . . . Quella smisurata statura e
que' grand' occhi, che mettevano spavento, uniti a quell'orribil tuono di voce..
(3) «Ich versichre dass die Politic Ihro Durchlaucht mit der Unterweisung Demo-
cati (sic) recht iibereinstimme, der da in seinen Antworten meldet die Herren und
Landpfleger sollen zu allen Zeiten sorgfaltig seyn : nemlich gegen die Feinde des
Landes sehr eifrig, gegen seine Unterthanen sanftmathig und liebreich . Und mit
diesem Idioma halten sie das wallachische Reiche ohne Sorge. Du jagest nicht Furcht
ein ihren Unterthanen, wie andere Farsten, sondern pflegest durch Liebe die Gemii-
ther der Barger dir zu verbinden. Weiter saget gemeldeter Democritus: «Welchen
Alle ffirchten, der muss sich auch vor Allen farchten., Welchen Worten auch Aris-
toteles beystimmet .
(4) «Denn, wofern sie von ihrer Macht abgesezet wiirden, sie demnach ein gut-
tes Lob unter den Leuten behalten möchten, wie wir auch in der Historie der
christlichen Kayser hievon Zeugniss linden.*

www.digibuc.ro
330 N. IORGA

cotéla lui de multe §cOle, slavonesci (sêrbesci) i grecesch, binefaceri


pe earl le continua. invètatul boer gäsesce mijloc sa mentioneze in
poclonul sëiI literar, pe lânga scriitorii pomeniti, pe Psalmist, pe Gri-
gore Teologul, pe Joan Gura-de-Aur, pe Platon. Totul se mantue cu
urdri pentru Domn i ai lui.
Cat privesce spiritul istorisirii ce urméza, e spiritul pe care l'a voit
Domnul, care controla, cum vom vedé, in chipul cel mai scrupulos, lu-
crarea istoriografului §i, la nevoie, II dadea de mai multe ori s'o refaca.
AO find, un studiti asupra simpatiilor, antipatiilor, vederilor politice
§i sperantelor Jul Grecénu, ne da felul cum voia Curtea sal se considere
imprejurarile. E un qMonitor Oficial», forte putin ipocrit, din care rr3-
sar limpede ideile i simtemintele lui BrancovOnu.
S'a afirmat ca Brancovénu a fost unul dintre eel call inlaturara prin
otrava. pe Serban-Voda. Motivul crimei ar fi fost politica prea sincer
cre§tina, prea imprudent nemtésca pe care o facea Domnul. Daca ar
fi adevér in acéstä banuiald, ar trebul sà gdsim desaprobarea acestei
politico in cronica oficialà, care e, cum am dis, de o sinceritate de multe
ori cruda. Dimpotriva, pomenind de pasul cel mai indräsnet al lui
Sorban in legaturile-1 cu Curtea din Viena, de trimeterea ambasadei so.
lemne din Octobre 1688, Grecénu, deci. BrancovOnu Insui, socOte cä
mésura era luatà pentru binele térii. (1)
Cronica oficiala nu condamna deci legdturile cu Nemtil, cari, in ca-
litatea lor de cre§tini, i se par preferabili paganilor lacomi de la
Constantinopole. Dar legaturile acestea le aproba numai intru cat ele
nu aduc ocupatiuni, ernari, aprovisionari, intru cat nu chémd in tora
pc) 'Mari, earl sá prade ceea ce a rémas pe urma o§tirilor ccre*tine».
Lucrul se vede lamurit din descrierea expeditiunii lui Heissler.
Toff eel ce aduc pe Imperiali in térd sunt zugravip in colorile cele
mai negre. in rindul Intâi, acela asupra caruia se vede cd Branco-
vOnu arunca tOtä rOspunderea : Constantin Balacénu, ginerele lui Ser-
ban-Voda i unul din solii din Octobre. GrecOnu spune cum vestea de
domnie noua a bucurat pe toff soul, afara din Constandin Aga Ba-
lacenul», care avea planurile sale (anume tutela tin'orului Iordache, fiul
lui Sorban §i cumnatul seil.), care da mare mahnire au venit §i in za-
vistie vrajmapl adevOrului Diavolul Pad adus, §i cu tot feliul de
vräjm4ie asupra tèrii §i a domniei s'ati intors». El face ca o parte

(1) V., asupra legàturilor anterióre ale lui *erban cu Curtea imperialk memoriul
penultim, p. 231 si urm. i Apendicele la memoriul precedent.

www.digibuc.ro
CRON10ELE MIINTENE 331

din soli sh fie opriti de «eel marl» la Viena; consciinta greselii sale
Ii aduce sd nu cuteze a reveni lAngd Domnul sü. Ungurul Ladislas
Csdky, care intoydrdsesce pe cel-lalt sol liberat din Viena, e un corn
viclén i insèldtor si mare mincinos». So'cra, aliata politicà i povë-
uit6rea lui BdldcOnu, ve'duva lui Serban, e zugrAvità ca o eSêrbOicil,
de fen de la Nicopole, fata Ghetii negutitoriul de abale», cdnd scim
cd, ori-care i-a fost originea, socrul ml erban, Gheta, a fost boer de
al Orli si si-a petrecut yiota in luptele de particle ale boerimil mun-
tene. Heissler e un corn trufa i lacom», care se unesce cu eying:kora
Vera», ascultd de promisiunile viclene ale .Agdi Baldcdnu, se cobórd.
din Cdmpulung la Bucuresci pentru a sprilini intentiunile politico ale
acestuia. In descrierea sederii Imperialilor in capitald, e vorba de
«fumurile marl ce acel mueri ['Minna lui $erban] urld prin cap», de
«vinturile baldcinesci», de planurile de a prinde pe Constantin i a
soite de la Nemti domnia pentru Iordache.
Cu tot kat de putind Teseryd oficiald, cu tot atat de limpede des-
thinuire a pasiunilor, e scrisä i expeditiunea din Ardél. Lupta de la Zer-
nesci e o ebiruintd minunatá i grabnicd», un triumf al causel celei
drepte; Heissler, prins, cdruia Domnul II «cld mama», respunde trufas,
ca un bolnav de emegalopsichie»; Baldcénu e ucis fdrd a hid parte la
lupte, ceea ce se pared Curtil a fi un sfirsit prea onorabil pentru un
dusman : «Nu sta in rdsboiii, ci mai de o margine». Fugend e ajuns
de Turd, earl erëü Fad tdiat si Pad fdrdmat». Capul mortului e tri-
mes la Bucuresci «in vederea tuturor», insistd GrecOnu, care mentio-
nézh proverbul: «Cine sapd grópa altuia cade singur intr'insa». $i cro-
nicarul domnesc face urmätorul epitaf neerfator invinsului: «Creded.
in avere, si in cat si in arme, si in vitejii, si in fantasii nebunesci,
si nu scia cd nu este Dumnegeti inaintea celor ce nu se tem de dinsul.»
Cu cdtd pldcere descrie cronicarul intronarea solemnd i inutild a
lui Emeric Tököly, candidatul turc la corCina Ardélului, intronare pe
care a yëgut-o, pe atdt do aspru e cu noul «Craili» si soldatil sel,
când acestia pradd la intors. GrecOnu expune pe larg präddciunile
«pdganilor Cruti», plangerile Domnului, ordinele date de acesta sluji-
torilor «pe Cruti a-i mdceldri», tentativele zadarnice de impdcare pe
earl le face mai Orgill. 'Moly («dar cu ce obraz !»).
Mai departe, letopisetul domnesc nu ascunde competitiunile pentru
tron, vorbesce de intrigile pentru Scaun ale lui Staico Paharnicul, care,
in stdruintele sale, «nu se uith cà nu se del acestea nici celui ce va,
nici celui ce alergd, ci cui va Dumnedeil». Ura din.tre Cantemir, Dorn-
nul Moldovel, i Constantin-Vodd transpare din cronicd, unde se aratd

www.digibuc.ro
332 N. IORGA

sprijinul dat de cel dintaiii vrajmasilor lui Brancovenu si lupta de


la POrta, in urma careia Cantemir ramane «rusinat.. MOrtea domne-
scului adversar al lui Constantin e aratath ca o «scurtare de vieta.
necuviósä,. Originea lui Cantemir e spusa fara incunjur, ca o defai-
mare : «intaiil herghelegiii, apoi lefeciü, apoi i cOus la stégul spa-
taresc aicea in téra. aü fost,.. Un rrisunet din vechia dusmdnie a Can-
tacuzinescilor se intimpina aid in caracterisarea lui Dumitrasco Can-
tacuzino, fostul Domn moldovén, Dumitrasco Teirigrcidénul din «Ano-
nim): tom rü i Med frica Jul Dumnecletb). Dirnpotriva, Grecénu are
numai laude pentru ocrotitul i, in curind, ginerele Brancovénului :
«coconul I Costandin Duba-Voevoth. Mai departe, caderea definitivd
a lui Tökoly, «tocmai ca a lucéférului,, e salutata cu multamire.
In al doi-spre-decelea an din domnia lui. Brancovénu (Oct. 1699
Oct. 1700), se Intimpla iarasi una din multele tentative neisbutite de
a lua domnia bogatului Voevod. In acésta conspiratiune erail ameste-
cati: un boer de tera, ruda cu Domnul, Dumitrasco Corbénu, fratele
Banului Vintila, sotia acestuia Tudosca, un Turc ce se gasib. in Tera-
Romanésca, sotia lui Iordache Ruset, fiul lui Antonie-Vodd (o Ltd a lui
Grigore Ghica), mai multl boeri marl, ca.: doi tirbei, Radu Popescu, croni-
carul, atunci Clucer, Grigore B 'Menu, *erb an Herescu (1), Mateill Corbénu,
Vlaicu Armasul i, in fine, influente persdne grecesci din Constanti-
nopole. Planul fu descoperit de Turc i, and veni ordin de la POrta
sä se triméta tanguitorii, Constantin-Voda ii trimese fárã fried pe toti,
dupa ee-el luase mésurile. Inaintea acestei deputatiuni numerOse, vraj-
masii Jul Brancovénu Il perdurd cumpétul. Boerii Arra trimesi Inapoi,
Domnul, judecandu-i, inchise cat-va timp pe unii dintre ei : Durni-
trasco, Grigore Balénu si Radu Popescu. Un aga, trimes in ancheta,
gaisi tota dreptatea Dothnului.
E interesant felul cum a trecut acest fapt in cronica oficiala. Inteo
prima versiune, Grecénu povestia lucrurile fàrá incunjur : incepênd
printr'un init cu inteles, el dadeà tote numele : Dumitrasco, «nea-
stampérata, lui sotie : «spurcaciunea de jupp.lnésd a lui Dumitrasco,
Tudosca.,, «Domnita, fata lui Grigorie-Vodb, etc.lAfacerea era exprisd
pe,larg, cu tOte peripetille i consecintele sale. (2)
Insa Domnul, care ertase i chemase si in boerii pe unii dintre vi-
(1) Del Monte (v. acest memoriii, capitolul consacrat cronicel sale, nota 1) aratà
(Magazin, V, p. 59) pe Nästureil din Heresci ca al treilea dupá Domn ca bogatie... de
tiganl (sub *erban).
(2) Ms. citat al Academiel.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 333

novati, void ca lucrul sd fie ingropat aprópe cu totul, ca nume macar


sd nu fie pomenite. Grecénu refacti capitolul: in noua versiune, el vor-
besce numai, inlocuind «mitul, cu spusele «filosofilor», de unit «Greci
vràjma§i pämintului acestuia» §i trece forte grabit, dupd ordin, asupra
nepldcutului incident. (1)

Tot in dupla versiune, §i intr'o dupld versiune tot a§à de intere-


santa pentru combinatiunile §i reticentele Domnului, ne e pdstratd cro-
nica lui GrecOnu pentru anii 15 pand la 19 din domnia lui Brdncovdnu
(1703 1708). (2)
Inainte de a ajunge insd la acdstd versiune indoitd, avem de la 1701
pan d la 1703 declaratiuni interesante relative la Moldova. « Antioh, feciorul
lui Cantemir», succesorul (coconului» Duca, e inegrit cu o pasiune de ...
gazetd. Rdzimat pe autoritatea lui Solomon, Grecénu afirmd cd Antioh-
Vodd «suged sAngele sdracilor» ; «boeril de temeiil, pribegesc. Unit
cu Orneni importanti din Constantinopole, Domnul Moldova face intrigi
contra lui Brâncovénu, multumitd cdruia e mazilit. Duca revine, dar
un Duca noil, cu veleitdti de libertate, un Duca, care nu mai e gine-
rele lui Brancovdnu. Grecénu il maltratézd in consecintä : el ne trans-
mite intdiii cunoscinta «celor fall de socotéld lucruri §i chivernisiri
ce WO fdced de Constantin Duca-Vodd» ; ne destdinuesce apol nemul-
turnirea cu acéstd purtare, pe care o simte Constantin-Vodd.: «Veded
cum s'ar dice de omul Mdriei Sale fdandu-se lucruri necuviOse». Nea_
pOrat cd Domnul muntén primesce ca pribegi pe aceia0 boeri mol-
doveni, pe earl II condemnase ca ministri al lui Antioh. Urmézd, intre
cei dol. vecini, ecuvinte pdrintesci de InvOtdturd» de o parte, dovedi
nou6 de «telpiziia sail, mai bine sa clic, blestemdtiia cea grecdscd,, de
alta. Se scie cd in curind Duca fu inlocuit prin Michaiii Racovitd.
CdlOtoria fortatd a lui Constantin-Vodd la Adrianopole, in 1703,
fu unul din momentele cele mai periculOse din domnia Mi. In descrierea
acestor evenimente apare iard§1 deosebirea celor dou6 versiuni.
Inteuna, duonanii de la Porki provoca chemarea lui Brâncovénu.
Urmezd amdnuntitul itinerariil al Domnului. GrecOnu trece la mazilia
§i exilul lui Duca, la intrigile 1111. Ienicer-Aga contra lift' Vodd, la di-

(1) Ca acéstä versiune a r6mas, se vede din mss. germane de traducere din Bra-
pv, cap. L.
(2) Amintesc ea cronica e tiparità in Magazin, II, numal pana la Octobre 7208
(1699). Restul e studiat dupa ms. Academiel.

www.digibuc.ro
334 N. IORGA

sgtoria Ancutei, fata Domnului, la mazilia lui Racovi te. si relatiunile cu


noul Domn moldoven, in fine la nunta lui Constantin, fiul cel mai mare
al lui Brancovenu. Cununia, ni se spune, e fdcutà de lprea cinstititul,
invetatul i blagorocinicul boiarin Costandin Cantacuzino Stolnicul,
mosul coconului Mdriei Salo pomenitului, de vreme ce coconii dum-
nealui aü fost botezat pe toff. coconii Marii Sale». De aceea cere Domnul
Stolnicului «ca Dumnealui insus cu cinstea bdtrineatelor dumnealui
sd sávirsescd. sfinta i legiuita cununie». Vin apoi cdletorii ale Dom-
nului, ordine turcesci, o visità a Patriarchului de Ierusalim, Chrisant, etc.
A doua versiune e mai pe larg pentru caletoria la Adrianopole. Ea
se referd la irnprejurdrile numirii lui Brancovenu, cprecum la ince-
putul leatopisetului se vede». In ea se aratd autorii intrigilor, cari
aduc drumul silit.
Cu prilejul cdsätoriei uneia din fetele Domnului cu Scarlatache, fiul
Exaporitului, Grecenu vorbise de Alexandru Mavrocordat, cu laude,
ca de un oom mare langd Imperdtie fiind, sciut i invetat fOrte». (1) Mai
'Cardin, la expunerea intrigilor tesute de Antioh contra tronului lui
Brancovenu, cronicarul amestecd pe Exaporit Scarlatache murise (2)
intre <<ticà1oiT carl aduc pagubd teril. Data acesta, Domnul autorisd
pe istoriograful sëü sá nu crute epitetele. Caimacamul a chemat pe
Constantin la POrtä, prin staruintele lui Alexandru. Acesta e calificat
ast-fel : (spurcatul i vrdjmasul acela Alexandru Mavrocordat, Marele-
Dragoman al Impel-Wei turcesci, carele p6te fi cä i vOche pizmä si
reutate asupra Domnului in inima lii hrdniia». Gandul ski era O. sc6td
pe Brancovenu <<vi sal pue pre fii-sen. Domn aicea in tOrab. Domnia noud
a lui Racovitä, nunta Ancutei, sunt expuse cu deosebiri de forma. 0
competitiune la tron e povestitd repede. In sfirsit, in ultimele evenimente
din acestä periOdd, Grecénu scade mult din complimentele ce face lui
Constantin Stolnicul. In general, expunerea in acestd a doua versiune
e mult mai intinsä si mai amdnuntita. (3)
?aria' la campania de la Prut (1711), afldm in cronicd, pästratá iardsi
inteo singurd versiune, interesante mentiuni elogiose ale lui Constantin
Cantacuzino : ast-fel, in anul 1709,1a 26 Octobre, el cunund pe Bálasa,

(1) P. 343.
(2) V. ibid., p. 353.
(3) Totusi, iii mss. de traducere germand din Brasov, prima versiune e admish
(cap. LVIII i urm.). SA-0 fi schimbat gandul Brâncovénu? Sà fi fäcut inlocuirea
copistul vre-unui boer cu alte phreri, care ar fi cunoscut insh bruliónele Grecé-
nului ? De obiceiii i ash e si natural forma definitiva e cea din urmA in ms.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 335

fata a ésea a Domnului, cu Manolache Cuparul. Grecénu ii numesce :


«cinstitul §i prea inteleptul boiariü Costandin Cantacuzino, biv Vel Stolnic,.
In 1710, Februarie, Stefan, al doilea fill al I'll Brancovénu, e cununat
de «prea cinstitul §i prea Inteleptul Mein boiar Costandin Cantacuzino,
biv Vel-Stolnic».
De mult Insá, o impacare se Meuse cu Balacenii, cu Ufli dintre din0
macar. Dar Beizadea Iordache tragea Inca nadejde de domnie §i, cum se
scie, el nu o parasi nici odata. In acest an 1710, tinérul Principe se insura,
luand pe Casandra, fata fostului conspirator, Beizadea Iordache Ruset, a
cdreia mama era fata lui Grigore Ghica. Era o casatorie intre dumani
ai lui Brancovénu : descendenta Ghiculescilor, «Domnii sträin i Grecil,
lui Radu cronicarul, a lui Serban §i a Rusetescilor se incuscrira ast-
fel. Totu§i casatoria e pomenitä cu cinste de Grecénu, care arata §i
solia trimésa de Domn in Ardél, la nunta.
In Moldova, du§manil 1u Brancovénu se succedail pe tron. Antioh
venise dupa Michaiü Racovita i Michaiui Racovitä dupà Antioh. Grecénu
urméza a se plange de intrigile Cuparescilor cu Michaid-Vodit. Acosta,
scos ca hain, e inlocuit cu Nicolae Mavrocordat, fiul Exaporitului.
Cronica oficiald munténa arata. pe Nicolae-Voda venincl cu «multime
de Greci Tarigrhdeni, iprodi, iproci,. In mai putin de un an, tinOrul
Grec ar fi facut «nu putine tirancf i napastuiri spre saracii boeri pa-
minteani de acolo i altä saracime;... tiran nemilostiv die di era». Cu
succesorul sü, Dimitrie Cantemir, cronica va fi i ma aspra.
E curios cum inteo cronica oficialä, precum era a 1u Grecénu, s'aii
putut strecura atatea judecati severe asupra Turcilor. Nici intr'un alt
letopiset nu gäsim condemnari mai dese §i mai categorice ale röului
guvern turcesc. Se vorbesce continuti de «multul pés al terii,, de
«poruncile grele», de demnitaril Sultanului, cart sunt: unii «Omeni fOrte
1'61 §i lacomi §i varvarh, altul coin reil §i vrajma4 cre§tinilor, trufa§,
blestemat, iproch. Inteun loc, Sultanul insu§i e aratat in color): nu tocmai
favorabile. Intilnim curent frase ca acestea : «Lacomia cea paganésca
la rugamintile Domnilor i ale supusilor nu s'ail uitat, ce mai mult Inca
iutindu-se....». «Dar asupra tiraniei §i lacomiei paganesca cine 'Ate dice
cuvint?» «Lacomia paganésca mod §i satiti n'are, nici uitandu-se vre-
odata la neputinta tichlo§ilor supusilor,. <<0 ném varvar, nemilostiva
spurcata leage i lacomie phganésca! Cand pomenesce de§ertarea
Camenitei de Turd, Grecénu califica lucrul de «lucru nici odata audit,
nici gandib; cand povestesce infrangerea cea mare de la Zenta, «Sean-
tea,, el d3c1ara ca printr'insa Turcil §i-ail luat plata de la Dumnedeil:
data a lui Dumnedeil plata aeve». Iar, cat despre simtemintele Dom,-

www.digibuc.ro
336 N. JORGA

nului la vestea luptei, iatd ce cetim : (Deci Domnul, find la Tintareni,


precum s'a clis mai sus, la Septembre 8 dile, in clioa Nasceril Ndscè-
torii de Dumnecleil i pururea feciOrei Marfa cand esia de uteenie,
diminOta, aü venit acéstd veste de izbanda crestinilor, cu Stoian vd-
taful de caldrasi, carele se intimplase la Belgrad si, intelegend de
acéstd veste veselitOre de isbanda crestinilor si de stingerea pdganilor,
aü dat slava' lui Dumnecleil i Maical Sfintiei
Dar in 1711, Constantin trebul sà iea positiune Ltd de Turcii, pe cart' Ii
ura, i crestinii, pentru carT II pdstra tOte simpatiile. Un imperat ere--
tin, qpravoslavnic» acesta, se lupth cu Sultanul, acel «Tar Petrtp, cdruia
prognosticurile Ii fagdduiail domnia in Constantinopole. (1) Se scie Ca
BrancovOnu asteptd evenimentele, prieten al aminduror p6rti1or si
gata sd se inchine celei mai tari. Se scie iardsi ea' trecerea la «Mus-
call. a rudei sale Toma Cantacuzino Spatarul, seful ostirii muntene, com-
promise pe Domn in oehii Turcilor, earl de acum inainte Ii nurnOrard
intre haini. E interesant sà vedem cum infdtisézd cronica oficiald acOstd
situatiune indoelnicá i plind de primejdil.
GrecOnu condamnd purtarea lui Mazeppa, capostatul, hiclOnul», si
e dusmanul hotarit al lui Carol XII. Incepêndu-se, prin stdruintele fa-
garului regal de la Varnita, rdsboiul intro Turd si (ImpOratul mos-
chicesc, conform ordinelor primite, Brancovénu ploca din Bucu-
reset la 6 Maid i, iardii din ordin, se opresce la Gherghita. Lipsa de
pásune i hrand 11 face a se strdmuta <<In gura Urlatilor, la Albescix,,
unde multele cereri ale Turcilor fac pe GrecOnu sà exclame : «Cum-
plitd i nesatiosa läcomie a Turcilor !» «Vreme cumplita
Dupd istoriograful séti, Domnul are un singur gand: sa tie Ora gin-
trégd si fdra primejdie de cdtrO amindoaO phrtile, adecd i dO cdtrO
Turd si dO catre Muscali». Gel dintal, siguri cã vor fi bdtuti, cer
intervenirea lui Constantin pe langd Tar : «sh mijlocéscd ca un crestin
catre crestini.. Desi era convins c, ajunsi la Prut, Rush' nu mai pot fi
intorsi Inapol,,Brancovénu primesce bucuros. Dar mediatiunea o fdcea
«Incgi si mai virtos ca pre Moscali sd-i imbunOze, ca adecd sd nu vie
cu vre-o bdnuiald asupra tOrii, si mai ales ca un Domn crestin i pra-
voslavnic. >> cPorunca stapanesca», ca si «cuviOsa cinste i obligatiia
ceaia ce sO cadeax, cdtre Tar, fac pe Domn a expedia ccu dragoste si cu
rIvnà crestinOscd i. fierbinte la impOratul crestin» pe bOtranul boer
Gheorghe Castriotul, biv Vel-Comis, «om cuvios, invOtat i intru tOte

(1) V., despre unul din aceste prognosticurl, tradus in grecesce pentru Branco-
vénu, in 1698, Analele, XX:p. 221.

www.digibuc.ro
CRON1Ot LE MIINTENg 337

iscusit, carele si mai denainto era Tarului cunoscut». Venia «pentru in-
noirea pácil, iar intru ascunsu pentru chiverniséla pamintalui».
Castriotul gasi pe Tar la Ial, dar fu primit reit. Un tradator im-
prudent stricase socotelile tradatorului cu prudenta. Toma, asemenea
cu Iuda, un «organ si vas priirnitoriti de zavistie», uitand cã Domnul
ii crescuse, 11 introdusese in tote tainele sale, muncit e ambitie ca
< eosforiul , carele ati socotit sal pue scaunul peste norurile co-

riului», unindu-se cu margItioli, ale caror nume le da cronica, fug]. la


Rusi, CU cati-va slujitori si cu slugi de ale lui». Mergend in Mol-
dova, el afla pe un alt dusman al MI' Brancovenu, pe «vestitul telpiz.
Domnul térii Moldovel, Dumitrasco-Vodä Cantemir, eu care si mai
innainte vrerne intelegere a vusese, de vreme ce mintea aminduror la
acest fel de lucruri blestematesci i necuviOse bine se potriviia». Du-
andu-se la tabard, Toma spuse «Märiii Sale Tarului» «minciuni» con-
tra Domnului seg. Ast-fel, «iubitoriul de Christos Tear» era acum pre-
gatit si flu priml spusele crestinesci si intelepte ale Castriotului, earl
erail «pentru folosul mai mult a Mariii Sale Tearului». Inainte de a se
da lupta de la Stanilesci, Brancovenu capeta ordin sä se intOrca in
Scaun,r,.unde se gasia, la Tirgoviste, la 28 Iunie (9 Julie). Pe and
Toma plech, impreuna cu Generalul Ronne, la atacul Brilel, Domnul
'Astra atitudinea sa nehotarità, de asteptare : «nici de cum en firea
nu s'au alunecat», scrie Grecénu, sa calce in urmele lui Dimitrie Can-
temir, riul §i nebunul. El n'a cautat, continua cronicarul, nici la «sfa-
turile si indemnarile cele Mira de socotela a unora i altora den boerl,
caret necontenit 11 supera i pe afara multe iceaü, indemnandu-1 ca de
catre Turd sal hainesca si Moscalilor, precum i Dumitrasco Cantimir,
sa se alcatuiasea, lid scrisorile cele cu lauda ale Moscalilor, care din
multa indemnarea vrajmasilor fall de nici o socotela II trimeteh, nici
diselor, scriselor i laudelor lui Ren ghenerariul . , nici universa-
lului, ce Vlasie Stegariul la Mitropolitul Antim pe taina adusése, cu
porunca de zaharele i alte lucruri nechdute i necuviincióse». Intre
ispititorii la trädare, Grecénu desemneza, mai ales, in termini plini de
imputare, pe Antim, care se amesteca ast-fel in «cele politicesci», ce
nu-1 privial
Cronicarul trke la descrierea luptel de la Prut. incunjurati, lipsitl de
provisiuni, Rusii ar fi cerut mediatiunea pe care o refusase inainte. El
da a intelege cà pacea a fost incheiata prin mijlocirea lui Gheorghe
Castriotul si pretinde øà Turd.): ar fi amintit Rusilor refusul. lor dintru
inceput, care ar fi determinat lupta. Apoi, Grecénu urmaresce pe ha-
: pe Toma, pe care Domnul, ertator ciudata ertare! *11 lasa sa
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seer. Istorice. 22

www.digibuc.ro
338 N. IORGA

trécd in Ardél, §i Canternir, a cdruia viOtd ulteriórd e representatà in-


tr'o lumina caricaturald.
De aid, cronicarul Inirà cele urmate dupà rdsboii1; denuntdrile fd-
cute la POrtd «cd. Domnul erh gata sä hainOscà dé cdtre Turd §i sé.
sé alchtuiasca. Moscalilor §i cum cà aü gdtit pentru tréba lor i multd
zaharea2, cererile prin carl Turcii." ispitird credinta banuitului, impd-
carea plangerilor fdcute de Braileni, numirea a doua a luf Nicolae-
Vodd, césornicul ddruit de el lui Constantin, care réspunse «printeo
pdreche dé cdlimari de argint». Negocierile ruso-turce, cu tote inci-
dentele lor, «furtuna cea ticAlOsd a craiuldi *fetescu>,, adecd ducerea
lui.' Carol XII de la Varnita la Demotica, sórta lul. cStänislav Le§censkb
mantue,. ca evenimente politice, cronica.

Cum se vede, ea e un isvor de cdpetenie, nu numai pentru istoria


interiórd a terif i pentru istoria de Curte: biruri, cererl turcesci, de-
plasdri domnesci, serbari, primiri de Ospetl, 'ci §i pentru politica se-
cret& pentru cunOscerea simtemintelor intirne ale Domnuluic felului
cum considerà el pe supu§ii, vecinil §i stdphnif séT.
Dar in acest bogat repertoriil de informatiunI felurite intilnim numal"
oficialitate gold, numal repetarea instructiunilor altuia. Nid o idee
proprie, nici un simtemint personal, nici o apreciare independentä.
Totu§i. GrecOnu erh un om cult, care scià grecesce §i cevà latinesce,
care intrebuintezd neologisme, ca : oratie, audientie, monar§1, guber-
nat (guvernator), incorunat, prezentie («adecà chipub), afard de o
sumà de cuvinte grecesd §i de chte-va citatiuni din acéstai limbd ;
el pomenesce Scripturile, fabule, qfilosofh; e un om care scie sé
compue. Caracterul §ters al cronicel sale e datorit ded caracterului
pe care trebuiâ sd-1 aiba, faptulul cd era, cum am dis, nil aloni-
tor Oficiab. Din punctul de vedere al interesului, cronicariT de opo-
sitiune Ii sunt superiori, i acolo avem iard0 persOne cu fisionomie
proprie.

III. Cronica Balenilor.


Printre du§maniI statornici ai Cantacuzinilor trebue pu§i in rindul
intain 136 lend, carl nu i-ag ertat nid odatà cu totul. Cel-lalti dumani
sunt du§manl momentanf sail personall: numai intre BäIenl i Can-
tacuzini ura a fost dintre urile acelea de familie, earl tree in sangele
generatiunilor urmdtóre §i nu se pot stinge prin nici o tentativd do
impdcare.

www.digibuc.ro
CRONICELE tItINTENE 880

Trecutul familiel Cantacuzino a bine cunoscut (1); trecutul Balenilor


mai putin, atat din punctul de vedere genealogic, cat i din cel poli-
tic. Pentru cercetarea de fata, ajung rindurile urmatOre, earl n'aii
pretentiunea sa fixeze definitiv istoria unei familii, eel mai greil lucru
ce se 'Ate intreprinde in istoria nOsträ.
Pare stabilit cá Udrea Banul, marele General al lui Michaiii Vitézul,
era un BA lén: un document de familie din 1692 il citéza ca stramo§,
§i el fu unul din ctitoril mangstiril balene a Nucetului, careia-i dädti
mo§Il ce se constata apoi apartinênd familiel. Udrea cel omorit in
1601 n'aveà copii, dar mai existail Baleni, carl reclamara i dobandirà
moOenirea mortului. (2) Cel mai important .dintre din§ii era Iva§co,
Vornic in 1632, pe care Leon-Vodd Ii puse, impreuna cu Mitropolitul
Grigore, in fruntea deputatiunii de impacare trimésd la Mateiii Aga in
Ardél, deputatiune ce se intórse prin Brasov la 16 Iu lie ale acestui an. (3)
dva§co Vornicul léntp lud parte in acel* an la lupta de la Plum-
buita (6-7 Novembre). (4) Documente interne ne arata in aceea§i epoch',
la 1641, doi frati Baleni : Badea Postelnicul i un al doilea Udrea Banul,
care-§i act, la 21 August 1652, un testament. Acest Udrea, in 1652
Mare-Arma§, e deosebit de (Udrea Slugerul» ucis de mercenaril re-
voltaT contra lui Constantin-Von. la 27 Februarie 1655, care, acesta,
era un Doicescu. (5)
Cat despre Iva§co, mort dupa 1641, el nu se mai intilnesce. Fiul
ski Gherghe incepti insa in curind sà j6ce un rol de frunte in Ira-
(1) Pentru moment, atrag atentiunea asupra a douS fapte nouè, privitóre la stra-
mutarea Cantacuzinilor in Principate sati`Ja primele lor relatiunl cu Domnil nostri:
Intre copiile de documente turcesci ce se transmit Academiel Romane prin Mi-
nisteriul Afacerilor Straine se Old un ordin al Sultanului cdtre Petru-Vodd din
Muntenia. Din acest ordin, datat din 16 Zilcad6 973, se constatà eà sotul ofensat al
uneia din surorile Domnului nu e, cum se credea 'Ana acum (v. Analele, XVIII,
p. 4), un frate al vestitului Saitan-Oglu, ci insusl acest'restaurator al mdriril Can-
tacuzinilor. Documentul va fi reprodus in prefata vol. XI din colectiunea Hurmu-
zaki.
Fiul lul Saitanoglu, Andronic, e Vistierul Andronic al lui Michaia-Vitézul. Ash in
cat Andronic, tatal lui Constantin Postelnicul, e cel dintabl din acéstä familie care
s'a asezat dincóce de Dunare. V. aceeasi: prefard i tabla alfabetica a volumulul po-
menit.
(2) Hasdeil, Magnum Etymologieum, art. Beilénu, din care am cubes fapte, fara
a adopta ingeniósa, dar silita lor interpretare.
(3) V. memoriul penultim, p. 179-81.
(4) Anonimul, p. 31'7 ; Cf. Memoriul citat, p. 180 (unde trebue cetit 7 nu 5, cacl
atunci a cdclut Dumineca). '
(5) Cf. Memoriul citat, p. 197.

www.digibuc.ro
340 N. MAGA

mintarile de partide, cari se Intind de la gonirea ml Constantin Ba-


sarab panà la suirea pe tron a lul Serban-Voda. In timpul domniel
lui Michnea III, Gherghe, fost Spatar (1641) §i atund Vornic, comanda
trupele muntene, date in ajutor lui Constantin Basarab, care nava-
lesce in Moldova. El fu prins i dus de Marl, cari ajutail pe Gheor-
ghe-Voda. Ghica, in Crimea. Constantin Capitanul, cronica muntend
de care ne ocupam acurna, asigurd ea acésta robie a Tul Gherghe a
tinut doi ant (1)
Tot ca Vornic apare Gherghe atund cand incepe a fi un impor-
tant factor politic in rfera-Romanesca, când devine un §ef de partid,
sub Antonie-Voda din Popesci (Prahova). (2) AjutOrele séle sunt gine-
rele se'd Hrizea Vistierul din Popescil Ilfovului, Staico Paharnicul Buc-
pnul i Radu $tirbeiii Isvoranul. Anonimul denunta cd la Gherghe
se tineati sfaturile pentru omorul lui Serban Cahtacuzino, lig Mare§ si
lui Radu Cretulescu, §efii partidului opus. Balénu era furios ca. Bania
de Craiova, pe care o poftia, fusese data lul Mare§. Complotul find
descoperit, tabara cantacuzina capetà de la Domn trimiterea pentru
un timp la téra a lul Balénu §i tovar4ilor sël. Intors la Curte, Gher-
ghe trecii, cu al seT, la Adrianopole, i aduse mazilia Jul Antonie, in
locul caruia fu numit teribila loviturd pentru Cantacuzinesci!
omoritorul hit' Constantin Postelnicul, Grigore Ghica.
Banul Gherghe era la acésta data < boer b'etran,, dar de o ambi-
thine pe care virsta n'o potolise. Fiul sëü Ivavo, Aga sub Antonie,
fusese inlocuit in acésta functiune, dupd staruintele vrajma*ilor sel po-
litici, §i facut Comis. Ivasco, cu cumnatul seu Hrizea §i $tirbeiti, ieirà
intru intimpinarea noului Domn §i-1 adusera la Adrianopole.
Domnia lul Grigore fu, in realitate, domnia Bälenilor, §i Cantacu-
zinil trecura in situatiunea de oposanti, de «obiditi., cum se clicea atunci.
Când vestea numiril Jul Ghica sosi la Bucuresci lui Gherghe, pe
care Antonie, r6sgandindu-se la plecarea spre «Imperatieh, 11 Meuse,
de frica, until dintre Caimacami, bkranul, multamit in sfir§it, chema
la Curte, cum avea ordin, pe Cantacuzini I pe Cretulescu. Boerii furl
sculati din somn de omul domniei. La Curte, «era Banul Gherghe si
slujitori multi, luminari aprinse». «BoiarT fratilor», incept]. Gherghe,
csanatate de la Maria Sa Grigorie-Voda, ea Pan miluit Dumnecleil §i

(1) Anonimul, p. 353 ; Const. Capitanul, p. 323.


(2) 0 versiune a eronicel Terii-RomfineseI, pAstratá la Cluj, il numesee (fo 118
Vo): «Antonie Vornieul, CH6 Neagului Post. ot Negoesti ot '§ud Prah.$ Cf Anonimul,
p. 372; Const. Cdpitanul, p 365.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 341

Imperatiea cu Domniea». Iordache Cantacuzino fugind, Mateiü, fratele


WS, vol sd-1 urmeze, i ipocritul Caimacam Ii mustrà cu bldndete:
«Mateiti, cdci faci copildresce de nu 041 !>) (1) Totusi el dd drumul
boerilor pe earl if inchisese si carf,nu flied aruncati din noU in tern-
nith deck la sosirea altor porunci.
In arnindou6 expeditiunile lui Grigore cea de la Camenità si cea
de la Hotin (2) cdimdcgrnia fu incredintata lui Gherghe, lui Hrizea
si lui Stroe, ex-Silivestru cdlugdrul. Cu intdiul prilej, ispravnicii de
Scaun se purtard cu asprime fatà de adversarii lor Invinl. Acestia
furl chinuiti, spanzurati de mâni, batuti. la 010; cdnd Domnul se
intórse i desaprobd acéstd s'elbdtdcie, Gherghe Ii cerir sä omOre pe
Cantacuzinesci, pentru ca vrernea rèsplàtiriI sd nu mai soséscd pen-
tru dinsii.
Dar *erban nu putir fi cdpkat din Moldova, si in curind un ordin
formal de la POrtd sill pe Domn sd deschidd portile temnitei i fra-
tdilor Logofétului. Cdnd, prin stdruintele lui Serban, tronul muntén fu
dat lui Duca, Domnul moldovenesc, Bâlenii fugird la Sibiig. Emigrard:
Banul Gherghe, Stroe, Ivasco, acum Logofèt, Hrizea, fäcut iardsi Vis-
tiernic, Négoe Banul Secuianu, Ilie Armasul, Parvu Fdrcdsanu, Hri-
soscul Vätaful.
Dar, cum am spus, Duca void sä domnéscd mult i in pace, sd-si
string d. Inliniste veniturile. Fugarii furd ispititi sä se intórcd, si Can-
tacuzinil trebuird asigure. Stroe se riscd, dar fu supus la chinuri,
el si Radu Dudescu, pe atunci ginerele lui Gherghe. Hrizea, un om
priceput la Vistierie, sosl pe urmd, si Duca gdsi in el un pretios co-
laborator, de care nu se mai despdrtl. Venird in sfirsit i coT doi
Mani. Cantacuzinil trebuird intâiü sà irnpartai puterea: caimacamil
din anul al doilea (1675) fried' : Stroe, Radu Cretulescu, Valcu Vistie-
rul ; eel din al treilea (1676): Gherghe, Hrizea i Staico ; col din al
patrulea (1677) : Gherghe, VAlcu, Hrizea i Iordache Cuparul (3);
eel din al cincilea, in fine (1678), dupd Anonim: Gherghe, Stroe, er-
ban, Hrizea, Lascarache Cuparul, iar dupd Constantin Cdpitanul: er-
ban, Hrizea, Iordache Ruset si Staico. Mai mult, eel ce daduserd tronul
lui Duca furd prigoniti: in doué rinduri de dinsul: intdia órd, toti
fratil trebuiail sd fie arestatl, dar eel prinsi furd liberati indatd; a

(1) Plastica expunere in Const. Cdpitanul, p. 365-6.


(2) V. memoriul penultim, p. 214-6.
(3) Memoriul penultim, p. 220.

www.digibuc.ro
342 N. IORGA

doua Ord, in ajunul cdderii, Domnul ar fi pus gaud sà omOre pe *er-


ban i se hotärise, in orl-ce cas, sd-1 pue iard0 la popréld.
Gherghe murl inainte de suirea pe tron a lul erban. Ivasco §i. Staico
fugird peste munti la vestea schimbdril de Dornn. Hrizea, numit unul
dintre cairnacami de noul stdpan, se increda §i rgmase; Arma§ul Drosu,
devenit Serdar, chinuitorul de odiniOrd al fratilor cantacuzinesci, co-
mise §i el aceea§1 imprudentd. *erban era un om manios §i crud, care
nu-0 läsa résbunarea. Drosu fu ucis in ascuns. Vale% fostul Caimacam
in doug rindurl, alt adversar politic, fu inchis §i ucis la Snagov, de
uncle amintirea unul omor trebuia sà facd pe fiul lui Constantin Pos-
telnicul a indepärta scenele de sange. In fine Hrizea, acusat de mal-
versatiuni, fu pus la chinuri, despoiat de avere, §i, indgrètnicindu-se a
resistà maltratdrilor i veninului, omorit cu «mOrte gróznicd.. AI s'el,
urmariti, fugird &ma, pe ghgtd, peste Dundre, de unde venird sd se
addpostOscd. in Moldova, la Duca. Fiul §i fata lui Drosu perirà de
mOrte silnicà. Dintre cdpeteniile partidel contrare rérndsese fiul lul
Hrizea, Radu din Popesci, viitorul cronicar, §i Gligorascu Bglénu, fiul
lui Ivasco, care, acesta,.murise in refugiul &U.]. din Moldova.
In 1688, erban se hotari sà ca§tige pe acest pribég. El II oferl
mana fetel sale, Domnita Alexandra (Smaragda). Constantin Cdpitanul
Filipescu, «vgr cu mama>, lui Gligorascu, merse la curtea lui Apaffy
sä aducà pe mire. Nunta fu serbatd cu pompd mare intre 3 O. 19 Fe-
bruarie ale acelul an. Dar, in Maid urmdtor, Alexandra se stingea, §i
vechile dumänii, impdcate prin acéstd cdsdtorie, rgmaserà iard§1. in
picióre. Ele durard Catd vreme mai trdird actoril evenimentelor tra-
gice cari pregdtird domnia lui *erban.
Constantin Filipescu Cdpitanul, «Costandin Cdpitan Filipescu», a scris
in spiritul dorit de BAleni istoria Térii-Rornanesci, de la inceputurile
el pand la mOrtea Domnitel. Cel ce vedeaii in numele lui «Constantin
Cdpitanul», sub care manuscriptele dati opera, numele unui copist(1),
erati indemnati, de sigur, de ignorarea unui personagiii cu acest nume
pe timpul lui $erban-Vodd. Avem astaidi dovedl despre existenta Cd-
pitanului in secolul al XVII-lea §i, legand aceste notite de multele sciri
pe call le dä cronica asupra autorului el, putem stabill o biografie
destul de plind a lui Constantin.
La 5 Decembre 1680, socotelile Bra§ovului pomenesc pe «Constantin

(1) D-1 Ar. Densusianu in manualul sèü, ambele ediiuni. i Balcescu socotiii ca
Filipescu < este un copist, iar nu aclev'eratn1 autor* (Magazin, I, p. 83, nota * ),

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 343

Filipescu», venit din Tera-Romanesca. (1) Cinci ani dupa acésta, un


document intern il mentionka cu titlul de Capitan. (2) In anul 1686,
acelasi «Constantin Filipescu», insarcinat cu o misiune la Dieta din Alba-
Julia, vine la Brasov, cu o suità de 29 de persOne, la 21 Octobre ; chel-
tueli pentru intretinerea lui se fac la 22 si 23 ale lunit La 24 Novembre,
se aduc scrisori din tera pentru «ambasador» (Legal). La 27 Novembre,
sosesc trasurile car trebuiail sa-1 aducd inapoi in Téra-Romanésca ; la
28, vine un trimes pentru a-I conduce ; in séra aceleiasi cjile, Constantin
revine, intoväräsit de un times princiar, care avea cu dinsul alte cinci
persOne. La 1 Decembre, Filipescu e petrecut pang. la Rucdr. (3) In sfirsit,
in Martie 1687, mai afiarn pe un «Constantin) venit de la Serban, póte
tot Capitanul (dar pito si Aga Constantin Brancovénu): el se intorcea
iarasi dela Apaffy.(4) Solia lui Constantin inainte de nunth nu e insem-
natà in socoteli cu numele boerului: se spune numal ca la 28 Ianuarie,
séra, a venit de la Curte un boer muntén, cu alte patru-spre-clece
persOne, impreuna cu comisarul Ferencz.,'Dealc, avênd un orn de suita. (5)
Intretinerea solilor se platesce pana. la 30 Ianuarie. Un «om al Dom-
nului muntenesc), iarasi cu numele de «Constantin), scurt, se mai ga-
sesce in Iunie urmator. (6)
Constantin Filipescu a fost nepotul Stolnicului Dumitrasco si al Voicei
si fiul lui Papa. Filipescu, boer important din acest timp, Mare-Spdtar
sub Michnea III (apoi Mare-Paharnic), ginere al lift Constantin Canta-
cuzino Postelnicul, pc) langh care se gdsia in momentul tentativei indrep-
tate de Domn contra betranului boer. (7) Postelnicul era deci bunul
desi. Constantin Capitanul, inrudit mai de departe numal cu B 'Oen% vor-
besce de dinsul ash cum vorbesce. Dar gdsim pomenita in acéstä cronica
de opositiune Ltd de Cantacuzini pe sotia lui Pang, «Marina (Marica, in
rns. de la Cluj) Filipósca), care starue pe langa fratele ei Serban pentru
o gratiare: cronicarul pomenesce in acest chip ciudat pe propria lui
mama. Pand si Marina au avut o fata maritata inainte de 1693 cu Barbu
Banul Milescu, i Inca un fifl, anume Mateiü, fost al doilea Postelnic (si
in 1672), care, in timpul I'll Duca, fugi in Moldova cu unchiul séU

(1) Memoriul penultim, p. 222.


(2) Genealogia Filipescilor alcdtuitä de U-1 Tuducescu.
(3) Memoriul pemultim, loc. cit.
(4) P. 231.
(5) P. 234.
(6) Ibid.
(7) Anonimul, p. 349.

www.digibuc.ro
344 N. IORGA

Iordache Cantacuzino. (1) Mateib. era Mare-Aga in 1680 (deci sub er-
ban) §i in 1698 el purta titlul de fost Mare-Stolnic. (2)
Felul cum vorbesce de o're-cari evenimente si nepomenirea numelui
lui Constantin in istoria Terii-Romanesci dupa mOrtea lui Serban, m'ar
face sa. fixez anul nascerii cronicarului pe la 1630. Data precisa, a
anului mortil macar, o avem insd: in 1696, la 1 Octobre, vkluva cronica-
rului, Rada, Rica lui Radu Michalcescu, Vel Comis, scrie la Brasov, dand
vestea mortil lui Constantin, al cdrui frumos cal negru ii vinde Ju-
dela (3)
Vorbind de lupta dintre Mateiti-Vodd si rivalul sü Radu, fiul lui
Alexandru Ilias, Constantin scrie : «Bucurescenii cu copiii se suia pe
garduri de sa uità cum sa bate rasboiub. Amânunte, cari arata pe mar-
torul ocular, pe care nici un tizvodA nu le putea da in acOstä forma,
se gdsesc din belsug, mai ales de la domnia lui Radu Leon (1664-9).
Ast-fel, casätoria lui Stefan, fiul acestui Domn, cu Catrina, fiica lui
Duca-Voda, si ispra vile facute de pehlivanii adusi cu acOsta. oca-
siune. Cu satisfactiune deosebita vorbesce cronicarul despre jocul pre
fung, despre tpelivanul hindiIi harap care facea jocuri minunate si
nevOclute pre locurile nOstre: iute om era §i virtos>, despre salturile
acestui gimnastic emerit peste opt bivoli, despre vitejia cu care-si
lega chica de cOda tunui cal domnesc, gras, mare., despre suirea
lui dibace pe parT ca o maimuta», despre salturile lui mortale : isi
dadeà drumul tcu capul in jos si dadea in piciOre», despre mergerea-i
pe ttulpan z. filed sa se afunde. tin Moldovab, adaoge cu regret Ca-
pitanul, tnu scim ce va fi facut Duca-Voda.». A asistat la bataile
suferite de Pascale Gramaticul in 1669, si arata acésta : teat ma mir
cä traia , ca l'am vklut cu ochil» ; intre patimasi, vorbesce i de
altul, t care i-am uitat numele. Cand sub Antonie-Voda, numit in
.

1669, se incepe procesul ucigasilor MI Constantin Postelnicul si Can-


tacuzinii presinta acte, el, discutandule, spune: tiar noi am vOdut nisce
(1) «*i cu unul din nepotl, anume Mateie. Filipescul, biv Ftori-Postelnic (Nic.
Costin, p. 17).
(2) Tote amanuntele culese din inedite romanesci sunt luate din Genealogia ci-
tata, care concorda admirabil cu cele-lalte scirl asupra familiel. Datoresc tot d-lui
Tuducescu i documentul inedit din Apendice asupra Filipescilor. Una din fetele
lui Mateift, Fauna, luà pe Ionita Roset. Nicolae Mavrocordat cunund, scutind pe
Ionita de darI,.(Popescu, in Magazin, IV, p. 129).
(3) Memoriul penultim, p. 246. Reproducem scrisOrea in Apendice.Michailescu in
Wc de Michdlcescu in memoriul penultim e o gresald de tipar, pe care me grdbesc
a o indrepta aici.Fill Cdpitanului sunt : Grigorasco (pomenit in 1698), Serban Spa-
tarul (si in 1703), Radu (in 1698).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 345

rdvd§ele,. Vorbind de plangerile Cantacuzinescilor contra complotului


format de partida opush, el nu recunbsce adeverul acelor plangeri §i
spune «dar aceea ce am vedut, scirn,. La domnia lui Duca avem frasa :
«clic unii, care §i eil am auslith. Pe timpul hit Duca-Vodh, el vorbesce
de relatiunile sale de prietenie cu Beizadéua Iordache, fiul lui Antonie
Ruset numirea tathlui seil in domnia Moldovel, spune cronicarul, su-
metise a§à de mult pe tinerul Principe, «cat nu puteam nici noi vorbi cu
el; ci mai nainte eram cu el la un conac, fugind cu Cairnacamii din
loc in loc, pentru ciumd [1675], cu glume, cu risuri ; iar atunci a§a cum
Deci la 1675, Constantin Cdpitanul ocupa acum o functiune §i se
ghsia in suita ispravnicilor de Scaun. In 1676, el intovärd§1 pe Domn in
expeditiunea contra Polonilor. El descrie acestà expeditiune ca un mar-
tor ocular : vorbind de luptele de la Zurawna, unde se scie ch se incheig
pacea (1), el descrie pe Polonil ascun§1, de «iti phrea c. sint bägati In
cetate» ; el ne zugrhvesce «un del mare, pietros, de nu se putea sul
nici pedestri,. In 1677, Chpitanul iea parte iarh§1 la rdsboiul Domnului;
in 1678, el merge, in Ostea lui Duca, iard§i la Cehrin. «Dach am trecut
Nistrul pe la Soroca, pe o campie,, scrie el. (2)
Se scie eh Duca perdii in acest an Scaunul, care fu dat lui Serban.
Patronii Cdpitanului fugirà ; el remase in térd, ca §i Hrizea §i Drosu.
Dar, boerina§ Med importanta politica', el nu suferl nimic din schim-
barea de Domn. El «aude > bucuria generald la suirea pe tron a lui
Serban-Vodh. De sigur, croni3arul IntovArd§1 pe Domn in «expeditiunea»
de la Dohan-cal6, o zidire de cetäti, §i, insemnand lipsa de atentiune a
lui Serban Ltd cu Duca, de care fusese poftit la o mash, adaoge cá
Domnul Moldovei a petrecut singur, cu boerii si, «cu dichturi, cu tu-
nuri». In 1683, el merse, cu Domnul, la care tinea a§a de putin, la
Viena. «Este la Bechl >, scrie el intr'un loc (3), «un turn forte iscusit, de
pietri cioplite §i innalt fOrte ; 11 numesc pre turnul Sfetil Stefan. Pre
acesta vrea sh-1 strice cu tunurile Turcii [in 1529], cà era cu putintd.
Iar Nemtii ail trimis de s'ail rugat sh nu-1 strice, de vreme ce nici o
dobandA n'are caci Il va strica, dach nu póte alth biruinth sä face.
Iar Turcul aü As, de vor pune semnul lui (adich alemul) in virful
turnului, 11 va ldsà. Si alt trimes Nemtii de Pail pus indath alemul in
virf, de sth §i papa' acum; §i a§a n'ail stricat turnul., tutors, el fu
inshrcinat en o misiune in Moldova, in 1685, §i acolo veciti grozava

(1) Cf. memoriul penultim, p. 218-9.


(2) Cf. mai sus, p. 219 §i urra.
(3) P. 166--7.

www.digibuc.ro
346 N. IORGA

fOmete ce bantuia. Ora. (Om pre om manca : cel ce aü vklut, le-au


spus.. Domnul gramädise cpanea» la Curte pentru. a o vinde in pro-
fitul s611, i Omenii muriail de Mine, (cum am vklut §i nol cu ochil
no§tri acéstea ce scriem.. Urméza, in desfd§urarea domniei lui *erban,
mentiunea triineterii sale in Ardél.
Cronica, din care am cules aceste date, cari dail o biografie lui
Constantin Capitanul(1), a fost scrisa tOta dintr'o bucath. Trimeterile la
cele ce urméza sunt dese. Redactiunea nu s'a facut inainte de domnia
lui erban, nici dupa mOrtea acestuia. La domnia lui Grigore Ghica
intaia Ora, scriind despre Logofétul erban, el spune eh Pa§a, cu care
se unise acesta, nu l'a uitat, ci (pand §i la domnie l'al ridicat, precum
pre urma se va arata». Obiceiul de a se reinnol domnia la Cate trei
ani e aratat ca des fiinlat, cand se pomenesce de introducerea lui, sub
Radu Leon. Dar, cand vorbesce de Brancovénu, el il nurnesce shnplu
,nepotul Domnului., fail a atinge, cum ii e obiceiul, cele intimplate
mai pe urma cu acest boer. In fine, la expunerea chinurilor lui Hrizea,
liberat un moment, el scrie: eCu ce socotéla [Pail sloboclit], $erban-
Voda va sd i sufletul lui».
Cronica a fost scrisa, in intregime, la 1688, dupd caletoria in Mol-
dova, care fact' p6te pe autor sa cunOsca detopisetul moldovenesc»
0, in ori-ce cas, multele sciri anecdotice relative la istoria acestei te'ri
in secolul al XVII-lea. Nu e o afirmatiune hasardata aceea c. acest
cronicar de opositiune a fost indemnat a scrie de redactiunea tocmai
in acest an, 1688, a letopisetului oficial. In acesta, care a trebuit, ca o
opera de propaganda politica, sa fie imediat forte rOspandit, Balenii
vedeall imprejurdrile din trecut intr'o lumina care-I revoltà. 0 ruda
si un partisan calduros al lor, Constantin Cdpitanul, luà condeiul pen-
tru a scrie o cronica de protestare. E acea pe care o analisam acuma.
Nu rOmane nici o indoiald ci acest de-al doilea cronicar muntén a
cunoscut pe cel dintaiii, care i-a servit de basa pentru timpurile an-
teriOre domniei lui Radu Leon, de unde ambele cronice nu puteail aye
nici o legatura, conflictul intre cele dou6 familii pe earl le servesc
cronicarif isbucnind la acésta data. Dar, spirit cult, critic, mult supe-
rior naivului compilator al «Anonirnului», Constantin Cdpitanul apre-
ciéza basa scrierii sale, o indréptd, o cornpletéza. Pe de anal parte,
(1) Constantin C6pitanul nu trebue confundat cu alti doi boeri purtând acest
nume : fiul lui Stoica Logofétul Ludescul, care aduse vestea numirii lui Duca-Voda
(Constantin Cdpitanul, p. 379; dar Anonimul ii dice Constantin Sluger; p. 13). Al
doilea boer omonim scrie 0 scrisóre la Brapv in 1699 (acest volum, p. 249).

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 347

acosta e un merit mare pentru dinsul, el schimbd cadrul insusl, ii


largesce ca in cronicele contemporane ale Moldovel, mai sistematic
Inca cleat acelea. Evenimentele din Moldova, din Ardél, din Imperiul
Otoman, marile fapte do istorie universald trebuiag, in acest plan in-
teligent, sa incunjure i sa explice lucrurile petrecute in Tera-Roma-
néscd. «Iar de altii, vecini i streini de noi, ce ait lucrat, dupd cum
am gdsit scris de alti. istorici, nu vom lasa sa nu dam in sciinta.»
SA examindm cum se presinta lucrarea lui Filipescu in fie-care din
capitolele, in earl se sfarmä compilatiunea de basa. a «AnonimuluI.
a) In prima parte, Constantin Capitanul arata pentru cronica tèrii
aceeasi nemultamire ca i Constantin Stolnicul. La Mircea se plange
ca «al nostril nimic n'au scris, fara numai ce afiarn la straini.). La
«Vladislav,, predecesorul lui Tepes, si la tatal s'eti (Vlad Dracul), el ex-
clamd : «Dupa acésta s cum5sce ceafel de cimeni ail fost Rumanil nostri,
care midi un lucru deplin nail scris.» Pentru a completa lipsurile, el
intrebuintOza date de traditiune, ca la Alexandru-Voda, «carele die sd
fie fost de feliul lui Campulungén;>; «istorici», pe cari nu-I numesce
(cronice unguresci), dintre earl unul «din cetatea Fagarasului» (1); leto-
pisetul moldovenesc, de unde scOte originea Moldovel, al carei nume
«din caini se trage», precum, spune el ironic, «de la dIniT o am luat»;
Anale sêrbesci, pentru o sumä de date din secolele al XIV-lea si al X V-lea,
de la lupta de la Rovine Incke ; in sfirsit, pe Phrantzes, cunoscut de
dinsul in manuscript si intrebuintat in grecesce, precum arata cu-
vinte netraduse, in scrisOrea lui Joan V &Are Cantacuzino : TeTpan-
XLcylvoi, atixptcug, redate prin: diacrisis, tetrahilimeni. Pretutindenea el
cautd explicdri, exprimd judecati asupra personagiilor, face glume
sag amesteca elemente contemporane, destul de naive, In textul «Ano-
nimului.. In locul inceputului ridicul din acesta din urma, Cdpitanul
ne da unul malt mai convenabil : Radu Negru, scrie el, 41 avea Sca-
unul la Fagaras, «de la mosii,ssi stramosii Romanilor, carii. venise de
la Roma in dilele lui Traian, Imp6ratul Roma». Descalecarii II calla
cause, i i se pare a gasi douë: «frica Turcilor i «vrajbah cu «Dom-
nul Ungurilor i cu at Sasilor de nescal-va pricini.. Cand pomenesce
trecerea, in 1444, a Turcilor, din Asia in Europa, el exclama : «Vedi
minte la Greci!» La luarea Constantinopolei, el scrie: «Mild ar cetl
(1) «Serie un istoric din cetatea Fagara§ul. (p. 87). In Biblioteca Museului Ar-
delén din Cluj (Collectio minor Kemeny, XXXI, no 1), se pfistrézd o copie din
1833 a unei qFogarascher Kronikv, ce merge de la 104 la 1707. Mi se pare ca ea cu-
princle notila din Capitan.

www.digibuc.ro
348 N. IORGA

cine-va pe Gheorghe Franti istoricul , mi se pare eh nu ar fi frà


lacrami». Pe $tefan-cel-Mare 11 mustrd pentru nerecunoscinta fata cu
Radu-cel-Frumos. Vorbind despre uciderea lui Murad de Milos Obilici,
Capitanul precisézd cu naivitate cà Sultanul a fost Mat cu «un cutit de
cele marl serbesci».
S'a vedut ca unele manuscripte din «Anonim., 11101 odata Insà cele
oficiale, inlocuesc vieta lui Nifon cu o fOrte interesantd cronicd, facutd
de sigur dupa eizvOde», in vre-o rnanastire, i intercalatd de vre-un
caluger din acea manastire. Constantin Capitanul respundea textului
oficial si deci el nu se tine de acósta versiune. Dar el era prea supe-
rior «Anonimului. pentru ca intercalarea unui text asa de dispropor-
tionat i cu atatea amanunte strhine de subiect sa nu-1 jignésca. «Ano-
nimuh tradusese i inddise ; Capitanul a prescurtat si a adaptat. Ca
de obiceiil, el adaoge apoi notite imprurnutate Analelor folosite de cro-
nica neoficiala (d. ex., la omorul luf Michnea-Voda) i chiar aprecieri §i
fapte straine. «Erma., scrie el, «Rornanii prosti [pe vremea ml Radu-cel-
Mare], atat VlädiciI, Episcopii, cat si popii i toti cei-laltty La mormintul
lui Radu, spune cd era «cioplit in piatra, cum se véde». Nifon, plecand,
II scutura papucii de praf, ceea ce, evident, nu spune hagiograful tradus
de «Anonim. In trécat, el face urmatorul excurs asupra titlului Tarilor :
«Stapanii Moscului s numesc Imperati, iar mai nainte se numia cnezi,
adeca ducsi, co se cherna rum'dnesce Domn, precum vecinii lui, Leash',
Sfetii i altil, cum Nemtii, Frantejii i alte limbi, toti 'Ana acum Ii
numesc «dues Moscovici., iar nu imperator, precum el se numesce..
Autorul are simt artistic i, vorbind de manastirea de la Arges, spune:
«ce sint atatea sute de flori, cat nu se afla done flori sd se asémene
una cu alta i fericesce pe acei ce ail indltat acest monument si aü
lucrat la dinsul. «Alta, se cum5sce ca ail fost i om intelept si dupa
lucrul mandstiril, ca tole ale au facut acolo, sint cu buná rinduialà:
eine va merge sa.' vadd, se va mira.. Evenimentele din trecut sunt le-
gate, ca de obiceill, cu timpul cronicarului. Povestind minunata des-
picare a petrel de pe mormintul lui Radu-Vodd, Cdpitanul adaoge :
«cum se véde i pana in dioa de astacji. Iar, la pomenirea icOnei
aduse de Negoe, icOna care 'Arta' urmele unui cutit sacrileg, el asi-
gurd ca «se vede semn i pane. astddi in icOna, ea iaste la Arges, la
mänestirea sa.. Mari intimpldri din istoria lumii sunt povestite con-
tinuü i, pe langa lucruri mai apropiate, aflam mentiunea descoperi-
ril Americei de «Cristof Columbul, calugar frdncesc>> si a Reformei
lul «Luter Marton., care se resculd «pentru pizma Papii» i intemeid
legea «Luterilom Ca isvOre, el citéza pentru acesta parte de istorie

www.digibuc.ro
CRONICELE DRINTENE 349

strdind pe (istoricl), iar, la cucerirea Egipetului de Turd, al adaoge:


«Serie un istoric pre amhruntul tote rhibOiele i mestesugurile ce facet
de rdzboiii si unul i altul.,
c) Partea care se intinde de la mOrtea lui Négoe panä la Michaiii-
Vitézul are iarhs'i ea bash «Anonimul), pé care-I intregesce ca de obi-
con'. Si in acésta lucrare de completare, se pare eh autorul s'a servit
de cea-lalth versiune a Analelor traduse si incorporate de scriitorul can-
tacuzinese. Ast-fel, domnia lui Teodosie e povestith intr'o forma' deose-
bitä. (1) In lupta de la Tirgoviste, se arath ch a murit si un Datco,
care nu e pomenit in «Anonim,. Pe alte locuri, adaosurile sunt numai
confusiuni si explichri: ash, Despina DOmna ar fi murit i ea la Con-
stantinopole : «si ea, si fecioril ei», ceea ce scim eh nu e adev6rat. Ca-
pitanul pune, aiurea, in loc de Negoe Sphtarul, Négoe, «care Pad
poreclit Tätarul!, La mOrtea lul Vlad-Vodh, el lhmuresce eh Popeseil
Uncle a pPrit Voevodul e ,,«Popesefi, din jos de Bucuresci), cum seim,
mosia ruder sale Hrizea. In loc de «Vintilà-Vodä den oras de la Sla-
tina», cum avem in «Anonim >, Cdpitanul : .Vintile, judetul de la
Slatina,>. Viind vorba despre «padurile Jiiulul«, cronicarul ne explica
lucrurile ast-fel : «de vreme ce intr'acele phrti de loc sé aflä vinaturi
multe i marh. AprecierI se intimpinh multe i aid: La expunerea
istoriel Regina Isabela, pe care o numesce bine: «Ezabela, (si nu
«Haleva», ca «Anonimul,), el spune: «si dentr'acel flu crhese [al el] s'ail
obielnuit Omenii de clic tuturor Domnilor ardeleni crai, iar nu sant
cral, ci printepi, adeed Domni, ca Rumânul, ea Moldovénul,. Pomenind
dupa «Anonim», concursul dat de Pétraseu-Vodd Isabelei, el declar
din noil ch nu e satisfacut de lipsa de cause din létopisip «Irish nu
insemnézd létopisitul de ce pricind i cu a cui. porunch si cu a cui
putére a Malt el acésta, de ait pus crahl in Ardél., «Ardelenii,, spune
Chpitanul aiurea, «precum sint din fire ficlenl,. Judechnd evenimen-
tele moldovenesci, el spusese la omorul lui Stefan Rares, ucis de boeri
in complicitate cu 'Minna : «D611 de trébh jupänésh moldovéneh, sh-si
ornOre btirbatul», iar la Ioan-Vodd, pomenind de biruintele acestui
Voevod, el adaoge : «se lama' Moldovenfi de scriti..., ci no): de acelea
nu le scim). Pentru Moldova, cronicarul arath ca isvor «letopisetul cel
moldovenesc,, adech cronica lui Ureche ; intr'un loc, la istoria Poloniel,
la sfirsitul secoluldi al XVI-lea, el citézà, fac'end reserve, un istoric
polon: «Tin istoric lesOse spune de acésta, ci nu seim fi-va de credinth
sati nu» (Heidenstein?). Datele traditionale apar iarhsl : cele expuse

(1 V. mai sus, p. 310. Cdpitanul vorbesee 0 de fratele 0 mama lui Teodosie,

www.digibuc.ro
350 N. IORGA.

aic despre Radu Michnea, .care mai pe urma §i Domn ail fost» : cres-
cerea lui la Atos, la dvir, (manastirea cu ace1a0 nume de la Sf. Munte)
§i la Venetia sunt luate, de sigur, din traditiunea orala asupra acestui
invelat Domn. In sfir§it, Capitanul nu uita a pomenl aid schimbarea
calendarului: dntru aceste vremi, Francii au aflat calindariul cel nod,
ldsand calindariul cel vechig, care umbla mai de demult §i umbldm
§i noi acum.,
d) La domnia lui Michaid-Vitézul, Constantin Cdpitanul intrebuin_
tézä mult biografia cuprinsä in compilatiunea «Anonimului» i o repro-
duce in parte. Dar acésta il da numai o parte din inforrnatiuni. El mai
cunOsce pe Stavrinos, poetul grec al Domnului, ale cdruia cVitejii.
circulail in manuscript Inca de pe atunci, alaturi cu poerna lui Mateid
al Mirelor, §i erad póte reunite cu acésta intr'un fel de corp de cro-
nice rimate grecesci relative la istoria nóstrd, in editiunea hiT Mateid
citata de Helladius. Din Stavrinos, cronicarul iea bucati. intregi verbal,
ca i din Anonim. Aà, pentru a da, la intimplare, cate-va exemple
de traducere : comparatiunea hi Michaiil in lupta de la Sibiiü cu
cVelisarie» e luatä din Stavrinos §i frasa fin ald de laudd pentru ma-
rele Domn, «care ad supus domniei lui pre Turd, pre Moldovent pre
Unguri, de-i avea ca pe nesce mägari pre toti, cuprinde-un impru-
mut literal din Stavrinos, care da aceea§i. comparatiune naiva in ver-
sul :

Toôpxow, OiSTxpous xoci Tavipotn, ToUs itze 6 Toccaipou;-.


Lupta dela Goroslail, pe care, inplat de o lacuna ce se and in biografia
data in .Anonim», o contopesce cu infrangerea lui Michaid. la Mirisläil,
s'a dat, dupa Capitan, gla Tomlid», ceea ce pare neinteligibil la inceput
§i capéta o explicatiune numai cand cine-va revine la Stavrinos, pentru
care batalia e data la *imlat. [IoprXiov]. Cronicarul cumisce §i pe Walter,
in forma latind a acestuia sad in originalul romdnese : ar fi fost gred ca
traditiunea sa-i fi dat amanuntul suirii pe tron a lui Michaiil prin spri-
jinul qunui lane, care i-alt fost rudd lub), «cum dic altii»; amanunt care
e dat numal de cronica oficiala a Logofétului. Isvóre sträine Ii dad
o suma de lamuriri asupra rásboiului din Ungaria, asupra Tatarilor,
asupra suiril pe tron a Sultanului Mohammed, póte asupra lantului dat
de impérat Domnului dupa cucerirea Ardélului. Din documente culege
cronicarul afirmatiunea cá Michaid, dupa luarea domniei, se intitula
fiul lui Pétra§cu. Din traditiune, in fine, Capitanul aduna mai multe
lamuriri interesante. incurcat in privinta suiril pe tron a lul Michaid
el scrie : «Nici un istoric de a noOrii sail strain nu adeverézd cine
este §i cum ad luat domnia, fr edt den auz unul de la altul a$Ct

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 351

dovedim.» Unnéza istoria nascerii Domnului din relatiunile unei ye-


duve de la Piva-Petrei, atunci orasul Floci, cu un Turc gealep ; ore-
sceril copilului, care ajunge «ispravnic in locul Banului de la Craiova,
nefiind Bani, ca nu vrea sä pue Domnii Ban, pentru ca de multe ori
so scorniea galcevuri asupra domniei de acolo. ; mentiunea svonului ne-
explicabil ca Ispravnicul de Craiova e «fecior de Domn i consecintelor
acestui svon : aducerea lui Michaiii la Bucuresci, refugiul in Biserica
Alba, presintarea de juratori pentru a se lepOda de originea domnOsca
ce i so atribuia: fugind la POrtd, tatal sOil, ajuns «om mare., II scOle
domnia. Tot din traditiune scie cronicarul despre pätrunderea ostilor
muntene 'Ana la Varna in 1595 : «AjungOnd ostile lui Michaiii-Vodd
pana la Varna, carea este langd Marea Negra, si pand in muntl, cate
orase si sate erail turcesci, tOte le-ail ars si le-au pradat, si aü robit
Turd, TurcOice, copii, de i-au adus in tell.. Rdzvan, scrie el aiurea,
indreptandu-se dupà acelasi isvor, a fost prins, vrênd sa treca de
pe calul, care-i fusese ucis sub dinsul, pe altul (ceea ce e fals) ; el
fu intepat de Movila, i Cdpitanul adadge naiv: «unii clic pen skint,
ci, ori ash, ori intr'alt chip.. De sigur, din capul lui, el adaoge la
rasboiul cu Ieremia ca trupe muntene ar fi trecut separat, «pe la Foc-
sani.. «De tOte partile», spune el aiurea, amintindu-si de soliile ce in-
deplinise in Ardél, «muncia [Ungurii] in tot chipul, ca dOr s'ar mantui
sa nu le fie craiil un Ruman, precum le era; carele i biserica mare
aü fâcut in Belgrad, unde sade Mitropolitul acum..
In general insä, ash lucrata dupd mai multe isvOre cum este, isto-
ria lui Michaiii-Vitézul se infatisOza aid mai imperfect deck in con-
temporanul pe care l'a reprodus compilatorul anonim; intr'o lumina
mai falsa de sigur ; mai naiv chiar. Sigismund Báthory «Bata'.
Jicmon» e «Ungurul., sotia sa, Archiducesa (nunta e push la o data
falsa), e «NemtOica.. Daca cronicarul nemeresce o parte din -adevOr,
cand spune c. succesele crestinilor in Ungaria aü indemnat pe Mi-
ehaiii-Voda sa se rOscOle, el ignoroza sad, mai bine, trece cu vederea,
t6te schimbdrile din ArdOl inainte de cucerirea romanéscd. El crede
ca, dupd cucerirea Moldovei, Michaill a fost gonit de la Hotin de Za-
moyski, «pe'ncet, pe'ncet., pana a fost dus la Teléjin; batut aid, ar fi
trecut apol in Ardél. In acOsta provincie, pe care Domnul voia s'o
tie «supt ascultarea NOmtului., Unguril se revoltd, «din firea lor fiind
ficleni.. Fugar la Praga, Michaitl ar fi primit sarcina de la Imperatul
«sà supue pre Unguri, sd fie el craiil, iar nu Bastea, nici Batar.. Omo-
rul Domnului de «talharul Bastea» e iarasi expus insuficient. In po-
vestirea acestor evenimente pline de combinatiuni politice i legaturi

www.digibuc.ro
352 N. 106A

fine, era mai prudent pentru un Muntén din secolul al XVII-lea sa


transcrie decat sä prelucreze.
e) Constantin Cdpitanul suprimd capitolul relativ la Simion-Vodd si,
trecêndu-1 la eel firmator, intitulézd pe acesta : «Domnia lui Radii-
Vodb.
1) Comparatiunea intro felul Cum Constantin Cdpitanul si Anoni-
mul» Intrebuintéza. pe Mateiil a fost facuta in Mernoriul dintain.
g) Observ aid ea, In epoca urmdtOre, afara de evenimentele poli-
tico, din Anonim., Cdpitanul vorbesce si de fundatiunile lui Radu
Michnea, spuind, dupa traditiune, sOrta vechii mAndstiri a lui Michnea-
Voda, refacuta de acesta. Cate-va transitiuni si unele nume sunt da-
torite iardsl adaosurilor lui Constantin sail lipsurilor din Anonim, ash
cum ni s'a transmis. $i aid cronicarul imprumuta de la (Moldoveni> :
ast-fel, lauda lui Radu-Voda, ca Dornn in Moldova, solul lui la POrta
pentru a vestl luarea Azovului, sol rgsplatit de Turd cu privilegii de
vamd, pe earl Constantin le vede, cca era den ndmul aceluia in tera
Moldovii, cu carii am vorbit si eti, i marturisia el Inca tin chrisovul-,
mOrtea, in Harlail, a lui Radu, pe care o dddea si inscriptiunea roma-
néscrt de la Radu-Voda. (1) Domnia a doua a lui Alexandru Ilias e lil-
satä ca si in «Anonim», cu acOstä motivare : «De care nici o istorie
nu avem a scrie, de vréme ce nici noi n'arn gasit..

Inainte de a continua analisa cronicel Capitanului, un cuvint asupra


isvOrelor lui relativ la istoria Moldovei. Pana la Aron-Voda, cronicarul
citéza necontenit <detopisetul., si el urméza cronica lui Ureche, pe care am
ve'clut cum putuse s'o cunósca. De la Aron pana la inceputul cronicei
lui Mateill al Mirelor, scirile privitdre la Moldova sunt luate din biogra-
fiile lui Michaiil-Vodä. De acolo pand la 1618, evenimentele din acea tdra
sunt presentate dupd poema lui Mateiü. Inca in acesta perioda apar
cornunicatiunile orale capkate de Constantin de la cMoldoveni». Unele
din aceste scirl se intilnesc in cronica lui Miron Costin (2), dar acésta
nu e citata nici odata ; pe urnia, e fOrte probabil Ca o cronica plind
de aprecieri personale asupra unor Domni carl puteaü revenl in Scaun
n'a putut fi push' in circulatiune inaintea mortii Logofétului Miron (1692);
in fine, sunt sciri moldovenesci la Capitan, earl nu se afra la contempo-
ranul séil din Moldova si, in general, forma 'in care se imbraca lucru-
rile e deosebita si nu permite a se presupune un imprumut literar.

(1) V. acest volurn din Anale, p. 179.


(2) Sail in Adaosurile lui Neculcea.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 353

h) Cu domnia lui Leon si intrarea in scend a Basarabescilor, asa


de strIns legati de familia Cantacuzinilor, la care trecuse drepturile
lor de domnie, cronicarul de partid apare. in cuprinsul epocel lui
Mateig-Voda, Capitanul urmézd in mare parte pe cAnonim», n'are
Inca dzvOde» de familie, dar tótà colOrea e alta. SA' vedem:
La «Anonim», Leon-Voda e un tiran lacom, stringkor de dari fàrä
de milä. Cu o deosebità placere, omul Cantacuzinescilor insirà numele
celor fugiti de urgia domnésca, ale oposantilor i protestatorilor. Pre-
ludiul domniei lui Mateig e tractat pe larg. Din imprejurdrile zugra-
vite, Domnul apare o figura de o nobletà, de o puritate, de o desin-
teresare neobicinuite. Abaza propune tronul boerului fugar, i acesta
primesce numal ceea ce nu cautase. Aga Mateiii se intorsese in téra
de durere de inima numai, csupérat de strainatate», nu pentru a
sco'te cu arma pe rivalii s61. El e nu numai o blanda figura crestina
coborith din vietile sfintilor, ci un campion al nationalismului, un is-
gonitor de Greci, un archanghel care alungd cu sabia de foe* a drop-
tatii pe mancatorii tgrii.
Constantin Cdpitanul nu putea accepth, ea -«Anonimul,, sfinta figura
transmisd de istoriograful lui Mateil A vorbi. bine de Mateiii era- a
folosi indirect lui Serban, Basarab dupd mama, si acésta n'o voia.
Dar Mateig ldsase, in adevèr, o memorie poporala, amintirea unei
domnii lungi, bogate, amintirea de biruinte castigate contra Moldove-
nilor, amintirea unor nemeritate si crude suferinte de b6tranete. in
secolul al XVII-lea, nu putea cuteza un istoric s vorbe'sca de MA pe
Mateig. Neputênd combate pe Domn, Capitanul atenuéza laudele si
insinuéza. acusarile. Leon e crutat ; martirologiul lui Mateig Inainte
de domnie expus pe scurt: nimic despre dari ; declaratiunea fugarilor e
aruneata in umbra: fug cmai virtos boierimea de peste Olt». Luptele
pentru tron sunt prescurtate. Omul Balenilor face pe Matelli sà céra
domnia de la:Pasa de Silistria; Aga merge la puternicul demnitar oto-
man, inainte de mazilia lui Leon, si primesce caftanul de la dinsul.
Triumful initial al victoriei contra lui Radu Alexandrovici e expus
mai pe scurt. Abaza apare dupd biruinta ca indreptatorul actiunii
biruitorului la Pórta. Domnia lui Mateiil e, In adevér, aratata ea o
domnie bund, dar Cdpitanul adaoge : cclic unii ea ati adaos i hara-
ciul, ci i aceea ajutat mult». Apostolul nationalismului chéma la
el apoi pe pribegi i Greci si-i mentine in Divan. Administratiunea fi-
nanciard a lui Mateiii e laudata duph spuse de la gbètranii nostriD: Si
ash clicea')Atranii nostri ca in sése mil in vistieriea luT gramadä de
bani n'ati strins, pang ce aü plata datoriile i eheltuielile ce le Meuse
Analele A. R.Tom. XXI.Memoriile seep Istorice. 23

www.digibuc.ro
354 N. IORGA

/Ana s'au a§kat domniea; dupa aceea aü strins avutie.3. Se simte wor
in acésta lauda dupla insinuare malitiósä: Ca Domnul cump6rase tro-
nul, indatorand. téra §i ea in o parte din domnia lui n'a fost lipsit
de lacomie. Cronicarul lauda zidirile <Tana la acest Domn putine
ziduri aü facut Domnil cei mai de nainte»,dar el nu le enumera.
Rdsboiul intaiil al lui Vasile Lupu cu Mateiü Basarab (1637) e des-
cris in acela§i fel de ambele cronice. $i la al doilea, acela in care se
dadura luptele de la Ojogeni §i Neni§ori, Constantin se indréptä in
tOte dupa predecesorul WI. El face insd sh urmeze dupa locul im-
prumutat din cAnonimx, o povestire, care nu se afla in acesta §i nici
in cronicele moldovenesci. Se scie ca inaintea expeditiunii (i nu dupd),
Mateiti fusese mazilit (2 Novembre 1639) prin staruintele lui Moham-
med-Pala, 4is Tabani Buiuc, atunci Caimacam (1). Vasile-Voda, numit
in Tera-Romanésca, in locul mazilului, trimise cu céu§ul imp6rätesc,
care aducea ordinul de mazilie (asemenea cOu§ se numia Skimni-
Agassi), pe unul din boeril sei, Costea Caragea, pentru a ca§tiga. tdra.
Mateiti puse de se luard <càrtile> Turcului §i Mat pe Caragea sa fu-
ga, prin Silistria, inapoi in Moldova. Acésta scire n'a putut-o aye
cronicarul cleat din isvOre orale. In fine, ultimul rdsboiii intre cei doi
Domni rivall e luat iara§1 numai in parte dupd Anonim. Alaturea cu
notitele imprumutate de la acesta, Cdpitanul dä scirile bogate culese
de el in Moldova. El ne vorbesce de cariera anteriOra domniei a lui
Gheorghe $tef an, de relatiunile de iubire ce ar fi existat intre Vasile
Lupu §i sotia, .jupanOsaz,, Logofétului, inadins indepärtat prin mi-
siuni in strainatate; de Cantacuzinii din Moldova, de pretinsa Ma a
sotiei lui, care a permis lui Gheorghe $tefan sa parasésca. Curtea. Aid,
Cdpitanul se apropie de Miron Costin, precum anecdota, vestita anec-
dota cu toiagul e reprodusa ca in ,Adaosurile2. lui Neculcea (2), §i acdsta
o culegere de mid incidente, transmise prin compilatori. La taiarea
dp catre Vasile a conspiratorilor, el adaoge, aratand provenienta sci-
rilor sale, cá unul dintre uci§i ar fi fost .barbatul DOninei Dafinii Da-
bijOii, mai nainte pana a nu o luà Dabija-Voda; ad povestid boiari
moldoveni». In povestirea ulteriOrd, se vede necontenit informatiunea
orala : Hmilnitchi ar fi fost «socruh lul Vasile. Retragersa lui Gheor-
ghe $tefan inaintea fostului sëü stapan, intors cu ajutOre cazacesci,
e povestitä ast-fel: cDeci cad tras [tefan Gheorghe] inderet spre
Focpni, Vasile-Voda dupa dinsul; $tefan-Vodd la Tirgovi§te, la Ma-
(1) V. i cronica turcésca' din primul Memoriti cuprins in acest volum (p. 55)
M notele.
(2) Kogálnicénu, II, p 187.

www.digibuc.ro
cnoNInLE MIINTENE 355

teiti-Von, cu cati-va, boieri, Vasile- Vodà tot dupd dinsul., Minunea


de la Finta e confirmatà, intr'o formà noud: plOia miraculOsA «bäte'a
pre Moldoveni tot in obraz, i pre Cdzach. Cdpitanul adaoge ca prinii
aü fost taiati de Mateiti, biruitor, «de la Fântâna Tiganului pg.n5. in Tir-
goviste». Un «Turc mare», trimes de la POrtà in anchetd, asistä la
luptä i dä dreptate lui Mateiü. Sórt a. ulteriórd a lui Vasile e expush."
cu amänunte i, cum «clic unih, Constantin ne dä la p. 303, un naiv
detaliü relativ la Dómna lui Vasile, detaliii care nu se prea póte
transcrie.
In sfirsit, ultimil ant din domnia lui Matehl sunt copiati din «Alio-
nim», cu forte mid deosebiri saü adaosuri (intr'un loc, Cdpitanul nu-
mesce pe mercenarii revoltati «pore! obraznich). Ca isvor pentru da-
tele de istorie stràing, cronicarul citdza" «istoria Orli unguresch.
i) De la Constantin Basarab inainte, CApitanul incepe sá devie din
ce in ce mai original si mai interesant. Nu numai cd tonul istorisiril
e altul, dar o mare parte din faptele expuse sunt luate din isvOre orale,
pe carl Anonimul cantacuzinesc nu le-a avut. Sd-1 urmArim de la mOr-
tea lui Mateiii-Vodà incdce.
CApitanul dä numele de boerie i mosia de origine a lui Constan-
tin-Von: «Costandin Sèrdar de la Dobreni , Bind feciorul lui er-
ban-Voda,. El pomenesce gandurile de domnie pe cari le-a avut Ge-
neralul lui Mateiii. din Moldova, odinidrh, Diicul Spatarul, care aldrgà
pentru acésta, la vestea mortil lui Mateiii, de olae de la Buicesci. (1) Dupa
o parte luatg. din Anonim, cronicarul ne dà scirea nouä a inter-
ventiunii lui Constantin-Von in favOrea celor doi Cantacuzini din
Moldova, condemnati de Gheorghe tefan: fratele lor, Constantin Pos-
telnicul, stärue, i Domnul muntdn trimite pentru a-I scOte de la
mOrte pe «Badea Conte§ BAl'acdnu,, atunci CApitan. Scirea se aflä gi
in Miron Costin, si in «Adaosurile» lui Neculcea, in forme deosebite.
Ea lipsesce, de sigur cu intentiune, in «Anonim,.
De aci inainte, e o :prelucrare a «Anonimului, («coftirii» de acolo
e tradus prin «postave,; ordinea boerilor din enumeratiune e une-ori
schimbatà), insg, in curind, partea originalai revine. Lupta lul Constan-
tin cu mercenarii résculati e povestitä alt-fel, mult mai pe larg. Ba-
tälia de la Soplea e istorisitä aid mai pe larg cleat ori-unde. Hrizea,
Domnul Seimenilor, e tractat mai bine decdt in «Anonim»: i se dice
«Hrizea-Vodä»; el nu cautd numal cleat tronul, care i se ofere ca.nd
Tine «de la margine»; cronicarul se multamesce s6. spue: Lui incd<

(1) V. acest volum din Anale, p. 205-6.

www.digibuc.ro
356 N. IORGA

i-ag fost voia, cum se vede». El se lupta vitejesce vedem « aler-


gaud cu calul manios i tdind cu palNul in douè pe un trAdAtor,
autentic sag ba; lupta sa e o luptd de vitéz §i infrangerea e atribuitd
numal «pdcatului hotilor slujitori». La navalirea lul Hrizea, tutors din
Ardél, i la spanzurarea acestuia, cu doi-spre-cjece din al lui, CA-
pitanul afirmd eh Domnul ar fi cAlcat fatd cu dinil jurdmintul ce-1
Meuse. Cu obiceiul pe care-1 aveail odiniOrd boerii noOri de a per-
petua numele in familie, s'ar puté ca Hrizea, Domnul mercenarilor,
sd fie tatAl sag mdcar ruda lui Hrizea din Popesci, partisanul Bale«
nilor, §i acésta ar explica simpatiile pe call le are Ltd cu dinsul
cronicarul acestel Lamilii. (1)
ScOterea din domnie a lui Gheorghe Stefan e povestitd iarde cu
amdnunte none' §i fOrte folositOre. Miron Costin spune pe scurt cum, la
Tirgu-Frumos, Domnul mazil a «ddruit cu un surgucig domnesc §i a
tutors cu slujitoril la Ia§1 pe fiul succesorului ség Gheorghe-Vodd,
Gligorapo Aga. La Cdpitanul, Gligora§co e imbrAcat domnesce, «cu
haine, i§lic, cu stéguri, cu meterhanale, tobe, trambite, slu-
jitori, §i l'ag trimes la Ia§1 ca pe un fecior de Domn i i-au dis : «Mergi
«fOtul meg, sdndtos, dach afl vrut Durnneded a§a !»
Michnea III, intaiul prigonitor al lui Constantin Postelnicul, nu
e aA de inegrit la Cdpitanul, care atinge abia tentativa contra acestul
boer, pe cand el reproduce din «Anonimz tot ceea ce privesce pe
Gherghe Bdlénu. Nu se vorbesce de loc de Iani §i Frenti, §i asupra
originil lui Michnea nu se afirmil nimic. Dar Constantin spune ca. Dorn-
nul a fost in tinerete «giuvanul. lui Kerman-Pap, «fiind frumu01..
La acest cronicar, gdsim mai multe amanunte relative la nAvAlirea
lui Constantin ,Basarab, §i el reproduce «vorba de la Omenl» cd pH-
bOgul ar fi venit ridice imensa avutie pe care o innecase in he-
le§teul de la mNia sa Dobrenl. Se pomenesce la el o intaiA pribegire
de boerl, urmatd de o ertare, inainte de planul de revoltA. NAvAlirea
lui Stefan Gheorghe in Moldova cuprinde i o scire asupra DOmnei
lui, pe care el o trimite la Ia§i, «cd nu o iubia, CA aveh tiitori. (lip-
sesce in Miron Costin). La neintelegerile lui Michnea cu boerii, earl
nu voiaü sd se rOscOle, el descrie pe larg omorul lui Parvu Vldclescu,
care era mutefariaca al Portel. La intaia hecatombd de oposanti, jeT
si colo sunt iard.§1 sciri nou'O. La a doua, undo reproducerea din «Ano-
nim» e verbald, se afid insd caracteristicul amAnunt al aruncAril mor-

(1) Pentru Hrizea, v. memoriul penultim, p. 197-9. La sfirsit, in tabelg, semnit-


tura lui. V. si adaosurile la acel memoril

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 357

tilor pe feréstrd, «Cate unub. $i tabulhanaoa diced, pdnd i-a isprävit pe


toti.» In general insä, domnia lui Michnea e mai pe scurt aid, ca
formd, dacd nu ca fapte, decât in cronica oficiald.
«Anonimub nu e fOrte circumstantiat pentru domnia lui Gheorghe
Ghica, dar in Constantin acéstà domnie e cu totul sumar descrisd.
La domnia lui Grigore Ghica, Constantin Cdpitanul nu pardsesce
Inca pe «Anonimv. Am ve'clut cd in acesta se spuned de Domnul fugar
cd. «sade) in Germania ; cuvintul se afid si in cronica bälénä, dar co-
rectat, potrivit cu timpul redactdrii sail sèclut acolo».
:

$i in acéstd domnie afldm amdnunte none' asupra istoriel moldove-


nes& desfrindrile de flar résfdtat ale WI $tefanitd-Vodd, glumele
fàrä haz si crude pe earl le fdeed cu boeril, pe cari Ii arunch, in sagd,
in helesteul eel mare, «care l'am pomenit i noi».
Tot ceea ce privesce pa Cantacuzini, deci cea mai mare parte din
povestire, e, natural, alt-fel. De la inceput, Serban e calificat ca «mai
ficlén find decat alti fratl. Grigore e un «judeator drept i milo-
stiv, i gingas intru tOte lucrurile lui, i nemdret.. Plecând in expo-
ditiunea de la Neuhäusel, el se convinge, pe mai multe cal, de necredinta
Cantacuzinilor : Mares si Cretulescu cautd s corupd pe soldati si
sefil lor pentru a aduce, prin pirile lor, pe $erban in Scaun ; dovediti
si trasi la r6spundere, Cantacuzinescil tagdduese insd, si Constantin
Cdpitanul ne presintd pe Mares ca Rind, la cercetare, «mai slovesnet si
mai indrasnep in r'espunsuri. In térd, dupd informatiuni de la isprav-
nici, bètrânul Constantin se laudd cd el a popit pa Grigore si tot el
Ii va despopi. CAnd Postelnicul se infatiseza inaintea Domnului, acesta
nu-sl ascunde nemultumirea 1i-1 prilnesce rece, denuntandu-i Ca fiii lui,
.rOl i viclenli, earl veniail sub paza vdtafului, rivnesc domnia.
$erban, amdnunt pe care cronica Cantacuzinilor Ii trece neapèrat
sub tacere, e ctdiat la nas de o parte, pentru caci se numise sd fie
Domn», iar tatal sëfl, bkrânul Constantin, sugrumat la Snagov, «de
stalpul cel mare» din trapezdrie. TOte acestea expuse fara un cuvint de
apreciare : dar apreciarea acésta reese din felul cum faptele sunt in-
fdtisate; ornorul de la Snagov e, pentru Cdpitanul, pedepsa meritatd
a unui traddtor.
Sfirsitul domniei lui Ghica e altul. Pupa ce mentionézd intentiunea
boerilor de a face Domn pe «Dumitrasco Buzoianul de la Cdpdtinesci»,
el trece, In fine, la Radu Leon. De ad. Cdpitanul nu mai cunOsce pe
«Anonim»; nu-I mai cunOsce flind-ce nu mai vrea sd-1 cunOscd. Poves-
tirea, independentd in aparentd, e legatd totusi. de a «Anonimulni»,

www.digibuc.ro
358 N. IORGA

cum e legat tot-deauna un r6spuns de cartea pe care o combate, chiar


cand n'o pomenesce.
Radu Leon e si el un Domn acceptabil: un om luxos si strälucitor,
un stapan vesel i gata de petreceri, sub care boerimea merge epe
baltd la vinatori> si se bucurd la ospete. Singura grija haraciului
turburä stapanirea acestui Domn ebun, i cu boiaril i cu Ora». Cu o
deosebita placere, cronicarul se opresce asupra nuntil lui tefan, fiul
lui Radu, i represintatiunilor primitive, carl o intoydrasesc.
Cand Draghici, fiul cel mai mare al Postelnicului, merge la P6rta
sà innoiasca domnia lui Radu-Voda, cronicarul adaoge cà trimisul dom-
nese a mers i prin Constantinopole, nu pentru a-si vedé casa, eci
pentru mindretea sa, ca sa se primble prin Tarigrad cu pompa dom-
néscd, sa-1 vada prietenii». eAnonimul» denuntà otravirea evrednicului»
fiil alllui Constantin Cantacuzino : Cdpitanul pomenesce si el versiunea
otraviril de catre Grigore Ghica, dar adaoge Ca s'a dovedit mOrtea
de ciuma a lui Draghici.
Mazilia lui Radu Leon fu adusà de o mare manifestatiune a boerimil
indigene, care, cu Mitropolitul Teodosie in frunte, pretindea cd Dom-
nul Grecilor pregatesce un macel in masa Pentru Capitanul, ac6sta e
un pretext, o calomnie a Cantacuzinilor, cari voiaü sd fie tot-deauna
el mai marl., contra stimabilelor persóne earl se chemaii. Sofialiul si
Balasachi. *eful miscaril nu e eparintele Mitropolituh, ci eVladica
Teodosie». Boerii nemultumiti isbutesc numal promitênd domnia unui
ePavel Grecul., pe care-1 insald apoi, ridicand in Scaun pe Anto-
nie-Voda.
S'a spus ca sub Antonio domnird Cantacuzinii. Deci, pentru Capitan,
e o domnie rea. Bunatatea bètranéscal a lui Antonie, simplicitatea sa
de «hoer de térd., economia sa, sunt interpretate ca incapacitate, sla-
biciune, acceptare de tutela. Vedem la el pe «ticaitul» de Domn asa
de ingustat in veniturl, (cat nici .de mancare nu era sätul si de Vou-
tura, ca-i da cat vrea el ; in cji de dulce came cu apa i cu sare, in
dile de sec linte si fasole cu apà i cu sare; yin II da Irnpuit, ci
trimetea cu urciOrele in tirg Antonie-Voda i fie-WI Négoe-Voda,
cu bani refenea, de cumpe'ra yin de bea; ci da fie-sëg mai mult la
refenea, cad II dicea 0.01 seti ca are Do'mna i coconi, ci sá dea mai
mult; si ash vietuia Antonie-Voda». Procesul Cantacuzinilor contra uci-
gasilor Postelnicului e infatisat ca o napaste. Stroe e inchis evinuind
ca el all fost pricina de Pail omorit.; scrisorile lui ar puté sa fie false ;
suferintele lui Stroe nu si le explich : eden ce pricina nol nu scim ;
cel ce Pat pirit vor fi sciind de ce i cum,. eVrajba,, lupta dintre cele

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 359

dou6 partide, e tot ash descrisd : Cantacuzinescii se intdrise, scrie cro-


nicarul, «cat treced. peste m'esurd, nebdgand in sémd pe cel-lalt1 si intru
nimic socotindu-I». Alaiul mare, cu care plecd Mares pentru a-si lua in
primire scaunul de Ban al Craiovd, rivnit de Gherghe, sup6rd foe
Constantin Cdpitanul, care-1 mustrd fiind-cd n'a pornit «Ca alp: Bani
de mai naintea lui, smeriti, ci cu mare pomph». Guvernul Jul Mares :
bdtdile la Craiova i Bucuresci ar fi nemultumit pe boerii carl le surer.
Dar complotul de care s'ail plans Cantacuzinescil ar fi o neducire, o
inscenare; m6surile luate de Domn, m'esuri nedrepte, dictate de std-
Omit lui. Dupà acéstd poveste de restriste, cu &MA bucurie Albatecd
descrie cronicarul de partid suirea pe tron a lui Grigore-Vodd, «Dom-
nul cu maim de fien; cu ce pldcere insista asupra glumel sangeróse
a Vizirulul, care amdgesce pe Cantacuzinesci si-i arestézd : «Care este
Mares ? Ia-1. Care este Gheorghe ? Ia-1., etc. $i in fine cu cat gust ne
infatisezd el pe Gherghe Bdlénu triumfând cu ipocrisie in nóptea de
biruintd, cand slujbasii i servitoril aduserd inaintea Jul, ametifi de
neasteptata loviturd, pe vràjmasil invinst: «Boiari, fratilorrsdndtate de
la Maria Sa Grigorie-Voclà, cà Pad miluit Dumnedeil i Impe'ratul cu
Domnia!
Pentru Bàlenl, Grigore era un om providential, doritul Mail de foc
pentru adversarii lor politici. La Constantin Capitanul, e un «om bun»,
sub care «clajdiile sunt uso're». El admird frumcisa óste de «cdldrasi,
dorobanti, rosi, visternicei, spdtdrei, postelnicel, stolnicd, vornicei, pa-
hdrnicei», purtand «sulite väruite i «prapure» de tot felul, cu care
Domnul merge la Camenitd, unde primesce complimente de la Turd.
El se interesézd de familia Domnului, de intorsul Dcirand de la Ve-
netia, in «haine francesci fOrte frumOsev, de bOla Jul Vodd. «DesI era
strein», Gbica n'a fdcut alti «Intristatl» decat pe Cantacuzinesci, de a
cdror inchidere i «bdtae pre talpe si cu legäturi, vorbesce scriitorul
cu satisfactiune. Ei Il luau ast-fel numai pedépsa cuvenitd, fiind-cd
indatorase téra, ridicandu-I datoria la Pcirtd de la cinci-deci la o mie
de pungl. Mazil, färd vina sa, cronicarul Ii spald de orl-ce vind. de
trädare, el Inca folosesce wriT, pe care o ap6rd de pedépsa hainiel.
Cu multe amdnunte, domnia muntOnd a lui Duca-Vodd e povestità
mai anodin. E Domnul egoist, preocupat de interesul sèii domnesc;
amIndoué partidele amestecd deci, in judecata lui, lauda cu mustrarea.
Pentru Constantin Cdpitanul, Duca nu e un om lacom ca pentru «Ano-
nimz, dar el pomenesce 4mânia», violenta Domnului, si cid dovedi des-
pre dinsa. In schimb, chemarea pribegilor din partida Balenilor e

www.digibuc.ro
860 N. IORGA

arätatd, cu multamire, ea lephdarea tutelei in care-1 tineail «Postelni-


cescii..
Chsätoria lui. Gligora§co Balénu cu Domnita Alexandra nu imph-
case pe adversaril Cantacuzinilor : felul cum considera Curtea acésth
alianta, ca o ertare inspirata de preceptele evangelice, ca un act de
märinimie domnósch, trebuia sa-i jignésca. Am vhclut apol cum acésta
leghtura de familie tint prea putin timp pentru a influenta politica
de partide din T6ra-Românésed. Deci, Constantin Cdp.itanul nu va
cruta pe socrul, timp de cate-va luni, al patronului §i rudel séle; aid
unde Cantacuzinii devin mai puternici, unde biruesc mai ",deplin, la
domnia lui Serban, osinda va fi mai several §i pasiunea, care o in-
spill, mai violentd.
«Mare §i intunecat nor §i plin de fulgere §i de trhsnete», incepe
Constantin, «ail chclut pe Tora-Romanesca cu Serban-Voda, carele ca
cu nisce trhsnete cu rhotatea lui aIi spart i ati desrädacinat nenu-
mérate case de boiari §i de slujitori §i de saraci, §i pre multi aü omo-
rit cu multe feliuri de casne, §i i-ad saracit cu multe feliuri de pe-
depse, precum mai jos va arata.» El recunOsce cä domnia lui Serban
a fost primita cu o bucurie generala, ceea ce, fie (Ps in trécht, arata
popularitatea Cantacuzinesuilor §i nu se potrivesce de fel cu colorile
in cari II zugrdvise liana acum. «Care nu aveà vin, bea apà pentru
sänätatea lui Serban-Voda, §i juch §i chiuia.» Domnul ar fi fost in
adeve'r bland §i crutator, impaciuitor de spirite, «boierind §i pre col
ce nu.i iubia., panh ce se intOrse (in Octobre 1680) din expeditiunea
de la Nipru. «De acum inainte», scrie cronicarul, eincep durerile..
Urméza lungul §i sangerosul pomelnic al uciderilor §i casnelor po-
runcite de acest om extraordinar, care nu num'era blandeta fata cu
dumanul invins printre virtutile sale. Ni se desfa§óra prigonirea
familiel lui Drosu, mucenicia lui Hrizea, bAthile la stalp in pu§cdrie,
actele de «lup turbat> ale teribilului Domn. «De om nici cum nu-i era
mild ca de o pagre. Crescerea, de altmintrelea fatalà, a därilor, din
causa pretentiunilor Turcilor, e aratata prin cifre. Se vorbesce pe larg
de du§mania lui Serban contra lui Duca, de pira indreptata contra
acestuia in timpul expeditiunii de la Viena: vedem pe Domnul, rimas
de judecatd, inchis §i réscumphrandu-se printr'un sinet. Lupta de in-
trigi cu succesorul lui Duca, Cantacuzinul din Moldova, Dumitra§co-
Voda, e lamurith iara§i pe larg §i, intr'un loc, la plastica descriere
a mortil lui Duca: Ǥi ati. inceput a citi pan la a treia carte; numal
ati chdut pre lavith. §i au inceput a se vdeta, dar limba II perise §i
manile nu puteh sa le misce., el nu se sfiesce a denunta pe Serban,

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 361

vràjmasul politic al Domnului Moldovei i amantul odiniOrd al D6m-


nel, ca otravitorul lui. Duca, incarcându-1 ast-fel cu o crima, care ar
fi fost inutilà. Ace-sta.' istorie de skip, de lacrami, de impildri i mi-
serif se mântue in fine cu un epitalam in on6rea casatoriei lui Grigo-
rascu cu Alexandra si cu o plângere asupra 'north' Domnitel, care
adusese din partea tathlul el ramura de maslin in familia dusmanilor.
cIar Gligore Postelnic Bälénul aü rèmas intristat i in cernóla, cu tot
némul luL> Sunt cele din urma rinduri din cronica lui Constantin Ca-
pitanul.

Am spus ca acésta cronica e mult superiOra gAnonimului Cantacu-


zinesc i vklesce in autorul el un spirit fOrte distins printre boeril
timpului. Constantin Filipescu era un cdrturar, care scia grecesce
judecându-se dupd unele neologisme si citatiuni, dui:4 intrebuintarea de
istorici polon i unguri, i latinesce. E un povestitor interesant, na-
tural, une-orl spiritual chiar. E un spirit critic, in fine, in stabilirea,
cat .si in legarea causala a evenimentelor. In apreciarea, une-ori de-
favorabila, a trecutultil nostru, se uità ca Omeni ca acesta, ca Stolni-
cul Cantacuzino, ail trait in Tera-Romanesca in secolul al XVII-lea. (1)

IV. Iemoriile lui Radu Popescu.

Gligorascu Barenu n'a jucat un rol politic important pe timpul lui


Constantin Brâncovénu: o singurd data il aflam pe o lista de conspi-
rator): i persecutati, in cronica oficiala a WI' Radu GrecOnu (1700-1).
CAtre sfirsit, cronicarul Curtil descrie cdsätoria Smaragdel, fiica Dom-
nului, cu fiul liii Grigore, Postelnicul Constantin, botezat de Ilinca, altä
Domnità, sotia lui Serban GrecOnu. 0 partidd a Bälenilor in adevO-
ratul inteles al cuvintului nu mai gàsim de la mOrtea lui Serban ina-
inte, cu t6te cà intre aceiasl conspiratori i persecutati gasim pe dol
Stirbei: Constantin, Vel Clucer, si Cernica, Vel Armas, si pe un Po-
pescu, Radu, fiul lui Hrizea. Causa trebue cautata in politica energica
a lui Serban, care distruse i inspaimânta pe adversarii Cantacuzinilor.
Dar influenta de sigur i faptul ca BrâncovOnu nu era Cantacuzin de-

(I) Asupra corpurilor de cronice din earl face parte Constantin Cdpitanul, v. Ca-
pitolele Cronica din Cluj i Cronica Beildcenéscd. Asupra manuscriptelor i tra-
ducerilor, v. lista analitica de la sfirsitul memoriului. Comparatiuni de forma cu
«Anonimul in cunoscutul studid al d-lui Gr. G. Tocilescu asupra felului tiparirii
cronicelor muutene (Rev. p. ist., arch. si fil, I).

www.digibuc.ro
362 N. IORGA

cat dupà mama, ca el se suise pe tron in contra vointei vkluvei lui


Serban, calcand drepturile Cantacuzinului legitim, Beizadea Iordache.
Domnul care a caclut doborit de Cantacuzini n'a fost nici odatä cu
totul robit lor i intereselor Jor, asimilat pe deplin cu familia din care
se coboria mama sa. (1)
Bälenii re'masi, rudele si c1ieni lor, se puteaii impach cu Constantin-
Vodd ; ei nu puteall erta insa trecutul. Ambitiunea politica dispäruse;
cu Gherghe Banul se stinsese speranta Balenilor de a ved6 pe tron
pe unul dintre dInii. Insa cu Cantacuzinii nu se puteati impaca de
oda-0 : prea mult sange i prea multä nra invechita despartia pe cele
dou6 familii. i, in ori-ce cas, nu puteail erth aceia a caror rana era
mai prOspétd, aceia carora nu li se intinsese, ca Bälenilor adevtirati,
maim de impacare: familia lui Hrizea. Acesta avia. un fiti: Radu Logo-
fetul, om inv6tat, forte inteligent i ager. (2) El ridica condeiul pe care-I
lásase Constantin Capitanul, pentru a continua cronica de opositiune
printeo cronica independenta.
Sa vedem In-WA ce se pOte culege, din operele sale si din ale al-
tora, despre viéta lui Radu Hrizei din Popesci.
E sigur ca Radu, ca i contemporanul gr.]. Constantin Cantacuzino,
a inv6tat unde-va peste hotare: el scia latinesce, era insarcinat cu
misiuni cari necesitaii cunOscerea acestel limbi. Pe timpul domniel lid
Serban, Radu a pribegit, fara indoiala, cand cu inchiderea, chinuirea
omorul tatalui sOil. Suirea pe tron a lui BrancovOnu II dàdii curaj
sa se intOrca, si noul Domn pretui indata agerimea i cunoscintele
tinOrului Logotet. POte sa fi inceput ca «scriitor lesesc latinem), ca
secretar pentru limbile polona i latina. Intaia scire sigura despre
dinsul o avem in 1689. BrancovOnu trimite, inainte de calkoria sa
la Cerneti, uncle scim ca se afla la 2 August, la Generalul Heissler in
Brasov pe Radu Postelnicul Golescu. Acosta gäsi pe General, atitat
de Aga BalacOnu, furios i intractabil ca «un urs impuscat». Daca se
mai adaoge ca. Golescu nu era in stare a se intelege cu Generalul cleat
prin interpret, vedem usor ea' acésta dintaiti solie n'a putut aduce un
resultat. Al doilea sol al lui Voda fu «Radul LogofOtul, fiul Chrizii Vis-
tiarul din Popesci, fiind invOtat si in limba lätinOsca. El insusi ne-a
descris acOsta ambasada, in Memoriile sale. (3) Aduceh «jupanului Hais-
(1) Se scie eh Papa Brâncovénu tineh pe Stanea, fata lui Constantin Postelnieul.
(2) Un alt Popeseu e Caimacam pe timpul cand Heissler ocupà téra. V. mai de-
parte, capitolul Cronica Beileicenéscei.
(3) Magazin, V, p. 106 si urm. Dovedim mai departe, en alte argumente decAt
acele invocate de d-1 Sbiera, in Mi$cdri culturale, cä acéstä croniefi ii apartine.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 363

Ier banl i un dar de o mie de bol, dar comandantul imperial nu


erh multhmit i acusg pe Munteni ca si-aU calcat cparolav. Radu re's-
punse eh ci-ar fi voia sh audã de la Dumnélul care leghturl aü cal-
cat», afard pOte de indatoririle luate in secret, fdrá autorisare, de Ba-
lâcénu. Banff, urnig el, nu se pot da tot): de-odatd. ApoI, Ora n'aro
cetati, 0i phganil. sunt puternici. N'ail deca.t sà gonésch Nemtif pe Turcl,
«ch nol am spus ch arme n'avem a sta impotriva Turcilor). Si.
acestea.3,, mantue Popescu, «le-ail scris lul Constantin-Vodà Radu Lo-
goret, Insciintându-1 de tOte). Duph alt isvor, Socotelile Brasovului.,
scim ch. in Maiu se afià in acest oras un Postelnic muntén i vedem
sosit la 29 dimineta tun boor cu scrisori domnesci chtre Heissler) si
o suith de sépte ; solul, de sigur Radu Logofétul, se eh la Brasov
Inca la 3 lulle, când se cumpéra cal pentru el. (1) La Brasov Inca priml
Radu ordinul de a comunich lul Heissler indreptarea Turcilor spre
Orsova, unde Muntenil trebuiati &á vie sh-i. sprijine. Trimisul II fäcil
datoria, i Heissler plecà imediat la Orsova. (2)
Radu nu se duse si el cu Generalul. Numal din audite povestesce
si el (cdic cel co ail fost acolo») lupta de la Cernetl i amAnuntele el.
Probabil eh asisth insh, dupg. intrarea Nemtilor In Ord, la intrevede-
rea de la Drägdnescl intre Domn i Heissler, cad' scie «talcul vorbe-
lor ce aü fostD. El nu. merse cu Brâncovénu in expeditiunea din Ar-
del (1691), pe care o cuncisce destul de putin.
Cat-va timp nu cunóscem nimic asupra lui. Când expune procesul
pribégulul Staico si alor sél, el observh : cce all mhrturisit, el vor sci,
si eel ce vor fi audit,. Ceea ce e In adeve'r curios eca Radu atinge
ceea' ce nu face Grecenu complicitatea cu Staico a lig Dumitrasco
Paharnicul CorbCnu, un om al Ghiculescilor, adhogend cá acest Du-
mitrasco erh vrednic de mOrte duph qpoliticescile pravilio i Ca l'a
schpat numal promisiunea data de Domn fratelui murind al lui Dumi-
trasco, Vintilä Banul, care tinea pe o Cantacuzino, sord a mamel lui
Vodd. Dar vom vedé ca Radu fu amestecat intr'un alt complot, ulte-
rior, condus de acelasi. Dumitrascu si tot de familia lui Grigore Ghica.
Popescu vü cu ochil seT cruda i ironica «pompth>, pe care Branco-
venu o faceh rivalului seu invins: «gadea cu un ciomag mare in
in chip de Postelnic-Mare ; ca ash se audia. precum Staico
,

vrea sh fie Domn in Tara-Românéscd; drept aceea i Constantin-Vodg


II faceà cinste ca aceea, de-I trimisése pre gadea in loc de Postelnic-

(1) Acest volurn din Anale, p. 237.


(2) 11,1emorii1e citate, p. 109 si urm.

www.digibuc.ro
364 N. IORGA

Mare, cu toiag de beldie, §i pe Arma§ul cel Mare inainte.. Vorbele


Domnului sunt vorbe audite: cN'a§ fi gandit, Stoico, sà vSd una ca
acésta Arma§, iea pe Dumnélor, de-i du in pu§cdrie, unde si-ad O-
tit; cd noi avem altä trébd: sa berii asta41%.
Radu stdtea bine atunci pe langd Vodd. Fdcut Clucer, el fu insdr-
cinat cu supravegherea reparatiunilor ce se indeplinird la Cladova, in
primdvara anului 1695. Colegul ski de dregdtorie era un alt Radu, Stol-
nicul, fiul lui Tudor Grecénu .5dtrarul. Cu acest prilej, cronicarul vklit
faimósa pe§terd de la Cerneti, cu emuscele veninate», (mitutelele»
musce periculóse, ale cdror isprävi anuale le descrie pe larg. El atri-
bue, ca un om invelat ce este, Cladova lul (Clavdie Irnpe'ratul., i po-
menesce in Memoriile sale de «Turnul Severinului, care l'a fäcut Sever
Impératul, unde sunt i piciOrele podului lui Traian Imp'eratul, ce ail
fdcut preste Dundre». Cand Domnul, care ingrijia la inceput insu0 de
lucrul cetdtii, c6p6td ordin sä mérgd la paza «bohazurilor», cgurilor»,
adecd a plaiurilor Carpatilor, bantuite de hoti ungurl, eel doi bo-
eri primird sarcina de ispravnici. El mantuird cetatea, care mai fu-
sese drésd intr'un rind de Brancovénu, §i trimiserd la Belgrad .pes-
medul, atatea mil de cantare.. Se mai lauda Radu cd a urmdrit pe
hotil din partea locului; .§i alte trebi §i porunci ce era, le Meek spre
folosul terii». Dar intrigile Banulul Cornea Brdiloiti, care intelegea ca
o autoritate sträind sd nu se arnestece in cuprinsul Bãniel, fdciird pe
Brancovénu sal cheme la el pe eel doi vrednicl comisari, trecênd atri-
butiunile lor asupra lui Cornea. Vom vedé cd acéstà inlocuire atinse
dureros pe Radu §i-1 indemnd sd-§i résbune, ridiculisand pe Ban in
Memoriile sale.
In tOmna aceluia§i an, Radu intovärd§1. pe Domnul sell, chemat s.
iasd intru intimpinarea Sultanului. El ne aratd pe bietul potentat
cre§tin de la Dunare urmand, dupd putintd, sfaturile prietenilor §i re-
gulele umilitOre ale etichetel de Curte turcesci. Evident cd a ve'dut
insu§i pe Domn cum edescaleca §i ingenuchia la intrarea Sultanului
in cort, cum cse pleca cu capul la pdmint., cand trecea sfinta persOnd
a Imperatului, cum trimetea pentru masa stdpanului «p6me, pesmeti
cu apd de trandafir §i cu moscos fdcuti, §i struguri..
Increderea de care se bucura cronicarul nostru la Constantin-Vodd
nu sacluse. Cand Domnul, intors de la Dundre, pune la inchisOre pe
Constantin tirbeiii. Clucerul, care se infruptase stringSnd haraciul in
Oltenia, cand lucrul se desbatil. in Divan, diadu Cluciarul, feciorul Hri-
zei Vistierul din Popesci», fu acela care, ridicandu-se in piciOre .zde

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 365

uncle sedea la Divam>, ceti hartiile doveditOre ce inchisera gura in-


solentului dilapidator.
Dar Radu Popescu, asa sciutor de latinesce cum era, nu era con-
secinte, nici recunoscétor. Ceva se intimpla in curind, care ne destili-
nuesce acOsta lipsä morald la cronicarul nostru. 0 singurd versiune
a lui Radu Grecénu, aceea care nu fu admisä in cronica oficiala, ne-a
transmis lucrul. Dumitrasco Corbénu inceptl iarasi sä tese contra lui
Brancovénu intrigi, earl fura repede descoperite. intro eel mai gray
compromisi, intre acei pe cari ertdtorul Domn trebul totusl sa.-I tie
la inchisOre un timp, inainte de a-i priml iaräsi in Divan, aflam si
pe «Radu Clucer, fiul lui Hriza Vistierub. Dar cu acésta ertare si in-
tOrcere in boerie, trecerea lul Radu Hrizea nu veni si ea inapoi:
sub Brancovénu, ca si sub Stefan Cantacuzino, el fu sistematic Ia-
sat la o parte, si ambitiosul boer nu puttl insemna multa vreme nici
un act de participare a sa la afacerile publice. Abia la sfirsit, in tOmna
lui 1714, Radu priml sarcina, potrivita cu cunoscintele sale de limbi
sträine, de a conduce ca mehmendar pe Carol XII in Ardél. La acésta
data, fostul Clucer era «Radul Dvornicul Popescu. (1)
In intaia domnie a Jul Nicolae Mavrocordat, in care véda un spirit
distins, un om cult si un Domn providential pentru interesele sale,
el iesi din nod la ivéla i, apreciat:de invétatul Domn, sul repede trep-
tele cele mai inalte ale influentei si boeriel. Cand Hanul treat' prin
téril spre Timisóra, Popescu si Serban GrecOnu, scaclut ca Mare-Pitar,
flied numiti concieari pentru teribilul musafir : ei Ii luarà in. primire
la Focsani conduserd pang la Cerneti; Radu fu acela care denunta
Domnului praddciunile facute de Nogai. (2)
Dar acésta noud influenta indispuse pe o parte dintre boeril mun
teni, partisani devotati al Germanilor, cu carT Imperiul Otoman se
gasia in rásboia. Litre acesti boeri erail i rude de aprópe ale fiului
lui Hrizea : «vicleniiv, pomeniti de cronicar in cronica oficiala, invidiosil
pe cari-i ofusca «cinstea» cu care coneicarul fu primit de Domn la
intOrcere, sunt Radu Golescu Spdtar, Serdarul Barbu Grecénu i Sor-
ban Bujorénu, alaturi de Logofétul Grigore Balénu, ginerele de odi-
nióra al lui Serban-Voda. Acestia pregatise, in intelegere cu Nemtil,
o loviturd contra Domnului Turcilor, pe care voiat sa-1 dea dusma-
nilor in propria Jul capitald. Mavrocordat trebuià isolat de prietenii
lui sinceri, i printre acestia era considerat Radu Popescu. El sfatuird

(1) Cronica oficialá a lui Radu Popescu, Magazin, IV, p. 34.


(2) Ibid., p. 51-2.

www.digibuc.ro
366 N. IORGA

pe Domn a face Ban de Craiova pe acest bdrbat capabil. i a§a in


taind au mers de ail dis cd, fiind om mai sprinten, mai levent, va
puté face acestà trébd §i, de nu va face el tréba acésta: sd isgonéscd
cdtanele de peste Olt, altul nu va putó.b Radu priml cu bucurie acestd
inaintare, de§1 mai tdr4iil el Ii explicd acceptarea intr'un chip mai
onorabil pentru pdtrunderea lui po1itic, spuind cà a fdcut aà ca sa
nu iasá din cuvintul Domnuluf gip>. El i porni la scaunul BdnieT,
cu cati-va Turd i 'Mari i «cdtd-va slujitorime de térd... Pe când el
se ocupa aid cu impdciuirea boerhnii desbinate de simpatiile poli-
tice divergente, conspiratiunea ctalharilon,, cspurcatilor) sail cnebunilor
cine-va are in cronica lui Popescu numai greutatea alegerii reu§ia.
Nicolae-Vodd apucd, prins, intro cdtane, drumul Brasovului. (1)
Afldnd de acestd nea§teptatd loviturd, Radu dddii imediat de scire
Turcilor §i ratarilor de pe cel-lalt mal dundren. Pe de altà parte, el
anuntd osta§ilor de Ord nenorocirea Domnului. Ace§tia nu trebuiaii,
de sigur, sd fie pu§1 in acéstd confidentd, ceci, «Romanii ref Bind §i
pururea vrdjma0 boerilorD, el expediard pe locotenentul unui Domn
care nu mai domnia, la Tirgovi§te, unde fu oprit cla arestv de Nemti.
Pivoda, care prinsese pe M.avrocordat, II dddii drumul, §i Radu voia
sd plece la Rimnic. Dar liberatorul sü Ii lud mai departe cu dinsul,
la Sibiiü, uncle i se dddurd lcdrti de odihnd: unde ar vrea sa." §éda, ni-
menea sa nu-I bântuiascd». De la Sibiiii, in fine, el trect la Brawv
uncle era fiiu-sét §i altii ai Casa lub, la un loc cu (nebunil boiaril
Orel). (2)
Aid cumintele se impdcd cu nebunit In cronica sa oficiald, firesce
ea n'o spune Banul, dar o scim de aiurea. Avem doue petitiuni ale boe-
rilor din Ardél catre Eugenia de Savoia, datate din 14 i 23 Septem-
bre 1717. in rindul intaiil al iscdliturilor gäsim pe a lui ,Radu Po-
pescu Banul». (3)
Aceste petitiuni furl redactate intr'un moment când deslipirea Terri-
Românesci de Imperiul Otoman 'Area sigurd. in August, Principele
Eugeniil luase Belgradul. Fie-care se gandia s. profite de imprejurdri
pentru asigura mai bine viitorul. Radu Popescu nu semena catu§1
de putin cu un eroü, cu un martir al credintelor sale, nici mdcar cu
un om de caracter. El uità ca langd dinsul era prins Nicolae Mavro-
cordat, care nu-I uitase in gilele lui cele bune ; teal cu vederea cä

(I) Ibid., p. 56 0 urm.


(2) P. 61 0 urm.
(3) Petitiunile in Hurmuzaki, Doc., VI, la aceste date.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 367

in Téra-Românésca domnia. Ienache, fratele lui Nicolae ; uitä rivali-


tatile cu boeril pribegi, §i se adresd cNerntilon pentru a cere de la
din0I binele sèü 0 al t6rii sale. Tar, fiind-ca scia latinesce, facti pro-
babil el singur petitiunile.
in ele se cerea liberarea cre§tinilor din Téra-Romanesca de dare
armele imperiale. Deputatii boerimil in exil cereail trimiterea unui
corp de armata in valea Dunarii, numirea ca Domn a lui Beizadea
Iordache, Principele Gheorghe Cantacuzino, i prinderea periculosului
Ienache-Voda, «administratoruh, (pretendentuh, cum i se mai cjicea din-
colo de munti, din térd. in anul urmator, o nouä deputatiune venl la
Viena, deputatiune compusd din preotul loan Abrami, Radu Golescu §i
Ilie tirbeiü, pentru a cere sa se tie séma de interesele boerilor §i
provinciel la Incheiarea pacii ce se negocia. Se cerea acum alipirea la
Imperiil, numirea ca Domn a Principelui Gheorghe, pästrarea privi-
legiilor Orli i consultarea ei la ori-ce schimbare. in cas cand Vra-
Romanéscà n'ar puté fi smulsä Turcilor, boeril cereati addpost pen-
tru el i Domnul din sperantele lor ; in provincie, Turcil s'ar obliga
a numl Domni de téra, a nu cere mai mult decat vechiul tribut,
fãrä «adaosul. impus lui Brancovénu, a nu corespunde cu téra cleat
prin capuchihaele, a nu pagubi pe eel compromi§i in ultimele eveni-
mente. (1)
Data acésta, petitiunile earl recomendail delegatiunea nu le mai po-
sedam. Pdte Banul Popescul le ischlise §i pe acestea. Ceea ce e sigur,
e ca numele lui nu se intimpind pe lista lunga a acelor earl declarara
ca voesc sä r6mae sub protectiunea impératului, in Arddl, dupa in-
cheiarea tractatului de la Belgrad (21 Iulie 1718). (2)
Ienache era Inca Domn in Bucuresci, cand Radu Popescu redevenl
ecuminte». Dar in curind Nicolae-Voda recapétä tronul i inchise ochii
ca un om... lcuminte. ce era 0 el, asupra multelor lucruri discutabile
cari se petrecuse in turburatul trecut. Radu Banul deveni Mare-Vornic
un stalp al tronului i ocupa acésta Inalta dregatorie timp de cinci
ani. In al cincilea (1722), el i§i aduse aminte de bkranetele sale 0
demisiong, calugarindu-se la Radu-Voda. Fiind Vornic-Mare eü, Radu
Popescu, in cinstea Mdriei Sale, 0 viind la vreme de bétraneta §i de
slabaciune, socotind cà i ale lumei sunt tote de§arte, singur din buna
voie am cerut voie de la Maria Sa §i am mers de m'am calugarit la
mangstire la Radu-Vodd; 0 ail pus Maria Sa Vornic-Mare pre Tordache

(1) Hurmuzaki, vol. citat, la acesta data, sail Mag azin, VI,- p. 179 si urm.
(2) Loc. cit.

www.digibuc.ro
368 N. IORGA

Cretulescul.. (1) El mai vedg Inca evenimentele earl se petrecura in


tell pang. la 1728 §i e probabil cä a murit prin acest an. I§I intre-
buintase anil din urma scriind o noua opera literal-A.
Radu Popescu al lui Hrizea Vistierul e una din cele mai importante
figuri culturale de la sfirqitul secolului al XVII-lea §i inceputul celui
urmator. Se scia de mult ea el a fost cronicarul oficial al lui Nicolae-
Voda §i ca a scris biografia acestui Domn, legand-o, intr'un chip par-'
ticular i pana acum neexplicat, de cronica oficiala a lui Radu Gre-
cenu. Ceea ce nu s'a dovedit Inca indestul e ea tot Banul Radu,
Rafail. monachul dela Radu-Voda, a scris, inainte de a se calugari,
atunci cand era un boer de maim a doua in Divanul ultimilor Domni
de toll, o altei eronieci. Cronica acésta e aà numita Cronied Anonimei
de la 1688 innainte, cronica tiparita in Magazinul istorie, t. V. SA ne
ocupam intaig de acésta.
De la cetirea celor dintai pagine identificarea cAnonimului» cu Radu
Popescu se impune. Cronica acesta nu e alt ceva deck Memoriile lui
Radu. Pentru a ne incredinta sistematic, sà veclem cum tractezd cAno-
nimub persona lui Radu, persOnele §i familiile cu earl a avut legd-
turi determinate fiul Vistierului Hrizea. 0 analisa a cronicel din acest
punct de vedere urmeza.
Mune §i vrédnice de audit istorii sunt de faptele ce s'au intimplat
In dilele domniel lui Constantin-Voda Brancovenu, care me voit ne-
vol a le scrie cat vom putO. Aà incepe cronica, scrisa in timpuri
deosebite i Inceputa de sigur intr'un timp cand Constantin-Voda era
Inca pe tron. Urmezd, fOrte pe larg, dar fard haina oficiala, deci cu
totul in alt stil deck la Grecénu, istoria alegerri lui Brancovenu.
Se vede limpede aid cä autorul e un partisan al Domnului. El citeia
cuvintele prin earl Constatin refusa tronul ce i se oferia : cDar ce as
vrea eli cu domnia? De vreme ce ca un Domn sunt la casa mea, nu-mi
trebuesce sä fig», arata intréga afacere ca o constringere a Brancovenu-
lui: boeril I spun cu rugaminte O. nu lase téra la «Off Omeni, sag
reit, sag nebuni., Ii ieaii de mdni Fi-1 imping, precum scrie in limba
lui naiva §i energica cronicarul.
Acel care intelege a§a alegerea lui Constantin-Voda e un du§man
al (Cantacuzinilor.. El reproduce cu placere obiectiunile ce se aduc
contra nevirstnicului fig al lui Serban, incapabil la anil sei sä cchi-
vernisesca domnia cum se cade» in timpuri de primejdie. Cu un fel

(1) Cronica oficiald, p. 128.

www.digibuc.ro
CRONICtLE MUNTENE 369

de satisfactiune putin piosa, autorul cronicei ne zugravesce pe temu-


tul stapan din ajun, pardsit de toft in palatul skl $erban-Vodd,
: scrie
el, zacea. «Ca un om din cei prosti, numal cu muerea hit ei cu fratele
lui»; era pede"psa lui Dumnedeil, i aceeasi pedepsd a impedicat dom-
nia lul Iordache, pentru 4iráiiiile tatane-skl ce Meuse boierilor i sa-
racilor thrily.
Aspru pentru familia mai de aprópe a lui *erban, ueigaptl lisP Hri-
zea, «Anonimuh nu cruta nici pe cei-lalti Cantacuzini sag rude de ale
bor. El vorbesce ironic de tristeta care cuprinse pe cot dot Cantacu-
zini trimesi la Viena la vestea domniei hit Brancovénu, de 1,reten-
tiunea lor «ca nu s'au caclut sa lipsésca domnia de la maim Cantacu-
zinilor». Balackm nu e tractat mai bine cleat in vonica oficialà, din
alte motive. Cand se ajunge la cererile Mcute de soli la Viena, cereri
pe cart le scie si le enumera, ceea ce nu putea face decal; Un orn din
cancelaria domnésca, precum era Radu Logofkul, cand ajunge la aceste
cereri, el le desaproba si se bucurd de respingerea lor, fiind-cd tre-
buiail sà profite numal Cantacuzinilor, Domni peste ambele Principate,
posesori de parninturi intinse dincolo de munti. Oprirea but Balacénu
in Ardél, intrigile lui cu Nemtii sunt judecate cu asprime, si condom-
narea qmintii. Agal Constantin se resfrange asupra intregei familii, in
care descopere criminall, pe insusi tatal lui Constantin, Badea Vor-
nicul; .ch Baldcénii tot-deauna Ii intindea mintea dupd nisce pareri
nebune, adeca dupa vitejii». El face haz de planul nebun de a scapa
prin Nemti de Turc, qcarele, Turcul, de la Rèsarit sculandu-se, aü venit
pe 'ncet incet, i ag biruit Domnil, Cräit, Imp'eratii marl si puternice,
cat i Apusul jumdtate ii cuprinsese, i cat se latia, atata se intaria
in avutie si in (5menl»: tera n'are cetati; e usor a o luà, gred a ré-
mané intr'insa. «Ca cel ce se gandesce sail réscumpere patria hit
din robia tiranOsca, Intâiü trebue sà caute folosul cel de obste; de-acil
sa caute ale rasboiului si ale biruintii; i atuncea este fapta cea din svir-
sit incorunat'6.» Brancovénu, d1laria Sa», face un oportunism pru-
dent, zabovind implinirea datoriei fata de crestinatate i nelegandu-se
cu trufasul Heissler. Acesta e cu totul maltratat, pentru cnasul cel mare
al mindriet lui., si expunerea sub forma de dialog a unei solii fárá
importanta i pe care cronica oficialá o trece sub tacere, solia lut
Radu Popescu la Brasov, nu se 'Ate explica la alt cine-va decat la
acesta.
Dupd o insirare nu tocmai intinsd a evenimentelor militare ce ur-
mOza, cronicarul trece la expeditiunea din Ardél, pe care o aproba.
$i acéstà expeditiune e expusd in proportiuni cart nu se potrivesc de
Analele A. R.Torn. XXI.Mernorille Seg. Istorice. 4

www.digibuc.ro
870 N. IOEGA

loc cu proportiunile date soliei lui Radu. Ireverentios fata cu Domnul,


eitând rgspunsul ce i-1 dh. Heissler prins, scriitorul e crud cu BAld-
cOnu. <Aga Constantin Bh.läcénu, ginerele lui *erban-Vodb, cade la
Zernesci; capul se trimete in WA, iar trupul ci-au rèmas acolo, batjo-
curh 6meni1or.. Fiul ml Hrizea nu érth panh la sfirsit pe acel care
represinth mai bine politica lui Serban Cantacuzino si se intemeia
mai mult pe faptele shvirsite de acesta.
Cu aceeasi inegalitate 1:6Mo-re la ()chi, cu aceeasi lipsä de proportiuni
di perspectivh, de orinduialà si de plan, care face din acóstä cronich
nisce memorii, redactate duph arnintire numai, strabate «Anonirnuh
importantele intimpThri ce urmézh. Vorbind in tretk de chsatoria
Stancei lui Constwitin-Vodà cu Ilia, scriitorul face pe acest cocon sh
se scobOre din Rares, idee falsh, care se mai intilnesce numai in ge.
nealogia fAcuth de Radu Popescu, in cronica sa oficialà, Jul Nicolae
Mavrocordat.
Dintr'o expunere slabh, ingustä, résare apoi iarhsi un episod tractat
fOrte interesant i deplin : istoria lui Staico, care trebuià sh se fi in-
tiphrit bilie in mintea complicelui de mai thrcliii al .lui Dumitrasco
CorbOnu. Afaceri moldovenesci, evenimente de rhsboiil continua po-
vestirea. Tonul cronicarului se apropie de un ton de Curte, atht e de
plin de simpatie pentru Vodh, de plin de interes pentru evenimentele
de familie, casatoria, visita la Bucuresci a Mariei Duca, petrecute
in acest timp, child favórea lui Radu Popescu erh deplinu.
Când ajunge la dregerea Orsovei, isprdvnicia lui Radu Clucerul de-
vine un mare eveniment politic, descris cu un lux extraordinar de
amanunte ; se vorbeste si de localithti: pestera muscelor, infatisurea
zidurilor, felul cum erail lucrate, podul lui Traian. Am v'è4ut ch privi-
gherea asupra lucrhrilor tree% Vara voia ispravnicilor, asupra Banului
Cornea. Ei bine, acesta e ridiculisat cu o pasiune deosebith in restul
naratiunii. Cronicarul ne spune ch, la vederea eunucului negru care
anunth trecerea prin raid a Sultanului, ,Duninealui Banul Cornea, de
mare politie ce aveh cu tot felul de némuri, de limbi, mai virtos Bind
politic cu Turcii, nimic alta n'au mai chutat, macar un selam-malichirn
de la Musaip sh aucp, ci aü inchlecat pre cal si aü luat crangul in
cap ; Dumnecied scie chte rascuri Por fi lovit preste ochi; aü iesit CU pu-
tintel suflet; cele-lalte ce ail avut, aü lasat tot la otac». Musaipul se mirà
de fuga acOsta nemotivata i apoi, ea om practic, isi ieh singur un cal,
doi ad Banului i vre-o pungci de la otac. ,,Acest fel de ispra vh», man-
tue cronicarul, caü fricut Banul Cornea Domnului tern"; care sä nu
dea Dumnesjeil sh Led vre-un boiariü altul vre-odath ca acest lucru!

www.digibuc.ro
CRONICELt MtINTENg 371

Judecata MT Constantin Stirbeift, «cam lung la unghii, din felul Stir-


bescilor,, e iaràT un tablas' separat, un bloc de interes in monotonia
apOstt a cronice1 pentru lucrurile nevNute de cronicar. lush' aid acu-
sarea e cetita. de Radu, i am vklut in ce forma.' pompósä descrie cro-
nica actul simplu i obidnuit al lecturei dovecjilor.
Vin apoi numai afaceri moldovene, fOrte pe larg expuse. UrinOza
deosebite evenimente, din Ord si din afar% multe sciri de Curte. Lupta
de la Zenta e povestità cu bucurie, ca i la Grecénu: «De-acii bucuria
ce all avut atuncea Imp6ratul si Vote némurile crestinesci, eft las a le
scried> Tököly i ai sY sunt rll tractati, si se insistà asupra primiril
putin onorabile ce aft intimpinat in tOrd «boeril>) lui. Dar autorul continuci
a fi dusman Nemfilor : «cd sant Nemtii un nérn re'd i tiran, Dumne-
deft sd-I judece dupd faptele lor; care re'splätire socotesc cal sail poi
sall dupd noT altii o vor vedé asupra Nemtilor, de la Dumnecleip.
Se vorbesce apol, cu predilectiunea pentru intimpldrile din strdindtate
pe care Radu Popescu o are mal mult deck Constantin Cdpitanul
chiar, de alegerea lui August II in Polonia, dupd sciri de la «eel
ce all fost in Tara Lesascd la coronatia Craiuldf acestuia», de luxul
hainelor luf, in ale cdror petre scumpe «lovind scirele, se pairea Ca alt
sOre eesare» («clic unit, care nu este cuvint de creclut, cum cà pretul
acei haine era de 1.000 de pungi de bani4 Tot in acest gen de di-
gresiunl iubite lul Popescu infra si excursul despre Rusl: despre svo-
nurile ce tot veniall de la negustori «cä aft fdcut [Moscul Imporatul]
mil' de mil' de vase, earl' au &ate atatea sume de ostassf si de eke atatea
tunuri, si all pornit, i all fdcut aceia i cea-laltd, si de acum numai sant
sd se pornOscà pre mare la Tarigrach, despre rOsunetul pe care-1 altall
aceste sciri fantastice in «eel ce se fac a fi vitelf si =bid dupd aceste
vesti», despre caracterul pornitului i capriciosuldf Tar : «cd Impèratul
e cam nebun, lipsit de minte, i cele ce nu se cade a face, acelea face;
cum II vine in gand, bine Aft, aceea face, ornOrd cu vina i färd vind...
Asa spun cà atat este de iute cat, dacd i se ndlucesce pre cine-va, cu
mane. 1d1 Ii omOra, de care iutime toti s'ail ingrozit J i cu mare ne-
voie if slujesc, fiind nebunD. Cronicarul ash de putin «anonimv se in-
tinde apoi asupra pacif de la Carlowitz, negociate de invetatul, ;lute-
leptul §i practicul Exaporit impreund cu un coleg turc, cprost i ne-
invOtat», asa cd «WO. ritorica lul Alexandru Dragomanul nu puteà
astupa mojicia Turculdh.
La cdlOtoria la Adrianopole a WI Constantin-Vodd, cronicarul aduce
lucrul asa in cat vina cade pe vechiul dusman Cornea. Evenimente
din istoria «Spaniel"» i Rusiei ne duc pang la campania de fa Prut

www.digibuc.ro
372 N. IORGA

expeditiunea dorità de crestinil subjugati, pe care Rusii o intreprind


«cu acea nadejde ca sà iea i Tarigradul de la Turd, intreband: departe
este Tarigraduh. Ura contra Cantacuzinilor, contra lor numal, apare
din noil aid *II se deosebesce pand la sfirsitul cronicei. Pe cand Dom-
nul «nu vrea sä mérgà nici spre o parte nici spre alta, ca sä nu
i se intimple vre-o gresala, macar eh multi il indemnà sa mérgra la
Moscali», Toma Cantacuzino, $eitiinescul, scrie injurios cronicarul, corn-
promite tot «dintea lui nebund mindrie, ce pururea avea pareri de
domnie sail de svatul unchilor luli. Cand se incheie pacea de la SO-
nilesci, tradatorul boer, care asedia Braila, «a r6mas inghetat i ca
un mort multà vreme. Cronicarul atribue caderea lui Brancove'nu
intrigilor acelorasi «Seitanesci, carli din feliul lor era neodihniti i ne-
multämitori tuturor Domnilor, precum s'ail ve'dut mai pre urmä scris,
cä tuturor Domnilor s'ati aratat cu viclesug i cu rthitate». Michaiil
Racovitä e numal «organub bor. In lumina cea mai rea pentru Canta-
cuzini e expusà cdderea tragich a «ticalosului Constantin-Vodd»: ca o
adunare de criminali e expusa reunirea, pentru a cere tromil vacant,
a «Seitdnescilor eel marl si eel mici».
De aici, trace «Anonimub la domnia 1111 Stefan Cantacuzino, pe care
n'o duce la capet. Acest fiil al Stolnicului Constantin e un prädalnic
Vara pareche, un flecar «nestatornic in cuvinte si in fapte), un cinic
care hrapesce «tot glumind si ridênth, un instrument al tatalui söü si
o unelta a sotiei sale ; el continua legaturile de tradare de odinióra,
pentru ca printr'un räsboill intre crestini i Turd sa rërnae ai. s61
«in véc stapanitori énii nOstre si painintului nostril». Cantacuzinii
sunt acei earl' fac sa se verse sangele lui Brancovénu si al nOmului sad
si acéstä fapta a infierath si ca un mare act de nerecunoscinta din
partea acelora earl petrecuse sub protectiunea domnéscd, in 00." ame-
nintata stäpanire a lui Constantin-Voda. «De multe oris, scrie cronicarul,
«si nol am audit pe Constantin-Voda dicênd, Ca: eü tata n'am pomenit,
de vreme ce am r6mas mic de tata (1), Mra cat pre dumnélui tata Co-
standin l'am cunoscut parinte in locul tatane-rniell, i altele ca acestea
qiceà acel fericit om.» Ca o pedOpsà dumnedeésca apare nebunia
Dómnei Paunei, nebunie pe care n'o confirma alte isvóre: Dórnna ar
fi fost apucata de Sf. Maria-Mare, in diva cand sangele Brancovenilor

(1) Tata! Domnului ucis in 1714, Papa Postelnicul, fu mAceliirit de Seimeni in


1656, iar bunul, Preda Vornicul, executat din ordinul lui aMichnea-Voda cel R611, in
casele domnesci in Tirgoviste, nefiind vinovat nitnicv (cf. An. Acad. Rom., Seria
I, X1, p. 291).

www.digibuc.ro
CRONICELE MTINTENE 373

se vérsa. la Constantinopole, de «nevoie, indrOcire, loviturai, cat s'ati


sphimantat toth. s Anonimul, incheie aid.
Considerand deci «cronica anonimb din punct de vedere numai al
spiritului, intreb eine dintre boerii timpului n1-à pe Cantacuzini i pe
top_ cel ce se uniail cu dIniI (Stirbeil), find in acelasi timp simpatic
fatd cu Brancovénu, fdrà a scrie pentru dinsul? Cine putea sd urmä-
réscd cu atata atentiune i s5 cunoscà ash de bine faptele unui boer
de mana a doua, ca Radu Popescu? Cine avea interes s5.-1 laude actiu-
nile onorabile i sã trOcä sub tOcere pe cele-lalte, ca participarea la
conspiratiunea lui Dumitrasco ? Cine altul decat insusi Radu Popescu?
Dar douè alte dovedi mantue procesul.
Forma «cronicel anonime» aratd in rindul mntâiü un cunosckor se-
rios al limbei latine, un mare introduckor de neologisme luate din
acéstä limb5.. Nurderul acestor neologisme de origine latind e incompa-
rabil mai mare decat la Constantin Capitanul sail la Radu GrecOnu.
intilnim forte des cuvinte ca : «Incorunat., «fOrtelitih, «practic., «ge-
neralisim, adecA mai mare preste tog Generalih, «rebelisti», «regemente»,
«presidii., «neuniciune», «musicl», «intristdciune., dmputOciune», «gra-
tie,. Dar autorul scie bine si turcesce : precum citézd: «laus in fine
cadit., el citéza i frase Ca: «Medetu, medetu, ghiaur bezebat ; vai, val.!
ghiaurii ne-au calcat». El reproduce cuvintele de «Diisizi ghiaur,, cu
cari Vizirul apoStrofézá pe Brancovénu ; pomenesce porecla de Rupe-
Potcóve, «Ndlcairen», data de Turd Regelui August pentru cal rupea
potaive nemtesci «cdte cu opt cuie». El spune cal Azacul (Azov) e
asezat «pre apa Donului, care apd curd spre Crimul tätdrésc», ceea
ce pare luat dintr'o geografie turcésed. El citéza intr'un loc «ne pos-
volim, al Polonilor si in altul Eict,i1C0 al Rusilor ; citatiuni din Aristo-
fan si «invetativ se gäsesc la el.
Trecênd acum la cronica care pdrtei numele lui Radu Popescu,
aflOm aceleasi neologisme latine sail altele analOge: «corOnb, «coro-
nat», «ministru», «rebeli,, «merite», «ldzaret», «confirmatii», sprivile-
ght», «printiph, «gubernator,, «protectie», «pont., «tractat», «Orirno-
nil». Forma continuand a fi a unui om invetat, avem i citatiuni din
grecesce, gdsim iardsi (e de notat ca nu le gram la alti cronicari)
o frasa turcéscb «sehdanud handagastanlà, care, talcuindu-se, se dice
ldcuitoriul in munti.; pluralul de la Saitan-Oglu e bine facut : «Saita-
nici-Ogulari... Se pomenese in fine doué opere de geografie turcésed:
«tablele gheograficesci ale lui Nasirtusiv i «tablele gheograficesd ale
Jul Uluc-beit. gheograful».

www.digibuc.ro
374 N. IORGA.

Dar ceea ce constitue ultima §i hotarltdrea dovada, «cronica ano-


nima» §i cronica semnata de Radu Popescu tractéza de la 9 (19) Oc-
tobre 1699 'And la 15 (25) Septembre 1714 aceea§i peridda, de cele
mai multe ori in ace1ea0 cuvinte, dar cu schimbari de forma causate
de o schimbare totald de spirit.
Se urmarim cele doue cronice in acest timp, pentru a constata
asemenarile ; vom explica apoi deosebirile, ce bat la ochi indata.
4Es-timp», spune Brancovenu in «Anonim», «numai a primblärilor
grijä vom. aye, din Obilesci In Bucuresci, etc. vom trece vara, §i de
tOmna la vii vom merge.» Iar la Popescu, in resumat, se cetesce «Si
alta grija nu avea, numai sa se primble pe la sate, pe la vinaturi, pe
la vii pe vromea culesului.»
Am veclut Ca dupa acésta vine in «Anonim» o serie de amanunte
relative la afacerI exteridre §i la istoria familiei brancovenesci. TOte
sunt suprimate in Popescu, care pune in loc transitiunea «Cati-va ani
dara trecAnd cu acea odihnä» i ne duce ast-fel la caletoria lui Con-
stantin-Voda la Adrianopole.
Aid asemenarile de forma reapar : bOla Domnului, §ederea timp de
o hula (precis) la Adrianopole fall a «se impreuna cu cine-va», cre-
scerea haraciului cu 240 de pungi peste cele 280 de demult; tOte cele
din «Anonim» se afla in aceea§1 ordine, une-ori cu acelea0 cuvinte la
Popéscu. Dar acesta adaoge cá tera nu putea plati tributul merit, «in
casne §i in vaete i in lacrami pentru greul care le venise», i ca. Dom-
nul s'a facut de atunci «mai röii, mai cumplit ; imprumutari ail pus
pe boieri, pe manastiri, biruri marl pre saraca téra, cat n'avea putere
sa le implinésca, ci se vaita §i blestemh». Acordarea noului hati§erif
e tot a§a expusä.
0 serie intréga de lucruri relative la Verne vecine se suprima fare's)",
impreuna cu o apreciare asupra lui Brancovenu, care e strcimutalei
numai, cum se va vedé, mai departe. Se ajunge ast-fel la campania
din 1711, uncle tonul e iara§i cu totul altul. In Memoril, Brancovénu
ie*ia cu totul curat din intrigile cu Ru01 i vina tad cadea asupra lui
«Toma Spatarul Seitanescul» §i unchilor sei, cari aduceail intentionat
nenorocirea asupra Domnului bor. In cronica oficiala, Popescu resuma
sail reproduce intaiti o parte din cele spuse dincolo ; apoi introduce
destdinuiri i aprecieri cu totul noue, menite a compromite pe prede-
cesorul i, cat-va limp, rivalul lul Nicolae Mavrocordat, a zugravi ca
pe un tradator pe unul din ultimii Domni de terä, a caror inlaturare
in profitul Grecului din Constantinopole trebuia legitimata. Domnul ar
fi fost i*les cu Toma Spatarul: el avea «doue socotelf»; voia a-0

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 375

creeze merite fata cu RuiI i, pe de and parte, indemna pe Turd sà


pornéscd asupra Tarului. Brancovenu intrase in relatiuni cu Petru-cel-
Mare inainte de campania de la Prut «Ail inceput a se ajunge cu
Muscalii in vorbd, tot-deauna trimetend Omeni cu scrisori, indemndn-
du-I ca sa vie cu otl asupra Turcilor, ca sä ied aceste t'Ori: Tara-
Romanésca. §i tara Moldovii, ca sd fie supt stdpânirea Mr, i 'aii co-
rut §i chrigóve, fdcêndu-se §i pe dinsul §i pe feciorii lui cnezi de Mos-
covia, §i le-an dat.D El a fost chiar, afirmd cronicarul, aid §i numai
aid, principala causä a expeditiunil rusesci; el, Constantin-Vodd, §i nu
Domnul vecin al Moldovel : «Prin multe rugAciuni i indemndri co
Mcea Constantin-Vodd sail pornit Tarul cu o§ti de ail venit asupra
Turcilor.» Pentru a-I ademeni, Brancovénu-I ofere ajutOre de tot fe-
lul : provisiuni, bani §i Omeni. Dar jocul s'eü duplu, indoita sa tradare
interesata, fu descoperit indatd de amindouse pärtile pe cart' void sal
le in§ele. Pentru a-§i r'esbuna de necredinta lui, trime§ii Tarului la
Pórtä dupd incheiarea pdcii de la Prut Mcurd cunoscute Turcilor
uneltirile Domnului rnuntén, care chema pe Tar «de caff-va aril mai
nainte CU cdrti §i cu Omeni ce trimeted la din§ii tot-deauna».
Venia pe urinä prologul de pirl earl pregaitird cdderea lui Constan-
tin-Vodd. i aid intregi pasagii sunt reproduse verbal, o sumà de
aprecieri asupra Cantacuzinilor sunt pur §i. simplu transpuse (ast-fel
frasa: «Mai bine trdia. el decat Constantin-Vodd, cà el avea. grijile dom-
niei, iar ei avea plimbdrile i desfdtdrile §i cd§tigurile §i. tot binele,
in cronicd, re'spunde frasei : «Domnul tot-deauna are grijile Imp'oratiei
O. ale terii, iar' ei numai acCsta grijd avea: sal manance §i si bea, sd
se primble din Mc in Mc i sd se veseléscAD, din Memorii). In§irarea
faptelor, calificativele, tote sunt ace1ea.§1, in cronica do Curte §i. in
Memoriile cad o precedase. Totu§i avem i cate-va deosebiri, ca
de obiceiü, caracteristice. Intr'un loc, Cantacuzinii sunt numiti in cro-
nich. «$aitanici-ogulari, adecd Cantacuzini feciorii dracului». Partici-
parea la complot a fratilor Racovitd, Michaiii-Vodd §i. Dumitra§co, e
trecutd sub Were in opera oficiald. Tot a§à se las a. la o parte numele
boerilor cad ceruse de la. Imbrohor pe Domnul nog, *tefan Cantacu-
zino, fiul Stolniculul: tirbeiü Banul, Serban Bujorénu, Mitropolitul
Antim, Episcopul de Rimnic. In fine, gdsim aid apreciarea generald
asupra domniei lui Brancovénu, apreciare luatd dintr'un loc prece-
dent al Memoriilor, dar cu modificdri interesante. De unde, intaig, su-
pusul Jul Constantin-Vodd, supusul ertat de la mOrte de dinsul, scrisese
ast-fel: «Acest Domn in tOte ail avut noroc: bogat, frumos la chip, la
stat, vorba Jul frumOsd, cu minte mare, rude multe, RI, fete din destul,

www.digibuc.ro
376 N. 1011GA

gineri, nurori asisderea, cinste mare, si in boiaria lui si in domnia


ce ail domnit; nici o lipsa nu va fi avut, i acest Domn ar fi putut
sa icä cuvintele lui Solomon ca, ori-ce i-ail poftit inima lu, nu i-ail
lipsit ; acestea i ca acestea vedend innaintea ochilor lu, numai se ye-
selib,in noua opera, scrisä din alt indemn, cu o altä orientare po-
litica si pentru alte scopuri, Popescu declara cä Domnul mazil fusese
(dericib, iar nu Ilaudat»: cSanatos, intreg, casa intrega, fii si fete multi,
avutil prea multe, case, palaturi, sate, vii, helestee, domnie indelun-
gata i altele ca acestea, care nu i-au lipsit nimica de care ochii lui
aü poftib>, insa nu uità de astd data omul lui Mavrocordat s. vorbésca
si de «multe rele fapte ce ail facut in domnia lui», de lacomia nemé-
surata a lui Constantin, de stricarea vechilor obiceiuri, de prefacerea
arbitrard in podani pe moiiie lui si ale Cantacuzinilor a slujitorilor
liberi, earl odiniOrd ridicail singuri haraciul, de crescerea haraciului,
cde aü remas un blestem, de blestema saracii de acest grog i vor sà
blesteme in veci» si de «allele nenumerate», pentru earl recunoscétorul
boor cruta memoria binefacetorului sell.
Am spus cd Memoriile cuprindeati i domnia luT *tefan Cantacuzino
pana la uciderea Brancovenilor. Intro acest fragment si intre partea
corespundetóre din domnia lui tefan-Voda cuprinsa in cronica cea
mare, raportul e acelasi ca i intro partile comparate pand acuma ale
celor doué lucrari. Se expune mai pe larg in opera mai tardie strin-
gerea banilor lut Brancovenu. Apoi, tonul Tata cu Cantacuzinil e mult
mai acerb; li se aduc acusatiuni mai numerOse, mai precise i, unele
dintre ele, mai nedrepte. In Memorii, vorbind de participarea Canta-
cuzinilor la vinovatia mortii silnice a familiei 1111 Brancovénu si a fos-
tului Domn InsuT, Popescu inregistra un svon, pe care adáogea cad
afla admisibil: cdic unii carii sant vrednici de crecjut». In cronica, ori-ce
indoiald dispare, i siguranta dà stilului un caracter defaimator si in-
jurios. cSpurcatul *tefan-Vodb pune tot la cale i intärita lacomia
Turcilor i setea lor de sange. Cel ce-1 mamà pe acest drum de crime
e tata-seil Stolnicul: qhotul acel bètran, tata-seil, Constantin Stolnicul,
sciind tOte tainele nepota-seil Costantin-Voda, pentru cä le spunea
tOte, avendu-1, nu ca pre un unchiil, ci ca pre un tatb; el da personal in
mama Imbrohorului corespondenta nepotului sëü cu crestinii, titlurile
nobiliare capétate de la Nemti i Rust (Acel reil betran» e in fruntea
familiel sale, care cere capul binefacétorului ei. La urma de tot, ata-
cul de furie al DOmnei Palma e stramutat cu ingrijire din Memoril
in cronica anti-cantacuzinescd, i anti-brancovenésca nurnai in al doilea
rind, a lui Nicolao-Voda,

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 377

Ca acelasi autor a suds (cronica anonimaD i cronica iscalita de


Radu Popescu ni se pare dupd aceste dovedi afara de ori-ce in-
doiala. $i iaràI e evident ca autorul aminduror operelor de istorio-
grafie e Radul Banul. De unde vine Irish deosebirea de ton ? Am in-
dicat-o, in trécik, de mai multe ori pana aici.
Memoriile erati, cum s'a spus din capul locului, o continuatiune a
lui Constantin Capitanul. Continuatiunea fusese scrisa intr'un spirit
potrivit cu imprejurarile notice: mai mult de familie decat de partid,
mai mult resentimente deck opositiune politica in vederea unui scop
de r6sturnare saui schimbare. Legatura era dar aid o legatura mai slaba
cleat intre partea veche a cronicei oficiale i cea noud adaosa de Radu
Grecénu sub Constantin-Vodd. Autorul uitä mai dese-ori cà continua:
ast-fel, el amintesce, rhea' a trimite la cele spuse innainte, zidirea Dohan-
ghecetului de $erban-Voda i, aiurea, expune pe scurt, ca un lucru
noui pentru cetitor, stramutarea lui Radu Michnea din Tera-Romanesch
in Moldova, in profitul lui Alexandru Coconul. tnsà, caracterisand ne-
credinta Cantacuzinilor, el spune ca el nail fost mulecimitori nici unui
Domn, «precum s'ati v6dut mai pre urma scris, cä tuturor Domnilor
s'ati aratat cu viclesug i cu réutate».
Acésta e o trimitere la Constantin Cdpitanul, care singur descria da-
raverele Cantacuzinilor cu Domnii anteriori lui $erban-Voda. La in-
ceput chiar, avem iarasi o trimetere in urma: vorbind de mOrtea aces-
tui din urma Domn, Popescu adaoge : .precum s'ail is mai sus». Dar
Capitanul n'a scris deck pana la mOrtea Alexandrei Cantacuzino.
Acésta s'ar parO o dificultate.
Ea dispare cand cundscem cCronica Balacenescb, a careia bash',
singura basà, cum vom vedO, pentru timpurile mai vechi (pang. la
1688), e Capitanul. in acésta ni s'a pästrat Insà o continuatiune, cu-
prindOnd, intre altele, si mOrtea lui $ erban. Greutatea racordaril
cronicel lui Radu Popescu la a celui-lalt cronicar al Bdlenilor e corn-
plet inlaturata ast-f el.

V. Cronica lui Nicolae Navrocordat.


Cu totul altor indemnurl decat satisfacerea unei vechl uri de familie
dorinta de a rèsplati sangele vérsat al tatalui sell a facut pe Radu
Popescu a relua condeiul pentru all reface cronica, In alt spirit, in
alto proportiuni, si a o continua. Am spus cuvintul de cronica oficialä,
si ash a si fost considerata, chiar de cel mai putini atenti cercetatori,
pronic4 lui

www.digibuc.ro
378 N. IORGA

Dar o cronica oficiala exista pana in primavara 1u 1713, cronica


lui Grecénu. De ce supresiunea acestel cronice Ince!) Ond de la 9 (19)
Octobre 1699 si refacerea el pentru tótä partea care mergea pana la 1713?
Cine cunOsce partea ineditä a lui Grecénu, care e tocmal partea in-
locuita (Bälcescu intrebuintand un manuscript al cronicei oficiale ma-
vrocordätesci), intelege supresiunea acestei prL
In Novembre 1692, Constantin-Vodd casatori pe fiica Ra Stanca cu
Radu, fiiul lui Nunta se facir,sla Bucuresci, cu un lux po-
trivit cu traditiunile Casel Brancovénulul. Intre Ospeti se afla i Alexan-
dru Mavrocordat, Marele-Dragoman, care revenia de la Belgrad spre
Adrianopole. «Exaporituh era rudd cu mirele, sotia lui, Sultana, fiind
yard cu coconul Radu. El fu considerat ca tatal lul Radu i primit cu
o cinste deosebita. Inainte de a pleca, se stabilise cu BrancovOnu ca-
satoria Ilincal, sora mai mica a miresel, cu Scarlatache, fiul Drago-
manulul: logodna se facg in fiinta puterniculul «meghistaw. (1)
Daca Grecénu nu pomenesce aceste lucruri, in schimb el nu crut4
laudele lul Mavrocordat child ajunge la nunta Ilincal, care se serbd
abia in Februarie 1698. El numesce pe Marele-Dragoman: gorn mare
langä Imp6ratie, sciut i invétat fOrte». (2)
Acésta legatura de inrudire, presenta lui Scarlatache in Tera-Roma-
nésca, unde socrul séü il Meuse Paharnic, sfaturile preotulul NiColae
de la Sinope, care, venit cu Scarlatache, rémase cu dOnsul i castiga
in curind o mare influenta la Curte, incuscrirea provenità din cunu-
narea Ruxandrel, sora lui Scarlatache, de cdtre Dornn, prin mijlocul
capuchehaelei Michaiii Cantacuzino, tote aceste lucruri legad pe Dom-
nul muntén de puternicul Grec.
Dar buna intelegere nu ting multa vrerne intro cel dol cuscri. La
28 Iunie st. v. 1699, Scarlatache murl dui:4 o lungd Ma, in virsta de
vre-o clou6-cleci i dol de aril, i fu ingropat in Tirgoviste. (3) La 9 Oc-
tobre urmator, muria i Popa Nicolae, agentul lui Mavrocordat pe langa
Constantin-Voda. (4) In fine, rolul mare jucat in acelasi an 1699 de Dra-
goman la incheiarea pacil de la Carlowitz Meg sa crOsca mindria
ambitiosului Grec §i-1 indemnd sa dorOsca un tron pentru fiul sOg, al
Moldovel sail... §i al Teril-Romanesci.

(1) Cf. Grecénu, p. 198 9 ; Popescu, Magazin, V, p. 116 7 ; Daponte, in Erbi-


cénu, Cron. Greci. p. 45.
(2) P. 343. Cf. Constantin Capitanul, p. 161-2.
(3) Grecénu, p. 353. Ilinca devenI apoi so0a lul *erban Grecénu.
(4) Ace1W, p. 354.

www.digibuc.ro
CRONMELE MCINTENE 379

Legaturile disphruse, §i rivalitatea intre cele douè Ninth! incepea :


Cand Brancovénu fu chemat la Adrianopole, in acea calkorie piing de
primejdie, care-I imbolndvi, el v'edg. In ac6sta pretentiune a Port-ii o
loviturd a rudel i amicului &ell de odini6ra, care, se scia la Con-
stantinopole, nu-1 «era tocmai prieten». (1) Cand Grec6nu redacta acêstä
parte din cronica domniel, el vorbi fárA aprecieri (2) de intiinirea lui
Brancovénu cu Exaporitul la Arnaut-Chioi (28 Maig st. v. 1703), de
visita tin'erului Dragoman, Nicolae, fiul luT Alexandru. Constantin-
Voda, plin de urd contra acelui care-i turburase lin4tea si-i primej-
duise tronul §i viOta, nu fu rnultamit de caracterul incolor al naratiu-
nit Dupd instructiunile lui, cronicarul oficial schimbd acdsta parte, 0
in versiunea nouá el scrie a§a despre Exaporit : «spurcatul i vraj-
ma§ul acela Alexandra Mavrocordat, Marele-Dragoman al Imperatiei
turcesci, carele pOte fi c5 §i véche pizma §i rèutate asupra Domnu-
lui in inima Jul hrdniia, a-Mid priete§ug cu spurcatul acela Vizir Azem2.;
el denuntd intentiunea bkranului Grec de a sc6te pe Constantin,
voind ca in loc «sb. pue pre fii-sseg Domn aicea in Ord.. (3) Am ve'llut
mai sus ca, de ad inainte, cronica brancovendscd n'are o vorbd bunk'
pentru Mavrocordati. §i eh domnia intdia a Jul Nicolae in Moldova e
zugrdvità in colori cu total neacceptabile de acesta.
Dac5 voia sä aibd o cronica oficiala, Nicolae-Vodd, venind in Tdra-
Romanésca, nu putea s'o primdsca pe acdsta, 0.çà cum era. Prima
parte, respectu6sA pentru ai sei, putea sä remae. Dar, de la 1699
incoce, ea nu putea fi nicl indreptatd. Cand nu se ataca familia lui,
Grecénu vorbia, lovind in mai multe pärti, de «telpiziia sag, mai
bine sa ic, blestematiia cea grec6sca,. Cu plangerea pentru m6rtea
lui Nicolae din Sinope, omul Jul Alexandra Exaporitul, cu acest
omagiü adus puterii cuscrului de odiniórd, Radu Grec6nu se putea
terminà in cronica domniei nouë. Mei §i Meg Nicolae-Vodé. sfir§it
naratiunil brancovenesci.
Cum se InfAti§ézd ca forma ac6std a doua opera a invétatulal lo-
gofét de odiniOrd am Vodut mai inainte, cand am comparat-o sub acest
raport cu Memoriile aceluia0 scriitor. In cursul aceleea0 comparatiuni,
am studiat §i lumina speciald in care, dupd dorinta Domnului ség,
presinta.Marele-Vornic Radu domnia lui BrancovOnu, partea din acósta
(1) V. rapórtele francese si venetiene din colectiunea Hurmuzaki (Supl. P, i V3).
(2) Dar la inceput Alexandru Mavrocordat era visat, &and se vorbia de dusmanii
de la Pórta, earl provóca drumul plin de grip.' al Domnului.
(3) V. mai sus, p. 334.

www.digibuc.ro
380 N. JORGA

domnie pe care, «din inalt ordiTn, trebuise s'o prefaca. 0 parte din
domnia lui $tefan-Voda, fiul Stolnicului, acea care se afig si in Me-
morii, a fost analisata cu acelasi prilej.
S. continuam acéstä cercetare Onà la sfirsitul cronicel oficiale.
Analistul domnesc mantue aid incidentul nebuniei Dómnei Fauna,
pe care-I povestise, in parte, si in Mernorii. cZidirea in chilie» a pro-
prier mätusi a DOmnei, spanzurarea a done' femei, invinuite tOte c.
ar fi provocat prin farmece intunecarea mintii Paunel, sunt fapte earl
se potriviati forte bine cu scopul pe care-I urmaria. Radu: infatisarea
Cantacuzinilor ca o familie de criminali rafinati. (1)
Urméza mentiunea trecerii lui Carol XII spre Demotica, rnentiune
care permite cronicarului, mehmendar en acOsta ocasiune, sä vorbOsca
de propria sa persOna. Expeditiunea din Morea e atinsa numai pe
scurt (2), si povestirea trece la cdderea Pasei din Bender, sprijinul lui
$tefan-Voda, si la catastrofa apropiata a Domnului insusi. Cu acest
prilej, el nu se sfiesce sa afirme ca, la vederea nenorocirii ce se aba-
tuse asupra nOmului sat, bOtranul Stolnic si-ar fi facut merite fata de
Turd din nelegiuirile trecutului sëü. Constantin ar fi märturisit oträ-
virea rudelor sale haine fata cu Imperatul: $erban i Iordache, doi
frati ai séi. Intors la Porta, trimesul Sultanului ar fi rOspandit acOsta
spovedanie de criminal, si Par fi audit intre altii danache Dragoma-
nul, fratele Mariel Sale lui Nicolae-Voda, carele, ajungend mai pre
urma i Domn, In urma fratelui Mariel Sale, Nicolae-Aroda, aid in
ter% ati marturisit &are toti boiarii.. Svonul, ivit dupd rnOrtea vigu-
rosului $erban-Voda, svon care numia ea ucigasi ai lui Vodd pe Stol-
nic i pe Constantin BrancovOnu, ar fi intarit, adaoge cronicarul, in-
tr'un chip definitiv prin acesta revelatiune, smulsd de frica mortil
unuia dintre vinovati. 0 descriere, cu totul nefavorabila Domnului
cdclut, a temperamentului acestuia mantue capitolul, eel din urma al
unei domnii pamintene.
Constantin-Vodd a cadut, clod, dupa spusa lui Radu Popescu, pe
urma pirilor cantacuzinesci, desi scim, din alt isvor, ca Sultanul dä-
duse voie boerilor, la schimbarea acestui Domn, sd-si alOga unul «de

(1) E de notat faptul ea nici un alt isvor nu intdresce ackstá reutficiósfi anecdotä.
Pe Nana o vedem mai tardiii rdtdcind in Europa cu copiii eel i stdruind la Im-
peratul in favórea bor. Cf. Hurmuzaki, Doc., VI; Iorga, Acte qi fr., I, tabld; Maga-
zin, II, p. 89-91 si Del Chiaro, p. 202 si urm.
(2) Acéstä expeditiune e descrish de un Roman intr'o operd speciald. V. mai de-
parte, capitolul Cronica expedifiunii din Morea.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 381

térd sait un strain» (1); ruda criminald care ocupd tronul du0. ne-
norocirea Brancovénului, cade la rindul séil, ca motiv mai adinc, prin
pedepsa dumnedeéscd, iar ca motiv visibil, prin disparitiunea protec-
torului séii turc. In acest limp, Domnul Moldovei Nicolae-Vodd, in
care si cronica oficiald a lui Grecénu ne arata un dusman al lui Con-
stantin-Vodd, vecinul sëfl, acest tinér Mavrocordat, om arnbitios si
odrasld a unui istet si versatil diplomat fanariot, nu gandesce catusi
de putin la Scaunul mai bogat al pril-Rornanesci. Coboritor, prin
mama sa, al ml «Alexandru-Vodd eel numit Bun si Mare din tera
Moldovii» (2) (ceea ce e adevérat, dar prin Ldpusnénu numai, si nu
prin Petru Rares, cum afirmd istoriograful Curtii), el se resemnézd cu
stäpanirea mai sdracd a Moldovei, la care aved drept. Cand Turcii
inldturd pe rind pe hainil Constantin si *tam), el se gandesc nea-
p'erat, fdrd ca nimeni sd-I tragd de manecd, la credinciosul Voevod al
Moldovei. Radu Popescu crede orbesce cuvintele firmanului de strd-
mutare: «De vreme ce ne slujesci cu dreptate si te pui tare pentru
raid, iath Ca te-am miluit cu domnia Pril-Romanescb. (3) Nicolae-Vodd
a fost numit, asigurd el, pe care-I gäsim intro ace ce salutä pe noul
stdpanitor la Milcov («Radul san Hrizei Vistieriul, Vel-Vornic la Tar-
goveste0 (4) «din build voia impératului, fdril nici o rugdminte sail
rnijlocire despre partea.Mdriei Sale, fiind credincios Impératiei».
Se scie &A, din multele domnii ale celui dintaiii Mavrocordat, aceea
care, prin forta imprejurdrilor, a trebuit sd fie mai violentà, mai ne_
populard, a fost domnia acésta munténd, domnie nelinistità si per--
culdsd pe timp de rasboiti. Pentru asigurd tronul, tin6rul Fanariot
a trebuit sd-si ascundà firea ornendscd pentru a apäré strasnic; pentru
a impedich intórcerea Cantacuzinilor, el a trebuit sa lucreze la Con-
stantinopole contra acestora, pregatindu-le mOrtea, precum, fArd in-

(1) V. acest volum de Anale, p. 300.


(2) Vita pré luminatului ném al pre indlfatului si milostivului Domn Ic Ni-
colae Alexandru Voevod, prea bunul stdpdnitor Térii-Romdnesci, care se trage din
Alexandru-Vodd cel numit Bun si Mare din Vera Moldoviii; in cronica liii Popescu,
p. 39. Asupra unel alte opere genealogice, acésta cu explicatiuni, v., in continuarea
acestor studii (memoriul II), capitolul Genealogia lu Nicolae-Vodd de Nicolae
Roset.
.(3) Cuprinsul firmanului duph cronica lui Axinte Uricarul (Koghlnicolnu, II, p.
171). Popescu dà alt-fel firmanul: <,ash sera' Ca, cunoscênd pre Nicolae-Vodd credin-
dos imparatiei Lul i aü chivernisit bine raiaua Moldovel, Pail ddruit cu domnia
MuntenieiD (p. 42).
(4) Axinte Uricarul, p. 172.

www.digibuc.ro
382 N. IORGA

doiala, Did ei n'ail fost Cu totul strainl de mórtea lui Constantin-


Voda.
Un panegirist, chemat a povesti acésta domnie, n'avea decl o sarcina
us6ra, dar Popescu, fiul Hrizei, era un om curagios si-i fu usor sa
acopere cu draperia de aur a lingusirii mestesugite sangele ce pan
treptele tronulul. ,

Sa-1 ascultam pe acest curtesan oriental, care nu mai avea de mult


o consciinta prea simtitOre.
Cand Mavrocordat sosl in Bucuresci, stapanil din ajun plecase catre
o peire sigurg.. De peirea acésta el Msà n'ar fi fost vinovat cat de
putin. Dirnpotriva, numind Caimacaml, Domnul cel nal ar fi cautat
sä scape macar pe belranul Stolnic, rugandu-1 «sa sada ca un boier
bkran, WA.' nu se duca la Tarigrad, si-1 va aye Maria Sa in loc de
pdrinte»; dar, incredelor in dibacia sa, fostul regent ar fi refusat sa-sl
lase fiul singur in manile dusmanilor. 0 alta dintre victime, Michaiii
Cantacuzino, care fu chemat mai tardiil numal de Turd, fu numit Cai-
macam, ispravnic de Scaun si confirmat de Domn, cu tad incercarea
de a fugl in Ardél; cata vreme Michaiii stall]. la Curte, Mavrocordat
qca pe un parinte il cinstea». Causa mortii lui Stefan-Voda si a pa-
rintelul s'éti flied documentele de tradare ce se aflard la POrta: «calf,
confirmatil si privileghii.; vinovatl de inalta tradare, rivnitoril de
inalte titlurI crestine primira, ca si Brancovénu, pedépsa cce li s'ail
cadut», pedepsa de care singurd mOrtea sa fara de veste scapä pe in-
cepétorul legaturilor haine cu strainatatea, erban-Vodä. Nu pirile de
la Bucuresci, ci «viclesugurile ce s'ail audit ca faceail Cantacuzinil cu
al lor., adusera noua catastrofa domnesca. (1) Nicolae-Voda isi dadu
t6te silintele pentru a mantul pe Radu Dudescu macar, ginerele Stol-
nicului, care era «tinèr si cu coconi mid», lucrand prin fratele sAil
Ienache, oferind a jertfl pana la dou'e-cleci de pungi pentru a se erta
viéta tinérulul boer. Vina acestor din urma executiuni e aruncata de
cronicar numal asupra Marelul-Vizir All-Pasa, care e calificat de ccum-
plit», de :tin r'eil si crud». (2)

(1) Dupd Del Chiaro, vina ucideril lul S tefan-Vodd si tatillul lui ar cddé, nu asupra
noului Domn, ci asupra boerilor vriljmas1 aI familiel Cantacuzinilor (p. 202).
(2) Sotia luI Dudescu era Maria, fiica Stolnicului. Din acéstd cdsätorie se ndscurd
o fatd (Maria, care ieh. pe C. Notara) si trel fil (Genealogia, in Bueium, p. 663).
Constantin, unul din fiil Dudescului, fu insurat la 1722 de epitropul Case! Dudes-
cilor, Domnul, cu Maria, fiica luI Antioch-Vodé. Constantin era atuncl Comis (Radu
Popescu, p. 124).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 383

Domnia acésta a Jut Nicolae Mavrocordat are o mare importantd


prin aceea ca pe vremea et o schimbare radicald se Mat in gruparea
boerilor munteni pe partide. Sub Domnil anteriori lui erban-Vocld,
o partidd cantacuzinescd luptase contra celor ce doriati sd vadd pe
tron pe un BAlénu, Banul Gherghe. Dupd disparitiunea acestui §ef,
partida anti-cantacuzinéscd nu dispdrit si ea: la urma domniei sale,
imprejurdrile puserd pe Brancovenu in fruntea acestei partide. Exe-
cutiunile din 1716 sfArmard cu totul partida Cantacuzinilor ; familia
se imprdstie, Ii percItt influenta de altd data; singurul Cantacuzin cu
pretentiuni de domnie, Beizadea Gheorghe, fiul Jut Serban, nu mai
astepta tronul de la sprijinul si simpatiile boerilor rii, ci de la ar-
mele patronilor set Imperialii. Cat despre anti-cantacuzinesci, partida
lor nu mai axeà nici o ratiune sd mai persiste, dupd ce castigase
lupta pentru conducerea cdreia se alcaltuise.
Dar Imperialii, invingetori la Zenta, stdpani pe Ardél, incep sa ispi-
tesca tot mai mult pe aceia dintre boerii Teril-Romanesci, cart do-
riaü un guvern mai drept si mai plin de crutare. Din iubitoril de
culturd europeand, din amatorii de titluri strdine, din poftitorii de schim-
bare, se forma.' o partidd crestind, imperialistd, n'emtéscei, cum i se
cjiceA atunci. Intre acesti «vicleni», cart asteptail numai trecerea Nem-
tilor peste munti pentru a da pe Nicolae-Vodd in manile lor, Popescu
pomenesce pe Golescu, pe «Serdarul Barbtp, un Cornea, pe fratele
acestuia, «cdlugäruh, pe Grigore Menu, pe Bengescu, pe erban Bu-
jorénu, pe Obeclenu; cele-lalte nume se pot culege sub suplicele re-
fugiatilor din Ardél. Pentru a ave acum pe conservatorii cart tineail
la vechiul regim turcesc, fara a-I intelege pOte pe deplin avantagiile,
ajunge sà strdbatem cu ochii marturiile boeresci din chrisóvele Jul
Ioan-Vodd Mavrocordat; gdsim acolo pe fruntasul boer care era erban
Ndsturel, pe un Cretulescu, Iordache, pe Grigore Vladescu, dot Gre-
cent : erban si Constantin, pe Barbu Merisanu si Pand Negoescu,
cumnatul Brancovenului, pe Constantin Vdcdrescu, pe langd cati-va
Greet de incredere. (1)
Lupta intre cele done particle incept' in curInd. «Viclenii», cart do-
riaü domnia lut Gheorghe Cantacuzino, legard intrigi cu dusmanul
chernard in terd. Nicolae Mavrocordat fu silit sd se retraga ina-
intea unor Imperiali, cart nu sosird nici odatd, 'And la Giurgiu. Mitro-
politul Antim se furisd de laugh' Mavrocordat, care cauta sd-1 opresca,
si, adunand pe boeri la Mitropolie, incerca o schimbare, ciireia-i lipsi

(1) V. acest velum din Anale, p. 288, ultima mita.

www.digibuc.ro
384 N. IOWA

pentru ca sà isbutésca numai sprijinul efectiv al «cdtanelor.. Cand, in


fruntea Turcilor, la earl se adresase, Domnul intra iards1 in capitala
sa, el nu erta tradarea: Antim fu inchis, silit sä parasOsca. inalta-i
demnitate, trimes intr'un lung drum de prisonier, al chrui eapöt nu
era sa-1 vadd ; Bujorénu fu decapitat la fantana lui Radu-Vodii ; un
Balacón fu si el ucis in pripa, iar predicatorul Curtil, un Grec din
Venetia, loan Abrami, f a aruncat in inchisóre.
0 represiune, a careia violenta se explicit prin natura imprejura-
rilor, cat i prin temperamentul mindru i vindicativ al Domnului
care o ordonase. Credinciosul prieten al Cantacuzinilor, Del Chiaro,
povestesce cu indignare aceste amanunte de sange si de re'sbunare (1);
cat despre Popescu, el se multumesce, model de scriitor pensionat, sa
insire actele de necredinta ale boerilor, intrerupênd apol expunerea
atunci cand trebuia sä povestéscd pedépsa.
Dar Turcii se bateau prea rëü in acésta campanie i hotarirea boe-
rilor de a se da Impératului era prea energica pentru ca mésurile
luate de Nicolae-Voda sh-si póta aduce ródele. Domnul, prins a doua
Ora, cu mai mestesugite laturi de inselaciune, Imperialil, din partea
lor, fur% mai iuti cleat intaia Ora, apuca drumul captivitatii. Radu,
Marele-Vornic, impartasi. peste putin aceeasi sOrta.
Am vOdut aiurea (2) ca Popescu, om nerabdator, nu pregeta sa
iscalésea peste putin petitiunile supuse ale ,:viclenilor» catre Impe'rat
sail Generalii lui. Dar, atunci cand facea cu inima usóra acéstrt schim-
bare de orientatiune politica, el se insela, ca OVA' lumea, asupra vii-
torului. Nemtii re'masera la pace en Oltenia, dar Ioan-Vodil, succesorul
Principelui prins, pastra Scaunul s'ai din Bucuresci, ca vasal al Sul-
tanului, i indata Nicolae-Voda insusi redobandi tronul, lasat liber
prin mOrtea fratelui séti. TOte aceste lucrurl se petrecuse cand Radu
Vornicul capeta insarcinarea de a scrie istoria timpului sü, i poves-
fires prinderil mI Voda, petrecerii boerilor in Ardél, domniel lui
loan Mavrocordat se resimt de acésta.
Pentru a face placere patronului Sil, ca i Brancovénu, Nicolae
Mavrocordat cerea severitate fata cu dusmanii lui de la cronicarul
oficial, el gratifica pe boeril austrofill cu cele mai energice califica-
tiuni injuriOse: «talhari» (dalhariul cel mare, Barbul S6rdariuh), cspur-
cati» (.acei spurcati de boiari.), «nebuni» (.multi boieri de al fedi ne-
bunb), si se róga lui Dumnedeil qsd le platéscrt color ce aü fost pri-

(1) P. 119, 214, 216.


(2) Mal sus, p. 367.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 385

cina» prinderii Domnului pe care nu-I voiail. In Ardél, ni-I infatiséza,


pIritori goniti de Nemil; .ca nisce calif obrasnici , Intorcêndu-se fara
de isprava, cca nisce cani cu coda intre piciere . EY, prin uneltirile lor
din trecut i cele de atunci, aduc, la pace, perderea Olteniei: ail statut
de paguba i t6rii nestre, ca, fiind tara de poste Olt coprinsa, ail re-
mas in stapAnirea Nemtilor si nu s'ail putut scete ; in acesti ambitiosl,
(rèii vrajmasi patrioti , vede el criminalii earl desgkind Banatul de
trupul ciuntit al patriei.
A fost o vreme,cancl se pärea sigur cä Beizadea Iordache va domnl
In numele Imperatului, caruia i se (Muse, si siguranta acésta o avuse
un moment, in momentul rusinos al poticniril sale politico, i Radu
Popescu. Slugá pocaita a Domnului grec mai norocos, cronicarul nu
cruta pe acela caruia era gata sa i se Inchine printre eel dintal.
Bania data lui Gheorghe i se pare ridicula, asa era de putin potrivita
cu asteptarile partidului, cetisOreh. Au rinduit , scrie el, pre un
Gheorghe Beizadea ca sá se cheme Ban Craiovei, iar nu Domn sati
guliernator (din cal Pau facut magar), si ail rinduit i patru consilieri
din boiarii eel mai de jos, sa fie langd Beizadea Gheorghe. $i, insul-
tathr, el amintesce un Ore-care proverb al camilei: Au cercat camilei
sn-I puie cerceii la urechi, i i le-an taiat .
E interesant felul cum se infatisezd la Popescu domnia lui Joan-
Voda. Vom vedé ca din douse croniee neoficiale (1) acestä domnie
apare blanda, nepartinitOre, milostivd, bine intentionata. Ni se spune
aiurea de chemarea Inapoi a pribegilor cari nu Indrásnise sa vie sub
Nicolae-Voda DOmna lul Brancovenu, intre altii, de ajutorarea
poporatinnil in vreme de fOmete, de staruintele patriOtice ale Domnului,
care smulge Germanilor la negocierile de pace conditiuni mai bune
de cum era de asteptat.
Dar Nicolae-Voda veduse cu ochi rel ambitiunea dornnOsca a lui
Ienache, fratele mai mic, care, sprijinit de Patriarchul de Alexandria,
profitase de captivitatea lui pentru a-I inlocul. Relatiunile intre eel doi
frati erail Eat de rele, in cat, la mertea lift Joan, s'a putut acredita
svonul (2) ca acestä mOrte fusese provocata de nerabdarea lui Nicolae,
care se vedea lipsit de tron farä a fi fost mazilit vre-odata.
Deci Popescu atinge fOrte pe scurt partea internd a domniei lui Joan-
Voda, staruind mai mult asupra Imprejurarilor rásboinice si diploma-

(1) V. capitolele Cronica de sub Grigore II Ghica i 4 doua cronicd a Cantacu-


zinilor.
(2) Transmis §i de Engel.
Analele A. I1.Tom. XXI.Memoriile Seel. Istorice. 25

www.digibuc.ro
386 N. IORGA

tice in earl erail amestecate sOrta Orli 0 persona Principe la In nu-


merOsele sale pagine avem mai putine sciri asupra caracterului lui
Ioan i sistemului sell de guvern decal in cele cate-va rinduri ce i se
consacra In cronica redactatà pe timpul lui Grigore II Ghica sail in
a doua cronica a Cantacuzinilor.
Domnia a doua muntónd a lui Nicolae Mavrocordat, mai umana de
cat intaia, imprejurari exteriOre nu mai siliaii pe Domn sa-§i. pre-
fad firea, a fost totu0, din punctul de vedere al sarcinelor fiscale,
o domnie impovrtratOre: un rasboiil storsese tdra i anexarea Olteniel
la Imperiil II ingustase hotarele, dar cheltuelile Curil, mecanismul ad-
ministrativ, fastul domniei remasese ca i inainte. IsvOre cari n'ail
nici o legatura intre ele confirma acOsta opresiune fiscald, care nu se
p6te contesta.
Trecênd la povestirea lui Radu Popescu, suntem strámutati intr'o
lume de idil. Se vorbesce de intluenta Domnului la POrtil, de sca-
derea haraciului prin stáruintele lui, de buna gospoddrie a lui Nico-
lae, incomparabild cu a fratelui set, adaosul e semnificativ, care
era ttiner i nepedepsit intru obiceiurile i orinduelile terii», de si-
lintele sale pentru a oprl noua crescere a tributului. Se pomenesc
nunti domnesci §i de boeri, visite de Patriarch, in termini earl sunt
la inaltimea acestor marl imprejurari. t A pomeni», scrie el intr'un
loc, ttOte bunätätile pre deplin cate aveh Domnul nu me lasa obi-
ceiul istoriei, pentru ca sä nu dail banuiala de colachie, care ruma-
nesce se chiama ciocoinicie. Drept aceea cu tacerea le tree, numai
atata die ca tOte faptele ii era cu dreptate §i nici cum nu suferia sd
se faca cui-va strambatate, din fire fiind iubitoriil de dreptate, roilo-
stiv, lesne iertator §i cu. frica lul Dumnecleil. Care acestea tOte ye-
dendu-le insumi cu ochii, de le voiil trece cu tacerea, pietrile vot
striga.» (1)
Pe la inceput, Popescu inregistrOza- ca satisfactiune cate-va morX
bine-venite : Barba Cornea tcrapa §i se duce la dracul», Stainville,
Generalul austriac din timpul rdsboiului, mOre tde mOrte grOznica».
Mai departe, se insOmnd sfir0tul in exil al rebelului Dimitrie Can-
temir, resculat contra tstapanului sell» Fanariotil era' pe acest
timp absolut fidell amperatului nostru al Otomanilor». Cate-va cu-
vinte dispretuitOre sunt aruncate in trOcet buT Michaiti Racovita, caruia
Turcii IT scriii cä i domnia din Moldova este mult pentru obrazul
lui, necum a Terii-Romanesci».

(1) P. 147.

www.digibuc.ro
CRONICELE MtINTENE 887

Dar, la sfirsit, fermecat de 4pacea, daruitä de Domnul girl, ocupat


sà ne povestéscä mai mult qcole ce s'aii intimplat prin alte Orli»:
in Persia, la Tatari, in Apus chiar Popescu parafragza, de sigur,
gazetele patronului, el uitä, de hatarul pacificatorului, si propriile
sale dusmanii. Fiul lui Hrizea mantue ldudand némul Cantacuzinilor,
atunci cand Beizadeaua Constantin ieh in casatorie pre cfiica r6posa-
tu1ui Radului Cantacuzino, biv Vel-Spatar, fratele lui tefan-Vodal
Cantacuzino si fiul rseposatului bétranului Constantin biv Vel-Stolnic,
find de ném blagorodnic si mai cinstit intro tote némurile boierimii
reril-Romanesci; de care tot némul acela s'aii bucurat, &and slava lui
Dumnedeil pentru buna-voire a Domnului, ce ati bine-voit de ail facut,
cunoscAnd ea toti vor fi trasi si apropiati spre mila Mariei Sale si
spre cinste ; precum ag si fost». (1) Era fOrte slugarnic in ertarea
dusmanior sei calugarul Rafail de la Radu-Voda, fostul Logofét si Mare-
Vornic Radu, fiul lui Hrizea din Popesci!
Caci ambitiosul boer de odiniOrd intrase in manastire, pentru o po-
caintä, care nu era inutild, Incà din anul 1722. Din chilia sa de la Ra-
du-Voda el continua sa insemne evenimentele de la Curtea Domnului
sat. Ajungend la anul 1728, implinind dece aril din domnia a doua
a lui Mavroetardat, el adaoge: «Pana aicea am scris cele ce s'ail in-
timplat pand in savarsitul a dece ani dintru a doua domnie a Mariei
Sale Nicelae-Voda, iar de aicea inainte, cu ajutoriul si mila lui Dum-
nedeil, voig scrie incepênd de la al un-spre-clecelea an inainte». 0
promisiune pe care Radu, oprit de mOrte sail de vre-o Ma grea, n'o
indeplinl nici odatä.
Indatà dupà mOrtea cronicarului WI, Domnul renunta, din motive
call nu se pot determina, la continuarea lucrului prin altul si ordond
transcrierea in forma definitiva a cronicel, legand-o, cum am vOclut,
do analele anteriOre ale Tarii-Romanesci. Acest corp mavrocordatesc
de cronice e cel 'mai réspandit, si tOte exemplarele 'Arta' urmatorul
titlu explicativ : dstoria rerii-Rumanesti de cand ail descalecat pra-
voslavnicil crostini; intru care coprinde tOte istoriile a tuturor Dom-
nilor din ceputul tarii, de la intaiul Domn, Radul Negrul-Voevod, pana
acuma la Domnia de a doua [a] Mara Sale lui Nicolae Alexandru
Voevod, acum de iznóva scrisa din porunca Marii Sale prO lumi-
natului si prO inaltatului Domnului nostru Is Nicolae Alexandru-

(1) P. 150. Cf. p. 174. RAclucanu Spätarul fusese insurat cu Stanca, fiica Postal-
nicului Brezoianu. El avu si un fiii, Constantin. Räducanu niurl in 1715 (Genealo-
gia, in Bucium, p. 561).

www.digibuc.ro
388 N. IORGA

Voevod, intru al un-spre-decilea an dintru a doua Domnie a Märiei


Sale, de Radul Logofetelul de Divan, sin Michaiii Ieromonachul Lu-
pescul, la anii de la zidirea lumff 7238, iar de la Nascerea Domnului
Nostru Isus Chri3tos 1729, luna lui Octomvre 31.» (1)

VI. Cronica lialacen6sea.

Adese-ori, in cursul acestor cercetari, ail fost pomeniti Ba Wen% si


vom reveni aid): numai pe scurt asupra familiei, a careia insemnata te
in istoria pril-Rornanesci de la jumatatea secolului al XVII-lea inainte
nu e mica.
Voiti läsa hotarit la o parte trecutul, pe care nu ni-1 garantéza de-
cat genealogia familiei, alcatuita probabil fOrte tarcjiii Cel dintaifi do-
cument relativ la Balaceni, de sigur la ace,Fti Balaceni, e inedit. El se
AA in colectiunea privata a archivarului Dr. Czolowski din Lemberg.
Pentru insemnatatea acestui document, il reproduc in intregime:
Eu Candachiia (2) bktrkna de Bklkcean[i], fata Petrei Pkrcklabului, mkr-
turisescu cu scriso9ria mia cum eu de bunk voia mea strknsu-mi-i-arn fe-
ciorii miei, anume Miron ci Candachit, feciorii fetei miale, Cristinei, si
ginere-mieu Dumitru Ciochink i fiia-mea Nastasiia, de le-am impkrtit a
mea direptk ocink i mosie ce am avut in satu in Bklkceani. Deó[i] trei
pkrti am dat lor; a patra parte am lksat mie de comkndare; i inteaceastk
tocmalk au fost Ion Albotk de Cktkmkresti i SimiOn de acolo i SimiOn
de Sobone i Dumitrachi de Dragsin si Peatrovió[i] de Uricean[i] si Du-
mitrasco de Ipktest[i] i Gligorcea de Comknesti i IOnasco Dobren, cum
am scris. De aceastk mkrturisesc.
Mc 6 Bklkcean[i].
A

R 7124, Iun. 15.


Nu se poke fixh legatura de inrudire in care statea Candachia cu
(1) Asupra manuscriptelor, v. lista de la sfirsit. Dup g. titlul cronicel lui Pope-
scu in corpul oficial nu s'ar puté hothri dacé el murise aü ba: i se dice tchir
Rafail monachul, care pre nume mirenesc Van chemat Radu Popescu biv Vel-Dvor-
nic. (Magazin, IV, p. 21). S'ar puté i aceea ca Domnul sá fi ordonat transcrie-
rea corpului Indatfi ce cronicarul oficial mfintul al clecelea an din domnia sa a doua
(cf. exemplul lui Grecenu, care oferl Intâiil lul Brancovénu cei dinal dece ani
al cronicei sale, precedindu-1 de o introducere).
(2) aCandachila,, Candace, e probabil i numele adevOrat al nevestei 1111 Stefan-
Vocla (fost Tornsa), pe care testamentul latin al Domnului o numesce cCambacia*
(TharMuzaki-Bogdan, I, p. 238-41).

www.digibuc.ro
CRONICELE MEINTENE 389

Badea BAläcénu Conte, care e o figurA caracteristicA intro boeril


no§tri din acest secol.
Intro dinsul §i fiul ski Constantin este un aer de familie, §i Popescu
nu se in§e1A dAnd o caracteristicA intregulul ném. (1) Ca i cunoscutul
Aga, Badea se deosebesce printr'un neastamptIr extraordinar, dintre
acele neastdmpkuri organice earl due pe cine-va la glorie sag la crimA,
sag §i la amindou'e. (2)
ti intilnim intaiti sub Constantin Basarab, când aveà sarcina de
CApitan. Gheorghe Stefan prinsese pe eel doi Cantacuzini din Moldova
voia sA-1 taie. Constantin Postelnicul cerg de la cumnatul sd de pe
tronul muntén o interventiune pe langd Domnul vecin. Bälticénu fu
insdreinat sA dncä scrisOrea de intercesiune §i, ajungênd de la Bucu-
resei la Iasi «inteo 1i i intr'o nópte», el 41 Ca§tigd, cu porecla de
Ufurelul, i favOrea influentei familil a Cantacuzinilor. (3)
Totu§i s'ar päró cd gdsim in curind pe Badea intro du§manii fa-
miliei. «AnonimulD nu ne-o spune, dar aflám din Constantin Capitanul
cA Badea fu printre eel arestati sub Antonie-VodA, când se fgeg drep-
tate pentru omorul lui Constantin Postelnicul. (4) BAläcénu era sä
plAtéseA chiar cu capul vina pe care nu i-o cum5scem bine de aid :
«Si l'ag scos», scrie cronicarul BAlenilor, «s5.-i tale capul; apoi rag
iertat, den ce pricini el vor sci.» Ceea ce e mai curios e faptul cA
«Badea Clucer BAlAcénu» e iscälit, ca i Stroe Leurdénul de alt-fel,
in cartea de nevinovAtie pe care, sub Radu Leon incA, la 1666 (14
Aprilie), fijI Postelnicului o dobandird de la boerii wrii, in frunte cu
Mitropolitul Stefan. (5) Dacd nu trebue sA uitAm cA lui Badea i se
diceA i Ufurelul, avem o explicatiune mai plausibild.
Anume, Radu Popescul, un du§man hotArit al familiei, spune inci-
dental in Memoriile sale &A «Badea Vornicul BAlAcdnu in dilele luz
Antonie-Vodci ail ucis nisce negutAtorI moscoviti, impreuna cu earii
era §i cAlugAri, mei* pentru milA la Mose; pre top: omorindu-I, cu o
sotie a lui ce-1 chemA Buta, averea le-o ati luat. De care prindênd
Domnul veste, aü cercat pre Buta si Fah aflat, i en dréptA judecatA

(1) V. mai sus, p. 369.


(2) Asupra crimei de care era acusat Badea, v. mai sus, p. 369 §i rinclurile ce ur-
méza in acest capitol.
(3) Cf. Constantin Capitanul, p. 306; Neculce, Adaosuri, p. 188.Aceste locuri aft
fost apropiate unul de altul intaift de d-1 Hasdeft, in articolul Bdldoenu din Mag-
num Etymologicum, articol, in genere, incomplet.
(4) Constantin Cdpitanul, p. 358.
(5) Magazin, I, p. 401.

www.digibuc.ro
390 N. IORGA.

l'aii intepat in movila den marginea tirgului despre Dudesci, iar pre
Bgläcénu lai iertat., (1) Evident, ambil cronicari vorbesc de acela§i
fapt, i explicatiunea Popescului e, psichologic, mai acceptabilá.
In 1672, pe vremea lui Grigorie Ghica, aflám iarg§i pe Badea, ca
Mare-Clucer (27 Julie). (2) In anul urmátor, el intovdrà§1. pe Domn in
expeditiunea de la Hotin, dar §i aid purtarea lui fu plina de contra-
diced §i de perfidii. Intâiü, el se intelese cu ceMa1I boeri munteni ca
sà trócd la Poloni. Apoi, acest .%hot 'ski», dice Constantin Cdpitanul,
denuntä Domnului pe tovarà§ii s6i de trddare, cari scapard numal
multämitä nopii. In sfir§it, vedem pe cContop ucigênd de dincolo
de Nistru pe Turd, aldturea cu aceia§1 comploti§ti pe cari-i vklise
lui Ghica. (3)
POte c6. BA lace-nu a stat un timp in Po Ionia §i se pare ca el nu
figurii printre boerii lui Duca-Vodd (4), succesorul Ghicai. Când Ser-
ban Cantacuzino ajunse Domn, el facii pe Badea Caimacamul ski. (5)
§i-1 ridicg, se pare, la rangul de Mare-Vornic, cu tke cele ce se pe-
trecuse. In acéstA cahtate scrie BalacOnu judetului §i ord§enilor din
Pitesci intr'o afacere de judecatd, la 27 Aprilie 1679. (6)
E inutil a reveni asupra carierel lui Constantin BälAcénu. Ginere
al lui Serban-Vodd (7), el ocup5, de§1 nu i se dàdii o boerie mai stra-
lucitOre decAt Agia, un loc de frunte intro boerii socrulu sOil. Bu-
curându-se de increderea DOmnei, el se a§teptá la mOrtea lui Serban
sá ajungd conduckorul real al afacerilor, in numele tingrului Principe
Gheorghe, cumnatul ski Dar Constantin Stolnicul, cel mai influent
boer al timpului, impuse candidatura lui Brancove'nu Logofkul, §i
acesta fu ales. BOläcOnu se gasià in acel moment peste granit6, ca
ambasador la Viena, §i el nu credil nick prudent, nici demn sa se in-
tOrcd. NadOjduind de la ImpOratul ceea ce nu-i ddduse «tOra oficialä,
intrigantul boer, adevOrath icOnä a tatàlu sOü, provoca expeditiunea

(1) Magazin, V, p. 103-4.


(2) Ibid., p. 356.
(3) Constantin CApitanul, p. 376-7.
(4) V., d. ex., documentul din Magazin, V, p. 359.
(5) Constantin Cdpitanul, II, p. 19.
(6) Arch. ist., I, p. 60-1. Badea BalAcAnu nu trebue confundat cu «Badea Va-
taf de PucArie i cu 4Badea ComAnénu, Mare-Comiss., ambii victime ale lui Radu
Michnea (Anonim, p. 349, 351 ; Const. CApitanul, p. 321 2). 0 persónd deosebità
pare a fi i Badea Vel-Postelnic,, de la 1660 (Magazin, V, p. 352).
(7) Nu e sigur cA fetele lui Serban ere.' fetele Deimnel Maria; Serban mai fusese
insurat odatA, in boerie, cu fata liii Stroe Leurdénu (Anonim, p. 363).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 391
IP

Germanilor in Muntenia, aduse pe Heissler la Bucuresci si se retrase,


impreuna cu acesta, in Ardél, nude isbutise stramuta so'cra si
candidatul el de domnie. In 1690, el 41 Meg datoria de soldat, lup-
tând cu arma pentru isbanda causei Imperialilor, care era i causa
sa. Fu omorit in lupta, i Brancovénu, care-1 ura de mórte, trimese
la Bucuresci capul rudel sale résvrätite. Imperialii Meuse din tcomitele,
Macau un General-Maior de catane.
Domnita Maria si fiul lui Constantin si al el, Joan, re'masera un timp
peste hotare, in grele imprejurari banesci, cad Maria trebul sa im-
prumute de la biserica romanésca din $cheig pentru a trai. (1) Cand
Oltenia fu anexata de Germani, «Grôful Ioan Balacénub trecg muntii,
in suita unchiului ség Beizadea Gheorghe. El se insura aici cu Ilinca,
fata Postelnicului Brezoianu, si incepit, se pare, negocieri cu Domnul
muntein de pe acea vreme, Grigore-Voda Ghica, pentru alienarea
muntene ale familiel. In 1734, el scrie soborului bisericel din
cheir pentru vechia datorie. (2) Rasboiul intre Imperiall i Turd in-
cepênd din nog, Ioan Balacénu fu prins de Turd si Mat de dinsil
la manastirea Cozia, in 1737. Véduva sa se refugie la Sibiiti, unde murl.
Cele trel fete ale Grofului fueà crescute la Viena : dupa 1739, una
din ele, Smaranda, venl la Bucuresci, uncle luà pe un Manu, fiul
starostel Manu. Cele-lalte doug r6masera la Curte, unde ii se servia
o pensiune. Maria se intOrse ins-a si ea inainte de 1787. Singura cea
mai Mica nu mai revenl din strainatate. (3)
De la acésta odrasla balacenéscä sag de la sora sa mai mare Ma-
ria priml Sarnuil Klein la 1770 (4) un manuscript de cronica a Teril-
Romanesci, care, sub numele de Cronicel Beileicenésed, a incurcat
multa vreme pe istoricii nostri literarl, catl ail fost. Se credeà pand
acum ca exista un singur, manuscript al cronicel : copia luata de Va-
silie Vlad in 1780 dupa transcriptiunea cu litere latine a lui Klein
insusi. (5) Astacji avem a Academia Romand un al doilea manuscript
(1) V. ultima pagind a memoriului penultim. Observ cä, Ruxanda vorbind (in
no it) de «reposatul el barbat., ultimul numer nu póte fi bine catalogat (p6te 1727).
(2) Memoriul i p. citate. Constantin Brfincovénu eumperd de la Joan mo0a Doi-
easel, Ifingá Tirgovi§te (Gree6nu, partea ineditd). Asupra unul Matei5 B5.16cénu
(1689), v.. Grecénu, p. 144-5.
(3) Genealogia, in Bucium, p. 343 ; cf. ibid., p. 519.
(4) insemnare finald a manuseriptului din Oradea-Mare : N.B. Hanc historiarn
describendam Samueli Klein concesserat femina quaedam ex illustrissima familia
Balacian, quae anno 1770 Viennae morabatur».
(6) «Si asia venind noi cu scrisul bistorii de la annii lui Christos 1629, quare este
n anul 1722 (sic), facem gatatul, promitind que, en temp, si mai ineolo om conthi-

www.digibuc.ro
392 N. IORGA

deck acel pastrat la Oradea-Mare : ms. 537. De altmintrelea, cerce-


tatoril de pand acum, n'ail cunoscut nici ms. de la Ovadea-Mare de-
cat dupa extractele numerOse pe earl le da incai i dupa mentiunea
lul Engel, in introducerea lui bibliografica. (1) De aceea, sail,, mai bine
si de aceea, phrerile de pana acum asupra cronicel sunt false.
Atat manuscriptul din Oradea, cat si manuscriptul Academiel Ro-
mane incep cu anul 1629, cel dintaiii al domniel lui Alexandru Ilias.
S'a observat si de d-1 Sbiera cd acest (41nceput» cuprinde in primele
sale rinduri o trimetere in urma. tprecum s'ail. scris mai in sus),
care arata Ca avem a face cu copil acefale: Manuscriptul complet (cum
e IP 436 al Bibliotecei Academiel Romane, al treilea ms. al cronicel)
trebuia sä incépd uncle incepe si Constantin Capitanul, pe care, cu
fOrte mid deosebiri de forma, il reproduce cronica Balacenilor in in-
tregime.
Am spus mai sus Ca Memoriile Jul Radu Popescu erail o continuare
a lui Constantin Cdpitanul. Bälacenii nu dispuneail, ca alte particle,
mai numerOse, mai puternice, mai bogate, de Omeni de casa carturari
sail de partisani invOtati. Pentru a ave i el cronica lor, el fusese
siliti sà alOgà pand la 1688 cronica lui Constantin Filipescu, care, nu
le convenia in total, ca una ce lovia sistematic in Cantacuzini, rudele
Balacenilor, in erban-Vocla, care ridicase mai mult acésta familie
II clacluse scopurile i orientatiunea el politica.
De la 1688 inainte, lucrul nu era mai usor: eel ce, din ura pentru
BrancovOnu i mentorui MT, Constantin Stolnicul, adoptase violentul
pamflet al Cdpitanului, nu puteati sa-1 continue prin apoteosa bran-
covenOsca a GrecOnului. Pe de altà parte,. Popeicu din Memoril,., cre
dincios Domnului séü, ape'rator al intereselor acestuia, vrajmas al
chematorilor de Nemtl, nu era nici el cu totul acceptabil. Cronica ofi-
ciald, a lui Radu Hrizea, cronica mavrocordatesca,. oteeea era buna
pentru Balaceni de la un capOt pand la altul; cetind-o, acesti InvinT
de odiniOrd se puteail mangai5. urmarind fericirea criminala i drOpta
prhbusire a InvingOtorilor. Dar pana la inceputul acestei cronice ofi-
ciale, pana la anul 1699, timp de un-spre-dece mg., era greil de alcatuit
o povestire in sans balacenesc.
Era Intâiil o lacuna de umplut, lacuna de la mOrtea Domnitel lul
$erban, rnaritata cu Baldnu,aicl se opresce Constantin Cdpitanul,
nua. Si s'au scris aceasta historie mai intei de tote de Samoil Klain in Vienna, anul
1770, iara acum in aceasta forma de pre ace de intei, se au seris de Vasille Vlad;
in anul 1780, i[n] Vienna/. (ultimele rinduri ale manuseriptultil din Oradea).
(1) El reproduce not4a finald i da titlurile latine adaose de Klein.

www.digibuc.ro
CRONICELR MUNTENE 393

pang la alegerea Brancovdnului. Legatura independenta din manus-


cripte ca al ml Antim nu convenia: ea era prea favorabila lui Bran-
covénu i Stolnicului; ea ascundea prea mult vrajmd§ia de familie din
ultimele dile ale domniei lui erban-Voda, i Balacenii doriaü ca acéstä
dumdnie sa fie cunoscutä, pentru a pune inteo lumina rea pe banuitii
ucigafil al Domnului. 0 legaturd fu alcatuita, legatura ineditä pana
acum §i pe care o dam mai jos dupa singura copie ce avem la inde-
'liana In acest moment, copia cam modernisata a lui Klein, aratand
insä deosebirile intro acésta. copie §d unul din manuscriptele cirilice
cari o contin : (1)

Dupe ce au trecut quatva temp de la mortea MI6 sale, Sierban-Voda au


esit la preumblare la venat, pre la Fantana Rece si, trimitiend pe pecharnici
[cu ogarki i cu .copoi; C] prin tufele de prin prejur (2) [si el video. dk

(1) Obsery Ca ms. din Oradea mai adaoge la Constantin Cdpitanul eke-ye notite
relative la asediul Vienei, notite la Carl si Klein adaoge, din partea sa. Le repro-
ducem aid :
Afara de aceasta Sierban-Voda pre ascuns se intielegeva cu Nemtii prin carti, si
odata au avut pe un Jesuvit pater multa vreme ascuns in cortul seu si, quand mai
vre Nemtii se dea cetatea, trimise pe Jesuvit de le spuse barbatesce se se aper e
anque in patru ceasuri, que Turcii gate pravul si vor inceta de batalie pene lei se
va aduce pray; si au radeicat Sierbm si o cruce de lemn de steger intru pomeni-
rea sa si a tuturor Romanilor, quarii malt se munceva si se rogava lui Dieu qua se
nu ia Turcii cetatea de la crestin; si au scris si la praepositus capituli, Ioannes
Bctptista Mayer, vicarius generalis, pentru rendul acestii cruci; in quare cruce leti-
nesci au scris Sfetelna Crucii. Scrisoarea asia este : a Crucis exaltatio est conservatio
mundi, crux decor ecclesiae, crux custodia regum, crux confirmatio fidelium, crux
gloria angelorum et vulnus demonum. Nos Dei gratia Servanus Cantactizenus, Vala-
chiae Transalpinae princeps eiusdemque perpetuus haeres ac dominus; etc. etc., (sic),
ereximus crucem hanc in loco quavis die devotione populi et sacro populi (et sacro)
honorato. in perpetuam sui suorumque memoriam tempore obsidionis machometanae
a vizirio Cara Mustafa Pasia Viennensis Inferioris Austriae, mense septembris, die
prima, anno 1683. Viator, memento morb Adique: Inaltiarea Cruci este padirea lu-
mii; crucea este frumsetia besericii, crucea stepenirea Imperatilor. crucea marirea
agerilor (sic) si dracilor rane. Noi Serban Cantacuzin, cu darul lui Dieu princi Tiarii
Romanesci si acelasi de porrorea moscenitor si domn s. a., am radicat aciasta cruce
in loc, quare in toata dia cii evlavia poporului si cu letugii este cinstit, in eterna
a sa si a lor sei pomenire, pre tempul ci Vienna cetatea Austrii celii mai din Jos
eta inconjurata cu hoste machometaniceasca de Viziriul Cara-Mustafa Pasia, in luna
lui Septemvrie in dia d'intei, faxnr, CIO IOC LX XXI I I. Calatoriule, aduti aminte de morte.
Aceasta cruce si astadi se afla in palata archiepiscopului d'in Vienna, si e longa
de 13 picioare matimathicesci. In acestea tempuri, ecca sosci i craiul Lesilor....
(2) Crsngurile den prejur ; in ms. din Cluj (C), care pentru acestd parte e cronica
nóstra (v. capitolul Cronica din Cluj).

www.digibuc.ro
394 N. IORGL

priviia de la corturi : C], au prens vr-o (1) quativa epuri si, aducaridu-i la
cortul (2) lui, au impartit quatva la boeri (3) [0; C], quati va i-au dat la
cochnea domneasca ; intru quarii (4) s'au nemerit o epuroae cu pull in
pantece, pre (5) carea spentecandu-o, au aflat que era gata se fete, nn puliu
cu 2 capete si cu patru picioare : d'innainte (6) un cap (7) trageva in o
parte [0; C], altul in alte parte, si trupurile la mediloc era inbinate, de nu
se conosceva inbinatura ; quare, aducandul la Domnul, fiend 0 patriardmi
Deioniscie i Ienaque Logofetul Cariofil, se mirava si, telcuind unii inteun
quip, alai in alt quip, iara Cacavela dascalu au dis que d'in heamul hit
Sierban-Voda vor sa se radeice 2 capete se stee in potriva unul altuia, si
unul va trage in o parte, altul in alta; si va fi mare stricaciune pamentultii
acestuia, de vreme ce acest semn minunat s'au aflat in tara aceasta; si asia
s'au intemplat, que dupe mortea lui Sierban s'au radeicat acestea doa ca-
pate : Constantin-Voda despre Turd 0 Bele[ce]anul, generele lui Sier-
ban, despre Nemti si [imponcipti fiindk unul altuia; C] multe rale au
facut tiarii, pre quum la Domniea lui Constantin Brancoveanul se va
spune. (8)
Dupe aceasta trecand quateva vreme, au venit veste de la Banul Viteila
de la Craiova cum que Veterane generariul vine pre la Cerniti cu hosti
nemtiesci, que se ernedie in Tiara-Romaniasca. Deci Sierban-Voda in data
au trhnis pe Constantin Brancoveanul Logofetul si pre alti boeri cu daruri
si CU rogacione, se faca bane se treaque in Ardeal. Quare, luand darurile
si primind rogacionia, au trecut in Ardeal.
Dupe aceasta, vedind Sierban que Nemtilor Ii umble bine, que, bat pe
Turd si le iau cetati i tiari, au socotit cu ai lui frati se trimitie la- Vienna
la Caesariul sol cu carti despre toata tiara se se inchine. Caesariului si se
ciara hosti in ajutor asupra Turcului, qua se se disleipias[ca] langa Caesa-
riul, si, qua se nu priciapa aceasta Turcii, au dis qua trimite sol cu carti,
quo se inpace pe Imperati intra seine, se nu mai faca ateta versare de sange.
Si cu acestea adormeva pe Turci; fiend superati de atetia batalii nenoro-
-cite, si cugetand que ii voliasce benele, i-au dat volie se trimitie sol, si au
trimis patru bad : pre Iordaque Spetariul, fratele seu, pre Scerban, pre

(1) Vre-o e suprimat in C


(2) In boa, C are: inainte.
(3) Boiaritor ektiva, in C.
(4) C suprimfi: intru quarii.
(5) C suprimi: pre.
(6) C suprimi: crinnainte.
(7) Unul,in C.Reproducem de aici inainte numai deosebirile esentiale dintre mss.
(8) Ms. C mfintue ast-fel: ((Gine va vrea sk citeasck, va vedea si faptele ci s'au
f.cut i prorociia Cacavelii ck s'au izvoditk. intorckndu-se Domnul in Bucuresti de
la Fkntkna-Reace i treckndk cktre vreame, iatk veaste vine de la Banul Vintili. [Cor-
bénu]*...

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 395

Constantin Balaceanul, genirile seu, si pre Sierban (si pre Sierban) Capi-
tanul, nepotul seu. Iara acestia, ducandu-se quatra Vienna, Sierban-Voda se
bolnavi si muri in Octomvrie in 30, si s'au ingropat la Cotroceni, domnind
diece ani. Dic unii que Constantin Stolnicul, fratele seu, 1-au otravit, pre-
quum si el mai pre urma au mar turisit aceasta, prequum mai inainte mu
spune.
[Additio haec Samuelis Klein:1 Si lucruri bone anque multe au facut acest
Sierban Voda, que la Vienna se novoieva se inpedece pe Turci sau se in-
tardie pene va veni ajutor Nemtilor, que se nu ia cetatea, que doara o ar
fi luat inainte de venirea Lesilor. Facut au si thipografie romaneasca, gre-
ciasca si arabeasca in Bucuresci, pre quarea Constantin-Voda Brancovea-
nul o au inzestrat cu multe averi; intru quarea se thiparesc carti pentru
crestinii celi de sub imperatia turceasca, unde nu le este slobod a avea
thipografie, si cartile se se dee de pomeana. Intors-au pre romanie prin
dascalei invatiati toata Bibleia, de pre eleinie, que mai inainte nu era pre
romanie intoarse, si alte lucruri bune, si manasteiria Cotrocenii au facut....
Legâtura ast-fel deplin stabilitd intre sfirsitul lui Constantin Cdpi-
tanul si inceputul cronicelor brâncovenesci ale lui Grecénu si Pope-
sal, compilatoru], intrând in domnia lui Constantin-Vodd, se &cid la
o interesantd operatiune de prescurtare si une-ori amestecare a sci-
rilor din cel doi scriitorl pe earl II aved inainte. Povestirea Cronicei
Baldcenesci pentru alegerea, intronarea si confirmarea Brâncovénu-
lui, povestire publicatd in $incai (t. III, p. 233) in extenso, e Impru-
mutatd ast-fel pete din ambele cronice anteriOre, si omul Bäldcenilor
nu uitd sd adaogd la sfirsit : «Tama tOtd cu bucurie o ail petrecut,
dobdndind in nidn'i ceea ce de muyi ani; mai inainte o ?find, ard-
tând tuturor dragoste, blândete si,mil[o]stivire, si in boerie si in dom-
nie». in aceeasi vrerne, el presintd alegerea ca opera lui Constantin
Stolnicul. (1)
Trecênd acum la campania Germanilor in Muntenia la 1690, intil-
nim mai mult o prescurtare a lui Popescu, desi unele amdnunte
numele lui Preda Proorocénul, titlul de Calga dat sefulul talar par
a fi luate din Grecénu. Sunt insd si sciri noué, sciri billaMesci, cart
datt o colo're proprie compilatiunii. Ast-fel, se afirmd aid cu mindrie
partea luatd de Walldcénu la invadarea teritoriului térii de ostile im-
periale si se face o mustrare lui Brdncovénu din nehotdrirea lui in
acéstd privintd. «Aga Constantin BdIdcénul, fiind langd Haisler, pu-
(1) c Constantin Stolnicul Cantacuzenul si cu o mud de boeari s'aii strins toti
la Mitropolie ...* (Sincai, p. 233). Uncle nu se observA alt-fel, citapunile din cro-
nicd sunt luate dupd Sincai, unele indreptAndu-se dupd ms.

www.digibuc.ro
396 N. IORGA

rurea ii indemna sa se pogóre cu o§tile [din Brasov] sä iea Ora; iard


Constantin-Vodd nu voia, ci tot se imponci§a..3. Compilatorul singur
ne spune ca. Nemtil, cerênd ernatec, aü pretins de la Domn .zahérea
ca de 700 de pungi» §i destainuesce, ceea ce nu fac Grecénu i Po-
pescu, cä Domnul fu silit a scOte, el cel dintâiii, cun bir pe dobitóce,
ce l'ad numit va'ccirit, sa dea de tot dobitocul un ort». Vorbind de
ispravnicil de Scaun in Bucuresci, pe vremea ocupatiunil lui Heissler,
el adaoge, pe langd numele, cunoscut de aiurea, al lul Cristea Vistie-
rul Popescu, pe al WI Luca Vistierul §i pomenesceHeissler nu mul-
tdmia pe Mace-nude excesele comise de soldatil strdinl: cpre egu-
menT §i pre unii boiari II legase de gaturi cu funii, pentru Mina, pen-
tru came §i pentru altele,. Familiile Domnului §i boerilor fura tri-
mise, preciséA compilatorul, la manastirea Bradului. Ajungend la in-
trevederea de la Draganesci, el spune : «ce ail vorbit nu putem sci».
In fine, ultim atac impotriva Brancovénului, compilatorul nu uita.' sa
ne spue ca, intors la Bucuresci, Voda fu asediat de plangerile celor
nenorociti de Mari. cDard [el] tOte le räbda, pentru ca el i-al fost
adus, ca sd-§i capete iara§i domnia i binele.,
La Cronica Balkenésch trebue sa ne adresam iara§i pentru a aflà
epilogul de arestari §i. condemnarl la mOrte, care urmd invasiunea.
Aid ni se povestesce cu luare aminte cum Cristea Scordac (1), Vel-
Postelnicul lui Serban-Voda, a pldtit cu capul cérta ce avuse Ore-cand
cu Constantin Logoretul BraneovOnu, <,mal pentru nimica); ni se vor-
besce de uciderea lui Stefan Cioranul, acusat cca s'ar fi inteles asu-
pra lui cu Aga Constantin BalacOnub, de arestdrile capitanului Oprea
§i boerului. Vlaicu.
Expeditiunea turcésca pentru Tötoly (1690) e expusd in cea mat
mare parte dupä Memoriile lul Popescu, dar unele amanunte, ca tri-
meterea la Bucuresci a capului Agai Balacénu, par a fi luate din Gre-
cOnu (tot a§a, intentiunea Jul Tolcoly de a schimba. pe Heissler pri-
sonier cu sotia sa inchisa la Germanl). Omul de partid se recumisce
totu§i in cuvintele injuriOse pe earl le intrebuintOA vorbind de re-
tragerea noului Rege ungur inaintea Principelui de Baden : enepu-
têndu-i sta Techeli in cOntra, ail inceput a fugl cu caftanul in vine;>.
Inedita e §i judecata finald asupra campaniei, judecatà care lovesce
iara§1 in persona Domnului. vrajma§:

(1) Indreptat dupd ms.--Sincai (p. 238) are: Scordel. Constantin Cdpitanul pome-
nesce de Postelnicul Cristea Scordec in calitate de capuchehae la Constantinopole,
sub Serban (II, p. 32). Era un «pauper mercator grmcusv (Magazin, V, p. 47).

www.digibuc.ro
CRUMBLE MUNTENE 397

Ci multa paguba au adus tiarii cu acestea trebi ale Nemtilor, a qua-


rora Constantin-Voda au fost indemnatbr de au intrat 0 au batut pe
Nemti (sic) (1), si, quand s'au pogorit in tiara, nu s-au alcdtuit cu ele, ci
tot de Turd s'au lipit, cerand ajutor i facand isbanda asupra inimicilor
Portii; cu quarea mare credentie sie-au capetat la Imperatul turcesc si
la celi mai marl a Portii, si acestea i-au indelungat Donmia ; si, vedind
que-1 au toti in credentie, cresceva, se mareva, se latieva si se bucurava in
darurile ce ei aduceva norocul. Iara, dupe ce au trecut si s'au asediat
acestea fortuni ce fusese in tiara, Dieu iara au dat batalie tiarii, trimi-
tiand lacuste Iara, aducandu-se nisce mosci de la Sfetagora i, facan-
du-se osfestanie in tota tiara, s'au indurat Dieu 0 le-au radecat, de nu
s'au mai vediut
S'ar puté ca acest ultim arndnunt al läcustelor sd fie luat din Gre-
cenu. (2)
Cronicarul Baldcenilor trece, in 1692, la nunta Domnitei Stanca cu
Beizadea Radul, fiul lui Ilia*. Povestirea e absolut deosebità de cea
din Popescu, ca *i de cea din Grecénu. Cronicarul pare a mai satis-
face o r6sbunare, cand, dupd ce vorbesce de irnbogdtirea gsdracu1u13.
ginere de socrul atat de bogat, adaoge cd tinérul Principe s'a co-
rupt in curind, fdandu-se betiv i fórte rëü, i crud, *i tiran, atata
cat insuI cu manele sale pe multi Omen1 i-ail omorit ; pentru carea
Dumnedeti i-aii scurtat viéta, §i s'ad. mantuit multi de nevoi».
Dumdnia lui Cantemir cu Brancovénu se presinth in compilatiu-
nea nóstra ca o prescurtare a singurel povestiri a Popescului. Dar
compilatorul dd data precisd a mortii Domnului Moldovel (insd gre-
*it : 23 Martie 1673, in loc de 17 st. v.). (3)
Cronica trece apoi la schimbarea lift' Constantin Duca, pus de so-
crul sëü Brancovénu in locul ldsat liber de acéstd mórte. Autorul ei
afld prilej sd ne vorbésed de purtarea trufa*d a DOmne hiT Duca,
Maria, care, &and in foc un pretentios §1 ofuscant i*lic de cjupdnésb,
provocd nemultumirile boerilor moldoveni *i, prin urmare, cdderea
sotului el (1696).
De aid, compilatorul se intórce la anul 1695, pentru a ne povesti.
pand la 1699 istoria campaniilor rdsboiulul turco-german. Acéstd parte,
impreund cu mentiunea evenimentelor interne contemporane, e o pre-
(1) Cetesce : Turci.
(2) P. 196-7.
(3) Cf. N. Costin, p. 39 ; Neculce, p. 246; Vita Constantin Cantemyrii, la sfirsit.
In ms. de la Oradea-Mare, data lipsesce : cDupe acestea nu au trecut mult temp
si au murit Canthimir*. Cf. §i *Meal, III, p. 258.

www.digibuc.ro
398 N. IORGA

scurtare a lift GrecOnu, amestecat forte rar cu Popescu din Memoril.


E de observat i faptul cg Grecénu e urmat numai pang la anul
1699, unde cronica lui e Intreruptd in corpul mavrocorddtesc.
Reproducem tad acéstà despärtire, ineditri pang acurn, atragênd
atentiunea in note asUpra locurilor, uncle asenignarea e si o aseing-
nare de forma :
Mai inainte de madileia lui Constantein Duca, Constantein Brancoveanul-
Voda s' au dus la Cerneti si Chanul Semigerei au trecut pe in tiara, mergand
la hoste asupra Nemtilor, inpreuna cu Ca lga Sulta ; si, mergand eli pe la
Giu, le-au venit veste que Muscani merg asupra Cremului si '1 bate; si
Calga de la Giu s'au intors inderept cu hostea sa, iara Chanul s'au dus
unde i-au fost porunca.
In aceia vare, Sultan Mustafa, mergand asupra Nemtilor, cu Semigerei
Charm}, afland la Logia pre Vethirani generariul, cu putintele hosti, osebite
de hostile cele mari ale Nemtilor, dand batalie tare, abia, si cu mare perfre
a Turcilor, au biruit Turcii pe Vetirani, quare au si perit in ace batalie.
Imperatul turcesc, vedind ace farema de biruintie cu perirea multora ai
sei si audind que vin hostile cele maxi. a Nemtilor, nu le-au asceptat ; ei,
venind pre la Cerneti, i-au esit Domnul in ainte de l'au petrecut pene la
Nicopol; acolo, imbracandu-1 Imperatul cu caftan, s'au intors cu bucurie la
Bucuresci in Scaonul seu.
In al doilea ann [1696], iara au mers Sultan Mustafa asupra Nemtilor, si
au mers si Tatari cu Sultan Pasia (sic) Gerei si cu Ialagas, si trecand Im-
peratul Dunerea, s'au intelnit cu Nemtii in un camp; inse, norocul slugin-
du-i, au facut din care meteris (1), adeque propugnaculum, si au scapat el
rusinat. Que asia de tare au dat Nemtii (2) batalie, quat un generariu au
intrat in tabera turciasca si mare perire au facut Turcilor, quat s'au fost
speriat si Imperatul que va peri, inse, pequm am dis, au scapat (3), i de
aci s'au dus la Tialegrad.
In acest an [1696], Muscanii, mergand la Azof, citatea, si Turcii cu Tatarii
ce era acolo neputand se le stei in potriva, au luat cetatea. (4)
In al treilea ann [1697], iara au mers Sultan Mustafa, Imperatul turcesc
la hoste asupra Nemtilor, si, trecand pre la Belgradul turcesc Dunerea, s'au
dus la Thisa, la locul ce se zice Senta, si au facut pod se treaca Turcii. Deci,
trecand Viziriul cu tote hostile, numai Imperatul remanend d'incoace (5),
ecca si Eugenie Princiul cu hostile nemtiesci au inconjurat tote hostile tur-
(1) «Meterez de care. (Grecénu, p. 327).
(2) «De tare au dat Nemtili e repetat de dou4 orl.
(3) Cf. Popescu, p. 152.
(4) qN'aii putut nicl Turcil ce s'ail aflat acolo, nicl TetariI sa"-I stea Impotrivg,
ci cu sabia lois luat. (Grecénu, p. 328).
(5) Cf. Grecénu, p. 338: «Numal Vizirul cu pedestrimea aü remas..

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 399

cesci. Si, vedind Imperatul que Nemtii au venit, si temendo-se que Turcii
lui n'or da batalie, ci de frica or fugii, au poruncit de le-au stricat podul,
qua se nu poate fugii, ce se stee se se bate. (1) Iara Nemtii, cu tunuri si
Cu pusci dand vitejesce batalie, i-au omorit pe toti. Imperatul, vedind mi-
mine qua aceasta, au fugit la Belgradul turcesc, si au pus alt Vizir, alt
Iniceriu si alti basi, in loc celor morti (si) multi.
Constantin-Voda, avand poronca se fie la Cerneti, se padiasca plaiurile,
priveva la acestea si rideva, unde dupa ris vine si plans ; (2) que ei veni
veste de la Tialegrad que au murit filia sua Maria. Dupe aceia s'au intors
de la Cerniti la Bucuresci. Si Imperatul cu Viziriul s'au dus la Odr[i]u, de
au trimis Viziriul lui Voda caftan, pentru que e Vizir nouu.
Deci, dupe quatva temp, avand Constantin-Voda fata de versta, anome
Ilena, o au logodit cu Scarlat, filiul premaritului Alixandru, Marele-Drago-
man al Imperatii turcesci, si, venind Scarlat in tiara, au facut Voda forte
furmosa nunta.
Quand au fost cursul anilor 3C3, 7206, min, 1698, iara au facut Turcii
gatare de hoste asupra Nemtilor, hind Vizir Usiim Basia, si au mers la
Belgradul turcesc, si prin Tiara-Romaneasca au trecut Seleim Gerei Chanu I
cu trii feciori a lui, cu Totari, de s'au dus la Belgrad. (3) Ci in acest ann
nici o batalie n'au facut, umbland intra dinsii vorbe de pace. (4)
Iara in celalalt ann au gatat Imperatul pe Efedeii si pe pre-metitul Alexan-
dru, Marele-Dragoman, de i-au trimis que se faca pace cu Nemtii. Si, adu-
nando-se, si despre partea Nemtilor si despre a Turcilor, la Carlovici, au
facut pace in 25 de anni...
Constantein-Voda nu se bucurava de pace, pentru que, quand aveva Turcii
batalie, nu, cogitava de madileie, ci tot cugetul li era de hoste. Deci au
faeut pace qua se-si aRe un rind bun la Imperatie. (5) (Crescerea tribu-
turd). (6) -

In acest temp au murit si Stanca, mama lui Constantein-Voda, si o au in-


gropat la manasthirea de la Brancoveni. Scarlat Pecharnicul, generele lui
Voda, anque au murit la Tergovesci
Urrnézä, dupg o lacuna' ce merge Ong la 1703, cronica oficiald a WI
Popescu, cu f6rte mid i rarl deosebiri do formA. (7) Reproducerea
(1) .*1-ail pus tunurile asupra podului, de-1 bgteh; una ca sh strice podul sh nu
mai tréch Ieniceril sä fugh, (Popescu, P. 158).
(2) Cf. Grecénu, p. 340-1: «dhnd slavh. lui Dumnezeil i bucurhndu-se [pentru
ghtirea mänästirei Horezul],.
(3) Cf. Grecénu, p. 344.
(4) .Inteacest an... lovire hare dInii n'au avut. (Grecénu, P. 348).
(5) Adaos Bäldeenese.
(6) Cf. *incal, III, p. 292.
(7) Cuvinte sunt lAsate sati adaose, mersul frasel schimbat. Intr'un loc (Popescu,
P. 27), se lash la o parte calificativul de <fecioril dracului, dat Cantacuzinilor.

www.digibuc.ro
400 N. IORGA

adequatà §i integrald se intinde pan6 la caderea Brâncovénulul, In


descrierea cdreia compilatorul bäldcenesc amestecA o suma de lucruri
nouè. In locul povestirli de pe p. 27-8 din editiunea Magazinula,
avem in ms. unn6torul text desvoltat, pe care *incai (p. 371-2) 11
cuprinde numal in parte :
Si a doa di, Joui, venind si Ibrochorul in Bucuresci cu pari, 12.000, de
hosti, de grab au facut Domn pe Stefan Cantacuzen, iara Vineri demaneatia
au venit boerii la Constantein-Voda Brancoveanul si-si luara ertacione si
dia bona. Deci el au inceput a imputare Cantacuzinilor nemultiemirea si
viclenia si pentru ce nu le-au fost mila de sangele seu si el deduse versare
Tureilor; dicand si aceasta lui Stefan-Voda: «De ti-au fost de Domnie, pen-
tru ce nu mi-au spus mie? Si eu ti-o asi fi dat cu pace; numai vietii mele
se fii partenit; sau, de ti-am facut vre-o strembatate, se-rn fi spus, si de nu
ti'asi fi facut dreptate, apoi se me fii peret. Pentru ce nu ti'ai adus amente
qvat bene v'am facut eu voa Cantacuzenilor ? Boerii maH v'am dat si v'am
cinsthit qua pe neste frati; iara voi, quarii ati mancat panea mea, ati marit
viclesiug asupra mead> Si, intorquando-se quatra toti boerii, au dis : «Fiti
sanetosi toti boerii tiarii, slugitori si toti hominii, fii sanetoase tiara, que
mai mult eu pe voi nu ye voiu vedea, que iata ani cadiut in manile ure-
tilor de Dieu Agareni! Ertati toti, ertati, qua Dieu se ye erte! Si de mine
anque fiti ertati! Aduceti-ve aminte in rogacionile vostre que sangele §i
niamul vostru si stepanul vostru eu am fost !>> Qua acestea si mar multe
dicand, nu-si puteva oprire lacremile..."
In cele ce urmézg, Cronica BAlácenéscá se tine de povestirea oficialä
a lui Radu Popescu, modificând pe alocurea forma §i prescurtând. E
de observat ca avem insä §i adaosuri interesante. Ast-fel, compilatorul
adaoge la vinov6tia 1u Constantin Stolnicul in cdderea lui Brânco-
vénu, una mai veche §i mai mare: ccând i pe fratele s'ett *erban-
Vodà, carele .11 sc6sese vieta de la Grigorie Ghica-Vodtt, Inca Pail
omorib.
Mid ajunge la masacrul familiei Domnului mazil §i al bëtrânului
Constantin-Vodd Insui, compilatorul balacenesc devine mai desvoltat
deck Popescu, care tinea sa nu facd prea interesant5. figura marti-
rului Dorian, chiar cu riscul de a Inegrl mai putin pe prigonitoril
El pomenesée de oferta vietel in schimbul turcirii, fäcutd de ofiterii
Sultanului Beizadelelor §i dä cuvintul, autentic in liniile lui generale,
cred, pe care rivna pentru lege il insuflä Dornnului: (1)

(1) In parte numal, la *ineai, III, p. 374.

www.digibuc.ro
CRONICELE MONTENE 401

FHji mei. filii mei! Iata tote avutiile si orice alta am perdut. Se nu ne
perdem ancai sufletele! Stati tare, barbatesce, dragii mei, §i nu begati sama
de morte; priviti la Christos Mantuitorul nostru, quate au rebdat pentru
noi si cu ce morte de ocara au murit! Credeti tare in acesta si nu ye mis-
cati, nici ye clathiti din credentia pravoslavnica pentru viatie si pentru
lume aceasta! Aduceti-ve amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, nici
inbuldiala, nici morte, nici alta ori ce nu-1 va despartii de Christos, que nu
sent vrednice muncile si nevoile ceste de aici spre merirea ceia ce o va da
Christos. Acum dara, o dulcii mei filii, cu sangele nostru se spalem peccatele
nostre! Si, acestea dicand, poruncii Imperatul de le talie capetele....
Sórta corpurilor celor executati e iargO. un amdnunt nod in Cronica
Bäldcenilor.
Domnia lui Stefan Cantacuzino e i ea- luatd din naratiunea mavro-
corddtéscd. Se suprimd insd mentiunile relative la persOna 1u Popescu
si se lasd la o parte si cuvintele In earl omul liii Nicolae-Vocld spunea
cd MOrtea singurd a scdpat pe Serban-Vodd de peclépsd. Sfirsitul
acestei domnil e fOrte prescurtat.
Pentru timpul lui Nicolae Mavrocordat, desl ordonanta e de multe
ori alta, cronica e a lui Popescu, intr'o formd prescurtatd. "Avem to-
tusi cate-va supresiuni si adaosuri caracteristice. Cronicarul, care ell-
minase cu ingrijire, in primil trel ani al lui BrâncovOnu, ori-ce califl-
cativ defavorabil dat ml Constantin BaldcOnu, «inimicul lui Voc16», taie
hotarit din veninOsa prosd a Curténului lui Nicolae-Vodd aprecierile
injuri6se la adresa particle): germane, cdreia-I apartinead Gheorghe
Cantacuzino i Joan BaldcOnu. Numele boerilor ce chOmd pe «Nemtl»,
anecdota insultät6re pentru Gheorghe a Edniei nu se mai afid aici.
Unele laude ale familiei i persOnei Domnului sunt reduse, si se scot
si tote episOdele ce privesc mai mult persOna lui Popescu.
Ast-fel, cetim in cronica acOsta austrofild eh boeril Cornea si Ben-
gescu, earl chOmd «cdtanele», erail «cu buna inima quatra Casa Austriii
si se bucurava de biruintia Imperatului crestinesc si doreva qua se
supue Dieu de tot sub piciore pe inimicul numelui crestinesc», pe cand
In Popescu stgteA.: «diavolul ce nu. va binele creOinilor §i odihna lor
aü intrat in inima Barbului SOrdarid Cornea si intr'a Bengescului gi
i-ail Indemnat de s'ad viclenit de cdtre Domn si de cdtre térd si s'ad
unit cu catanile ce era in ArdOl». Mild vine la prinderea lui Mavro-
cordat, compilatorul inläturd tOte calificativele ddruite de Popescu
boerilor. ObedOnu, Golescu, Bálénu, earl pregdtise lovitura; el nu ad-
mite in naratiunea sa nici mentiunea binefacerilor domnesci cdtre
«vicleni»: niel un cuvint despre refacerea cu banil lui Nicolae-Vocld a
Anaiole A. R.Tom. XXI.Memoriile Sect. Istorice. 26

www.digibuc.ro
402 N. IORGA

caselor arse ale Golescului, i firesce cd nu mai gdsim aid drastica


judecata. a Curténulul: «Dracului dd-i fum de tdmae cat de mult, el
remane, in firea lui, tot drac; ash i Golescu.. Plangerile pentru iie-
aujitul fapt al prinderil unui Domn hainit de boerii seT, blestemul terii
impotriva pricinuitorilor de jafurl sunt trecute cu vederea. Solia inu-
tild a partidei crestine cdtre Generalul Stainville nu e povestitd in
Cronica BálAcenescá cu bucuria resbundtOre din Popescu.
La Ioan-Voda, compilatorul pomenesce, pe Langá intórcerea cginere-
lui. lui Brancovénu (Nicolae Ruset) (1), i pe a DOmnei veduve, ceea
ce lipsesce la Popescu. (2) Cand ajunge la cererea ca Domn a lift
Beizaded Gheorghe din partea prietenilor sei. politici, el indulcesce
respunsul imperial ash cum il dedeã cronica mavrocordAtescd: esd
aibá nddejde, cci cu vrétne i acéia va fi). La incheiarea pdcii, corn-
pilatorul cruta ori-ce imputdri austrofililor, pe cari Popescu aruncd
Vita vina. Dispar, la transcriere, i fumurile boerilor cari nu se ra-
liazd de la inceput la domnia nouà a lui Nicolae-Vodd. in fine, cum
am spus, organisarea Bäniei oliene e ardtatd aid in termini seriosl.
Cronica acésta de familie se opresce la 1724, cu sfintirea solemnd a
Vdcdrescilor, in anul al cincilea al domnieT luT Mavrocordat. Acésta
arat d. cd alcatuirea el a trebuit sa se facá pe atunci, in ori.-ce cas
inaintea anuluT 1729, cand, din ordinul Domnului, se puse in circula-
tiune corpul de cronice muntene, care cuprindea. un text mai intins al
lui Popescu. Totusi, Joan BAldcénu, pentru care s'a format compila-
latiunea, trAl Inca mai multi anT dupd acésta.

VII. Cronica de la Cluj.


Ori-ce boer roman», scrie Del Chiaro, tare in casa lui un manus-
cript cu vietile Domnilor, dar adeverul e schimbat in ash fel, cä fie-ce
boer tine la el o cronicd, in care faptele Domnilor sunt zugrAvite in
bine sag in reg, dupd cum un Dorian sag altul a fost prielnic sail
vrajmas némului acelui boor. Copiii némurilor boeresci se deprind de
mid a privl lucrurile expuse ast-fel ca un adever incontestabil.. (3)

(1) Cronicar insu§1, autor al unei genealogii narative a hal Nicolae-VodA, genea-
logie de care vom vorbl inteun memoriii despre Cronicelemuntene din secolul al
.XVIII-lea. Cf. §A' mai sus, in acest volum, p. 266.
(2) Cel putin in editiunea Magazinului (cf. p. 94).
(3) Si maraviglierà forse (non senza grandissima ragione) chiunque legge questo
picciol catalogo de'libri stamped nella Valachia, non vedendovi la storia de' principi
di quella provincia, che tanto agevohnente sarebbesi potuta mandar in luce, medi-

www.digibuc.ro
CRONIC8LE MtINTENt 468

E putin probabil sä se descopere tipuri noue" de cronice muntene, si


cele cunoscute pang acum apartin numal farniliilor marl, al cdror rol
fusese destul de insemnat pentru ca o schimbare a analelor téril din
punctul de vedere al interesului lor sg fie posibild. Exista totusl un
tip, acel pe care-I descriem aici, care a fost alcAtuit, de sigur, din or-
dinul unui boer cu activitatea politicd mai stérsg, mai subordonatl.
Numesc acest tip de cronice Cronica de la Cluj, in lipsa unui nume
mai potrivitnici odatà nu s'ar puté fixh carei familii i-a apartinut,
dupd orasul uncle se pästrézd In Museul Ardelén singurul exem-
plar ce cunosc.
lath' din ce se compune acéstä cronicg :
a) Din Constantin Capitanul, transcris pAnd la domnia lui Con-
stantin I Basarab Chrnul safl Serban. $i titlul compilatiunii e titlul
cronicei Balenilor : «Istoriile prél-Rumgnesti»;
b) De la Constantin I inainte, de uncle Incepe, tot mai energick de-
osebirea de nuant'd Intro povestirea cantacuzinesca i povestirea vràj-
masa' Cantacuzinilor, de la acest punct de desphirtire, compilatorul
adoptgi naratiunea lui Stoica Ludescul («Anonimuh). Ici i colo, IntIm-
pingm i adaosuri originale. Ast-fel, despre Michnea III, ni se spune
aid cd a fost «Grec aceituf. (nu ceinzeitar), i o notg. marginala In-
tregesce Ca «Sultana, [n]evasta lui Kenan-[P]asa, care [a]vea casile
[ei] Ikngh. Eschi-[S]arahp, l'ar fi sprijinit. Am vklut ch se preciskti
mai bine decât aiurea originea lui Antonie-Vodg. (1) La suirea acestul
Domn pe tron, se spune, dupd mention'area sOrtei lui Radu Leon mazil,
Ca Nicolae Sofialftul a fost spanzurat «la Vel-Ocnd), iar Balasache a
dobândit ertare dus la casa lul. (2) Unele parti sunt pres-
curtate, ca inceputul domniei a doua a lui Grigore Ghica, iar la $er-
ban-Vodg. se trece sub tdcere episodul reintegrgrii Mitropolitului Teo-
dosie. Mai departe, expeditiunea de la Camenitä e resumatà, si se stra-
mutd din Cdpitanul istoria lui Dumitrasco Cantacuzino din Moldova.
ante il comodo della stamperia. Ma 6 da sapersi che, avendo ogni nobile presso di
se il manuscritto con le vite de' principi oltrepassati, ma in tal modo alterata la ye-
rita (la qual dee essere la sola base sovra cui ha da poggiar una fedele, sincera e
pura storia), che ogni nobile valacco tiene presso di se custodito quel manuscritto,
in cui è descritta la vita de' principi, tanto in ben, quanto in male, secondo che quel
principe è stato, o favorevole, oppur nemico di quella famiglia Itipdrzt grefit: pro-
vincial. Usano anzi alcuni una somma diligenza, accia i loro piccoli figliuoli sieno
inbevuti di tale istorie, sich6 pia tenacemente restino loro impresse nella memoria;
laonde poi col tempo passano per una incontestabile tradizione, (p. 46-6).
(1) V. p. 340, nota 2.
(2) Cf. Constantin Capitanul, p. 355-6.

www.digibuc.ro
404 X. IORGA

c) Din legAtura bdläcenéscd, publicatd mai sus, p. 393-5, §i din cronica


alcdtuitd de compilatorul BAldcenilor pentru periOda ce duce la cronica
oficiald a Popescului. Dar se omite cuvintul lu Brdncovénu la por-
nirea lui din Bucuresci i se adaoge la cdderea acestui Domn frasa :
«Domnit-aii ani 25 pob. In fine, compilatorul, un Bucurescén §i un
contemporan al evenimentelor, Inddesce urnadtorul panegric al lui Con-
stantin-Vodd, care formézd partea originald mai intinsd a cronicei:
In Domniia lui fkcut-au si 0 mkn[k]stire piste Olt, ci sk chiiamk Orezii,
foarte frumoas[k] i bogat[k]; mai fkcut- au si la Brkncoveani mknkstire
fiind mick, 5 au surpat i 45 au fkcut cu toate imprejur cu ce i s'au ckzut.
Mai fkcut- au si acii in Bucuresti ö mkn[k]stire ce-i zice Stki Gheörghie, mi-
nunat[k] i frumoas[k], precum sit veade fiind mick i veache besearick, 0
au stricat-o i i5 au fkcut mknkstire mare; fkcut-au i han inprejur, insk
la acest han au ajutat si boerimea i mkn[k]stirile, pentru sk aibk poman[k]
la Sfkntul Mormknt. Fkcut-au i pe Stki Nan aici in Bucuresti, mknkstire
si cu han inprejur ; fkcut-au i pe Stki Sava, mknkstire si case de scoal[k].
Iar aice in Bucuresti fkcut-au si Doamna 5 besearick aice in Bucuresti, de-i
zice Besearica dentr'o zi. Mai fkcut-au Doamna si piste Olt doa5 mknkstiri
de cklugkrite: una sk chiam[k] Mamul, iar alta Surpatele; fkcut-au i tkrgul
Tkrgovistii iar, dup[k] cum au fost, Scaunu domnesck, fiindk pustiu; i multe
besearici, care au Nst surpate, au dres, i casile domnesti de iznoavk, numai
nivnita fiind veache; i alte lucruri multe au deschis in zilele Mkrii Sal[e],
precum sk veade. Fkcut-au i rkndul de cas[e] despre Doamna, de aice den
Bucuresti. Insurat-au pe doi coconi, pe Costandink i pe Stefank. Mkritat-au
si 7 cocoane, anume Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Bklasa, Zmaranda....
Discursul lui Brâncovénu cdtre fill sdi e iard§i scos din povestirea
bäldcenéscd, §i de aid' inainte avem, fcirci nici o schimbare, cronica
oficiald a lui Popescu pând la sfintirea mdndstirii Vdcdrescilor.

VIII. Cronies din ms. 439 al Academiel Ronnine.

Dupd notele male, luate in grabd, acéstd cronicd e alcdtuitd din :


a) Anonimul; prefata.
b) Constantin Cdpitanul, Inca de la domnia lui Radu Negru.
Cronica e intitulatd: cIstoriia Terei-Rumane0i de and au descdlecat
[Romanii]>. (1)

(1) i in ms. 173 de la aceeas1 Bibliotecd (ms. care merge pand la numirea lui
Petra Cercel), dupd prefata Anonimului i domnia lui Radu Negru avem cronica
bidénfi.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 405

N'am cercetat cu de-amenuntul forma acestel cronice, care, in ceea


ce privesce compunerea, e aprópe inversul eronicel de la Cluj. Dacä
cercetarea ce voiil face va da la lumind pdrti inedite sag deosebiri
marcante, le voig semnalà in continuarea acestor studiT.
IX. Cronica de sub Grigore II Ghica.
Alcdtu;rea undi corp oficial de cronice muntenesci de cdtre Nicolae-
Vodd se lege de redactarea in Moldova, din ordinul domnesc, a cro-
nicei domniel lui, de Axintie Uricarul. Axintie inedih, cum si spune
in primele rinduff. ale lucrerif sale, opera sa de a lul Nicolae Costin (1),
ash in cat o cronicd oficiald moldovenéscd de la Ureche pada la Axintie
Uricarul existh sub Nicolae-Vode, in a doua domnie, si el insusi. se
ingrijise, cum am vildut, s'o completeze.
Cht-va timp dupe acésta, intilnim in Scaunul princiar din Iasi un
alt Fanariot urzitor de letopisete: Nicolae Mavrocordat cetih, cum o
mArturisesce singur unde-va, istoria teril in Anale : Grigore Ghica,
venit in Moldova fdrä a cunósce de loc limba fora, o invetd «pAnd
la sése luni» (2) i, ca i ruda i vecinul ski, el prinse gustul cronice-
lor. Din ordinul see, un Anonim (Amiras ?) resume. istoria Principa-
tulul de uncle o läsase Miron Costin, i acelasi Anonim fu insdrcinat
sä scrie o istorie fOrte amenuntitd, imbogdtitä cu extrase di.n cronice
muntene si cu docurnente oficiale, a stdphnirii patronuliff. seg. In fine,
acest corp de cronice, corpul ghiculesc i-am puté dice, fu dat spre
traducere in grecesce Slugerului Alexandru Amiras Smirniotul,
acesta Ii indeplini insercinarea. (3)
Se scie cd Grigore-Vodd fu strdmutat la 1733 din Moldova in Tera-
Romenescd. Aid, venind dupd Mavrocordat, el Sprijini ca i acesta
pe dogofetii» cdrturari i, din indemnul lui, de sigur, unul dintre
acestia injgebe un noil corp de istorie oficiald.
De acest corp, pestrat in done manuscripte, unul la Oradea-Mare,
,iar cel-lalt singurul complet la Academia Romând, me voig ocuph
in acest capitol.
(1) Kogalnicenu, II, p. 121.
(2) KogalnicAnu, III, p. 159.
(3) Cf. KogAlnicAnu, I, p. XXV, nota 2; III, p. 97 i urm.; Sbiera, p. 183 5. In
intentiunea mea, un studiA asupra acelora dintre cronicele moldovene earl n'aii fost
studiate mai addric pAnA acum ar trebul sA urmeze acestor cercetfiri. Pentru in-
trebuintarea mentionatd a cronicelor muntene in istoriografia moldovenéscd, v.
mai jos, capitolul tIstoria Teril-Romanesci in cronicele moldovene din secolul al
XVII-lea,.

www.digibuc.ro
406 N. IORGA

Titlul compilatiunii, deosebit de al celor-lalte corpuri, e eLetopisetul


Terii-Rumanesti din descalecatul de uncle aü venit Rumanii de s'ail
asezat in Tara-Rumanesce.,. Ea incepe, schimband adese-ori forma,
cu cAnonimub, caruia-1: aduce i alte schimbari, ca., d. ex., strdmuta-
rea digresiunii privitere la Ghinea Tucala i Radu Verzarul de la
domnia intaia a lui Grigore I Ghica la a lui Mateiii-Voda, unde, cro-
nologic, SC) potrivesce mai bine, si eliminarea unor amdnunte relative
la familia lui $erban-Voda. Reproducerea Anonimului merge pane.' la
sfirsitul acestel cronice. Dar, aid, se inldturä povestirea finalä a nuntii
Dornnitel Alexandra i, in loc, vine urmatOrea transitiune la domnia
lui Brâncovenu :
Si domnie foarte bine, si tara inck Sk bucura, ck ave pace si odihnk,
in Domniia lui arktk multk milk la tark. Si au fkcut 5 sfkntk mknkstire,
forte mare i frumoask, din sus de Bucuresti, la sat la Cotroceni, i alte
multe bunktkti i milostenii pe la sfkntul Ierusalim, i la Sinai, si la Sfknta-
Gora. Asijderea i Doamna lui, Manila, inck au fkcut 6 mknkstire in Bucu-
resti, dinainte mknkstirii Skrindariului, ci Sk chiamk biserica Doamnii.
Iar, cknd au fost la leat 7197, Octomvre 29, au rkpusat Skrban-Vodk; si
s'au strknsu toti boeri tkrii i slujitorii si toatk Curte, de s'au sfktuit,
aleserk din mijlocul lor pre CostantinlBrkncoveanul Vel-Log. 1i..1 rkdicark
Bk le fie Domnu
Povestirea evenimentelor ulteriere e pe scurt fecuta, dar ea are
marele merit de a fi absolut originale. Compilatorul, care nu apere,
In expunerea unui trecut, acum indepartat, nici un partid politic, va
fi cunoscut cronica mavrocordatesca macar, dar el a luat o sumà de
sciri noire din isvere scrise ce nu ni s'ail pastrat sail, mai curind
si, in orl-ce cas, mai mult, din amintirea sa bogata.
A reproduce aid. tot textul, ar fi a ocupa prea mult spaiil, i s'ar
intrece limitele unui memoriii. M voiil multemi a analisa cronica,
eland in intregime numai locurile mai none. .

Cronicarul atinge pe scurt ingroparea lui $erban-Vode, luptele


turco-germane i, ajung8nd la intrarea Principelui &) Baden in ter%
«un Printip mare,, ne vorbesce si de «cartile de fratie i prietesug,
ce trirnetea. lui Voda, care respundeh, silit de imprejurari, prin cmulte
daruri scumpe». El expune trecerea praddtere cdtre Rucar a regi-
mentelor imperiale si, in privinta simtemintelor boerimil, aflam la el
urmdterea interesanta marturisire:
Deci a samk de boeri indemna pe Costan[din]-Vodk sk Sk lepede de Turd,
iar 5 Klink de boeri n'au vrut, ci au zis Ck, de Sk vor inchina Nemtilor,

www.digibuc.ro
CRONICELE MDNTENE 407

Turcii I Tktarii vor robi tara i vor rkmkne, i nici un folos nu vor ave
de Nemti
Rugat a plech, Heissler refusd ; Domnul e silit a cheind pe Tätari.
Cronica ne povestesce retragerea Curtii la munti (jupdnesele se add-
postesc la mAndstire la Brad). (1) Intilnindu-se apoi Vodd cu Sulta-
nul tdtar, acesta «cunosch ca nu iaste Costantin Vodd hain, ce iaste
slugd dreaptà Inp6ratu1db, aà ca promite sa crute tóra. Vorbind, in
fine, de trecerea DOmnei 1u i:irban in Ardél, el adaoge eä si-a luat
§i bogdtiile, ce se Oat' in mdndstirea Bistrita.
Pentru expeditiunea din Ard61 (1690), cronica are o lämurire par-
ticulard : <Acolo iar, cdnd fu primdvard, incepurd Nemtil a sé gal
ca sd vie iar in tard, mai mult dintru indemnare BAläcénului». Când
invasiunea Ardélului se decide, «Ungurii. ar fi vrut sä taie calea de
intors ndvAlitorilor. Cronicarul num'erd 40.000 de Turd, 30.000 de Td-
tar): §i 9.000 de Imperiali. El vorbesce i de perderile Turcilor da in-
tarnatOre, pre plaiuri, pre la trecdtori..
Dupd ce pomenesce de noul drum al lui Brâncovénu la Cerneci
(1693), scriitorul urinézd ast-fel:
domniia foarte bine 1 cu pace, si in Domniia lui multe mknkstiri si
biserici au fkcut, 0 au innoit; i s'au apucat de au dires casile domne0i
din Tkrgovi§te; 0 au fkeut in tira in Bueure0i O mknkstire foarte mare
§i frumoask: hrarnul ei Sfkntul marile mueinic Gheorghie; 2: alte mknkstiri
iar in Bucuresti: hramul ei Sfkntul Sava; 3: 5 mknkstire piste Olt, ci sk
cheamk Hurez; 4: 5 mknkstire ce sk cheamk Polovraciul; 5: 5 mknkstire ei
easile domne0i de la Brkneoveni; 6: 5 mknkstire la Rkmnicul Skrat; ci alte
biserici multe; 0 au Mut 0 in tkrgu in Focpni 2 ci0ne1e cu apk pre bunk,
cu multk cheltuialk: una la Munteni §i una la Moldova; §i alte multe bu-
nktkti i milostenii au fkcut, aiee in tark, i la Ierusalim, 0 la Sinai 0 la
Sfetagora. Domniia foarte bine; 0 au fkcut avutiia multk....
La data de 13 Septembre 1698 (2), cronicarul ne spune cu interes
cd ss'ah facut silipsis, adecd perire soarelui f6rte mare, ca la un cés
§i jumatate». Vin apol: mentiunea luárii Camenitei. §i a rdsboiului de
la Prut (se afirmd «legaitura» lul Vodd cu RuOi, pentru o§ri §i zahe-
rea ; se explich lipsa do provisiuni prin ndvdlirea ldcustelor in Mol-
dova §i prin refusul lui Brâncovénu ; Cantemir ne e infati§at, in luptd,
in genuchi inaintea Tarului).
(1) V. mai sus, p.396.
(2) Care n'a cdclut 'MA Mercuri, cum asigura,scriitorul.

www.digibuc.ro
408 N. IORGA

Iar Costandin-Vodk domniia foarte bine, si cu pace, si-s porni fire ea sk


strkngk avutie multk, si au scos in lark multe biruri, i dkjdi grele, gi
vkekrit, ckte 2 orti de vitk, si de tot numele Omului iar ckte 2 "51'0, i aduce
rachiu i vinuri stricate den venitul casii lui i impkrta pe la neguttori
pe la tark cu preti mare, si pune de plkte in silk; si au Mut avutie
multk, si au cumpkrat movie cu sate si cu Rumkni in tara ungureasck, la
tkrgul Skmbetii, si au dus multk avutie acolo; asisdere si la Brasov; si au
fkcut cask in cetate Brasovului, i au pus si acolo avutie multk, avknd
gknd ea sk margk si el in tara ungureasck
In 1714, asigura cronicarul, Domnul trimese pe ginerele sü Mano-
lache (1) i pe Domnita Map la Constantinopole pentru a aduce mi-
rósh celui de al treilea flu al sail. Atunci isbutesc pirile de la «boeril
lui.. Un trimes turc, prieten al lui Voda, sosesce, facOndu-se a merge
la Hotin, Ii prinde fârà veste §i-1 da in séma eboerilor §i. odoba*ilor».
Cronicarul vorbesce §i de caznele suferite de mazil la Bostangl-Ba§a
§i spune ca scapara de Tura numai averile de la eVenetie, la Sfan-
tul Marco. (2) §i din Ungaria. El trece apoi la supliciul liii Ienache Va-
carescu, care ar fi fost «cumnat. lul Vodd, §i al familia Brancové-
nulut
Iar *tefan-Vodd, noul Dornn, continua el,
incepu a face bunktkti si milk tkrii, Ch intki au ertat vkckritul cu legit-
turk mare, cu blestem i cu gro[z]nick afurisknie de multi arherei, ca sk
nu mai fie, si au pus toate catastifurile de le-au arsu in mijlocul Curtii
domnesti, de le-au vkzut toti, si au ertat birul predtilor, sk nu mai fie. Si
domniia foarte bine si cu pace....
Dupà ce se ocupà pe scurt de expeditiunea din Morea, cronicarul
explica prin intrigile lui Mavrocordat cdderea lul *tefan
Deci, fiindu Nicolae-Vod[k] Domnu in Moldova si frate-sku loan terzi-
man la Vizirul, au gksit vreme de au pkrkt pre Stefan-Vod[k] i i-au stri-
cat Domniia
tefan, dus la Porta, cu DOmna §i dol coconT, e inchis «la Saraiii..

(1) Lambrinb. V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 266 §i cevk mai la vale,
in acest memorik. Mentiunea se aflà §i in Memoriile lui Popescu (p. 176 7),
dar cronicarul o suprimi, impreund cu cea mai mare parte din amänuntele rela-
tive la ckderea lui Brdncovénu, in lucrarea sa oficialt.
(2) V. mai departe, capitolul Cronica expedgiunii din Morea.

www.digibuc.ro
CRONICELE MONTENE 409

Succesorul sail, Mavrocordat, spre asigura linistea, da Mare lul-


Vizir o mie de pungi pentru uciderea mazilului si a Stolnicului Con-
stantin. Dupa sugrumaroa acestora, li se taie capetele, earl sunt duse
la Adrianopole, (de le-aa ve'dut Imperatul, ci acolb era Imperatiia..
Minna i fill ei fug (pre mare, la Venetiia.. Turcii reclama si pe Mi-
chaid Cantacuzino si Dudescu, earl sunt trimesi la mOrte fàrá opu-
nere. tIar pre altl boeri i-ail pus la oprOlá si i-ail pradat fOrte feu..
tBalacénul. (Mateia ?) (1) spuindu-I Ca yin Imperialil, iar el, ca o
tiara salbatecd ce era asupra boerilor de téra, numal decdt poruncl
de-1 puse pe gunoia. la 'Arta din sus, si 1-ail tdiat cepa>, scire care se
potrivesce cu cea data de Del Chiaro. (2) Nimeni numai cutézä a-i
vorbi despre rasboill dupd acésta experienta
Apoi cronicarul ne descrie fuga Domnului la Giurgiu, de «spaima.
Nemtilor. intors «cu Green WI., el taie pe Brezoianu tin drum, la
fantana Badului-Voda. (perfect ca in Del Chiaro). (3) Antim e occirit
«in tot chipul, cum aü fost mai rdil), i se ieh carja «fard de nici o ju-
decata bisericesca., e pirit ca «viclen>> la POrtá i cà tumbla sa aduca
Nemtii in téra.. «Deci Vizirul, dupa pira lul, trimise un céus Impé-
rdtesc 91-1 lua, gland cã va sd-1 Led siurghiun, i, ducêndu-1, clic cii
l'ar fi innecat in apa.x in fine, cronicarul denunta «dasdile grOle»,
pomenesce fuga familiel Dudescilor, arata cii Domnul si-a adus TA-
spre paza i, expunend prinderea-1 de catre Pivoda, se plange,
ca si toti contemporanii sai, de rautatea «catanelor..
Tem bejenesce, §i atunci Patriarchul de Alexandria aduce numirea
lui joan-Voda, en care vine «si Deanna lui Costandin-Voda, impreuni
cu gineril sél, in Bucuresci.. Turcil sositi cu noul Voevod prada ;
acesta trimete la Pórta pentru a-i educe stegul. pe (Tana Vel-Ban,
fratele DOmna lui Costandin Voda.. (4) Domnia acestui al doilea Ma-
vrocordat e fiirA noroc: cronicarul Iniri vacarit, fómete i ciuma.
Apoi adaoge :

(1) V. mai sus, p. 391, nota 2.


(2) P. 216.
(3) P. 214.
(4) In documentele lui Ioan-Voda, intilnim pe Pana Negoescul, Vel-Ban. in scurta
cronica munténa cuprinsä in opera lui Del Chiaro (v. capitolul .Cronica lui Del
Chiaro.), Antonie-Voda e numit .avo paterno della vivente principessa Maria, re-
litta vedova del principe Constantino Brancovani.. Seim insal din alte isvóre (cro-
nicele muntene) ea Antonie avea, ea fiii mai mare, pe Négu-Vocid. Acesta era deal
tatal lui Pana Negoescul i al surorii acestuia, Dómna Maria (Marica).

www.digibuc.ro
410 N. IORGA

Domniia foarte bine qi cu pace, i incepu a face milk i.. dreptkti tkrii,
0 venirk cinq la locul lor, de sk apucark de hrana lor, 0 toti 6amenii da
laudk lui Dumnezeu de Domnu bun ce le-au dat 0 de pacea ce avea ....
Venind iaras1 Nicolae-Vodä, scriitorul, un anti-mavrocordatist declarat,
pornenesce de la inceput «dajdi grele», dar adaoge : «Si puse zapcii.
tot boeri de tOra., mâniindu-se totusl asupra boerilor romani, in ge-
nere. Pribegesc: «Manolache Lambrinb, Vel-Ban, ginerele lui Costan-
din-Vodd si Necula Ruset, Vel-Logotet [alt ginere al Brancavenulull
si Ion Dediulescul, Vel-Vistien si altif. <Jar Nicolae Voda domniia ..
fOrte bine, si cu pace, si dreptaci bune fäcea, si judecati drepte, si
era ... f6rte strasnic asupra boerilord> Cronicarul vorbesce de facerea
Vacarescilor si mantue paragraful ardtand ca Vodd a murit dupa o
bOlä de doué saptamani, de o «bubà dupa cap.
Deci boerii, dupk moartea lui Nicolae-Vod[k] fkcurk sfat, si cu voia tu-
turor aleserk sk le fie Domnu 16 Costandin Voevod, feciorul Jul Nicolae-
Vod[k], 0 numai de ckt fkcurk §-tire impkrktieei, 0-1 cerurk ca .sk le fie
Domnu; 0 yeni ferman ca sit fie Domnu ....
Constantin-Voda incepe domnia sa (1731), «fagaduindu-se ca va fi
bun cu tara §i cu boerii», dar Michaiii Racovita, sprijinit de Casap-
Baca, ii strica domnia, aducêndu-I stramutarea in Moldova.
In Muntenia veni acum Michaiti-Voda, incarcat de datorie mare :
«D5jdi grebe si imprumuturi pre boeri si pre mandstiri».
Intors, dupa multe sfortarT, in 1731, Constantin Mavrocordat «in-
ceptli a face mild te'ril si dreptäti; si domniia foarte bine, find bun
cu,, téra si cu boeriiD.
In fine, cronica se termina cu noua domnie a lui Grigore Ghica,
probabil inspiratorul ei. «Au venit Domn din Moldova, si ail intrat
in Scaun in Bucuresti, Maiu 20 A., rt. 7141.»

X. A doua cronicg a Cantacuzinilor.


Existti o cronicd a Verii-Românesci, cronicA pe care am numit-o, in
intalul memoriti din aceste Anale, (Cr onologia critica>; cronica pe care
o intilnim in urmatOrele forme deosebite :
a) Separat, in originalul romanesc, ca «Istoriia Tori-Rumanesth), cu-
prindend scurta istorie critica a te'rif de la Radu-Negru 'Ana la 1774
(sfirsitul domniei Jul Alexandru Ipsilanti) (ms. 468 al Bibl. Ac. Rom.);
b) Inteo compilatiune, alcatuitä din:

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 411

a) 0 prescurtare din cronica Int Constantin Stolnicul, din istoria la-


find a lui Martin Schmeitzel (tiparita in 1738), din Geografia lui Bilsching,
dintr'o cronologie germana a ArdOlului; acéstä parte introductiva lä-
muresce asupra anticitatilor, geografiel, etnografiei subiectului (cartea
se chéma cIstorie a prii-Romanesci, politica si geografica, din tim-
purile cele mai vechl pana la anul 17740;
(3) 0 scurta cercetare asupra originilor Banatului i Principatului
(dupà cAnonim,, Smentzel §i Bizantini);
y) 0 descriere a Teril-Romanesci in secolul al XVII-lea, opera de
statistica forte completa: partea politica ;
a) Cronologia critica ;
6) Continuarea statisticei (partea geograficd);
C) 17n apendice de obiceiuri juridice si tractatul din 1774.
AcOsta compilatiune e
1°) tiparita de fratii Tunusll in traducere grecéscd (Itopk tijç BX0:- .
zEas .. . v5v rpthrov ptXotitty Sarcin izadetcsa ti5v ty.tandraw xcii cptXoyevdiv
a.6ta5acpcov), la Viena (Vendoti, 1806; in-12);
20) pastrata in intregime intr'un ms. mentionat de Cipariu, ca apar-
tinênd bibliotecei sale (1);
3) pastrata, in parte, de la capitolul 29 inainte (Tunusli, p. 91), so-
cotit ca 26, intr'un ms. din Bibl. episcopala romand de la Oradea-
Mare. Avem aid sdse-spre-dece_ capitole din sOse-cjeci si patru. Orin-
duirea e cu totul alta decal cea din traducerea grece'sca editata de
Tunusll. Punem fata In Ltd titlurile capitolelor in romanesce i gre-
cesce, cu numérul de ordine pe carol ail in manuscriptul de la Oradea
§i in tipdritura de la Viena.
Cap. 26. Inceaperea strichciu- K. x0'. XxXxcqths Tapóripc.
nii reformi.
Cap. 27. Banii ce Sk da haraci Key,. X71. Tti zapiTCt Ono5 imeto v.we
la Mhria inphrhteasch, cum ii da cipzets sig Ti) trtipE, x.c0. IrOoov XOCTijvq-
Domnii si ce-au inaltat, si cht era asv elc cb 1769 gToç
pun la leat 1769.
Cap. 28. Toath suma ce Sk da Ke?. [s'aü luat ca titlu ul-
MY.
la Phrhtie pe un an, afar[h] de timele rinduri din cap. prece-
la leat 1769, cheltuiala Doamnii dent ] '0X7i cso5p4a, '6=5 &soy,
§i din alte munchturi turcesti. eig Tot PotcsEXetst SIC gva, xpóvov wth 6)14

T-71S Ai)OevTEocc iWcov xott OiXXoo ia6Son


Toup.63v.

(1) Archivic, p. 531-2.

www.digibuc.ro
412 N. IORGA

Cap. 29. Veniturile Doamnii. Kefp. Xoc'. Rept EiCSOklitaly rtc A6p-
vqc.
Cap. 30. Pentru Brkilk §i Giur- Ice?. p3'. 'Ipapsapot, 116pytpov xcd
giul i TurnuL ToEipvos.
Cap. 31. Pentru Odai[a] Vizi- Kvp. p1. Tlept Tori BeCip xtaXccaE.
rului.
Cap. 32. Cum ockrmuia Domni Kacp. g'. 116c ixopipvoSaav oE allis-
de la reformk incoace. Tat. /1st& tip) f:4E;c6mIccv.
Cap. 33. Boeriile Tkrii-Rumk- K . 0'. INA apzovTujiv.
ne0i i fie§te-care ce purtare de
grijk are supt ockrmuiala boerii
sale.
Cap. 34. Veniturile boiarilor Ks?. X13f. Ilipt T6A0 sit:106710TM) T(iiv
cum era plink la reformk. &Primo vizpc, fliTOptiocc.
Cap. 35. Veniturile boerilor de Kip. X7'. 1Ipt Tthv 6aTapcvoiv eico61-
la reformk in coace pkIlk la leat Lamy 'Cthy iipXóvTO.W.
1769.
Cap. 36. Pentru scutealnici boia- Kir.p. X. Rept Tc.bv oxooTeXvExwv Sci
rilor, ce sknt i pentru ce pri- noictv otirEocv ET WOW.
cin[k] Ekntk.
Cap. 37. Intxda Inchinkciune a Keg. Xe'. llpWt Irpooxcivysts aaN
Tkrii-Rumkne0i la Poarta tur- BXcezEtzs etc tv 6.0.o.T.avExtv IlópT%v (nth
ceasck, de Mircea-Vodk, leat 1383. NlipTCa Bók iv kit 1383.
Cap. 38. Leat 1460: al doilea Ks?. Xs'. Lleircepex rpooximiatc. 'Ev
inchinkciune, la acest vkleat. gr. 1460.
Cap. 39. Nizamul ce au dat Ks?. X0'. T?. vCà.p Orot5 iaóel ià
cu mumba§iri inpkrkte0i pentru .131,3tXmoi)g plcooptotaf.ptSes Trepi Tijc i-
scoaterea Turcilor din tam: leat e6aeo.); Tthv Toupx6av 4ic6 ,thy Tóitov.
. (sic).
Cap. 44 (sic). Chronologhiia Ks?. IA'. XpovoXoyia Tcbo Ai.)06vrow.
Domnilor.
Cap. 50 (sic). Bucure0i, a patra K . vs'. . . 4. BooxoupiaTt iv xotSa.
Scaon Domnescu, pkIlk la leat, etc. 146[3y. TiTopTos Opóvoc tjc aiiesv-
Ter:as, x. T. X.(1).

e) Ca parte integrantà din cronica 1u incai, care a intrebuintat


probabil ms. de la Oradea-Mare (« Anonymus valachicus», la el); .

(1) Potrivirea de formA e, ni se pare, pretutindenea perfectà; dar, in cronologie,


ms. de la Oradea resumg, §i forma completä romanésch trebue s'o cAutárn in ms.
Academiel.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 413

d) Ca extracte dintr'o traducere italiang facuta de Raicevich (Bre-


viario cronologico); in istoria lui Engel;
e) Ca parte integranta din «Genealogia. Cantacuzinilor., tiparita in
Buciumul Roman pe 1863; lucrare alcatuità :
a) Din note de eruditiune date de cunoscutul invetat grec, boerul
Saul, de care vorbesce 0 Sulzer, enézului Michaia (nascut la 1723,
emigrat In Rusia, definitiv, la 1775), care cnéz a alcatuit sail a pus
sg se alcatuiasca ace-stà opera de glorificare a familiei sale;
b) Din studiile asupra némului cantacuzinesc, lasate de Constantin
Stolnicul nepotului s6i1 Radu ;
c) Din hartil de familie ;
d) Din acOsta cronica, folosita pana pe la jumatatea secolului XVI,
alaturea cu «analele terii» («Anonimul.).
Ce e cronica acésta pastrata pe cai i in forme atat de deosebite ?
Observ intaiil ca atat statistica tarn' cat §i cronica sunt de prove-
nienta cantacuzine'sca. Se adoptd ideile Stolnicului Constantin asupra
vechei istoril a Românilor, in introducere. MaI departe, cand se in-
sémnd hotarele muntene, addogêndu-se, Inteo colóna specialà, numele
proprietarilor paminturilor de margine, toti boerii sunt nurniti, sim-
plu : «Banul Cretulescu., «Vornicul Magurénu., «Dumitrache Roset.,
pe cand Michaia Cantacuzino e calificat tot-deauna de «Dumnélui Mi-
chaiil Cantacuzino. (T05 aripZ0Vroc MLX1* Kang.zooC705), «Dumnealui biv
Vel-Vistier Michail Cantacuzino., iar vorbindu-se de Parvu, fratele
mai mare al lui Michaffi i un personagia mull mai insemnat, lista
cuprinde : «Dumnealui Vel-Logoret Parvu §i frate al lu Michail
Cantacuzino». (1) La o fixare de sarcine, incredintata, spune statistica,
Spatarului Michalache §i Vistierului MichaiIi Cantacuzino, enumeratiu-
nea acestor sarcine e din cele mai minutiOse i mai complete. (2)
Treand la «Cronologia critica», acésta, reproducênd in prescurtare
pe «Anonim., adaoge Inca lucruri relative la Cantacuzini. Domnia lui
Mateia Basarab, fOrte resumatd, se mantue cu acésta frasä : «In cjilele
acestuia s'a insurat eel dintaia Cantacuzin, Postelnicul Constantin, §i
a luat pe nepOta Jisului Domn, pe fata lui erban Basarab, 0 a avut
-ése RI, adeca : Draghici Spatarul, *erban-Voda 0 Constantin Stolni-
cul, tatal lui *tefan-Voda, Michaiii Spatarul, Mateig Aga 0 Iordache
Spatarul.> In titlul domniei lui Constantin-Voda, cronica explica : flü
al lui erban Basarab §i frate al DOmnei Elenel, sotia lui Constan-
(1) P. 169-70.
(2) P. 203.

www.digibuc.ro
414 N. IIMIGA

tin Cantacuzino). Vorbind de staruintele Postelnicului pentru domnia


lui Grigore Ghica, ea continua : cCi acésta [planul de a face din tgra
un paplic] n'o sciaii ton, 0 nu e scris la cronograful muntén. Dar
s'a sciut din lucrurile ce le-a scris Grigore-Vodd catre Postelnicul Con-,
stantin, ca sá stea sa impedice acésta, ca un iubitor de Ora, aratand cd
nu numal tara n'ar vrea sa primésca acósta §i ar urma multe vgr-
sari de sange, dar §i eel trei Regi (sic) n'ar primi,; (1) ceea ce e o
alusiune la o scrisgre din Septembre 1660 a lui Grigore, scrisbre pas-
strata in archivele Cantacuzinilor. (2) Mai incolo, explicand causele
fugei lui erban Cantacuzino la suirea fpe tron a lui Grigore-Vodd a
doua Ora, cronicarul pomenesce de calétoriile de studii ale MI Con-
stantin Stolnicul in aceste cuvinte : der $erban Cantacuzino, afland
ca frate-sgil Constantin Cantacuzino, find calgtor in Europa, a facut
pretutindeni judecata cu Grigore-Voda pentru mórtea nedrépta a ta-
tälui sëü, s'a temut sa vie in Tora-Romangsca.. (3) La sfir0t chiar,
simteminte filo-rusescl, simtemintele familiel pe acest timp, transpira
din felul de expunere (se afirma cà Bucurescenil, chemand* pe Ru§l
in 1769, arataii i aceea ca cdoresc libertatea»). Rolul fratilor Parvu
§i Michaiii Cantacuzino e aratat pe larg, i telth lucrarea se mantue
in 1775, pomenind retragerea lui Michaiil in Rusia §i lichidarea aye-
ru lul. cinsa inainte de Repnin vein de la Petersburg Generalul Mi-
chela Cantacuzino la Bucuresci, cerênd voie de la Curtea rusgsca
ca sà vinda averea-I din Muntenia, §i, vindênd-o disului Domn Ale-
xandru Ipsilanti, a plecat in Rusia, cu tad casa la)
Deci Raicevich aveh dreptate spuind cd traduce in Breviario cro-
nologico, care e Cronologia 'Astra. criticd, 4(un manuscript cantacuzi-
nesc3. Manuscript cantacuzinesc e insa flu numal cronologia, .ci §i in-
tréga lucrare din care face parte. (4)
Nu numai provenienta acestor doug 041 ale publicatiunii Tunus-
liilor e aceea§T, dar timpul cand aü fost redactate nu e nici el deosebit.
In introducere, se pomenesce o carte aparuta la 1788 (Erdbeschrei-
bung) a lui Biisching. Datele statistice se opresc insa. la 1769, de0
se tractéza i despre administratiunea rusgsca din vremea ocuparil si
despre primele ingsuri ale lift' Alexandru Ipsilanti, de la care se pu-
(1) P. 280-1.
(2) Magazin, I, p. 395 6.
(3) P, 233.
(4) Ca luerArile acestea sunt datorite aceluiasl autor aratà i faptul c5. aceleaqi
sciri se afla in statistica propriil dis5 sail in partea el istoric5, i in cronologia eri-
fica. Ast-fel: cererea de copii ca tribut sub Mircea, reformele fanariote, etc.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 415

blicA un chrisov din Decembre 1775. (1) Seim, pe do alta parte, Ca ul-
tirnul eveniment pomenit de cronologie e trecerea prin Ora a am-
basadorului rus Repnin (1775). Si pentru acésta cronologie deci pi
pentru opera de statistica trebue sa admitem ca autor sail inspirator
pe cine-va care, scriind dupa 1788, nu mai cunosceh afacerile muntene
de la 1775, §i le cunoscea de la 1769 inainte mai putin precis §i ama-
nuntit deck inainte de acésta data.
Conclusiunea acestor constatari vine de la sine. Intrega lucrare a
fost scrisä de Michaill Cantacuzino sad de un logorét al lui, dupa
trecerea in Rusia a acestui boer ; scris5, evident, in românesce (2) §i
probabil dupa un indemn oficial rusesc, in primil ani ai noului rasboiil
cu Turcil inceput la 1787. Cred ca opera mai intinsa, care e Genea-
logia Cantacuzinilor, opera care reproduce in parte pe acésta, avênd
acelea§i gre§eli ca i dinsa, a lost redactata putin dupd cea dintaig.
Cat privesce sórta literara a acesteia, mi-o explic ast-fel. In Mun-
tenia, dar nu pentru Tunuslii, se fact" o traducere greased. Acéstä
traducere, gasind-o Tunusliii gata facuta, o dal:Tura la tipar. De la
din*ii yin numai urmatórele cloud note comentative: P. 140: el-I p.sth-
ppacsts to6ton 7tai Tor) kop.avou xaTaspc:Fiou elm ail 01PCC aptato6privA, chef-d'oeuvre,
capo d'opera ? ? ? i p. 242: «OirrytxpEav &mei' Thy TpowatXPaviav, atón oE
cmyypalosis BX69cot ixXxlAcivouat 7C0XX6MC Iv TpavatX6ocvEccv cbri. cç OapEa;».
Altii aü desfacut cronica de statistica, §i e sigur ca circulà o versiune
românésca rnergênd numal pand dupà prinderea lui Grigore-Ghica,
dar inainte de 1774. Versiunea acésta o cuprinde ms. de la Oradea,
si la dinsa face alusiune Dionisie Eclesiarchul, continuatorul acestei
cronice, and dice: «Gasit-am in cele vechi [cronografuri ale téril
acesteia] scriind pentru Domnil tenT, coil aü fost dupd vremi unul
dupa altul, de la descalecarea celui dintàiü Domn Rada Voevod, ce
i-au dis Negru-Voda, pAna la Domnul Alexandru Scarlat [cetesce :
Grigore Alexandru] Ghica Voevod, la leat 7276, care s'ail luat de
Muscall din Scaunul Bucurescilor, §i povestesce mai mult de rasbóiele
ce ail avut intr'acele vremi. Tara...de 'atunci incOce n'am putut gas1 in
scris cum s'ail urmat lard, de se va fi i indemnat cine-va a istorl

(1) Cap. 46-8.


(2) Pentru prioritatea formel romanesci vorbesc nu numal chipul cum opera a
trebuit sa fie alcatuita, ci i observatiuni de amanunte. Ast-fel, aratand unde-va
proprietaril unor moii, publicatiunea Tunusliilor dd forme ca: 'Arewtsay.6aop, A),-
lcovca.Cey:Xop, 'App.onniauXop, 'A p.r.epXicvlop (p. 261). Inteo nota (v. mai jos, in text),
editoril observd la cuvintul Téra-Ungurésci faptul Ca ast-fel numese «istoricii ro-
mâni) Ardélul.

www.digibuc.ro
416 N. IORG A

In scris de atuncea incece, nu ail ie§it acele cronografuri la vi-


leag, sd fie sciute de ob§te, ci pOte va fi eke vre-unul tinut pe la
eel mai marl.» (1)
Inainte de a analish cronica, cate-va cuvinte asupra autorului el,
intr'un sens mai inult sail mai putin literal:
Din familia Cantacuzinilor, cele done ramure earl jucard un rol mai
mare pand la 1716 decacjurd §i se stinserd dupd acesta data. $erban
avh numal un fill, i acesta nu tral mult, in exilul ski ardelén, in
jumdtatea sa de exil din «Valachia Austriacd». Constantin Stolnicul
avti pe $tefan-Vodd §i pe Rdducanu. Cel dinthiil rash' dol fil, Con-
stantin §i Radu, cari-i compromiserd numele in vieta lor aventuresd
din sträindtate. Rdducanu, unchiul acestor Principi, se ralid la regi-
mul noll al functionarilor constantinopolitani. ,

Dimpotrivd, ramura lui Drdghici, fiul cel mai mare al Postelnicu-


lui Constantin, prosperd. Sub Brancovenu, unul dintre fiii lui, $erban,
fu, un timp, arbitrul situatiunii. (2) Numele lui Parvu, fratele lui $er-
ban, nu e necunoscut. (3) In fine, un al treilea frate, Banul Mateid (4),
avti trel fii: pe Raducanu, pe Phrvu §i pe Michaiil, de earl ne vom
ocupd.
Rdducanu Clucerul fu ca §i fratil seT un filo-ruS convins §i entusiast.
Mean acum, la inceperea rdsboiului din 1768, el organisä, cu voia
Imperdtesel Ecaterina, un regiment de husari, in fruntea cdrora se
luptd la Silistria in 1771. El murl in 1773, ldshnd un fiil Ioan, atunci
voluntar in corpul grenadirilor. Acest Ioan juca un rol important in
istoria Te'rii-Românesci §i e autorul unor menibril inedite, scrise in
rusesce. (5)
Phrvu se intimpind ca biv Vel-Stolnic in 1746. (6) Erh Spdtar in
1769, child Ru§il pdtrunsese pand la Foc§ani. Acestä apropiere a o§-
tilor pravloslavnice umplii de bucurie pe eel mai multi dintre boeril
(1) Papiu, II, p. 161.
(2) V., in genera, cronicele muntene de pe acest timp si Genealogia Cantacuzi-
nilor, care-I atribue un mare rol de conciliator intre familia lui Brancovénu sia
lui Constantin Stolnicul.
(3) Parvu murl in 1689, vara. Grecenu-1 numesce Om iscusit., gnu putin vrednic
si intelept In pämintul acesta. (p. 153-4). Genealogia (p. 139) ni-1 arata gdat la
InfStatura limbei si la carte turcesca.. Fata lul, Fauna, luà pe Barbu Grecenu,
gfratele SpataruluI Serban Grecénu, ce era ginere BrancovSnuluii (ibid).
(4) Matela fu cel dintaia Ban al Olteniei, dupa recastigarea teril (Tunusli, p. 293).
(5) N. Balcescu, Spiitarul loan Cantacuzino, in Mag azin, I, p. 187 si urm.
(6) Magazin, II, p. 286. in alt document, anterior numai en cate-va luni, el e
trecut ca Vel-Armas, dar e probabil o confusiune cu Ioan Cantacuzino, Cf. ibid.,
p. 283, 287.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 417

munteni. Vacarescu, care nu credea, despre partea lui, in nobleta pi


desinteresarea intentiunilor navalitorilor, scrie in a sa «Istorie a Im-
pératilor otomani», care e pentru acósta perióda nisce memoril: «Toti
crestinii ce n'a chibzuit cele dupa urma si care nu era adapati de
sciinta politicescilor otcarmuiri, socotia c. Rosia are sa (se) aridice din
lume, saü cel putin din Europa, terra' stapanirea turc6sca: unil pentru
rivna legil, altii pentru pohta slavel, i altil pentru iubirea hrapirii,
se facura ostasi. rusi.) (1)
Dintre acesti lesne credkori i ambitiosi entusiasti fu Parvu Can-
tacuzino. El ajuta. ocuparea Bucurescilor de o mana de soldati. nere-
gulati al Imperatesel. In zadar II vorbi Vacarescu, cu care era in re-
latiuni bune, de «primejdia si a patriei si a Dumnélul, ; «Dumnélui, ce
gandia ea pOte sä se faca Domn teril de catre Muscali», convoca o
adunare de boeri, cu Mitropolitul Grigore in frunte, si decise a cere
trupe de apérare Feldinaresalului. Pana la retragerea Rusilor, el fu
a-tot-puternicul Ispravnic al teril, si tote se facea g. dupa voia lui.
Deputatil ales): pentru a merge la Rumianzow fura : Nicolae Bran-
covOnu, Vacarescu i fratele mai mic al dictatorului, Michaid.
Acesta se intimpina la 1746 ca Vel-Medelnicer. (2) Opt-spre-dece
ani. mai tardig, Ii vedem, la 1764, Mare-Vistier. (3) AcOsta functiune o
ocupg pan g. in luna lui Septembre a anului 1769, cand fu inlocuit prin
Vacarescu, colegul ski de misiune in acest an 1770. (4)
Povestirea Jul Vacarescu e din cele mai hazlii i rOscumpOra pe-
danteria turcésca a invOtatelor i incurcatelor capitole cari o preceda.
Poetului, care nu credea in Evanghelia ortodoxa pe care o predicail
Generalii Ecaterinel, II era de-a scaparea cu delegatiunea. Inteo sOra,
profitand de somnul BrancovOnului, Michaig, care pulled sperante
marl in demersul la Rust intrebd -pe Vacarescu .pe eine l'ar reeo-
menda. el ca Domn dacal l'ar consulth Feldmaresalul, «socotind pOte
Ca voig re'spunde : Pe DumnOlui Spdtarul, fratele dumitale.» Ires-
punsul Vacarescului fu crud. «EA i i-am rOspunsz, povestesce el, «ea
nu gasesc altul mai cu cale decal pe mine.» Dialogul urma ast-fel:
«Acest rOspuns' il pot face toti boierii!» «Si ce indoiala 'al Dum-
nOta?» «Dacal ar fi sciut frate-meg ash., mai bine ar fi fugit la Turci !»
«Mai lesne s'ar fi facut de-ocamdata Domn acolea, caci in Europa
ImpOratii Domn asolut nu fac Acestea stag in mane. Jul Dumneqeg.»
(1) Papiu, II, p. 279-80.
(2) Magazin, II, p. 286.
(3) Ibid., p. 180.
(4) Tachrescu, p. 279.
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seel. Istorice. 27

www.digibuc.ro
418 14. /011GA

intilnirea cu Nazarie Carazin, cuceritorul Bucurescilor, dAdii lui


VAcArescu mijlocul s disparà Ord primejdie. El convinse pe eroicul
personagiti cd, dach e vorba, cum dice el, ca solia sä rnérgA pAnA la
Tarina, trebue autorisatiunea largA a boerilor pribegi. Pe acestia,
fiind-cA scia unde sunt, Se oferi sal-1 caute. El o porni in pripA spre
Brasov, de unde . nu se mai intórse. (1)
Noua deputatiune trimésä la Petersburg fu alcAtuitä din Mitropolit,
BrAncovénu, Pantazi CAmpinénu i Vistierul Michaiii. In a doua solie,
din 1772, acesta se intimpind iarAsi. De la Petersburg Michaifi, acum
General si Ban, veni la Bucuresci numai pentru a-pl desface averea
a-pi luà hArtiile si cArtile. In te-r6. nu se mai intOrse esentialul pentru
acest ilustru si invëtat boer muntén era sd trAiascA sub stApAnirea
Rusilor : dacA nu el la dinsul, atunci macar el la dinsii!
Venim acum la cuprinsul cronicei, pe care am numit-o a doua cro-
nica a Cantacuzinilor, pentru a o deosebi de cAnonim b.
DupA cuprins ea se desface n trei : a) partea de la inceput 'Ana
la domnia a doua a lui Mircea Ciobanul; b) cea care merge de aici
pftnä la mOrtea lui Serban Cantacuzino ; c) ultima parte, care duce
pAnA la anul 1775.
Partea Intâiü e o lucrare criticA, de cele mai multe oft ipercritica,
si mai tot-deauna destul de naivA. Ca bask regAsim qAnonimul., cacea
véche chronologhie i létopisit», din care compark dupa cat se pare,
une-orl versiuni deosebite, necunoscute noué. (2) Pentru indreptarea
pi 1ntregirea vechii cronice cantacuzine, autorul intrebuintéz un .16-
topiset ungurescv, citat prea putin i pentru lucruri prea generale,
pentru a puté stabill o identificare (3), si analele sérbesci, (4) pe lAngd
Bizantini. Dar principalul séii mijloc de control e acea lucrare tabe-
lard, cuprindênd sciri luate din pisanil si chrisOve, pe care d-1 St. Gre-
(1) Ibid., p. 279-80. Cf. Arch. rom., ed. a 2-a, I, p. 210 si urm.
(2) In traducerea grecéscd sat chiar la inceput 4'L vcrL& xpovoXoyia ai Xeccrontachcs.
(dar cf. originalul romfinesc, citat in text). Mai departe, traducerea (pentru mo-
ment nu pot intrebuinta originalul) pune in opositiune cletopisqul. i (cronologia.
(p. 245). Xpoy6iputpoc e identic cii XLMTOTC:C3iC (p. 257-8 ; apa se si constatil din original,
unde stfi .letopiset, pretutindenea aprOpe) i deosebit de xpovaorkt, care, acésta, e
.Anonimul., asa cum il cunidscem. Dacd aiurea (p. 261) e pomenita o <riatopiav.
deosebità de xpovOTpupoc, care aid e .Anonimul.; ms. original are: (cad dhn isto-
rile ce zice ck au ststut trei Domnii Hronograful nurnai nu vice care Mircea.
(ms. Academiei).
(3) D. ex., la p. 241.
(4) P. 241, 244.

www.digibuc.ro
CRONICELS MUNTENE 419

cénu o atribuise odiniórd Mrd motiv strdbunului séti, Logoletul Radu.(1)


Tótà eruditiunea documentard i epigraficd a criticului e luatd din
acéstd opera pregdtitóre pentru o istorie criticd a Téril-Romanesci.
Rand când Museul nostru de Anticitdti, care posedd unicul manu-
script cunoscut al cronologiei tabelare, nu va fi deschis cercetdtorilor,
natura §i importanta acestor tabele nu se va puté cunOsce in chip
satisfdeetor. Nu cred insä cd m'O depArtez de adevér exprimând pa-
rerea cd. lucrarea de care vorbim a fost fdeutd de Constantin Can-
tacuzino Stolnicul sail de cine-va pentru dinsul, pe vremea când in-
vétatul boer aveà de gand 01 continue dincolo de timpurile origini-
lor cercetdrile sale critice relative la trecutul Principatului muntén.(2)
Precum Genealogia e lucratá i dupd materialele adunate de Stolnic,
a0 note §i manuscripte de a ale lu, astAcji perdute, aü ajutat sar-
cina scriitorului Cronologiei critice.
Despre partea a doua e putin de spus. Se resumd Amonimuh,
pdstrându4 greelil i addogend cdte-va confusiuni propril. Adaosu-
rile, pe langd cele relative la Cantacuzini i pe cari le-am enumerat
mai sus, sunt imprumutate Cronologiel tabelare ; dar aceste din urmd
adaosuri sunt fOrte putine.
A treia parte e mai originald.intaiil, ea merge aldturi de cronicele ana-
lisate pand aid. Apoi, de la 1733 inainte, ea formOzd singura cronicä
munténd p"and la rdsboiul ruso-turc din 1768, descris, cum se scie, in
special, de Dumitrache Clucerul (3) §i povestit, in parte, §i de cronicaril
Dionisie Eclesiarchul §i VdcArescu.
Se mentionézd la $erban-IToda, ceea ce lipsesce in qAnonimD: §cOla
grecéscd ce a intemeiat, introducerea porumbului, crearea unei fabrice
de postav la Afumati, cladirea Cotrocenilor, felul onorabil cu care se
plätid tributul, pe care Turd! veniaA el de-1 luau. Domnia lui Bran-
covénu e povestita fOrte scurt §i incurcat : introducerea vacdritultif
(1) Cf. si primal memorid din aceste Anale. Cum se vede din prefata lui Gre-
cénu (mai sus, p. 330-2), nici un cuvint din ea nu sustine atribuirea, i alte argu-
mente nu se pot invoch. Cf. St. Grecénu, in Rev. Romdnei, I.
(2) Din cronica lui Constantin Stolnicul am gesit acum in urmd un alt exemplar
complet, la Bibl. Ac. Rom., unde formézé n° 441. Titlul, aid autentic si deplin, e:
Istoriia Terii-Rumpinesti, intru care sk coprinde numele ei eel d'intei si cine au
fostu lkcuitori atunelil i apoi cine au mai dkscklicat i apoi eine o au stkpknit
pink i in vremile de acu cum s'au trasu si stk. Vom publich la sfirsitul acestui
memorid tOtd partea inedite.
(3) Descoperit si publicat de d-1 V. A. Urechiii, in aceste Anale, t. X. Observ ed ex-
punerea din Genealogie,avend aceeasi coloare, e mult mai pe larg pentru acest timp
si cu totul deosebite ca forme. 0 void studie deosebit, in continuarea acestor studii.

www.digibuc.ro
420 N. IORGA

e push' dupà calOtoria Domnului la Adrianopole ; (1) isvorul nu se


pito fixa, scirile date aici aflandu-se orl-unde. La Stefan Cantacuzino
se daii lärnuriri asupra fugel DOmnel Fauna.
Fata de Nicolae Mayrocordat, cronicarul e aspru : Ii mustra pentru
r6utatea-i cu boerii, pentru fayorisarea Turcilor de la hotare, earl,
multamitä lui, incalca pamintul térii (din contra, Popescu atribue
Domnului, in a doua carmuire a lui, reluarea de la Turd a pdmin-
turilor incalcate). (2) Domnia lui Ioan-Vodd, e, in schimb, aratata ca
cfórte bund,>, si se dail probe de caracterul patriotic si filantrop al
Voevodului. intors, Nicolae Mavrocordat e, data acésta, cdrept i mi-
lostiv», dupd care calificatiune se da o lista de : vAcarit, pogonarit, etc.
cat privesce domniile urmatóre, tractate fOrte pe scurt, din ele se
desface un pronuntat simtemint de aversiune pentru Racovitesci: pen-
tru Michaiti, care introduce obiceiurl de coruptiune la POrta si distruge
influenta boerilor in alegerea Domnilor ; pentru Constantin Racovita,
unélta bas-capuchehaei Manolache, partinitor pentru Greci i lacom
de bani ea si tatal sOti, crescatorul de «sferturi» earl nu mai erail
sferturi ; pentru Stefan, care mostenesce de la fratele ski suzeranita-
tea lui Stavrachi i cade odata cu acest suzeran, dupd ce ucide boeri,
lucru extrern de gray, starnesce rascole si le potolesce taind capete. Fatä
de Constantin Mavrocordat si de reformele acestuia, descrise pe larg
in statisticti, el are simteminte de simpatie, earl nu sldbesc deck
atunci cand Domnul, convins ca nu póte face cine-va politica idea-
sta, in circumstantele in earl' trebuia s lucreze, se convertesce la
regimul extorsiunilor i favoritilor. (3) Ghiculescii sunt si eT destul de
bine tractati : Grigore II, ca i Scarlat, laudat in deosebi, in ambele
domnii; acesta ca i Alexandru, fiul sèii si Grigore Alexandra Ghica.
$i spiritul activ, organisator al lui Ipsilanti e apreciat cu dreptate.
Dacd ne intrebam acum de unde sunt luate aceste notite, trebue
sà admitem continuarea in casa Cantacuzinilor de notite istorice, cart
prelucrate, aü dat a treia parte a carp' lui Michaia Banul.
XI. Cronica ambelor Principate.
S'a dat o importanta nejustificata (4) unel cronice a rerii-Roma-
nese' i Moldovei, pastrata in Biblioteca Museului de Anticitati. Din
(1) Cf. mai sus, p. 396.
(2) V. Popescu, p. 107-8.
(3) E de observat i lucrul cä Matelit, tatál ml Michaiii, fusese ocrotitul lui Con-
stantin-Vodd.
(4) V. in intdiul rnemoriii din acest volum pbservatiuni in-ac6sta privintá (p,. 83).

www.digibuc.ro
CRON10ELE MUNTEME 421

acéstd compilatiune avem un ms. complet si la Biblioteca Academiel Ro-


mane, pe langa un al doilea, care ne dá insa, dupg titlul de «Litopisetul
törilor Moldova i Tara-Munteniasca, de cand s'aa discalicat>, numal cro-
nice moldovene pana la mazilia dintAiii a lui Michaii1 Racovitä.
Manuscriptul complet al Academie): 'Arta titlul: «Leatopisetul 'Vk-
riki-Rumknesti i a Moldove[i], de viiata a prea-luminatilor Domni ce
au stkpknit intru aceste 2 r[i] si ce s'au lucrat in zilele lor, i a
pkrtilor streine, care Sk mergiesescu cu aceste tkri ; pre largu adunate
den multe letopisete i cu bunk indreptare alcktuit, precum Sk veade.s
Cronica merge pang la retragerea Domnulul Moldovel Moise Mo-
vild in Polonia. Nu e o cronica a aminduror Principatelor in intele-
sul mai serios al cuvintului, ci ni se dd pe rind, cand povestirea
cronicarilor moldoveni, cand aceea a «Anonimulul», pentru Tora-Ro-
manésc6. Numal forma e schimbatd une-ori, ceea ce constitue sin-
gura originalitate a lucrdrii, pentru alcdtuirea careia i-a trebuit ne-
cunoscutului compilator din secolul al XVIII-lea numai harnicie 11
persistenta de copist

XII. Cronica expeditiunil in Noma.

Kogälnicénu a tiparit in Archiva'§a Romdnésea o monografie isto-


rich', mai mull un jurnal al campaniel Turcilor in Morea impotriva
Venetienilor. (1) Cate-va cuvinte asupra naturei lucrarii i asupra au-
torulul el, care se 'Ate determind fard greutate.
Constantin Stolnicul Cantacuzino, de care am vorbit atat de adese-
orl pang aici, avu, pe langa fata sa Maria, care devenl sotia lui Radu
Dudescu, (2) i o alta, Ilinca. La inceputul secolului al XVIII-lea, cand
marile dusmanil neertatóre ale trecutulul incepuse a se uità, S tolni-
cul maritd acésta mai mica Rica a sa cu fiul Vorniculul Stroe, RA el
insusi al unul teribil vrdjmas de odiniórd, al acelul Stroe Leurdénul,
autorul moral al peiril bétranuldi Postelnic Constantin. (3) Ilinca Can-
tacuzino lua eine ar fl creclut sub Serban-Voda la putinta unei
asemenea casdtoril ? pe State Leurdénu. Ni s'a pastrat fóia de ze-
stre a miresei, care, scrisd sub dictarea Stolnicului, incepe : «Din no-
ianul bunätatil, milii i proniii laY Dumnecled sosindu i zioa cdlatoriel

(1) II, p. 5 §i urm.


(2) V. mai sus, p. 382, nota 2.
(3) Stroe II fu §i el Mare-Vornic, sub Brancovénu. N'am la indemana mijlócele
de m.1 stabill cariera.

www.digibuc.ro
422 N. IORGA

fie): meale I1incä Ca[n]tacuzenii, [in] numele si slava acelui veacinic


Dumnezeti, aicT zeastrele ei semndmu, v61eat de la Spdseniia Lumil
1701, MECElp Ienuar 27 Aub si se mântue: «*i. mai nainte si mai pre
urmd de toat& acéstea, harul Domnului Dumnezeil ca sä Be cu dinsa
rugdm si a ncistrd pdrintilor el blagosloveniia II dämu : Costandin
Cantacuzino, biv Vel-Stolnich. (1)
Sub Itefan-Vodd, cumnatul sel, State Leurd6nu, ridicat la rangul
de Mare-Paharnic, priml misiunea de incredere de a merge «in slujba
Mdriel Sale si a Portel la Tarigrath (2), de unde, dupd o scurtd se-
dere, el intovArdsi ostirile imp èrätescl in Morea.
in editiunea lui Kogglnicenu si in ms. 264 al Academiei Române,
care a servit, cred, pentru acéstd editiune, titlul cronicel inspirate de
State Pdharnicul e: «Istoriia otirii ce &ail Mout asupra Amoreii [in
Kogälnic6nu: Moral.] la anul 7223». Acest titlu, fie al autorului, fie al
unui copist, e prea ingust. in realitate, opusculul e istoria intregei
misiuni a Leurdénului i cuprinde i petrecerea trimesului domnesc
in Constantinopole: ea se opresce la data de 12 Novembre st. v., la
rechemarea patronului.
Partea de la inceput e cea mai importanth pentru istoria nósträ:
se povestesce pe larg osinda familiei lui Brâncovénu, ca un lucru
v6dut de autor, se pomenesce averea acestui Domn depusd in steal-
ndtate: «la Sfete Marco, la tóca Venetieb. (3) Se mentionOzá trecerea
lui Carol XII prin Muntenia, addogêndu-se la sfirsit: «precum istoria
lui va fi arätânth. (4)
A doua parte, Jurnalul campaniei, are in schimb, un interes de is-
torie universald mai mare. E un isvor de cdpetenie pentru rdsboiul
veneto-ture din 1715 si o excelentd i amdnuntitd descriere a Moreii
si a drumului care duced din capitala Imperiului otoman in penin-
surd. 0 traducere intr'o limbd apusénd a acestui isvor n'ar fi de loc
inutila.
Ca forma', povestirea e une-ori interesantd, ate odatd forte naivä,
ca in locul undo ni se asigurd cd la Seres «aerul e greil pentru bar-
bati, iar pentru neveste bun, cd stint prea frumOse». (5) Din nenoro-
cire, limba e grOznich: in nici un alt monument literar românesc deck
(1) Doeumentul 128/XLV al Acaderniel Române Pentru edsdtorie, v. §i Genea-
logia Cantaeuzinilor, p. 563.
(2) Istoriia e5Oi6, p. 6.
(3) P. 6 0 urm.
(4) P. 21.
(5) P. 32.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 423

in Istoria otomana a lui Vacarescu nu se gäsesc atatea turcisme. Aid


se adaog, pentru a desavirsi babilonia, citatiuni grecesd i cuvinte
italiene usitate in Orient: erepublieav, bailo, «soldati», «prevedorv
(proveditore), estraordinarfb, «printip », « armada», (banim), consiliumv ,
precum i constat cu satisfactiune originea acestui interesant neolo-
gism operuca». (1)
Din cele ce am spus pana aici se vede c. avem a face cu cine-va
care, .desi. Roman de origine el compara un rig din cale cu Ar-
gesul, petrecea de mult la Constantinopole, i anume Inca din tim-
pul Sultanului Mehemed (IV ; t 1691) ne povestesce o intimplare,
o caftdnire de sef de brésla intimplata pe acel timp (2), trdind in
«cercurile diplomatice» ale capitalei turcesci. Mai explicit, avem a face
cn un functionar inferior, cu un dragoman póte, al capu-chehaielicu-
lui, modern : legatiunii, Terii-Rornanesci la POrta. El intovarasi nea-
Orat pe State, un «Ambasador extraordinan, dar eemase in vechile
sale functiuni si dupd plecarea.,«Durnisale Vel-Paharniculub.
Dar II putem sd i numele. In cursul povestirii se pomenesc toti
cei ce intovarasird pe Leurdénul. Sunt putini : Iorga Buicliul, un
Armén; «un fecioN, servitor al caruia nume nu se da, si «Constantin
Vdtaful.. (3) Acesta din urma e singurul boer de aceea se vorbe-
sce de (boieril romanescb (4), singurul cdrturar i evidentul autor
al lucrarii. i aid deci un nume nog de introdus in istoria literatu-
ref romanesci.
XIII. Istoria Te'rii-RominescI de FotinO i isvOrele ei narative.
Istoria lui Fotinb, odinióra unul din principalele isvóre ale acelora
dintre istoricii nostri, carl, nesciind nemtesce, nu putead recurge la
Engel, incomparabil mai bogat, mai critic, mai sigur e o opera
critica, basata, mai ales pentru timpurile vechl, pe comparatiunea ei
judecata isvórelor. IsvOrele acestea erag destul de multe intre
altele Ii vedem intrebuintand cronice turcesci, de uncle a luat cre-
scerea tributului cu 9.000 de galbeni in prima domnie muntdna a lui
Petrul $chiopul (5), exilul lui Michnea If la Tripoli, pasalicul ce a clo-
(1) P. 69.
(2) P. 15.
(3) Cf. p. 69, 74-5, 106.
(4) P. 74. Cronicarul a asistat, evident, la expeditiune. V., d. ex., p. 76: ,Am co-
nacit).
(5) Cronica tern vorbià de aspri i dedeà o cifrá provenind dintr'o confusiune,
V. prefata la vol. XI din colectiunea Ilurtuuzalti,

www.digibuc.ro
424 N. IORGA

bandit Michnea, dupa turcire, la Alep ; dar capitolul acesta nu pole fi


inteles decat ca o ochire asupra isvOrelor nationale intrebuintate de
istoricul grec pentru a-§1 forma propria-i naratiune.
De la inceput, Fotinb, care-§i citéza isvOrele, pomenesce «deosebite
cronice ale tOril» (Stcippat zontxxi. xpovoXoyEat) (1), i el le lamuresce, cand
discuta, cu pricepere, cestiunea daca Radu Paisie e saii nu identic cu
Petru de la Arge§, cestiune, care, resolvitti de dinsul in sons afir-
mativ, a mai incurcat totu§i. multa vreme pe istoricii no§tri. (2) «Vechia
cronica muntóna, (7coaccthv Tomb zpovotdv), «cronica munténa mai vecheD
(gzepoy pXxxosOv xpombv taXatOzepov) e «Anonimub, iar «cronologia critica.»
din care iea fàr scrupul, se Insémna la l prin co cronica mai noud
a Terii-Romanesci». (gv veUnspov xpovosbv rijs BXa). (3)
(Anonimul» lui Fotinb cuprindea insà locuri earl lipsesc in acésta
cronica, a§a. cum a publicat-o Bdlcescu, §i pOte §i in manuscriptele ce
avem astadi. Cand descrie lupta pentru tron dintre MateiiiVoda §i.
Rada Alexandrovici, el in§ira o suma de amanunte, earl suplinesc o
lipsa a «Anonimului» cum e cunoscut. Se arata la istoricul grec corn-
punerea armatei moldovene : calarii sub Hatman, sub fugaril Mihu
Spatarul §i Hrizea Vornicul, Seimenil §i slujitorii, sub §efi moldovenl
boeril romani: Dimitrie Vistierul Dudescu, Nicolae Vornicul, Papa
LogonRul, Aga Vasilache, Stolnicul Catargiu. Se descriii fasele luptel,
care ar fi tinut opt cdsuri. Moldovenil fug pand la tefanesci, Dom-
nul lor se retrage la Afumati. Mateit. Orta. pe Muntenii prin§i. Doi
marzaci §i unii Moldovenl cad, iar dintre ai Domnului de Ora sunf
räniti Iva§co Vornicul, Predescu Paharnicul §i Balénu. De ambele
041, mortii ar fi fost 5000 de Omeni. (4)
Constantin Capitanul a fost §i el utilisat de Fotinb.cDovada o avem
la fabula originil lui Michaid Vitézul, fabuld care e tradusa in intre-
gime §i intercalata. (5) Dar naratiunea pentru acdsta dOmnie e mai
mult a «Anonimului,, acolo unde nu se intrebuintéza isvóre straine,
ca Istvánffy 1)4:Ste. (6)
Afard de aceste cronice, istoricul grec, care n'a avut, se pare, inaintea
ochilor Cronologia tabelara, scóte sciri din notele relative la mana-
(1) II, p. 24, nota; passim, pe margine
(2) V., in acéstd privinta, Hurmuzaki, XI, p. 854, nota 3.
(3) P. 95-6.
(4) P. 162 si urm. Aceeasi versiune e cea tipirith, pentru partea anteriórd din
lupteIe lui Mateiii contra lui Lcon-Vodä, in Cipariu, Archiva, pp. 17-19. Cipariu nu
di nici o indicatiune asupra ms-lui Wt.
(5) P. 113, nota.
(6) Pomenite odati, ca negociator: "laf3my alb%) (p. 130).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 425

stirile i bisericile din tofu* note pe earl probabil i le-a luat singur,
pentru acest scop. (1)
Unde incetézd «Anonimul», el se adreskg la legdtura neoficiald cu
cronica lui Grecénu (de uncle iea «dintii de leü ai Turcilor si Mari-
Ion) si la «Cronologia criticd»: reconiendarea lul Gheorghe Beizadea
de tatE sdil murind e, dupd .cat se pare, un adaos al istoricului de
la sine. (2)
Iar de la Brancovénu inainte, afard de documente, se folosesc im-
preund Grecénu i Popescu ca autor de memoril si cronicar oficial,
aldturi cu Cronica balacenesca (?), Cronica de sub Grigore Ghica si
«Cronologia criticd», apol de la o vreme, numai acésta, eemasdi sin-
gurul isvor. In fine, de la 1775, cronica e personald a lui Fotinb.
XIV. Cronica lui Del Chiaro.
Del Chiaro e plin de la un capdt pand la altul de informatiuni is-
torice propriil dise. Dar nu de acestea asa de putin si de rar in-
trebuintate, voim sà vorbim, ci de o adevèratd cronicd, de un «leto-
piset italienesc», care incepe la p. 119 si ne duce pand la sfirsitul
primel domnil a lui Nicolae-Vodd si la plecarea autorului din Ord.
Del Chiaro a ocupat o sarcind la Curte sub Brancovénu si Stefan
Cantacuzino, memoriei cdrora a re'mas devotat, i dupd cdderea acestor
doi Domni. ColOrea povestiril sale e deci o colóre favorabild ultimilor
Domni de térd, pe cari-I ap'erd §i-i compatimesce. Partea din urmd,
cea mai importantd, servesce pentru a completa i controla povesti-
rea, une-ori prea resumatd i tot-deauna partiald, a cronicarului ma-
vrocorddtesc.
Sà examindm mai amänuntit acéstà cronicd, a cdreia irnportantd n'a
fost in de ajuns apreciatd de istoricil nostri.
Avem Intâiü o parte care nu folosesce decal ca sà ne ardte igno-
ranta autorului. Desi cunósce cronicele de familie ale boerilor mum
teni i, de sigur, cronica oficiald, des]. vorbesce, ca isvor, de «ore-cari
manuscripte romanescia (alcuni manoscritti valachi), Del Chiaro n'are
o idee cat de putin precisd asupra istoriei Téril-Românesci papa' la
Antonie-Vodd. El mentionézd cu laudd pe Michaifi-Vitézul, dar sare
de la acésta la Mateiil-Vodd, «vestit In istoria Jtomanilor», cdruia stà
la indoiald dacd sd-i acorde douO-cleci de ani de domnie sail ... de
(1) Se vorbesce de bisericile fdcute de Mateiii i Vasile-lroda, la impticarea lor
(p. 180), se dd o listá mai completà a zidirilor lui Mateiti (p. 196).
(2) P. 262.

www.digibuc.ro
426 N. IORGA

doug ori pe atata. Printr'o pricepere speciala a letopisetelor, cartura-


rul italian ajunge sä ne vorbéscà de rèscOla lui Mateig, sprijinit de
Sgrbi i Bulgari, de infrangerea lui nurnai multumità Tatarilor, de
prinderea, de omorul sag rgscumpgrarea lui iarasi un lucru Ingài-
mat si de ingroparea rasboinicului Voevod la Arnota, zidita de ...
Negru-Voda, «in loc asa de präpastios cá nu pot trece nici care_ nici
cal.; Mateig ar fi stramutat apoi capitala de la Tirgoviste la Bucuresci.
Despre urmasil Jul Mateig, Del Chiaro nu ne povestesce nimic, ne-
gasind «nici un lucru insemnat» cu privire la dinsii. Dar se incurca
intr'o disertatiune critica asupra mY Gratiani, al cdrui loc intro Dom-
nil celor doug Principate nu isbutesce a-I determina.
Intilnim totusi in acOstä parte inutila i eate-va notite north', dar
supuse controlului. Del Chiaro ne asigurd cä Mateid a indltat mana-
stirile Plumbuita, Brebul langa. Campina, Strehaia i Hotarenii langd
Olt, inchinata Sfintului Munte. (1) Sub el s'ar fi ridicat i tributul,
«care ajungea la 300 de pungi, adeca 150.000 de galbeni turcescih
(malt), ceea ce se potrivesce cu adaosul de 125.000 de 7poota, porno-
nit de topografia cantacuzingsca la aceeasi domnie a lui Mateiil. (2)
A doua parte se intinde de la Antonie-Vocla (mai bine, si vom vedé
de ce, de la intaia domnie a lui Grigore Ghica) pada la suirea pe tron
a Brancovénului. Niel sub *erban-Voda, Del Chiaro nu se ghsia in
térá i, la intrebuintarea ,,manuscriptekw sale, se pare cd nu era
toernai atent §i sirguitor. In acéstà parte, fdr a. indoiala fOrte utilO,
cronologia lipsesce sag e en desdvirsire gresitä, amanunte precise nu
se gasesc, avem nurne proprii putine i did o ordine nu domnesce
in naratiune ; dar, in schimb, Del Chiaro ne pastréza o suma de
anecdote, fOrte interesante i caracteristice, aucjite de la contompora-
nil domniilor trecute, contemporani intro earl tral, mai tarclig, la Cur-
tile lui BrancovOnu i lui tefan-Vocla.
Naratiunea incepe cu Antonie-Vocla, bunul DOmnei Marica a Bran-
covénului. In spirit ortodox cantacuzinesc, acest Domn bun, dar in-
significant, care era fäcgtorul do dreptate pentru familia Postelnicului,
o descris ca un <tom blajin, iubitor de liniste, pentru el si pentru su-
pusii sgip. Dupa Del Chiaro, Voevodul «cu vigta simplaD (con somma
simplicitet) ar fi murit in Scaun, pe cand scim Ca mazilul si-a tormi-
nat cjilele in Constantinopole.
Scriitorul italian credo ca domnia intaig a lui Grigore Ghica, «pe
(1) Cf. FotinO, II, p. 195.
(2) P. 152 din 'Ictopia.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 427

la anul 166N, vine dupd a lui Antonie, pe când se scie cd a prece-


dat-o. Inspirându-se de du§mdnii a chror origine n'o cunosced bine,
el infati§Oza stdpdnirea acestui Grec, .cdintr'o natiune tot-deauna fa-
tald Prii-Românescio, ca avênd drept scop unic rèsbunarea (de ce ?)
impotriva Cantacuzinilor. Se amintesce mOrtea Postelnicului Constan-
tin, laudat pentru mändstirea Mdrgineni, cii. hramul Sfintilor Archan-
gheli, pe care o clddesce, pentru (frumósa bibliotecd» ce adund acolo.
Se daü apoi numele fiilor zugrumatului, rnentionându-se §i sfir§itul
violent al lui Constantin Stolnicul §i Michaiil Spätarul. Del Chiaro
vorbesce de expeditiunea a doua de la Neuhdusel, insistând asupra
rolului putin strälucit pe care-1 avh cu acest prilej Domnul du§man
al Cantacuzinilor ; i Cantacuzinul traiddtor, vincjelorul de rudd Du-
mitrapo, e atins in aceste rinduri.
Avem apol domnia lui Radu, «clis §i Stridiagiul, adeed precupetul
de stridii, §i el Grec; din Epir, clic alii, domnie strAmutath §i ea
din gre§éld inaintea acelei a lui Antonie. Acest Domn cu simteminte
putin favorabile Cantacuzinilor a ardtat, i aid ca §i in «Anonim»,
ca un puitor de ddjdii, care cade in urma plangerilor boierimil.
La a doua stdpanire a NI Gligora§co-Vodd se vorbesce pe larg de
prigonirea familia Postelnicului : arestatii din résbunare indurd, timp
de o st;p0mand, cdte o sutd de lovituri la 010, i ni se povestesce
actul de nobil devotament al tiderului Constantin Stolnicul, care pri-
mesce el loviturile ce se destinail fratelui &eh mai mic. Afirmându-se
gre§it cd erban ar fi fugit in Creta, viitorul Domn ne e descris ca
un" personaghl cchipos §i de staturd neobicinuitd, cum ail fost tot-
deauna eel din semintia sa,.
La Duca ni se descrie copildria frumosului Grec din Albania, pe-
trecerea calfa Gheorghe la un abagih. din Bucuresci, intrarea-I la
Curte in rindurile copiilor de casd. Ca Domn, acesta e invinuit de
nepotism in alegerea demnitarilor sal. El apare ridicol la sfir§it, când
DOmna Anastasia intretine relatiunl cu Logofkul *erban §i-I favo-
risézh fuga peste Dundre, acea fugal la capkul cdreia Ii a§tepta o
corónd.
Pentru a avó impresiunea Curtii §i persOnei lui Vodd *erban,
trebue sà se adreseze cine-va la rindurile ce-i consacrd Italianul. El
ne apare aid in tOtd vrednicia §i complexitatea figuril lul energice
§i inteligente. «Om cu suflet vash, aspru, nemilostiv, dar drept; ne-
ascultdnd nici rugdciunile mamei sale i hotdrit implini misiunea
pAnd la cape't: acea de a pregati dupd dinsul pd_nd i domnia timidd
a unul qtin6r de opt-spre-ilece ani». 0 Oste de 35-40.000 de Serb! §i

www.digibuc.ro
428 N. IORGA

Bulgarl 11 incunjurd, servitori credincio§1 §i vitej, earl, in haine de


hop', ieaü inapoi in strimtorile Balcanilor banil birului prirniti tot-
deauna in reguld la Bucuresci de capugiii impe'ratesci, dintre cad
nici unul nu vine bucuros sa visiteze un vasal cu un glas §i o eau-
tatura ca ale lui. Vedem la Del Chiaro boerl marl, neastampèrati odi-
niOra, dar atat de convertiti de atuncea in cat daü bac§i§ copilului
de casa pentru a sci tcinele Domnulul i deschid ua iatacului prin-
ciar facêndu-§1 cruce ca intr'o clipa de mare primejdie.
Si apol tot la acest cronicar strain gäsim mentiunea bunatatii Dom-
nului Ltd cu Ospetii de peste hotare, iubirea lui pentru me.0eri §i
logofeti «arti§tiID timpului aducerea de catre dinsul de dascall
gred, cari invata gramatica, retorica §i filosofie pe copiii boerilor,
clàdirile ce le face. E curios numal ca, la sfir§it, curténul lui Bran-
covénu §i al lui Stefan-Vocla inregistréza svonul ca Sorban ar fi
murit, «cum se dice, otravit de al sélD.
Del Chiaro respecta. amintirea Domnilor earl Ii adapostise 8i.1 tinuse
bine in térd strdina i ar fi impacat bucuros in povestirea lui anta-
gonismele adind cari II despartise in viéä, pe decapitatul Constantin
BrancovOnu §i pe Stefan Cantacuzino cel zugrumat. Dar ar fi trebuit
pentru acOsta a ascunde §i a falsifica prea mult. Scriitorul italian,
care fusese silit sa pomenOsch versiunea ce circula in téra asupra
mortil lui Serban, trebue sä atinga, in povestirea domniel lui Bran-
covOnu, vrajmalia dintre acesta §i aderentil familiel mai restrinse a
lui Serban-Vocla. Dupa ce presinta alegerea noului Domn ca o vio-
lenta facuta desinteresatului Logofét Constantin, el afirmä cá Vodd
rechemä pe solil la Viena, numal fiind-ca fusese trime§I de predece-
sorul séü i sustine ceea ce pare o confusiune de timp, un ana-
cronism ca.' el §i-ar fi cumpérat intarirea de la Turd cu .trel sute
de pungi, smulse DOmnel Maria, pazita la Cotroceni de cinci-ded de
slujitort Dar, la cdderea Brancovénului, réspunderea cade, nu asupra
easel Stolnicului, ci exclusiv asupra unui boor. «nemuntén», pe care
nu-1 pomenesce §i care a fost identificat de Sincai cu Dumitra§co Ra
covita, fratele lui Michaiii-Voda. (1) §i . . . ginerele §i complicele lui
Michaiü Cantacuzino. La Stefan-Voda, el recunósce extorsiunile, earl'
nu se puteail contesta, dar le explica prin cererile turcesci, §i acestea
prin necesitatile rasboiulul cu Venetienii in Morea. Numal la mórtea
lui Stefan, Del Chiaro, aruncand vina pe «o rudaD §i «un talmacitb,

(1) III, p. 368.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 429

i§l permite a vedé in aceste intrigi maim ra'sbungtOre a lui Dumne-


deti, pentru peirea Casel Brâncovénului.
In fine pentru Nicolae-Vodd Italianul are cele mai dumtinesci sim-
teminte ; el nu crutd nicAiri pe prietenul Turcilor §i prigonitorul Can-
tacuzinilor. Dupd prinderea Domnului do Imperiali (1716), scriitorul
nostru parAsi in curind Ora.
AO cum e, cronica lui Del Chiaro e pretiOsg. Sunt in ea lucruri
pe earl nu le gäsim aiurea. La dinsul se affa cea mai bunà expu-
nere a neintelegerilor dintre Brâncovénu i Curutil lui TölcEdy, dupä
campania ardelén5. din 1690. Causele caderii lui Constantin-Voda sunt
expuse fOrte pe larg, §i mai ales acele asupra cárora isvOrele de térd
trec in scurt : intrigile i, in genere, legaturile cu stráin'atatea (avem,
in reproducere, pan5. §i medalia de aur blitutà de Domn in ArdOl
pentru o aniversarg, care fu data mortii sale). Mazilirea lui $tefan e
povestità aici mai bine decal ori-unde. Acest curtén istet ne c16. si
piese oficiale : cererea lui Brâncovénu la POrtà pentru casatoria fiului
sëü Radu, firmanul pentru scOterea lui tef an Cantacuzino. Une-ori
potrivirea lui cu unele cronice muntene Popescu, cronica de sub
Ghica ne-ar face s6 admitern un imprurnut (nu se p6te fixà de la
care la care), sail folosirea acelora.§1 insemnAri de familie.

XV. Croniea latinA a tovariiplui lui Antide Dithod.


Sunt mai multe insemnari relative la Domnii de la Antonie-Voda
pand la $erban, in al decelea an al stdpa.nirii hiT. Insemnarile acestea
fac parte dintr'o descriere, de cea mai mare importantà, a rerii-Ro-
mânesci in 1688, descriere fAcuta." de un catolic, autorul se intrébä,
intro altele, daca Voevodul ce favorabil catolicilon> §i rèspunde : «0
cel mai mare du§rnan al nostru» (1), de un cleric cult, de un agent
imperial care pomenesce de la inceput atil.rnarea Principatului de
Ungaria, addogend cä normele de guvern unguresci se aplicail dincOce
de munti (2), de o persOna, care scrie dupd mOrtea lui Duca la
Lemberg (1685) §i in al decelea an al domniei lui .$erban «de când
e Domn, mi se pare cd e al decelea an». (3) Ar fi mal mult decât
trebue pentru a atribul lucrarea lui Antide Dunod, prelat catolic, in-

(1) Magazin, V, p. 87. Opera a fost tipAritA, cum se scie, intaiii de catre Engel,
in introducerea sa bibliografica.
(2) Ibid., p. 35.
(3) Ibid., p. 42.

www.digibuc.ro
430 N. IORGA

särcinat de Leopold I cu o misiune la Sorban in 1687 §i cu o a doua


in 1688. Dar autorul necunoscut, pornenind intr'un be pe acesta
aderat et pater Dunod, trebue sd vedem in el numai un tovard§
al lui Antide. (1)
Domnul protestä la Viena contra intrigilor ce Dunod ar fi tesut in
tera contra sa, iar Imperatul respunse, asigurand ch preotul e un «om
integru» §i promitend o anchetà (29 Julie 1688). Si tocmal ceea ce dis-
tinge cronica, daca se pOte sa-1 gicem a§d, e ura inver§unata contra
lui Voda Serban. Pentru a explica tOte aceste lucruri trebue a se ad-
mite pOte cd in suita lui Dunod se anal calugdrul italian Del Monte,
care lega Intâiü relatiunl intre Imperial" §i Serban-Vodd, §i cd el ar
fi scris raportul. (2)
Ca §i in Constantin Capitanul, Antonie-Voda e aratat ca un orn
nul: «o umbra de Domn», suplinit in guvern de Sorban, de Mare§
Banul §i de Radu Cretulescu. La Grigore Ghica se notezd numai firm=
pul domniei: «doue-cled de luni». La Duca, cmare tiran i mare man-
cdtor», se insemnd jafuri. In fine o diatriba violenta e consacratd
Domnului de pe tron. E tiran, lacom, crud, supus capriciilor turcesci.
Se enumerd: bdtaia judelur Andreiii de Campulung, care nu voià sa
renege catolicismul, uciderea cu sulite de 'Mari a Serdarului Drosu,
ingropat in pamint pang la brill, aruncarea in ocna a fiului ski de
opt-spre-clece anT, surgunirea la mdndstire §i omorul buT Valcu Vornicul
(«Bunis» = FLOOHHK ; sà fi avut Antide notite cirilice la dispositiune?),
chinuirea luI Hrizea: «Cdruia in chinuri i-a sdrit ochiul §i, tiranul au-
clind cu urechile sale tanguirile, strigatul §i suspinele lul, audi §i vor-
bele acestea ce le (j.icea Hrizea in chinurile sale: «DOmne, nebun e§t1
Ǥi crud ; de ce me chinuesci in desert? AI prima de la mine trei sute

(1) intr'un loc (p. 64), autorul vorbesce de sfortárile ce a f5.cut sub Grigore Ghica
pentru zidirea unel bisericl catolice in Bucuresci. Din nenorocire, nici in actele
publicate de Fermediin, nici in cronica mandstirii catolice din Tirgovi§te nu gasim
nimic asupra acestei tentative i celui ce o intreprinsese. In privinta ultimei cro-
nice (publicatil in Arch. ist., 12, p. 46 i urm.), me multurnesc a observa. CA ea culege
tote notitele el despre istoria nóstrd din Anonina, pe care-I 0 citéz5. (p. 48). Pentru
misiunile lui Antide, cdruia-i atribuisem vi eh gre0t lucrarea, V. mai sus, in acest
volum de Anale, p. 231 0 urm.
(2) V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 231, nota 1. Observ i italianismele
din lucrare (d. ex.: «Cingari sive Czingani, pe p. 49, 56, 59; «megiasci. pentru me-
calarasci pentru cdldrag, (p. 44, 58), armase pentru arina? (p. 48); «Capetan
grande. al Venetienilor i barigel. aI Romanilor adu0 inainte pentru a explicà
functiunea de ArmwMare (p. 48), mentiunea unel demniteff de la Turin (p. 50),
«quietantia sive riceuta., pe p. 53.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 431

«de pungY i m'al lasat sarac. De ce te invervnezi, neomenosule, in po-


«triva trupului meg? Ce cred.I? Am slujit, §i numal in anul acesta am
<< pldtit pentru teed 2.800 de pungl, pe car): le-ai luat, dar nu sciii cul
«le-aI dab>. La audul caror cuvinte, Domnul a poruncit sa-T grabiasca
mOrtea, §i a fost intepat, bagandu-i-se tépa de un cot in trup.D Se vor-
besce de legarea de Omenl goi la stalpi, de ratacirea de prin0 cu Ca-
tuse prin curtile palatului, de extorsiuni, imprumuturi silite, functiuni
vindute, pribegirl peste Dunare §i. munti.
Del Monte scrie aceste lucruri, dar glasul ce audim e glasul invin-
Olor din Tera-Românesca, acela§I plans §i acela§i bIestem ce resund
in cronica NI Constantin Capitanul. Cele douó lucrari istorice se com-
pletézd §i trebue folosite impreund, in fata «AnoniTuldi. encomiastic

XVI. Istoria TeriI-ItomilnescI In cronicele moldovene.


Pentru a terminh cu totul acesta cercetare asupra isvOrelor nara-
tive romanesci ale istoriei Munteniei in secolul al XVII-lea, remane
sa cercetam importanta cronicelor scrise in Moldova pentru istoria
fedi vecine.

a) Miron Costin.
in intinsa sa lucrare, marele cronicar moldovén vorbesce adese-ori
de lucruri petrecute poste Milcov. IsvOrele sale sunt insa sag «chro-
nograful lesesc» (1) sail informatiuni orale. E sigur cä el n'a folosit
cronice muntene, de0 existenta acestor cronice nu-I era necunoscutd ;
11 vedem, in adever, lasand grija povestiril evenimentelor din 'fora-
Romanesca «colegilor sei literari» de acolo. «Care», scrie el, vorbind
de isprävile WI Michnea III, «de ail fdcut vre-o vitejie acolo, sa scrie
Mini tenfi. » (2)

b) Nicolae Costin.
Nicolae Costin a scris opera sa tardig, de sigur din indemnul lui
Nicolae Mavrocord at,d aca nu pentru insemn area isvódelor sale, pentru
coordonarea i legarea acestora cu isvóde §i cronice anteriOre. Acésta
opera póte fi consideratä deci ca o cronicä oficiala a Moldovei, in sens

(1) Citat la istoria lui Michaiii-Vitézul.


(2) P. 367.

www.digibuc.ro
432 N. IOR GA

mavrocordatesc i, cornandata in a doua domnie moldovéna a invè-


tatuhd. Grec, ea trebuià sa ajunga pana acolo : gprecum ad aratat
tOtà sama sa Nicolae-Voda la a doua domnie a sa, de care se va po-
meni la rindul sëü, scrie el intr'un loc. MOrtea singura l'a oprit de
a merge ash de departe, i Domnul, gpuind sà se scrie istoriile Mol-
dovei, earl le scosese [Costin] cu ostenéla lui», a dat sarcina con-
tinuarii, in lipsa unuia mai bun, umilului uricar Axintie. (1)
Isvor de capetenie pentru istoria Moldovei de la Istrate Dabija pana
la a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, cronica celui de al doilea
scriitor din némul Costinilor e in acelasi timp si de acésta ne in-
teresam aid si un bogat isvor pentru istoria Principatululi vecin.
Explicatiunea acestui caracter al cronicei lui Nicolae Costin o gasim
in imprejurarea c, de la $erban-Voda inainte, pang.- la taiarea lui
Brancovénu, fillip de trei-cleci i ése de aril, aprópe o jumatate de
véc, evenimentele din Moldova ad fost in mare parte determinate de
vointa, de pasiunile, de capriciile celor dol Domni bogati i puternici,
earl ocupara .tronul muntén. Daca acésta tutela in care VoivocPi Tent-
RomânescI tin Moldova, unde pun si scot stapanitoril dupà plac, dacä
acésta larnuritóre i caracteristica egemonie n'a fost observata de is-
toricil nostri, ea a fost simtit i exprimata cu amaraciune si rusine
de mai top cronicarii moldoveni ai timpului. Numai cat a null ex-
phcaü motivele acestel egemonii; nu intelegead ca ceea ce cladea Mun-
tenia puterea sa politica era mentinerea in acésta tOra de vechi fa-
rnilii fOrte bogate, organisate pe particle cu purtarea consecuentä, pe
cand, In turburarile de la inceputul secolului al XVII-lea, marile fa-
inilit moldovene se ruinase, se imprastiase, disparuse, lasand o téra
Mfä fruntasi, careia i se putea impune ori-ce aventurier, care avea
si el libertatea sa stapanésca in felul ce-i convenia mai bine.
Afara de scurte mentiuni fara folos, istoria muntenésca incepe a fi
expusa in Nicolae Costin la domnia in Bucuresci a Int Duca-Voda,
domnie care trebuia firesce s intereseze pe Moldoveni, Duca find cel
dintaiii Domn dupd Vasile Lupu, care sá fi domnit mai mult in am-
bele teri (domnia lui Gheorghe Ghica a fost, de o parte si de alta de
Milcov, un fel de provisorat, un scurt interim domnesc).
Domnia lui Duca din Bucuresci e zugravitd in colori defavorabile,
cad, in Moldova mai ales, Albanesul era fOrte nepopular pentru ex-
torsiunile-i fara de margini; dar nici lupta adversarilor sOI, Cantacu-
zinii, gun nOm ce le diceail $aitanescii», nu e descrisa cu simpatie

(1) La finea eronicel lui Axintie (Kogalnieénu, II).

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 433

De lupta acésta ins6 se interesez5. Costin forte de aprOpe, i o mul-


time de lucruri none' se pot scOte din naratiunea lui. De la dinsul
aflam genesa puteril Cuparescilor, Rosetescilor, Omenii lui Duca-Voda,
In acelasi timp servitoril si patronil lui la POrta, exploatatorl ai until
Principat sag al celui-lalt, dupa cum Domnul lor era aruncat de sOrta.'
pe tronul din Iasi sag pe cel din Bucuresci. Cronicaril munteni nu
ved decal jocul partidelor din Ord i uith cu totul elementul politic
grecesc al favoritilor: betranul Cupar capu-chehae, Lascarache, un fiti,
Mare-Spdtar, altul : Iordache, Mare-Postelnic, cumnat al lui Voda; unul
mai mic, pentru moment numai Grámatic: Scarlatache. De acestia ne
vorbesce croniearul moldovén.
Costin povestesce conflictul dintre Domn i Cantacuzini, cu multe
amAnunte none, inchiderea i pribegirea lor. El cunOsce relatiunile
lui Serban cu DOmna Anastasia si da o descriere nu se pole mai cir-
cumstantiata a fugel Logofetului. (1)
Dar el suprima din. expunerea sa evenimentele petrecute in Mun-
tenia sub *erban:Voda, trimetênd pentru cunóscerea lor la cronica
de opositiune, a lui Constantin Cdpitanul. «De carele Nerbanj destul
scrig letopisetele Muntenilor, cat ag fost de tiran (2) si lacom de sange,
ca, luand Domnia, i acela pre multi boeri, marl si mid, aü omortt
fara de villa, cu multe feluri de morti.)y (3) El pomenesce numal mOr-
tea lul erban, la o data care e esacta numal dupà stilul noil. (4)
De aid inainte, istoria I,riI vecine e atinsa mai rar- de cronicarul
mavrocordatesc. Se vorbesce abia de dusmania dintre «Constantin-
Voda» (Cantemir) al Moldovel i Constantin-Voda» (Brancovenul) al
Terii-Romanesci si de incidentul sprijiniril lui Staico pribegul de cel
dintaig contra celui din urma. Se mai vorbesce, in trécat, de petirea
unei fete a Domnului munten de catre Antioch-Voda, refusat din causa
lui Staico, din causa originii plebeene a domnescului petitor i par-
tinirif lui Brancovenu pentru Domnul moldovén mazil Duca II. Se
mention-kg participarea muntena la expeditiunea de la Camenita, in-
trigile vecigilor cu pribegii, sustinerea lui Antioch contra lui Nicolae-
Vodà. (5) Luarea Brailei de Toma Spatarul i Rusi e descrisa original,
duph tIvan Capitanul, carele ail fost acolo cu Moscalii». (6) Tragedia
(1) Kogálniegnu, II, p. 14-5, 17-8.
(2) oRetrânD e o gre016, in editiunea lei Kogllnicénu, probabil.
(3) P. 18.
(4) P. 37.
(5) P. 37, 42-4, 49, 71-2.
(6) P. 108 §i urm.
Analele A. R.Tom. XXI. Ofemoriile Seg. Istorice. 28

www.digibuc.ro
484 1. iondA

Casei lul «Basárab-Voda. e istorisita mai pe larg, cu date, numai


inteun adaos muntOn, pe un ms. posterior anului 1770. (1)

c) Axintie Uricarul.
E, cum am spus, de mai multe on, continuatorul mavrocordateso
al lui Nicolae Costin, care descrie a doua domnie a patronului séti,
pand la stramutarea-i in Muntenia.
Cronica e fOrte pe larg, un adevOrat (liar al domniei. Tonul e mai
oficial decal la boerul mare §i distinsul carturar ce fusese Costin.
SA vedem ce evenimente muntene se afla povestite aid 0i In en' co-
lori, incuviintate de stApanire.
Axintie vorbesce, in cuprinsul cronologic restens al povestiril sale,
de cdderea lul BrancovOnu i de a lui tefan-Voda.
El nientionézd cu amAnunte pe cea dintâiü, vorbind §i de chinu-
rile suferite de Domnul mazil. Dupa o istorisire mivata, el adaoge :
(Care veste [a mortii lui Constantin], venind la Nicolae-Voda, mtilt
i-ail parut reit i fOrte s'aii intristat.x. (2) In Moldova, unde lucrul nu
putea sa aibà consecinte, Nicolae Mavrocordat permite scriitorului sOil
urmatOrea judecatà asupra BrancovOnului: cAcest savir0 aü luat
acel vestit Domn BasArab-Voda, carele ati domnit 27 de ani cu multä
fericire §i ail fäcut Tera-MuntenescA sciuta §i vestita in multe pàrl
ale lumii, §i nu esto de mirat, ca tOte ale lumil sunt de§erte, §i boga-
pile, §i slava . ..»
Am arAtat mai sus ca Mavrocordat n'a putut fi strain de mazilirea
lui Stefan Cantacuzino, dar o cronica oficiala n'o putea spune. In
Axintie, Dumitrachi IulianO, capu-chehaiaua lui Nicolae-Voda, e chemat
subit la IWtà pentru a i se da surprincjOtOrea veste a schimbdril.
Avern apol transmiterea scirii §i ceremonialul stramutdrii. (3)

d) ban Neculce.
De sigur, cu tOte slabaciunile lui, unul dintre eel mai simpatici vechi
boeri romani i cea mai simpatica figura printre cronicarii moldoveni.
Autor de memoril caci cronica lift se preface indata in memorii

(1) P. 114 nota 1. Cf. p. 115.


(9) P. 163. 0 mentiune despre trecerea Tittarilor prin Téra-Rornânesca sub gBa-
sarab-Vodd) la p. 137.
(3) P. 171-2.

www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 435

el da dovada in ele de o obiectivitate pe care am chuth-o in zadar


in autorul de memorii muntén, Radu Popescu.
Cum destainuesce singur mn prefata, Vornicul Ioan a scris pentru
partea mai veche dupd isvdde, de <la unit si la altii), i dupd comuni-
catiuni. orale.. Iar de la Constantin Duca inainte, el reproduce dictarea
memoriei sale de betran sfatos, pe care povestirea celor vedute Ii bucura
§i-1 induioseza. <Nu mi-ail mai trehuit istoric strain O. cetesc i sá
scriii, ca all fost scrise in inima mead> (1)
Incepend pe o vreme cand se banuia numal ca. Nicolae Costin a
scris o cronica, adecà indata dupa mórtea acestui boer i inaintea
transcrierii din ordin domnesc i cpublicarii) lucraril lui, el continua
povestirea sa pane. la 1743 si nu-i dete o forma definitivà decal dupti
1734. (2)
Neculcea e, de sigur, analistul moldoven, care trebue intrebuintat
mai dese-ori pentru istoria muntenésca. Bogatia sa de amanunte pri-
vitóre la cele petrecute peste Milcov nu se poke compara cu numerul
de sciri date neegal de Nicolae Costin. Si me grdbesc a adaoge Ca
aceste amanunte din Neculce sunt cu atat mai pretiose cu cat el n'a
cunoscut nici o cronica. a Terii-Romanesci.
El incepe Intâill cu Grigore-Vodd i ne descrie fuga lui la domnia
dintaid, ratacirile-i in Apus, procesul ce are cu Constantin Stolnicul
pentru asasinatul Postelnicului Cantacuzino. In acelasi spirit ca si
Del Monte, si deci ca si Constantin Capitanul, el presinta. pe Antonie-
Voda ca un om rani prestigiu: <si-i da nafaca lui pre di, de cheltuialà,
cate deco potronici).
In cronica a doua cantacuzinésca, .ca i In Constantin Cdpitanul, se
spune ca la caderea lui Antonie ar fi contribuit si Serban si Mares,
§i ca toti pIrIiI all invocat contra Domnului motivul ca e <prea be-
tran si slab). Neculcea da varianta: ca era <prea prost i adaoge ca
partida Cantacuzinilor voia ca Domn pe Draghici, cel mai mare dintre
frati. (dupa. Capitan, Domnul dorit ar fi fast Gheorghe Vornicul, so-
crul lui Mateill Cantacuzino). Anecdotist plin de verva, Neculcea ne
povestesce aici dramatic o scend de pacalire a Cantacuzinilor, care nu
e fárA asemanare cu scena zugravita de Constantin Capitanul. El co-

(1) Prefata Cronicel.


(2) ($i Nieolaii-Voolt., scrie el, reproducênd Adaosurile compilatorilor anteriorl
lul Nicolae Costin, gait fácut pre Constantin-Vodá, carele aü fost Domn aid la- nol
in Moldova, in anil de la zidirea Lumii 7242, carele se trage de- pre stramósii-sa
ném din Domnii cel vecht moldovenesci. (p. 184).

www.digibuc.ro
43 4. tORdi

mite greséla de a pune la acésta data mórtea lui Draghici, care ...
era mort de mult (din 1668). (1)
ilrméza, la Neculce, rolul jucat de Grigore fli batalia de la Hotin,
si el ne descrie pe larg lupta intre «Postelnicesci., cari scosese tronul
lui Duca, si Grigore, pe care prietenii sël turd voiaü sä-1 mentie.
Ghica, <Com harnic si tare si sumet si gata de rèspuns», ar fi invins
dacd nu l'ar fi oprit mórtea. <Tic unth, adaoge Neculcea, care nici
el nu iubesce pe «Postelnicesci, aitanesci, carora le dic si Cantacuzi-
neseb «sa se fie agiuns Cantacuzinescil cu un doftor, si sa-1 fie
otravit». Dupà mentiunea restabilirii lui erban in dregatoria do
Mare-Logofk, Neculcea mantue, facAnd alusiune la cronicele muntene,
de earl sciind, nu le-a intrebuintat totusi : «De aice inainte lasäm pentru
Tara-Muntenésch sä scrie Muntenii ...> (2)
Suirea pe tron a lui Serban e povestitä cu amanunte nou6, rela-
tive la legaturile Logorétului cu unele rude ale lui Duca (Lupave
Spatarul, fratele DOmnei, de exemplu); si Neculcea, mare amator do
pachlituri, gäsesce mijlocul de a mai povestl una : inselarea lesne-
cralétorului Voda. de Constantin Stolnicul si nepotul séti Branco-
vénu. Cate-va din actele de crudime ale noului Domn sunt atinse. (3)
Se trece la certele dintre Serban §i fostul séu stapan §i rival, in
1683. Expunerea dusmaniei dintre Cantacuzinul muntén si Dumitrasco
Cantacuzino, peste putin Domn in Moldova, e in parte noud. Absolut
noué sunt insä scirile asupra pregatirilor de rOscold ale lui Serban,
asupra legaturilor lui cu strainatatea, asupra planului séil de a fi
«Imperat in Tarigrath, asupra gandurilor ce urmaria Maud Domn
pe fostul séti camarad de arme sub Grigore-Voda, Cantemir. (4)
La Neculce trebue sà ne adresam pentru a ave cunoscinta corn-
pletá a neintelegerilor ce isbucnira in curind intro patron si prote-
giat. Cantemir, care promisese a distruge pe «Cupdresth, if pazesce
rdir, apoi se impaca cu ei si-I face ministrii sel cei mai ascultati, ca
odiniOra Duca. Pe de alta parte, solicitat de Regele Sobieski si de
erban, el nu se inchina Lesilor. Fara a vorbIL cu multa dragoste de
unélta siretilor §i lacomilor Rusetesci, Neculcea e totusi un dusman
hotarit al lui $erban, caruia-i atribue omorul lui Gavrilita Vornicul
si al unui cnéz» rus, ce i-ar fi fost adversar politic. (5)
(1) P. 193-6.
(2) P. 203-6.
(3) P. 211.
(4) P. 218, 226-7, 232, 235
(6) P. 231-6.

www.digibuc.ro
CRONICELE NIINTENE 437

De la Neculce numai "aflam amintiri de copilArie Ca erban


voia sá facd Domn in Moldova, in local cerbicosulul nerecunosckor,
pe Ilie Drdgutescul, pe cand CupArescii promiteag domnia Térii-Ro-
manescl Jul Cantemir. (1) Ajungend la mOrtea primului Domn, el o
atribue fratilor lui, Constantin si Michaiü, reproducAnd un svon ca-
lomnios, i ne dA urmAtOrea plastidi descriere a mortului: «Era un
orn grOznic; nu veghia nim6ral voia ; era orn mare la stat, cu ochi
ca de boil; harnic i darnic; milä fAceà mare la cel strAin1 si la slu-
jitori ; cheltuia malt, ca 01-91 facä name, iard nu sA stringà.» Apoi
aratd frica Turcilor de el si planul ce Meuse la urmd de a-1 suite cu
TAtarit (2)
Pand la 1691 avem o cronicd muntenA completd. Ni se spune cà
Iordache, «fecior mare» al lui Serban (dar, dupd Del (Jhiaro, avea
numai opt ani), a fost inláturat de fratil acestuia, carl trAiag rèti cu
DOmna ; se descrie originea opositiunii bäldeenesci, strdjuirea la Drd-
gAnesci, de capitanl moldoveni, ale cAror name se si dag, a vi5duvei
luI Serban i despoiarea el. Avem apol campania lui Heissler, fuga
lul Iordache la dinsul, intrevederea de la Dragdnesci: «si ag mancat
si ati vorovit cinci-sese césuri, ce le-ag trebuit», venirea Maribor, call
pradd strasnic, oprindu-se nurnai de la ridicarea de robi. In tOtä acOsta
parte, Brancovénu,considerat de Moldoveni, carl suferiag de desele
schimbAri de Domni provocate de el, ca dusmanul lor cel mare, e
fOrte maltratat: Ni se spune cä ar fi Mat nasal i urechile locuito-
rilor earl, fugind, se sustrdgeati de la indatorirea de a hrAni. pe Nem-
tii nAvAlitori ; ni se afirma si aid cd Mandl Intâiil s'a introdus
in Tora-RomanescA vdcdritul: «un tult de vita i doi orti. de cal».
Dupa cronicarul moldovOn, lupta pentru tronul luI Tököly s'ar fi
dat «la Campina» ! El urmdresce ca de obiceiti pe Moldoveni in eve-
nimentele strAine i descopere un compatriot in armata Serascherului.
Despre Baldcénu, el O. sciri nouó asupra rösbunairil pe care Branco-
vénu o exercità dupd mOrtea rivalului sèg. (3)
De aid trecem la incidental cu Staico Paharnicul, descris intr'un
chip cu total nog, cu amAnunte inedite fOrte interesante,d. ex. apata
cat un slic la grumazul» pribégului prins i adus inaintea Domnului
pe care-1 pirise, silindu-1 a cheltuI o mie de pungi. (4) De cariera sa

(1) P. 235.
(2) Ibid.
(3) P. 235-8
(4) P. 243.

www.digibuc.ro
438 N. IORGA

politica lég. cronicarul descrierea stralucitei nunti a lui Constantin


Duca-Vodà cu fiica lui Brancovénu, zugravindu-se pe sinesi ca «tinijr
postelnic» intr'un unghiti al tabloului. (1)
Neculcea continua cu trecerea Sultanului prin Téra-Romanesca si
frica lui Brancovónu de a-si vedé intrigile cu Nemtii descoperite. (2)
El se ocupa apoi cu dusmania fratilor CantemirAntioch si Dumitra-
scu impotriva «Muntenilor»: eel din urma ar fi cerut tronul roma-
nese, si Constantin-Voda s'ar fi gandit, din partea lui, a improvisa ca
Domn al Moldovei pe un fost negustor, putin simpatic lui Neculcea :
(Toderavo de la Galati». (3) Urmézd relatiunile schimbatOre cu Duca
si apoi chemarea Domnului muntén la Adrianopole. (4)
Aid Neculcea da din cele mai folo4itOre contributiuni la istoria
Prii-Romanesci. Paguba facuta Moldovel ar fi fost, duph el, causa
periculósel chemari. Vizirul era decis a scóte pe Brancovénu, dar el
secreta atatia bani, Domnul Aurului, «cat nici Vizirul n'ail avut ce-i
face». Ba se propuse celui chemat pentru mazilie si domnia Moldo-
veT, si numal energicel opositiuni a Stolnicului Constantin ii dato-
rira separatistil moldoveni ai timpului refusul. Dar Voda, care cre-
sense tributul cu o sutd cinci-deci de pungi, putn face un Domn noi
in téra vecina, uncle dicta fara s. domnésca. (5)
Se mentionéza pe urma: impdcarea cu Antioch, logodne si nunti
in casa Brancovénului. Neculcea, care cunósce fOrte bine Tera-Ro-
manOsca, asistd si el la .0 nuntä, «care, sa dicem, nu era nunta dom-
nésca, ci putem dice craiasca»..(6)
Dimitrie Cantemir ar fi venit cu ordin a prinde pe vecinul sèü, dar
agerul bkran para lovitura. Neculcea II acusa insd di a fagaduit
Rusilor zaherea si ajutorul propriei sale persOne, in fruntea a 30.000
de Omeni, fagadueli, pe earl le &akà apoi, facênd pe Tar a blestema
pe «Iuda Brancovénul». Ca si la Grecénu, ni se vorbesce si aid de
sarcina de mediator data de Turd Domnului, de trimeterea lui Cas-
triot: «Makedon Comisal», §i de zadarnicirea acestor silinte de vraj-
masia Jul Toma i Cantemir ce1 dintâiü ar fi dorit sa fie Domn, ei
notite pretiOse ni se daü asupra relatiunilor dintre Brancovênu 3i
«unchil gip in ultimelo timpuri i asupra actiunil de subminare in-
(1) P. 246-9.
(2) P. 250.
(3) P. 267.
(4) P. 270-4.
(5) P. 276-8.
(6) P. 283, 286-7.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 439

treprinsä de ace§tia. In cdderea fastuosului Domn, el vede insa. gi


mama dumnedegsca pentru gosinda Moldoveh, sfaramarea Casel lui
Serban-Voda i chemarea, plina de in§elaciune, a Muscalilor. Inciden-
tul ofertelor de vieta, in schimbul turcirii, se afia. mentionat §i Mot
§i. Nem lce-§i reserva ceea ce n'a fdcut a ne vorbl de nepotul
mantuit de mOrte al biStranului Voevod. (1) Pedépsa lui Stefan-Vodà
e descris5 putin mai departe, §i ni se vorbesce §i de sOrta fiilor ssel,
ce slujesc gunul la Nemti §i altul la Mose». (2) Ceea ce se mai an'
relativ la istoria munténd nu merità a fi relevat. (3)
e) Cronica lui Nustea.
0 cronica asupra careia cercetdrile nu s'ail inchis. E pastrata in-
tr'o versiune, publicata, de Kogalnicenu §i in alta, tipärita in Ma-
gazin. Deosebirea intre aceste versiuni se observä numai intro dom-
nia a treia a lui Duca-Vodd §i suirea pe tron a lui Michaiü Racovità.(4)
Asupra compunerii cronicei ajunge pentru acest studiti sà spunem
ceea ce, neapérat, n'a fost observat pana la d-1 Sbiera nici de istorici,
nici de istorici literari ca partea comund de la inceput e aprópe numai
o prescurtare a lui Neculce, cu forte putine lucruri luate din Nicolae
Costin. De la 1678 inainte, versiunea Balcescu continua a se tiné de
Neculce, pana la ultimele trei domnii descrise, §i mai ales pana la
istoria genesel domniei lui Michaitt Racovitä. Versiunea Kogalnicénu,
dimpotriva, dà o naratiune now/. De la 1709 incolo, partea finalä in
care cele doug texte din Letopisele §i Magazin coincid iard§i, nara-
tiunea e iara§1 notta. Ea se opresce la intaia domnie a lui Grigore
Ghica in Moldova.
In total, cronica e scrisa intr'un spirit anti-grecesc, favorabil mai
ales lui Michaiti Racovita i cu deosebire In primele sale doug domnii,
cand carmuirea sa era o carmuire prin parninteni. (5)
Cat privesce istoria muntOna, domnia lui Grigore-Vodg e tractata
aici mai pe scurt, dar in acela§i chip ca la cronicarul pomenit (6)
(1) P. 300-1, 303-4, 305, 317-8, 320, 347-8.
(2) P. 350.
(3) P. 375, 395, 397.
(4) Kogálninénu a reprodus in Letopisete, III, ed. a 2-a, partea deosebità din
publicatiunea lui Baleeseu.
(5) Aflu si la d-1 Sbiera titlul forte potrivit de «cronied racovitOscb pentru acOstO
lucrare. Asupra tuturor cronicelor moldovenesci de la Miron Costin inainte voii
revenl intr'uu studiii anume
(6) P. 3-9.

www.digibuc.ro
440 N. IORGA

Numirea lui $erban ca Domn se presinta tot ash. (1) La impunerea


lui Cantemir-Vodd de puternicul se'd vecin par a fi intrebuintate si
alte isv6de. (2) in daraverile lui C. Duca in a doua domnie cu fostul
s'ed socru, cel dintaid apare ca vinovat de nerecunoscintd, pe cand,
dupd Neculce, el ar fi platit Domnului muntén. mai mult cleat II era
datoria. (3) La intaia domnie a lui Michaid Racovità, BrancovOnu e
calificat de «fOrte om de bun si vestit de bogat», i Mustea unnéza :
«*i era Tera-Muntenesca plinä de Omeni si de tot belsugul, i traiad
Omenii usor, cat nime nu se jéluià de nemica». (4) Bunele relatiuni
cu Racovità sunt in special relevate. La a doua domnie a aceluiasi
Racovità, se insistd asupra pirilor de hainie indreptate de Constan-
tin-Voda contra lui, pe un ton de imputare. (5) Mai departe, intreprin-
derea tradatOre a lui Toma Cantacuzino e condemnatd. (6)
La caderea lui Brancovénu, pe care «o scrie cu jale», Mustea de-
vine un isvor fOrte important prin aceea &à reproduce spusele lui
Raeovita : «care acestea -kite singur Michaiii-Vodd ne spunea, dacä ad
venit cu a treia domnie aice». Cronicarul, pomenind acusarile rèsbu-
natOre ale lui Michaid : provisiuni Rusilor, chemarea lor la Braila,
plan de a fugl peste munti, le declard «adevOrate tole». Fiorosul Vizir
care varsh sangele but Constantin, infierat Qi de Radu Popescu, e ca-
bleat de «om MI-to cu cumpét». Intelegerea lui Racovità cu ruda sa
Michaid Spatarul e spusd amdnuntit, fArd incunjur. Totusi, desi (la
dreptate lui Michaid, care-0 cata indestularea resbunarii, cronicarul
scrie duios istoria nenorocirilor «unui 'Domn vestit ca acela, imbelra-
nit in domnie», mustrai pe noul Principe si nu uita a marturisi ca
Brancovénu a fost petrecut de multime cu lacrami, «ca un tat: «fiind
in mare bisug téra lor in 27 ani ce a domnit el : plind era acea tera
de Omeni cu hran i cu agonisità, precum se pomenesce cd ail fost
si la nol in Ora in dilele lui Vasile-Voda». (7) Firesce deci ca in cd-
derea si mOrtea lui $tefan el vede rOsplatirea divina. «Cu ce mésura
ad mésurat, i lor ii s'ad. m6surat.» (8) Vrajmas consecinte al Greci-
lor, cronicarul pomenesce mai departe crudimile savirsite de Nicolae-

(1) P. 19.
(2) P. 23.
(3) P. 25-6.
(4) P. 31-2.
(5) P. 39-40.
(6) P. 45-6, 48.
(7) P. 63-5.
(8) P. 66-7.

www.digibuc.ro
CRON10ELE DIUNTENE 441

Vodd in Muntenia si prinderea Domnului de Nemti. (1) La capkul


aceleiasi domnii detaliate a lui Michaiü Racovità, se vorbesce cu dus-
manic de a doua stapanire muntOna a WI Mavrocordat si de pribe-
gia necunoscuta alt-fel a boerilor munteni: Nicolae Ruset, Asan
Camarasul i altii tree in Moldova, si Nicolae Il rOsbuna de primi-
rea lor, aducênd mazilia lui Racovita. (2)
Cat privesce versiunea Balcescu, in partea ei originalä, ni se arata
sub o forma noud cérta Jul Antioch-Voda, in prima sa domnie, cu
Basarabul muntén. (3) Intrigi analoge sunt indicate la cele douö dom-
nil nrmiltdre. (4)

XVII. Cronica tradush de Amiras.

Din ordinul Jul Grigore Ghica,care patrona pOte si compilatiunea pre-


cedenta, in care i se aduc, la sfirsit, laude,un logofel sail un boer Ore-
care, fOrte posibil insusi Amiras, scHse cronica domniel lui, precedand-o de
un resumat al istoriel moldovenesci pana la inceputul acestel domnil
Panä la domnia intaia a lui Racovita acésta compilatiune, care in-
cepe fOrte pe scurt pentru a ajunge apoi la un 'liar precis si bogat
al stapanirilor lui Racovita a doua Or i lui Ghica, nu face decal
resuma versiunea intaiii a lui Mustea. Michaiti Racovita e expediat
in cate-va rinduri, cari par a fi substanta expunerii aceleiasi versiuni
independente din Mustea. De la mazilirea lui Michaiil-Voda, fail a se
lash la o parte modelul, elemente noua se intimpind tot mai multe
cronica e absolut deosebitä catre sfirsit. '
S'ar paré ca o ast-fel de compilatiune nu pOte avO insemnatate
pentru istoria Wrii-Romanesci. Totusi ar fi o gresed sa se crOda
acésta. Daca mai gasim aid, ca la Mustea, sub rubrica domniei a treia
a MI Racovità, arnanunte despre prima carmuire munténa ale lui Ni-
colae Mavrocordat (5), avem cevà mai bun decat atata. Vrênd s arate
stralucirea némului patronului sil, cronicarul e adus sä vorbésca de
Gheorghe Ghica i Gligorasco-Voda. Domnia moldovenésca a celui
dintâitt e läsata la o parte, trimetêndu-se «inapoi, la rindul sate:, dar
pentru cele trei domnil muntene ale Ghiculescilor din secolul al XVII-lea

(1) P. 57-8.
(2) P. 71-2.
(3) P. 91. Cf. 0 p. 77, 78--9.
(4) P. 92-6.
(5) P. 123-4.

www.digibuc.ro
442 N. IORGA

se reproduce «letopisetul Terei-Muntenescf., intreg Constantin Cdpita-


nul, de la cdderea lu Michnea III /And la suirea pe tron a lui
_Duca, dece fete intregi din «Letopisete>. Dar evident ca se lasa la o
parte dornniile intermediare ale lui Radu Leon si Antonie-Voda. (1)
Nu e aid locul sd arat co se 'Ate sciite pentru istoria munténà din
cronicele lui Canta i Kogalnic6nu. Indicam pasagiile principale in
nota. (2)

CATALOG DESCRIPTIV AL M-SELOR DE CRONICE MUNTENE INTREBUINTATE IN ACEST STUDIU.

I. Corpul brfincovenesc neoficial.


1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopuldi rornanesc. Ms. M.A. nume'r. In-
12°. Sec. XVII. Nenumerotat. Jocuil de condeiti pe Vu' primei pagino din
legatura. Pe fol 1: «Troita cea de o fi... Acéstk carte ia... .» Titlul e
scris cu rosu, grosolan : Ist[o]riia Tkri-Rumknesti [della desckl
pknk.. . Hs. si Hs.. Anonirn, Med viéta hit Nifon legdtura branco-
venésca neoficiala douè capitole din Grecénu. Se mantue cu ara-
bescuri rosri i galbene. Urméza: intrebari i rsespunsuri de cuprins
religios i altul: «Patru capete vii i unul Site §i 100 d'unghi; rkspunde:
MOrtea rimului; Ii duc patru Smieni la cei patru ; patru vii zsknt 100
de u[n]ghi.» Fine : «Deckt Dumnezku, dar din eine Sk incepu.. Apoi vine:
«Slov. 10, gl. 8.. Incipit: (LW: Hs. pre Petru si pre Iacov i pre Ian.:
De aici: «La Sti Petrk i Pavelk, slav., glas 5 (?).. Explicit: «dkruiasck
noa mare milk.. Se cetesce pe urmd : «Molitvel[e] pentru rugx.ciunia
omeniasck cktru Dumnezku i cktrk t sf[i]ntii.D Explicit : «Rugati-vk
lui Hs. pentrn sufletele nostre ; amin. Continua cu : «Ruga lui Sk.
Grig6rie, al doilea cuvkntkri.2. Apoi: «Veni Precesta in muntel[e] Sio-
nului sk-s roakgea, i rugkndu-sk.. Explicit: «Ck au priimit rugkciu-
nile Precistei.. Pe o ultima : darks voi cx.nta Un vers, ck de aici
voi Sk ei, vom cx.nta cu civintk, c.i intkritu in credintk.. Apoi jo-
curl de condeil
2. Bucuresci. Biblioteca AcadernieT Romane. N° 284. In 8°. Donat de
(1) P. 144 §i urm. TraducStorul acestei cronice, Amiras, e pomenit lintrrinsa,
ca mehmendar a unui trlines polon, in a treia domnie a lui Racovità: «Alexandru
Amiras, Vel-U§er, (p. 133). Acesta i cele-lalte locuri sunt reproduse in Sbiera, p. 183-5.
(2) P. 188, 253, 265, 267.

www.digibuc.ro
CRON10ELE MONTEN E 443

familia Blebea din Brasov. Sec. XVIII. Acefal: Incepe la domnia lui
Mateiii-Voda cu cuvintele: «. . .1u Matelii-Vod». Compus din : Anonim+
legatura brancovenésca neoficiald pana- la sfirsitul panegiricului lui
Serban + Grecénu, cap. 5-9. Explicit : «Si cu thfinsul impreunx era
Preda Proroceanul i Mateiu Bxlmceanul, vxru-sxu, (Magazin, II,
p. 145).
3. Bucuresci. Biblioteca Academia Romano. N° 298. In-8°. Sec. XVIII.
«Istorie Tkrii Romknesti de cknd au descklicat pravoslavnicii crestini.*
Compus din: Anonim + legatura brancovenésca neofieiala + Grecénu
prescurtat, pana la intórcerea lui Heissler in Ardél. Terminat cu o
tabla i un epitalam, plus o mica cronica a Moldovel care va fi tipa-
rita In Catalogul msselor Academiei aiurea. Cf. mai sus p. 324-5.
4. Bucuresci. Biblioteca Academia Romane. No 940. In-80. Ca si n°
precedent. Copie din sec. XVIII. La fine are mai mult cuvintele : «si
afl rkmas,. La urma, insemnari de cronica. moldovenésca.
5. Bucuresci. Biblioteca Academia Romane. N° 180. Sec. XVII. Pe Vui
legaturii : «Aceastk psaltire este a lui Gligore sin pra : Vasile, si eine n'a
(sic) fora-5, sit fie afurisit de d[o]mnul Gligore (sic).» Pe fol. 1, in seri-
sore modernd : «Cronica lui Greceanu.» Apartinuse, dupa sernnatura,
lui Nic. Istrati din Rotophnesci i lui Kogalnicénu. Are si :* Pinaxk,
adeck insemnare de ceale ce Slt atik intru acestk leatopiset de pravoslav-
nicii Domni ai Tkrki-Rumknesti., Titluri rosii marginale. Numele Mitro-
, po1iilor si al lui Brancovénu scrise tot cu rosu. Cuprinde compilatiu-
nea de sub n-le 2 si:3, continuata pana la p. 339 din Grecénu. V. mai sus,
In mernoriii, p. 307 si urm. Scris de mama mitropolitului Antim, care a ca-
ligrafiat catastiful averii Mitropoliel pastrat in aceeasi bibL sub n° 671.
6. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 196. Sec. XVIII. 133.
p, in-8°. Frontispiciul de flori roiT. Titlu : «Istorie Tkrxi-Romxnest[i] de
exnkd au descklecatu pravoslavnicii crestini.» Ca si n-1 3. Tablä tarclie,
la sfirsit. Insemnari de cumpératura de la Ienache Kogalnicénu si
Manea Matásarul (1719). Reproducem pe cea dintaiii : «Si pi urmk, vi-
indu la Tarigrad, s'au vkndut cu voe noastrk aici dumnisale Enaki
Cog[kl]niceanu, biv Vel-Vktav zaproh. (sic), ckl'era cu mahklis (sic!)
Mkrii Sale Dan C5standin Mihai Cehan Rac[o]vit[k] Voevod, ckndu
era cursul anilor de la Hristos 1761, Av. 12. Enaki Kog., biv z'a-
pr5du Vktah.,
7. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechig 27 d). In-
8°. Nepaginat. «Historie von der ersten Hereinkunfft der Roemer und
dem von ihnen nachmal auffgerichteten wallachischen Reiche, welche
anno 1727, den 5-ten Septembris, aus einem anonymen manuscripto

www.digibuc.ro
444 N. IORGA

vallachico von uns in die teutsche Sprache iibersezet angefangen


wordenD. Traducerea n-lui 1. Continua cu Grecénu (v. mai departe).
8. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic, intercalat in n-1 7. 12
fol.' in-8°. «Walachische Historie von der Hereinkunf ft oder Niederlassung,
als sich erhoben die rechtschaffene Christen, gleich Anfangs als die
Walachen sich von den Römern scheidetenD. Pe margine : qHistoria
valachica scripta a. a. 1727, d. 5 Se(m)ptembris, absoluta eodern anno,
Decembris 18.,> Traducere, cu variante de forma, a nhil 1. Multe notite:
Ast-fel, la Radu-Negru : « Auch hab er einige Handel gehabt mit den
Biirgern in Tergovischt, welche seinen Bruder höchlich beleidiget ;
an welchen er sich zu rächen die Oster-Feyertag alle Burger die
frolig und lustig zusamen waren und umb niemanden sich gefirten,
die jung aber mit Tanzen sich erlustigten.» Merge pand la lupta
de la Grumazi, a lui Radu de la Afumati cu Mehemed-beg. Apoi, dupà
o lacuna, un fragment din istoria lui Michaiii-Vitezul.
9. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechiil 27 d).
242 de fol in-8°, dintre cari una alba. Pe Vu1 legaturii, insemnare a cu-
prinsulusi de fost bibliotecar, din 28 Octobre 1861: se afirma ca indrep-
tarile din ms. sunt de Filstich. Dupd prefata lul Grecénu i o nota
asupra lucrarilor lul, «Historie von der ersten Hereinkunfft der RE1-
mer und dem von ihnen nachrnals aufgerichteten walachischen Rei-
che, welche anno 1727, den 5 Septembers auss eines Anonymi manu-
scripto walachico zur Nachricht in die teutsche Sprache fthersezet
angefangen worden.» Po margine : «Historie von der Wallachey, wie
selbige von riknischen Christen zue erst bewohnet wordend> 0 in-
semnare moderna, stérsh, o atribue lul Grecénu. De aceeasi mama
cu scriitOrul priT Intâiü din n-1 precedent. Notite, unele ca si in
acela. V. p. 23 : «Diese Roschi waren ausser dem Kriege Burger und
thathen keine Soldaten-Arbeit: wenn aber Gefahr verhanden war,
musten sie aufsitzen, wie bey uns vormahls die Zeckelen. 2. Diese
Megsias wohneten auf ihren Gutern und dienthen ihren Fiirsten mit
ihren Beuteln."

II. Cronica lui Grecénu.


1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 548. In-8°. Ms. din sec.
XVII ; probabil autograf, cuprindênd si bruliOnele cronicaruldi.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 465. Sec. XVII. 26 de
fol. in-8°. Incipit : dolosul casei si a capului skip [intórcerea solilor de
la Viena; Magazin, II, p. 135]. Explicit: «la Daia de s'aii inpreunat,

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 445

&child multk vorav[k] arnkndoh [1693; càletoria la Giurgiu ; Magazin,


1. e., p. 206]. La fol. 141 e semnat jos, cu rosu, «Asan Ckmkrap, men-
tionat i mai sus in acest volum, pe p. 256 si 441.
3. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. No 139 (vechig 27 d). In-8°.
Dupä Anonhn (v. p. 443, n° 7), la pagina 345, vine prefata lui Grecénu (cf.
mai sus, p. 328 si urm.). La fine, o insemnare despre lucrdrile Logofetului
Radu («wie auch mehrere Tractat verfertiget hat.). Cu o numerotatiune
speciald incepe : «Anfang des Lebens und der Historie des Durch-
lauchtigsten, allenchristlichen Herrn von dem wallachischen Land, Jo-
han Costandins Brankovan Basarab Vaivode, seit Gott ihn mit dem
Fiirstenthum gekronet oder beehret., Pe alocurea, notite. Ast-fel, la
cap LIV, se adaoge cu privire la Michaiii-Voda : «Dieser ist nach-
gehends in der Moldau Furst worden; itzo aber lebt er in der Ma-
zilie; welchem der heut regierende Glyrori (sie) Vode im Regiment
succediret ist; der Michael hat regieret von 1716 bis 1727» (p. 269 -- 70).
La c. LXX, se aflä o notà despre capu-chehaiele. La fine (p. 363) :
«Hierinen haben wir mit der thin Gottes auch die Geschichte des
19ten Jahres von der Regierung des Constandins Brankovanul Bassa-
rab Vajvod absolviert, den 18-ten October.» E o traducere completà
a versiunii oficiale, Onà la acest an. La sfirsit : a) «Illustratio arti-
culorum quorumdam historicorum rem ac historiam Valachorum con-
cernentium., Incipit: «Desideratam a Serenissimo Moldaviae principe
XIV articulorum historiam valachicam concernentium illustrationem
ex variis auctoribus fide dignissimis sequenti ratione sistere conabor. ,
Cuprinde studil despre istoria noastrà medievalA, despre posesiunile
ardelene ale Domnilor, despre propaganda catolicA, participarea la
sinodul din Florenta, etc. Sunt utilisate numai isvóre ardelene ; b) Cro-
nica bisericil din Scheiti (altà versiune decal cea publicatà: Sterie
Stinghe, Istorila beséricei $chalor Brasovului, Brasov, tip. Ciurcu,
1899, in-8°). Incipit: «Anno mundi 6900, anno Christi 1392, sind die Bul-
garen hier an diesen Ort, id est bey Cronstadt kommen. Zu dieser
Zeit als das Pfaffenthum alhero in diese heilige Kirche ist eingefiihret
worden, wie es eigentlich zugegangen ist. Vom Pope Petru dem Alten.,
Explicit : «Nekul Rekney und ein Enkeln des Pope Stanss, welchen
man hieher verwiesen hatte, anno a d. 7140.,
4. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. No 139 (vechiii 27 d). Pre-

(1) 0 altà traducere germanA in Biblioteca Archivelor brapvene. Un alt text ro-
mânesc, deosebit, intr'un ms. al d-lui prof. Andreifi Bfirsan din Bra§ov, cunoscutul
folklorist 0 poet. Acest ms. contine i notite analistice din secolul al XVIII-lea.

www.digibuc.ro
446 N. IORGA

fata cronicei cu variante. Apoi urmilza aceeasi notd despre lucrdrile


lui Greeénu.
5. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. No 140. .Anfang des Lc-
bens. (ca la n° 3). Dupd prefata cea scurtd (tipdritd in Magazin),
cronica. La p. 181, mentiunea despre Racovitä, reprodusd mai sus. La
p. 218, alta despre acela0 Domn, pomenindu-se domnia lui pând la
1727 in Muntenia. Explicit ea la n° 3.

III. Constantin Cdpitanul singur.


1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 173. In-8°. Sec. XIX.
«Istoriia Tkrii-Rumkne0i, de ckndu au descklicatu pravoslavnicii cre§tini..
Dupd prefata Anonimului ç domnia lui Radu Negru din acéstà cro-
nick urmézd cronica 1u Constantin pand la Petru Cercel.
2. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 95. Cuprinde : .1. Io-
hannis Filstich, rectoris gymnasii coronensis, Moldaviae historia. (pând
la p. 9); .2. Historia Valachiae, Europae principatus, auctore Io-
hanne Filstich, rectore gymnasii coronensis... 1727. ; «3. Dissertatio
historico-genealogica de Dragoschio Vajvoda Marmarosiensi, Molda-
viae fundatore, ad clarissimum Christianum Engel scripsit Innocen-
tius Simonchicze, S. P. Gym. Regii Szigeth-Marmarosiensis director
localis, 1805» ; 4. Doug pagine de note pentru Istoria Românilor ; .5.
Historia regum valachorum Imperii Rudolphi Nigri principis : Anno
inde ab Adamo 6798 princeps Rudolphus Niger...» (de la p. 63) : e
traducerea latimi a Cdpitanulut Se termind (p. 129 ; i numerotatiune
speciald, de 68 p.) la 1568 : 'Post haec reversus Constantinopolim cum
exercitu et funere patris sui, sepelivit eum in metschet ab ipso ae-
dificato, hactenus nuncupato Sullemann. Imperavit Sulleman annos
47. (1) ; .6. Ad celsissimum atque piissimum principem Nicolaum Mau-
rocordatum de Skarlati, dominum clementissimum. (publicat in Le-
grand, Généalogie des Maurocordato ; alt ms. la Pesta ; cf. N. Den-
su0anu, in aceste Anale, ser. a 2-a, II, p. 199 ; vom dovedl cd auto-
rul lucrArii e Bergler) (p. 141 i urm.) ; 7. Notite analistice pe anii
1780 802 (p. 253-4); 8. Extrase din Fellmer §i A. Tr. Laurian.
IV. Corpul mavrocorddtese.
1. Bucuresci. Biblioteca Academiel Române. N° 100. 187 p. in-4°
scrise, doug albe la sfir0t. Titlul de la p. 387-8. Compus din Anonim,
(1) P. 186 din editiunea lui Billeeseu (Magazin, I).

www.digibuc.ro
CRONICBLE MUNTENE 447

cuprindênd viéta lui Nifon Grecénu (Onà la sfirsitul editiunii din


Magazin) + cronica oficiald a lui Radu Popescu.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 121. In-4°. See. XVIII.
Ms. al lui Gh. Asachi. Pupa o kik) albà, titlul cu frontispiciii in colori
si armele terilor (Nicolae-Vodà domnise si in Moldova, de done ori).
Tit lu i cuprins ca la n° 1.
3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 327. In-8°. Sec. XVIII.
Ms. al lui M. Kogelnicenu. Tit lu i cuprins ca la n° 2.
V. Cronica balileenesca.
1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiel Românesci. 95 p. in-8°. diist.
princilor Tiarii-Romanesci.. Alte lämurifl la p. 391-2.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 436, in:80. dstoriile
Tkrii-Rumknesti.. Ca si precedentul n-r, dar incepe cu domniile Jul
Radu Negru. Copie din 1800; insemnare a proprietarului din 1831.
3. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 537. In-8°. incepe cu
cDumniia lui Alexandru Voevod Elias..
4. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Românesci. In-8°. Sec. XVIII.
Cuprinde: a) .Inceperea istorii rumxnesti cu ajutoriul lui Dumnezeu,
de la anul D[o]mnului Nostru Isus Hs. 1595.. Incipit: «Dupk ce Rummni
au scos din lark pre fiiul lui Pktru, care innaintea lui Alexandru au
fost Vodk, pentru multe tirknii ce fkceau, au ales Domn pre Mihail
Banul de la Craiova, care, indatk cact au luuat Domniia, au trimis
soli la Jighismundus Batori, Craiul Ardélului, i la Aar5n-Vodk de
la Moldova.. [Compilatiune a istoriei lui Michaiü Vitézul i Radu
*erban, cu neologisme ca : garc de triumf, adeck de biruintk., g A.hilea
.printeps. ; cd.cut5. in Ardél; färd valóre]. Explicit al domniei lui Mi-
chaiü: «Avea in gAnd ITICk Mihai-Vodk. Sk Sk mai scoale cu rkzboiu
asupra Turcilur, ck Sk foarte temea i tremura de vitejiia lui toti Turci,
fiiind ck mai innainte foarte le dkdusk peste nas si Ii invkta amenie ; ci
vrkjmasul Basta il omorx» (35 de foi) ; b) Cronica beilcieenésed (203 de
fete), cu cirilice. Pe fol. 1 : «Scris-amk eu Ghiorghii Costandinovici
dink Caranskbisk, [11779 mita Mai in 20.. Cf. si N. Densusianu 1.e., p. 190.

VI. Cronica de la Cluj.


Cluj. Erday Museum. 143 fol in-80 scrige, 73 albe. Pe fol. 1: ,«Sa-
muel L. Icsema, antiquar., in. p. Nos ducimus originem a Diis: Aneas;
ab Aenea Romani, a Romanis Valachi.. Frontispiciii, cu negru si
rosu: gIstoriile Tkrki-Rumknesti: Domniia Radului-Vod[k] Negrulk.» Cu-

www.digibuc.ro
448 N. IORGA.

prinde : Constantin Cdpitanul, pdnd la Constantin I + A nonimul + le-


gdtura ladldcenéscd Radu Popescu: cronica oficiald ; pând la sfinti-
rea Vdcdrescilor. Multe notite: Pe foL 90 V° gSk Sk §tie de cknd s'au
cutremurat pkmkntul, ce Sk numeste de zick 6am[e]nii: de cknd cutre-
murul cel mare ; s'au cutremurat in postul Skmpetriului, intr'o Mer-
curl dimineata, la trei ceasuri i jum[k]tate din zi, let de la Zidire
Lumii 7246, iar de la Mkntuire Lumii 1738, Maiu 31. Acest let l'am gk-
sit si eu scris in pisanie sfintii mknkstiri Vklenii-de-Munte, ph apa
Telejenului, sud. Saac; care, gkskndu-o, am sonis aice, ca Sk Sk (sk) po-
menesck ; si am scris la let 1780, Jun. 15. Ursake logb Pe fol. 125
V° jos: «Acest litopis l'am cumpkrat de la dascalul Than engomenul (?)
ut Sf[e]te Ghi5orghi cel Nou, si-am dat pk el t. 2, a. 60, sk-m[ij fie mie
de citit; care m'am iscklit Ursake logf. Mold[o]vei, 1777, Skpt. 20 [cu
cifre arabe].» La sfirsit, adaose:
«Sk Sk tie Ck la let 1769, Iule 30, s'au ivit ste5a cu coadk despre Rk-
skrit, care ste au tinut phi% la luna Oct. Apoi au petit. i la Noem. 4
si la let 1769, au intrat Muscalii in Bucuresti aici a sezut pknk la
:

Ispas ; apoi s'au intorsk indkret la tara tktkrasck, mai avkndk bktklie,
m[kn]tki[n]du-sk toamna, iar au vinit In Bucuresti, Octomvre 26
[cifre arabice], let 1770; si au sezut pknk la let 1774, Iulie 20; s'au
legat pace piste Dunkre la umele, de fermasul Romantov si de Vizirul
Musun-Oglu i, legknd pace, au mai sezut Moscalii in tank toatk toamna,
Noemvre 1; apoi s'au ridicat i s'au dus in tara bor. Apoi dupd Moscali
au venit Domno in Bucuresti Alexandru Epsilant-Vod, tocmai iarna,
Ghenarie 10 1775... [tdiat], parte au intrat in Bucurestb (f° 191 V0).
cSk Sk stie de cknd s'au cutremurat pkinkntul, ce-i ZiCk Oamenii de
cknd cutremurul cel marea : de la Zidire Lumii let 7246, iar de la
Mkntuire Lumii let 1738, Maiu 31, intr'o Mercuri dim[i]neata, la trei
ceasuri i jum[k]ta[te] din zi, in postul Skmpetriului, in zilele Dorn-
nului.. . (sic).
et Sk Sk stie de cknd au vinit lkcustele intki aice in Tara-Rurn[k]-
neasck, in zilele Domnului Costandin-Vod[k] Mavrocordat, in Domniia
a triia, let de la Zidire Lumii 7253, iar de la Mkntuire Lumii let 1745,
lule 20 zkle, 20 [cu cifre arabice].
Sk Sit tie de cknd au perit soarel[e] prb rku, in zilele Domnu-
lui Gligore-Vod[k] Ghica, in Domniia a doa, de la Zidire Lumii let
7256, iar de la Mkntuir[e] Lumii let 1742 (sic), June 14, in postul SkM.-
petrului, intr'o Mercuri [Marti], la narni[azi].
et Sk Sk. §tie de cknd ste5a cu coadk : tot in lkcuste, let 7257, Oc-
tomvre 20 Ta Ai am (sic) au fost ; apoi au petit.

www.digibuc.ro
CRORICELt kl.ItITENE 44d

t Sk Sit tie de cknd au robit Tktari Moldova, care au vinit pknk


in Fock§[a]ni, de au robit; multk frick au fost §i aice in Tara-Rumk-
neasck, de Tktari. Domnk era aice Scarlat Ghica-Vodk, Skri Gligore-
Vodk, vinit de curknd de la Moldova ; care acolo, rkmkind tara fkr de
D01111.1k, au robit-o Tktkrki; let 7266, 1758 Sept. 20, au intrat, §i au
robit 15 zile tot; iark apoi s'au dus in tara lor, cu mu[l]tk robie de
cre§tini. (1)
«t Sk Sk §tie Ck dupk robiia Tktarklor, la let a a: Ka. (al doilea?), Iii
postul Skm[e]trului, Iulie 20, let 1760, au perit sorile prè foarte rku,
ckt Sk intunecase piste toatk lume ; multk frick era Ck va sk pei lume
de tot, §i era D011111k in Moldova Iun Calimah-Vod[k], iar in Tara-
Rumkneasck Scarlat Ghica-Vodk in Domniia d'intkiu.--Ursake Logf.)
Pe f° 143: «Aicea am scris pentru viiata, petrecerea §1 bunk lupta
sfintiei mari mucenite Varvara : Dechemvrie 4.) Incipit : <<In zilele
prea-pkgknului ...» Explicit: «Sk priimeasck logotnal.

VII. Cronica alcituitä din Anonim si Constantin Chpitanui.

1. Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N0 439. In 8°. «Istorlia


Tkrki-Rumkne§ti de cknd au dkscklecat» [ters regal]. Se opresce cu
sfirOtul Cdpitanului. Copie din 1761.
2. Bucuresdi. Biblioteca Academiei Române. N° 173. In 8°. Ms. din
sec. XXI.

VIII. Cronica lui Grigore II Ghica.

1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopiei Romanesci. Sec. XVIII. 98 de


foi in-80 numerotate, 12 nenumerotate. «Litopisetul ITkrii-Rumkne§til
din descklecktur[a] de unde au venit Rumkni de au a§ezat in Tar[a]-1
Rumkneasck». Incipit : (insk d'intkiu izvodi[n]du-sk ...» Se terming la
domnia lui *tefan Cantacuzino: Ica Sk nu mai fie, i au pus toate).
E intrerupt.
,2) Bucuresci. Biblioteca Academiei Române. N° 269. Cuprinde :
a) «Leatopiseciul Tkrii-Rumxne0i din descklecktoare §i de unde au
venit Rumknii de s'au a§kzat in Tara-Rumkneasck4v. mai sus, p. 405] §i
b) Paraclisul Sfintei Paraschive (de la fol. 117 V° inainte).

(1.) Cf. Iorga, Chilia i Cetatea-Alba", p. 250. A se adaoge la isvOre i Canta, iu


Kogälnicénu, III, p. 190 (forte pe scurt i incurcat).
Ancaele A. R.Torn. XXLMemoriile Seq. Istoriee. 20

www.digibuc.ro
450 R. ToRdA

IX. Cronica ambelor Principate.

1. Bucuresci. Biblioteca Academia Române. No 340. Fost al lui Ce-


sar Bo Iliac. eLeatopisetul rf [K]rxi-Romkne§ti i a Moldove[i], [v p. 420-1],
scris de tefan Logofelul eat Cretulescul,, 1 Mart 1785. Pe p. 141 se
alipesce la numele boerului Dobromir familia Cretulescu.
2. Bucuresci. Biblioteca Academiel Romdne, no 123. Frontispiciil cu
un fel de Roman cocotat pe o biserica. eLitopisetul tkrilar Muldava i
Tara-Munteniasck, de cknd s'au discklicat, 1805, Iuni 20. Scriso-le-m
eu, iubitoriul de Elstinele [un monogram]». Cuprinde numai cronice mol-
dovene [v. mai sus, p. 420-1] La fine, literele majuscule : liii-IPGallh. *i. :
eScrisu-s-au aceastit carte, ce Sk numeste leatopisetul Moldavii, de mine,
mult pkcktosul si nevrednicul, in dilele prè-inkltatului DUmn, Mkriia
Sa Alexandru Castandin Moruz Voevod; si s'au scris in sfknta epi-
scopie Husii, la anul 1806. Miran.,

X. A doua eronici a Cantaeuzinilor.


1. Oradea-Mare. Biblioteca Episcopia Românesci. 54 de file in-8° nu-
merotate, 2 altele la fine. V. mai sus, p. 410 si urm.
2. Bucuresci. Biblioteca Academia Române. No 468. In-8°. Din bi-
blioteca lui Michaiii Kogalnicónu (?).(1) eIstoriia Tkrii-Rumknesti),. Se
termin6 cu : es'au dus la Rusia».

XI. Cronica Moreei.


Bucuresci. Biblioteca Academia Rom 'due. N° 264. 50.- de p. in-8°. La
urmä, deosebite insemn5ri.

(1) Are o pecete nêgrá, cu initia1e1e MC.

www.digibuc.ro
dIONICELk MiiNTEig A 451

APENDICE DE DOCUMENTE.

I.

Cu mila liff Dumnecjeil Iti Costandin Basarab Voevod §i Domn a tóta


tara Ungro-Vlahiel", dat-am Domnia Mea aceasta porunca a Domniel
Me le (1) lui Ion §i fratilor la Staico i Dragomir, feciorii Raduldf, §i Id
Neagoe cu fratil lul, Dragomir i Stanislav i Stan, feciodf lui Ion, ne-
potil lul Stan Bleaghitu de la Breaza, ca sa fie in pace §i slobozi de
rumanie, ei §i cu toti feciorii Mr, cati Dumnedeil le va da ; insä cape-
tele Mr far' de movie, de catre fetele boierului. Domniei Mele Mateifi
biv Vel-Stolnic, §i de catre Serban Vel-Spatariil, §i de catre fratii lu).'
Grigora§co i Radul, feciorii boeriului Domniel Mele Costandin biv Vel-
Capitan, Filipevti, stranepotii lui Dumitra§co biv Vel-Stolnic §i a ju-
panesei lul, Voica. Pentru-ca, fiind Stan Bleaghizul, movul lui Ion §i a
fratilor la §i a MI Neagoe cu &Ail' lig, rumani de bavtina din Breaza
lui Dumitra§co Stolnicul, mo§ul boerilor Domniei Mele Mateig Stol-
nicul i Costandin Capitanul Filipevti, el tot 1-ail tinut §i 1-aii stdpanit
cu pace panà in cjilele re'posatulul Mateiil Basarab Voevod ; iar dupd
aceea, cand ail fost atuncea, Dumitra§co Stolnicul impreund cu jupa-
neasa lui Voica, pentru multà slujba ce le-au slujit Stan Bleaghiz din
copilaria lig, tot cu dreptate, pana la vremea bètranetelor Mr, ail so-
cotit intru inima Mr, pentru Dumnecjeil vi pentru sufletele parintilor
§i ale lor, de 1-ail iertat de rumanie, pre el cu feciorff lul: §i cu ne-
potil lui, call' dintru el se vor trage, vi pana vor fi ei vil, el Inca tot
sà le slujasca cu dreptate la cele ce vor fi trebile, §i la bine vi la I'M.
Iar dupd mOrtea Mr el sä fie in pace de rurnanie de catre el vi de
catre fiul lor Pand Postelnicul vi de catre tot neamul 14 §i, cand i-ar
fi voia sà iasa din sat din Breaza, sal fie volnic sa iasa cand ar vrea
din sat, §i sä se duca unde i-ar fi voia sa. vacja, §i ail dat vi zapisul
Mr la mana lui Stan Bleaghiz, intarit cu pecetile §i cu iscaliturile lor.
Deci, dupà petrecania hit Dumitra§co Stolnicul §i a jupanesel lui
Voical, au fost in pace de atund vi OM acurna, el vi feciorii lui vi
(I) Traducerea inceputului slavon.Fiind vorba de o transcriptiune din 1798, s'a
adoptat aicl ortografia actual5..

www.digibuc.ro
4g l. ioadi

nepotii la Tar, cand aü fost acum in cjilele Domniei Me le, Ion cu fratii
lui Staico i Dragomir, feciorii Radului, i Neagoe cu fratil lui, Dra-
gomir i Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, nepotii lui Stan Bleaghiz, el,
vëdênd cd E s'ail invechit zapisul ce ail la maim lor, ail venit cu totii
inaintea Domniei Me le si cu zapisul, de s'au rugat ca sa ii se inno-
lased si sä li se intarOsca zapisul cu cartea Domniei Mele. Inteaceea
Domnia Mea, vëdênd cum cd este zapisul bun si adev6rat, cu pecetile
si cu iscaliturile Jul Dumitrasco Stolnicul si a jupanesei lui Voichii si a
fiului dumnealui Panal Postelnicul, si a nepotilor lor Mateill i Costandin
Filipetl, si a strdnepotilor br, $erban Vtori-Spatar i Radul i Grigo-
rasco, i facut cu mare blestem asupra cdrora din némul si din sé-
mintia lor se va scula ca sa-i rumanéscd, pe Stan Bleaghizul sail pre
feciorii lui, sail pre nepotii lul, sà fie supt blestem, precum am v64ut
Domnia Mea zapisul, Domnia Mea Inca am dat acésta carte a Domniel
Mele lui Ion cu fratii lui Staico i Dragomir, feciorii Radului, i lui
Neagoe cu fratii Jul Dragomir, Stanislav i Stan, fecioril lig Ion, ne-
potii lui Stan Bleaghiz, ca sa fie in pace si slobodi de rumânie, ei cu
feciorii cati Dumnecleil le va da, precum i-ag iertat Dumitrasco Stol-
nicul si cu jupftnésa lui Voica, i cu fiu-se'g Pang. Postelnicul, i cu
nepotii lor Matelli i Costandin, 1 1 cu stränepotil lor $erban Vel-Spatar
i Gligoravo i Radul, co serif' mai sus ; mai mult alt val de rumanie
sa n'aiM ; ca sal fie lor pomand in veci neclatità. i am intarit Domnia
Mea cartea aceasta cu tot Sfatul i credinciosi boeril Divanului Dorn-
niei Mele, pan Cornea Brailoiul, Vel-Ban, i pan Stroe Leurdeanul,
Vel-Vornic, i pan Diicul Rudeanul, Vel-Logofét, i pan Mihaiil Canta-
cozino, Vel-Spatar, i pan $erban Grecianul, Vel-Vistier, i Pan Vergo,
Vel-Clucer, i pan Dumitrasco Caramanad, Vel-Postelnic, i pan Scarlat
Vel-Paharnic, i pan Radul Izvoranul, Vel-Stolnic, i pan Radul Go-
lescul, Vel-Comis, i pan Iorga, Vel-Sluger, i pan Constantin Corbea-
nul, Vel-Pitar ; i ispravnic $tefan Cantacozino, Vel (sic)-Logofét; §i Wad
scris cartea aceasta in orasul Scaunului Domniei Mele, in Bucuresti,
intr'al decelea an din Domnia Domniei Mele, de $erban Logofétul,
imiTA Dechemvre 4, beat 7207.

To Costandin Voevod. Pecetea


domndsca
ASItefan Cantaeuzino, Vel (sic)
Logofét npotmT.

(Bibl. Ac. Rom., rns. 260, f° 117-8; copie; cornunieatii de d-1 lulia Tuducescu.)

www.digibuc.ro
CRONICELE MCNTENE 453

IL
Cinstitului, de neam bun §i alesului intru destoinicie §i. noaa de bine
voitorit. i bun priiaten, dumnealui jupknul Harm Manck§, Mare Ju-
det al cinstitei cetktii Bra§ovului skn[k]taate §i. mult bine pohtim du-
mital[e] de la Dumnezeu ski tremit[k], impreunk cu toat[k] cinstit[a]
familiia dumitale.
Scrisoarea dumital[e], impreunk cu slugil[e] dumital[e] ce ne ai tre-
mis, venitu-ne-au §i, intelegknd de bun[k] skn[k]tatia dumital[e], foarte
ne-am buc[u]rat. Pohtind §i. dumneata a §ti de noi, den mila lui Dum-
nezeu ne aftkrn skn[k]to§, iar cu destulk inim[k] rea pentru rkposatul
sotul nostru, priiatenul dumneavoastrk, Dumnezeu sk-i iarte sufletul;
care nu avem ce faó[e], fkr' ckt multkmim lui Dumnezeu. limit ne-ai
scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de vknzare, adkvk-
rat au fost ck, pkn' trkia dumnealui, nu s[k] indura de acel cal, ca de
mare lucru, fiindu cal bun, frumos, mare cu fkntrkbul (sic), ce-1 tinea
pentru dumnealui, inckt, vkzkndu-1 neg[u]tktorii, venea de cerca pre
durnnealui ca sk-1 vkndk, §i sk m[k] crez[i] dumneata ck i-au dat §i mai
bine de lei 100 §i nu au vrut dumnealui sk-1 dea. Iar acum, dupk pe-
trecaniia dumnealui, noi 1-am fkcut vknzktoriu, *i de adkvsrat la altii
mai jos de lei 100 nu fi dat, iar pentru preite§ugul ce ai avut
1-as
dumneata cu dumnealui, i cer dumitale, *i de acum innainte Sk aibi
dumneata cu feciorii miei, §i pentru voia vktafului Ghierghe, 11 lksasem
dumitale lei 80 ; iar dumneat[a] ne scrii ck ne ai tremis numai lei 70 ;
co noao- prea ne-au pkrut eftin, ck cai plktea§te mult, ci, pentru voia
dumital[e], am mai lksat lei 76, 33 bani, §i. ne-au dat lei 76,33 oam[el-
nii dumital[e], ce Sk fie dumitale de bine ; Sk trke0i dumneata i Sk
trkiasck §i calul, ca sk avem multkmit[k] pre urm[k] §i priite§ug des-
pre feciorii mii Sk s[k] innoiascs, ck noi pk dumneata foarte priiaten
bun te tinem. Iar pentru vinur[i], ce am zis Cs voi Sk trimi i dum-
neata im[i] scrii ca sk trimit, Cs, plkcknd, le vei lua toat[e] dumneata
in pretul ce va fi acol[o], de care bine foar[te] multkmim dumital[e];
si sk §tii dumneata ck voi sk trimit 10, 12 buti ; ci pohtim pre dum-
neata, Ck yin bun voi trimit[e], §i in vase bune, ci, de vei vrea dum-
neata sk iai tot, mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], forte
'pohtim pre dumneata Sh le slobozi, Sk le vsnd[k] und[e] vUr gksi, i vom
multkmi dumital[e]; fkcsndu-ne dumneata aceast[k] slujbk, feciorii mie[i]
inck, den ce le va fi pren putintk, gata vor fi spre slujba dumital[e];
numai te pohtescu pentru vinur[i], neluundu-le dumneata, sk fii ne-
vuitUriu ca sk s[k] dea la uameni de isprav[k], sk s[k] ia banii gata; iar eu

www.digibuc.ro
454 N. lORGA

mai bucuroas[k] a fi Sk le iai toate dumneata, Ck pentru banii gata


le trimit eu pk acol[o], iar nu le-as trimit[e]. De aceasta avum a scrie
dumital[e], i mila lui Dumnezeu pururea cu dumneata; amin. Oct.
1 AHI, ALktr 7205.
t A dumital[e] de bine voitoare
dentru vechiü priiaten[k], Rada Filipeasca.
(Brapv, Stadtarchiv ; doeumente române §i slavone, n° 6(33.)

Istoriia Tkrii-RumNnefli, intru care sk coprinde numele ei eel


d'intei i eine au fostu lkcuitori atunölil 50 apoi eine au mai dksek-
Heat i apoi eine 6 au stkpknit pin i in vremile de acum, cum
s'au trasu §i stn. 1Predosloviel
Cu greu i cu strkmtu este nuiline a da cap 0 incepkturk fie0e
ckruia lucru, mai vkrtos celuia, cknd ni6[i] cum niö[i] de ni6[i] 6 parte
ajutor este, nió[i] s.tiintk de l[a] altii sau pomenire mkcar Sk aflk, ca
povark fkekndu-sk, i ca 0 luminare arktkndu-sk, ca Sk Sit poatk ajuta
eel ce nu tie de cel ce §tie §i cele din intunerec Sk iask la lumink.
Ck ni6[i] unul in lame nu este, carele din sine numai Sk §tie, ni6[i]
ni6[i] unul nu au aflat nimic pknk cknd n'au fost del[a] altu invktat,
ni6[i] nimic nu Sk poate domiri de ni6[i] un lucru, ce numai carile
au (au) vkzut sau au auzit au au citit si; de nu ca acelea, asemenea
ca acelea, mkcar ckt de putin, §i, mkcar de nu acela adevkr 0 de lucru
ce pohtqte ne§tine, au zis, au au scris, mkcar ckt de putin §i de allele :
(nu) numai Sk Sk poatk altu de§tepta spre gkudirea acelora 0 a altora
lucruri inck dkstul este, 0 carii ca acelea au fkcut §i au pomenit, ckt
de ckt mkcar, nemoarte multumite au auzit i in bunk pomenire
au rkmas ; precum i Aristotel in cartea a doa a Metafisicei, cap 10,
har §i 1111.141.1111.itk Sk avem i Sk clkm filosofilor color bktrkn[i], carii nu
numai ce au pomenit 0 au scris de adevkr fiintelor §i, mkcar Ck mai
multe nu au nemerit, de a grkit de firele lor adevkru[l], iariq dkstul Ck
tot au pomenit §i au zis ceva§, ckt pricink mkcar de a cerca §i a iscodi
adevkru altii au dat,aducknd i pildk pe un Timothei muzica§ul, adeckte
ce era in zilele lui Filip craiu, tatkl lui Alecsandru celui Mare, foarte
iscusit; intr'aceia zice, de n'ar fi fost Timotheiu, n'am avea multk mu-
zick, iar, de n'ar fi fost i Frinis, nio[i] Timotheiu n'ar fi fost, ipra[i].
Zice i Dicidor Sikeleötul, mai adevkrat istornic, in prodosloviia ckrti lui
cea de'ntei, Ck cu dreptate este a da tot[i] maxi multumite celor ce au
dat invktkturi §i au sorts istorii de 4511§te Week traiul riameitilor), ipro6[i]

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 455

Ce dark cu greu i cu camark (sic) este a da, zic, nestine incepkturk celor
ce mai despre toate pkrtile sknt [in intuneric], precum i mie acum mi Sk
intkmplk a veni, vrknd, cum am pomenit, a istori ale thri ce-i zicem noi
astezi Rumknesti,cu greu zic Ck foarte imi este, de vreme ce nu aflu eu
pkIlk acum, mkcar ckt am 6stenit, ckt am cercat, ckt am intrebat, si de
stiut[i] si de bktrini domirit[i] si intelepti, si in tot chipu m'am trudit
pentru (sic) alte pkrti I cu cheltuialk am nevoit, ca doar as fi aflat vre-6
istorie carele si de tara aceasta, d'incepktura ei, si de lkcuitori ei, si
domnitori ei, care, ckt si cum s'au purtat, si de 6biceiuri1e lor, si de
legile ei, i de altele multe ce Sk vor fi aflat, care Sit Sh scrie pe amk-
runtu toate si cu deadinsul, precum de alte thri fac si scriu pe largu
toate. Ci. dar Inch eu pknk astkzi Mai] acel scriitor niö[i] acel spui-
tor nu am aflat. i aceasta ckó[i] n'au istorit nimin[i] de dknsa cu
deadknsul cum zió (sic), pare-mi-se Ch dintr'aceste pricin[i] vine: intki
ck mick si ca 'nlaturi tkri multora au pkrut ck este, inck mai vkrtos
acum de cknd usebitk de Ardeal si de tara Moldovei este (ctm mai
nainte vom arkta cknd sit plink eknd au fost, zic istornió[i] i gheografi,
inpreunk i cknd s'au 6sebit) ; apoi ck putini inck foarte au fost din
pkmknteni acestii tkri invktat[i], ck sk sak ei sk scrie ale patrii lor
si Sh istoreasc[k] intkmplkrile mosiior, precum in toatk lumea fac cia-
meni de ale lor; si, de nu multi pe la alte tkrisoare a face ca acelea,
iar la noi mai nió[i] unul; skvai ck poate ziee cineva§ Ck sk aflk si
aid leatopiset, ci rkspunsu ii este Ck acela, din nestiintk sk vede
celui ce-i va fi scris si din negrijuire-i doar, Ck atkta este de netocmit,
de'ncurcat si de scurtu, ckt mai multi, turburare i mirare dk celui ce
citeste, deckt a sti cevas adevkr d'intrknsul; i, aceastk dark sckdere
mare si jale doar in teacest norod al nestiintei si a nevreri sk invete
find, iaste pricink de este astkzi, nu numai de rksu altora si de öcark,
ci si rbi, mu(l)ti, surzi skntem de lucrurile si de faptele celor mai de
demult, ce inteacest pkmknt s'au intkmplat si s'au fkout care inck de
nevoe inck ne era si ne este a le §ti, pentru ca Sk putem §ti pre cei
bun[i] si vrednie[i] stkpkn[i] si 6ameni marl carei vor fi fost §i faptele
lor sk le pomenim bine si sk-i lkudkm, iar pe cei rki si fkcktori de
rku Sk-i blestemkm si sk-i 45chrkm, acea parte alegkndu-s[i] in lume, ckt
au trkit, ca sk-i rkmke. Aceasta dar si ca acestea lkskndu-le, Ck eine a
le scrie n'au fost (§i fapteie lor Sk le pomenim bine si sk-i lkudkm,
iar pe cei rki i fkcktori de rkt sk i ckrkm), nici altii au purtat grija,
de n'au stiut ei sau n'au putut, ca sk fie pus pe cei ce ar fi stiut, mk-
car si strein[i] de ar fi fost (ck ca aceia ni6[i] de aici ni6[i] 6datk n'au
lipsit sk scrie si sk istoreasek pe amkrunta §i ale acestii tkri), cc) au

www.digibuc.ro
456 N. JORGA

hisat töate de s'au surpat in prkpastiia uitkrii §i. intru intunerecu de


veó[i] au rkmas.
Insk nu zick ck den 5m in Utn n'au rkmas §i aici ni§te spuneri §i.
pove§ti, mai vkrtos bktrkn[i] cei ce povestesc de cele ce au fost, ci §i
acelea foarte slab este §i primejdie de a le credo, pentru Ck de multe
uri, de nu de toate orile, s'au luat seama ck de un lucru numai doi
Inteun chip nu povestesc, ci unul una, altul alta bksnuia§te, unde niqi]
de l[a] acelea ni[i] i adevkratk §tiintk nu avem; nió[i] den ckn-
tecile carele vestesc de vitejii au de alto fapte al[e] Domnilor §i
ale altor vredni[i] 6ameni ce au lucrat, carei dup[k] la lkutari §i
dup[k] la alti ckntktori auzim, putem §ti ceva§ ales, ck §i acelea nu
numai ce au lkudat mai mult, au hulese deckt cele co este a fi, ci §i.
foarte impre§tiiat §i prea pre scurtu pomenesc lucru §i fkr de ni[i]
o t6cmea1k; mai trudit-am hick cit doark din hrisoavele Domnilor ce
sknt pe la boerime §i pe la mk[nksti]ri date §i lksate, ckte am putut vedea
Sit pociu scoate ceva§ de sk §tim mkcar dintr'acelea, dack de la alt
cineva§ nu Sk poate afla, chè[i] Ck inteknsele sk vkd a zice ceva§ dknd
pricin[i] pentru ce skn[t] date acele hrisoave, adeck au sknt pentru
Ck au dkruit Domnii ceva§ din dkstoini'd[i] §i bunelor slugi ori-cine sau
al[t] cineva§, pentru vredniciia lor §i pentru vre-ti slujbk mare ce va
fi (fi) fkcut cineva§ Domnii §i tkrii (cum fac impkrat[i] §i Domni cei
mari §i efteni), sau pentru altk bunk faptk-i dkruindu-1, acolo povestea-i
spune, a§a. §i in cele ce dau la mk[nksti]re hrisoave, chnd fac mknks-
tirea, dreptu ce 5 fac §i eine 5 face §i din ce s'au mi§cat a c face, acolo
spuind, ca o istorie veste§te lucrurile. Deó[i] §i dentr'acelea ca sit
scot[i] ceva§, cum am zis, Inch am nevoit, ce putin folos §i acelea mi-au
dat. Pentru ck risipit lucru grkese §i. foarte pa scurt zic §i fkrk cap
povestesc §i numai de un lucru vorbesc, adeckte au de acela cui i si
dk, au de cel co i sk dk, iar, de mx[nkstilr[e] de sorb% Inc' acei mk[nks-
ti]r[i] ce 6 zide§te, i Sk inehink §i i sk aferose§te zice, iar nimic nu mai
lkte§te, nió[i] la altk vorbk, de alte lucruri, sk mai intinde, unde dark
putin lucru §i putin ajutor §i §tiintk avem §i de l[a] acestea ; §i inck
mai este §i aceasta, ck eine este acela carele sk poatk §kdea a ckuta
toate a tuturtir hrisoav[e] sk vazk ce scriu §i cum scriu, ca Sk poatk
denteknsele aduna sk istoreasek lucrurile ce au fost ale tkrii; §i eine
este Sk poatk face aceia, ca Sk culeagk dintr'acelea mkcar cap §i coadk
lucruriIor, ckrora pentru_ atkta noi aicidu (sic), s'au Infk§urat §i s'au
dksfk§urat sau vre-un adevkr Sk ne dovedeasck, de nu doark s'ar fi
ispitit cine-va§ sau ar vrea sk ispiteasck aceia 'a 5 face, ca Sk. afle 6
prea patina pricink, §i §i aceia, tack neskratk, cit sit. ica cit cle col

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 457

au aflat a zice cinevav din lucrurile tkrii, iar j aceia co ar zice, vi


ckt ar zice, n'ar fi alt soc[o]tesc, fkrk ckt 5 gkndire vi a Aare de a
mare grkmadk de minciun[i], precum vedem In cea Alecsandrie ce-i
zic, eine ii va fi fkcut nu vtiu, i intealte ckrtulii ce sk vkd pe la unii
gi pe la altii aici in tart, vi mai multe in Moldov[a], 'In care nu sk co-
prindu altele fkr de minciuni vi basne, dupre care unblk norod[ul]
acesta rktkcindu-sk, i cred celea ce nio[i] Gdatk de crezut nu sknt, Ch
ni6[i] au fost acelea vre-datk, nió[i] pot fi, ckte micar acea Alecskn-
drie bklmkjavte i asemenea ca aceia alte ckrtulii. Ci acelea alikri 61110-
ne§ti numai ce sknt sau basne de cele ce fkcea i scorniia poetii ethii
(sic) in vremea Elenilor pentru (5rbul norod ce n'avea cunovtiinta unuia
vi a adevkratului Dumnezeu, e ficea i zkmisliia ca acelea [pe margine :
adec[k] idololatri], sau ei altele ca acelea i supt acele basne pilduia,
cum vi alp multi dascili zic, vi In mitologhia unui Natalis Constan-
dos, 'Om invktat, destule de acelea povestevte, tklcuevte i zice. Acum
dark, den cele ce mai sus zisem, iatk aevea sk vede ck ni[i] 45 povk-
tuiturk, niqi] un ajutor, nió[i] nió[i] 5 luminare avem del[a] pkminteni
novtri, ca Sk putem vti sau sk ne i domirim mkcar de a lua ale acevtii
tkri lucruri i fapte ce Tntr'insa din bitrkn[i] ai s'au 'intkmplat i s'au
lucrat, ck6,[i] ni6[i] unul nu s'au aflat, ni6[i] vtim sk fie fost, carele cu
d'adinsul vi pre amkruntu de'nceput Sk fi scris ale ei, iar, de va
fi i fost cine-va scris i va fi lksat ca i noi cevti dup[k] urmk de
acelea ce au fost SI1 §tim, iatk ni6[i] cum sk aft, nió[i] auzu pe cinevav
Sk ZiCk Ck au fost vi apoi s'au pierdut, mkcar fkri ckt cel letopiset ce
zicern, carele distul pe scurtu, intunecat vi fir de o rknduialk este,
cum s'au zis mai sus, vi vom vedea mai pe urmk i de'ntrknsul. Ci
dar, ava lucru Rind, ce a face eu n'am, fkr de cit jabi dupe la istorii
streine, pe la Greci, pe la Levi, pe la Unguri vi pe la altii voiu unbla
a cere vi a mk indatori, ca ce vor fi vi ei pomenind i istorind de
aceastk tart, sk zick i eu aici, i, cit im[i] va fi putinta, foarte mk voiu
nevoi, ca ce va fi mai adevkru dup[q zisele lor sk arkt, mkcar Ck Ckt
am gksit vi la mkna mea pknk azi au venit, vezi Ck pe scurtu i ei
de dinsa pomenesc, i muck cam trecktori atingu ii istoresc numai, iar
nu d'inceput i pe deplin scriu ale ei, i numai de .cit le trebue i CO
pomeni, zic, apropiindu-sk ckte undevav de ale lor lucrur[i], ce pe
largu istoresc i povestesc ; pentru care inck i cit fac multumite tre-
bue sk le dim, ck inck nu de tot uitat din tablele lumi skntem, ce
uarecine de cele ce ijare-cknd au fost i i inteaceastk tart nu tace, ce
spune i scrie ; mkcar ck unii dintr'acei ce scriu de dknsa, ca nivte
Strein[il co sint i i voitori de rku, unii nu adevkru scriu, ce-i mic-

www.digibuc.ro
458 N. IORGA

§oreazk lucrurile §i pe lkcuitori ei rku dkfaimk §i multe hule gksesc;


0 pot a avea §i dreptate, zic: a face a§a, dac[k] alt mai bine ni[i]
§tiu, nif[il pot face 0 pentru Ck in §tepenea co astkzi Sk aflk (mk-
cars (3k de t5are§ cknd a§a Sk trage), In care tickloask §i jalnick este,
eine cum ii este voia poate §i zice §i scrie, ckó[i] Ck nu este nimen[i],
nió[i] cu condeiu, nió[i] cu palma a-i sta in potrivk §i a-i rkspunde.
Lk Skirl dark fie§t[e] ckrtlia a zice cum va vrea §i a rkde cum va
pohti, de vreme ce nie[i] le este sfiialk, nió[i] Rumkni de ru§inile Mr
ni[i] nu gkndesc, Ck toate lume§tile supuse sknt mutkrilor §i toate
ckte sknt unblk cu soroc, §i cum Ck de ob§te este o'rbul noroc §i vii-
toarile lucruri nevkzute sknt ; ci dar, acum acestea treckndu-le, la ale
noastre m intorcu a le zice.
Numele acestii fkri din vechirne cum ii era fi cine O stkpkn,ia.
Vedea-sk dar Ck tot scriitori tkrilor i istoricii intr'aceasta Sk toe-
mese cum §i tara aceasta, coprinsk fiind cu Ardealu §i cu Moldova,
Ii zicea Dachiia §i Ghetiia, mkcar Ck Antonie Bonfinie In istoriia ce
face foarte pe largu de lucrurile ungure§ti, In cartea de'ntei, in decada
d'intei, Oare ce usebire face Intre Dachiia §i Ghetiia, zicknd Dachii
Ghetilor rudk sknt, de vreme ce i unii. §i altii aceia§ linbk au §i
dentr'un Mc cknd au e§it au e§it §i au venit Inteaceste pkrti, macar
ck unii din Scandenaviia zic Sk fie venit Dachii cu Ghetii, ckror a,
zice el, le zicem §i Goti, iar mai mult[i] zic Sk fie venit del[a] Dais, care
sknt in Schitiia Asiatic[k], pentru Ck, dupe (1) cum zice Stavron gheo-
graf, Ck find vecin[i] cu lkcuitori Hircanii §i ei ea Hunii §i [margine: cSk
chiam[k] in tar[k] t[k]tkra..schith... Tkta[ri] sknt] ca alto noroade acolô
schitice locur[i] mai bine de a lkcul, ckutkndu-§[i], Inteaceste pkrti ale
Apusului au venit; ce dar Dachii §i Ghetii, zice, nu shut din Scandinaviia,
ci din Asiatica Schitiia §i, de vreme ce, de ckt ai Apusului Oamen[i],
ai Rkskritului mai vechi sknt, cu dreptul denteacol6 Inteaceste pkrti
au venit ; mai zice iriCk cest Bonfinie Ck Ghetii sknt ckrora acum le
zicem Vlahi, iar Pius Enia Sulviu le zice Flachi, carei, zice, incepea
din Ardeal, i peste Nistru §i Nipru §i alkturea cu Marea Neagrk se
intindea de lkcuia, iriSk cea parte cktk, intro Nistru, Prutu §i pknk in
Dunkre, tara Moldovi de ce§ti mai dincoace 5ameni Sk Chiamb, iar
care mai mult cu Dunkrea In sus merge, Munteneasc[k] acum Sk zice.
Si ca aceastea Bonfinie de aceasta istore§te, §i mai mult iri3k Innaintea
acestor Dachi §i Ghetii lkcuitori era, §i Bonfinie zice ni§te neamuri de
le zicea Gavreeti §i Chestoboti ; ce noi mai vechi de aceia nu cku-

(1) In ms. : date.

www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 459

tkm, ckó[i], mai in sus vom umbla currnknd si cercknd de acele ve-
chitur[i], atkta mai la intunerec vom da, i nu al[t] vom afla, fkr de
basne si povesti numai, ce dkstul inch mkcark de am putea unile nu-
mai a le nemeri. Din cele ce au fost de l[a] Dachi i Ghetii incoace,
mai sknt multi si din Greci istorici, zice Bonfinie, carei zice Ch §i pe
aceli Gheti de Goti Ii inem, din Thrachi _rodul lor trkgkndu-sk. In ce
chip din Scandiia au Scantiia s'au pornit, de unde nu numai acest
neamu zic multi Ch au venit, ci i Bolgari, Skrbii, Bosnegii, Unguri si
alte neamur[i] an pogorkt, asijderea nu lipsesc unii, carei acestiia nu-
mai, dsebindu-o de cele deo, Ii zic Muisiia de Jos; care acestea nurnai
de l[a] un Grecu Tarigrkdean 5 am auzit, carele Sh tinea mare stiut,
iar la altul la nió[i] unul din Latini nu ô am cetit, insk Moisiia de
Sus sk zice unii pkrti de tara skrbeasck, insk ceia carei zic gheGgrafi
u[n]de sk impreunk apa Savei cu Dunkrea, adeck de l[a] Beligrad turcesc
si in sus cevas, iar mai mult citt Sk intinde in jos, pe unde sk alkturk
pe de-aceia parte de Dunkre si cu tara aceasta tot Muisiia, i i Mesiia Ii
zice; mai zice-sk Muisiia si Machidoniia, cum zicea Filip Cloverie gheugraf,
care sk hotkraste cu Dardanii; mai sknt §i alte Musii in Asiia, precum ei
scriu, ci noö de acelea cuvkntu nu ne este, nie[i] mkcar de cestelalte Musii,
mkcar ck zisem ck mu si aceastk tark;Muisiia o chiamk ; ci acestea mai Ck
nu este de credintk atkta. Pentru ck ran i foarte putin[i] 5 zic, co nu-
mai putuse fi lunecat cei ce i-au zis asa, pentru ck, vkzknd vecinktatea
tkrii skrbesti, ckreia Musiia Ii zicea si deask amestecktura lkcuitorilor
uniia si altiia tkri intre:dknsii, zis-au cestora pentru aceia Musii, sau
ckce ck vor fi scriS Ck a chiamk, asa, nu vor fi fost umblat intr'aceste
pkrti; de6[i], precum del[a] altii vor fi auzit, numai cercknd cu amk-
runtu, adevkru ei au semknat asa, precum mai de toate 6rile Sk in-
tkrnplk la acesti scriitori, istorici si gheografi, §i vedem ck nu numai
in nume gresksc si le strkmutk intealtu fel, ci si felu bamenilor si
obiceiurilor si alte multe lucruri le povestesc mult intr'alt chip dup[k]
cum mart, cum aevea sit vede in gheografiiile ce au fkcut multi si
pknk astkzi fac, ei departe skzknd de cele ce scriu, ce numai pkn auzu
si prin intrebkri de cei ce umblk privind lumea (care mult gresksc)
aud si scriu; i adevkrat asa este, Ck am ispitit aceasta si am vkzut
ck si de ceste tkri ce sknt spre noi i i de a noastrk, mkcar cari-s
mai aproape de acei scriitori, inck destule greskli sknt, si in nume si
in locuri, si unele care nu sknt zic Ck sknt i altele care sknt le tac.
Zic dark de aceste tkri de povestesc gheOgrafi; asa dark inc[k] de cele
Indii ale Rkskritului si ale Apusului §i alte locuri ce sknt inteacolö,
ce de povesti si de neadevaruni scria §i zic; last ni[i] drept aceasta

www.digibuc.ro
460 N. I ORGA

a-i hull de tot nu trebue, atkt de multu 6stenind §i trudind a scrie


multe §i mai de toate pentru folos multora; iar, de gre§ksc, ca ni§te
6ameni gresksc, i noi gre§im tot[i] ca dkn§ii, dentr'un lut zidit[i] find
tot[i]; insk, ar-ce este de numele ace§tii Muisii, minciunk au adevikru,
Ck 6 numiia i a§a, eu nu mai cercu, ce numai, lkskndu-1 ca de mai pu-
tin[i] zis, a tinea trebue cel ce de mai multi §i mai nurnit este; *i
iar zic ci1 Dachiia §i Ghetiia Ii zicea §i sk numiia stkpknitorii i lkcui-
tori ace§tii Dachii eine au fost intii. Ace le neamuri ce le zicea Dachi
§i Gheti era 6amen[i] varvar[i] §i gro§[i], idololatri, iar 6sta0 mar[i]
§i tari la bktaia rkzboaelor, nepohtitori a Sk supune altora, nie,[i] in-
gkduia a sk birui de altii; avea crai §i ololkduitori Mr, §i nu era ni-
mului supu§[i], §i multi inck de dkn§ii sk ingroziia §i vecinii br foarte
sk speriia de dkn§ii, ckè[i] de putine ori Sk intorcea biruit[i] de unde
mergea a sk bate.
Acestora dark mergkndu-le numele i vestea cum sknt §1 de tkriia
Mr, inpkrat[i] roman[i], Rind pohtitori de lktimea inpkrktii lor, precum
toate inpkrktiile puternice sknt lacome de a supune pe altii §i a-§[i]
lkti i mkri hotarele inpkrktiilor, §i mai vkrtos roman[a] monarhie,
atuncea pe acele vrerni inflorind, de multe On i in tot chip au trimis
sk sk supue §i acei Dachi, preCum §i pre alto tkri, toate ckte era in-
pr ei.ur Mr, au supus....

IV.

D-1 I. Bianu imi comunicg o copie a inscriptiunii ce se afld Inca, in


biserica din Comana, pe pétra ce acopere intreitul mormint al lui
Radu-Voda (-1- 1620), al lui Draghici Cantacuzino, fiul cel mai mare
al lui Constantin Postelnicul (mort in 1668) (1), §i Constantin, fiul aces-
tuia. Pare c'd acéstä póträ nu e aceea de care am vorbit mai sus, p. 158.
Sus se véd maiusculele A K K K i doui5 acvile bicefale, la drépta
0. la stanga unui cimier, care 'Arra' in mijloc corbul cu crucea in plise.
La stanga §i drépta cercului care cuprinde emblema Orli, se cetesc
literile ill. R. I. III. Ii. K. C. 3. X. R, initialele cuvintelor slavone, earl

(1) xFu adus trupul lui., scrie Anonimul, «de frate-ski erban SpAtariul aicea
in teat% puindu-1 in grópà la mongstirea de la Comana* (Anonimul, in Magazin,
IV, p. 369). qi Pad adus la Comana, la ma'n5stire, de Pail ingropat.. (Const. Ca-
pitanul, ibid., I, p. 353). Pentru ingroparea lui *erban Basarab in acéstà maul-
stire, v. acest volum de Anale, p. 76 («il suo cadavere f portato da suoi qui nel
suo monastero, nomato Comana.).

www.digibuc.ro
&taw= MIINTEN2 461

echivalézd cu titlul: cCu mila luT Dumnedeil, Itv $erban Basarab Voe-
vod, Domn al re'rri-Romanescl.. Apoi de desupt:
t frIfIGTE, NH% HMTPCNEGTE TPEI
IthPhHE f1110HEPE . cI GhTPhI1 X/15-;
HIE[PaIN KroGkPi1611 ROEROA . fl AN
APhr REeIGHhT A

Ae virrh Nencrrai ff1 l AN KOGTFI


HAHN 11641116 10EHT 0110 /IN Aphra
IIPO IPIPIII IINA1 Rirfign 4 APfulowre
GhHIJE/INH 1t1 ACM . CHM ML

OPT% flIPIE FIANKlitIA : 911/10P


RIX PhHOGFIT KIRIN 11111 KPELI111
HCIIIE . 1{X' AEPEHTfITE H APFI
roGrre . R iiiIHAOGTEHIH 11111 I{
T0f1T6 ENHE/16 (WHITE TPhHHAN
WIN GhKhPLUHT MOH& 1f g
HNiI AEMI XG GIMGHTOPIO
Ae lihPOTh i HEHOTi ilfl
Ae BIPGTh Fri Oho M JJ Ae
RhPGTII

ERRATA.
La p. 361, nota 1, ultimul rind, cetesce : III, in loc de : I.
In ultima editiune a manualuluI ski de Istoria Romtinilor (asupra cgreia vecll
Convorbirile literare pe Decembre 1899), d-1 Gr. G. Tocilescu citéza (p. 113, 136 ci
bibliografia) done fragmente dintr'o tcronici romo.nd ineditdz. In acele done pasagil,
vedem o interesanta tentativh de a impàck spusele cronicelor unguresci cu ale isvó-
relor nationale. Dad. Stolnicul a scris vre-odata cronica sa paná aicl, cam aà ar
trebul sà-1 fie povestirea. Cf. §i An. Ac. .Rom., ser. II, XIV, partea admin., p. 42-4.

www.digibuc.ro
462 N. /ORGA

CUPRINSUL.

Pag.
I. Cronica ml Serban-Vodd 303
II. Cronica lul BrAncovénu 326
III. Cronica Balenilor 338
IV. Memoriile lui Radu Popescu 361
V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat . 377
VI. Cronica BalAcenésed 388
VII. Cronica de la Cluj 402
VIII. Cronica din rns. 439 al Academiel Rornâne 404
IX. Cronica de sub Grigore II Ghica 405
X. A doua cronicA a Cantacuzinilor 410
XI. Cronica ambelor Principate 420
XII. Cronica expeditiunil in Morea 421
XIII. Istoria TAril-RomAnesci de Fotirth i isveirele el narative 423
XIV. Cronica lui Del Chiaro 425
XV. Cronica latinA a tovarAplul lui Antide Dunod 429
XVI. Istoria Teril-Romanesci in cronicele moldovene :
a) Miron Costin 431
b) Nicolae Costin
c) Axintie Uricarul 434
d) Ioan Neculce
e) Cronica lui Mustea 435
O Cronica tradusA de Amiras 441
Catalog descriptiv al m-selor de cronice muntene intrebuintate in acest stucliii 442
Apendice de documente :
I. Act al lui Con stantin-Vodd Brâncovénu, relativ la familia lui Constantin
Cilpitanul (4 Decembre 1698) . 451
II. Scrisiirea véduvel lui Constantin Cdpitanul, Rada, cdtre Judele Bravo-
vului (16 Octobre 1696) 453
III. Partea ineditä din Istoria Prii-Ronzdnesci de Constantin Stolnicul Can-
tacuzino . 454
IV. Inscriptiunea push', in biserica de la Comana, pe mormintele lui Radu-
Vodà Serban, lui DrAghici Cantacuzino i fiulul acestuia Constantin . 460

www.digibuc.ro
EXPUNERE PE SCURT
A

PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE ISTORIEI


DE
A. D. XENOPOL
Membru al Academie Romilne.

&dinta de la 9 Aprilie 1899.


In v6cu1 ce acum se sfirsesce, odatd cu o puternicd inviere a stu-
dielor istorice, s'ag indeletnicit cugetätorii i cu teoria acestei disci-
pline, cdutând a se hotdri mai lämurit tintele ce le urmäresce i mij-
lOcele intrebuintate spre a le ajunge. S'ag scris nenum6rate lucrdri,
in cart teoria istoriei este tractatä sag in tOtd intinderea, sag in chip
mai mult intimpldtor. Cele mai multe din aceste incercdri sunt dato-
rite sociologilor, earl, ei mai ales, s'ail ardtat nemultumiti cu chipul
cum istoria a fost pAnd acum prelucratä i earl voese sã creeze,
pentru a dice ast-fel, istoria din nog, punênd-o pe alte temelii, acele
ale unei sciinte, i scotend-o din sfera literard, in care pdnd acuma a
fost cuprinsä.
Pentru a ajunge ac6sta tint& se cere de chtre cugetätoril ce indru-
mézd atare cercethri ca i istoria sd fie intemeiatä pe principiile de
earl se cdlduzesc tOte sciintele, anume ca ea sd generaliseze fenomenele
din nil se alcdtuesce i aceste generalisdri sa fie formulate in legf
obstesci, de caracter universal, cu ajutorul cdrora istoria sä pad, ca
si cele-lalte sciinte, preved6 viitorul. Istoria literard de pAnd acuma
ar fi bung de aruncat in cosnitä ; tot ce s'a scris pand in vremile
nOstre asupra trecutului omenesc pOte cel mult aye valOrea unel
adundri de material ; prelucrarea lui sciintificd Inc/ Ii asteptä meste,

www.digibuc.ro
464 A. D. ZENOPOt

rul neasemanat, care sd scOta istoria din häugasul in care muceciesce


si sa o inalte pe piedestalul sciintific, singurul pe care se p6te in-
temeia o cunoscinta seriOsa i adev6rata a vremurilor apuse.
Eu cred cä o asemenea conceptiune a istoriei este tot ce 'Ate fl
mai gresit i ca a o priml drept temelie teoretica este a compromite
cu desävirsire disciplina de care e vorba. De aceea am intreprins un
studiti asupra principiior, pe cari trebue sa se razime cunoscinta
trecutului, i cred ca am isbutit a pune pe adev6ratele ei temelii,
nu pe temelii de imprumut, acéstä cunoscinta. Cugetarile mele le-am
expus Inteun volum ce a aparut chiar acuma la Paris sub titlul :
Les principes fondamentaux de l' Histoire, caruia va urmh in curind
o prelucrare romanésca ce a inceput chiar sá apara in Arhiva din Iasi.

I.
Cea dintaiti mare gresalä, comisa de toff inv6tatil, este aceea de a
privi istoria ca o sciinta singulard, pe care o clasifica intre sciintele
morale, alaturea cu dreptul, morala, psichologia, etc. S'a luat hash'
aminte Inca de mult ca istoria este o sciinta fOrte vasta, ce s'ar aplich
aprOpe la tOte cunoscintele omenesci. In realitate istoria nu este o
sciinta singulard, i anume o sciinta a faptelor spiritului, cum este
ea definitä de obiceiti, ci o disciplind ce se indeletnicesce cu desvol-
tarea eat a lumil materiale cat si a celei intelectuale ; &del pe langa
istoria proprig disk acea a tuturor manifestärilor spiritului (istoria
politica, culturald, istoria artelor, a religiunilor, a sciintelor, a drop-
tului, a moralei, a formelor economice, a filosofiel), nu este 6re Inca
o istorie a organismelor, o istorie a desvoltaril pamintului i chiar,
ipotetic, o istorie a desvoltdril universului?
Istoria este deci un mod de conceptiune a lumii si nu o sciinta sin-
guratica. ; ea se aplicà la t6te fenomenele si la tOte felurile de cu-
noscinte. Istoria omeniril nu este, in acest chip de a privi lucrurile, de-
cat urmarea istoriei materiel ce a precedat-o. La inceput s'a desvoltat
sistemul nostru solar; apoi pdinintul a desfdsurat pe el un sir de for-
matiuni, pe cari ati aphrut, de la un timp, organismele, ce s'aa trans-
format intr'un lung sir de prefaceri. Aceste an ajuns in sfirsit sa dea
nascere fiintel omenesci, care ea insasi s'a transformat intâiü ca fisic,
paralel cu ultimele prefaceri ale scOrtei pamintului, pana cand, cu rassa
alba, rostirea suprbma a omenirii, s'a pus un capOt desvoltaril orga-
nice materiale, iar puterea de transformare a naturei s'a abatut, de
la- prefacer6a organismelor, la partea launtrica a omului, mintea lui,

www.digibuc.ro
kffiCIPIILE PlffiDAMENTALk ALE ISTORIEI 46'
and nascere acuma civilisatiunilor, precum mai inainte dAdeà vi6tA
formelor organice necontenit propAsitOre.
CU mai mare, mai vastd si mai impunsetOre este ac6stA conceptiune a
istoriel, care intovArAsesce creatiunea de la arAtarea el in univers si nu
considerä acea disciplinA numal ca o manifestare de fenomene intelec-
tuale, Med legAturd cu temelia pe earl ele se inalta, viéta materialA !

Acéstä conceptiune, singura adevëratd a istoriel, ea o desvoltare a


universului intreg, presupune neapérat o alta tot atAt de mare, tot
atat de InsemnatA, acea a elementelor statornice pe earl existenta se in-
temeiazà, de Ore-ce nu pOte fi desvoltare fled o temelie permanentä
pe care ea sA se indeplindscA. Conceptiunea istoricA sag de succesiune
a lumil cere dod, ca corolar, o conceptiune statornicA sail de coexistenki.
TOW lucrurile din acéstd lume sunt sag statornice sail schimbAtOre,
chiar lucrurile ce se schimbd pot fi privite ca statornice intr'un moment
dat. Dupd cum lucrurile sunt luate ca elemente statornice in univers
sag ca elemente supuse prefacerii, se nasc cele dou6 conceptiuni in-
telectuale asupra fenomenelor lui, cari daü nascere la douij clase deo-
sebite de sciinte, acele ale coexistentei si acele ale succesiunii.
AdéstA duplA conceptiune a lumii îi are rAdócina si explicarea in
dualitatea formelor in earl e turnat universul : spatiul i timpul, forme
reale si existente in afarà de mintea ornenéscA, si nu numal forme
ale acesteia, cum o vrea Kant. Spatiul se intinde in afarA de noi si
timpul curge neatArnat de noi; fdrA acéstä conceptiune fundamentalA,
istoria nu ar fi deck o urias5. fantasmagorie.
SA cercetAm acuma natura fenomenelor cu earl' se indeletnicesc cele
dous6 marl clase de sciinte, acele ale coexistentdi i acele ale succe-
siunii, spre a vedé dacA. e cu putintä a se aplicA acestor din urmA
principiile i logica ce carmuesc pe cele dintAl ? Gresala tuturor cu-
getAtorilor de pAnA acuma a fost cA nu dat sémd de deosebirea
fundamentald dintre fenomenele coexistente i acele succesive i cA,
disciplinele sciintifice inchegAndu-se mai intAid pentru faptele coexis-
tenth, el ag considerat ea sciinte numal sistemele de adevérurl privitOre
la ele. Apol când a venit rindul i faptelor succesive de a fi prinse in
inchegAri sciintifice, s'a cugetat a se aplich, curat i fàrä alegere, prin-
cipiile ce ocarmulail sciintele coexistentel la intocmirea acelor ale suc-
eesiunii cea mai mare gresald ce s'a putut face vre-odatA in do-
meniul logicel. Tocmai acOstä gresalä voesc s'o indrept, prin cerceta-
rea principiilor fundamentale ale istoriel, adecA ale sciintel faptelor
succesive.
Privim ca fapte coexistente, si le numim ast-fel, tilte acele fapte ce
Analele A. R.--Tont. XXLMemoriite Sect. Istorice. BO

www.digibuc.ro
466 A. b. XEROPOL

se repetä necontenit in univers, fie in tOte timpurile, fie intr'un mo-


ment dat, fapte asupra cdrora timpul nu are nici o inriurire. Chiar
de sunt Ore-cari deosebiri intre faptele de aceea§i categorie ce se re-
petd fdra ineetare, aceste deosebirI sunt neinsemnate ; ele pot fi ldsate
la o parte §i, considerând aceste fapte ca representantele unui tip unic,
putem generalish fenomenul §i sd-1 exprimdm prin o singurd notiune
sag judecatd. A§A. bundOrd: edderea corpurilor, dilatarea gazurilor
presiunea lichidelor, descaredrile electrice, se petrec in acela§1 chip pe
tOtd suprafata pdmintului, §i cu sigurantà chiar §i pe alte corpuri ce-
cesci. Ele s'ag petrecut in ace1a§1 mod pe timpul Egiptenilor, al Gre-
cilor, al Rornanilor, in V6cu1 de mijloc, precum se petrec in vremile
nOstre §i precum se vor petrece de-apururea, in cursul vOcurilor ce aü
sä vind. Tot fapte coexistente sunt insd §i invirtirile repetate ale pla-
netelor in jurul lor insele, precum §i revolutiunile lor in jurul sOrelui,
cad, de§I itimpul este un element esential pentru ca ele sà se po-td
indeplinl, el nu pune in lucrare asupra lor nicl o inriurire modified-
tOre. Tot fapte coexistente sunt apoi §i fenomenele intelectuale ce se
repeta Med schimbare in omenire, precum legile cugetdrii, efectele
pasiunilor, inriuririle vointei, sag in alte domenii, scumpirea sag
eftinirea märfurilor dupd oferta i cerere, sag producerea mai bund §i
mai repede,:potrivit cu impartirea muncei, desfacerea nobletel din sinul
poporului, efectele rdsbOielor purtate pe socotOla o§tOnului etc., etc.
TOte aceste fapte, repetându-se fard nici o schimbare in decursul vre-
milor, sail fiind considerate neatArnat de timpul ce le-ar putO modi-
fied, constituesc fapte coexistente.
Cu totul de alt-fel sunt faptele succesive. Acestea nu se repetä nici
odatd in mod identic, ci ele sunt necontenit prefacute prin curgerea
timpului. Cu tOte cd §i faptele succesive pot infati§d. Ore-cari asemO-
ndri, acestea nu alcdtuese partea lor esentiald, ci acOsta este consti-
tuitä toemai din elementele deosebitóre. Aà teatrul antic §i cel mo-
dern at ie§it tot din misterele religiOse ; dar modul cum lucrul s'a f it-
cut §i formele cdrora unul §i altul ail dat nascere sunt cu totul deo-
sebite. Literatura clasied latind §i grOcà impartd§esc cu cea francesd
deplindtatea formel ; dar acOsta aseménare nu are decat o mica in-
semndtate fata cu elementele ce le deosebesc. Dreptul roman §1 ace
german aü de scop tot regularea raporturilor dintre Omeni. Ceea ce
insd este partea de sOmã in cunoscinta lor nu este acOstà asemé-
nare de tot generald, ci deosebirile dintre ambele sisteme.
In coexistentei predomnesee dee'?" asemenarea ; in suceesiune deose-
Urea. Seiinfele coexistenta vor fi sisteme de asemadri; seiinfele sue-

www.digibuc.ro
tRINC1PIILE PUNDAUENTALE ALE IETORlEt 467

cesive sisteme de deosebiri. De aid se vede cat de departe unul de


altul stall aceste doug moduri de conceptiune ale lumii, §i deci cat de
gre§ita trebue sd fie incercarea de a aplicà unuia principiite e car-
muesc pe cel-lalt. Tocmal nazuinta cugetatorilor, earl voesc sá pre-
faca istoria, de a inchega in notiuni §i. judecati ob§tesci producerea
fenomenelor succesive, de a le formula in lee, se va lovl tot-deauna
de nergsturnata pedeca a nerepetarii fenomenelor succesive. Aceste
sunt pururea altele, §i chiar cand ele par a se repetà, o fac sub forme
cari le schimba cu totul caracterul §i natura. Fenomenele succesive,
chiar cand se produc paralel, §i pentru acelea§i categorii, sunt tot-
deauna deosebite ; apoi ele nu se produc decat o singura data in lie-
cursul vremurilor §i nu se mai reproduc nici odath. Odatá numai a
fost o epoch cretacee, odatä una carbonifera sail o epocá glacial*
odata numai a apärut ichtiosaurul, plesiosaurul, pterodactilul sag ma-
mutul; aü disparut §i nu se vor mai reproduce in veci. Odatä numai
a fost o civilisatiune feniciana, grecésca, romand ; oda-a ag fost crucia-
tele, revolutiunea din 1789, cea din 1848, §i nu se vor mai reproduce
aet cum a fost niel odiniOra. Nu se pot insa generalisa decat no-
tiuni sag judecati asemgnatóre. Fenomenele succesive Rind tot-deauna
unice, nu se pot subsuma §i inchega in formule ob§tesci. Legi dee";
in felul acelora ce ocarmuesc producerea fenornenelor coexistente,
cari se reproduc §i se repeta necontenit acelea§i, nu pot fi formulate
in istorie, i incercarea de a ridica pe acéstci cale istoria la rangul de
sciinta este o zadarnica opintire.

Si cu tote aceste, notiunea de lege nu este cu totul straing discipli-


nei istorice. Trebue numal bine precisat intelesul §i intinderea pe
care acOstä notiune pOte s'o aiba in istorie, §i tome."' acesta este punc-
tul cel mai insemnat al teoriei sciintelor succesiunil, §1 in acest punct
cred ca. am adus o idee noua la lumina., menitä a impach controver-
sele §i a stabil" adevgrul.
0 lege nu este §i nu pOte fi decat rostirea, prin cugetare §i limba,
a felului cum se manifestOza o putere a nature"; §i ori-ce intindere
a intelesului acestui cuvint peste acel ardtat este o neindreptatitg.
abatere. De aceea o lege nu pole aye exceptiuni i nu putem priml
existenta legilor empirice, in intelesul de legi cu exceptiunl. Puterile
naturei nu pot insa sa se manifeste prin ele insele, ci afl nevoie de
o intrupare in formele, sag mai bine dis in imprejurdrile existentei,

www.digibuc.ro
468 A. b. knoPot

pentru a 00 in lumea fenomenelor. Imprejurarile acestea sunt sail 0


ele statornice, in lumea coexistentei, sail schimbatOre, in acea a suc-
cesiunii. Fenomenele find productul a doi factory, puterea i impre-
jurarile, desi unul din el e tot-deauna statornicputerea,modul de
producere a acestor fenomene va fi statornic sail schimbator, dupà
al doilea element ce conlucréza la a lor zamislireimprejurarile. Numai
in casul cand i imprejurarile sunt statornice, va avó acelasi caracter
producerea fenomenelor, i acésta va putó fi generalisata in for-
mulele- legilor de producere a fenomenelor.
In casul al doilea, child imprejurarile, in earl puterile se intrupéza,
se schimba neincetat, se vor schimba neincetat i fenomenele, desl ele
sunt impinse la lumina prin imboldirea statornica a puterii.
Asa bunaOra legea caderil corpurilor este manifestarea puterif gra-
vitatiunii, incorporate in corpuri mai grele deck aerul ce sunt ldsate
libere de la o inaltirne Ore-care pe suprafata globului. Legea plutirii
corpurilor, datorith aceleiasi puteri, incorporate in corpuri la volum
egal mai usOre decat apa i puse in ea. Legile miscdril planetelor in
jurul sOrelui sunt datorite actiunii a dou'e puteri, miscarea initiala si
atractiunea, incorporate in corpurile ceresci asezate la indepartarile
lor respective de sOre. Legea ofertei si a cererii este incorporarea
puteril simtemintului de conservatiune in märfurile oferite spre des-
facere, i ash mai departe. Daca putem formula legi de producere ale
acestor deosebite fenomene, acOsta se intimplà fiind-cd, pe ldngd ele-
mentul general al aefiung puterii, se mai intilnesee i ineorporarea
e'i tot in imprejurdri de earacter general.
fenomenele succesive sunt resultatul intruparil puterilor stator-
nice ale naturei in imprejurarile existentei ; dar aceste irnprejurari
ne mai fiind statornice, ci schimbatOre, resulta cä producerea feno-
menelor nu va mai putO fi data prin formulele generale ale legilor.
Ash bunaOra este cunoscut ca tot-deauna puterea evolutiuni se ma-
nifesta prin partile superiOre ale elementelor supuse el. Acésta formula
obstésca. are aparenta unei legi, i fiind-ch ea se referd la chipul de
lucrare al evolutiunii, deci al unei puteri producetOre de fapte succe-
sive, s'ar pare ca. este o lege istorica. Ea si este o asemenea lege;
dar se referd numal la chipul de lucrare al puterii, Med nicl o lega-
tura cu producerea fenomenelor, care producere se indeplinesce de catre
actiunea puteril evolutiunii, ocarmuitd de legea desvoltarii de sus in
jos, prin mijlocirea imprejurarilor necontenit schimbatOre. In fie-care
cag anumit, acOstd,lege va da nascere, nu la producerea de fenomene
identice, ci tot-deauna deosebite, dupa imprejurarile prin earl puterea

www.digibuc.ro
PRINCIPIME FUNDAMENTALE ALE ISTORIET 469

Ii va ve'di actiunea el. Altele vor fi fenomenele, când vom studia


efectele acestel legi in desvoltarea organismelor, altele iards1 in in-
troducerea civilisatiunif grece la Romani, altele de asemenea in des-
voltarea inv6tamintului in apusul Europel, si ash mal departe.
Pe când puterile coexistentel, lucrând asupra unor Imprejurari cu
caractor statornic, daü nascere la legi obstesci de producere a feno-
menelor, acele succesive, lucrând asupra unor imprejuräri vecinie allele,
dail nascere la seril de fenomene tot-deauna deosebite, unice si earl*
nu se repetà nici odatd intr'un chip identic. Coexistenta dà deci nas-
core la legi, succesiunea la serii ; iar dacä succesiunea infatosaza si
dä legi, aceste sunt on totul abstracte i ocdrniuesc numai modul de
lucrare al puterii, iar nicI decal producerea lenomcnelor.
Sociologif, simtind prin instinct cum le fuge tarimul de sub picióre,
când voesc -sa inghesuiased miscarea istoriel in formule intepenite ale
legilor obstescl de producere ale fenomenelor, iar pe de altä parte
tIrIl orbesce de gresita pairere c. nicl o sciinta nu OW existà lard
un sistem de adef6ruri obstesci, Mra un sistem de legi, ail incercat
o nou'd i desperata inchipuire de legi istorice, anume contopirea in
o singurA formula' a diferitelor clase de serif de desvoltare asemi5na-
to're; aü formulat abstractiuni culese, nu asupra unor fenomene suc-
cesive, ci asupra modului de desvoltare a acestor fenomene in deo-
sebite serii in cart ele se vklese. Pentru a ajunge la acest resultat,
se intelege cà sociologil ail trebuit sa.. lase la o parte deosebirile earl
despArtesc pe aceste serif in tot atatea felurite unitati; ail, trebuit sa
lepede (led toomal partea esentialä istorica, pentru a stabill legile is-
torice. Ash bunkird d-1 Letourneau a formulat legea desvoltäril po-
litice a popOrelor, care ar fi ca orl-ce popor incepe prin clan sail fa-
milie, pentru a trece la forma republican6 democratica, apoi aristo-
cratica, de ad la monarchia electiVa, apoi ereditark pentru. a se intOrce
une-ori (se gandia la Franta) iar la republica. Credem cà nu este de
nevoie a stärui asupra absolutel falsitati a acestel pretinse legi. Ne-am
intrebh nurnal cum ar explica d-1 Letourneau, cu. legea d-sale, fapta
celor dol. Regi din Statul spartiat ? Tot ask stall luorurile ou legile lui
Herbert Spencer §i Bresson asupra desvoltaril religiunilor, cu aceea
a d-lui Bonnetiere asupra succesiunil actelor, cu acele ale lul Buckle
asupra civilisatiunilor extra-europene etc., etc.
Cunoscinta istoricei este o cunoscintei de deosebiri, §i a le sterge
pe aceste, pentru placerea de a formula logY de producere a feno-
menelor, i a pune ast-fel i istoria pe picior de egalitate cu sciintele
coexistentel (rOil nurnite de c6,tre uniT sciir4e1e naturale), este de a

www.digibuc.ro
470 A. D. XENOPOL

nu-al da:sémä de deosebitul caracter al fenomenelor succesiunii si a


nimicl_tocmal cunoscinta istorica.

Am vOdut ca istoria se indeletnicesce cu faptele succesive, cari at


drept caracter deosebitor cä nu pot imbraca forme obstesci de cugetare.
Lucrul s'ar paré neesact la prima vedere, de Ore-ce si in istorie sunt,
pe langa fenomenele singuratice, si de acele generale. Asa ar fi epoca
cretacee, carbonifera, periOda glacial* cea quaternark aratarea trilo-
bitilor, a saurienilor etc.; sad in istoria omeniril cdderea Imperiului ro-
man, navalirea barbarilor, feudalismul, cruciatele, emanciparea comu-
nelor, Reforma, Renascerea i ca.te altele.
Aceste fenomene, ori-cat s'ar par6 ele de generale fata cu elemen-
tele mai restrinse in spatiil si timp ce le constituesc, nu poseda nici
odatä caracterul universal al fenomenelor coexistente ale naturei sau
ale spiritului. Desi. mai generale deck elementele lor constituante,
ele aü totusl un caracter individual, chiar pentru fenomenele succesive
ale materiel, periOdele geologice. Cu t6te cà acestea infatosOzä aclese-
ori fenomene rOspandite peste tot pdmintul, deci universale (pentru
noi Omenii) ca spaii, ele se deosebesc de fenomenele coexistente:prin
aceea ca se produc o singurd data in cursul vécurilor si nu se mai
repetri nici cand. Istoria omenésca individualisOza 'Inca si mai mult
fenomenele sale generale, intru cat, pe langa restringerea in timp, ele
mai sunt restrinse i in spatiil, fie-care fenomen find particular unui
popor saü unel rasse anumite.
Cum s'ar put6 Ore asemënà fenomenele succesive ale materiel sail
ale spiritului cu fenomenele coexistente ale acestor douO sfere ale
existentei, cu caderea corpurilor, rotatiunea planetelor, cu legea ofertei
si a cereril, cu legile cugetaril etc? Pe cand faptele coexistente se
reproduc pe tOtà intinderea universului sail in sinul intregului nOm
omenesc, si in tOte timpurile rOrnan vecinic aceleasi, faptele succe-
sive, desi une-ori pot sa se intinda la globul nostru intreg, sunt
insa tot-deauna restrinse ca timp, ne mai repetandu-se nici odata in
veci. Istoria este deei o eunoseinta de fapte individuate. S. ne in-
trebam insä acuma, daca o a3t-fel de cunoscintä pete constitul o
sciinta, sa clacà impreuna. cu Sehopenhauer trebue aruncata istoria
afara din campul sciintel (Wissenschaft) in acel al simplei cunoscinte
(Wissen)?
. Este cunoscut c p'an4 acuma sciinta a fost tot-deauna definita ea

www.digibuc.ro
PRINCIPIILE FUNDAMENTALS ALE ISTORIEI 471

un sistem de adevèruri generale, sail mai bine ills universale. Daca


sciinta a fost bine definita ast-fel, atunci istoria, care este cunoscinta
individualului, nu pOte intra in acOstä definitiune si ea trebue sA rA-
mama afara din campul sciintel, i tocmal spre a o put() introduce cu
de-asila in acésta cetate meterezita, se muncesc sociologii a face si din
istorie un -sistern de adev6ruri generale, lucru insa ce am vaclut ca
duce tocmai la nimicirea cunoscintei istorice, care este o cunoscinta
de diferinte, de elemente individuale.
S'ar parO clod Ca istoria nu este o sciinta, de Ore-ce, dacà tinde sa
prinda acest caracter, trebue sä se nimicOsca pe ea insäsi!
Si cu tOte acestea mintea nOstra protesteza contra discalificarii sciin-
tifice a istoriel, pentru un temeid fOrte simplu: pentru ca definitiunea
sciintel a fost data intr'un chip prea ingust, luandu-se nurnai dupa
complexul sciintelor coexistentel (ash numitele sciinte naturale), dupa
care sciintele nu ar fi decat nisce sisteme de adevOruri universale.
AcOstä definitiune nu este esactd, nici chiar pentru ash 4isele sciinte
naturale, pentru cari a fost formulata. Si aceste sciinte cuprind une-
ori adev6ruri de caracter individual, in sisternul ce le alcatuesce. Asa
in astronomie, inclinarea axei pamintului in un unghiil de 23 de grade
pe ecliptica, precum i inclinarea aprOpe orizontala a axel planetei
Venus si aceea aprOpe perpendiculara a axel planetel Jupiter sunt
adev6ruri singulare, ce nu se intilnesc deck odata in univers ; bu
tOte acestea, prin ele se explica tOte fenomenele de i i de nOpte,
precum si in parte acele de anotimpuri pe suprafata diselor planete.
Cum se pOte deci defini astronomia ca un sistem de adeve'ruri uni-
versale ? Apoi am vklut ca in geologie, in paleontologic, in teoria
descendentel, fenomenele, desi adese-ori generale ca spatiil, sunt indi-
vidualisate in timp. Ce soil de adev6ruri universale sunt insa acelea
ce nu apar deck o singura data in decursul vécurilor ? Definitiunea sci-
intel ca sistem de adev6ruri universale este deci prea ingusta. Ea tre-
bue inlocuità cu o alta care sa corespunda adevOratel el naturi.
Sciinta este un sistem de adevOruri dovedite, fie ele generale sal
universale, fie ele singulare sal individuale. Multe adev6ruri sunt
primite i puse in lucrare de practica vietel, fall a se lira grija de
a se convinge despre realitatea lor. Dovada unul adevèr Ii inaltd la
sciinta; cad se sale numal ceea ce este dovedit. Istoria nu ar fi o
sciinta, numai in casul cand nu ar put() dovedi adeVerurile sale. In
acésta privinta este de observat ca, desi dovada in ea este mai greu de
facut deck in sciintele coexistentel, unde fenomenele pot fi percepute
prin simturi, totusi, cel putin pentru faptele marl ale istoriei, dove-

www.digibuc.ro
472 A. D. RENOPOL

direa lor sciintifich este nethgäcluith. Cele mici sunt dimpotrivä Inca
adese-orl supuse controversel i tendinta istoriografiei vremilor no-
stre este tocmai de a introduce, prin demonstrare, in rindul adev6-
rurilor sciintifice ale istoriel, i faptele cele mid din earl se alchtuesce.
Cum se pOte insä ca fenomenele marl sh fie sigure in istorie, pe când
multe din cele mici nu sunt, acésta se explich, tot din natura fap-
telor succesive. In sciintele coexistentel faptele marl, generale, legile
sunt subsumarea celor mici; nu 'Ate deci existh o cunoscintai a ge-
neralului fdrä una precish a individualului. In istorie faptele marl nu
sunt subsumarea celor mid, ci resultatul inleintuira lor, §i un resultat
pOte it cunoscut, desi nu se scie cum el a fost produs. A§a, nu am
fi putut cum5sce nici odath legea chderil corpurilor, dacä nu s'ar fi
mOsurat esact un nurn6r de casurl de caderl. Se pOte insä cunósce des
partenia Regelui Henric VIII din Anglia de sotia lui Caterina de Ara-
gon, desi calea cum s'a realisat acest resultat nu ar fi pe deplin cu-
noscuth.
Sciinta neavênd de scop decht demonstrarea adevOrurilor, prove-
derea, viitorului este tot atal de putin esentialh existentel el, ca si for-
mularea adev'erurilor obstescl. Istoria va fi clod' o sciintd, cu tOte eh nu
va putO prevedé viitorul. Dacä sciintele coexistentel pot fa,3e acest
Meru, acésta se intimpla fiind-ca ele, formulând legea de producere a
vedinic acelorasi. fenornene, pot tot-deauna sà prevada i sh predica
reprodueerea lor. E acelasi fenomen, produs in trecut, care se reproduce
in, viitor. Cu totul alt-fel in istorie. Aid fenomenul viitor va fi tot-
deauna altul decal cel trecut sati decht cel de fata. Cum e cu pa-
tinta a se predice cevà ce nu a lost nicl când, afard decal Mr pc)
calea oraculilor. Tot ce se pOte astepth in istorie este de a se intreved6
directiunea pe care sirurile de evenimente ele insusi necunoscute
o vor luà in viitor, judecând dupd aceea urmath de ele pana acuma.
Ash se 'Ate intrevedé disparitiunea Turciel, desfacerea Anstriei, eman-
ciparea femeel, imbunatatirea conditiunil poporului de jos etc.
Sciintele Insa mai urmäresc, pe langh stabiirea i demonstrarea
adev6rurilor ce le alchtuesc, i explicarea bor. Este interesant de ase-
lariat intro ele, In acéstd privire, sciintele coexistentel i acele ale
succesiunii. Am védut cà in privirea putintel dovediril adevèrurilor,
sciintele eoexistentel sunt mai la indemand a o face decal acele is-
torice. Cu totul alt-fel in privirea explicaril causale. In acesta a doua
menire a sciintel, acele ale succesiunil dispun de mai multe mijlOce
decht acele ale coexistentel.
Inteadevër, in sciintele coexistenoi, explicarea eausal4 este fOrte

www.digibuc.ro
PRINCIPIILE FEINDAMENTALE ALE ISTORIET 473

scurtA, 0 in curind se ajunge la causa finalà, acel mare punct de


intrebare ce existä la fundul tuturor conceptiunilor omenesci. Sä ne
intrebAm bundOrà care este causa rouel? Se va respunde: recirea
corpurilor expuse afarA, in noptile senine. Care este causa acestei
recie? Radiarea cAtre spatiile ceresci. $i care este causa acestel ra-
diari? Respuns ultim §i poste care nu se pile trece : tendinta tempo-
raturilor de a se echilibra.. De asemenea am da in curind poste causa
finald, simtemintul de conservare, dacd am cAuth causele legil ofertef
0 a cererii. S vedem cum sta.' lucrul in istorie. Dacd ne intrebdm :
cum se face de Maiestatea Sa Carol I, din strälucita farnilie a Hohen-
zollernilor, se aflai astAqi pe tronul României ? Daed lAsAm la o parte
evenimentele amAnunte §i ne tinem numai de acele marl, vom ave
ea prim respuns ca Divanurile ad-hoe ceruse instituirea unei Dinastii
ereditare dintr'o mare casA europeanA. Pentru ce rostise Divanurile
ad-hoc o atare doe*: Pentru a pune un capét la nestatornicia ocu-
parii tronului, De unde provine acestä nestatornicie? Din sistemul vi-
cios de urmare in scaun in vremile mai vechl, acel electiv-ereditar.
Cum se introdusese acest sistem, perdetor de Ora, in Statele ro-
mane ? Din Ungaria, de uncle se desfAcuse aceste State. Cum se face
de Statele române se desfAcuse din Ungaria ? Fiind-ca Ungurii pusese
stäpanire pe vechii coloni§ti romani. Ce sunt acesti coloni§ti ? Sunt
acel adu0 de Traian in Dacia. Aid se pune un nog §ir de intrebäri,
relative la cucerirea romand, la intinderea acestui Imperig, la istoria
lui pclna. la a lui inceputuri, de uncle trecem la migratiunea Arior,
la monogenesa sag la plurigenesa némului omenesc, la originea
omului ded la originea vietei pe pamint. Ori-ce fapt istoric se urea,
din causa in causal, pana la infinit, i causa finalä, Bind relegatA in
infinitul timpului, pcite fi lasata la o parte, iar explicarea causalA
a fenomenelor istorice pcite fi privith ca deplina §i definitivd. Chiar
in casul când sunt fapte istorice datorite unor imboldiri individuale
sat intimplAril (rclisbeliele lui. Napoleon, perderea expeditunil lui din
Rusia), Inca elernentele acestea lucréz tot-deauna asupra unor fe-
nomene mai generale (revolutiunea francesA), §i pen partea lor mai
general:A, fenomenele istorice i0 urcA explicarea lor causalA la infinit.
Nu 'Ate fi ded vorba de superioritatea sag inferioritatea uneia din
cele done clase de sciinte, ale coexistentei i ale succesiun% fatcl de
cea-lalta, de óre-ce greutatea mai mare a sciintelor istorice de a sta-
bill adeverul asupra fenomenelor co studiaz4 este compensata prin
o mai intinsä patrundere a retelel causale.

www.digibuc.ro
474 A. D. XENOPOL

IV.

Caracterul sciintelor succesiunii si a istoriei omenesci in deosebi


va determina si metOda de intrebuintat in cercetarile bor. S'a repetat
mereg pang acuma de mai multi cugetatori, precum Mill, Bain, Bern-
heitn, ca istoria ar fi o sciinta inductivg, sag cä ar intrebuinth o me-
todg sui-generis, amestec de inductiune si de deductiune, färg a se
observa cg in sciintele individualulul nu se pot aplica nici una, nici
alta din aceste dou6 metOde ale sciintelor universalului. Inteadev6r,
inductiunea p16ca de la un fapt singular spre a ajunge la. acelafi: fapt
generalisat ; ea tinde a descoperi legile cdrora sunt supuse fenome-
menele, si basa ei logicg este convingerea nOstrg aprioricà in regula-
rilatea mersului naturei. Dar nici una din aceste conditiuni nu sunt
indeplinite de istorie: fapta universalg la care sa te urci de la cole
singulare nu existä in istorie ; tot atat de putin exista legi de pro-
ducere a fenomenelor sail o regularitate in mersul natureI. Prin ur-
mare temeliile lipsesc.
Tot ash si cu deductiunea. Axiomele istorice nu sunt cunoscute, fund-
ed tiu existg, si adev6ruri singulare nu se pot clod scOte din ele. Se--
inta istoricg are de deslegat cu totul altg problemä deck acea de a OA.
logi generale cari ar scOte adev6ruri din axiome. Ea constata existenta
faptelor, cand o pOte, direct prin mgrturisirea isvórelor; cand nu,
atunci conchide de la un fapt individual cunoscut la alt fapt indivi-
dual necunoscut, nu ca inductiunea care conchide de la unul sag mai
multe fapte individuale cunoscute la acelaei, fapt, generalisat in forma
de lege.
Istoria va intrebuinta deci o metOdd particulard, inferenta, pentru a
construi sistemul adev6rurilor sale, iar inductiunea va fi mgrginith nu-
maI la casurile cele dou6: 1) cand va fi de stabilit o stare coexistenta
trecuta, si 2) cand va fi a se descoperl legile abstracte ale istoriei.
In inlantuirea fenomenelor, adeca tocmai in partea el de capetenie, nici
inductiunea nici deductiunea nu vor put6 ggsi loc. Desi inferenta este
cunoscutd logicilor, Did unul nu s'a gandit pang acuma la vastul camp
de aplicatiune ce ea II gasesce in istorie; ca acésta metoda, arkatg de ei
ca o anexg a inductiunii, este fundamentul de constructiune al tu-
turor adev6rurilor succesive. Rolul inferentei este Inca de studiat, de
Ore-ce ea constitue temelia logicel sciintelor succesiunil. Panà acuma
s'ag ocupat filosofii numai do logica sciintelor coexistentei; logica color
ale succesiunii isl astépta Inca pe Baconul ei.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB DOMNIA LUI CARAGEA
DE

V. A. UREMIA
Membru al Academiel Romano.

$edinfa de la 4 Aprilie 1807.

Domnilor colegt
Am adus Academiel numercise documente inedite cu referintä la
biserica, la scOld si la administratiune si justitie sub domnia Jul I. G.
Caragea VV. (1812-1818). Vin astadl a ve' comunich o alta serie de
documente inedite asupra mésurilor de edilitate publica, cornerciti si
Industrie de la aceeasl data.
Sub donmia Jul Caragea Vornicia Obstirilor continua a se ocupa de
interesele ordsenesci, ca si in trecut. La 7 Ianuarie 1813 Domnitorul nu-
mesce pe Biv Vel Vist. Joan Moscu nazir al Cassel podurilor, iar la 28
Iunie 1813 Medelnicerul Manole si Nicolae Trasnea sunt rinduitl epis-
tap al aceleasl casse. (1)
Cele mai importante atributiuni ale Vorniciel Obstirilor sunt cele cu-
noscute deja din lucrarile nóstre anteriOre si anume :
a) Grija podurilor, adeca a pavelelor si a podurilor de pe ape ;
b) A scOlelor, care nu tardiil rOmane ca o cancelarie osebita sub
eforl speciall, precum deja am aratat la memoriul scOlelor si al cultu-
rei publice ;

(1) Vecli anexele I, II, III de la uest memoriii.

www.digibuc.ro
476 V. A. URECHIA

c) Ape le, adecd cimelele din Bucuresci §i din unele ora§e judetene ;
d) Narturile;
e) Tutelele, cand nu sunt infiintate in mod special pentru anume
clironomii §i intru cat nu re'man ca atribut al Epitropiel Evghenitilor;
f) Grija de Cutia milelor.
Sà studidm pe rind actele Epitropiel Obstirilor din tote aceste ra-
mum, afard de §cOle, de care deja ne-am ocupat.
Vornicia Obeirilor. Ddm in anexele IVXVII o serie de acte, din
earl se pito vedé, ca marea preocupatiune a guvernului a fost de a
crea veniturl §i de a sporl pe cele deja cunoscute, pentru ca sh se pOtä
urmdri indeplinirea serviciilor incredintate Vorniciel Obstirilor. Docu-
mentul (1) ne aratd de unde se scoteà venitul podurilor, adecd acel des-
tinat pentru pavarea stradelor din Bucuresci, la 1813 Februarie. Acest
venit era din taxe impuse marfil care se aducea in Bucuresci, fie de
import sail din terd. Se impuneail .taxe §i la e§irea din Bucuresci, po
vin i pe rachiil de negot in térd sail peste hotar.
Acest venit e cunoscut sub nume de poddrit §i se percepea fdrd
()Rehire de la suditi, ca §i de la päminteni. .
Erail scutite de taxa de intrare in ora carele aduand zaherele,
sOuri, cherestele, lemne de foc, cdrbuni, legume §i alte asemenea ob-
iecte de indestulare publicd.
Nu tardia dupd promulgarea acestor taxe, mai multi negutdtori su-
diti austriaci i rusesci se impotrivird de a pldti poddritul. La 28 Iunie
1813, Domnitorul, intrebat ce e de fdcut cu suditil re'spunde ca: «de
va fi cArdu§ul sudet §i stdpanul marfel raià, sa plAtéscd cdrdu§ul acel
Me 2 taleri, ce erail rinduiti din vechime §i stdpanul marfel numal
adaosul de talerl 8; iar fiind carduvil raia i stdpanul marfel sudit,
sd se urmeze impotrivd ; iar cand amindol vor fi suditi, atunci nu
are a li se cere §i a pläti mai mult deck acel cate taleri 2 ce erail
canonisitl de mai inainte». (2)
Pe langd acest, irat de la a§a diand accisele ora§ului, in profitul
Cassel podurilor, se urma a se percepe ate 2 par. la led de la vin45.-
rile silnice de nemi§cdtOre. Caragea adaoge §i ate o para la lett de
la vindärile cu rizapazar, ad. prin bunc Invoial. Acest venit era
destinat a intra in Cassa milelor. (3)

(1) Vecti anexa No. IV.


(2) Vecli anexa V.
(3) Dumné-vOstre ispravnicilor ot sud... sdndtate. Ye facem in scire Ca
prin hotarirea Domniel Mele, ce s'ail dat cu intdrire la anaforaua.

www.digibuc.ro
nILITATEA S013 CARAGEA 477

Asernenea continua a se percepe ate 5 talerl la pimp. de 500 din to-


talul pret cu care se arena.' dijmaritul si vinariciul pe anul 1813. Acesta
dare a dijmaritului era arendata cu 42 pungi, adecd pe 21.000 taleri.
De la cumpkatorul därii oeritului Inca se percepea ate 5 taleri de
pungà din totalul pret al arendäril.
Egalmente cumpsoratorii arendei Ocnelor erail obligati a da Vorni-
ciel Obstirilor cate 5 taleri de fie-ce punga din pretul arendei. (1)
Havaetul caftanelor boerilor intrati in functiuni se mentine §1 sub
Caragea. Tot pentru Cutia milosteniilor era destinat §i acest havaet. (2)

dumné-lor orinduitilor boeri, Inca de la trecuta lunä a lui Fevruarie 16,


s'ati fdcut irat noü la Cutia milosteniel ate o para la led a da cel: co
curnp'era acareturi nemiscdtóre far' de mezat, cu riza-pazar prin zapise,
care acest irat, de cand s'ag orinduit pang'. acum, Ne-at aratat dumné-lui
Vistierul Joan Moscu, epistat Epitropiel Obstirilor, prin anafora, ca. de
nicaeri nu s'au strins nimic, nefiind urmatori eel ce vind i cumpèrd
a se arath cu zapisul la Epitropie ; de aceea v porunciin ca sd o pu-
blicuip acésta in tot judetul, spre a fi sciuta tuturor, cd ori-cine de
acurn inainte vor face acest fel de vindari i cumpe'raturi sa alba. ne-
tagaduita datorie a veni la ispraivnicat sh se arate -cu zapisul i sal
dea cumpérdtorul Cate o para la led iratul ce orinduit al Cutiei
milosteniel, insemnandu-se in dosul zapisului c. s'au primit avaetul ;
cu care acest irat sa se insarcineze condicarul judqulul, unde este
obicinuit eel cu zapisele de vindarl a veni sa se adevereze i sà se
trécd si in condica, si pe tOta luna s. trimità condicarul la 'Epitropia
Obstirilor cu insciintarea dumné-vóstre catastih de numele vindatoru-
lui si al cumpèrätorului i ce acaret este si drept cata suma este yin-
darea? cum si banii ce se vor stringe, dand insa tuturor sa inteloga,
cà ori-care din vindätori va täinui vindarea si in urma se va dovedi,
acela se va indatori a plati avaetul indait, iar la pricinile de proti-
misis are sa se urmeze hotarirea Domniei Melo, ce prin publicatie
s'ail dat in WO téra; si ea' atI primit porunca si ati pus-o in fapta sa
avem Domnia Mea in scire.-1813 Tunis 28.
Iar la cinci judete ot presto Olt s'ail scris, ca condicaril sa. trimita
catagrafia pe fies-care luna, cu insciintarea dumné-lor ispravnicilor, la
dumné-lui Caimacamul Craiovei, ca dumné-lui Caimacamu sá le trimita
la Epitropia Obstirilor.
(Cod. LXXIV, fild 59.)
(1) Vecil anexa VII

(2) Pitac cdtre duntné-lor ve1iii boeri, pentru intocinirea eaftanelor.


Cinstitilor §i credinciosi dumné-vOstre boerilor velil ai Divanului
Domniei Mele, fiind-ca intro alte iraturi ale Cutiei milogteniei, care prin

www.digibuc.ro
478 v. A. trttEctui

In 1813 se constata insuficienta veniturilor Vorniciei obstirior din


urmatorul act :
Preaosfiintia ta Parinte Mitropolit, iubitori de Dumnedeg. Pdrintilor
Episcopi i dumn6-ta Vel Bane Constantine Filipescule i dumn6-ta Vel
Vornice de 'Vera-de-sus Radu Golescule, fiind-ca dupa perierghia ce
am facut Domnia Mea asupra iraturilor de catesi patru cutii, insä a
milosteniilor, a orfanotrofieT, a scOlelor i a cismelelor, vedem ca nu
sunt destoinice de a intimpina cheltuelile Mr, de aceea poruncim Ca,
adunandu-vé la un loc, sa paratirisiti cu luare aminte iraturile mai
sus numitelor cutil, chibzuind ce adaos s'ar putO face la aceste ira-
turi? precum i nadajduim cä se va puté OA (far' de a se supgra
insa vre-un venit al domnescei N6stre Visterii) i sa aratati Domniei
Mele prin anafora cu zapcig vataf de Divan.-1813 Ianuarie 11.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXIV, lila 10 v)
Pentru imbundtatirea venitului cassei Vorniciei Obstirilor se mentine
sub Caragea taxa de la cununii, si anume cate 20 taleri de la Res-care.
cununie de boer mare, 10 taleri de la cununia de boer de al 2-lea,
5 taleri de la al treilea Tirana si de la negutatori i cate 1 taler de
la cununia de Oran din oras. (1)
In 1814, in vederea deficitului casselor Vorniciei Obstirilor se mai
adaog veniturile cu noire havaeturi.
Intre acestea num'eram:
a) Cate 10 taleri de fie-care polcovnic de judet (de la 17 judete) si
cate 5 taleri de tot capitanul de la capitanil de frunte, iar de la ca-
pitanil de capitanii de mana a doua cate 2 taleri si 60 bani.
Acest venit se percepe prin Marele Spätar. (2)
Tot prin Marele Spätar se percepe si taxa de 3 taleri venit nog
asezat in 1814 de la fie-ce vatajie de tigani ddinnesci.
chrisOve domnesci se aria intocmite, este intoemit §i de la cei ce imbrac
domnescile nOstre caftane cu cinuri de boeri, dupd starea boerilor, de
la cel dintaig lianä la cel mai mic, dar véclêndu-se ca in acésta intoc-
mire nu se osebesce ceI ce se orilliduesc intr'acele cinuri de boerii
halea, earn' aü i venituri, de cei ce imbraca caftane de boerii paia-
licuri, de aceea poruncim dumné-vOstre ea, adunandu-vé la un loc, sà
faceti chibzuire pentru acésta si sä aratati Domniei Mele mijlocul In-
dreptärii in ce chip yeti gäsi cu cale, ea teorisindu-se de catre Dom-
nia Mea, sä dam nizarnul indreptarii. Tolco pisah gpd.-1814 Julie 29.
(Cod. LXXIV, fila 137)
(1) Vecli anexa No. IX.
(2) Vecti anexa X.

www.digibuc.ro
EMLITATEA SCR CARAGEA 479

b) De la chirotonil din tus-patru eparchii cate 5 taleri de preot §i 2


taleri 60 bani de diacon.
AcOsta dare se percepe prin Episcopi. (1)
e) De la peile de iepure ce se exporta, cate 6 bani de fie-care.
d) Asemenea eke 45 de bani de la fie-care §oc de sticla importata.
AcOstà dare era mai inainte numal de un taler de carul cu sticle im
portate. Se vede ca adaogirea din 1814 are in vedere §i protegerea
fabricatiunii sticlei in tOrd.
e) De la tOta ocaua de ail exportata se decide a se percepe ate 9
bani. Asemenea cate 6 bani de la tot cotul de postav de tOra ex-
portat. (2)
1) De la tOte cartile ce se &Al de la Visterie negutatorilor parnin-
teni, ate un taler de carte.
g) De la toff. negutatorii päminteni capanlii, irat nou, infiintat in
1813. (3) Mai apoi capanliii platiail in total 600 talent
/2) De la egumenii ce se rinduesc la manastirile tOni, i anume :
cate 40 taleri de tot egumenul rinduit la manastire mare §i cate 20
de la cel de mandstire mica.
i) Toti judecatoril departamenturilor din Bucuresci av8nd lOfd de
la 50 taleri in sus pe lunà all sa dea la Vornicia Ob§tirilor cate 20
taleri pe an, iar cei cu 16fal mai mica cleat 50 taleri pe lung numai
cate 10 taleri. Judecdtorii judetelor celor 17, al' Spatariei §i ai Agiei,
iarái numai eke 10 taleri au de a platiL pe an. (4)
D. In 1814 August, dupai anaforaua Divanului, Caragea hotarOsce ca,
de Ore-ce acum se fac dou6 feluri de boeri, halea §i paia, adeca unii
cu functiuni §i cei-lalti numal ad honorem, ace§ti din urma sa nu
platésca caftanul decal pe jumatate. (5)
Cu mare anevointä se fac incassarile diverselor venituri. Pentru a
se putO stringe venitul fOrte important din vinclarile de imobile, Ma-
rele Vornic al Ob§tirilor, la 19 Ianuarie 1814, propune Domnitorului nu-
mirea prin judete a cate un boer, en care sa se urmarOscà de apr6pe
perceperea taxelor, ceea ce Domnitorul aproba in 22 Ianuarie 1814. (6)
Ace0 boeri vor primI ca lOfà cleciuOla de la sumele incassate.
In aceea0 MIA §i an Marele Vornic al ObOirilor propune Domni-
(1) Vecli anexa XI.
(2) Vecli anexa XII.
(3) VeclI anexa XIII.
(4) Vec1I anexa XIV.
(5) Vecli anexa XV.
(6) Vecll anexa XVI.

www.digibuc.ro
480 v. A. Mani
torului mijlocul prin care se 'pot percepe mai cu inlesnire i diversele
cele-lalte taxe i iraturi.
Inca din 28 Decembrie 1813 se ieail dispositiunile acestea. (1)
Cu tOte mkurile luate pentru perceperea la timp a taxelor, 'tot nu
isbutesce Vornicia Obstirilor a fi in fonduri. Visteria este indatorita
sä dea si ea cdte 500 taleri pe fie-ce lima. (2)
Tin condeifi important infra' de la Vornicie de la vitele de pripasuri. (3)
Inca de sub Muscall acest irat s'a dat la Vornicia Obstirilor. Pentru
anul 1813 venitul acesta a fost arendat cu taleri 28.500.
Se cdp6ta Ore-care venit si de la scosul butilor din pivnite si des-
carcatul lor pe la pivnite 0 i magasii. (4)
Profita Vornicia Obstirilor si de venitul podului de la Calugareni
de la FalastOca. (5)
Asemenea se adaog veniturile acestei institutiuni cu deciuela mi-
lelor manästiresci (6) si mai ales din perceperea a eke o para la leti
din tOte lefile platite de la Cassa Rasurilor.
In fine uii venit important este i acela ce resulta din deciuéla de
la caramidi, olane, nisip, intrate in oras, materiale earl aveali deose-
bità cAutare pentru constructiunile de case, ce se faceafl destul de nu-
mer6se in urma cutremurului si a incendiului mare din primil ani ai
secolului si a numerOselor arderi partiale ce mereil se intimplaii, din
causa constructdunilor de lemn din oras. (7)
Sä ne ocupam acum separatim de diversele sectiuni ale Vorniciei
Obstirilor, afara de scOle, de earl am vorbit deja.

(1) Vedl anexa XVII. Anexele urmatOre XVIII, XIX sunt de aceeasl
natura, adecd probOza dificultatile ce se intimpinail la adunarea veni-
turilor Vorniciel Obstirilor. Anexa XX aduce aprobarea Domnitorului
de a se da in fie-care judet ate dol slujitori pe s'eptemand, earl sa
fie insarcinati cu stringerea veniturilor Vorniciel. Anexa XXI aratà
neputinta de a se percepe taxele impuse polcovnicilor §i capitanilor
din judete si in fine anexa XXII este un pitac domnese din 11 De-
cembrie 1815, oprind abusiva percepere de accise de la carele cu 'nada
intrand in oras, si mai cu sema opresce perceperea de taxe de la ca-
rele cu provisiuni pentru indestularea publica.
(2) Vesli anexa XXIII.
(3) Veli anexa XXIV.
(4) VeclI anexa XXVIII.
(5) Vecli anexa XXX.
(6) Vedl anexele XXVI XXVII.
(7) VeclI anexa XXIX.

www.digibuc.ro
tnILITATEA SIM CitilAGtA 481

Cassa Podurilor.
In Iunie 1813 Domnitorul Caragea da un nog chrisov pentru Cassa
podurilor. Prin acest act Domnitorul amintesce, Ca serviciul podurilor
este dat pe séma a doi Omeni al41, din car! unul tine cassa 0 este
incarcat cu tOte veniturile i cu dosolipsia, iar cel-lalt cu ingrijirea,
facerea, dregerea §i curatitul podurilor. Domnitorul intdresce din nog
veniturile Cutiei podurilor i scutirea de angarii a dna sate de po-
dinar!, cutia Hind tinutd a plat-1 numai dajdia lor, fie-care podinar
fiind obligat sà aduca pefie-ce an cate 100 de podine bune §i 30 de ur0.
Pe langa podari chrisovul orinduesce t i un mester dulgher, cu 80 alti
dulgheri, Carl sunt poslu§nici pe la boeri, or! iamaci, sag din birnici, earl
vor H ap6rati de dajdie §i de angaril, cum 0 de taxa &AArä brOsla dul-
gherilor. Se fac diverse avantaje acestor dulgheri prin chrisovul ce ana-
lisam, pentru Ca ei sunt trebuincio0 la facerea din nog a pavelelor
din cele patru strade principale ale Bucurescilor, dupa sistemul de
pavare usitat in Iasi. Acest sistem consta in aceea ca grindile se pu-
neat.' de-alungul, iar nu de-acurmezi§ul stradei. La asemenea pavare
nu erail de ajuns podinaiii vechi, ci trebuiati dulgheri. (1) Dam in ac-
tele de la anexe lista dulgherilor rinduiti la 28 Iunie 1813.
In fOrte prOsta stare ajunsesera pavelele oraplui chiar §i in cele
patru principale cai de comunicatiune. Acésta o constata i insu§i
Domnitorul prin urmdtorul pitac domnesc :
Cinstitilor i credinci4 boerilor al Domniel Mele, dumnO-tale Vel
Bane Constantine Fiipescule §i dumné-tale Vel Dvornice Radule Go-
lescule, fiind-ca podurile cele marl ale politiei ati ajuns la o stare fOrte
prOstd, precum i in0-ve" dumné-vOstre este vgdut, iar mai virtos Po-
dul Mogo§Oei, carele este cel mai trebuincios ; de aceea cu deadinsul
poruncim dumné-vOstre ca, impreuna cu dumné-lui Vel Vistier Ioan
Moscu, nazirul Cassel podurilor, sa chibzuiti ori-ce mijloc yeti socotl a
fi destoinic §i inlesnitor de a se face negre0t estimp Podul Mogo§Oei
§i far' de zabava sa aratati Domniei Mele prin anafora. Tolco pisah
gpd.-1813 Maig 7.
(Pecetea gdp.) (2)
In interesul imbunatatirii pavelelor sunt date aceste acte:
Dumné-ta Vel Vistiere, sa se faca poruncile Domniei Mele catre
dumne-lor ispravnicii din sud Ilfov 0 din sud Vlapa, spre a pail in-
(1) VedI anexa XXV.
(2) Cod. LXXIV, fila 45 v.
Ana lele A. 1?. Tom. XXI. Memoriile Sect. Istoriee. 31

www.digibuc.ro
482 V. A. VRECMI

tocmirea chrisovului Domniel Melo, si impotriva sä nu se facd sup&


rare podarilor, ca unil ce in adever sunt trebuincio§i pentru lucrul
podurilor politiel.-1815 Mart. 18.
(Pecetea gpd.) (1)
Vel Logofet.
Cu plecat a. anafora arat Mariei Tale cd Cassa podurilor este intoc-
mita de are polcovnic de pod cu podari orinduiti pentru trebuinta
podurilor marl, §i. orinduiala este ca sä fie 150 de podari, bez ate
cinci locuri la trel capitani la fies-care §i ate un Mc la trei cOusi. la
fies-care, earl numal pentru aceste locuri slujesc, neavend plata, Did
len., nici nimic, si din trecuta naprasnica bóla ciumel ce ail fost aü
remas numal lude 80 de podari in sud Ilfov si in sud Vlasca. Dupa
trebuinta si dupa lipsa podarilor acum la asezdmintul Bucurescilor
ce s'au facut, s'ail mai adhogat inch 100 de podari, insa holtel si Omeni
cu meste§ug, bacani, croitori, gradinari, eel mai multi cari nu soil ce
va sa dica lucrul poda."riei, si cum al audit de podarie, unii a i fu-
git, rémaind greutatea lucrului tot la podaril cel vechi, earl dui-A po-
runcile prea cinstitel Visteril, ce s'ail dat pentru cel ce sunt pe afara, a
se da la bir, cu acest cuvint se superä ic podaril la bir, ci fiind-cd el
nu sunt ea alte bresle, aflandu-se cu deosebire, ca unii ce slujese si
diva i nOptea in tréba podurilor, se cuvine ea podaril sa fie ne-
strämutati din orinduiala br §i aperati de tOte cererile si podvedile;
acum dupa trebuinta ce este, polcovnicul de pod de o parte il superd
si-i aduce la rind la lucrul podurilor i pe de altà parte zapciii pe
afara II supera de bath de bir §i la podvedi, §i mare cheder si smin-
tela se O. la tot lucrul podului, caci cu superarea acestor podari vechl,
ce soil din mica Mr copilarie meste§ugul poddriel, neviind la lucru,
mai alaltaeri, dupt trebuinta, al fost silita Cassa podurilor de ail pus
dulgheri cu plata de bath de al lucrat podini si al astupat gaurile
dupa Podul MogosOel. Luminate DOmne, acestä treba a podurilor este cea
mai mare tréba si obstésca trebuinta; când nu va fi podari din destul
ci cu me§tesug, nici odiniOra nu se pcite pazi. nizamul podurilor cu
orinduiala bund; care pentru acesta mai in trecutele ile si toti durn-
ne-Mr velitil boeri al facut aratare prin anafora la schepsisul podului
Tirgului-de-afara, die c i pentru podari a fi nestramutati din orinduiala
Mr §i aperati de podvedi si angaril, intocmal dupa cuprinderea lumi-
natului chrisov al Inaltimil Tale, §i pentru acésta c i dumne-lui Biv vel
Vornicul Iordache Slatinenu prin anafora al facut aratare trebuinta
podarilor ce are Cassa podurilor, de aceea me rog Mariei Tale sa se
socotescä de catre inalta intelepciune Inaltimil Tale acestkl trebuinta
c-ata este de mare si sa se reverse milostivirea Mariei Tale, cu a se
da luminata poruncä ca si podaril din sud Ilfov si din sud Vlasca,
dupa lunainat chrisovul Inaltimil Tale, sà fie nestramutati din orin
duiala Mr §i aperati de podvedi, precum al fost si pana acum, ca unil
ce sunt podari vechl i sciui mestesugul poderiel, ccI când vor re
(1) Cod. LXXXIV, p. 30.

www.digibuc.ro
EDILAATEA Strt CARAGEA 483

lan e. acesti podari la bir, atunci nici un lucru sail meremet nu se


pOte a se mai face la poduri ; apoi cum va fi buna milostivire a Ina-
timii Tale.-1815 Martie 18.
Nicolae Trasnea de la Cassa podurilor.
La 2 Julie 1813 Domnitorul scrie din not' 1u Ioan MCBC11, nazirul
Cassel' podurilor, despre prósta stare a Podului MogosOei si-i cere ca,
cu un cés inainte, sa faca cuviinciOsa silinta a innoirii Podului Mogo-
sOei, ca cu acest mijloc sä se inlesitesch i dregerea celor-lalte po-
duri. (1)
Cele doue poduri earl mai urgent se reclama a fi reinnoite aunt :
Podul Mogosoei si Podul Tirgului-de-afarä.
Cu Wtà sporirea de taxe in favOrea Cassel podurilor, nu se ajung
bani pentru facerea din not' a acestor poduri. Divanul domnesc, prin
anaforaua de la 11 Julie 1814, arata Domnitorului, ca pentru singur Po-
dul MogosOei trebuesc 109.700 de taleri §i. cä veniturile Cassel' podu-
rilor sunt numai de 96.500 taleri, cu tote ca s'a mai impus o dare
ad-hoc pe scutelnici si poslusnici. Deficitul de 13.200 taleri, Domnitorul
incuviintéza sa fie acoperit prin un imprumut al Cassel podurilor. (2)
(1) Vecli anexa XXVI.
(2) Anexa XXVII. Iacd acte relative la acéstfi pavare:
Dupa aratarea ce Ne fac printeacésta anafora dumné-lor velii boeri,
dam Domnia Mea voe de a se vinde iraturile Cassel podurilor pe alti
fret an viitoH, i poruncim dumné-tale, epistatule al acestei case, sä
mergi la fata loculuf, unde fata cu vecinil razasi i cu vinclatorul si cu
cumpératorul, sail cu vechil din parte-le, sa faceti urmare intocmai
precum mai jos se arata, pentru care orinduim si mumbasir pe sluga
Domniei Mele . . . . portarel. 1815 Iulie 16.
(Pecetea gpd.) Vel Logoret.
(Cod. ['XXXII; fila 497)
Prea Indltate'Domne,
Dupd luminata. porunca Maria' Tale, ce mi se da la anaforaua Sér-
darului Nicolae Trdsnea, epistatul Cassel podurilor, am véclut aratarea
ce face, cum cé, dupd luminata porunca Mariei Tale, dându-si socotéla
inaintea nóstra pentru cheltuelile ce ail curs in anul trecut la facerea
Podului MogosOei si la alte trebuincióse lucruri, aü rémas cassa datOre
taleri 56.494, precum se arata in anaforaua nóstra ce am facut Mariei
Tale la 6 ale trecutului Fevruar, iar cu plata mai mare-basei ce-I po-
runcit de Maria Ta, sa-i platesca de podinà po taleri 3 dupd contract,
s'ail facut datoria 63.316 taleri, bez dobanda lor i cheltuiala ce ail curs
de la Ianuar Intâiü, i cum ca acum, când s'ail inceput lucrul Podului
MogosOei spre savirsire, i Wad poruncit de cétre Maria Ta ea sä se

www.digibuc.ro
484 V. A. URECIIII

In anul urmátor, luna Martie, pentru facerea podului Tirgului-de-


afard se recurge la o dare extraordinara, ce se impune tuturor ord-
§enilor: «call ail case §i pràvlii, sail tin odal pe la mandstirl §i ha-
nuri, adeca: némuri, mazili, postelnicel, cumpanisti, rupta§1, straini, preoti,
diaconi, scutelnici, poslusnici, slujitori, i sudil, toti de obste (afard de
boeri ?) sà dea ajutor la facerea acestui pod de la talerl 5 panä la
taleri 3, dupd starea fies-caruiab. Asemenea se percep 8.000 de taleri
de la negutitorii din Curtea veche, «Ca O. se Lod din noii podul de
acolo de la pOrta din sus pada' la pOrta din jos, cu santub. (1)
Ciudatd este procedarea boerilor de a aruncd, Inca in 1814, o altd
dare asupra tuturor negutdtorilor, cu care sa se ajute Cassa podurilor
la prefacerea Podului Mogos6ei si al Tirgului-de-afara. Divanul pro-
pune lui Caragea, fiind-ca nu se ajung banl pentru aceste lucrari, cu
t6te c. s'a pus darea ad-hoc si pe scutelnici §i pe poslusnici, ca sd
fie obligati negutatoril din Bucuresci a cump6rd si platl 5.000 de po-
dine, cari prisosesc din cele Mate pentru repararea celor dou6 strade.
Boeril die câ negutatorii sd plat6sca eke 6 taleri de podina, care pe
Vornicie o costa numai 2 taleri, a§d ea' sä rémand un cd§tig de 4 ta-
leri la podind. Scusa unel asemenea ciudate afaceri o dali boerii, di-

imprumute cassa si cu alti bani cu dobandä, spre a se ispravi podul


negre§it, dar n'aU statut mijloc a gag ban): imprumut, deal dice ca
de se va gas1 cu cale de catre Inältimea Ta, sa se vinda tOte iraturile
cassei pe ali trel aril viitori cu toti banii pe sin, spre a se mai u§urd
cassa de datoril, sä nu se mai insärcineze cu dobânda.
Deci, fiind-ca prin mai sus numita anafora, ce am fdcut Mariei Tale
la 6 ale trecutului Fevruar, este chibzuire facuta de talerl 107.744 a
se implinl de la eel ce-I aratam printeaceeasi anafora, din care sea-
dêndu-se taleri 31.192 ventru facerea podului Tirgului-de-afard, ce era
sa se Led est-timp, i taleri 56.494 datoria cassei dupd socotéla ce si-an
dat epistatul a cheltuelei Podului MogosOei §i allele, mai prisosesc taleri
20.058, cari banl dicem intr'acea anafora sd fie pentru emeclicul po-
darilor i alte intimpldtOre cheltuell de peste an §i lefile celor ce shi-
jesc cassel, iar ceea ce va prisosi sà stea in pdstrare la epistatul Cassel
podurilor ; de va fi placuta Marie'. Tale acOsta chibzuire a nOstra de
atunci, se va da luminata porunca de a se pune in lucrare, iar nefiind
pläcuta §i se va gasi de catre Maria Ta de a se vinde iraturile podu-
rilor pe alti trei anl viitori, precum cere epistatul, se va da lmninata
poruncd ca O. se vindd, insa vindarea sa se faca la cochil-vechi chiar
inaintea nOstra, iar hotarirea r6mâne la Maria Ta.-1815 Julie 30.
Dumitru Racovità, Const. Balacenu Vel Vornic, Michalache Manu
Vel Vornic.
(1) VecII anexa XXVIII,

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 485

Cend cà acele 5.000 de podine se vor intrebuinth la repararea de


strade 16untrice din oras. (1)
Vom vedé mai la vale cum se transformä acéstà propunere in
una si mai grea pentru negutdtori.
Numai in 1816 aflAm pregatiri mai serióse pentru refacerea Podu-
lui MogosOei si a Tirgului-de-afarä. (2)
0 dificultate destul de mare se nasce din intreruperea comunica-
tiunii pe cele doué strade, earl aa a fi reparate. Pentru inläturarea
acestei dificultäti, Caragea ordond, la 29 Iunie 1816, dregerea drumu-
rilor ce sunt cu apropiere de aceste dou'e poduri, pentru neintreru-
perea comunicatiunii, cum si alte drumuri laterale in comunicatiune
cu podul TIrgu1ui-de-afar i cu al Mogosciel. La reparatiunea i im-
bunAtUtirea unor asemenea drumuri laterale ii astuparea bAltacurilor
dupd ele cu lemne i gunoiü, Domnitorul ordona &à fie intrebuintati
scutelnicii i poslusnicii. (3)
In Maiil 1813 ail inceput a se agita intrebarea repararil Podului
Mogosóei, c a unul ce este mai trebuincios, cAci urdinà mai toti tre-
atorii pre dinsith, i s'a hotdrit csä se facd duph faptura podurilor
din Iasi% La data acésta s'afi presentat Domnitorului devisul de ma-
terialul de lemn ce urmh sä se taie din pädurile mai multor judete. (4)
Dar vécluram call aril trebui pentru realisarea lucrului !
Podul MogosOei refgandu-se cu podine noué, i anume dupà modul
cum erati podurile la Jasi, ca o covatà cu scurgerile la mijloc, este
(1) Vec1.1 anexa XXIX.
(2) Socotéla podinilor.
Podul Mogofdei
1.400 este podul.
9 podini intrà intr'un stinjin.
14.000 atata cherestea trebuesce pentru acest pod.
Podul 2irgul?ii-de-atard.
837 este podul.
9 podini intrá intr'un stinjen.
8.543 t 7'533
1.000 ursi trebuese.
8.533 atata cherestea trebuesce la aceste poduri.
22.533
(3) Ves1.1 anexa XXX.
(4) Vecli anexa XXXI.

www.digibuc.ro
486 V. A. UREMIA

considerabil inaltat pe margini, ash ca pe alocurea era pericol sa nu


se r6stOrne träsurile peste marginile podului. Caragea-Vodh, in 6 Iunie,
semnaland acéstä imprejurare Vorn. Iordache Slatinénu, nazirul Cassel
podurilor, IT ordona «ca din podinele cele nou, earl sunt próste si nu
inträ la pod, sa-1 faca parmaclicuri si pe de o parte si pe de alta a
acelui pod, numai pe la acele locuri unde nu vor 11 case pe langd
pod, ci vor fi maidanurl deschise, ca sa nu se primejduésca butcile si
caretele ce tree».
Pentru scurgerea apei erail facute un numèr considerabil de puturi.
In acelasi pitac Caragea ordond i oprirea de aruncAri de gunOie
pe pod, sag deposite de lemne, cherestele.
Ace Iasi pitac arata i grOsnica stare in care, la 6 Iunie 1814, era
podul Tirgului-de-afarg. Insusi Voda l'a vticlut, trecênd pe la acel
pod, fOrte stricat la cate-va locuri, Inca si boi de al locuitorilor caclutf
printre podine si piciórele lor frante. (1)
Dintre boeril earl aü lucrat la prefacerea pavelei Podului Mogo-
sOel, sail cel putin earl ag pregatit lucr'arile necesare, putem cita
pentru anul 1815 pe Iordache Slatinénu. Acesta este numit, cand Vornic
al Obstirilor, cand Efor al podurilor politiei. Titlul acesta de altmin-
trelea este indiferent.
Acest boer gasi un mijloc minunat de a castigh ceva bani cu mai
usurinta. Cand Caragea aproba, precum mai sus aratam, ca negutbitorii
din Bucuresci sa fie obligati a cumpèra cele 5.000 de podine, pldtind
Cassel podurilor un beneficig de 4 taleri de fie-care podia, SlatinOnu
oferl un leg mai mult de podin6, in aparentà pentru a scutl pe ne-
gutitori de asemenea havalea, dar in realitate pentru de a vind.e mai
apoi acelorasi negutgtori podinele cu pret mult mai mare. Negutatorii
n'avura in cotro cand Vornicia obstirilor, adeca tot SI:kin-611u, IT obliga
sà repare pe contul lor stradele din oras. De uncle podine, de nu de
la boerul SlAtinénu !
In anexele ce se raporta la edilitate, lectorele pOte urmäri diverse
reparäri de strade, precum podul Calicilor, podul de la Hanul Zlatari
la Curtea domnéscà cea arsa, podul din coltul zidului hanului Golescu
pang la Crucea-de-pétra din zidul caselor BrancovOnu, adecd in josul
délului Mitropoliei, podul $erban Voda, astuparea de baltacuri (2),
(1) Yell anexa sub XXXII dupà Cod. LXXIV file, 125 v.
(2) Pitac care dumné-lui Vel Vornic al politiei pentru
ca th indatoréscd pe mahalagii acelei pin% ca sd se astupe o
grOpci de la capetul Podulut MogoOei,
Poruncim Domnia Mea dumnO-tale.Vel Vornice al politiei, ca inciatä

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 487

scurgerea apelor care se ingramadesc de la Her6stril la ci§méua lul


Mavrogheni, de cwinéza mari norOie etc. (1)
Inca in August 1813 Domnitorul ordonase lui Moscu sa insarcineze
pe Nicolae Trasnea sä inspecteze tote stradele din mahalale, ale cdror
poduri erail intretinute de proprietaril din acele strade, i sä se oblige
aceia de a le reparà pe contul Mr. (2)
Iu anexele XXXIV LIII se pot vedé i acte aratand abusuri sa-
virOte de impiegatii earl primiai podinele de la podinari. Se vede cá
ce vei primi acest domnescul Nostru pitac, far' de alta zabavd, sä
orinduiti a se astuph de catre mahalagiii partii locului o grcipa, care
s'au facut la capul Podului Mogo§oei, tocmai acolo uncle se sfir§esce
podul §i se incepe campul; zabava insh s'a nu se Led catu§i de putin
Tolco pisah gpd.-1813 Iulie 8.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofifit.
(Cod. LXXIV, fila 66.)

(1) Cinstit i credincios boerule al Domniel Mele, dumn&ta Vel Vornice


al Ob§tirilor, fiind-ca in capul Podului Mogo§Oel este loc jos, uncle se
stringe apà dupd muchia despre HerOstrOil §i se face un norofil fOrte
mare, care zaticnesce §i d cheder trecétorilor, poruncim:dumi-tale ca,
luand impreund atat pe inginerul, cat i pe suiulgii, sä mergeti la fata
locului, spre a face chibzuire prin ce parte de loc s'ar,TputO scurge mai
cu inlesnire ? cu ce mijloc i cata cheltuiala trebuesce ? i s arati
Domniei Mele prin anafora, ca sa dam apol cuviinciOsa poruncd._Tolco
pisah gpd.-1815 Martie 22.
Vel Logofk.
(Pecetea gpd.)
(Cod LXXIV, fila .189 v.)
DumnO-ta Vel Aga, fiind-ca. podurile de prin tirg (earl sunt datori
ca sa le facà cei ce aü pravalii §i case aldturea cu ele) aü ajuns in
prOstà stare, sfaramandu-se cu totul, in cat aü ajuns a rëmânO ne-
umblate, de aceea poruncim Domnia Mea sa indatorezi cu strapicie
pe tog aceia, ca far de alta zabava sa faca Vote acele podurl de prin
tirg, i pand in cjece cjile sa aduci Domniei Mele rOspuns cä ail qi in-
-ceput a le face, far' de a le priml nicl un cuvint de pricinuire. Tolco
pisah gpd.-1813 Dechemvre 13.
(Cod. LXXIV, fila 93.)
(2) DumnO-ta Biv vel Vist. Thane Moscule, epistatule al Epitropiei Ob-
§tirilor, fiind-cd cele mai multe poduri de prin ulitele tirgului i a ma-
halalelor (bez podurile marl) sunt fOrte stricate i fiind-cd de acum
inainte, cand se apropie érna, urmOza. a incepe §i. ploi, cand nu va fi
podurile these va patirni norodul de ob§te ; de aceea sä orinduesci

www.digibuc.ro
488 V. 'A. IIRECRIA

unii din acesti impiegati nu prea eraii de build credintd in p5stra-


rea acestul material, ba chiar ail vindut din el.
Sunt in aceste anexe i cate-va acte cu referinta la tdierea podi-
nelor i transportul lor, cum si la reclamatiunea unora din t5ranI,
earl ail thiat i transportat podine in contul negutdtorilor din strada
Scortarilor etc., ca n'ail fost indestulati cu plata cuvenità. (1)
Curcifirea stradelor.
In privinta eurdfirri stradelor nu aflam sub Caragea m6suri spe-
ciale nou'e. In timpul cand se lucra. Podul MogosOel din noil, dupa
sisternul Iasilor, Caragea dete urindtorul pitac :
Pita care Vornieul de politie.
Cinstite i credincios boerule al Domniei Melo dumné-ta Vel Dvornice
al politiel, 'And a se face orinduiald de podarii cel trebuinciosl pen-
tru curatitul i maturatul Podului MogosOel, poruncim dumn6-tale sã
orinduesci cati-vasl dintre Omenil politiel, pe tOtä diva, ca s5 curete si
sa mature surcelele ce se fac din lucrarea pod.ulul, precum i surcelele
ce vor fi pe podul ce Wad savirsit, cad stand acele surcele sail alto
gunOie asupra podului i ploand, tin revenéld i umezéld si se putre-
zesce podul. Tolco pisah gpd.-1814 Iunie 7.
(Pecetea gpd.) Vel Logock.
(Cod. LXXIV, fiki 125.)
Deja in 6 Iunie 1814 Caragea ordonase cele urmátOre :
Cinstite i credincios boerule al Domniel" Mele dumnO-ta Vel Agd,
primind acest domnesc al Nostru pitac, poruncim dumné-tale sa publica-
risesci catre totl locuitori praväliasi i ceI4ali, ce ail case pe langa
linia Podului MogosOeI din semptul Agiel, ca nimenea alte murdalicuri
sh nu indrasnéscä a mai arunch pe pod, läturl, orl gunOie, sail asupra po-
dului sa tie cherestele, ori lemne pentru trebuinta easel sale, ci sa-s1
faca inlauntru in curtea sa, iar ori-care se va dovedi si se va gasi
umand impotrivd, pe unul ca acela sa.-1 corp. cu bataie chiar acolo in
dumné-ta pe Vistierul Nicolae Trasnea sa se incungiure prin t6te ulitele
si,uncle va gasi podurile stricate, sá indatoreze negresit pe impreju-
rasil i mahalagil ca far' de zaba-vä sá dréga si sal): meremetiséscd
podul, iar cand vre-o unii. nu se vor supune sa mérgd, sà ardte la
dumnO-lui Vel Aga, ca sä orinduiasca un zapciil cu slujitori a sill pe
unif ca aceia i far' de voie drege podul. Tolco pisah gpd..-1.813
August 5.
(Cod. LXXIV, fila 89.)
(1) Vecti anexele LIV.

www.digibuc.ro
MUTATE& SUB CARAGEA 489

fata locului; pentru care acestA curAtenie a podului, Wag poruncit si


polcovnicului de pod, ca sà aibd ingrijire si, cancl va ved6 pe cine-vasi
urrnAhd impotrivA, sá vie sä-1 ardte la Agie. To lco pisah gpd. 1814
Iunie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet. (1)
Tot in acestà tJi Domnitorul, aproposit de podul Tirgului-de-afarà,
ordonA nazirului podurilor ca, prin polcovnicul de poduri, sä dea de
scire locuitorilor prAvAliasi çi celor ce ail case pe lAngd pod, ca nimeni
de acurn inainte sA nu indräsnéscd a mai arunch pe pod lAturi, saü
gunOie, sag alte murdalicuri, orl cherestele, sag lemne sd tie pe pod....
cAci ori-care so va dovedl urmAnd ImpotrivA, s'ag poruncit lui Vel
SpAtai i lui Vel Aga, ea sd-1 pedepsoscd pe acela chiar acolo in fata
loculut (2)
Se ieati cevà mésuri de curAtire in oras si din ocasiunea tristd a
ciumet Acelea err urmAtorul pitac:
1818 Tulle 18. Pitac la Vel Aga, cum ed pentru naprasnica. MA a
ciumei MAria Sa ail pus si pune tot felul de silinte pentru desrAdA-
cinarea i curtenia el, poruncim ca dumné-lui Vel Aga, mergend prin
tirg, sA pue a se ceti pitacul acesta intru audul tuturor, ea fies-care
negutAtor, sag negutAtoras sA-si fach si din partea lor cuviinciOsa cu-
ratenie i pazA, metahirisindu-si negutAtoria lor Mr' de nici o sfialA,
iar ferescA Dumnecleg mai intetindu-se bOla, vom face deosebit sche-
psis. (3)
Un ciudat mijloc de a se tine curatd strada Mogos6e1 fu oprirea
carelor ineArcate de a circulà pe el tad vara. Acela fu pitacul din 6
Iunie 1814.
Prin acelasi pitac se prohibA sub pedépsd do bAtaie (dar nu se
spune cA si pentru boerime) aruncarea pe Podul Mogos6ei de gunoie
seag alte murdalicuri, ori cherestele, sag lemne sd tie pe pod, ori var,
IacA i acest ordin :

Pitac Nitre dumné-luti Vel Spdtarul ca sc dea poruncd


la dmenii domniel-sale de a nu ldsd sd intro pe Podul MogoW
care cu lemne, cherestele i nici altele nimic, ci prin cele-lalte
poduri i mahalale.
Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele dumnO-ta Vel Spatare,
fiind-cA acurn ulitele din mahalalele ce cad imprejurul Podului Mo-
(1) Cod. LXXIV, fila 126.
(2) Ve4:1 anexa XXXII.
(3) Cod. LXXVI, fila 50. Mai dam In anexe i alte pitace de acest fel, din 1814.
Vecti anexele relative.

www.digibuc.ro
490 EDILITATEA SUB CARAGEA

gosOei sunt drese, poruncim dumné-tale ca capitanului strajel ot ca-


pului Podului Mogosciei sa i se dea strasnicd poruncd ca de acum
inainte pand la viitórea tómnà, cand incepe ploile i norOiele, sa nu
mai lase a intra pe pod care cu lemne, cherestele, finuri, buff. i cu
ori-ce alte poveri, ci sà le abata a intra prin ulitele acelor mahalale
si, osebit de acésta, sà publicarisesci cdtre toti locuitorii prävaliasi i
cei-lalti, ce ail case pe langa linia Podului Mogosoei din semptul Spa-
ca nimenea de acum inainte sd nu indrasnésch a mai arunca
pe pod laturi, ori gunoie, sag alte murdalicuri, ori cherestele, sag lemne
sa tie pe pod, on f. var sd faca asupra podului pentru trebuinta easel'
sale, ci sd si-1 faca inlauntru in curtea sa, iar ori-care so va dovedi
si se va gasi urmand impotrivä, pe unul ca acela sd-1 certe cu Male
chiar acolo in fata locului, pentru care acéstá curatenie a podulai s'ag
poruncit i polcovnicului de pod ca sa alba' ingrijire i, cand va veclO
pe cine-vasi urmand impotrivä, sa vie sa-1 arate la Spatarie. Tolco
pisah gpd.-1814 Iunie 6.
(Cod. LX.XIV, fila 26 v.)
In 1814 Caragea revine pentru un moment la sistemul de curatire
a Podului Mogosoei, deja incercat, mai ales sub Muscali: curdtirea
prin care fdcute special pentru acest scop. Deosebirea este ca aceste care
ag a fi ale unor scutelnici, facuti cu pecetluituri domnesci anume pentru
curatirea iseT strade. Divanul propune lul Voda, in 6 Iunie 1814, fa-
cerea acestor 16 scutelnici cu care cu boi, avênd tarnuri i lopeI. Acestia
vor fi leg* adecd alipiti la Cassa podurilor i vor intra la tréba cate
8 pe séptemang, spre a matura i curati podul, i gunoiul ce va eI
sa-1 incarce in care si sa-1 sccita afara din politia Bucurescilor.
Divanul promite ca, dupd ce se vor reinnol podurile i pe alte strade,
ro-mdne sci chibzuim 6i pentru acelea.
Cu acésta. ocasiune Divanul cere reinnoirea opririi aruncarii de gu-
m:SR) pe Podul Mogosciei, a taierii de lemne si a depunerii de mate-
riale de zidarie.
In fine Divanul revine i asupra mijlocului de a se lumina podul
nog al MogosOel prin felinare asezate din 7 in 7 case, pe stilpi inalti
de 11/2 stinjeni. (1)

(1) he'd aceste acte :


Primitd fiindu-Ne anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boeri, o
intarim Domnia Mea i poruncim, atat dumné-tale Vel Vistiere, de a se
face acel 16 scutelnici curätitori aT podului cu urmarea de mai jos
aratatd, cat si dumno-tale Vel Logofete de Téra-de-sus, ca pentru tote
cele-lalte sa se Lea domnescile NOstre pitace intocmai poruncitOre
catre dumné-lui Vel Spatarul i catre dumné-hii Vel Aga 0 catre epis,

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 491

EVreii sunt acusati adesea cd nu sunt Omeni iubitori de curatenie.


Aducem aci, ca note, nisce acte din earl se vede cum o mandstire din
Bucurescl cere ca un crestin, care are casa pe locul mändstiril si laugh'

tatul podurilor, pentru facerea stilpilor, care sa se facá din podinl


vechi, iar nu din cele nou6.-1814 Julie 12.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.
(Cod. "'XXIX, pag. 58)

.Prea Incilfate Ddmne,


Cu prea plecatà anafora ardtdm Máriel Tale ed pentru Podul Mo-
gosdei, ce s'ail facut din non, trebuinta este a pururea sà fie curat si
mdturat, si la acósta ni se pare cd ar trebui acest pod sd aiba. 16 care
cu bol si. cu tarnuri i lopetl, insai opt care sal intre de rind la o s'ep-
temand si. alte 8 care in altd septemand, si fiind buna rivnd a Ind lti-
mii Tale, ce este asupra lucrurilor celor de folos, ne rugdm Mdriei Tale
ca sh te milostivescl si, prin lurninata poruncd, de ad din politia Bucu-
rescilor, sà se orinduiascd a se face acestl 16 scutelnicl cu pecetluituri,
earl sd aibd care cu bol, tdrnuri si lopeti si. sà fie legati la Cassa po-
durilor a intrd. pe WO söpternana cdte opt care a mdturà si a curatl
podul si gunoiul ce va esi sd-1 incarce in care si. sd-1 scdtà afard din
politia Bucurescilor, si acestl scutelnicl sd fie apdrati de ori-ce anga-
rale i podvedl si alto cereri ce va esl, spre a nu se intirnpla vre-o
pricinuire la curatenia podului; apol re"mdne iarasl când se va sävirsi
facerea celor-lalte poduri, sa chibzuim si pentru acelea, si atunci prin
anafora vom arata Indltimil Tale; asemenea mai ardtdm ca pravdliasii
eel' ce locuesc pe Podul Mogosoel si pe de o parte si. pe de alta, dupd
re'ul näravul lor, obicinuese inaintea prAväliilor de aruncd ldturi si
gunoiuri, cum si când an trebuinth de lemne de foe, le descarca pe
pod si acolo le taie, asijderea si. când fac merernet prävaliilor sail la
case, adue de descarch nisip, var, cdramida pe pod si dupd pod isi
fac gatirea materiel si se apucd de luerdri, earl tOte acestea nu putind
putrediciune se pricinuesce podului; de aceea, prin luminatele pitace
sd se dea poruncd cdtre dumné-lui 'Vol Spatarul si. care dumnO-lui
Vel Aga, ca intain prin pristav sa se faca sciuta si cunoseuta la totl
eel ce locuesc pe acel pod a se pdrasi de aceste rele naravuri, en a
se mai cutezà a urind din unele ce mai sus ardtdm, si in urma pe
orl-care va gag en nesupunere si cu urmare impotrivti,pe unii ea aceia
acolo in fata locului sa.-i si. pedepsescd, a fi pilda si altora.-1814 Nile 6.
(Ss.) Nectarie Mitropolit, Radu Golescu Vel Ban, Isac Ralet Vel Vor-
nic, Barbu Vacarescu Vel Vornic,... Vel Itogoret, ... Vel Logordt, .,.
Vel Logofét.

www.digibuc.ro
492 V. A. URECHIA.

ea, sd nu le pad vinde la Evrei, cad ei Ii arunca murdalicul lor in


curtea bisericei. (1)

(1) Cu Ole Ca piritul Teoclosie Noaii dat apelatie, rugandu-se a nu fi


poprit de a-si vinde casele la veri-ce musterig va gasi. pret mai bun,
dar Rind ca dosul acestor case cautá in curtea manaistirii si este ne-
cuvios lucru a se versd murdalicuri de cdtre Ovrei §i a se scurge in
curtea bisericei, osebit de acOsta ffind-ca i cei mai dintaiii stapani ai
easel ce ail fost pe acest loc aü fost popriti prin domnésca hotdrire
a Domniei Sale fratelui Alexandru Vodd Moruz, ce o v'edum si Dom-
nia Mea, de a nu o inchiria la Ovrei, precum i insusi acest Teodosie,
prin zapisul sèii ce ail dat la rnänästire, care s'au vOdut iarasi de
catre Noi, asemenea este poprit a nu le inchiria la Ovrei, cu cat mai
virtos a le vinde la ei, de aceea cererea lui fiind impotriva domnescei
hotariri i chiar a zapisului sOü, hotarim ca nu numal a-di vinde caselo
la Ovrei volnic sa nu fie, ci nici macar sa le inchirieze la el, si de va fi
avênd acum chiriasi Ovrei intr'insele, poruncim dumnO-tale Vel Aga
sa-1 indatorezi de a-I sec:4e din cash', intorcêndu-le analogon chiriei ce
va fi apucat de ail luat de la ei mai mult de acum "Ana la implinirea
sorocului.-1815 Fevruarie 2.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofilt.
(cod. LXX VIII, pag. 331.)

Prea Inalfate Dómne,

Dupd luminata porunca Inaltitnii Tale, co mi s'ad dat la jalba en-


viosului, Calinic, egumen sfintei manastirii Rasvanul, prin care dice
cit Teodosie negutatorul, avênd pravalie i case de-asupra pe pamintul
mandstirii, cu fata la pod, iar cu dosul in curtea naanastirii, i pentru
ca sunt aprOpe de sf. biserica aü fost opriI, atat el cat si altii, i prin
hotariri domnesci i prin zapisele lor, ca sa nu pue chiriasi Ovrel, nici
plimbari sa nu pue acolo uncle aduce supérare, nici gunoid sa nu
arunce, i acum numitul Teodosie, dupd ce aii pus chiriasi Ovrei, umbla
sa vincla i casele statornice la Ovrei, cerênd a se pzl hotarirea
domnésch i zapisul ce are de la numitul Teodosie; fata ffind i numi-
tul Teodosie, arata egumenul mai Intitiü anaforaua velitilor Dvornici
cu lOtul 1799 August 16, intarit de Maria Sa Alexandru Voda Moruz,
cand s'a judecat manastirea cu un Ca lin Vornicelu, cel ce avea casa
intr'acea vreme in locul acei case uncle are Teodosie, i intre altele,
ce avea prigonire pentru imprejmuire, se coprinde i pentru chiria§1,
ca nu este cu cuviinta a se afla acolea aprOpe de sf. biserica Ovrei
in salasluire si se hotarasce ca lin Vornicelul sa scota pe chiriaiI
Ovrei ce-I avea pusi in casa lui i sa nu 0 mai dea la alti Ovrei alta
data, ci sa pue alti chiriasi; vOduiti la mana jaluitorului i un zapis cu
let 1809 Aprilie 22, iscalit de un Banica, oprind a inchiria acésta pravalie
la Ovrei nici odiniOra i plimbatOrea sa §i-o pue In coltul cela-lalt, iar

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUR CARAGEA 493

Nu se mai ridica gunoiele prin care anume tocmite spre acest scop
in timpul regimului rusesc. In 1816 Octobre 4, Domnitorul, recunos-
and, cu pitacul se &Are Aga si catre Spdtar, cere sa se curete gu-
nOiele i noroiul dupg. stradele Mogosbei si a Tirgului-de-afard, cad
in timp de ploi, din causa noroiului, putrezesc podinele si in timpul
verei pricinuesc putOre. Caragea obliga de asta data i pe boerii pro-
prietari de case pe aceste strade sa pue pe chelarii lor sa curete no-
roiul in fie-care Sambata i sa-1 clued afara din oras, ori cu carele ce
yin cu unele altele de la mosii, sag cu carutele ce vor avó prin
curtile d-lor. Iar cei-lalti marginasi al podurior, cei ce au case si
pravalii pe arnindoug partile, curatind si maturand fies-care podul cat
cade in dreptul locului séü, Inii vor fi datori a ridich acel gunoiá
si sa-1 clued iaräsi afard din politie a-I descarca. Domnitorul opresce
tot odatä de a se mai lira de beilic, pentru scóterea din ora§ a gu-
nOelor, care de ale tkanilor carT yin cu lucruri de vindare in oras. (1)
Luminatul stradelor nu face progres. La 6 Julie 1814 se da prirnul
pitac relativ'la iluminatul Bucurescilor:

nu despre mgnastire, cum si nici murdalic sa nu Lea, nici gunoig sg nu


arunce, in dosul cdruia zapis, la let 1811 Julie 19, luand Teodosie acea
-cash', face si Teodosie asemenba legaturd cu manästirea precum ail
fost legat si Bänica, ca sä le pazésca si el intocmai, i dise egumenul
ca Teodosie nu pgzesce nici hotarirea domnésca, nici legatura zapi-
sului sCil, pentru ca ail pus chiriasi Ovrei ; s'ail intrebat Teodosie: ce
r6spunde la acésta? si dise cal are chiriasi Ovrei si.1 va scóte, asijde-
rea i pentru vimjare, Ca casa si prävaliile IT sunt de vindare si ca,
gäsind Ovrei a-i da pret bun, s'ag dus la egumen de aü cerut voie, si
dacd egurnenul n'a vrut sa-i dea acéstd slobodenie, si el s'ail tras de
a le vinde la Ovrel, i eau-Ca musteriil ca sa le vinda la crestin, &del
lui Ii sunt de vindare. Deci in prävaliile si casele ce sunt cu dosurile
lor in curtea manastirii, aprOpe de sf. bisericd, atat acésta a lui Teo-
dosie, cat si altele asemenea ce sunt pe pdmintul sfintei mandstiri, cu
cuviinta este a fl làcuitorii dintr'insele crestini si urmeza ca nici Ovrei,
nici Armeni, nici sa cumpere statornic, nici sa tie In chirie, ca sa nu
aibri dupti vremi sf biserica supérare, pentru care gasesc cu cale sä
fie luminata porunca Inaltimii Tale catre dumné-lui Vel Aga, ca atat
pe Teodosie sa-1 indatoreze a scóte pe Ovreii chiriasi, cat si a1T Ovrei
ce vor mai fi chiriasi acolo asemenea sa urmeze, eland tot-deauna
nizam cu a nu se pune chiriasi Ovrel, nici Armeni, ii ci a cumpCra
statornic decat nurnai crestini, iar hotarirea . . . 1814 Septembre 25,
Gheorghe Filipescu Vel Logofet.
(1) Vedi actul sub No. LV.

www.digibuc.ro
494 v. A. tRECIIIA

44 . DeOse bit de acésta mai aratdm Märiei Tale, c5. pentru podoba acestui
Pod Mogosbel, ni se pare cä bine ar fi, ca din capul podului i panä
la Curtea veche, i pe de o margine i pe de alta, la fies-care 7 case,
&à se facA câte un stilp lung de un stinjin i jumdtate i in capul
stilpului sä aibä ate un felinar i pe totà séra sä se pue si cate o
luminare, care si pentru acésta iards1 s'a se poruncOsc5. dumne"-lui Vel
Spätarului i dumné-lui Vel Agà a ingriji si a pune in lucrare dupa
hotärirea ce se va da de cbAre Inältimea Ta, iar stIlpil s'a se porun-
césd. epistatului Cassel podurilor sd-I facä din podini cu podarl i sà-i
aseze, si cum va fi buna hotärirea MAriel Tale.-1814 Iulie 6.
Al Ungro-Vlachiel Nectarie, Radu Golescu Vel Ban, Isaac Ralet Vel
Dvornic, Barbu Vdcarescu Vel Vornic, Dumitrachellacovitä Vel Vornic,
Vel Vornic,... Vel Logofét,... Vel Logof6t,... Vel Logofét.
In 25 Julie 1814 Caragea ordond lul Aga si SpAtarulul, cu referintà
la curatenia stradelor, i in acelasi pitac adaoge, c'a" cam poruncit Dom-
nia Mea epistatilor podurilor marl al politiel acestia ca s pund la 7
case, de la capul Podului Mogossod fi pan 'd la Curtea Veche,cdte un
stilp lung, in care sci fie felinar, fi acele 7 case sd ingrijéscci pen-
tru acel felinar, ca pe tOtd séra sa" pund cdte o luminare. Porun-
cim Domnia Mea i pentru acésta s ingrijéscA, a se pune in lucrare
si a se päzì felinarele cu lumInhri séra». (1)
(1) Fiind-ca pentru podóba Podului Mogoselei trebuirità este ca din ca-
pul podulul i pand la Curtea Veche, pe de o parte si pe de alta, la fies-
care sOpte case, sà se facci cdte Un stilp lung de un stinjen fi junta-
tate, ci in capul stIlpuluz th aibd cdte un felinar, fi pe tOld séra sd
pue i cdte o luminare, ci cdt pentru felinar i lumindri .s'aii dat
poruncile Domniei Melo &atm dumné-ltil Vel Spdtar i dumné-lui Vel
AO a ingriji, iar pentru stilpi porunchn Domnia Mea epistatilor aT
Cassel podurilor marl din politia Bucurescilor sä puneti podari de a
se face din podinele vechl acel stilpi, iar nu din cele nouS. Tolco pisah
gp.-1814 Iulie 25.
(Cod. LXXIF , fila 134 v.).

Pitac la dumnó-lui" Fel Spdtar, ea sd dea nizarn a nu mai


aruned prdvdlicqa clupd Podul Mogoo.dei, idluri pe pod ci altele, sd
pue §i la fiec-care gpte case un felinar.
Cinstite dumné-ta Vel Spatare, fiind-ca pravaliasil eel ce locuesc pe
Podul Mogosoei i pe o parte si pe alta, dupi rèil näravul lor, obi-
.

cinuesc inaintea pravhliilor de arunca Inuit §i gunoiuri, cum i când


. afl trebuinta de lemne de foc, le descarcA pe pod si le taie, asijderea
§i când fac meremet prãvaliilor sail la case, adecil de descarca nisip,
var, cardmidil pe pod si dupd pod 41 fac gltirea materiel si se
apued de lucru, earl tOte acestea nu putinil putrediciune se pricinuesce

www.digibuc.ro
tIMLITATEA SUE CLEAGgit 495

Cu anevoie se supuneaü pravaliasil sà punä regulat, &and le venia


podului, pentru acésta poruncim Domnia Mea dumné-tale, ca mai intaiii
prin pristav sä se faca sciinta i cunoscutà la tofl cel ce locuese pe
acel pod in semptul Spatariei, spre a se parasi de aceste rele naravuri,
dand dumné-ta cuviosul nizam ca, de va mai cuteza a mai urma in-
tr'acest fel, se va pedepsl spre pilda altora ; deosebit do acésta, fiind-ca
am poruncit Domnia Mea epistatilor podurilor marl al politiel acesta,
ca sd pue la 7 case, de la capul Podului Mogoplei; i /And la Curtea
veche, cdte un stilp lung, in care sd fie felinar, i aceste 7 case sd in-
grijéscd pentru acel felinar ca pe 161a séra sd pue cdte o luminare,
poruncim Domnia Mea §i. pentru acésta, sa ingrijesci a se pune in lu-
crare si a se pdzi felinarele en luminari séra. Tolco pisah gpd.-1814
Julie 25.
(Cod. LXX1V, fila 134 v.)
Asemenea pitac s'afi facut si catre durriné-lui Vel Aga.
Pitac cdtre Epistatul Armdfiei, sei orinduiascd 40 vinovali,
sd mature Podul MogofOei, pe fle,s-care se-pre-m(2nd de doui or
Mercurea 0, Sdmbdta.
Cinstite §i credincios boerule al Domniei Mele dumné-ta epistatule
al Armasiel, fiind-ca pe Podul Mogosoel din necurmarea umbletelor i
din trecerea carelor se face praf §i gunoiti, si pentru ca sa fie a pu-
rurea maturat si curatit, poruncim sa orinduesci pe tótà sèptèmana
de dou6 ori, adeca Mercurea si Sarnbata, Cate 40 vinovati de la pus-
carie, ca sà mature praful si sà curete gunoiul dupe acest pod, asupra
cdror vinovati, osebit de armäsei paznicil lcr, am poruncit Domnia
Mea si dumné-lui Biv Vel Banul epistatul Spatariei si dumné-lui Vel
Aga ca sà dea fies-care cate 4 slujitorl, sa fie napristan pe laugh' dinsif
inteaceste orinuuite ti1e, ca sà nu se cacirdisésea vre-o unul clintr'acel
vinovati, tolco pisah gpd. 1817 Iulie 1.
Vel Logof6t.
(Cod. LXXXVI1, fila 31 v.)

Pitac cdtre Spdtarul, ca sd indatoreze pe mahalagii ot


capul Podului Tirgului-de-afard ea sd astupe un baltac, ce este la
capul podului.
Cinstite §1 credincios boerule al Domniel Mele dumné-ta Biv vel
Bane Grigorie Brancovene, epistatule al Spatariel, fiind-ca la capul
podului Tirgului-de-afara este un baltac forte r6i1 in cat nu pot trece
care impovarate si fiind-ca acum este vrernea de a veni in politie.
multime de care cu buti de la Del si, din pricina acelui baltac, urmézä
ca tOte acele care sa vie a intra pe la Podul MogosOei si à pricinuiasca
nu numal imbulzOla a nu puté umbla butel sau care eu alt fel de lu-

www.digibuc.ro
496 v. A. urnicinA

rindul, luminärile in felinare. Se hotari atunci Ca, in loc de luminare,

cruel trebuincióse pe acel pod, ci i podului prapadenie, de aceea dar


poruncim dumne-tale sá indatorezi pe toti mahalagiii pärtii locului ot
Tirgului-de-afara, ca cu tufe §i cu moloz sal astupe negreOt fail de
zabava acel baltac de acolo, spre a puté trece carele. To lco pisah gpd.
1817 Noemvrie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXXV14 fila 50)
Dumne-ta Vel Vornice al politiei, fiind-ca din pricina baltacurilor ce
sunt prin mahalale se fac grele i mari norOie, de nu pot trece Omenii
cu carele a razbi ca sä intre in politie, i de aceea navalesc toti de
infra pe podurile cele marl, din care pricina nu putina prapaidenie se
aduce acestor doue podurr mari, de aceea poruncim dumne-tale, ca
fara de altà zabava sa indatorezi pe acel mahalagii, ce sunt pe uli-
tele earl rèspund *i es in podurile cele marl, de a astupà in soroc
de deco i1e acele baltacuri bine §i cu terneiii, iar nu precum obici-
nuese, de arunca de-ocamdata Ore§i-ce tufa sati gunoiü i apoi, dupà
ce incep ploi i se calca acele dresuri de carele trecétorilor, reman
iar41 gduri §i baltacuri, carora mahalagii sa li se faca cunoscutd §i
acésta, ea de nu vor urma a le astupa bine §i cu temeiil in sorocul ce
s'ati dis mai sus, sa scie cä vom da porunca de li se vor taia curtile
§i gradinile pentru deschiderea drumurilor. To lco pisah gpd. 1816
Octomvrie 16.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXXVIL fila 1 v.)
Pitac ccitre Vornicul de politic de a da porunca s curefe
zdpada dupe poduri.
Cinstit §i credincios boerule al Donmiei Me le dumné-ta Vel Vornice
al politiei, fiind-ca din pricina zapeciel ce s'au gramadit pe la unele
locuri pe ulitele politiei Bucurescilor se da multd zatienela celor ce
tree cu butci i care O. sanii §i Inca pOte sa se intimple i primejdil
de a se résturna, de aceea poruncim durnue-tale, O. se dea de scire
tuturor mahalagiilor, ca fie§-care sa orinduiasch Omeni cu lopeti §i sa
indrepteze zapada ce astupa ulita in cireptul locului cat II va tine
casa, ca still alba trecetoril umbletul cu inelsnire §i far' de primejdie,
tolco pisah gpd.--1816 Noemvrie.
(Pecetea gpd.)
(God. LXXXVII, fila 4)
Ca pentru ob§tesca trebuinta a locuitorilor politiei ce se socatesce
astuparea acestor baltacuri, dam Domnia Mea voie §i slobodenie acestor

www.digibuc.ro
EDILITA.TEA. SIM° CARAGEA 497

sä dea pravaliaoii qaralele felinarelorv, adeca o suing. Bx5. de bath',


ate pe 3 luni inainte. Acesta dontributiune aireà sd se pdstreze de
unul dintre negutdtorii pietei, eel mai cinstiti l cu mustrare de cuget,
ca sd dea suma necesard ipentru cumperarea lumindrilor.
Darea felinarelor in 1814 fu du 32 parale de casä pe lima. Aga
cere in 15 Decembre 1814 lui Vodd, ca darea sa.' se iea pe Cate 3 luni Ina-
inte de la toti eel cari ail case de-alungul Podului Mog000ei, iar nu
numai de la prävaliaoul din cele 7 case, al caruia este rindul de a
pune luminare. Aga cere generalisarea,daril, fiind-ca acele 32 parale
nu are ca sa plätescd numai luminarea, ci i nieremetub stilpilor §i
al felinarelor. (1)

mahalagii, ca la veri-care din mooiile cele mai apropiate de politie


vor gäsi tufa marunta, sd aiba voe a tdia, insa numai cat va fi tre-
buinciOsa, iar nu oi de prisos, i poruncim dumné-vbstre ispravnicilor
din sud Ilfov sd.-1 aperati de cdtre stapani, ingrijind insd iardoi dum-
né-vOstre ca nu care cumvaol cu acésta pricinuire sa se atingd aceoti
mahalagii catuol de putin on f. de tufe poprite intr'adins i curatite,
sail de vre-o padure, caci inoive apoi yeti fi respunclétori.-1815 Iulie 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXXIV, pag. 433.)

Prea lnaltate Ddnine,

Dumne-lui Vel Spatarul, prin pitacul dumne-lui, alaturand i un pitac


al dumne-lui Vel Vornicului de politie, face aratare ea pentru. balta-
curile ate sunt prin mahalalele politiei Bucurescilor, dupà porunca ce
este data ca sä indatoreze mahalagil a se astupa, s'ar fi aratat de unii
din ei cd nu s'ar fi ingaduind de catre stdpanil mooiilor ca sa tale tufe
pentru acesta treba, i dumné-lui Vel Spatarul (lice ca sä se dea po-
runca la dumné-lor ispravnicil do Ilfov ca sa fie slobocli mahalagii a
taià tufa unde vor gäsi mai cu aprooiere de Bucuresci, care voie prin
rávaoele ce se va da la maim mahalagiilor sa fie sciuta i Dvorniciei
politiei ; ci eli, dupa datorie, nu lipsiiil a arata Mariei Tale, oi remane
a oe da hotärire de cdtre Maria Ta. 1815 Iulie 24.
Vel Vistier,
(1) Dumne-ta Vel Aga, chibzuirea ce Ne arati printeacesta anafora
primitä fiind Domniel Mole, poruncim dumné-tale sà o i pul in lucrare,
indatorand adeca prin zapciii agiesc pre toti aceia ce era datori a da
paralele felinarelor, ca sa le respuncja odata pentru trel luni i sä dea
in pdstrare la unul din negutatorii pietil eel mai cinstiti i cu mus-
trare de cuget; ca sd le dea cu build orinduiala in trebuinta pentru
care se adund ; iar pentru felinarele ce sunt in semptul SO:Oriel po-
Analele A. 11.Ton. XX.Memoriile Sect. Ietoricc. 82

www.digibuc.ro
498 V. A. IIRECHIA

Teirdbile. Cei mai in virsta. 10 aduc aminte de aspectul Bucu-


rescilor 0 al IaOlor, cand aprOpe fie ce magasin afara doara de
runcim dumné-tale Vel Logofete de Tora-de-sus sd se faca pitac din
partea Domniei Me le catre dumné-lui Vel Spatarul, ca Spatäria sa aibà
ingrijirea lor cu asemenea urmare precum mai sus se arata. 1814
Dechemvrie 24.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoret.
(Cod. LXXVIII, pag. 172.)

Prea Irate Dthnne,

Sciut fie Mariei Tale ca orInduiala felinarelor, ce sunt a§ez ate prin
ulitele politiei din semptul Agiel spre podóba, clädirea §i inceputul all
fost cu o bund orInduiald, dar din nesupunerea unora din pravä1ia0
§i boen i. §i suditi, au ajuns A. se dea Agiei nu numal zaticnire, ci §i
paguba, cad eel mai multi cu totul nu platesc, precum §i cei cari dati
trépad dupa intocmirea ce este de pravalie po parale 32 pentru lu-
mInarea i meremetul felinarelor, §i a§a cu totul perde Agia, un zapeill
neputend cauta altà tréba, fiind-cd pe fiq-care luna dintru Inceput §i
pana in sflr§it umbla §i iara0 nu pole savir0 tOtá adunarea; ci spre
Inlesnirea ace§tii orindueli, ce este de podOba ob§tiei, §i de a se puté
021 fara pagubh i Orell-ce odihna la necontenite alergdri a zapciului,
de se va gasi cu cale de catre Maria Ta sa se dea luminata porunca
a platl toti de ob§te cati sunt cu casele pe linia ulitelor ce sunt ave-
zate felinarele §i pe trei luni odatä, iar nu pe fie§-care lunä, cari bani,
adunandu-se, sa se pue sub pastrare de negutator, ca sa fie pentru plata
luminarilor i meremetul felinarelor, iar felinarele ce sunt pe Podul
Mogo§Oei, Rind in semptul Spatariel, peste mana este ingrijirea Agiei,
0 de se va bine socoti, sa se rddice acasta sarcina, sail cum se va
gag cu cale de catre Maria Ta. 1814 Dechemvrie 14.
Vel Aga.
Dumné-tale Vel Aga, dupd aratarea ce Ne fad printeacésta anafora
primitä fiind Domniel Mele, poruncim s. fad de scire dumné-lui Biv
Vel Aga Constantin Golescu, ca sà orInduiased pe chiar acel om al
domniei-sale ce l'aii avut orinduit mai dinainte pentru stringerea acestor
banl, cu care Impreunä sà orinduesci dumné-ta un zapcill agiesc, ca
sa urmeze a stringe acesta rèma0ta de bani aT felinarelor de la, eel
ce vor fi datori, spre a se platl dreptul celor ce au a luh.-1815 Martie 18.
(Cod. LXXX1V, pag 34.)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)

www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB DARAGEA 400

ash disele bolti,incdlcail asupra stradei prin tardbi mari, pc car! se


insira, intr'o rinduialä de bazar, felurite mdrfuri, pe cand, sus, de grind!
atArnail cercuri cu lumindri de sell, cdpdtini de zahdr, rainure de cosi-
tor, curele, brine viii colorate. In fata tdrdbii, nu arare-ori te isbiai
de putini cu pdcurd, irnprdstiind un miros innecdtor si, langd cane
cu ptimatuful de call* Ii ungeail osia carelor i, cismele tranil i ed-
rdusii, pldtind cate o letcaie done turcesci. Rdsboiul contra tArdbilor,
inceput in ultimil an! ai secoluldi XVIII-lea, continua si in secolul al
XIX-lea pAnd dinclice de Regulamentul Organic.
Din anil de domnie ai lui Caragea amintim aci un pitac de la 4
Iunie 1814, ordonAnd lui Vel Aga sd oblige ( pe toil eel ce vor aye
tdrdbi sail alte asemenea scosuri Inaintea pràväliulor, ori a caselor lor,
ca sá i le ridice, iar and de a lor bund voie nu si le vor ridied,
atunci sa urmezi dumn&ta a le sfdrama. . (1)

Prea Inalfate Dómne,


Dupd luminata porunca Marie! Tale de la acesta jalbd, insciintan-
du-se dumné-lui biv Vel Aga Constantin Golescu, aIi dat réspuns cd
cu adevCrat are sd iea jaluitorul talerl 100, dupd cum dice, remasitd
din banii .felinarelor ce s'ail asezat prin ulitele politic! spre podóbd,
iar nu de la dumné-lui, i cd acesti ban! sunt rCmdsitd impreund 8i cu
altil mai multi. pe la cal ce n'ail avut sä plates* car! adunandu-se,
se 'Ate réspunde atunci jdluitorului cat si lumindrarilor, ce ail sd lea
mai mare sumd, dar de a se stringe acéstd rêmdsitd a banilor iardsl
de omul dumné-sale, ce Pail avut orinduit asupra acestil trebi, ea prin,
ajutorul Agiel de acum sd se facd cuviinciOsd implinire a se da acelor
ce ail sd lea, spre a nu se mat sup6ra. audul Marie! Tale, sail cum se
va gdsi cu cale de cdtre Inaltimea Ta. 1815 Martie 10.
Vel Aga.

(1) Pitac ettre Vel AO.


Cinstite i credincios boerule al Domniei Mele dumn6-ta Vel Agä
pentru ea sd fie lumina Podului Mogosóel tot-deauna slobodd spre in-
lesnirea trecetorilor, cAnd se intimpla de se inghesuesc carele si but-
cile, poruncim ca, luAnd impreund i pe polcovnicu de pod, sd mergi
prin tOtä linia acelui pod si sd indatorezi pe tot! eel ce vor avb td-
rdbi sad alte asemenea scosuri inaintea pravaliilor, ori a caselor lor,
ea sd i le rddice, iar cAnd de a lor bunä voie nu si le vor rädicd,
atunci sä urmezi dumné-ta a le sfdrama. Tolco pisah gpd.-1814 Iunie 4.
(Cod. LXXIV, fila 125)
Vel LogofiSt.
(Pecetea gpd.)

www.digibuc.ro
500 V. A. URECHIA

Inehideri; i supresiuni de strade. Pormalitatile dupa earl in dom..


nia lui Caragea se inchidea o stradd se pot vedé in actele ee dam
in anexe. E vorba de o strada sad stradela de langd biserica Enel,
care se cedéza ml Alecu Palada, sub ,euvint ea serva numal ea loc
de aruncat gum:Me, ceea ce eacunéza infeetinnea aerului, pe langa ca,
Rind dosnica, inlesnesce intimpldri de hotie. (1)
In 1814 Julie se cere inchiderea unei alte uliciOre dintre casele Vor-
niculul Balaanu despre pesearie ci ale Slugerului Nicolae Chitescu,
ea fiind netrebuinci6se, fiind-ca sunt deja done' strade pentru comuni-
catiunea intre podul Tirgului-de-afara i Scaunele vechl i fiind-ca
acéstá uliciOrd serval numal ca loc de deposit pentru gunOie. (2)
In acelacl an 1814, Caragea da voie eclesiarchulul bisericel dom-
nesel sa Lea pravalii pe o ulità parasita, care incepe de langil 'Arta
puccariel in sus si ese in podul Tirgulul-de-afard. Se invoesce ci se
dispune, ea intre pravaliile none ce se vor face langa zidul curtii puc-
eariel i intre präväliile vechl sä Leh eclesiarchul pod cu cheltuiala
bisericel, prin care mijloc se creaza un venit biserieel ci se Inlatura
gun6iele, earl vatOmd sanatatea norodului. (3)

DumnO-ta Vel Aga, fiind-ca acum au inceput geruri i pOte sa so in-


timple a ingheta i morile co sunt pe apa Dimbovitei 10i ea patimésed
norodul din politie lipsä de pane, de aceea poruneim dumné-tale sa
indatorati pe egumenil mandstirilor uncle au fost morile de caI, ca fAr
de zabava sti le dréga i O. le aduca in stare de a umbla, i de nu
vor fi destule acele mori, sä indatorezl i pe egumenfi celor-lalte ma-
nastirl ca sh facA i el fall de zabava asemenea morl de eat, si catre
acOsta, fiind-ca pravaliacil din tirg, Cu candramalele I tarabile i alte
scosurl ce aü obicinuit de fac dinaintea pravaliilor lor, ingusteza ci
astupa lumina ulitelor, poruncim dumné-tale ea t6te acele scosuri (bez
scara fies-careia právalii i trécina ce urmóza liniei inv6litOrei) sa
orinduescl dumnd-ta a le radica negrecit, dându-le tuturor poruneä ca
de acum inainte nimeni din el sä nu mai indrasn6sca a mal face vre-
un acest fel de scos, cad nu numal vor porde acea cheltuiala, ci Inca
se va i pedepsi, precum i scarile sä Jo faca cat vor fi destoiniee
spre a implinl trebuinta inträril in pravalie, iar sä nu se intincia cu
ele pe lumina ulitei; acijderea sá indatorezi dumn&ta pe toy prava.-
liacii, ea sa tie fiec-care dinaintea pravaliel lui ate o cange, ate un
topor, ci cate o putind cu apa tot-deauna plina, i ate o sutra, ea sa
fie gata spre intimplarea i potolirea vre-unui iangan, orl-cand se va
intimpla, fel-6nd Duznnecleii, iar eel neurmator acectil poruncl sa scie
ea se va pedepsi. Tolco pisah gpd. 1812 Dechemvrie 21.
((lod. .LXXIV, fila 97.)
(1) Vecti anexa LVI.
(2) Vecli anexa LVII.
(3) Vecli anexa LVIII.

www.digibuc.ro
ELIILITATEA SUB CARAGEA 501

Un graces a urmat in Iunie 1813 pentru o impresurare de strada,


dupa, o reclamathme, intre Vornicul Radu SlAtinénu i CAminarul
Ioan Retoride. E vorba de o stradA inchisA, care duceà la sc61a de
la Sf. Sava. Retoride o inchide, pentru eh nu era acea stradA in tre-
buinta publicA, ci pentru trebuinta copiilor lui, pentru ca sd pad merge
la sc61A. Se fac cercetArl la fata locului. (1)
Uri eas cu referinte la a stradA din Pitesci aflAtOre prin mijlocul
tirgulul i pe care insA vor s'o inchidA se 'Ate ved6 in anexa No. LX
Caragea ordonA sä rgunânä ulita neimpresuratA i neinchisd, In lAr-
gime de trei stinjeni. (2)
Piafei. La 12 Maiti 1814 Caragea reinnoesce chrisovul lui Const. Vodit
Ipsilant din 1804, ea sA r6manA 'AAA locul domnesc de langl f6sta
pOrta de sus a Curtit vechi «in rAspintea din trei poduri marl vechiD. (3)

(1) yell anexa LIX.


(2)- Vesli aneza LX.
(3) Vel anexa LXI.
PrimitA find Domniet Melo chibzuirea dumn6-lor boerilor, ce Ni se
aratil printeacéstA anafora, poruncim dumn6-tale Vel Aga s5. daT cu-
viinciosul nizam, spre a se pune in lucrare si a se urma intoemai.
1815. Julie 18.
(Cad. LXXXIV, pag. 400.)
Vel Logof6t.
(Pecetea gpd.)
Prea Indltate Dómne,

Am v6glut acéstA anafora ce face cAtre MAria Ta dumné-lui Vel AgA


acum, cA din pricina copAerilor, ce vind zarzavaturi i alte lucruri de
ale mdneArii, cad pun copAile pe poduri, cel mai multi in semptul
puscAriet strimtorind podul cu copAile, in cat de abià r6mâne loc de
a trece omul cu piciorul, cand tree butci si care se intimpld multe
hatale i galcevuri, une-ori cAlcand pe vinclAtori i pe cump6r5 tori,
alte-orl, speriindu-se caii de mult glotis al norodului, Ii sfAramA, §i
pentru ea sA nu se mai intimple hatale i, ferésaa Dumnedetl, si omo-
rue., ail chibzuit dumné-lui a se gdsI in semptul locului vre-o viranea,
undo sa se stringA toti acei vinciatori dupd poduri, ca sA-si facA ali§-
veriqul lor acolo, invoindu-se insA cu stApanii loculul pentru chirie, find-
cd i pe pod unde vind acum tot plAtesc chirie prAvaliasilor dinaintea
cAl'ora stall cu copAile, pentru care am dis dumn6-lui Vel AgA, ca sA
cerceteze de a gAsl la eke patru podurile cele marl eate un acest fel
de loc viranea pentru copAeri, si ne educe r6spuns cA la dou6 poduri
se gAesc acest fel de locuri slobode, adecA pe podul lui erban VodA,
de la Butuc din jos, locul dumné-lui Vel Logofetului Scarlet Gradis-

www.digibuc.ro
502 V. It, IIRSCHIA

Poduri. Pe Dimbovita nij aflam faandu-se poduri noue, ci numai re-


paratium la poduri existente. Asa s'a reparat podul de la Sf. loan* de

ténu, i pe Podul Mogosoei impotriva caselor duma-lui Clucerului


Desliu, dincolo de cismea, locul dumné-lui Caminarului Alexandru Co-
manénu, si c aIi prima i dumné-lor numitil boor de a se muta
copaerii la aceste locuri ale dumné-lor, numai O. se invoiasca de a le
plati chirie, iar la cele-lalte dou6 poduri nu se gasesc acest fel de Jo-
curl deschise.
Deci chibzuirea ce face la acésta dumné-lui Vel Aga o vklum i nol
bunk dupd cuvintele ce se arata mai sus, pentru cadi se string eel
mai multi copäeri in semptul puscariei i, strimtorandu-se podul cu
copaile i cu imbuldirea a multului norod, pOte sa se intimple hata
la trecerea butcelor si a carelor ; ci de se 'va gasi si de catre Maria
Ta acéstä chibzuire cu cale, se va da luminatã porunca catre dumné-
lui Vel Aga ca pe toti copaerii ce vInd zarzavaturi, pilme i legumi,
sä nu-i ingaduiasca a se mai pune in nici o ulitä pe pod, ci uniI.sä
mOrga la locul dumnO-lul Logofkultil Gradistenu i altii la locul
dumnO-lui Caminarului ComanOnu, ce este la spatele cismelei (afartt
din locul acestei cismeli ce este domnesc), ca acolo, la aceste locuri
al dumn&lul Logorkului GradistOnu si al dumné-lui Caminaruldi Co-
manOnu, sa faca vindarea, dandu-se pentru acOstä strasnica luminatä
porunca Máriel Tale de a se pune in lucrare si a se urma negresit,
fiind-ca de multe ori s'aa facut de catre nolf acest fel de anaforale si
urmare nu s'aii Mut, iar hotarirea rOmane la Maria Ta.-1815 Iulie 16.
Barbu Vacarescu Vel Vornic, Const. Balacénu Vel Vornic, Teodo-
rache Vacarescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel LdgeOt, Nestor
Clucer.

Prea Indicate Stdpdne,

Inchinati comunicarn Inaltimii Sale de Dumnedeil pazita cä langä


zidul puscariei, de la 'Arta pana la capétul acestui zid, existä un drum
comun, unde se afla alta data i un pod al stapanirii. Pe drumul acesta,
dupä un vechiü obiceiii, se trag in tOpà unil eriminali condemnati, iar
altor asemenea condemnati, adusif de afara, se expun capetele la ve-
derea publicului. Acum vedem ca eclesiarchul vechei Curti a stapanirii
a inceput sä fach pe acest drum nisce cladiri de pravalil, earl* se ridica
spre zidul puscariei, unde nici odata n'a existat nici o cladire.
fiind-ca din acéstä nechibzuita si contrard obiceiului urmare a eclesiar-
chului so produc tot felul de fapte in puscarie, iar zidul acestia, pentru
mai multe eventualitati, este de tOta necesitatea sà rèmae liber, precum
ai drumul pomenit, cum era din capul locului, ne facem datoria nOstra
plecata sä insciintam pe Inaltim ea Sa de Dumnedeil pazita.l8l4Iunie3.
Const. Stolnic, Atanase Sardar (Nedescifrabil). Tradus din grecesce
(Cod. L XXX.)

www.digibuc.ro
EDILITATEL SUB CARAGEA 503

sub Zlatari. AO, in Julie 1816, Domnitorul ordona repararea podului


de la morile de la Grozavesd. In 1816 Novembre se repara podul de la
strada Calicilor 277. (1)
Podurile pe dile de comunicatiune cu judetele se intretin de Vornicul
Ob§tirilor, in calea spre Arddl, la Caneni pe Olt, la Colentina, la
Buzü, la beiltacul din capul podulul Calicilor in drumul Giurgiulul
§i al Oltenitel etc., la Calugäreni, la Folo§tóca in calea Giurgiului ;
alt pod in drumul Herestr6uluI. (2)

(1) Dumné-ta biv Veal S6rdare Nicolae Trasneo, epistatule al Cassel po-
durilor, fiind-ca parmaclicurile de lemn ce ail fost pe marginile po-
dulul de peste garla, ce merge la podul Calicilor, aii lipsit de acolo cu
totul, din care pricind pOte sä se intimple vre-o primejdie trec6torilor
pe la acel pod, de aceea Ii poruncim ca, indata ce ve priml acest
domnesc al Nostru pitac, numal decal, fall cat41 de putina zabava,
sa pu sä faca la loc acele parmaclicurl pe de amindouö partile ale
podului. 1816 Noemvrie 24.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXXVII, fila 2.)

Dumné-ta biv Vel RI-dare Nicolae Trasneo, fiind-ca in§ine Domnia


Mea, trecêncl pe la podul ce este peste apa Dimbovitel, de la morile
ot GrozavescI, ce sunt ale manastiril Sf. Ioan i Michaiü Vodd, l'am
vklut cu totul prdpadit §i sfaramat, in cat prin neputinta este a trece
cine-va§I fara de pericolon, de aceea poruncim dumné-tale ca sa orin-
duesd a se drege i a se meremetisl acel pod, spre a nu se intimpla
calijtorilor vre-o primejdie, insa meremetul sá nu se facil vremelnic,
ci sa. se Led bun, ca sà tie multä vreme, i dupa ce se va ispravi, sä
aratl Domniel Mele cata cheltuiald aü mers, ca sà chibzuim apol §i
sa dam porunca de uncle are a ti se plaft cheltuiala acestui meremet.
Tolco pisah gpd. -- 1816 Julie 19.
(Cod. LXXI fila 260.)

(2) Credincios boerule al Domniel Mele biv Vel Sérdare Nicolae Träsnea,
epistatule al Cassel podurilor, Ne-am insciintat Domnia Mea c. podul
de la Colentina abia ail apucat de s'ail ispravit i indatá s'ail stricat,
din care pricina se face zaticnire calktorilor ce voesc a merge incolo
§i incbce, de aceea iatä printr'acest domnese al Nostru pitac Ii porun-
cim ca fará de alta zabavä sà pul negre§it sá dréga acea stricaciune,
facênd lucru bun §i temeinic, cad apol InsuI vel fi r6spundkor. Tolco
pisah gpd. 1816 August 27.
(Pecetea gpd.)
Vel Logork.
(Cod. LXXIV, fila 266.)

www.digibuc.ro
504 V. A. uanxIA

In Septembre noil 1813 aflam data tle Caragea o porunca, ca sa se


suprime de catre ispravnici tote podurile de paste apa Ialomitei, la-
sand sa subsiste numai podul de la fundul Danciului. Acestä mesurà
se par& a fi luata pentru a asigura. Bucurescil do vre-o invasiune a
unor rebeli Turci, care ameninta tora. (1)
Autorisdri de constructiuni de poduri de &Are particulari sunt pu-
tine date de Caragea. In 1813 Radu Golescu, veclênd ca podul statd-
tator de pc) apa Dimbovitei de la porile de la Vitan, pe rnosia Logo-
fetului Dudescu, la Dudesci, este stricat si proprietarul nu-1 repara,
tocrnesce un sat sa-1 faca pe cheltuela sa. Radu Golescu core Dom-
nitorului voie de a reintrà in fondul cheltuit, punend brudina, de vita
care va tree() pe pod cats o para. Dar acesth brudina sd se platesca.

Pitac la ispravnicii de Ilfov pentru un pod pe lac ce este pe drumul


ce urdind caletorii la Giurgiu si la Oltonita aprOpe de viia Giurgiului
din del do la capul podului Calicilor, ce s'ail fagaduit dumne-lui Vol
Ban Radu Golescu a ajuth la facutul lui cu talons' 400, si ispravnicif
sä aiba a tine catastih de cheltuiala co se va face.
(Cod. LXXIV, fila 84 v.)

Dumne-vestre ispravnicilor ot sud Ilfov, fiind-ca pe'drumul ce urdin


caletorii la Giurgiu si la Oltenita aprOpe do viia Giurgiului din del
de la capul podului Calicilor, este un baltac, uncle urrneza a se face
pod, si pentru facutul acelui pod ail fagaduit de a da taleri 400 dumne-
lui Vel Ban Radu Golescu, ve poruncim Domnia Mea ca, indata co
veti primi acest domnesc al Nostru pitac, sa orinduiti a se face fara
do zabava acel pod, orinduind i om intr'adins, ca sa tie catastih de
cheltuiala ce are a se face, si yeti prirni de la dumne-lui acei taleri
400, iar de se va cheltul mai multi, sä aratati Domniei Mele, ca sa dArn
porunca de unde sa se platesca acel prisos al cheltuelei; si &Are acesta,
fiind-ca tot in linia acelui drum mai sunt doue poduri si la capetaile
lor s'ail mancat locul, facendu-se gauri, ye poruncim ca i acele man-
caturi sa punetf a le astupà cu tufa fara de zdbava. Tolco pisah gpd.
1813 Septernvre 1.

De vreme ce asezarea podului umblator pe apa Buzeului, ce curge


printre mosia dumne-lui biv Vel CAminarului Costache Sutul, ce o are
de zestre, dupà insciintarea dumne-lor ispravnicilor judetului de la
14 ale urmAtOrei luni, ce afl trimis catre Domnia Mea, coprinclétOre cA,
facênd cercetare, s'ab pliroforisit de la satele de prin prejur, Ca supe-
rarea ce ar fi putut ave child acest pod se asezh langd satul Raco-
vita, iar acum, fiind-ca este a se face pod masf delaturf, iar nu langa
(1) Cod. 74 fila 85 verso,

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 505

numal pan Ii va intOrce banit cheltuitl, dupd care podul sà re'rnand


liber de brudind. (1)
Dam in anexa procesul urmat intre dot proprietari de poduri de
pe apa Jiultil in anul ,1814. (2)
Dimbovita. Inca din primele luni ale anului 1813, Divanul cere
Domnitorulut Caragea sd se ordone Marelui Spätar si hit Marele Aga
sd sc6td. (5ment cu sape si cu lopeti, sd curete gunoiul aruncat din
curtile boeresci, peste care gunoig aducênd apa ndmol peste el, s'ati
indltat apa Dimbovitei atat de mult, in cat amenintd cu innecdciunea
la ori-ce sporire a apet. Curdtirea se va face de la morile Milropo-
liel ot sf. Elefterie pdna la morile Radula-Vodei ot Foi§or,. Omenit
salahort vor fi p1ätii de proprietarit margin* i, dacd nu vor face
acésta, boerit zabitl vor pldti et salahorit i vor implinl banit de la
mdrginasi. Domnitorul aproba. in 3 Martie 1813 acéstd dispositiune. (3)

satul Racovita, uncle nu numat cd orl-ce sup6rare nu pricinuesce, ci


mat virtos folos satelor de prin prejur, cu inlesnirea trecétorilor peste
apa Buzèului, de aceea dar, primitd fiindu-Ne rugáciunea ce Ne-ati fácute
dumné-lut biv Vel Cdminarul, i s'ati dat acóstd carte a Domniet Melo
de slobodenie, ca sd aibä voie a-si face acest pod, insd mat pe aldturea
pe mosia sa, iar nu langd satul Racovita, unde si-aq lost dus chores-
téua mat dinainte; acésta i saam receh gpcl. 1816 Noemvre 21.
(God. LXXXVII, fila 4)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)
(1) Vell anexa LXV.
(2) Veli anexa LXVI.
(3) Primitd fiind Domniet Mole ardtarea ce Ne fac dumné-lor velitil
boort pintr'ac6std anafora, poruncim dumné-tale Vel Spätare si durn-
nétale Vel Agd, ca intocrnat sä faceff urmare.-1813 Martie 6.
(Pecetea gpd.)
Prea Inciltate Dd»tne,
Cu plecatd anafora Ardtärn Mdriet Tale, cacti cot ce sed pe marginile
Dimbovitel de o parte si de alta, aici in Bucuresci, aruncand gunoiul
ce-1 scot dupd curtile lor in apd i peste acel gunoiti aducênd apa
ndmol, s'ail inältat apa Dimbovitei atat de mult, in cat la vre-o viiturd
cu inmultire de apa urmézd a se face innecdciune si pagubd; ci sà fie
luminatd porunca Märiet Tale cdtre dumne-lut Vel Spdtarul si cdtre
dumné-lui Vel Aga, ca sà indatoreze pe totl acei marginast, de la mo-
rile Mitropoliet ot Sf. Elefterie pand la morile Radulut-Vodd ot Foisor,
sa pue óment cu saps i cu lopett O. curate acea ndmoléld ce s'au

www.digibuc.ro
506 V. A. IIRECHII

Acea m6surd se repetà in 26 Aprilie 1813, ceea co aratd cà ordinile


din 26 Februarie 1813 nu se putuse executa, pOte din causa grelei
erni co fu in acest an. (1)
In Maiii 1813 ambii Vornici Radu Golescu §i Dumitra§co Racovitä
raportézä Dornnitorului cd unii din mArgina§ii Dimbovitelde sigur
fdcut din pricina aruncdrii gunoiului §i sd adinceze matea Dimbo-
vitel bine, spre a incdpé apa §i a ave loc indestul de cargere in-
lesnitd §i a nu puté e§1 afard din mated cand vine mare ; iar care
dintein§ii nu va 11 urmätor, sä pue dumné-lor boeril zabiti salahori
cu plan spre sävir§irea lucrului §i plata sd o iea de la märgina§ii aceia.
1813 Fevruarie 26.
Constantin Filipescu, Radu Golescu, Vornic,... Vel Logork,... Vel Vis-
tier, ... Vel Logofét.
(Cod. LXXIII, pag. 340.)

(1) Pitac ce emit kicut cdtre dumné-lor Dvornicii.


Dumné-vOstre Velitilor Dvornici, find-cd Ne-am pliroforisit Domnia
Mea, cd cei ce au case §i alte ndmestii pe marginea Dimbovitei, din
läcomia lor ca sd apuce sà iea loc din pdmintul apei Dimbovita, all
aruncat atat gunoiu cat §i piirnint de la ndmestiile lor pe matca Dim-
bovitei, ca sd le rémae lor acel pdmint al apei. Invederat lucru este,
cd de se va trece cu vederea acCstd urmare a lor, in scurtd vreme,
viind Dimbovita mare in cinci §ése rinduri §i aruncand ndmol §i de
o parte §i de alta, dupd cum se vede cà ail aruncat, pOte sd iasd Dim-
bovita din matca ei, fácêndu-se forte strimtd, §i pe urmd se va face un
potop fOrte mare; de aceea, trebuintd fiind ca mai din vreme sà chib-
zuirn curn ar fi cu cale, ca sà nu se mai intimple un lucru ca acesta,
poruncim dumnO-vOstre sd mergeti in§ivO peste tad Dimbovita §i
pe de o parte §i pe de alta §i mai intaiil sd vedeti co nomol all
aruncat Dimbovita din pricina acestui gunoiti ce l'au aruncat unii aliii,
0i sd-i supuneti pe aceia numai cleat ca tot acel gunoiil §i acel ndmol
sa-I scOta afard departe cat II tine cuprinsul fie§-cdruia, dar sd nu-1
arunce iarg.§1 in Dimbovita, §i sh puneti mumba§ir pe II-lea Vornic, ca cu
soroc de dou6 sëpt6mani sd scota tot acel gunoiu §i ndmol afar* ea sd
se lárgésch Dirnbovita cum ail fost din inceput; §i cdtre acésta Ne-am
insciintat Domnia Mea cd unil din eel ce all binale pe marginea Dim-
bovitel all bdtut pan pentru prelungirea lor, intrand in matca Dim-
bovitel, din care pricind asemenea strimtorare se face mátcii; poruncim
dumnO-vOstre, ca cati dintr'aceia yeti vedd cd all bdtut pari §i bat,
e§ind din parii cei vechi in Dimbovita, §i pe toti aceia sd.-1 puneti sd-i
taie §i de acum inainte ori-cine vor vrea sd batã pari In Dimbovita
far' de scire sd nu aibd voie a mai bate. Tolco pisah gpd. 1813
Aprilie 26.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
(Cod. LXXIV, fila 43.)

www.digibuc.ro
ED1LITA TEA SUB CARAGEA 507

hoerii--nu vor sà se supuna a curati gunoiul aruncat in dreptul lo-


cului lor §i. cer lui Voda voie de a-i pedepsi cu InchisOrea. In 22 Maid
Caragea aproba. (1)
De cunoscutele §anturi ale Dimbovitei aflam acte, earl arat cà Vor-
nicia Ob§tirilor avea grip. Marele Spatar este ingrijitorul direct. Dupil
denuntarea lui Constantin Pastia postelnicelul insärcinatul cu grija
§i curatenia §antului este inlaturat din functiune, pentru c Tre vinfar`i
Ii metahirisesce in trebile casei sale» §i lash' §anturile necurdtate. (2)
(1) Dumné-ta Vel Aga, duph aratarea ce Ne face printeacésta anafora
a dumné-lor Velitilor Vornici, pentru nesupunerea celor mai jos ara-
tati, poruncim dumné-tale, ca far' de a-i radich la inchisOre, sä orin-
duiti inteadins zapcii agiesci de a le face stra§nic mumba§iret, spre
a fi urmätori far' de zabava intocmai, precum in jos se arata.-1813
Maid 22.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét. -
(Cod. LXXVI, pag. 427.)
Prea Inaltate Dónine,
Pupa luminath porunca Inaltimii Tale, ce ni s'ad dat prin pitacul
de la 26 ale trecutului April, ca sa silim prin mumba§iri rinduiti al
II-lea vornici pe tofi aceia ce ail case §i. namestii pe marginea Dim-
bovitei a scóte gunoiul, nämol §i alte havalele ce le-ad pus cu lacomie
ca sä le r6mhe lor acel loc al apei, urrnatori Rind, indata atunci am
§i orinduit al II-lea vornici i pe o margine a Dimbovitei §i. pe alta,
ca pe de o parte sd le mOsOre §i sa le insemneze gunoifl sail namol
§i ce cade in partea fie§-cdruia, iar pe de alta sa le stea inumba§iri
in soroc ce se orinduesce de Inaltimea Ta, a scOte tot acel gunoiui §i
namol afara, iar sä nu-1 arunce in Dimbovita; vedem c. unii, de§1 s'ad
apucat a scóte, se 'Arta cu Ore§i-care amalie, iar ace§ti de mai jos
arktati se arata cu o mare nebagare de sémà la mumba§irlicul al II-lea
vornici; de aceea sä se dea luminata porunca Mariei Tale &Are dum-
né-lui Vel Aga, ca pe toti aceia sd-i ridice la inchisóre §i de acolo sa
se silésca a scóte gunoiui, namol §i alte havalele, dupa insemnarea
stinjinilor ce mai jos se arata, ca, vkiênd pilda acestora, §i cel ce cu
amelie au inceput §i eel ce n'ad inceput prin semptul mahalalelor ne-
gre§it sä puna silinta ce se cuvine de a se curatk marginea Dimbo-
vitei.-1813 Maid.
Radu Golescu Vel Vornic, Dumitra§co Racovilk Vel Vornic.
(Cod. LXX Vi, pag. 427)
(2) Carte prin care se orinduesce Andreid postelnicelu
purtdtor de grijd anturilor din gura Dimbovitel, In locul lul
Constantin Pastia.
Fiind Ca Constantin Pastia postelnicel, ce au fost pana acum pur-
tator de grija la §anturile Dimbovitel, din pricina ca se aflä de

www.digibuc.ro
508 V. A. UREMIA

In Octobre 1813 Andreitt este din nog confirmat in acéstA slujbA,


pe garantia recomandgrii Marelu Sp Mar, cum probe'zä urmdtorul act:
Sail arAtat Domniei Mole argtarea ce faci pentru §antul Dimbovi-
tel cà se aflg in stare bung, cum ei incredintarea ce daT. pentru An-
dreig postelnicelu epistatul, cà este vrednic §i cu sciintä bung la tréba
eantului, dupg care insciintare, dftnd Domnia Mea tot creciAmintul ei
bine nAdAjduind cA argtgrile dumnO-tale sunt adev6rate, am rèmas intru
odihng; de aceea §i tad tréba §i ingrijirea o incredintarn Domnia Mea
asupra dumné-tale, cum §i pe postelnicelul Andreid epistatul prin che-
zg§ia dumné-tale 11 hotgrim Domnia Mea a fi nestrtirnutat dinteacéstA
sIujbg, pentru care IV poruncim sä te afli in Otà vremea cu pe de-
pling ingrijire, spre a fi eantul curAtit bine §i drept, cu tad orinduiala,
fgrA de cusur, §i numitul epistat sà se afle nelipsit de langg eant, spre
a otcg.rmul cele dupg trebuintg fArà cusur, ei eand acestea se vor im-
plini in tótg vremea intocmai dupg. vointa Domniei Me le §i cusur nu
se va intimpla, atunci numitul epistat va fi impärtg§it §i. de alte milT
ale Domnid Me le, pentru ajutorul easel sale, iar când impotrivg se
va intimplA vre-un cusur, atunci insu§1 dumml-ta vei aye a da res-
puns inaintea Domnieli Me le ei te vom supune la cele dui:4 dreptate
ei cnviintg §i. se va orindul alt epistat in loc. 1813 Octomvrie 15.
(Cod. LXXIV, fila 91.)
In Februarie 1814 Dimbovita a innecat unele pArti din Ducuresci,
din causa repedei topiri a marol cantiati de zäpadd. La 7 Martie
acela§1 an Divanul rinduesce pe Vel Logofetul de Obiceiuri Fotache
Stirbei sà facg. anchetA, la fata locului, la §anturi, sä constate dacg
innecul s'a intimplat din neingrijirea epistatilor §i a §antarilor.
multd vreme la acéstg slujbd, inlenevind ingrijirea cea cuviinciósd
dupg trebuinta a §antuluI, in tOtA vremea stà eantul necurAtit §i
pe §Antari II metahirisesce in trebile easel sale, lucru cu totul nesu-
ferit la auclul Domniel: Me le, cad §Antaril sunt orinduitl inteacéstg
trebuintA numai. a §antului, iar nu dupg cum numitul se pórta. Drept
aceea dar, dupg ardtarea ce aü fácut Domniei Me le dumné-lui cinstit
§i credincios boerul Domniei Mole Michalache Sutu Vel SpAtar, pentru
ca nu care cum-vaei sä catandiséscg ingrijirea curAtirii §antului la
mai rea §i próstä stare, iatt, dupg alegerea dumné-lui Vel Spataru
orinduim Domnia Mea pe Andreig postelnicelu a fi purtgtor de grijg.
numitelor §anturi, ca tot-deauna eanturile WA le curete, sá se afle ne-
lipsit de la gura §anturilor dimpreund cu §Antarii, pazind §i. strgjuind
a nu se face innecAciune pe matca Dimbovitei, §i pe §gntari sg aibä
a-1 metahirisi. numai in trebile eantului, iar nu ei in slujbele sale, cad
când so va dovedi intru o urmare ca acésta, nu numai so va lipsl, ci
se va §i pedepsi, i saam receh gpd. 1813 Aprilie 3.
Vel Logofet.
(Cod. XIX, fila 61 v.)

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CLRAGEA. 509

Fotache tirbei cere indatà schimbarea epistatului santurilor Andreiii


Noul epistat rinduit in Martie 1814 primesce urmátOrele instructiuni
prin chiar pitacul de rInduire <L'am fdcut Domnid Mea epistat asupra
fanturilor ce sunt, care se abat din apa Dinzbovifee, pentru paza fi
ferirea de a nu se face inneceiciune la politia Bucurescilor, ednd sunt
ploi multe saii cdnd se topesce zeipada, carele sei aibd in zaptul sgi
pe tog fcinfarii cu doi veitael, ai lor, i cu acqtia sd se silésed in
tad vremea a fi apururea fantul curdtit, zeigazul i steivilile temei-
nie e. fi, la vreme de inmulfirea ap. sei stea cu toti: Omenii gala
pentru apgrare, sei nu se strice, nice A& se facei vre-un mijloc de rgu-
tate din pricina neingrijirei sale, di se va pedepsi, i cdnd va vedé
cd se inmultesce apa i biruesce,in grabd sd insciinteze, spre a efi
tog cei; ce sunt pe lund cu case, cd apoi, neinsciintdnd in grabd fi
se va prieinui vre-o pagubd locuitorilor, se va indatord insuei ca sd
implinOsed tOtel acea pagubd; asupra cdreia trebi, pentru mai bund
pazd, ceea ce se va socon de dumné-lui orinduitul boer s dea in scris
la mdna epistatului; ca sd le urmeze i acelea(). (1)
Logof. Fotache Stirbei nu termin6 ancheta i cu ea sunt indatä In-
särcina Vornicil Ba1dc6nu i Bälénu, ImpreunA cu Episcopul de
Buztiti, cad e vorba ca prin carte de blästem sa se descopere cul-
pabili, din neingrijirea arora la santud s'a tntimplat tnnecul. (2)
-Comisiunea nu aflà vinovatl, dar presintd un devis pentru repara-
rea stdvilarelor si a santurilor. Se ordonä facerea speselor din Cutia
Vornicid Obstirilor. (3)
(1) Cod. LXXVII, fila 173.
(2) 1814. S'ati facut carte deschis6 ca sä rëmde Logofétul Fotache
Stirbd de a merge la gura santului ; in locul lul sl m6rga Sfintia Sa
Episcopul Buz6i1 cu dumné-lui Vornicul Bäläcénu i cu dumné-lul
Vornicul BAlOnu spre chibzuirea dregeresi santurilor.
(Cod. LXXIV, fila 132 v.)
(3) Cinstite si credincios boerule al Domnid Mole, dumné-ta Vel Vornice
al Obstirilor, fiind-ca dupä chibzuirea ce s'ail flput prin mesterii mo-
rad pentru dresul gurei santului Dfmbovitei si pentru stävill de acolo,
trebuesc a se cheltul talon!. 1.502 la cherestóua cea trebuinciós6 si la
lucrul morarilor ; ca o trébà dar ce este spre obstesc folos al politief
Bucurescilor, precum i Cutia milosteniilor fiind intocmità iaräsi pentru
obstesd faceri de bine, poruncim dumné-tale ca acestI bath' sä se dea
la Vistierie de la Cutia Obstirilor, spre a se trimite la ispravnicii ju-
detului, de a se pune in lucrare fárd de zàbavà dresul gurd santului,
dupa phibzuirea pe s'ati Mcut. Tolco pisah gpd.-1814 Iunie 3.
(Cod. LXXIV, fila 124 v.)

www.digibuc.ro
510 V. A. tTRECHII

Acéstä lucrare nu s'a terminat in 1814, ca tote ordinele date. (1)


In Julie 1814 Divanul arata. Domnitorului cd aü chibzuit asupra ra-
portului Clucerului Des liu si al colegilor lui, earl aü fost orinduiti sa
cerceteze i sa vadd ce e de Mout pentru a Impedich nouè inunda-
tiuni ale Dimbovitei. Divanul aflä propunerile lui Desliu relative la
santurile din susul morilor Clucerului De1iu potrivite, si este ca cele
cinel mori sa se scobOre la me'sura si cumpèna vadurilor, ca sa nu
póta apa prisosl si a esl din maluri, sà fad. Innecaciune. Divanul pro=
pune sa se trimità la fata 1oc1uI doi boeri marl impreuna en ingi-
nerul politiei i cu Constantin Irastia, epistatul santurilor. Domnitorul
insarcinózd iar cu acésta regulare pe Marele Vornic Constantin Balai-
ceanu si pe Marele Logofot de Obiceiuri Fotache $tirbel. (2)
Din actele ce dam in anexe se 'Ate vedé impotrivirea ce lung
timp opun proprietaril de mori din susul DImbovitei de a si le regula
asa in cat sa nu mai producd inundatiuni, fie in Bucuresci, fie pe rno-
sine particulare din aproprierea riului. (3)
Din anul 1815 Februarie darn douö pitace domnesci, prin cart Ca-
ragea reinnoesce oprirea de a se arunca gunOie In Dimbovita, atat
spre a nu se inämoll matca rfului, cat si pentru interesul de a 'Astra
apa buna de Mut. (4)
In 18 Martie 1815 aflam 1nsärcinat un inginer si architect al politiei
Fainvrach, (?), credem Fraivald, de a pune in lucrare dupá raportul
boerilor tari aü fost Mut ancheta, adincirea DImbovitei i curatirea
el de guniiie. (5)

(1) 1814 Octomvre 1. Carte legata la ispravnicii Dimbovitei, cu.copie


dupa anaforaua boerilor ce ail fost la sant, ca sd pue in fapta i in
lucrare coprinderea acei anaforale.
(Cod. LXXIV, fila 145.)
(2) Vecli. anexa LXX.
(3) Ve41 anexele LXXILXXIV.
(4) Vecli anexele LXXVLXXVI i LXXVII.
(5) Dumné-ta Fainvrah, inginerule i architectone, fiind-c6 acum este
vremea de a se pune in lucrare chibzuirea ce aü fäcut dumné-lor ye-
litii boeri, prin anafora, pentru matca Dimbovitei, care s'ail intarit si
de catre Domnia Mea, de aceea iatã te orinduim i pe dumné-ta, ca
impreund cu cel.1-alti boeri orinduiti de Domnia Mea sä mergeti pe
matca Dimbovitel, fdtênd urmare intru bite intocmai precum dump&
lor boerii aü gäsit cu cale prin mai sus numita anafora. Tolco pisah
gpd.-1815 Martie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
(Cod. LXXlv, fila 187 v.)

www.digibuc.ro
EINLITATEA SM3 CARAGU 511

Inginerul constata ca innecurile provin in mare parte de la zaga:


zurile morilor dupd Dimbovita. Caragea, la 28 Iunie 1815, ordond
Vel Aga, ca pe de o parte sg oblige brutarii a face provisiune de Mina
pe 40 50 dile, i pe de alta sg taie zdgazele si sa se facà la loc sta-
vilele de nevoie. Se taie de asemenea pilastri vechi de la vechi po-
duri, ca sa nu ajute acestia la deposit de namol. (1)

(1) Cinstite i credincios boerule al Domniei Mele, dumné-ta Vel Aga


Rind-ca zagazurile morior ce sunt pe apa Dimbovitei incóce ail a se'
tàià pe la mijloc inteaceste dile, din porunca Domniei Mele, dupa pla-
nul ce all dat in scris inginerul, i dupd chibzuirea ce all facut in scris
§i dumné-lor velitil boeri, pentru isbavirea politiel Bucurescilor de
.

innecaciune ca pang acum din apa Dimbovitei, i ca sa nu pricinuiasca


brutarii, pang se vor face stavile la tdetura zggazurilor, ca pdtirnesc
lipsa de fail* poruncim dumné-vOstre, ca indata sa dal strasnica po-
runcd, indatorandu-i ca sà se capatuiasca §i sä aibd grill macinat
pentru trebuinta politiei patru-deci sail cinci-deci de dile, spre a nu
pätiml politia Bucuresci lipsä de pane pana se vor face stavilele, cad
strasnic se vor pedepsl, Med de a li se priml vre-un cuvint de prici-
nuire. Tolco pisah gpd.-1815 Iunie 28.
(Pecetea gpd.)
V el Logof6t.
(Cod. LXXIV, fila 205 v.)

Cinstit i credincios boerule al Domniei Mole, dumné-ia Vel Yornice


al politieI Bucurescilor, de innecaciunea apei Dimbovitei trebuinta Rind
a se pune in lucrare mijlócele ce mai jos se aratä, poruncim dumné-
tale: Intâill, paril cel vechi ce ail rémas batuti in apa de la podurile
de mai inainte aid' in politie, langd canT s'aq bagat alti pari noi pentru
podurile de acum, acei pari vechl s pui dumné-ta salahori ca sa.-T
scóta pe toti din locul lor a nu r6manO nici un par vechiil, cad za-
ticnesc curgerea apel ; al doilea, Rind-ca la Gorgani, unde ail fost mo-
rile Radului-Voda §i ale lui Michaiil-Vodd, dupà stricarea lor, zagazul
s'ail cufundat in apà si aI inaltat matca i nu este mijloc a se sépa
acel zagaz, fiind cufundat in apa, sa indatorezi dumné-ta pe mahalagiii
partei locului de acolo, ca unil ce patimesc de innecaciune, sä sape §antul
in matca Dimbovitei pe alaturea cu zagazul, de all face apa repedi-
ciune si a curata ndmolul, i pamintul ce se va scOte din sant sa se
arunce din afard pe mal despre Michaiil-Vodd ; al treilea, zagazul Dim-
bovitel, ce se abate din potriva caselor dumne-lui Banului Brancovénu,
care se numesce, Dimbovicióra, sa se deschila, incepêndu-se gura mai
din sus, adeca din dreptul caselor Stolnicului Guliano, ca sä pOta
abate apa Dimbovitel drept, la venire de apä multa destupandu-se
§i cea-laltà matcg a lui, iar pentru largimea santului se va urmà dupa
mésura ce va da Medelniceru Grigorie Bujorénu, indatorind .dumne-

www.digibuc.ro
512 V. A. IMECIni

In anul 1815 se mai proiectéza adincirea mtciI Dimbovitei In oras


si largirea e pana la .sése stinjeni de la Rosu pana la Vitan. (1)
Pentru asigurarea Bucuresciului contra innecului, dupil planul ingi-
nerului, se hotarèsce ca zagazul Dimbovitei sä se mute din susul sa-
tului Racarii, unde da Ilfovul in Dimbovita, i acolo sa se faca sant
nog si stävilar, iar gura santului vechià s'o astupe. Cu acéstä afacere
Domnitorul insarcinéza pe fostul Mare Medelnicer Grigorie Bujorénu
in 28 Iunie 1815. (2)

lui pentru deschisul anulu i destupatul matcil Dimbovitei iaräI


pe mahalagiii din partea locului, ce patimesc de innecaciunea apei, ca
unii ce mai mult lor le este de folos acel sant spre a se isbävi de inneca-
ciune; asijderea i pentru acea abatatura Dilnbovitei, ce este din dosul
manastiril Radului-Vodä, unde are manastirea stavilele, sä indatoreze
dumné-lui pe cuviosul egumen al mandstirii sa mai largésca la gura
acea abatAtura, cum si stavila sà o facd mai adinca in fundul apei,
ca s. pOtà rèsufla apa i pe acolo, cu indestulare, la vreme de potop,
iar nu precum aü fost pand acum acea stavilà, facuta numai in fata
apei, ingrijind egumenul Ca, la viiturd de apà multd i primavara la
ruptul ghetel, sä puie sà radice stavila, ca sà r6sufle Dimbovita cu
indestulare. Tolco pisah gpd.-1815 Julie 6.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. LXXIV, fila 209.)

(1) Cinstiti i credinciosi boerii Domniel Mele, dumné-vóstre veliilor


Dvornici i dumné-ta Vel Dvornice al Obstirilor, fiind-ca dupd isbavirea
politiei Bucurescilor de inecaciunea apei DImbovitei, atat dupa pla-
nul inginerului cat si dupd chibzuirea dumné-vóstre velitilor boeri,
trebuintà find ca sä se largésca apa Dimbovitel pe unde va fi mai
strimta, ca sä fie de stinjeni 6 aid in politie, de aceea poruncim dum-
nO-vOstre, ca sa mergeti insusi pe matca Dimbovitei de la Rosu gi
'Ana la Vitan si sa puneti vornicei sa m6s6re i, pe unde va fi matca
mai strimta decal 6 stinjeni, sà facal semne pe unde are a se taià
malul spre a se largi matca; i de urmarea ce yeti face sä aratatT
Domniei Mele prin anafora. Tolco pisah gpd.-1815 Iulie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logefét.
(Cod. LXX1V, fila 208 v.)
(2) Cinstite i credincios boerule al Domniei Mele, dumné-ta Vel atmane
al Divanului, fiind-ca dupg chibzuirea ce ag. Mout dumné-lor velitii
boeri pentru isbavirea politiei Bucurescilor de innecaciune, ce patimia
pana acum de apa Dambovitei, sad gasit cu cale i s'ag hotarit si.
de Domnia Mea, ca 9 i zagazul Dimbovitel BA' se mute mai incOce la
vale, din susul satului Racarii, uncle da Ilfovul in Dimbovita si este

www.digibuc.ro
EbtLITAISA kit CAR LiCiEi big

Pentru lucrarile de realisat la santuri se impune o taxa pe pro-


trebuinta a se face acolo santul noil si stavile, dupa mijlocul ee este
aratat in anaforaua dumnó-lor boerilor, i gura santului celui vechth. sä
o astupe, si cu acest mijloc al mutdril santului la mai sus aratatul
loc, sa isbavésca de innecaciunea ce patimia pand acum moiile ce cad
pe linia apei Ilfovului, iaräsi de catre dumnó-lor vebiii boeri cu drept
cuvint s'ail gasit cu cale h s'aii hotarit si de &Are Domnia Mea, ca
stapanil acelor mosii se dea ajutor, dupd analoghia stinjenilor ce ail
fies-care, la cheltuiala ce &ad chibzuit ea' trebuesce pentru facerea van-
ubu noi i a stavilei; de aceea iat i poruncim Domnia Mea, ca dupa
deosebita fclie ce ti se dä, supt pecetea Domniei Mele, sal implinesci
de la fies-care din stäpanii acelor mosii suma banilor ce este arátata,
de stinjin cate parale 20, si sä o faci teslim rinduri rinduri in maim
orinduitilor, pe earn', prin intärirea ce am dat Domnia Mea la anafo-
raua dumnO-lor velitilor boeri, i-am insarcinat cu facerea acestui sant
rioti i al stävilei, iar care dintr'aceste mosii va fi megiesósca, adeca
teranesca, i vor dice ea n'au mijloc a rèspunde banii ce se analo-
ghisesc pe suma stinjinilor ce aü, pentru aceia s. fad' ardtare isprav-
nicilor judetului, ca sa indatoreze pe acei lacuitori de a lucra la sant
pana se vor pMti de suma banilor ce vor fi datori dupd analoghia
stinjinilor ce ad; zabava insh sa nu se faca la implinirea banilor, ci
sa. se implinOsed far' de zabava pand este vremea de vara de a se
puté lucra santul. Tolco pisah gpd.-1815 Iunie 28.
(Pecetea gpd.)
V el Logofk.
(Cod. LXXIV, pay. 206.)
Carte deschisd.
Fiind-ca pentru isbdvirea politiei Bucurescilor de innecaciunea ce
patimia de apa Dimbovitel, atdt dupei planul inginerului cat si
dupà chibzuire ce ail facut-o dumné-lor velitii boeri, am hotarit
Domnia Mea ca sa se tale zägazurile morilor, incepend de la morile
ot Bucuresci in sus, insa zagazurile sa se taie la mijloc, la ni-
velul apei panä in fund la pamint vita, de ate 4 stinjeni in lat, unde
are sa se Med de catre stapanii morilor stavili dupd in6sura ce li se
va da ; de aceea, spre sävirsirea acestii trebi, orinduim pe credincios
boerul Domniei Mele Biv Vel Medelnicerul Grigorie Bujorénul, caruia
poruncim dumné-vOstre ispravnicilor ot sud Ilfov, ca duprin satele
ce sunt pe marginea Dimbovitei, aprOpe de mori, sa.-1 dati 30 salahori
cu topOre t i alte trebuincióse, ca sà lucreze la taiatul zagazurilor,
dandu-i si patru slujitori de ai judetului, ca sa-1 aiba atat asupra sa-
lahorilor, spre a-i indemna la lucru, cat i spre pazd de a nu fugl sala-
horii, spre a se da savirsire talatului zdgazurilor cat mai fail zabava,
i saam receh gpd.-1815 Iunie 28.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
(Cod. LXIIV, fila 206.)
Analele A. R. Tont. XXI. Mentoriile Seq. Istorice. 85

www.digibuc.ro
514 V. A. Imola

prietaril de mo01 de pe apa Ilfovului, cart ail a se folosl i ei de fa-


cerea noului §ant 0 a stavilarelor nou'e de la Racari. 0 asemenea
taxa se cisluesce 0 pre 9 mahalale din Bucurescl, earl §i ele se vor
folosl de impedicarea inundarilor. (1)
In Iulie 1815 e vorba iar de a se curati. i adincl fundul Dimbo-
vita. Nostima este porunca lul Vodd Caragea de a se intrebuinta o
mihani (mecanica, mehanica sail machind) ca sä sape i sa curete tot-
deauna matca Dimbovitei cu inlesnire l cu prea putina cheltuéla.
Caragea dice ea a vèdut el insu0 asemenea mehani la Tarigrad. E
vorba de sigur de o drayci. Domnitorul insarcinéza pe egumenul de
la Radu-Voda, «care are deplina sciintd §i inchipuire a acestei me-
hanib, sa. fac . una in trebuinta Dimbovitel. (2)
(1) Veo)21 anexele LXXXVIII, LXIX i LXXX.
(2) Cinstitilor i credincio0 dumné-vOstre velitilor boeri ai Divanului
Domniel Mele, fiind-ca s'ail gasit o mihani (machinci) ca sä sape i sa
curete tot-deauna matca Dimbovitei cu inlesnire i cu prea putina
cheltuialà, care §i in0ne Nona este sciuta de la Tarigrad, prin chiar
vederea NOstrd, de aceea poruncim dumné-vOstre, ca adunându-v6 la
un loc, sa aducetl fata pe cuviosul egumen al manastirei Radului-Voda,
carele are deplina sciinta i inchipuire a aceOill mihani 0 a energhiei
i a folosului ce pOte face far' de discolie, i dându-ve" tóta pliroforia,
far' de zabavä sä o chibzuiti i dumné-vOstre §i sä Ne faceti anafora,
ca sä poruncim a se pune in lucrare, tolco pisah gpd.-1815 Julie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXIV, fila 207 v.)
Fiind-ca acest mihani se face pentru isbavirea politiel de inneca-
ciune §i fiind-ca tot pentru acest sfir0t se cisluesc o suma de bani
pe mahalagiii politiei dupa lunca Dimbovitei, prin osebita porunca. a
Domniel Mele, pentru isbavirea caselor lor de innecaciune, poruncim
dumné-tale Vel Vornice al polities, ca dintr'acel bani ce se implinesc
de dumné-ta, s5 se cheltuiasca §i pentru facerea acestei mihani cu tOte
cele trebuinciOse ale ei, la a careia facere de la inceput pana la is-
prävit s. epistasésca napristan cuviosul egumen al manastirii Ra-
dului-Vocla, ca unul ce are deplind sciinta in ce chip sa. se faca 0 cum
sa se metahirisésca in urrna.-1815 Julie 28.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoret.
(Cod. LXXXIV, pag. 450.)
Prea InOate Ddmne,
Dupa luminata porunca MarieS Tale, ce prin pitac ni s'ail dat, cum
Ca s'ail gasit o mihani ea sa sape §i sA curete tot-deauna matca Dim-

www.digibuc.ro
tbILITATEA SU13 CAILAGEA 515

La inceputul anului 1816 lucrarile pentru abaterea Ilfovului de la

bovitei cu inlesnire si cu prea putina cheltuiald, care si Insui Mariei


Tale este sciutâ de la Tarigrad, prin chiar vederea Inaltimii Tale,
adunandu-ne la un loc, unde, aducênd fata pe cuviosul archimandrit chir
Teodosie, egumenul manastiril Radului-Vodd, ce ni se arata cd are
deplina sciinta. a Inchipuirii acestei mihani, dupd pliroforia ce ne dete,
luardm insciintare ca cu acéstä mihani se póte sapa si a se curati
matca Dimbovitei, ci sä fie luminata porunca Ina ltimii Tale catre
dumné-lui Vel Vornicul al Obstirilor, ca dimpreunä cu numitul archi-
mandrit sà epistasésca a se face acéstà mihani cu Vote cele trebuin-
cidse, si a se si pune in lucrare, dandu-se cheltuiala cea trebuincidsa
de la Cutie, de care va ardth Mariel Tale dumnO-lui Vel Vornicul so-
cotéla de Oka cheltuiala va merge, iar hotafirea ramane la Maria Ta.
1815 Iu lie 27.
Dumitrasco Racovitä Vel Vornic, Constantin Balacénu Vel Vornic,
Vel Logofk, Scarlat Gradist6nu Vel Logofk, Fotache Stirbei Vel
Logofk.
Cu cale find anaforaua acésta a pärintilor archierei si a dumné-lor
velitilor boeri, primità este Domniel Me le, pe carea si Intarindu-o, pe
de o parte poruncim durnn6-tale Vel Logofete de Vera-de-sus sa fad
domnescul Nostru pitac catre dumné-lui Vel Hatman al divanului, po-
runcitor de a indeplini far' de zabava suma banilor de mai jos all-
tatà de la stapanil acestor mos% dupd analoghia stinjinilor fies-caruia,
iar care dintr'aceste mosii va fi megiesasca, adeca tOranésca, si vor
(lice acel locuitori stapani aT mosiei ca. nu le da mana a d.a bani,
pe aceia sa-i indatoreze, prin ispravnicii judetului, ca sa lucreze la
fanful eel noii, pand cand se vor plati de banii ce vor fi datori, iar
pe de altä parte orinduim pe credinciosi boerii Domniel Mole Biv Vel
Medelnicerul Grigorie Bujorénul si Biv Vel Medelnicerul Constantin
Pastia, carora si v poruncim ca, luand impreuna i pe Suiulgi-basa,
sä mergeti la fata locului si far' de zabavä sa faceti urmare intocmai
precum mai jos se aratd.-1815 Tunic 28.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. LXXXIV, pay. 308)

Prea Ina'l(ate D6mne,


Dupà luminata porunca Mariel Tale, ce prin graiü ni s'ail dat, am
facut chibzuire pentru cheltuiala ce merge la facerea santului, ce tre-
bue a se deschide de la satul Racarii, din sus de mdra Brailoiului,
uncle dail. in Ilfov cate-va apusdre mid, ca printr'acest sant sä se
abata apa Ilfovului a intra in apa Dimbovitei, i alt sant sa se des-
chida tot acolo, mai la vale din apa Dimbovitei, pand in santul cel
vechid, ce da in Ciorogarla, ca sà iea prisosul apei, atat al Illovului, cat

www.digibuc.ro
516 V. A. IIRECHII

Racari sunt departe de a fi terminate. Un §ant s'aii facut sub epis-

0 al Dimbovitel cand vine mare, uncle acolo sa se mute 0 stavilele


i sa pazéscä epistatul cu §antarii, iar gura §antului celui vechiii, ce
este mai din sus, O. se astupe ; care sumd a cheltuelei socotindu-se
taleri 12.135, se gasi cu cale sa se analoghisesca pe mo0i1e ce se fnnécä
de apa Ilfovului, cu óre*-ce adaos, adecd sd dea stapanil mo0ilor de
stinjinul de mo0e po parale 20, pe care stäpani II insemnäm mai jos,
fie§-care cu stinjinil lui de movie, dupa. tahminul ce arata Medelnice-
rul Bujorénul cd aii facut al stinjinilor fie§-caria mo0i, ca cu acel
bani ce prisosesc, care prisos este taleri 15.665, dupa cum se vede in
socotéla ce am a§ternut mai jos, i cu taleri 2.500 ce-i harazesci Maria
Ta la acest ob§tesc folos, sa se mute stavilele la §antul cel nofl ce
dicem a se face acum, §i sa se cumpere §i cherestéua ce va mai lipsi ;
ci sd fie luminata porunca Mariel Tale cdtre dumné-lul Vel Hatma-
nul al Divanului, ca ant de la stapanii mo0ei ce se afld aici fn Bu-
curesci sà imphnésca aceste ate 20 de parale de stinjin, cat 0 de la
cel de afarà sa trimità mumba0r, ca sä faca asemenea fmplinire, rin-
duindu-se de cdtre Maria Ta Medelnicerul Grigorie Bujorénul, dim-
preund cu Dima Suiulgi-bap, ca sa mérga la mal sus numitul loc,
unde indata sa, pue salahori cu plata din mai sus numitil bani, ca sd
deschicla amindou6 §anturile 0, isprdvindu-se anturile, sa se rddice 0
stavilele de la §antul cel vechiff 0 sa se apze la gura §antului celui
noil, insä acestea sa se savIr§esca fard zabava, acum in vreme de
yard, cand este cu inlesnire a se lucra; iar pentru cele-lalte provlime
ce mai arata Medelnicerul Bujorénu in tacrirul ski., se cuprinde in
cea dintaiti anaforaua mistra de la Iunie 13 chibzuirea ce am facut
la acele provlime ale Bujorénului, cat 0 la provlimele inginerului, iar
hotarirea Amalie la Maria Ta.-1815 Iunie 27.
Iosif Argqiii, Constandie Buz6i1, Constantin Cretulescu Vel Ban,
Barbu Vacarescu Vel Vornic, Constantin Baldcénu Vel Vornic, Teo-
dorache Vdcarescu Vel Vornic, Scarlat Grädi§ténu Vel Logofét.

Mofiile ce se innécd de apa Ilfovului dupd ardtarea Bujorenului


StinjenT
500 Racareni.
1.500 Baldäneni cu mo0a cea boerésca.
400 Fundata Herutailor.
400 Fundatenl al Pitarului Matache de la purarie.
350 Mo0a Medelnicerului Constantin Bujorénu of Tart4esci.
350 al dumné-lui Caminarului. Stefan Bujorénul ot tam.
300 al Medelnicerulul Grigorie Bujorénul ot tam.
300 al sfintel episcopil Buzéti.
1.000 Sf. episcopie Arge§, mo0i1e ot Roibu.
800 Sf. episcopie Rimnic.
500 atrarul Stefan Tarta§escu, mo0a eel clic Cojocu.

www.digibuc.ro
EINLITATEA SUB CARAGEk 517

tdsia Medelnicerului. Grig. Bujorgnu ca sa se dea pe dinsul apa 11-


fovulul, dar cand sail dat drumul apel in acest vant, ea nu a putut
merge pe dinsul, fiind vantul mai !nail in spre Dimbovita. Domni-
torul, la 4 Februarie 1816, rinduesce un inginer ca sà vacla de nu se
p6te a se face sa mérgd apa Ilfovulul pe vantul cel nou, ca Sh se dea
in Dimbovita. (1)
0 ultima ingsura aflam luata In 1816 relativ la Dimbovita:
Caragea-Vodd ordond, in 11 Iunie 1816, 1111 Vel Aga, sà orinduiasca
paznici Omeni de al'. Agiei pe la t6te vadurile i podurile de peste
apa Dimbovitei, ccari sci privigheze cliva fi nôptea i sd nu lase pre

StinienT
300 Brazoia BràiloiuluI. m
2.000 Doug BrazOie ale easel rgposatuluI Vornicului Constantin
Stirbel.
1.000 Brazoia dumnO-lui Spatarulul Ruset.
1,000 Postävarii i Trestienil dumnO-el Vornicesei Ecaterinel Stir-
Mogi.
1.000 Cosova dumnO-lor boerilor Cretulescl,
1.000 Cosova dumné-lui Vel Banulul. Constantin Cretulescu.
800 Popescil i Zoita ipac ale dumnO-lul.
300 Medelnicerul Arcuda.
1.000 Popescil mandstiril Michalli-Voda.
2.000 Popescil mandstirff Sf. Ecaterinel.
4.800 Dragomirescil slavituluI Dragoman Manuc.
2.000 Ciocanescii dumné-lul Vornicului Istrate Cretulescu.
2.500 Cretulesci i Flamandenil ale manastiril Radulul-Voda.
400 MovneniI Tartaivescl.
400 Setrarul Stefan Tartavescu, movie la Tartavesci.
30.400

Socotéla de bang ce trebuese pentru deschiderea fanprilor nouel

12.135 fac pe stinjini 2.427 ce arata. BujorOnul c. vor fi acele doug


vanturi, Insa stinjini al lungului, i adincul iar un stinjin, iar
latul dol stinjinl, socotit stinjinul lungului po talon'!" cinci.
15.200 fac analoghie pe stinjinl 30.400 ce cu tahmis II arata Bujo-
rOnul ca.' se Inn-Oct de apa Ilfovului.
3.065 se cisluesc mal mull, pentru cd pOte sa fie tahmisul stinji-
nilor grevit.
2.500 se alaturd ce-I harazesce Maria Sa Prea Inaltatul nostru Domn,
5.565 acevti banl sä fie pentru mutarea stavilelor vantului,
(1) Vecll anexa LXXXI,

www.digibuc.ro
518 V, A. IIRECHIA

nimene a aruncet n apd cdt de pulin murdalic sag gunoig de acum


inainte). (1)
In Iunie 1816 a fost vorba de a sdpa i o a doua mated pentru
Dimbovita, in Bucuresci, cu scop ca, atunci cand vine prea multd apd,
sä pad' fi pe data ambele matce anume adincite. Matca apel va fi'nu
numal adincitd, dar i ldrgitd pang la 6 stinjent (2)
Tot din Iunie 1816 mai afldin un pitac cu referintd la lucrdrile pen-
tru asigurarea de inundare. Prima insdreinézd pe Spdtarul §i pe
Vornicul politiel, ca prin zapciii lor s. indatoreze pe toff eel ce ail
case ingrddite pe langd matca Dimbovitel, §i de o parte §i de alta a
riului, sä-I oblige a pune Omeni cu a lor cheltuiald sà sape matca Dim-
bovitel pe margine, ca sh se ldrgOsca pand §Ose stinjeni lumina apel, insd
s
(1) Cimtit §i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel Aga,
fiind-ca din pricina murdalicului 0 a gunoiului ce se aruncd in apa
Dimbovitei, se pricinuesce i vhfemare la sdndtatea 6menilor 0 se in-
chide §i matca apel, de null pae aye apa curgerea el slobodd, §i cand
vine apa mare se face innecaciune, de pdtimesce politia; de aceea po-
runcim dumnO-tale, primind acest domnescul Nostru pitac, sà orinduesci
paznici aneni de al Agiel pe la tote vadurile i podurile de peste apa
Dimbovitel, earl sd. privigheze diva i nOptea i sh nu lase pe nimeni
a arunch in apd cat de putin murdalic sall gunoiti de acum inainte.
Tolco pisah gpd.-1816 Iunie 11.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofOt.
(Cod. LXXIV, fila 253 v)
(2) Spre a se vedO cd Omenii speciaNti in sciinta apelor §i a mo-
rilor se bucurail de 6re-care apreciere, dam ad actul urmdtor :
Cartea lui Nicolae Postelnicelu, meger _de mori.
Dat-am domnésca NOstrá carte lui Nicolae Postelnicelu, ineWr
de mori, ca sd aibd a tine o carciumd aid in ora§ul Domniel Mele
Bucuresci, scutitd §i apOratà de tae ddrile ce vor fi pe alte carciumi.
pentru cd numitul, prin jalba ce all dat-o Domniel Melo, ardtand
chi se and scdpdtat, insärcinat cu dou6 fete de virstd §i o sord
vEiduvd, §i pentru cd are sciinta mqte§ugului morilor i a zdga-
zurilor 0 a cumpeniril apelor apururea, este dus la cercetäri, precum
si acum a fost raidicat cu porunca Domniel Mole de la tréba sa din
sud Ialomita i sail trimes la §anturi, earl sunt fdcute pentru ferirea
de primejdii a nu se face in politia Bucurescilor cand yin apele marl,
Ne-am milostivit Domnia Mea de l'am miluit cu scutirea acel carciume,
de care poruncim la tofl cati se cuvine supOrare impotrivd sh DU se
facd la carciuma sa, i saam receh gpd.-1814 April 10,
(Cod, XIX, fila 109 v.)

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 519

unde numai va fi loc slobod, iar de se va intimpla sa fie niscai-va


ziduri de binale pe langd matca apei, acelea O. nu se vateme, ci sit
r6mae lumina apei pe acolo numai cat va fi loc slobod. Tot odata.
ordona Domnitorul sa se oblige pe stapanii celor opt mori, ce sunt
pe apa Dimbovitei, incepênd de la Rosu pang. la Vitan, ca sä Lea
stavile pe la morile lor, cum si egumenul manästirii Radului-Voda, si
O. se desgrOpe toti parif marl do la vechile zägazuri si de la vechi
poduri, ca sà aibà apa curgere mai lesne. (1)
Indestularea cu apt Cestiunea indestulärii cu apa, in orasele Bucuresci,
Focsanl, Craiova, a dat loc la diverse acte sub domnia lui Caragea. Din
29 Iunie 1813 este cartea fântânelor de la Craiova, prin care se cons-
titue unele iraturi, ca sä servéscà la intretinerea lor. Caragea intdresce
din noil mila de 12 lude fantanari, pus): sub ocrotirea Episcopului de
Rimnic. Asemenea se acorda done pivnite in Craiova i dour) scaune
de carne scutite de Mite darile, ca sa servésca venitul lor la intreti-
nerea fantanelor in bund stare. (2)
Pentru intretinerea cismelelor din Focsanii munteni, Caragea aproba
aruncarea unel dari de 10/0 din taierile de came pe la scaunele din
ora, peste 200 taleri anuall de la Epitropia Obstirilor.
Episcopul de Buzeiti este instituit epitrop asupra ci§melelor din
Focpni. (3)
(1) VeclI anexa LXXXII.

Pitac mitre dumnd-lui Biv Vel Banul epistatul Spdtdriei,


ca sei se pornéscd un zapcii spdtdresc sa poruncéscci epistatului de
la anjur sd slobógld apd pe Dimbovila.
Cinstite i credincios boer al Domniei Mele, dumnO-ta Biv Vel Bane,
epistatule al Spatariel, fiind-ca apa Dimbovitei ail scgdut inteatata in
cat tOte morile de pe dinsa s'ail oprit, de nu mai pot macina brutarii
politiel, din care pricina pole sa patim6sca obstea lipsa de pains, de
aceea poruncim ca, indatl dupd primirea acestui domnesc al Nostru
pitac, sal pornesci far' de zabava un zapcitt spataresc la epistatul
de la santuri, scriindu-i-se din partea dumné-tale ca sh fach tot felul
de mijloc a pornl apd indestulata pe matca apel Dimbovitei, spre a
putt). umbla morile, sä nu patirnOsca politia de vre-o lipsá, tolco pisah
gpd.-1817 Iunie 9.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXXVII, fila 27 v.)
(2) Vecll anexele LXXXIII, LXXXIV, LXXXV.
(3) Vecji anexele LXXXVI, LXXXVII, LXXXVIII *it LXXXIX. Vecli i obliggiunea
ee iea asuprAll 0, Sfu-bul ea Sui1iü la Foevani, in anexa,

www.digibuc.ro
520 V. A. URECHIS.

La 1811 Dima Suilgiul s'a legat care Divan, ca pentru taleri 25.000
si diverse privilegii, sd aducd in bund stare 18 cismele ce oral pärd-
site aid in politie si, in soroc de 16 ani, cu léfd de taleri 400 pe lunà
de la Cutia milosteniei, sd tind acele cismele in bund stare. In 1814
Februarie Dima cere congedid pand la Sf. Dumitru, sd se ducd in patria
sa sd-si vadd copiii, lasd cheza§ pe tovardsul ski Stoica, care va avO
grijä de cismele in lipsa lui Dima. Caragea acordd congediul cerut. (1)
Inainte de Dima a fost Suilgiiii-Basa Stroe, care ajungênd lAtran si
neputincios, i se del unele privilegii ca fospldtire, (2)
0 inspectiune Ricutd in Julie 1813 la diversele cismele concedate la
particulari le afid in próstd stare. Domnitorul, la 23 Julie 1813, ordond
ca toti acel earl se bucurd de cismele din cassa apelor sd fie obligati
a le tiné in bund stare, a le repard. (3)
(1) Vedi anexa XC.
(2) Vedi anexa XCI
(3) Vedi anexele XCII dui-A Cod. LXXVI, pag. 616.
Primitd fiind Domniei Mele acéstd obstéscd anafora a pdrintilor
archierei si a dumné-lor boerilor, iatd te orinduim pe dumné-ta Biv
Vel Clucere Iordache Desliule, ca prin scirea dumné-lui Vel Logofé-
tului de Téra-de-sus s'a pus in lucrare cercetarea de mai sus ard-
tatd cu urmare intocmai, dupd care sd faci apoi ardtare prin ana-
fora pdrintilor archierei si dumné-lor boerilor. 1815 Mart. 27
(Pecetea gpd.) Vel Logofét
Cod. LXXXIV, pag 67.)
Prea Inedtate Ddnine,
Cu plecatd anaford arät Mdriel Tale ch cisméua de la capul Podu-
Jul MogosOei, care s'ail fdcut cu cheltuiala obstiel, pentru podóba po-
litiei, neavênd purtator de grijd, s'au dérapdnat, si mai trecênd vreme
cu nebdgare de sémä, se stricä de tot, si pentru ca sd nu se prdpddéscd
o frurnósd podóbd ca acésta, gdsim cu cale ca, prin scirea dumné-lui
Vel Logofétului, sà se orinduiascd dumné-lui Biv Vel Clucerul Iordache
Desliu, ca sä iea séma egumenasului, ce este acolo, ce venit ail luat
acestei mändstiri de cand egurnenesce si la ce s'ad cheltuit acel venit?
asijderea sd aducd fatd Clucerul acolo pe mai mai-mar-basa cu doi
trei mesteri lemnari si zidari i pe suilgiil, ca sd iea in scris tOte acele
ce sunt stricate, chibzuind si banii ce trebuesc spre a se drege si a
se aduce la starea el dupd cum ail fost, si sä facd ardtare in scris, atat
de venitul cismelei, cat este pe an, cat si de cheltuiala bisericei i de
meremetul stricdciunil cismelei, si vom chibzul apoi de unde sd se dea
banii ce vor mai trebui, iar hotdrirea rknane la Maria Ta. 1815 Mart 15.
Mitropolit, Iosif Arges, Constandie Buzki, Constantin Filipescu, Gri-
gorie Brancovénu, Barbu Vdcdrescu Vel Vornic, Teodorache VAc4rescu
Vel Vornic, Iordache Filipescu Vel Vornic,

www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB CARA.GEA. 521

Domnitorul Caragea, desl n'a mai inmultit cu noue isvOre cassa


apelor din Bucuresci, a dat, cu un cuvint or altul, mesuri din nal
de apa la unit'. §1 altit AsA a recunoscut: 1) dreptul la 1/2 mesurd de
apà Ecaterinel Atanasiu, la 30 Iulie 1813 ; 2) V, mesura din isvorul de
la Cretulesci lui biv Vel Vistier Gr. Romanitis la casele lui din Podul
MogosOet inlduntru curtii dumné-sale i afarA la pod, pentru indes-
tularea noroduldi (2 Mail 1814); 3) una mesura de apa din acelast
isvor lul Vel Hatman Gr. Ralea, in 18 Martie 1814 (1); 4) WI Vel Stol-
nicul Alex. Vilara, luand apa ce deja se acordase lui Romanitis in
1814, 26 Ianuarie 1816; 5) una mesurA apA din cisméua lul Mavro-
gheni, acordata CAminarului Toma, in 29 Martie 1817; 6) reinnoire de
chrisov pentru o 1/2 mesurà i adaogire de alta jumatate mesura luI
biv Vel Ban Gr. Brancovénu, cu obligatiune sa facA cismea i afard
din curte, 1 Mail 1818. (2)
Cu o singura 1i inainte de a fugl. din Bucuresci, Caragea clà la
28 Septembre 1818 o jumatate mesurd .apa de la (Amelia uI Mavro-
gheni lut Caminarul Michalache (?). (3)
Dam acl in notA actele until proces dintre mahalagil de la Popa
Dârva i pentru neinchiderea until put de catre boerul D. Slätinenu. (4)

(1) Vecti anexele sub CXII, NN XCIV, 00 XCV i PP XCVI, QQ XCVII, RR


XCVIII.
(2) VeclI anexa XCIX.
(3) Vecll anexa C.
(4) Pe acesta alaturata anafora a dumne-lor velitilor Vornici nerema-
nend odihniti mahalagfil din doue mahalale Popa Dârva i Visan do
aici dirt Bucuresci, zapciul cel orinduit vittaf de pahdrnicei i-ail in-
fatisat la Divan inaintea Domniei Mele cu Paharnicul Dumitrache SM-
tinénu, prin vechilul Ionitä Racota Logofetelul, cerênd numitil ma-
halagil, prin apelatia ce al dat, a nu li se inchide de Paharnicul putul
i vadul putului, ce este trebuincios pentru adAparea acestor mahalale,
fiind mai virtos facut de mosii si parintil lor, de sunt aprOpe de 100
de ant precum se dovedesce din veletul te este scris pe crucea de
pétra cea de lânga put, find de 80 de ant iar putul i mai vechiti, si
Paharnicul, de II trebuesce put, salt Lea pe locul dumne-lui; iar ye-
chilul Paharniculul impotrivà cere, ca dupa zapisele de cumpérAtórq
locului easel sale pe care este acest put, sa aiba voie a si-1 inchide pana
la pod, cart zapise ardtandu-le, le vedum i insine Domnia Mea, insä
unul cu let 1796 Ianuarie 18 al until Predet care vinde la un Mateiti
Polcovnicul in loc mostenesc In mahalaua Popei Darvas in podul Mo-
gosOeT drept taleri 220, care loc arata cA se hotarasce despre résarit
cu Patrasco portarelul, despre medd-di cu in loc al Postelnicului
Mateiti Rateseu, despre inC11.6-nópte cu ulita §i despre apus cu podul,

www.digibuc.ro
522 V. A. IIRECHIA

Iangalle. Incendiile sunt tot numtrOse in Bucuresci, din causa con-


dupd cum se ved semnele loculul, i alt zapis al numitului MateiU Pol-
covnicul cumperdtorul, ot let 1804 Ianuarie 10, prin. care vinde Sluge-
rnlui Tomei Caragea acel loc impreund cu casele ce all fost fAcute de
el, dandu-i i zapisul cel vechiil, in care se coprinde i hotarele locului
mai pe larg, i alt zapis al numitului Sluger Toma cumperdtorul ot
let 1804 Februarie 27, prin care vinde acestd casd cu locul el lui Con-
stantin Vulturescu, dandu-i i zapisele cele vechi, i alt zapis din let
1804 Martie al numitulul Vulturescu cumperdtorul, prin care face schimb
cu Durnitrache Slatinenu acestà cash' cu coprinsul ei, drept o movie
si bani, dandu-i i zapisele cele vechi ; din care acesta coprindere a
celui dintaiil zapis al'Predel, facendu-se curatä dovadä Ca locul acesta
al Paharnicului merge pand la pod, am intrebat pe numitii mahalagii
de au vre-un sinet impotriva acestui zapis? i respunserd cá nu aq,
fard numal cjiserd eá i In anil trecuti s'au ispitit Paharnicul ca sd
impresOre acest loc al putului, dar dupd cercetarea ce In fata locului
s'ail fdcut atunci de cdtre dumne-lui Vel Banul Radu Golescu, aflan-
du-se pe acea vreme Vel Vornic, nu numal eh' nail avut Paharnicul
nici un cuvint, ci incd s'ati dovedit impresurati de dinsul si din locul
putului patru stinjeni si s'ati fost gdsit cu cale de dumné-lui Banul
ca sd remae putul slobod si acel stinjeni, iardsi pe séma putului, la
care acestá a lor clisd, nu numal eä nu avurd. sà ardte vre-o anafora
de atunci a dumné-lui Banului, ci inch' i pe dumne-lui insusi intre-
bandu-1 Domnia Mea in Divan, réspunse ca nu tine minte. Dupd acésta
am mai intrebat pe numitii mahalagil se. ard.te, pentru apd le este da-
vaua sall pentru loc? i respunserd ca pentru apd, fiindu-le trebuinciosd
pentru addparea lor si a dobitelcelor lor, si cum ca de se va inchide
acest put vi se va deschide cel-lalt, unde ati gdsit dumné-lor Velitil
Vornici en cale, cand va seeà i acesta, nu ail unde sä mai faca alt
put la loc; a cdrora pricinuire se cunosch desarta, pentru eh i putul
ce este acum póte sa sece dupd vremi si, fdcAndu-se altul, sà sece si
acela, si altul asemenea, i iardsi dupà vremi sá remae fdrd de put.
Deci Paharnicu Dumitrache Slatinenu, avênd sineturi pentru locul
easel sale, doveditóre Ca lungimea locului II merge pand la pod, iar
jAluitoril mahalagil neavênd nicl un sinet impotrivitor, nu se póte
dupá dreptate a fi poprit Paharnicul de all luà locul seu in stdpanire,
precum asemenea nu se pike popri nici cu pricinuirea mahalagiilor
cd le este trebuincios acel put pentru addparea lor i a vitelor lor si
Ca ar fi facut de mosii lor de sunt aprópe 100 de ani, pentru ca pe
acea vreme nu este indoiald cd era camp acolo uncle se did putul,
iar nu loc de curte cu case, precum este acum, si se socotesce ca un
put fAcut pe camp, precum sunt i altele, iar nu chiar pentru trebuinta
acestii mahalale, care nu era acolo pe acea vreme ; cu tOte acestea am
fdcut Domnia Mea al doilea cercetare i cercare prin dumné-lor Velitii
Vornici la fata locului, ca sd Ne pliroforisim de este prin putintà sd-si
iea i Paharnicul locul in stdpanire si sd se mute i acel put la un colt
din locul Paharnicului, si Ni s'ati dat pliroforie ea la coltul de langa

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 523

structiunilor de lemn i acoperemintelor de *indrila. Slujitorii din


bresla de foc (pompierii) de pe langa. Agie all adesea de lucru. (1)
ulita ce cobórä in mahala, uncle printeacesta anafora a dumné-lor s'ad
fost gäsit cu cale a se muta putul, Rind locul inalt, s'ad ardtat cu jalba
mahalagiii cell ad casele pe acea ulita, plangendu-se ca, de se va muta
putul acolo, find locul la vale spre casele lor, se va face noroid prea
mare din scurgerea apei putului, in cat nu vor mai pate e0.- din casele
lor mahalagiii; o adevereza §i dumné-lor Velitii Vornici ca aà urméza
a fi dupd starea acelui loc, §i cdtre acésta Ne-ad dat pliroforie ca acea
mahala este indestulata din -Vote partile de puturi, osebit din doue
cimele ce sunt mai sus in linia podului, din mana stangd, insa iina
la pOrta easel réposatului Clucerului Faca §i alta in dreptul easel Clu-
cerului De§liu; dupa care acestä aratare a dumnd-lor Velitilor Vornici
si dupd plangerea celor-lalti mahalagii, putul acesta de prigonire fiind
nu numal netrebuincios acolo, ci Inca §i supérator atat mahalagiilor
cell' all casele pe linia acelei ulite, ce cobOrà in mahala, cat §i Pahar-
nicului Slatinénu, pricinuindu-I doué pagube i stricaciuni, una cu in-
gustarea dreptului loc al sed §i alta cu superarea §i stricaciunea ce
patimesce casa sa din curgerea apei putului, fiindu-i casa la vale. Drept
aceea hothrim, ca putul acela sa lipsesca cu totul de acolo i Pahar-
nicul sa-si ingradesca §i sa-§1 facä zapt locul pand la pod, precurn
asemenea am dat Domnia Mea dreptate §i lui II Postelnic Constantin
Cozone in trecutele cjile prin judecatg cu Divan la prigonirea ce all
avut cu unii tot dinteace0 rnahalagil pentru locul séü, ce-1 are ala-
turea cu locul Paharnicului, ea sa §i-1 iea in zapt §i stapanirea sa.
1814 Octomvre 10.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXVIII, pag. 2)
(1) he'd modul cum unul din slujitori este liberat din servicid :
Dupa pliroforia ce Ni se dä printeacosta anafora a durnne-lui Vel
Aga de prOsta stare §i sacatlicul jaluitorului Jane, milostivire facênd
Domnia Mea asupra lui, poruncim sa fie ertat §i aperat de slujba.
1814 Fevruarie 26.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXVI, pag. 848)

Prea inaltate Dómne,

Dupd luminatä buiurdisma Mariei Tale, ce se da in dosul ace0ii


jalbe a lui Ene slujitorul de foc din bresla Agiei, poruncitOre ca sä cercetez
de este sacat cu adeverat din pricina naprasnicei bOle, l'am adus Ina-
intea mea i, cercetandu-1 daca dinteacesta naprasnica Mai all rémas
sacat, me pliroforisiid cu adevérat ca sacat de mijloc all rémas din-
tr'acea bola, §i mijloc de a mai tine slujba lui nu este, pentru care

www.digibuc.ro
524 V. A. DRECHIi

Pentru ap6rarea de incendig, in Novembre 1813 Caragea ordond com-


pletarea Cosarilor si a Sacagiilor politiei pand la numér de 80, caci
din cari erau aü fost murit mai multi de ciuma. (1)
In 1815 se simte nevoia refacerii din noir a Foisorului de foc. Parra
la terminarea acestuia, se aséza alt punct de observare de incendiii,
din dol paznici, unul in campanarul Sf. Gheorghe noir si altul jos la
porta, care sa alerge pe data ce se vede un foc unde-va sa se dea
de scire zabitilor. (2)

si nu lipsiiU dupd datorie a arata Mariei Tale, iar hotarirea r6mane


a se da de catre Inaltirnea Ta.-1814 Fevruarie 10.
(Vel Aga).
(Cod. LXXVI, pag. 848).

(1) Dumne-ta Vel Dvornice al politiei, fiind-ca multi din sacagii i cosaril
politiel aü murit, poruncim Domnia Mea ca din Omenii politiei sa se
gasesca a face patru-deci sacagii i cosari, sa se imp1in6sca a fi opt-
deci la numér, i osebit pentru trebuinta domnescei NOstre curti sa se
implinésca a fi alti sése cosari; zabava insa catusi de patina sa nu
se faca, fiind-ca patimesce politia, i lard* Iti poruncirn zabava sd nu
se facä, fiind-ca aü inceput a se intimpla iangane. Tolco pisah gpd.
1813 Noemvre 14.
(Cod. LXXIV, fila 92)
(2) Prea Inelltate Ddmne,

Dupà lurninata porunca Mariei Tale, ce mi s'ati dat la alaturata ana-


fora a dumné-lui Vel Aga, am facut chibzuire pentru Foisorul de foc,
ce arata dumné-lui ca a putredit la radacina si face trebuinta a se
preface din nou, i gasim cu cale ca acurn de ocarndatd sa se dea
luminata. porunca &nitre dumné-lui Vel Aga, spre a indatora pe mai-
mar-basa sa-1 strice Vara' de zabava, a nu se intimpla, feréscd Dum-
necjett, s caclä din vre-o furtund mare si sä facd primejdie, pentru a
cdruia stricare sä aiba voie mai-mar-basa sh stringa cati dulgheri
vor trebul cum si salahorii ce vor fi trebuinciosi, sa se poruncesca
dumnO-lui Vel Vornicului al politiei ca sa-I dea din mahalale i, stri-
candu-se, sa se adune tOta cherestéua la un loc i sa fie la pastrare
bunà si la paza a nu se fura ; asijderea i pentru acel patru stilpi
marl pe earl este a se cladi tOta binaua foisorului dupa m6sura ce
arata mal-mar-basa, lunuul stinjini 9, insa stinjini 7 si jumatate de
sus pana in fata pamintlui si tulpind stinjini unul i jumatate, care
vine tot lungul tot stinjini 9 si de la tulpind in sus pang la doi stin-
jini, latul-grosul 2 palme domnesci in tOte muchile, iar de la dol stin-
jini in sus pana la virf, latul-grosul o pahna i jumatate in bite mu-
chile, sä fie lurninata porunca Märiel Tale chtre dumné-lui Vel Vis-

www.digibuc.ro
RDILITATEA St313 CAttAGEA 525

In 1816 Novembre Domnitorul da urmätorul pitac relativ la m'esurile


de apérare de incendiU :
Pitac catre Agd, de a ti cu topór tot taceimul Agiei de a
intimplà ori foc sait alte primejda
Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele, dumno-ta Vel Aga, Rind-
ca pentru a nu se intimpla primejdil la vreme de ianganuri am chib-
cuit Domnia Mea, ca Impreuna cu tacainul Agiel sä fie de acum Inainte
si mal-mar-bap impreuna cu 40 dulgheri cu topOre, de aceea porun-
zim dumn&tale, ca Indata dupa primirea acestui domnesc al Nostru
pitac, aducand pe mai-mar-bap, sa fad cunoscut ea la ori-ce intim-
plare de iangan sh se afle i el nelipsit cu patru-cleci de dulgheri cu
topóre i Impreunal cu cei-l-alti salahori al Agiel, sà poprésca i sa In-
timpine acea primejdie de foc, tolco pisah gpd.-1816 Noemvre 29.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXXVII, fila 4 v) Vel Logofét.
La fie ce inceput de érna stdpanirea, Domnia chiar, dadea pitace
in coprinderea urmatOre :
Cinstici i credincio§1 boerilor al Domniei Melo, dumné-ta Vel Aga,
fiind-ca acum aü inceput §i urmazà sa. se Incépá a se face focuri prin

tierul, ea sa se orinduiasca judetul Dimbovitel a-i face §i a-i aduce


aid, platindu-lbse stilpul po taleri. 50, O. apoi pentru cheltuiala faceril
foi§orului mai pe urrná vom chibzul de unde sa se dea §i vom arath
Mariel Tale, *i pand a se face acest foi§or not", sa rinduiasca dumn&
lui Vel Aga dol paznici, sà pazésca cliva i nóptea nelipsitl, unul
sus in clopotnita Sfintului Gheorghe cel nou §i altul jos la pórta, ca
luand veste cel de jos de la cel de sus de vre-o Intimplare de foc,
sa alerge Indata sa dea de scire dumn&lor zabitilor, iar hotarirea
rémane la Maria Ta.-1815 Matti 17.
Barbu Vdcarescu Vel Vornic, Constandin Balacénu Vel Vornic,
Michalache Mann Vel Vornic, Gradi0énu Vel Logofét, Nestor Clucer.
Domnitorul dà urmatórea resolutiune :
Cat pentru stricarea acestui foi§or, poruncim dumné-tale Vel Aga sg
Ingrijesei a se pune in lucrare prin mai-mar-bap, cu urmare intoc-
mai precum mai jos se arata, ingrijind apol de a orindul i paznici
ianganului la locurile de mai jos aratate, pentru care stricare porun-
cim dumné-tale Vel Vistiere, sa. se Led porunca Domniei Mele catre
ispravnicii din sud DImbovita, ca sä orinduiasca de a se face aid'
dupa mésura §i cu plata ce mai jos se arat1-1815 Maiii 18.
(Pecetea gpd.) .
(Cod. LXXX1V, pay. 194.) Vel Logofét.

www.digibuc.ro
526 V. A. tJEECIIJA

case, pentru ca sd nu se intimple dar, feréscd Durnnedeil, iangane din


nemdturarea courilor O. din neingrijirea stdpdnilor caselor, poruncim
dumnO-tale, ca indatd dupd primirea acestul domnesculul Nostru pitac,
sd publicarisesci prin tot semptul Agiel, ca toti de ob*te stdpdnil ca-
selor sd IngrijOsch a-si mdturd cowrile adesea, §i osebit sal privighezl
ca nu care cum-va0 §i din nebagare de sOmal a Omenilor easel sal se
intimple vre-o primejdie de foc, on l. din luminare, sail din ciubuce, iar
pe de altd parte sd dal strapicd poruncà i co§arilor, ca sà umble
tot-deauna prin tOtd politia pentru mdturatul co§urilor, i osebit sh
dal poruncd i tuturor tirgovetilor, mahalagiilor, právAliaOlor i std-
pdni al caselor, ca st tie tot-deauna fiq-care câte un hArddil sail putind
mare plind de apd, i cdte un topor i eke o scard, precum i dumné-ta
sà ingrijesci a fi tot-deauna i in tot cOsul sacalele i tot tacâmul foculul
zdravene, gata i in bund fiintä, ca nu cum-va0 la vre-o primejdie de
foc sd se intimple vre-o zdticnire, cd insu0 vel fi re'spundétor. Tole()
pisah gpd.-1814 Octomvre 20.
(Pecetea gpd.)
V el Logoret.
(Cod. LXXITT, fila 152.)

Asemenea pitac s'ai1 facut i la Spdtdrie.


Sub pretext de a se evità incendiile, dar mal in realitate c.a sà nu
se afle de vincjare la indemâna orl-§i-cui§i mai ales a hotilor, Cara-
gea reinnoesce in 1813 decretul lul C. Ipsilant, ca nime WA nu aibd voie
a tine Orbd de pu§cd prin pràv5lil, ci, declardndu-se monopol, sü se
dea de vincjare numal la o singurd pravAlie, afard din orn cu obli-
gatiune ca beneficiul din acest apalt sä se dea la Cutia podurilor. La
Sf. Gheorghe va fi depositul erbel de pu§cd. (1)
(1) Ve41 anexa, aetul de la 30 Ianuarie 1813. Anexa CI.

Pitae pentru érba de piqed, la Aga, ea sd se pdstreze in


nzdndstirea Sf. Gheorghe.
Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel
cu t6te cd am luat Domnia Mea pliroforie cà incd din lOt 1804 s'ail
fácut obOOsca hotdrire pentru cei ce se negutdtoresc cu Orbà de pu§cd,
ca sd nu o mai tie aid in politie in bur6e §i in alte vase sumd multd
de ocd, ci afard, la margine, spre a nu se intimpla vre-o primejdie de
iangän, dar fiind-cd acest nizam nici Ong. acuma nu s'a pus in lucrare
§i fiind-cd. acum de ocamdatd pe la margine in prOjma politiel nu
este vre-un loc indemanatec §i destoinic spre acOstä trObd, de a se
putO adicd a tine Orbd de puNd, am gdsit Domnia Mea cu cuviintd
de a se pune Orba de pu§cal in mandstirea S. Gheorghe noü, unde
stint oddile sigure cu bolti i uO de fier i 'Ate a fi Orba feritd de

www.digibuc.ro
MUTATE& SIJS CARAGEA 527

0 curb6se dispositiune iea Caragea, chiar in 17 Decembre 1812, cate-


va ile dupe.' solemna lth intrare in Bucuresci : el oblige. pe Aga se.'
se mute mai in centrul tirgului, cd §Ode prea departe §i, din causa de-
pärtdrii, nu se indemänézd a cduth cu inlesnire trebile cede privese
la meimurietul Agiei, iar mai virtos cdnd se intimpld (feréscd Dum-
ne4eii) prin tirg vre-un iangein. $i mai ciudatä este porunca, ca, spre
a se mutà in centru, sä dea afard din casele lui Pdun 4licarul pe
Podul tirgului de afarà pe chiriapl lui, grijind sh-i gesescd alt conac
§i sà se strdmute acolo cu tot tacâmul Agiei. (1)
Vornicia Ob§tirilor a dispus inch' din secolul trecut de ate
un inginer, mai mult sail mai putin architect. In 1814 Aprilie 11, Ma-
rele Vornic al Ob§tirilor recomandà Domnitorului un noil inginer, in
persona lui Ernest Maer, prin urmdtOrea anafora :
Prea builtate Nmne,
Cu plecatà anafora ardt Indltimil Tale cd din vechime aü fost ne-
contenit un inginer al politiei Bucurescilor, care, avêndull lefa sa de
la stdpe.nire, se. orinduid la cele dupd vremi trebuinte ale OHL ce
privesc la mqte§ugul ingineriei, adecd la mesuri i trageri de mo§ii,
la facerea §anturilor Dimbovitel, la aducerea de ape, la zidiri de curti
domnesci i la faceri de poduri; dar acel inginer de vre-o cdtd-va vreme
intimplându-i-se mOrte, cu totul se isterisesce politia de acest fel de
om trebuincios ; pentru care acum la facerea podurilor Bucurescilor
cercetand, am gesit pe un Ernest Maer inginer, care me pliroforisiiil
ca este cu indestulatà sciintd de inginerie §i mai virtos idravlicos
bun, adecd avend bund sciintà de mesurdtOrea apelor, care se 0 hi-
geiduesce de a aduce ape cu tindestulare 0 fdrd multd cheltuiald când
va fi poruncit. Drept aceea, de se va gdsl cu cale de cdtre Inältimea
Ta, sh i se orinduiascd lefd de taleri 150 pe lunä, adecd taleri 75 de
la Cutia ci§melelor i taleri 75 de la Cutia podurilor, la earl aceste done
pOte fi trebuincios, va bine-vol Indltimea Ta a da §i luminate interire

primejdia focului; de aceea poruncim dumné-tale, sà indatorezi pe toti


eel ce aü Orbd de pu§cd, se merge.' sá se invoiascä cu egumenul mil-
ca fie§-care sà ducà acolo tOte. érba ce va fi avend i sä o
pue in bolti, poprind pe la preve.liile lor nurnai ate o och i done
spre vindare, §i sfir§indu-o pe aceea iaree. von luà din boltd tot cdte
atilta sumd pentru aliveri, tolco pisah gpd.-1817 Fevruarie 11.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXXVII, fila 15 v.)
(1) Vedi anexa CII, dupd cod. LXXIV, fila 70.

www.digibuc.ro
528 V. A. tIRRCIIIA

la acéstä plecatd a Mea anafora, iar hotdrirea cea desAv6r§ità rèmane


a se face de catre Inaltimea Ta.-1814 Aprilie 11.
Vel Vornic.
Domnitorul asupra acestel anaforale, dà urmdtOrea resolutiune :
Dumné ta Vel Vornice al Ob§tirilor, §i de care Inine Domnia Mea
gäsindu-se de trebuintä a aye politia un inginer, i acest Ernest Maer
fiind destoinic la acest me0e§ug, dupd pliroforia ce Ne da printeacéstd
anafora, iatd ii orinduim Domnia Mea inginer al politiei §i poruncim
sä i se dea Mfá pe lurid ate taleri 150, insd taleri 75 de la Casa po-
durilor i ali atatia de la Cutia cimelelor, precum mai jos se araffi.
1814 Aprilie 12.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét. (1)
De la Octombre 1816 gäsim in serviciul Vorniciei Ob§tirilor pe ar-
chitectul Hartler, insarcinat gat cu privigherea constructiunilor noué
din ora§, cat i cu §anturile Dirnbovitei, ba §i cu pavarea celor patru
strade principale. Hartler a construit mai multe case importante din
Bucuresci. (2)
Se mai pomenesce §i de un constructor sail architect italian, numit
Giulini. Mai gdsim mentionandu-se un alt architect, al cdruia nurne
e stdlcit MI de diacul Divanului: Faivrat, 'In care banuim ca este nu-
mele lul Fraiwalt. (3)
Indestularea publica. Vornicia ONtirilor, dupd ce cu ridicarea Ru§i-

(1) Cod. LXXX, pag. 58.


(2) Ni se spune cá casa lui Grigorie Ghica-Vodd (astddl a d-lui
A. Lahovary, din strada Victoria) §1 portile monumentale ale acestei
case i cele acum ddrimate de la casa Lench (a d-lui G. Vernescu)
ail fost construite de Hartller.
(3) Vedi cod. 74, fila 174 verso. Iatd pitacul de numire ca architect
a lui Hartley :
Cinstit §i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel Dvor-
nice al Ob§tirilor, fiind-cd Hartler architecton, ce se did aid, e trebuincios
pentru politie, de aceea poruncim dumné-tale ca de la di intaiil a
ace§tii urmatóre luni sá orinduesci a i se da léfa de la Cutia Epitro-
piel pe tOtä luna ate taleri 100, a§ezandu-1 §i in catastihul lefilor.
Tolco pisah gpd.-1816 Octomvre 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofel.
(Cod. LXX1 fila 273.)

www.digibuc.ro
ttall'ATtl SUS CARAG2A 520

lor dispdrd institutiunea politiei i r6mase iar Agia, continua tot ea, in-
sarcinatd cu o parte din privigherea asupra indestularii publice, iar
Aga este principalul veghetor si factor administrativ in acéstà afacere.
Darn in anexele memoriului cate-va acte privitdre la intrebarea in-
destuldril publice i notdm aci pe urmatdrele :
a) In Decembre 1812 Aga este insarcinat, cu pitac domnesc, sà oblige
pe egumenil de manastirl, earl aü fost indatorite i in trecut a ave mori
de cal, ca sh le dregd, pentru ca sà nu ducd brutaril lipsa de Mina
cand Dimbovita va ingheta i morile dupd ea nu vor mai pute lucra. (1)
b) NicT ct intardie a fi brutaril in lipsd de Mina din neprevederea
grelei erne dintre 1812-13. Acéstd lipsa e constatata prin actul ce
dam in anexa CIV. Brutaril, in vedere cu lipsa acCsta, cer sà li se dea
Minà de la magasiile rusesci. Se incuviint6zd acéstd cerere si tot odatil
ispravnicil din Ilfov si Dimbovita sunt insarcinati de a cerceta la tOte
morile dupa ape csi cata Mind se va gàsI, ver a cui, pecetluind-o, s'o
trimitd la Agie in Bucuresci, ca dinsa s'o impartd pe la brutari,. earl
s'o platescd cu pretul dila Tot odath, Vornicul politiel este insdrci-
nat, ca prin zapcii i salahori sà slarame gheta pe la mori in fie-ce
spre a inlesnl umblatul morilor pand se va muia gerub.
c) Din causa greutatilor din Orna de la 1812-13 nu se face cif-
yid, ca sal se fixeze nart la pane, deck dupà noua recoltd din 1814.
Acest cisnifi este ordonat sa-1 faca, nu Vornicia Obstirilor, ci o comi-
siune compusd din Banul Grigorie BrancovCnu, Marele Vornic de
Tera-de-jos Barbu Vacdrescu, Marele Vornic al Obstirilor Iordache
SlaitinOnu i Marele Logofet de Tera-de-sus Grigore Bäldnu. (2)

(1) Vedi cod. LXXIV, fila 97 si anexa CIII, care este identich cu actul din Decembre 1812.
(2) Vedi anexa CV.
In 1817 se face alt :

Pitac cdtre dumné-lor veliiI boeri i cdtre dumné-lui Banul Bran-


covénul i cdtre dumné-lui Banul Grigorie Ghica i cdtre
dumné-lui Vornicul Constantin Beildcénu, ca sd se stringd la
un Mc sd facd ei9ni pentru pia cum sd se vincld pdnea.
Cinstiti i credinciosi boerilor al Domniei Mele, dumné-vdstre veli-
tilor, impreund i dumné-ta biv Vel Bane Grigorie Brancovene, i
dumne"-ta biv Vel Bane Grigorie Ghica i dumnO-ta biv Vel Vornice
Constantine Báldcene, fiind-cd acurn au esit griul cel nod si ad in-
ceput a venl la obor mult, mai cu osebire de cdtre cel ce umbla mai
nainte, adeca mai cu schdere, de aceea dar, ca pentru un lucru ce este
hrana norodului, poruncim dumnO-vOstre ca, adunandu-vO cu totii la
un loc, sà faceti cisni de pretul cu care se cuvine a se vinde panea,
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seel. Istoriee. 84

www.digibuc.ro
530 t A. tRECHII

In 27 Decembre 1814 acesti boeri mai sus aratati regu16z5. eu isna-


ful brutarilor pretul pânil, fixand nartul el la 8 parale de oca de
pane. In 1897 Iu lie, se face cisniti pentru fixarea nartului "Aria.
Brutaril primesc acest pre i conditiunea ea sd nu mai cérd cate
douti trei cisniuri pe fie-ce an. Pretul jimblei se fixe"za la cinci pa-
rale jumdtate de oca. Tot odatä boerii aratd ca :nu aü putut stabili
nartul bachniilor, neavand idee cum se cumpe'rd de bdcani asemenea
marfd. Dupd propunerea lor, Domnitorul insdrcinézd. pre Mare le Pos-
telnic, ca prin capuchihaelele Ora de pe la serhaturi sd afle adevé-
ratele preturi ale bdedniilor, i apoi sd se facd nartul cuvenit. (1)
d) In 1814 luna Maiii, Aga aratd Domnitorului, cd de cand s'atl ertat
vama bucatelor ce se vind la obor, s' ail imputinat i s'ail prdpddit
tOte banitele cele vechi ce erati date de stdpanire pentru m'esuriltOrea
bucatelor, si de atunci urmézd de a se face felurimi de mèsurdtori la
bucate, fiind-ca fies-ce mOrd isi are banitd deosebitd.h. Domnitorul or-
(lona sd se faca banite infierate la fies-ce mOrd. (2)
e) Mdeeldriile continua a fi puse sub o speciald epistasie. In 1813
este epistat Paharnicul Grigorie Romanitis, iar in 1814 stint epistati
biv Vel Clucerul C. Predescu i Aretino Costa Petru. Era acéstä
epistasie un adevOrat monopol ascuns. Se limita numérul de scaune
de mdceldrie la 15. Consulilor strdini li se lasd 111sà dreptul de la ave
scaune de maceldrii, dar n'ail vole sal vindà carnea cu pret mai mare,
pentru câ ast-fel se scumpesc vitele ce le cumpOrd cele 15 scaulle au-
torisate. Ciudatd tesä economied
Epistatil de macelari erail datori sd mentind la cele 15 scaune dot
pre aceia cari au fost pdnei acuma mcicelari"».
Se impune nart : de la Pasci carnea de vacd se va vinde ocaua pe
parale 14, cea de Oie pe parale 16, iar cea de miel cu ciotvirta; iar de
la Sf. Gheorghe pand la Duminica mare si inainte, ocaua de carne de
vaed va fi tot ca cea de Ole, adecd. 16 parale. In cate patru posturi

cump`enindu-1 insd cu bund i dreptd chibzuire, ea nici norodul sd nu


sufere discolie si scumpete la eumpserdtOrea hranei sale, nici brutaril
sä nu fie saki a ne da pricina sd-1 pedepsim, ci si norodul sal fie
multdmit i brutaril sa nu cerce pagubd, si sd. ardtati Domniei Mele
prin anafora cu dumne-lui Vol Aga, tolco pisah gpd. 1817 Tulle 30.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXXVI1, fila 39 v.)
(1) VeclI anexa CVI.
(2) Vecli anexa CVII.

www.digibuc.ro
5DIL1TATtA S1:113 CARAGEA 531

se va vinde ocaua de came de vaca Cate 15 parale, iar cea de 6ie 17.
Carnea de rimator se va vinde dupa. pretul dilei.
Sunt pline de invOtdminte unele din ponturile cu cari s'al organi:
sat epistasia carnii. Ce se pole dice de dispositiunile de la art. 18,
unde se cetesce cä ispravnicul de Curte sag becerul palatului sa nu
fie volnic a ridica carne de la vre-un scaun feirei de tescherea arata-
tore sumei de came ce este sä se iea? si mai ales ce palma data Dom-
niel prin art. 19, care cere cum ca Omenii sOi sa fie indatorati a plat]. ma-
celarilor tori banii deplin, veri pe cata carne se va ridica in fie-ce
lurid . . . . iar cand nu se vor plati banil macelarilor la diva sfirsi-
tului lunii, a 3-a cji sa fie slobocji macelarii sà inchicja scaunele i sa
fie nevinovati?
Dar Inca articolul al 20-lea!
«De se va Intimpla s alba Domnia Mea trebuinta pentru tulumuri
s5 se cheme epistatii, sa le tocmOsca, i dupd tocrnOld sd li se pliitéscei
bang pqin, adeca: cu o mama sit p1at6sca banii i cu alta sit ridice tu-
lumurile.»
De frumos credit se bucura Domnia! (1)
Pe anii urmatori din domnia lui Caragea nu se schimba regula-
mentul maceldriilor. Contractul fie-carui an Incepe de la Pasci. Cu
cate-va cjile Inainte de fie-ce Pasce Domnitorul ordona Divanului
la care mai chOma si pre cati-va din boerii «paia» sd chibzuiascd
«pentru vindarea cdrng pe anul acesta». (2)
(1) Vegll anexele CVIII i CIX.
(2) Iatä pitace de ash naturd:
Cinstitilor 1i credinciosi durnné-vOstre velii boeri ai divanului Dom-
niel Mele, dimprouna si dumnO-ta biv Vel Vist. Constantine Filipes-
cule, i cu dumnO-ta biv Vel Bane Grigorie Brancovene, fiind-ca se
apropie sfiintele Pagel si sorocul contractului carnii din anul trecut se
implinesce, poruncim ca, adunandu-v6 cu top aid la domnOsca NOstra
curte, sa faceti cuviinciOsa chibzuire pentru vinclarea carnii pe anul
acesta si sa aratati Domniel Mele prin anafora. Tolco pisah gpd.
1815 Mart 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotét.
(Cod. LXXIV, fila 190 v.)
S'ag citit inaintea Domniei Mele acésta anafora ce Ne face dumné-lor
boerii i, facênd si Domnia Mea chibzuire la fies-care pont al cereHl
lor, cat pentru pontul eel dintaiii al epistäsiei, i pontul cel de al doilea
al tescherelelor, i cel de al treilea pentru scaunele cinstitelor Consula-

www.digibuc.ro
532 V. A. TMECIta

Monopolul scaunelor de macelarie in favOrea boerirnil si a unor


turi, i col de al séselea pentru banii ce ail sa se iea, i cel de al séptelea
si al optulea, hotarim Domnia Mea ca sa se urmeze intocmai dupa
cum se coprinde mai jos; de care poruncim dumné-tale cinstite i cre-
dincios boerule Domniei Me le, Vel Logofete de 1'6ra-de-sus, &à se faca
note din partea Logofetiei catre cinstitele patru Consulaturi pentru ni-
zamul ce se da asupra scaunelor de carne ale Consulaturilor, iar pen-
tru pontul al patrulea, al carnii de barbed batuti, ce are a se da la
domnésca NOstra curte i la Luminatia Lor Domnitele NOstre, i la beilic,
i la conacul dumné-lui Ivan-efendisa si la dumné-lui bas-beslégasa,
am adaos Domnia Mea alte dou6 parale la ()cà la acéstä carne, adeca
de 'herbed bätuti ca sa se vindà ocaua po parale 20, lnsä cu scaunul
ce este dator a da acéstd carne de berbecl bätuti sa fie incarcati ma-
celaril politiei, ca on InsuI unul din ei sa-1 tie, sag pe altul sal gasésca
si sa-1 pue la acel scaun, cu asezdrnintul ce vor face intre dinsil, ca-
rele sa fie supus la brésla, la care acest adaos s'ag multamit si nu-
mitil amindoi epistati, adeca Clucerul Predescu i Gheorghe Cécaroglu;
asijderea si pentru cartile Domniel Melo, ce alt unele obraze, intarite
dupà alte donmesci cartl vechi, fiind-ca intr'acele carti vechi, cari se
citira inaintea Domniel Me le din condicile Divanului, scrie numal ca
sà fie scutite de fumarit, erbarit si de vama i de alte angaril, iar nu
dice ca s fie nesupgrati la brésla macelarilor politiei si la intimpla-
tórele cheltueli ale breslei, pentru ca Domnia Mea numal dintr'ale sale
drepte venituri, cum este erbaritul i vama, pOte sä le harazésca la
obrazele ce gasesce cu cale, iar nu si privilegiuri, cari sunt cu paguba
altora, i mai virtos ca, si de s'ar socoti ca vorba care se coprinde
in cartile acelor scaune, ca sd fie scutite si de alte angarii, este pentru
apérarea acelor macelari de catre brosla, dar de vreme ce IniI dum-
ne-lor boerii ce alt aceste carp' domnesci ail ghsit cu cale a se primi
cererea macelarilor politiel, adecd ori sä fie macelarii acelor scaune
supusi la tOte cheltuelile breslei, ca fies-care dinteal acestui isnaf, sail
sa lipsescä cu totul a nu mai fi macelari si a tine scaune, intarim si
Nol acéstd gasire cu cale a dumné-lor si poruncim sa-si aiba urmare
pontul al cincilea al cereril macelarilor politiei Intocmai cum se co-
prinde mai jos. Drept aceea, cu aceste intocmiri ce se arata mai sus,
sunt datori macelarii sa facá vincjarea carnii, cu indestularea obstiel,
pana la San Petru ot let 1816.-1815 April 11.
(Pecetea gpd.)
V el Logofét.
(Cod. LXXXIT, pag. 105)
Prea Incilpte Dómne,
Dupa luminata. porunca Mariei Tale, ce prin pitac ni salt dat, adu-
and inaintea mistra pe vataful de macelari de aid. din Bucuresci, cu
cati-va de ai breslei lor, am facut chibzuire cu co pret s'ar cuvenl sa
se vinda carnea do la Pasci inainte pe urmatorul an, si macar ea ce-

www.digibuc.ro
EIMLITATEL SUB CARAGEA 533

mdndstiri este in sporire, in judete. La Focsani, Caragea obliga pe


rerea lor fu ca sà se Mod cisnig atat acum la Pasci, cat si la Sampetru
i la Santaimdrie si la Ordciun, sag la fies-care doug luni odatd, si dupd
cisni s. se intocméscd i pretul, dar fiind-ed acum sunt vitele fOrte
slabe i dupd cisni se sue mult pretul cdrnil pe dulcele Pascelui si
nesuferit la sdrdcime, si mai virtos cd, mergend vremea spre yard, nu
stag vitele la starea ce sunt acum, ci sd intremézà, iar mdcelarii vin-
clênd carnea dupd cisni de acum, se face obstiei nedreptate ; de aceea
li se dise sd se mai adaoge o para la ocd peste pretul de an si sd se
vincjd carnea de vacd parale 15 si carnea de Oie parale 17, si rès-
punserd cà nici. cu doug parale adaos la ocd nu le dd maim, dupd
scumpetea de estimp a vitelor, iar primindu-li-se cererile ce facurd,
earl s'aii insemnat mai jos, se incdrcard Ca vor vinde carnea cu acest
adaos de doug parale la ocd, insd de acum de la Pasci pand la San-
petru ot let 1816, adecd :
1. Sà le fie epistat tot dumng-lui Clucerul Constantin Predescu, dupd
cum ag fost si in anul trecut, insd dimpreund cu Gheorghe Cécaro-
glu, nepotul rgposatului Astrino.
2. La pontul al 14-lea din contractul anului trecut scrie ca Omenilor,
ce-i vor orindul epistatii a se incungiura. prin Ord pentru cumpgrd-
.

tórea vitelor, sa li se dea la mani porunci ale dumné-lui bas-beslégasa


cdtre beslii de prin judete, de a nu-i supéra cu nici un fel de ludri
sail numiri de avaeturi ; aratd macelarii cd le cere dumné-lui bas-bes-
legasa de tad tescheréua ate taleri. 25 si cer a i se poruncl ca sd
li se dea tescherele far' de platä, dand numai cate taleri 1 de tes-
cherea, pentru ostenéla scrisului, a cdror cerere Hind cu cale, se cu-
vine a fi primità.
3. Pentru scaunele cinstitelor patru Consulaturi, in contractul de
anul trecut la pontul 15 coprinde sä nu aibd voie a vinde carne cu
pret mai mare cleat nartul cel hotdrit de obste, cad dinteacésta
pricind se dd zaticnire la cumpérdtgrea vitelor, pentru cä mdcelarii
Consulaturilor, in puterea slobodeniei de a vinde carnea cu pret mai
mare, sue pretul vitelor ; pentru care al-Mara mdcelarii politiel cà md-
celaril Consulaturilor nu s'aii supus a pdzi acéstd poruncd, ci aü ur-
mat Impotrivd, vindAnd carnea cu pret mai sus cer de a se inda-
tord ace§ti macelari, cu insu§1 iscdfiturile cinstitelor Consulaturi, ca sd
päzéscd negre§it mai sus numita poruncd a nartului, iar gäsindu-i
epistatii vim:0nd came cu pret mai mare decal al nartului, sá aibd
volnicie i putere sã li se iea carnea controbond i sd le inchidd scau-
nele ; a caror cerere Rind dréptd, se cuvine a fi primitd, pentru cã su-
ditii eel ce voesc sà facd aid. in Ord negot cu vindare mdrunth sunt
datori sä fie supu§1 la canOnele §i pravila pdmintului unde se negu-
tdtoresc ; cum §i pentru ceea ce se coprinde in contractul anului trecut
la pontul 16, ca nici unul din rufetul mdcelarilor sd. nu Lea tovärd§ie
cu mdcelarli de la scaunele Consulaturilor, nici slugile lor sd nu fugd
a merge sd slujased la aceia, iar pe ori-care dintre el II vor dovedl
urmând impotrivd, sh-i arate la orinduitii epistati, ca sà li se faca ca-

www.digibuc.ro
534 V. A. URECHIA

totl. macelarii sal): mute scaunele la hanul lul biv Vel Banu Const.
Filipescu, «uncle sd fie statornice tot-deaunav. (1)
duta pedépsä ; acest pont gasim cu cale sä se urmeze intocmai i sa
fie volnici epistatii ca pe unul ca acela sä-1 iea far' de voie de la acel
scaun i sa-I dea in zamptul macelarilor politiel.
4. Scaunul Bei1iculu sa nu fie incarcat asupra lor, ci sa se incarce
cu acel scaun altul, on i. carele va vrea sa-1 tie, dupa contractul ce va
intocmi cu Visteria.
5. Pentru scaunele ate vor fi scutite cu cárI domnesci, scrie in
contractul din anul trecut la pontul 21, ca sa fie macelarii acelor scaune
supusi la epistati, avênd numai scutOla i apOrarea lor, dupd coprin-
derea cartilor ce vor aye ; acum arata macelariT Ca coprinderea car-
tilor domnesci, ce ad vre-o cate-va obraze, nu este numai pe scutOla
de vama si do erbarit, precum era obiceiul din vechime, ci 11 apOrd
sa nu fie amestecati, niel supèrati la cheltuelile breslei macelarilor po-
litiei, i cer ca ori sà fie supusl o i acei macelarl la tote cheltuelile
breslei, ca fie-care dintr'ai acestuI isnaf, sail sä lipsOsca cu totul a nu
mai fi macelan i a tine scaune, i sã aibà volnicie epistatil ca si-1
cheme sa le arate acOsta hotarire, si de vor da legatura i prinsOre
prin zapis, ca sa intro O ei la tOte cheltuelile breslei, ash sa fie sloboqi;
iar de nu, indata sä li so inchicja scaunele, si de vor obrasnicl. a mai
vinde, sa li se dea iama la tOta carnea, "a caror cerere, find cu cale,
se cuvine sä fie primita.
6. Taleri 10.000 ce are sa iea de la Curtea gospod dupà carnea ce
ad dat intro numitul an, cer sa li se platOsca pe On, pentru cä 0i ei
all radicati. bath cu dobandà eke taleri 7 si jurndtate la punga, si
mci asã nu pot gasi, si aü i neapOrata trebuinta de bani, ca .sa pOtá
invirti trOba pe anul viitor.
7. Iar cele-lalte ponturi sa se urmeze estimp tot dupa cum ail fost
intocmite la contractul din anul trecut, lipsind numai coprinderea din
pontul al 3-lea pentru pretul carnii de vaca i de Oie, i pontul al 18-lea
O al 19-lea, cari sunt pentru carnea ce se da de la scaunul de Beilic,
Hind-ca, precum sod cjis mai sus, cu acel scaun remane a se incarch
contracciul ce se va aseza cu Vistieria, i acela are a da tOta trebuin-
ci6sa de peste an came, atat la domnOsca curte, cat si la Bailie i la
dumnO-lui Divan-Efendisa si la dumnO-lui Bas-beslegasa.
8. Asijderea cer macelaril ca nimenea sà nu fie slohod a vinde
carne nici de vaca, nici de Oie, nici de rimätor, in tot coprinsul cat
tine Vornicia politiei, ci ori pe marginea politiei, sail in oborul tirgului
de afara, de va fi trebuinta. a se vinde came, sa fie datori mat-delarii
politiei a pune scaun acolo si a vinde came dupa nart; a caror cerere,
find cu cale, se cuvine a fi primita, iar hotarirea rOmane la Maria Ta.
1815 April 7.
Const. Filipescu Vel Vistier, Grigorie BrancovOnu, Barbu Vacdrescu,
Vel Vornic, Constantin BdlacOnu Vel Vornic, Michalache Manu Vel Vor-
nic, Gheorgache Filipescu Vel Logofet, Fotache Stirbei Vel Logofet.
(1) 1815 Ianuarie 19. S'all facut carte legata la ispravnicii din sud

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 535

On tOte c, dupd cum vilduram, se hotdrise desfiintarea narturitor


pe unele marfuri, Caragea ordond, in 3 Ianuarie 1813, intrunirea unei
comisiuni, care sa aseze nart nu numai pentru lucrurile cele de man-
care, ci si pentru munch, adeca sà se pue tarif de plata pentru dul-
gheri, zidari, salahori, ba si pe marfa de cavafie, blane i postav de
Ora. (1)
Articolul lumindrilor de sell Inca a preocupat tot-deauna guver-
nele. In 1814 Domnitorul da obicinuitele porunci pentru adunarea de
sed din -Ora in trebuinta lumindrarilor din Bucuresci. In 1815 se fi-
xéza pretul de vinclare al lurninarilor pe 54 de parale ocaua si se
prohibd exportarea de luminari in Ard Ol si la serhaturi. Asemenea
se prohibä facerea de sapun din seul dat ori care se va mai da lu-
minararilor. (2)
0 ciudata mèsurd se iea atingend indestularea publica in 1814. La
balciul de la Mosi se vindead bucate gata in locante i carciume, si ne-
gresit se vindead i lAuturi spirtOse. La 11 Maid 1814 Domnitorul or-
dona, dupa propunerea lu Barbu Vdcarescu Mare le Vornic, st so
opréscä asemenea comert la Mosi., pentru a se evith «amestecatura no-
rodului, ce se pricinuesce la acest fel de balciuri, din b6uturile si man-
càrilo ce se fac acolcm. (3)
La vindarea de legume in Bucuresci nu se pune nart. Dam in
note acte relative. (4)

Slam-Rimnic pentru scaunele de came din orasul Foes anilor, cà ne-


avênd statornicie la un loc i mutandu-se prin multe locuri, se face
putOre i pricinuesc bOle, de aceea aü hotarit Maria Sa ca scaunele
din orasul Focsani sa se mute la hanul dumnO-lui biv Vel Ban Cons-
tantin Filipescu, unde s. fie statornice tot-deauna.
(Cod. LXXIV, fila 170 v.)
(1) Vecli anexele CX i CXI.
(2) Vecli anexele CXII i CXIII.
(3) Vecll anexa CXIV.

(4) Anaforaua ce s'afi fdcut in dosul Alba griidinarilor zarzavagii


din Bucuresci pentru privileghiul lor.
Intocmal dupd orinduiala ce se vede intocmita prin mai jos arata-
tele domnesci sineturi, poruncim Domnia Mea dumné-tale Vel Aga sa
se facd urmare i de acum inainte.-1815 Maid 12.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXXIV, pag. 190.)

www.digibuc.ro
536 V. A. URECHIA

Anaforaua prin care Mare le Logofel cere nepunerea de nart la legume


este din 1815.

.Prea Indicate _Winne,

Dupà luminata porunca Inaltimii Tale, ce ni se dä la acésta jalbd


a gradinarilor zarzavagil de aici din Bucuresci, facênd cercetare, v6-
quid la mâna lor dou6 anaforale, una a Agiel, cu lot 1799 August 12,
intarita de Maria Sa Alexandru Voda Moruz, alta a Logofetiei, cu lOt
1803 Aprilie 26, intarità de Maria Sa Constantin Vodd Ipsilant, in care
se arata cd au vklut i alte anaforale intdrite de luminatii Domni la
maim lor, cu coprinderea ce se arata mai jos :
1782 Maid. Anaforaua dumnO-lor boerilor epitropi in dosul jalbei
gradinarilor zarzavagii, intarita de Maria Sa rOposatul Nicolae Vodd
Caragea cu coprindere, ca zarzavaturile neavênd statornicie, nu se
pOte urmã nartul ce li se pune, fiind-ca cele cele ce se pun la nart
in numOr de fire, cu crescerea facêndu-se capellnd, se pdgubesc,
iar alte zarzavaturi, Inmultindu-se, se eftinesc, de ajung la jumatatea
pretului nartului; de aceea s'ail gasit cu cale ca gradinaril zarzavagii
sa vinda. zarzavaturile Med de nart, precum i vatasie de precupeti
sä nu fie nici decum, nefiind trebuinciOsä, cum si pentru vamd sà
fie apOrati, aducênd cu spinarea, iar cu carul aducênd zaravaturile,
sd platOsca vaing.
1796 Dechemvre 9. Anaforaua dumné-lui Vel LogofOtul, intarita. de
Maria Sa Alexandru Voda Ipsilant, iarasi in dosul jalbei gradinarilor
zarzavagil, prin care arata obiceiul ce aü avut, dupd mai sus numita
anafora a epitropiei, si se intaresce a se urma, dar se indatoresc §i
jaluitorii sa fie urmatori a vinde zarzavaturile i legumele cu pret
cuviincios, far' de a nu face precupie i scumpatate.
1799 August 2. Anaforaua dumnO-lui Vel Aga in dosul jalbei gra-
dinarilor zarzavagii, undo se vOd amestecati i precupeti, prin care
se coprinde ca ail vOclut i alta. anafora Intarita de Maria Sa Alexan-
dru Vodd Moruz cu Mt 1795, a nu aye gradinarii nart la zarzavaturi,
Insa când InsuI grädinarii le vor duce in tirg si se vor vinde, iar
precupetii sa fie urmatori nartului, i arata cal s'ail fost orinduit §i
vätaf numai asupra precupetilor, dupa cererea precupetilor, si la in-
tärirea ce face Maria Sa Alexandru Voda Moruz, dice, cà nurnai gra-
dinarilor le da Intarire dupa sineturile ce aü avut, cum si cu vre-un
nume de vataf de precupeti sa nu fie supOratI.
1803 Aprilie 16. Anaforaua Logofetiei, intarita de Maria Sa Constan-
tin Voda. Ipsilant, prin care arata tote aceste de mai sus si le intaresce
obiceiul, ca numai gradinarii zarzavagii sà nu fie legati i supusi nar-
tului, vindênd cu mdruntisul, pdzind si ei dreptatea de a nu se face
scumpdtate, precum i pentru vama sa li se urmeze obiceiul ce aü avut,
spre a fi apOratt
1805 Iunie 12. Chrisov al Märiei Sale Constantin Voda Ipsilant; se
gasesce in condica, prin care pune la oriudaiala brOsla precupetilor

www.digibuc.ro
EDUATATEA SUB CARAGEA 537

$i de indestularea publica din unele ora§e marl se preocupA Caragea.


Asa dam in note acte relative la indestularea publicA din Craiova. (1)

sa aibA si vAtaf, dar I léga ca sà nu ésa inaintea Ornenilor co yin


cu lucruri de vindare, ci in urma sà cumpere 01 i nartul sd pa-
zesca, la earl precupeti: fiind legata i vindarea zarzavaturilor, apörd
pe jaluitorif graidinari i pe muierile ce yin cu lucrurl de vindare, ce
O. nu fie oprite nici supuse la nart.
1809 Ianuarie. IlotArirea Obstésca cand s'ag rädicat vama din Bu-
curesci, in care se coprinde ca vataf de precupetl sa nu fie, deci dupd
orinduiala ce aü avut din vechime, ca grAdinarri zarzavagii sa fie
slobodi i nesupus1 la nart, sa il'. la vàtàie. iar precupetii aü sa fie su-
pusT nartuldi, dar si gradinarii zarzavagil sa pazésca dreptatea, iar
sà nu pricinuiascd scumpAtate la obste precum sunt indatorati si prin
hotAririle domnesci, de care arat Inàlimii Tale.-1815 Maifl 7.
Gheorghe Filipescu, Vel Logofet.
(1) Anaforaua acésta a dumnO-ldi Vel Logofkul de Tera-de-sus, ca o
urmatOre ponturilor §i catalogului vamilor, o intarim Domnia Mea si
poruncim dumné-tale cinstite si credincios boerule al DomnieT Melo
biv Vel Vornice Constantine Samurcas, vechilule al Caimacdmiel Cra-
iovei, i dumné-vOstre boerilor Divaniti de acolo, cum §i durnnO-vOstre
ispravnicilor ai judetuldi, ca intocmai sà faceti urmare precum in jos
se cuprinde.-1815 Iulie 19.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofel.
(Cod. LXXXIV, pag. 466.)

Prea Inedfate D6mne,

Dupd lumina-Ca porunca Inaltimif Tale, ce mi se da la acesta jalbä


a macelarilor de la Craiova, fdand cercetare si cetind ponturile i ca-
talogul vamilor, vkjuig orinduit la vitele mid : ol, capre, sa dea yin-
dAtorul de una 30 banT, i mielul ce se vinde de la Pasci pang. la Julie
intaig sa dea de mid]. 6 bath', i do vitele marl sA platesca vindatorul
de o vita doi lei, iar macelarul, taindu-le la scaune, enu are sa dea
pentru nicl un fel de vita nimic, ci numal pentru pieT, cand le va vinde,
pentru pielea de óie i de capra sa dea caw 9 badi, pentru pielea de
boil sä dea bani 45, pentru pielea de vaca s dea bani 30, pentru
pielea de miel i de iedI pang la Iulie 1 are sa dea ate 6 banY, iar de
aeolea inainte are sa platOscà ca de Oia sag de capra mare ; pentru ri-
rnatori este rinduit sa dea vinclatorul de unul 90 bant si macelarul
ce-1 taie la scaun numai de la rimAtori este indatorat sà dea de unul
30 de basil; si ace-sta rinduiald de vama se pazesce in told téra A/Ariel
Tale, nu numai la macelarl, ci si la totl negutatoril de obste, ce taie la
alto tirgurl si balciuri, cum si la zalhanale, si de li se ieà mai mult
poste acé5ta rinduiala, este catachrisis al vame§ilor §i luare nedrOptà,

www.digibuc.ro
538 V. A. URECHIA.

Pentru ca sà nu se scumpéscd articolele de indestularea publicd,


Caragea scutesce de vama aceste articole la intrarea lor in ora§. (1)
Asemenea scutire a lost acordata in 1809, sub ocupatiunea muscaléscd.
cu care pricinuesc scumpdtate la obOe ; gasesc cu cale sa fie luminatd
porunca Indltimil Tale catre dumné-lui vechilul Caimdcdmiei Craiovei,
i catre dumné-lor cei-lalti boeri Divaniti, cum §i de atm dumn&lor
ispravnicii dintr'acele 5 judete ot preste Olt, ca pazind orinduiala
ponturilor i a catalogului vàmii, sal cerceteze i, flu numai st-I apere
de urmdri impotrivitOre, dandu-le nizam a so ferl de catachrisis, ci
ceea ce le va fi luat rèii sd le intórcd inapol ; de care ardt Máriel
Tale.-1815 Julie 1. Vel Logofet.
(1) Pitac cdtre dumné-lui Vel Spdtarul i Vel Agà, ca sa se pdzéscd ho-
tdrarea ce este data, de a da porunca sa nu iea vame§ii dupd la capul
podurilor parale de vamd la cele ce yin in Bucuresci.
Cinstit s,i credincios boerule Domniel Mele, dumnO-ta Vel Spatare
fiind-cd de la Mt 1809, prin oNtOsca hotdrire, Wail fadicat vama gi
ori-ce alte head cu catachrisis de la lucrurile ce yin §i vind aidi in politia
Bucurescilor, adecd de la zaherele i ori-ce alte do mancare ale pa-
mintului, cum §i de la cherestelele i lemne de foc §i orl-ce lucruri
earl sunt pentru indestularea ob§tiel Bucurescilor, spre a nu patimi
lipsä §i scumpete (afara din pescele i icrele ce yin din Ora turcOsca
de peste Dunärea; acele, pentru catachrisis ce faced pescarii, s'ail supus
la vamd Inca de atunci); care hotarire obOOscal s'ail intdrit §i de catre
Domnia Mea, atat prin ponturile i catalOgele vamilor ce sail dat la
tOte vamile tOrii, cat §i prin osebit chrisov ce am dat Domnia Mea, §i
fiind-cd venise la aucjul Domniei cum ca unii ce tin venitul podurilor
gi altii asemenea lor se intind a lud i acele parale de la acest fel de
lucruri, cari prin obOOsca hotdrire sunt popriti cu totul, pentru care
Inca din anul trecut la Julie 21 s'ail dat porunca Domniel Mele prin
pitac cdtre dumnO-ta, trimetêndu-se §i copie dupd acea hotdrire, a se
pune pe la capul podurilor, §i sail poruncit de Domnia Mea ca &à in-
grijiti tot-deauna de a se urind §i a so paizi, spre a nu se face impo-
trivd vre-un fel de cereri sail supOrtiri lacuitorilor ce yin cu ori-ce fel
do vindare i altora ce sunt legati a nu se supOrd, ca sà fie iimbel-
*ugare i eftinktate ob§tiei ace§tii politil; acum dar Ne-am insciintat
Domnia Mea ca unit din zapcii §i cdpitanii dupd la capul podurilor de
sine§1 ieail parale in naturd i de la legumi i de la carOle cu fin, cum
§i de la lemne, pentru care strapic poruncim dumnO-tale, ca nu mime
sa nu ingaduesci a se mai face vre-o acest fel de urmare impotrivitOre
nizamului ce este dat, ci Inca sa cercetezi eine fac acele jafuri §i sd
Ni-i ardtati, ca st-1 pedepsim spre pilda §i altora. Tolco pisah gpd.
1814 Dechemvre 2.
Asemenea pitac Wad facut i care dumnO-lui Vel Aga', insd cu acOsta
deosebire adeca, cum ca aü ajuns la mai mare catachrisis, indräsnincl
a lila. §i de la legumi i pdseri cjeciuiald.
(Cod. LXXIV, fila 161.)

www.digibuc.ro
EDBATATEA SUB CARAGEA 539

Tot in interesul nescumpirii produselor de indekulare, ce teranii


aduceati de vinclare, Voda mai da §i urmdtorul pitac
Publicatii de a lips), jafurile ce fdceet zapciii in politic,
care s'aii citit i s'aii pus in Tirgul-de-afarei i in Tirgul Cucului i
pe la capul podurilor, cdt i prin re-spdntit.
Tote terile i locurile ce sunt locuite de norOde atunci se so-
cotesc mai fericite, cand vor ave ace!' lacuitori cu imbelsugare
cele ce privesc spre hrana, acoperémintul i ineäldirea lor ; de
aceea §i obléduitorii noredelor, datorie neaperata avand intocmai
ca nisce parinti pentru fiil lor de a ingriji cu ori-ce mijlece vor so-
cod inlesnitOre i pricinuitere de acestd trupesca rnangaere, nu numai
se cuvine de a le pune §i in fapta, ci Inca j pe cei earl se vor Tedi
in vre-un fel de chip zdticnitori acestul obOesc folos sd-i abatd cu
totul dintr'acel al lor red cuget. Hrana, acoperemintul §i incaldirea
norodului ce lacuesce inteacesta de Dumnecleil pazitä politie a Bu-
curescilor este zaheréua din semenaturi i de indulcire, cum branza
in ori-ce felurimi, i untul i de tot felul zarzavaturile, legumile, po-
mele i ori-ce alt lucru de mancare, ce ese de aid din pamentul téril,
cherestelile de tOtä felurimea, i lemnele de foc, carbunil §i finul,
care cate§i trele aceste de mai sus aratate trebuinciese spre trupésca
mangaere i indestulare a ob§tiel norodului, vedem cd incà din vre-
mea trecutel razmerite, prin sfat de ob*te chibzuind Divanul teril de
atunci aii ridicat vama, cu totul a fi slobode §i apérate, ori la oborul

_Mac cdtre Vel Agd, ca sà pue in lucrare hoteirirea McZrie


Sale, cc s'aii dat pentru a nu se superd ldcuitorii; ce yin cu bucate
$i altele la tirg de vamd i allele cu nume de havaet.
Ginstite §i Credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel Aga,
cd pentru ca sà se eftinésca lucrurile de hrand §i alte trebuinte ale
norodului, ce vin din Ord aid, §i sa fie tot-deauna indestulare §i efti-
ndtate, este data hotarirea Domniel Melo, ca nici de cum vamä de la
acest fel de lucrurl sa nu se iea, §i flind-ca Ne-am pliroforisit Domnia
Mea cum cd de la o vreme incece unil din eel réü naraviti in hrapiri
§i Mari nedrepte, de capul lor, far' de nici o porunca i hotairire dom-
nescal, pazesc tirgurile i capetele podurilor §i ulitele, de prada §i ja-
fuese pe lacuitoril ce vin cu lucruri de hrana norodului §i de alte
trebuinte, cn cat pot sa-1 inple §i sal le hrapesca, adecd zapcil agiesci
pazesc tot-deauna la clilele Tirgului-de-afara §i cu nume de avaet al
lor, izvodit de din§ii, le ieau §i parale §i din lucruri cat pot apuca, cat
§i capitanii, atat de pe la margin!, cat §i de prin tirg, iar41 asemenea
if jafuese pe la verl-care streja tree, din care pricina zaticnindu-se
läcuitorii §i netragendu-i inima a veni la tirg, nu numal lor li se
face cheder §i neinlesnire ali§veri§ului, de nu yin spre intimpinarea

www.digibuc.ro
540 V. A. UREMIA.

Tirgului-de-afara de se vor aduce spre vindare, on aid inläuntrul


politiei (bez vite i haine, i bez altele co se aduc din alt pamint), su-
puind i la mare blastem i la vecinica anatema pe cel impotriva ur-
mator; care acel nizam al ridicarii vamil acestora, ca un obstesc folos
si bine, l'am intarit si Inine Domnia Mea prin ponturile vamilor ce
am dat in toff anii de la a Nóstra buna venire pand acum, i osebit
prin pitace poruncitOre intr'adins, de a se Ozi acel nizam nestra-
mutat din fiinta lui; dar fiind-ca, din multele jalbi ce Ni s'ag dat din
partea norodului, Ne-am pliroforisit cà zapciii on agiesci sag spata-
resci ce sunt orinduiti. pentru nizam la oborul Tirgului-de-afara, cum
si eel de prin politie i cdpitanil ce sunt oranduiti pe la sträjile din
capul podului politiel, nesfiindu-se nici de a stapaniril temere, nici de
a blastemului grOza, au inceput a se intinde, luand de la vinclatorii
mai sus aratatelor lucruri i bani i lucruri cu numire de avaeturi,
in cat aü ajuns a le lua la unele lucruri pret mai mare si peste vama
ce era orinduità mai nainte (din care acéstd a lor rea urmare se
nasce far de indoiala o nesuferita scumpete la cele trebuincióse obstiei
si o simtito're ticalosie saracilor) i ne mai putênd suferl Domnia Mea
de a vedé aceste obrasnice hrdpiri, din Carl se pedepsesce omenirea,
iata printeacéstai domnésca a NOstra carte 0 poruncd orinduim pe
sluga Domniei Mele Logofét de Divan, ca mane, Luni,
luand impreuna de la Preaosfintia Sa Parintele Mitropolitul i o carte
de afurisenie i un cleric al sfintei mitropolii, sä mérga la Tirgul Cu-
cului, cand va fi adunarea norodului, unde sà citésca mai intaid in
audul tuturor acésta porunca a Domniei Mele, spre a intelege toff
de obste Ca do acum inainte zapciii agiesci sag spataresci, atat cel ce
päsului i trebuintei ce ag, ci norodului se pricinuesce lipsé. si scum-
pete, cad si eel cari yin urméza a-sio vinde lucrurile scumpe, ca sa-si
intImpine acele hrapiri ce II se fac do &nitre zapcii i capitani; pentru
care am mai dat Domnia Mea inteatatea rinduri indestule porunci
prin domnescile Nóstre pitace, de a lipsl. acest fel de jafuri, pentru
poprirea acestui catachrisis, ce sunt nesuferite la audul Domniel Melo,
ci de-ocamdata contenind, iarasi aü inceput a face acele netrebnice
urmari, si mai cu asupra; care acésta nefiind suferità la audul Domniei
Mele, iata poruncim dumné-tale, ca cu tOtà strasnicia sa infrinezi cu
totul pe zapci i capitanii agiesci, de a se pardsi de aceste jafuri, fd-
cêndu-le cunoscut porunca Domniei Mele, cad de la trei (Jile in urma
primirii domnescei Nóstre porunci avem a face adese cercetari i pe
ori-care dintre acesti rég naraviti Ii vom gasl urmand impotrivä cu
catusi de putina luare in vre-un fel de chip, sa sciti ca-1 vom pe-
depsi far' de milostivire, i saam receh gpd.-1817 August 25.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXXVII, fila 43)
Asemenea pitac Wad facut i cdtre dumné-lui Vel Bann. Grigorie
Brancovénu, epistatul Spätariei.

www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB GARAGE& 541

vor fi orinduiti acolo la obor, i pe la strajile de pe la capul podurilor


politiei, i in launtru in politie, nu ag a se socoti alt ceva§1 mai muit
decat ca nisce orinduiti pentru nizamul de galcevuri. §i de pazd, iar
ori-care din ei sag §i ori-cine altul va indrasni a lira de la eel ce
vor venl spre vindare cu lucrurile de mai sus ardtate macar un ban,
sail macar catu§1 de putin lucru de la ei, cu veri-ce fel de numire, atunci
acel jafuit impotriva ace§til domnescil Nestre porunci numai cleat sa
alerge insu§1 aici la domnésca Nóstra curte, fara catu§1 de putind afield,
ca salt' ardte plangerea sa §i pe acel jdfuitor, cilruia numai cleat i se
va face o pilda invederatd §i nepomenitd dare altii asemenea ca el,
§i dupd ce vor audi toti de ob§te acesta porunca §i hotarire a Dorn-
niei Mele, sa se citéscal apoi de catre orinduitul dirk iara§1 in audul
ob§tiel i cartea de afurisenie, pre aducere aminte a fie§-chruia de
greznicul bldstem ce s'ail intocmit pentru acest nizam in let 1809, §i
apoi, facêndu-se asemenea porunci dupd acésta, sa se lipescd atat
acolo la obor i la Tirgul Cucului, cat §i pe la strajile de pe la capul
podurilor (unde poruncirn sd se faca asemenea urmare ca §i la obor
cu citirea acestei carti i a cartel de afurisenie), i prin respantiile de
prin tirgul politiei, ca sa nu pricinuiascd in urmd cine-va§i c n'ag
sciutisail cà n'ag audit acesta poruncd ; iar de la carul de fin ce
intra in politie sä se iea cate doué parale avaet al céu§uldi spätdresc,
i saam receh gpd.-1817 Dechemvre 2.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotét.
Grija de bane recolte era, de sigur, in legatura cu indestularea pu-
blicd. De aceea Domnitorul, &and vede cä nu merg bine semanaturile
din lipsä de plOie, cere Bisericei sa facd rugaciuni, ca sd tramita Dum-
nedeil plOie. (1)

(1) Pitac catre Mitropolit s hod litanii pentru plOie.


Preaosfintia Ta Pdrinte Mitropolite al Ungro-Vlachiel, te insciintarn
ca rugaciunile catre milostivul Dumnedeg pururea i in ten.' vremea
sunt cuviincióse, cu cat mai virtos acurn, inteacesta vreme de trebuinta
pentru ploi, se cade, mai cu deosebire, ca cu osirdie sa se Led de catre
norod de ob§te, fiind-cd acesta este mijlocul cel adeverat, cu care, im-
hlandind §i intorcênd pre Dumnedeg, sa nadajduim milostivirea Durn-
nedeiril Sale; nu lipsim dar a scrie Preaosfintiei Tale §i a poruncl
intr'adins, ca sà indatorezi pe tóta céta bisericescd, adecd pe egumenii
do pe la sfintele mandstiri de aici din Bueuresci, i pe protopopi §i
preoti, ca sa se osirduiasca cu durere §i fdede lenevire intru slujbe
§i rugaciuni cdtre milostivul Dumnedeg, facendu-se osfe§tanii §i litanil
cn adunare de norod, atat in sfintele biserici, cat i dinaintea sfintelor
biserici, cu sfintele icene i cu sfintele me§te, unde se vor afla ; de care
asemenea am dat Domnia Mea porunci §i pe afara prin judete, 2 0-

www.digibuc.ro
542 V. A. lingcna

Epidemia. Inca din 1811 August, téma de stirnirea ciumel in téra


se manifesta prin certe mOsuri de apérare luate contra el.
Una din cele mai dintaiii mésuri a fost neingaduirea sa se aduca
in Bucuresci zarzavaturi. Acestea nu se mai pot vinde in tirg, ci la
loc departat, in marginea orasului. Caragea innoesce asemenea mèsuri
in anit urmätori. (1)
Inca inainte de sosirea lui Caragea la Bucuresci, Caimacamil lui ait
rinduit boerinasi, earl sa stea pe la schele, sä privigheze, sa nu se in-
troduca prin calkori i marM bOla ciumel. Acestor boerinasl li se da
o lad intro 200 Oa. th 350 taleri. Punctele de privighere sunt Braila,
Silistria, Giurgiu i Zimnicea. (2)

cêndu-se acésta si aci la sfinta Mitropolie ; de care toti de obste, marl


si mid, parte bisericésca i mirenésca, sa so facd cu durere rugdciuni
fierbintl, $i cu acestea i cu credinta nadajduim a se intOrce milostivul
Dumnecieti $i a castigh masa' de plóie, ca de la un iubitor de Smeni si
mult milostiv, tolco pisah gpd.--- 1817 August 2.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXXVII, fila40)

Publicafii la tóte judefele $i la Caimacani a face litanii


pentru pldie.
Dumné-vóstre ispravnicilor ot sud sandtate. Vé facern in
scire ca rugáciunile catre milostivul Dumnedeii pururea i in tOta
vremea sunt cuviincióse, cu cat mai virtos acurn, inteacOsta vreme de
trebuintã pentru ploi, se cade mai cu deosebire si cu osirdie a se
face de catre norod de obste, fiind-ca acésta este mijlocul cel adevérat,
cu care, imblancjind $i intorand pre Dumnecleil, sä nadajduim milos-
tivirea Dumnecieirii Sale ; nu lipsim dar a ye scrie si a ye porunci
intr'adins, ca sä indatorgi pe tOtä céta bisericesca, adeca pe egumenii
dupa la sfintele mänästirl, pe potropopi, pe preoti, ca sa se osirduiascd
cu durere i far' de lenevire intru slujbe i rugaciuni &Are milos-
tivul Dumnedet, facêndu-se litanie cu adunare de norod afard de
sfintele biserici, cu sfintele mOste, pe la -kite orasele i satele, la care
si insusi dumné-vOstre, dinpreunä u i cu boerii i boerinasii judetului,
sa ye af1al, cu a da la tog de obste marl $i mid, parte bisericOsca ei
mirenésca, sá se faca cu durere rugaciuni fierbinti, i cu acestea si cu
credinta nädajduim a se intOrce milostivul Dumnedea si a castiga
mill de plOie, ca de la un iubitor de Orneni i mult milostiv, si fiti
sanato$1.-1817 August 4.
(Cod. LXXXV11, fila 40)
(1) Vecli anexele respective la acésta pagind.
(2) Vecli anexa la acéstil paginfi.

www.digibuc.ro
EIMLITATEA SUB CARAGEA 543

Inch din vremea Muscalilor existaii lazarete pe marginea Dunaril,


ceea ce n'a impedicat intindorea bOIeT, ash ca la inceputul lui Sep-
tembre 1812 ea isbuenesce cu.violenth in Teleorman. Mor ash de multi
locuitori in acésth parte a tèrii, eh nu mai se prididesce cu ingroparea
si cer s li se trimita ciocli din Bucuresci. La 10 Decembre 1812 Ca-
ragea-Vodä ordonh ispravnicilor de ,Teleorman qnumai decht sà pu-
neti sh se fach o gróph mare si sà orinduiti órneni cu chngi, de a
trage pe tog acel morti in acea groph, i apoi sh se astupe iartisi la
loc, dându.se phmint peste OD. (1)
In 13 Ianuarie 1813 Caragea rinduesce pe fostul Mare Postelnic
Costachi Sutu asupra lazareturilor de la marginea te'rii, in locul 1111
Aga, anteriormente inshrcinat cu acOsta,fiind-ch Aga este ocupat in oras
cu afacerile postului ski (2)
La 1 August mai 1813 adaoge Ca epistat pe Vornicul Barbu \rhea-
rescu i Logofkul Grigore BAlénu.
In privinta lazareturilor de la Dunhre, Domnitorul dä, la 11 Iunie 1813
un nog nizam. Unul din ispravnicil de Vlasca este obligat sh se mute
la satul Magura, intro judetul Vlasca i Teleorman. La cele patru eh-
pithnil de margine (Cacalitil, Odivóia, Daia si Zimnicea) sh se rin-
duesch chpitani ómeni vrednicl, implinindu-se i num8rul slujitorilor
de fie-care capitanie. Sh se mute capitania de la FhlhgiOnca la Petre.
La fie-care chpithnie sa fie ncipristan Cate patru Omeni paznici i sh
se inthresca chpithniile cu chtane de la polcovniciile de Vlasca i Te-
leorman, puse sub comanda Clucerului Urlaténu. Se mai da acestuia
si un num'er de seimeni si de (5meni de slujbh, toti p1âti cu WA' si
avênd tain. Urlhténu so va asezh la Daia i va impedich trecerea
peste cordon, ca sag fara marfa, nici din térd in Turcia, nici din Tur-
cia in Vera'.
Ispravnicul de Vlasca, mutat la Magura, va inspecth capitaniile
lazareturile, dând raport lui Costache Sulu. Un ispravnic din al Te-
leormanului se va muth la Zimnicea i va urmh si el ea eel de la
Magura, stabilindu-se cordon, adech strap désh, de la o capitanie panh
la alta, privighind drumurile marl si mid cu catane si slujitori ji i
nópte. Diverse pedepse se preyed pentru delicuentl. Spesele pentru
asemenea paza se vor da de la Visterie. (3)
In Aprilie 1813 se pare ch ciurna a isbucnit si in Bucuresci, dar de

(1) Vecji anexa.


(2) Vecli anexele la acésta paginá.
(3) Ve4.1 anexele.

www.digibuc.ro
544 V. A. uliECHIA

acésta Inca null da séma regimul. Pe strade sunt numerosi Omeni §i


copil bolnavi. Domnitorul la 6 Maiil 1813 scrie lui ;Archi-Iatros (pri-
mul medic) : qFiind-ca insine Domnia Mea am v6dut pe multi din co-
pi ômeni stand pe poduri bolnavi, unii avênd pe trupul lor multe
bube, de aceea poruncim Domnia Mea sa orinduitl a cerceth pe unii
ca aceia : ce boll ail si ce bube sunt acelea? si sà Ni se areted> (1)
Curind apol bOla se manifesta in préjma manastiril Vacarescilor.
Domnitorul ordona Spatarulul sh orinduésca un zapciil spataresc cu
15 OmenT, O. nu mai póta intra despre Vacaresci nimenea in Bucuresci
fara de scirea Spathriel si a ipistasiel Cassel Lazareturilor. (2)
Acum la 1 Julie se organiséza intregul sistem de combatere a bolei
in Bucuresci. Se rinduesc epistati pe la m`ahalaleo earl, impreuna cu
preotil si vataseil mahalalel, sa intrebe de sanatate pe la tOte casele,
si nu numal sá intrebe, ci sá inspecteze insisl de aprOpe in fie-care
cli, raportand boerilor ipistaT, Marele Ban Radu Golescu i fostul Mare
Postelnic Costache Sutu. Pe data ce se va aflà un bolnav de ciuma, acesta
sa fie ridicat, dupd povatuirea boerilor ipistaT. Ipistatii din mahalale
sil dea povatuiri tuturor, sà Lea fumurl indestulate in tot locul. (3)
In acelasi timp Marele Spatar, prin Muhurdagi Basa i un stegar
spataresc, sà umble necontenit pe la marginele orasuldi i a nu lase
decat opt strade de intrare in el, ingradindu-se tOte cele-lalte cal.
Chiar i la acele opt drumurl lasate sa se faca portf, earl &à se
inchicla i sa se deschicja dupd trebuinta. (4)
Pana in patru ile sa ge gata aceste ingràdituri i portl. In aceeasi
cji 1 Iulie 1813 Domnitorul scrie Mitropolitului sa ordone preotilor de
prin tote mahalalele orasulul, ca in tOte dilele sa cetésca paradise si
molifte, rugand pe Dumnecjeu sa inceteze bOla. (5)
Tot la 1 Iulie 1813 Domnitorul ordona Marelui Armas sa isgonesca
din Bucurescl si din jurul Bucuresciului pe toff tiganil laeI, ordonan-
du-le sa se clued in judetele de munte. (6)
Imediat Domnitorul se preocupd de spitale si in special de cel do
la Dudesci. Domnitorul amintesce Mitropolitului, ca atunci cand s'ail
luat de la acest spital veniturile celor trel manastiri Tismana, Cozia §i
Campulung, s'a hotärit sa dea t6te manastirile cu analogie cuviin-
(1) Cod. LXXIV, fila 45.
(2) Vecli anexa.
(3) Vecri anexele.
(4) Vecli anexele.
(5) Vecli anexa.
(6) Vecli anexele.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 545

ciosul ajutor pentru spitale. Prin urmare, Domnitorul, avênd trebuinta


spitalul de la Dudescl de 3.030 de lei pentru reparatiunl si de 2.000
pentru cheltueli, ordona cä acéstä sumä sa se irnplinésca de la ma-
nästirT, iar panà la implinire sa o dea Mitropolitul, ea sä nu se in-
tarclie reparatiunea si pregatirea spitalulul. (1)
Altä mOsura in interesul igienil publice este indepartarea cersito-
rilor din oral, dupa o prealabild catagrafie. (2)
In 2 Julie 1813 Domnitorul ordona VistieruluT sà faca porunci la
samesii din judetele contaminate Ilfov, Vlasea, Teleorman si Olt, ca
baniT ce se string la zardfia judetuluT sa-T spele in otet. (3)
In Septembre 1813 lazareturile de la marginea orasuhli incetOza
de a maT R sub privighérea unor speciall ipistati si se pun sub directä
ingrijire si paza sub capitanii de margine al Spatariel. Acestor eä-
pitani de marginT ispravnicii ail de a trimite Omenil de servichl ho-
Wig maT dinainte. (4)

(1) VecTi anexa.


(2) Vecli anexa.
1813 Julie 12. Pitac catre Preaosfintia Sa Parintele Mitropolitul pentru
opt-clecl cersetori de aid din politie a se trimite afara pe la manastirT,
dandu-li-se si hrana lor cea trebuinciOsa.
(Cod. LXXIV, pay. 68.)
(3) Vecg anexa.
(4) lath actele relative la tOte aceste dispositiunT :

Pitac la Speitaru.
Cinstite si credincios boerule al DomnieT Mele, dumnó-ta Vel Spatare,
sciut este ca orl-ce felurime de pazd a tuturor märginilor ail fost si
este datornica tréba. a SpatarieT; Rind dar ca acum s'ail gäsit cu cale
.de a se radich de la tOte marginile eel ce ail fost pana acum, eel ce
all fost intr'adins orinduitT cu epistasia lazäreturilor, si voim i de
acum inainte sa ge urmeze lazareturile, insä nu printr'adins orinduitl
epistati, ci prin Ore-care alt mijloc, §1 acOsta fiind-ca se cuvine la a
.SpätarieT dregatorie, de aceea poruncim dumné-tale, ea, dupa a acestii
dregatoriT datorie, sa te insarcinezi si cu ace"sta pazd, care voim a se
urma intr'acest fel de chip, ea si lipsind epistatiT eel orinduitT, nicT s6
se numOsca macar cã ail contenit lazaretul, ci sg. se urmeze printeaT
marginilor capitani al SpätarieT; ea sa nu pricinuiasca insá ca din lipsa
Othenilor celor trebuinciosi se stinjinesce lucrarea acestil datoril, sa-ti
fie sciut ed sail trimis poruncile DomnieT Mele catre ispravnicii acelor
judete, uncle ail a se face lazdreturT, ca sä trimitä capitanilor tot pe
aceiasl Omeni ce-I trimetea si pana aeum la epistatil lázareturilor, si
bsebit sail trimis poruncT §i catre beslegil acelor locuri ca sa dea si
Ancaele A. R. Tom. XXI. Memoriile Secf. Istorice. 86

www.digibuc.ro
646 V. A. UREMIA

Gr6za de lazareturi era mare, mai cu sema din causa cioclilor, de


aceea multi din locuitorii bucuresceni contaminati de MA fugiail
Inteascuns de la casele lor afara din Bucuresci si se ascundeall prin
cranguri, porumburi i câmpii, fäcêndu-si colibe pe acolo. Cei morti
remaneail neingropati, de-i mancail canii; iar cei earl aveail norocul
sä se Insanatoseze, tntorcendu-se in Bucuresci, eontaminail pre altil. La
6 Octobre Caragea ordona Mare WI Spatar sa cerceteze prin tote Im-
piejurimile Bucurescilor impreund cu doctori i, gasindu-se bolnavi
sau contaminati, sä fie ridicati la lazareturi. (1)
ei dupa trebuinta eke un nefer doi, prin earl sa se Lea intimpinarea
Turcilor co vor veni, earl i i aceia ail a face lazaret, ca si pana acum.
Bordeile i cosarele cele trebuinciose ca sa se pue márfurile co se
da mai fnainte epistatilor i acum din porunca nOsträ se fac, remane
dar la a dumne-lui epistasie si ingrijire ca capitanii sa fie cu nea-
dormire de a nu se abate catusi do putin din datoria lor, sari cu
pricina acestii epistasii sa Lea niscare-va catachrisis, on f. luand mita
sa slobOda märfuri far' de vreme ; iar catre acesta lazdretul Turcilor
sdl iconomisesca inteacestasi chip, ca sä nu se 'lased pricinuirt
sfadiri i scarbiri clespre serhatldi, eare nici odata nu le suferim Dom-
nia Mea, ci dar cu mare silinta sa ingrijesci a se pazi acest nizam
dupa cuviintd, de a nu se face eel mai mic cusur. Tolco pisah gpd.
1813 Septemvre 20.
(Cod. LXXIV, fila 87 v.)
Porunei la 6 judge, ea sei se ridiee epistatii de pe la leizcirelurile
de prin judele i sei fie cdpitanii meirginilor eu paza leizeireturilor.
Dumne-vOstre ispravnicilor din sud sanätate. Fiind-ca epi-
statif lazareturilor, ce sunt intocmite pe la margini pentru. näprasnica
bOld a ciumel, din porunca Domniei Mele, ari lipsit i ari rémas a se
urma nizamul acelor lazareturi de care cápitanii, marginilor (carora
Ii s'ail i trimis prin dumne-lui Vel Spatarul cuviinciOsele porunci),
de aceea ye poruncim Domnia Mea ca Omenil, ce pâna acum IT tri-
meteati epistatilor, sa-i trimitetl si de acum inainte la cdpitanul mar-
ginii a acestui judet, tot cu acelasi mijloc si rinduialá, ce sunteti po-
runciti, ca sa nu se intimple vre-un cusur din pricina neingrijirel
dumne-v6stre, ca nu yeti aye cuvint de indreptare.-1813 Septemvre 20.
(Cod. LXXIV, fila 87 v.)
(1) Cinstit i credincios boerule al Domniei Mole, dumne-ta Vel Spätare,
flind-ca Ne-am Insciintat Domnia Mea cä multi dintre locuitoril bucu-
resceni, molefsindu-se de naprasnica Ma a ciumel, ari esit printr'ascuns
pe la marginea Bucurescilor, prin crânguri, prin porumburi si poste
campnri i, facendu-si eolibi acolo, pe la earl locuri se Afla. si multi
bolnavi de naprasnica bOIá i pe cel ce se inampla de mar de acéstii

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 547

In aceeasi di, prin Aga, se face publicatiune, ca nu mai este permis


nimënui, privat sad hangid, sä primésca in gasda Omeni strainl far'
de invoirea epistasiei a lazareturilor. (1)
Se intrerupe comunicatiunea cu judetele de peste Arges, din sus
de Ogradeni pana la Oltenita. Agentil administrativi, cari vor trece
acest cordon, sa-si spele hainele i pe el si apol sa tréca. Tot asemenea
cardusii, earl duc sare la schele si se intorc cu carele inapol, sa-I pro-
pesca dincolo de malul Argesului, pentru a se spela i afutna i, dacä
pand in trel dile nu se vor bolnavi, sà li se dea drumul. Asemenea,
pentru cei ce vin cu marfa, nu vor pute trece decat daca au revase
de la ipistatil lazareturilor eh ati facut dilele de carantina, i totusi
sA-I mai tinti pe malul Argesului trel file pentru desinfeetarea lor
si a marfii. (2)
La 12 Julie 1813 se opresc adunarile de Omenl prin carciume ji
cantecul de lautari. (3)
La 13 Julie 1813 se fac prin Aga si SpAtarul publicatiuni, ca de se
va bolnavi eine-vas1 in vre-o casa, sa fie dator a da de scire nurnal
dealt preotulur mahalalei i preotul la ipistasie, ea sa se trimita un
doctor impreunA cu unul din cercetatoril despre 136la si, daca bolnavul
mi va fi de b6la ciumel, va fi lasat in casa lui i, de se va intimpla
sd mOra, ingroparea sa i se faca fall de pompti, iar de se va dovedi

bola, sad il ingr6pa pe acolo, sail II näpustesce de-I manancd canil,


iar eel molefsitl sanatosi, in eata vreme eiaü cu colibele pe acolo, yin
necontenit prin Bucuresci si iarAsi se intorc, molefsind lumea, sad mai
murindu-le vre-unul acel sandtosi fug prin alte parti sail
pe la sate, sail in Bucuresci, intorandu-se pe la casele lor, i asa, fa-
cendu-se amestecatura, necunosandu-se de molefsiti, si se molefsesc
en toti de obste. Deci poruncim dumne-tale, ca mai intaid, luand
dumne-ta build pliroforie pentru acesta de la casa lAzaretului napras-
nicel bOle, sa orinduesci zapcii, luand i un doftor de la casa laza-
retului, sà merga pe la t6te imprejmuirile Bucurescilor, i veri-unde
se va gasi acest fel de colibi, sa se cerceteze de doftor i de orin-
duitil dumne.tale si ori-care se va dovedl bolnav sad molefsit cu
adeverat O. se radice la locul unde se vor orindul de dumne-lui Me-
delnicerul Clincenu; in scurt, dumné-ta, orinduind zapcii cu Omeni in-
destuland, pliroforie pentru urmarea ce este sa se faca de la Medel-
nicerul Clincenu, sa se radice negresit toti acei bolnavi sad molefsitl,
ca asa este porunca Domniel Mele. Tolco pisah gpd.-1813 Octomvre 6.
(Cod. LXXIV, fila 89 v.)
(1) Vedi anexa de la acéstil mind.
(2) Vedi anexa.
(3) Vedi anexele respective.

www.digibuc.ro
1./ 48 V. A. UREMIA

cA este bolnav de nAprasnica bOld, indatA sA se ridice bolnavii cat si


vecinii de prin prejur, caY vor fi fost avut amestec cu bolnavul, §i
sA se trimitä la spitalul de la Dudes& COL' care vor ascunde bolnavi
vor fi isgoniti din politie i tote lucrurile lor se vor arde §i el se vor
§i pedepsi..
Celetnicele (prostituitele) de pe la carciume din raionul SpAtAriel sA
se isgonéscA.
Ovreil ce umblA cu boccele prin mahalale, ovreii zaraff, telelOicele
ovreicele i cre§tinele, cu totul sa se oprOscA.
NorOiele din mahalale sä le scurgd mahalagiii cu santuri i toti de
ob§te sä fie datori a pAzit curAtenie in casele bor. SA se facä fumi-
gatiuni de gunOie aprinse. Indatà ce mOre vre-o vita, s'o IngrOpe
adinc. Cra§maril sà nu vincjà cleat cjiva §i numai pe la u§ä. Läutarii
sunt oprip.
In acesta0 sens se ordonA §i lui Aga, cu aclAugire,.sa se ordone
lui Telal-Basa, de a nu mai indrAsnl nici un telal sA primOscA haine
de la ori-ce om, care n'ar aye ravas de la casa lazaretului cA este
curat §i el §i haina.
Tirgul Cucului §i adunarea tabacilor pentru ali§veris, din fie-ce
luni, sa fie cu totul oprite. La dispositiunea Postelnicului ClincOnu,
uncle este casa ipistAsiei, sä se dea o tulumbA §i douO sacale pentru
desinfectarea caselor contaminate. (1) Asemenea sunt oprite dulapurile
(scrancioburile) §i Geamala.
Vedand cd poporul de jos nu ascultd de povatuirile date, ca sá se
ferOscA de epidemie, Caragea, la 18 August 1813, publicA din nog pon-
turl; adecA diverse articole de pazA pentru a nu se molipsi.. DAm in
anexa aceste ponturi. (2), Pentru ca aceste instructiuni sA fie mai bine

(1) Vecli anexele respective.

(2) Ponturi, dupei care sd fie dator tot norodul din politia
Bucurescilor de ori-ce tr6ptei,ca sd urmeze fiepcare spre a fi
qi ferifi, de znzreduiala bad a ciumer, ce se urmézei.
1. Cand se vor mntI1n pentru vre-o trebuintä ca sA vorbéscä, s.
stea departe unul de ultul de trel pa0, ferindu-se de a nu merge duhul
unuia in gura altuia, sag a se atinge unul de altul, precum si la
bisericA cand vor merge, i pe drum cand vor umbla, asemenea sá se
ferOscA.
2. Nimenea sä nu indräsnOscA a intra in vre-o casA molipsità, off
a se atinge de vre un lucru dintr'acea casA, sag a sta prin prOjma el%
3. Ori-cine va aye trebuintA ca sA cumpere sag sA iea din maim

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 549

pazite, Domnitorul cere Mitropolitului in aceeasi i de 18 August sä


comunice el mesurile profilactice contra ciumel la toti preotii, insotite

altuia vre-un lucru on de mancare, ori de imbraciiminte, sag de ori-ce


and trebuinta, sh nu-1 iea in mama numai deck, ci prin mijloc ori de
lemn, saü de fier, in chip de cleste, sail de vas, luand acel lucru far'
de a-1 atinge de sinesi, st-1 duca la casa ml i, de va fi acel lucru de
spelat, sa-1 spele in doue tref ape, iar de nu va fi de spelat, sä-1 afume
fOrte bine, desfacendu-1, deschiclendu-1 de tot, fitede a-I pipal cu manile,
si apoi, puindu-1 la un loc curat, sà stea cat-va, ca O.' se aerisesca; asa
sa-1 iea in 'liana, sa-1 metahirisesca.
4. Asemenea i cel ce vind orl-ce fel de lucru sa se feresca de cum-
Orator si cumperätorul de el, de trel pasi, i Wand curnperatorul lu-
crul dupa mijlocul ce s'ag dis mai sus, sa primésc i vindätorul
pretul acelui lucru in vas cu otet, de va fi pret in bani, iar de va fi
schimb, sà primesca i vindatorul acel lucru ca i cumperatorul.
5. Asijderea sá urmeze i cel ce schirnba vre-un ban de ieag parale,
sa le iea puindu-le iarási in otet, pentru care pricind sä fie dator orl-ce
pravalias sag vindator de lucruri a tine &ate un vas de otet, ca
vindatorul i musteriul cel ce schimba banul sd iea paralele spelate in
otet, iar de se va intimpla unde-vasi O. nu fie otet, cel ce va da pa-
rale sa le spele In apa i ash sa le primesca eel co are a lua.
6. Rachieriile i carciumile, cu tOte ca din porunca domnesed sunt
poprite a nu priml sa se adune intr'insele Omeni spre beuturd, ci cel
ce va aye trebuinta de yin sail rachig sä merga sa cumpere cu vas
si sad ducd la casa sa ca sA-1 bea, dar de se va intimpla vre-un ca-
létor a trece pe la vre-o carciuma, sail rachierie, i va vrea ca sä bea
yin sad rachig, sd fie dator acel carciumar sail rachier ea vasul, cu
care va fi sä dea caletorului ca sä bea, mai intaiii sa.-1 spele bine cu
apd, si ash sa pue intr'insul yin sag rachiii, i sä primesca parabele
dupa mijlocul ce s'ag dis mai sus, precum asemenea i dupl. ce va
bea caletorul, acel vas, spelandu-1, iara sa.-1 pue la loc, iar usa carciu-
mei sag a rachieriel sã stea inchisa, lasand numal o feresträ cu che-
peng la drum sail la ulita, ca sà nu se faca nici cum intilnire sag sä
se atingd vindatorul cu musteriul.
7. Cei ce vor aye prin casele lor copil mai midi, sag si mai marl,
cari se afla Inca in crudirnea mintel, de nu sunt destoinici a intelege
binele din reg, sä ingrijasca a-i tine popriti, ori prin case, sag prin
curtile caselor, de a nu esi afard din curte sag din casä, ca unil ce nu
sell cu cine se intilnese si cum sa se intilnesca.
8. Pisici nimeni sa nu tie prin casele lor, fiind-cd intrà prin casele
vecinilor i prin panzeturi far' de a put() sá le pazesca. cine-vasi.
9. Toti de obste sá aiba prin casele Mr vase marl cu apd, schim-
band-o adesea, i fum de gunoig, ca sd spele i sa afume t6te lucru-
rile ce vor aduce la casele Mr, precum s'ag dis mai sus.
10. La veri-care casä, de orl-ce trepta va fi, indata ce se va bolnavi
cine-vasi de ori-ce 1361a, sd fie dator stapanul acei case a da de seine

www.digibuc.ro
560 V. A. ITRECHIA

de carte de blestem, ca ash third sa se hotarasca poporul a le urma


sub autoritatea bisericasca. (1)

numai decht vataselului i preotului acei mahalale, iar neintimplan-


du-se intr'acea uncla vatdselul acolo, ori preotul, sa caute sA-1 ate
unde va fi si sa-i aräte, iar pe de alta parte staphnul easel sà depar-
teze pe acel bolnav la un loc fent de al easel', far' de a lasa pe ni-
menl dintr'ai easel O. se intilnéscä cu dinsul, sail a se atinge de el
ori de lucrurile acelui bolnav, pana se va cerceta acea bold.
11. Preotii de la fies-care mahala saü biserica, on i. mandstiri, sa fie
datori, nu numi a urma si ei asemenea intru Vote cate s'ad dis mai
sus, ci sà i privigheze pentru toff enoriasii lor, si in tOte cjilele sà
umble, ori impreuna cu vataselul, sail singur, pe la tole casele enoriei
sale, de a cerceth si a indemna pe toti enoriasii sai de ori-ce tréptä
si lege vor fi; ca sä fie fies-care intocmai urmatori.-1813 August 18.
(Cod. LXX1V, fila 83.)
(1) Preosfintia Ta Parinte Mitropolit, cu tOte veclutele mijlOce ome-
nesci Cate le-am pus in lucrare spre contenirea, sag macar scaderea
naprasnicei bOle ce se urméza, si, cu tole cà si locuitorii politiei s'ail
mai rant, cu esirea mai multora familii afara, vedem lush' cA zmre-
duiala din di in cji se inmultesce i, pricina intinderii acestui rëIl teo-
risindu-o cu bung chibzuire, se cunOsce far' de indoiald ea este din prOsta
socotinta a norodului si din nepaza care o urméza, amestecându-se in
-tot chipul unii cu altil far' de nici o sfiala, pentru o idee ce ail in
gandurile lor, care multi o si spun, &A nimeni nu pito ajunge dinaintea
lui Dumnedeil, nesciind (precum se vede) dumnezeésca sa poruncd
care dice: «ascunde-te putintel inteaceeasi unda, pand child va trece
urgia Domnuluib; acésta dar sfinta porunca i dumnedeéscd povatA
'clatori suntem cu totil cati purtam nurne de crestini, nu numal sa o
credem, ci credinta sd o aratam si in faptA, &del, neurmand-o, atunci
in adeve'r suntem supusi urgiel sale ; datorie insa avem si mai virtos
bisericésca pastorie a o face sciuta si celor ce nu o sciil, adeca. la
prostimea norodului, Carl pe de o parte voesc a ave fierbinte ere-
dinta catre dumnedeire, iar pe de altA parte, nesciind tAlmacirea po
runcilor sale, alunecd prin nesciinta la osinda necredintei, vatSman-
du-se nu numai sufletesce, ci si trupesce, precum in faptä se vede cA
patimese la intimplarea acestil bole. De aceea dar de trebuinta am
socotit Domnia Mea ca sA se faca. tuturor de obstie si o povatuire, ca
din partea bisericésca, in ce chip sa se ferOsca si sd se pazesca, spre
'a fi ocrotiti, precum std in putinta omenCsca, cu urmare intoemal dupa
coprinderea acestor ponturi, ce se trimit Prea Sfintiei Tale si nu care
cumvasi norodu iarAi, dupa a prostimei naraviri, sa socotésca cA
acésta povatuire este numal o manghere cuvintata, iar nu folos si altor
infiintat, §i ca sa scuture odata. din mintea lor acésta gresald §i vd-
tijmatOre idee, ce s'au dis mai sus, si scuturandu-o, sd nu o socotésca
cd dOr gre§esc catre Dumnecjeti si impotriva credintei, trebuintd nea-

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 551

In interesul incetarii intinderii Mei, Domnitorul opresce balciurile


din Teleorman si Vlasca. (1) Asemenea de la Riureni. (2) Nu mai putin
si oborul din Bucuresci.
In Martie 1814, stinchind ceva bOla, Caragea redeschide balciurile.
(anexa respectiva). Clincénu in Iu lie 1813 devine unul din eel mai impor-
tanti agenti ai starpirii Mei. Dam in anexa actul de numire al acestuia
In acest act notam ca, pentru a se pute ferl cetatenil de contact cu
cioclii, earl ingrOpà pe eel morti de ciuma, ClincOnu le pune semn o
bucata de postav row pecetluit. (3)
- GrOznici agenti ai mortii era céta cioclilor. Ei amintiati pre con-
.fratii lor din vremea epidemiilor anteriOre, cum grnanail deplin, ba
si intreceati pre cioclii descrisi de .Manzoni in Promesi sposi.
Iata ce dice despre ei Ion Ghica :
Spaima intrase in tOte inimile si Meuse sá dispara ori-ce simtemint

pèrata este, ca iardsi prin mijkice bisericesci si ale crestinescei credinte


sä se departeze de acésta gresita si primejdiOsa a lor socotinta, caci
tot-deauna acela este mijlocul eel mai inlesnitor spre a-i desghina si
cine-vasi dintr'o acest fel de ratácire, cand i se va da sä intelógd ca
aceea este cea mai mare gresala si pacatuire de a nu cunOsce ade-
vëratele vointe si porunci ale credintei si legit' sale si apoi sä nu se
abata dintr'acea buna cunoscinta, se cuvine ca iarási prin mijlOcele
credintei sale sa se ingrozesca, ca., abatêndu-se, atunci va fi cadut in
adevér la urgia aceea si nu va puté fugi dinaintea lui Dumnedeti.
Mijlocul dar al ingrozirei, la crestinésea nOstra credinta si lege, fiind
puterea blastemului, O. orinduesci Preosfintia Ta mai intaiii a se scOte
, dupa aceste ponturi atatea copii cate biserici sunt in politic, atat prin
tirg, cat si prin mahalale, si apoi, insotind fies-care copie cu eke o
carte de blastem si de afurisenied in partea Preosfintiei Tale (Insà nu
din cele obicinuite, ci cu cat se va puté mai cu osebire si mai grOz-
nica), sa trimiti pe la preotii de la tOte bisericile, cu osebite porunci
ale Preosfintiel Tale, ea cetind mai intaid ponturile atat pa la biserici,
cat si prin ulitele fies-careia enorii in audul enoriasilor lor, cu buna
intelegere sa le citOsca apoi si cartea de blästem, ca cel ce nu va fi
urmator intocmai povatuirei acestor ponturi (oil mirén sail insusi
preotii) O. fie caduti sub osinda acestui blästem, ca un voitor de rèii
fsi luisi si obstiei si impotrivitor chiar poruncilor dumnedeirel ; in
cartile insä de blestem sä se cuprinda si noima acestui domnesc al
Nostru pitac, a da buna deslusire, spre a intelege ea ce vor audi-o, ca
sfirsitul si cugetul bisericei privesce in adevér spre isbavirea lor din
osinda si trupesca si sufletéscd. Tolco pisah gpd.-1813 August 18.
(Cod. LXX.I V, fila 82.)
(i) Vesli anexa de Ia acésta paging.
(2) Anexa respectivii.
(3) Vedl anexa respectiva.

www.digibuc.ro
552 V. A. ITRECHIA

de iubire i de devotament. Muma i§1 pardsia copiii §i barbatul sotia


pe ma/111e ciodlilor, nisce Omeni frà cuget §i fára fried de Dumne-
deg. Toti betivi, toti destramatil I atarnail un §ervet row de gat, se
urcail inteun car cu boi, §i porniail pe hotie din casa in case., din
curte in curte. El se introduceall cPua i miptea prin locuintele 45me-
nilor i puneati mana pe ce gaga.% luail bent argintärii, cesornice,
scule, §aluri etc., fard ca nimeni sà indresnesca a li se impotrivi. Fugià
lumea de din0i ca de mOrte, cad el luau pe bolnavi sag pre mortl
In spinare, II trantiail in car, clae peste gramada, §i plecail cu carul
plin spre Dudesci sail spre Cioplea, unde eraii ordiile ciumatilor. So
incretia carnea_ pe trup, audindu-se grozaviile §i crucjimile fecute de
ace0 talhari asupra bietilor cre§tini caduti in ghiarele lor.
«Rare oH bolnavul ajungea cu vieta la campul ciumatilor. De multe
ori o maciucä peste cap fâcea intr'o clipà ceea co era sä faca bóla
in done, trei 4ile !... Si 'Ate cä acei ucil ast-fel erail mai putin de
plans cad mai mult erail de jale acel aruncati vil in camp WA' al-
ternut i fara acoperemint pe pamintul ud §i inghetat. Cale de juma-
tate de ceas se audiag tipetele i vaetele nenorocitilor din campul
Dudescilorl
cIn urma mai multor scene oribile, neomenOse §i bestiale, peirecute
la ordie, uncle unul din ace§ti miserabill fusese rupt cu dintil de un
tiller, care aperà cinstea sotiel sale lovità de ciuma chiar in diva
nuntei, §i in urma revoltei ciumatilor, earl ail sarit cu parul i ail
omorit dece ciocli, autoritatea in sfir0t a luat mesura de a organisa
un fel de servichl sanitar. Ea infiintase cati-va vat4el insarcinati de
a intoverd§1 pe ciocli din case in casa, §i ace§tia strigail de la pOrta:
Sandtui copil ! Unul din el intr'un raport catre eful sèü, (Ikea :
«MT am adunat 15 morti, dar n'am putut ingropa decat 14, flind-ca
cunul a fugit 0 nu l'am putut prinde.
«De-asupra ora§ului se ridich un fum galben i acru, fumul baliga-
rului care ardeh in curtile boeresci, §i ora§ul resuna de urletul jalnic
al canilor rem41. fera stäpan.
«La fie-care 'Arta era cate o §andrama, un fel de gheretd, in care
se adapostia cate un servitor pus acolo pazarghidan (comisionar)
pentru tirguelele de pane, de came §i de zarzavaturi. Nimic nu intrà
in curte decal dupa ce se purifica la fum i trecea prin hardaul cu
apa sag prin strachina cu otet.
«Cioclii, cand treceail pre langa o casa bogata nu lipsiag de a arunca
sdrente rupte de la ciurnati, ca sä respandesca contagiunea. El nu
se temeail de molipsirea bold, caH mai toti eraii. dintre acei cari za-

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 553

cuSere de cate doue, trel ori de acea grozave epidemie. Ciuma, ea tote
bOlele mortale §i lipiciese, ca versatul, ca tifosul, ca lingOrea nogre,
fOrte pericolOse Intâia Ord, devine putin violente la acel earl au mai
fost lovitl de ea.»
Nimic exagerat nu este In naratiunea acésta a lui Ion Ghica, pre-
cum pot dovedi §i urmeterele acie din anul 1813.
Cinstite §i credincios boerule al Domniel Mole, dumne-ta Vel Spa-
tare, Ne-am Insciintat Domnia Mea ce aid in politie se incungiure unul,
numindu-se pe sine§I polcovnic de ciocli, §i dupe ce infrä molefsit, apol
se amestece cu toff. prin tOte locurile, de molipsesce §i locuri curate,
k4iosebit prade §i jefuesce pe multi din locuitoril politiel in feluri de
ehipuri; de aceea poruncim dumne-tale se cercetezi cu scurnpetate do
a aft cine este acesta ? §i princjendu-1, impreune cu al lui, se-1 aibi in
bune paze §i se aretl Domniel Mole. Tolco pisah gpd. 1813 Oc-
tomvre 27. (1)
1813 Noemvre fecut poruncl de volnicie cu mumba§ir orin-
duit sä merge la sud Prahova, de unde ridicand pe un diacon Marin
brat protopop Nicolae Treznea, i pe un State zidar, se-i aduce aid,
ca unit ce §i cu alti doi tovare§i ai set' ad Ingropat morti de bOla
ciumei §i ail luat multe lucruri, precum §i de la un Gheorghe 'pecan
ail luat made de becenie §i tad averea lui, but)." cu yin, bani §i arme.
(Cod. LXXIV, fila 92)
Cioclii devin totu§i agenti tot mal indispensabili ai boerilor epistati,
amesurat cum bOla se intinde. La 18 Inlie 1813 céta lor fu completata
pane la numerul de §ése-deci, adece cu 36 poste 24, call erail pane la
aceste data. (2)
Cioclii mergeail pe la casele zmreduite cu care cu cdte doT caI saü
cu cate cloI bol. La inceputul epidemiel naziril lazareturilor ail fecut
trel care cu eke doi caI Tentru caratul celor morti i znireduig>,.la
olalte morti cu vil! Inmult'indu-se epidernia, Caragea ordone se se mai
cumpere 9 care en cate 2 boi, se fie de tOte 12. Profite Domnitorul
de ocasiune, ca sa mai ordone ca doctoril orinduiti pentru bOla ciumel
se se afle cnapristan la casa epistasiel, §i pe tole 4ilele unul din el,
impreune cu unul din eel doi cercetetori al Mei, ori Pitarul Iane
sail Vataful de aprojl, se merge pe unde va audl vre un bolnav». (3)
(1) Cod. LXXIV, fila 92.
(2) Vecll anexele de la acéstii paging.
(3) lacà acest pitac:
Pitac cetre dumné-lor boeril naziri aI lezereturilor, ca pe lange trel
care cu cate doi cal, ce sunt pentru ceratul color morti §i zmreduitl,

www.digibuc.ro
554 V. A. trRECHIA

Profitit de epidemie Stolnicul Alex. Paleologu, ca sa dobAndOsca strA-


mutarea oborului de vite de la Urziceni in alta margine a mosiei sale.
Nu ne putem explica, marturisim, ce interes Is! faced, disul boer Su
acOsta stramutare. (1)
Polcovnicia cioclilor ad fost organisata din nod la 16 Maid 1815
prin chrisov dornnesc, prin care a fost numit Iordache Chebacaea
ipistat acestei polcovnicii, dupa ostoirea bOlel. AcOsta polcovnicie are
jurisdictiune peste cioclil din tOta %Ora si a fost ridicata la rang de
boerie cu caftan. Chrisovul pune polcovnicia de cioell sub MaieI9 Aga
El reduce stOgul cioclilor la 50, din cati erd din vremea bOlel. Toti
ciodlil sunt scutiti de darile catre Visterie si de angarale. Epistatul pol-
covniciei, platit cu talerl 100 pe luna, e declarat inamavibil pe tOta
viola, afard de villa dovedita. (2)
Necuratenia obicinuita in casele Evreilor face ad bOla e intinde mai
cu furie intre dIniT. Domnitorul nu vrea sa scOtd pre Eyre! din oras,
din pornire umanitard, dar scrie hahamilor i starostelui de' Evrel sr+
oblige pe administratiunea lor sa tint curatenie in case si, dupa cererea
Ion li se destine un loc deosebit pentru eel contaminati dintre dinsii. (3)
In 1813 sbucnesce bOla in mai multe judete. Caragea prciona Caima-
cdmiel de Craiova si la OW judetele ce mOsuri profilactide sa se lead.
Aceste mi5surI se pot vedé in anexe. (4) In Septembre 1813 se iead
mesuri speciale pentru judetul Ilfov. (5)
AtAt de mult se intinsese grOznica Mlt in cea mai mare parie a
tOrii, in cat nu mai prididead sit ingrOpe mortil, nu numai cacjuti pe
drumuri, dar i prin sate. Insusi Domnitorul, in circulara do la 0 Oc-

sä mai cumpere alte nou6 care cu cdte doi bol, sd fie 12, si dohtorilor
ce sunt orinduiti, sá li se poruncésca a se and napristan la casa epis-
tasiei, i pe tote Ji1e1e unul din el, Irnpreun i cu unul din cei do!
cercetatori aT bole!, on Pitarul Iane, sad Vdtavul de aproill, sa rhArga
pe unde se va audi vre-un bolnav, i fácAndu-i cercetare eu scurnpatate,
sit reportuiascd cdtre dumnO-vOstre si durnné-vOstre sa reportuiti-sOra
cAtre Domnia Mea.
Pitac la Vel Vist. ca sit implinOsca negresit lipsa cioclilor far' ''cle
alta prelungire.
(God. LXX1V, 1114 70.)

(1) Vecli anexa.


(2) Ve01 anexa relativd.
(3) Ve4I anexa.
(4) Vecll anexa respectivA.
(5) Vecli anexa.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGBA 555

tobre 1813, spuse cd stall mortil näpustiti cu dilele ci pe cei mai


multi ii mänâncl câinii i alte jigänib. Domnitorul ordonA cA pe viitor
sä nu se ingAdue nici o ord macar neingropati mortil, ci sà se facA
eke o grOpA mare si cu cAngile sA se tragA in ea cadavrele. (1)
Ca mësurA profilacticA, Domnitorul ordonA -in 5 August 1813 inchi-
derea tuturor judecAtoriilor; mai ales pricini de datoril sA. nu se mai
caute la departamentul Spdtäriei si la alte autoritdti. Numal causele
Criminale se vor cAutà la criminalion. SA se libereze din temnita Spatdriei
tott mnchiil pentru datoril si altii sä nu se mai aducA la inchisOre. (2)
La 4 Ianuarie 1814 insa. Domnitorul, vëdênd cd bOla continua si cA
nu se póte impedicA mersul justitiel, Domnitorul ordonA BA se tinA
tribunale cate douè dile pe gpt6manA, ingrijind judecAtoril ca in
casa Tribunalului, ori a Departamentului, sA nu intre lume multa, ci
numai cel cu procesele. (3)
In interesul räriril poporatiunil din Bucuresci, Caragea invoise
esirea din oras, la tera, in August 1813, a familiilor, nevestele i copiii,
dar nu si bärbatii. Cu to:Ste acestea se dail ordine i. la ispravnicii din
judete, ca sA vegheze de aprOpe prin zapcii, pre* pArcalabi i cai-
macami de sate asupra color earl prin sate vor merge din Bucurescl
oil de pe aiurea, de sunt cu totii sAnAtosi, i sA nu-i lase a intra in
sat cleat dupA o carantinA de o di, douë, pentru desinfectare ; iar
in cas când ar fi bolnavi de ciumd, ori bAnuiald de acésta, sA fie in-
.

depArtati din tOte satele . . Numal, atunci, unde O. fie primiti acesti
nenorociti ? (4)
Infama purtare a cioclilor i, dupá cat se vede putina ingrijire es
primiaü bolnavii infectati de ciumA la Dudesci, indemna pre supusii
austriaci, ca prin agentul lor sä cérA lul Caragea permisiune de a-si
creA un lazaret propriii cu spesele lor i o MA de ciocli de asemenea
a lor. Acésta li se invoesce la 4 Septembre 1813. (5)
Ca si in secolul trecut, la ocasiunea altei epidemil, in 19 Septembre
1813, Domnitorul .ordond Mitropolitului s. faca aghiasmA la Mitropolie
in douè, trel tocitori, care aghiasmA sd se impartä prin preotii din
-mahalale la toti locuitorii, ca cu dinsa sà se stroposca stilpanii de case
din acele mahalale. (6)

(1) Veli anexa.


(2) Veqi anexa.
(3) Vec11 anexa.
(4) Vell anexele.
(5) Vecli anexa.
(6) Ve()T anexa.

www.digibuc.ro
556 V. A. UREMIA

In anul 1813, cand ciuma era in toiul el, se maT ieail de cdtre auto-
ritatile bucurescene diverse m6surT. Sà memordm aci pre cele ur-
matóre :
a) Desinfectarea caselor prin ingrijirea MareluT Spätar §i a lui Aga,
prin spalare, afumare qi aerare, cu ajutorul easel lazaretuluT, umbland
din mahala in mahala §i din casä in casa. Din casele boeresci se
vor desinfecta numal cele in earl s'a intimplat bOla. Domnitorul core
MitropolituluT cal* de bldstem in contra proftilor, earl vor tdinul vro-
un lucru molipsit.
Gara ce ridica asemenea inspectare a tuturor caselor face ca Dom-
nitorul ravine asupra dispositiuniT, limitand inspectiunea numai la
casele contaminate. (1)
b) La 9 Septembre 1813 Domnitorul aerie nazirilor lazareturilor sit
indoiasca zelul in urmarirea afacerilor lor. (2)
c) La 5 Novembre 1813, sosind in BucurescT patru indivil veniti
din locuri suspecte, Domnitorul insu0 ordond Medelnicerului Clin-
cénu ca pe un Ivan SOrbul §i Radul Ciobanul §i Nicolae, tovara§l
luT Stan Zidarul §i lul Diaconul Marin, sa-T desbrace de hainele lor
§i sa-T imbrace cu cat() o cama§e curata i hainele lor BA le spele
patru, cinci gile. (3)
d) La 25 Novembre 1813, Caragea convOca o adevèrata adunare
ob§tósca, compusd din boerT halea ci mazill, §i in deosebit local pre
negutitoriT eel mai btrân i maT importantT, ca sa se chibzu6sca mi-
jlOcele dupa carl s'ar putó combate bOla, orT eel putin sa fie Impu-
tinata i sa aibä i bolnaviT din spitale ingrijirea cuvenita. (4)
e) Acésta adunare sag sfat obiFtesc propune un nog nizam pentru
combaterea bOleT, care se va aplich de la 1 Ianuarie 1814. Asemenea
se aplica nog nizam §i la lazareturi. Se rinduesce Barbu Vacarescu
§i Vornicul politieT Alexandru Niculescu ingrijitorT lazareturilor. (5)
Prin noul nizam Bucurescii aunt inchi§T de la 1 Ianuarie 1814. Ni-
menT nu pOte infra. in Bucuresci decat dupa ce a facut carantina la
marginea oraplul 12 dile. Niel marfa nu intra in Bucuresci decat
dupa o desinfectare de 15 dile, cand este marfa din téra turas* iar
marfa din Europa va venl in cufere infa§urate in paturT §i rogojini.

(1) Ve41 anexa.


(2) Ve4I anexa re1ativ6.
(3) Cod. LXXIV, fila 92.
(4) Vecli anexa.
(6) WO anexa relativi.

www.digibuc.ro
EDILITATRA SUB CARAGEA 557

Cuferele se vor desfh§urh de invelitOre la lazaretul exterior 0 apoi


vor puté fi introduse in ora§ prin cele 9 drumurT ce r6mhn slobode
(Tirgul de afarh, Herèstr6ii, Podul Mogo§(5eT, Tirgovi§tea, Podul de
phmint, Antim, Podul Calicilor, Drumul Ci§migiului, Filaret i Podul
$erban Vodh.). Se opresce vindarea de panzeturl, haine, in, chneph,
sub pedOpsh de arderea lucrurilor acestora ce s'ar aduce la obor.
Tirgul CuculuT, care se tineh Lunia, este oprit cu totul. Gel atin0 cle
Ma' sh se declare singurT la ipistatii mahalaleT, spre fi du0 la spital.
Cel-lalt1 din aceea0 cash vor rhmâné acolo fArh sh aibh voie de a
umblA pe afard. De vor aye stare, di se va orindul de chtre ipistati
pazarghidea, ca sh le cumpere cele trebuinciOse ale mânchril cu
plata lor ; iar când vor fi adevOrat neputincio0 i schpatati, acelora
li se va orindul mancarea de la casa lazaretuluT, socotindu-se in-
themal ca nisce bolnavi ai spitalului,. Dacà se va thinul vre-un bol-
nav, merg la spital tott ceT din casa ml. CeT rhmal in casele conta-
minate sunt datori in§il sä i le spele, sh 0 le desinfecteze. Mad un
bolnav n'are cuT sh-§T lase in phstrare lucrurile, acelea se primesc in
phstrare la casa de deposit (la lazaret), iarh casa se dh in sema ve-
cinilor §i a preotului mahalalel. Vincjarea obiectelor de mâncare se
Va face nu la anumit loc sag pe la thräbl, ci, purtându-se vindätorii
prin mahalale, numai baniT sA-I primesch intr'un vas cu otet. Cafe-
nelele, carciumele, rachigeriile, tutungeriile se inchid sub pecetea
easel lazareturilor. PrAväliile i. spiteriile sunt libere de a vinde nu-
maT pe chte o ferestra. Cine va vinde yin i rachiii .va fi spanzurat
la u§a prAvAlieT. BArbieriile sh lipsósch §i adunare de OmenT pe la
prAvAlil sh nu fle permish.
Cel carl yin cu afacerl la guvern sä conAcésch la casele de la
Beilic, iar nu prin case strhine. NegutAtoriT turd, veninci cu mgrfurT
sh fach carantinh. Inchisorile Agiei sh se desfiinteze, afarh de pus-
cAria criminalionula Strejele earl umbla pentru siguranta publich
sh. nu intro prin casele locuitorilor. Servitoril bisericesci sA-0 ur-
meze datoria lor la biserich, dar sh. nu se admith in biserich omen!
din mahalale strAine. In fine, eel morti de alth bOlA decal ciuma sA
potA fi IngropatT pe 1 biserici, dar fArA pomph. (1)
In conformitate cu o dispositiune din nizarnul de sus, care s'a publi-
cat §i afi§at la re4Antine, in 16 Decembre 1813, Domnitorul a ordonat
Ca peste 5 cjile sA se pecetludsch tOte carciumele §i rachigeriile. (2)

(1) Vedl anexa de la acéstil paginä.


.(2) Vedl anexa.

www.digibuc.ro
558 V. A. IIRECIIII

La 24 Decembre 1813, Domnitorul ordona publicarea in judete ea


säteniT earl vin cu jalbe la domnie sä nu fie tinutT sa faca 12 dile
de carantina, ceea ce le-ar pricinul intardiere i cheltuelä, ci sa aiba
cale deschisa la domnie. (1)
In Decembre 1813, un preot, care a ingropat pe un alt preot mort
de ciumd, in contra nizamului mai sus adus, Rind mituit de cumna-
tul mortului, care a corupt si pre ipistatul mahalaleT, a ocasionat
aplicare de grele pedepse : ipistatul a fost batut la falanga inaintea
celor-lalti ipistati spre piId i isgonit din slujba, iar pe preot l'a
dat Mitropolitul sub chezasia mahalagiilor, urmand sa-s.1 iea pedepsa
de la Mitropolie. Chiru, cumnatul mortuluT, si eel ce l'ail ajutat la in-
gropare, dupä co se vor pedepsI la fata loculuf, vor fi trimisi la spital,
impreuna cu preotesa mortulul, ca nisce contaminatl.
Pentru a se ajutora lazareturile, epistasia lor cere DomnitoruluT, in
Octobre 1813, si Domnitorul incuviinteza, ca averea mortuluT de ciuma,
Vladica Stavropoleos, sa fie lasata in folosul spitalelor, conform ha-
tiserifuluT de la let 1712. (2)
Este de arnintit, vorbind de lazareturT, cà unit din doctoril orasuluT
aü fost ceT dintI earl la isbucnirea Mier s'ail fäcut nevédutl din Bu-
curescl. De aceea Domnitorul, Inca la 24 Septembre 1813, (la urrna-
torn! pitac :
Pitac cdtre Vistierul Moseu, a se popri lefile doftorilor, cari aü
lipsit din politie afard.
Cinstit i credincios boerule al Domniei Melo, dumnéta biv Vol Vist.
boane Moscule, epistatule al EpitropieT Obstirilor, Domnia Mea am orin-
duit lefi doftorilor plitiei, nu dOr sa aiba acesta numire, ci ca sa o
arate in fapta si sa fie nelipsit din politie pentru intimplaterele tre-
buinte do patimi si bole ; impotriva insä suntem pliroforisitT ca este
destuld vreme de cand mai cu totil lipsesc din politie, aratandu-se cu
totul adiafori catre a lor datorie, si eel co au trebuinta patimesc; de
aceea, dupa Wtâ dreptatea, poruncim dumne-tale, ca din diva ce afl
lipsit fies-care din et de aid din politie (bez doftorul Constantin Ca-
racas si doftorul Constantin Filipescu, cu voie data de Domnia Mea),
sà li se popresca lefa; a nu li se mai do,' facêndu-se si lor sciutà acesta
porunca a DomnieT Mele. Tolco pisah g0.-,-1813 Septemvre 24.
Mai dam- in anexe, pentru anul 1813, diverse acte cu referinta la
organisarea pazel, la transferarea lazareturilor sub capitaniT de mar-

(1) VeclI anexa.


(2) Veclilanexa.

www.digibuc.ro
EDILITATEL SUB CARAGEA 559

gini (12 Septembre 1813) ; la aprobarea socotelilor lazareturilor pe 16


4i1ei din luna Iu lie 1813 ; la rinduirea Pitarului Jane, ca cercetAtor bol-
navalt din Bucuresci ; la asezarea cancelariei epistatiel lazareturilor
in 2 case din mahalaua Dudeseului (18 Octobre 1813) ; la darea de
ate unul sail doi neferi pe langA boeril naziri al lazareturilor (5 Novem-
bre 1813); la schimbarea easel pentru epistAsia lazareturilor, fiind-ca
casa unde s'ail cAutat tréba acésta panA acurn s'a molipsit (21 Novern-
bre 1813); anaforaua epistatilor lazareturilor i aprobarea lui Caragea
de a se plati lefa la 4 tulumbagil, dati pe langl epistati, ca sti ser-
véscA la desinfectAri. (1)
i) In 15 Decembre 1813 Donmitorul pune la dispositiunea easel la-
*areturilor mosia Bänésa lui Vadirescu, Colentina FloréscAi si ma-
aAstirea VAcarescil. (2)
j) In anexe aducem o circularA din 30 Julie 1813, prin care se or-
dpnA ispravnicilor mesurile de luat spre a impedica lAtirea bolel in
sate. Val de casa uncle sbucnia bOla! Bolnavul era perdut inainte
de a fi mort, prin isolare cu cordon de pazA ; membrii din familia Jul,
scosl din casele lor, pusi sub alt cordon, iar casa cu tot avutul pre-
fAcute in cenusA pana la pAmint! Nu mai buná sOrta astepta si pre
tot satul in care se insemnd bOla el era tApuit, de nu mai infrà nici
esia nimeni din el. Da, cArtile deschise cAtre ispravnici insAreinail pre
acestl agenti ea sA ingrijésca de hrana satelor tApuite. Dar cu ce fon-
duri? cu ee mij16c? De aceea, vai de satul tApuit! FOmetea se intre-
eea eu ciurna in a secera pe nenorocitii locuitori. 'In sat tApuit era
an grOznic mormint, din care se ridicail nor'' de f um ineeacios de gu-
a6ie aprinse in tóte drumurile i bataturile caselor din ordinul Car-
muirii, care credea ca furnul de gunOie era un desinfectant sigur. .
Iq Septembre Caragea rinduesce un anurne epistat pentru judetul
Toy cu anume nizam,
In anul 1814, in primele hinT, bela mai scade. La 7 Ianuarie boerilor
nazirI le ordond Caragea:
Dumné-vOstre boerilor nazirI ai lazareturilor, pentru done pricini
cuviinciOse este primita Domniei Mele aratarea ce Ne faceti printea-
cesta anafora, intaia adeeA pentru caci lAcuitoril politiel s'ail aratat
nentultAmitori milostivirei Domniel Mele de a nu se radica la spital
si eel. ce era impreunA sedetori en eel bolnavi, si al doilea ca cele
maI multe case sunt mid i pOte unele sA nu fi avend maT mult de-

(1) Vedi anexele relative.


(2) Cod. 74, lila 95 verso.

www.digibuc.ro
560 V-. A. URECHIA

cat o odaie ca sa se mute, urmézA negre§it a se bolnAvi §i aceia, §i


in loc de pazA i curgtenie, sA se intimple mai multä zmreduialA; de
aceea poruncim, sä puneti in lucrare chibzuirea ce Ne faceti printea-
céstà anafora, afarA numai de a se face lazaret mAnAstirea Radului-
Vodd, acésta nu este primita Domniei Me le, pentru cA atunci urmézA
negre§it sá catandiséscA a fi spital numita mAnAstire inAuntru in po-
litie, ci dumn&vOstre yeti chibzul de a se gäsi vre-un asemenea loc
cu imprejmuire afard din politie, §i EA. arkati Domniei Me le. 1814
Ianuarie 7.
(Pecetea-gpd.)
Vel Logof6t.
(Cod. LXXVI, pag. 761.)

In 17 Martie 1814 Domnitorul dä un noü nizam, in 11 ponturi, prin


cArti deschise ckre ispravnicil de judete. Se ordonA rinduirea a
eke un boer judetén ca epistat in judetele molipsite §i se pune la
dispositiunea lui pre polcovnicii i cApitani cu slujitoril lot'. Se ordonA
facerea de bordeie afarà din sate pentru isolarea celor molipsiti, obli-
gandu-se satenil a le Inl1esnI hrana.
Se pun la dispositiunea epistatului de judet cate 4 ciocli, din earl
2 curati pentru mortii de alte bole, ca sA nu mai stea neingropati
mortii prin sate 0 pre drumuri (1)
La 17 Aprilie se daii ponturi nou6 la 12 judete de dincOce de Olt,
prin earl se hotArèsce ca casele molipsite din sate de o valOre de 50
taleri sl se artjA, iar cele de o valOre mai mare sA se desinfecteze.
Cioclul molipsit sA intre singur in cash', sâ scOtä rufele la marginea
satului, sA le spele §i sA le aerisOscd bine 0 apoi sA le dea stäpanilor
bor. Zapciii pld§ilor i ori-ce slujba sä aibti. In fie-Ce sat eke o ca§A
spëlatA §i spoitA, ca sà nu tragh pe la gazde. La acea casA sà aducä
pe pArcalab sà-i comunice cele poruncite. RAva§ele de bani ce se
clail de zapcii parcalabilor sA le iea ace§tia in b6t §i sl le afume §i
numai apoi sä le iea in manA. Negutkorii turd, venind cu carti dom-
nesci, vor trage i el numai 1a casa zapciilor, aducêndu-le acolo par-
alabul de ale mancArii. Treckorii pe drum nu sunt primiti in sat,
ci numai la margine. MAmularii, colportatorii de marfA prin sate vor
inceta de a cutreera satele, afarA numai cand vind de ale mancArii.
CArciumarii §i bAcanil din sate sA nu vindA deck pe oblOnele fe-
restrelor i pe afarA, dar nu §i in prAvAlie. Banii sA fie tinuti in otet.
SA se desinfecteze marfa. (2)

(1) Vecll anexa.


(2) Vecli anexa.

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 561

La 17 Maiii 1814 se ieail mesuri nou6 pentru a se evith sbucnirea


din nog cu violenta a Mei in Bucuresci. Nimeni nu pOte intra in
Bucuresci deck dupa prealabila inspectiune la margine: de uncle
-vine 0 de este curat ? Duph inspectiune, dacd e curat, i se da bilet,
cu care sa pOta infra in ora§ ; iar de este bolnav sag bdnuit, fie mdear
de ori-ce tréptd, sa-1 intórcA inapol. Marfa nu intrA fard prealabila
desinfectare. Pentru cercetarea de sAnAtate prin mahalale se rinduesc
iaràI vatajeil mahalalelor, impreunà cu preotii respectivi. Functionarul
care nu va pazi nizamul va fi vinovat de cella% (1)
In primele luni din 1814 bOla sbucnesce in mai multe judete. In
Maig 1814 s'ati molipsit 9 case 0 se rinduesce Paharnicul Costache
Teologu ca epistat pentru bóla ciumel. (2)
In satul Lita din judetul Olt, la finea lui Maig, isbucnesce ciuma.
Al doilea Pitar Jane este insarcinat sa." mérgä in judetul Olt pentru
combaterea bOlei. (3)
Se dag porunci la tote judetele pentru nizamul nAprasnicei boll a
ciumel 0 se ordong cetirea instructlunilor prin tOte satele in fata
locuitorilor. Tot odata locuitoril sunt indemnati de a aduce de vindare
de ale mandril' la Bucuresci, conform anexatelor instructiuni. (4)
In 16 Septembre 1814 bOla secerà in judetele Rimnicu-SArat, BuzAti,
Ialomita, llfov, VJaca, Secueni, Prahova, Teleorman §i Arge§. i pe
aci cadavrele zac pe drumuri. Domnitorul ordona ingroparea cada-
vrelor i desinfectarea caselor. (5)
Un focar pestilential era fie-care cetate ocupatà de Turd in tOrà
0 in Moldova. Ambele Principate obligate fiind sa trimità la aceste
cetAti salahori, acestia, child se intorceag, dach se intorceag, erag
neindoiNi factori r6spanditori ai epidemiel. Divanul domnesc, la 3
Iulie 1814, rOga pe Domnitor sA interving la Constantinopole, Ca,
In loc de a mai trimite tOra salahori §i care, macar pentru un num`er
din aceOia `s5. primésca POrta bani. Domnitorul aproba i ordonA
totu§i ca fspravnicil sa aib5 grija de a desinfecta pe salahoril 91
carele intOrse de la cetati. (6)
Se pare cA in anul 1815 se mai ostoesce epidemia, dar pe la finea
Jul Novembre isbucnesce din nog. Caragea, la 4 Decembre 1815, institue

(1) Vecll anexa.


(2) Vecli anexa.
(3) Vecli. anexa.
(4) Vec11 anexele.
(5) Vecli. anexa.
(6) Vecll anexa.
Analele A. R.Tont. XXI. Memortile Sect. Istorice. 86

www.digibuc.ro
562 v. A. unniiii

o comisiune, compusa din Postelnicul Lucache Arghiropol, Mare le Spatar


Gh. Arghiropol, fostul Mare Vornic Barbu Vacarescu si Mare Logoret
al strainelor pricini Atanasie Hristopol, «Ca sa intocmésca aid in tóra
ingrijirea sanatatilD, i «v(1 insarcinam cu purtare de grip a isbaviri
rëului ce a intrat in Ora». Domnitorul acorda depline puteri acestei
comisiuni, sub grele pedepse pentru neascultatorii de dinsa. (1)
In urma ivirii din nail a Mei, Caragea dispune ca la manastirea
Plumbuita sä se stabilésca loc de desinfectare pentru calkoril i ne-
gutätorii ce yin la Bucuresci cu marfa. (2)
Dam in anexe diverse acte relative la sumele de bani de incassat
in favOrea lazareturilor, in parte mare de la manastiri, cum i o
dare de se.mà de cheltuelile ocasionate. Asemenea lectorele va afla di-
verse acte do alegeri de case pentru asezarea cancelariei ipistatilor
rinduitl pentru combaterea bó1e i grija lazareturilor. Este de notat
pitacul din 5 August 1813, prin care stdpanii de tigani sunt obligati
de a da hrana pentru robii lor bolnavi din lazareturi. (3)
Din causa sbucnirii din noU a Mei in Bucuresci, se opresc iaräsi
ingropärile pe la biserici fdra de prealabila constatare a Mei de
care a patimit mortul. (4)
Se opresce din nog vinderea la Tirgul-de-afara a marfurilor de
bogaserie i de cojocarie grOsa, a hainelor si pAnzeturilor, cum si adu-
cerea de catre locuitori pentru vindare de cânepa, lanai si panzeturi. (5)
In 9 Decembre 1815 Caragea provóca din nail pe Mitropolitul, ca
sà ordone preotilor din mahalale de a nu tainui Omenii molipsiti sail
morti de bOla, saü niscai-va lucruri molipsite, ci indata sa dea de
scire la ipistatii mahalalei, cad' altmintrelea, in locul preotului, Mitro-
politul va fi réspundkor. (6)
lOsurile luate in pripa i cu ore-care energie aü dat finalmentei
bun resultat, cad epidemia n'a persistat, qbOla a inceput a se do-
moll, scrie I. Ghica, i lurnea s'a readunat incet cu incetul in oras.
Acei earl se regasiail se imbratisail, dedeail o lacrima celor perduti
pe Campia de la Dudesci i porniati cu viéta inainte, uitand sufe-
rintele i insetati de placed,. (7)

(1) Vecli anexa.


(2) Vecli anexa.
(3) VeçIi anexele.
(4) V&A anexa.
(5) Vecli anexa.
(6) Vecli anexa.
(7) Scrisori, pag. 27.

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 563

In 1816 luna Maifi, se constata. in Bucuresci, ch la Galati s'a ivit


din noil bela ciumei. Caragea ordona nazirilor easel de priveghere
sa iea mésuri pentru a se evita intinderea din nod a Mei. (1)
Tot in 1816 Maiii, doctorul Const. Samurca§ descopere in Bucuresci
doi indivhjl cu patima de lof (lepra). Caragea, aratand; cä bela este
fOrte lipiciesà, ordona sà fie isolati lângà Sf. Elefterie, spre a nu oca-
siona intinderea bOlei, amestecandu-se cu alti anent Li se face ate
20 lei pe lunch de fie-care, din cutia milosteniilor, pentru ca sa aiba
cu ce sa-§1 Ong dilele. (2)
Spitale. Primul act ce intilnim in domnia lul Caragea, Inca din 7
Decembre 1812, este cu. referin ta. la spitalul Filantropia. Domnitorul
acesta reinnoesce milele §i ajutorul anteriormente acordat acestui spital
§i mai adaoge cate ceva. (3)
La 6 Februarie 1813,paragea reinnoesce chrisovul pe numele Logofe-
tului Grigorie Ghica, in faverea spitalului Pantelimon. Acest boer e re-
cunoscut protector §i efor al acestui spital, cu dreptul .«de a chibzul
§i de a pune in bund urmare cele Cate va cunesce D-lui c. privesc
spre folosul §i intemeerea easel ace§tia . . . . i cu un cuvint far de
iscalitura §i sciinta D-sale nici o mi§care safl urmare sa nu se faca». (4)
In 14 Martie 1815, Mitropolitul Ignatie cu Episcopil de Rimnic, de
Arge§ §1 de Buzeil §i toff boerii Divanului recunosc, prin cartea lor,
de epitrop al bisericel spitalului Pantelimon pre biv Vel Spatarul Gri-
gorie Ghica, tot a§a precum la 16 Februarie 1813 recunoscea Marelui
Logoret Grigorie Ghica titlul de protector §i efor acestuia§i. spital. (5)
La 10 Februarie 1813, Caragea acorda spitalului de la Sf. Vineri
dreptul de a tine un brutar scutit de dari impreuna cu casa de pi-
tarie. (6)
In Martie 1814, Caragea reinnoesce in fav Orea spitalului de la Pan-
telimon dreptul de a incassa fumaritul oraplui Tirgovi§tea din Dim-
bovita §i din tirgurile §i balciarile din acel judet. Acest fumarit
consta din o taxa, ce se preleva pentru pivnite §i carciume de vin-
clarea vinului i in genere de la ori-ce pravalii cu marfa. Taxa era
de taleri 2, bani 96 de pravalia sail carciuma mare §i de la pravalia
§i carciuma mai mica taleri 1 §i bani 48.

(1) Vecll anexa.


(2) Vecti anexele respective.
(3) VeçIi anexa I.
(4) Vecll anexa II.
(5) Vecli anexele III si IV.
(6) Vei anexa V.

www.digibuc.ro
564 V. A. IIRECIlli

Suditil earl tin cu chirie pravälii nu platesc el direct acésta dare,


care se preleva de la stapanul pravaliel. (1)
Spitalul Pantelimon tinea 12 paturi cu bolnavi de bele eronice, iar
langà bisericuta aprepe de mandstirea Pantelimonului, cu hramui
Sf- ierarch Visarion, ctitoril Pantelimonului ail de stinat doue chilii
pentru belele lipiciese,lingore i ciuma. Alexandru Moruz-Vodd a mai
adaos 18 paturi, iar Caragea-Voda, la 12 Marto 1813, dä un noü
chrisov, dispunend ca biserica §i nosocornionul, adeca spitalul Sf. Pan-
telimon, sä fie slobode §i in pace de tete dajdiile obicinuite §i neobici-
nuite, se.-I fie scutite tete bucatele; sa OA a tine 2 preoti, 1 diacon
§i. 2 gramatici la biserica de sus §i 2 preoti jos la biserica Sf. Visa-
rion, scutiti de tete dajdiile aruncate pe céta preotesca ; sa mai tinä
un doctor §i un spiter cu léfa ; doue muieri pentru spalatul bolnavi-
lor i un om de strinsul buruenilor de tréba doctoriilor, cum §i un
chelar, un jimblar, un bud:tar §i §ése slugi, cum §i. 40 ddrvari pentru
caratul lemnelor, pe langd 11 randa§l in serviciul bolnavilor, top.
ace§tia luati din ludele Visteriel cu pecetluituri domnesci de scutéla
§i de apérare de ori-ce dajdil i angarale. Caragea mai acorda acestel
institutiuni Balta Gréca din Vla§ca §i Balta Zimnicea din Teleorman,
cu tot venitul lor de pesce, cu vama, cu scaunele i cu tete alte obi-
ceiurl ale acestor Mitt Nu mai putin fumhritul din Tirgovi§tea, din
Craiova §i din 5 judete de peste Olt, din tete tirgurile §i. ora§ele de
acolo. Asemenea vama tIrgului de la Valea Tencului §i a tirgului
ce se face temna sub délul Pitescilor, i vindriciul din tete viile de
pe rno§ia Clatescii, din judetul Ilfov, a manastiril. Asemenea vinäriciul
din mai multe popere de la Rimnicu-Sarat. Asemenea sà percépa
manästirea Pantelimonul §i spitalul ate 2 bani de jug de la Odivaea,
milá ce j s'au dat de Constantin-Vodd Mavrocordat. Asemenea sa
primesca cate 2.500 de taleri pe fie-ce an de la ocnele-Mari, dupà
chrisovul lui Mateiü Ghica-Voda, find ocnele deschise pe mo§ia nä-
nästiril. (2)
Spitalul nemernicilor (Filantropia) capeta i el in 1814 venitul din
vin ariciu. (3)
In faverea acestuia§i spital al nemernicilor straini, Caragea acorda
mila banil ce se vor stringe din pripasurile vitelor, earl fac stnicä-
ciuni prin délurile din judetul Saac, cate taleri 5 de vita. (4)
(1) Ves11 anexa VI.
(2) Vesli anexa. VII.
(3) Ves11 anexa VIII.
(4) Vesli anexele IX i X.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 565

In 1 Iu lie 1813 Caragea acordh manAstiril Co ltea reInnoirea anteri-


Orelor chrisOve cu referintA la milele bisericei si ale spitalulut (1)
Spitalul Filantropia In 1813 se tine& in case cu chirie, dar sub Ca-
ragea s'a zidit anume local si atunci, la 26 Iu lie 1813, orinduitil boerl
epitropi al acestui spital, Radu Golescu Vel Ban si Grigorie Branco-
vénu biv Vel Ban, cer Domnitorului acordare de mili,Ifiind-cä in
noul local construit langd cisméua lui Mavrogheni pot incApé la 200
de paturi. Caragea acordO vinariciii din popOrele mOnAstirii MArcuta
§i mAnAstirile Arnota i Govora le afierosesce cu tot venitul lor pentru
tinerea noulul spital. Asemenea mai InzestrézA acest spital cu 10 sà-
lase de tigani din cei domnesci, alesi din eel: cu mestesug. (2)
Spitalul acesta dis al nemernicilor i apol al Iubiril de omenire
sail al Filantropiet s'a inceput mai Intãiü prin osirdia i cheltuiala
Marelui Logofet de Téra-de-sus Grigorie BAlénu si Dr. politiel Con-
stantin Caracas. Spitalul, deschis mai intaiil in oras, a fost apol mutat
da zidirea unde se chémä fabrica de postav, afarI din Bucuresci,
indemnand si pre unii din negutitorii epitropi aT bisericel Sf. Niculae
din $elarl sa se facd si el epitropl al acestui spitab. Pupa cat-va,tirop,
inmultindu-se paturile bolnavilor i ne mai. fiind loc de ajuns in zi-
direa fabricel de postav, Caragea a hotarit sA se construiascA o zi-
dire anume, la loc larg i cu aer curat pe locul Marelul Logofk Gri-
gorie BAlénu, langA cisméua buT Mavrogheni. Ajutand i a1I boeri :
Banul Radu Golescu, biv Vol Banul Grigorie Brancovénu, Clucerul
Constantin Golescu, Cdminarul Niculae VdcArescu, biv Vel Paharnic
Costache Cornescu, Pitarul Giani i Dumitrache VAlOnu, s'a inceput
zidirea spitalului, dar nu aveall cu ce s'o termine. Caragea atiinci vine
in ajutorul boerilor epitropl i, preste milele deja acordate in 7 De-
cembre 1812, IT mai acordà mile nouë, numind epitropi spitalului pe
Marele Logofét Grigorie Balenu si pre Dr. Const. Caracas. Acestor
epitropi Domnitorul le acordd dreptul de a fi urmati in epitropie_de
clironomil lor, prin chrisovul de la 30 Iulie 1813. (3)
In folosul acestuiasl spital al Filantropiel, la 1815 epitropil cer voie
Domnitorului sà umble odata sati de douè on pe lunA disc in bise-
ricile din Bucurescl, ca sà pita' procura hrana bolnavilor. Domnito-
rul aprobd. In unele biserici preotii negligéza de a face sä circule
asemenea disc si, in 2 Februarie 1815, epitropii spitalului reclamä la

(4) Irecli anexa XI.


(6) VeclI anexa XII.
(1) Vecli anexa XIII.

www.digibuc.ro
566 V. A. IIRECHIX

Domnitor, care ordong din nog umblarea regulatà cu discul in folo-


sul spitalului. (1)
Mai aducem douiS acte cu referintà la spitalul nog, din Februarie si
August 1816, unul relativ la tiganii domnesci dgruiti spitalului si al
doilea pentru iratul vitelor earl fac stricdciune in viile de la Déluri.
Asemenea aducem in anexe pitacul din 18 Septembre 1815, prin care
Serdarul Nicolae Trasnea este numit epitrop la Pantelimon in locul
re'posatului Clucer Dinu Predescu. Cate-va 411e dupd acésta, la 3 Oc-
tobre 1813, Caragea, pentru, a remunera serviciile doctorului Constantin
Caracas, medicul spitalului Pantelimon, dispune, ca din léf a ce primia
re'posatul epitrop Predescu, de 2.000 taleri pe an, sa se dea 1.000 doe-
torului Caracas pe fie-care an, cat va fi medic al spitalului, peste léf a
de 120 de talent pe lunä. (2)
Mai exista. in Oil spitalul de la Craiova, cel de la Slatina i cel in-
infiintat de Pdhgrnicésa Maria Michhilésca din Buzki pe mosia sa.
In favórea acestui din urma spital, Domnitorul Caragea reinnoesce
milele i organisatiunea anteriormente acordata prin chrisovul ski din
10 Mali"' 1813. (3)
In 1813, stirnindu-se ciuma, Domnitorul ordond de a nu se mai primi
bolnavi la Pantelimon Med de prealabila tescherea a epistatilor laza-,
retului, pentru ca nu cum-va sd se introducg acolo bolnavi de ciumg. (4)
Acéstà m6sura s'a intins si la spitalele Coltea si Filantropia. (5)
Epidemia gróznicd a ciumei a necesitat reorganisarea spitalului
celui mare de la Dudesci si a diverselor lazareturi. Pentrti acésta s'aii
impus mAndstirilor diverse daft', li s'a luat venitul vindriciului, de-
ciuOla milelor din acest venit, diverse clironomil, s'ad acordat poslus-
nici scutifi de dari; saD luat pe séma lazareturilor venitul hanului
Filaret, afldtor atuncea pe locul uncle se and acuma Teatrul National ;
s'ag impus tot in profitul spitalului ate 10 taleri de postelnicel
de la némuri, asemenea si de la mazill sit companist cate 3, de la
breslasi cate 2, de la scutelnici cate 11/2, de la poslusnici cate 60 buil,
iar de la preoti din tote eparchiile 15.000 taleri. (6)
Pe langa lazareturile intocmite la Dudesci, la Colentina, la Vlumbuita

(1) VeclI anexa XIV.


(2) Vecll anexa XVIII.
(3) Vecll anexa XIX.
(4) Vecll anexa XX.
(5) Vecll anexa XXI.
(6) Veli anexele XXII, XXIII XXXIII.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 567

etc. s'ail facut sute de bordee pentru adapostirea bolnavilor de


cium a. (1)
Evreii si suditil austriaci ail capkat voie de lazarete deosebite,
precum in studiul nostru relativ la pestilenta se póte vedé.
Spital special pentru nebuni nu aflam sub Caragea. Nenorocitil
acestia erail insa tinuti pe la manastirl, mai ales unde se cinstia vre.:
o icOna fac'etOre de minunl. La Sf. Gheorghe nog se credea ca se
póte cura bOla nebunid prin rugaciunile bisericil. (2)
Doctori. In 1813 existati in Bucuresci 10 doctorl, o mOsa si o dodo-
résa (?), si pe langa acestia si un doctor empiric, iscusit in mestesugul
tamaduirii <celor sacatifsiti de manI si de 0"se». Acestuia, la 12 Maiti
1813, Caragea, ca re'splatire, II reinnoesce dreptul de scutéla de dajdil
ca mazil, de dijmarit, vinariciil, potvedI si angariI, si-i acorda si un
scutelnic. (3)
Celor dece doctori, doctoresei si mOsei, li se dedeaii lefile de la Epi-
tropia Obstirilor, ca si Invi54atorilor. La 20 Matti 1813, Domnitorul dis.
pune ca aceste lefl sd se platésca din iraturile eparchiilor, iar nu din-
tr'ale epitropiel. (4)
Principalii doctori cunoscuti din acte publice sunt: Dr. Silivestru,
Dr. Constantin Darvaris, Dr. Pascali, Dr. Constantin Filipescu, Dr. Sta-
vrache Moscu, Dr. Sior Meschitz chirurgul, Dr. Constantin Caracas, Dr.
Constantin Filiti, Dr. Nicolae Gavala, Dr. Reider.
Epitropia Obstirilor plätia din cutia milosteniilor left' la doctori si
chirurgi in suma de 10.113 taleri pe hind. In acéstä cifra intrail cisme-
lele, orfanotrofia si milosteniile. Pe un an budgetul acesta taià suma
de 121.356 taleri, pe cand ca venit nu aveh decal 79.715 taleri, ded
era un deficit de 41.641 taleri, pe langd ca nici veniturile acestea nu
se incassaii cu inlesnire. La 1814 epitropia voi sa lase numal 4 doctorl-
platitl din cutia milelor, anume : Silivestru, Stavrache Moscu, Constantin
Filiti si loan Pascale, iar léf a luI Constantin Darvari si Constantin
Caracas, Divanul domnesc propune hit Vodd sa li se plAtésca lefile
de la spitalul Pantelimon, unde servesc si pentru functiunea de doctorl
al politiet Domnitorul nu incuviintéza, si dedi pe anul 1814 r'eman si
acestia intro doctorii politiei, pe langd eel 4. Se reinnoesce tot odata
chrisovul pentru diversele venituri ale cutlet milelor. (5)
(1) Vecll anexa XXXIV.
(2) Vecli anexa XXXV.
(3) Vecll anexa XXXVI.
(4) Vecli anexele %XXVII, XXXVIII i XXXIX.
(5) Vecll anexa XL.

www.digibuc.ro
568 V. A. 'UREMIA

La 1815 Aprilie Caragea numesce doctor pe Reider, in locul doc-


torului Moscu, care pléca din Bucuresci. (1)
Cu infiintarea lazareturilor se inmultesc doctorii (2), iar cu sbuc-
nirea ciumel unii din cei vechi fug din Bucuresci. Domnitorul ordond,
sa nu se platOsca Iola acelor doctori car): a pardsit orasul in vremea
epidemiei. Intro aceia eraü i doctoril Silivestru, Const. Darvari si
Filipescu. Dupd ce in urma ostoirii Mei se Intore in Bucuresci, Dorn-
nitorul ordond sà li se plätOsch lefile (3); asemenea se platesce i lOf a
lui St Moscu si a lui Sior Meschitz. (4)
Intre doctoril cart afl dosit cand a sbucnit ciuma a fost si Krauss.
Mare le Vornic al Obstirilor, Barbu Vacarescu, propune Domnitorului,
la 14 Iu lie 1814, numirea, in locul WY Krauss si a lui Meschitz, a ge-
rahilor Wider si Gebauer. Domnitorul aproba inlocuirea numai a lui
Kr auss. (5)

(1) Vec1.1 anexele XLI i XLII.

(2) DumnO-vóstre boerilor naziri ai lazareturilor, primita fiind Dom-


niel Mele aratarea ce Ne facet): printeacOsta anafora, poruncim ca, pe
langà acesti doi doftori ce se Oa acum, sa se mai orinduiascd alti
doi, ca sä fie peste toti 4, si sà urmeze intocmai dupd orinduiala ce
se arata mai jos.-1813 Iulie 2.
(Pecetea gpd.)
Vel LogorOt.
(Cod. 76, pag. 561.)

Prea 1nciltate .D6tnne,

Fiind-ca doi doftori, ce sunt orinduiti la casà pentru cercetarea bol-


navilor din politie, ce se reportuesc de vataseii mahalalelor cu balm-
iala, ne Mat aratare &à nu pot intimpinh prin tOte partile si cer ca
sa se mai orinduiascd Inca doi cu dIniI irnpreund, ca sa fie patru,
a carora cerere, cunoscênd-o i noi a fi cu cale, nu lipsim a o face cunos-
cuta Maria' Tale, rugandu-ne ca, de va fi primitd i Märiei Tale, sa
se dea luminatà porunca de a se orindui i alti doi, i tOte mahala-
idle din politie sa se faca patru pàri, i pe fies-care parte sa se orin-
duiascä ate un doftor, indatorindu-1 fies-carele sh ingrijasca pentru
semptul Jul; cand va veni la casa vre-un vätasel raportand vre-o ba-
nuiala, sa mOrgà spre cercetare, si cum va fi mila Mariel Tale.-1813
Julie 20.
Radu Golescu Vel Ban, Postelnic SUM..
(3) Ve41 anexele XLIII i XLIV.
(4) Vecli anexele XLV i XLVI.
(5) Vecli anexa XLVII.

www.digibuc.ro
EIMLITATEA SUB CARAGEA 569

Doctorul Meschitz era. protejat de Beizadea G. Caragea. In 3 Au-


gust 1814, dupd cererea acestuia, Meschitz este numit doctor §i chirurg
al puscariei, cu taleri 150 pe lima. (1)
In judete sunt trimisl in misiuni doctori din capitala la ocasiuni de
epidemie. Asa doctorul Nicolae Gaya la a functionat sese luni ca doctor
in Teleorman, qcu cautarea satelor bolnave, unde se incuibase bóla
lingoreap. (2) In 1815 Ianuarie, Domnitorul dispune sh i se platésca
léfä pentru asemenea serviciii. In Craiova sunt doctori statatori, si
anume un doctor mai mare, platit cu léfa de taleri 3.000, si un doctor
al doilea, platit cu 1.200 taleri. Pentru plata acestor lefl i altor spese
se institue iraturi, sag venituri, prin chrisovul de la 29 Iunie 1813.
Aceste iraturi se administrézd de o anume epitropie. (3)
La Craiova std deosebit ca doctor Petre Ferarul, locuitor acolo de
mai multi all, precum se constata. acésta prin atestatul ce i se dd. de
Domnitor la 3 Julie 1816. (4)
In Craiova a mai functionat i un chirurg numit Andreiti. (5)
La 26 Novembre 1815 Domnitorul, constatand Ca veniturile asezate
pentru medicil din Craiova la 29 Iunie 1813 nu sunt suficiente, mai
adaoge aceste veniturl prin not. chrisov. (6)
Doctorul Ioan Pascali din Bucurescl dobandesce de la Caragea, ca
dar si recompensd pentru serviciile sale, o casa cu locul el, proprietate
domnésca.. (7)
Ori-cat de putin II vor fi Mout datoria totl acesti doctori, el sunt
nu mai putini factorl culturall, (5meni earl represinta sciinta i earl,
conscienti ori inconscienti, contribue la propasfrea natiunii. Intre acesti
doctorl cu deosebire citam pre Caracas, despre care si la alte ocasiuni
am avut a gral.
Deschiderea de farmacie se face nu fie-cum, ci cu pitac domnesc.
In 1813 Caragea, asupra anaforalei Divanului, autorisa pe Lavrentie
sa deschida o farmacie in Podul Mogoviel opentru trebuinta boerilor
si a celor-lalti locuitori cari Il aü casele inteacel tinut, cu acest sart,
ca in soroc de 6 ani nime altul sa nu fie volnic a deschide pravalie
de spiterie pe Podul Mogosóel».

(1) Vecll anexa XLVIII.


(2) Vecli anexa XLIX.
(3) Vecli anexa L.
(4) Vecll anexa LI.
(5) Vell anexa LIL
(6) Vecli anexa LIII.
(7) Vecli anexa LIV.

www.digibuc.ro
570 V. A. IIRECHIA

De vreme ce nici unul din cei-lalti spiterl n'au prima a deschide


pravalie de spiterie in partea locului pe Podul Mogosóel, dupa pli-
roforia ce Ne dail dumné-lor velitil boeri printeacéstbi anafora, dam
Domnia Mea voie i slobodenie jaluitorului Lavrentie ca sa deschicla in-
susi in partea locului pe acest Pod al MogosOei pravalie de spiterie,
pentru mai jos aratata trebuinta a boerilor i cei-lalti locuitori, cari
Il ail casele intr'acel sempt, cu acest sart insa i legatura, ca in soroc
de 6 ani nimeni altul afara de jäluitorul sa nu fie volnic a deschide
pravalie de spiterie pe Podul Mogosoei. 1813 Julie 14.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
(Cod. 76, pag. 550.1

Prea bullfate DOmne,


Dupd luminata porunca Mariei Tale de la acésta jalba. a lul La-
vrentie Dampner, am Mut intrebare dumnó-lor boerilor ce sed pe Podul
Mogosóei si ne aratara, cd viindu-le cu anevoie si peste mand a tri-
mite la spiteril in tirg când aü trebuinta de doftorii, am clis spite-
rilor ca sä deschida cine-vasi dinteinsii spiterie acolo in partea lo-
cului, i nici unul n'at vrut, ci s'ail gasit acest jaluitor Lavrentie, ca-
rele, fiind-ca are a infra in cheltuiald grea cu deschiderea spiteriei,
cert ca in soroc de 10 aril sa nu alba' nimeni altul -voie a deschide
spiterie pe acel Pod al Mogosciel, ca inteacéstä curgere de vreme sà
pOtd all scOte cheltuiala si a se folosi si el cu cevasi; dar noi am
gasit cu cale sa fie acel soroc de 6 ani, ca pand atunci nimeni altul
spiterie pe acel Pod al MogosOei sa nu deschicja, iar de la implinirea
acestui soroc inainte ail a römané slobodi i nepropriti orf-cine va
vrea sä deschidd spiterie ; la care acésta se multami i jaluitorul; ei
de se va gäsi si de catre Inaltimea Ta cu cale, i se va da luminata
intärire la 'nand, iar hotarirea rèmâne la Marirea Ta.-1813 Julie 7.
Radu Golescu Vel Ban, Isac Ralet Vel Vornic, Barb u Vdceirescu
Vel Fornic, Istrate Crefulescu Vel Vornic, Iordache Sleitinénu Vel
Logoret, Nestor Vet Clucer.
Diverse me'suri interesAnd desvoltarea orasului, siguranta Jul i alte
diverse m6suri luate intre 1813-1819. Aducem ad dar pre cele mai
de capetenie.
a) Se opri din nou, cu pitac domnesc, din 8 Decembre 1812, ex-
punerea pe strade a celor morn. Sub pretext cà n'are familia cu ce
sa-1 ingrópe, expuneail cadavrele si cersetoriafi. Acesta oribila specula
a mai fost imp&dicata si alta data. Caragea ordona ca mortil saraci
sä fie ingropati de Vornicia Obstirilor. (1)
b) Nu numai in stradele dosnice se faceati hotii si uciderl, ci i prin
cele principale, mai ales in mahalale, cum probéz i urmatorul pitac:

(1) Veyll anexa a).

www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB CARAGEA 571

Porunca ce s'a fdeut la anaforaua boerilor naziri pentru


omorirea unui; om.
Poruncim Domia Mea dumné-tale Vel Spatare i dumné-tale Vel Aga, sa
faceticercetare cu scumptitate de a se gasi negresit acel ucigas, si de acum
inainte sal dap strasnice porunci strajilor, ce se incungiurd nóptea prin
politie, ca sa privigheze cu mare luare anlinte i sa umble nOptea
necontenit prin t6te uliele politiei, de a nu se mai intImpla asemenea
hatale sail hotil, si pe ómenil easel lazareturilor, pe earl if vor gdsi
umbland prin politie numal pentru cercetarea bOlei, sad a ingroparel
celor ce mor de 'Ala ciumei, iar nu pentru vre-un alt stirsit, care pri-
vesce la dregatoria Spathrief sail a Agiel, sa nu-i supere, iar cand if
vor vedé amestecându-se la vre-una din datoriile acestel dregatoril,
nu numai sa nu-I ingaduiasca, ci sà i aratati Domniel Mele.-1814 Ia-
nuarie 7..
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod: LXXVI, pag. 761.)

Pentru paà de hoti, continua a se cere ori-cdruia care umbra' nóptea


pe strade sa aiba felinar. Pare-ca hotul nu putea implinl scrupulos
acest ordin ! (1)
c) Oprirea de a slobodi pusci i pistOle la ocasiunea sèrbatorilor,
ba i in genere, se reInnoesce de Caragea. Acesta, in Maiu 1815, merge
si mai departe : opresce vinderea de glonte i érba de pusca., decat cu
anume tescherea de la Aga orl Spatarul. Cu acest scop, Caragea or-
dona sigilarea acestor materiale la tOte pràvàliule. Numai in presenta
unui functionar al Agiei respectiv al Spatariei va puté negutäto-
riul umbra la asemenea marfh si a vinde din ea ! (2)
d) La ocasiunea alaiului de la 12 Septembre 1812, s'ail intimplat

(1) Pitac cdtre Agie i Spciteirie, pentru ea sei nu mai umble-nimeni


pe pod de la un cs inainte fdr de felinar.
Poruncim Domnia Rea dumné-tale vechilule al Agiei, ca de astacjiina-
into sä publicarisesci prin tot semptul Agiei a nu mai indrasni nimeni
s. umble nOptea pe jos far'de felinar de la un cés din nópte inainte,
dupd ce vel publicarisi acéstd poruncé. a Domniei Mele, sa dai po-
runca (fanenilor Agiel, ce sunt orinduff de se incungiura nciptea in
straja, ca pe ori-cine va gasi dupd un cés din nOpte umbland pe jos
far'de felinar (fie macar de ori-ce treptd), sa-1 radice negresit la in-
chisOre. Tolco pisah . . . . 1812 Dechemvre 1.
(Cod. LXXIV, fila 4.)
(2) Vecti anexa : b), c), d), e).

www.digibuc.ro
572 v. A. UREMIA

mai multe accidente de träsuri boeresci, din causa desfrinatei alerga-


turi a vizitiilor. Domnitorul, la 19 Decembre 1812, reinnoesce nizamul
existent, prin care vizitii erail opriti de a mama repede. In anul 1815,
la 30 Julie, Caragea reinnoesce asemenea ordin. (1)
e) In apropiere de pu§caria de la Curtea veche domnésca, era o
piateta, in care se executau osindele orinduite la criminali. Preotii do
la biserica domnésch de la Curtea Veche cerurd lul Caragea voie sh
zidésca pe acel loc una pravalie, ca sa adund venit bisericei. Domni-
torul acordà invoirea, dar Crimin ali ormh aduce anafora lui Caragea,
cerêndu-1 sa nu se cuprinda cu binale acel boo al osinda. Acéstà ce-
rere face ca Voda revóca permisiunea ce acordase preotilor in 6
lunie 1814. (2)
0 In 1814 hanul 1u erban-Vodä ameninta ruing. Negustorii cart
aui locuinte in jurul hanului acestuia reclama. la Aga. Acesta denunta.
lucrul Domnitorului, care, la 15 Iunie, scrie epitropilor Cotrocenilor,
cá luand impreuna pre Maimar-Ba§a, sa mérgä in§i§i la fata locu-
lui, unde, cparetirisind §i luand séma tuturor acelor lucruri, ate vor
fi slabe §i. cu banuiald de periculon», sa ingrijésca, «cand se va face
cuviinciOsa dregere §i. Intarire, de a nu se intimpla vre-o primejdie...». (3)
g) Pentru streijeri Agiei se luau arbitrar case §1 locuri particulare,
cum probézá jalba data in 1814 de Teodor Triandafil, in urma careia,
la 3 Maiii 1814, Caragea ordona sd se mute straja aiurea, in alte case. (4)
h) In un document de la 1813 constatdm Ca Nicolae Alex. Mavro-
cordat V.V. a facut, cu 90 de ani inainte de Caragea, cpentru pre-
umblarea Mdriei Sale §i a altor Domni, o pareche de case domnesci,
cu curte imprejur §i. cu gradina, pe un loc al manastirii Radu-Voda».
Pentru despagubirea mandstirii, Nicolae Mavrocordat' II acorda 60
taleri anual de la Visteria èriI. Ba Inca, prin o altd carte a sa, Nico-
lae-Voda declarä Ca gcasele i biserica §i cu satul ce sunt pe mo§ia
acestei numite manastiri, din josul orafului Bueuresei, uncle se nu-
mesce Foipru, case care le arata ca sunt fäcute de parintele Mariel
Sale Nicolae-Voda, iar biserica e ziditä din temelie §i infrurnuse-
tata de DOmna Smaranda, mama Maria Sale, unde se praznuesce
hramul nascerei prea sfintel näscatórei de Damnedeil, §i le inchinà ca-
sele cu biserica §i cu satul, sà fie rnetoh al manastiril Radului-Vodä». (5)

(1) Vecll anexa f), g).


(2) Vecli anexa h).
(3) VeclI anexele j, k, 1,
(4) Vecll anexele in, n.
(5) Vecii anexa o).

www.digibuc.ro
EDILITATEA SD 13 MA GEL 573

i) 0 ultim a cestiune interesand ora§ul Bucuresci ne r6mâne a


amintl : procesul dintre mahalagii de la Tirchilesci, Precupetil vechi,
St. Ioan §i. Pantelimon, cu proprietaril mt*ilor pe cari §i-atl facut case.
Ace§ti proprietari car sa nu aibd mahalagiii ace§tia dreptul de a
vinde b6uturi spirt6se, find acéstä vinclare monopol al propriet-atil.
Procesul cu familia Ghica, proprietara Colintinei, pentru acest privi-
legiti §i pentru ca tirgovetil earl ail case pe molia ac6sta sa fie con-
siderati ca claca§i (1), primesce deslegare de la Caragea in 20 Martie
1814, recunosc8nd dreptul proprietarului, §i dee! obliga pe tirgovetii
din ambele mahalale a se considerà de cleicae, ai Colintinei, daeä
nu cum-va, rugandu-se el de boerul proprietar, acesta se va invol
alt-fel cu ei L.. (1)
Cele urmate in procesul cu familia Ghica de la Colintina se re-
petä pentru mahalalele cari veniail pe mo§ia Fundenil a Vornicesei
Catinca Bal§. Acésta chiar care sä se aplice §i pe mo0a ei hotarirea
data in fav6rea Logofétului Gr. Ghica, proprietarul Colintinei.
Trei mahalale : Pantelimon, Iancu §i Oborul vechiti, probéza ca ail
avut invoiala cu proprietatea Fundenilor de a da numal cate 15 pa-
rale de casà anual pentru chiria locului. De build voie insa primesc
acum fiind-ca tOte s'ail scumpit sa dea pe fie-ce an ate 2 taleri
de casa. Divanul insa, firesce, compus din boeri, nu primesce pro-
punerea mahalagiilor i cere Jul Caragea sá decida el. Acesta cid r6-
ma§1 pre bietii mahalagii §1-1 obliga la clacd §i. sd inchicla carciumile,
dad. nu se vor invol cu Vornic6sa Ecaterina Bal§! (2)
(1) Vecll anexa P.
(2) Vecll anexa Q.
Fiind-ca asupra ace0ii pricini am véclut domnésca anaforaua d-lor
velitilor boort de la 6 ale trecutului Fevruar, prin care, dupa there-
dintarea ce in urma ati fdcut prin bldstem marturii de ma! sua biv
Vel Logofétului Grigorie Ghica, i se da d-sale dreptate, §i. de vreme co
jäluitoril ail dosit, far' de a sta sä li se izbran6scä pricina, dupa ara-
tarea ce Ne face printeac6stã anafora d-lui Vel Hatmanul al Divanu-
lui, de aceea poruncim d-v6stre ispr. ai judetului, ca aducênd fata pe já-
luitori la isprdvnicat, sal le facet! intrebare i, de s'all lasat de dava,
sä dea adeverinta de multamire pe anafora (dupa care WA vi se
trimite copie), care adeverinta, incredintându-o i d-vOstre, sä o trimi-
tog aid, iar de vor (lice &à car a se judech, sa urmeze a yen! aid.,
cad de nu vor venl pana la implinirea sorocului de dile 60 de la
anafora, sa scie ca o intarim Domnia Mea ; §i de urmarea ace§tii po-
rune! sa. trimiti Domniei Male réspuns.-1815 Martie 21.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.

www.digibuc.ro
574 V. A. IIRECHIA

ITrmézä apoi anaforaua din 18 Ianuarie 1883 a Divanului, ce dam in


an exa integrala.
k) 3 Februarie 1813. Resolutiunea lui Caragea i anaforaua Jul
Tresnea epistatul Cassel podurior, care pe podinaril din 5 sate (Dim-
bovita) i-ail silit zapciii sà descarce podinele ce aduceati la Bucuresci
si s'ai1obligat sä incarce i sä aduca lemne la Curtea Domnésca.
Epistatul se rógä sä nu mai fie sup6rati podinarii in asa. mod. (1)
1) In 3 Aprilie 1813, Caragea acordd lude 4 pentru intretinerea in
buna stare a podului din drumul Herastrèului.
m) In 23 Aprilie 181.3, Caragea ordonà implinirea banilor dupa cele
patru ulite <see vine din Tabaci, in mahalauct de la biserica proto-
popului,.
n) La 3 Maiii 1813, Caragea ordona O. fie obligati proprietarii de la
capul podului Tirgului-de-afara sa astupe baltacurile de acolo cu tufà
vlajar, in interesul tirgului (Mosilor, ce se apropie. (2)
o) La 4 Martie este rinduit polcovnic de poduri Slugerul Constantin. (3)
p) Pentru facerea din nal a Podului Mogosoel Se ordona, in 11
Maiil 1813, adoptarea sistemulul de pavare ce se usita. la Iasi.
Se ordona adunarea materialului, cisluit pe mai multe judete.

Prea Inclltate Dórnne,

Dupà luminata porunca Mariei Tale, ce mi se dal la acéstä jalba a


jaluitorului, urmator fiind, eram a face urmare intocmal cu a infatisa
pe jaluitori inaintea luminatului Divan al Mdriel Tale cu vechil din
partea d-lui biv Vel Logoretului Grigorie Ghica, sail avênd jaluitorii
orinduit vechil cu plirexiotith din partea tuturor, iaräI sa urmez po-
runcii Maria Tale cu a-I infatisa la luminat Divan, dar nu ail statut
mijloc, cad cercetând pentru jaluitori in tote pärtile, nici unul nu s'ail
gasit, care dosire a lor socotind.o ca pOte sa o fi facut din pricina
ca, apropiindu-se cjilele saptémand eel marl trecute, cand judecati nu
s'ail cautat, se vor fi dus i cel-lalti pe la casele lor, si am adastat ca
dor dupa gptemana mare ei va sa vie, dar nici pana acum nu s'ati
vklut, trecênd de la saptamana mare I pana acum alto opt (pa, si
se vede ca acesta jalba ati fost data iarasi de acel popa loan de
acolo, carele i intaiil ati fost vechil din partea lor, fara a aye in scris
vechilimea ; ci nu lipsesc a face aratare Märiei Tale si ramane a se
da luminata porunca Inaltimei Tale, .ori si in ce chip se va gasI cu
cale de catre Maria Ta.-1815 Martie 16.
Grigorie Ralea Hatman.
(1) Vecli anexa.
(2) Cod. LXVII, pag. 98.
(3) Cod. LXXIV, fila 45.

www.digibuc.ro
MMLITATEA SIM3 CAEAGEA 575

q) Pitacul lui Caragea, din 13 Ianuarie 1814, atre Vel Vistier, spu-
nêndu-i cä Vel Vornic G. SlAtinénu, nazirul Cassel podurilor, a cerut,
la 2 Ianuarie, sà platéscä Visteria o rOmb."§ita de banI ce se cuvine
Cassel podurilor din résura lefilor §i din plata lemnului fäcut la ju7
dete pentru pavare. SlAtinénu cereh sb.' nu se platésca direct in ju-
dote banif datoriti sätenilor pentru facerea lemnului, ci ei sd-§1 tri-
mitä la Bucurescl 2-3 vechili §i ace§tia sa." priméscd banii. Caragea,
cu drept cuvint, nu aprolA acéstà pgrere, cPcênd ca, «de nu se vor
incredintà acel locuitori. chiar acolo, la satele lor (unde s'ail orinduit
a se face podinele), cu plata banilor pe amânä, urmézá sä socotéseg
cä aducerea podinelor le este podvadd, iar nu cu platä. De aceea, ca sä
nu aibä locuitorii vre-o acest fel de temere, poruncim ea banil sä se
teamità acolo de a le pldti, nu "insa prin ispravnicii judefului (scià
Caragea ce pimä eratt ace§tia), ci sä se orinduéscd de aci un om
intr'adins, credincios §i cu frica lul Dumnedeu, ca Insui sd le plà-
0-sea». (1)
r) In 12 Maiii 1814, Caragea ordond Vor. Slätinénu, nazirul po-
durilor, sà pue bine podinele vechi, ce se scot din Podul MogoOei,
vi capetele ce se taie de la podinele noue, cà ail audit ca se sfeteri-
sesc de care ung i alti. «Pre rai voitori sh-I faci cunoscuti la Spa-
tarie, ca s'ai se pedepséseg.d> (2)
s) Pitac din 19 Maiii 1814, ordonând WY. Trásnea s5.* facä podul pe
ulita din coltul hanului Golescu pand la Crucea de pétrà, ce este iu
zidul curtel caselor dOmneI BAnulOsa Brancovénu, fiind forte stricat.
Pe acéstà stradà se aflail: Mitropolia §i casele Banul!Golescu (Hanul),
Bänésa Brancovénu, casa Consilierului (rus) Varlam §i casa Vor-
nicului Samurca.
Ace§tia toti plAtesc 6.500 lel numal pentru facerea podulul.
t) Cu din podinele vechi scOse din Podul MogosOei se repard ulita
de pe lângá Sf. Spiridon vechiii (3)
u) Se pare cä nu numaY podine vechI i capete tblate de la ele
noué se sfiterisiai, ci chiar podine nouë, ba Inca chiar de unul din
epistap aI podurilor, cum resultà din pitacul hfc. Caragea de la 13
Iunie 1814. Ce e ciudat, e cä Domnitorul, dupd ce a aflat cd Trdsnea
a vindut din podinele none, se multamesce numai a-1 oprl de a mai
vinde pe viitor, cà sä scie cal nu va aye (atuncI) cuvint de indreptare. (4)
(1) Anexa.
(2) Anexa.
(3) Anexa din 13 Iunie 1814.
(4) Cod. LXXIV, pag. 127.

www.digibuc.ro
576 V. A. UREMIA

v) In 14 Iunie 1814, Caragea ordona repararea cu din podinele vechl


de pe strada MogosOei a ulitel ce pogOra de la capul podului garlei
pana la pOrta easel r'epos. Banului Scarlat Ghica.
Asemenea pe ulita ce merge de la casa d-lui Vorn. Ralet pana la
pOrta lui lord. Slatinénu, 11 Iunie 1814.
2v) In 10 April 1815, Caragea ordona lui biv Vel Vornic lord. SM.-
tinénu, tefor al podurilor sa repare strada MogosOel, Dom-
nésca Curte, parra la Curtea-Veche in podul Calicilor, caci sunt stri-
cate pe la multe locuri. (1)
a) Iardsi ordona in 3 Julie 1815 repararea podului Tirgu-de-afard
cu din podinele vechi de pe Podul Mogos(50.
y) Asemenea, in 16 Iunie 1816, cu din vechi podine de la podul
dintre Sf. Dumitru i Curtea cea veche, Caragea ordona a se repara
podul Calicilor, de la Curtea cea veche i pAnd la Dimbovita, cura-
tind i antul bine, cum se cade, ca sä se pad scurge apa cu mur-
dallcul in Dimbovita. (2)
z) In 1816, Iunie, abia se reface podul Tirgului-de-afard. Din podinele
vechl de la acesta se repard podul*erhan-Vodd, din ordinullui Caragea.(3)
Tot in 1816 Sept. 11 Caragea ordond sa se repare i podul ce ur-
mdzd de la hanul Zlatarilor i pand la Curtea Domnósca cea arsa,
(Délul Spirel). Domnitorul ordond Inca i repararea podului pe apa
Dimbovitei, care venia in dreptul easel apelor in vale de actualul
Hotel de France. (4)
llotarele Bucureseilor. InregistrAm aci scire de noua dispositiune
luata in 1816 Decembre, relativa la marginirea intinderii Bucurescilor.
Domnitorul ordond, dupa propunerea Divanului, sa se faca movile la
locul uncle Const. Voda Ipsilante a fost pus crud' de hotar orasului
si sa se taie drumuri de 20 stinjeni largime. latà acest act :
Cu cale fiind acésta obstésch anafora a pArintilor archierei si a
dump é-lor boerilor, primita este Domniei Mele, dupa care si poruncim
credinciosi boerilor ai Domniel Mel, biv Vel Sardare Ianache Hafta
si biv Vel Ianache Stanescule, sa faceti urmare intocmai precum mai
jos se cuprinde, i dumn6-tale Vel Vornic al politiei, sà dal orindui-
tilor boeri cuviinciosul ajutor, ca sa pue in lucrare acésta porunca a
Domniei Mele, si de urmarea ce vor face sh Ne faca aratare in scris.
1816 Dechemvre 11.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
(1) Cod. 74 fila, 190.
(2) Cod. 74 fila, 255 v.
(3) Vesli anexa dupd Cod. LXXIV, fila 252 v.
(4) Vecll anexa dupd Cod. LXXIV, fila 267 v.

www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB CABAGEA 577

Prca Indgate Dómne,

Cu plecata anafora aratam Mariei Tale ea in dou6 trei rinduri aü


rinduit luminatii Domni, ce ail statut dupa vremi, de s'ail pus hotare
cruel pe marginea politiel Bucurescilor, cu hotarire ea sa nu se mai
intincja nici vre-o unul din Bucuresci all face case afara din crucile
hotarelor, nici de la tOra O. vie §i sa se a§eze pe margini, precum
s'ail nardvit teranii, ca sa scape de angarii ci pardsire, n'ai1 facut,
ce necontenit fac case 0 se intind pana in cat se apropie sä ajunga
la Colintina §i la Herësteeil, cum 0 la cele-lalte marginl de catre po-
dul Calicilor §i de catre podul lui $erban Voda iara§i asemenea s'ail
intins §i se intind, unde, strimtorind drumurile cu garduri i gradini, se
fac marl norbie §i &le, de nu póte eine-va0 sa trdca, §i fiind-ca acOstä
intindere este pentru paguba Vistieriei Domnesei §i spre stricaciunea
politiei, neputênd sa-I mai ajunga nici cu podurile niel cu zaheréua
facêndu-se i grele norOie de la capetele podurilor inainte panä a
edi din rindul acelor case 0 coprinsuri §i scumpindu-se i zaheréua
ce vine in politie din pricina acelor Omeni ce s'ail adaos imprejur, din
cari eel de la tera IV lash sili§tele lor §i, virindu-se aid*, se pagubesce
Vistieria ; de trebuintä am socotit a fi ca sä se dea la acésta un cu-
viincios nizam statornic §i cu intemeiere de a se pazi in tot-deauna,
si pentru ca sa se iea acum mai intaiil o build pliroforie, gasim cu
cale sa se orinduiasca de cdtre Maria Ta doi boori, insä S6rdaru1 Hafta
si Pitarul Ianache Stanescu, ca sà merga de jur imprejurul politiei,
sa cerceteze cu scumpatate, ea sa die §i sà doveMsed uncle s'ail pus
hotarele cele mai din urma din domnia réposatului Domn Constantin
Voda Ipsilant, la care acele lucruri sa i fach movilite cii salahori de
la dumné-lui Vel Vornicul al politiel; apoi sa cerceteze dintr'acele ho-
tare inainte spre camp, Cate case, coprinsuri i vii s'ail facut de la
hotarire incOce §i cate aü fost de la hotarire inainte, ale cut name,
ea de ce stare sunt acele case 0 namestil? a0jderea sa chibzuiasca pe
unde vine drumul dupa starea locului, sä se deschicja ulite largi in-
destul, ca de 20 de stinjeni, fara a socoti 0_ se apere curti, gradini
ci alte coprinsuri, cad acelea ce cad in linia drumului ail a se talk
ea sd se largesed ulita a nu se face norbie 0 a patimi norodul; iar
hotarirea r6mane la Maria Ta. 1816 Dechemvre 7.
Costandie Buzëü, Radu Golescu Vel Ban, Grigore Brancovénu, Isac
Ralet Vel Vornic, Barbu Vacareseu Vornic, Constantin Balacénu Vor-
nic, Michalache Mann Vel Logofk, Grigorie Balénu Vel Vornic, Con-
stantin Caliarh Vel Vornici Constantin Dudescu biv Vel Logofét, Ior-
dache Golescu Vel Logofet.

Ana lele A. R.Tom. XXIMemoriiie Seci. Istoriee. 7

www.digibuc.ro
678 V. k. URECHILK

ANEXE.
1.Pitac prin care se orinduesce d.lut Vistierul Ioan Moscu nazir
asupra epistafilor podurilor.
Cinstit i credincios boerule al Domniel Me le, dumnO-ta biv Vel
Vist. Ioane Moscu, fiind-ca buna stare a podurilor marl de aid. din
domnésca NOstrà politie a Bucurescilor este trebuinciósd tuturor de
obste, pentru care pricind este intocmitd. i Cassa podurilor, insdrcinatà
cu iraturile i chehuelile lor, de aceea, voind Domnia Mea ca i po-
durile sd se pd.zéscd in blind stare si Casa podurilor sa se iconomi-
séscd cu blind cumpënire, nu numal ca sà nu se sfeteriséscd, ci Inca sd
se si sporéscd; de aceea iatd, printr'acest al Nostru doinnesc pitac, te
orinduim nazir al Cassel podurilor asupra epistatilor ce sunt orinduiti,
ca tot-deauna sd ingrijesci i sä privighezi pentru tote ca.te privesc
spre folosul cassel i spre a podurilor intregime, precum i la socote-
lile sale a nu se face vre-un sfeterisrnos, ci adesea sä le iel sOma §i
sd le teorisesci; poruncim dar i voué epistatilor sà cunOsceti pe d-lui
mai sus numitul boer de nazir asupra Cassel podurilor. Tolco pisah
gpd.-1813 Ianuarie 7.
(Cod. LXXV, filet 21 v.)
II.--Pitac prin care se orinduefce Medelnicerul Manole in locul
Clincénula, epistat podurilor.
Ffind-ca in locul Rdducanului Clincénului, ce a fost pând acum epi-
stat al Cassel podurilor, irnpreund cu Nicolae Trdsnea, am orinduit Dom-
nia Mea pe Medelnicerul Manole, de aceea i-am dat acest domnescul Nostru
pitac, prin care poruncim dumi-tale, cinstit si credincios boerule al Dom-
niel Mele, biv Vel Vist. Ioane Moscu, nazirule.al Cassel podurilor, sd
cunosci pe numitul Medelnicer orinduit inteacéstd. trebd. Impreund cu
numitul Neculae Trdsnea.-1813 Ianuarie 13.
(Cod LXV, fila 21 v.)
III.Pitac cu care se orinduesce cu episteisia podurilor mari,
Manole Medelniceru i Nicolae Trdsnea.
Ffind-cd in chrisovul Domniel Mele, ce s'a dat pentru buna orindu-
iald i intocmire a podurilor marl de aid din Bucurescl, se cuprinde
cä cu epistásia Cassel podurilor sd fie insarcinati doi Omenl a1el, cer-
catl i cu bun ipolipsis, din earl unul sä tie cassa i sà fie incArcat
cu tOte veniturile i cu dosolepsia, iar altul cu ingrijirea i facerea i
dregerea i curätitul podurilor; pentru acésta dar s'aü ales de vred-
nicl Manole Medelniceru i Nicolae Trdsnea, ce afl fost i panà acum,
ca Nicolae sd tie cassa i tOte veniturile i dosolepsia, iar Manole sd aibd.

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 579

ingrijirea dregerel, facerel i curatitul podurilor, care mai sus numitul


cassier sa-0. paraclosésca socotala pe fie-care an la boeril ce se vor
orindul de Domnia Mea ; ci dar spre a fl cunoscuti cd s'au orinduit
de Domnia Mea mai sus numitii asupra acestel trebi, i ca sä póta
cauta tOte veniturile, a se stringe in vreme, i a ingrijI pentru buna-
tatirea podurilor, dupa chrisovul Domniel Mele, II s'an dat acest dom-
nescul Nostru pitac. Tolco pisah gpd.-1813 Iunie 28.
(Cod. LXXIV, fila 60)

IV. Prea Indlfate D6mne,


Dupa luminata porunch a Maria. Tale de la alaturata anafora a
dumna-lui Vistierul Moscu, am vacjut ardtarea ce face dumné-lui pentru
facerea celor patru poduri donmesci marl §i pentru adaosul ce ail
chibzuit a se face la veniturile lor, 0 de cele ce am chibzuit 0 nol câ
sunt trebuinciase aratam Mariel Tale, adeca la podarit sä se Lea
adaosul ce am insemnat mai jos, cum 0 la butarit i trecerea podurilor
ot Calugäreni 0 Fäla§tOca 0 altele ce aratam la vale.
Cat da panit Adansul ce se Cat BA dea de
act= face acum Inainte
tal. ban! tal. ban! tal. ban!
2. 8. 10. Carele du marfa de Lipsca 0 Turd.
.1,60
6
2. .4,60
6.3 .6.
9
8.
Carele de marfa de téra leOscd.
Vadra de rachia de aid: de tera.
Carele cu marfa din téra cazacésca.
.12 .18 .30 Vadra de rachia. strein.
.30 .90 1. De la carele cu marfà ce yin in Bucu-
resci 0 nu sunt numite la faia poda-
ritului. Asemenea 0 child vor scate
negutatorii din Bucuresci yin qi rachia
afara la Ora saa la alt loc strein pen-
tru negutatoria lor, sa dea tot a§a.,
pentru de car ate taleri 1.
2,60 1. 3.60 Descarcatul unel buti marl cu yin in
piynita mare.
3,60 1. 4.60 Scosul unel asemenea buti din aseme-
nea pivnita.
2. 1. 3,- Descarcatul unel bull marl cu "yin la
pivnità mica.
2,60 1. 3.60 Scosulunei asemenea buti din asemenea
pivnita.
1,60 1. 2.60
magasie.
Descarcatul unel bud marl cu yin in

.2.
2 .1.
1 .3.
Scosul unel asemenea buff din magasie.
3
Pentru vite, bivoll, catari ce tree pe po-
dul ot Folo0Oca .0. Calugareni..
Pentru care pod al Calugarenilor, fiind-ca din nelipsita trecere a ar-
miilor rusesci s'ail prapadit de tot, §i cand se stricä numitul pod se

www.digibuc.ro
580 V. A. UREMIA

innoesce de cAtre stApAnire prin ingrijirea i si1na ispravnicilor de


Vlasea si de Ilfov, de cgtre satele cele mai de aprOpe ale acestor ju-
dete, sh fie luminatg porunca Mgriel Tale cgtre dumné-lor ispravnicil
numitelor judete sg-1 facg din nou, ca o datorie a dumné-lor i venit
al Cassel podurilor, cad acum când sunt sg se vindd la Cochil-vechl
huzmeturile cassei, nefiind acest pod, n'are ce srt se vindA si se pagu-
besce cassa.
Vama cArAmidilor i a olanelor si a nisipulul ce intrg in Bucuresci,
de la care se lug pang acum din dece bath' unul, fiind-cg s'a IntIm-
plat tot-deauna galcevuri intre cgrAmidari i nisipari cu cumpörgtorul
acestui huzmet, pricinuind eg nail venit pe pod, ci prin mahalale, de
acum sâ se iea deciuiala cgrämidei din locul unde se fac, adecg de la
tote cgrAmidgriile din prejurul Bucurescilor, ce se fac arat de pdmin-
tenil cgrAmidari, cat si de suditi, cum la GiuIesci, Colentina, Cotroceni,
Livedea Vladichei, Dudesc i Väegrescl, si se aduce in Bucuresci ori
pe poduri, sail prin mahalale.
Fiind-ca acele patru poduri domnesci sunt sA se facg dupg faptura
podurilor Iailor, adicg Wà se pue podinele In lung, iar nu de-acurmezisul,
dupä cum sunt acum, cad trgesc mal mult, de trebuintà este sg se
orinduiascg la cassä un om cu sciintg de mestesugul dulgheriei, pentru
facerea podurilor i buna asezare a podinelor, care sA aibg lAngg dinsul
si 80 de dulgheri din dulgheril ce sunt poslusnici pe la boeri, off ia-
maci, sail din birnici, din care sg intre cate 20 pe silpt6mAng la lucru
podurilor si a fi apèratl, adecg nedajnici, cum si scutiti 0 de podvedi si
angaril, dându-li-se de la cassa i emeclic, cAnd vor fi la lucrul podu-
rilor, pe i cate dece parale, cu care' acesti dulgheri sä nu aibd ames-
tec maimar-basa nici sd le iea acei Cate talerl 3 si parale 20 pe an
pentru isnafuri, ci sd fie sub ascultarea celui orinduit asupra lor, CA-
ruia orinduit sg i se dea de la cassg léfä pe lung cAte taleri 30, pentru
ostenéla i slujba luT, asemenea i podaril sä fie nedajnici, dupg cum si
sunt, i apUrati de angarii, cdrora sA li se erte si acel cAte taleri 13 al
proviantului, ca unii ce sunt trebuinciosi i slujesc pururea la poduri.
5 sate ce sunt asezate cu Cassa podurilor a fi podinari, fiind-ca cu
asezgmintul de antért ag fost asezati lude 43, iar in urmg s'ag incgr-
cat cu alte lude 20, sA se scada cu acea incgrcgturg, ca sg römfte ia-
rd§1 lude 43, fiind-cg este peste putinta lor acea incgrcAturg ce II s'ag
fäcut si nu pot sA facg podinele ce sunt tocmiti a face si a aduce, §i
sg se mai dea la cassg alte sépte sate, ce se va gas! podinari, ca sg facg
01 aceste sate dupg asezAmintul ce se va Intocmi cu dinsele, precum
sunt i cele-lalte cincl sate, câte 100 de podine si 30 de ursl pe anul
acesta, ea nisce trebuinciOse ce sunt pentru facerea din nog a celor
patru poduri domnesci, cad de va plgti cassa dajdia si a celor 20 de
lude, i se pricinuesce scgdere. De la fies-care huzmet domnesc, ce se
va vinde, sg se adaoge venit la Cassa podurilor de acum inainte, ca sg
dea cumpergtorli de pungg Cate taleri 5.
Pentru aceste tOte sg se facg luminat chrisovul Mgriei Tale si sg se dea
la Cassa podurilor, argator atAt de cele-lalte venituri, ce reman dupg

www.digibuc.ro
EDILITATaik SUB CARAGBA 581

cum ail fost, cat *i de adaosul ce se face acum, iar hotarirea . . .


1813 Ianuarie 18.
Constandin. Filipescu Vel Ban, Radu Golescu, Radu Slatinenu Vel
Vornic, Iordache Slatinenu Vel Logofet, Nestor Caminar.
Venitul podurilor din Bueuresei:
tal. ban!
10 --= ada dece de la carul cu made. de Lipsca.
10 a de fles-care betel 1. carafe.
6 sae de la carol cu blane de tera lesesca.
8 opt de la carul cu made casAceseit
9 eerie bani de la vadra de rachiti de tére.
30 t acJecl basil de la vadra de rachA stain.
1 un 1 A de la earul cu postav romenesc.
1 piel de miel.
1 a » n a n n yea.
1 a . » bogasie, astar si testemeluri.
1 a piel de epurt
1 » » » » ,) » » co-se. . .
1 » » » » » »_ » bravvenie.
1 * * » » » » » bogaserie, insä astaruri, musu-
.
lull sag made. de Rumelia.
1 » » » » » » D arnichl.
1 --7- .> 1 ) >> >> , ) abale de Dolin.
1 » » , » » » » abale de Tuzluc.
1 -- » » » » » » » sticle ce vin din launtru.
1 .» » ) >> ) ) ) sticle ce yin din tera le*escd.
1 » » ) ) * ) ) postaf le*esc.
1 » » » » » ,> » Lana pentru negutatorie.
1 » » » » » » 2 per de capra.
1 » » » » » » » arama luerata.
1 » » » » » » » fier.
1 » » » » » » » butia cu yin ori manastiresc, sag
boeresc, sag teränesc.
A*ijderea *i. de la alte care, ce vor venl in Bucuresci cu alt-fel de
marfuri, cari nu sunt numite, sá dea de tot carul po talerl unul, cum
*i and va scete din Bucuresci negutatorii yin *i. rachiil pentru ne-
gutatorie, ca sa-1 clued in térd, sail la altd parte straina, sä platesca
asemenea poddrit, cum se cuprinde mai sus, cand il aduce in Bu-
curesci.
Adaogireace ce s'ail
Adaogirea s'ail facut la podaritin in let. 1816
facut la la lapodarit 1816 Ianuarie
1816 Ianuarie 1. 1.
Fiind-cd unit din cumperatoril cumperatoril venitului venitului podáritului
podáritului se se se se unisore cu cu
cdpitanil de de de de la lamarginile podului i i lua parale
la la marginile podului parale cu cuname name de de de de poderit pe pe pe pe cat
cat
putea,
putea, carele
de de de de la la la yin
yin in in politia
la carelece ce yin
carele Bucurescilor u u zaherele,
politia Bucurescilor zaherele,
zaherele, cu cu cu cu seuri,
seuri,
cu cu cherestele,
cherestele,
cherestele, cu cu cu cu de de de defoc,
lemne
lemne foc, cu cu carbuni,
carbuni, cu cu cu cu legumi*ialte alte asemenea,
asemenea,
de deaceea
aceea
aceea am am amporuncit
am poruncit Domnia
Domnia Mea, unele acestea
la unele ca caacestea
Mea, ea ea de de de de la la launele acesteasa sa se
foresee cumperetorul podului cere
podului a a a a nu nu nu nu cere nimic,
nimic, iea
iea
nimic, ci ci ci ci sa sa sa sa de de de de la la acelea
iea la la acelea

www.digibuc.ro
582 V. A. MIRCRIA.

ce se orInduesce mai sus §i. de la alte mdrfuri care nu vor fi numi-


te, iar acestea dintru inceput era, §i la dare n'ad fost supuse; ase-
menea are sä urmeze §i cumperátorul podului de acum.
(Cod. LXXV, fila 55 v.)
V.S'aii dat acésta porunca a Domniel Melo . . . . carele pe:anul
acesta cu let 1813 ad cumperat venitul podurilor din Bucuresci, ca O.
alba. a Ilia de la toti acest venit intocmai dupd cum se cuprinde mai
sus; pentru care poruncim Domnia Mea dumne-vóstre zabitilor politiei,
sa aveti a-i da ajutorul cel cuviincios, §i aceste de mai sus ardtate
avaeturi ail sä se iea de ob§te de la toti, fall osebire, de sudit sad pa-
mintén, dar nicl cumpératorul sa nu se indraznescrt a lua avaet mai
malt peste cele de mai sus aratate, Ca se va pedepsi. Tolco pisah gpd.
1813 Fevruarie 10.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXVI, fila 849).
Dumné-ta biv Vol Vist. Ioane Moscu, nazirule al Cassel podurilor,
pentru ca sa lipsésca de acuma imainte prigonirea suditilor pentru
acestà madea a podäritului, poruncim ca podaritul sá se iea inteace-
la§i chip : adeca, de va fi carau§ul sudit §i. stdpanul marfel raia, &á
platesca drawl acei Cate taleri 2 ce era orinduiti din vechime §i
stapanul märfeI adaosul de taleri 8; iar fiind carauul raia §i stapa-
nul marfel sudit, sà se urmeze impotrivd; iar cand amindoi vor fi su-
diti, atunci nu are a li se cere §i a plati mai mult deck acei cate
taleri dol ce era canonisiti de mai inainte.-1813 Iunie 28.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
((W. LXXVI, pay. 489).
Prea Inaltate Dómne,
Dupe. anaforaua dumné-lor cinstitilor boeri veliti, ce chibzuind ad
Meat atat pentru cele ce sant trebuincióse la Cassa podurilor marl, cat
§i spre a ave irat mai malt, ca sà pola savir§l mai cu lesnire trebile
podurilor, ad addogat sa iea de la carele ce yin din Mantra cu mada
lipscanie i de la butcl §i carate, sad de la ori-ce fel de sudit, find std-
'Anal märfei sad raia, fard deosebire, cate taleri 10, care chibzuire a
dumné-lor cu cale gasindu-se, s'aii intdrit acestà anafora de catre Maria
Ta, dandu-se dupa dinsul §i laminate ponturi in mama cumpératorilor
huzmetului poddritului, de a stringe iratul poddritului; intocmai clod'
MI dupd cuprinderea ponturilor urmând a stringe iratul, dupa ce ne-
lipsite galcevuri avOnd cu eel ce pand acuma ad adus ast-fel de mar-
furl (earl? eine sant ? §i ate care §i ce felurimi de marfa este ? insem-
naram mai jos), Impotrivindu-se de a pan, fiind suditi. §i. dicend ce.
porunca Mariei Tale este ca negutatoril suditi sa nu se supere intru
nimic de plata poddritului, dar cumpératorii ad cumpérat acest huzmet

www.digibuc.ro
EMATATEA SUB CARAGEA 583

cu prostichiul acela ce, chibzuindu-se de dumné-lor boerii veliti, s'au


gasit cu cale, i dupa acela II s'aft dat la mand i luminate ponturi
nu numai lor se pricinuesce indestulata paguba, ci i Cassel podurilor,
cà ei opresc banii ce at s. iea de la numitil, ce:ail adus ast-fel de
marfa, din castiul de bani co sunt datori dupà contract sa dea la Cassa
podurilor. Ci Maria Ta ne rugam, privind paguba ce se pricinuesce
atat unei pär cat i alteia si chibzuind, s dea hotarIre in ce chip
sa se urmeze stringerea iratului huzmetului podäritului, c. neguta-
torii suditi se impotrivese i nid Intr'un chip nu vor sä plat'esca dupä
datele luminate ponturi, i cumperatoril dupd cuprinderea lor ail cum-
perat si se pagubesc i el i Cassa podurilor.
Manole Medelniceru, Nicolae Trasnea.-1813 Iunie .19
Care' cu marfa liptcänie :
5 Ioan Bacaloglu.
10 Monsu Barbau.
2 Costaforu.
1 Bogos Davidoglu.
4 Letu Lipscanu.
7 Constantin Sachelarie.
3 S az anie.
1 2 Isaac Coen Ovreiul.
4 Maro Arcalaitu (?).
1 Monsu de Jan.
4 Huntur Carabet.
1 (2 Chiriac Hristodulu.
56 (2
Care' cu rnarfa cazacOscd.
1 Hristodulu la Hanul lui Zamfir.
2 Gheorghe Delibasa.
4 Chiriac Hristodulu.
2 Hristofor Manoil.
9
5 care' cu rnarfa lesésca Marcu Petcioru Ovreiu.
VI.Anaforaua acésta a dumné-lui Vel Vornicului al Obstirilor, intru
bite fiindu-Ne primità, o intdrim Domnia Mea, si pe de o parte orin-
duirn pe II epitrop al cutiel, sä marga la Craiova, unde
poruncim ca, prin ajutorul dumné-lui Caimacamului nostru de acolo, sa
urmeze a Implini dreptele avaeturi ale cutiei milosteniflor de la lucru-
rile nemiscabire cele vindute prin mezat i prin riza-pazar, precum
mai jos se arata, iar pe de and parte orinduim i insarcinam pe
dumné-ta biv Vel Paharnice Constantine Otetelesane cu Ingrijirea
stringerei acestor havaeturi de acum inainte, dupa mijlocul ce se

www.digibuc.ro
584 V. A. ITRECHIA

arata mai jos, si dumng-ta Caimacamule al Craiovei sg. dai orindui-


tului boer cuviinciosul ajutor spre sävirsirea i Implinirea acestil
porunci.-1814 Ianuarie 5.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet:
Prea Ind ltate Dólnne,
Insciintez Inaltimei Tale cà epitropia a luat curata sciinta, ca la
Craiova, prin mezatul starostiei de acolo, a cumpgrat dumng-lui Clu-
cerul Haralambie de la Paharnicul Stanuta Jiianul rnoiI, acareturi,
drept taleri 120.000, asemenea i un Mihale Goga a cumpgrat un han
de la Clucerul Dined Branciii drept taleri 100.000, si nu numal cd
dintr'aceste doug mezaturi nu s'aii trimis la epitropie catusi de putin,
care pgte sal faca peste taleri 10.000 ce sunt a-1 da cumpgrätorii, po
parale 2 la leg, ci Inca nici de la alti cumpératori, co se va fi sàvIr-
it acolo, mai vIrtos nici din cele eke o para la leg de la vindarile
nemiscatóre prin riza-pazar de la cumpgratori, care in anul trecut
s'ag dat irat nog de Inaltimea Ta, nu s'ag trimis la epitropie catusi
de putin de acolo ; ci fiind-ca starea Cutiel milosteniel este sciutd
Inaltimei Tale, multele cheltuell, lefile ce se dati pe la saraci, i iraturi
ca de-al de acestea nu se pot implini, mai virtos ca. Inca de la Maid
let trecut s'ad facut poruncile Inaltimei Tale pe la t6te judetele de
obste, ca sa aibà la acéstä Ingrijire dumnO-lor ispravnicii, ca de la
tOte vindarile achinita prin riza-pazar sà aiba a implini de la
cumpgrätor pe ate una para la leg, si se vede cà nici o urmare
n'ag facut, fard numal de la sud Olt si Slam-RImnic gresi-ce,
sä bine-voiasca inalta intelepciunea Mariei Tale sd se dea luminata
porunca, prin II epitropi, ce se va orindui de la epitropie, mergend
acolo, prin Caimacamul Craiovei, sä se implinesca atat havaetul de la
aceste doug vindari, pe eke doug parale la leg de la cumpgratori, cat
si cele-lalte vincjari, ce prin scumpä cercetare se va mai dovedi cä
s'au fäcut prin mezat de la build venirea Mariei Tale IncOce, pe cate
doug parale la leg, i cele prin riza-pazar pe câte o para la leg, de
la cumpgratori, sa-i apuce sa implingsca i cu insciintare i cu foie
anume iscalita de dumnO-lui Caimacamul, prin II epitropi, sä se tri-
mita la epitropie, i pentru ca sà nu se mai faca catachrisis acolo la
acest fel de madele ale epitropiei, de la care se ajutorgza hränindu-se
saracii, pOte unii din dregatorii partii locului, on impovarati Rind cu
multe trebi, sag din amelie, trece cu vederea acest fel de iraturi, de
se va socotl si de &Are Inaltimea Ta, sa se orinduOsca asupra acestui
irat ingrijitor dumné-lui Clucerul Dinul Otetelesanu, ce este cunoscut,
boer cu vacla si suflet curat, ca ori-ce mezat se va face intr'acele
judete sag in orasul Craiovei de acareturi . . . . sa iea de la cum-
pgrator pe eke doug parale la leg, asemenea si de la cel ce vor cum-
pgrà prin riza-pazar, dupd coprinderea poruncilor ce mai nainte s'ail
trimis de Inaltimea Ta, sä dea la leg pe cate o park cari prin aju-
torul Caimacämiei strIngendu-i,,sa-i trimita la epitropie, insciintand pe

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 585

tata lund urmarea ce se va face acolo asupra acestor madele, ca


pentru eel co se vor indaratnicl. la platà, prin anaforaua epitropiei
cdtre Inaltimea Ta, sd i se inlesnósca stringerea acestui irat de la cei
ce se vor impotrivi la plata; catre acésta, ori la anaforalele mezatu-
rilor, sail la zapisele ce se vor vinde prin riza-pazar peste cercetarea
vindarilor dupd orInduiala pravilel, Divanul Craiovet sail dumné-lor
judecdtorit i ispravnicii, uncle se va IntImplà, sa. nu Intarascd sag sa
adevereze sineturile stapânirit acelor acareturl, pand nu se va vedé
iscalitura dumna-lui Clucerului Otetelesanu cä ail plata acest havaet
al milosteniei, iar cart vor face vindäri §i cumpardtori. tainice far' de
cercetare i adeverire de judecata i far' de a platl acest havaet, sä
li se dea spre intelegere cd sunt . . . . si netinute in séma. la ori.-ce
pricina de judecata li se vor intimpla, iar hotarirea cea desavir0tá
rémane a se face de catre Inaltimea Ta.-1811 Ianuarie 4.
Vel Vornic.
(Cod. LXXVI, pay. 758.)
VILAvaeturile de mai jos, ca unele ce sunt iraturi ale Cutiel miloste-
niilor spre ajutorul §1 mângderea saracilor, poruncim dumi-tale Vel
Vistiere i dumi-tale Vel Logofete de Tara-de-sus se. se dea faie va-
tafului de Visterie de suma banilor avaeturilor ce vor fi datori cum-
paratorti rusumaturilor de mai jos ardtate, cdruia i poruncim sa ur-
meze a le implinl negre0t §i a le face teslim la Epitropia Ob§tirilor.
1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Prea htill(ate Dchnne,

Insciintdm Indltimel Tale ca, Intro alte cercetari ce am facut Epitro-


piel ob§tirilor, se véclg §i acasta rema0ta din anul trecut let 1813 ne-
implinita pand acum din pricina vremei, care se Insamnd mai jos de
unde §i cu ce mijloc chibzuiram de a se implini, ca se. pótà i epitro-
pia a intimpind atat lefile sdracilor, dupa catastihul ce Wad asezat,
precum s'at gdsit cu cale, cum §i lefile dohtorilor i ale altora, i alto
cheltueli ce se urméza peste an, din porunca gospod 0 cum va fi
build hotartrea Mariet Tale.
Radu Golescu Vel Ban, Isaac Ralet Vel Vornic, Barbu Vdcarescu
Vel Vornic, Iordache Slatinénu Vel Vornic, Vel Logofet . . . Fotache
tirbeiü Vel Logofat.-1814 Ianuarie 29.
Taleri 2.110 din dijmenit la pungi 422 po talent 5 de pungd sa se
card de la casa réposatului Serdanulut Dinu Cernavodanu, cumpard-
torul acestui huzmet, sail de la cel ce va fi luat acesti bani.
Din vindriciii din catä suma se va fi vindut la Cochii-vechi dupa
sciinta cantelariel Divanului, de la cumpérdtorul acestui huzmet, po
talent' 5 la punga, sd se implinascà prin porunca gpd.
Din oerit asemenea, dupd cum se va fi Vindut la Cochii-vechi, de la

www.digibuc.ro
586 V. A. IIRECHIA

cumpUrdtorul acestul huzmet, iarg§i dupd sciinta cantelariei Divanu-


lui, pe catä suml s'au vindut, po taleri 5 la pungd, sd se Irnplin &ca..
Din ocne asemenea, dupd cum se va fi vIndut la Cochil-vechi, de la
cumpèrätorul acestui huzmet, iard§1 dupd sciinta cantelariei Divanului,
pe câtà suind s'ail vindut, po taleri 5 la pungd, sd se implinéscd.
Anaforaua ce s'aU fäcut la catastihul epitropiei de 'a se Irnplinl
talon 10.155 prin dumné-lui Vel Postelnicul de la boerii eel ce au Irn-
brAcat caftane i de la ispravnicii judetelor de la venirea Mdriei Sale
liii Vodd pand acum, ce aü rémas neimpliniti, remd§ite.
(Cod. LXXVI, pag. 850)
VIII.Poruncim Domnia Mea dumné-tale Vel Postelnic sd se facd euvi-
inciósa implinire a acestor avaeturi a Cutiei milosteniilor de la eel ard-
tati in aldturatul catastih, ca nisce iraturi ce sunt orinduite i canonisite
pentru ajutorul sdracilor.-1814 Martie 1.
Prea 1n4ate Dónzne,
Insciintez Indltimei Tale cd, intro alte re'md§ituri ce are sd iea Cutia
milosteniei din anul trecut, stint rémd§itd i dumné-lor boerii isprav-
niei, ce aü fost orinduiti pe la judete, de la let 1812 Dechemvre 30 §i
pand acum, la fig-care boor pentru un judet po taleri 50, cum §i dumné-
lor boerii ce s'ag cinstit cu caftane gpd., avaet dupd chrisov, iar altil
nu-s, §i atat pentru dumné-lor boerii ispravnici, cat §i pentru dumné-lor
boerii ce s'au cinstit cu caftane §i n'ail plait obicinuitul avaet, iatd se
insemnézd intr'aceste foi anume de la care ; fiindcd alt mijloc de im-
plinire nu este, am socotit (de se va gási cu cale §i de cdtre Indltimea Ta),
sd fie luminatd poruncd care dumné-lui Vel Postelnic, ca de la boerii
ce se vor fi afland aid]: in Bucuresci sd se implinéscd cu Inteadins
mumba0r, iar de la cel ce lipsesc pe afard in Englichia cu scrisorl ale
dumnO-lui Vel Postelnic cdtre dumné-lor ispravnicii judetelor sa se
facd implinire de &MIT dumné-lor sail de la insu§1 dumné-lor acel
boeri, sag de se vor impotrivi, sà Implinésed al fig-cdruia datorie din
acest avaet Intocmai dupd aceste foi de la scutelnicii dumné-lor si,
trimitendu-se boerii cu fOie la epitropia obOei, se va da adeverintä de
primire la fig-care judet, sail cum se va gdsi cu cale de cdtre Indlti-
mea Ta.-1814 Fevruarie 22.
Vel Vornic.
IX. Prea Sfintia Ta Pdrinte Mitropolite, avaeturile de mai jos ardtate,
ca unele ce sunt iraturi ale Cutiei milosteniilor spre ajutorul i man-
gaierea sdracilor, poruncim ca negrgit sá se Led teslim la Epitropia
ObOirilor, fdrd de altd zdbavd, cu urmare intocmal precum mai jos
se aratd.--1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Vornic.
(Cond. 76, pag. 810.)

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 587

Prea Indlfate Dómne,


Insciintam Inältimei Tale cd, intre alte cercetdri ce am Meat Epitropiei
Obstirilor, se vklii i acéstd remdsità din anul trecut let 1813 neimpli-
nitd pand acum din pricina vremei, care se insémnd mai jos de undo
cu ce mijloc chibzuirdm de a se implini, ca sd pad i epitropia a
intimpind lefile sdracilor, dupd catastihul ce asezat, preeum s'aft
gdsit cu cale, cum si lefile dohtorilor si ale altora, i alte eheltuell Ce
se urmézd peste an din porunca gospod, si cum va fi build hotarirea
Mdriei Tale.-1814 Ianuarie 29.
Radu Golescu Vel Ban, Isaac Ralet Vel Vornic, Barbu Vdedreseu
Vel Vornic, Iordache Sl dill-1611u Vel Vornic, Vel Logoföt, Vel Logoföt,
Fotache Stirbeid Vel Logork.
De la tote cununiile din Bucuresd, insd:
TalerT
20 de la fies-care boer mare sà dea Sf. Mitropolie clupd folio po-
10 ) ) al 2-lea mând tropopilor de la mahala bath la epi-
5 ) ) ) 3-lea mândsi negutdtori tropie cat s'ail steins pe anul trecut,
1 ) tot t6ranul din oras cum si de acum inainte asemenea
urmare sä se La.
X.Havaeturile de mai jos ardtate, ca unele ce sunt iraturi ale Cutiel
milosteniilor, spre ajutorul i mângdierea sdracilor, poruncim Domnia
Mea dumné-tale Vel Spdtar ca, Maud cerecetarea da mai jos ardtatä,
sd le si implinesci Meá de zdbavd i O. le fad teslim la Epitropia
Obstirilor.-1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotet.
Prea Inalfate Dómne,
Insciintez Inältimei Tale cd, intro alte cercethri ce am fdcut Epitro-
plei Obstirilor, se veA.0 i acéstá re'mdsitd din anul trecut let 1813 ne-
implinitd pada' acum din pricina vremel, care se insémnd mai jos de
uncle i cu ce mijloc chibzuirdm de a se implini, ca sà pOtä i epitro-
pia a intimpind atat lefile sdracilor, dupd catastihul ce s'ail asezat,
precum s'ad gäsit cu cale, cum si lefile dohtorilor si ale altora, i alte
cheltueli ce se urmézä peste an din porunca gospod, si cum va fi bund
hottirirea InàltimeI Tale.-1814 Ianuarie 29.
Radu Golescu etc.
Taleri. 170 de la 17 polcovnici de judete, pc) taleri 10, din porunca
Indltimei Tale &Are dumné-lui Spdtarul, sá cerceteze Câ1 aü fost
orinduiti pe la judete pând la sfirsitul trecutului Dechemvre cu f6ie
anume, dupd care sd se implinOscd acest havaet prin dumné-lui, sd se
dea la epitropie, care este irat vechiii, dupd chrisovul gpd.

www.digibuc.ro
588 V. A. URECHIA

De la tot cdpitanul de cdpitdnie de Asemenea sd se pldtéscd


frunte de pe afard po taleri 6. acest avaet prin dumné-lui
De la tot cdpitanul de al doilea mdnd Vel SpAtarul i cu fOie anume
de pe afard po taleri 2 bani 60. sd4 dea la epitropie.
XI.Avaeturile de mai jos arAtate, ca unele ce sunt iraturi ale Cutiel
milosteniilor, spre ajutorul i mângdierea sdracilor, poruncim dumné-
vOstrd velitilor Logofeti sd se facd poruncile Domniei Me le catre is-
pravnicil judetelor, ca SA' trimitä catastihul pentru tote chirotoniile, spre
a so face apol i implinirea acestor avaeturi, dupd mijlOcele ce se
aratd mai jos.-1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
Prea Inpate DOnne,
Insciintez Inaltimei Tale cd, intre alto cercetdri co am Meat Epitro-
pier Obstirilor, se vAc16 i acéstd rémasitd din anul trecut let 1813 ne-
implinitd pand acum din pricina vremei, care se insOmnd mai jos
precum s'ati gäsit cu cale, cum c i lefile dohtorilor si ale altora, i alte
cheltuell ce se urmézd poste an din porunca gpd., si cum va fi build
hotdrirea Inaltimei Tale.-1814 Ianuarie 29.
Radu Golescu etc.
De la chirotoniile tuturor preotilor i diaconilor ce se chirotonisesc
la 4 eparchii, de la sfintii archierei, insd:
Sä se fand luminatd poruncd gpd. pe
la toti boeril ispravnici din 17 judete,
ca sä facd cercetare dupa catagrafia
ce s'ati fácut, calf preoti i diaconi Watt
5 de lot preotul chirotonisit p And la sfirsitullui Dechem-
2,60 de tot diaconul vre trecut, i fdandu-se fOie de la tOte
judetele, sd se trimitd la epitropie, ca
dupd acele foi sd se apuce iardsi cu
poruncd gpd. pdrintiiarchierei ale cdte
4 eparchil ca sa implinéscd banii.
XILAvaeturile de mai jos ardtate, ca unele ce sunt iraturi ale Cutiei
miosteniilor spre ajutorul i mângdierea sAracilor, poruncim dumné-
vOstrd velitilor Logofeti sdi se NA.' poruncile Domniei Mole &are
acei orinduiti meemuri cu asemenea coprindere precum mai jos se
aratd.--1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Prea 1npate Djmne,
Insciitam Indltimei Tale ca, intro alte cercetdri ce am Mout Epitropiei
obstirilor, se v'eclti i acéstd rémasita din iraturile anului trecut ce s'ab.
Mout de atm Indltimea Ta, i pentru a se implinl 11cu. co mijloc in-

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 589

semnardm 'mai jos, ca sä paä i epitropia intimpind atAt lefile sdra-


cilor dupd catastihul ce s'ail asezat, precum s'ati gäsit cu cale, cum
9i lefile dohtorilor si ale altora, i alte cheltueli ce se urmézà peste an
din porunca gospod, si cum v a fi bund hotdrirea Inaltimel tale.
Radu Golescu etc.
1814 lanuarie '29.
banT
6 De la tad pielea de epure ce ese Sd fie luminatä porunca
afar/ din térd, sà dea cumpdrä- Indltimel Tale &Are orindu-
torul. itil meemuri, ce s'ad orinduit
45 De la fies-care soc de sticlà ce yin de cdtre Indltirnea Ta, pentru
din térd strdind, de la cumpërdtor. vindarile cele cu riza-pazar
9 De la t6td oca de cérd ce ese afard prin altà anafora mai nainte,
din teed, de la cumpdrátor. ca sd ingrijOsed i pentru
6 De la tot cotul de postav de térd aceste iraturi,de a le implini
ce ese afard din Ord, de la cum- si a le trimite cu catastih la
pOrdtor. epitropie.
Avaeturile de mai jos ardtate, ca unele ce sunt iraturi ale Cutiei
milosteniilor spre ajutorul i mângdierea sdracilor, orinduim Domnia
Mea pe vdtaful de Visterie, prin carele poruncim dumi-tale Vel Vis-
dere sà se implinéscd negresit cu urmare intocmai precum mai jos
se aratd i sd facä teslim la Epitropia Obstiri1or.-1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.

XIII. Prea Ineiltate Dame,


Insciintdm Inaltimel Tale, cà intre alte cercetdri ce am fdcut Epi-
tropiel Obstirilor, se vklii i acéstà rèmdsitä din anul trecut let 1813
neimplinitd pând acum din pricina vremei, care se insémnd mai jos
de unde i cu ce mijloc chibzuirdm de a se implini, ca sä OVA i epi-
tropia a intimpind atat lefile sdracilor, dupd catastihul ce Wail asezat,
precum s'ail gásit cu cale, cum si lefile dohtorilor si ale altora, i alte
cheltueli ce se urmézd peste an din porunca gpd., si cum va fi bund
hotárirea Indltimei Tale. 1814 Ianuarie 29.
Radu Golescu etc.
Taleri 1.700 de la 34 ispravnici din 17 judete, po taleri 50 de unul,
cdti vor fi fost pe anul trecut pand la sfirsitul lui Dechemvre trecut,
dupe sciinta cantelariei Vistieriei, s dea fOie extractarul de cdti anume
au fost i la ce judete, i prin dumné-lui Vel Vistierul, cu mumbasir
gpd., sä se implinOscd. i sd se dea la epitropie.
De la tote caftanele boerilor, ce s'ati fdcut de la bund venirea Märiel
Tale si pand la sfirsitul lunei lui Dechemvre trecut, iardsi dupd fOia
ce va da extractarul dupa archondologhie, prin dumnd-lui Vel Vis-
tierul, cu mumbasir gpd., sa se implinOscd i sa se dea la epitropie.

www.digibuc.ro
590 V. A. IIRECHIA

De la tOte cartile ce se daü de la Vistieria gpd. negutatorilor pa-


minteni pentru iznea-zaherea, po taleri 1 de MO cartea. Calemul Ca-
panului sa dea fOie dupa condica Vistieriei eke carti s'ati dat pana la
sfirsitul lunei lul Dechemyrie trecut, i sa dea i banii la epitropie, prin
scirea dumné-lui Vel Vistierului.
Taleri 600 de la top negutatorii päminteni capanal, irat noiI, ce s'ati
facut de catre Maria Ta in anul trecut. Calemgiii capanului asemenea
sä dea fOie de cati sunt §1 cu porunca gpd. sa se implindsca de la aceia.
XIV.Avaeturile de mai jos aratate, ca unele ce aunt iraturi ale Cu-
tiei milosteniilor, spre ajutorul si mangaierea saracilor, volnicim pe
§i poruncim ca, luand de la dumnd-lor velitii Logoteti. fol de numele
egumenilor i ale judecatorilor acelora ce n'ail rdspuns canonisitul
havaet al Cutiei, sä urmeze negresit a face implinire, dupa cuprinderea
ce se arata mai jos, de la fies-care, si sä le faca teslim acele havaeturi
ale Epitropiei Obstirilor.-1814 Fevruarie 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofdt.
De la toti egumenii ce se orinduesc la manastirile terii:
Talert
40 de la tot egumenul ce se Dumné-lor velfti Logofeti sä dea f6ie
orinduesce la manastire anume de cati egumeni. s'ati fácut in
mare. anul trecut pan'a la sfirsitul trecutului
20 de la tot egumenul co se Dechemyre si sal implindsca cu mum-
orinduesce la mándstire b asir.
mica.
De la toti judecatorii departamenturilor de aid din Rucuresci, adecrt
cati vor aye léfà pe luná de la taleri 50 in sus sä dea eke taleri
20 pe an la cutie, iar catt aü numal pand la taleri 50 léfa sa dea la
cutie po taleri 10; asemenea si judecatoril judetelor de pe afard i ai
Spatäriei i aT Agiei de aid, asemenea dumné-lor velitii Logofeti sä po-
runcésca a so:Ste fOie dupa. condica Divanului si sa o dea la epitropie
de numele fies-caruia judecator, i dupà acea fOie, prin mumbasir gpd.,
sa implindsca de la fies-care numitul havaet.
XV.Dupà cum ail gasit cu cale dumnd-lor velitil boeri printeacéstä
anafora, primita fiindu-Ne, o intärim Domnia Mea i hotarim ca in-
tocmai sä se urmeze.-1814 August 26.
(Pecetea gpd.)
Prea lnalfaie Dómne,

Dupa luminata porunca Mariei Tale, ce prin pitac ni s'ati dat, ca


intre alte venituri ale Cutiel milosteniel este orinduit a se luà si de
la eel ce imbraca domnescile Märiel Tale caftane, dupd starea boeriei,
de la eel dintaiti pana la cel mai mic, dar vddêndu-se de Maria Ta
cd nu se osebesc eel halea din cel paialicuri, ni se poruncesce ca sa

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 591

facem chibzuire i sà aratam Mariei Tale mijlocul indreptaril in ce


chip vom gasi cu cale, Ca, teorisindu-se de catre Maria Ta, sa se dea
nizamul indreptaril; aratam Inaltimel Tale cà am facut chibzuire
gasim cu cale ea eel ce imbraca caftane de boeril halea sà dea orin-
duitul brat deplin, dupd cum este intocmit, iar cel ce se cinstesc cu
paialicuri sà dea pe rumatate, iar hotarirea r'emane la Maria Ta.
1814 August.
Vel Ban, Barbu Veiccirescu Vel Vornic, Constantin Beildanu Vel
Vornic, Constantin Filipescu Vel Logofet, Nistor Clucer.
(Cond. 79, pag. 215.)
XVIPriimita Rind Domniei Me le anaforaua acésta a dumné-lui Vel
Vornicului al Ob§tirilor, poruncim dumnO-vOstre velitilor Logofeti O. se
facá cerutele porunci intru tote cele-lalte cu asemenea cuprinderea
precum mai jos se arata, osebit nurnal plata ostenelei celor orinduitt
ca sa le fie deciuiala din deciuiala avaeturilor ce se va stringe la
Rie§-care judet, iar DU deciuiala din tad suma.-1814 Ianuarie 22.
(Pecetea gpd.)
Prea lnpate Dóanne,
Insciintez Inaltimei Tale, cà din luminata intärirea Mariei Tale, ce
s'ail dat Inca de la cinci ale urmätOrei luni la anaforaua epitropiel
I

pentru vinglarile acareturilor nemipatOre ce s'ail fäcut 0 se fac in


cinci judete ot preste Olt prin mezat i riza-pazar, orinduindu-se
ingrijitor la aceste iraturi acolo in partea locului dumné-lui Paharni-
cul Constantin Otetelepnu, care porunca primindu-se acolo, ail i pri-
mit numitul boer ingrijirea acésta far' de vre-o plata a ostenelei
asupra dumné-lui, numal i numai pentru folosul saracilor ce se hrä-
nese de la Cutia milosteniel, Vara numai gasesce cu cale a se orindul
eel mai jos ardtati boeri in 4 judete de acolo (afard numal din Do 1j,
uncle este a R sub ingrijirea domniel-sale), sa se orinduiasca ace§ti
umil boeri cu osebite luminate carti ale Inaltimei Tale pe numele
dumné-lor, a priveghia Re§-care In partea judetului ség pentru orl-ce
vinclare se va face prin mezaturi sag prin riza-pazar la acele judete,
cu cuprinderea ce a lost mai' sus ardtata porunca, adecà s. implinesca
de la vindärile cu mezat pe cat() parale done' la leg §i de la cei cu
riza-pazar ate o para la leg de la cumpérdtor, poruncindu-li-se ca
fara de a nu vedé iscalitura numitului boer, ca s'an primit pentru
milostenie iratul ce se aratä mai sus, nici dumné-lor ispravnicii, nici
vre-o unil din judecatori sa nu adevereze sinetul vintjäril, dandu-li-se
spre intelegere de ob§te &à, de nu vor plati acest havaet, ori-ce vinclari
§i cumparaturi achineta se vor face sunt sal fie netinute in séma, insa
cercetand mezaturile pe cate done' parale la leg de la buna venirea
Mariei Tale, iar paraua la leg de la trecutul Malt" incOce de cand sail
facut irat nog, 0 fie*-care boer in partea sa, pe suma banilor ce vor
stringe anume, de la eine, cu catastih, apururea sä se corespondari-
sésca cu dumn&lui Paharnicul Constantin Otetelepnu, ca i dumné-lui

www.digibuc.ro
592 V. A. URECIIIA

iarAsi asemenea cu catastih de la fies-care judet ceea ce se va stringe


BA se corespondarisésca cu epitropia, trimitênd suma ce se va aduna,
si sä li se plätéscg fies-cAruia, tiinclu-li-se in sémA drépta acéstA oste-
nélA si drept MIA cleciuiala din ceea ce se va aduna pe séma epitro-
piei ; pentru care sä bine-voiascd inalta intelepciunea InAltimei Tale
cu a se face patru luminate cArti, atat pe numele alesilor numitilor
boeri ot preste Olt, ce sunt a fi sub corespondentia Paharnicului Ote-
telesanu, cat si. in 12 judete dincOce de Olt, pe numele boerilor ce
osebi s'ail ales de insumi la fies-care judet, corespondarisindu-se aid
cu epitropia, cu chipul ce mai sus se cuprinde, poruncindu-se si dum-
ne-lor ispravnicilor sA li se dea tot felul manh de ajutor la tote cele
ce se vor arAth ca. ail trebuinta, fäcêndu-li-se inlesnire la stringerea
acestui havaet, ca dOr cu acest mijloc se va pune in orinduiala iratul
acesta, a nu se pdgubi Cutia milosteniei, de unde se hrAnesc sumA de
saracime cu prisosul lefilor ce li se dä, si cum va fi bunA hotArirea
Inaltimel Tale.-1814 Ianuarie 19. Vel Vornic.

Boerii ce sunt orinduig ot preste Olt.


Slam-Rimnic. Pitarul Nica Vladescu.
Gorj. III Logoret Vasile Moncescu.
Mehedinti. Polcovnicu Zamfirache.
Romanati. Pitarul Dumitrache Berendeiii,
Boerii; ce sunt orinduifi, in 12 judge dincóce de Olt.
Slam-Rimnic. Slugerul Dumitrache BorAnescu.
Buz611. Sandulache MuscelOnu, ce ail fost sames.
Ialomita. II Vornic Marinache Ordsanu.
Saac. Anghelache Logocetul.
Prahova. Paharnicul Boiarol.
Dimbovita. Raducan GrecOnu
Argos. Medelniceru Ionitä vnuc pdrintelui Argesiii.
Muscel. Dumitrache II Comis sin Arion.
Vlasca. Vistierul Hristache.
Teleorman. Slugerul Marin same*.
Olt. Medelnicerul Nicolae Gigartul.
Ilfov. cu loc deschis.
XVIIX.Afarà din condeiul manAstirei StrihAei (pentru care s' ail. dat
porund. a Domniei Mole), intru tOte cele-lalte intArim Domnia Mea ana-
foraua acésta a dumné-lui Vel Vornicului al Obstirilor, bez condeiul
de mai jos arAtat al huzmeturilor ce se vind de la Divan prin Co-
chii-vechi, nefiind obicinuit din vechime, dupà care Prea Sfintia Ta
PArinte i dumné-ta Vel Vistiere si dumné-ta Vel Logofete de Tera-de-
sus sd dati cuviinciosul nizam si sA ingrijiti de a se face urmare in-
tocmal pentru tOte cate privesc in parte la ingrijirea sfintei Mitropo-
liel si la a dumné-vOstre, si catre acésta poruncim, VAtase de Visterie,

www.digibuc.ro
EDILITATgA SOD CARAGEA 593

sh implinesci si de la sf. Mitropolie rëmasita banilor, ce se arata mai


jos ca este datóre la Cutie, si sa fad teslim la Epitropia Obstirilor, ca
sa se intimpine trebuinciOsele cheltueli.-1814 Ianuarie 5.
(Pecetea gpd.) Vel Logorel.
(Cond. LVXXII, pag. 752).
Prea Indicate DOmne,
Insciintez Inaltimei Tale, ca intriind in cercetarea iraturilor Cutiei
Obstirilor, ce sunt canonisite a se primi peste an, vècj ca unele dintrin-
seel nu se pot implini, precum se arata mai jos anurne, cum si unele
din iraturi ce s'ati adaogat de Inaltimea Ta anul acesta irat not. la
Cutia milosteinilor, neputendu-se implini cu alte mjilOce, dupa chibzu-
irea ce fàcuiü, se insemnara mai jos cum sa se urmeze, de se va gäsii
Insä cu cale si de catre Inaltimea Ta, pentru lefile ce saracilor sunt ad.ao-
gate anul acesta mai mult decat in anii trecuti, i iraturile si din
cate sunt nu se pot implini, de care nu lipsibl a face Mariei Tale ail-
tare, si cum se gäsi cu cale de cdtre Maria Ta,-1813 Dechemvre 28.
Vel Vornic.

Din iraturile vecla ce nu se pot implini.


Talerl
1.700 de la 34 boeri ce se afla rinduiti prin judete, Ong nu va educe
adeverinta epitropiei fies-care de plata havaetului po taleri 50 de un
ispravnic, sa fie poprit din plecare, nici sa i se dea de la Vistierie si
de la Divan cartile de ispravnicie.
SA fie strasnica luminata porunca sa-i fespuncja la epitropie cum-
p'eratorii huzmeturilor la vremea and r6spund i cele-lalte havaeturl;
nici O. le dea cartile pand nu vor plati, cad, urmAnd impotriva, dum-
ne-lor velitil Logofeti sd platésca de la dumné-lor acesti bani.
De la OM cartea ce se dd de la Vistieria gpd. negutatorilor pdmin-
tent po taleri I pentru iznea-zaherea, calemgiu capanului sa fie dator
sa-i réspunda la epitropie, cu catastih de la eine anume.
De la tóte chirotoniile preotilor i diaconilor ce se chirotonisesc la
cdte patru eparchii ale parintilor archierei, sa so stringa prin sfinta Mi-
tropolie (dupa cum ail fost obiceiil) i sa-1 dea la epitropie, cu catastili
anume, insa de tot preotul po taleri 5 si diaconul po taleri 2 si bani 60,
dupd chrisov.
De la tote cununille din politia BucureScilor, insä :
Talerl
20 de la boeril eel marl asemenea sa se stringa prin
10 de la al doilea mdna sfinta mitropolie, sa se dea
5 de la al treilea si de la negutatori la pitropie cm catastih.
1 de la prostime
De la toti egumenii_ce se orinduesc pe la mandstiri marl si mid:
Analele A. R.Tom. XXIMemoriile Seq. Istorice. 33

www.digibuc.ro
604 t A. uitEcHii

40 de la mAnästiri marl sh nu li se dea cArtile de egumenie


20 de la manástiri mid panA nu va aduce de la epitropie ade-
verintä ed. fespuns havaetul,
De la tote caftanele ce se cinstesc cu ofichion, halea i paele, sA se
orinduiaseä mumbasir ca sä implinOscA, ffind-cA cei mai multi nu si-ati
fe'spuns havaetul.
De la toti boerii judechtod ai departamenturilor de aid si judecAtorli
Agiei i ai Spät6riei i cei de prin judete, insh eel earl aü léfA panA
la talerX 50 sA dea po taleri 10 si eel. de la talerl 50 in sus a dea
po taleri 20, sà li se popréseA din lett de cdtre zaraffi Vistieriel la
darea leffior i sA-I re'spunclà la epitropie cu catastih.
Iraturi noza date in anul acesta de cettre Incilfimea Ta,
care nu se pot implini.
Tot venitul mAnAstird StrihAei, care au fost vechiu irat al Cutig si
se luase si scum prin chrisovul InAltimeI Tale in anul acesta s'au dat
iar la epitrdpie, cu luminatä porunca InAltimeI Tale sA se iea de sub
stApanirea egumenului, care se an', si sA se vindä veniturile pe séma
epitropiel.
TalerI bans
. 6 De WO pielea de epure ce
ese din Org. Acum la vindarea vArnilor sA
. 6 De la tot cotul postav de Ora se strige i acestea, a se cump6rA
ce se lucrézd aid. de cAtre vames1 cu deosebit
-. 45 De la tot socul de sticle ce pret,. care O. se dea la epitro-
vine, din bora streina. pie, ffind-ca intr'alt chip nu se
. 9 De la tad ocaua de cérA ce pot Implinl.
ese din Ora.
600. De la negutAtorif capan1M pamintent Calemgiul capanului sa-i
oprésed de la acei negutAtorl fdrA de altd zmintélA i sa.-i
fespunciã la epitropie.
5. de la cApetenia de frunte de afard. SA nu li se dea de la Di-
2, 60 de la t6tA cApetenia de a 2-a mâná van ctirtile, paná nu va
de afarA. aduce de la epitropie o ade-
2. de la tOtä cartea de vAtäsie de ti- verintA cA aü platit acest
gani. havaet.
Din iraturile scólelor.
8.446. Ce sunt remAsite de la Sf. Mitropolie din cifertul Sf. Gheor-
ghe trecut, care 11 opresee parte dintr'in0 pentru dascali §i
doftorri de prin eparhil, si ea' altil sunt re'intisitA pe la mAnAs-
tiri ; pentru dascAlii de prin eparchii este luminatA intárirea
MAriei Tale la anaforaua dumnO-lui Vel Ban Radu Golescu
ei dumnO-lul Vel Vistierul Constantin Filipescu, ca sA se plä-
téscA din chiar veniturile eparchiilor, iar nu din dfertul epi-
tropid, sA se orInduiascA mumbasir spre implinire.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 595

Primità fiind Domniel Melo anaforaua acésta a dumné-lui Vel Dvor-


nicul al Obstirilor, poruncim dumné-tale Ve1 Logofete de Tora-de-sus
Ca, de nu vor cumpërd vamesif de la Cochii-vechi si acele iraturi ale
Cutlet sl se feed osebite porunci ale Domniel Me le, de a se insdrcind
ca sd le caute i sd le stringd in credintä pe séma Cutiel, cu urmare
intocmal precum mai jos se aratd. 1814 Ianuarie 15.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofOt.
Prea Indltate Dónine,
Insciintez InältimeT Tale cd, intro iraturile de mai jos ardtate, ce nail
dat la Cutia milosteniel de la Inältimea Ta in anul trecut, cu tote cd in
trecutele i1e, prin anaforua epitropiel, s'ail chibzuit a se strigd osebi
la strigarea vdmilor, ca s. le cumpere vamesif, la care cea dintdia
strigare toti din musteriii vamesf sä depdrtezd, cu cuvint O. nu pot
sd scie care scheld de vamd. va rserndnO asuprd-i, ca sâ atirdiséscd
si la iraturile acestea ale milostenia, pentru care iardsl. ic, cd de se va,so-
coti de cdtre inalta intelepciunea Inaltimel Tale, când in acea dupd
urind nu le vor hid i acesta in parte osebi prin Cochif-veclif, sd se
insdrcineze tot asupra vamesilor, cu osebite lurninate porunci la fies-
care scheld si vamd, adecd pieile de epure i cOra asupra varnesilor
celor de pe la scheld pe uncle ese afard din térd., i ocurile de sticld,
i pentru cotul de postav ce se lucrOzd in térd asupra carvasaralei din
politie, i toff, pe tad luna, off prin isprdvnicaturf, sail prin. sinesi,
sd se corespondarisescd cu epitropia, dandu-si socotOla osebi pe ceea
ce afl strins dinteaceste iraturi, i sd le réspundd la epitropie cu soco-
WM in frica Jul Dumnedeil, cad in urmali se vor face si osebite calve-
tari, si de se vor gag cu sfeterismos, vor plAti indoit ; apoi rOmAne
cum va fi bund hotdrirea Inaltimel Tale. 1814 Ianuarie 13.
Vel Vornic.
Iraturile ce ansi dat noue la Cutia milostenia,
Para le.
2 De tOtd pielea de epure ce ese din
téra afard, sä plAtescacumptirdtorul. I
3 De tad oca de cérd ce ese afard la vamesii de prin schele.
din tOrd, sd platescd. cumpèrätorul.
15 De tot socul de sticld ce vine din
téra strdind, sà plätésch negutatorul
ce le va aduce.
2 De tot cotul de postav ce se lu- la carvasaraua politiet
crézd aici in terd, sa platesca cum-
pOrAtorul.'
cat pentru cél ce se afld aid, orinduim pe al nostru
cdruia si poruncim ca, dupd fOia ce i se va da de la Epitropia 04ti-

www.digibuc.ro
596 V. A. IIRECHIA

rilor, sà implinésca. negresit orinduitele avaeturi de la cei ce sunt datori


ti sa-1 faca teslirn la epitropie, iar pentru eel ce se vor fi afland pe afarg,
poruncim dumné-vóstre velitilor Logofeti. de Tera-de-sus si de jos sa
se faca strasnice porunci ale Domniel Mele calre ispravnicil judetelor,
iaräsl dupd fOia ce se va da de la epitropie, ca sh implinésca negresit
avaeturile ce vor fi datori, si sa le trimità aid la epitropie, cdrora sd le
dea ispravnicil a intelege cg, de nu vor plati nici acurn, sä scie ea li
se trimite mumbasir cu greu trépad.--1814 Iulie 21.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
(Cond. LXXIX, pag. 85.)
Prea ltate Dómne,

Cu al doilea plecata anafora insciintez Ingltimei Tale cä epitropia


este fOrte stenaborisita la réspunderea lefilor saracilor si dohtorilor
politiei i cismigiilor si altora, din pricinfd ca are sä iea rOmasita din
avaeturi peste taleri 3.500, si nu se pot implini, care rOmdsituri, eu
catastih curat, anurne in trecutele jiIe, s'ail fdat dumnO-lor veliilor
boeri de s'aii teorisit, si dumnO-lor, facand Inaltimei Tale anafora, cu
arAtare eh, de nu se vor implini acele rsemdsituri, nu are epitropia de
unde a rgspunde lefile saracilor, pand acum nu s'ail fdcut nici o
energhie de implinire. Pe trecuta lunà lui Iunie (din neajungerea banilor)
lefile nu s'ail dat, Med numai la prea putini. Ian' se apropie si sfir-
situl hula acestia Jul Julie, pe care aceste dou6 luni este datOre epi-
tropia sä rOspunda aprópe de taleri 1 400, si epitropia alti bani nu are,
faral numai aceia ce se adunä din di in di si din avaeturile caftanelor,
care pe de o parte se string si pe de o parte se (Jail iarI lefasiler,
celor ce n'aU apucat sal): iea 16fa pe trecutele luni a lui Aprilie si
Magi. Ci se bine-yoiasca milostivirea MOriei Tale, de a se orindul
mumbasir pentru implinirea acelor rémäsituri, dupä catastihul anume:
ce va da de la epitropie, ca sá se faca implinire prin strasnice lumi-
nate poruncl cat mai in grabA, cad de nu se va face implinirea
acestor r6masituri, epitropia nu are alt tacat de rkpundere, in vreme
ce se aft i datcire, atat cu zapis de la trecutul Martie, cat si alte da-
toril ee este datóre din banii clironomilor ce sunt depositon la epitro-
pie, §i din banil Cutiel scOlelor, cu cart slat imprumutat pentru darea
lefilor lunelor trecute, dupa cum s'ail védut si de catre dumnO-lor
velitil boefi socotéla ce aü dat epitropia in trecutele i1e, i cum Ira
fi bunä hotarirea.-1814 Julie.
Vel Vornic.
XX.Dupä aratarea ce Ne face printeacesta anafora dumné lui Vel
Vornicul al Obstirilor, poruncim dumne-tale Vel Vistiere sä se facd po-
runcile Dornniei Me;e catre ispravnicil judetelor, ca sa dea orinduitilbr
meemuri ai epitropiei de la fies-care judet cate doi slujitorl pe sép-
femana, de a se sluji. cu el la stringerea orinduitelor iraturi ale epitropiel;
catre acOsta poruncim si dumné-vbstre velitilor Logofeti sä se fach ose-
bite porunci ale Domniei Mele cdtre numiiI meemuri, ca ori-cati bant

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 597

vor fi avênd strinsi IAA acum din iraturile epitropiei sa-i trimita
fay'de zabavA cu fóie anume la Vornicie.-1815 Ianuarie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Loo-of6t

Prea. Ina gale DOmne,


Insciintez Inaltimei Tale ca, incarcandu-me, cu dregAtoria Vorniciei
Obstirilor, am si intrat cu perierghie in cercetarea a tuturor iraturilor
si cheltuelilor Cutiei milosteniilor, si vuiü cd, din vreme in vreme, cu
nestatornicia lefilor intru cerere, cum si veniturile putine cdte sunt ne-
stringêndu-se tOte la vreme, nu este cu cuviinta a se tacó si din
partea mea, sluga Mariel Tale, cela ce din rivna si din tOtA virtutea
voiegc a se pune in bund stare acéstà dregatorie, ce din vechime este
alcatuita spre mangaierea saracilor, caci afard din cele-lalte la care
am privit, precum si dumné-lor velitii boeri de obste prin anafora in
trecutde dile ati. aratat Inaltimei Tale pe larg la tOte, dar am vOdut
cd de la -cei mai jos aratati boeri, ce Inca din anul trecuf sunt
cu carti gpd. ca sa adune tOte intimpldtOrele iraturi ale Cutiel,
precum sunt porunciti si sA le trimita la epitropie, calif s'ar si mul-
tami pentru slujba cu deciuiala din deco ce i s'ar adund, dar s'ail
vklut prea putin folos dupa la dinsii, din pricind cä apururea face
insciintdri cä far'de enneni trepaddtori intr'acésta trObd nu se 'Ate
aduna, cad do la dumné-lor boerii ispravnidi nu vdd nici un ajutor;
pentru care sd. bine-voiesci Inaltimea Ta a se face luminate porunci
catre dumné-lor ispravnicil judetelor, si ori sd le Led cAte sése Omen!
din eel far'de paguba Vistieriei, a fi in poslusania stringerei acestui
irat pe laugh' orinduitil boor!, sail negresit sa li se orinduiasca pe
tOtA S'eptémana Cate dol slujitori de ai judetului, fadênduse si catre
orinduitii meemuri osebite luminate cart! poruncitOre, ca sa trimità
ceea ce va fi avênd adunati pana acum, cum si de acum inainte darea
Onienilor; spre ajutorul poslusaniei in partea epitropiel", cAtre acOsta
sa se dea si luminata hotArire la anaforaua dumnO-lor velitilor boeri
in ce chip este a se face urmare, dupd cum ail gAsit dumné-lor cu
cale, iar hotarirea ri5mAne la Maria Ta. 1815 Dechemvre 12.
(Cod. XXXVIII, pag. 233). V el Vornic.
XXLPoruncim Domnia Mea dumné-tale Vel Spatare sa fad scumpa
cercetare pentru acest avaet din anul trecut al Cutiel milosteniilor, si de
se va dovedi ca aü luat acel Nitul Logofkul trecutel Spataril numai
de la dol trei macar capitani saü polcovnici, atundi sà implinesci de
la dinsul avaetul pentru tOte capitaniile si polcovniciile din anul trecut
.si sa le fad teslim la dumné-lui Vel Vornic al Obstirilor, iar *dove-
dindu-se cd n'aü luat numitul Nitul acest avaet de la nici unul din
polcovnici saü cdpitanil anului trecut, atunci prin mumbasirul spata-
resc sa-1 implinesci -dumné-ta de la insusi ace! polcovnici §i capitani,
dupa suma de mai jos arAtata, si sd-1 fad teslim la Vornicia Obstirilor.
1815 - lanuarie 21.
(Pecetea gsp.)
(Cod. LXXV11.1,p. 246.)

www.digibuc.ro
598 V. A. UREMIA

Prea In Pate Ddtnne,


Insciintez Inältimei Tale cd, intre condeile rëmäsitelor Epitropiel
Obstirilor, ce prin zapcilicul céusului de aprodi cu luminat pitac este
mumbasir a le implini, se aflà si. condeiii de rhadsitd al polcovniciilor
si cdpitäniilor din anul trecut, insd de polcovnic po taleri 10 si de
totä cdpitAnia de frunte po taleri 5, iar cdpitdnia cea mica po taleri
2,60 bani; in tot chipul s'aii fa.cut mumbasirlic dumné-lui Vel Spdta-
rului, ce ag fost in anul trecut, si mijloc nu este de a se implinl nici
un ban de la polcovnici i cdpitani drept avaetul epitropiel, färd numai
ag dat aldturata Mie pentru toti polcovnicii si c4itanii ce ag lost in
anul trecut; osebil am adus inainte si pe Nitul, logofét in anul trecut
la calemul Spdtariel, si iards1 asemenea ardtare fdcg, cd n'ail fost im-
plinite nici un ban pentru Cutie. Drept aceea, ca sä nu mairamae Cutia
sdraeilor isterisitä de acest avaet, de se va socotl si de cdtre Indltimea
Ta sa. se facd luminatd poruncd cdtre dumné-lui Vel Spdthrul, inda-
torindu-se si Nitul logoret a merge la Spdtdrie si indreptand pe unde
se afld acesti polcovnici si cdpitani, prin porunci si mumba'sirlicul
dumné-lui Vel Spätarul, sa implinéscd de la toti acel polcovnici si cdpi-
tani, ce ail fost in anul trecut, suma banilor datoriilor si Mil zdbava
sa.-1 teslimatiséscd la epitropie in trebuinta lefilor sdracilor, iar hota-
rirea r6mane la Maria Ta. 1815 Ianuarie 18.
Michalache Manu Vel Dvornie.
XXII.Poruncim Domnia Mea, Serdare Nicolae Trasnea, epistatule al
Cassel podurilor, sd dal nizam cumpèrdtorului de venitul podurilor din
Bucuresci, ca sà nu se indrAznésca. de acum inainte de a mailua. parale
de la caréle cu lemne sag cdrbuni, i de la zaherele, sag de la md-
laiii i Mina, sag de la varzà, legumi si de la alto asemenea lor, ce
yin aid in politia Bucurescilor pentru hrana si indestularea obstiel,
fiind-ca dinteun inceput Acestea nu ail fost supuse la dare pentru
venitul podului, precum se vede in catalogul sal ce-1 are, pentru cd
de War fi indatorat si acestea la plata, precum sunt cele-lalte puse,
urma sd fie si acestea, nici in cuvintul ce slice de la sfirsit cd si de
la caréle ce vor venl cu alt-fel de rnärfurl, care nu sunt numite, sd
iea de tot carul po talen i. unul, iaräsi nu se potrivesce, cad el se in-
drAznesce de iea de la acest fel de lucruri de la parale opt pand la
parale 20, vrênd cu acésta sa facä obiceifl de dare, iar mai virtos in
hotdrirea obstéscd ot let 1809, care s'ag intdrit de Domnia Mea, ape-
rãtOre unele ca acestea a nu se lud cu nicl un fel de numire parale
sag lucruri, precum si la cele ce sunt orinduite la dare O. nu cérd
si O. iea..mai mult decat este orinduit, cad, dovedindu-se cu cat de
putind urmare in potrivd, strasnic se va pedeps1.-1815 Dechemvrie 11.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cond. LXXIV, fila 23 i. v.)

www.digibuc.ro
EDILITATEA SOB CARAGEA 599

XXIII.Poruncim Domnia Mea dumi-tale Vol Vistiere, ca de nu va


fi avend acum Visteria mijloc de a pldfi la Cutia milosteniilor acesti
bath in naturd, sä i se dea pecetluituri.-1813 Martie 25.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Frea Ind gate Ddinne,

Insciintez Indltimel Tale, cd dupd chrisóvele epitropiel este de se dä


de la Visterie po eke taleri 500 pe tOtA luna la Cutia milosteniei,
care este irat vechiü, legat de cdtre luminatii Domni ce aü stdtut dupd
vremi, pentru lefile sdracilor, ce s'ad urmat si se urméz a. §i acum din
poruncy. Iudltimei Tale la eel scdpdtati. Dupd datorie, nu lipsesc cu
aducere aminte, ca sd se reverse mila Indltimei Tale cdtre scapatatii
ce se hrdnesc din Cutie, spre a se da luminatä poruncd cdtre dumné-
lui Vel Vistierul sd réspundà acesti Cate talerl cinci sute pe cinci lunl,
de la Octomvrie, din cliva luminatei stdpdnirei Inältimel Tale, urmân-
du-se pe tOtà luna, ca sd se intimpine (precum am dis) lefile sdracilor
si a altor multe curetOre cheltuell ale epitropiei, iar hotdrirea rsemâne
la milostivirea Inältimei Tale.-1813 Martie 25.
(Cond. LXXIII, pag. 370.) loan Moscu.
XXIV.Intdrim Domnia Mea vindarea acestui irat al vorniciilor
de pripasuri cu pretul co se aratá mai jos, de taleri 28.500, si poruncirn
dumi-tale Vel Logofete de Tera-de-sus sä se facd cdrtile Domniel
Melo dupd condica Divanului pe numele curnpérdtorului, pentru eau-
. tatul acestui huzmet.-1813 Martie 30.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
Prea IndlPte Dianne,
Insciintez Inältimei Tale pentru vorniciile de pripasuri din 17 ju-
dote, ca dupä luminata poruncd ce mi s'ai1 dat a se vinde prin Cochil-
vechl, aü esit musteriil decdt toti cu pret mai mare, prin tiduld,
dumn&lui Bimbasa Taca cu taleri 28.500, carele are si chezas, gazda
cu destoinicie, spre respunderea ciferturilor de bani la vrerne, care
acest pre% gasindu-1 i insumi cu cale, sa bine-voiesci Indltimea Ta
spre a se da poruncd sd se facd cArti pe 17 judete dupa obiceiü, cu
loc deschis de numele slujbasilor ce se vor orindth de cdtre numitul
cumpérAtor la cautarea acestei slujbe, si cum va fi bund hotdrirea
InãlimeT Tale.-1813 Martie. 28. loan Moscu.
(Cond. LXXI11, pag. 441.)

XXV. Chrisovul Casseipodurilor.


Rivnd desavirsita avend Domnia Mea de a pune in faptd cate sunt
de folos, de trebuintd i podObd acestii de Dumnegleil pdzite politii a

www.digibuc.ro
600 V. A. IIRECHIA

Bucurescilor, uncle este si scaunul Domniei NOstre, drept aceea, Bind


ca tr6ba podurilor mall a acestil, politil este Ima din cele mai marl
si delicate, care din vechime se --afla sub zaptul si ingrijirea Epitropiei
Obstirilor, si iraturile podurilor fiind amestecate cu ale Cutiei de mi-
lostenie, se cheltuià veniturile in alte trebuinte ale Cutiei, i aSa, la f a-
cerile podurilor din nog i la alte meremeturi, lipsiä. cheltuiala cea tre-
buinciósà, din care pricind in let 1801 si 1802 ajunsesera podurile
la próstâ stare si derepanare, cand atunci, cu sfat de obste si prin ho-
tarire domnésca, s'ad deosebit Cutia podurilor cu ii-aturile el, racên-
du-se cassa osebita 0 i cu obraze rinduite O;sebiti epistati i purtatori
de grijà, ca s stringa iraturile i s cheltuiasca numal la trebuintele
podurilor marl, cari sunt sciute, i sa tie catastih curat, a da socotOla ;
care iraturi stint acestea: venitul Podului din, Bucuresci i incarcatul
descarcatul butilor din Bucuresci, venitul podurilor de 'la Caluga-
reni i Falastóca ; deciuiala milelor mangstiresci cate o para de leg
la lefi, deciuiala caramidilor i a olanelor si a nisipului, taleri 750 do
la Mai-mar-basa, si cinci sate scutite de angarii, numal birul lor sal
platésca. Cassa podurilor, si acesta s'ag pdzit pang acum, aflandu-se cu
acésta epistasie insarcinati doi ómeni- alesi, cercati 1 Cu bun ipolipsis.,
din earl unul, tine cassa si este incarcat cu tOte veniturile i 6u doso
lipsia, iar altul cn ingrijirea, facerea i dregorea i curatitul-podurilor.
Acum, fiind-ca cheltuiala lucrului i cumpératul cherestelei s'aü scumpit si
nu se aj-unge iraturile ce ag fost pang' acum, vrênd dar Domnia Mea, ca
pentru un folos obstesc, sà facem un ajutor la irat i sa se gas6sca un
mijloc pentru mai bung' intemeere la facerea podurilor, de aceea am orin-
duit Domnia Mea la dumné-lor velitil boeri, i prin anafora de la 13 ale lu-
nel lui Ianuarie Ne-ag facut aratare, iniaY intaid de la carOle cu marfa i (le
alt alisveris, i de la incarcatul i descarcatul butilor, i de la vitele ce tree pe
podul ot FelestOca i Calugarenii, facut prostichig, care l'am primit
Domnia Mea i l'am intarit a se urma, trecOndu-se in dosul acestui
chrisov pe anume. Asemenea si la vama carämidilor i a olanelor si a
nisiparilor ce infra in Bucuresci si era orinduit de se Ilia din deco
bani unul, se intimpla galceviri i pricini, dicênd ca cum .ag calcat
pe podul Bucurescilor, de aceea s'aü hotarit ca de acum inainte sa
se lea deciuiala caramidel din locul unde se face, dupa. pretul Bucure-
scilor, si de la pgminteni i de la suditi, atat din prejurul Bucurescilor, i
de la Giulesci, i Colentina, i Cotroceni, i Livedea Vladicai, i Dudescil si
Vacarescii, care se 'aduce in Bncuresci ori pe poduri sag prin mahalale.
Cinci sate, ce sunt asez ate cu Cassa podurilor a fi podinari, sä römae iarasi
pe lude 43 -0i jumatate i atata sa platésca Cassa podurilor la Vistierie,
darile ce vor f dupd vremi pe alte lude in Vera, iar ludele ce s'au
.

mai sporit dupa vremi sa se mai ridice, fftrm i de alte -pod-veal au sä fie
apèrati, i fies-care lude sa aduca pe an cate 100 podini bune si 30 ursi,
fiind-ca pentru mai buna inteffieere a patru podUri marl domnesci, care
s'ag ggsit cu cuviinta a se face dupd faptura podurilor IauluI, adecd sa se
pue podinile in lung, iar nu de-acurmezisul, precilm sunt acum, caci trdesc
mai mult; pentru acésta dar, dupg trebuinta ce este, ca peste polcovnicu
de poa cu podaril sä se orinduiasca i un oth cu sciintaä, de meste-

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 601

§ugul dulgheriei, pentru facerea podurilor §i build a§ezarea podinilor


carele sä aibà langd dinsul §i 80 de dulgheri din dulgherii co stint
poslu§nici pe la boeri, ori iamaci, sail din birnici, din earl sà intro eke
20 pe sëptijmand la lucrul podurilor, §i sä fie apêrati, adecd nedajnia,
cum §i scutitl de pod-v(5de §i angarii, dandu-li-se de la cassd §i emeclic,
cand vor fi la lucrul podurilor, pe di eke 10 parale, cu earl ace§ti
dulgheri sit flu aibd amestec Maimar-ba§a, lid sd le cOrd acei Cate ta-
leri 3 parale 20 pe an pentru isnaf, ci sd fie sub ascultarea celui
orinduit asupra lor ; la care tri3bd s'au ales de vrednic §i s'an orinduit
Paraschiva proin Maim ar-ba§a, cdruia sd i se dea de la Cassa podurilor
§i laa pe lund cate taleri 30, pentru ostenéla §i slujba lui ; asemenea
si podaril caril sunt nedajnici sä fie ap6rati de ori-ce fel de angarii,
cdrora sà li se erte §i acei Cate talon): 13 ai proviantului, ca unil CP
sunt trebuincio§1 §i scutesc apururea la poduri ; §i pentru alegerea i
a§ezarea acelor 80 de dulgheri sail Mout osebit pitacul Domniei Male do
unde anume §i cat sd se iea ? $i pentru a se pdzi tot-deauna acésta
orinduiald §i a se pune podurile la mai build intocmire, am adeverit
chrisovul acesta cu insa§1 domnésca NOstrd iscaliturd §i pecete i en
credit* prea iubitilor Domniei Male fif: Gheorghe Caragea Voevod ,
Constantin Caragea Voevod, martori fiind §i dumné-lor cinstiti §i ere-
dincio§1 boeri veliti ai Divanului Domniei Mole : pan Constantin Fill-
pescu Vel Vistier, pan Radu Goloscu Vel Ban, pan Isaac Ralet Vel
Vornic de Téra-de-sus, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Tera-de-sus,
pan Barbu Vacdrescu Vel Vornic de Tera-de-jos, pan Durnitra§co Ra-
covita Vel Vornic al 3-lea, pan Istrate Cretuleacu Vel Vornici al 4-lea,
pan Iordache Slatinénu Vel Logofét de TOra-de-jos, pan Constantin
Sutu Vel Hatman, pan Michalache Manu Vel Vornic de politie, pan Mi-
chalache Sutu Vel Spdtar, pan Constantin Vldhutd Vel Postelnic, pan
Atanasie Hristopol Vel Logofét al strdinilor pricini, pan Nestor Vel
Clucer, pan Aleco Mavrocordat Vel Cdminar, pan Iordache Scanavi Vel
Comis, §i ispravnic pan Grigorie Ghica Vel Logofét de Téra-de-sus, §i
s'ati scris chrisovul acesta in anul Intâiü dintru intaia domnie a Dorn-
niei Mele, aici in ormul scaunului Domniel Melo Bucuresel, la anii de
la zidirea lumei 7321, iar de la nascerea Domnului Dumnedell §i Mantuir
torului nostru Isus Christos 1813 Iunie 22, de Chiritd logofét de Divan.
Cit da 'Ana Adaosul ce se Olt si dea de
acuma face acum Inainte
talerl bani taleri banI taleri bani
2. 8. 10. 1 Carul cu marfa de Lipsca §i
butci.
1, 60 4, 60 6. Carulcu rnarfa de Vra le§éscd.
2.

. 30
6
12 ..
6.

. 3
18
90
. 8.

.
1.
30
9
Carul cu marfa do t6ra cd-
zdcesca.
Vadra de rachig de aid' de térd.
Vadra de rachill strein.
De la carele ce yin In Rucu-
resci §i nu sunt numita la fOia

www.digibuc.ro
602 V. A. URECHIA

podurilor, asemenea si cand


CM da pink Adaosul ce se CAt e dea de
aCIIIII face acum Inainte
tal. ban! tal. ban! tal. ban!
vor scOte negutatoril din Bu-
curesci vin si rachill afara la
tóra, sail la alt Mc strein, pentru
negutatoria Mr, sä dea tot ash,
de car taleri unul.
2, 60 ' 1. 3, 60 Descarcatul unel buti marl cu
yin In pivnitä mare.
3, 60 1. 4, 60 Scosul unel asemenea buti
din asemenea pivnitä.
2. 1. 3. Descarcatul unel buti marl
cu vin la pivnita mica.
2, 60 1. 3, 60 Scosul unel asemenea buff
din asemenea pivnita.
1, 50 1. 2, 60 Descarcatul unel buti marl
cu yin in magasie.
2. 1. 3. Scosul unei asemenea buti
din magasie. .

2 1 2 De vita, pentru vaci, bivolf si


catari, ce tree pe podul of Fe-
lestOca si. Calugareni.
Pitac prin care se insarcinéza. Paraschiva proin Mail-liar-bap cu
80 dulgherl dintre scutelnicil boeresci, pentru lucrul podurilor.
Fiind-ca prin hotarirea Domniel Mole, ce s'ail dat la anafora durn-
no-lor velitilor boerl, dui:ä care s'aU dat si chrisovul Domniel Mele de
intarire pentru buna intocmire a podurilor marl din Bucuresci si pen-
tru iraturile ce s'ad mai adaogat, Intro alte se cuprinde si acesta, ca
Paraschiva proin Maimar-basa, ce s'au ales de vrednic, sa fie asu:
pra lucrului podurilor, cu opt-deci de dulgheri, ce i s'au orinduit din,
tre dulgheril ce sunt poslusnici pe la boeri, on l. iamaci, sag din birnicl,
din care sa intro ate 20 pe saptOmana la lucrul podurilor, care sa
fie nedajnici, cum si. scutiti de podvóda si angarii, dandu-li-se de la
cassà si emeclic, cand vor fi la lucrul podurilor, pe di ate dece parale
care acesti dulgheri sä nu aiba amestec Maimar-basa, nici sa le cOra
acel cate taleri trel parale douO-deci pe an pentru isnaf, ci sa fie sub
ascultarea celui orinduit asupra lor, si pentru alegerea i implinirea
acestor dulgheri am orinduit Domnia Mea pe dumnO-lui biv Vel Vis-
tier Ioan -Moscu, nazirul Cassel podurilor, care; alegend din poslusnicii
boeresci i din alte bresle, Ne-ail si aratat cu anafora, precum sa In-
semnOza mai jos; de aceea poruncim dumné-tale Vel Dvornice al po-
IMO, ca cel ce se ve'd Insemnati mai jos din poslusnicii boeresci si din
ori-ce alte tagme, luandu-se, sä se faca teslim la riumitul proin Mal-
mar-basa Paraschiva, cu care are sä urmeze datoria sa precum se
cuprinde mai sus. Tolco pisah gpd.-1813 Iunie 28.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 603

Dulgherii ce se2dati la slujba podurilor,


1 al luminatului Beizadea Caragea.
4 din opt al Mitropoliel.
1 din trel al Episcopiel Rimnic.
2 din 12 al dumné-lui Ban Filipescu.
5 din 22 al dumné-lul Vistierul Brâncovénu.
4 al. dumné-lul Vistierulul Varlaam.
2 din 7 al dumné-lui Paharniculul Michdità Filipescu.
1 din 4 at Banului Scarlat Ghica.
1 din 3 al dumné-lul Vistierulul Samurcas.
2 din 6 al dumné-lui Logofétului Constantin Bäläcénu.
2 din 4 al dumné-lul Clucerulul Des liu.
2 din 4 al dumné-lul Logofétul Tudorache Vdcdrescu.
1 din 3 al Phhärnicesel Hierascdi.
1 din 3 at Modelniceresel Brandied.
2 din 5 at Slugerulul Drhghicénu.
2 ce s'ad fdcut cAldreti.
5 ce s'ail fácut lipeani.
2 ce s'ag fácut fustast
3 din dece at dumné-lul Vorniculul Filipescu.
3 ce s'afi fdcut comid.
1 ce, Wail fâcut aprod.
1 ce s'aü fdcut portärel.
3 ce s'ail facut slujitori spdtdredcl.
1 ce s'au fdcut armdsel.
3 ce s'ail fdcut slujitorl de politie.
12 iamacl at tufecci-basdl.
12 ipac ai bim-basai Taca.
1 al dumné-lui tefdnich Vdcarescu.
adicd opt-cjeci.
Pilac cdtre Vornicul de politie, ca sd nu supere 17 dulgheri i
20 zidari, ai dumné-lui biv Vel Banului Grigorie Brancovénu.
Dumné-ta Vel Vornic al politiel, cu tote cà prin pitacul Domniei
Mele de la 28 ale trecutului Iunie s'ail poruncit dumné-tale ca pe acel
opt-elect dulgheri, ce am hotdrit a se da la Cassa podurilor, sd-I impli-
niti on f. dintre poslusnicl boeresci, sail iamacl, on birnicl, dar fiind-ca
dumné-luf cinstit i credincios boerul Domniel Melo biv Vel Ban Gri-
gorie Brdncovénu Ne-ati fdeut rugdciune pentru 17 dulgheri si 20
zidari, ce are aid in politia Bucurescilor pentru trebuinta easel dumné-lui,
de a nu i so sup6ra, primind Domnia Mea rugdciunea domniel-sale,
IT poruncim ca acestia sd.' nu se supere. Tolco pisah gpd.-1813 Julie 27.
(Cod. XXIV, fila 71)
XXVI.Dumné-ta biv Vel Vist. Joan Moscule, nazirule al Cassel podu-
rilor, ve'clut este cd tOte podurile marl are politiel aü ajuns la o forte prosta

www.digibuc.ro
604 V. A. UREMIA

stare si därdpanare, iar mai-virtos Podul Mogosóei, carele este eel


mai trebuincios; de aceea porunchn Domnia Mea, ca pentru acest
pod sd se facd cuviinciósa silinta de a se face cu un ces mai nainte,
ca cu acest mijloc sd se inlesnéscd si dregerea celor-lalte poduri. To lco
pisah gpd.-1813 Iu lie 2.
(Cod. XXIP, fila 62 v)
XXVII.Prirnitàfiindu-Ne anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boor)",
poruncim dumné-tale Vel Vornico al Obstirilor sd so imprumute Vornicia
cu acesti de mai jos aratati bani, taleri 13.200, insä po séma cassel po-
durilor, ca sd cheltuiascd spre sdvirsirea Podului MogosOei.-1814 Iulie 20.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIX, pay. si.)
Prea basil(ate Dómne,

Dupd luminatd porunca Mdriei Tale, co ni s'ail dat la anaforaua


dumné-lui Vel Vornicu al Obstirilor, ca podul Tirgului-de-afard sd
rémde asta and data, fiind-cd s'aii intimplat cererea cherestelei pentru
trebuintele imp6rAtesci, si numai pentru Podul Mogosoei sa facern
chibzuire a se sdvirsi, ardtdm Inaltimei Tale cd, pentru facerea acestul
pod i a 14 puturi ce sunt sd se facd, trebuesc taleri 109.700, din care
scdcjOndu se taleri 96.500 bani, ce s'ail luat dupd huzmeturile podurilor
i de la scutelnici si poslusnici, mai lipsesc pand la suma trebuintei
taleri 13 200, dupd cum se aratti in socotéla co am asternut mai jos,
carii bani sa-I iea Vornicia imprumut cu dobAndä si sä-1 dea in tre-
buinta sävirsirei numitului pod al MogosOei, si la viitorul Dechemvre
vom face chibzuire do unde sa se pldtescd, iar hotdrirea rémdne la
Mdria Ta.-1814 Julie 11.
Radu Golescu Vet Ban, Barbu Vacdrescu Vel Vornic, Dumitreqcu
Racoviki Vel Vornic.
Socotéla de banii: ce mai trebuese la Podul Moryo$6ei.
TalerT parale
106.900 plata a 21.380 podini, de podind po talerl: 5 cu Ord cheltuiala.
2.800 fácutul a 14 puturi, putul po taleri 200.
109.700 din can' se scad, insd :
TalerT parale

123.000 venitul podurilor pe anul acesta 1814.


96.500 120.000 ipac venitul podurilor pe anul viitor 1815.
t53.500 banii ce s'au luat de la scutelnici i poslusnici.
96.500

13.200 adecd trei-spre-dece mil' dou6 sute mai trebuesc sd mai iea
cassa imprumut.

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 605

XXVIII.--Cinstitilor si credinciosl boerilor al Domniel Me le, dumné-ta


V el Vornic de Tera-de-jos Constandine BAlacene i dumnéta Vel Vornice
de politie, fiind-cd prin obstésca anafora ce Ne-au fdcut pArintil ar-
chierei si dumné-lor velitil boeri, ardtdtóre de chibzuirea ce ail Mut
pentru cheltuiala ce este trebuinciósd la facerea podului Tirgului-de-
afar* intre alte condeie de bani, ce se aratd in numita anafora, de unde
sA se dea implinirea acestil trebuinte, s'au gAsit cu eale ca si orgsenii
Bucuresceni, call' ail case si prAvAlii, sail tin odgi pe la mAndstiri si hanuri,
adecd : némuri, mazili, postelnicel, companisti, ruptasi, streini, preoti,
diaconi, scutelnici, poslusnici, slujitori i sudii, toti de obste sä dea ajutor
la facerea acestui pod (de la taleri 5 pand la taleri 3, dupd starea fies-cd-
ruia), si deosebit de acest ajutor sA dea taleri 8.000 si toti negutdtorii
din Curtea-Veche, ca sd se facd din noii i podul de acolo, de la 'Arta
din sus pang. la 'Arta din jos, cu santul, fiind insisi el datori a-I face
acest pod; de aceea iatd printr'acest clomnescul Nostru pitac v6 orinduim
pe dumné-vóstre si ye poruncim, ca atat acesti taleri 8.000 sgt I im-
pliniti de la acel din Curtea-Veche pentru podul cel de acolo, cat si
osebitul ajutor pentru facerea podului Tirgului-de-afard de la mai
sus argtatele bresle, de la taleri 5 pan g. la taleri 3, precum s'ail cjis, cu
dréptà cumpènire dupa starea fies-cdruia, la care acest ajutor al po-
dului Tirgului-de-afard n'ail a intra si cel din Curtea-Veche, ca unii
ce ail a réspunde suma de mai sus ardtatd de taleri 8.000 pentru fa-
cerea podului de acolo; poruncim incd, ca pentru stringerea banilor
acestui ajutor de la mai sus ardtatele bresle, dupd mijlocul ce s'au dis
mai sus, sd chibzuiti cele mai iscusite si cuviinciOse mijlóce cate yeti so-
coti, spre a nu se incdpé saU a se urma cea mal mica catachrisis in
vre-un fel de chip impotriva acestii porunci a Domniei Mele, cad eel
ce se va dovedl catusi de putin impotrivg urmAtori, sA scie cd se va
pedepsi cu strAsnicie. Tolco pisah gpd.-1815 Martie 17.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofgt.
(Cod. LXXIV, lila 188 v)
XXIX.Priimitg. find Domniel Mele chibzuirea ce Ni se aratA prin-
teacéstd anafora a dumné-lor velitilor boeri, ca una ce privesce spre
ajutorul Cassel podurilor,poruncim domniei-tale Vel Dvornice Iordache
Sldtinene, nazirule al acestel casse, ea prin dumné-lui Vel Agd sA se
dea negutatorilor tirgoveti aceste 5.000 podini cu pretul ce se aratd
mai jos, de taleri 6 podina, spre a se folosi cassa cu prisosul de ta-
len patru de la fies-care poding.--1814 Martie 9.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofel.
(Cod. LXXVI, pay. 859).
Prea Ineafate D6nme,

Vedem la Cutia podurilor un irat fOrte mare de tot, si find-ea acum


este sd se Led doué poduri, adecd podul MogosOei i Podul Tirgului-

www.digibuc.ro
606 V. A. URECHIX

de-afard §i bani nu se ajung a se isprävl aceste douè poduri, cu t6te


cd s'ail pus bani a da i scute1nie i poslu§nicil, dar tot se nu ajung,
ci noi, facênd o socotéld de podinile ce &an hotdrit a se aduce, care
se va vedO de &atm Indltimea Ta, prisosesce o sumà de podini, din
care prisos dicem sd se dea 5.000 podini pentru podurile din lduntrul
tirgului i sà le platéscd negutdtorii câte taleri 6 podina, din care ta-
leri 2 sä se platéscd o podind §i taleri 4 rOman ca§tig la o podind,
care fac talon): 200.000 la 5.000 podini i rOman irat ace0 bani la cutia
podului pe acest an, ci de se va socoti de cdtre Indltimea Ta cd este
cu cale, se va da luminatd poruncd de urmare.
Radu Golescu Vel Ban, 'Barbu Vadrescu Vel Dvornic Durnitrache
Racovild Vel Dvornic, ,51tefan Belu Vel Logo fet,-1814 ilartie 1.

avem in mdnei :
23.403 este cisla judetelor sd aducd.
5.250 este rOmd0td la judete din anul trecut, 11.000 podini; dar find-
cd nu este latul §i grosul ca cele-lalte, de aceea punem dour)
drept una.
28.653 acestea le avem in mând.
22,533 avem trebuintd pentru douO poduri 0 se scad.
6.120

Dintr'acest prisos dicem slugile Mdriel Tale, ca sä dea 5000 pentru


podul Tirgului-de-afard §i sd le platéscd negutdtorii una taleri 6, §i
taleri 2 sd se dea unde s'ail fdcut cisla i taleri 4 rOman ca.Oig la
fie§-care podind, care fac toti taleri 20.000, cari bani intrd la Cutia
podului.
XXX.Cinstiti credincios boerule a l Domniei Mele, dumnO-ta Vel Vor-
nice politiei, fiind-cd acum intr' aceste dile este a incepe facerea podurilor,
ant a Podului MogoOei, cat §i a Tirgului-de-afard, §i de trebuintd.
fiind a se drege drumurile ce sunt cu apropiere de aceste poduri, spre
a putO intrà i el calotorii, §i alte douO drumuri, unul ce se incepe
de la ulita HerestrOului pang la metohul Episcopiei Rimnicului, unde
cid in Podul Mogo§6ei, i altul de la gràdina lui Scufa §i pand la ca-
sele Clucerului De§liu, iar la podul Tirgului-de-afard, gasindu-se de
cdtre zapciii pldOlor politiei vre-o ulitá mai cu apropiere de pod, sà
se drégd. §i aceea, din capOt mergênd pând. la Medelnicerul Lamotescu,
sd dea in podul Tirgului-de-afard, la pescdrie, cum §i pe partea cea-
land sd se gdsOsca drum, carele sd se dea pe la biserica Armenilor,
ca sd iasd in pod, care aceste ulite poruncim, dumnO-tale sd. Indato-
rescl pe aceste de mai jos ardtate bresle, ce ldcuesc intr'acOstä politie
(care nu s'a supOrat catu§1 de putin cu vr'o dare de ajutor la chel-
tuiala faceril acestor poduri mari), adecd brOsla rupta01or i a sluji-
torilor i a scutelnicilor §i a poslu§nicilor, ca fdrd cea mai putind zd-

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 607

bavl sà incópra astupà Vote acele bAltacuri, ce vor fi pe aceste ulite,


cu pAdure i gunoiti, spre a nu cerch politia discolie. To lco pisah gpd.
1816 Iunie 29.
(Pecetea gpd.) Vel Logof6t.
Asemenea pitac s'aii fAcut i cAtre dumné-lui biv Vel Dvornic Barbu
VAcdrescu i cAtre dumnO-lui biv Vel Dvornic Constantin BAlAcOnu.
XXXI.Primita fiindu-Ne chibzuirea ce fac printeacOstd anafora dmi-
nO-lor orinduitii boeri, intrutOte o intdrimDomnia Mea, mai adAogOnd indA
si aceste dou6 lucrurli pentru mai multA ferire i paza podului intru
bund stare : adicA, podul sA se facA Oregi-ce ca povirnit spre mijloc
si despre o parte gi despre alta, gi la fiegce 70 stinjini sä facA gi
cate un put. Drept aceea poruncim dumnO-tale Vel Vistiere, ca fkA
cdtugi de putinA zAbavA sA se Led cuviinciOsele porunci cu mumbagirj
cdtre ispravnicil acestor judge, coprindOtOre intocmai precum intr'it-
cOsta anafora se aratA.-1813 Mali"' 11.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
(Cod. LXXVI, pag. 127.)

Prea lndlfate D6mne,


Dupà luminatà porunca Innältimil Tale, adunAndu-ne la un boo gi
fAcênd schepsis pentru podurile marl'. din Bucuresci in bunä stare,
acum de ocamdatA am gAsit cu cale ca numai Podul Mogofdei, ca
unul ce este mai trebuincios, cdci urdinci mai tori treatorii- pe din-
sul, sci, se facci tot din not, dupd fcipturapodurilor din 1.0, i fiind-ed
la facerea acestui pod, dupa chibzuirea ce am fAcut, trebuesc 13.000
podinillungi de stinjini patru, latul grOse de o palmA domnOscA, i
1200 urgi asemenea 1ung, 1ai gi grogl ca i podinile, gi 500 scaune
lungi de stinjini patru, latu douO schiOpe domnesci i grogi o palmA
domnesca, care se adunA peste tot in suing. de 14.700 de bucAti, din
carele 5.450 podini sunt s'a se aducd de agezAmint la Cassa podurilor
de cinci sate, iar cele-lalte podini o i felurimi de cherestea ce mai fac
trebuintA agternurAm socotOld mai jos cu cislA de la ce judete sA se
aducA, ins6 numal judetul Muscel s'ail pus sä facd i sA aducd acele
500 de scaune, iar podini i urgi nu; pentru care podini, aducêndu-se
sA fie datOre Cassa podurilor a plAti locuitorilor de o podind ol
de un urs cAte taleri 4, iar scaunile, fiind-ca este mai gros, sA le pla-
tOscd cAte taleri 5 de unul. Ci ca un lucru dar ce este in grabA tre-
buincios i spre folosul obgtesc, sa se facd luminatA pormicd a Ma-
riei Tale cAtre dumnO-lor boerii ispravnici judetelor ce se aratd, orin-
duindu-se i cAte un mumbagir la fieg-care judet, sd mOrgA i sl facd
stragnic mumbagirlic dumnO-lor boerilor ispravnici, ca pe de o parte
numai decAt sA pornOscA pe unele sate in pAduri a tAià gi a face
podinile gi trebuinciOsele cele-lalte, intocmai dupA mOsura ce se aratA
gi din lemn sAnAtos, drept i netede, iar nu de lemn zAcut i putred,
gi pe de altA parte sä pornOscd pe altele cu carOle, sA le incarce gi

www.digibuc.ro
608 V., A. UREMIA

aid, ca pand la sfir§itul lui Iunie sa.-0 faca istovul, ca sä


O. le ac1.uo
ramae vreme de a se pune facerea podului in lucrare, iar hotarirea
cea desavIr§ità ramane a se da de catre Innaltimea Ta.-1813 Maiu 10.
Constantin Filipescu Vet Ban, Radu Golescu Vel Vornic, lean
Moscu.
13.000 podini trebuesc la facerea Podului Mogo§oei din not', stin-
jeni 1.340, Insa din capul Podului Mogo§oei pand la pórta
din sus, lungi de stinjini patru, latul o palma. dornnésca §i
grOse asemenea.
5.430 ipac se scad, ce sunt s aduca la Cassa podurilor a§ezamin-
tul pe acest urmator an let 1813, cinci sate din sud Dimbo-
vita lude 54 (2 ate o sutd podini de lude.
7.550
1.200 ur§i lungi de stinjini 4, lati o palma domnésca §i gro0
asemenea,
500 scaune lungi de stanjint 4, latu doua schiópe domnesci §i
gro§1 o palma. domnésca.
9.250 adecd nouS mil doua sute cinci deei bucati.
Lude Podini UreT

817,12 1.060 180 Saac


717. 83 120 Prahova
413. 450 60 llfov
1.289. 1.600 309 Dimbovita, bez 5 sate podari ai cassel
407. 450 60 Vla§ca [podurilor
.937,12 1.160 220 Teleorman
850,6 1.120 160 Arge§
613. 827 100 Olt
4.042112 7.550 1,200
588. 500 scaune Muscel
6.630,12 7:550 1.200 500

XXXII.,Cinstite §i credincios boerule al Domniel Me le, dumné-ta Vel


Vornic Iordache Slätinene, nazirule al Oassei podurilor, fiind-c5. InOne
Domnia Mea, trecOnd pe la podul Tirgului-de-afara, l'am védut stricat
la cate-va locuri, Inca §i bol de ai locuitorilor caduti printre podini
§i piCiórele lor sfrante, de aceea poruncim domniel-tale sa orinduesci
pe polcovnicu de pod, ca cu din podini vechi ce se scot de la Podul Mo-
go§oei sa dréga podul Tirgului-de-afara pe unde va fi stricat, ca sá
fie 'pana se va incepe a se face §1 acela din nal ; osebit de acestea,
fiind-ca ott facerea de acum s'au mai inaltat Podul Mogo§(5ei, porun-
cim ca din podinile cele mai noue, care sunt próste §i nu intra la
pod, sa-i facd parmaclicuri i pe de o parte 0. pe de alta a acelui pod,
numai pe la acele locuri unde nu vor fi case pe langa pod, ci vor fi
maidanuri de§chise, ca sä nu se primejduiascd butcile §i caratele
ce tree, §i prin polcovnicul de pod sä li se dea de scire locuitorilor

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA. 609

prdvAliasi celor ce ag case pe lângd linia podului, ca nimenea de


acum Inainte sd nu indrAznésch a mai arunch pre pod ldturi or gu-
ns5ie, sag alte murdalicuri, on cherestele, saii lemne sA tie pe pod, ori
vor sá taie cine-vasi asupra podului pentru trebuinta easel sale, ci sd
si le facA inAuntrul easel sale, cad' orl-care se va dovedi urmand in
potrivd, s'ail poruncit dumné-lui Vel Spdtar sidumno-lui Vel Aga ca sd-1
pedepsesca pe acela chiar acolea in fata locului, care acéstd prive-
ghere a curateniel podului sà o aiba i InsuY polcovnicu de pod,
si and va ved6 pe cine-vasi fäcênd murdalic asupra podului, sá dea
de scire Spätärie i Agiel. Tolco pisah gpd.-1814 Iunie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
(Cod. LXXIV, fila 125).
XXXIII.Fiind-ca dupd acest mijloc se mai folosesce Cutia podurilor
Inca cu eke taleri unul de podind, iar poste tot cu taleri 5, primita este Dom-
niel Mele cererea dumné-lui Vel Dvornicului Iordache Slätine-nu 91
poruncim epistatilor Cassel podurilor, ca plAtind dumné-lui pesin
aceste cinci mu podinl .cd.te taleri sépte una, sà le iea pe séma dom-
niel-sale, insd sä nu le iea pe ales, ci de rind.-1814 Martie 21.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXX, pag. 10.) Vel Logofét.
Prea Indllate D6mne,
Dupd luminata porunca Indltimel Tale, ce ni se da la acéstä ana-
fora, am védut ardtarea ce ne face dumné-lui Vel Dvornic al Obsti-
rilor, pentru acele 5.000 podinl ce am fost arAtat Inaltimel Tale, prin
anafora, eä prisosesc peste suma de podini cea trebuincibsd spre f a-
cerea a doué podurl marl, al Mogosoei si al Tirgului-de-afard, si di-
sesem sa se dea negutatorilor pentru pod.ul Tirgului, plAtind podina
cdte taleri 6, din care ddndu-se taleri 2 insa 20 parale stdpAnulul cu
pddurea si taleri 1 parale 20 facutul, cel-lalti taleri 4 sä se facd venit
la Cutia podurilor, iar dumné-lui Vornicul dice cà primesce a plAti
aceste podini la Cutie podina po taleri 7; bunA este cererea dumné-lui,
de vreme ce se folosesce Cutia podurilor cu taleri unul la podind peste
ceea ce dail negutdtorii, i negutatoril, de vor vrea, vor merge la
dumné-lui i vor cumpe'rd podia iar de nu, vor cumpérd de la altd.
parte, care acestl talerl 7 de podind are s5.-I platesca dumné-lui Vor-
nicul de la dumné-lui, iar nu de la Cutia podurilor, InsA aceste 5.000
podine s'A nu se iea de dumné-lui intr'ales, ci de rind.-1814 Martie 17.
Radu Golescu Yet Ban, Barbu Veiceirescu Vel Vornie..., Vel Logo-
fit ..., Vel Vornic.
Poruncim Domnia Mea Inca, Vel Dvornice Iordache Slätinene, nazi-
rule al Cassel podurilor, dupd nizamul ce este dat pentru plata acestor
podini fAc'endu-se urmare, sA se plAtésca de la cassd i cusurul banilor
la vremea cea orinduitd.-1814 Martie 17.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXX, pag. 14.) Vel Logofét.
Analele A. R.Tom. XXI.Memoriite Sect. Istorice. 39

www.digibuc.ro
610 V. A. IntC1111.

Prea Inaltate Ddnine,

Pentru suma podinilor s'ail orinduit a se face de atre locuitorii


birnici, spre facerea podurilor celor marl din politia Bucurescilor, Eind-
ca dupa orinduiala ce slat facut pe la judete, de 23.403 podini, sà-
virsindu-se de tgiat de ckre locuitori, s'ati Inceput acum de se si
cara si se aduc aid in Bucuresci, i fiind.cd numal ate taleri 1 de
podind s'au dat IntâiiI, adeca pe jumkate bani din plata cea hotäritä,
de s'ail dat celor ce ail talat i stApanilor cu moii1e, trebuintd este
sä se dea acum i cei-lalti bani pe jumátate, ca sd se platescg de tot,
de vreme cà podina s'ail fAcut si se si card, cu plecaciune flu lipsesc
a aräth Märiel Tale, ca sd se dea poruncä la dumné-lui Vel Dvornicul
al Obstirilor, ca sa pldtéscà i cusurul banilor ce mai rëmân, spre a se
platl locuitorilor i stdpânilor cu mosiile. 1814 Martie 15.
Vel Vistier.
XXXIV. Dumné-ta Vel AA am ve'dut ardtarea ce Ne fad prin-
teacéstd anafora, ci dar de se va fi fácut intre acel mahalagil cisla
facerei acestui pod prin scirea i porunca stäpaniril de atunci, porun-
cim sä implinesci si de la acesti dol mahalagii, Medelnicer6sa Rdhti-
vänóia i .Dima negutkorul, banii ce se aratà asupra lor, dupsd cisla
ce s'au fäcut. 1812 Dechemvre 30.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cond. LXXII, pag. 47.)
Prea Indicate Ddnzne,

Pupa luminath porunca Mdriei Tale, infatisandu-se amindou6 par-


tile inaintea judecatil, s'au intrebat piritul Postelnic ce are sa' ro's-
pundä, si dice &á el nu este dator s'a" rèspund acesti bani, care se
cere de jäluitori, ci dou'o case earl îl ail curtile pe podul acesta,
ins6. dumné-el Medelnicerésa Balasa Rálitivdnóia taleri 247 bani 60,
cum si un Dima negutatoru, care lipsesce la Craiova, taleri 309
bani 90, si spre mai bun'a pliroforie ne aratä i acéstä anafora a
dumné-lui biv Vel Cdminar Nicolae Filipescu, ce era vechil al Agiei,
de la 4 al trecutului Noemvre, intarita si de dumné-lor boeril de
caimacani, in care indatorezal pe Medelnicerésa sa re'spundä acesti
bani talerl 247 bani 60, cum si pentru casa Dimel, ce este in-
chiriatà unui Polozache negutAtoru, sä dea taleri 309 bani 90, care
chirias luandu-si soroc de cjece Jile pand va 11à réspuns de la sta.
pAnul easel. si II va réspunde, cu care anafora trimitêndu-se zapcii a
Agiei la dumné-ei Medelnicerésa ca sà dea banii, aü dat réspuns cá
dumné-el nu dä nici un ban, pentru ca pOrta curtel caselor si-o are
pe alt pod, iar chiriasul caselor Dimei ail dat fägkluiald orinduitului
zapciti cti in soroc de trei ile II va réspunde; cleci nici un cuvint al
dreptatii nu are Medelnicerésa a se impotrivi pentru réspunderea ba-

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 611

nilor, ci gasim cu cale sä fie luminata porunca Mariei Tale a fi silita


numita a-0 re'spunde analoghistil bani, ca sa dea ticdlosilor läcuitori,
sh nuli mai pércli vremea, cheltuindu-se pe aid, sail cum v a fi mila
Mariel Tale. 1812 Dechemvre 20.
Vel Logofk.
XXX VAnafora pentru ca s a li se platésca banillacuitorilor ot Bolintin
din sud Dimbovita pentru podul ce rail fdcut pe ulita Scortarilor, ce de
mahalagii cu zapis s'au fost tocmit.
De vreme ce jäluitorii aü savir0t acest pod si piritii nu tägaduesc
asezamintul tocmelei, poruncim Domnia Mea dumi-tale Vel Spatare,
st orinduesci intr'adins un zapciii spataresc, ca de iznóva sä m'esóre
acel pod §i sa implinescd far' de zabava dreptul läcuitorilor de la
toti mahalagiii ce sunt pe de amindoué pdrtile ale podului, insä de
la fies-care dupa analoghia sumei stinjinilor ce vor cadé in partea
lor.-1813 Ianuarie 20.
(Pecetea gpd.) Vel Logofk.
Prea Inaltate D6mne,
Dupa luminata porunca Inaltimil Tale, ce s'ail dat la acésta jalba
a lui Michaiü Tabarca i cu tovara§ii s ot Bolentin sud Dimbovita,
aducAndu-se in judecata Toma Argintarul i Michalache Capitan, sail
intrehat ce ail a réspunde ? i n'ail tagaduit tocrnOla podului, impre-
unä i cu Iorgache Florescul, dar ail ells c. zapisul jaluitorilor este
dat de cdtre toti mahalagiii i totl iara0 sunt datori a-sl plati pdrtile lor
dupd analoghia ce de catre epistatii podurilor cad facut, aratand ju-
decatii i aldturata anafora a epistatilor podurilor, in care se v644
analoghisitä suma stinjinilor acestul pod al ulitel Scortarilor cati
stinjini cade in partea fie-cdruia, la care se impotrivirà jaluitorii, Ji-
and cä nu sunt multamiti, Rind stinjini mai multi decat se véd analo-
ghisiti; piritil insä, aratand judecatii zapisul toemelei podului, se véclii,
cu let 1811 Septernvrie 3, coprindkor, crt Ii dail jaluitoril la manile
tuturor mahalagiilor din mahalaua Scortarilor §i cu ritos numai pe
chipul acestor trei, i mai virtos facut zapisul prin scirea Agiei, cli-
cêndu-se dar jdluitorilor &à, de vreme ce zapisul este dat la toti ma-
halagii, iara0 toti sunt datori a le plati banil; ail réspuns ca el, fiind
Omeni de afard, nu pot adasta pdná se vor implinl bani '. de la toti,
cxci podul 11 ail savirsit de atata vreme §i nu sunt datori a mai in-
gadul, ci ei i-ail tocmit §i pe din0 II cunosc, a cdrora cerere, Rind
peste orinduiald, nu fu primità judecatii ; deci &and jaluitorii zapisul
tocmelei podului pe chipul acestor trel din jalba pIrii, iara0 de
&Are totl se cuvine a li se plati, dupa analoghia stinjinilor ce se
cddea in partea fie-cdruia (macar de ar fi vorbit numai cu acesti
trei), de aceea de la judecata se gäsesce cu cale sa fie luminata po-
runca Mariel Tale a se mésura podul de iznóva, fata §i cu jäluitorii,
§i facêndu-se analoghie curata de suma stinjinilor, sa se supue maha-
lagii a se cislui dupa partea fies-caruia, §i indata cu mumba4ir sa se

www.digibuc.ro
612 V. A. IIRECHli

apuce toti plati datoria Mr ; iar hotarirea cea desavir0ta rarnane


a se face de catre Inaltimea Ta.-1813 Ianuarie 16.
Nicolae Sluger, Constantin Calistrat ,5'dtrar.
(Cod. LxX11.1, fila 93.)

XXXVI.Dumna-ta Vel Spatare, am vadut aratare-a. ce Ne facl printr' a-


césta anafora §i, fiind-ca dupa pliroforia ce Ni se da, acel pod este trebu-
incios, atat pentgu a mahalagiilor trebuinta §i inlesnire la cele tre-
buinciOse pentru casele lor, cat i pentru a ob§tiei trecere, poruncim
sã orinduiti zapcia spataresc, de a implini de la toti acel mahalagil,
cell ail casele i alte binale pe de o parte 0 pe de alta a podului,
suma banilor ce va fi dator fie§-care dupt analoghia sumel stinjini-
lor ce cade in partea fiq-caruia, far' de a priiml de la cel impotri-
tori nici un cuvint de pricinuire.-1813 Aprilie 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logotot.
Prea Inpate Dómne,
Dupa luminata porunca Inaltimii Tale, ce s'ail dat la alaturata
jalba a mahalagiilor de la biserica protopopulul §i al ulitel ce vine
din Tabaci, pentru facerea podulul acel ulite, ca unil se supun a face
podul pe partea analoghiel ce-I va ajunge, iar altil se impotrivesc,
din care pricing, ulita mare fiind, aü awns a se paräsi, aducand stri-
caciune ob§tescului folos, orinduind Spätaria pe Vel Stegar, aii facut
masurAtOre ulitel, cat trebue sa se fact podul; dupt care afl adus ala-
turatul sail raport, cu analoghie cate câI stinjinl vine in partea fie§-
caruia locuitor dupd marginile podului, i pentru cad: podaril Wad
tocmit, cerand i arvund inainte dupd obiceill, §i unil din mahalagil
nu se supun a se insoti. cu plata la facerea acestui pod ce este ob-
§tesc folos §i mai virtos de a Mr trebuinta, eel caril numal sunt uniti §i
cu bun proerisis fac rugaciune Inaltimil Tale st fie strapica lumi-
nata porunca, ca acel uniti O. fact' dupd acésta alaturata analoghie
cisla drépta. §i fart napastuire, alegend puterea fie§'-caruia, §i apol sa
orinduiasca indata mumba0r un zapciil spatarese a face implinire
de bani i sa se pue podul in lucrare, iar hotarirea cea desavir0ta
se va face de catre Inaltimea Ta.-1813 Martio 28.
Vel Spatar. Nicolae Sluger.
(Cod. LXXV1, fila 23.)
XXX VII.Dumna-ta Vel Vornic al politiei, arätarea ce face printeacósta
anafora dumné-lui biv Vel Vistierul Man Moscu, nazirul Cassel podu-
rilor, find adevar de trebuinta a se pune in lucrare pentru inlesnirea
obtieI trecatorilor pe la acel drum, cum §i pentru a insa0 lacuitorilor
cell aü casele prin prejurul marginei acestul pod, este primita Domniel
Mele, §i poruncim dumi tale st indatorezi pe acel imprejura0 litcui-
torI, ca atat astuparea acelor baltacuri cat §i wzatul podinilor la acea
podu§ca sa se facit negre0t fart altd prelungire.-1813 Maiil 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logofat.
(Cod. LXXV1, pag. 98.)

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUE CARAGEA 613

Pro Indltate Ddnarre,

Podul Tirgului-de-afard, cu tOte cd se merernetisesce pe tOte séptO-


mânile, dar pentru cd afar& la marginea acestui pod se face tirg pe
s'OptOmând de doud on, i din pricina multimei carélor ce intrd inld-
untru in politic cu zaherea i cu cherestea Martea i Vinerea, si la
capul acestul pod se afiä nisce batacuri, carele Rind jos, std.' apa in-
trinsele si noroiü pururea, prin carele trecênd caréle, aduc pând si
noroiü pe pod si se pricinuesce putrediciunea podului; de aceea, fiind-cd
si acum la viitorul Maiu este sd facá la marginea podului acestuia
Tirguldi-de-afard tirg, ce sd dice MN% sd fie luminatd porunca Ma-
riei Tale cdtre dumnO-lui Vel Dvornicul de politie sd dea poruncd
de prin prejurul capulul acestui pod lacuitoril ca sà aducd tufd yi
vldjar i sä astupe acele bätace, co sunt pricinuitOre de discolie tre-
cerel carélor i celor ce vin de afard §i celor ce es din Bucuresci, ca
o tre-bal obicinuitd ce este a dumnO-lui, iar Cassa podurilor ingrijesce,
ca o datorie a sa, sd meremetiséscd podul pe unde se va cuvenl, spre
Inlesnirea trecerel carOlor si a norodului la acest tirg mosil, ce dupd
cum ardt se face acum la Maiü, sd se indatoreze lacuitoril de acolo
la podusca ce este stricatd de a pune podina i s. se dréga, ea sunt
podinile aduse gata.-1813 Aprilie 29.
loan Moscu.
XXXVIII.Poruncim Domnia Mea dumnO-vOstre ispravnicilor al judo-
Mat §i
tului sd cercetati si, de se v a dovedi ca. aceste 200 podini
fdcut lacuitoril ot VAleni pentru trebuinta Cassel podulul, din pddurea
mändstirei Délu lui, mai nainte pând a nu se da porunca Domniel
Mole cdtre dumné-vostre pentru apérarea acestii pdduri, atunel sh fie
slobodl numitil liicuitori a le rddicd si a le aduce aid, and mdndstirei
dijrna din 10 podinl una dupl. obiceiti.-1813 Maiii 28.
(Pecetea gpd.)
(Coct, LXXVI, pag. 267.)
Prea lndlfate Ddrnne,
Dupd ardtarea ce ,la dece ale trecutulul Martie am falcut Mariel Tale,
ca asezatele cinci sate la Cassa podurilor marl, podaril fdandu-mi
plângere Ca stdpdniI cu padurile, la carele el merg de a face dupd
legaturi podia le ieail cdte talerl 2 de un copac, pentru care acésta,
privind Inaltimea Ta cuget de milostivire asuprä-le, vkiênd stinge-
rea si sdrAcia ce dintr'acésta li se pricinuesee, s'at dat intdrirea Ma-
lief Tale la acea plecatd-ml ardtare ea stäpaniI cupddurile sà iea dijmd
lupd vechiul obiceid din dece podini una, Ca un lucru ce este pentru
obstesc folos, care si s'aii trimis de atunci la dumne"-lor boerii is-
pravnicil judetului Dimbovita, de a o face cunoscutd stdpanilor en
pädurile si sà urmeze sä le lea dupd obiceiti yi dupd porunca Mdriel
Tale dijma Un dece podini una; acum Bälenii,unul din acele sate, venind

www.digibuc.ro
614 V. A. IIRECHIA.

aid, face plangere Ca, avênd Mute ca la douse sute podini in pädurea
mänästiril Delu si unde se gdtid sa le incarce sã le aducà aid pentru
trebuinta podurilor i spre ajutorinta lor, s'au pomenit cd podinile
acelea, fiind din pddurea numitel mAndstiri Mcute, sà remae pe sema-1,
nefiind volnici a radica mdcar una dintr'insele. Deci socotescà inalta
intelepciune a Mdriel Tale CAM intardiere si pagubd se va ricinui
bietilor Mani pand ce de acum inainte sd. facd alto podini, cand in-
teacesta vreme cdznindu-se i trudd au pus la facerea lor sd le aducd
aid spre a se scdde din suma podinilor, ce dupd legatura-le sunt
datorl sä aducd, ci Maria Ta, me rog i acum, privind cuget de mi-
lostivire asuprd-le, sa fie luminatd. porunca Indltimii Tale de all
lud podinile i sd-si dea dijma dupd obiceig, una ca sä nu rémde
pagubiti i malniti de munca lor, si alta ca sa nu se scdle i cei-lalti
stdpdni cii pdduri in a cdrora fac cele-lalte sate podini, sh facd i et
asemenea, i atunci, find phdurile oprite, nu vor mai aye uncle a mai
face podini si se va pricinul mare stinjinire la facerea podurilor, ce
este un obstesc folos si de trebuinta tuturor.-1813 Maiü 27.
_loan Moscu.

XXXIX.-1813 Iulie 2. Poruned la anafora dumné-lui Vel Vistierului


pentru cererea ce aü Mcut epitropul podului ot Craiova, ca sà i se dea
ajutor la tdiatul podinilor i la cdratul lor, i pentru salahoril cel trebuin-
ciosi. la facerea podului, care ajutor s'au orinduit a se da de la judetul
Doljiului 50 salahori si 200 care, care are sh ii se platosca chirie cute
parale 60 cu thiatul i cu cdratul de numitul epitrop a numitului pod
ot Craiova.
(Cod. LXXVI, pag. 499.)
De vreme ce cisla acestui pod s'aü facnt de pIritil Impreund §i
cu alti 14 din mahalagil, Did un cuvint nu aü jaluitoril la cererea ce
fac, i anaforaua acésta a cinstitel Spdtdril fiind cu cale, o intdrim Dom-
nia Mea i poruncim ca intocmal sd. se Mesa urrnare.-1813 Iulie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoret.
(Cod. LXXVI, pag. 497.)
Prea Inagate Dómne,
Dupà luminatà porunca Mdriei Tale, ce s'ail dat la acesta jalbd a
epitropilor Bisericei-cu-bradul, aduandu-se i piritul Atrar State la
judecatd fiind impreund si II armas Ianache, unul dim mahalagil, nu
dupd suma stinjinilor ce ar fi venit in parte, ci dupd starea i pu-
terea fies-cdruia mahalagiti, pentru ca sd se sdvirsescá podul mai cu
inlesnire, cad de se analoghisia dupd suma stinjenilor, unii din lo-
cuitori sunt datori, sunt sdraci i neputinciosi i, stinjeni. mai multi
avend, nici odatä podul nu se puté isprávi, si cum ca când Wail Mcut
acea cisld nu se scid pravaliile Velicului afierosite bisericel, cum nici
jdluitoril epitropi orinduiti, ci cu un cuvint s'au pus casa Velicului

www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB CARAGEA 615

cu totul taleri 750, iar pentru ingustarea podului, dise Setrarul Ca


acele podini co li se pare jäluitorilor inguste sunt puse de-ocamdata,
panä vor veni cele catranite podini, cand atunci se va face podul
mai lat, precum se cuvine, i aceste podini, ridicandu-se, se vor pune
uncle se vor potrivi, cum si pentru a li se da banil inapol si sa faca
el podul in partea lor cu prat mai eftin, aü respuns Setrarul cA banil
acestia, scotendu-i din punga sa, dat podarilor, find podul in lu-
crare, de la earl nu se pot lua inapoi, ca &á se dea jäluitorilor inapoi.
Ded i. diand la judecata chiar jupanesa Anastasia a reposatului Ve-
licul cum ca ea platesce banii ce o ajunge i pentru ce sà se traga
la judecata cu mumbasir, cum asemenea i jaluitorii epitropi afl dis ca,
de vreme ce tras la Spatarie, vor si el sä se strice cisla i sa faca alta
dupa analoghia stinjenilor; cunoscênd dar judecata ca acest davagelic
Ii fac jäluitoril numal i numai pentru o filotimie i punctodenora (1)
(adeca Ca s'ail silit prin mumbasirl), gasesce cu cale sh platesca casa Ve-
licului impreund si cu biserica taleri 750 dupa cislä, i bine i-aci implinit
orinduitul mumbasir de la Spatarie, care sä se dea In main. Setrarului
State, ingrijitorul facerei acestui pod, ca unul ce dice ca i-au plata din
punga sa, caci nu pot dol inl sä strice ceea ce ail facut 14 din eel
mai alesi mahalagii i sa zmintésca o obstésca facere de bine, ce s'ail
chibzuit a se savirsi mai cu inlesnire, iar cand vor vedé ca. nu so
face. podul bun si potrivit, atunci au cuvint sà jäluiasca i sá se osan-
&sea cu judecata eel insarcinati a-I indrepta; parerea judecatii este
inteacestasi. chip, iar hotarirea remane la Maria Ta.-1813 Maiil 24.
Vel Spectar, Nicolae Paharnic, Constantin Calistrat ,§fetrar.
XL.Durnnéta Vel Vist., dumne-lui Vel Dvornic Gheorghe Slatinenu,
nazirul Cassel podurilor, prin anaforaua dela 2 ale acestil luni, ati Mout
Domniei Mole ardtare cd Casa podurilor are a lua de la Visterie reind-
sita taleri 4312 bani 90 din rdsura lefilor, bez taleri 993 bani 90, co
dice Vistieria &à nu s'au proprit din left, fiind date cu orinduiala pe
la judete; al doilea, pentru suma podinilor 23.000, ce s'au analoghisit
prin judete a se face pentru trebuinta podurilor politiei si a se plat):
podina taleri doi, Ca ar fi cu cuviintä sa vie aici Cate doi trei din
lacuitorii acelor sate, ca sa primesca banii de la Cassa podurilor, iar
nu sa trimita a li se platl acolo. Al 3-lea, pentru 11.288 podini ce sunt
datóre asezatele cinci sate podinari la Cassa podurilor, sa nu le aducà
In natura, ci sa le platescd. in banl la Cassa podurilor, pe Cate taleri 2.
Ci cat pentru rémasita banilor ce este datóre Vistieria din rdsura
lefilor, poruncim ca negresit sa-i platesca la Cassa podurilor ; iar a veni
aici din lacuitoril satelor (undo s'aii orinduit a se face podinile), ca
sä primésed banil de la Cassa podurilor, nu primim Domnia Mea, pentru
ca, de nu se vor incredinta acei lacuitori chiar acolo pe la satele lor
cu plata banilor pe amana, urméza sà socotesca ca aclucerea podi-
nilor le este podvada., iar nu cu plata; de aceea, ca sä nu aibu lacui-
toril vre-o acest fel de temere, poruncim ca banil sa se trimitä acolo
(1) Puna de onóre. Prima data and in limba roman& intilnim ac'está vorba.

www.digibuc.ro
616 V. A. IIRECHIA

de a le pldti, nu insa prin ispravnicii judetului, ci sal se orinduiascal


de aid un om intr'adins, credincios i cu frica lui Dumnecleil, ca insusi
acela sd le pldtóscd ; precum i pentru rëmäsita podinilor ce sunt
datóre asezatele cinci sate, asemenea nu priimim Domnia Mea a le
pläti in bani, fiindu-le forte cu greü, dupd socotOla ce am facut Domnia
Mea, ci sd se facd porund catre ispravnicii judetuldi, ca sd-i indato-
reze a le aduce in natura, si unde era a face podina de 4 stinjeni
lungd, sà se facä numai de cate trei stinjeni, i sd fie latul 1 grosul
de cate o palma domnéscd, ingrijind insd ispravnicii a nu se face
intardiere la pornirea i aducerea bor. Tolco pisah gpd.-1814 Ianuar 13.
(Cod. LXXXI, fila 99.)
XLLCinstite i credincios boerul Domniei Mele, dumné-ta Vel Vornic
Iordache SlatineneAnazirule alpodurilor,fiind-ca Ne-am insciintat Domnia
Mea cd podinile vechi ce se scot de la Podul MogosOei i cdp6tai1e ce se
tale de la podinile cele nou6 s'ar fi sfeterisind de catre unii altil, po-
runcim Domnia Mea ca atat acele podine vechi i cdpkaile, veri-unde
le vel dovedi tainuite, rddicandu-le cu carele ce sunt orinduite pen-
tru tréba podului, sd se pue -kite in build pdstrare, si pe acel tdinui-
toff sd-i fad cunoscuti la Spatdrie, ca sà li se facd aduta infrinare.
Tolco pisah gpd.-1815 Maid 12.
(Cod. 74, fila 120.)

XLILFiind-cd podul ce urmOzd din coltul zidului hanulal dumné-lui


Banului Golescu pand la crucea de péträ ce este in zidurcurtil caselor
dumné-ei Bdnulesei Brancovenca, afrandu-se cu totul stricat, este tre-
buintd de a se face negresit, am insarcinat Domnia Mea cu facerea
acestui pod pe Nicolae Träsnea, epistatul Cassel podurilor, pentru care,
faicSnd chibzuire ca catai cheltuiald pad sa mérgd pand se va isprdvi
podul cu santu ghizduit, Ni sal dat pliroforie ca merg taleri 6.500,
cad bani analoghisindu-se pe obrazele de mai jos insemnate ce se
aflà pe linia acestui pod, poruncim vdtas de . . . . sã implinesci de
la &see-care suma banilor ce se vede insemnatd, pe carii sd-1 fad'
teslim orinduitului Nicolae Trdsnea, ca Med de zdbavd sà pue in
lucrare facerea i savirsirea acestui pod, Rind pentru folosul atat al
dumnO-lor, cat i pentru inlesnirea trecerei norodului. Tolco pisah
gpd.-1814 Maiii 19.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 122 v.)
Taleri
2.500 sfinta Mitropolie.
1.000 dumné-lui Banul Golescu.
1.000 dOmnéel Bdnésa Brancovénca.
1.000 casa Consilierului Varlaam.
1.000 dumné-lui Vornicu Samurcas.
6.500

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 617

XLIII.Cinstite i credincios boerule al Domniel Me le, dumné-ta Vel


Vornice Iordache Slatinene, nazirule al Cassel podurilor, fiind-ca podul
dintre casele Stolnicului Dumianu i dintre St Spiridon cel vechii, ce
urméz spre podul garlei, este forte stricat, dupit cum i in0ne Domnia
Mea, trecênd pe acolo, Ne-am pliroforisit prin chiar vederea NOstra, de
aceea poruncim domniei-tale ca, duc'end podinile vechi ce se scot de la
Podul Mogo§Oei, sa orinduesci far' de zabava a se drege negre0t acel
pod. Tolco pisah gpd.-1814 Tunic 13.
(Cod. LXXIV, pag. 128.)

XLIV.Cinstite §i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel


Vornic Iordache Slatinene, nazirule al Cassel podurilor, fiind-ca am luat
Domnia Mea pliroforie cum ca. Nicolae Trasnea, epistatul Cassel podurilor,
ar fi vindut din podinile cele noue ce se adue pentru facerea Podului Mo-
go§Oei, de aceea poruncim dumné-tale sa i se poruncesca cu strápii-
die numitului Trasnea de a nu mai indrázni sa. mai fad. vre-o ur-
mare ca acésta, care privesce spre zdticnirea sävir0rei Podului Mo-
go§Oei, caci de vom mai Oa Domnia Mea ca ail mai vindut vre-o
podind, sä scie cd nu va ave cuvint de indreptare. Tolco pisah gpd.
1814 Iunie 13.
(Cod. 74, pag. 127.)

XLV.Cinsitit i credincios boerule al Domniel Mele, dumné-ta Vel


Vornic Iordache Slätinene, nazirule al Cassel podurilor, fiind-ca podul
ce pogerd de la capul podului Oriel pana la pOrta easel réposatului
Banului Scarlat Ghica este stricat la cate-va locuri, fiind gduri, de
aceea poruncim dumi-tale, ea cu din podinile vechi de la Podul Mo-
go*Oel sã rinduesci a se drege §i a se astupa acele gauri, pe uncle
vor fi lipsind podia Tolco pisah gpd.-1814 Iunie 13.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(COd. LXXIV, pag. 128.)

XLVI.Poruncim dumitale Vel Dvornice Iordache Slatinene, nazirule


al Cassel podurilor, ca dupd ce se va isprävl cu din podinele vechi
ot Podul Mogoseiei meremetul podurilor, pentru care ti s'au trimis
Vaud acum domnescile NOstre pitace, sa orinduesci apol a se face tot.
cu dintr'acele podini vechi ce vor remane, §i podul ce se urméza pe
la ulita care merge de la casa dumne-lui Vornicului Ralet pana la pOrta
domniei-sale. Tolco pisah gpd. 1814 Iunie 14.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXIV, pag. 128.)
XLVII. Cu cale Rind anaforaua acésta a Spatäriei, orinduim §i
volnicim pe sluga Domniel Mele . . . . zapciü spataresc, prin carele
poruncim ca atat pentru implinirea cisluitilor bani, cat pentru aduce-

www.digibuc.ro
618 V. A. URECIIIA.

rea acelor podarl saii a chezasului lor, sa se faca urmare intocmal.


1814 Iunie 20.
(Pecetea gpd.)
Vol Logofel.
(Cod. LXXX, pag. 319.)
Prea Indltate D6mne,
Mahalagiil locuitori din mahalaua Sf. Vineri printr'acOsta jalba se
pldng Inaltimel Tale, ca intr'acea mahala afldndu-se o ulitä cu noroiil
fOrte mare, si doi anI sunt de cdnd ail pus in orinduiala a se face
un trebuincios pod cu mijlocul din jalba cuprincjetor, si cum cd din
pricina cal unil din, cisluitii mahalagii all dat numal cdt-vasl din bani,
iar altii nicl decum, asisderea i numitil podarl se afla lacuitori afara,
nu se pOte da podului sdvirsire, rugandu-se pe de o parte sa se impli-
nésca banii, iar pe de alta sd. se aduca tocmitil podari a se pune in
lucrarea i savirsirea acestui pod; dupd luminata poruncd a Inaltimil
Tale, ce se vede data in dosul acestel jalbi, se face ardtare ca,
orinduind Spataria pe stegarul cel mare unul dintre zapcil a merge
in fata locului i, duph fticuta intre mahalagil cisla, sa apuce atdt
pe acel cu rèmdsita a indeplini, cat i pe cel ce nu all dat nici
decum, unde i ducAndu-se numitul zapciii, s'ad intors cu r6spuns
cum cd unil din mahalagii all murit de bOla ciumel, altii lipsesc pe
afard, intr'ale carora case sed Omeni streini cu chirie, si cum ca
din pricina acésta nu se 'Ate pune sdvirsirea podului in lucrare; la care
acésta se gasesce cu cuviinta a B. luminata porunca Ind ltimil Tale cu
intdrire la acea anafora, ca pentru casele celor morti mahalagil sa se
apuce clironomil lor a plati, iar pentru cele inchiriate sa se apuce in-
susl chiriasil a rOspunde banii dupe analoghie, si e apoi se vor
scadO din plata chiriel la stdpanii caselor, ca far de mijlocul acesta ai
cererea jäluitorilor mahalagii r'emâne zadarnica si podul nu se mai
'Ate savirsi (care este obstesc repaos la vreml de slOta si norOie, cum
si o nemarginita pomenire celor ce cu bun proeresis all intocmit face-
rea acestui pod), si sd aduca apoi i tocmitil podarl sall Vlad Polcov-
nicul, chezasul lor, ca sä-I indatoreze dupa tocrnéla, ce prin zapis dic
ca au, a savirsl podul pand este vremea buna ; iar hotarirea rOmdne
la Inatimea Ta.-1814 Maiu 28.
Constantin Sutul, Vel Spatar.
XLVIII.Dumné-ta Vel Aga, primita fiind Domniel Mole aratarea ce
Ne faci printeacésta anafora, poruncim dumi-tale sa. indatorezi negresit
pe toti cel cell ail pravaliile in linia acestor uliti ale tirgulul mai jos
arhtate, ca din vreme sd ingrijOscà cu totil de all face Res-care far
de alta zabava podul cat tine pe dinaintea pravaliel sale, Bind acésta
a lor netagaduita datorie. 1814 Dechemvre 24.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXVIIL pag. 172)

www.digibuc.ro
EMIATATBA SUB CARAGBA 619

Prea gate Dthnne,

Insciintez Mariel" Tale cd podurile ce sunt prin ulitele cele mai multe
cu totul sunt darapanate, in cat putinta nu e de all urma trecelorii
umbletele printr'insele, mai ales ulita Tirgului dinläuntru, ce merge
de la hanul lui Serban-Voda spre mandstirea Sfintuluf Gheorghe foil
si la Bdratie, din care pricind se da o mare zaticnire atat la ali§ve-
li§ul negutatorilor, cat fi la trecerea boerilor, ci Wii fie luminata po-
runca Mariei Tale a se indatora fie§-care negutator salt faca podul
cat IT tine pravalia pe dinainte, cu orl-ce mijloc va fi, fall a arata
cea mai mica pricinuire, caci intr'alt chip mijloc nu e de a se inlesnl
a obOel trecere, neprimind vre-un meremet, sail cum se va gasi. cu
cale de catre Maria Ta. -- 1814 Dechemvre 14.
Vel Aga.
XLIX.Cinstit i credincios boerule al DomnieT Mole, dumnO-ta biv
Vel Vor,,nic Iordache Slatinene, efore al podurilor politiel, fiind-ca Po-
dul Mogo§OeI de la Domnésca Curte pand la Curtea veche i podul Cali-
cilor sunt stricate pe la multe locuri, din care se da cheder treckorilor,
cum §i hata 'Ate sa se intimple, Ii poruncim Domnia Mea sa orin-
duesci pe polcovnicul de poduri, dimpreung cu trebuincio§ii podari, ca
amIndou'e aceste podurl sd le meremetiséscd pe uncle vor fi stricate.
To leo pisah gpd. 1815 Aprilie 10.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. 74, fila 192 v.)
L.Poruncim Domnia Mea dumi-tale epistatule al Cassel podurilor, ca
din podinele cele ce se vor scOte acum la facerea Podului MogoOei,
sa iea dintr'acelea cate vor fi trebuinclóse i sa care pe podul Tirgu-
la-de-afara, spre a se meremetisi. To lco pisah gpd.-1815 Julie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. LXXIV, fila 208.)

LI.Poruncim Domnia Mea dumi-tale epistatule al Cassel: podurilor, ca


din podinele vechi ce se scot de la podul care urmézd pe la Sf. Di-
mitrie spre Curtea cea veche, sa alegf cate vor fi mai bune, cu care
sd meremetisesci podul Calicilor, de la Curtea cea veche §i pand la
Dimbovita, curatind i antul bine, cum se cade, ca sa se pOta scurge
apa cu murdalicul in DimboviciOra. To lco pisah gpd.-1816 Iunie 16.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 254 v.)

LII.Poruncim Domnia Mea dumno-tale epistatule at Cassel podurilor,


ca acum la facerea podului Tirgulul-de-afard sa Ingrijesci, ca, din podi-

www.digibuc.ro
620 V. A. DRECHIX

nele vechi ce vor esl de la acel pod, sh orinduesci câte va fi de tre-


buinta pentru a meremetisl podul lui erban-Vocld. To lco pisah gpd.
1816 Iunie 13.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 152 v)
LIII.Dumne-ta biv Vel S erdare Nicolae Träsnea, epistatule al podu-
rilor, din podinele vechi care se scot de la podul Tirgului-de-afard, po-
runcim sd orinduesci cate va fi de trebuintd, spre a se face podul pe
sub foisorul de foc.-1816 Septemvre 11.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 267 v.)

LIV.Durnne-ta biv Vel Serdare Nicolae Trdsnea, epistatule al Cassel


podurilor, fiind-cd podul co urmézd de la hanul Zlätarilor i pand la
Curtea Domnescd cea arsd este cu totul derdpanat, si mai virtos po-
dul de peste apa Dimbovitei, care este pe acea linie, si pole sd. se
Wimple i vre-o hata, de aceea poruncim ca din podinele vechi, ce
se scot de la podul Tirgului-de-afard, sh orinduiasci cate va fi de
trebuintd, ca sä se dregd. i sd se rueremetisescä si acel pod, Mandu-se
cu sant. Tolco pisah gpd.-1816 Septemvre 11.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 267 v.)
LV.D umné-ta Vel Vistiere, primitd. Bind cererea epistatilor Cassel', po-
durilor, ce se aratà mai jos, poruncim ca acele cinci sate podinari, ce
sunt legate la Cassa podurilor, sd fie aperate de podvecji i angarale,
ca sä pad de all' implini datoria lor cdtre cassd dupd cum sunt legati
prin zapise.-1813 Fevruarie 3.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet,
Prea 1nd4ate Dórane,
Ardtdm Mdriei Tale cà ludele birnici de la cinci sate din sud Dim-
bovita, ce prin zapise sunt tocmite la Cassa poclurilor, adecä s facd
podine si O. le aducd, se coprinde in zapise sd fie ocrotiti de podvecji,
care i angaril; acum ati venit i al-Mud cä s'ail pus de dumne-lor
boerii ispravnici in orinduiald de a aduce lemne la Curtea gpd.,
cà plecând cu podine sa aducd, pe drum, unde i-ad gásit zapcii, acolo
le-au dat podinele din care jos si i-al luat de afl aclus lemne; de aceea
si nu lipsim a ardth Mariei Tale si ne rugdm, privind stinjinéla ce
se pricinuesce la asezdmintul ce s'ad fdcut pentru aducerea podu-
rilor In bund stare, sd se facd luminatd porunca Mdriei Tale cdtre
dunine-lor boeril ispravnici de la numitul judet, de a nu mai superd
acele lude birnici la podvecji, ca sä pad face si a, se asluce podinele
dupà legatura ce sunt datori.-1813 Fevruarie 1.
Nicolae Tranea.
(Cod. LXXIII, pag. 133.)

www.digibuc.ro
E1MLITA1E SU CARACEA 621

Cinstite i credincios boor al Domniel Me le dumné-ta Vel Spatare,


fiind-cg. podurile al MogosOel si al Tirgulul-de-afarà se apropie de
ispravit, earl' poduri, fiind-ca cu noróiele ce se fac pe dinsele la vreme
de plol putrezesc si se stied, cum si la vreme de uscgciune, ffind
pline de gunofil si de murdalic, pricinuesce puto're, de aceea porun-
cim Domnia Mea dumi-tale ca sà ingrijesci a da de scire la toil de
obste locuitori, ce ail case sail prayglil pe amindoug pgrtile ale acestor
poduri, ca de acum inainte Sdmbetele, la fies-care septeandnd odatd,
boeril i mandstirile sà orinduiascd pe chelaril ce au a curgtl podu-
rile in dreptul locurilor caselor ce vor ave i, adunand noroiul saü
gunoiul la un loc, orl cu caréle ce le yin cu unele-altele de pe la
mosil, sail cu carutele ce vor aye prin curtile dumnO-lor, incarcandu-1,
sà-1 clued afarg din politie, a-1 descarch, iar eeLlalf marginal): al po-
durilor ce II au case si pravglil pe amindoué pãriie, curgtind i ma-
turand fies-care podul cat cade in dreptul locului séü, InseI el sg fie
datori a ridica acel noroill saü gunoiti i sä-1 clued iargsl afarä din
politie a 1 descgrca. Iar caréle locuitorilor ce yin aid cu lucrurl de
vinclare si es afard departe sã nu se supere nid inteun chip de
cgtre niment Tolco pisah gpd.-1816 Octomvre 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logofét.
Asemenea pitac s'au fdcut i cgtre dumné-lui Vel Agg, tot pentru
acCsta pricing.
LVLDe vreme ce dumné-lor veliti Vornici Ne data. pliroforieprintea-
cesta anaforg, cd aces ulitg, dupd ce este cu totul netrebuinciósa a fi des-
chisg, apoi este i pricinuitOre de putorl i de intimpläri de hotie, Bind
dosnica, ca un lucru dar netrebuincios mahalagiilor pärtil locului si
pentru care nimenea din el nu se aratà davagiii impotriva acestil
jáibl, bine-voind Domnia Mea, o harazim jáluitorului, ca sa o inchidd
pe séma i trebuinta easel sale. 1813 Noemvre 6.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXVI, pag. 718.)
Prea IncMate Ddmne,
Dupg luminata porunca a Mariel Tale de la acesta jalbg a lul
Aleco Palada biy Vataf za Vistierie, fäcênd cercetare prin insine la
fata locului, védum acea ulitg, ce o cere jaluitorul a o inchide, ca intru
adevér este domnésca i netrebuincio'sd la nimenl, pentru ca pe o parte
rgspunde in podul ce urmézg. la biserica Eni iar pe de alta, inteo
rgspantie de trel ulite, i eel din fata Il ail portile i umblarea pe
pod, si eel din dos intr'acele trel ulite, rgmaind acéstä ulita numal de
aruncare a multor feluri de murdalicuri, cu carele sail facut un batac
de noroiil fOrte mare si o putOre nesuferitg, de nici noi n'am putut sg
sedem in casa jaluitorulul, i pe de o parte a liniel invecinarea o are
numal jgluitorul, iar pe de altg parte a liniel invecinarea o are sotia
r6posatului Petricg, logofét spätgresc, i un Teodosie negutgtorul. La-

www.digibuc.ro
622 V. A. UREMIA

timea ulitel nu este mai mult cleat in feta 2 stinjeni fall o palmä,
iar mai inainte se strimtéza cu totul, iar lungimea va fi ca de 12 stin-
jeni, neputendu-se rnkurà din pricina noroiului. Deci, ca.nd o ulita ce
este infiintatä e dosnica, netrebuinciOsà la nimeni, de nici cu piciorul
nu se 'Ate umbla pe dinsa, ci mai virtos vatèmatOre cu aducere de
bOld si pricina de fapta de hotie, cu cuviinta am gasit cererea jälui-
torului de inchiderea acestii uliti, pentru cà si scire s'aü facut maha-
giilor prin doi vornici si nimeni nu s'ail aratat cu vre-o dava, si. sun-
tan fail indoiald ea' nici se va arata. Care loc al ulitei find asemenea
precum sunt tOte ulitele, domnesc, si jdluitorul s'au aflat slujind si se
afla, si este fecior de boer cu casa grea, sa te milostivesci Maria Ta
a i se face har acéstd putinà buchtica de ulità, spre a se mangaia la
greutatea intru care se and. Drept aceea de urmarea ce am facut
dupd porunca nu lipsim a arata Inaltimei Tale.-1813 Julie 6.
Isac Ralet Vel Vornic, Barbu Veiccirescu Fel Vornic.
Osebit de ardtarea ce Ne fac dumnO-lor Velitii Dvornici printea-
cOsta anafora, fiind-ca vOcium si adeverinta iscalita de cati-va dintre
eel mai fruntasl mahalagii de acolo, arätand &à, dupa ce nu este tre-
buinciOsa acOsta ulicióra, apoi este si. pricinuitOre de multä putOre, de
murdalicurile ce necurmat se arunca intr'insa, de aceea intarim Dorn-
nia Mea anaforaua acOsta, ca sa alba vole Slugerul Chitescu de a in-
chide cu zid acea ulicibrà in curtea sa.-1814 August 8.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofOt.

Prea Inaltate D0'2nne,


Dupd lumina-Ca porunca Mdriel Tale, ce ni se da la acOstd jalba a
'clumnO-lui Slugerul Nicolae Chitescu, pentru o uliciOra ce este intre
casele numitului si intro casele ce le aveh dumnO-lui Dvornicu Bala-
cOnu despre pescarie, care le-ail vindut, am mers insusi eii plecata sluga
Mariei Tale cu Vornicu Vacarescu la fata locului, unde, fiind si alti ma-
halagii, ne-am pliroforisit ea acea uliciOra ail fost lasata de mergea
Omeni pe jos din podul Tirgului-de-afard la Scaunele vechl, si. locul
fiind jos, Mhos, apururea se stringe nesuferit murdalic, care prici-
nuesce vatOmare la sanatatea vecinilor, si nu este de nici o trebuinta,
fiind din podul cel mare dou6 ulite, una ce trece prin pescdrie si alta
ce trece prin tigänia gpd. de ese la Scaune, din care se mai face si
alta de ese tot la Scaune mai spre tirg, de aceea cererea ce face dum-
nO-lui Slugerul, unità si cu vointa si primirea celor-lalti mahalagii,
fiind cuviinciOsa, gasim cu cale a i se da voie, cu luminath porunca
Mariei Tale, sa inchida acea uliciOra cu zid in curtea domniei-sale, cu
care lipsesce murdalicul si locul scaparei facètorilor de raj. ; iar ho-
tarirea cea desavirsita femane a se face de a:Ere Inaltimea Ta.
1814 Julie 4.
Isac Ralet Vet Vornic, Barbu Vciccirescu Vel Vornic.

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA. SUB CABAGEA 723

LVIII.De vreme ce cu facerea acestor nou6 prdvalii, ce are a cladi


biserica Curtei vechi pe acea pardsita ulita, nu se pricinuesce nici o
smintóla la chinonia podului Tirgului-de-afara i a lui erban-Vodá cu
podul ulitei dinduntru Curtil vechi, fiind slohoda ulita cea mare a podu-
lin' de langa hanul lui Manuc, care ese la amindou6 mai sus numitele
poduri, dupa cum si insine Domnia Mea din vedere avem acéstä sciintd,
*i mai virtos ca i ulita larga de un stinjin domnesc are a se lash"
intre cele nouè i intre cele vechi prävalii, pentru trebuinta eireI
celor ce sed intr'acele vechl pravalii si II ai usile spre acea paräsita
-ulna, 11 pentru trecerea norodului cu piciorul facAndu-se si pod pe
ulita cea noud. cu cheltuiala bisericei, inteacestasi chip dar dam
Domnia Mea voie bisericei sa-si faca prävalii pe acea parasita ulita.
1814 Martie 19.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXX, pag. 5)
Prea Ineiltate DdnIne,

Dupa luminata porunca Mariei Tale, ce ni s'ail dat la jalba cuvio-


suldi eclesiarh al bisericei domnesci, chir popa Hrisu, prin care face
rugaciune a i se da voie sa faca pravalil bisericei gospod pe o ulitd
pdrdsitd, care ulitd se incepe de ldngd pOrta puscdriei in sus si ese
in podul Tirgului-de-afard, am mers insine la fata locului si am védut
in adefe'r acea ulitd cu totul pardsita, cu ndmol si cu gunoiil puturos,
de nu pOte nimeni trece pe acolo ; care ulita find-ea este a bisericei gi
inauntrul Curtei gpd., cererea cuviosului eclisiarh ni s'ail parut cuviin-
ciOsa si far de supérare, cad pe lânga hanul liii Mamie este ulità mare,
care ese i in podul lui erban-Voda si in poi:WI Tirgului-de-afard,
dar fiind-ca in ulita acésta parasita es cdte-va uI dosnice ale prävali-
ilor ce sunt cu tarabile lor in podul Tirgului-de-afard si in podul cel
mare ce ese in podul lui $erban-Voda, ea M. aiba i acei pravAliasi in-
lesnirea lor i prävaliile nou'e ce se vor face ldnga zidul curtil pusca-
rid, am gasit cu cale ca intro pravaliile vechi. i intre pravaliile noue
sa se lase ulicióra de un stinjin domnesc, pe care sa faca eclisiar-
hul pod cu cheltuiala bisericei, si cu mijlocul acesta, facêndu-se prava-
Rile nou'e si pod, lipsesce si putOrea, care vatnna sanatatea norodului,
se face si folos sf. biserici gpd.; iar hotarirea cea desavirsita rémdne
a se face de cdtre Inaltirnea Ta. 1814 Martie 14.
isac Ralet Vel Vornic, Barbu Vdcdrescu Vel Vornic.
LIX.Dumné-lui Vornicul Radu Slatinénu ner'emânênd odihnit la
acésta alaturata anafora a Vornicid de Tera-de-sus, orinduitul zapciti
vataf de Divan Pail infatisat la Divan inaintea Domniei Mele cu Cami-
narul Ioan Ritoridis, (Vaud dumné-lui Vornicul, prin apelatia ce ati
dat, cci ulifa aceea ce erd prin grdclina dumné-lui nu era pentru tre-
buinfa plimbdrii; ei pentru trebuinfa copiilor dumné-lui, de merged
la Cad ot Sf. Sava, "0 ea prigonirea ce ail avut-o in let 1782 cu Pa-

www.digibuc.ro
624 V. A. IIRECHIA

harnicul Anastasio aü fost numal pentru locul grading, cad pe locul


ulitg cel de prigonire din fundul grading dumné-lui era stäpana
manastirea Znagovul, de la care in lima lad luat dumné-lui cu schimb,
impreuna cu casa ce este pe el, care se afla §i acum, §i de i se va lua
locul de patru palme, afard de plimbare, precum in anaforua Vorniciei
se cuprinde, cu acésta 1mb i se taie casa pe din cloud; dupà care acésta
aratare a dumné-lui, aü cerut de Ne-ad arätat dumnO-lui Vornicul atat
cartea de danie a acestul Hagi Stoian, ce se arata in anafora Ca ail
dat-o la manástirea Znagovul, cat §i zapisul de schimb al manastiriI
Znagovul, in care, macar de se §i vorbesce pentru nisce case, dar ne-
aratand undo sunt acele case, precum nicI suma de stinjini. al locului
neavênd, nu am putut lua Domnia Mea nici o pliroforie, iar dum-
né-lui Vornicul cord sa se cerceteze condica manastiril Znagovul, cad
acolo urméza a fi trecuti stinjenii, care acésta urmare s'ad 4:Ps dum-
né-luI ca este de prisos a se face §i nicl o pliroforie nu se póte da
din condica manastiril, in vreme ce condicile se face dupa zapise, iar
nu zapisele dupà condid, i necoprindêndu-se in numitele zapise suma
de stinjini, far' de indoiala este cà ilia in condica nu se cuprinde, §i
a§a neputêndu-se face dovada de stinjinfi loculul ce au luat dumné-lui
de la manastirea Znagovul, urma dupa tot cuvintul drept a se pune
in lucrare cuprinderea anaforalei din let 1782, cu domnésca intarire, ce
se did la maim Caminarului, dar fiind-ca insu§i dumné-lui Vornitul aü
cerut inaintea Domnig Mele de a se face cercetare la fata loculul, sa
se sape, §i pe unde se vor gäsi bulamad vechl, pe acolo sä se traga
linia ulucilor, dupà insu§l a dumné-lui cerere i primire, am orinduit
Domnia Mea prin pitac pe dumné-lor velitil Vornici de a face acésta
cercetare §i, prin osebita aldturata anafora de la 22 ale trecutului
Maid, Ne-ail facut ardtare ca, sapand Vita acea linie prin sempturile
ce le-ad aratat Caminarul, s'ad gasit atat vre-o catl-va bularnaci vechl
cat §i locul In dreptul plimbarei cei de sus a Caminarulul, care s'ad cu-
noscut din putórea murdalicului, §i osebit de la plimbare catre apus, spre
coltul zidirei §opronuldi i a grajdulul dumné-lui Vorniculul, iara§l s'ati
gasit bulamaci vechi, din cari bulamaci pand in ulucile ce se afla pana
acum despartitóre s'ad gasit stinjini 2, iar la coltul zidirei despre
apus, din coltul zidirei pana iard§l in uluce un stinjin, din care se in-
telege ca linia ulucilor celor vechi din colt §i papa la acg bulamaci
vechl ce s'aii gdsit ati mers cam piezi§at, iar de aid, adeca tot din
bulamacil aceia, merge drépta pe alaturea, cu bre§l-care departare de
locul plimbarii ce s'ad gasit pana in pod, i taie §i cat-va dintr'o cas-
ciórd invelita cu paie ce este aprópe de pod, adeca aceea ce dice dum-
né-lui Dvornicul ca a luat-o schimb de la manästirea Znagovul, i cd
pe acea linie a bulamacilor ce s'ad gàsit, urméza a se pune ulucile,
taindu-se §i acea casciora pe unde va venl linia drépta. Deci prici-
nuirea dumné-lui Vorniculul, ce arata in apelatia domniel-sale, Ca ur-
mandu-se acesta lithe i se taie casa ce ati luat-o schimb de la 'lianas-
tirea Znagovul, nu-I este de nici un ajutor, pentru ca in sineturile
dornnig-sale nearatandu-se unde este acea casa, nu putem dice ca este
acésta, pentru ca, de ar fi acésta §i in starea ce se Oa acum, urma

www.digibuc.ro
EDILITATEA BUB CARAGEA. 625

ea §i in let. 1782, cand s'ati cercetat linia ulucilor celor vechi de ca.-
tre cei de atunci orinduifi boeri, sa se fi vorbit in aceea§i. anafora
Ca cu punerea ulucilor printr' acea linie se taie casq, saii macar in vre-un
alt-fel de chip sa se fi pomenit pentru acésta casa in fiinta, dar im-
potriva, §i de am dice macar ca aü fost, iara§1 din aratarea dumn-
Jul Vornicului, ce tot in apelatia domniei-sale se cuprinde, se face do-
vada ca ail fost mai mica, §i pe urma ail mai marit-o, intrand in u-
lita plimbaril, in vreme ce dice dumné-lui in apelatie ca acea ulita o
aveh de mergea copiii domniei-sale la §cóla ot Sf. Sava, apoi de ar
fi fost atunci casa in fiinta, ce se aflä acum, adecd intinsa §i clädita
pe locul ulitei pe unde eiaü copiii la pod, End ulita infundata, din
teacesta dar se face curata dovada cd casa (de va fi fost) era mai
mica §i dumne-lui au mai marit-o, impresurand din locul ulitei, §i im-
presurarea neavênd paragrafie, de nici un ajutor nu-I este, i in cele
dupd urma, ca insu§1. dumne-lui la Divan, inaintea Domniei Mole, ail
cerut §i aü primit, ca pe unde se vor gasl bulamaci vechl, pe acolo
sd se pue lina ulucilor. Drept aceea, §i dupa a dreptatii fiinta, 1§i.
dupa a insu§i dumne-lui Vornicului cerere §i primire, hotarim Dom-
nia Mea ca pe uncle s'au gasit bulamacii eel vechi §i grOpa plimbl-
chiar pe acolo sa se tragd linia ulucilor, §i dumné-vóstre velitilor
Vornici sà puneti in faptä acesta hotärire a Domniei Melo prin zapciul
cel orinduit, taind §i acea casciOra 'Ana acolo pe unde va veni ii-
nia drepta.-1813 Iunie 25.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cond. LXXVI, pag. 463.)

Prea lnaltate Dthnne,


Dupa luminata porunca Mariei Tale de la acosta jail:4 a dumné-lul
Cdminarului Joan Ritoridis, facend cercetarea, ardt Märiei Tale ca dum-
ne-lui Caminarul aü cumperat case cu locul lor de la Nica, ginerile
dohtorului Caraca§, ce §i el le-au avut de la Sérdarul Iancul Cocorés-
cul, §i Sérdarul le ail avut de la reposat4 Paharnic Anastase ; prigo-
nirea dumné-lui Caminarului este cu dumne-lui Vornicul Radu Släti-
nénu Inca de cand stapania casele réposatului Paharnic Anastase.
I-ail impresurat Vornicul sfOrä de loc ; am. cerut de la dumné-lui Vor-
nicul sa-mi aräte de are sineturi ale locului gradinei dumne"-lui, §i alt
sinet n'au avut cleat un zapis al egumenului mandstirii Dosite, cu-
prindétor ca, avend sf. manastire Znagovul nfl loc in fundul grading
domniei-sale Vornicului, danie de la Hagi Stoian, se vecinesce pe de o
parte cu casele Sérdarului Alecu Cocoréscu, iar pe de altà parte cu
locul caselor. ...Brezoianu, ce-1 are dumne-lui Vornicul, in lung din hotarul
gradinel dumné-lui §i panà in pod, au facut schimb acest loc, luand o
casa a dumné-lui Vornicului, iar suma de stinjeni nu aratd; cu acest zapis,
dice dumnéldi Vornicul, cà locul plimbaril de jos ar fi pe locul dumné-
lui §i cä dumné-lui Fad facut dar Paharnicului, dar insa impotriva la
dumné-lui Caminarul véduiti o anafora a réposatilor velitl boerl cu
Anatole A. R.Torn. XXLMemoriile Seq. Istorice, 40

www.digibuc.ro
626 37. A. IIRECHIA

let 1782, Mail]. 25, peste 30 de ani trecuti, cu 17 inaintea zapisului in-
Wit de réposatul intru fericire Domn Nicolae Caragea Voevod, and
and fost jäluit réposatul Paharnic Anastase pentru dumné-lui Vorni-
cul Slatinénu, fiind atunci Clucer, cä prin facer i. de manästiri (in vreme
ce lipsia Paharnicul) i-ar fi impresurat locul din gradina domniei-sale,
din care dovedesce acea plimbare ce este cu usa catre améda-mipte,
build a Caminarului, si avea loc slobod despre ulucile dumné-lui Vorni-
cului, de urdina 45menii intr'insa, dupa care s'ag dat banuiala atunci
de impresurarea a 00 linia ulucior, din care, pentru. cat tine plim-
barea, hotarise sal): mute dumné-lui. Vornicul ulucile, läsand locul dupa
starea dintâiü, iar pentru cea-laltä parte de uluce rémane catre apus
'Ana in zidurile Vornicului, dumné-lor veliti Vornici sa pue vornici
sä sape sa cerce linia, si, de se vor gag niscare-va tulpini de bulamaci
pe acolo, shill mute dumné-lui Vornicul ulucile, iar de nu vor gasi
acele semne, sä stea ulucile pe uncle aü fost puse. Deci cat pentru
plimbare, din sinetul de mai sus rómane dovedit ca este pe locul dum-
né-lui Caminarului, si acel loc slobod despre ulucile dumné-lui Vorni-
cului de urdinh (5meni, care trebue s. fi fost de cel putin patru palme
domnesci, gasesc cu cale sa fie luminata porunca catre dumné-lui Vor-
nicul sa lase patru palme de plimbare spre gradina dumn&lui, pentru
a urdina (5menii Cdminarului, cum s'au hotarit atunci, iar pentru cea-
laltd perdea de uluce rémase &atm apus, pana in zidurile dumné-lui
Vornicului, ce s'ail fost dat banuiald de intindere, fiind-ca se vede ca
nu Wail facut cercetare, sal se faca acum, &del hrapirea paragrafie n'are,
§i de se va gasi bulamaci vechl pe acolo, se va pune ulucile, iar de
nu se va gäsi, vor rémané uncle sunt; iar hotarirea cea desavir§ita
rémane a se face de cdtre Inaltimea Ta. 1813 Ianuarie 18.
Radu Golescu, Vel Vornic.
LX.Cu cale find anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boeri, porun-
cim dumné-vOstre ispravnicilor ai judetutui ca intocmai sa facetiurmare.
1814 Maiu 16.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXX, pag. 174.)
Prea Inpate D6mne,
Dupà luminata. porunca Mariel Tale am véclut aratarea ce fac dum-
ne-lor boerii ispravnici ai sud Arges printeacésta insciintare pentru
o ulità ot ora§ul Pitesci, ce este cea prin mijlocul tirgului §i umbrä
unit de acolo sa o inchi4A din care inchidere nu numai mahalagiii
rèman in lipsd, neavênd pe unde IT aduce cele trebuinciOse pentru
hrana caselor lor, ci Inca si tirgovetilor li se face cheder, de care, dui:A
aratarea co fac dumné-lor ispravnicii, acest loc pe unde urma ulita
ail fost slobod cu indelungata vreme, de sunt vreme peste 50 de ani,
se cuvine ca tot pe acolo sà r'emae ulita, ca inteun ora§ domnesc,
uncle §i ulita find domnésca §1 a obstiei §i nimeni nu Vote sà o in-

www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 267

chicjä, dar fiind-ca aü gAsit ispravnicii inlesnitul acela mijloc ce-1


aratà, ca nici acel piriti sä-si pAgubéscd locul, nicl ulita sä se inchicla, ci
dintr'acele locuri ale lui Stanica Logofelul, i a lui Constantin BucsA-
nescu si a lui Grigorie s'aii luat ate un stinjen i s'ail lasat pentru ulitä,
a fi ulita de trel stinjeni, cum si din locul lui Popovici, la un colt, pe
unde s'a indreptat linia, a se pune podul, s'ail luat 4 stinjeni, bund
este urmarea dumné-lor i se va da luminata porunca Märiei Tale de
a o urmh si a o savirsi in faptä, caci, si mai putini ani de va fi fost
acea ulita sloboda pentru oras, iardsi nu ail cuvint acel piriti sà o
inchidd, iar de vor pricinul piritii cà ca nu o inchide el ulita, ci altii,
si vor av6 impotrivá a réspunde, sa trimità dumné-lor ispravnicii pe
amindouil prigonitele pärti aid. la Divanul MAriei Tale.-1814 Aprilie 23.
Radu Golescu Vel Ban, Isac Ralet V el Vornic, Barbu Veicdrescu
Vel Vornic.

LXI.Carte pentru locul domnese de la p6rta din sus din naintea


cafenelei, a fi tot-deauna slobod.
Fiind-ca la locul uncle ail fost peirta de sus a Curtil domnesci eel
vechi, in fespantia din trei poduri marl vechi, s'aii afiat o bucatä de
Mc domnesc deschis slobod, a chruia loc periferie din porunc6 dom-
nésed me'surandu-se, ail esit despre foisorul lui Hagi Teodosie stin-
jeni fret palme patru, i despre cafenOtia lui Altântop stinjeni cinci,
palme cinci, i pe fatà pe langd podul cel mare al lui Sorban Vodà
stinjeni patru, palme sése, care acéstä bucafa de Mc ail hgrazit-o, fa-
cêndu-o danie, Domnia Sa Constantin Vodà Ipsilant, prin cartea Dom-
niel Sale, ce o vklum, cu let 1804 Julie 24, la tog câti sunt vecini im-
prejurul acestui Mc, adecä nu numal celor ce se aflà algturea cu locul
acesta, ci i celor dimpotrivd de peste poduri, andu-le domnesc sinet
la mânile tuturor acestor imprejurasi, ca sa" fie bucata acésta de loc
a Mr ohavnica i nesträmutat in veci, Third de a .fi volnici nimeni dupà
vremi a face vre-o binh pe dInsuL ci sà fie a pururea deschis i slo-
bod. Drept aceea i Domnia Mea innoim i intArim acésta, ca sa se
pAzéscg intocmal i nestrdmutat in yea precum mai sus se cuprinde,
i saam receh gpd. 1814 Maiti 12.
(Cod. LXXVII, fila 182.)
LXII. Cat pentru podul CalugAreni de a se drege acum, in vreme
ce cel de la Falastóca este bun, i pentru acele 7 sate de a se mai da la
Cassa podurilor, pe langa cele-lalte cinci, ce sunt date de mai nainte, acum
fiind asidosie, nu este vreme de a se pune in lucrare, precum nici
pentru ate taleri 5 la pungd, de a pláti cump'oratorii rusumaturilor
la Cassa podurilor, nu este primitä Domniel Melo, iar cele-lalte tOte
ate se cuprinde inteacéstà anafora a dumné-lor velitilor boeri, bez
cele mai sus ardtate, fiind cuviinciOse si priimite Domniel Mele, le in-
tärim Domnia mea i poruncim dumi-tale, Vel Logofete de Téra-de-
sus, sa se facd chrisovul Domniel Mele, cuprincWor atat de cele-lalte

www.digibuc.ro
628 V. A. IIRECHIA

venituri ale Cassel* podurilor, ce aü fost panà acum, cat O. de acest de


acum adaos, cu acesta osebire Insà ca acel 80 dulgheri sä se dea la
Cassa podurilor din poslu§nici, ori din iamaci, iar nu din birnici, care
chrisov, trecêndu-se in condica Divanului Domniel Me le, sa se dea apoi
a stà in pastrare la Cassa podurilor. 1813 Ianuarie 30.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofet.
(Cod. LXXIII, pag. 139.)

LXIII. Dumne-ta Vel Vistier, de vreme ce in anaforaua dumne-lor


boerilor veliti, care s'ail interit de Domnia Mea, cu osebirile ce sunt are-
tate inteaceea0 interire, se cuprinde ca podaril se fie aperati de banii
proviantului, poruncim dar ca intocmal dupä aceea0 intdrire sa se
facä urmare, de a li se ertà ace01 bani O. a remane nesuperati. 1813
Martie 15.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.

Prea Indlfate D6mne,


In porunca Mdriei Tale, ce se dd interire la anaforaua dumné-lor
velitilor boeri, ce aü fecut &etre Maria Ta pentru pricina tuturor ce-
lor aratate ale podurilor Bucurescilor, am vklut ca hoteresci Maria Ta
cd, afarä de facerea podului ot Callugareni i §épte sate, ce se se mai
dea la Cassa podurilor peste cinci ce sunt de mai nainte, §i Cate taleri
cinci la punge, a plaid cumpératorii rusumaturilor, tote cele-lalte s'ail
priimit §i s'au Intàrit, dar fiind-ca dumne-lor velitil boeri dice di
pentru podari a fi nedajnici, cum sunt §i apérati de angaril, §i se li
se erte §i acei Cate taleri 13 al proviantului, §i, nefiindu-le sciut cati
podari sunt, ca sà faca aratare, nici in hotarirea Meriei Tale nu se
vorbesce deosebit pentru din§il ca sà fie apérati de cererea banilor
proviantului, §i. fiind-cd, dupe poruncile ce sunt date, ispravnicii jude-
tului, pe unde sunt podarI, trebue sä face.' cerere de la din*ii, am cer-
cetat la Visterie §i. se gesesc in per acum 112 podari, din 150 ce este
orinduiala sa fie, cad cei-lalti se alla lipsa, §i ace§ti podari sunt a
plati taleri 1.120, adecd de fie§-care &ate taleri 10, iar nu ate taleri 13,
precum sail ardtat in anafora; pentru care nu lipsesc a face ardtare
A/Brief Tale, ca de va fi a nu se superà podaril la acesta cerere It
va fi vointa Meriel Tale a fi apérati, se va da porunca pe suma
acestor bani, ca sa se redice de-asupra lor, care remane la bune
hotarirea Mariei Tale. 1813 Martie 8.
Vel Vistier.
(Cod. LXXIII, pag. ,29 8.)

LXIV. Durané-ta Vel Vistiere, dupà ardtarea ce Ne face printea-


cestd anatora, priimità Bind Domniel Mole rugaciunea jaluitorilor, po-

www.digibuc.ro
EIBLITATEA SUB CABAGBA 629

runcim sd se Led cartea Domniel Me le pentru acesti lude patru scu-


telnici, ca sd fie pentru trebuinta acelui pod. 1813 Aprilie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logof6t.
Prea Indltate Dómne,
Cercetând dupd luminatd porunca Maria Tale de la acésta jalbd a
epitropilor podului din drumul Her'estrdului, am cercetat si m'am
adeverit cd, in vremea armiei, dupd cererea ce ail fdcut jaluitoril, fund
trebuinta pentru ingrijirea din tOta vremea a dregeril aratatului pod,
s'aii dat aldturata carte a Divanului, ca s aibá lude patru scutel-
nici, Omeni far' de pricina de dajdie, sa fie pentru ajutorul acestui
pod, de a duce podine, ursi i alte trebuinciOse lemne i sä-1 dréga tot-
deauna cdnd se va stied, earl scutelnici fdandu-I, II are si Valid
acum; deci la cererea ce fac epitropii cu a se innol acéstä milä i de
catre Indltimea Ta, r6mâne la milostivirea Mdriel Tale a se da hota-
rirea dupd cum se va gasi cu cale. 1813 Martie 29.
Vel Vistier.
(Cod. LXXIII, pag. 415.)
LXV. Urmarea acésta a dumnO-lui Vel Dvornicului Radu Golescu,
fiind-ca privesce spre folosul i inlesnirea obstiel treatorilor pe la acel
drum, este bung si prirnità Domniei Mele; drept aceea, printr'acest dom-
nesc sinet, dam voie dumi-sale numitului boer de a savIrs1 acel pod, §i
spre a nu rèmdne pagubas de acesti taleri 1.300, cheltuiala facerei podu-
lui, sä aibà a lud de tOte vitele mari ce va trece pe acel pod, ori cu
carul sail slobod, eke o para de vita, iar de vita mdruntd nu are a hid
nimic. Luarea insa acestui avaet sá se urmeze inteacestasi chip si sa
faca. Domniel Mele ardtare de pretul vinddril a fies-cdruia an, ca dupd
ce se vor implini si-si va hid dumn6-lui acesti taleri 1.300 al cheltu-
elei, sá conteneze luarea acestui avaet i sa Amde apol trecOtOrea
acestul pod slobodà de avaet, iar de va vol stdpanul mosiei a IntOrce
la dumnO-lui Vornicul banii acestil cheltuell, sd fie dator dumné-lui
a si-1 priimi, scddêndu-se insa cu banii co va apuch sä iea pdnã atunci
din vinclarea venitului, i apoi sal vindd venitul trecOtOrei i stapdnul
mosiel tot cu mijlocul ce s'ail clis mai sus, prin aratarea cdtre Domnia
Mea de pretul fies-cdruia an, numal pana când Il va lua banil ce va
da la dumné-lui Vornicul.-1713 Maifl 1.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXVI, fila 101.)
Prea lnoiltate Dómne,
Pe mosia dumné-lui Logofkului Dudescul, la Dudesci, este un pod
statator, pe apa Dimbovitel, la moll, la Vitan, care pod de tot s'ail prd-
padit i s'ati Mut hatac si de Omeni si de vite, i v'ociênd ca dumnO-lui

www.digibuc.ro
630 V. A. UREMIA

Logofkul Dudescu nu va sa-1 Leh, i ca sa nu se mai intimple hatac,


am adus un sat si am tocmit ca sa-1 fad., in taleri 1.300, care le-am
vi dat inainte taleri 500, si acum ail venit rumanil ca sä le dad si eel-
lall bani; eil nu void vre-un castig de la acest pod, ci pan g. void
scOte banil, s mi se facä o porunca a Mariei Tale, ca sa iead de vita
cate o para, care va trece pe pod, pand void scóte banii, i scotênd
banii, iardsi sa fie slobod ; si cum se va hotäri de Inaltimea Ta.
1813 Aprilie 25.
Radu Goleseu.
LXVI. Pe acésta alaturata carte de judecata a Divanului Craiovei
nerëmaind odihnit Serdarul Petrache Obedénul, zapciul eel orinduit va-
taf de Visterie Pad infatisat la Divan inaintea Domniel Mole cu Clucerul
loan Vladoianul, dicênd Obedénu, prin apelatia sa, ca Clucerul Via"-
daianul, avênd peste apa Jiului, impotriva mosiel domniei-sale Tróca,
numai 12 stinjeni de mosie, care si acei stinjini este indoiala el nu
vor fi ai dumné-lui, ai-ad facut pod umblator si drum noil, unde nici
ocliniOra n'ad mai fost pod, cu departare nurnai de 90 de stinjini"
de podul s, ce-1 are din veehinie, en sineturi domnesei, cu care il
pagubesce la venitul podului séti, si cum ca acel pod al Clucerului nu
'Ate sa umble pand nu-1 va trage edec in susul apei pe mosia ma-
nàstirei ObedOnului (la care este el ctitor, fiind acea mdnästire facuta
vi inzestrata de mosul sseti), spre a-I puté indrepta sal iasa /a vadul
ad, cerênd Obedénul, atat in puterea sineturilor sale, cat i pentru
apropierea ce este de la podul séti pand la al Clucerului, ca sa-si
radice Clucerul Vladdianul acel pod, ce Pad facut acum, r'emaind ca sa
umble numai podul séti, ce este vechid, fiind-cä de i se va da voie
Clucerului a ave i dumné-lui pod, nu numai cAi pricinuesce pagubd
la venitul podului sèti, ci i se pricinuesce si la movie osebitä pagubd
de catre calétorii drum* ce vor trece pe la podul Clucerului, esind din-
colo de Jid spre apus pe mosia sa; iar Clucerul Vladaianul impotriva
respunse, ea in adevér, dupà cum curgea Jiul mai nainte, nu avea mo-
sie i dincolo de Jiti, iar acum, schimbandu-si Jiul drumul sü, cu rup-
tura ce ad facut, ail rupt un petic din mosia sa TrOca, care petic ré-
maind de ceea parte a Jiului, ati dobandit cu acel mijloc mosie i peste
Jiti impotriva celui mare trup al mosiel sale TrOca, co este dincOce de
Jill, vi acolo si-ad facut i podul, iar alaturea cu acel petic de mosie
al dumi-sale are si manastirea Obedénului, i dincolo i dinc6ce, un
petic de mosie, i apoi se incepe mosia Serdarului Obedénul dincolo
de Jiil, prin care umbla drumul cel mare al Rusavei, care este vechid
si se impreund cu drumul eel mare ce curge de la Craiova spre Jiil,
tocmai acolo unde ai-at facut dumné-lui podul, si cum ca impotrivä
Serdarul Obedénul pricinuesce stricaciune mosiel dumi-sale, cad ca..
16torii cei ce tree cu podul Serdarului de dincolo dincOce, esind pe
mosia manastirei Obedénul, ce este pe malul Jiului, trec apoi prin
livedile mosiei dumi-sale si, pe acolo mergend, se indreptéza de es la
drumul cel mare, si osebit de acésta, s'ail pus de:ail inchis i drumul
cel mare cel peste Jig, care trece pe mosia sa, find in dreptul podu-

www.digibuc.ro
EDIL1TATEk SU13 CAEAGEA 681

lui dumi-sale, uncle Pail Mut acum, ca cu acest mijloc sa nu OA


drum eel ce vor trece pe la acel pod, din care pricina, clise Clucerul,
silit find, ati dat trecetorilor drum nal prin mosia réposatului Vor-
niculu $tirbeig, i i acel drum noil iardsi i Pail inchis Serdarul Ode-
nul, facend santurl acolo uncle se alâtura mosia reposatului Vor-
niculul Stirbeiti cu mosia sa Obedénul, iar Serdarul ObedOnul impo-
triva respunse,.ca adevérat aü inchis acel drum vechiti, nefiind dator
sa dea Clucerului Vladdianul drum prin mosia sa pentru trecétoril
podulul celui non al Cluceruldf, in vreme ce acel trecetori se cuvine
a trece numal pe la podul WI, de unde II ail i drumul slobod prin
mosia sa, si cum cd inchiderea drumului ail facut-o cu zagazul ce
facut in matca Jiului, pe unde curge acum, ca sa abata apa iaräsi
pe matca cea veche, cu care zagaz, esind putintel i pe uscat, ail in-
chis i drumul, Wend alaturea cu matca Jiului ; asupra careia acestel
pricini intrand Domnia Mea in cercetare, am cerut mai intaiil de la
Obedénul de Ne-ail aratat acele sineturl domnesci, ce dice ca are
pentru acest pod, si ne arata un chrisov cu let 7178, al lul Antonio
Voda, prin care se poruncesce ca sà fie apérat satul Tihomerescil de
podvedi i alto angarale, find insarcinat cu ingrijirea podului de la
Obedin, i o carte a lui Grigore Ghica Voda, din let 7180, asemenea
cuprindetOre, i o carte a lui Grigorie Ghica Voda, cu let 7258, prin
care se poruncesce a fi apérat acest pod de catre un Ionita III Lo-
gofet si de alta parte sa vie numitul la Divan sa se judece de are
cevasi a réspunde, fiind-ca acest pod esia dincOce pe mosia nurnitului
Ionitä si se galcevia cu stapanul mosiei Obedinul. Dupa ce am teorisit
aceste sineturl, am cerut apol de Ni s'ail aratat si charta de topotesia
mosiilor i curgerea Jiulul i starea drumului celui vechifi, care charta
ati iscalit-o amindoue partile, spre incredintare cd este intocmal in-
chipuitere, dupà care, macar ca.' se vede cd, dupa cea de acum curgerea
Jiului, are Clucerul Vladdianul i peste Jiii un petic de mosie, dar
fiind-ca Serdarul Obedénul, in cele dupa urma, tagadul cal nu ar fi
avend nici decum mosie peste Jifl i cerura amindoué partile a se
face cercetare la fata locului, poruncim dumne-tale cinstite i credin-
cios boerule al Domniel Mele, biv Vel Postelnice, Nicolae Scanavi, Cai-
macamule al Craiovel, i dumné-vestre boerilor divaniti de acolo, ca
impreund si cu iubitorul de Dumnedeil Sfintia Sa Episcopul Rimnicului
mergend la fata locului, sa cercetati cu scumpdtate, fata cu prigonitele
parti, si de se va dove& cä acolo unde si-ail facut Clucerul Vladdia-
nul podul are si dinc6ce si dincolo de Jill mosie, sá alba totá voia
de all tine si a-si aye podul acolo nestramutat, neavend Serdarul
Obedénul nici un cuvint a cere sa-1 popresca, fiind-ca dupd obiceiul
pamintului, cel ce are pe mosia sa apa si mosie pe de amindoué par-
tile este volnic sd-si facà pod, si lid cu sineturile domnesci ce are
Obedénul vre-un ajutor nu dobandesce, nici pete a aye asupra acesta
prigoniri, decat numal o dovada cà podul sett este vechid, 0 i nurnal cu
acésta nu p6te a aye privileghiii, ca sä popresch pe ye cinil din sus
si din jos de a nu ave si el pod pe mosiile lor, fard numal cand
podaril Clucerulul vor trage acel pod la edec i vor calca pe mosia ma-

www.digibuc.ro
632 V. A. UREMIA

nastirel Obedénul (la care se protimisesce a o lua Serdarul in arend .


de la manästire, ca un titor), atunci sa aibä Serdarul voie a taia si a
sfärma podul Clucerului, precum i insusi Clucerul se multami, si catre
acésta sa aibd voie Serdarul, cu ori-ce mijloc va puté, de a bate cur-
gerea Jiului pe matca cea veche, iar drumul cel mare de pe mosia
sa, care se tine de drumul cel mare ce este pe mosia Clucerului, Bind
drum vechid, iar nu nod deschis acum de Clucerul nu póte sa-1 po-
présca, ci Ii indatoram ca acolo uncle Pad inchis, orl sa-1 deschicla
tot printeaceeasl linie, sail de-1 este trebuinciOsa acea inchidere, sa fie
dator a da pe aläturea alt drum, ca sä urdine far de poprela calé-
toril eel ce tree pe la podul Clucerulul si es in drumul eel mare, iar
impotrivä dovedindu-se cd nu are Clucerul mosie i dincolo de Jid,
sail ca acea mosie de dincolo de malul Jiului pe care se slujesce podul
Clucerului este a manastirel Obedénul, la care se protimisesce Serda-
rul ca un ctitor, precum s'ad clis mai sus, atunci sa nu fie volnic Clu-
cerul Vladaianul a tine acolo pod. 1814 Noemvrie 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXVIII, pag. 115.)
LXVII. 1814 Mart 16. S'ail facut carte deschisa la dumné-lui Logofét
za obiceiuri Tache Stirbeid, sa faca cercetare la gura santului, prin
carte de bldstem, cu Omenil orinduitl, sa vadà dintr'a cul pricina aü
fost potop ce s'ad intImplat prin Bucuresti.
Alta carte de epistat cu loc deschis s'ail dat in maim lui Fotache
Stirbeid, care s'ad trecut in condica de chrisóve.
(Cod. LXXIV, fila 112 v.)
LXVIII. Prea Indlfate Dómne,
Dupd luminata porunca MAO Tale, ce ni s'ad dat prin dumné-lui
Vel Postelnicu, adunandu-ne cu totil la un loc, am véqut atat insciin-
tarea ce aft trirnis catre Inaltimea Ta dumné-lui Caminarul Nicolae VA-
carescu, ispravnicul Dimbovitel, cat i tacrirul lui Ilie Postelnicelu, ce
aft fost trimis la gura §antului Dimbovitel, spre intimpinarea innecd-
ciunil ce facuse acea apà pe marginile sale, aid in politia Bucurescilor,
si se gas1 cu cale : a se orindul de &are Maria Ta spre cercetarea
acestei pricinl dumnO-lui Vel Logofétul de obicieiurf Fotache Stir beiii, de
care dice si dumnélul ca este gata a urma lurninatel poruncl, ci se
va face luminata porunca &are dumné-lui numitul boer, ca sá mOrga
la fata locului, uncle O. se adune si toti. altil ce sunt trebuinciosi, insh
dumné-lui Clucerul Deliu, i Ilie Postelnicelul, ce-ad mai fost trimis, i
inginerul, i Stroe, ce aft fost suiulgi-basa, i patru morari mesteri de
frunte al apel Dimbovitel, pe care il va arata dumné-lui Logofétul, i
Constantin Pastia, ce aft fost multa vreme epistat santului, i Andreiii
Postelnicelul, epistatul de acum, i acel dol vatas1 vechi aT santurilor
si santariI, sa Lea dumné-lui Logofétul cercetare cu scumpatate si prin
carte de blastem, spre a descoperi si a afla adevérul, mal intaid din-

www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 633

ce pricind s'au fdcut innecdciunea 0 de au fost la §ant epistatul


§antarii cu vdta0I lor spre pazd, dupd datoria lor, când s'ail védut eä
va sd vie apa mare? al doilea, sà chibzuiascd cu luare arninte ce indrep-
tare se cuvine a se face, spre a nu se mai IntImplà altä data innecaciune,
si ce cheltuial d. merge la acea indreptare ? sä facd fOie anume i sd
aducd Inältimei Tale de tOte pliroforie pe larg ; pentru care sd fie lu-
minatd porunca Mariel Tale, ca sä mérgd §i unul din dumné-lor isprav-
nicil judetului acolo, ce-1 va cere dumnO-lui Logeetul, i ce urmare ii
va ardth dumné-lui ca este trebuinciOsà, sd aibd a o face ; iar hotd-
rirea rdmâne la Maria Ta. 1814 Mart 7.
Vistier, Radu Golescu Ban, Isac Ralet Vel Vornic, i proci.
LXIX.Cu cale i cuviinciOsd fiind anaforaua acOsta a dumnO-lor yell-
tilor boeri, intru tOte o intarim Domnia Mea §i poruncirn durni-tale cin-
stit i credincios boerule al Domniei Mele, Vel Logofete za obiceiuri,
Fotache tirbeiti, sä mergi la fata locului i, Maud cuviinciOsa cer-
cetare §i chibzuire asupra ace§tii madea, sä aduci Domniei Mele in-
trOga pliroforie i, pentru ca sd se afle la fata locului impreund cu
dumné-lui Vel LogofOtul toff eel ce sunt arätati inteacea anafora i
cdti-va mai ardth dumnOlui §i sd se pue in lucrare t6te de mai jos
ardtate, poruncim dumne"-vOstre, velitilor Logofeti do rf Ora-de-sus 0
de jos, sd se facd cuviinciOsele porunci ale Domniel Mele far' de zd-
bavd. 1814 Martie 9.
(Cod. LXXIII, pag. 530)
LXX.Primitä fiindDomniei Mele chibzuirea ce aii fdcut Preaosfintia
Sa Pdrintele Mitropolit i dumnO-lor velitii boeri printeacésta anafora, o
intärim Domnia Mea i orinduim pe dumnO-vOstre einstitilor §i cre-
dincio§i boerl al Domniei Mele, Vel Dvornice Constantin Bäldcene §i
Vel Logofete de obiceiuri Fotache tirbeiü, ludnd pe inginerul poli-
tiel, sä mergeti far' de zdbavd la fata loculul, irnpreund cu Clucerul
Scarlat Michdlescu, ispravnic judetului, unde, aducênd §i pe acei morari,
sd puneti negre0t in lucrare indreptarea de mai jos ardtatd cu un-
mare intocmal.-1814 Iulie 17.
(Pecetea gpd.)
Vel Logoföt.
(Cod. LXXIX, pag. 81.)
Prea Inaltate Dónine,

Dupd luminatä porunca Mdriel Tale, adunându-ne cu totil la un loc,


am vOclut ardtarea in scris ce face dumnO-lui Clucerul De0iu i cu cei-l-alti
ce aü fost orinduiti, ardtând ca sunt trebuinciOse douse mijlOce spre a se
intimpina innecdciunea, sd nu se mai facd nici Bucurescilor, nicl mo-
0ilor de afard, adeca ori sd. se facd ant din susul morilor Clucerului
De0iu, ca sä se dea in §antul eel vechiu al stdvililor, sa. sä se sco-
bOre cinci mori, trei din josul stdvililor i doui5 din susul stavililor,

www.digibuc.ro
634 V. A. ITRECHIA

läsandu-se la m6sura ea aü ggsit Nieolae postelnicelul, morarul ot


Uluiti, cu cale, la care, dupti chibzuirea ce am facut, aratgm Ina ltimii
Tale ca amindou6 aceste rnijlOce sunt trebuinciOse de odata sa se
fdta, unul si altul, adecg i aceste dna mori sa se scolAre, nu cu
palme rinduite, ci chiar la mgsura i cumpgna vadurilor lor, cu acest
sart i chibzuire bung, ca sa nu póta apa prisosl si a es1 din maluri
afara sa facd innecaciune, i spre indreptarea acésta gasim cu cale sd
se orinduiasca dof boeri marl, ce se vor socotl de care Maria Ta,
earl sá rnérga insusi dumné-lor la fata locului, dimpreung cu dumné-
lui Clucerul Mcihalache, ispravnicelul judetului, i cu inginerul politiei,
si aducênd i pe acel Nicolae postelnicelu i pe alti mesterl morari,
sa pue indata Iii lucrare indreptarea acésta, cu scoborirea morilor si
cu sapatul santului, far' de a se face catusi de putina zabava, caci
cum ne arata insusi Clucerul Desliu, de se va mai prelungl, se pOte
intimpla primejdie, si plata sapatului santului aü sa o dea stapanii
acelor chici rime, dupa analoghie ; uncle la acésta indreptare sa fie
nelipsit si Constantin Pastia, epistatul santurilor, iar care dinteacei
stapani nu va aye vad, dui-A cum se cade, nici maluri indestule, sá
n'aiba nici mOra, iar hotarirea re'mane la Maria Ta. 1814 Iulie 17.
Al Ungrovlachiei Neetarie, BarbuVeiecirescuVel Dvornic, Constantin
Bcildcénu Vel Dvornic, . . . . Vel Dvornic, . . . Vel Logofet, . . . . Vel
Loyola, . . . . Vel Logofet, Nestor Clucer.

NB. In volumul al X-lea din Istoria Romdnilor se pot consulta


cele-lalte anexe neincapute in cOlele la earl stint marginite memoriile
Academie! Romane.
V. A. Urechig.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și