Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, ANALELE
ACADEMIEI ROMANE
.
,
. . ,
,
,
1898 -1899.
_ ,
. .
. ,
.
.
.
--------------
P- ,
---:f.,- -i? i''\0'
4/
0 >
<
0
6
Zi .
L
' c,.___-
----- ,
. .
,
,
1 BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
FURNISOR AL CURTI! REGALE
' 16. STRADA DOMNET. 16
1900.
Pretul 6 lei.
www.digibuc.ro
ANALELE ACADEMIEI ROMANE
. - .
... (Sfirsit) 5.
Tom.
Tom.
III. Sect. I.
/IL Sect. II.
Desbaterile Academiei in 1880-81
Memorii si notite
.
5.
2.
Tom. IV.
Tom. IV.
Sect. I. -- Desbaterile Academie' in 1881-82 ..
Sect. II. Mernorii, si notite . . . . . . .
..(Sfirsit) . 3.
Tom. V. Sect. I. Desbaterile Academie" in 1882-83 . . . . . 3.
Tom. V. Sect. II. Memorii si notite: (Sfir$it)
Despre uciderea lui Michaiii-Vodd Vitézul, documente noire isto-
rice.Manuscript despre cruclimile lui Vlad Dracul.Relatiune
de Nicolae Ionescu.
Viéta i operele lui Petru Major. Discurs de receptiune de At.
M. Marienescu,eu Réspuns de V. A. Urechia. . . . . 1,20
Raport asupra caTetoriel la ruinele Sarmisegetusei si a informa-
tiunilor adunate la fata locului in anul 1882, de G. Baritiii. . .30
Grigorie Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, de _Loan
Sbiera
Tom. VI. Sect. I. Desbaterile Academie" in 1883-84 ...... . .
12. _
ACADEMIEI ROMANE
1898 1899.
BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
FURNISOR AL OURTII REGALE
16. STRADA DOMNEI. 16
1900.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
pagina
Manuscripte din biblioted strAine relative la Istoria Românilor,
de N. Iorga 1
Socotelile Brasovuldi si scrisori românesci cdtre Sfat in secolul
al XVII-lea, de N. lorga. 109
Secotelile Sibiiului, de N. lorga 271
Cronicele muntene. IntAiul memoriii. Cronicele din secolul al
XVII-lea de N. Iorga 303
Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriel, de
A. D. Xenopol . 463
Edilitatea sub domnia lui Caragea, de V. A. Urechia. 475
www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE DIN B1BLIOTECI STRAINE
RELATIVE LA ISTORIA ROMANILOR
DE
N. IORGA
Membru corespondent al Academid Romane.
Al doilea memoriii .
I.
www.digibuc.ro
2 N. TORdit
(1) Sunt cuprinse intr'un manuscript miseelanefi, scris in parte de mana lui Mateil
Confine viefi de sfinp, refete, insemnari de lucruri folositóre.. Partea care nu e
scrisft de Mateiii e copiata de un Teofilact, in Julie 1612. Manuscriptul, astacli in
posesiunea d-lui C. Erbieenu, era, la 1668, in manile Episcopului de Cerven, langa
Rusciue. Versurile lui Mateiii Bunt ast-fel intitulate: Etix% irrop.eacmoi el; yip Ha-
itiloocciptaTov, not-ram MatOodoo, p.yrporroMicoo Mupiwv s6pccocopivou elc Tpt166ccrcov Obv.po.
p.xxiac, al; TO iLovaat:riptov T. o 5 iv &TEocc IC svyk 41p.thv Ntr.okciou Too eaup.cccouppii, el; tb INT61),ou.
(2) In Le Quien, Oriens christianus, I, col. 970.
(3) Papiu, Tesaur, I, p. 384, 389. Despre alte edifiuni, v. mai departe
(4) Cf. Hurmuzaki, Iyo, p. 373, no comm.
(5) Papiii, 1. e., p 384.
(6) Ibid , p. 329.
www.digibuc.ro
MANTISCRIPTE DIN. BIBLIOTECT &PRIME 8
www.digibuc.ro
4 R. 1611(1k
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 5
nici drum, nici fântAnA si cum a trebuit une-ori sA sc6t1 din noroiul
tarinelor, prin cari cAleloriA, «carul o i boii sAraculut,, ceea ce faceA
csA i se intristeze inima . (1)
Cronica in versuri a Mitropolitului Mirelor a fost fOrte rèspanditA
si cunoscutA. In a doua jumAtate a secolului al XVII-lea, cAnd s'ati
redactat cronicele reril-Romanesci, autorul .Anonimului* si Constantin
Filipescu (2), carl sciag grecesce ea tal lumea cultA de la noi pe
acel timp, mai ales in Muntenia, s'ail folosit de opera acésta a lui
Mateiü fi ai luat-o pe de-antregul. N'a fost numal o utilisare, cum
spuneh Papiu Ilarian, pentru Constantin singur (3), ci o ineorporare,
dacd se pOte dice ash, o anexare. Cu MateiA compilatoril ail procedat
ca i cu Gavriil Protul, pOte, ca i cu biografillui Michaiii. Voclä. Cum vom
yea), fOrfe dese-ori, cronica grecOscd e prescurtatA, f6rte rare-ori insä
addogità cu notite luate de aiurea.
SA incepem Intâiü cu A nonimul, care pare sa fi servit lul Constantin,
fárä ca acesta sA-si fi luat dinteinsul traducerea lul MateiU, pe care,
fArA indoialA, l'a cunoscut direct.
Anonimul traduce une-ori cuvint cu cuvint cronica grecescA. Acésta
panA la reproducerea prin non-sensuri a locutiunilor, OM la tran-
scrierea adequatA a unor cuvinte strAine schilodite de Grec. «Thoto
caccO: To6; gacursx v> e pentru Anonim: as& le deade o sabie»; Joimirii,
numitl de Mitropolit cCoXvot», sunt in Anonim Jolnirl. (4) TOtd cam-
pania din 1603 e luatA din MateiA, afarl de cele cAte-va rinduri (p. 304)
asupra luptel lui Radu Serban ea TAtaril, luptA pe care cronica
grec6scA o trece sub thcere. Cu inceperea ostilitatilor intre Radu
Serban si Gabriel Báthory, reproducerea lui Mateiii de cAtre Anonim
incepe din noil, in chipul cel mai servil (Anon., p. 304 si urm.; Mateiti,
p. 332 si urm.). In 1611, cronica românéscA are chte-va amAnunte
now), luate probabil dintr'un isvor national, asupra ciocnirii Intro sol-
datil celor doi Domni : Radu Serban i Radu Michnea (p. 305),
asupra fuge1 celui dintAiii in Moldova, unde i se nasce o fatd, Elena,
pe care o botézä Mitropolitul Crimea (p. 306). In expunerea domniel
lul Radu Mihnea, cele dou6 cronice surit iclentice ca fond. Dar Ano-
www.digibuc.ro
6 N. IORG A
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT MAINE 7
110,Xixtq eUepienpetc 7cap& raj; ofjc aU0sycIag, (.1) ixkatiarpáTate ao6i, Everapi-4a:
xat th 64 Bet, at& Tb roX6 ri7) istic &I.LahEas xal &ropy, iTtglievog, Ty'
ayrifi, el
eis 7rXeovacillird tIv pcXfav akij; kocriicsacOai re %at htaninacsOat 8w-0th, St& Tag
noXXcic iv fitap6ipow icp66ouc oipt e6zeprioa. t81 iCcp Steriav &vto/LaXicuc xat xa-
xonzEmc 7Calotioweg, Tánov & T67tou /thaw xtwnvow az: noXXCov Scepri/Levoc, /16Xt;
www.digibuc.ro
8 N. IORGA
iipTEws Tibv vaomv Staaweivtes, xat ioc & ii7CYOU xext ithOric rthv netpacstubv ava-
vericsawrsc, b vfis ardurig O?X-tnict CoroTEcsat aytielp.ev. Kai yap oint gki) &v 'aXXotc;
24 Strirj[taoL Starpopcov 7coXii.uov ais' '11.1.6p6)10 zsXscsObtcov T6W ii[tezipcov ttv aiv 41-
XOTeerliv Cip.s4aaOac p.syaXóvotav. "ivioaai as potiXop.at Ocsa xat G1E-a aeLva azpoaaoxrj-
uos 67rsveyxóvws, t rpsa6sict qceeop:tj'copoc Stscsc6071p.,sv. Atipxoo TOC'Nllv TCATU Ti)
a.p.a%; dderiktoi, oUx iXiXLC1TOV atyirrig TsxMpcov, 8v i1871 T-12; SCIIT4GE0.4 i?amc61.Levov.
Ta. cm-717mpg. vc To-A4 TONJAEOW Pd.Ocksi2; 6716 'raw 'Ayagviin topavvo6p.sva, cá xaTa
Thy ithav ic5coat inapziat zby xptastavtipi.Ov, rpa, atro6cactioac, t Soocse6st ToUtcov Op-q-
axsiq 67c67Lsoov, AxTps6ouacst Tbv aasgii Meacip.s6 Xat Totc Tolycoo 8ocsas6scrcitot; &me,-
!Leval. S671i.act. Kca v cd lróXet; %al cd xdipat ixxX-riacciw xat 7cotp.avuxijg xogspvlicsscog
attoEpot. BacnXs6ovtos Tot) Zookraw 'AzILST, ist rcXsito aaiiti)ev i aocsa66sta. KocE, ar-
'rep Tcg oiavetp si)agsf.as ivomoX6XsurTo, tatc auxocpcmriatc xat avcop.akEats xat rapt-
cnecosot TEXsiloc ivairsaack xat cd co'ci zptcretavotot; xat e6os6sEas xaXXovolisvat
diDsot xat 6(1)txollooc cpoivocag, ayi.00; 67povOtt, xatat th ysipaplthvov, XóTov Cac in6x0v-
Tag ir owOotiaac, cbV oE piot xat cd 13E6Xot p.ixpt To5 rapónos sIs Tip ,c6.)v cipsTthv axp6-
way &it xXsEcpouow, arm tc Op.txXoscao5 ciasesEag Iv axgráltouvav xaXtnrcópLevat,
Gabriel Báthory, precum i o expunere f6rte bogath a tuturor relatiunilor dintre ace§ti
doi Principi. Voiü da pOte, cu alt prilej, o editiune noud a acestei cronice, intru cat
ne privesce. Pentru expeditiunea din 1603, cel mai imbelpgat isvore, de sigur,
Szamosközy, ed. Academiel unguresci, t. III, incepênd cu p. 72. Szamosközy e, ca
de obiceig, reprodus in intregime de Bethlen, cu ore-care adaosuri. Bethlen a mai
intrebuintat i cronica, mult mai scurth pentru conflictul din 1603 cu Téra-Roma-
nésch, a lui Simigianus (v., din acOsta, t. II, publicat de Mildenberg, Sibiig 1840, in-80,
p. 300 §d. urm.). Memoriile lui Basta, aqh clisul Ciro Spontoni (v. aceste Anale,
1.XX, p. 488, nota 3) sunt importante (p. 188 si urm.) pentru evenimentele din 1603,
dar de o insamndtate extraordinarA pentru cariera lui Radu-VodA inainte de con-
flictul cu Moise Székely. Cronicele sasescI, forte insemnate, le vom aye, pentru
Bra§ov, complete la aparitiunea vol. IV din Quellen der Stadt Kronstadt, tiparit
in mare parte i cuprindend numai cronice. In Historia criticd a lui Katona,
X (XXIX), p. 337-9, se aflh o interesanth scrisOre a lui Bethlen Ghbor, din 13 Fe-
bruarie 1612 (de sigur, §i nu 1611). Dintre isvOrele polone, e de vhdut Heidenstein
(Rerum polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti libri XXII, Frankfurt-pe-Main,
Wächtler, 1672, in-4°) si Piasecki (Chronica Polonorum), tradus de Miron Costin.
Dintre cele turcesci e tipArit Naima (Annals of the turkish Empire, translated....
by Charles Fraser, I, Londra, 1832). Documente externe, in col. Hurmuzaki, lV
FA IV°, VIII, Supl. P i IP. ObservAm Ca, i pentru acéstd epoch, a rOmas o sumA
de lucruri inedite in Archivele Imperiale din Viena. Corespondenta, fOrte bogath
pentru istoria lui Radu erban, a Archiducelui Maximilian va apAr6 in Hurmuzaki,
XII. In fine, pentru identificarea i biografia principalelor pers6ne pomenite de
Mateig, v. notele la memoriul meg din Anale, care precede pe acesta, i acel asupra
socotelilor Braqovului, care urmézh. 0 monografie ungurésch asupra lui Gabriel
Báthory: Szildgyi (SAndor), Bdthory Gdbor fejedelem tôrt6nete, Pesta 1867, in-80, e
de consultat pe PATIO acestea.
www.digibuc.ro
2aaraos0tnew NIG loud:maul atilvms 6
AOi 5ta 5ketypo0i3lXdr. dtoLcQ 531A0AL 5(19 5()17pA.09r. X2532,40 5/L1 ,13111
A(019/7 65(030()197109
SoletriNistt 6742 'A(02,A7A 510w190 2,0A0y4 iQx 0d1(190 51 110% OVOI\li039 51 006#01(T,097.109
lzx `501A(10713VAL A(01/0p21, M016320%03= 1:01t 5(!)1ClAkcI13 AC014019 /Z)19 91 21, 5171,Ap, 5907, -Olt
coqX(0:49 'oaf:MT 5rptitridvollq 51:02 001 002(0.1107.it 451Vl930006 01601(91?th (-,10" ("017 1172,3
593,(19X4 )p19 Oat AIL.)(s( `AlerboA99 zns 5-D131. 90 7701340(91) A 79(AylL GOIllX)5ocaol -r(oll
0011 Acet3192 45o1rwoli.zothcloo 5oltaid901:nico 9 5ochrigchpEJ `srtoLO, 13rx lsom 50149X A(02,0(09
01:12L 002 ilVA11,09V1/91q `11.0A/pdti, 6/4.2, AZrJ71% 0)(4 110A 011.112,0107. '513 ID% 101,41?2.6 691 d2,9 -10
A01 45)9D9yoare 59AB2/1,11rtgesZD o Alo219692 `Sowollsv)acy2 xso? 02901X0C19 5 d1DA/02, 1110
(In 6)1/192 0010773 5103100X Irric 9)? .oasqL3:5z3dtz.aq3 o olr4i,oz flJ 1s22 M0111. 9 Iodsx-
51.(-1
1179 q dnoo2N( 'eynos2 (1) slo1 51orm 11/1400? (131(.93AGSD .A32 329 -
510VC2 VT10030,32 `14.0 ID%
Alan 00 AGA301 9 x5ompin1d3 rtorlza,2 maXchplin, twa. mormda, `5):))pols 03T1 90 1,101( 5101Cd2
'513932A09 5(p 6010 'el, 31(1./.61G2q )?2,311 Alget .39m9co 5metnil 5coi, 5zIftGomms-i 5lochn9 int
www.digibuc.ro
OT "N Yi../1101.
1DZ1) 41 A93,
A0A/13r4r.ha 1003A31 A013,2X)
Ski+ 0d2t A0A13.q `5/1.49d )p-ig lzAti.oZsoDocht
5/2A1I GOA331C3 swIAWDV2.491002Gr. pc zAko/no2nd32 px 141132 STA9d10)(d) 50(12 oll
-
-(Ar3mox AoZdkitgodu (bpi 510Xti.XX3? `53143(031,(1th 1,10% 510w/2 ATI? AkAtivip 53IAMV2A99 :
5102.(io2. ai `5zoll.r.lr.ho019 maxrpicto 51(u 5lo1d3o2c. X20 qi.001ho2. Fev2 filath OA -COD
AxyrItu, .50Aschpcar.a 0, n
Solri,Fd loozno cloardvicloaxinda olooz) chpl. duccir `(vrioA2
500d 'AM= )p1VV., 93, `AoAphircliel. `090221 !pi sr AcloA Acomp9Tiv,( scoy2 91 93/9 001
Go3riam :Aort3l-44.3N( slacqp2o2y-c" kioN io 5101V12, "GOD r(y)? Soozmi-loqs)pa, 5')OXVOAGD
ATriOthOIL lr% S901 SaMtd0 `57)1DVAodIvar.x. or* 512y1s2go 1,V1t '00A9th 1101G 121/57, 903, 1,1X
-
0011) `50A3717?Varid) ST mpulotx,drat 9 Soiox '13C(Ink soxli. cow. M9T '(3Ad)1 5g) -13
lzIkd ) chp).. 5o).Du.cpc iv% 5f1.9socc2 v32thot co Anjo 510%d2 `1Z0.9399F(ZTI ,290 ,1t1
51019V Q.
601Z23EI (13X,3c (1),(1pa, AGA303, çiLQ oai 107Z1V(204%190 93hyi OOT1r(OIL '59611
.),N 1=2 1V3i-lkthoog 1Z1C
M017?T1310 '31s1)9X 1L1C,
minotvxxx?. `513wIlt0rx pox poizatthp
'Amyltuvreto-ri W20 119,3 )paivx 50dpi A133/13 17:4G c/Z1C, AV1323d102 `11009741L/32 AfOr(OIL 90 -
`MOD 122X, 591A103L Gothpi .rA13739 GOILTdoArin? CIXA SO1A2 901 Se0q1 cloIncu vox vdp -
`001, 5(03/93d0AZ31)? 1Z1t, 5033.)2101102 5901 93/9 Vth3X .13103/3 `A*03LdlL12 'MAU `AO1V/c3
51ourri .AcalA3L9In? Aoaaarkplg `59oirboDotho nothsX pot 510201G `A03,340X03699 A(100.4 r42 -
V/Vri 927? AM 603112/101. 4X0 AoJ `AOCPRI13713,L7? 1Z1t 12 M111 AVA93A AGOrkpluX2 5is Ac.p.
.wdpp mor.1?iq, 5F(Z6SX drIA1OXO 5316092a-1D 1V)<,
33,A00)(93dIc ±3J .5coa, the
-
59o1-1,(0 A0.110r.k.,q3 17.1)1 5101 A31r1 1:)10W1 Y?A72 SOdpi `Ano3oaq 5101 2 ZIOZ1 VA,I332% -13/3
'53101093630 51/.1 5!/.090dV1L 0041931D? .5kco Scor410d20d)t) 113.3.10.3 ttonspo 9 5971(-10
)?3,10% ACQX10A0r1 pvx. `Acrqd33 1:Dy. lospo 5I4p, szc/32 3 scosinpm)xu-kx, 5clo )?3,371 AO/r(02
MOlckw1111 11GY, ACOADIOd GOI
Are.t .AG0c133,9310?
loo2 2 min AcoAr?vrd 'Azokipc(kat.x2 Aolvistht
slo.3.9 mAtI.J.vrooare Trzc lroDcoDs12 Itt.
cloz 61J., scoltrv, min moy.rd loAsTIciothrthr.
VON AG.
A1321 SGOAVrle, 51;10)-1110 rlp 7)1 3101 cd103/ 0A331q ..oAgT19ox3 lz-ugu)?
1r3LrJGor.DCsq.) oo' .1x),(yoz thpi o KOKOTI 57D1 5701LTD0d293 AM, MICMAC/
iv% sloAn'Jrat 'ouothsothsAGs) Fcce: mt. 5-on smApionv)(x)2Lsz `)Dcruf.n. s)pa,ccoo Aon
www.digibuc.ro
FIJAN3SGNI1A1 NIG 1011.0I1GIEI IIN1THIS It
so sGoArrlokom? tq AMIA3(19D spn14 'OroDaamp.o. Fx, i. sip, smcIpcso4 sothrg -zsc
'53IAX4D%DDI AX)30001d32 (103D0ra AlS9DX '10A311910 5DIX0D0c133 1.1GX
SVilGtho9T102, 52010D3
532,Awchic `DA/DX%12 'Axglarhippit9 Alp, ow, (1030 ftViVZ12 "AM ,
4i 6.1)2X9 A0A3AVAMD0d2-
'531 )pxxoli chpl, moptto9rittda? mwriVozo? 029 A(01 -05`ff2 outtsocpr, rod4onyisic6)? 111
-3D
.brrifJW9 ,t1.6071 .00% A0290y9T) 5.ti.12 01,33410D31d331, y. .V3LAN(ICK,3 0.3 ielly01C9dIk1 50710119 1GX -
AX)rimxcla. isz% ,Orrl 514 0132.3X031rJ32 60990,(911 .A1ODD2rALthD `K11:)3C/ITA oilnoyou
ArDclo int
'Amooyo2 p:oc zupat )?2, ILLID93 mdli.a.pz6crri zx irmottsoqvat 33:)%
sziDkroq
.6x)cothr?gti.Droc 593.9v- 9 501DeD23 d0211191r.101'011 513 A01001)01 5x3arri Agrior EJ 149X447?
`ri0ID1411 J. hOr(Vii M32,19 5r3thini `Bacm 4)222 GOICp '5024)9123 5901 -9%
511.1 `0)410thtp.
5DA 501AOXT19 1,DX 50IA0M31%0210 '117d92 )91(0X9L 5101 MDZ2 A010D3 130)130r-12 -1139Dr..1D2
0d99 50d2 5DA9lt '13V,A0XD D1DX 53., 59029 SOA3T19;01319 1X90 01001 57)p..xuouT Fx
p4-.1 olr)phol 31 ,2 V 11111023 1C132 MOI tlOr(X)2 6011,1410r1XDID i
stocupodato? -s0,irJ
mot) .thupo 132 chpl, 603,9x) 13) Fx
5ozmcg)30).? A/1. pilt K4.1 ADDGorgri Aompilxdzaat
A'LX09DOrilt '(A1D0992D1AD AtZ tt 502 co, etoya19719 maccaloL3 `Ansgin-loo )pyyr2
SmAy)It 590], 1LNOpat, 5GoAAFIGI .Lpans 4xlmc3A3Ads29 5j31I, `92 oi. soAcola)4 -vIdouf
'531,49D1A t
slop5)0-uo 1DX 1D3rJ9 3paInc) (AON(G9I 1DX 51101 5=29 5/1.3,5(4 sciolc,):q -123
4531AD419dX 53191939 Av3voodkit cvn 'sorioarthpl,dolviLN 'Ion3rioods1D9 `lotwrion.g, -DX
Al1.2,
'106311007.00X 53160631190,32, A0/, 5111 5kAVd3 c `K9rJ) p isWost. 5930 5101001 AGA101 5101
510A139 531ADd31dVXDOrJ2 7DX D710,(103/DOrilt '531A7 60291 lq Goitoi, 106a719Xchlg IsZIG -1(.1331
www.digibuc.ro
31 -14 voaoL
thre.9, 11A2 ow., du dhnox, thA'33%3 511l 5/03XX,X90d%).90 501A093A01-134 "k1r4r))012ZILIAT 3101
50110,00(121. AkI AtstA011 SiA.2 5,21d101i.ILIAT A(viod .d)Ap1rc134 59 Ak19z1 lolorilicorm?
pox slop(krhex l '510d3 ir% 510d33 '510)1117? 1107, A1D.010,3 5101%9310daldp. 'esotaloolcsmov. -ocht
r9oo 8 1z2CFC(02 `5/0r)(07. 51.3 Al0K1'611A7 A011 721/0X 500ChIGIG 4Ao)Z7Ao'd .3ocod91th 502 -oat
A09 sZls 1voydolvo19'1 91 (oo, 0034 `A06433y 1szx 1w9alvomodu tl 3opior9so 'DAOTI
4A3(40 0219 001 0072CIVX,L3 000931 650A3TI9101d 51W(X02, '57)03thak12Le Aso(4 q990 )p19 91
50r(rio).? oatn AC93, 9019%3 '1100030912(Gd) )7130 32 AGA303, c13D03A1213 /p12 501301LX1076221. 1)0%
007996( '50)3900 Is)01L 5keopano9 112 '51kn0at extacaso, Goo, '00wl-1(10902 pox 70)11d1olp-rAT T
001 50d01r*Ld02102W 513 AZ3900X0IAI `G0A3A0A31 k0Z30300ChL A311i 0219 001 301319. -AOYAR
501 'oonp,ArlomoN Ago..)orho 32 00A311/0101A012 011'e 31 AC07.3y 1Z% Mint7;)10-)1 1,.Z1C 'ACOXF(a
A02, A090 '50A34D3xmo3q 3(re1,.. 10.111%, 001 50d02.7621,d02473LN 4310% GOTI3X011 00193L3A -.Lao
Skltiprht `5t1,X0y4 0030 4501M10110293 5902 5003713y04 AIL9dw .sAlso,xp.)?
'ith
502A3OttIOtht )F12
4A13 1,Z%
5112, 51030009d0 1109037.2 .50(9Ti9Alchc01c0 si:oulo9121 e9 pox 51zpode1r1b.9 izx
5wyoo9od2t 112 .rovvirl 5old0oArat, 502102otheat .A11
,n10. CON(.3 52/0 01X9t,LAIOXILT13.
1D314d70 1:0f, AlD1/101, 5210 01,Z0,11D3AC0 240t,t/.XSA00 50amd1c, 11040(4 43. b1 drd.7xo3z. -32
`Amp kocedle. A1.11 'Ardzy, 1L lrx
rualAdcotuno, .5(A1 001 501.32c.:2
(10390LZChlW 5kad91t
A300)q1L3 51?2, ?Mt /419V sx,3,Ldo0l9rq IL% 5Vjid00AZ2t AlDLIL `rOG09201,14 sle AolAnnyo
51alcroa, .AkA9Xo-po -txx, rki
'591(po vd3t A01 20A0d01:12 cpzx Aw1"4 `1X,003170d1D1C 01 -3:21dX
AMAMI (1)10Z3 51301d321 4A0132/(090Cht AZIs(1d) As0(19 Alp 1150d Aca Aozolnodx, -siloAvhcoac9
'50A BOXt.l. ?MC 1A019/2 '3101C A100102/ 00190 Att!..2, A10312ZT11013A1? 1M c5109VILOICO21 'int 112 -9.0
www.digibuc.ro
Hc11110$CINVAT tIQ Ionornua MMUS ST
2 vyri3 (1)24p9 11331t GOIO2 511.6013th `13109431w9mo X Aqz AorithR SVA9d1OCIV2t F1C 793L -
57A) ,e, '613dd1 3D(1319C11.D3 col:A '60)At .D1-.)r?c12 deaLp, 11(71%7./c4Xsxodat 101GOIR VON 4..14 1.3
'11026(043013 00110AG2 50160 Aga, WAodd))2 AOCIOILTh?LdOIMLIAT 1DEJ(03 (101 31 (101G9I 1101(
110%
`G0624, TP% 59131t 141 03CI01(1) IDLAIDOM)(01t 'ALL AU., 11 AX/dpaTitst 5,1(1 (10A131(
001 G01G91 453160Xth2 30 1Z% 1061%%9% '1063TIOL31( 699 10(131333 1Z% (4)( 3913%3 .-(09.012
.11AX) 70 11014 5316)332 A?)61911 )G611
601C411o3d `AlP3A9yv, Alp &col, AmAILItrdzx scirsoox
AoAritotol '6011G3R12 (101901 FIG 614Z 64.1 4.10)(%3 '1063117/9D.101/ 010122 110%
5100/VA)? 6)19x) `53zAzolitthaZ4 59clat 601 606711r0L A(1293Cht .6%.,(131D3Ze Acta (101 no6Zux
102993oll `A93n Axcloppd AQl9) '406sirl011o62 12 6136901 '1101.6014.111q3
X1Y ,12 13%3
(106 511.1 510731M6(12/VIIG% (101 50d03.VripidOIMEN .19v9mog 5999a 6(lo 63X13 60197 01
`f101Iq 5)pz. a dothm -pot 01Jq .5)p,(01 (1)1 (1)61.,((101) 5r1)3d13X).3 110% 611.1, 10A(12rIZ% -
6V731D (101 '5odozt-rbp,idozrzIAT Fot zs)2 laXo)pu 9 50221 )2/%132 qat9 moz cuopmda, ();)
03, 50'91 5002,001 .Dampptcm2 5co1.9x)(1) px sgdzE, Aqz ICAorithp, 60dOlLT172).d0I101GX 101 13
-
vapy, `5:oDlpoaatkpodat lrsplitkoZzA)? 13T1 511.61,a)13 6301314= (101901 lt(16]01 6V9X/M12-
4501 110% 002, r299soa sozA99xa int 4,5ozAlop9aldnx 5011=2 60T111/. ItS M01 0272 -
-roopj
6(0/9ri% 66(0291 AT `loAp-divrthau ',amoorAnc 52azrcht4 h3TbD60.1.3.1. Ann 'Am321
DJ/ ir-at "(1):)X :1063119Z3AnD iodra etali );)12 4-1 4610% MAL 6%,1d30(13,(3 FIC -nod=
"010 (101 `soA9T1al4 Lt ..a.2 2912
Altt.z
9,o2, noztpz A737V.101)(031 11VA A0TiDkrilL11? 11GY,
1AWC4
-
`A91ii) 13:?% Att.thOchr.m1Z% A(01, AM3CLIDXMOT1 x `A030 vv% noz3 c2o
aZia 5oz,x7rIllpd2t.
Garriza A3s) sz pot .47onsvptp 501,90 9 501.911/pd% V(102/2d 5r22230a 593G 611.
901 W 606X3
1Z29930a 63 14 LA:loth= LU. '533(P.M3). (101 0(1IML (101(110 5on,A9o32c71 5ttz. 543Aoriattp
1/X(10913q (1010214A1 59A11, 5060TIF20100% 0(166)?(9, 52 6(01 )?1 puyht m03,A9dsth Sta Ga
-
www.digibuc.ro
14 N. ToliGi
Cavoc (ptXmOels, Sthpoc; xat cpeuSliToptacc ixetvoc rcetcsac, xxOeile To5 19.póvoo, xat
(3Eq cpbs Tb BuCivTcov taye, irpocsaireclijoag akcp xai ircxpip ,O'ccvary ixSoijvac 6 Sa,
Tci) poet') v..cxpoq,upiaag, ca Itt; eUageta; iaoviii)oaro, &v TobTocg xat 6vip. To6 rat-
SOs Totvov .arropcpavcaOávToc, Ttv e;c3i6ecocv v..11 Xopivav.ivoo, IrpiK 'ITaXtav
TO71, )4mi:c3 7Tata0Tpt6E0Lc i'af.a0Tat. 1pavv.ccacv iXXrivcxotg xoci f-Aolicaxor: acpxo6vTa;
ixracasuOsts, cd;Occ Irpb licovaTayrEvoo ilrrocEpec, xal Tcji aouXTivy 'pd6pcp.,oc itveTac.
rap' oti xat acroectocc & orx th 7tpbc Co)Ocpxecav, cov.aroXcreodv.evoq xat auvarcep-
zOv.svoc Tot; Tor) ClOtATavOU csTparyliotc, Ilipaacq xat 'AXa.v.avocc vazólievog. HpOg
Tokocc xoci Ta. Eccpcoolvthy iirottae6071 ipimixtra xat cv TX@TTav, a6- c ri Xv
Toy stvac iTepóyXamov Tobg doco6wcag, auk Tip T;iis ppiaelos xaXXLizitar statism-
TOY rivu Tot5rov ?Oats iiivvricsev. a'Tc, el tit inCSZOXSITO Totc VAT& xácsvov cppovT1.-
and, &XXac t v.eXivfl Tcilv ypTcov ilscv.eXetTo, cieTaq &v iyeyovec pcXociocoos, t ,se
e6ce6etac intsp6oXil. lit, Se xai icpbc To5; yos6ous carEpplov, Tokoug ei)spyeatacc 6co-
potiv.evos, xat coaov.óvazog 1tYtY xat yap Tip iiiisTepav v.ov1v, EccoavtoOstoccv xat xa-
TeSatFccsOeroccv Tatç Tthv Tp8eXitoy 466ocs, f`bs ermac, &vaxacvtcsas xal &vawriaas c`IK
%at arc OpatTac v.ipsoOev, Ttv [1.71rpenroXtv 6v.oEcoq irepcTecztaac, 6.)q 66vccpc apop.oco)-.
est; Tots ictuTo5 7ovetioc xat 7r&rcrrocs, oacvec iv Tors xacpag ailiT6)v rrOclas Tac iv
OirotpoeXaxici, p.ovas ixocXXcipriaav, Taq Si ix Piepcov iivetrtipccv. %at yap ip 6-
7eviic x Irpoyávm, Cuth Soux6w xaTec ascp&v xaTayolLevos. ScO xcci. 15pOvou xat Tpd-
Iron zpricyrciw E( CtL Sci60X0q. 'AXX' oUx Jam xat 7r6Xcv ,c6x71 iipetietv,
v&XXov eiiretv -Fiv,6)v etv.apTiac ivc;yrrcov Oso6 acvev.virsOricsav, xat els Ta Una Koptoo
ccE
Ea6ac40, WXTA o yeypaRLivov, irecpo&xaac xat ydcp Tat Tor). Xepvarivou cprpaTeovaTa,
oacfv-116Ewg imothvTa, irpbs puitv To5Tov ixtv-ricsav, xat rrpOs To rep1e6Eoo cppoUprov
ateatav irrc6o9ki6Ehrav y&p akci) oZ TS ePubacmc xat Tac oTpare6v.aTa grana, To6; `Op-
xous %CaCtit/TliGIVTSc, t ITpOg30%Ec TO5 Espprivou, els tO auvoureXestv ccinc-v, iipeTtaav-
TO, VAT& TthV `EpSeXEcov arroTicac aziTots tv irXiv xat o6vc vIv aUTorrOcescav. 6
xat iiiovev iv ouvTóvAp. 'AXX' O'pa pot To5 eeofi Ttv Ispóvocav, CuToaTa6v,o6octv
arc!) Tdc 7ranpamiva. 'ArreX0OvTe; oUv oiiToc xaTà T6w `EpSEXEcov, xat TobTou; xaTaTpo-
zWaavreg, xat Tbv Oicppova r&propov p,ee cdcrxtiviis xaTaScd4avTeg, rrivTeq thv iróv- c-
v obcaSe. v.,ovo Si 6 Eeppravoc, irroXeccpeetq o5v TOEC Aixocs, CoriiX6e irpOc MoX-
6o6tav oE è irept Tay PdcSooX Bogóaa, TO5T0v XCCTOCaLth!owTsc %at Tok Mzoo v.oc-
zatpcf. xaTaccicciaavTeg, Ti TS &ilia= cd Zrzoos. ToOs xocXXECTouq xcci Xacicopot Stay-
ITisayTeg, inricyrpecpav tin& vbcris, v.ov&ratov TO5T0l, !Let& Iravo OXE1cov xaTaXuróvTes'
6 Se Pi6ouX Boe6O6occ, &Setas Xaeciw xat iicsoztac ris OcxpoTaTcv, irraviixe ILST8t vixrjc
eic TO Tpc766caTov, To5 ,&póvoo xaTaxparipac. T& Si aTpaTe6v.aTa nay= ativ Tag Chba-
Cots, iXOóvTec, otq Irpocralthwiaav, csorvdviv T-1-7; int6ouViic aimpey,evot. 6 si ivo6q
3TE, ols.) x/tet 19.6X.ricnv v UTot-; ircc6ouX1), &XX' els TO OcroSotTivac Tot; `EpSEXEocc,
otg grrpa!av cciazEoToc;, Ttv inorciOebsev, cluvexcbp-ticlev, z SeuTipoo 6pxolloryjaas.
'EvTaO6a 19.auvicaa; izo) tc eti600Xtag Tby Zivapa. Tokov, xocvf) rve)via ItivTec, Ha-
vav TOv Pecncipcov IretaavTecocat Sc' civacpopthv ltap& Tor) EouXvivoo i!af.r4CSCC1PrES,
www.digibuc.ro
MASIIISCRIPTg bItT nIBLIOTEC1 STRAINS 15
-zovreg ol'xahe gpxowcott, p.ovdnazov xaTotcyfieott, xstt xotp.otpicstov Ttvdt Mtziriv Xeyó-
p.svov ctAircliv avappebactt. ear Gina) To Us rpanto6g Itivraq etpalv &VOA-Or:sat !Lava-
per xn.'t ç&p v 6 xpattstoq to5q Fpctixo5q ayartiiv xat imaxercOpsvos St& ta iorl-
pnetaOctt f)Te m?yrow gv Te rpatTCE4 xott 'hotXt4xai BoCcoPrEat. xcd, Orou Iv fiv &rep-
zop.svoc, iv roX6p.ots, csovoilpzov aim? oal auvimazov, vbv xtv86vcov xatov.ppovoiineg.
'AXV- Op p.ot xat cthOts Tot) Osor.) v apóvocco SmaxeSiCoucsav pouXOtq TeOv a0v6v,
%/Tat oi yeipap.plvov, It at OtesTo5aotv pouXOts apzóvtaw, Tip/ ai gatrcor:g poomp xat
1.1.6ylv amcpoXitTobaav & tb !It ix-zuOilvext attia &66ov xat xcetoy, piae xxsevszOti-
you eis 4v (p)Av Ocskov. 6606c ov iaeyvoxsel rà tat' aOTo6g, xast gXct6ov 1107 'Lily
irpkrourmv, TCP b'aviap napaabObses, x, Tthv vexpaiv ctimbv Purtop..i.vtov rOprtic
T-171
gatoOev, pop& TOft xua(v oç xecrootteEpocs 6 xpitmos, ixekeucsey ehav)e--0. Tcuft,c xat
pArqp.ocfmov vbv iOft.uo. (1) 'ExTote oTni, etplveoactq 6 xpCatcycog, deppóvlros imam.
li(OCITOMTVOg Se Boe6O8ag, 6 ..tWept(;)v T6.)v MoX6o6E(ov, eopikAl 'rap& 'roti aookthvoo ata
01 CIIWSplov 7SviGkr. TCp Eeppitivy xottawatirsca ta 'ivc cd thc 6711.Lockc Tag ao-
Oetoas nap' OCUTOri TCp iip.etepy PeouX Bos6O8a- xaOsile rijq TS 4x-fig xcet Tot) ,apó-
VOO, xcd kepoy aye &On-6, ETicocoov, eicrijas Tti'w MoX8o6lcov xca&pzetv 6 a& licova-
Totvzirvos o tirciev 7pLEv, atXX6., .srpatbv irtoovaan.q parinovrov, A6zopq trzt Kct-
C6.7toug &Opokmc, VAT& pvot vXO prima, thpvo à xcd cdnos, ths So-
viv.Etc intmogotq, atIOTECIVIi Trp Kowcrcavz(vy, 7tat Tobtov xa,te6aXe xlvatpaTE, pcLt-
tots C6vTot, %xi it anus ToUs apxovtas p.a.zaipq. xazgatiocteev. '0 Se eappow Mratopy&p.-
top, Tocro6tots &was xc v86votg ireptirecaUv, ant VouX.401 aovtgvat oat xotO' &au-
rbv irsozamxt. aXX' aacs cmpatbv kctauvia.g, xxO' fipAv ix aelytiou X(iistv PooXeu-
acip.svoc xast totg rporipotq %ants -11pAs ip.6aXetv iipsztaip.evos, or) at' &vaporiov 6
xpozcItoq irpOc tby csOOXZetv0v ACXV-V0pI160Cq, xott th ote cdnbv EtapaXtbc ixTpaTto87j-
csa, rpbs Opitv lwov4oi, 15aup.iCtov t EtTpocs6v-fiq 'thy &vapa, pI away= PouXdp.svo
(Xt6Eo4) yap, %at& 'sty napotplay, oU XeoxalvaTott), ip&q)cts irpb sobs irX7icitoz6)pouc %at
irpbs 'thy 4irep.ova T(bv MoX8o6kov Et6cpctvov xcec' c&toiS axatpatsficow cloveteag 8' 6
xpivaros 6atuTor) 'Ck 8avdtp,ets, ourrapotXst6clw met. Etacpavov Toy MoX866toy, xat to6c
yetsovo5vTag MiTql pritaotc, irpOq `Ep8eXkov &raf.pet, ma& t& aeStdcaas Toti Micpcoo-
6Eoo eotews ths artivk Tcyptievos oE ae rept 'thy liopova Mrottopy&pxopov, iSOInsg
' (1) Numele conspiratorilor: Dragoth Postelnicul, Bhrcan Stolnicul, Stanciu Pahar.
nicul, Vodd Banul, cKarka.) Vornicul, Dragu Logofétul, Drághicl Postelnicul, Anghel
Comisul, Michaib. Cbmärapl, Pavel Postelnicul, Ludovic (?) Proca Portarul, Marcu
Logofetul l i Dragomir Paharnicul sunt date de o jalbd catre.Radu-Vodd erban a boe-
rilor pribegi gspre Mehedintl* (Hurmuzaki, lvi, p. 479-80, n° ccccix; cf. ni ur-
mitor, p. 480).
www.digibuc.ro
9]
5)?1. 513TIF42 M03, moc/923* iszx 591,A2d, 5oriz rupn7ptholLurt7? 4.1-1 la.,czonfti2 I7OA3rIptG2
sla Acouivp '5w)c1L3ms) 59000% lrolmodth .03,A=93XG0936GD
lill10% 1)242%0)012,WD '10/91 1(132
Ao*TIGD All 5loscp Azdapn9 lroc.lyovoq 1)0% 602GOI zAocaR irx 11:r1 )79)02, I. AOU
929 M01 Amptrq nmkowoortx2 AL `91V A02001
AOT(32da, 69D 51oz 51OrlywcIth urtarli
At1.3,4alAk7pthoz2z% Xr .AroGy9z-ot irx ASYLIA10Y1 soumx2 523 )21 ma czni :51.(4.(123
9
60 5gAZthp,x 513 ,A7)39-02y0lk 9 32 5920117pdx, Scr.111 .5Vri. 90 eitcl,
etrpcodra 453u921
5oro?1311 `AsTik061oki3 th q. 51o2D3(1)9 531AGOID1r1)07.93 0230
IOXJJ IMILLIVOTI
AaL AOLLAr. 30c111 ATOLL ATOLLAV
viou 6ft9T1
(12 ,902 Jim/ GoT13 59tht, 30 (1)0031,
Oth
91 `5Nnivyith T2r.) lop 5u30 '5onori
'593,D6X19ve '5ollearjap, 523 32 Da isv9th
9r rtqz vet2 knoit 5/)./ (1914)3=9 '592:91di
'3osID32 693a AQ1' Dt.tvockietwq 1016W
(10d260132.7? kd011, 5 GOANd=31,9
mcchpo'mc, oy'6p9) (13253 Atk `set13T1p2
moy.lx,96 oocknold) 'vox 4Am., sco3viox
03 02 snit; A3M311329 .5(olvi0132.9x)
,2 lacq67? `.5od3ilVv.11 5930 tt(2 .3?)2
www.digibuc.ro
IdANUSCIUPTE DIN DIDLIOT3CT STRLINR 17
A M II N.
www.digibuc.ro
ig ist, iORdi
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BITILIOTECY STRAINS 10
www.digibuc.ro
al iv. 10116A
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEd STRAINE 21
www.digibuc.ro
22 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECI STRAINS 23
www.digibuc.ro
24 N. IORGA
STIHURT POLITICE
ALE AUTORULUT OXTRE DOMN.
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BLBLIOTECI SWINE 25
www.digibuc.ro
26 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 27
www.digibuc.ro
28 N. JOUGA
www.digibuc.ro
AIANUSCRIPTE DIN SIBLIOTECT STRAINE 29
sarcina de a fescumpgra nisce robi, era fiul unui tata german ceea
ce ar explich de unde scia limba germanti, din care a tradus «gazeta»
pomenità mai sussi dintr'o mama italiand din Bologna. Scia, ur-
mdza bailul, mai multe limbi, si turcesce putin, i ofusese secretar
pentru limba latina pe langa Gratiani, Domnul Moldoveil. (et e stato
secretario della lingua lattina del Gratiano, principe di Moldavia).
In tinerete, servise, cu doua sute de Omeni, sub proveditorul venetian
Andreig Paruta. (1) Esact aceleasl lucruri le spune si Thomas Roe,
ambasadorul engles la POrtd. (2)
Iata acum i cea-lalth dovadd. Autorul biografiel lui Gratiani poves-
tesce ea intr'o lupta din Iunie 1621 Tura.' luara de la Polonl 650 de care
de argintarie i adaoge cà acésta Meg pe Sultanul Osman sa oprdsca pe al
s61 de a mai duce la rasboid cu dinsii haturi sag vase de argint §i
sa intercjicd i intrebuintarea carelor, afara numai pentru Pasi. Acest
loc se gäsesce tradus in latinesce aprópe in aceeasi forma in (Xom-
mentarius». (3)
Dar póte ca Iucrarea asupra lui Gratiani e anuntata in cea-laltä.
Vorbind pe scurt de Principate, Montalbano spune ca ar dorl sä des-
crie cu de-amanuntul aceste tée i sa povestdsca lucruri petrecute
sub ochil s61 in acele parti, pe cand aveh o situatiune onorabila acolo,
dar le reserva pentru o opera pe care gandesce a o da la lumina in
curind. (4) Ar trebul de admis, in acest cas, ca descrierea Principa-
telor care se anal In partea intaia din biografie e scrisa tot de Mon-
talbano i adaosa la traducerea raporturilor trirnese la Viena. Sag
pole ea, in tota acéstd parte dintaig, Montalbano s'a tradus pe sine In-
susi, desl n'o spune explicit; si el cunoscea de sigur destul de bine
liinba tatalui sü pentru a trimete informatiuni in nemtesce la Viena.
(1) Acest raport face parte din corespondeiqa Archiducelui Maximilian, care va
aphré ca partea Inthia a volumului XII din Hurmuzaki.
(2) Thomas Roe, Relation of the success of the Polish warre,Negotiations. Neputend
vedé cartea insàT, sunt silit a trimete numai la resumatul, forte pe larg, din Zin-
keisen, IV, p. 238 9.
(3) Cf. cu povestirea pe care o dã biograful la data de 1621 uruatorul loc din e Com-
mentariuss. : «Veritus imperator ne ea quae Turcis incitamenta victoriae fuerant,
perniciem allatura eisdem aliquando essent, solemni vetuit. decreto ne quis in poste-
rum nisi certam auri argentive summam trahere, argenteum ephippium gemmisque
ornata lora tenere, currumve in bello, Passis ac Sangiakis exceptis, ducere posset.
(p. 36 din ed. 2-a).
(4) «Avebatque animus sigillatim eas [regiones] describere atque alia multa partium
illarum scitu digna, quae per aliquod tempus praesenti, non sine aliqua auctoritate,
mihi vidisse ac cognovisse licuit, ni opere in alio, cui lucem meditor brevi, pecu-
liaHs ac distincta illarum esset descriptio apponenda. (p. 91).
www.digibuc.ro
30 L IORGA
www.digibuc.ro
MAXIISCRIPTE bIN bIbLIOTtCt Mina 81
www.digibuc.ro
32 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE D1tT BIBLI0TEC1 STRXISTE 83
Pap (1), Domn al Moldova in locul lul Radu Mihnea, bolnav de ochi *i de
fried In ajunul unor nou6 ciocniri turco-polone. (2) Purtand cuca pe cap,
el strabatii Ware Constantinopolea, printre multimea, careia-i arunca
bani mdruntl de argint, pentru all face intrarea pompósä In conacul
domnesc de la Bogdan-Serai. De§l catolic, el fu uns la patriarchie
fagadul observarea obiceiurilor religióse tinute de supu*il sel, earl ba-
nuird totu§i tot-deauna cd Francul mananca pe ascuns came in posturi. (3)
La Adrianopole, 11 intimpinara dou6-4edi dintre boerii Moldova earl
primiaü fard mirare un Domn cu totul strain, fara nici macar o pre-
tentiune de legitimitate. dupd ce se supusese, pe timpul lui Ieremia Mo-
vila, unui boer de tera, lipsit i el do off-ce ast-fel de pretentiuni. La 29
Martie plecarea din capitala-i fusese tardie, noul Domn era la Pro-
vadi, in Bulgaria (4), undo lud In serviciul sfl pe o parte din negus-
(1) Se intitulà in 1617 : «Skender-Pasa, robul Máriel Sale Imperatului Mecei si
Medinei , de care am fost trimes pentru a nimici Polonia si care am fost pus
Serascher in unele pArtl ale Imperiului peste trupele din Caramania i alte osti
imperkesci. (Bogdan, Supl. 112 din colectiunea Hurmuzaki, p. 431). Fusese sangiac
la Oceacov, apoi fu stramutat la Silistria (Hammer, Gesch. des. osm. Reiches, IV, p. 511).
Ca a stdruit pentru Gratiani, dovedesce cronica liii Naima (Iorga, Acte ci Fragmente,
I, p. 56).
(2) Miron Costin, ed. cit., p. 268.
(3) Hurmuzaki, IV', p. 376, no CCCUVII. Cf. Miron Costin, p. 273.
(4) Pentru data nurnirii i cdletoria luI Gratiani, Hurmuzaki, Fragm., III, p. 74-5,
unde si data intrArli in Iasl. lath' scriairea din Provadi a Domnului, dupd o copie
ce mi s'a dat de d-1 JireCek :
Giorgio Gradi, figliuolo di cotesta patria, viene mandato da me in Italia per ris-
cattare alcuni schiavi turchi, raccomandatime da alcuni ministri della Porta, arnici
miei. Et, perche io pen so, che questo negotio potrà ricevere assai favore da qualche
lettera delle SS. VV. 111-me, io perciö le prego affettuosamente, che, in consideratione
dell'affetto mio verso cotesta patria, da me dimostrato in diverse occasioni, si corn-
piaccino di raccomandare questo mio negotio e la persona di detto Gradi a qualche-
duno della natione, o in Napoli o in Messina, o dove alle SS. loro Ill-me piacera,
con in caricar loro che aiutino et favorischino 11 Gradi, sl egli possa liberare detti
schiavi, e, trattanto che io sappia ii prezzo et glielo rimetta in Italia, col mezzo del
favor loro venga a trovare un mezzo di depositargli e metterle in Barletta o in al-
tro luogo, ove viveno in libertà, sino a che arrivi ii pagamento della loro libera-
tione ; perche, facendo questo, mi faranno conoscere che stimano la mia buona vo-
Analele A. Rom.T. XXLMemoriile Seg. Istorice. 8
www.digibuc.ro
34 14. RAGA
www.digibuc.ro
MANIISChli)TE DIN EIBLIOTECT STRAINt 36
www.digibuc.ro
86 14. 10R61
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEC1 STRAIN& 37
(1) Miron Costin, 1. c.; Hurmuzaki, Supl. It, 1. c. Omorul s'ar fi fäcut din ordinul
Domnului, dupà Jankovi6, p. 64.
(2) Hurmuzaki, VIII, p. 389, n° DLXXIII ; citat, dupg inedit, de *incai, III, p. 18
din ed. 2-a.
(3) Jankovió, p. 64: «Prornittebat nempe Polonis (si contra Turcos victoria po-
tiretur) tres illos principatus, Moldaviarn, Valachiam et Transilvaniam, in perpetuum
regno polonico addicendos et incorporandos esse ad liberam Reipublicae dispositio-
nem, hoc tantum cauto ut ipse, vita durante, solus omnibus tribus imperaret..
(4) Carl eraii, de top, 20.000 (Jankovió, p. 65). Dupd acelasl, erati 12.000 de Po-
bonl (ibid.).
www.digibuc.ro
38 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 39
Postelnicul sèü Goia gonl spre rnunti. In satul Braniste, unde se oprise
sä se odihnOsca putin, Goia Ii omori stgpanul pe cand acesta dormia. (1)
Irdmasi singuri, Polonil incercard sä facg pace cu dusmanii. Li se
cerurd bani i, child ei oferird In schimb bogatiile ce aveail cu sine,
negocierile Alfa intrerupte. In Ora de 30 Septembre, re'masitele ar-
matei polone apucaü drumul gra' al intorsului. Calgretii usori ai
Tatarilor urmgriall pas cu pas Ostea incunjuratg cu trei rinduri de
care, fluturand neobositi in juru-1, ca nisce paseri de prada. In drum,
la popasuri, diva i nóptea, Polonii II gasiail vecinic inaintea lor. Dupd
cate-va dile de drum, de un ast-fel de drum, &tea muria de obosdla
si de Mine. Se frigea came de cal, in pripa, pe fére de suliti, pang
nu sosiail Tdtarii din urmd. Cail, flamandi, rodeali phmintul gol de
tOmng cu dintil. De chinul nedormirii, unii dintre soldati Ii perdura
mintile, altii cgdura morti. Torturati de sete, fugarii beall din fuga apa
mocirlOsa a baltilor.
La 5 Octobre gra, ceir6masi ajunserg aprOpe de Nistru. Vederea riului
arunca neorinduiala intre ostasil cari Il pastrase rindurile pana aid. Ca-
zacil dadurd exemplul fugei i tad &tea se risipi indatà pentru a cadé
prada Tdtarilor, carl o ajunsese iard41 din urmd. Cei mai multi filed ucisi
saü prinsl. Marele-Hatman insusi perl. Un Tatar, trecênd pe langa ca-
reta bkranului general, ii reteza capul dintr'o invirtitura de sabie. (2)
Ast-fel fu distrusa &tea polona care venise sà ajute pe Gaspar-Vodd
a libera Moldova de Turd, sarcina pentru indeplinirea cdreia mai
trebuiail Inca vécuri. Unul din putinii cad scgpara blestema ast-fel:
«SA se fi cufundat acea teed a Moldovei inainte de a fi intrat noi
intr'insa. Nici odata Corona Poloniei n'a suferit o ash infrangere ! > (3)
Contemporanil din Moldova au judecat aspru tentativa «fara socotóla
(1) Numele satului e dat de Miron Costin. Jankovió, care povestesce i impotrivirea
la omor a Vornicului Nicolià, pune scena tin quodam monte, qui oppido Totrusz
imminet, in condensa silva». Alexandru-Vod6 ingropà cu pompd pe nenorocitul séti
predecesor: tin ecclesia oppidi Trotussiensis» (p. 66). E vorba deci de satul Braniste,
jud. Bacn, plaiul Tazlaul-de-sus, com. Poduri. Cf. Frunzescu, Dictionaru, p. 64;
Diefionarul jud. Baedft de 0. Racovità, p. 176 sail Dietionarul geografie al Ro-
mdniei, publ. de Soc. geografica ronVana", p. 594.
(2) Expeditiunea e povestità mai ales dupal isveirele contemporane i forte bine
informate earl sunt: rapórtele de marturi oculari (unul e al lui Zolkiewski insusi,
Tutora, 24 Septembre) publicate in Bogdan, 1. e.; Montalbano si Miron Costin, p.
273-5. Povestirea isvórelor turcesci se and in Hammer, IV, p. 511 si urm. i Zin-
keisen, III, p. 735-6; cf. Iorga, Acte ci Fragmente, I, p. 56-7. V. Ji rapOrtele din
Hurmuzaki, IV', si Supt. P, pentru fOsunetul la Constantinopole al evenimentelor.
(3) Bogdan, p. 508.
www.digibuc.ro
40 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANIJSCRIPTE DIN BIBLICITSCI STRXINE 41
tare, solo di nobili 342, oltre gl'altri communi, per privarli di loro beni. (1)
Si mantenne tre anni et mezzo nel Principato, tenendo quei popoli con
protettione di Turchi, perche lion si unissero con Polacchi et Ungheri ; fi-
nalmente fIi. da una improvisa ribehione levato via Con agiuto di Polacchi,
a i quali egli era molto inimico et ne havea tagliato altre volte a pezzi mol-
ti di loro che havevano tentato di entrare nella Moldavia. (2)
Hora questi vengono, cosi li Prenc:pi come li popoli, tirannigiati oltre
gli patti et il giuramento del Gran Turco, il quale a tutti quelli Prencipi
di Moldavia e Vallacchia, con altri, promette con giuramento confirmarli nel
Principato in vita loro et alli loro heredi; non di meno non mantiene la
parola et il giuramento per non lasciarli arrichire di poter far guerra contro
esso Turco, come la fece esso Gratiani, Prencipe sodetto, ii qualle, hora regnan-
do, di natione nobil croata (3), ha comprato con denari et merito ii detto
Principato; per la pace che concluse tra l'imperatore Matthias et il Gran
Turco, con altri maggiori, hebbe detto Principato in vita, et per li suoi he-
redi ad heredi, confirmato da tre Gran-Turchi, Sultan Akmeth, Sultan Mus-
tafa et Sultan Osman. (4) Tuttavia contra le sudette sue giuste ragioni, Iii
ii tributo accresciuto per violente volunta de i tiranni turchi.
Oltre di die', havendo ii medesimo Gran-Turcho sudetto, Sulthan Osman,
fatto publicare la guerra contro ii re di Polonia, ad istanza de gli ambas-
ciatori di Bohemia, Slesia e Moravia, con operatione et assistenza di Beth-
lem Gabor, Prencipe di Transilvaria, la qual guerra detto Prencipe Gratiani
ha disconsigliato con molti argomenti et inventioni, allegando molte et di-
verse raggioni, che tal guerra fosse ingiusta, et benche ii Turcho havea una
pace perpetua con il Regno di Polonia, anticamente da tutti succesive con
giuramento et patti confirmata, tuttavia, quando esso Turco vide la sua corn-
modita di Christiani et rebellione di Heretici, non tralascia ii prevalersi dell'
(1) In mai multe rinduri Tomsa a taIat pe boieri. V. Miron Costin, p. 262-5.
Probabil e vorba de mdeelul din 1615, a cdruia data e fixatd la 20 Septembre de
o cronicà shsésca publicata' de Trauschenfels, Deutsche Fundgruben (p. 264). Fe-.
meile i copiii ucisilor ar fi fost, dupã acest isvor, dassen spisen kreitz geweis und
die Haubter geschorren wund soli Stri gefult wund etliche 70 wrnb das Palata ge-
hangenb. Cf. Chron. Fachsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, Brasov, 1847, I. p. 280;
altä cronicà sasésc5, in Trauschenfels, p. 317; cron. grécd a lui Mateiil al Mirelor,
in Papiu, I, p. 339. Alte sciri in Quellen der Stadt Kronstadt, IV, Chroniken, sub
presi, p. 38 si altele.
(2) Cf. articolul i isvórele indicate. in urma nàvàlirii Dómnei lui Ieremia-Vodä
cu coconul Alexandra i fugei lui Stefan la Braila, el fu inlocuit cu Radu Mihnea,
Domnul din Téra-Romanesca.
(3) V. mai sus, p. 30.
(4) Dupd mórtea Sultanului Ahmed (22 Nov. 1617), unchiul BM, Mustafk domni
puOn i fu inlocuit prin Osman, Mil lui Ahmed (6 Februarie 1618). Zinkeisen, III,
733 4.
www.digibuc.ro
42 N. IORGA
(1) V., pentru aceste turburdri, i documentele publicate in Hurmuzaki, IV1 0 VIII,
saii Gindely, /. .c , passim.
(2) Stanislas Zolkiewski.
(3) impdratul Ferdinand II.
(4) V. mai sus, p. 38. cHoreski > e Korecki. V. Iorga, Acte i frag mode, I, p. 52-5.
(6) Celebi-Ali-Pasa, Mare-Vizir de la 23 Decembre 1619 la 9 Martie 1621, dup. ta-
blele lui Hammer. Ca arniral, e depus in 1617.
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECi STRAINS 43
www.digibuc.ro
44 N. IORGA
Hora, con Poccasione che egli havea commandato al Bailo di quella natione (1)
che dovesse rifare ii mercanti di Bosna del danno che havevano xatito
per la presa delle galeazze fatta dall'armata del duca d'Ossuna, suggiorendo
Marco Antonio Borisi, interprete della Republica, le risposte al Bailo, che
veniva forte astretto dal Vezir in parole, Hali, Vezir sudetto, intendendo
ii tutto, perchè sapea benissimo la lingua italiana, disse risolutamente, volea
che ii Bailo pagasse ii sudetto danno, et replicando Marco Antonio che
questa giustitia non sarebbe accettata dalla sua Republica, Hali Vezir si
levb licentiando ii Bailo. Ritenne Marco Antonio, facendolo condannare alla
morte et impiccare per haver bestemiato la legge turchesca, perchb disse
che questa giustitia non sara et che, arguendo i Turchi, ergo non è buona,
se non sara accettata, et che II questa era bestemia. (2) Il Bailo, vedendosi doppO
cosi grande affronto e pericolo ancora di rilevare una gran guerra, spend6
molti migliaia di scudi in presenti per placare ii Vezir et guadagnare la
voluntà della Sulthane et altri consiglieri, sl che, spaventato Hall della
voluntà di tutti ben affetti verso Venetiani, si contentO cavarne solo dinari,
et voltarsi verso i Polacchi, dove gli parea campo megliore, e pill facile di
rottare. Questo segui di febraio. Ii maggio poi, i Tartari, secondo il solito
scorrendo in Polonia, facendo molti danni et infiniti schavi (sic), eccitorno
un'altra volta i Cosacchi a dannegiare il Turco nel Mar Nero, occasione
che i Turchi, lamentandosi de i Polacchi, gl'intirnassero la guerra, se non ri-
tenessero i Cosachi o gli castigassero. (3) Ma il Schender Passa, Gene-
rale di confini di Polonia, Transilvania, Vallachia et Moldavia, che d'ac-
condo col Sulchievski, Gran-Cancelliero et generale di Polonia, spingeva
i Tartari in quelle parti, et il Sulchievski i Cosacchi in Turchia, dove par-
tivano poi a bottini con quelli quando ritornavano, e molte volte ancora,
sotto nome di Cosacchi, gl'istessi del Skender Passa d'ordine suo danne-
giavano in Turchia, cosi non fa mai possibile, anchor chb ii Prencipe Gra-
tiani si affatigasse molte volte, l'accomodare le sodette differenze trà Po-
lacchi et i Turchi. S'aggiongeva che, essendosi obligati i Polacchi a pa-
(rare al Tartaro Han Bette milia zecchini Panno per consideratione, come
fa Francia con i Svizzeri, dove il Tartaro e obligato andare con certo nu-
mero di cavalli a servire i Polacchi, erano già passati cinque anni che non
gli era stato pagato cosa alcuna ; perciö ii Tartari, come inirnici, depreda-
vano tutta la Ruscia a loro piii prossima. Fra tanto le cose della guerra del
Turco contro Polacchi andavano alquanto fredde perchè i Turchi tome,
(1) Atmore Nani.
(2) Hammer citézd urmätórele rinduri dintr'un raport venetian cu data de 1 Fe-
bruarie 1620 : «Borissi strangolato per aver parlato male (dice il Bassb.) della legge
e dei cadilescheri; ii cadavero comprato per mezzo dell'ambassadore di 011anda» (IV,
p. 517). Gapar-Vodii petise in zadar pe fata lui Borisi (Hurmuzaki, IV', p. 377, no
ccccix ; p. 383, no ccccxvm)
(3) Indatà dupd plecarea din Constantinopole a lui Gratiani, porni de acolo si
Skender-Pa§a contra Cazacilor (Hurmuzaki, IV', p. 378, no coccx1).
www.digibuc.ro
MANIISCR1PTE DIV BItiLlOTECT STRAINg 45
vano del Prencipe Gratiani, che non fosse per rebellarsi a loro per accos-
tarsi a i Polacchi. Perciô Hall, Primo Vezir, delliberb ad ogni muodo pri-
varlo del Principato, et anco della vita se havesse potuto. Ii Scheder (sic)
Passa anco egli se tenea affrontato, perchè ii Prencipe Gratiani havea fatto
eonstare gran parte delle sue furbarie alla Porta, et perb, d'accordo con
Beth lem Gabor, machinavano contro di lui, accendendo ii Vezir, acciO ve-
nisse a qualche resoluta delliberatione. Sapeva ii Prencipe Gratiani tutti
questi andamenti, perch-6 manteneva continovamente spie alla Porta et alla
Corte del Skender Passà, che lo raguagliavano di mano a mano d'ogni riso-
lutione e conseglio di Turchi; di che, per havere piIi pronti i cortigiani
suoi et i soldati della sua guardia ordinaria, finse di volere deportarsi
alla campagna con l'andar cacciando, et cosi se ne uscl nella fine d'agosto
di Jassi, città principale di Moldavia et sua residenza, e, piantati i padigli-
oni una lega lontano, stava radunando la maggior quantita di gente, ch'era
possibile; Mnè ciô gl'era difficile, perche i Moldavi, di sua natura instabili,
concorrevano, chi per negotio, chi per vedere et assistere al Prencipe, chi
per seguitare amici, che haveano che fare col Prencipe, in modo che in
breve havea intorno a cinque milia persone.
In questo mezzo, il Skander (sic) Passà, per acquistarse gloria e merito
appresso ii Gran-Signore, spedi gente con lettere a un tale emir suo pa-
rente, die sotto specie di servitit stava gran tempo con il Prencipe, ordi-
nandoli che improvisamente, con quanti Turchi se ritrovavano in Jassi,
dovesse assaltare ii Prencipe et, non potendolo pigliare, l'ammazzassero;
et, di già un mese avanti, da Costantinopoli era venuto a Jassi un chiaus e
molti Turchi alla sfilata, sotto nome di mercanti, con ii medesimo ordine,
ma non ardiva scoprirsi. Fatto conseglio i Turchi, l'emir parente di Sken-
der-Passa month' a cavallo per gire ad esseguire con molti altri Turchi quello
che gli veniva ordinato contro ii Prencipe, che stava negotiando per cor-
riero con il rè di Polonia una lega con quella Republica, per la futura
guerra contra il Turco, et frà tanto premeva l'essecutione de i suoi pen-
sieri. Erano questi Turchi al numero di sessanta, o poco pill, ma si fidavano
loro nel ritrovarlo all'irnproviso, et in una guardia d'archibugieri turchi
nomati segmei (sic), (1) cerca a dui cento, che tiravano ii soldo del Pren-
cipe e gli assistevano per tutto. Fil avisato il Prencipe che venivano alla
volta de i padilioni mold Turchi a cavallo ; quali esso delliberô non
I
aspettar dentro alle tende, ma, salito subito a cavallo, ordinO a tutti
ii cortigiani, che stessero avertiti di subito seguitarlo et far ciô che ve-
dessero fare a lui. Poi, commesse al s[u]o capitan Marino Resti, nobile
raguseo (il quale, recusando di gire con Bethlem Gabor, Prencipe di
Transilvania, contro l'Imperatore, s'era ritirato in Moldavia), che di-
partisse la gente turcha dalla christiana, creandolo insieme capitano ge-
nerale di tutta la gente forestiera, che stava al suo soldo. Arrivati quei
(1) Seimeni.
www.digibuc.ro
46 lc taw.
Turchi, che venivano con l'emir, trovando ii Prencipe a cavallo uscire e
tutta la gente in postura, si sbigottirno, e, scendendo l'Emir per reverenza
da cavallo anch' egli, perchè havea bisogno di parlargli, e dicendogli ii
Prencipe che parlasse, cosi stando l'emir, volendoli presentare una let-
tera del Skender Passà, diretta all istesso Prencipe, mato amorevole scritta,
per la paura et per la fretta, gli presentb quella che ii Skender Passh havea
scritto a lui, che conteneva l'ordine di prendere o d'ammazzare ii Prencipe; ii
quale, leggendo cosi da cavallo, quella lettera e conoscendo apertamente le
fraudi di Skender-Passà, cominciô a dire verso l'emir, che già s'era accorto
dell' error suo, della lettera datta in carnbio oChe cosa è questa in questo
modo ? Traditori ! Presto, che si lighino et spoglino !, Ii che subito esseguito
darn Croati et Ungari, in presenza del populo fece leggere le lettere (trade-
trice di Skender-Passà, dove, gridando tutti che si facessero morire, ii Prencipe
non volse, ma II subito spedi uno agh, che alquanti giorni prima era ginnto in
Moldavia a questo effetto, con il tributo annuo de i quaranta milia zecchini,
rimandando tutti quei arohibugieri turchi, che prima stavano alla sua gu-
ardia, donando a tutti ricchissimi adobbi e dinari, sotto colore che havessero a
servire per difesa del tributo sino a Costantinopoli, dicendogli queste
.
parole all' ag-a: oVedete quanti nernici habbiamo ; pigliatevi questi per
guardia, acciO ii Skender-Passa non mandi a levarmi ii denari et le robbe
per darne poi la colpa a me,. Et nelle lettere scrisse al Gran-Signore che,
per non poter egli sodisfare all' incordigia del Skender-Passh et per haver
scoperto molte sue forfanterie, egli se l'era scoperto inimico, et havea man-
dato gente per ammazzarlo, ma per voluntà di Dio, che protegge gl'innocenti,
non era seguito l'intento suo, per tanto che, si esso Gran-Signore voleva la
sua testa, che egli, come obedientissirno servo, gli l'harebbe portata sino in
Costantinopoli, ma che dall Skender-Passà, ch'era un vil schavo (sic), egli
se l'harebbe molto ben difensata ; che questo era honore del Gran-Signore,
che uno Nministro cattivo non interrompesse ii servitio del suo signore; frà
tanto gli mandava il solito tributo annuo in segno della costante sua fe-
delta. Erano gionte in Constantinopoli le nuove mandate dal Skender-Passà,
come il Prencipe Gratiani, havendo tagliato a pezzi molti Turchi, s'era ri-
bellato, e gia s'attendeva ad espedir commandamenti per le soldatesche, che
gli gissero contro,I1 quando arrivb l'agh, con quelli altri Turchi, carico di
doni et di promesse ; dove i Turchi della Porta, vedendo ii tributo et co-
noscendo apertamente gl'inganni del Skender-Passa, di cui haveano pessimo
concetto, cominciorno a rallentare gl'apparecchi, massimamente che quei
Turchi venuti da Moldavia predicavano et essaltavano la fede del Prencipe,
et magnanimita verso gl'Ottomanni. Frà tanto ii Prencipe spedi subito
in Polonia a rinunciare la Moldavia nelle mani di Polacchi, chiedendo un
salvo condotto per se et per le robbe sue et compagni per andarsene do-
vunque pill gli fosse piaciuto ; et invi6 alcune robbe con ii suo mastro
di camera verso Ottino, fortezza primaria di Moldavia e confine di Po-
Ionia, nella quale stava per capitanio il signor Aniballe Amati, gentil-
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BummTEct sTRAMS 47
www.digibuc.ro
48 t. IoRGA
ridotte a dieci milia in circa, senza i Polacchi, i quali ogni giorno piü si
rendevano contumaci alli disegni del Prencipe; ma non per questo si sgoa
mentava mai egli, anzi ii capitan Marino Resti usci sempre quasi ogni giorno
a scaramuzzare in campagna contro i Tartari con la sua gente, croata et
ungara, fomentato sempre da i Valloni et altri archibugieri; onde si tiene
per certo che in quelli quindici giorni morissero pia di 413m Thrtari, stan-
dosene sempre i Polacchi ne i suoi alloggiamenti separati a vedere. Doppb
j'essere andata cosi la cosa alquanti giorni, mancando ogni giorno pia le vet-
tovaglie e genti al Prencipe, non pert) ii Skander (sic) Passa havea ardire
d'accostarse, ma una mattina, a buon hora, mandb un trombetta all'allog-
giamenti dei Polacchi, facendoli sapere, che se gli havessero dato nelle mani
vivo il Prencipe Gratiani Waivoda, egli assicurava loro della pace sicura col
Gran-Signore e non gli harebbe molestati, ma lasciati partir liberamente in
Polonia alle loro case. I Polacchi, questo udito, cominciorno a voler passar
dalla parte de i Moldavi per prendere e dare in mani de Turchi ii Prencipe ;
dove trovando gagliardissima oppositione, nacque tumulto, che fa dalli capi
acquietato. In questo mezzo, il Sulchiemski (sic), generale di Polacchi, stava
attendendo occasione quomodo eum traderet. Caminando a questa maniera
le cose, alla Porta non si faceva un minimo apparecchio contro ii Prencipe,
tenendo tutti per fermo che fussero machine del Skender Passa ; spedirono
perô un' altro Prencipe, nominato Alessandro Vaivoda, descendente dai
Prencipi di Vallacchia (1), ma nato in Grecia ; ii quale eraligia stato cacciato
una volta da i Vallacchi istessi dal principato loro, dove stette due anni,
che venisse alla volta di Moldavia con un Capi-Aga per privare ii Vai-
voda Gratiani del Prencipato e metervi lui in cambio, et ordinare all' altro
che venisse alla Porta. In questo, una mattina Septilicio, generale della
gente di Moldavia, domandb al Prencipe se voleva che egli andasse, come
era solito altre volte, a svegliare i Tartari scaramuzzando con quelli, et,
(1) Alexandru Ilia§ nu ,era, cum s'a creclut, fiul lui Eirip-Vodi Rare§, ci, in adev6r,
«coboritor al Domnilor munteni», prin faptul eh tatal séii, Ilia§ Alexandrovicl, fiul
Ldpu§nOnului, fusese numit un moment Domnul Teril-Romanesci. lin fill tinër al
lui Ilia§ Rare§ in 1620 e o imposibilitate, qi scim din povetele lul Mateid al Mirelor
cdtre Alexandru Ilia§ si din cronica lui Mateiii ch. Alexandru era un tin6r. Cf.
Miron Costin, p. 275 (nascerea lui Alexandru la Rodos se potrivesce forte bine cu
qederea luI I1ia Alexandrovici in acéstd insuld) §i memoriul meil din An. Ac. Rom.,
seria 2-a, Sect. ist., XIX, p. 243-6. Cf. §3i Hurmuzaki, IV', 366: «Alessandro, pur dea
stirpe di principi di quella provincia (di Valachia)». In ni precedent, era arkat ea
Moldoven. Pdrerea cea bund asupra originii lui Alexandru Ilia§ o gäsese, in sfir§it,
pe nea§teptate, in Vita Constantini Cantemiri de Dimitrie-Vodà. Acesta, vorbind
de Domnia hi! Mai§ Alexandrovici II, fiul lui Alexandru Ilia§ (sd se observe §i al-
ternarea acestor dou6 nume de familie), spune: «In principaturn missus est Elias
ex veteri Alexandri principis, cognomento Lapusznenus, stirpe» (p. 10). Dar Nicolae
Mavrocordat, in genealogia lui, face din Ilia§ fiul lui Rare§ (Magasin, IV, 39), spre
mai marea glorie a nSmului. Cf. i Radu Popescu (a§a isul .Anoninr.), ibid., II, p 116.
www.digibuc.ro
MANUSCRIng MN BIBLICITEd STRAINE 49
www.digibuc.ro
50 N. Jot GA
designava, passando ii Nestr flume, alla ripa del quale e situata la for-
tezza di Cameniz sopra un nudo scoglio, ritornarsene in Po Ionia, fidandosi
nel Skender -Bassa, suo amico, et segretamente confederato con lui, che
senza danno l'haveria lasciato tornare in. dietro. I Tartari cominciorno a
seguirlo da lontano, ne mai l'attachorno, finche non flu lontano tre giornate;
dove, vedendosi la sua gente vicina a i suoi confini, precipitosamente co-
minciava a fugire e tumultuare, siche egli fiX necessitato, montando sopra
una carozza scoperta, circoire le sue genti per retinerle et acquetarle. I
Tartari, che seguivano da lontano, conobbero benissimo che questo era il
capitano, ma, sinche la gente camine in ordinanza, mai hebbero ardire di 11
www.digibuc.ro
MANDSCRIPTt DIN BIBLIOTECT STRA1Ng 51
www.digibuc.ro
52 N. 1011GA
(I) Cristofor Zbarawski, ambasador in 1622-3. Cf. Hammer IV, p. 576-7 si Zin-
keisen, III, p. 752 si urm.; ultimul n'a intrebuintat Narratio legationis Zbara-
vianae et rerum apud Otthonzanos anno 1622. gestarunz, conscripta a Samuele Kvsze-
wicz, Dantisci, apud Georgium Forsterum, anno 1645.
(2) Koniecpolski.
(3) V. mai sus, p. 42 si nota 4.
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINS 53
mani nel sangue loro, con molte ingiurie; della morte del quale i Po-
lacchi non mostrorno alcun dolore. In questo termine si ritrovavano le cose
di Po Ionia et del Turco, II essendo in Moldavia ancora Stefano Vaivoda detto
Tonsa, et in Vallacchia Radulio, in Transilvania Bethlem Gabor, in Tar-
taria Haladin-Sulthan, dove se tiene per fermo che durerà la pace, havendo
tornato i Polacchi a pagare ii sette milia tollari l'anno al Tartaro Han,
conforme gl'antichi patti; per l'intermissio_ne del qual pagamento erano nati
tanti disordini.
www.digibuc.ro
54 N. IORGA
a fost din nog redat intr'o limbg europOng de vestitul Gal land, si
manuscriptul se pastrézd. ()_) Fragmente din Nevi aü fost traduse In
limba germand In vécul nostru si publicate inteo revista. (2) Dupg
insarcinarea Academiei Unguresci, d-1 J. Thgry da traducerea ma-
ghiara a partilor relative la Ungaria din toff cronicaril turd. (3) Eg
insumi am tiparit aiurea, dupg un ms. din Paris, o parte din cro-
nica ml Naima, pang la anul 1653. (4)
Iatä acum locurile carl ne privesc din opera istorica (Tariki) a lui
Husein Vegihi, pastratorul pecetiei Amiraluldf sag Capudan-Pasa
Mustafa Biucliu (28 Julie 1649-1650 ?). (5) Cronica merge de la 1638
pang la 1659, si Hammer posedà un exemplar manuscript in colectiunea
sa orientalg, care e acum la Biblioteca Imperial:à din Viena. (6) 0 tra-
ducere italiana se aflä la Biblioteca Sfintulusf Marcu din Venetia, sub
signatura (cota) it. cl. VI, cod. 84. E facutg de interpretul bailului ve-
netian la 1675, Giacomo Tarsia, pe care-1 ggsim i In rapOrte de amba-
sada, la 20 Novembre ale acestui an, Ca informator al bailului. Giovanni
Morosini. (7) Tommaso Tarsia e, de altmintrelea, un personagig cu-
noscut. De la 1655 Inca dragoman al bailatultif, el fu ales, cand incepurg
negocierile pentru pacea de la Carlowitz, ca interpret al celor dot
Trimesi turd, Alexandru Mavrocordat Exaporitul i Zulficar-Efendi.
in 1690 si 1691 avem rap6rte de ale sale, in acést g. situatiune, catre gu-
vernul ducal. (8) La fol. 360, Tarsia insémnä : «L' auttor di quest' historia,
Vezhi Hassan Effendi, essendo divenuto etico, morse l'anno 1071 (1660),
e perciO non diede termine alla sua historial narratione».
Cele spuse de Hassan sag Hussein trebuesc controlate, dintre isvOrele
turcesef traduse pang acum, cu povestirea lui Evlifa-Efendi, care lug
parte si el la expeditiunea ardeléng a ml Sidi-Ahmed-Pasa si la cam-
pania de la Neuhäusel (1664). (9)
(1) Ms. [fr.] 10.628 al Bibl Nationale din Paris, 2 volume. Citat de Zinkeisen,
incep6nd cu p. 633, nota 2 din vol. I.
(2) Zeitschrift der deutschen morgenldndischen Gesellschaft, XV, anul 1861.
(3) J. Thilry, Törlik történetirdk, Budapesta, 1893 si urm., 2 vol. in-80.
(4) In Acte fi Fragments, I, p. 55 0 urm.
(5) V. tablele de demnitari otomani de la sfirsitul vol. IV din Hammer.
(6) Prefata aceluia0 volum din Hammer.
(7) Hurmuzaki, IX, p. 289, no ccccxiv.
(8) Ibid, Vi, p. 163, 159, 177 ; Vo, p. 23, 210, 228 (cf. IX, p. 386); Fragmente, III, p. 330.
(9) 0 traducere englesh a c6.16toriilor lui Evliia a fost tipárità de Hammer la Lon-
dra, in 1836-50. Pentru viéta lui, v. acel volum i prefata citatà a lui Hammer.
Pentru expeditiunea lui Sidi-Ahmed, v, cronica ce publicäm aid, p, 58-61.
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTEC1 STRAINE 55
www.digibuc.ro
56 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 57
www.digibuc.ro
58 N. IORGA
eh' era Caghilgai Gasi Ghirai II Sultan, con mandarli col Capiziler Chehaiassi
una cattena d'oro e un chanzaro gioielato (1)
Hora ii figliolo del Ragozzi, oh' haveva tolto quel governo dal principio
della coronatione di Sultan Ibrahim [16481... , non prestO quell' honore da lui
dovuto al commandamento reggio, che gl' era inviato, per portarsi alla
guerra contra Venetiani insieme con li principi di Valacchia e di Moldavia,
gia chiamato per tall' effetto , ma, quando si discoperse disobediente al
secondo commandamento, in cui gl' ordinava di mandar' alla Porta li
fuggiti principi di Valacchia e Moldavia, che havevan tolto il di lui ref-
fuggio..., divenne reo e degno d'ogni supplicio; onde, tralasciando per
quell' anno di prosseguir avvanti la guerra II contra Venetiani, si determinb
d'incaminarsi per quest' altra parte, cosi per stabilir 11 stati di Valacchia
e Moldavia, come per castigar e vendicarsi del detto Ragozzi; e l'anno
sudetto, alli 10 di Rezep, cioè li 15 [13] Aprile 1658.
Fit inviato felicissimo carattere imperiale al Tatar Han di dover con ogni
cellerita incaminarsi coll' essercito tartaro e cosacco sopra Transilvania...
Giunse anco il riguardevole Han di Tartari con passa doicento milla, tra
Tartari e Cosacchi, quali, per tutto dove passavan, nel paese degl' Infedeli,
sacchegiavan, depredavan e, senza remissione, ad altri davan la morte, et
altri facevan schiavi
L'infedele sommerso nell' oscurita, il duca di Moscovia, considerando...,
si diede con gran diligenza per doi anni continui ad ammassar gente et
apparechiar ii tutto che concerne alla guerra contro ii stati e paesi degl'
Ottomani et perch' ha veduto humiliati totalmente ii principi d'Ungaria,
Valacchia e Moldavia, che sono tutti d'una medesima setta, colma d'infedelta,
fit maggiormente stimulato di moversi per porger aiuto e prottetione (ric-
chiedendosi cosi la loro carita) all' oppressi della sua religione (2).
In questo mentre, il maledetto figliolo di Ragozzi, fit comandante di Tran-
silvania, per la gente di novo amassata, havendo sottomesso al suo possesso
la maggior parte del suo paese, non solo si trovava perplesso al com-
mando il novo principe posto dal Gran Vesir (3), non havendo forze bastanti
a stargli contra, ma di pill l'infernal Costantino, fit principe di Valacchia,
ch' era fuggito, con gl' aiuti havuti dal detto figliolo di Ragozzi, essendosi
impadronito della Moldavia et il principe di Valacchia Zivan Bei (4) libel-
lato et fatto tagliar in pezzi tutti 11 Turchi che all' hora si trovavan in
quelle parti, cosi mercanti, come altri, Sua Maesta determinO portarsi di
(1) Lucrurile s'afi petrecut alt-fel. Stefan Gheorghe file fárti. lupta ; el Mcit o
nâvàlire neisbutità peste cAte-va luni (v. Hurmuzaki, X, p. v). Aid avem rèsunetul
la Constantinopole al evenimentelor.
(2) Asupra legáturilor Tarului Alexe cu Gheorghe Stefan, v. Hurmuzaki, X, p. v.
(3) Francisc Rhecley (Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 239).
(4) Mihnea III. Cf. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 244.
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 59
novo in Andrianopoli, per deprimer quelli confini, et ordin6 sia fatto pronto
ii tutto per la partenza e per passar ii traghitto e sbarcar in Gallipoli...
II Primo Vesir per dar terror et impedir l'intentioni dell' inimico fece
apparire con suoi ordini con quanta diligenza intraprendeva quest' affare
e ppO raccomandb con commissioni efficacci all' honorato Vesir Seid Ahmet
Passà, fü commandante di Buda, che si trovava al pressidio di Janova, (1)
d'oviare l'insolenze del figliolo di Ragozzi; e contra li principi di Valacchia
e Moldavia parendogli proprio l'essercito tartaro, mandô al generoso Gran
Han ordini accompagnati con carattere imperiale et una sabla e vesta per
andargl' a mortifficar ; ordinO di pill ad' Ahmed Bei, sanzacco d'Albassan (2)
(che per il passato nelli combattimenti con Valacchi e Moldavi, havendo
dato saggi di gran valor, se gl' haveva per premio concesso ii suddetto
sanzacato) d'andar con mille persone di Rumelia e con la militia di Silistra
ad attender in quelli confini l'arrivo dell' essercito tartaro et unirsi con
quello, non sparagnar conforme gli voleri di Sua Maesta fatica per la II des-
truttione degl' inimici. II principe di Valacchia, Ghica, ch'era l'anno an-
tecedente commandante in Moldavia, per li continui assalti delli sopradetti,
s'era ritirato e portato in Andrianopoli, e rest() confermato in detto prin-
cipato, e quello di Moldavia fti concesso al figliolo di Lupulo ; (3) per la
quaI elettione ii suo padre, che, dopo havutto venti anni continui il com-
mando in detto luoco, s'attrovava carcerato nelle Sette Torri, hebbe la sua
liberatione; et ambi ii principi furono inviati a quelli confini, alli qualli
quando giunsero, trovorono arrivato Gazi Ghirai, espedito dal canto dell'
Eccelso Han, con quasi cinquanta mille Tartani, con li quali si trovavan
anco diversi Polacchi e Cosacchi, mandati dalli loro principi. Tutti questi
unitamente furonno incaminati verso l'inimicho, che teniva nelli sette ta-
buri ch'haveva fatto avvanti la città di Jas, oltre gl'altri combattenti, tre-
did milla moschettieri, et, con dodeci canoni avvanti, si trovava preparato
al combattimento. Molti degl'habitanti di Moldavia si sottoposero all'obe-
dienza II del novo loro principe, figliolo di Lupulo, e rollati nel numero
della sua militia. Consultato dunque ii modo che doveva tenire al corn-
battimento, si posero in viaggio. Marchiavano prima l'essercito polacco et
cosacco, e seguitava ii monssulmano et, arrivati che furono tutti appo ii
taburi, diedero principio al combattimento, nel qual restb la maggior parte
della militia polacca e cosacca, perch'era avvanti, uccisa, e ii Tartari, mentre
erano per assalirli, considerando esser difficile combatter con l'inimico,
(1) Jen&
(2) Elbassan.
(3) Un raport de bail din 8 Ianuarie 1659 (1660) spune ca sehirnbarea, i numirea
decI a lui *tefan Lupu in locul lui Gheorghe Ghica, strdmutat in Tdra-Romanesca,
s'a fdcut «quern giorni. (Hurrnuzaki, V2) p. 68, no xcI). $tefan, in virsta de cincl-
spre-dece ani, fu numit Inca din Novembre 1659 (ibid, p. 67). Ghica dobindise Tera-
Romândsch cu cevd inainte (ibid., p. 64 si urm.; cf. Fragments, III, p. 249).
www.digibuc.ro
60 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STELAINE 61
(1) Asupra luptelor lui Constantin Basarab in Moldova en Tura', v. Miron Costin,
p. 361 si urm.
(2) Kemény János. V. bibliografia ce am dat asupra acestor persóne si eveni-
mente in a doua sectiune din prefata la Hurmuzaki, X.
www.digibuc.ro
62 N. =GA
vinti mule huornini, con li quali s' inviô per andar d'attaccar il novo principe
Parccianos. (1)
Cum se vede, avem cate-va notite despre unele timpuri din lungile
domnil ale lui Vasile Lupu i lui Mate ill Basarab, apoi sciri multe
asupra evenimentelor räsboinice petrecute in urma aliantel lui Gheorghe
Stefan i vecinului sil Constantin-Vodd cu 116.kOczy II §i a expeditiunii
neisbutite in Po Ionia. Daca asupra celor din urmä suntem bine in-
formati, cat privesce Moldova, prin cronica lui Miron Costin, pe acest
timp contemporan al evenimentelor, cele dou6 letopisete muntenesci
nu sunt destul de bogate pentru ea acéstä contributiune la istoria Tern"-
Romanesci sa fie Med folos.
IV.
www.digibuc.ro
/A AbItTSCEUPTE DIN BIBLIOTEd STRAINE 63
www.digibuc.ro
64 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECY STRAINS 65
www.digibuc.ro
66 14. 1o13.4A
dato dolianze alla Porta per li danni ha ricevuto quest' inverno dalli suoi
usari, ma tutto indarno, havendo dovuto ii Vezire ad instanza dell' am-
basciatore di Francia disimular tutto al favore del Tekli, anzi che II un tal
l3ertodi, Ungaro, che fa per molti anni suo inviato alla Porta, ritornando
de Costantinopoli con 7m taleri dateli dall ambasciatore di Francia per
11 suo padrone, incoutrô nella Walachia ladri, che con li denari ii Ievarono
la vita (6), e per instanza del medemo ambasciatore francese ha bisognato che
il Principe di Walachia paghi del proprio, rimborsi ii Tekli, cosa che, con
tutte l'altre, l'hanno posto nel' ultima rabbia contro di questo infame, che
si befegia di lui, vantandossi, che lo bra deporre. Li Walachi hanno occisi
molti. ribelli e fatteli quanti danni han potuto, e sarebbero con animo di
farglene phi ad ogni bona ieppertura. Ii Voda o Principe cerca ogni strada
di scusarsi del fatto contro Vostra Maesta, havendomene datti segni ii
Gianogi, suo agente in ora alla Porta, e fatte l'instanze per la dimissione
di questi Walachi, qui si trovano, e dimostrate le corrispondenze tiene col
Veterani. Questo nel intimo è unito a non voler Tedeschi in Transilvania
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 67
et a cercare l'esaltatione dell' Abaffi, e si aiuta quanto pub, e mai mai as.
sisterebbe ii Tekli, per la reciproca inplacabile nemicitia. La persona del
Tekli, dal Visit- -poco amata, per haverli neggto l'Aisler, dal universale de
Turchi odiato, considerandolo per auttore d'ogni loro rovvina et per un bu-
giardo inganatore.
In 1694, Vara" ocupatiune oficiald, Marsigli trdia retras, ocup'andu-se
cu studiile sale. El scrise de mai multe on pe acest timp WI Constantin
Stolnicul, trirnitandu4 sciri §i. ca.rti un atlas §i operele celebrului Iesuit
Padre Segneri. h cerea., in ace1a§1 timp, lhmuriri sciintifice pentru o
Dade a sa, pe care o pregatia. («trattato istorico-naturale-geografico
delle Dacie»). Stolnicul fespunse trimetênd acele informatiuni §i sciri
politice din Turcia, call se cuprind in urmaltórea scrisOre, ce se con-
serva." in Biblioteca Universitätii din Bologna, mss. Marsigli, n° 57,
p. 203 §i urm.
Mustrissimo Signore, Signor mio colendissimo,
Alla prima vista della compitissima di Vostra Signoria Illustrissima con
douto ossequio riceuta e da molto bramata pensavo certo essere almeno
all' ultima mia forse risposta, delle tre scritteli, due in risposta slle di lei
capitate; ma poi, vedendone ii tenore, arrestai, non ritrovando riscontro
veruno delle mie; nelle quali non mancai renderli le doute gratie de libri
favoritemi; cioè il Padre Signeri e P Atlante. Raguagliandoli anco non
haver potuto adimpire le sue virtuose dimande nelle relationi di queste
provincie a causa d'una longa indispositione pod.agrica, quale mi travaglia
grandemente, a fuori d' altre indicibli afflittioni, che questa misera provincia
pati e patisce. (1)
ma hora per quanto posso pia succintamente, ben che questo richiede
una pia grande applicatione, e tempo, quale non hebbi, ii mando (secondo
ii suo desiderio) le presente notizie con li nomi pill distinti in Valacco. I ri-
tratti de prencipi non è cosa cosi facile, a fine che qui adesso non sono
pittori tali che al naturale possino farli; starb sull'accennato, e, capitando
un tale, non lasciara non compiacerla; accia ii mondo virtuoso non sia privo
d'una cosi vantaggiosa et honorata fatica et Vostra Signoria Illustrissima
di quella lode primogenita del suo merto. NOn dubito, che, finita, non es-
sere ancora eon quella honorato da Vostra Signoria Illustrissima.II
1.
www.digibuc.ro
68 R. IOR4A
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 69
Alle petitioni dell' Illustrissimo Signor Luigi Conte Marsigli fatte all'
Illustrissimo Signor Constantino Cantacuzeno per servirsene al prosegui-
mento e prossimo fine del trattato istorico-naturale-geografico delle Dacie.
Petitioni del Signor Conte Marsigli.
Si considera la populatione valacca per un avanzo delle cOlonie furono
da Romani trasferite nelle Dacie, e queste, abbandonate dal suo imperio e
vessate da barbari conquistatori, furono obligate ad abbandonare le loro
residenze fatteli da suoi imperatori nelli siti pitt ameni delle provintie e
riterarsi fra le selve e baize de monti carpatici del Marmaros et altri della Non Marma-
ros, ma
Transilvania. Questi, cresciuti di numero e trovate varie opportunith di Maramuros.
paesi fertili e men oridi delli loro balzi, passorono ad abitarli in diversi Questo
vero.
tempi, instituendo due novi dominii: uno di Valacchia e l'altro Moldavia.
Per la populatione e dominio di Valacchia fit primo capo ii cletto ii Ne- Radulo.
grul, che, costegiando la parte montana della Valacchia, si portO in Campo-
Longo et altri forti siti, come esercito la pitta (sic) dell'edificio di pitt mo-
nasterii, essendo sepolto in quel nominato ... (sic). Arges.
Si prega ogni maggior possibile succinto lume di questo Negrul, delli
suoi natali e gesti, il di lui ritratto, che 6 in tutti ii monasterii.
Si vorebbe sapere se e vero, che tutta la Valacchia di là della Dumboviza
fosse abitata da Tartari, quando regnava ii Negrul.
Si desidera ii cattalogo delli nomi di tutti li prencipi, Vaivoda di Valac- Questo si fa.
chia dal Negro sino al moderno. L'effigie del sudetto Negro, dell'altro f a- Col suo
tempo, e
moso nemico de Turchi, di quello si rese tributario della Porta, del Serbano trovandosi
e del moderno Brancovano ; onorando di dare in cornpendio quelle mag- pittore, si
fara.
giori notitie, che possono comprobare questa continuatione di discendenza
di popolo romano, aducendo memorie, deduttioni, usi et altre particolaria
a noi non note per le stampe, e del principio di questo principato fattosi
da una natione abbandonata e negletta in .altri tempi . .
Succinta e non perfettionata dilucidatione di Valachia. Resposta
Ma bisogna sapersi che non col medesimo principio hanno quei fatto del Cantacu-
questa populatione in queste provincie Valacchia e Moldavia, stante che, zeno.
come narrano gl' annali di queste provintie, ii Radulo Negro, primo Prin-
cipe che fit di questa provincia, come si truova nel cattalogo, lui, nomato
Principe, venne dalla Transilvania con certa militia e nobiltà in questa
provincia, dice, per quella strada che corre ii fiume Dimboviza, e la prima
sede e città che fece fit il Campo-Longo, e poi l' Arges, etc., dove morl e
sepolto.
Fece questo ancora la rocca che e sopra la montagna, vicino al detto
fiume, che guarda la strada verso Trigovista, la quale, appena vedendosi
www.digibuc.ro
70 N. IORGA
dalli suoi avanzi e ruine, altro nome non tiene in valacco se non che
Cietate a Negrului Voda.
Natali di questo Negro, negl' annali di Valacchia non si fa mentione ;
mentre che lui nacque in Transilvania, in quelle parti fni fallor) di Azag,
di dove producono l'origine di Giovanni Corvino Uniad, padre di Matthia,
re d'Ungaria, e, stendendosi anco nel piti dentro delle parti d'Ungaria, era
gran quantita di Valacchi, come fin al di d'oggi si vede in quelle parti,
come per tutta la Transilvania.
Onde gl' Seito Ungari, che habitavano la Transilvania, pigliando piti
forze, procurorono in tutte le maniere e la nobilita e generosita di Va-
lacchi a disminuire e sottometterla e farla ancora suddita, come fecerono,
se ben che molti di loro tengono ancora qualche ombra di nobilta nel
proprio rito greco e cattolago, come si vedeno in Azag, Maramuros, nel
territorio di Fagaras et in diversi luoghi, et altri, mutandolo in calvinismo,
ad imitatione de principi transilvani, si sono phi ingranditi; de quali
principali molti ancora sono Valacchi di natione, di quelle colonie romane.
La Valacchia, che fusse abitata da Tartari nel tempo del Negro, ne di
questo gl' Annali fanno precisa mentione, mentre che non si vedono reli-
quie, neque per imaginationem, che mai sono stati stabili in questo luogo,
seben alle volte, con scorrerie e passaggi in Pannonia, etc., come e quei Scite,
Bulgare, et altre nationi di quella sorte.
Questo che Vostra Signoria Illustrissima desidera, vi vol del tempo e
fatiga grande, quale pro posse io fe in valacco per pia dilucidare gl' an-
nali di questa provincia, ma non è per hora finita. Ella si facci portare
dalla Transilvania, dove credo che si trovara, in Corona o altrove, un li-
bretto historico succinto, per il quale mandarb ancor io, e, trovandolo,
subito l'inviare. E intitolato detto libretto Origines et oceasus Transilvano-
rum Laurenzii Toppeltini de Medgyes, dal quale e d'altri autori che cita
potra facile conoscere molto intorno questo. Ma vorrei ancora che si leg-
gesse e ii Bonfinio. II
www.digibuc.ro
MANIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 71
www.digibuc.ro
72 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 73
744947'1 d-/;,0L
www.digibuc.ro
74 N. IORGA
con sultano Ildirim Baiazit, detto ii Folgore, e, come gl'annali valachi nar-
rano, hebbe una gran vittoria contro detto sultano. E questo fece quel monas-
terio cenobio sa le sponde dell'Olt, chiamato Cosia, nell'anno di Christo 1393.
[6.] Vuladul primo.
[7.] Vladislavo primo.
[8.] Radul secondo.
9. Laiotta primo. Questo fa superato e sforzato ad accordare ii tributo
e darlo al Turco.
10. Zepellusco primo.
11. Steffano primo.
la Radul terzo.
13. Mircia (primo) secondo, crudele tiranno.
14. Wladul secondo.
15. Nagul Bassaraba primo.
N. Questo è 11 vero Bassaraba, da dove viene l'origine e del presente re-
gnante Prencipe. .
lofiresti, o Farcassani, etc., quali s' hanno acquistato_ a costo del proprio san-
gue quella nobilita, quale forse per natura non havevano. In somma, a
tutte queste famiglie, che sono hoggi in queste provintie pia conspicue o
"(1) in partei inedita" a cronicei 1111 Greceanu (Ens. la Bibl. Ac. Rom.) se citéza un
e alalog a r. Pentru Cantacuzinil tatari, v. genealogia lor citatd, p. 103-4, 139:
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBUOTECI STRAINS 75
www.digibuc.ro
1713 N. IORGA
(1) Cf., asupra acestui Drágbici, Genealogia Cantacuzinilor, p. 120. Acolo se spune
ca el era «fratele Basarabilor.. Elena, mama Elenei Cantacuzino, ar fi fost nepóta
lui Udr4te §i straneptita lui Draghici (p. 127).
(2) Ms. are, se pare, forse.
(3) E de observat CA acésta lista cuprinde i pretendentii.
www.digibuc.ro
IdANUSCRIVTE MN DIBLIOTECT STRIINg 11
5. Petro prifno.
6. Roman primo.
7. Steffano primo.
8. Juga primo.
9. Alessandro primo.
10. Elias primo.
11. Steffano secondo.
12. Petro secondo.
13. Steffano terzo.
14. Giuber primo.
15. Alessandro secondo.
16. Petro Arom terzo.
17. Steffano quarto, detto Grande. Questo b quel Steffano Grande, dalle
listorie, tanto greche, quanto latine, nominato, et maggiormente da Polacchi
historici ubique nominatus, che fece guerra con Turchi, Tortoni, re di
Po Ionia et Ungaria e, come li moldavi annali narrano, e con l'istesso Mat-
thia Corvino, re di Ungeria.
18. Bogdan secondo.
19. Steffano quinto.
20. Petro Ralesc quarto.
21. Steffano sesto.
22. Alessandro terzo.
23. Elias secondo.
24. Steffano settimo.
25. Sgiolde primo.
26. Alessandro Laposnanolo quarto, tiranno.
27. Despota heretico, primo.
28. Steffano Tompza, ottavo, tiranno.
29. Bogdano terzo.
30. loan Armeno, primo.
31. Petro quinto.
32. Than secondo.
33. Alessandro quinto.
34. Iancul Saxo, primo.
35. Aron primo, tiranno.
36. Gieremia Mogi la, prime.
37. Simeon Mogi la, primo. II
38. Constantino MogiIa, primo.
39. Gasparo primo.
40. Radul primo.
41. Barnoski Mogila, primo.
42. Alessandro sesto.
43. Moise Mogila, primo. Questa famigIfa de Prencipi e stata di buona
et antica progenie et hebbe parentella con magnati polIacohi, della quale
www.digibuc.ro
78 N. IORGA
(1) G. Ioanid, Istoria rerei- Romdnesa vechiii ms. aflat in orasul Chisina de
ierodiaconul Daniil, Bueuresel 1859; in Istoria moldo-romdnd, publicatá de acelaai
(Bucuresel, 1858, in-80), I, p. 297-378.
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN 131BLIOTECT MAINE 79
www.digibuc.ro
80 N. I0RGk
www.digibuc.ro
MANDSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRXINE 81
www.digibuc.ro
82 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINS 83
www.digibuc.ro
84 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANCISCRIPTE DIN BIBLIOTECT STRAINE 85
www.digibuc.ro
86 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANTISCRIPTE DIN BIBLIOTECY STRAINE 87
pana astacli mai blagorodnici si mai de folos némuri, unii sunt din
Serbi, altii din Greci, altii din Albanasi, altii din Franc'', altii dintr'alte
liinbI; ca si Domni Inca mai multi din straini ati statut, cum si Ba-
sarabescii se trag din ném sirbesc si alti Domni de alte némuri, cum
in vietile lor se va arath (1).» $i aiurea: «Ca. nici unul nu e, mi se
pare, din cati mai nainte sunt i se ved astacji. si la Curti ca. sunt, al
cdror ail tata-seti, aü mosu-seil, aü stramosu-sell, au tatal stramosu-seil,
af cevasi mai in sus, carele sa nu fie fost ail Sirb, all Grec, all alt
ceva§1 nein strain, ail macar Armen.» (2) Dar acésta nu e adevérat,
si Ware decat sa se gandescà cine-va la dusmanii Cantacuzinescilor,
la principalii lor rivall de la un timp, Balenii, pentru a gag o fami-
lie mare curat romanésca. Insä patriotul roman, boerul cu iubire de
tera isi cunoscea prea bine descendenta straina pentru a nu fi adus
s'o justifice in opera sa si sa-si asimileze situatiunea sa din acest punct
do vedere cu a colegilor sei de dregatorie.
In tota Muntenia insa pe acest timp nu exista un boer mai invetat
decat Constantin Cantacuzino Stolnicul. Eruditi greci Ii numesc «6
intcrajvAo»; cronicarul oficial al térii, Radu Grecénu, 11 califica de:
«prea cinstitul, invetatul i blagorodnicul boiariil Costandin Canta-
cuzino Stolnicul», «prea cinstitul si prea inteleptul boer» (3); inve-
tati straini stail in corespondenta cu dinsul si-i cer deslusiri sciinti-
flee ;scria cu mana sa scrisori latinesci §i italiene bine stilisate si avea
o frumOsa scriptura latina; biblioteca sa n'a disparut fare. a lash urme.
Vom vede ca a invetat in Italia, deci la Padova : «si find Costandin
Postelnicul in partile Apusului», scrie Constantin Capitanul, adversarul
Cantacuzinilor, «despre Nemti §i la Vinetiea si prentr'alte locuri, diceã
sa se fie impreunat cu Gligore Vocla.» (4) In aces-a petrecere in Italia,
pe care genealogia familiei si un document inedit o lemurese ca facuta
pentru «invetatura» (5), el scrie pcite, sail puse sa se scrie, o tanguire in
versuri pentru mOrtea tatalui seil Postelnicul. (6) La 1700, el tiparia
charta sa a Terii-Romanesci, cu legende grecesci, charta pe care el chiar
a redus-o, traducênd italienesce numirile, in Tipografia veche si vestita
(1) Ibid.
(2) Ibid.
(3) Partea ineditá a lui Grecénu, dupg mss. nepaginat din Bibl. Ac. Rom.
(4) Magasin, I, p. 358.
(5) Buciumul roman pe 1863, p. 127; Xenopol, IV, p. 233. Cf. Tunusli, Ictop:u tc
MotxCg.c, Viena, 1806, p. 283. Documentul inedit, o judecatà intre Cantacuzini sub
Brâncovénu, mi-a fost semnalat de d-1 I. Tuducescu. V. Apendicele.
(6) Erbiceanu, Cronicara gredi, p. 168 : St& TO,/ Oavat6v TOO &'"ILVS %al cpu),Xcax Stez cvc6-
xon, <cd innt601 bi; BsvetEcw.
www.digibuc.ro
88 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN BIBLIOTECT MAINE 89
www.digibuc.ro
90 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE DIN BIBLI0TEC1 STRA1NE 91
www.digibuc.ro
92 N. 1011GA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLIOTECT STRAINS 93
www.digibuc.ro
94 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTS DIN BIBLICITECI STRIINE 95
(1) Heemskerk.
www.digibuc.ro
96 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANUSCRIPTE DIN I3IBLI0IICI STRAINk
www.digibuc.ro
98 14. 1611GA
Information von den Kayser lichen Hoff wegen der 7biirgischen Gränitzen
in der Gegen& von Temeswarer Bannat...
Auff denen Confinen von Moldaw und Wallachey, ist viel mehrer eine
Union der Tartarn, Moldawer und Walachen, wegen ihrer natürlicher Agi-
litet und Geschwindigkeit, welche durch die Türcken, als ihre Oberherr, ver-
stärcket werden konten, als die obangeregte Guarnisonen zu befehlen.
Unangesehen das dahe (sic) proponirt werden, in Compo-lungo, in Cit-
tasni, in Botza und ln Tatuos (1) Wercker anzulegen, umb in der Moldaw
und Wallachey avancirte Posten zu haben, gleich wie mann anjetzo ahn
Seithen dess Bannats verlangendt ist
In al doilea raport (ms. Marsigli 69), Marsigli atinge un interesant
proiect de a rotuncli Transilvania prin Moldova sail Rusia polonä.
Proiectul fusese aruncat In tréca't de Calvinul Joan Sdrossi, care ser-
vise de curInd pe ultimul Principe al Ardélului. (2) Locul din trac-
tatul de pace de care Se vorbesce e cuprins chiar in art. I: qa. Podoliae
confinio usque 'ad extremum Valachiae confinium». (3)
Relazione vigesima ottava a Sua Mesta Cesarea, spedita dal Campo di
Lujos, sotto li 9 di ottobre 1700.
... Per l'estensione della Transilvania, convenuta nell' instrumento sino
a limiti della Podoglia, gli assicurai, che da me non si Sarebbe mancato
ad ogni diligenza possibile, fra le molte difficulth che prevedevo, senza
volermi punto spiegare ; ma ii Sarozzi, assai esperto e fino, mi fece la pe-
tizione se volevo andare alla Podoglia o per la Russia Po1ac3a o per Mol-
davia. Risposi che lqmperio ottomano non poteva delle terre degli altrui
regni promettere, ma solo dalle proprie e che su'l fatto mi sarei regolato
Doeumentul urmator (ms. Marsigli, nO 103, f° 341) cuprinde r6spun-
sul dat luT Ludovic Nalaczy, nobil ardelén, si el delegat la hotare (4),
de cAtre un necunoscut, relativ la o schimbare de teritoriti intre Prin-
cipatul Ardélului si al Terii-Românesci, pe timpul lul Sigismund Bd.-
thory. Urmézl. (f° 347-49 V°) In manuscript actul, prin care Gavril
Bethlen confirmä, la 3 Aprilie 1609, din Alba-Iulia, privilegiile cnejilor
români.
Petitio ab Illustrissimo domino Naldczi coMmissario ad negotia limi-
lanea, ab inclyto gubernio Transylvaniae regio ablegato.
www.digibuc.ro
M&NIISCRIPTE DIN BIBLIOTECI STRAINE 99
www.digibuc.ro
100 N. IORGA
... Li felici successi dello armi di Sua Maestà Cesarea (1680) e suoi con-
federati contro l'Ottomano, mediante la conquista di Buda e battaglia
d'Arsan e sollevationi di Constantinopoli, fecero risolvere ii Moscoviti a
prepararsi con le armi ed intrighi con li suoi aderenti nelle provincie di
Moldavia, Wallachia, intera Grecia e Servia. In Wallachia era all'ora Pren-
cipe Serbano Cantacuseno, partecipe di questa risolta mossa de' Moscoviti,
huomo di molto talento, favorito di So lirnano Visir, che della Moldavia li
accordb ii principato per un suo attual servitore Canternir, padre del pre-
sent@ Prencipe, e con molti parenti nella Bolgaria e Constantinopoli e cre-
dito fra Greci e Raziani, che per la sua provincia eresse ne' conventi ma-
gazeni sino a Galaz, spedi a questa Corte suoi legati per entrare in negoti-
ati ed animarla con promesse della sua divozione per introdure in Valacchia
un esercito alemano con la coperta intentione di principalmente secondare
la mossa de' Moscoviti. L'assisteva ii Brankovik con accreditare le sue ri-
dicole pretentioni d'essere legitimo despota di Servia, che dopo la presa
di Belgrado doveva di giustitia esser rimesso nella sua residenza:di Semen-
dria, imprimendolo nell' anime di tutti ii Raziani, adoratori in II ora del
suo nome; e con tal' ordine per tutta la Grecia si erano avanzate prat.
tiche per secondare la mossa cosi poderosa de' Moscoviti nell' anno 1688,
che, ben lontana dalle desiderate vittorie, si vidde nella ruvina che de'
descriverô. (1) .
www.digibuc.ro
MANITSCRIPTE DIN BII3LIOTECI STRAINE 101
www.digibuc.ro
102 N. IORGA
www.digibuc.ro
MANTJSCRIM fIN BIBLIOTSCI STRAINS 103
APENDICE.
I.
www.digibuc.ro
104 14. 10110A
d'anni 18, con applauso non ordinario, havendo dato prima publici saggi
di se, e in dispute, e in deelamazioni accademiche, e varie composizioni, si
latine, come volgari, molto erudite e spiritose. Il di lui ingegno fervido
non lo lascib fermare nella patria, ma lo spinse all' andare in traccia di
peregrine cognizioni in varie e lontane regioni del mondo, che appena ei
toccava ii vigesimo anno,ma prima gustata l'Italia, ed imbevutosi delle pit
astruse intelligenze delle cose, nello studio particolarmente di Pisa, ed in
quello di Padova e di Parma, dove pure prese la Laurea legale, indi se
ne volb nella Germania e nella Polonia, nelle quali provincie buona pezza
di teinpo si trattene, e sin tanto che se gli presenth un occasione di tutto
suo genio, cioe di passare non solo in Costantinopoli, ma di far tragitto a
varj paesi dell' Imperio Ottomano, e sin nella Persia stessa, per vedere ed
osservare quello che non lice cosi di leggieri ad ogni uno : nel che egli hebbe
agio d'imparare non solo la lingua turchesca, ma altre barbare lingue
esattissimamente, in guisa che potè comporre e scrivere un grosso volume
della lingua turchesca, e porla in precetti grammaticali, con un copiosissimo
vocabulario di tutte le voci di quella. Frà pit confidenti che egli ebbe in
Costantinopoli, uno fu Gaspare Graziani (1) il quale lo ricercO di liberare
uno schiavo, che era sopra le galere di Napoli al remo, per lo che ne serisse
ealdamente al conte Maiolino Bisaccioni, che, felicemente maneggiatosi, inviô
libero lo schiavo in Costantinopoli, dove fit poscia scoperto per nipote del
Bassà, cognato del Gran Signore. (2) Perciô Gaspare Graziani fu dichiarato
duca di Nixia e Signor di Paris, e furono date speranze galiarde al Mon-
talbani del Vaivodato di Valacchia et al Graziani del Principato della Mol-
davia. E, per conseguirlo con facilith, fece ii Bassa appoggiare al medesimo
Graziani dal Gran Signore, suo cognato, l'ambasciata a Cesare per la con-
clusione della pace poco prima trattata coll'Impero. Ottenuto l'impiego ii
Graziani, condusse seco 11 Montalbani, e col di lui maneggio et industria
ottenne la bramata confirmazione della pace, e, ritornando alla Porta, fu
rimunerato col pretesto del prestato servigio del principato della Moldavia.
Ivi ii Montalbani, seguendo l'amico, ricev6 in ricompensa ii castello di Galatz
col suo territorio. Ma, non contenta la cupidigia umana, fabbric6 al Principe
Moldavo co'suoi vasti pensieri una precipitosa caduta. Trott) egli co'principi
cristiani della Germania e della Polonia l'invasione della Servia e della
Bulgaria ad effetto di rendersi con sicurezza principe ereditario della Mol-
davia et indipendente dal Turco. A questo fine portatosi il conte Montalbani
sconosciuto e travestito a diversi principi confinanti, servendogli di grand'
aiuto la pratica di undici linguaggi, finalmente strinse felicemente la desiata
lege. Ma, scopertosi 11 trattato, ft dall' Imperatore Ottomano inviato un
(1) Di questo soggetto e dell'uso che fece del Montalbani vedi Moreri,:Grand diet.
historiq. a Gracien Gaspari.
(2) Cred ca e vorba de Marele-Vizir Nassuh-Pasa (1611-14), cumnatul tine'rului
Sultan Ahmed. N. edit.)
www.digibuc.ro
VAIItiSCRIFFE DI& B113LIOTECT Stial/sit 105
chiaus al Bassa della Bosnia con una lettera, in cui commettevagli di levar
la testa al Graziani, e con altra a questi d'abboccarsi col Bassa per servigio
rilevante; ma, dal medesimo casualmente penetrato l'ordine, per incontro
fortuito, ed ucciso d sua mano ii chiaus, che portava il mandato del Gran
Signore, e poscia quanti Turchi erano in Iassa, accelerb l'uscita in cam-
pagna, attendendo dalla Po Ionia e da' principi confinanti i soccorsi promessi.
In tanto, dichiarato suo Tenente-Generale ii Montalbani, avventurossi alla
battaglia, coll'aiuto sopraggiunto de' Polacchi; ma ne segul la rotta de'cri-
stiani, come è noto nell' istorie, colla ruina del Graziani, che, mentre pro-
curava la sua salvezza colla fuga, fa. (dormendo) ucciso dal suo cameriere
per rubargli l'oro, che in molta copia seco portava, perdendo infelicemente
col principato la vita. Sostenne valorosamente ii conte Montalbani l'impeto
de' nemici; ma, sbaragliato l'esercito, ferito, e quasi esangue, rifugiossi
nella Tartaria, ed indi nella Po Ionia; dove, uclito l'esito infausto del prin-
cipe, risolse di portarsi in Italia. Quivi fermatosi per qualche tempo, veduta
la Corte di Roma, e passato a Venezia, prese in moglie la figlia del Conte
Maio lino Bisaccioni, letterato di primo grido (1); indi, introdottossi alla ser-
vita della Serenissima e Real Casa di Savoja, dove fa carissimo alla Reale
Altezza del duca Vittorio Amadeo, fin che egli visse, ottenne cariche militari
principalissime: di Sargente Maggiore, Generale di Battaglia e di Aide (come
dicono in Piemonte) del Mastro di Campo Generale cl'ambi gli eserciti, cif:A
del Christianissimo di Francia e della Re'ale Altezza di Savoja in Italia. E,
perche patl una lunga e pericolosa persecuzione degli Spagnoli, trattenuto
prigioniero di guerra in Napoli, dopo che ei ne rimase libero, abbando-
nate le Corti, si rain!), come in tranquillissimo porto, sotto la Signoria di
Venezia, dove trasporte il suo patrimonio di Bologna; e dalla moglie,come
si è detto, figlia del conte Bisaccioni,hebbe alcuni figliuoli; nel qual tempo,
riconosciuta la di lui viral dalla Repubblica Serenissima, fu invitato al
servizio di quella con una condotta riguardevole; con cui poscia passe nel
Regno di Candia, agitato dal furore dell'armi ottomane. Ivi morl del 1646,
di male acutissimo, nella fortezza della Suda, avendo lasciato di sa gran
desiderfo, e varie opere manoscritte. Non fa dato alle stampe, vivente lui,
che ii bellissimo suo commentario intitolato :
De Moribus Turcarum Comrnentarius (2), Romae, 1625 e 1636, typ. Faccioti;
e sta ancora tra i volumetti delle Repubbliche, in 16, nel volume. intitolato
Turcici Imperii Status, etc. Lugduni Batav., 1630.
Lascia poi mss. Annales .ab anno 1600 usque ad praesentem diem.
Suppellex Taciti cum discursibmis et applicatione exemplorum nostri aevi.
Grammatica Turcica.
www.digibuc.ro
i6B 14. foRdi
II.
Nu far4 6re-care emotiune descoperiiil in cartea d-lui Gaster un loc
in care d-sa vorbià despre o operd grecéscd a lid Constantin Stol-
nieul. (1) invétatul boor ar fi scris un dialog grecesc de cuprins teo-
logic: despre Providentà si SOrta. Dialogul ar fi fost tip6rit la Snagov
de Antim IvirOnul la 1697, dar d-1 Gaster vorbesce numai dupd Ira-
ducerea rordanéscd a Popei Flor, traducere pe care d-sa o poseda
In ms.
Din nenorocire, d-1 Gaster m6 puneA pe o urmd falsà. in adevt5r,
d-1 Legrand vorbesce in t. III al minunateT sale Bibliografii elenice
a secolula al XVH-lea de cartea d-lui Gaster, de originalul grec
adecd. (2) Dar ... autorul e'l e cunoscutul Cariofil, si Constantin Can-
tacuzino are numai meritul de a fi indemnat la scris pe literatul grec.
Despre asemenea lndemnuri am mai vorbit la p. 62, nota 2, si ma
(1) Op. 0., p. 311.
(2) P. 45-9.
www.digibuc.ro
MANUSCR1PTE 1:11N B1BLIOTECI STILLER 107
pot adaoge, dupä d-1 Legrand (1), ca lui Cantacuzino i s'arl dedicat
si Praenotationes mystagogieae.
IIL
Iatä, in fine, scos de d-1 I. Tuducescu din pachetul 25 al mangstiril
Radu-Vodd (n° 141) la Archivele Statului, documentul de familie despre
care vorbisern la p. 87, nota 5.
E un document de la Constantin Brancovénu, datat: 25 Novembre
1688 vi acordat, Indath dupd suirea sa' pe tron, celor ce-1 Meuse Domn:
Constantin Cantacuzino, biv Vel Stolnic, Michaiü Vel Spätar, Iordachi,
biv Vel Spatar, fratil duvmani al eeposatului *erban-Vodä, care-I ne-
dreptalise cu violentd la irnpärtirea movtenirii pärintesci, i, afara de
acevtia, lui Parvu Vel Stolnic i $erban biv Vel CApitan, fiii lui Drd-
ghici, primogenitul bètranului Constantin Postelnicul, i, de asemenea,
lui Toma, trädätorul de la 1711, fiti al lui Mateiü biv Vel Agà. Serban
si Iordachi- era-6 la acéstà data peste hotare, In solia la care-i trimesese,
atre imperatul, uncbiul i fratele lor :
«Pentru cd dupti mOrtea lui Costandin Postelnicul Cantacuzino,
grëmas'ail tote satele de le-ad stapânit DOmna Elinca, iar cand aü
qfost In dilele Radului-Voda, Leon, flind rOposatii unchil Domniel Mele,
qDraghici SpAtarul i cu *erban-Vod5, fratil mai marl, cu case vi
,<Insurati de multa vreme i ieviti din casa pärintilor, i fiind DrAghici
Spatar Mare, iar $erban Vodti Postelnic Mare, iar cel-l-alti 4 frati
<<fiind coconi mid, mai virtos Costandin Stolnicul era dus la Venitiia
cpentru invOtAtura cartil, iar fratil dumnea-lui, Michaig Spätarul j Mateiti
,<Aga, i Iordache Spätarul, ca nivte coconi mai mid, vedênd toff tot in
«casa parintilor la un loc cu maica dumnea-lor, fost-at. facut Dr5ghici
«SpAtarul Impreund cu Serban-Voda impàrtOla de aü impartit satele
tvi rnoii1e ce s'ail aflat vi de movie vi de cumpgrritóre ....»
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
0 noua cronicd in prosd a lui Mateia al Mirelor 1
Biografia lui Gwar-Voda Gratiani de Giovanni-Battista Montalbani . . . 27
Extracte din cronica turcéscd a lui Hassan Vegibi, tradusa de Jacob Tarsia 53
Corespondenta lui Ludovic-Ferdinand de Marsigli cu Stolnicul Constantin
Cantacuzino i lucrarile literare i istorice ale acestuia din urrna . . 62
Apendice 103
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVULUI
§I
DE
N. IORGA.
Membru corespondent al Academia Romãne.
www.digibuc.ro
110 N. JORGE
sana, vedem noi a§a de distinct istoria bosniaca §i sirbésca, mai ales
in secolul al XV-lea.
Precum Sirbii §i Bosniacil Il primira din Ragusa postavurile, te-
saturile §i alte fabricate de earl aveaii nevoe, precum II intiparird
o parte mare din istoria lor in archivele Republica ast-fel furam noi
in§ine, eel din Téra-Românésca i coil din Moldova, furnisati, i Inca
in mai tot decursul istoriei nOstre trecute, de me§terul i de negu-
tatorul sas din Ard61, §i urme din viola nOstra timp de mai multe se-
cole s'au pastrat in archivele Bra§ovului, ale Sibiiului §i ale Bistrita
mai ales.
Am avut insa mai putin noroc deck unil dintre vecinil nNtri de
peste Duifare. Ragusa a conservat deliberatiunile Consiliilor sale, seri-
sorile latine, italiene §i slave ce adresh potentatilor din peninsula §i
din afard, instructiunile ambasadorilor pe care-I trimetea atat de des
in tOte directiunile. Ora§ele sdsesci aü inceput fOrte tarcliti a-§i re-
dacta (protocOlele > lor, in earl se cuprind hotdririle Sfatului §i actele
earl le motivéza sail earl decurg din ele ; trime§ii lor n'au primit pro-
babil deck instructiuni orale. Dacd ele aü pastrat, ceea ce n'a facut
Ragusa *i ceea ce n'au facut oraple italiene imitate de dinsa, scri-
sorile primite de la vecini, in schimb, pentru istoria mai veche, avem,
pe langa aceste scrisori, numai registrele de socotell pentru a ne lu-
mina. asupra istoriei acelor orap i asupra istoriei nOstre, a Roma-
nilor.
Dar ceea ce avem nu trebue dispretuit. Dimpotriva, cu greti i-am
puté mésura insemnatatea. Sunt atat de multe, de variate, de pre-
cise informatiunile ce curg de acolo, in cat istoria nOstra e schimbatä
adese-ori prin cunOscerea lor. Ea e imbogatità, crescuta. ca viéta §i
colOre tot-deauna. Avem acolo résunetul imediat, atat de interesant,
de noil §i de lumindtor, al schimbarilor de Domni, al rdscOlelor §i
rdsbOielor, al nenorocirilor §i bucuriilor, nuntilor, nascerilor in fami-
liile domnesci. Vedem legaturile de comert cjilnice intre oravle ar-
delene i érile nOstre, vedem mergerile negutdtorilor §i schimburile
märfurilor, ne putem da séma de natura §i intensitatea vietii econo-
mice in térile nOstre la deosebitele epoce. Cei ce vor cetl paginele ce
urméza, pagine cari dati, alaturea de documente scOse din archivele
Bra§ovului, §i o suma de scrisori relative la legkurile nOstre cu acest
ora§, se vor incredinta ca nu exagerez importanta unor isvOre pe cart
nu le cunosceam noi "Ana acum in tOth intinderea lor.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA.50VULUI 111
I.
www.digibuc.ro
112 N. TORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE tRA$OVULUI 118
www.digibuc.ro
114 M. MAGA
www.digibuc.ro
8OcotELILE ERA§ovrktrf 115
1602.
www.digibuc.ro
116 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAS() WIWI 117
www.digibuc.ro
118 N. IORGA
dem Capitan, Atillia Filer sein Gesindt, auf 22 Personen. (Si la 8.) Den
6 und 7 Juli gab dem Secretario des Radul Wayda. (La 9, Omenilor lui
Leca ; i la 10.La 14, mentionat cApitanul ,,Gika».) Den 18 Juli... Khombt
Wister Boul aus der Moldaw vom Jermia Wayda. Reist in die Wallachey
in Botschaft Den 30 Juli, khombt ein Post vorn Radul Wayda, selb 3
Personen ... Den 30 Juli. Dem Logoufot Ountsche
(Si la 1-iir August.) Den 2 August. Kompt diesen Tag Capitan Attilia.
(Si la 3, cand un Postelnie de la Radu-Vodd.) Den 4 Augusti Eodem
wartt Mango Janos in die Terwisch geschikt Zolt etlichen Wallachen
so den Gesanten aus der Moldaw und Walachey ire Post gehittet ...
Den 5 Augusti Diesen Tag zu Abendt khomen aus der Wallachey des
Jeremia Wayda Gesanter, Wister Boul und Radul Wayda Gesanten, Wor-
nik Chernika und Wister Lupul; gab denen aus der Wallachey ... Das es
wahrn 31 Personen mit diesen Bouiern Den 6 Augusti, zu Morgen,
denen Bouiern aus der Wallachey ... Gab dem Wister Boul. (13 August.
Mentionat cGyka.») Den 15 Augusti zolt von 18 Rossen, so ich des Radul
Wayda Gesanten, Logoufott Ouncha, 3 Wegen bies Ether das Gebierg gab
und 6 Ross an sein Kutschi; sein 4 Tag aussgewesen, von 24 Rossen...
Den 20 Augusti zu Abendt kombt Capitan Atillia. (Mentionat pând la 24.)
Den 24 Augusti Wartt Mango Janos mit dem Capitan Atillia in die
Terwisch geschikt Den 26 Augusti Khomen Gesanten aus der Mol-
daw. (Mentionat Gyka.») Den 27 Augusti zolt des Capitan Born seinem
Leitenampt. (Beauri e numit i eBourn.») Den 28 Augusti schikt ... dem Pana
Pangul...
Den 2 Septembris komen zwei Post: einer vom Jeremia Wayda, der an-
der vom Radul Wayda ...Den 6 Septembris kombt ein Boier aus der Mol-
daw auf der Post ... Den 7 Septembris zu Abendt khombt Wister Lupul
und Wornichk Chernika, des Radul Wayda Gesanten. (La 8, cpostá» de
la Radu-Vodà. Daruri celor dor: boeri: calif 23 Personen.» La 18, douö
.poste» de la Radu-Vod6.)
Den 8 Ochtobris ... Den Tag khombt ein Gesanter vorn Radul Wayda, an
die gemeine Stadt Fryden zu werben, Wister Papa ; gab im auf 8 Perso-
nen (panA la 12). Den 11 und 12... Dem Wister Papa wartt ein beschla-
gen Sabel verertt ; kauft vom Weisen Hern Mathes Fronig per f., 3511+.
Eodem worden mit dem Wister Papa 22 Drabantten zum Geleidt iiber das
Gebierg geschikt...Den 15 Ochtobris... Schikt 15 Drabaten, so dem Weissen
Hem Mechel Weis das Geleidt in die Wallachey geben --Den 15 Ochtobris...
Eodem wartt der Weis Herr Casper Rosenaier khen Rosenaw geschikt des
Radul Wayda seiner Muther endtkegen... Diesen Tag wartt der Fiirweise
Herr Mechel Weis zu Radul Wayda geschikt ... Den 16 Ochtombris. Wartt
des Radul Wayda Mutther auf ir Herbrich... Diesen Tag kompt des Radul
Wayda Mutter und Capitan Atillia; gab der Waydin zum Frustuk... Dem
Capitan Atillia und Capitan Manulla ... Den 20 Drabantten und 20 Kalla-
raschen ... Den 17 Ochtobris ... gab der Waydin ... Dem Capitan Atillia
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIII 119
Dern Gesindt auf dem Wekhen... Dern Capitan Manulla. (Citati si la 18.)
Den 20 Ochtobris worden 12 Drabanten dem Fürweisen Hern Mechel Weis
bies in den Rukher endtkgegen geschickt. (La 21 si 23, daruri Voevo-
desei.) Den 23 Ochtobris khornbt der Fiirweise Herr Mechel Wais und Popa
Myhali aus der Wallachey heim. (Fusese la Tirgoviste.)
(La 6 Novembre, boer de la Radu-Vodd.) Gab [den 6 Novembris] des
Radul Wayda Mutther... Den 9 Novembris, wartt der Popa Myhay zum
Radul Wayda in die Wallachey geschikt ;- gab im zum Geleidt 15 Draban-
ten... Den 7 Novembris, khornbt ein Post vom Jeremia Wayda. (Men-
tionat un boier rnunt6n.) Den 12, schikt, auf Befelich, des Boier Tamas
seinem Son. (La 14, cpostà» din Moldova.) Den 16 dies wartt der Fiirweise
Herr Mechel Weis khen Torttl bey dem Ratz Gorgien geschikt... Den
19 Novembris... Gab des Radul Wayda Gesandten, Kulchar Manulla...
Den 21 dies reist ich khen Torttln zum Ratz Crtirgien (cu darurr). Eodern
khomen etlich Boiern von Radul Wayda... Den 23 Novembris, gab des
Radul Wayda Mutter. (Mentionat eGyka».) Eodem zolt von vier Rossen, so
den Weysen Herm Crestels Hannes khen Rosenaw gefuertt zu d. 8, das er
der Wayda seiner Mutter das Geleidt gab...Den 27 Novembris... Schikt
dem Ratz G8rgien...
(3 Decembre. Postelnic de la Radu-Vodd. 10. Postelnicul cStoykul.>, de
la acelasi i Postelnicul cVlaikulv pe urmA.-15. Curnp8r*Siturl «aid des Ratz.
Gorgien sein Herbrichv.) Den 16 Decembris. Zu Morgen dem Ratz Crtirgien.
(Si la 17 si 18, când i se dad <400 KupierD,; la 20: se duce vin ebies khen
Neyenmarkhp.Sol la Fágaras, ivaintea lui Basta.)
Socotelile Branu1u1 (Torzburger-Rechnungen, reg. 1532-619) ne mai
daü pentru acest an:
29 Januarii... Ittem zu wissen das der Radul Vaida war der Stadt schul-
dig 2 Kuffen Wein, noch welchen ich auf sein Verheis 2 Wfigen schickt.
Hat ihnen nit mehr dann 2 Fiertzigen auffladden lassen von 80 Eimeren...
[1604.] Was er hat fiir Ehrunck gben, wenn das ffirnehme Lefitt fur fiber
sein verreiset, als Halmagy Istvan, Signor Atiio, Popa Mihay undt der-
gleichen
1605.
(1) V. aceste Anale, XX, p. 470, nets L. Cf, Hurmuzaki, IV% p. 40$, 410.
www.digibuc.ro
120 N. 1ORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:ILO 121
www.digibuc.ro
122 N. IORGA
Giulafi Lazlo khen Mermburg noch geschikt ... Den 14 Juli... zu Morgen
khombt Halmagi Istvan und Miklosch Deak vom Radul Wayda... Khombt
ein Boier, vom Jeremia Wayda gesandt... Den 14 Juli khombt ein Chausch
vom Aly Bascha und ein Boier mit im, vom Simion Wayda Eodem schikt
325 Huff Eysen in dem turkischen Tabor ...Den 15 Juli khombt Krauss Da-
wit auss des Ali Bassa Tabor heim Eodem gab des Jeremia Wayda Ge-
santt ... Den 15 Juli. Worden die Fiirweisen Hern Lucas Knes und Mechel
Forgats zum Simion Wayda und A1i Bascha. Schikt dem Ali Bascha ein
Keller vom Hern GSrgi Helttner verertt, darin 12 Ahtel Malwasier, zu f. 1...
Dem Simion Wayda ein Keller vom Simion Loy verertt... , darin 13 Achtel
Malwasier, zu f. 1, 8 gross Fefferkuchen vom Foradt..., 16 Achtel Wein, zu
d. 10, (hranä §i rachii1). Eodem gab dem Chausch und Simion Wayda Ge-
santen... Den 16 Juli wartt Herr Hans Hierscher bey den Ali Bascha und
Simion Wayda geschikt. (Traban ti. in suburbil. 17. Hrand lui Gyulaffi
liii Haller. Tot la 17, postelnicul ,<Petter>> de la Radu-Vodà. 18. Sol in Se-
cuime. 19. Sol de la Gyulaffi.) Eodem [19 Jul11 des Radul Wayda Postel-
nik, so vom Giulafi kham... Den 19 Juli (unor Turd, lui Gyulaffi). Gab
des Wornik Kerzte Gesanten Diesen Tag gab einem Chausch Diesen
Tag khomen vill Turken, Unger und Molner herein ... Den 19 Juli wartt
der Fürweise Herr Mechel Weis bey den Aly Bascha und Simion Wayda
geschikt ... Gab dem Hern zu verern mit, von der Stadt Foradt, ein gross
Geschier mit Blumen, wiecht 5 M., dem Ali Bascha ... Dem Simion Wayda
ein Geschier mit Blumen vorn Fiirweisen Herrn Mathes Fronius; wiecht 4
M., 45 P., zu f. 17. (La douè chehaiele, secretarului §i tälmaciului Pa§el.)
Den 19 Juli wartt dem Aly Bascha ein Legel mit 34 Achtel Hönich geschikt.
(*i. 200 «ICupien.) Den 21 Juli khombt Olay Bek in die Stadt ... Gab einem
andern fiiernemen Tirkhen... Den 21 Juli gab etlichen Tirkhen so in der
Blomenaw Hutter wahren ... Den Tirken so in der Alstadt hutten... Khomen
etliche Boiern vom Simion Wayda ... Den 21 Juli ... Gab den Tirkhen in
Klostergefier Thor ... Gab dem Ali Bek, so mit viln Dinern in die Stadt
kham ... Den Fiirweisen Hern eingesackt, so mit dem Furweisen Hern
Richter bey den Ali Pascha und Silmon reisseten Kombt Kerzte Wornik
und Wisster Pana...Diese 3 Tag ist zu mihr in Wein auf Tirkhen, Molner
und allerley Gest 973 Achtel aufgangen. Ausserhalb dem Wister Nika,
wellicher den 20 Juli alhier ankhomen; gab im auf diesen Abendt auf
32 Personen. (*i la 21-2 Iulie). Den 23 Juli gab dem Wister Nika Disen
Tag hatt er den Amat Aga mit viln Tirkhen zu Gest den gantzen Tag.
(Trimeteri cin den Tabor».) Den 23 Juli khombt ein Bek auss der Walla-
chey ...Diese 8 Tag, so der Ali Bascha und Simion Wayda alhier gelegen
ist, 51 Achtel Hönich aufgangen ... Dent Aly Bascha wartt verertt ein
Hange-Wagen... Den 24 Juli... gab ich dem Wister Nika. la 25.)
[25] ... Er hatt diesen Abendt vill Gest. (Darurl lui 0 la 26. Vine Haller
Gabor. Nica pomenit §1 la 27. Trimes un sol cin den Tabor».) Den 27
Juli... Dyesen Tag wartt der Filrweise Herr Mechel Weis und ich mit dem
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MUT 123
Hern Haller zum Radul Wayda in die Wallachey geschikt ... Herr Haller
auf Tiertschburkh wolt ... Den 29 Juli wartt der Weise Herr Mechel For-
gats in den Tabor geschikt. (Lui Haller, oprit la Bran, de ape. i alt trimes
la Tirgoviste.)
Den 1 Augusti... Khombt Herr Paul Benkner auss der Wallachey ...Den
6 Augusti... wartt dem Hern Haller auf Tiertschburkh end.tkhegen ges-
chikt ... Den 8 Augusti khomen mihr der Weise Herr Meehel Weis und ich
auss der Wallachey heim ; sein 14 Tag auss gewessen Zolt dem Bor-
bely GOrgi, das er auf 7 Mal im Tabor gewessen, von 16 Tagen... Schikt
den Weisen Hern Marten Gorges und Crestelschmidts Hannes in den Tabor.
(Kupien lui Gyulafi i Pasei.) Zu wissen dass, alss der Ali Bascha mit
4.000 und Simion Wayda mit 6.000 Manen in Burtzandt (sic) logen, ist zum
beyderley VOlkhern auf etlich Mall (oyez, etc.) Hernoch mals, alss die 4.000
Tattern auf der Wallachey khomen (1)...Den 8 Augusti khombt der Herr
Haller mit uns auss der Wallachey herein... Zolt dem Crestel Kattner, das
er dem Ali Bascha zwei silbern Stechreiff unci an seinen Sabel gebessertt ...
Den 11, zolt von 5 Rossen so dem Kalnaky Janos und Radul Wayda Se-
cretario sein geben worden; haben sye bies in die Terwisch geffier... Zolt
dem Jacob Weisbeken so ich von hn Semel genomen, alss Giulafi Lazlo,
Ali Bascha und Simion Wayda alhier wahren... Den 11 Augusti... Khomen
2 Postelnik, selbst 4, vom Radul Wayda... Den 12 Augusti zolt dem Bo-
inha Andras das er vor diesern gereist im Maksche bey den Tirkhen... Wartt
er in den Tabor bey Ayta geschikt... Eodem zolt dem Filrweisen Hern
Lucas Knes, so er mit dem Weisen Herrn Mechel Forgats in Zekelandt
bey dem Ali Bascha geschikt worden ; sein 3 Tag aussgewesen. (I se tri-
mete rachiti. Mentiunea taberei de la Sighisora.) Den 16 Augusti khombt
ein Haubtman vom Simion Wayda, selb 6. (Daruri MI la 17.) Den 18 Au-
gusti schikt auf Befelig dem Simion Wayda und Bogati Mainhartt einem
jeden per f. 2 Semel (si allele. 20 August. Sol 'Ana' la Tirgoviste. Altul
la 21. Apol al treilea in Muntenia.) Den 22 Augusti khombt Wister Nika
vom Radul Wayda mit 24 Personen. (Mentionat i la 23-5.) Den 25 Augusti
Diesen Tag khombt ein Gesanter auss der Moldaw vom Jeremia Wayda. (25.
Lui Nica i solului moldovenesc.) Eodem [25] zolt ich 50 Brodt, so genomen
worden alss Simion Wayda alhier wahr. (26. Lui Nica. Mentionat solul
moldovenesc.)
Den 22 Septembris Zolt von einem Ross so im Tabor beim Simion
Wayda 55 Tagen gehalten worden ...Den 10 Septembris wartt Boinha An-
dras zum Simion Wayda bey die Schessburkhen geschikt. (17. Postelnic de
la Radu-Vodd. 18. «Etlich» altii, «auf 5 Personen», de la acelasi.i. la 19.)
Den 21 Septembris Eodem khombt des Capitan Attilia Diener ... Den
22 September ... Atillia Diener ... Diesen Tag schikten dem Simion Wayda
www.digibuc.ro
124 N. IORGA
und seinem Boiern Geschenk in Zekelandt, dan sye zoruk in die Moldaw
reiseten. Dein Weyda 320 Achtel Wein, .. . Semel, ... Brodt .. . Filer die Boieren,
in 5 Logeln geteilt, 320 Achtel Wein. (23: Postelnici de la Radu-Voclg..--Plata"
cdrutasilor cu daruri la Simion.) Den 23 Septembris . Zolt dem Haubt-
man, selb drei, das er dem Molner Kriechs Volgk endtgegen gesehikt wartt,
von 3 Tagen Zerunkh . .. Den 21 Septembris wartt der Boinha Andras dem
Simion Wayda endtkhegen geschikt.... Zolt im das er in der Wallachey ge-
wesen. (25. Trabanti pentru. a primi la Rucàr vein tirkische Botschafft >.)
[25.] Zolt einem Drabanten, so mit tirkiseher Botschafft zu Ross bies in
die Terwist reist ... Den 26 Septembris khomen 4.000 Tattern unversehens
durch die Bussen, aus der Wallachey ; reisten dein Westier noch ; wartt
inen verertt 1.500 Brodt aus Stadtforadt, 320 Achtel Wein ... Dern Bascha
ein Sabel mit drei M. Silberbeschlag. (4. Dar lui «Märza.».) Den 26 Septem-
bris khomen zwei filernerne Tattern herein, mit 10 Personen ... Eodem gab
etlichen Postelniken so vom Radul Wayda khomen . Den 27 Septembris
lies den Tattern drei Ross besehlagen --Item [30] zolt von 5 Rossen, so
auf der Post mit der tirkischen Botschaft bis in der Terwisch gewesen ...
Den 30 Septembris zu Abendt khombt Kornati Farkas auss der Wallachey.
(3 Octobre. Hran'a Tatarilor.) Den 4 Ochtobris zolt dem Boinha Andras
das er mit Tattern bies in den Kertz gereist ... Wahr er vor diesem zurn
andern Mal dem Simion Wayda endtkhegen geschikt bies khen Muschna
von 6 Tagen. (4 Octombre. Postelnic de la Radu-Vocia. 29. Mentiune de
cheltuien cu All-Pasa i Simion.)
Den 23 dies [Novembris] khomen 2 Boiern vom Radul Wayda .. .----- Den
27 dies zolt ich dem Sigmunt Schailtmacher 200 Kupien, so man tzw Er-
ledigunkh der Weisen Herren Merten Gorges und Crestelschmidt Hannes
so beim Ali Bassa gefangen lagen, dein Ali Bascha geschikt ...
Den 10 dies [Decembris] khombt ein Gesanter vorn Radul Wayda, mit
Namen Camarasch Niagoie ; reist in Ungern mit 8 Personen. (]1 la 9.
Dupà 11 :) Tzu wissen das die Weisen Hern Merten Gorges und Crestel-
schmidts Hannes zum Hern Giulafi Lazlo, Hern Generaln dieses Landes,
geschikt worden; weil aber Ali-Bascha mit 5.000 Tirkhen und Simion Wayda
mit 5.000 Moldauwern in unsserm Veltlager und auf die Stadt erztzirnet wor-
den, dies zwei Hern vom Ali Bascha gefangen, und sein 35 Tag gefenklich
gehalten worden ....
1606.
www.digibuc.ro
S0C0TEL1LE BROVULTIT 125
(1) Symigianus, 1. c., p. 419 si urm., 426 si urm.; 111. Weyss, in Trauschenfels, 1. e.,
p. 195 (vinAtóre in Muntenia); cf. p. 38 ; Citron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 236.
(2) Inscriptiunea mormintala la Kozak, Archiv far slavische Philologie, XIV, p. 250 ;
Hurmuzaki-Bogdan, I, plansa 1. Cf. raportul venetian din 12 August (Ii giorni
passati mori») in Hurmuzaki, IV2, p. 289, n" coma..
www.digibuc.ro
126 N. IottGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13RAVYWILVE 127
19 dies khombt Wister Nika vom Radul Wayda mit 25 Personen ; reist zu
Filrstlichen Durchlaucht. (Mentionat si la 20-1.Sciri" de pace de la Guyer-
nator, Sigismund Rákóczy. 24. Plata lul Chukas la intors. Sol la Radu
in Tirgoviste.)
Den 1 Ochtobris. Kombt Logoufot Mirozlab vom Radul Wayda. (6. in,
tors Boinha. 23. Postelnic de la Radu-Voclà.) Den 27 Ochtobris ward Steffen
Wayssbekhen in die Terwisch zum Radul Weyda geschikt, filer den Hern
Rakotzy, Gubernator dies Landes, Wein zu hollen und, weil er sich saumen
mues, gab im Zerunkh... Den 29 dies khombt Wister Nika vom Fiirstlichen
Durchlaucht; gab im auf 26 Personen. (Si la 30-1.) Den 31 ... Es wartt
des Hern Gubernators Diener auf die Wein auss der Wallachey .
Den 10 dies [Novembrisi gab ich den Ban aus dem Kraiowa Dienern . ..
Den 12 Novembris gab dem Steffen Weyssbekhen bies auf Weyssemburg,
das er des Hern Gubernators Wein dahin fileren solte . . .Den 16 dies khombt
ein Chausch auss der Moldaw.. .. Den 30 Novembris Eodem gab dem
Stenga so vom Radul Wayda kham .
(3 Decembre. Scire de la Principe despre pacea intro el si < beyden Key-
sern, Cristen und Tierkherp). 5. Serbare pentru acésta.)
1607.
www.digibuc.ro
128 N. lORGA
Den 12 Martzii wartt Talpas Marton mit einer moldaischen Legation khen
Marosch Vasarheli geschikt Eodem khombt Vister Gyurka vom Simion
Wayda auss der Moldaw; reist in einer Legation zu Unserer Fiirstlichen
Gnaden mit 40 Personen. (i la 13.) Den 17 dies khombt Kulchar Radul vorn
Radul Wayda ; reist in der Legation zu Ffirstlichen Gnaden mit sexich Per-
sonen. (Si la 17-8.) Den 26 dies . Diesen Tag zu Abendt khombt Wister
Giurka von Fiirstlichen Gnaden zurukh; reist heim in die Moldaw, mit
Mem Gesindt. (29. intorsi solil de la Dieta care alesese Principe pe Sigismund
Rákóczy.)
(4 Aprilie. Sol la Radu-Vodà in Tirgoviste.) Den 6 dies .. . Eodem zolt
vont 6 Rossen, so ich dem Kultschar Raduli bies khen Zayden geben
Den 6 Aprillis zu Abendt khombt Zilwaschi Boldizar. (Si la 7 i se fac da-
ruri.) Den 7 Aprillis verreist ich auf Befelich Fiirstlichen Gnaden mit dein
Hern Zilwaschi Baltazar in die Wallachey zum Hern Raduli Wayda in Le-
gation. .. . Den 9 Aprillis. . . . Ist der Gireschit Jacob bis in den Vzon
geschikt worden, wegen der amen Leit Ross, so er [an] die Moldawer Stukh
Geschos gespant worden. (Sirbilor laY Szilvdszy, 16sati la Brasov.) Den 13
khombt ein Post vom Simion Wayda.... Diesen Tag kham ich mit dein
Hern Zilwaschi Boldisar auss der Wallachey. Bin 7 Tag aussgewessen . . .
Eodem khombt ein Boier, Poztelnik Dima, vorn Radul Weyda, (pe care solii
II ailase la Tirgoviste.) Den 17 dies khombt Waloschi Baltazar, Fiirstlichen
Gnaden fiiernerner Diener ; gab hn auf 5 Personen . . . Den 18 dies khombt
Postelnik Dirna von Fiirstlichen Gnade; reist zum Radul Wayda ...
Den 21
Aprillis khombt Petter Deak, Simion Wayda Secretarius. (28. Postelnic de
la Radu-Vodà.)
Den 7 Maii zu Morgen khombt IIern Zilwasii Boldisar auss der Moldaw.
[Pe rnargine: «auf 15 Personen».] (30. Postelnic de la Radu-Vodg.)
Den 2 dies [Junii] . .. Item gab des Ban auss dem Kraiowa sein Dienern
auf 2 Tag... .Den 9 Juni gab des Ban seinen Dienern auss dem Kraiowa.
(16. Dar lui < Boer Petter.. 18. Postelnic de la Radu-Voda.)
1609.
Din 1608 n'avem nimic ; din 1609 s'a pastrat (in reg. 1575-8, 1609)
numal o parte, putin interesanta, a socotelilor vilicale. Noul Principe
al Ard'eluluI era (de la 7 Martie 1608), dupa abdicarea ml RakOczy (1),
un nog Báthory, Gabriel, cPrincipele nebunD al Turcilor, qtiranul.
Sa§ilor, om de petrecere, vInator de femei §i ambitios lipsit de ori-ce
scrupul.
(1) Trauschenf els, 1. c., p. 38, 200. La 26 Aprilie dupd cronica lul Kraus (in Fontes
Rer. Anstriararnm, Scriptores,I, p.6). Cf. Krones, (Gesch. von Oesterreich,) la Rudolf II.
www.digibuc.ro
SO COTELILE BRA SC:MICA:IT 129
1611.
www.digibuc.ro
130 N. MEGA
tézul sdrobl a doua Ord cetele nobilimil ardelene (9 Iu lie 1611). Dar
Imperiaffi venird târiü s'a." ajute pe biruitor; ostile reunite nu puturg
scOte din Sibiiti pe Gabriel, ce se inchisese aic, i expeditiunea com-
binatä se mftntul printr'un desastru. Báthory remase Principe si in-
cepti un lung rdsboiti de résbunare contra Brasovenilor. (1)
Pentru 1611 avem numai notitele in Schaffner-Rechnungen §i Törz-
burger-Rechnungen (reg. citate). Iatä cele dintasi:
1612.
(1) V. aceste Anale, p. 7 nota 1. Cf. XIX, p. 257-8. Asupra earierel liii Radu *erban
sper sà revin, inteo monografie.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE I3RASOVEILII1 1.81
adev6r lul Göczy, care lupta contra lui Gabriel, 2.000 de &ilea earl
aveaii insa porunca sa fuga. Ei stail numai patru dile si se intorc,
luand cu el i pe Romanii strinsi inainte de acésta din tóra Barsei,
pentru apérarea Brasovului. Ao in cat, in Octobre, Groczy, pardsit
de contingentul muntén, e batut intr'o luptà in care cad judele insusi
al Brasovului: Michail Weiss si villicul Gheorghe Heltner; in timpul
luptei, desertase i caldrimea romanésca. (1)
Archive le din Brasov poseda (pergamentul 772) Inca intact splendi-
dul pergament cu inflorituri colorate, care e cel dintdifi tractat scris
roniânesce: clegatura incheiata de Radu Michnea cu vecinii s'el Bra-
sovent Actul a fost publicat intr'un facsimile fOrte scddut de Mika
In monografia sa unguréscà asupra lui Weiss (2) (Pesta 1893, in-8°,
p. 195). Ii incheiase Michaiü Forgach i Heltner.
Originalul e scris intr'o scrisóre fOrte ingrijita si artistica. De desupt
e monograma Domnulul. Pecetea, cu cel dol sfintI tutelari i legenda
Iw PaAvn &MOM ClIk IiIiçwk KO,A, RacIE MAT1E I'Hk BEMME KAAWKOE, e atar-
nata de un snur rosu-alb-albastru-verde. Pe dos e insemnat : cDes
Radül Wayda sein Confederation mitt der Stadt Cron Anno 1612, 12
S eptembris.»
C"
g a e-- Fin 3 G r A"
Kit p Era srostam HpAKOCAM111,11 avkpa XIITIACTRA 4 04 E'S 6I'd MOE 1 XA, hAY PaAv
Ad N M A M UI r x a
ROHIO Egi MACT1E MI6 AAportami NIA RkCOE 341E KAAKOE, CHI+ MAMA lama
Ad.
&MO Cktril aceasta ce se cade a fi si a se sti intru domni i intru
ter[i], spre binele skracilor i spre folosul c[inlstitului impKrat, fkcut-am
tocmealk i leg[k]turk i jurkmkntu cu pre c[in]stitii i buni priatenii nostri
vecini de aproape, jupan Feer Mihali judetul 14 ai npkraim cu 100 de bktrkni
sveatnicii cet[k]tii Brasovului i cu tot cet[k]teanii cwirm sk fim intru o ore-
dintk i intr'un gknd cu toat[k] inima, insk priatenului domniilor lor sk le
fim priaten[i], iar nepriatenului nepriaten[i] Sk le fim. i, Domnul Dumnezeu
sk fereasck de rkutate, sk va avea a ckde cetate i domniile lor vre'ntru
o nevoe sau rkutate, noi sk avem a fi cu kjutori in toat[k] vream[ea]; insk,
si de ne va dkrui Domnul Dumnezeu, carele va sta a fi domnu despuitori
terki Ardealului, iar domnia lor sit aibk a nevoi si a face in acest chip: spre
aceast[k] tocmeal[k], in ce legkm cu domnia lor, asijdirea i cu domnia lui
sk fim intru viata noastrk. Alt, ce vor inteleage domnia lor, ori furis, ori
fktis, vare despre teara lesasck, vare despre teara nemteasck, vare despre
www.digibuc.ro
182 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE intAsovtaxri 133
21 die . Eodem seyn des Kluschor Mihalaki, eyn Buger aus der Walachey,
seiner 4 Diener mit dem Andrias Diak kommen. (Mentionat si la 22.) 24 Janua-
rii. Ist der Fursichtige Weise Herr Richter mit dem Herr Chrestels Hannes
undt Herr Michael Fronius gen Tirschburg verreist undt eyn Buger mit
Namen Klutschar Mihalaki ist vorn Radull Wayda aldar geschickt, aldo
mit unsern Herrn zu tractieren des Friedens halben. (24. Andreid Diacul
trimes la Rucdr.) Den zwei Bugeren Diener, so zuruck blieben. (i la 25.) 25
Januarii Ist ein fdrnemer Buger, nemlig der Kliitschor Mihalaki, mit
dem Herr Richter vonn Tirschburg kommen undt auch der Kapuschi Aga,
mit villen Dienern, Frieden alhie zu tractieren ; gab ihnen auff den Abendt;
erstlig hab ich in des Bugern undt des T urcken Herberg Holss lassen fiiren.
(Si la 26-7.) 27 die ... zu Abendt gab ich des Panna seiner zwei Dieneren
die alhie sein blieben. (Trimis sol la Constantinopole : «Thoma».) 28 Januarii.
Ist dem Kluschor Mihalaki vonn der Statt ein Phar Geschir verehret worden;
weigt M. 3, P. ; dem Kapuschi Aga ist auch verertt worden ein Hoffbecher,
weigt M. , P. 30, ...mer 6 silberen Liipffel, weigen M. 1, P. Mer sein
dem Thircken vom Herrn Richter 4 Mader verehret Eodem gab des Vister
Pana seynen zwei Dienern ...-29 die ... Zalt dem Siebenbergesch Paull vonn
2 Tagen, so er den Koch mit 2 Rossen auff Tirschburg gefdert hadt
(3 Februar. Ingroparea unui Polon.) 9 Februarii. Wirdt der Miklusch in
die Terwisch mit Brieffen geschickt... 12 Februarii. Hab ich die nider-
gehawen Personen, so in der Blumenaw nidergehawen sein worden, lossen
begraben, ihrer 20. (14. FemeeT care a ingrijit pe «Dobos Petter».) 21 Fe-
bruarii . Schickt der Herr Richter einen Walachen in die Terwesch. (Men-
tionate trupe, «so in Zekellandt ist gewesen».)
1 Martii. Schickt der Weise Herr Richter den Thoma mit Brieffen in die
Terwisch. (11. Insciintare la Zaiden de a se apèrà contra «den Tyrrannen
Gabriel Bathori».) 23 Martii Czalt dem Stephen Wagner, dass er des
Herrn Richters Kutschy gemacht hat, derweyl er gar zerumlet vonn der
Reyss wie wir mit dem Schorban waren gezogen.... Czalt dein Remmer dass
er derselben anders uberzogen hatt, derweil das Leder seher zerrissen war.
(30. Bdthory la Rosenau; mésuri de apérare; se all lumindri apèrdtorilor
de pe ziduri. 31. Trim*" aoi Români la «Regele unguresc», cu scrisori din
partea orasuldi. «Faraonii» aduc capete, care se infig «auff die Karlatt».)
1 Aprill Czalt 2 Walachen so auffm Gebirg sein gewesen, den Thabor
ausszukunscheffen, so bey Rosenaw wass. Zalt einem Walachen, so der
Herr Richter in die Walachey geschickt hatt, mit Brieffen. (2. Atac nocturn
contra taberei lui Bdthory.) Der walachisch Hauptman Nikulla; hatt unter
im gehadt 42 Knechten ... Der Stan Krentess Hauptman; hatt unter im ge-
hadt 50 Knecht ... Der Zawa hat gehabt 24 Knecht ... Der Dobokay ... Der
Isaak Pap . .. Der Benedek Pap .. . Der Nagy Mihaly ... Der Radull Poporss
Hauptman; hadt gehabt 32 Knecht ...-27 Aprill. Gab auff Befelg des Herr
Richters den Walachen, so die Hayducken in der Belgerey bey der Aw ges-
www.digibuc.ro
134 N. IORGA
slagen undt zwei gefangenen undt zwei Heupter bracht haben. (23 Decembre
(sic). Sol la Tirgoviste.)
30 Maii. Kompt der Ayngelossy Mihaly vonn der Portt undt ein Postelnik
mit Namen Goreck Demetter, welche vorn tirkischen Kayser undt dem
Herrn Getzi uns Brief brachten.
(7 Iunie. Negociatiuni cu Bathory.) 15 Juny. Wirdt der Herr Hannds
Benckner in das Landt bey den Wayda geschickt nach ICriegsvolck .
16 Junii ... Gab auff Befelg den Bleschen Trabanten, so mit dem Schuc-
kasch waren khommen, zwei Lömrner. 24 Junii.... Gab den vier Wa-
lachen, so mit dem Andrias auss der Walachey waren khommen
25 Junii. Kompt der Hannes Benckner auss der Walachey heim; bringt
ettliche Thürcken undt andere Kriegsvolck, auff die 400 Personen herein;
der furnemster Thiircken sein drei: der ein heist Memhet Beck, der andere
heist Amhat Schaius, der dritt heist Kapuschy Aga, welcher auch furmals
hie ist gewesen ; haben auff die 25 Diener bey ihnen Mer zalt dem
Herr Hannes Benckner auff Befelg des Herrn Richters einen Bächer vonn
einer M., so er dem Postellnik Datull verehrt hat ... Die Kapitanen undt
Hauptleut so mit dem Kriegsvolck kommen, welches Herr Hannes Benck-
ner mit bracht haten ; heyssen wie folgt : der Fiirnämist ist ein Buger,
heyst Comis Iwon; der ander heyst Kapitan Stroya ; der drit heist Ka-
pitan Ballan; der viert heist Kapitan Wasch8; die Haubtleut heissen
Porosskiwa Giussbascha, der ander heist Jurasko Giussbascha, der dritte
heist Jenschy Giusbascha, undt ettlige Hauptleutte mehr. (La 26 Turcilor.
apitanilor, in parte.La 27 si trabantilor.La 28, Turcilor, trabantilor,
sefilor. La 29, soldatilor i cdpitanilor. Tot asa pAnd la 7 Iulie.)
7 Julii Schickt der Weise Herr Richter des Lews Andrias und den Bo-
ynhay Andrias mit Brieffen in die Wallachey bey den Wayda Schickt
der Weise Herr Richter den Schukas Istwan in die Wallachey bey den
Herr Götzi. (Cheltueli cu trupele strdine pând la 9, când se platesc iar
«dem Comis Apoi aceleasi cheltueli pada' la 12.) 12 July ... Gab ich
auff Befelg des Herr Richters dem Kriegsvolck, nemlig den Kurthanen, f.
50. Zolt dem Buday Benedek, derweyl er Brieff khen Marieburg getragen
hadt Hab ich des Kapitan Stroya drei Knechten zabigen Scheden lassen
machen. (Cheltueli cu trupele pAnd la 21.) 21 July. Khornpt der G8tzi An-
drias mit etlichen Thircken, als mit dem Ibrayhim undt seinem Bruder undt
mit dem Kapuschy Aga sampt einen Armaschön undt mit im auff 600
Kriegsvolck; zufor ist der Amhatt Chaius undt Memhett Bock sampt ihren
Dienern alhie, undt der Ayngalaschy Mihaly undt Swcky Benedeek mit
ihren Knechten 22 July. Dem Armasch ... Der Kapitan Giorbatsch
Petter Giwssbascha Ratz Janos, ein Hauptman . Thomass Giwssbascha
Nowack Giwssbascha . Kapittan Bossdogan, hatt 95 Knecht . Geffle
Giwsbascha Br8the Giwssbascha . . . Stanella Giwssbascha Kapittan
Proda, eyn Ratz Kapittan Miklusch Strawa Giwssbascha . . . Radull
Giwssbascha ... Mayne Giwssbascha Kapittan Junitz, hadt 70 Knecht ...
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULTII 135
www.digibuc.ro
136 N. IORGA
fern ihn ein grosse Notth antröffe, also dass er alhier must kommen, so
sollen wir verpflicht sein in mit 300 Personen hereyn in die Statth zu, lassen;
dass ander Volck soll in den Forstätten bleiben, und wir sollen verpflicht
sein ihm mit Volck Beystandt zuthun undt ihm Pulwer undt Bley umb Geldt,
auch ohne Gelt, zgeben; iiber welches wir ihm einen Brieff mit unserem
Statth Sigill versigelt geben. (Cheltuell cu Turcil si Neculachi pAnd la
6 Octombre.) 6 Octobris . . . Zalt Hannes Hermanstäder undt dem Andrias
Deack vonn 9 Tagen dass sie mit dem Herr Michael Fronius sein gewesen
in der Thergowischt ... 6 Octobris. Khompt Herr Michael Fronius sampt
meinem Bruder heym ; seyn 9 Tag aussgewest. (Cheltuell cu Niculachi.)
Diesen Tag khompt der Kapittan Muschkitz mit 600 Kurthanen ... 9 Oc-
tobris. Zu Morgen, des Klutscher seinen 3 Dieneren, so er zuruck gelossen
hadt, wie er in den Thabor ist verreist . 10 Octobris ... Zu Abendt
khompt der Klutscher Nikullaky auss dem Thabor zuruck ... 14 Octobris ...
Wirdt der Thalpos Marthon mit Brieffen in die Walachey bey den Radull
Wayda geschickt . Gab auff Befelg des Herr Richters dem Peter Robul,
so mit 30 Knechten auss der Walachey ist kommen . . . Khamen 60 Thra-
banten ... 15 Octobris . . . Kam eM Hauptman mit Namen Janosch Cziuss-
bascha, mit 30 Thrabanten. (Apol cheltueli cu Iuzbasa Petru.)
1613.
Anul 1613 aduse iari osti rornanesci in Ardél, si iarasi prin ar-
mele Domnilor nostri o mare schimbare politica fu savirsith in acesta
tera.
Inca.' din 1612 (1), Turcil aratase ch ad de gand sã schimbe pe Ga-
vril Báthory, care era, de sigur, prea vioid, turbulent si nediscipli-
nat pentru un «rob al Sultanuluh. In 1613, Bathory insusi null mai
putea face ilusiuni. Sultanul voia sa-1 scetai cu puterea, fära a tine in
sema complicatiunile ce ar pute intervenl din partea Germanilor. Noul
Principe era si gasit, in persena inimosului i prudentului Gabriel
Bethlen, un pribég poste hotare. (2)
Mid, la 19 Iulie 1613, Domnul ardelén indrepta cdtre vecinul sOil
din Tera-Romanesca o lunga scris5re umilita de plangeri i desvino-
vatire, cerendu-T a fi cu dinsul in aceste timpuri de nenorocire (0), Turcii
se anal]. la Gherghita, sub Maghiar-Ogli-Pasa. Tataril se pregatiad sa
se unesca. cu dinsii; tributaril eraü convocati sO ajute, iar, de cea-
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MUT 137
www.digibuc.ro
138 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BR/WV:MUT 139
tea lui Hans Benckner, care vine de la Pórta, prin Tirgovi§te. 19. Seri-
soft' in Muntenia «czum Wayda». 20. Sosirea lul Abdi-Aga pentru a impaca
ora§ul cu Báthory Gabor.) 20 Januarii ... Item kamen mit dem Abdi Agga
400 Drabanten aus der Wallachey, so ihm das Geleidt bis hieher gaben...
21 Januarii . .. Dem Capitan Ballan, so mit dem Abdi Agga kommen ; war
auff den gantzen Tag. (22. Postelnic de la «Wayda auss der Wallachey.
Plata unui sol intors de acolo. 24. Dar de «Kerveth» lui Abdi.) 24 Ja-
nuarii . Eodem kompt ein Postelnick vom Radulli Wayda, mit Namen
Dimma.
(23 Februar. Daruri la plecare lui Mehemed-beg, Ahmed Céu§, Rustern-
beg, «dem Musste», lui Hussein-beg, lui Hassan 0 Mehemed, etc. Alte
daruri lor la 24 §i la 25 ; iar, pentru Abdi-Aga, a chruia suith o formail
ace§tia, i pentru chicle urmatóre.)
1 Martii Eodem kompt ein Postelnick mit Namen Dima. (Pomenit §i
la 2. 15. Dar Postelnicului Stan. La 24, «Popa Bayne», trimes in Mun-
tenia. La 28, trimes acolo Dell-Mustafa.)
(4 Aprilie. Postelnic de la Radu-Voda.-17. Turc trimes in Muntenia.-18.
Doi Postelnici veniti din acea te-ra cu «Turcii». De la 19 inainte, chel-
tueli cu «Begzade», care aduce scrisori de la Forth. La 24, un Turc aduce
din Muntenia lucruri 1W Abdi-Aga.) 25 April. Wird ein Chercketz und der
Mihali Deack sampt dem Labor in die Wallachey geschickt, bey dem Mis-
serli Mehemet Agga, so in der Hermanstadt war gewesen. (La 26, trimetere
de Turd in Muntenia. 27. Daruri lui Mehmed-Aga §i altor Tura.)
(7 Maiü. Dar lui «Mihali Deack» pentru opt dile petrecute in Muntenia.)
1 Junii ... Des Wister Panna seiner Tochter. (5. Daruri Turcilor §i lui
Bathory. 6. Daruri Turcilor. 9. Dar lui «Ferrii Aga», céu§ care revine
de la Bethlen Gabor. La 27, dar lui «Sombathelli Martton, Diack», intors
din Muntenia.)
(9 Iulie. Mihaly Deack trimes in Muntenia.-16. Sosirea lui Hussein Céu§.
22. Sol trimes in Muntenia.) 27 Julii. Kompt ein Bojehr Wildner, Ztaverno
Georgi. (28. Sol in Muntenia.)
(8 August. Alt sol acolo.) 9 Augusty. Warden Bonihai Andreass unnd Mihali
Deack in Bleschlandt geschicket, bey den Magiar Ogli Bassa mit Brieffen
12 Augusti ... Weil der Bassa sampt dem Kriegswesen kommen solt. (16 §i
19. Mentiunea taberei din Secuime.) 21 Augusti Diesen Tag wardt der
Christopff Greissing bey den Bassa in Bleschlandt geschicket. (Intors Deak
Mihaly.) Disen Tag kommen Tattern und Turcken sampt des Radulli Wayda
Volck in die Vorstadt Schicket ich den Hauptleutten auff Befehl Nah-
rung ... 22 Augusti. Dem Kriegsvolck schicket ich in die Alt Stadt. (Ul-
time cheltuell cu ei la 24 6.) 26 Augusti Diesen Tag verreiset Herr
Hanns Benckner und Herr Andreas Heigiesch in die Wallachey bey den
Magiarogly Bassa 27 Augusti Gab ich einem Curtaner, so Brieff vom
Bassa bracht. (Trimete la Sighi§ora cu scrisorile Pa§ei.) 31 Augusti. Verreisen
die Fürweisen, Herrn Johannes Benckner unndt Christel Kirschner gegen
www.digibuc.ro
140 N. IORGA
den Bassa ; gab ich den Weisen Herrn mitt dem Bassa unnd Wayda in
Nahrung und Trincken wegen zu verehren...
4 Septembris. Wurden die Fiirweisen Herrn Johannes Greissing und Herr
Georg Schram, Greger Rummer und Enclress Stintzell bey den Bassa ge-
schicket; wardt dem Bassa unnd Wayda unnd etlichen andern Turcken von
der Stadt Gesehenck geschicket. Dein Bassa ein Waschbecken sampt der Gies-
skan ... Mer dem Radulli Wayda ein Becher von der junger H. Lucas Hirsch-
nerin; wiegt 4 M., prae f. 70-- + (Fiulut Pa§ei, chehaie i lu «Ichtar Chanty>.
Sosesce Chehaia.) Schicket ich auff Befehl dem Klutzer Nickullacky eine
Ehrung ... Schickt ich des Radulli Wayda sein Grossen Postelnick Bern-
hardo Ehrung ... 5 Septembris ... Schicket auff Befehl des Radulli Wayda
seinem Bruder ein Ehrung ... 6 Septembris . .. Eodem gab ich dem
Weisen Herrn Hanns Benckner 20 Ducatten, so er dem Bernhardo ezahlet
hatt ... 7 Septembris ... Eodem kompt der Bassa unnd Raduli Wayda
mit vielem Gesindt in des Cyrilli Greissing seinen Gartten; liess ich ihnen
ein Friimahl zurichten. (Daruri fiuluf Pa§e1.-11. DarurI Turcilor.-12. Da-
ruri in tabdrg.) 12 Septembris .. . Schicket ich auff Befehl den zwei wal-
lachischen Weden in den Tabor Ehrung ... Schicket einem Moldner Bu-
jeren auff Befehl Ehrung ... 13 Septembris ... Schicket ich dem Mickloss
Deack, des Moldner Wayda seinen Secretario ... Eodem dem Wister Boiill,
sampt etlichen andern Bujeren aus der Moldaw ... Auff den Abendt dem
Wisster Boull. 14 Septembris. Schicket ich auff Befehl dem Moldner
Wayda 43 Achtel Meth von der Toby Fleischerin, czu d. 12, 4 Hennen, d.
74, Semel, f. 3, 3 Kuchen vom Forradt ... Mer, dem Radulli Wayda (analog.
Pa§el, o blana de samur.) 15 Septembris ... Etliche Moldner Bujeren ...
25 Septembris. Kam ein Chautz sampt Delli Mustaffa von dem Zkender
Bassa ... Eodem kompt der gross Merzza unnd Hauptman Delliman sampt
vielem Gesindt (26. Dar lui Deliman. Ceasornic fiuluT Pa§ef. i lui *ahim.)
30 September. Kamen Moldner mitt 20 Rossen, so dem Moldner Wayda nach-
reiseten mitt Brieffen. (Li se dd un cdrauz.)
(8 Octobre. Trimes «Poppa Bayelle» la Tirgov4te.) 10 Octobris. Kompt ein
Chautz aus dem Tabor mit vielem Gesindt, Moldnern und Bleschlendern
12 Octobris ... Es kamen diesen Tage etliche Moldner, so von den Raubern
...
auff dem Waldt fray waren worden. (20. Postelnic calls der Wallachey».)
21 dito. Schicket der Fiirweise Herr Richter einen Wallachen in den Ro-
den Baum gegen einem Turcken so von der Port kam, mit etlichen Bu-
jeren . .. 22 dito. Kommen zwei Chautz aus dein Tabor, einer des Zken-
der Bassa Chautz, der ander des Magiar Ogly, mit vielem Bleschem Ge-
sindell, Moldner und Bleschlencler; reisen auff die Portt. (Pentru primirea
Turculul venit de la PórtA.) 23 dito ... Ward IVIihali Deack unnd Talposs
Martton mit etlich Moldnern Abgesandten durch Zeckelland geschicket bis
gegen dem Leleck ...-24 Octobris. Kamen etliche Turcken unnd ein Moldner
Bojer von der Port, sampt dem Klucher Mihaliak unndt dem Wisster Was-
sili, mit vielem Gesindt. (*i. la 23 menVonati: sunt petrecuci panä la Sighi-
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAV:IVULIA 141
1614.
(1) Wisner, in Trauschenfels, /. c., p. 78 i in Quellen, 1. c., p.. 173; Forgdch, 1. c.,
p. 47. Asupra lui Boer, mentionat in socoteri, v. Trauschenfels, p. 301.
(2) N6sner, 1. c.
(3) Forgdch, 1. c.
www.digibuc.ro
14 i. ottait.
1615.
www.digibuc.ro
SOCOMILE 13RA SOVIMU1 143
(1) Urbs pare a fi Iai, lângà care s'ar fi dat deci lupta. Dar Chron. Fuchsio-
Lupino-Oltardinum vorbesce de Sucéva. V. nota urmátóre.
(2) Cf. Trauschenfels, 1. c., p.264 ; p. 317; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I,
p. 280-1; Paulus Sutor, 1. c., p. 38. Cf. crisórea pomenitd, in Iorga, Acte i frag-
mente, I, p. 52-5; cf. ibid., p. 188-90 si, mai sus, acest volum din Anale, p. 41
notele 1, 2.
www.digibuc.ro
144 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVUL131 145
1616.
www.digibuc.ro
146 Ist. loses
Diener ... 30 Januarii. Kommen des Stepheni Vayda und Ibrahim Passa
Diener und Baren zuruk 31 Januarii . Kumpt ... von Fiirstlichen
Gnaden der Siko Mihali, bei den Stephan Vayda verreisendt; gab ihm, selb
4 Personen ... Item kommen abermal Tfirken und Boeren, vom Stephan
Vayda aus der Moldau zu Fiirstlichen Gnaden reisend Liess diese Ge-
0 0 0
men den Abend andere Gesandten vom Raduli Wayda; reisten zu Fiirstli-
chen Gnaden
(Aceia0 la 1-iu Aprilie.) 1 April .. . Kornpt abermal des Raduli Vayda Pos-
telnik wegen der Schisseln . 5 Aprilis. Kommen abermal des Tomscha
Waydae Gesandten eillens zu Ffirstlichen Gnaden und Fürstliche Gnade
ihns Lager zu ruffen, selb 8 Perschonen und Rossen . Eodem lies diese
Gsandten khen Czeyden führen. (9. Postelnic de la Radu-Vodd.) 9 April ...
(1) Cf. Trauschenfels, /. c., p. 264-5, 320-2; Paul Sutor, 1. c., p. 38; Chron. Fuchsio-
Lupino-Oltardinum, I, p. 281 5; Tartler, In Quellen, 1. c., p. 67; Nösner, ed. din
Quellen, p. 173 ; Acte i fragmente,I,1. c. i p. 190-1 ; Hurmuzaki-Bogdan, II, intreg
acest an ; Papiu, I, p. 339-41. i in August std. Bethlen opt oile la Brasov (Chron.
clarificat intr'o editiune criticd.
1879, p. 237-8.
0
Fuchsio-Lupino-Oltardinum, I, p. 285). Cf. Baret (in Papiu, II), isvor care ar trebul
scrisóre din 23 Nov. a lui Radu in Tort. Tar,
www.digibuc.ro
8000TELILE 13RWVILIII 147
Mer kompt Kornis Janos, so ihn der Moldau gefangen gewesen. (Venise cu
un «Nösner Diener».) 13 April ... Eodem kommen des Tomscha Vayda
Gesandten zuruk von Weissemburg .-16 dito Eodem kommen abermal
Gesandten vom Thomscha Vayda sampt ettlichen Tirken vom Ibraim Passa;
gab auff Bevhl, auf 21 Perschonen Nachmittag verreisen diese Gesand-
ten. Schikt mit ihnnen den Bonihai Andras ... Lies sie mit 12 Rossen bis
khen Czeiden führen 20 dito . Verschikt Herrn Ioannes Drautt
Gergen den Koch mit einem iungen Pursch, so von den Polaken aus der
Moldau entkommen, khen Weissenburg. (30. Postelnic de la Radu-Vodá, cu
scrisori.)
2 May.. Eodem kommen Fiirstlichen Gnaden ettlich Diener sampt ettli-
chen Tirken aus der Moldau, vom Ibrahim Passa 3 May. Abermal
den Tirken . . . Zu Mittag lies diese bis kehn Czeiden führen. (14 si 21.
Cheltueli cu trabantii. 21. Sosirea de la Pórtà a lui Ibrahim Céus.
Trabanti trimesi «gegen der Lippa ».) Mer kompt ein Buer aus der Molda,
Georgi Bassitt; reiset zu Fiirstlichen Gnaden in einer Legation, mitt vielem
Gesinndt [21 Mali] . . . Schicket den Anndras Deak mitt den Moldner
Legaten, zu beleitten gegen Fogarasch Eodem kommen 2 Postelnik vom
Raduli Wayda 22 May ... Kompt der Napoli Petter auss der Moldau ;
Napoli reiset fiiruber, kommen etliche Bueren mitt ihm . 25 May.
Schicket den Steffen Mautnercknecht mit Ihr Fiirstlichen Gnaden Prieff in
die Wallachey zum Raduli Waida . 26 Mai. Kommen auss der Mol-
daw Nadebajeko unndt andere 28 Bueren mitt vielem Gesinndt . 24
May. Den Moldnern zum Friiemahl Schicket den Nagi Mihali mitt die-
sen Moldner Legaten biss gegen Deva ... Item dem Mollner Georg zalt
von 6 Rossen, so die Moldner Legation uber Waldt fiiretten bis gegen
Schart
2 Juni. Kompt Georgi Bassota, ein Moldner Legat, von Fiirstlichen Gnaden,
sampt 16 Personen zurueck . 3 Junii ... Den Moldner Bueren 10
Juni ... Kompt ein Post auss der Moldaw; reiset zur Fiirstlichen Gnaden
15 Juni . Kommen 2 Personen vom Raduli Waida; reissen zu Fiirstli-
chen Gnaden. (Altul la 24.) 27 Juni . Kompt ein Moldner Post von Fiirstli-
chen Gnaden ... 29 Juni ... Kompt der Nagi Menihart; soll mitt dem Herrn
Cantzler in die Wallachey.... Item schicket ein Wallachen mit Prieff vom
Cantzler in die Terwist bey den Sckender Bascha .-30 Junii Kommen
zu Abendt Herr Cantzler unnd Cornisch Verentz mit vielen Gesinnt . ..
31 (sic!) Junii. Dem Herrn Canctzler, Cornisch, Nagi Menihart unndt auff
die ander Herbergen. (Cancelarul pomenit i la Iulie.)
1 Julii Brott so dem Cantzler ist auff die Strass geben 8 Julii
Zalt von 8 Postrossen, so dem Cantzler gebenn seindt biss in den Woinest
Zalt den Belgern von 3 Rossen, so der Cantzler biss in die Terwisch
hatt genommen 10 Julii. Auff Fiirstlichen Gnaden Begehren schicket ich
die Drabanndten kegen Clausemburg. (11. Cerere de provisiuni «dem Tabor
nach».) 11 Julii Kompt der Herr Cantzler unndt Cornis Ferentz mitt
www.digibuc.ro
148 N. IORGA
vielem Gesinndt aus der Wallachey.. . . 12 Julii. Schicket ich den Nagi
Mihali mit einem TUrken, so vom Sckenderi Bascha kommen war, gegen
Fogarasch
setten in die Wallachey zum Wayda mitt Prieffn ...
14 Julii. Kommen 2 Kattner von Fiirstlichen Gnaden; rei-
15 Julii Schicket
ich auff Begehren des Herrn Cantzlers den Giress Gia ekab bey den Nagi
Menihart mitt Zehrung, das er in die Molden solt . 26 Julii. Kompt
Fiirstlichen Gnaden Post, reiset in die Moldaw bey den Szckenderi Bassa
Den andern Tag, schicket auff Fiirstlichen Gnaden Befehl den Nagi Mihali
diesem Post bey den Sckennderi Bassa . . . 31 Julii Als der Herr
Cantzler in die Wallachey reiset, von Fiirstlichen Gnaden in einer Legation
geschicket . . .
(5 August §i urmAtórele. Cheltual cu trabantri.) 9 Augusti . Den Rap
Mihali mit der Drabanndten Kleidung in Szekellandt geschickt bis (sic)
Ffirstlichen Gnaden 12 Augusti. Wiert der Nagi Mihali mitt den 10
Kapuczien in die Terwist geschickt. (14 August. Vin Ose-cleci de trabanti
de la Alba-Iulia.) 20 Augusti . Item kommet der Herr Canczler unndt
Kemeni Boldisar, Redey Pall auss der Moldau. (La 5 August, Redey §i. can-
celarul erau la Bra§ov.)
(19 §i 21 Septembre. Postelnic din Muntenia. 21. Sol de la Jude in acéstä
targ < di Wagen unndt Koffen nocip.)
1 Novembris. Dem Postelnick Bogdan . . . 20 Novembris. Khommet ein
Postelnick, selbt 5 PeNsonnen . . . 10 (sic) Novembris ... Item kommet
Buer Petter von Fiirstlichen Gnaden; verreiset ins Bläsche Lanndt . . .
11 Decembris . . . Item kompt ein Postelnick, selbt 3, auss der Molden.
(Daniel lui i la 12.) 13 Decembris. Dem Postelnick Gabrilli . 14 De-
cembris ... Dem Postelnick Gabril
1617.
in 1617 a vem intAia ciocnire fäi intre Turd i Poloni dupà In-
tilnirea lui Zarnoyski cu Turcii. i Tataril in sesul Tutorei. Afacerile
mold ovene, amestecul neincetat al Polonilor in acéstd terg, ca si pr5.-
da'ciunile Cazacilor, o provocase.
ExpediOunea de re'sbunare fu comandata de stdpn.nul hotarului de
nord al Imperiului Otoman, Pasa Skender sail Iskender, un fAckor
si r6sturndtor de Domni. Tributarii furà chematI sa-si dea contingen-
tele si sà vie in perscing. la Nistru, in fruntea bor.
Radu-Vodd, acum Domn moldovén, scäpase prin omor de un pre-
tendent periculos, pe care o cronicai ardelénd II numesce <fiul lui
Petru-Vodd (sic), care a fost rupt de cgmile». (1) El throld Valoni
(1) Trauschenfels, o. c., p. 326 7
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:QUI 149
www.digibuc.ro
150 N. IORG&
18 Februarii. Kompt der Gros Spottar und Bar Peter aus Walachei, selb
43 Personen, bei Fiirstlichen Gnaden reisend.; hatt 48 Ross ... 19 .Fe-
bruarii. Gab den Baren . . . Gab ihnnen 6 Postros bis khen Czeyden
26 Februarii. Kompt ein Postelnik von Fiirstlichen Gnaden, reisend in die
Moldaw ... Lies diesen Postelnik khen Tarttlen führen .
3 Martii. Kumpt der Spottar und Bar Petter von Fiirstlichen Gnaden zuruk,
selb 24 Personen und 26 Ross .. . 4 Martii. Gab dem Spottar. WI Bar.
Daruff ambilor 0 la 5.) 6 Martii ... Dem Spottar und Bar Petter 11 Post-
ros bis khen Rosenaw. (11 Martie. Trimes sol in Muntenia ,,den Postrossen
nach». 18. Alt sol la ,Terwest». 23. Trimes cden halben Gleiswagen bis
ihn die Tervischt..)
1 April. Schikt der Weise Herr Richter den Kys Andras in die Tervist
nach dem Spittals Wagen 7 April. Kumpt ein Postelnik Zava vom
Bleschen Vayda .12 April . . . Schikt der Weise Herr Richter den Nagi
Mihali in Bleschland Arsenicum zu kauffen. (Intors la 16-17. Trimes ar-
senicul la Alba-Iulia.)
21 dito [May] kumpt Kys Pal, Fiirstlichen Gnaden Postreiiter, der Bleach-
lender Legaten wegen . . . 22 dito. Khumpt Logoffet Nike vom Bleschlen-
der Wayda, reisend zu Fiirstlichen Gnaden sampt 36 Personen, 45 Ross . . .
24 May. . Kompt ein Postelnik aus Bleschland, selb 3, wegen Polver.
15 Junii. Khumpt der Logophet Nika von Fiirstlichen Gnaden zuruk mitt
7 Perschonen, 62 Ross . . . 16 dito. Gab dem Lugophet Nika ... Item gab
ich dem Lugophet Nica. (*i. la 17.) 17 Junii Hatten des Baren Gesindl
einen Leachtert zerbrochen, Schisseln und Scheiben verstohlen . . . 13 dito
. Kumpt ein Postelnik vom Bleschen Wayda Federn zu kauffen . . . 14
Julii. Wird Nagi Mihali zum Zkender Passa geschikt. (Mentionat un Pos-
telnic.)
17 Julii. Kompt Bar Peter, verreiset ihn Bleschland, selb 7 Personen
20 dito. Kumpt Bar Peter von Tirtschburg zuruk. (31. Trimes la Alba-
Iulia cu scrisori de la Skender. 28. Sol de la Jude «in Bleschland, bey
den Zkender Passa D.) 22 Augusti. Werden die Trabanten auff Fiirstlichen
Gnaden Bevhel mitt ihn [Bonczhidai] ihn die Moldau geschikt . . . Dem
Chukas Istvan, Hauptman . . . Dem Barbeli Lörincz . .. Dem Fähndrich . . .
Dem Dobos . . . Dem Unterhauptman . .. Den 8 Czehndleiit ... Den 74 Dra-
banten
(23 August. Judele plécg in tabgra Principelui.) 24 Augusti . .. Gab dem
Thomes Hanness Span . das er mitt den Wdgen in die Moldau czoch
27 Augusti. Gab dem Palaloga auff den ganzen Tag. (30 August. So-
sesce ahin-beg.)
(1 Septembre. Gyres Iacob trimes in Moldova. Se trimete prin el cdrà
ro0e hal cBölöni Gaspar».) 7 Septembris. Kumpt Poharnik Lupul aus der
Tabor.. . . 8 dito. Gab dem Poharnik Lupul . .. Gab ich den Croner Bi-
xenschiczen . . . Schikt der Weise Herr Richter den Bonihai dem Fiirsten
mach, in die Tabor . . Gab dem Palaloga . . . Dem Pobarnik Lupul . Dem
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULUT 151
1618.
www.digibuc.ro
152 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIA 153
www.digibuc.ro
154 N. IORGA
(7 Martie. Servi «dess Wayda» dusi la Rasnov. 12. «Mihali Deack,, serv
al «Voevoduluiv, pomenit.) Den 17 Martii Verreiss Daniel Mihali auff
Fiirstlichen Durchlaucht Befehl in die Wallachey zum Wayda; war mit zim-
ligem Gesindt. (Daruri la 18. Comlus la hotare, ea i solul la Pórtà, Kökedi,
care trece prin Tirgoviste.) Den 25 schickt der Fiirweise Herr Richter den
Steffen in die Terwisch dem Daniel Mihali Fiirstlichen Durchlaucht Brieff
nachzuführen . Eodem karn Varadi Janos mit Fiirstlichen Durchlaucht
Brieff, so Steffen dem Daniel Mihali nachgefiirt; er aber dess Daniel Mihail
zu Cronen erwardt ... Den 25 und 26 . Schickt ich auff Befehl dem Wla-
dika al doyle von Weisemburg . Den 27 kam Daniel Mihali vom Ga-
brilasch Wayda zuruck .
Den 3 April . . . Schickt den Lugenfott Jeremiae . . . Den 8 April
. . .Zaltt dem Steffen Wagner dass er dess Filrweisen Herrn Chrestelss
Hans Schlitt v. gebessert, so dem Legat auss Franckreich geliehen Mer,
kam dess Herrn Cancellari Diener Datezo Lazio, verreist in die Wallachey
zum Wayda; war selb 10 ...Den 15 April ... Eodem kam Balas Deak von
Fürstliehen Durchlaucht; verreist zum Skender Basha mit etlich Dienern.
(Si la 16 mentionat.) Den 16 Aprilis Eodem verreist Bornamissa Lazlo
sampt etlichen Gesindel zum Gabrilasch Wayda. (Dus la Râsnov la 17.) Den
24 Aprilis Eodem kam Bornemissa Lazlo vom Gabrilasch Waida zuruck.
(Si la 25 i pe urmg pomenit.) Den 30 Aprilis schickt der Fiirweise Herr
Richter den Girisch Jacab mit Brieffen zum Caspar Wayda in die Moldaw
Den 1 May ... Eodem kam Bölenissi Georgi vom Caspar Wayda; war
selb 7 PerEonen . . .Den 7 May. Kam Klutscher Mayre vom Gaspar Wayda,
selb 14 Perschonen und Rossen; verreist zu Fiirstlichen Gnaden ... Eoclem
zalt von ein Postross so dem Postelnick Roska nach Kalchdorff gefiirt
Mer, dem Klutsoher Mayre . Den 8 May gab dem Klutscher Mayre. (Si
la 9-11.) Den 12 May kam Wistier Roska auss der Moldau; verreist zu
Fiirstlichen Durchlaucht nach Cassa; war selb 32 Personen undt 43 Rossen
. .. Gab dem Klutschar. ($i lui Rosca ; acestuia si la 13, ca i Clucerului.)
Eodem Belenissi Georgi von Fiirstlichen Durchlaucht, verreist zum Gabrilas
Wayda . . . Gab dess Wayda Diener, so die Wessetek Ross fiiertten ... Dem
Wistier Dem Wistier Roska . . . Den 15 May zalt ich von 22 Rossen so
den Postelnik, den Wistier und Bölenissi fortgefiirtt ... Dem Giresch Jacob,
wie er vom Gratian zuruek kam. (20. Sol la Han; solie de la acesta.) Den 22
May ... Eodem kam Bölenissi Georgi von Gabrilasch Wayda, selb 8 Personen.
(27. Bölenissi e condus la Zaiden.) Den 27 May ... Zaltt dem Olahi Miklos
das er mit dem Valtthen Forgatsch zu dem Gabrilasch Wayda gewesen, von
10 Tagen Diesen Tag verreist Czabo Janos mit dess Gabrilasch Waida
Diener nach Weisemburg . .. Gab dess Waida Dienern (cu sépte cal la
Rdsnov.) Den 30 May ... Eodem kam Bascha Peter auss der Moldaw .
Den 2 Junii ... Gab ich dem Valthen Forgatsch, wie er auff Fiirstlichen
Durchlaucht Befehl zum Gabrilasch Wayda geschickt wardt wegen der
Berbetzkauffs ... Den 6 Junii ... Gab des Gabrilaseli Weyda Diener Miltali
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILUT 155
Deak ,. . Eodem 14 Junii Schickt der Fiirweise Herr Richter den Nagi
Mihali mit Brieffen in die Terwisch, wegen der Berbetz . . . Den 16 Junii.
Eodem kam Thuri Andreas, des Herrn Cantzlers Diener, auss der Moldau;
war selb 5; gab ihnen. (Postelnic de la Gaspar-Vodal.) Den 17 Juny kam
Lezay Gaspar und Balasfi Christoph dem Gabrilasch Wayda die Berbetz
zu ubergeben; wahren selb 14 Personen. (Mentionat Postelnicul. 18. Altul
de la Gaspar-Vodà.) Den 21 Junii ... Gab einem Postelnick, Radul Lu-
munairul. (22. Soli la Neustadt, «wegen der Borbetz».) Den 23 Junii
Gab dem Mikloss Zehrung, so dem Gabrilasch Wayda und dem Skerlett
wegen der Berbetz Brieff filertt . Den 26 Junii ... Gab des Wayda
Diener, Mihail Deak ... Gab dem Bayeren . . . Zaltt ich 3 Wallachen so
die Berbetz, so Fürstliche Durchlaucht dem Costandin Zselleby verkaufft,
durchs Gebir o getriben . Den 30 Junii. Wistier Roska, Winkowitt
Marthon und Mohatschi Istwan von Ffirstlichen Durchlaucht zuruck waren
mit villem Gesindel und Rossen
(1-2 Iulie. Dar «unui boier». 21. Sosesce «ein Boyer aus der Moldaw».
25. Cheltueli cu boerli.) 29 Julii Eodem kam dess Moldtner Wayda
Boyer Dumitrasko, selb 5. (Mentionat si la 30.) Den 30 Julii ... Gab einem
Frantzosen so von Fiirstlichen Durchlaucht kam .
(3 August. Pomenit «locotenentul».) Den 4 Augusti Schickt der Für-
weise Herr Richter den Andreas Deak nach Weisemburg wegen dess Ga-
brilas Waycla. . .. Den 9 Augusti Verreissen die Weise Herren Andreas
.
Gorgies und Herr Joannes Rosenawer mit dem Gabrilas Wayda nach Fo-
grasch Zaltt Engneters Luxen von 4 Rossen so die Weise Herrn nach
Fograsch geffiertt ; wahren 5 Tag auss . Gab dess Radul Wayda Postel-
nick auff Befhel . Schickt dem Gabrilass Wayda Semel . . . Den 10 Au-
gusti ... Gab den 2 Thorknechten so die Moldners Bottschafft verhutten ;
gab ihnen auff 12 Tag Nahrung Den 17 Augusti Schickt der
Fiirweise Herr Richter den Miklos mit Brieffen an den Ban in die Ter-
wisch . . . Gab. ihm . . . von 6 Tagen . . . Den 7 Augusti schickt der
Ffirweise Herr Richter den Czabo Janos nach Weisemburg mit des Ga-
brilass Wayda Brieffen Den 9 Augusti Zaltt der Ffirweise Herr
den 20 Drabanten so den Gabrilass kegen Sarkani beleitet . . . Schicktt
der Ffirweise Herr des Lugenfott Baylle Sohn in die Terwisch mit Briffen,
weil kein Stadt Diener vorhanden gewessen Den 12 schicktt der
Fiirweise Herr dem Nagi Mihali etlich Brieff nach, durch den andern Nagi
Mihali in die Terwisch Den 26 Augusti. Schickt der Fiirweise Herr
Richter den Mikloss in die Terwisch mit Brieffen und Fuhrlefitt auss der
Langau zu bringen . .. Gab den Thorknechten so die Boyeren verhütten
auff 11 Tag ...
Den 1 Septembris. Gab ich den 2 Thorknechten so die Boyern verhiitten,
auff 10 Tag. (3. Sol la Tirgoviste pentru nisce cai al solid la Pórtä.
11. Mentiunea unui Postelnic. 13. Sol de la Jude la Tirgoviste, cu seri-
sori.) Den 19 Septembris ... Kam Farkas Thomas von Fograsch, die gefan-
www.digibuc.ro
156 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIII 157
1621.
in 1621, noul Domn al Moldovei, Alexandru Ilia§, de sigur cea rna
nulä Bintd dintre toti ce ce sail perindat pe tronurile terilor romane
in secolul al XVII-lea, trebue sd se apere (in primdvard) contra unui
atac din partea Cazacilor. Socrul sëli, Nicolae Catargiu, fostul Ban
muntén, ese inaintea ndvalitorilor si-i respinge. (1)
In timpul verii, Sultanul Osman sosl la Isaccea cu o armatd me-
nitd sà pue capk ndvalirilor pe uscat §i pe apa* ale Cazacilor i sà umi-
lésed pe Po lont Ace§tia se pregaitird de resistentd, chernard in aju-
tor pe Cazad §i venird la Hofin supt Chodkiewicz. De.alungul Pru-
tului, o§tile turcesci veniaü sa21 intilnésed §i tributariT, Alexandru §i
Radu-Vodg, trebuira, de voie, de nevoie, sä mérgd la «alaiul. imp&
rätese, atat de costisitor, prin trecerea lul, pentru Moldova. Nemulta-
mit cu mésurile luate de Alexandru Ilia§, Sultanul Ii mazill i era
sä-1 omóre. Bietul Lapu§nen grecisat intovdra§1 Ostea «dus in obecji
§i legat la pusci.. Stefan Tom§a, cruntul Domn de odiniOrd, IT lud
locul. Pentru a fi WI de la indemand, trebue admis c. planul schim-
UHT. era fixat incd din Constantinopole, inainte ea Sultanul sä fi
ve'dut calitatea furniturilor tributaruldi ski. din Moldova. (2)
La 2 Septembre, Turcil treceati Prutul §i se incepeà o lungd serie
de hartueli sAngerOse intro Musulmani §i supu§ii lor, de o parte, §i,
de alta, Polonil ajutati de Cazact Respectatul Radu Michnea, Domnul
cu apuedtuff imperiale descris de Miron Costin, hid asuprd-§T. sarcina
OAT §i, ajutat de un Cretan din serviciul séu, Bati§te, zis §i Constan-
tin Vevelli, el isbutl. Tractatul incheiat la 9 Octobre 1621, sub zi-
durile Hotinului, restituia din nod Moldova acéstà eetate. Turcil apu-
card apoi spre Dundre, iar Polon% plecand cu candidatul lor la dorn-
nia Moldova Pétra§cu-Voevod, viitorul mare teolog Petru Movild,
evacuard cetatea Hotinulut (3)
(1) Hurmuzaki, IV2, p. 390, n0 ccccxxx; Wassemberg, Gestorum Vladislai IV,
pars I, ed. a 2-a, Danzig 1643, in-8°, p. 92 si urm.; Sobieski (Comm. Chotinensis
belli, Danzig, 1646,in-8°, p. 161).numesce pe Ban: «Katerdzieius».
(2) Jurnalul exped4iunii, din punct de vedere turcesc, in Iorga, Acte i Frag-
mente, I, p. 57 si urm.; alt jurnal, in Hurmuzaki, Supl. p. 189-91; corespon-
denti polone, in Hurmuzaki-Bogdan, II, la acest an.
(3) Extract din tractat in Iorga, 1. c , p. 193-4. Observ (cf. studiul med Cd16-
tori, ambasadori i misionari in Prile nóstre i despre rile nóstre, Bucuresci 1898,
extras din Buletinul Soc. Geogr., 1898, semestrul 2; p. 9-10, unde tractez despre
schimbdrile de staphnire ale Hotinului) ca se Vote sci cum Gaspar-Vodd aveh Ho-
tinul. Expeditiunea din 1617 aduse predarea cetátil de cdtre Zolkiewski, care pe-
depsi cu mórtea pe apèrátorul el (Piasecki, p. 302). Cf. Arch. ist., I, p. 90 si urm.
www.digibuc.ro
15E3 N. IOEGA
Majestät zuruck, wahr selb 42 Personen. (Si la 148: cauff des Boyern Her-
berg t.) Den 1 (sic) Aprill ... Kamen dess Gaspar Matza (2) 2 Söhn von Herrn
Gubernatore Auff des Boyeren Herberg. (Si la 2, cheltueli cu ei.) Den
7 Aprilis. Schickt der Herr Gubernator den Daniel Mihail zum Radull
Wayda. (15. Mentionatti o parte din solia boem'a la Pórtà.) Den 22 Aprilis
(1) Va apäre In Hurmuzaki, XII; acte din Innsbruck. Cf. mai sus, p. 75; An. Ac.
Rom. Int, p. 34.
(2) Agent al MircescilOr dese-ori pomenit in memoriul mek din Anale, XVIII.
www.digibuc.ro
COTELILE 13RWIVIILIIT 159
Zu Abendt kam Daniel Mihail auss der Wallachey . . . Eodem kam Farkas
Peter auss der Wallachey . . .
Den 4 May ... Schickt der Filrweise Herr Richter auff Befehl Herrn Gu-
bernatoris den Lupul Rosnowanul an die Portt, ein Theil dess Tributs dahin
zu führen in Tallern Den 11 May ... auff Befell Herrn Gubernators und
dess Fiirweisen Herrn Richter schickt ich durch unsere Alttsteder in die
Terwisch 33 Centner Quecksilber. (Solie la Han, cu o trasurg. 13. Men-
tionatà trimeterea mercuriului. 5. Postelnic de la Radu-Voda.) Den 17
May ... Sohickt der Fiirweise Herr Richter den Balas Deack Brieff undt
Chakaynen noch in die Terwisch Den 22 May .. . Eodem kam dess
Radul Wayda Diener Postelnik Para ... Den 24 May ... Zalt von 13
Postross, so den Postelnik Para fortt gefuhrtt
Den 13 Junii ... Gab dess Gabrilas Wayda Diener auff Befehl . Den
18 Junii Eodem schicktt der Fiirweise Herr Richter den Stephen kegen
Clausemburg mit Brieffen so der Bales Deak von Nester Feyrwahr ge-
schicktt. (23. Solia boenià de la Pórta.) Den 26 Junii. Schicktt der Fiirweise
Herr Richter einer (sic) Belger auff die Duna ausszukunschafften
(5 Julie. Sol intors din Muntenia. 10. Postelnic.) Den 14 Julii Eodem
verreis der Szabo Janos auff die Dunaw, des Herrn Gubernatoris Brieff dem
tiirckischen Keyser zu fiihren . . . Den 19 Julii . . . Zaltt dem Lugofott
Baylle von einem Ross, so Herr Thomas Forgatsch mitgehabtt. (Venise din
Sibiiil.) Den 25 Julii Zaltt ich zwen Wallachen, so die Borbetz, welchem
dem turckischen Keyser soltten gefiihrtt werden, von 4 Tagen einem jeden
. . . Zelt ich dem Stephen Wagner, so an den Tharwegen, welche auff die
www.digibuc.ro
160 N. IORGA
Peter, so Herr Gubernator zum Keyser mit Obss, Epel, Birn, Quitten schickt
Den 21. Schicktt der Ffirweise Herr den Szabo Janos in den Tattros
Eodem schicktt der Fürweise Herr Richter den Talpas Marton in den
Bretz. (24. Ultimul trimes din nou. 27. Cal readu0 din lagar. 18 (sic).
Sol la Tirgovi§te.) Den 29 Octobris Schickt der Fiirweise Herr Richter
den Talpas zum Herrn Gubernator kegen Clausenburg; gab ihm Eodem
schicktt der Weise Herr den Andrees Diak undt Nagi Mihail in den Busen
Marck bey den Toldalagy, wegen der Tatter ...
(3 Novembre. Hussein Céu din lagar. Sol la Tirgov4te.) Den 9 No-
vembris Eodem schickt der Ffirweise Herr Richter Georg undt den
Sthan Lungul in die Wallachey wegen der Tartter ausszukunschafften .
Den 10 Novembris hab ein Rattung gehaltten mit Merthen Prespurger
und seinen Gesellen, so den Toldalagy in den tiirckischen Taber geffirtt .
Den 12 Novembris kam Ebeny Sigmund, von Herrn Gubernatore ; ver-
reist zum Radul Wayda ; war mit zimligen Gesindel. (12. Trimes la Tolda-
lagy.) Den 12 Novembris Schickt der Ffirweise Herr den Talpas mit dem
Ebeny Sigmundin die Terwisch ... Den 13 kam der Mörsa auss dein Lager
in die Stadt; wahr selb 16 Person undt Ross. (Dar de berbeci. 15. Servi-
tori al lui Mehemet-Pa§a.) Den 16 Novembris Schickt dem Mehemet-
Bassa kegen Honschberg 16 Huffeissen . Den 25 Novembris ... Gab
Herrn Gubernatoris Dienern . . . Eodem kam Ebeny Sigmund auss der
Wallachey zuruck. [Den 12 Octobris] (sic). Schickt der Fiirweise Herr Richter
den Kutti Janoss mit dem Ebeni Sigmund in die Terwisch . Zu wissen
class der Mehemet Czauss ein Paripa alhier gelassen. (3 Decembre. Tri-
mes la Tirgov4te. 4. Sciri despre Marl. 7. Altele «von Busen Marcico.
Trabantl in muni. 12. Dar lul Mehemet-Pap. 10. Hussein Céuq men-
Oonat. 18. Sol trimes in Muntenia.)
1622.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILUI 161
www.digibuc.ro
162 N. IORGA
Para nach Zayden gefuhrt Zelt dem Kutti Janos, so etlich Tarter in die
Terwisch begleitet ...Den 30 Aprilis Schickt der Ffirweise Herr Richter
den Gerig Schmidt dem Toldalaghi (1) Brieff nach zu führen biss in den
Scherpetescht . .
Den 23 Maii kumpt Postelnik Para von Fürstlichen Durchlaucht zurfick,
selb 18 Perschonen. (24. Cheltueli cu el.) Den 24 Maii ... Kam dess Tom-
scha Vayda Diener Kadasch Mihail, selb 4 . . . Den 25 Maii gab dem
Kadaschi. ($i la 31.)
Den 20 Junii. Kumpt der Gross Postelnik Bartholome, verreiset zur Fiirst-
lichen Durchlaucht ; war selb 33 ... Den 21 Junii. Gab auff dess Barthel
FIerberge. ($i la 22.) Den 24 Junii zelt von 29 Postrossen, so dess Postel-
nik Bartholome und sein Gesindel fortgeffihrt . Den 26 Junii Eodem
kam Poharnik Bassa vom Tomscha Vayda; verreiset zu Fiirstlichen Durch-
laucht mit Geschanck; war mitt zimligem villem Gesindel . . .
Den 11 Julii. Kam Postelnik Bartholme von Fiirstlichen Durchlaucht zu-
rfick, sampt 33 Perschonen . Eodem -gab dem Vites Laslo, so neben dem,
Postelnik war ... Den 18 Julii. Zalt etlich Belgern, so dess Tomscha Vayda
Bottschafft gefuhrt, von 12 Rossen Den 18 Julii. Ktimpt dess Tomscha
Vayda Poharnik Bursa, Botschafft von Ffirstlichen Gnaden zurfick . . . Den
20 Julii. Auff Befel des Ffirweisen Herrn Richters und dess ehrsamen weisen
Ratt schickt dem Gabrilas Vayda zu seiner Hochzeit gedörte Fisch ..., 10
H. Kappern, . 21/2 Achter Zitronensafft, . Baumtil, Reiss, Weinberen
von der Mautt Den 21 Julii. Schickt der Ffirweise Herr Richter den
Kutti Janos in die Terwisch Eodem gab auff des Postelnik Herberge.
($i la 21.) Den 17 und 18 Julii gab dess Gabrilas Vayda Dieneren, dem Turi
Janos ... Den 25 Julii. Schfickt der Flirweise Herr Richter den Szabo
Janos in die Terwisch bey den Toldalagi, (intors de la Pifirta). 30 Julii .
Gab dess Radul Vayda Diener Zekel Andras (venit [Kite cu Mustafa-Aga
intors de la Principe).
Den 11 Augusti Dess Firsten 4 Kutschis, so den Kutschi in die Walachay
dem Vavodae gefilhert ...Den 17 Augusti... Eodem verreiset der Ffirweise
Herr Richter und Herr Johannes Drautt nach Tirtschburg wegen der Hay-
du cken; hatten die Fiirweisen Herren 22 Darabanten mittgenomen ...IDen 18
Augusti.... Zalt dem Szabo Janos und Giresch Jakob, so mitt Herrn Martino
Holdner in der Terwisch gewesen. (in suma pentru 3 August, cheltueli cu
«der Kutschi so dem Radul Vayda geschfickto. 21. Trimetere de sol din
partea Judelui la Tirgovi§te. 24. Pentru trasura, «welchen Fürstliche Dur-
chlaucht dem Waydae schfickt».) Den 31 Augusti... Zelt dem Haydu Michfil
und Hillen Andres, so den Lugofot nach Zeyden gefiihrt, von 8 Rossen . . .
Den 3 Septembris Eodem bracht der Beldi Celemen tiirkische Ross
auss der Walachey, so er auff Fiirstlichen Durchlaucht Ration kaufft hat ...
Den 31 Augusti (sic) kompt Josika Sigmund; verreiset in die Walachay,
(1) Michail, sol la Piirtà.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERASOVULIJI 163
welcher selb 10 ... Den 6 Septembris gab dess Ban 3 Dienern Den
9 Septembris kameu dess Gabrilas Vayda 5 Diener ... -- Den 10 Septembris
gab dess Vayda Dieneren -- Den 5 September (?), kamen dess Gabrilas
Vayda Diener Den 26 Septembris Ktimpt der Vornik Stezki ut (sic).
Donad Janos; waren selb 10. (Si la 24 «auff dess Vornik Herbergeo.)
Den 15 Octobris Eodem kam Bassa Peter, war selb 5. (27. Serv de la
Radu-Voda.)
(4 Novembre. Capitanf de haiduci.) Den 11 Novembris Schiickt der
Fiirweise Herr Richter den Nagy Mihail in die Gergitze Scharloch zu kauffen
. Den 13 Novembris kam dess Gabrilas Vayda Poharnik Dimitrasko;
war selb 7 Perschon. (Mentionat 0 la 14, 16.-22. Mehemet-Pap, sosit cu 136
persifone.) Den 24 Novembris Eodem kam Postelnik Para von Fürstlichen
Durchlaucht; war selb 8 Perschonen ... Dem Postelnik Para. (21. intors
solul trimes pentru «Scharlachp.) Den 24 Novembris schiick der Fiirweise
Herr Richter Kutti Janos mitt dem Bassa in den Gergitz Zalt 11 Dara-
banten so bey dem Bassa zugetragen (Cu o sufa de cal" de posed la R4nov.)
Den 29 Novembris. Zalt ich etlich Belgeren von 9 Postros, welcher der
Postelnik Para biss in das Kimpina mittgehabt Zu wissen dass im 1621
Jahr, auff Anhalten Herrn Gubernators, ich in dass tiirckische Lager ge-
schiickt. (28. «Gyna Paripa» sosit de la Principe.)
Den 1 Decembris . .. Gab dess Marko Vayda Dieneren. (Solia lul Kapi
pléca la Pórth prin Bucuresci.)
1623.
www.digibuc.ro
164 N. IORGA
Zerung . Schikt der Fiirweise Herr den Andrias Diak in die Terwisch zu
erforschen die Legaten Den 17 [May] ... Kompt Boyer Istwan aus
der Moldaw, selbt 4 Personen 7 Junii zaltt Hintzen Luxen, so des
Gabrilasch Waida Gesindel fortfuhrten, 6 Ross . . . 27 Junii. Kompt dein
(sic) Postelnik Gergeli selbt 2 Personen . 29 Junii. Verreisten Herr
Andres Hegies und Herr Gerg Geckkel in die Walacheii Ist Herr Andreas
Hegies in die Walachey .
28 Julii (sic). Ist der Toldalagi bis in die Walachey 7 July. 1st der
Andras Diak Ihrer Fiirstlichen Gnaden entgegen auss der Walachey vom
Herrn Hegies mit Brieffen auff die Schesburg . 6 Julii. Kompt der
Postelnik . 11 Julii . Dein Postelnik Nicula, selbst 2 ... Ittem kompt
des Ban sein Sohn, selbt 19 Personen. (Pomenit si la 13-4.) 14 Julii .
Kompt Fiirstlichen Durchlaucht Poharnik 18 Julii. Kompt des Joan
Waydae seiner Diener ether. (29 Iunie (sic). Trimes al Judelui la Tirgo-
viste.)
7 Augusti. Ist der Talpas, als die auss Bleschland kommen; soltt bey dem
Wayda . 22 Julii (sic). Kompt der Postelnik Musat, selbt 4 Personen
24 Julii Mem kompt der Postelnik Zekuy 12 Augusti. Schikt
ich den Kosta, des Fiirsten Diener, seinen Wegen biss auff die Thonaw in
der Georgo entkegen . . . 9 Augusti. Des Joan Waydae Diener ... 13
Augusti. Kompt des Wayda Schreiber Michali Diak, selbt 4 Personen. (*i. la
(1) Ibid., Supl. II, p. 215. Cf. o scrisóre a bfi Radu, Ia0, 16 Decembre 1623, in
Szdzadok, 1874, p. 60.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAwnrLuT 165
15 mentionat.) 16 Augusti. Verreiset der Herr Mertten Heltner mit den ble-
schen Tabor ... Eodem des Capitan Mayrisch seinem Sun ... 18 Augusti.
Ist der Zabo Janos mit der Hunnet Wagen, der Fiirstlichen Durchlaucht
der holendischen Botschafft verehrt an die Port ... Ist der Kuthy Janos 12
Tag in Bleschland aussgewesen, ehe das Kriegsvolk herauss kam Ittem,
weil der Khuty biss in der Tersor. (Talpas stase douë-spre-clece clile in
Muntenia.) 10 Augusti . Schikt dein Spattayr Mihul 1 Schaffel Birren;
gestehen, sampt dem Schaff, d. 63 .. . Liess ich des Spartayr geinen Kutschi
nach Rosenaw führen Schikt ich dem Spartayr einen Wagen mit 6 Ros-
sen, welche das Geld vortfiirten. (Un Iusup-Aga pomenit pe acest timp.)
22 Augusti. Kommen die beide Herrn zu Hauss aus dem Krieg. (26 August.
Cassierul trimes la Dunáre «wegen des Fiirsten Wageip. Trimes Kuthy la
Tirgoviste «sampt dem Auffgekb. 28. Altul trimes acolo pentru acésta.)
30 Augusti. Ist Wizter Dumitraky; gab ihm 5 Ross nach Rosenaw. (Lash la
Brasov un servitor.)
4 Septembris. Schikt der Weise Herr Richter den Miklosch in die Ter-
wisch ausszuforschen wegen den Tirckhen . . . 7 Septembris. Ist der
Gyrisch mit dem Derwisch Chiaus in den Terwisch 27 Augusti (sic)...
Kompt der Postelnik Michna sambt 7 Personen ... 28 Augusti. Kompt der
Postelnik Radul Musat Kompt der Wizter Dimitraky, selb 40 Personen
30 Augusti ... Dem Postelnik Marco ... 31 Augusti. Kompt der Derwisch
Chaus. (22 Septeinbre. Postelnic din Muntenia.)
(15 Octobre. Mentiunea trAsuril date Olandesilor. 9 August (sic). Plath
trabantilor.) 29 Octobris. Kompt der Kusch Petraschko, selbt 3 Personen . . .
Dem Postelnik... Dem Kisch Petraschko...
1 Novembris. Kompt der Wornikul Khalut, selbt 6 Personen. (Dar la 2.)
21 Novembris. Ist der Rakotzy sein Diener auss Bleschland kommen ; gab
ihm 4 Ross nach Zeiden... 8 Novembris. Ist der Kuty Janos auff Befehl
Herrn Gubernatoris in die Mo[l]dau. (Intors la 22.) 24 Novembris. Kompt
der Vernik Kahlut, selbt 4 Personen...
14 Decembris. Schikt der Fürweise Herr den Kuty Janos mit des Herrn
Gubernatoris Brieffen -in die Walachey
www.digibuc.ro
166 N. IORGA
1624.
(1) Hurmuzaki, IV2, p. 404, n° coomm; cf. Fragm., III, p. 78. Hurinuzaki-Bogdan,
II, p. 528; Kraus, 1. c., p. 75. Cronicele muntene (v. p. 168, hota 1) pun acéstä prád6.-
ciune gresit in 1625.
(2) III, p. 80-1.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULUT 167
men des Wayda 2 Diener ... 15 Maii ... Dem Klutscher 4 Ross nach
Czeyden
13 Junii... Item des Bleschen Wayda Diener ... 24 Junii. Khomen des
Wayda seyne Diener ... 26 Junii... 2 Ross des Wayda Dienern auss den
Moldaw nach Tarttlen ... 29 Junii Kommen des Gabrilas Wayda Die-
ner ... 30 Junii. Des Wayda seinen Dienern
1 Julii. Kompt der Gyna Paripa ; verreyset bey Fiirstlichen Durchlaucht...
Item ... des Gabrilas Dieneren. (Ambli §i la 2.) 2 Julii ... Des Ivon Wayda
Dieneren 2 Ross ... Item 3 Hund ... 29 Julii ... Des Gabrill Wayda seine
Diener mitt 4 Rossen nach Czeyden ... 12 Julii... Diesen Tag schickten
2 Thischler nach Komana, 2 Ross ... Item sein ihrer 4 auss der Moldaw
nach Tarttlen, 4 Ross ... 13 Julii Diesen Tag ist der Bartholome von
hinnen nach Weyssenburg aus der Belgerey ; czu reytten 11 Ross ... --
14 Julii ... Item filr des Boyeren Kuchell Wagen 6 Ross nach Czeyden...
15 Julii ... Des Mihaly Deak Dieneren auss der Moldaw 16 Julii.
Kompt der Gyna Paripa Kompt des Bartholome Diener ... 17 Julii.
Kompt der Bartholme auss der Molden, sambt 42 Perschonen; gab ihnen
von Sonabend an biss auff den Sontag zu Abendt. (24 Iulie. Postelnic
«2 des Wayda DienerD.) 26 Julii Als der Bernardo czuruck kham ... Dem
Gyna Paripa 3 Ross nach Czeyden ... Dem Barthohne 2 Ross nach Ro-
senaw
1 Augusti. Dem Bartholomee,... als er czuruckkham. (3. Trimes in Moldova.)
3 Augusti Diesen Tag fhurtten der Webers Hans den Mihaly Deak auss
der Molden biss auff den Newen Marck 5 Augusti... Dem Bartholme
6 Ross nach Rosenaw 8 Augusti. Kompt ein walisch Conte de Nane
(Nave?), selbt 10 Perschonen, welcher Fiirstlichen Durchlaucht Befhell
gehabt. (Mentionat i la 9-11.) 11 Augusti. Ist der Horvatt Andrass mitt
dem Conte biss in die Terwisch. (Dus cu patru oaf.)
5 Septembris. Kompt der Alwyzy vein Moldner Wayda Auff den Morgen
dem Alwyzy Auff den Abendt dem Alwysio. (9. Postelnic muntén plécé.
13. Sosesce altul. 29 August (sic). Soli la Tirgovi§te.) 16 Septembris.
Ist der Gyresch Jakab in Bleschlandt, czu erforschen wegen der Tarttern...
Auff Begeren Ffirstlichen Durchlaucht 2 Ross nach Czeyden Schikt
Ffirstliche Durchlaucht nach Komana, Mr den Narren ein Glass czu holen, 2
Ross ... 23 Septembris. Ist der Gyresch Jakab mitt dem Postelnik Grama
hinein 23 Septembris ... Dern Grarna in Czurukkhomrnen von Fiirst-
lichen Durchlaucht 9 Ross nach Rosen zu 28 Septembris Ist der
Klutscher mitt 2 Rossen nach Czeyden ... Dem Gyresch Jakab 8 Tag in
Bleschlandt Kommen drey Bleschlander dem Fiirsten nach... Auss der
Moldaw 3 Ross nach Tarttlen... 29 Septembris. Schicket der Fiirweise
Herr Richter auff die Wege Praowa und Dofftana, alda sein sie 8 Tage gewesen,
dem Czukasch Istvan... Dem Bandi Pall, Vice-Hadnagy (§i alti trabanti.)
Ist der Andrass Deak dem Boyeren nach in Czekelland. (5 Octobre., Un
Postelnic cu doi de suitd. i la 6, child i «des Wayda Diener einer».)
www.digibuc.ro
168 a. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE mursoritaxl 169
Namen Georga Basta, 12 Ross filr seine Wegen bis nach Tarttlen... Dern
Boyeren Georga Basta 8 Ross zu reitten bis nach Tarttlen... Schickt der
Vyzter Nicula seinen Diener einen in Bleschlandt...-11 Februarii. Kompt
der Vizter Nikula an mit des Fiirsten Hauptman, sampt 26 Trabanten, auf
den Morgen... Dem Moldner Legaten, selbt 18 Personen, 20 Rosen... Des
Vizters seinen Knechten auff den Abendt... 4 Februarii. Dem Moldner
Legaten... Den Fiirsten Hauptman sampt seinen Trabanten... Den 5 Fe-
bruarii. Dem Vizter. (C6pitanului i boerului din Moldova. 6-7. Ace lo-
rasi.) 10 Februarii... Lohnt ich von 2 Rossen, das sie nach Tart len filren
3 Trabanten. (Cheltueli cu Vistierul, capitanul i boerii. «Dem Egry Haupt-
manv. 11. Acestuia, Vistierului. 12. Boerilor, lui «Egei», servilor lui
«Nicula Viztern». 13. Lig. Nicula, <<Egey i boerilor. 16. Acelorasi.) 16
Februarii... Kompt der Luppul Kupayrul aus der Moldaw... Dem Kuppay-
rul. (*i la 17.) 17 Februarii Verreyst des Vizter seiner Boyeren einer
in die Moldaw Schickt der Fiirweise Herr Richter . dem Wayda ein Legl
Wein . . . 18 Februarii. Schicket der Fiirweise Herr Richter den Nagy
Mihali abermal nach Weisenburg . Dem Vizter Nicula. (Pan5. la 23.
24. Trabantilor ce yin din Alba-Iulia. 25-9. Lui Nicula i boerilor.)
29 Februarii... Lohnt ich abermal Trabanten, welche den Wizter verwahr-
ten ; sein zu 19 Tag bey ihm gewesen; macht 57 Tag... Kompt des Capitan
Diener.
(5 Martie. Solie tAtarà.) Den 5 Martii... Kornpt ein Boyer mit Namen
Luppul... 12 Martii... Des Gabriel Wayda seinen Dienern ... 15 Martii.
Kompt der Postelnick Zawa sambt 3 Personen... 18 Martii. Kompt der
Balaschi Ferencz, selbt villem Gasindt, des Boyren sein Schazung zu hollen...
Schickten 3 Stadt Diener mit dem Balaschy, welche das Gelt fiirten nach
Fogarasch... Dem Micklosch mit den Tattren Zerung bis in die Terwischt...
18 Martii... Schicket nach dem Komies in den Temes... 21 Martii...
Kompt Postelnick... Disen Tag komen die Tatern an... 30 Martii... Dem
Khömies Syman, selbt 3, nach Fogarasch...
4 Aprilis Ittem des Joan Wayda seinen Dienern 2 Ross nach Zeyd,
(20 Aprilie. Servi ai lui Radu-Vodd. 28. Sol intors din Muntenia.)
18 Maii. Kamen ein Postelnick, selbt drit, Gergy... 22 Maii Disen
Tag kompt des, Moldner Wayda sein Bottschafft vom Fiirstlichen Gnaden
zuriick, selbt 7 Personen. (23. Postelnicul «Georgi».)
9 Julii Ittem des Jon Wayda seinen Dienern nach Zeyden. (13 Iunie
(sic.) Sol intors din Moldova. 9 Iulie. Sosire de Postelnic.) 26. «Des
Moldner Wayda seinen Dieneren ... Des Joan Wayda seinen Dienern 2 Ross
nach Zeyden
5 Augusti. Des Joan Wayda seinen Dieneren... 7 Augusti ... Des Ale-
xandri Wayda Dieneren Ist selb 4 Personen gewesen ... 12 Augusti
Dem Postelnick Padat. (14. «Kompt ein BoyerD. 19. Postelnic.) 29 August .
Dem Postelnick Thoma mit 12 Rosen nach Tartlen
11 Septembris . . . Kompt ein Moldner Bottschaft mit zimligem villem
www.digibuc.ro
170 N. IORGA
1626.
rkndk Dorian!. Tkrki J Rumkne§ti i §'au lksat ste I agu fiiu-sku ce e mai sus
scris §i iark s'eu dus de-au fost Domnk Tkrki MO1I dovei i acolo s'eu
I
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULIlf 171
1627.
(1) Cf. Hurmuzaki, I112, p. 412-3, no ooccmcv ; p. 413, no citat; p. 414, no CoccLxvIt;
p. 415, no ccoctocvm ; p. 416, no cccom ; Fragmente, III, p. 81-2. Pentru
mórtea sotiel lui Radu, Arghira, intimplata indatä duph a Domnului, in Muntenia,
v. Hurmuzaki, 1V2, p. 416, no CCCCLXX.
(2) V. Hammer, la acésta data; Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 540 si urm.; Hurmu-
zaki, IV', p. 419-20, no ooccimcvn ; Fragmente, III, p. 88-9; Miron Costin, p. 290
(3) Hurmuzaki, IV2, p. 418-9, no ccocroom.
(4) Hurmuzaki-Bogdan, II, p. 541, 544, 575 si urm. Rica un rol i prin 1630 (Miron
Costin, p. 291).
(5) Miron Costin, p. 289.
(6) Hurmuzaki, IV2, p. 416, no CCCCLXVIII.
www.digibuc.ro
172 N. IORGA
schikten den Gyresch auff den Bokeresch, Haussen unnd Kärpen einzu-
kauffen, aber nichts funden
21 Martii . . . Kompt der Grama, selb 13 Personen . . .
25 Aprilis . Kompt der Zora Wornuckull mit dem Geldt auss der Mol-
den, selb 7 Personen . . . 26 Aprilis . Eodem kompt der Moldauer Bot-
schafft zuruk vom Fursten. (Darurl la 28 1 Maiii)
8 May ... Item einem Boyeren 2 Ross nach Rosenaw.. 3 May . . .
Kompt der Boyer mit Geldt selb. (sic) zimlichem Gesunndt . . . Item dem
Mihaly Diak auss der Molden. (Daruri boerului la 4-7; si lu Michaiti.
Primuluf si la 10-11.) 12 Maii. Dem Baschotta . . . 13 ... Dern Boyeren
Item des Alexander Weden Diener... 13 May ... Dem Boyeren ... Des
Waydas Diener (14. Boorului i luf Basotà. 15-17. Lid Basoth eauff den
Stadhoff >.) 18 Maii. Dem Wornick. (13ând la 30, eboerulub sail WI Basotà.)
30 Mali . . . Eodem kompt der Baschatta zuruek vom Fiirsten. (31-1 Iunie.
Pornenit «boerul».)
(12 Iunie. Sosit un PasA eu 67 perseine. 13. Pléch.) 29 Junii Zalt dem
Lupul aber fiir 10 Belger Ross mit dem Hyriza nach Zeyden . 29 Ju-
nii. Sehickt ihrer 4 Byeren ein Ehrung, als sie von Fürstlichen Durchlaucht
kamen . 30 Junii. Kamen .des Heriza seine Diener an ... 30 Junii.
Kompt der Logofat Heriza selbst an, auff die 80 Personen . Kompt der
Datzo Lazlo mit dem Buyeren
(1 Iulie. Mentionat Hriza, pânà la 20.)
25 Septembris. Verreyst Gerg biss in dem Bukurescht mit des Capitan
Bascha Brieffen
10 Octobris. Dem Boyer Simon, selb 5 Perschonen ... Dem Symon György ...
1628.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASONULIII 173
Kozakul, vom Fürsten zurilk ... Mit diesen Legaten wirdt geschikt der
Forrai mit des Ffirsten Brieff ; gab ihme Zehrung biss khen Bukorest . .
21 Martii . Kompt Thorma Christoph dem Blöschen Legatten entgegen
22 Martii. Alss die tiirkische unndt blösche Legatten anckhommen
soltten. (23. Mentionat Torma ; i la 24.) 24 Martii Schikten Herrn Va-
lentin= Forgaczy mit dem Herrn Thorma dem walachischen Legaten
entgegen . . . 25 Martii . . . Khompt Ztolnikul Milialyaky, des Wayda Legat,
mit viellem Gesfindel. (Daruri la 26.) 27 Martii . . . Khompt Andreas Bogo-
zlovith, ein Bischoff in der Terwisch wohnendt, vom Wayda, bey unsern
Ffirsten Ablegatus ... 28 Martii . Dem Herrn Bogozlovitii . . . 29 Martii
. Dern Bleschen Bischoff .. .
.
. 1 Aprilis . Wirdt Herr Anthonius khen Fogaras. geschikt das Eysen zu
hohlen 10 Aprilis. Khornpt der blesche Legat vom Ffirsten zurück.
(Mentionat §i la 11.) 14 Aprilis . . . Zahlt dem Kires Andres 6 Ross khen
Rosenaw mit den Baren ...
1 Maii. Khompt Logoffot Zima, selb 20 Personen, vorn Alexander Weyda,
wegen der Schaaffen. (2 i 4. DarurI «den Bogrenv.) 5 Maii ... Den Baren
miiste ich diesen Tag zur Letze geben Wein, dieweyl er den Zima Logoffot
mir entbotten das er khein Wein finden khundt 15 Maii . Khlimpt
Mihaly Deak auss der Moldau Diener, von Weyssenburg . 16 Maii .
Khompt Mihaly Deak undt Demien Ferencz sanapt ihren Gsündl. (Mentio-
natI si la 17.) 15 Junii . Kliiimpt Daniel Mihaly zurfick auss Blöschlandt
mit viellem Gesiindtl . 21 Junii Khommen des Donath Janos Diener
die Herbrig für die Moldner Legatten zu bestellen . 22 Juni ... Khompt
die Moldners Legation mit viellem Gesfindt . Dern Vladika ... Dem Donath
Janos . . . Dern Mihaly Beak ... Dem Agha ... Dem Kun Istvan . .. Dem
Wornik . . . 23 Junii . .. Wird Nagy Mihaly mit dem Kun Istvan undt
dem Agha ins Landt hinein geschikt
1 Julii . . . Khornpt die moldnersche Legation zurilk vom Fürsten; gab
auff Vornik sein Herbrig Auffs Vledika Herbrig . Auff des Vataff
Herberg . . . Auffs Janko Mihaly Herberg ... Des Ivon Wayda Dienern.
(Pomenitl i la 2.) 5 Julii . . . Schikt den Vayda Simon khen Fogaras . . .
8 Julii. Khornpt Kun Istvan zurfick auss Bleschlandt ... 22 Julii. Khompt
Janos Deak, des Alexandri Vaida Diener, selb 3 ...
2 Augusti . Des Hiriza Logoffot sein Diener ... 16 Augusti. Khom-
men des Alexandri Vayda Diener eintzukhauffen, auff des Wayda Notturfft
. 20 Augusti. Khomrnen 2 Post vom Blöschen Wayda mit 3 Tfirken
vom Vizir Passa 29 Augusti. Kham Dedul, des Blöschen Weyden Post,
mit Brieffen. (30. Altii.)
13 Septembris . Khompt des Alexander Vayda Post zurfick vom Herrn
Miko 14 Septembris. Des Alexandri Wayda Diener. ... 18 Septembris
Khompt Janos Deak, Alexander Vaydae Diener, selb 3. (20. oPostD de la
www.digibuc.ro
174 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASONTLIII 175
Wizter Paripa czuruck vom Fiirsten . . . Kompt Janos Deak auss der Mol-
daw mit Brieffen an den Fiirsten lautendt 26 Decembris. Liess Janos
Deak 2 Diener alhier biss er khen Fagrisch mit den Brieffen Kompt
Zekerzes Thamas czuruck vom Bokorest; War auch wegen Karmasin ge-
schikt; vergeblich gewesen. (28 Decembre. intórcerea until Postelnic. 31.
Solie tatarà; qi in dilele urmätóre.)
(10 Ianuarie. Postelnic sosit cu scrisori.)
(Februarie. Sol moscovit. 24 ,<Schotten Kauff18utD veniti de la Principe.)
6 Martii Kompt ein Postelnik vom Alexander Wayda, selb 3 Personen
10 Martii . . . Komen die Frantzosen
(3 Aprilie. Negustor olandes pornenit.) 26 Aprilis. Kompt Wizter Para, selb
10 Personen, vom Alexander Waida, reisend zum Fiirsten. (Expediat la
27-28. Postelnic cu scrisorf cátre Principe.)
8 [Mail] Kommen 2 Postelnick von dem Alexander Wayda wegen der
Schaff.. . .Kompt Wizter Para zuruck vom Fiirsten . 14 Maii. Kommen
auss Bleschland Palaloga und Wizter Kristian satnpt 3 Personen, reisend
bey unsern Fiirsten. (Si la 15.-23. Sosesce Farensbach, sol suedes.) 25 Maii
. Kompt Stephen, ein Boyér vom Alexander Wayda mit Fiirsten Brieffen
. 28 Maii Kompt Palaloga und Wornik Christian zuruck vom FUT.-
sten ... 29 Maii ... Dem Palaloga ... Dem Pall Alaga
1 Junii , Kompt Feyerwari Istvan, selb ander, vom Alexander Wayda
Zahlt dem Raduli Benge, sampt seinem Gesellen 6 Ross khen Komarnik
ini Pallolaga 7 Junii ... Dem Palaloga. (12 Iunie. Postelnic cu seri-
sori cdtre Principe.) 24 Junii Kompt des Hirisa Diener mit Gergen .
Kompt als bald auch Hirisan, ein Vorbot des Wornik Hiriza, selb 6 Per-
sonen 27 Junii Kompt Wornik Hirisa mit viellem Gesindt; bleibt
biss auff dem dritten Tag ... 4 Julii Kommen 2 Personen auss Blesch-
land mit Brieffen 19 Julii Kompt Wizter Hirisa mit vielem Gesind.
(Si la 20-2 mentionat.)
5 Augusti. Kommen 4 Postelnik auss Bleschland mit Fiirstlichen Mandat
16 Augusti. Kommen die 2 Postelnick des newen Waydas zuruck von
Weissemburg . .
9 Septembris Kommen 2 Postelnik vom Alexander Waida ...
(24 Octobre. Solie tatarà.)
2 Novembris Kompt ein Juncker, so von der Fiirstin dem Hirisa corn-
mendieret worden, czuriick auss Walachei
15 Decembris. Kompt Janos Deak, selb 3, ein Bläschländer Post, von
Weissemburg czuriick .
1630.
Alexandru Coconul, rémas fart tatd, i ca sprijin numai lacomia lui
Minetti, unchiul-epitrop, mergeh r6i1. Domnia sa de opt luni fu forte
turburata. Barnovschi, inteles cu Hatmanul Nicorita, incerca o nava-
www.digibuc.ro
176 N. MEGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$017131.131 177
1631.
www.digibuc.ro
178 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:MU! 179
sabia domniei mele I si i-am biruit si ckt au ckzut In I rkzboiu zac suptu
aceastk I movilk iar crucea se-au rkdi I cat in luna lui Fevr. 20 [7140?]. I [Pe
parka lateraal Putearnicul Dumnezeu invr I ednicind pre noi I 16 Radul
Voevod I cu domnia tkrii rumkneste I in an de la Adam I 7183 vkzund
aceastk cinstitk cruce de pkrintel[e] meu I'd LeOn Voevod si aflkn-
I I
1632.
www.digibuc.ro
180 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCCITELILE BliA$OVULIJI 181
www.digibuc.ro
182 N. IORGA
(1) Miron Costin, p. 293 rid urm.; locurile citate din Hurmuzaki.
(2) Testamentul in Arch. ist., 12, p. 187 §3i. urm. E rëü datat de cap Pati intre-
buinlat 'Ana acum.
(3) Hurmuzaki, IVo, p. 454, no DXX.
(4) V. p. 181, nota 1.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA.$0V GLUT 183
www.digibuc.ro
184 N. IORGA
5 Decembris Auff den Abendt kompt ein Bar, selb 5 Personen. (Men-
tionat si la 6.) 8 Decembris. Zu Morgen kompt der Fledicke, selb 5 Per-
sonen. (Mentionat si la 9.) 13 Decembris. Khotnpt der Szekely Janos, des
Bliischen Vaida Diener ....
1634.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULIII 185
7 Junii ... Item kompt der Para Lugofott, 10 Personen. (Si la 8.) 21 Junii
Czu Morgen kompt ein Buyer auss der Molden, Grama Michail, 21 Per-
sonen. (Si la 22 mentionat.) 24 Junii ... Item kommen 2 Bugeren, Illy Wor-
nikul, 10 Personen. (Si. la 25-6.)
8 Julii ... Item kompt der Moldner Buger von Weissemburg zuruck, 20
Personen. (Si la 9 mentionat.-17. Soli ai lui Barcsai, intorsi din Muntenia.)
17 Julii Auff den Abendt kompt der Baresai Jarkos auss der Walachey
undt 2 Bugern, 20 Personen. (Si la 18-9.) 24 Julii Konapt der Arseni
Poharnikul vom Blaschen Waclen, 5 Personen . 28 Julii ... Item kommen
des Kis Pal Balint 2 Diener, sollen auff Post, in die Moldaw
(8 August i urmatórele. Medic grec.) 16 Augusti . Item kompt ein Post
vom walachischen Waden, Petre Kapitan, 2 Personen 31 Augusti . . .
Kompt der Barcsai Jarkos auss dem Bukurest, 2 Personen
(2 Septembre. Solii sunt condusi in Muntenia. 6. Trimetere in tabara
Principelui. 8-9. Trimes Ain die tarkisch Tabor». 11. CapitanI veniti
pentru prinsf. 12. MultarnirI lui Miko, care mersese in Muntenia. 25.
Barcsai intors din tabara tura 30. Turd condusl acolo.)
1635.
(1) Cf. Hurmuzaki, IV1, p. 635, la° DLXI ; Col. luj Traian, 1884, p. 216. Scrisori
din acest an ale lui Mateili, in Töra-Magyarkori Allam-Okmanytdr, II, p. 239-40,
244-5, 245-6 si urm. Tractatele cu Ardélul ibid., p. 252-9; Col. 1. Traian, 1884,
p. 216.
www.digibuc.ro
186 N. IORGA
6 Aprillis Auff den kompt der Sava Posthuck (sic) vom walachischen
Wajda, selbst 6 Personen. (Mentionat qi la 7-9.) 20 Aprillis Zu Abend
kombt der Sava Postelnick von Fiirstlichen Gna den zuruck, selbst mit 6
Personen .
6 Maii. Zu Morgen kompt der Jusup Wadorff vom walachischen Wajda,
5 Personen ...
(16 Iunie. Pomenit sun eJusup CzaussD.)
8 Julii Kombt der Bellenny auss Bleschlancl, 6 Personen. (Mentionat qi
la 9.) 22 Julii Zu Morgen kommen von Farstliehen Gnaden Bugeren
Sava Kluscher, Lugefodtt Symon und Lugefodtt Sava, mit 26 Personen
22 Augusti. Zu Morgan kornbt der Sava Lugefod, selbst 4 Personen Zu
Morgen gab dem Wledike auff 10 Personen. (i
la 23).
4 Septembris Auff den Abend kombt der Burger vom Moldener Waida,
der Schadrayrul, selbst 21 Personen 5 Septembris. Zu Morgen khornbt
der Buger ... 18 Septembris . . . Eodem die kombt des Moldner Wayda
Gesandter von Fürstlichen Gnaden zuriik mit 21 Personen. (Si la 19-20.)
17 Novembris Zu Morgen kombt der Fugrescher Wdwarbiro auss
walachisch Landt, selbst 7 Personen .
1636.
www.digibuc.ro
SOCOTEMLE BRAsovuLui 187
www.digibuc.ro
188 N. IORGA
auff Befehl dem Wlad Monezkul ffir ein ... (sic), welches des Blöschen Weiclen
Post zu Thod geritten. (25. Cdpitani de cdtane.) Eodem 30 Junii zu Morgen
kompt Radul Klusserul auss Bleschlandt, selbst 5 Personen
1 Julii. Zu Morgen kompt der Gerge Posstelnik, selbst 4 Personen. (3.
Gheorghe e pomenit.) 8 Julii Auff den Abendt kommen vom Moldawer
Wayda 3 Kalaraschen. (18. Mentionatá sosirea lui Horváth István 0 a unui
altuia, cu Catane.)
(1 August. Sosesce Boiti cu trei cApitani.) 2 Augusti... Zu Morgen kompt
der Radull Posstelnik, selb 5 Personen. (5. Doi caldra0 de la Domnul mun-
tdn.) Auf den Abendt [5 Augusti] ein Bottschafft vom Moldner Wayda,
Gramh. Postelnik, selbd 18 Personen. (Mentionat 0 la 6.) 13 Augusti. Zulu
Morgen kombt der Nagy Mihaly, dess Moldner Wayda Diener . . . 21
Augusti. Zu Morgen kommet der Posstelnik Gramh von Fiirstlichen Gnaden
zuriik, selb 14 Personen. (Tot cdtane.) 31 Augusti. Kommet Szawa Diakul
vom valachischen Vayda, selb 5 Personen
(1 Septembre. «Boerilor».) 17 Septembris . . . Eodem auff den Abendt
kompt der Caspar Deak vom Ivan Wayda, selb 5 Personen .
(3 Octobre. Trimes in tabgra Principelui. 4. Trimes la Bucuresci. Sol
din tabára Principelui. 5. TabAra argtafa ca fiind la Turda. 6. Platà
de trabanti. 7. Serv de la Vasile-Vocra.) 8 Octobris ... Gab auf Befehl dem
Berabenge auff 37 Personen, so in den Temes auff den Predal sein ge-
schickt worden, einem jeden in Post auff 3 Tag. (Serv al lui Vasile-Voc16.)
10 Octobris. Zu Morgen kommet der Ivan Wayda und. Barcziai Akos mit
20 Personen Zum Morgen gaben auff dess Ivon Vayda sein Herberg,
auff 9 Personen Zum Morgen gaben auf dess Barcziai Akos sein Her-
berg. (Ambit' la 11-4.) 14 Octobris . Schicken wir abermahls auss der
Belgerey 35 Personen in die Pravo-. (Sosesce Pettki István, cu aki 19,
gauss der Bussen». 15. Mentionat Ioan-Voclà. La 21-2, «Sorban Ispan».)
27 Octobris Kompt der Bassai Thomas und Barczai Akos auss Blesch-
land; gab auff dess Barcziai sein Herberg, auff den Abent 31 Octo-
bris . Zalen dem Ivon Moskaffan 2 Rosen so der Ivan Wayda hat biss
zum Grossen Schink rnitgenomen. Sein 4 Tag aussgewesen
1 Novembris. Zu Morgen kompt ein Bothschafft vom Moldawer Wayda,
Jeremiae Vinckuliczye, selb 12 Personen. (Sol venit din «tabgrä». 13.
Trimes in Muntenia. 15. PazA «im Temes».) 15 Novembris Wirdt der
Nagy Janos mit dem Hannes Armbruster in die Moldaw bey den Moldner
Wayda geschikt. (19. Sol din e tabArá». Trabanti trimesi «In munti».) 21
Novembris . . . Auff den Abent kompt ein Moldauers I3ottschafft von Fiirst-
lishen Gnaden zuriik, Ieremy6 Wunkuliczie, selb 10 Personen. (Mentionat qi
la 22-4. 25. Sol din tabArá.) 26 Novembris. Zu Morgen gaben wir dem
Ionasko Vornyklus, selb 9 Personen. (Si la 27-8.)
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIII 189
1637.
www.digibuc.ro
190 N. 1ORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIILIIT 191
wiri, Peter Deak (sie), Boyti Istwan und Capitan Leitenampt mit vielem
Gesind; auff 5 Herbrigen ist auffgangen biss auff den 4 Tag. (3. Janos
Sz6kely de la Principe trece la Pórta, prin Campina i Buzki.) 6 ... Eodem
kompt der Joon Wayda . 7 Septembris . .. Den jungen Freund Hans
von 6 Rossen auff Czaiden, haben den Joon Waydo gefiihrt 12 Sep-
tembris. Zu Morgen kompt Beleni Janos von Fiirstlichen Gnaden mit 12
Personen; verreiset in den Tabor bey den Waida . Kompt der Boyti
Istwan 14 Septembris Zahlen dem Dumitrii Berzeke von ft&
Rossen in die Walachei, von fiinf Tagen. (Sosiri de Unguri: cComanaj Ud-
warbiroA i altiL)
3 Octobris Kommen zwei Post auss der Walachey Diesen drei
Ross auff Zaiden Kommen auss dem Schiik vier Personen mit Rossen
9 ... Eodem kompt ein Post des Wajdae von Fürstlichen Gnaden,
2 Personen Diesem drei Ross in die Kimpana. (20. Vine capitanul An-
dreiti Farrago. i la 23 era in oras.) 23 Octobris Kompt auss der Wa-
lachey Lugefot Szima mit 13 Personen. (Si la 24, mentionat.) 24 Octobris
Eodem diesen Abend kompt der Daniel Janos mit zwölf Personen
Kompt der Szava Lugefot mit des Capitan Lupul Dienern und Son. (25.
Lui Sima si Sava. Sosesce Horwat Miklos, cdpitan, cu patru persóne.) 28
Octobris. Zu Morgen kompt der Oberste Capitan More mit Weib und Kind,
12 Personen 29 Octobris Kompt des Fayt Istvan sein Hauptman
Feyér Miklos ... Kompt der Capitan Litnampt
7 Novembris Khommen 6 Kathner von Fiirstlichen Gnaden ; führen
Brieffe dem Waida Diesen Abendt kh8mpt der Szima Lugofott von
Fiirstlichen Gnaden zuriik, mit viellem Gesiindl Kommen 4 Kathner,
so den Lugoffott begleitt. (8. Dar Logoretului.) 8 Novembris Khommen
von Farrago und Sandor Matthias sechs Katner zu Morgen. (Cheltuell cu
catane.) 10 Novembris . .. Item khömpt Balogh Lasslo, 5 Personen, ver-
reiset in die Wallachey Wirdt dieser Nagy Janos mit diesem Balogh
Lasslo verschikt in den Tabor ... Schiken dem Ivon Waida ... Dem Klein
Merthen von sechs Rossen mit dem Lugoffott biss in die Wallachey
12 Novembris Czu Morgen khommen des Fai Istvant sechs Diener
mit Fürstlichen Gnaden Brieff wegen der Kopia 14 Novembris
Dein Jacob Merenburger von 4 Rossen; haben dem Fai Istvan Kopia ge-
führet Czallen 50 Kopia, auff Füritlichen Gnaden Befehl (pentru tra-
banti). 15 Novembris Eodem wirdt der Te8retik Marton in die Tabor
geschickt in die Wallachey, mit vier Wagen mit Brott beladen ... Dem
Ztroye von drei Rossen in die Wallachey mit des Waidae Dienern; sindt
5 Tag aussgewesen 16 Novembris Eodem khommen vier Haupt-
leiithe vom Baiti 19 Novembris Wirdt der Balogh Istvan auff
den Neyen Markt geschikt mit 4 gefangenen Personen ... 20 Novembris
... Dem Puff von 6 Rossen biss in die Wallachey... Khompt die Post vom
Herrn Kemeny Janos aus der Wallachey, 2 Personen . Khompt Wa-
sarheli Mihaly Deak mit Fiirstlichen Gnaden salvo conducto (Cu sése
www.digibuc.ro
192 N. IORGA
(1) Ilurmuzaki, 1V2, p. 496 si urm.; Supl. I', p. 237-8. In Trauschenfels, p. 337
si in Memoriile lui Kemény (incal, la anul 1638) rásboiul din 1639 e pus gresit
in acest an.
2) Török-Magyarkori Allarn-Okmanytdr, III, p. 20 si urm. (cf. incai, III, p. 52).
Tractatul dintre Mateil i lialthczy, din acelasi an, ibid., III, p. 26-8. Cf. seri-
sorile lui Vasile-Voda publicate ibid., p. 66 i urm.
www.digibuc.ro
SOCOTELILIt 13RA., OVILITT 193
(1) Era, dupa Kemény (in ineai, III, p. 49-50); eamnatul hil Vasile-Voda.
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seq. latoriee. 18
www.digibuc.ro
194 IT. IORGA
Personen; daneben Barcziai Sandor und Ketiver Istvan mit zwölf Personen;
ist auffgangen in zwei Tagen -k 6 Septembris. Zu Morgen khompt Lu-
goffott Szima auss der Wallachey mit 42 Personen . Verbleiben von der
Moldauer Botschafft zwei junge Boiern kranck liegen, 4 Personen. (7-8.
Luf. Sima i boerului bolnav.Tot aa pane. la 18.) 18 Septembris . Kho-
men von Weissenburg des Lugoffot Szima drei Diener. (Boerii bolnavi po-
meniti 0 la 19 1-ta Octobre.)
1 Octobris Diesen drei Kalarasen vier Postrossen biss in den Kim-
pina. (2. Bolnavii; pomeniti 'Ana la 8.) 8 Octobris Khommen von dem
Moldauerischen Legaten zwei Diener Herberg zu bestellen. (Bolnavil po-
men** la 9.) 9 Octobris . Zu Abendt khömpt der moldauer Legat Soldan
mit viellem Gesindt von Ffirstlichen Gnaden zuriik. (i la 10 pomenit. Da-
rurl §i lui Ke8var Istvan", cu epte persiane, oi lui cCzegledi Mihaly, Szabo
Miklos'. i la 11.) 11 Octobris Czu Morgen khompt der Lugoffet
Szima von Fiirstlichen Gnaden zuriik, mit viellem Gesinde. (i la 12. Plata
pentru eel ce ingrijise la Soldan.) 13 Octobris . Auffm Abendt khömpt
der Somi Matthyas zurilk, so den Szima Lugoffott begleitett. (14. Pentru
ajutor, la gazda luI Sima.) 14 Octobris Czu Morgen khompt Daniel
Janos mit 20 Personen, verreiset in die Wallachei bey den Waiden. (*i la
15 pomenit. 30. Sosire de catane inaintea lui Barcsai.) 31 Octobris
Zu Abendt kh8mpt Fiirstlichen Gnaden Post Fekette Janos; verreiset in
die Wallachey, 2 Personen .
6 Novembris Ittem khommen auss der Molden Barczyai Sandor undt
der Balpatak, 6 Personen 7 Novembris Ittem khompt Posstelnik
Many, 3 Personen, von Fiirstlichen Gnaden zuriik. (Era un boer muntén.)
9 Novembris Eodem khornpt zu Abendt Janos Deak, Ffirstlichen Gna-
den wallachischer Schreiber, auss der Moldau, vier Personen. (Trabantl
sositi in cursul lunii.) 12 Novembris Wirdt der Pöttru in die Wallachey
bey den Waiden geschikt, des Kozakul wegen. (14. Sosire de Postelnic.) 21
Novembris Eodem czu Abendt khompt der Lugoffott Udristhe von
Ffirstlichen Gnaden zuriik mit viellem Gesindl ... Dem Somi Matthyas, so
mit dem Boieren khompt. (i la 22.) 26 Novembris Zu Morgen khompt
Capitan Boldisar, Moldauer Legat, von Ffirstlichen Gnaden zUriick, mit
sieben Personen. (i la 27-8 pomeniti boenil i Baltazar.) 29 Novembris
. Zu Morgen khompt Doctor Leo mit acht Personen. (i la 30.)
3 Decembris Khompt zu Morgen Boier Istvan, des Matthe Waidae
Diener, drei Personen. (Si trabanti.) Item khömpt Doctor Leo zuriik
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:11,M 195
Dar avem pentru perioda urmatOre din epoca lui Mateiti i Vasile
o bogata colectiune de scrisori domnesci sail scrisori particulare, cart
n'ati fost pana acum nic publicate, nic analisate, nicI intrebuintate.
Pe la 1642.
La 1642 capka demnitatea de Jude Michail Goldschmied, care 0 tina
multa vreme. Catre el sunt adresate urmat6rele scrisorl fall data :
Patru scrisori ale Marelni Vornic Dragomir, despre care cronicele
Orli' si isvórele strdine nu ne povestese nimic, desi. el era unul dintre
eel mai importanti sfetnici ai Domnulut
Iata in intregime una din aceste scrisoil ale lui Dragomir (n° 541):
[N° 541.1 La al nostru cinstit 0 pre inbit si de la inimk dulce si bun
priiaten, jupan Mihai, judepil cel mare dentru cinstitk cetatea Brasovului,
pohtim dela milostivul Dumnezeu Sk dkruiasck dumnitale multk sknktate
si bunk pace, inpreunk cu toat[k] cinstitk casa dumitale. Cktrk aceasta, cin-
stitk cartea dumitale ce mii-ai scris pre feciorul nostru, pre Lupul Vkta-
vul, venitu-mie-au, si cu dragoste 45 am priimit, si scrisorie dumital[e] pre
rknd i-am intkles, ci multkmim dumitale pentru ck6[i] nu skntem uitat[i]
de cktrk dumneta. Asijdirea facem stire dumitale Ck, avknd Mkria Sa Domnu
nostru aceastk sticlkrie, carea iaste de treaba Mkrie Sale, scris-au Mkriia
Sa pantry pkmkntul ce Sk ailk in ulatul cetktii supt ascultarea clumnital[e];
ce si .noi pohtim pre dumneta ea Sk aibk poruinck ci sk skrguiasek sk nu
fack zkbav; iar, ce va fi pohta si treaba Dumitale aiqij cktrk Mkriia Sa
Domnu nostru si cktrk tam noastrk, nu ne prigeta, ce in tot ceasul ne
porunceste; noi skntem bucuros ci gata Sk slujim dumitali. De aceasta poh-
tim... Amin. .A.p. 11,
Nendoit 0 bun priiaten Dumitale
Dragomir Tel Dvornic.
La al nostru cinstit si iubit si de la inimk dulce si bun priaten si de
aproape vecinu, japan Mihai judetul cel mare dentru cinstitk cetatea Bra-
sovului, cu cinste sk se dea.
Pecete rupta.
www.digibuc.ro
196 N. IORGA
... Alta, fac stire dumnital[e] pentru rkmlul in Vasilie, cum nu avut
muith pkrk cu frate Skil Ivan maintea Devanului, pentru multk pagubk ce
au avut Vasilie de la frate-sku Ivan. Ded[i] i-au trimes Domnu nostru la
negutktori de i-au socotit si le-au luUat same pre amkruntul de toate lu-
crurile lor, dk 1-au dat neguttorii pre Ivan platnic frktine-sku lu Vasilie,
cu care se-au .dat insusu Ivan platnic, cu ce scrie in zapisul neguttorilor
si in cartea Domnu nostru de jud[e]catk, dupk jud[e]cata neguttorilor
Autorul celor tret scrisori urmatóre e boerul SocoL Marele-Clucer
Socol Corndténu, cnn cucernic nevinovat boor., spune o cronica
ardeléna,ecare nu-s1 avea parechia in Tera-Romanescab, fu una din
victimele Seimenilor, cu prilejul re'sc&lei, lor contra batranulul Mateiii-
Voda. El fu ucis la Tirgoviste, da gazda unde zacea bolnav, In
1653. Fiul ski Chrstea avt, in 1655, aceeasI sOrta, pe timpul nouei
re'seOle a Sêrbilor. (1)
Reproducem intréga scrisórea lui din 25 Aprilie ,(n° 540):
t La al nostru cinstit i mai marea ca un pkrinte i jupau, Michai KNA
CSATE till liar rpam Rpkwkatici II npkra[ps] S joi pas RAM W k.
De pururea am scris cu mult[k] bucurie la aln nostru cinstit mai marea
00.
C r
0 ea -un pkrinte jupan Mihai KEA CSANI till uia rpaAa spasm, en inim[k]
bun[k] i cu slujbk plecat[k] Mkriei dumnetal[e], ca unui phrinte. Vod[kl
Mkrie Sa inch iaste skn[k]tos t i vesel; noi Inck nvijdere. Pentru Irani dum-
netalea de postav, inch destul am silit, ckt Dumnezeu va erede, i se-u dat
in mkna slugii Dumnetalea ugh[il 375, i am zis jupik]nului Eriei(?) Sk
vie impreunk cu omul dumnetalea; pentru mesteri inck multemeseu durn-
netale ca unui pkrinte, si de acmu iar, in ce va fi pofta dumnetalea, tot vom
sluj[i]. Numai sk fii Dumneta skn[k]tos, Amin. Ap. 25.
Ca un fecior al Dumnetale,
Socol Cliad.
[Pecetea neinteligibilà, mica, ovalá: GOK0/1 IlatupSn.]
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA§OVULUT 197
www.digibuc.ro
198 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVOLIII 199
www.digibuc.ro
"1200 N. IMIGA.
[N° 339.] [Mateiill Cutrk aceasta dau §tire d[u]mnetale ck aió[i] innaintea
noastr[k] venit-au cost skrac de ai6[i] de sat de Pietro§ita, anume Drag[o]mir
öt sud. Dk 111.., de au jeluit 0 au spus cum §-au afiat in bile a unor Obagi ai
d[u]mnetale, in bile Iugki 0 ale lu Stan, 2 miei sugari, i i-au fost intrebat in
dog; trei rkndure de acei miei Sk-1 spue 0 tot n'au vrut Sh-i spue, pknk
au luOat miei de i-au dus la mumknile lor, de 0 i-au cunoscut bile miei.
Apoi Andronie Vornicul, care au fost judecktoriu lksat aió[i] la scaun, deac'au
prinsu de veaste, el i-au prkdat ca pre ne§te bameni rki. De6[i] Iuga: gi
Stan n'au vrut St vie innaintea noastrk la Divan de sk le facem judecatk
cum va fi pre direptate, i skntu de atunce 8 ani ; iar, ckndu iaste acuma,
se apuck Stan 0 Iuga de Dragomir cid trag de atkta vreame sk vie aciia
X
innaintea Domnetale, 0 nu se poate rkposa (pKnoca), i n'au vrut ski caute
de atunce. Derept aceaia nu se cade sk invklue§ti dumneta skracii no§tri,
Ck au vrut sk-3 intreabe de atunce, ck aió[il in team s-au fkcut acel fur-
ti§ag, iar loru de le va phrea cu vre 0 strkmbktate, iar dumneata Sk-i tri-
meti aió[i] sit stea de fat[k] toti depreun[kl; de[i], cum i va ajunge leagea
judecata, cum va fi pre dereptate, iar acest skrac al nostru Sk n'aibk val
si bknuial[k] despre d[u]mneta. Aceasta fac §tire Domnetale. [Ianuarie 20,
7152. Semnaturd autografa. Pecete mare rotunda. Adresd slava: cJupan Mi-
haiu».]
www.digibuc.ro
SOCOTETALE BRASCIVULTJI 201
[N° 338.] [Mateiii] Cktrk aceasta facem Oire d[u]mn[i]taIe pentru rkndul lui
V as[i]lie Srkb[ul] t Necopoe, ck au avut mult[k] pkrk cu frate-sku Ioan
naintea divanului pentru multk pag[u]bk ceau avut Vas[i]lie de cktrk frate-
sku Iovan; de[i] i- am trimis Domnia mea 0 la neguttori de i-au sticotit ai
me-au (sic) luOat sama tot pre amkruntul de toate lucruril[e] lor 0 1-au
dat neguttorii pe Ivan platnicu frkti-sku (sic) lui Vas[i]lie cu zapisul de
mkna lor de judecat[k] i cu cartea noastrk fkcutk pre zapis dup[k] jude-
cata lor. Iar apoi dup[k] aceaia iar au venit naintea noastrk la Divan, §i
au ckzut Iovan platnic frktine-sku lu Vas[i]lie 0 1-am pus 0 1-am pus (sic)
pre Iovan 0 la inchisoare, iar apiii el u-au ludat zi pkn la Boghiavlenie (sic),
cum sk vie sk-i plkteasck bucatel[e], iar el n'a venit. Dupk aceaia §'a mai
pus zi i dennaintea dreg[k]toriului nostru Jupan Drag[o]mir vel Vor[nic],
cknd 1-am trimis domnia mea gib la Mkria Sa la Craiu i la Belgrad 0 in
Brasov, i te-a au rkmas Iovan de zi 0 de menciunk. Derept aceaia poftim
pre D[u]mn[ejta ea pre un bun priiaten i vegilnk de aproape sk-1 dat
d[u]mn[ea]voastrk sk-1 aduck cu sfatul denprun[k], ca sk-i plkteasek
bucatel[e] dup[k] cum i se-au rumtu judecata de aigi] de la neguttori, §i
mai mult val sk nu-1 mai poarte. Aceasta pohtim pre d[u]mn[e]ta. [Tirgovi§te,
Martie 5, 7152. Iscaliturd autografa. Pecete nedistinctd. Adresa slava : cJupan
MihaiuD].
[N° 331.] [Mateil] Cktr'aceasta facem §-tire clurnnitale pentru rkndul postavu-
lui de dkrbanti: dup[k] cum iaste tocrna i Obiceaiul a tot timpii, trimis-am ci
acum pre Omul nostru pre Statie, ca sk ia postavu sk-1 aduck aici sk imbrkekm
curtea, cum a slobozit i Mkria Sa crai; derept aceaia pohtim 0 pre dumneata
ea pre. un bun priiaten c1 vecin de aproape sk n'aibk Omul nostru vre-O
-opreaal[k], ci sk-c poat[k] ckta lucrul cu bun[k] pa[e], cu sarn[k] de postav
ne va trebui, sk ia pre seama noastrk cu bani, cumu-1 va putea eumpkra.
Tar not hick vorn avea a slulli] 0 a multemi dumnital[e]. Aceasta pohtim
www.digibuc.ro
202 N. IORGA
pre Domneta. [Tirgovi§te, Martie 17, 7152. Semnatura autografa ; catre ju-
deIe Michela.
Adresa slava. Pecete mica exagonalà, push peste hartie.]
[N°1340.] [Mateiii] Sk vei intreba de shn[k]tatea domnie meal[e], cu mila milo-
stivului Dumnezku skntk domnia mea skn[k]tos §i veasel intr'o bun[k] paó[e].
De alta, fac §tire dumital[e] pkntru ne§ti Tigan[i] ai ci[n]stit boiarului Domnii
A
meal[e] ai Agki Rudke (aoyto) ce sit aflat acolea; dumn[e]ta §tii ck boiarii
cu tiganii sk hrknescu; ce sk socote§ti dumn[e]ta sk-i dea tiganii, Cit Mkria
Sa Crai au fkcut cartea Mkrie Sal[e] ca sk-§i ia tiganii ; deè[i] dumn[e]ta
inck find priiatinul nostru i destul intelept, ce de ckt s'ark faó[e] cuvinte
pkntru ni§te cioar[e], ce folios va fi ? mai bine sk-i dai dumn[e]ta. Iar, sk nu
Sk vor da, poate Ck sk vor pri niscare marhk dentra (sic) acea tar[k] pkn
sk vor da tiganii, ckce Mkria Sa Crai nu Elprea§te robii no§tri i boere§ti
carii sk aflk acolea, ci mai bine sk socote§ti dumn[e]ta sk-i dai. Noi inck
vom sluj[i] ce va fi pohta dumital[e]. Sk hii dumn[e]ta skn[k]tos. Amin.
[Martie 20, 7153. Iscalitura autografa. Pecete rotunda, mare, ro§ie, ruptfi ;
adresa slava : eJupan Mihai».]
[N°333.] [Mateit] Alta, scrisoare ce ne-ai trimis dumneata pentru cel cal, inte-
les-am de toate, scriindu-ne dumneata cum sk vie acestu dkrkbantu al nostru
acolo sk-§ caute lucrul; de6[i] dkrkbantul nostru §-au fostu pus zi cu a-
menii dumneavoastrk 0 au fostu mersu dkrkbantul [1]a zi Ski caute lucrul,
de au fkcut atkta cheltuial[k] i atkta treapkd, iar Tiamenii dumneavoastrk
n-au venit la zi cum le-au fostu tocmeala c i sorocul, ce au trephdat acestu
dkrkbantu al nostru numai a§a; de care lucru acum skntu i ceaste zile
marl, ded[i] nu va putea veni; ci se cade acum, deaca n-au vrut Sk vie 0a-
menii dumneavoastrk la zi ckndu [au] mersu dkrkbantul nostru acolo, acum
Sit vie Ciamenii dumneavoastrk ai6[i], ck vor avea judecatk direaptk ca §[i]
la dumneavoastrk. Aceasta fac §tire dumnitale. Sk hii dumneata smaktos
fc, amin. [Aprilie 14, 7152. Semnatura autografa. Catre <<Mihail Eotve§ (sic).»
Pecete exagonala de ceard ro§a. Adresa slava.]
[No 332.] [Mateil] Cartea Domniei Tale, de la Pktru sluga Dumnel6r Voastre,
datu-ne-se-au; cu carea dumneata ne pohte§t[i] la veseliia cocoanei Domniei
Tale; de care lucru foarte ne-au pkrut bine, 0 de pururea cknd vedem pre
Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cocoanelor Dumnelrir Voastre,
foarte cu bucurie priimim i ne pare bine de tot de la mare pknx la mic,
ca de ne§te priiatenk c i vecink bunk. Dea Dumnezeu mi[lo]stivul b[lago]-
s[lo]veniia sfintiei sale intru veseliia cocone16r, ginerilör ce se impreuneazx,
ca cu tot bunul noroc Sk petreacet dumneavoastrm : foarte bucuro§ skntem
a trimeate ömul nostru la vreame, ca sk poarte fata, cinstea noastrA intru
cinstita veseliia Dumnircir Voastre, cum se eade vecinilor de aproape ai
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVIILIII 203
www.digibuc.ro
204 N. IORGA
1649.
(1) Bianu i IIo1o, Bi6l. rom., p. 128 §i urm. Alta scrisóre a lui In sfir§it.
www.digibuc.ro
SOCOTELILS BRASOV:ILO 205 ,
www.digibuc.ro
206 N. IORGA
1651.
(1) Cf. Cronicele muntene; Miron Costin, p. 333-4 ; Hurmuzaki, Fragm, III, p.
189 (pentru evenimentele din 1653); Constantin C'apitanul, p. 305 i Fragm., III,
p. 222 (pentru pretentiunile de domnie). Solie in Moldova, Miron Costin, p. 311.
(2) Hurmuzaki, Fragm., III, p. 222.
(3) *1 la le 344-5.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULLTi 207
www.digibuc.ro
208 N. IORGA
www.digibuc.ro
,...- SOCOTELILE BRA$UVIZLIA 209
Mal multe scrisori avem din anul 1658, cand7 precum se scie, atat
Constantin Basarab cat i Gheorghe Stefan furl scosl fdin domnie. (3)
La 14 Apri lie, «Vasile chpt. öt Ruchrh" scrie catre «jupan Mihai;,
fostul Jude brasovén. Reproducem din scrisóre urrnatórele riuduri
relative la Patriarchul Macarie, atunci Inca In terile nóstre (4) :
(1) V. Cronicele muntene si cea ardeléna a lui Kraus, la anul 1653. Radu mai scrie
Judelui si la 20 ale aceleiasi luni (anul e exprimat) (no 622). Tot din 1662, de la 19
Iunie, avem si o neinsernnatä scristire privatà (n° 621).
(2) Cronieele muntene, la anul 1655. .-
(3) Cf. Hurmuzaki-Iorga (X), prefata, partea a 2-a, i, rnai sus, p. 57, nota 2.
(4) Cf. aceste 4nale, XIX, p. 230-1.
Analete A. R.Tom. XXI.Memoriile &cf. Istoriee. 14
www.digibuc.ro
210 N. KAMA
www.digibuc.ro
SOCOTELitE tflOOVULIJI g11
(1) Cf. cronicele muntene, cu totul lipsite de cronologie peniru acest timpl
(2) Expeditiunea e descrisfi fOrte amarunOt de Miron Costin (p. 359 si urm.).
Cf. Trauschenfels, p. 345 6; KemOny, II, p. 141 si urm.; Kraus, I, p. 343, 353-6 §i,
mai ales, Hurmuzaki, Mt, p. 257 si urm.
(3) Pasa era Cadir (Hiclir), de care pomenesc i cronicele muntene citate.,
(4) Miron Costin, p. 360.
www.digibuc.ro
212 N. IORGA.
vin pren ter nostrk, ci pkn' acum n'au ajuns la hotar, iar nu voru zkbovi.
(S'at luat m6suri pentru vitele Braqovenilor) pkn va aduqe] milostivul
Dumnezku pre Domnu nostru ....
1659.
7
Din anul 1659, cand Michnea-Voda, permitêndu-§I sà parodieze pe
omonimul sü Michaiii-Vitézul, se apuca in yard (1) sa taie nebunesce
Turci' §i boeri, la un loc, se pastréza la biserica St, Nicolae din Brasov
un document de danie, iscalit de insu0 «Mihail Radul Voevod ii PHIL%
Prin acest act, datat din 18 Martie, se acorda celor ce fac «In teara
Domnii meal[e]v negot bra§ovenesc scutirea «de'nprumutk negutto-
reasck 0 de schimbul bani15r, de cai de 51ac §i de alte dkjdi ckte vur
fi preste an in tears domnie meal[e]. (2)
1664.
www.digibuc.ro
SOCOTELTLE BRA$OVOLUT 213
www.digibuc.ro
214 N. IORGA
Domnul cel nal era nepotul de fill al lul Stefan Tomsa II, strane-
potul ucigasului lui Despot Ereticul: Radu-Voda Leon, al doilea Stri-
diagiii. Boerii mersese la Constantinopole pentru a li se recunOsce
un Domn de tarii, pe d)umitrascu Buzdianul din Capatinesci», dar
silintele lor ramasera zadarnice. Numirea .Greculni» fu mentinuta, si la
22 Februarie 1665 incepea domnia lui Radu, lux6sa domnie a lubi-
toruhil de vinatorY si petrecerl. De asta data, lucru neobicinuit, Sul-
,-tanul nu cedase fata de Mare le sail Vizir. (1)
1672.
(1) Cf. eronicele muntene; cronicaril moldoveni Nicolae Costin i Than Neculcea,
la inceputul cronicelor lor ; Kraus, II, p. 394-5, 401-2, 404; loan Bethlen, p. 194;
Hurmuzaki, Fragm, III, p. 260-1; documentele din Hurmuzaki, V°, p. 94-100;
IX°, p. 208 si urm.; Supl. I', p. 248, n° CCCLXV ; cronica, forte importanta, a int
Nekesch-Schuller, in Quellen, IV, p. 288-90.
(2) Hurmuzaki, VI, si V2, DO, Sup/. 12 ; Fragm III; cronicele moldovene (Nico-
lae Costiri, Neculce) i cronicele muntene euttoscute. Cf. Delacroix, in Iorga, Acte
Ii Fragm., I p 82-3.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERASOVIILOT 215
www.digibuc.ro
216 N. IORGA
1674.
(1) Cronicele moldovene i muntene; Hurmuzaki, V1 si V2, DO; Supl. It; Frag-
mente, III; scrisdrea lui Ghica i scrisorile polone din lorga, Ade i fragmente, I.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVIIL nI 21/
www.digibuc.ro
218 N. 1ORGA
1675.
1676.
www.digibuc.ro
SOCOTRIALE BRApVIILIIT 219
www.digibuc.ro
220 N. IORGA
1678.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA$OVIILITT 221
1679.
www.digibuc.ro
222 14. MEGA
1680.
... Die 11 Januarii Reisset der Urss mit dein Kommissul Praeda in
dass Landt Die 26 Januarii . Zu Morgen, kombt Kapitan Nekulla,
des Bl5schen Vaida Diener, selb 6 Personen. (27. Mentionat Iona§co.)
Die 2 Februarii Zahlen von des Bläschen Bischoff Ross zu beschlagen,
welches Ihr Fiirstlichen Gnaden ist sgefiihret warden . .Die 20 Februa-
rii. Zu Morgen, kombt Stan Portare, des Vaida Diener, 3 Personen ...
(19 Martie. Trabanti la Bran.)
(20 Aprilie. Solie francesa de la Principe.)
Die 14 Juny. Zu Morgen, kombt Kállaj János, des Moldauer Vayda Diener,
selb 2 Personen
(1 August. Mentionat Ionapo.)
Die 5 Decembris Wird dem Kosztandin Philipeszkul gegeben
1681.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:TUT 223
1682.
www.digibuc.ro
224 N. IOWA
1683.
(1) Isvórele cunoscute. Cf. Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, Bucuresci 1899, p. 236-7.
(2) Cronicele moldovenesci.
www.digibuc.ro
SOOTELiCE. intgovErLo 225
www.digibuc.ro
226 N. MEGA'
1684.
www.digibuc.ro
§OCOTELItt tRA$OVULtft g2/
Den 17 May ... Zu Morgen, k[am] Gjonattyo, des Vaida Diener, selb 4
Personen ... Die 27 May ... R[eiset] Opre Bratul mit des Herrn Apor
Diener, auff Befehl des Herrn Teleki Ration Victualien zu bringen, mit 3
Rossen in Bukurest ... Die 31 May ... Zu Abend, dem Kosstandin Vis-
ster, selb 30 Personen ...
(*i. la 1 Iunie.) 1 Juny ... Zu Morgen, k[am] Dragossan Brankovanul
und Lugofottul Praeda, selb 3 Personen. (Toti si la 2, afara de Preda.)
Die 3 Juny ... Wirdt Sztoika Rosner und Radul Fornik auff die Dunau
verschicket allda zu erforschen was für Avisen vorgehn ... Eodem wirdt
Voikul Tsokoniol und Vassi Nyamssul eben auff die Dunaw kegen der Mol-
daw zu, Avisen zu erforschen verschicket. (7. Nemett Laszlo, «des Sorban
Vaida Diener 0, cu alI cincl. 8. Iordachi, cu alti trel.)
Die 4 !Julii . .. Zu Morgen, k[am] IVIornoveszkul, des Sorban Vaida Diener,
selb 4 Personen ... Die 11 July ... Zu Abend, k[am] Löffosscul, des Sor-
ban Vaida Diener, selb 3 Personen ...Die 12 Julii. Wirdt der Gabor nacher
Buckurest verschicket naye Post zu erforschen. («Boer» la Zeyden.) Die 15
Julii. Zu Morgen, k[am] Dumitrasco Unguranul, des Blaschen Vaida Die-
ner, selb 4 Personen ... Die 18 July ... Zu Morgen, k[am] Ivon Morno-
vesskul, des Vaida Diener, selb 3 Personen ... Die 27 Julii ... Zu Mor-
gen, dem Marton ... Zu Abend, k[am] Kosztandin Viszter von Ihro Fiirst-
lichen Gnaden, selb 24 Personen. («Boier Pervuli dus la Comarnic.) Die
28 Julii ... Zu Morgen, k[am] Boier Pervul von Ihro Fiirstlichen Gnaden,
selb 24 Personen. ($i Constantin. 29. Parvu.)
Die 8 Augusti ... R[eiset] der Potloscho mit dem Matthoczi Ballas und
Boiern Pervul in den Bukurest ... Die 8 Augusti ... K[am] Fornika mit
dem Ujvari in dem Bukurest ... Die 10 Augusti ... Zu Abend, dem Ka-
pitan Gorgitzo, selb 4 Personen ... Die 24 Augusti ... Zu Abend, Ga-
vrille, des Blaschen Bischoff Diener, aus dem Landt, selb 3 Personen. (25.
Capugiii cu multd suitä de nobili unguri. 26. Un trimes la Bucuresci.)
(7 Octobre. Iordachi condus la Zeyden. 20. «Posb> a Domnului «ins
Landt». 26. Solie turcésed in graba, la Principe. 28. «Vassi Taschko,
des Sorban Vaida Diener, selb 2 Personenb.)
The 1 Novembris ... Zu Abend, dem Viszter Kosztandin, selb 30 Perso-
nen. (*i. la 2.) 2 Novembris ... Zu Morgen, k[am] Sorban Vaida von Foga-
ras, selb 9 Personen. (ii la 4.) Die 4 Novembris ... Zu Morgen, dem Viszter
Kosztandin, selb 25 Personen. (Serv al lui Iordachi. i *erban. 8. Sol
din «tabard». 9. Servl «des Blaschen Vaden».) Die 20 Novembris ... Fiihret
Kirres Hannes des Szpatar Mihaly Hintho, mit 6 Rossen, Rosenaw ... .
1685.
www.digibuc.ro
228 N. IORGA
Die 21 May... Zu Morgen, k[am] Gligorasko Czauus, des Vaida d. (sic), selb
2 Personen
Die 4 Junii. Zu Morgen kauffen auff des Herrn Mikes und Aga Matthae
Ration Zu Morgen, k[am] Aga Mathae, selb 4 Boieren, 56 Personen
Personen ...
Zu Morgen, k[am] Matiri Mihály, Commissarius, dem Aga Matthae, selb 7
Die 5 junii [der Aga]. Zu Morgen, k[am] Kosztandin Zaikul,
ein Roier, von Ihr Ffirstlichen Gnaden, selb 12 Personen
Die 12 July.... Zu Morgen, k[am] Herr Mikes Kellemen auss der Walla-
chay, Selb 50 Personen. (i la 14.) Die 14 July ... Zu Abend, k[am] Prodan
anos, des Sdrbán Vaida Diener, selb 3 Personen
(81. ia 10 August. 16. «Sorban Vaida, des gnmdigen Herrn Hoffnaar>, cu
se-se persóne. Ple'ed cin das Landt».)
Die 1 Septembris Zu Abend, k[aml Sorban Vajda auss der Wallachay
Vom Vaden, selb 4 Personen. ($i. la 30 August, Prodan.) Die 6 Septembris
Zu Morgen, dem Blaschen Bischoff, selb 13 Personen. (8i la 7. 29.
e Sorban Vaida dus la Rasnov.)
(2 Novembre. SerV «des Blaschen Vaida.».)
Die 13 Decembris R[eiset] er und Kretzul mit dem Szpotar Mihdy, mit
27 Rosen, Naystadt. (Serv al hi): Miko. cPosts de la Domn dusa. la Campina.)
1686.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOV:ILI:1T 229
www.digibuc.ro
230 N. 1ORGA
Die 23 Junii ... Reiset Schaden George mit des Vajvoden Hintho mit 6
Ochssen biss Tarttlau. (La 24, pomenit «Nemeth.)
Die 4 Julii . . . Reiset Arsint mit dem Ballashäzi mit 3 Rossen ... Zahlen
dem Vassilaki dass er mit dem Kapitán Lásslo biss in das Kornphinna ge-
reiset mit 4 Rossen . . . Die 16 Julii .. . Zu Morgen, kompt des Scherban
Vajvoden auss der Vallachey Diener Rácz János, bringet dem Herrn Rich-
ter Schreiben. (Vasilicd intors din Bucuresci. 31. Sol la Domn cu seri-
sort)
(2 August. Alt sol.) Die 28 Augusti ... Wird Radul Furnike und Dumitru
Kretzul in die Moldau exp[e]clieret biss in den Bakou, wegen Erforschung
der viellen Mähren . . . Wird der Vassilaki auff Fiirsten Intimation in den
Bukurest geschicket. (29. Dar de provisiuni lull «Scherban Vajda..)
Die 3 Septembris . . . Wird der Kretzul abermahl auss Befehl Ihrer Fiirst-
lichen Gnaden in den Bakou geschickt, allda wegen der vieller Mähren
gewisse Bottsehafft zu bringen. (Septembre. Sol polon.) Die 23 Septembris .. .
Zu Morgen, k[amen] des Blaschlander Vajvoden Diener vom Gebirge, brin-
get wegen der Rauber Schreiben, die selbe mit den Puschaschen zu per-
sequieren ...
Die 6 Octobris. Zu Morgen, k[am] ein Vajvoden Diener Dumitru, welcher
die Ruben bringet . .. Die 7 Octobris. Zu Morgen, denen 6 Maseren,
welche der Vajvoda auss dem Land gelassen hatte ... Die 15 Octobris.
Zu Morgen, k[am] des Scherban Vajvoden Diener Racz Janos, welche vom
Herrn Richter Laden wegfiihren, 3 Personen ... Die 21 Octobris ... Zu
Abend, k[am] von Bleschlander Vajvoden ein Legat Costandin Philippeskul,
selb 30 Personen ; reiset gegen Weissenburg in den Landtag .. . Die 22
Octobris. Zu Morgen, dein Bleschlander Legaten Costandin Philipesskul,
selb 30 Personen .. . Die 23 Octobris ... Reiset Arsint und Dumitru
Kretzul mit den Bleschlander Baren Costandin Phillipesskul mit 12 Rossen
biss Holtzdorff . ..
Die 2 Novembris. Zu Morgen, Ihrer Fiirstlichen Gnaden Scherban Vajda,
selb 7 Personen ... Die 24 Novembris .. . Zu Abend, des Vajvoden Die-
ner, welcher dem Costandin Phillipesskul Schreiben bringet aussm Buku-
rest . . . Die 27 Novembris. Zu Abend, k[am] des Vajvoden Diener, welcher
dem Baren 2 Wagen auss der Vallachey entgegen bringet .. . ) Die 28
Novembris. Zu Morgen, des Vajvoden Diener, welcher dem Baren entge-
gen kompt, selb 2 Personen . . . Zu Abend, k[aml ein Bar Costandin Phil-
lipesskul von Weissenburg aussm Landtag, selb 30 Personen . . . Zu
Abend, k[am] mit dem Baren ein Commissarius, Ohloczdni Paal, Ihrer
Fiirstlichen Gnaden Ettegfogo, selb 6 Personen. (29. Ambilor.) 29 Novem-
bris . . . Zu Abend, k[am] des Fogarascher Udvarbiro Diener Dragomir
Rimme, welcher in das Bleschland verreisen soll. (30. Primilor dol.)
Die 1 Decembris . . . Reiset Mölners Jacob mit dem Costandin Phillipes-
skul biss Heltzdorff mit n-ro 6 Rossen ... Wird der Fincsel Janos mit dem
Costandin Phillipesskul biss in den Rukur gesehicket ... Die 2 Deeem-
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BEASO VIILUI 231
bris ... Reiset Dumitru Kretzul mit 2 Rossen mit des Bleschlander Vajvo-
den Dienern biss Weydenbach ...
1687.
(1) Primul sol imperial fusese calughrul del Monte (Hurmuzaki, Vi, p. 138), Ca
Sorban s'a adresat intaiii impératului dovedesce raportul venetian din Viena pu-
blicat ibid., DO, p. 334-5, n° cccmocIII Csdky era si el cu del Monte; ibid., p. 336,
n' cec maxv.
(1) Traducere romana contemporana a documentelor originale, in aenealogia
Cantacurimilor (Buciumul, 1863, p. 300, 303); parte din aceste originale, in Hurmu-
zaki, VI, p. 135 si urm. Scrisorile lui Stefani, in Acta alavorum meridionaliuM
!XVIII, la anil 1688 si urm.
www.digibuc.ro
232 N. TORGA.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE 'BR A WVULEIT 233
des Scherban Vayda Diener Tattar ..1.nos, welcher ins Bleschland verre'iset,
selb 2 Personen
1688.
sirea ajutOrelor, precum si clddirea unul pod, pentru Care n'aved mij-
lOcele trebuinciOse.
Apoi, in Maiü, Stefani plecd iardsi la Viena spre a duce plangeri
impotriva mandatarilor imperiall. Ii insoiafl Gheorghe Brancovici,
cunoscutul pretendent serb (2), si Vasile Nagy. Nagy singur revenl.
prin Julie cu r'espunsul imperatului, care-si desvinovdtid Omenii ji
cered lui Serban sà dea dovedi de eredintd, atacând pe Talarit
Indatä dupd acésta, Imperialii intraii in Muntenia, cu Generalul Ve-
terani. Dou soul muntene, din earl faceall parte Constantin Branco-
v6nu, Constantin Bäldcénu i Michaiti Cantacuzino, isbutird stt-1 CCM-
vingd a trece la Brasov (Septembre). (3)
Indatd o noud solie la Viena fu alésd. Rada Popescu ne-a pdstrat, sub
o formai pole exagerath, cererile din nrmd ale Domnului muntén : Sei2-
ban voià pentru némul ski Muntenia, Moldova, Amlasul, cetdtile M-
nätene i autoritatea deplind pretutindenea. Noua deputatiune erd.Coni-
pusd din doi Cantacuzini : Serban si Iordachi, din Bdracénu i Ser-
ban Vlddescu.
Dar Domnul Muri la 29 Octobre st. v. si succesorul ski Constantin
Basarab Brâncovenu se grtibi a trimete la soli, cu scirea schimbarii,
pe o rudd a sa, Preda Spdtarul. Intr'un tdrcliii, se intOrserd, cu Lun
réspuns nesatisfackor, de la Viena, Vlddescu singur i Csay.
In 1688, la inceput, Serban celebrage nunta fiicei sale Alexandra
(1) if apartine Relatiunea publicath in Magasin, V, dupit Engel, Gesek. der Wa-
lachei, p. 109 si urm. I-o atribuise i d-1 Xenopol (1st. Ron24, XV, p. 264 nota 9). )
(2) Din bibliografia mai noud asupra «Despotului» Gheorghe, mentionez studiul
lui II. Ruvarac (Belgrad 1896, in-8").
(3) imi reserv a studià si publica la timpul ski coreSpondenta lui Veterani,, pàs-
tratd la tTrbino i sernnalatä Inca de réposatul Esarcu (Doaumente istorice des-
coperite Iv.. .archivele Italie; Bucuresci 1878, in-8°, p. 42-6).
www.digibuc.ro
234 N. IORGA
Die 1 Junii Wirdt Furnika mit Schreiben in Bukurest bey dem Vaj-
voden Die 2 Junii ... Wird der Thani in die Moldau Ross zu kauf-
fen geschicket Die 16 Junii . Zu Abend, k[am] Ihr Ffirstlichen
Gnaden Hoffnarr Schorban Vajda, selb 5 Personen. (Mentiune de trupe.)
Die 22 Junii... Zu Abend, k[am] des Bleschlander Vajvoden Diener, Costan-
din, bringet Schreiben, selb 2 Personen . Die 23 Junii Zu Morgen,
des Bleschlander Vajvoden Diener Costandin, selb 2 Personen Zu Mor-
i
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRASOVULIII 235
gen, k[aml Vajda Peter; wird von Ihr Furst lichen Gnaden Legaten Weise
in die Moldau verschicket, selb 10 Personen ... Geben den Vajda Peter
auff den Weg . ..
Die 4 Julii ... Zahle dem Dumitru Kretzul dass er mit dem Fesus mit
Schreiben von Herrn Comendanten im Bukurest gewesen, mit 6 Rossen, 6
Tagen . . .
Die 26 Augusti . . . Wird Radul Furnike zu Erforschung von wegen Ihro
Excellenz Herrn Veterani Ankunfft in die Wallacher (sic) geschicket; ist
biss in Kotzoffonest, welches 3 Tag weitter ist als biss auff die Donau, ge-
wesen . . . Die 28 Augusti . .. Wird Dumitru Kretzul wegen Erforschung
des Herrn Veterani Ankunfft biss in der Wallachey geschicket ...
Die 6 Septembris .. . Zu Abend, k[am] von teutschen Völkern von dem
Herrn Veterani auss der Vallachey ein Oberster Leitnant, Graff Hoorn,
selb 14 Personen ... Die 7 Septembris .. . Heut dato worden ihre zwey
Bulger Wallachen in die Wallachey expedieret gewisse Bottschafft zu brin-
gen von Ihro Excellenz Herrn Veterani Ankunfft ...Die 14 Septembris ..
Zu Morgen, k[am] ein Post vom Vajvoden auss Bleschland, selb 2 Perso-
nen .. . Die 15 Septembris . .. Werden Kocsonas und Szekellj Istvan
biss in Kornpullung wegen Erforschung des Herrn Veterani Ankunfft ex-
pedieret . . . Wird Kretzul mit Schreiben vom Herrn General Veterani in die
Moldau bey den Vajvoden geschicket ... Die 16 Septembris ... Kompt
Ivon Darabantzul und noch ein anderer Wallach aussm Pitest; hat dem
Herrn General Veterani vom Herrn Conunendanten Schreiben gefuhret ..
Die 20 Septembris ... Heut dato, zu Morgen, k[ain] abermal Herr Mass-
kassi Boldisar auss der Wallachey von Ihro Excellentz Herrn V. S. (sic),
30 Personen ... Zu Abend, k[am] auss der Wallachey bevor ein Wacht-
meister, welcher die turkische Robben mit sich gebracht, selb 41 Personen
(.Posts de la Veterani. Un Roman e dus pang. la Campulung.) Die 21
Septembris . .. Heut dato verreiset der N. H. W. W. (sic) Herr Georgius
Jdckelius und Herr Valentinus Igell sampt 3 hundert Mrinnern, auff Turtz-
burg, Ihro Excellentz zu beneventiren, entgegen. (Provisiuni lui Veterani
la cTiirtzburg>. Se trimet §i. la 23. 26. Igel merge spre Bran. I se dd
lin' Veterani un cal cu §ea.) Die 27 Septembris .. . Heut dato verreiset
der N. H. W.W. Herr Richter Herr Michael Fillstich und Herr Valentinus
Plecker Ihro Excellenz Herrn Veterani entgegen zu beneventieren ... Zu
Morgen, k[am] des Herrn Veterani Pater ... Die 28 Septembris. Heut
dato k[am] Ihro Excellentz Herr General Veterani sampt etlichen Officierern
in die Stadt, allhier zu beneventieren. (19. Generalul e la Honigbach. 23.
Vine in ora0 Die 26 Octobris ... Zahle dem Gocz Janos dass er vergan-
gen mit Schreiben, als des (sic) Herr General Veterani nach in der Vallachey
gewesen, bey dem Herrn Kalnaki in Rukur verreiset zu zweymalen ...
(14 Novembre. Veterani e la Honigbach.) Die 19 Novembris ... Zu Mor-
gen, k[am] auss Bleschland von Vajvoden ein Boer, sampt einem pohlischen
Herrn; sollen bey dem Herrn General Veterani verreisen, selb 14 Perso-
www.digibuc.ro
236 N. JORG A
1689.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE 1311A0iVnut 237
www.digibuc.ro
238 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE ERA$OVULIII 239
Urrnarà certe intre Rom Anl i Tökölyeni, intre Donni §i Craig, in-
tre ce ce erail prädati i cel ce prädati. (1)
(28 Decembre. Curier din Muntenia. Manea dtrarul e trimes la Pitesci.)
28 Decembris . Heut dato verreisen die Weisen Herrn Andreas Tartler,
Herr Andreas Rether und Herr Jacobus Fischer denen 7 Regirnentern so
auss der Wallachey kommen entgegen
Die 11 Januarii Zahlen einem Wallachen, welcher auss Befehl Ihro
Excellenz Herrn Generals Heisslers etliche franciscaner Munchen auss der
Moldau bias in Compullung conffoieret hat und ihnen ain Callauss gewe-
sen. (14. «Post» a Generalului la Bucuresci. 15. Scrisori la Bucuresci,
ale Baronului Egk, Ober-Wachtmeister. 18. Grid dus in Muntenia. 20.
Se trimet administratori pentru griii. 23. Reparare de santurf la Bran.)
Die 28 Januarii Zahlen dem Kretzul, dass er mit einem wallachischen
Capitan bey Ihro Excellenz Herrn General Heissler biss Compullung ge-
wesen ist Die 27 Januarii Zahle abermal dem Kretzul dass er
voni Herrn Baron Egk Ihro Excellenz Herrn General Heissler biss .in Ter-
goiest Schreiben gefuhret
Die 3 Februarii Heut dato wird Herr Andreas Rether auff Turtsch-
burg expedieret Ihro Excellenz Herrn General Heissler zu beneventieren
Zahle dem Kretzul dass er mit einem wallachischen Munchen, auff Befehl
des Herrn General Heissler, mit 3 Rossen biss Rosenau gewesen . .
Die 4 Februarii Zu Morgen, k[am] auss der Moldau ein Gesandter, selb
7 Personen. (Bi la 5-6 <dein Gesandten, Boeren auss der Moldau».) Die 9
Februarii Zahle dem Nyagul Szerbul dass er mit dem Herrn Bettklen
Samuel mit 2 Rossen biss Compullung gewesen, 6 Tage . Die 19 Februa-
rii . Reiset Arsint mit des Herrn General Stalimeister und mit einem
Mfinchen mit 9 Pferdten 3 Tag biss Compullung Die 21 Februarii
Wird auss Annuentz einem. teutschen Officierer welcher mit unseren Weisen
Herrn die auss der Wallachey kommende Regimenter aussm District ab-
gewiesen haben Die 22 Februarii Zahle dem Sueges Istvan und
Gocz Miklos, dass sie beyde auff Geheiss des Herrn Generals Trautm [annsdorf]
biss in Compullung nach Munition gewesen und selbige hieher uberfuhren
lassen. (24. qMoldauische Post».)
Die 18 Mardi . Zahle einem Wallachen, welcher mit dem Magjarossi
Jdnos biss in Kompullung zum Geleit mitgewesen ist .
(4 Aprilie. Scrisóre de la Trautmannsdorf dusd la Bucuresci.)
(18 Mail Se trimete la Rucdr pentru a se cere griul rhmas acolo.)
Die 25 Junii Zahle dem Dumitru Kretzul dass er mit Ihro Excellenz
(1) Cronicele muntene i povestirea din Kemény, II, p. 238 si urm. Cf. Chron. Fuch-
sio-Lupino-Oltardinum, la acésta data (p. 242 si urm. din t. ,II). Asupra Comite-
lui Marsigli, v. memoriul precedent.
www.digibuc.ro
240 N. TONGA
Herrn General Heissler seinen Leuten in der Wallachey gewessen ist Viehe
zu kauffen, mit 6 Rossen, 8 Tage ...
Die 9 July ... Wird Sitan Grautze auff Befehl in Bukurest expedieret.
(15. Ospat ofiterilor. 16. Plécá Heissler.)
Die 3 Augusti . Zahle ihm [Hanns Pantzerrnacher] auch dass er mit
dem Herrn General Heissler in Bozauer Pass gewesen ist ... Die 5 Augusti
Zahle dem Gocz Miklos, dass er mit dem Herr Graff Magnne in Boza-
uer Pass gewesen ist Die 6 Augusti Zahle dem George Schobell
class er mit des Herrn Generals Heissler seinem Seeretario in Bozauer
pass gewesen ist ,. Die 8 Augusti ...Zahle such dem George Schobell
dass er mit dem Herrn General Hessler auffm Turtschbarger Pass ge-
wesen ist. Die 9 Augusti Alls Herr General Heissler von hier ab-
reisete. (10. Dar lui Doria, in «lagar».) 10 Augusti Zahle im [Mihaly
Mester] dass er such von Herrn General Hessler biss auff den . Turtsch-
burger Schantz Schreiben gefuhret hat ... Die 11 Augusti Schicke
dem IIerrn General Heissler ins Lager. (Si la 12.) Die 13 Augusti ... Wird
Nagi Istvan mit Schreiben bei den Herrn Macskassi Boldissar und Herrn
Obristen Doria ins Bozauer Lager expedieret. (16 Lucru la santul de la
Bran.) Die _,19 Augusti Schicke dem Herrn General Heissler mit ins
Lager ... Dern Herrn Heneral Magnae ins Bozauer Lager. ... Die 21
Augusti. , . Dem Herrn Telleki ... ins Lager bey Tartschburg. (22. Trirnessi
«in gewissen, Geschafften».) Die 23 Augusti. Uberschicke auss Annuentz
durch. obergedachte Weisen Herrn Michail Tartler und Herrn Jacoben
Fischern dem Farsten ins Lager folgende Sachen. (Cheltueli .«unter weh-
rendenn Disturbio, auss sehr viell zu bestellen und hin und wieder zu
lauffen gewesen istv.) Die 25 Augusti. Wird abermal der Weise Herr Geor-
gius Drauth Noturft bey Ihro Fiirstlichen Gnaden ins Lager expedieret
. Schicke auch auss Annuentz Ihro Excellenz Herrn General Heissler
Sêhicke auch dem Bleschlander Waywoden ins Lager 15 Brodt ..., 2/8 Czirn-
melwasser , allerhand Obst ..., 12 Lagelen Wein ... Die 26 Augusti
Des Fiirsten seinen Lenten, welche unsere Weise Herrn confoieret. (28.)
Soli la Principe in lagar. Daruril 29. Servilor lui Heissler.) Die 30 Au-
gusti . Zu Abend, k[am] des Fiirsten Tokollyi sein Bedienter so sich all-
hier soll curieren lassen . Zu Abend, k[am] ein gefangener Graff des
Fiirsten Tököly, selb 3 Personen. (31. Soli in lagar la Moly. Daruri. Po-
meniti servii lui Heissler.)
(1-2 Septembre. Soldati ranip.) 2 Septembris Heut dato schicke such
dem wallachischen Waywoda suss Annuentz ins Lager MG (sic) 8 Brodt,
allerhand Obst ..., 2 Lagelen Wein. (Urrnéza asernenea cheltueli).
(22 Octobre. Sosesce Doria.) Die 23 Octobris Eodern die werden auff
Befehl Ihr Hochgraflichen Gnadn Herrn Oberst L. Graff Guttenstein, dern
Herrn General Heissler naehgesetzte Sachen iibersehicket. (26 Sosesce
Principele «Luyex..) Die 29 Octobris... Zu Morgen, gab dem Herrn Graffen
Marssellyi, selb 20 Personen. (Si la 30.)
www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13ROOVULIJI 241
1691.
www.digibuc.ro
242 N, 1011GA
1692.
1693.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE 13RA$OVULd 248
.... Die 2 Julii ... Zu Abend, geben dem Boeren auss der Moldau, welcher
bey Ihro Excellenz Herrn General Veterani verreisen soll. (*i la 3.)
Die 30 Octobris ... Zu Abend, kompt des wallachischen Farsten Sohn (1) auss
Herrmannstatt; schicke ihm lebende Fische . . ., Wein . . ., Kertz . Den
Rossen . . .
www.digibuc.ro
244 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELJLE BRA5CIVULErf 245
www.digibuc.ro
246 N. IORGA
1697.
(1) Din genealogia Filipescilor, ce-mi comunicA d-1 Tuducescu, se vede c5. Rada,
fata Radului Vel Comis MiciMlescu, el-4 sopa lui Qoustantin, cronicarul. V. 0 me-
inoriu1 prniAtor,
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRWVIILEIT 247
1698.
.... Die 17 Decembris [1697]. Schicke dem Csaussul David auss der Val-
lachey
www.digibuc.ro
248 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BR/WV:ILI:a 249
1700.
www.digibuc.ro
250 N. IORGA.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BROOVULIII 251
1701.
. . Die 3 Martii. Verreiset der Weise Herr Georgius Draudth in die Wal-
lachey wegen Erlassung der verarestierten Weinen. Gebe mit zu offerieren
dem Fürsten: . . . Sehmel und Pretzell . . ., Meth . . ., Bier. . . Rothbirn . .
Paradeiss Apfel . gebackene Kirschen, auffgeschniettene Pflaumen . . ge-
backne Muschckatteller Biercher, (14. Curier imperial dus la Campina.)
Die 13 April. Verreiset Herr Paulus Neidel in die Wallachey in Bukurest
Die 26 Octobris . Schicke demselben Baren, so auffs Rindtkauffs zum
Herrn Leutnant Fischer vom wallachischen Fursten geschicket ist
(Si la Administrata:) 29 Septembris ... Der wallachische Mahler.. .
Srisoff domnescl avem:
a) La 27 Martie, Vodd scrie ml «jupknul Andriias,, protestând con-
tra re'spunsului ambiguil in afacerea caselor; trimete, pentru a ave
unul clar, pe «David ceausul spktkrescu» (no 283);
b) La 8 Decembre, Domnul scrie aceluiasi, pentru un proces (n°
382).
1702.
(1) N° 579 are pe dos: .Anno 1700 ist diese Theilung vorgangen wegen der Derste».
www.digibuc.ro
252 N. 1ORGA
1703.
.... Die 23 April ... Zahle dem Gabor, Stadt Reitter, dass er zweymal
mit dem Herrn Haptmann Duffrenell in die Vallachey
Avern si o scrisOre dornnésca, din 8 Februarie, catre Judele Andreiti
Reiter, promit6nd cd va da ordine lul Andreias ce-I pazesce casa ca
si fespunda la judecatä pentru datoriile ce are si sä nu Ise amestece
in mestesugul gehiurilor, (n° 388).
1704.
.... Die 25 Junii Zahl denen Staa Kottnern, 5 Personen, so der Frau
Generalin Stutterey in die Wallachey confeiret
Die 31 Augusti., Schicke dem Abgesandten auss der Wallachey
(*i. la 1-2 Septembre.)
Die 29 Octobris . Zahle dem Sztan Kirtsch die Strasse biss Kampchina
Uberschicke auch durch denselben denen 4 Porkolaben das gedungene
vor derer Officieren Rosse :
www.digibuc.ro
SOCOTEULE BRASOVULui 253
1705.
[Administratal
(21 Februarie. Intorsi din I3ucuresci.)
Die 20 Julii. Reiset der Gine mit des Albecz und Dankozan.Briefen auf
Kenapirte, wegen des Salpeters
1706.
.... Die 6 Januarii . Kommen 2 Wallachen vom Filrsten. (Si la 7.) Die
9 Januarii ... Gabe dess wallachischen Fiirsten Capitain. (Si la 10.)
www.digibuc.ro
254 N. =AA
Die 25 May.... Kompt ein Bujer vom wallachischen Fiirsten, Czauss David,
sampt 10 Kneehten. (*i. la 26-4 Iunie).
Die 15 Augusti Kompt ein Abgesanter vom wallachischen Fursten
Die 13. Novembris . . . Kompt an ein Abgesandter vom wallachischen
Fürsten, (care plécA la 14).
[Administrata.] Die 12 Junii Zahle dem Merten Zacheress und Dál-
nohi Janos, dass sie vom Herrn Commendanten Briefen in Killien ge-
fiihret .
Judele se plânsese ca i4bucatele $cheilon ,au bkntuialk de erbari
*i de vamei». La 9 Julie, Domnul ee'spunde (no 393) ca" mime. eel'
tinean vitele la stâni, la munte, plátiaü «adetul munteluh câtre
proprietarul mo0.61, ciar, erbkrit i vack (sic) n'au dab>. Cele-lalte vite
sunt supuse Insä vàmiI i erlAritulut Se va observh acésta ca re-
gula pentru $chei nurnai. La vale, se pidtesce i se d'a. oierit. <Jar
cui nu va plkcea a§a, iaste pe lesne Sk nuli mai aduck bucatele sk
le hrkneasck aió[i] in tark, ce Sit O. le tie acolo».
La 12 August, Teodorachi biv vel Comis scrie parchlabului de Bran
pentru nisce hoti (n° 689). Ace1a0 se adresézA (8 Julie) §i Marelui-
Postelnic (n° 690).
1707.
.Die 14 May ... Kompt von dem wallachischen Fiirsten ein Bedien-
ter. (*i la 15-7:)
lAdministratal Den 17 Septembris Zahl einen Becher a f. 431156,
welcher den Herrn Poharnik Sorban fiir sein Intresse verehret iest
Scrisori domnesci sunt multe :
a) Una, din 13 Ianuarie (n° 394), urmézg in resumat:
(Cer a nu fi supusi al lor cu qdobitoace» la noua dare. Nu poate;) pentru
multele pksuri i mari ceareri i greale pormici ce avem de la cei ce ne
stkpknescu, care unul Dumnezeu tie in ce greu ne aflkm i cu cktk datorie
s'au inckrcat aceastk biiatk tark. (Toti den) incepknd intki de la nöi in0ne,
vitele noastre ce avem domne0i le plktim i toti boiarii cei man i mk-
nkstirile toate i arhiereii §i tot de la mare pknk la mic. (Totu0 Wan
scutit dobitócele ejudetilor i ofalnogilor», precum0 alte adobitoace boere0i,
cum ale gubernatului 0 ale altor boiari neami0 marl». Dar vor plhti «alalti
mai prostime». Stati de mult in tall.) i yeti ti dumneavoastrk i aceasta
Ck cei ce ne stkpknescu ne i mustreazk, i ne zic ck aid in tara noastrk
s'au strknsu atkta 81.1111k, Si den tara ungureasck 0 den alte pkrti, 0 pen-
tru acest nume mare ce s'au fkcut ck e tara aceasta plink de Um. (sic), cu
www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE BRASOVULU1 255
atkta mai mult i stkpknii Ter, ckt nu inste pen putintk, i Obiceairile ce
aveam mai denainte, de sk stiia ce da tara pe an, le-au stricat toate, §i
le-au innkltat, ckt numai Dumnezeu cel milostiv sk dea puteare skracilor
pkmkntului acestuia; pentru aceaia s'au socotit Ja tu1 pks ca acestask ajute
cu totii, i, dupk aceasta, dknd Dumnezeu sk mai rksuilkyn, nu vor mai
avea de aceasta supkrkri, nici acqtea de tara Dumneavoastrk, nici pkinkn-
teanii noOri
b) La 30 Ianuarie, Voda. Serie a scrisOre de felicitdri noului Jude
4Ghicirghe Fetchel. (no 402), regretand pe Reiter, «ck dumnealui era
un öm bun §i priiatin, de ne intelegeam bine cu dknsul., dar e voia
lui Dumnecleil, Clt tot VOM sk facem acea cale; Dumnezeu sk-1 iarte».
Scrie pentru postav «de treaba slujitorilor de Pa0e...Refusa. scutirea
de dajde («pkn di noi in0ne ne plktim dobitoacele ce. avem.), dar a
dat ordin a nu se cere plata la Rucar pentru carele ce vin sa lea
vinuri alte bucate den tark.. In P. S. se cere tin argintar §i se
multamesce pentru darnel.;
.c) Domnul scrie pentru un preot din Campulung (no 401; 1 Fe-
bruarie);
d) Scrisóre pentru argintar i postav; cere a i se face la un clopot
limba, butueul i «legaturile. (14 Februarie; no 400);
e) Cere a se aduce postavul «cu o zi mai nainte. §i a se trirnete
clopotul (24 Februarie; n° 397);
Scrie pentru postav §i clopote (11 Martie I n° 403);
g) Reclamd un iobag de la Poiana Merului (1), cump6rat de la «Na-
lati Andriia§, §i «Skkil Adam., cu fratii lor, §i fugit in Barsa (18 Tunie;
n° 405); .
www.digibuc.ro
256 N. IORGA
Scrisori particulare:
a) «Asani Vel Camaras explica Sfatuldi Ca, desi e adevërat ca.
Bra§ovenil, eerna0" nurnal cu sése prävalii, sufèr bir greil, nu «trap
numai ei. S'a facut o ancheta la Campina. S'a ordonat cá importul si
desfacerea märfel brasovenesci sä se faca numai de Brasoveni (n° 691;
21 Septembre);
b) Michaiil Cantacuzino dä lamurirl analoge pentru bietii de $chiai.:
find la Bucuresci, nu la Curte, a soils <la mai marele mie cinstit Irate
dumneaalui neani lui Costandin (16 Septembre ; n° 692);
c) Mitropolitul Teodosie, in aceeasi cestiune, asigurand cä a staruit
(22 Septembre ; n° 693);
d) *erban Cantacuzino, Vel Vornic,, promite a starui, daca Dum-
necjeil va aduce sanatos pe Maria Sa Vocla ): de-ocamdata, a scris
si la dumnealui taica Costandin si la alalti ai nostrb; multämiri pen-
tru poclonv (14 Septembre ; n° 694);
e) Ispravnicul de CLnpulung catre Jude, pentru afaceri (3 Decem-
bre ; n° 704).
1708.
.... Die 23 Augusti ... Kompt Herr Hannes Hamerodi aus Wollachey we-
gung (sic) Erforschung der Contagion ....
Die 30 Novembris ... Zahl dem Sztan Lilpte, als er die silerne Csisze
bis Tergovist dem Herrn Stolnik geffihret hat ....
www.digibuc.ro
SOCOTELME BRA$OVIILI11 257
(Manu a plätit postAvarilor. Pentru socotéla argintarului: «cu nori» sa fie lu-
crul i «neated». Nu Intelege sa cumpere case) inchise, ca Scheaii, ca Grecii...
Ck noi ckreiumari nu skntem, Bit vindem yin; alt mestesug nu Sim, ca sk
ne legkm cu de acest feliu de lucruri ce ne pune inainte [Sfatul], Ck nu
shntem n rkndul mojkcilor, nici nu iaste eu cinstea noastrk ca sk cumpk-
rkm case cu acest feliu de toemeli si de legkturi; ce ale cui sknt, Sk i le
tie skn[k]tos, ek niM inteuu fel grkisem eu dumnealui jupknul GhiUrghe
Taco . . ci acum intealt fel vedem Ck ni sk dk rkspunsul; ce sk fie de bine
a eui iaste casa aceaia, Ck nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avum a
mai da nici un rkspunsu la aceasta ...
e) Pentru postav i arginturY: aii fost trime§i Manu §i Bunea Copi-
lul (3 Martie ; n° 409);
f) Scrisóre din 22 Martie (n° 407). Urméz'a resumatul :
www.digibuc.ro
258 N. IORGA
Sk RI! lk, i pkmknteanii nostri, ek, de iaste i Ora 'in pace de alte otiri, iar
poruncile i cearerile stkpknilor carii ne stkpknescu sknt man oi greale,
CkCi s'au indoit i s'au intreit dkrile de cum era mai nainte, si nu gkndim
Sk fie mai fost vre-6 datk greu pkmkntului acestuia ea acum. (Singuri Bar-
moth, dintre toate breslele, nu si-at fe'clut crescute dàrile. Ofere dreptate
pentru plangerile de vaina ale Scheilor, acusfindu-i Ins cä rnerg pe epo-
tecip, si nu epe drumul mare al vamiiD.)
i) Scrisdre din 24 Novembre, pentru nisce bol luati de la Sasl (n° 411);
j) Scriso're din 6 Decembre (n0 414), pentru casele din Brasov, in
privinta cArora «tânjesc» prea tArcpti:
Dar vom sk zicem Dumneavoastrk Ck nu skntem numai liii acum cum-
pkrktori de case acolea In Brasav, ce luck de mai nainte dupe'n zilele lui
Mateiu Vridk bEigat de cesti de -ark boiari au cumpkrat cine a vrut i cui
au trebuit case acolri in Brasov, afark de cetate, i si den rudeniile nriastre
au cumpkrat, precum Sk i veade ck pknk astkzi tin si stkpknescu, i nici
ckt n'au fost 3pni. (Dar si negustoriT greci i sirbi. Doar nu va vinde vin.
NicI negustor nu e, «Ck din mila lui Dumnezeu cu acea hrank nu ne hrknim.?
A vrut sã aibà i acolo, «avknd pen multe lucuri case». Pentru odihna tri-
mesilor s6l erail menite. AI lor ai vOie a cumpèrâ si case si vu i <bu-
cate in t6r6. Cere explicatiuni.)
[A dminisir aim]
Die 22 Februarii
. Wie die Officier aus Moscau herein kommen
und Herr General Pflugen, das Marc. (sic) Herrmannische Hauss zu logiren
www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE RAOVtLU 50
www.digibuc.ro
260 N. IORGA
(1) 1. 11 Septembre 1773: sinet grec (n° 707). 2. 11 Ianuarie 1716: zapis (n° 708).
3. 1719: zapis (no 709), 4. 1720 : zapis (no 710). 5. 1720 : petitiune (no 711)
6. 1720: zapis (n° 712). 7. 1723: zapis (n° 713). 8. 10 Martie 1726: strinóre a lui
Pantazi biv vel CApitan pentru vama vinurilor (no 714). 9. 1727 : znpis nemtesc
(no 715). 10. 1 August 1727: Radul SAnkescul Cgmaraq cfitre Jude pentru o afa-
cere pri'vatà (11° 716).--, 11. 1727: sinet gree (n° 717). 12. 10 Ianuarie 1728: petitlune
de negustor (n° 718). c 13. 1728: sinet (no 719). 14. 19 August 1728: plangerea
(Zamfirei a rfiposatul Manui Apostolo (no 719). 15. Sec. al XVIII-lea ; petitiune (no
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRAWVULUI 261
721).-16. 24 Ianuarie 1728: scrisóre de afaceri a Sfatului (n° 722). - 17. 1730: zapis
-
(n° 723). - 18. 1731: petitiune (n° 724). - 19. 1734: testament (n° 725). 19. 1737: pe.
titiune de protopop brasovén (n0726). - 20. 1743 : scrisOre privata (n° 727). - 21. 1745 :
scrisOre a vamesilor de Campulung pentru nisce Tigani (n° 728). - 22. 1747: seri-
sore a ispravnicului de Prahova pentru afaceri (n° 729). - 23. 1753: carte de jude-
cata (n° 731). - 24. 20 Iulie 1754: Fratila, vatav dé plaia din Prahova, anunta in-
teresatilor ca Domnul nu permite a sta decat ol la stanele Brasovenilor, §i nu: cal,
bol, pore' (no 732). - 22. 5 Octobre 1758: mai multi Romani cer un biraii Braso-
venilor (no 733). - 26. 13 Octobre 1729: Vasilie Capitan, ispravnicul plaiului Pra-
hovel, catre Generalul-Baron de Stentsch, pentru o calcare de hotar (n° 734). 27.
23 Iunie 1760: petitiune (n° 735).-28. 21 Iunie 1760: nava1:Lk-9 Bo1c catre «direc-
tor* si avamep, pentru un conflict de vamd (n° 736). - 29. 1760: traducere ger-
mend de petitiune (n° 737).-30. 1760: petitiune.-31. 5 Novembre 1760: «Constandin
Dudescu Vel Vornic, «teran Vdcarescu biv vel Ban, §i «B[arbul §t[irbei] biv vel
Stolnict, cu un nedescifrabil, seriü catre Mihaii, fost Jude, pentru nisce cd§arii
(n° 739). - 32. 12 August 1760: Un Teodorachi scrie «comisariuluil, pentru pagubele
-
facute de hoti la vama domneica (n° 740). - 33. 1761: petitiune (n° 741). 34. 1761;
scrisOre de birthl (n° 742).-36. 1761: petitiune (no 743).-36. 1761: petitiune (n° 744).-
37. 1761: petitiune (n° 745).-38. 26 Februarie 1770: «noi boerii prea luminatului Divan
al Ungrovlahiio fac o comunicatiune Brasovenilor (n° 746).-39. 1776: petitiune (n° 747).
90. 15 Novembre 1778: firman pentru un Bra§ovén creditor al unor Munteni (grecesce;
n° 748). - 41. 1788: declaratiune (n° 750). - 42. 18 Novembre 1792: scriseire de fa-
milie (n° 751). - 43. 16 Ianuarie 1736: socotéld a bisericel Sf. Nicolae din $cheiii.
(no 481). - 44. 6 Martie 1778: citatiune domnasca din Muntenia pentru Petco, negus-
tor din Brasov (no 429). -45. Exercitil de condeiti pe Rijn ce Infa§ura o scrisOre
a lui BrancovOnu: adresa Domnului (n° 428); - 46. Sec. al XVIII-lea : scrisóre (no
583).- 47. Sec. XVIII-lea-XIX-lea: petitiune de oieri (n° 584). - 48. P. S. al lui Bran-
cov&u. pentru o careta comandata de un boer (n° 590). - 49. Sec. al XVIII-lea:
scrisOre (n° 586). -50. Sec. XVIII-lea-XIX-lea: petitiune (n° 588).-51. Sec. al XVIII-lea
catastich de protopop (n° 589). - 52. Sec. al XVIII-lea: petitiune a unui Mare§ (n°
594).- 52. Aceea§1, data.: scrisOre (n° 595). 53. Aceea§1 data, petithme (a° 596).
www.digibuc.ro
262 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTEL1LE BRASOVIILUT 263
boia scris mai sus, ei se-au bkgat chezas cum dea acum nainte nu se va
.
scorni de acestk lucru i pentru pizma, ce vOr fi ck frAtie bun ... vecinx-
tate bunik acestii tkrk a Brksei, si vor fi to ... Aceasta sk sk stie. Ihic mega
Iun. 20 AH..
Gg as non LIRE Haulm
(0 pecete cu o feme'e avénd un toiag in rang.; alta rupta.)
Din acelasi secol e contractul dintre Sfat si dol negustori greci,
datat 12 Februarie 1577 (110 600) si scrisOrea, pentru nisce bani, a
lui AEpos Mroorctvizo si Kowcycantvog Mrtkr-I1Xls (n° 507).
Din secolul al XVII-lea sunt:.
a) ScrisOre de politeta, a lui «Ghiorghe Buneavió[i]» catre «jupan
Lucaó[i], vel fealnogb [in adresà: «Hkrjkl Luca[i],,] in care spune
ca trebi dornnesci si 6stea Pau oprit de a rèspunde mai curind (n°
517) [pe la 1658];
b) Ordinul ml Hasan Aga, catre nisce slujitorl, pentru o int6rcere
de care (n° 504);
c) Scrisorile Camarasilor de Oena ; adea :
1. MtysiX1N Itscpcivou serin din Ocna, 21 Julie, catre Judele «Marcos
Ropcit[e]r» (n° 508);
2. Mtpthmq Kappoimis scrie la 8 Martie 7160 (1652) Judelui Michaiá
(Eötvös; epoca lui Mateffi Basarab), trimetênd bath' pentru nisce ar-
gint si scriind pentru «rkndul b-45136016-r (sic) care le dk Mkriia Sa
Vod[k] in toti ai miseilor> si pentru gradinari (no 625);
3. 'ffavy[cr]zacc KapApcimis scrie din Iasi, 21 Augnst («mai mic ca un
ficiOr a Mkrii Dumeale (sic) Enachie Ckmkra§ de Ocnio,) Judelui pentru
nisce lotgoane» (n0 566);
4. «Ghiorghie si lank Cunkra§», de la Ocna, serif' la 21 Decembre
Judelui Michaid (Eötvös) pentru un pahar (n° 580);
5 «Enachie Ckmkras» al Ocnelor catre Eötvös, aratand ca trimete
un om cu comande domnesci: «boboae i ckynks §i cumknace de 'nisei
si de sulite ce trebuescu Mkriei Sale, iar acmu si de o mask dom-
nesck». Ii rógg a-I scud interventiunile la Principe («ck nu putem tot
trepkda la craiu»). Arata ci alta data nu se lua varna de Ja lucruri
domnesci. <<si au zis solul Borcea lank§ Ch iaste invktktura de la
Mkrie Sa Craiu sk nu invkluiasck lucrurile cele dOmnesti», ScrisOrea
e datata din ()end, 11 Martie (n° 597). (1)
(1) Seim anul morii mI Ienache, 1689; ni-1 dà Neculcea (p. 23); a fost thlat de
Poloni.
www.digibuc.ro
264 N. fORGA,
www.digibuc.ro
SOCOTgLILE BEASOIMLEIT 265
www.digibuc.ro
266 N. IORGA
stim de tsale tse sze iszpreveszk atsij. Si fii ku Dumnezeu. Szaa szkrisz en
Brasov. An 1724 Mart die 15.
P8r[k]TOO SkTpk A8MHE3ES
1hIOTOR011 +11004 Epau.
Adresa : Zdik sukseges livelek
Domino d[omi]n[o] Christof Vojku
la
(No. 113.) Viene.
f) Scrisbre a lui Gheorghe Beizadea, care anunta ca a scris in fine
«Mkriei Sale. Generalulut cum fusese rugat in Brasov (Craiova, 13
Julie 1726 ; n° 142);
g) La 11 Septembre 1730, «Manolache Lambrinb, biv vel Clu, scrie
soborului ca, in pribegia Jul din Ardél, fiind «cumnata mea Mkria Sa
Doamna Ancuta, fiica Mkrii Sal[e] rkposatului printipul Costandin Brkn-
coveanul, cu boalk grea i cunosekndu-si petrecaniia Mkrii Sale dintr'a-
ceastk lume, inck find cu toat[k] mintea Mkrii Sal[e] intreag[k], (l'a che-
mat, fiind fata) i sotiia Mkrii Sal[e] Domn : cumnatul Nicolae Ruset, si
fiicele Mkrii Sal[e] Mariuta i Satha. (Iea) o CUflUflk de aur, tot cu diia-
manturi, pret ea de tl 2500 (si o dk bisericil din $cheiil;) care cununk Sk aflk
anume au pretul ei in foaia de zeastre cea iscklitk si pecetluitk de rkpo-
satul pkrintel[e] Mkrii Sal[e], printipul Costandin Brkncoveanul (pentru
repararea bisericel. Dumnedeti l'a «slobodit, in curind a veni «in tara
mea.. Trimete soborul cu scrisOrea la «Ruseto.,pentru a li se da (n° 160);
h) «Ruxandra Cantacuzeni. scrie (n° 199), din Craiova, 1734, catre
sobor, pentru «banii carii au luat lealea Manila Bklkceanca imprumut
de la Sfknta Beseareck.: ea si-a facut datoria, invitand sa plate-sca
«pre nepotul Dan Bklkceanul». Se scie. c «lealea Mariia» era fata lui
*erban-Voda, iar Ruxanda era cumnata Maria;
i) Aceeasi. «Ruxandra Cantacuzina scrie soborului, spuind cä ea
n'are nimic a face cu datoriile nepotului of, care va platl, el, cand va
puté (no 217 ; Craiova, 13 Decembre 1734);
j) La 7 Iunie 1734, «Grof Man Bklkceanul. scrie soborului. ca a v6-
Out scrisOrea «ce au venit la Mkriia Sa Doamna, a mea mai mare
patroank si mie mktusk..., pentru niste bani ce au luat Mkriia Sa mama
imprumut., sub garantia sotului Ruxandei. Cere a fi ingaduit pana
ce Grigore-Vodä if va permite a vinde vre-o mosie de peste Olt sail
a o dam]. bisericei (n° 198) ;
lc) La 18 Septembre 1737, Gheorghe Beizadea asigurd Ca prin sta.-
ruintele lui afacerile bisericei s'ail rinduit la Viena (regest; documen-
tul ireperibil).
www.digibuc.ro
.Registrele de soeotell intrebuinpte (Stadthannen-Rechnungen).
1603-7.
1602-11 [registre de morn], 1631-2.
1613-7.
1613-20, 1627 8.
1621, 1629-30.
1633-4.
1635-8.
1672-4.
1675-9.
1680-4.
1685-8..
1689-90.
1691-7.
1698-1704.
www.digibuc.ro
ADAOS
La p. 197.
La 29 Iunie 1636, judetul si pArgarli din Tirgoviste confirmä lui
Hriza, Mare-Ban de Craiova, posesiunea unei vil (Arch. ist., II, p. 15-6).
Ca Vornic, il afigm la 11 Decembre 1638 (ibid., p. 23).
www.digibuc.ro
SOCOTELILE BRA $0V CILTJI 269
77L-1--7Y-&-)GT7/L-
tr
I r4i6rpf,ifi4,
1. Constantin Brâncovénu.
p '4
/
,
P
@ s 9) "Ifi
Jae
ixceiNtApAr 6-7na *.'
5. Radu Grecénu.
4. Michaiii Cantacuzino.
(
AVIlset
"15
e)-#1 A2=1:;Vic
6. Iordachi Cantacuzino beizadea. 7-8. Toma Cantacuzino.
www.digibuc.ro
270 N. TONGA
*P6 fri,it
nTh
, _Ws C
V
e')
'27-4 ZOZ-up C
_
10. Hrizea.
9. *erban Grecénu.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIULUI
DE
N. IORGA
Membru corespondent al Aeademiel Romfine.
www.digibuc.ro
272 N. MEGA
1602. (1)
1603.
[Septem &des"
.... 8 Novembris [1602]. Schickt ih auf Befehl des Herrn Basta etlig
Brieff dem Radul Wayda
3 May. Schikt ih den Herrn Radul Wayda wider Brieff in die Wallahay
von wegen .des Khriegs Volck herausszuschicken 5 May. Schikt ih
den Kis Mathe wider in die Wallahay ihme auf sein Brieff Bescheidt ge-
schrieben. (Un «Michael Wayda» pe atunci in oras.)
20 July. Schikten unnss der wallahische Wayda 2 Diener, welche uns die
frolige Petschafft brahten, das der Zekelj Moses umbraht wer unndt sein
gancz Leger geschlagen; wordt innen verehret einem ieden 10 Ehlen von
Graneth Mehr einem ieden einen Scherlerg
Den ersten Augusti Schikt ich den Tanasch unndt einen Trabanten
den Ratz Gergen entgegen, damit er das Volk nit auf unseren Stuel brin-
gen mah ... Item wardt der Mathes Bidner mit dem Grawen gegen Cronen
geschikt czum Radul Wayda 6 Augusti. Schikt ih des Herrn Basta
Brieff, welche mir der Schirmer braht, dem wallahischen Waida .
www.digibuc.ro
SoCOTELILE swami g7g
. . . . Den 25 Marcii.7 Schickt ich einen Diener mitt dos Radull Wayda
[Civitas1
. . . . Am 23 Januarii. Schickt ich einen Stadt Diener bis kegen Millmbach
zu erforschen wegen der Pandurn und Tattern, die in dem Hattczig ge-
raubt hatten, ob sie zuruck wern oder alhier komen möchten . . .
(1) Antecsy Iiihá1y i Gh. Mak6 fura ucii in lupta de la 6 Iulie, intre Neustadt at
Rilqinov (Chron. Fuohsio-Lupino-Oltardinu2n, I, p. 222-3; Trauschenfels, p. 163-4;
Kemény, Fundgr., I, 163-4, 186-6; II, p. 98). Corpul lui Makó fu ingropat la Mar-
tinsberg, iar capul trirnes la Sibiiü, dupa cron. latinä. Szamok8zy presintd lucru-
rile alt-f el: Imecsy ar fi caclut, dar Makó, prins, fu ucis in urma luptei, la o cêrtä
cu Bedeo; capul lui ar fi fost trirnes la TirgoviVe.
Analele A. R.Tom. XX.I.Memoriiie Seel. Istorice. 18
www.digibuc.ro
04 R. toltdA
1616.
Icivitasj
(25 Februarie. Spion la Tirgoviste.)
[Dona]
. . . . Denn 24 Martii. Sicht auf [Bleffelig dess Herrn B: M; dem Thekhei
1617.
[Civitas.]
.... 6 Augusti. Dem Brassai Mihaly Hauptman, als er ihn das moldani-
sche Her getzogen, dem Vicecapitan Apestdorffer Ihrer sechs Kneghten;
den Trabanten
(1 Septembre. oBrassai Mihaly, Hauptman» si ceilalti.) 10 Septembris.
Dem Kochen Janos, Kis Andras, dem Herrn Joanni Schuertzen undt Tra-
bantenn die Besoldung geschicket, ihm Moldaviam Zerung geben
favitas, 111
. . . 13 Julii. Mem einem Boieren, welcher von Weissemburg ist kommen,
ein Geschenk geben, ein Glocken Geschir, f. 49, d. 87 ...
6 Augusti. Dem Brassay Mihaly Hauptman, das er ihn Moldau verreiset
... Dem Vice Capitan ... 5 Knechten. (*i la 1 Septembre.)
www.digibuc.ro
e1COTELILE SIBIIULTJt ,275
1618.
[Gemeine Ausgabenl
(Spioni.)
18 Januarii [1619]. Hab ich den Julay Mihaly undt die moldanische Le-
gaten mit Rossen versehen 7 und 18 Januarii. Als die moldanische
Legation sampt dem Beldi Kelemen alhie gevesen, haben ihn Genitz (sic)
geben : Pfeffer ..., Saffer Negeleher Muskatbluet Imber
Zuker Lemonien ... Item 2 Scherling, so der Legation sindt verehret
worden, den einen von dem Herrn Stuels Richter; weiget rn. 1. P. 39; ein
ander Scherling, weiget m. 1, p. 4; weigen mit einander m. 2, p. 43; die
Mark pro f. 18; f. 52, d. 13 ....
1619.
[Civitasj
(23 Martie. Sol frances a§teptat. 28. Sosesce.)
26 Maii. Hab ich den BodeoglOzzy mit den Rossen geschikt midt wala-
chischen Botschafft Hab ihm muessen Ross geben auff der Stadt 22 biss
nach Nagy Schenk; sein 2 Tag aussgewesen
1 Junii. Hab ich der moldanischer Botschafft muessen Ross geben biss
auff Leschkirch, 11 Rossen; von einem d. 22 ...
23 Julii. Ist eine walachische Botschafft ahnkommen, die mir vort (ye- t,
schiket hab; geben 12 Ross; sein biss auff Schikemen
. 7 Septembris. Ist ein Botschafft kommen fon Fiirstlichen Durchlaucht
ihn die Valachay zu reisen. (16. Spion in Muntenia. 18. Scrisori trimese
in Moldova. 24 [i la 7 Octobre], scrisori in Muntenia.)
1620.
Invitas.]
. . . . 20 Aprylly ... Den Istwan Diack mitt einen Rossen auss der Walla-
ch[i]a Geleidtt geben bis kegen Reismartt
Den 18 May, ist ein Legaczyon kornen auss der Moldau kegen der Au;
hon in Ross dohin geschick, alss 16 Ross; sein bis auf Millenbach auss.ge-
wesen 21/2 Tag. (21. Sciri din Muntenia.)
(6 August. Reclarnatiuni la Domn.)
(24 Septembre. Deli-Marco trimes in Muntenia, cu scrisori «nach dem
Ettwes Mihaill».)
1623.
ISeptern Sedes et Civitas"
(10 August. Cheltueli cu Cazacii la Reissmarkt.)
www.digibuc.ro
276 I. ioitGA
1624.
JH.Rj
... Den 31 Julii. Gab ich dem Edelman so mit des Bleschen Wayden
seinen Legaten herein geschickt ist worden, wegen der Postross, ein Par
Zischeman (1) ...
1631.
[Civitas.]
.... Dem 25 Jullyss, hatt ein Ersam Weiss Radtt den Herr Fetten Lö-
rentzs in die Wallachay geschick auf dess wallachayschen Wayda Schwes-
ter (2); ist im geschick ein Behge mitt einen Dekell undtt vergultt; m. 3,
p. 10; die m. f. 30; facilt f., d.(sie) . . . .
1632.
1Septem Sedes.7
Den 9 May. Schickt ich den Feiervari Marton nack Kirprich Wagen
. . . .
undt Ross unter die Bleschlender Legaten zu bestellen
jUniversitas.]
.... Den 23 May. Schickt ich den Thomas mit Fiirstlichen Gnaden Prie-
ven nach Cronen, dieselbe dem valachischen Abgesanten nachzuführen
1633.
[Civitas]
. . . . Den 8 Januarii [16341 Schickt ich wegen einer walachischer Legation
[Civitas1
(8 Aprilie. Sol turc. 18. Spion in Muntenia «biss auff die Tanaile3.)
(10 Septembre. Trimes «in den tirgeschen Tabor.)
(21 Octobre. Spion in Muntenia.)
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIOLIff 277
1636.
[Civitasj
. . . . 22 Martii. Schikt ich einen Diener zum Herrn Praefecto, anzuzeigen
dass 3 Tiirken aus der Walachey kamen, welche vom Tömesvari Passa
waren zum walachischen Wayda expedyert. (Condusi la Mahlenbach.)
Den 19 Aprilis. Schikt ich einen Diener gegen Bukrest gewisser Ursachen
wegen . . .
(5 Main. Cheltueli cu Mustafa si Ibrahim Nils.) 11 May. Schikt ich einen
Diener mit einen Brieff, welcher auss der Walachay ward gebracht zu
Fiirstlichen Gnaden... 18 Maii. Gab ich dem Kadas Mihaly und einem Post
auss der Walachey, einem ieden ein Paar Chismanen...
(12 Iulie. Scrisori din Muntenia duse la Alba-hilia.)
26 Septembris Schikt ich einen Diener langst die Dunau in die Wal-
lachey etwas zu erforschen, weil viel Mehren waren ...
10 Octobris. Schikt i3h den Thoma von Porcest auss Guetdenck en eines
Ehrsames Weisen Raths gegen Bukrest, weil die Tiirken ilber die Tonaw
waren kommen, etwas zu erforschen. (Menliiune de'sä a taberei din Deva.
26. Spion in Muntenia.)
11 Novembris Schikt ich den locumtenentibus einen Brif welcher
auss der Walachey bracht wart .. . 12 Novembris. Schikt ich einen Die-
ner in die Walachey mit einem Brief gegen Bukurest, zum Wayda Mer,
kam abermal der Thoma auss der Walachey [spion] .
1637.
[Civitasj
.... Die 17 Augusty. Ist auff Guetdenken eines Ehrsamen Weisen Raths der
Thomas von Porcest in die Walachay biss gegen Bukurest oder in des
Vaida Lager, etvas alda zu erforschen, geschikt worden ...
10 Octobris... Eodem ist ein Turnknecht auff Bewilligung eines Ehrsamen
Weisen Rhats nach Bukurest in die Walachay gewisser Ursachen wegen
geschickt
Die 5 Januarii. Hat der valachische Waidt einen Boiern Ross zu kauffen
herein geschickt; weil es aber verbotten gewesen, so ist solches Fiirstlichen
[Gnaden] zugeschriben . .
1638.
.... 1 Octobris Schikt ich einen Diener mit Wagen auss dem Stuel,
welche die. walachische Legation wegh fuherten .-5 Octobris . Ist in der
Moldner und Bleschlander Legaten Kochheiisser Gewiirtz gegeben worden
Ist dess Moldner Legaten Koch 2 Taller verehret worden ...-9 Octobris
.Schikt ich den Bayer Mihaly in Sehespurger Stuel nach dess moldner Lega-
tion Rossen, welche alda im Quartier waren, selbige alhier zu bringen . ,
www.digibuc.ro
278 N. IORGA
1643.
[Civitas.J
(Cheltueli in timpul Dietei.)
[1644. Februarii.] Mer, gab ich auf Gutdenken meines Ehrsamen Weisen
Rhats dem Herrn Kemeny Janos zum Newen Jhar einen l3echer, damit er
mögt verhelflig sein das die Zekelysegh und Bleschlander nit auf unsrem
Stuel kemen . . ..
9 Maii. Schikt ich einen Pabanten (sic) mit Wagner Holtz und 6 Wagner
und 2 Ziegler sampt einem walachischen Molner nach Weisemburgh (1) ... .
1647.
.... 27 Februarii. Schikt ich den Kis Janos mit dem Wägen und Rossen
so mit der walachischer Legation waren bis kegen Brullya.. . .
1 Martii . . . Gab ich auss Guttdencken dess Fursichtigen Weisen Herren
des Herrn Königs-Richters dem Szylvasi Peter, so ein Gazda dess Bläsch-
lender Legatten, so damals bey unseren Gnedigen Herrn und Fursten ver-
reiset, talleros No. 3 ...
21 Junii . . . Eodem. Mer, ist eine walachische Legation alhier gewesent;
ist desselben vorwester Diener verehrt worden ... Eodem schiket ich einen
Diener mit der Legation (2) ....
1649.
[Civitas.]
(22 Iunie. Mentionati .die Muntanen aus der Vallachap. i la 30.)
1651.
[Civitas1
.. . . 6 Septcmbris. Schickt ich den Horvath Lukacs biss kegen Reissmarck
den Stulsrossen nach, so mitt der wallachischen Legation verreissett ....
1653.
Irivitas1
. . . Die 27:Septembris. Wurden Patronen auf Ihr Fiirstlichen Gnaden Bepfe-
lich in die Moldaw geschickt . . . . IV. B. Haben wir auf Ihr Fiirstlichen
Gnaden gnadiges Bepfelich durch denn Hauff Michell in die Moldaw ins
(1) Pentru acest contingent roman, dat lui Rakóczy in lupta cu Germanii, v. mai
sus, in acest volum din Anale, p. 199.
(2) Pentru solia moldoven6sc4 a WI Gheorghe §'tefan in acest an, v. Kemény, in
incai, II, p. 72-3.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILUT 279
(1) Se scie ca, e anul luptelor dintre Vasile Lupu si puternica Iigá formatä im-
potriva lid
(2) Pentru luptele Seimenilor din acest an, v. mai sus. p. 197-8.
(3) E anul expeditiunii ml Rakószy in Polonia, pentru care, v. Hurmuzaki-Iorga,
X, p. V.
www.digibuc.ro
280 N. IORGA
1658.
[Universitas1
(7 Iunie. Sol la locotenent, ekegn Tartariao.) (1)
[Civitas.]
. . 20 Aprilis. Schicke den wallachischen Spei Jonn 011ya bei Ihr Viirst-
lichen Durchlaucht, von demselben zu vernemen die Beschaffenheit benach-
barten Landes Wallachey .
Die 16 Julii. Schicken Schreiben an den Herrn Richter kegen bronstadt,
zu erkundigen die Beschaffenheit der in der Wallachey angelangter tirkischer
und tartarischer Völcker, ob selbe sich anneheten an unsere Grantzen ...
Die 19 Julii. Schicke durch einen Diener mit Schreiben kegen Weissemburg
wegen des grossen Rumors angenomener Buzzaw zu erkundigen
... Die 9 Augusti. Schicke einen Diener mitt Brieffn kegen Cronstadt eigent-
lichen Bericht zu holen wegen gescheenen Ubergab der Festung Buzzaw
. Die 22 Augusti. Schicke zwen Diener nach Cronstadt, eigentlichen
Bericht zu bringen von den eingefallenen Fein den . . . Die 23 Augusti.
Schicke zwen Trabanten in Repser Stull von den Anzundungen unci Peindt-
seligkeiten augenscheinliche Information zu bringen. Schicke einen Diener
auf Fogarasch zu, eben solcher Ursachen wegen . Die 26 Augusti.
Schicke denn Szalma Janos in Burtzlandt, selb ander, weiln man nichts
vermogte wissen, wer der Feindt sey so angefallen, zti forschen . Eodem
schicke auf eingebrachten mundtlichen Avisen das der Feindt allbereit auch
in Fogarascher Landt gebrent einen Diener solches zu sehen und Bericht
zu bringen . . . Die 27 Augusti. Schicke durch einen Diener des Herrn
locumtenentis Brieff kegn Cronstadt : einer an den Gika Vaida aus der
Moldaw, sampt des Fe5 Veziren Brieff, einer an den Mikel Kellemen, einer
an den daigen Senat. (30. Re'splata catanelor ce aduc eeinen tartrischeu
Kopf»).
(11 Septembre. Soldati de paza eausser der Stadt» pentrti a Vail de fdc
edie Meyrhoff,>. 23. Scrisóre la Principe, la Deva.)
Die 13 Octobris. Schicke eines Ersamen Weisen Raths Brieff an Ihr Fürst-
liche Gnade, Bericht begerendt ob man solt etliche Boeren beim Rotthen
Thurm ins Landt zu ziehen verg8nnen und zulassen. (14. Spion. 18. Seri-
soli la Brasov. 19. Scrisori la Deva.)
Die 21 Januarii. Schicke Schreiben durch einen Diener bei Ihr Ffirstli-
chen Gnaden, wegen Ankunft 300 Szimenen bei Rotten Thurn, wohrn Man
selbe ssolt dirigiren. (Principele era la Gherla.) (2)
(1) Pare ca e vorba de Kemény. Dar cf. p. 281.
(2) Cf. liurmuzaid-Iorga, /. c. si mai sus, in aceste Anale, p. 57 n. 2.
www.digibuc.ro
secorfins SIBUEILUI 281
1659.
[Civitas.]
. . . . Die 23 Junii . Schickte ich den Joan Oylye auff Ihr Fürstlichen
Gnaden Bepfelich in Bleschlandt, hinein zu erforschn auss wass Ursachen
der Wayda dessn Ortz mit seinem Kriegs Valckern auff wehre und in dass
Feldt sich gelagertt hätte . .. Er alda verarestiert ist gewest von dem
Wayden
Die 17 Augusti. Schikte ich einen Diener mit Schreiben nach Cronstadt
zu erforschn die grundliche Warheit, sindemahl ich berichtet bin dass
[s]ich alda in den Busaw fremde Valcker haben lassen sehen 28 Au-
gusti. Zalt ich denn Schmiedten far n-ro zwen und funfftzig Hubeisen, so
sie tempore obsidionis in verflossenn 1658 Jahr den walachischen Wayden
haben gegeben und in Ration einzubringen vergessen
(9 Septembre. Spion in Muntenia.)
(12 Februarie 1660. Spionl.)
(6 Aprilie. Trimes cu servitori «bey dem Szemeniscber Hadnagp.)
[Universitas.]
, . Die 9 May. Schicke zwen Schreiben zu Ihr Filrstlichen Durchlaucht
durch einen Diener kegn Gatyest, welche vorn Verlauff etlicher Geschiten
aus der Moldaw handelten, so von Turken volbracht
ISeptern Sedes1
Post datam rationem [dupà 29 Mali-1 1660].
. . . .
21 Junii. Schickt den Kis Lucatz mitt einem Brieff bei dem Edlen Herrn
locumtenenti Gasparum Barcyai, wegen schrifftlichen Intimation des Gika
Waywoden das die aldaige Turcken und Tarter ins Landt einfallen wurden
und biss zum Pitest angelanget. (Solie tura.' i tAtarà.) 22 Junii. Schickte
ich einen Moseeschen Soldaten bey Rothm Turm, der Tater halben, mit
einem Brieff. (23. Solii sunt dusl la Turnu-Rosu.) Die 26 Junii. Schicket ich
einen Diner mit zwen turkischen Brieffen bey den Rhotten Thuren, den
Thurken unnd Thatteren in die Walachey zu fhuren, welche vom Edlen
Herren locumtenenti geschicket waren (1) ....
(I) Relatiunile Ghiculescilor din Moldova cu noul Principe ardeldn, Acatiu Barcsai,
erafi excelente. DImpotriva, Michnea-Voda era bénuit Cd umbla dupa corona celor
trei terl tributare i Silistria. Dar, cand fu eliberat, prin rnijlocirea sa, Kemény .
negocieri furd intreprinse i cu el. La 8 Octobre, noua alegere a lui RakOczy
(cronice ardelene, in Sincai, III, la acest an). Cf. Hurmuzaki, Fragm., III. p. 246
,kd tam. La sfirsitul anului, rOscóla lui Michnea contra Turcilor, numirea lui Stefd-
nita-Vodd in Moldova si a lui Ghica peste Milcov (mai sus, in Anale, p. 59, nota 3)
www.digibuc.ro
282 W. lORGA
1660.
[Universitas.]
(So lie turco-tdtard condusd la Turnu-Rop.)
[Civitas.]
. . . . Die 4 Julii. Schicke ich einen Diener mit einem walachischen Schrei-
ben, so mir der Budai Peter Deak zugeschickt hatt, den Herrn locumtenenti
nach. (17. Pomenit cBojer Istvano.) (1)
1663.
[Universitas.]
. . . . Die 26 Novembris. Schicke einen Stadt Diener, Szeredahely Gergii,
nach Schellenberg bei den Herrn Reski, mit einem Erkundigungs Schreiben
spargirten Durchzugs des Moldaer Weddens und unsers gnedigen Herren
Furstin Ankunfft in Deva. (8i la Vaskapti, un trimes pentru acésta.)
rnivitas.]
. . . . Die 19 Julii. Schicken den Mattyas Stadtdiener mit einem Schreiben
kegen Fogarasch zurn Herrn Gjlani, bittendt demselben was weiter Bericht
zu thun wegen des Waydae Auffbruchs hieher zu und der Tartaren An-
kunfft Die 22 Julii . Schicke den Samuel mit einem Beantwortungs
Brieff bei dein wallachischen Waywoda . . . Die 23. Schick den Zacharia
mit einem Schreiben bei dem Wejda, so dem Alt zu geriickt, bittlich an-
haltendt nomine Senatus umb an Furagiren und Schaden zu thuen seinen
Volck zu arciren ...Die 23 Julii. Schicke den Jovan Marton abermahl kegn
Leschkich den Elisalda abzufordern, weiln der Wajda in unserem Stull
zweierlei Nachslager halten werde
(20 Octobre. Se trimet lui Than Bethlen «seines gedrucktn Buchs unter-
schiedtliche exemplaria»). (2)
1664.
leivitas.]
. . Die 30 eiusdem [Octobris]. Schicke abermahl den Kis Gyorgy nach
Ebesfalva mitt des Janos Deak Schreiben, vordurch Ihr Fiirstliche Gnade
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIU:MUT 283
des valachischen Vayden Flucht vegen erfraget wirdt, wass dabey zu thuen
Sey
Den 1 Novembris. Schicke den Cantor Mihaly bey den Rothen Thuren
mitt Ihro Furst lichen Gnaden Befehlig vie bey so bestalte valachischen
-Unvesen der Janos Deak sich in die Zeitt schicken solle . . . Die 2 No-
vembris. Schicke den Kis György nach Schesburg umb besseren Bericht von
Ihr Filrstlichen Gnaden zu hohlen, ob nehmlig der Vayda herein zu lassen
sey oder nicht (1) . .
1666.
[Civitas.,1
. . . . Die 6 eiusdem [Junii]. Schicke einen Diener nach Weissenburg zu Ihr
Fiirstlichen Gnaden mitt des Pasko Christoph auss Bukrest uberschicktem
Schreiben (2) ....
1669.
[Civitas.j
. . 9 Januarii [1670]. Ad recognitionem amplissimi Senattus zahle ich dem
Koszma Grichen ftir 5 Ehlen Failandisch, so noch dess Moldauer Waivodens (3)
Szpatar, als ehr bey der Stadt vorbey reiset, verehret worden; jede Ehl
pro f. 4 computanda . . . .
1670.
[Universitas1
. . . . 22 Septembris Schike den Zachariam nach Szarnosuivár zum Gne-
digen Herrn mit dess benachbarten Vajvoden Schreiben . . .
26 [Januarii 1671]. Schike einen Diener mit Schreiben nach Fogarasch
zu Ihr Fiirstlichen Gnaden, mit Vermeldung wie dass ein höher Bojer mit
Weib und Kindt auss der Walachey durch die Mutt sey heraus kommen.
29 eiusdem. Schike einen Diener mit dem bemeldtem Bojeren nacher
Fogarasch zu Ihr Fiirstlichen Gnaden (4) .
24 eiusdern [Februarii] ... Gab ich einem Bettler Kaliiger auss der Mol-
dau, so Ihr Fiirstlichen Gnaden Patent hatte, zu einer Kloster Baw... f. 2...
(1) V. mai sus, in acest velum din Anale, p. 211.
(2) Istrate-Vodä more inch diu 1665; ln Mc, Gheorghe-Vodfi Duca, apoi (1666),
Alexandru IIia. V. Urechid, in Rev. p. ist., arch. i fil., VII, p. 1 si urm.
(3) Duca, revenit de curind in locul lui Alexandru I1ia (Läpusnénu).
(4) Boerul fugar trebue sh fie mml dintre dusmanii Cantacuzinilor.
www.digibuc.ro
284 N. IORGA
[Civitasj
. Die 24 eiusdem [Decembris]. Verreisen die Weisen Herren Christianus
Reicherth und B. Michael Baas nach Weissenburgk der wallachischer Bo-
yeren Sache bey Ihrer Farstlichen Gnaden zu dilluieren Eodem verrei-
sen die Weisen Herren Georgius Armbruster und B. Georgius Fernangjoll
eben umb ein Zeit erwehnter Ursachen Promotion Willen nach Sorstely
zum Edlen Herren Teleki Mihaly .. .-- Die 25 Decembris. Schicke den Kis
Marton nach Sorostely mit Schreiben an izt bemelte Weisen Herrn, unsere
delegatos in eausa boyeronum Eben zahle dem Nagy Lukas, so einen
Blasch Lander Post nach Weissenburgk zu Ihrer Fiirstlichen Gnaden con-
voyrte. (Trimes la Teleky.) Die 27 eiusdem schike den:Kovacs Pal und Kis
György die wallachische Boyeren aus der Boicz nach Weissenburgk zu
fiihren Die 30 eiusdem, schicke den Nagy Georgy nach Reissmarck
mit Schreiben den wallachischen Boyeren nach ...Die 31 eiusdem, schickt
den Kovacs Marton mit Schreiben abermahl den wallachischen Boyeren
nach .... Die 31 eiusdem, schickt den Kovacs Marton mit Schniben aber-
mahl den wallachischen Boyeren nach...
Die 10 Januarii. Zahle Adam Trabanten, so nebenst dem Stadt Hinto zu
Weissenburgk mit den Boyeren gewesen...
(16. cWallachischer Posst v.) Die 20 Januarii Schike den Lakatos Chris-
toph mit den wallachischen Boyeren biss nach Soholtten
1675.
[Civitas.]
(25 Iunie. Nunta lu < Sorbán Vgydav.) (1)
(1) Acest bufon al lul Apaffy, omonimul ltd erban-Vodà Cantacuzino, e dese-ori
pomenit in socotelile Brasovulul.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIMIULUT 285
1676.
Mivitasj
. . . . 28 eiusdem [Julia Schicke den Veres Gyorgy nach Porumbak mitt
Schreiben an den daigen Gonteiseldöbuch (sic), er von Frecker Hatter etlige
fluchtige Bleschliinder auffangen und nacher Porumbak fuhren lassen
1677.
[Civitasj
(19 Iulie. Sol frances.)
(25 Octobre. Episcopul grec de tTiberla, wie er sagte .)
1678.
[Civitasi
(13 Mali'. Sol frances.)
1679.
.... 16 eiusdem [Junii]. Schicke den Kis Gyorgyen nach Reissmarck voran,
Postross in Vorrath zu schaffen, biss der walachische Legat von hier nach
Jamie ....
1680.
[Civitasi
. . . . Die 29 eiusdem [Julii]. Schicke den Szeredahellyi Simon auff Weis-
senburg, bey den Julai Thomilss, bey des valachischen Bischoffs hiesigen
Virthen . .
1681.
[Civitasj
(22 Iulie. Sol turc, venit prin Muntenia.)
Die 12 [Januarii 1682]. Die eadem wird der Nagy Gyorgy gen Hoff
nach Palásfalva geschickt mit Brieffen wegen des Jeneier Tiircken so an
den Moldawer Wajda Expedition gehabt
Die 24 Januarii. Gab ich dem valachischen abgesetzten Bischoff (1) auff
Cons : (sic) dess N. W. Herrn Regil Almosen f. 2 ...
Die 10 eiusdem [Februarii]. Leviert Szekély Moises von 3 Strassen, ers-
(1) Episcopul Varlaam, inlocuit de $erban-Vodil prin Teodosie.
www.digibuc.ro
286 N. IORGA
. tlich dass er einen Tiirkenn so von Jen5 zum moldauischen Waida expedi-
iert worden, nach Frawendorff gefiihrt, d. 25 . ...
1683.
.. .. Die 30 Novembris. Reiset Magyari György nach Weissenburg, den
Gnedigen Herrn undt Fiirsten zu berichten wass in der Valachei passiere ...
Die 30 [Januarii 1684], zehlt ich dem Ekmezei Mdrton, dass er dem Mol-
dawer Duca Wajta biss nach Reissmark entgegen gezogen . ...
1684.
[Civitas .1
(2 August. Sciri din Muntenia trimese la Alba-lulia.)
1685.
[Civitas1
. . . Die 13 eiusdem [Julii]. Gebe ich einem frembden Menschen, welcher
nothwendiger Geschäfften wegen in die Wallachey geschicket worden ....
1686.
[Civitas.]
. . . . Die 19 Februarii. 1st der Edle Herr Nalaczy (1) herein kommen ....
1687.
[Civitasi
(22 Martie 1688. Curtén trimes in Muntenia.) Die 3 Aprilis. Verreiset der
Weise Herr Michael Spochelius mit dess Duka Wajda seinem Schatz-Geldt,
so allhier in deposito war, ad commissionem Illusstrissimi principis et
precipuorum dominorum magnatum nach Fagaras (2) ....
1689.
.... Die 14 Februarii [1690]. Reiset Andres Jordan zum Rothen Thurn,
die aus Wallachey herein kommende keyserliche Völker ihres Marches wegen
auff Czod zu dirigieren .. .. Die 23 FebrUarii . . . Eodem verreiset Hans
Stock mit Herrn Hauptmann Brandnern, die Stuck aus Vallachey zu hohlen
und nach Kinén zu bringen
(1) Unul din adversaril Mitropolitului Sava (Sincai, III, p. 205). Cf. ibid., p. 289,
314-5.
(2) Duca =rise, ca rob, in Polonia, la 31 Martie st. v. 1685 (Nic. Costin, p. 32;
Constantin Cdpitanul, II, p. 31).
www.digibuc.ro
SOCOTaLILli SIIMMUIT 287
1690.
[Civitasj
. ... 7 Junii. Dem Brassai Simon, Michel Schmied und Hans Schmied,
aus der Wallachey den Miklos Deak gefangen herein zu bringen...
(14 Novembre. Cercetàri pentru infrfingerea Germanilor. Mai multi spioni.)
1692.
[Civitasj
(21 Iunie. Mentionati trei Moldoveni, probabil prinsi.)
1695.
ICivitasj
(2 Februarie. Sol la 'Alba-Iulia «an den wallachischen Bischoff...) (1)
1696.
[Civitasj
.... 6 Juli ... Zahle dem Thomas Felkel, so mit einem ans Wallachey
kommenden Abgesanten biss Bonczida verreiset . . . Item dem Thomae
Felkel, so eben mit zuruk in Wallachey kehrendem biss Cronstadt ver-
reiset.. ..
1702.
www.digibuc.ro
288 N. IpttGA
....11.11111111111,
1705.
. . . . 19 Mart. Hans Theil mit dem Rittmeister Paner auff der Generaln
Beföhl in Valachey Pferd zu kauffen, 4 Wochen aussgewesen....
(30 Aprilie.. Altul.)
1713.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBI11:1113! 280
APENDICE I.
www.digibuc.ro
290 N. IORGA
Dumitrachi Caramanlfiul, Vel Postelnic, Scarlatu (sic), Vel Paharnic, Radn ... (sic),
Vel Stolnic, Radu Golescu, Vel Comis, Iorga, Vel Sluger, Constantin Corbénul, Vel
Pitar, tefan Cantacuzino, Vel Logof6t (Bucuresci, 15 Octobre 1699 ki anul de la
Christos] n° 11) ;
f) *tefan Cantaeuzino Voevod, pentru l'Agar (confirmare). Boeril: Constantin
$tirbeiii, Vel Ban, Bunea GI-A(1401m, Vel Vornic, Radu Dudescu, Vel Logof6t, Radu
Cantacuzino, Vel Spdtar, tefan Bujorénul, Vel Vistier, $erban §i Michaiii Cantacu-
zino, Vel Comis, Barbu BrAiloiii, Vel Serdar, Chirca Rudénu, Vel Singer, erban
GrecSnu, Vel Pitar, Constantin Contescu, Vel Logordt (Bucuresci, 22 Novembre
7223; no 10). Pecetea Domnului are, sus, vulturul de aur cu literele : 1. III. H. E. in
frunte marca Orli ;
g) loan Vodd (Mavrocordat) confirmà privilegiul bisericel din Fdgdra§, cu con-
ditiunea péziril degel pravoslavnice.. Boeri: erban Ndsturel, Mare-Ban, Pand Ne-
goescu, Vel Vornic, Iordache Cretulescu, Vel Logof6t, erban Grec6nu, Vel Spdtar,
Grigore, Vel Vistier, *erban Grec6nu, Vel Clucer, Durnitrachi, Vel Postelnic, Ni-
colae Rusetu, Vel Paharnic, Constantin Grecénu, Vel Stolnic, Constantin Bd.16nu,
Vel Comis, Doni Vel Singer, Barbu Meripnu, Vel Pitar, Constantin V6cdrescu, Vel
Logofét (Tirgov4te, 17 Martie 1717 ; n° 22).
(1) Cf. Slavici, in Vatra, I, p. 368.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILIII 291
APENDICE II.
In 1686, cu prilejul campaniel victorióse a Imperialilor in Ungaria,
intréga cancelarie a Marelui-Vizir Soliman-Pasa, numit in acest post
la 24 Decembre 1685 si depus in Septembre 1687, fu strdmutatä la
Belgrad. Se scie cd acéstä cetate cdclu in mânile crestinilor in Iulie
1688, si corespondenta viziriald Meii parte din pradd. Cele trot <ldcli
turcesci, cu la 10.000 de scrisori si registreD, full expediate la Viena.
Interpretul pentru limbile orientale al Impëratului, Henric-Cristofor
Schwegler, intorcêndu-se din Sclavonia, primi ordinul de a traduce
in latinesce hartiile. In 1689, el termind lucrarea sa, cdreia-i dete nu-
mele de: (Idea I turbulenti imperii ottomanici I ex cancellaria turcica
defuncti Vizirii I Magni Suleiman Passae I sub auspiciis I Augustissimi
et invictissimi Romanorum I imperatoris 1 Leopoldi primi I representata
www.digibuc.ro
292 N. IORGA
(I) "Originalia ipsa cancellariae turcicae detailed illius famosi Vezirii Magni Su-
leiman Passaey, se spune in prefatd, quae post acceptam ad Herschan montem
[Mohacs] ingentem Turcarum cladein Belgradum deportata, capto vero munimento
illo, in tribus cistis turcicis cum decem millibus circiter literarum et rekistrorum
inventa et per singularem curam Celsissimi commissariatus generalis Viennam
translate fuit."
(2) Tote aceste amanunte sant luate din Gesch. des osmanischen Reighes a lui
Hammer.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILIIT 293
www.digibuc.ro
294 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIJLIIT 295
meam vindictam devastare possit. Nunc aliquae copiae de illa militia, sep-
tingenti circiter equites, actualiter usque ad septem horas ad civitatem
Iasch penetrarunt, cum intentione ut illam civitatem expoliarent; ob ni-
vium densitatern ulterius progredi non audebant; se in duas cliviserunt
partes : una retro se recepit, altera reliquos pagos diripuit, armenta abegit
et regionem devastavit. Varios cursores et tabellarios ad Dignitatem Ves-
tram transmisi, qui rem referrent, ut praesidiarios ad urbem commemora-
tam transmittatis; qui omnes una. cum capitaneo quodam Lifer nomine et
vexillifero capti fuerunt. Percepto forsitan ex iisdem captivis statu nostro,
hostes se recollegerunt et sibi proposuerunt ut civitatem Iasch et totam
illam provinciam usque ad civitatem Gallatsch, in littore Danubii sitam,
diripere et devastare queant. Quamprimum ab exploratore meo fideli, qui
intra hostilem exercitum versabatur, intentionem illorum expertus fui, ego
ipsemet, somnum mihi prohibendo, per totam noctem cum. nobilitate pro.:
vinciae et militia nostra in civitate Iasch paratus in excubiis stabam. Ex-
cellentiae Vestrae notum est quod in ista regione nullurn sit munimentum
quod hosti resistere possit, et tamen non convenit provinciam quae imperio
ottomanico subdita est permittere devastari. Praesertim cum per hunc mo-
dum via ac passus ad munimentum Cameniciense intercluderetur. Itaque
summe momentosum ac necessarium esse iudico ut copiosior militia in hac
provincia constituatur et ex communi aerario islamitico eidem stipendia
et annona determine[n]tur. Deus scit quod viribus nostris propriis hostem
expellere non possimus. Salus mea et conservatio provinciae huius ac in-
columitas subditorum omnis in potestate, mandato ac dispositione Excel-
lentiae Vestrae consistit.
Seraskyrius Mustapha Passa statum et lamentationes principis Molda-
viae quantocius ad Caimenkam Passam deduxit, qui rem ulterius Turca-
rum imperatori et Magno Vizirio exhibuit, prout ex sequentibus literis
patet ;
i) Copia literarum Caimmekam Passae ad Magnum Vizirium . In Molda-
via, a civitate Santin quinque vel sex horis hue versus, in sylva quadam duo
loca aggeribus et fossa munivisse, et in quolibet quadringentos vel quingen-
tos germanos milites [Polonos] imposuisse, ut hoc modo palankas Zenczova,
Chirnovatz et Chonin intercluderent. Intimavit etiam principem Molda-
viae cum sua militia hosti resistendi sufficientes non habuisse vires, illum
adhuc decern vexilla conscripsisse, pro quorum solutione et sustentatione
Portam Ottomanicam imploret. (Tri mite scrisórea Domnului.) Principi
Moldaviae iam aliquoties ex aerario publico pecunia data est; ille autem
toties instantias facit, ut res non sit semper credibilis. (S'a scris la Iali-
Aga i la fiul Hanului, ce iernéz5. in Bug6c, §i la Seraskier, pentru a ataa
pe Germani cu 3-4.000 de Bugeceni i Nogai ale0,) ita ut post internetio-
nem illorum praesidiariorum ad suas provincias revertatur. Exinde palam
erit an principis Moldaviae lamentationes et pecuniarum sollicitationes
fictae an verae sint
www.digibuc.ro
296 N. IORGA.
(2) Vita Constantini Cantemyrii, p. 38 §i urm. (aprópe tot ap in Ist. imp. otoman,
tr. Hodn II, p. 636 i urm.) ; Nicolae Costin, p. 35 6; Neculce, p.232-4.
(3) P. 123-6, 146, 1631 182,
www.digibuc.ro
ROCOTETALE SIBIRTLIII 297
(1) Teleajenului.
(2) Vaskapli.
www.digibuc.ro
298 N. IORGA
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SIBIIIILUT 299
discordias foveant, sed uterque Maiestatis Vestrae servus, atque etiam pro-
ficuum est si christiani inter se ipsos disiuncti sunt».
aceste scrisori trebue s'ai fie din 1686. Importanta lor e mare,
intre altele i pentru aceea cà ne dati sciri despre cele dintAi in-
trigi ale lui *erban-Voda cu Imperialii, anterióre soliilor cunoscute(1)
din 1687.
Cea mai mare parte din eel ce cunosc catastrofa tragich a familiel
fericite a lui Brâncovénu nu bänuesc c ceea ce ni se d'a ca istoria
acestei drame nu e alta deck un mosaic de sciri pestrite, luate de la
fel de fel de isvóre de a doua mând : scurte mdrturil de cälkori, po-
vestiri tär4iT. Cronicsa oficialà brancovenésc6 n'avem pentru acest timp,
Greceanu oprindu-se cu ati-va aril inainte, in versiunea cea mai com-
pletA ; cronicarul lui Nicolae Mavrocordat, Radu Popescu, atinge nu-
mai pe scurt peirea Domnului de care de multà vreme nu-1 mai lega
nimic. Versiunile inedite ale cronicilor muntene nu adaug6 mai nimic
la aceste sciri sgrace. Descriptiunea ce urméza", pästratà la Museul
Ardelén din Cluj (ms. XXII, 7), scrisd la Bucuresci, indatà dupä por-
nirea Domnului mazil cdtre Golgotha sa din Constantinopole, e deci
de cea mai mare insemndtate.
Brevis descriptio fatalis casus principis Valachiae Constantin Barsaraba
de Brancovan anno 1714, die vero quartamensis Aprilis, Bukurestini executa.
Die tertia aprilis appulit Bukurestum Aulae Supremi Sultani camera-
rius Kapiscci Bassa, se non camerarium, verum ordinarium Vezirii officialem
pro educendis 1200 laboratoribus (sic) hominum Rumen Pruth purgatum ad
principem delegatum esse nominando. Secunda die, id est quarta eiusdem
minis [irrivbs] princeps ornatum equum ac Selymenones milites, ut solito hono-
re(m) ad aulam praefatus Turca conventum principem veniat, [misit]. Adve-
niens itaque Turca cum triginta circiter secum habentibus Turcis ad princi-
pern, eum praeprimis salutavit ac illico effatus est, dicens : «Decretum Su-
premi Sultani est te esse masil (id est: degradatum) ac cum tota tua domo,
finis eius et generis debere proficisci Constantinopolim..Compatior tibi ac
doleo tam ingrata tibi tulisse mandatad> Post haec verba decretum hatie-
scheriff dictum per turcicum scribam legi curat, cuius pertinentia haec
erat: cSiquidem nos te, Constantinum Brancovanum, indignum ac infidelem
reperivimus, qui Muscovitas Brailam duxisti, annonam illis subministrasti,
novas contributiones regno imposuisti, ac per ea spoliasti, neque a nobis
tibi destinata residentia contentus fuisti, verum tibi pro placito aliam con-
www.digibuc.ro
300 N. IORGA.
www.digibuc.ro
SOCOTELILE SISIIIILIII 301
www.digibuc.ro
302 N. IORGA
tin eerurci Domnia. Dad restul povestirel lui Radu Popescu, rafina-
rea de crudime a Cantacuzinilor, earl doriail sd aibd capul decoronat
al lui Constantin-Vodd, dacd acéstd prigonire nedemnd a du§manuldi
Invins e exageratä de cronicarul muntean, intrigile pentru tron aunt
un fapt c4tigat.
Dar scrisOrea n6strd presintd lucrurile cu totul alt-fel. Scaunul
domnesc, oferit luI Stefan, e refusat de acesta, §i trebue o amenintare
cu Tátaril pentru a-I face sd se supue <fdrd voe). Nimic despre Con-
stantin Stolnicul, nimic despre yisita nocturnd la Capigiil, nimic des-
pre främIntdrile partidei, care pare cd nici n'ar fi existat. Cine aerie,
e un ont al noului regim, §i acésta e important. Prin descrierea din
Cluj avem, in fine, versiunea cantacuzin6scd a cdderei Brâncovénului,
ceea ce pând acum ne lipsià.
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE
-
DE
N. IORGA
Membru corespondent al Acadeiniel Române.
INTAIUL MEMORIth
CRONICELE DIN SECOLUL AL XVII-lea.
&dinta de la 26 Martie 1899.
www.digibuc.ro
304 N. IORG A
www.digibuc.ro
CROMME MUNTENE 305
www.digibuc.ro
806 ii. IORGi
www.digibuc.ro
CRONICELE MIIRTENg 307
www.digibuc.ro
308 N. MAGA
prinde vieta lui Nifon, si nu vechile Ana le pe scurt. In sfirsit, bite numer(5-
sole manuscripte ale compilatiunil mavrocordatesci, compilatiune corn-
pusä, cum vom vedé, din Anonim, din Grecénu si din cronica lui Radu Po-
pescu, in limitele In carI aceste cronice sunt publicate in Mag azin, 161e
aceste manuscripte In iOzà cronica terii cu adaosul vietii Patriarchului.
Manuscriptele earl contin, dimpotriva, vechile Ana le sunt putine, §i
felul cum sunt redatelaceste Ana le nu e acelasi, ci indoit. Avem o ver-
siune mai pe larg i una mai scurta. Versiunea mai pe larg (a) se
gasesce in ms. 269 al Bibliotecei Academiei Romdne si in manuscrip-
tul intitulat Litopisetul Terii-Rumanesci din descdlecatura de unde an
venit Rumânii de s'ail asezat in Tora-Rumanesca al Bibl. Episco-
piei române din Oradea-Mare ; cea-lalta versiune (b) o dá un alt ms.
din acesta Bibliotecd episcopala : Istoriia Teri-Rumdnesci . 0 tripld
traducere germand a acestui manuscript e conservatd la Biblioteca
gimnasiului evangelic din Brasov, in cele doué manuscripte intitulate
Von der ersten Hereinkunfft der Roemer (ambele cotate 139; vechid
27 d) si in caietul Walachische Historie , alipit la unul din ele.
Ambele versiuni sunt cu totul inedite in textul rornânesc (1), si e
de sigur folositor sa le dam aid fata in fatd :
a) b)
Iö Radul-Voevoda cel Mare, fe- Radul-V5d[k] cel Mare. Acesta au
ciorul Vladului-Voevoda ; au luat fkcut mknkstire din Deal, si au dam-
Domnie la leat 7002. Acesta au fkcut nit ani 15.
mknkstire Dialului lhngk Tkrgoviste,
&ante frumoash, tot de piatrk cio-
plitk, cu multh cheltuialk; i au
domnit ani 15, fi au murit; qi s'au
ingr opal in mknkstirea Dealului, care
ieste fkcutk de dknsul.
15 Mihnea-Voevod cel R1111, fecio- Mihnea-Vad[k] cel Rku, CHh Draci
rul Draciei Armasul din Mknesti. Armasul din Mknestk ; acesta (2) au
Au venit Domn la leat 7017, si au tk[iat] mu[l]zimea de boiari,iar nia-
domnit ani 1 si luni 9. Acest[a] a mul Crai5vei cu cea le-a au zis Pkr-
tkiat multi boiari, iar neste boeri ci vulestii, au sckpa[t] de au fugit
le zicea Pkrvulesti au sckpat si au peste Dunkre, de s'au dus la 'flak
fugit prest[e] Dunkre i s'au dus la r[i]grad, ia[r] Mihnea-Vod au d6m-
Tarigrad 0 au cerut la in-ipkrktie nit ani 2 fkrk lun[i] 3.
(1) In traducerea germanä una (b) s'ail tiparit in introducerea bibliografica la
cartea, atilt de cinstit i seritisä, a lui Engel.
(2) Ms. are dupii acesta.: tulesta.
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 309
www.digibuc.ro
810 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 311
Am tipdrit, pentru a arata mai bine lucrul, prin litere italice ama-
nuntele none' ce se gasesc in versiunea a. Cat privesce stilul, el e mai
pretudindenea altul in acóstä versiune mai pe larg. Sunt totusi propo-
sitiuni perfect asemenea. Idea cà avem a face cu dou6" traduceri deo-
sebite ale aceluiaisi original slavon trebue inlaturatà, desl e cea din-
tain care se infatiseza.
Care din cele done' forme a Analelor e cea mai veche? Manuscriptul
unic care dh forma b e mai vechiii, find inca din secolul al XVII-lea,
decat arnbele manuscripte earl cuprind forma a, caci acestea sunt abia
din secolul urmator. Aceste manuscripte forrnéza apoi, in ceea ce pri-
vesce totalul naratiunii, un tip deosebit al cronicei muntene, tip abed-
tuit dupa 20 Main 1733, data pang la care merge expunerea eveni-
mentelor : dimpotriva, cel-lalt manuscript din Oradea-Mare cuprinde
o povestire continua pana la 1689 numai, plus o notita sporadica din
1696. Dar acésta nu e suficient 'pentru a stabill prioritatea une ver-
siuni asupra eelei-lalte.
De obiceiti insa si acésta e mai important o cronical nu se pre-
scurtéza, ci se amplified. Nu s'ar intelege din ce motiv s'ar fi elimina
din cronica mai intinsd unele elemente ale povestirii, earl' sunt de-
parte de a fi lipsite de interes. E dimpotrivd perfect inteligibil adaosul
la textul primitiv de notite luate din examinarea chrisóvelor dom-
nesci sail din alte insemnari monastice. Folosirea acestor insemnari e
neindoielnica si, cum vom vedó mai departe, nu din Constantin Ca-
pitanul, care are si el aprópe tOte adaosurile, adecd mediat, ati putut
fi culese informatiunile noir& Dar Constantin a avut probabil inaintea
sa textul slavon insusi al insemndrilor. In sfirsit, pdrerea eà notitele
ar fi fost introduse in «Anonim» de continuatorul corpului brancovenese
de cronice pana la 1733 trebue inlaturatd: in secolul al XVIII-lea, Cons-
tantin Cdpitanul era cunoscut in Tera-Romanesca i cdrturarii Orll
nu mai sciail slavonesce; continuatorul ar fi luat scirile nouO din
Chpitan, in forma in care se gaiseSc la acesta, dacd el le-ar fi incor-
porat la ,Anonim».
www.digibuc.ro
312 N. TORGA.
O. riu uith nici una din därile puse pe téra de acésta sernintie dom-
nésca, s'a redactat o cronica a lui Mircea-Voda §i urma§ilor sal. Ana le
analOge, nu mai scurte, existail §i pentru epoca ce se intinde de la
Négoe pand la Mircea Ciobanul §i, in proportiuni potrivite cu impor-
tanta acestor Domni, pentru eel doi succesori ai lui Michnea II. Corn-
pilatorul le-a tradus pe tote din slavonesce §i a facut ast-fel o punte
de povestire de la biografia desvoltata a lui Negoe pand la cea, nu
mai putin intinsa, a lui biografie de care vorbim acum.
d) 0 domnie importanta iI gdsesce u§or istoricii. Dintre calugaril
pe cari II protegià Negoe, i s'a aflat un biograf, Gavriil Protul. Michaiü-
VitOzul §i-a gasit cantdreti printre Greci Palamed, dascalul de la
Ostrog, Stavrinos Vistierul (1), amindoi membri ai poporuffil din Orient
care a§tepta mai cu nerabdare (Pim liberdril de sub nelegiuitul §i
sélbaticul jug al Turcului. Michaiii-Vodd insa era dintr'o familie pri-
vilegiata din fire: ar fi fost neadmisibil ca fratele lui Cercel sa nu se
gandOsca a transmite urma§ilor, intr'o povestire oficiaM, faptele sä-
virite de dinsul. Se scie ca Logofkul Tudose redacta un asemenea
diar, pe care Domnul Ii aproba, Andreiti Taranowski 11 traduse in po-
lonesce §i Silesianul "Walter il prefacii in latinesce, amestecandu-1 cu
sciinte proprii §i incurcandu-1 in destul, prin stil ca §i prin felul de
prelucrare. (2)
Cronica lui Walter, Res gestae Michaelis, e dad cronica domnosca
a lui Michaiii-Voda. Se credea §i acésta e o dovadd de extraordi-
nara uprinta cu care barbati serio§l pun in circulatiune la noi päreri
menite s in§ele o lume intréga,se credea Ca povestirea intercalatá
in cAnonimul Cantacuzinesc z. e tot cronica lui Teodosie.
insa acésta din urrna merge pina la 1597, pe cand cea-lalta cuprinde
161 a domnia lui Michaiii. Nu numai atata ; dar nu existä intre cele douO
lucrari alta aseménare decal a subiectului. Pentru moment, fiind-ca
vom reveni aiurea (3) asupra biografiei din cAnonim», ajunge sä spu-
nem cele ce urmOza:
Cronica din «Anonim2. nu 'kite fi a lui Teodosie, fiind-ca-1 face sa
mérga inteo solie, in care era vorba sà mOrga, dar n'a mers. (4) Ea
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 313
www.digibuc.ro
314 N. I ORGA
traduse, intr'un timp cand clasele n6stre culte sciati bine grecesce, pe
Mateiti, II traduse prescurtandu-1. La acésta traclucere furl adaose no-
tite, p6te, dupa insemnarY scrise, de provenienta nesigura si altele dupd
traditiune, precum i, pe alocurea, cate-va explicatiunt Cat privesce
pe cele din urmal, cAnonimuN adaoge la numele conspiratorului Bar-Tan
mentiunea Ca acest boor era din némul Bucsanescilor, iar la domnia
Jul Antonie el MO pe unul din boeril de earl vorbesce, si earl II erail
cunoscuti personal, de acest Bucsdnesc, spuind ca Staico Paharnicul
era fiul lui «Barcan de la Bucsani». (1) Cronica hit Mateiti conduse ast-
fel pe compilator pinh la domnia a doua a lui Gavrilas Movild. (2)
f) Destul de pe scurt e redactata periOda de la 1618 pand la domnia
WI Leon Tor-1w, injghebata si ea dupd traditiune si ceva notite scrise.
Domnia a doua a lul Radu Michnea e aratata numai prin durata eT ;
in domnia lui Alexandru Coconul se vorbesce despre réscóla calara-
silor i ridicarea pretendentului Paisie. Despre Alexandru Bias, in a
doua domnie, iarasi nimic decat durata carrnuirit De o reproducere
intocrnal a unel cronice anteriOre nu Vote fi vorba aici, din causa scur-
timil povestiril si din faptul cà, vorbindu-se despre o navalire de Ta-
tart se spune Ca locul rérnas pustiii din pricina lor se vede «pand
astacji). (3)
g) Domnia ml Leon-Vodd e descrisa cu totul tendentios in Anonim.
Aid ea e numai prefata de prigonire a domniei lui Mtoiü Basarab.
De la inceput ni se vorbesce de originea Jul Mateiti, de situatiunea sa de
fermier de dari sub Leon ; apoi autorul trece la sOrta grea a acestor
stringëtori de imposite, la fuga lor peste munti, la intórcerea pribe-
gilor armati si la ciocnirile lor cu 6menii domniei. Cum se si cuvine
intr'o cronica oficiala, precum e cea reprodusa aid, Mateiti nu cere dorn-
nia, ci o primesce (ceea ce nu e adevérat); Abaza ofera tronul muntén
meritosului boer.
h) Cronica lui Mateiti-Vodä ocupa intrégd acósta despartire. E forte
pe larg fata cu expunerea de pand aici. Ca la istoria lui Michaiii-Vitlzul,
intilnim pretutindenea date precise, ceea ce insémnd o redactiune in
paralel cu evenimentele. Ceea ce nu se intilnesce nici odata in restul
compilatiunii (4), aici avem discursuri: se reproduc dou6 cuvintarY pe
earl Mateiti le-ar fi tinut ostasilor sel in lupta de la Finta. Miraculosul
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 315
www.digibuc.ro
316 N. IORGA
Rolul Postelnicului e trecut insa sub tacere, pOte fiind-ca n'a jucat
un rol Cantacuzino. De la, Radu Michnea incepe perioda de lupta si
de glorie a Cantacuzinilor, i credem c, pand la Grigorie Ghica, corn-
pilatorul reproduce, dar, de sigur, dandu-le o forma none', nisce notite
sail chiar o cronica a familiei.
Radu Michnea, caricatural el insusi prin visuri atat de nepotrivite
cu insusirile lui reale, e presentat in caricatura. Cel dintaiil Domn
cdin Tarigrath care s'a atins de Cantacuzinesci e infatisat ea un «Grec
camatariii» pe al cdrui tatti l'ar fi chemat «Iani Surdulh, i «numele din
botezv al lui Radu insusi ar fi fost «Franti... (1) Nota dusman6sa, satiricd
domnesce de la un capel al povestirii la cel-lalt. In schimb, pove-
stitorul pomenesce pe eel doi fit mai marl ai Postelnicului, Draghici
si Serban, i insista asupra rolului ce ail jucat. El dd, desi are putine
date, data precisa a fugei la Brasov a lui Constantin : 16 (26) August,
Marti, diminéta.
Scurta domnie a lui Gheorghe Ghica, indiferenta din punct de vedere
cantacuzinesc, e povestità forte palid. Dar Postelnicul apare in plind
lumina cu prilejul mazilirii acestui Dornn. Constantin, «bunul crestin
si vrednic de slujba,, intervine cand Turcil voesc sa ucida pe Domnul
mazil i sa dea tera lui Mustafa-Pap de Silistria. El impaca lucrurile
si e insarcinat eu desemnarea noului Domn. Avem inaintea ochilor
nostri rugarea lui Constantin, devenit arbitrul situatiunii, de catre toti
eDomnii greet tarigradeni». Postelnicul se identifica cu interesele terii
sale adoptive: el alese pe Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica, pa Gli-
gorassco, fiind-ca era nascut i crescut in tora i o cunoscea. (2)
Scriitorul, care e un om cu culturd bisericOscá, vorbesce numai in coin.
paratiuni biblice, zugravesce apol marele act de nerecunoscinta al lui
Grigore-Vodd in stilul unui hagiograf, care zugravesce mOrtea unui sfint
pedepsa care cade asupra vinovatilor de sacrilegiil. Pe cand Domnul
se afla departe in expeditiune, incunjurat de trel dintre fiii Postelnicului:
Draghici, erban si Constantin, D6mna (Maria Sturdza) si «dou6 vase
rele, unul romanesc, altul grecescD : Stroe LeurdOnul i Dumitrascu
Vel-Vistier Teirigrdanuh (un Cantacuzino ; preteritiunea e caracteris-
tied), pirOsc pe bOtran ca face intrigi cu Turcii dunareni i opresce
stringerea birului. Intors, Grigore se pórta cu Constantin Postelnicul
ca Pilat cu Christos. Das la Snagov spre cliva de 20 (30) Decembre 1663,
Constantin e sugrumat in séra acestei dile, «in trapezaria manästirii». (3)
(1) P. 346.
(2) P. 358-9. Cf. scrisorile din Magazin, I, p. 394-8.
(3) P. 361 si urm.
www.digibuc.ro
CROXICELE MIINTENE 317
www.digibuc.ro
318 N. IoRA
(1) V. p. 10-11.
(2) Ash ne spun si Anonimul si Constantin Capitanul (Magazin, V, p. 17 ; II,
p. 14), dar e de observat ch. Anonimul incurca cele done' expeditiuni la Cehrin (1677
si 1678).
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 319
giai némului ség. Consideratiunile banale, forte pe larg intinse, cari yin
clupa scirea mortii i ingroparil, séména cu un sfirsit.
Apoi, sub $erban Inca, s'a adaos un nog capitol, despre negocie-
rile Domnului cu Nemtii, capitol slab legat cu cele precedente. 0 altä
continuatiune, dar nu o continuatiune oficiald, fu redactata sub Brânco-
vénu: manuscriptul intrebuintat de Laurian si Balcescu n'o cuprinde,
fiind-ca e manuscriptul oficial mavrocordatesc. Ea a fost insa cunos-
cuta lui Engel, care a intrebuintat traducerea, de cdtre Filstich, a
corpului neoficial hr-ancovenesc.
www.digibuc.ro
320 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 321
(1) P. 95.
Analele A. R.Tom. XXLMemoriile Seat. Istotice. 21
www.digibuc.ro
322 N. TOBGA.
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 323
l*erban-Vod[k] au d[o]mnit ani 10, iar vrksta lui cknd au murit au fast
de ani 55, iar, child au fost el Domn, au pktimit mai vrktas pentru t[a]rk,
Cit vrkjmasii nu-1 lksa, ce-1 nkckjiia in tot fealiul, ca sk-1 surpe din D[o]m-
nie, Sk path hrkni (sic) tara, mai vrktos Grecii t[a]rigrkdeanii; iar .Dum-
n[e]zku tat nu 1-au lksat, nici da mijlocul, ce pre Turcii Ii biruia cu bani,
iar pre Greci Ii biruia cu alte mestesugur[i] ; pre tat vrkjmasi lui i-au
s[u]pus : pre unii cu martea, pre altii cu inchisaarea, ckt nu mai phtea
sckpa nici unul; si de frica lui sk ascundea tat in taate gauril[e], ck-i de-
dbase D[u]mn[e]zku minte i chibzuial[k] mare, si chipul lui era groaznicu,
cknd sktkrease (sic) si pkgknii i alte t[k]rk, si in zilelelui (1) nimea n'au cu-
tezat sk calkce t[a]ra, pkne la moartea lui. Iar Domna Manila i cufiiu- sku
Ghii5rghie I cu 4 cocoane au rkmas In urma lui erban-Vodk, cu jale si
cu multe lac[r]kmi Vkrsate. Iar Costantin Vodk incit nu i-au lksat sit fiie
atkta obidit pre cum au fostk mai nainte alte D[o]mne rkmase skrace de
D[o]mni lork, ce 1-au dat mare cinste, si nu ö lksat pre D[o]mna Sit o bkn-
tuiasck cineva, ce 0 lksat in casa ei sk adihneasck in casa ei, cu coconii, si
sk-s tie satele i moii1e i tot ce va avea cu bunk pace ; asijderea i slu-
gile ei, ckte au avutk, le-au fkcutk chrti D[om]n[u]lk ca sk slujasck aicei
Case,pknk ce vor fi....
www.digibuc.ro
324 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 325
www.digibuc.ro
326 N. IORGA
alésd, mai ornatd. Sub un act de impdrtire din 1668, cuprins in Genea-
logic (1), iscdlesce §i Stoica : «beitrdna sluga Dumnélor Stoica Ludescu
logof&tv. Cu aceeaqi calificatiune de «bdtrdnul sluga Dumnélor Stoica
Ludescm>, logofkul II insémnd numele sub «invkatura» staphnei sale
Dómnel Elena, redaetatd la plecarea in hagealicul de la Ierusalim,
«inv'etdturav care nu e un document ca orl-care altul, ci o adevi5ratd
bucatd literard, un lucru me§te§ugit. (2) Când Cantacuzinescil hotdrird
alcdtuirea unel cronice a téril din punctul lor de vedere, la eine se
puteati gandi el mal lesne deck la acest harnic, modest §i Ore-cum
priceput la scris logork al easel ? Impresiunea ce se desface din ce-
tirea ultimel parti din cronica anonimd, parte care e redactatd de corn-
pilator, e tocmal aceea cd cetim opera unel devotate cslugi bi5trâneD,
ca logoretul Stoica.
Si in sfir§it, cum se 'Ate explich alt-fel mentiunea in «Anonim» a
Jul Stoica in propriile cuvinte cu care el ins41 i§l infdti§dzd nu-
mele ? (3)
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 327
(1) Dupa Del Chiaro, p. 43. Pupa Genealogia Cantacuzinilor* (p. 561), ar fi fost
sora lor.
Biografia fratilor Greceni, care se pole forma forte amanuntit, ar cuprinde prea
mult loc i, pana la publicarea materialului inedit ce poseda d-1 St. GrecOnu, ar
fi incompleta. V. semnaturile lor in plansa de la memoriul precedent. Cf. ibid.,
p. 243.
(2) V. memoriul precedent, p. 236.
www.digibuc.ro
n28 N. IORGA
Domnul se intórse din Tirgoviste la Scaunul sëb. din Bucuresci. (1) Cum
se .scie, Pascele urmdtOre trebuid O. le petrécd Domnul in teribile im-
prejurdri.
Povestirea e bine orinduità, de un cArturar dibacifi, in capitole,
dintre earl fie-care are un cuprins bine definit. In manuscriptul pe
curat, din care s'au pdstrat in compilatiunea lui Nicolae Mavrocordat
numai 48 de capitole, singurele tipdrite, capitolele aü numere de
ordine i cele mai multe dintre ele i un resumat al continutului. E
o cronicd scrisd cu ingrijire, cu respect pentru adev'er i cu un Ore-
care simt al formel; Brâncovénu nemerise bine alegêndu-si istoricul
domniei.
Iar, dacd asteptd complimente, Brâncovénu nu s'a inselat nici in
acéstd privintd, dar Grec6nu a avut bunul simt de a nu presdrd pe
rind in cronicd aprecierile elogiOse, in dose midi, ci a descdrcat, intr'o
prefata ineditd, pe care Nicolae Mavrocordat a amputat-o färd cru-
tare, OVA povara recunoscintel sale pentru binefacerile stdpAnului.
Nu poseddm in românesce acéstä opera encomiasticd : suntem siliti a
o analish in traducerea germand pdstratd, in dou6 exemplare, la Bra-
sov, in Biblioteca gimnasiului evangelic de acolo. (2)
Prefata, isc1ità de e pr e a smeritul rob al A/Ariel Tale Radu Logo-
Mal din Greceith, e redactatd in tOmna anului 1698, când cronicarul
oficial infdtisd Domnului istoria celor clece anT dintal ai stdpanirii
lui, fagaduind a continua si mai departe sarcina de registrator al
vietii de Curte. (3) Ea incepe cu abstractiunile familiare unui cdrturar
din acea vreme: banalitäti de saild despre «part despre bogatie si
bundtate. Apoi aratd cum sunteminte de gratitudine provocate de
acesta din urmd insusire a Voevodului l'aii adus sä scrie cronica. Va
fi vorba in ea numai de faptele Jul Constantin-Vodd,insusi, ldsdndu-se
la o parte meritele indltatei lui familii, care «despre tatd se cobOrd
din Basarabi, iar dupd mama din imparátOsca vitd a rdposatului
(1) Am cregut indiscret a cere d-lui St. Grecénu permisiunea de a vedé menus-
criptul, tot ask de complet, mi se spune, pe care-I posedd d-sa; d-1 Grecénu prepard
de mull& vreme o editiune critical a cronicei rudei sale, Logofkul Radu.
(2) V. descriptiunea manuscriptelor in lista de la sfirsit. Manuscriptul Academiei
n'are nici el prefata desvoltata.
(3) .In welcher Historie, nachdem ich das zehende Jahr dero Regierung erreichet,
.etc. Noch weiter zu continuiren Dero lobenswiirdige Thaten und hocherleuchtete Po-
Mike und gutte Wercke, die da bis an das Ende Dero Leben und hohes Alter
folgen werden,*
www.digibuc.ro
CRONICELE MINTER E 329
(1) «In welcher ich vorbey gegangen bin die Meriten und Verdienste Dero hohen
Familie, welche in Ansehung des Vaters herkommt von denen Bassarabbaischen,
wie auch die miitterliche Linie, welche aus Kayserlichen Stamm herriihret des
hochseeligen Johann Kantacusenul ; derer grosse Thate und. Politien von andern
allen historicis sind beschrieben, nicht nur von Fremden, sondern auch von denen
so glaubwiirdig in Griechenland geschrieben haben.,
(2) Evidentd alusiune la strasnicul Vodd Serban. V. mai sus, p. 323 si Del Chiaro:
*La di lui maestosa statura e terribil tuono di voce . . . Quella smisurata statura e
que' grand' occhi, che mettevano spavento, uniti a quell'orribil tuono di voce..
(3) «Ich versichre dass die Politic Ihro Durchlaucht mit der Unterweisung Demo-
cati (sic) recht iibereinstimme, der da in seinen Antworten meldet die Herren und
Landpfleger sollen zu allen Zeiten sorgfaltig seyn : nemlich gegen die Feinde des
Landes sehr eifrig, gegen seine Unterthanen sanftmathig und liebreich . Und mit
diesem Idioma halten sie das wallachische Reiche ohne Sorge. Du jagest nicht Furcht
ein ihren Unterthanen, wie andere Farsten, sondern pflegest durch Liebe die Gemii-
ther der Barger dir zu verbinden. Weiter saget gemeldeter Democritus: «Welchen
Alle ffirchten, der muss sich auch vor Allen farchten., Welchen Worten auch Aris-
toteles beystimmet .
(4) «Denn, wofern sie von ihrer Macht abgesezet wiirden, sie demnach ein gut-
tes Lob unter den Leuten behalten möchten, wie wir auch in der Historie der
christlichen Kayser hievon Zeugniss linden.*
www.digibuc.ro
330 N. IORGA
(1) V., asupra legàturilor anterióre ale lui *erban cu Curtea imperialk memoriul
penultim, p. 231 si urm. i Apendicele la memoriul precedent.
www.digibuc.ro
CRON10ELE MIINTENE 331
din soli sh fie opriti de «eel marl» la Viena; consciinta greselii sale
Ii aduce sd nu cuteze a reveni lAngd Domnul sü. Ungurul Ladislas
Csdky, care intoydrdsesce pe cel-lalt sol liberat din Viena, e un corn
viclén i insèldtor si mare mincinos». So'cra, aliata politicà i povë-
uit6rea lui BdldcOnu, ve'duva lui Serban, e zugrAvità ca o eSêrbOicil,
de fen de la Nicopole, fata Ghetii negutitoriul de abale», cdnd scim
cd, ori-care i-a fost originea, socrul ml erban, Gheta, a fost boer de
al Orli si si-a petrecut yiota in luptele de particle ale boerimil mun-
tene. Heissler e un corn trufa i lacom», care se unesce cu eying:kora
Vera», ascultd de promisiunile viclene ale .Agdi Baldcdnu, se cobórd.
din Cdmpulung la Bucuresci pentru a sprilini intentiunile politico ale
acestuia. In descrierea sederii Imperialilor in capitald, e vorba de
«fumurile marl ce acel mueri ['Minna lui $erban] urld prin cap», de
«vinturile baldcinesci», de planurile de a prinde pe Constantin i a
soite de la Nemti domnia pentru Iordache.
Cu tot kat de putind Teseryd oficiald, cu tot atat de limpede des-
thinuire a pasiunilor, e scrisä i expeditiunea din Ardél. Lupta de la Zer-
nesci e o ebiruintd minunatá i grabnicd», un triumf al causel celei
drepte; Heissler, prins, cdruia Domnul II «cld mama», respunde trufas,
ca un bolnav de emegalopsichie»; Baldcénu e ucis fdrd a hid parte la
lupte, ceea ce se pared Curtil a fi un sfirsit prea onorabil pentru un
dusman : «Nu sta in rdsboiii, ci mai de o margine». Fugend e ajuns
de Turd, earl erëü Fad tdiat si Pad fdrdmat». Capul mortului e tri-
mes la Bucuresci «in vederea tuturor», insistd GrecOnu, care mentio-
nézh proverbul: «Cine sapd grópa altuia cade singur intr'insa». $i cro-
nicarul domnesc face urmätorul epitaf neerfator invinsului: «Creded.
in avere, si in cat si in arme, si in vitejii, si in fantasii nebunesci,
si nu scia cd nu este Dumnegeti inaintea celor ce nu se tem de dinsul.»
Cu cdtd pldcere descrie cronicarul intronarea solemnd i inutild a
lui Emeric Tököly, candidatul turc la corCina Ardélului, intronare pe
care a yëgut-o, pe atdt do aspru e cu noul «Craili» si soldatil sel,
când acestia pradd la intors. GrecOnu expune pe larg präddciunile
«pdganilor Cruti», plangerile Domnului, ordinele date de acesta sluji-
torilor «pe Cruti a-i mdceldri», tentativele zadarnice de impdcare pe
earl le face mai Orgill. 'Moly («dar cu ce obraz !»).
Mai departe, letopisetul domnesc nu ascunde competitiunile pentru
tron, vorbesce de intrigile pentru Scaun ale lui Staico Paharnicul, care,
in stdruintele sale, «nu se uith cà nu se del acestea nici celui ce va,
nici celui ce alergd, ci cui va Dumnedeil». Ura din.tre Cantemir, Dorn-
nul Moldovel, i Constantin-Vodd transpare din cronicd, unde se aratd
www.digibuc.ro
332 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 333
(1) Ca acéstä versiune a r6mas, se vede din mss. germane de traducere din Bra-
pv, cap. L.
(2) Amintesc ea cronica e tiparità in Magazin, II, numal pana la Octobre 7208
(1699). Restul e studiat dupa ms. Academiel.
www.digibuc.ro
334 N. IORGA
(1) P. 343.
(2) V. ibid., p. 353.
(3) Totusi, iii mss. de traducere germand din Brasov, prima versiune e admish
(cap. LVIII i urm.). SA-0 fi schimbat gandul Brâncovénu? Sà fi fäcut inlocuirea
copistul vre-unui boer cu alte phreri, care ar fi cunoscut insh bruliónele Grecé-
nului ? De obiceiii i ash e si natural forma definitiva e cea din urmA in ms.
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 335
www.digibuc.ro
336 N. JORGA
(1) V., despre unul din aceste prognosticurl, tradus in grecesce pentru Branco-
vénu, in 1698, Analele, XX:p. 221.
www.digibuc.ro
CRON1Ot LE MIINTENg 337
iscusit, carele si mai denainto era Tarului cunoscut». Venia «pentru in-
noirea pácil, iar intru ascunsu pentru chiverniséla pamintalui».
Castriotul gasi pe Tar la Ial, dar fu primit reit. Un tradator im-
prudent stricase socotelile tradatorului cu prudenta. Toma, asemenea
cu Iuda, un «organ si vas priirnitoriti de zavistie», uitand cã Domnul
ii crescuse, 11 introdusese in tote tainele sale, muncit e ambitie ca
< eosforiul , carele ati socotit sal pue scaunul peste norurile co-
www.digibuc.ro
338 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE tItINTENE 880
www.digibuc.ro
340 N. MAGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 341
www.digibuc.ro
342 N. IORGA
(1) D-1 Ar. Densusianu in manualul sèü, ambele ediiuni. i Balcescu socotiii ca
Filipescu < este un copist, iar nu aclev'eratn1 autor* (Magazin, I, p. 83, nota * ),
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 343
www.digibuc.ro
344 N. IORGA
Iordache Cantacuzino. (1) Mateib. era Mare-Aga in 1680 (deci sub er-
ban) §i in 1698 el purta titlul de fost Mare-Stolnic. (2)
Felul cum vorbesce de o're-cari evenimente si nepomenirea numelui
lui Constantin in istoria Terii-Romanesci dupa mOrtea lui Serban, m'ar
face sa. fixez anul nascerii cronicarului pe la 1630. Data precisa, a
anului mortil macar, o avem insd: in 1696, la 1 Octobre, vkluva cronica-
rului, Rada, Rica lui Radu Michalcescu, Vel Comis, scrie la Brasov, dand
vestea mortil lui Constantin, al cdrui frumos cal negru ii vinde Ju-
dela (3)
Vorbind de lupta dintre Mateiti-Vodd si rivalul sü Radu, fiul lui
Alexandru Ilias, Constantin scrie : «Bucurescenii cu copiii se suia pe
garduri de sa uità cum sa bate rasboiub. Amânunte, cari arata pe mar-
torul ocular, pe care nici un tizvodA nu le putea da in acOstä forma,
se gdsesc din belsug, mai ales de la domnia lui Radu Leon (1664-9).
Ast-fel, casätoria lui Stefan, fiul acestui Domn, cu Catrina, fiica lui
Duca-Voda, si ispra vile facute de pehlivanii adusi cu acOsta. oca-
siune. Cu satisfactiune deosebita vorbesce cronicarul despre jocul pre
fung, despre tpelivanul hindiIi harap care facea jocuri minunate si
nevOclute pre locurile nOstre: iute om era §i virtos>, despre salturile
acestui gimnastic emerit peste opt bivoli, despre vitejia cu care-si
lega chica de cOda tunui cal domnesc, gras, mare., despre suirea
lui dibace pe parT ca o maimuta», despre salturile lui mortale : isi
dadeà drumul tcu capul in jos si dadea in piciOre», despre mergerea-i
pe ttulpan z. filed sa se afunde. tin Moldovab, adaoge cu regret Ca-
pitanul, tnu scim ce va fi facut Duca-Voda.». A asistat la bataile
suferite de Pascale Gramaticul in 1669, si arata acésta : teat ma mir
cä traia , ca l'am vklut cu ochil» ; intre patimasi, vorbesce i de
altul, t care i-am uitat numele. Cand sub Antonie-Voda, numit in
.
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 345
www.digibuc.ro
346 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 347
www.digibuc.ro
348 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE DRINTENE 349
www.digibuc.ro
350 N. IORGA.
aic despre Radu Michnea, .care mai pe urma §i Domn ail fost» : cres-
cerea lui la Atos, la dvir, (manastirea cu ace1a0 nume de la Sf. Munte)
§i la Venetia sunt luate, de sigur, din traditiunea orala asupra acestui
invelat Domn. In sfir§it, Capitanul nu uita a pomenl aid schimbarea
calendarului: dntru aceste vremi, Francii au aflat calindariul cel nod,
ldsand calindariul cel vechig, care umbla mai de demult §i umbldm
§i noi acum.,
d) La domnia lui Michaid-Vitézul, Constantin Cdpitanul intrebuin_
tézä mult biografia cuprinsä in compilatiunea «Anonimului» i o repro-
duce in parte. Dar acésta il da numai o parte din inforrnatiuni. El mai
cunOsce pe Stavrinos, poetul grec al Domnului, ale cdruia cVitejii.
circulail in manuscript Inca de pe atunci, alaturi cu poerna lui Mateid
al Mirelor, §i erad póte reunite cu acésta intr'un fel de corp de cro-
nice rimate grecesci relative la istoria nóstrd, in editiunea hiT Mateid
citata de Helladius. Din Stavrinos, cronicarul iea bucati. intregi verbal,
ca i din Anonim. Aà, pentru a da, la intimplare, cate-va exemple
de traducere : comparatiunea hi Michaiil in lupta de la Sibiiü cu
cVelisarie» e luatä din Stavrinos §i frasa fin ald de laudd pentru ma-
rele Domn, «care ad supus domniei lui pre Turd, pre Moldovent pre
Unguri, de-i avea ca pe nesce mägari pre toti, cuprinde-un impru-
mut literal din Stavrinos, care da aceea§i. comparatiune naiva in ver-
sul :
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 351
www.digibuc.ro
352 N. 106A
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 353
www.digibuc.ro
354 N. IORGA
/Ana s'au a§kat domniea; dupa aceea aü strins avutie.3. Se simte wor
in acésta lauda dupla insinuare malitiósä: Ca Domnul cump6rase tro-
nul, indatorand. téra §i ea in o parte din domnia lui n'a fost lipsit
de lacomie. Cronicarul lauda zidirile <Tana la acest Domn putine
ziduri aü facut Domnil cei mai de nainte»,dar el nu le enumera.
Rdsboiul intaiil al lui Vasile Lupu cu Mateiü Basarab (1637) e des-
cris in acela§i fel de ambele cronice. $i la al doilea, acela in care se
dadura luptele de la Ojogeni §i Neni§ori, Constantin se indréptä in
tOte dupa predecesorul WI. El face insd sh urmeze dupa locul im-
prumutat din cAnonimx, o povestire, care nu se afla in acesta §i nici
in cronicele moldovenesci. Se scie ca inaintea expeditiunii (i nu dupd),
Mateiti fusese mazilit (2 Novembre 1639) prin staruintele lui Moham-
med-Pala, 4is Tabani Buiuc, atunci Caimacam (1). Vasile-Voda, numit
in Tera-Romanésca, in locul mazilului, trimise cu céu§ul imp6rätesc,
care aducea ordinul de mazilie (asemenea cOu§ se numia Skimni-
Agassi), pe unul din boeril sei, Costea Caragea, pentru a ca§tiga. tdra.
Mateiti puse de se luard <càrtile> Turcului §i Mat pe Caragea sa fu-
ga, prin Silistria, inapoi in Moldova. Acésta scire n'a putut-o aye
cronicarul cleat din isvOre orale. In fine, ultimul rdsboiii intre cei doi
Domni rivall e luat iara§1 numai in parte dupd Anonim. Alaturea cu
notitele imprumutate de la acesta, Cdpitanul dä scirile bogate culese
de el in Moldova. El ne vorbesce de cariera anteriOra domniei a lui
Gheorghe $tef an, de relatiunile de iubire ce ar fi existat intre Vasile
Lupu §i sotia, .jupanOsaz,, Logofétului, inadins indepärtat prin mi-
siuni in strainatate; de Cantacuzinii din Moldova, de pretinsa Ma a
sotiei lui, care a permis lui Gheorghe $tefan sa parasésca. Curtea. Aid,
Cdpitanul se apropie de Miron Costin, precum anecdota, vestita anec-
dota cu toiagul e reprodusa ca in ,Adaosurile2. lui Neculcea (2), §i acdsta
o culegere de mid incidente, transmise prin compilatori. La taiarea
dp catre Vasile a conspiratorilor, el adaoge, aratand provenienta sci-
rilor sale, cá unul dintre uci§i ar fi fost .barbatul DOninei Dafinii Da-
bijOii, mai nainte pana a nu o luà Dabija-Voda; ad povestid boiari
moldoveni». In povestirea ulteriOrd, se vede necontenit informatiunea
orala : Hmilnitchi ar fi fost «socruh lul Vasile. Retragersa lui Gheor-
ghe $tefan inaintea fostului sëü stapan, intors cu ajutOre cazacesci,
e povestitä ast-fel: cDeci cad tras [tefan Gheorghe] inderet spre
Focpni, Vasile-Voda dupa dinsul; $tefan-Vodd la Tirgovi§te, la Ma-
(1) V. i cronica turcésca' din primul Memoriti cuprins in acest volum (p. 55)
M notele.
(2) Kogálnicénu, II, p 187.
www.digibuc.ro
cnoNInLE MIINTENE 355
www.digibuc.ro
356 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 357
www.digibuc.ro
358 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 359
www.digibuc.ro
860 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 361
(I) Asupra corpurilor de cronice din earl face parte Constantin Cdpitanul, v. Ca-
pitolele Cronica din Cluj i Cronica Beildcenéscd. Asupra manuscriptelor i tra-
ducerilor, v. lista analitica de la sfirsitul memoriului. Comparatiuni de forma cu
«Anonimul in cunoscutul studid al d-lui Gr. G. Tocilescu asupra felului tiparirii
cronicelor muutene (Rev. p. ist., arch. si fil, I).
www.digibuc.ro
362 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 363
www.digibuc.ro
364 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 365
www.digibuc.ro
366 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 367
(1) Hurmuzaki, vol. citat, la acesta data, sail Mag azin, VI,- p. 179 si urm.
(2) Loc. cit.
www.digibuc.ro
368 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICtLE MUNTENE 369
www.digibuc.ro
870 N. IOEGA
www.digibuc.ro
CRONICELt MtINTENg 371
www.digibuc.ro
372 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MTINTENE 373
www.digibuc.ro
374 N. IORGA.
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 375
www.digibuc.ro
376 N. 1011GA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 377
www.digibuc.ro
378 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONMELE MCINTENE 379
www.digibuc.ro
380 N. JORGA
domnie pe care, «din inalt ordiTn, trebuise s'o prefaca. 0 parte din
domnia lui $tefan-Voda, fiul Stolnicului, acea care se afig si in Me-
morii, a fost analisata cu acelasi prilej.
S. continuam acéstä cercetare Onà la sfirsitul cronicel oficiale.
Analistul domnesc mantue aid incidentul nebuniei Dómnei Fauna,
pe care-I povestise, in parte, si in Mernorii. cZidirea in chilie» a pro-
prier mätusi a DOmnei, spanzurarea a done' femei, invinuite tOte c.
ar fi provocat prin farmece intunecarea mintii Paunel, sunt fapte earl
se potriviati forte bine cu scopul pe care-I urmaria. Radu: infatisarea
Cantacuzinilor ca o familie de criminali rafinati. (1)
Urméza mentiunea trecerii lui Carol XII spre Demotica, rnentiune
care permite cronicarului, mehmendar en acOsta ocasiune, sä vorbOsca
de propria sa persOna. Expeditiunea din Morea e atinsa numai pe
scurt (2), si povestirea trece la cdderea Pasei din Bender, sprijinul lui
$tefan-Voda, si la catastrofa apropiata a Domnului insusi. Cu acest
prilej, el nu se sfiesce sa afirme ca, la vederea nenorocirii ce se aba-
tuse asupra nOmului sat, bOtranul Stolnic si-ar fi facut merite fata de
Turd din nelegiuirile trecutului sëü. Constantin ar fi märturisit oträ-
virea rudelor sale haine fata cu Imperatul: $erban i Iordache, doi
frati ai séi. Intors la Porta, trimesul Sultanului ar fi rOspandit acOsta
spovedanie de criminal, si Par fi audit intre altii danache Dragoma-
nul, fratele Mariel Sale lui Nicolae-Voda, carele, ajungend mai pre
urma i Domn, In urma fratelui Mariel Sale, Nicolae-Aroda, aid in
ter% ati marturisit &are toti boiarii.. Svonul, ivit dupd rnOrtea vigu-
rosului $erban-Voda, svon care numia ea ucigasi ai lui Vodd pe Stol-
nic i pe Constantin BrancovOnu, ar fi intarit, adaoge cronicarul, in-
tr'un chip definitiv prin acesta revelatiune, smulsd de frica mortil
unuia dintre vinovati. 0 descriere, cu totul nefavorabila Domnului
cdclut, a temperamentului acestuia mantue capitolul, eel din urma al
unei domnii pamintene.
Constantin-Vodd a cadut, clod, dupa spusa lui Radu Popescu, pe
urma pirilor cantacuzinesci, desi scim, din alt isvor, ca Sultanul dä-
duse voie boerilor, la schimbarea acestui Domn, sd-si alOga unul «de
(1) E de notat faptul ea nici un alt isvor nu intdresce ackstá reutficiósfi anecdotä.
Pe Nana o vedem mai tardiii rdtdcind in Europa cu copiii eel i stdruind la Im-
peratul in favórea bor. Cf. Hurmuzaki, Doc., VI; Iorga, Acte qi fr., I, tabld; Maga-
zin, II, p. 89-91 si Del Chiaro, p. 202 si urm.
(2) Acéstä expeditiune e descrish de un Roman intr'o operd speciald. V. mai de-
parte, capitolul Cronica expedifiunii din Morea.
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 381
térd sait un strain» (1); ruda criminald care ocupd tronul du0. ne-
norocirea Brancovénului, cade la rindul séil, ca motiv mai adinc, prin
pedepsa dumnedeéscd, iar ca motiv visibil, prin disparitiunea protec-
torului séii turc. In acest limp, Domnul Moldovei Nicolae-Vodd, in
care si cronica oficiald a lui Grecénu ne arata un dusman al lui Con-
stantin-Vodd, vecinul sëfl, acest tinér Mavrocordat, om arnbitios si
odrasld a unui istet si versatil diplomat fanariot, nu gandesce catusi
de putin la Scaunul mai bogat al pril-Rornanesci. Coboritor, prin
mama sa, al ml «Alexandru-Vodd eel numit Bun si Mare din tera
Moldovii» (2) (ceea ce e adevérat, dar prin Ldpusnénu numai, si nu
prin Petru Rares, cum afirmd istoriograful Curtii), el se resemnézd cu
stäpanirea mai sdracd a Moldovei, la care aved drept. Cand Turcii
inldturd pe rind pe hainil Constantin si *tam), el se gandesc nea-
p'erat, fdrd ca nimeni sd-I tragd de manecd, la credinciosul Voevod al
Moldovei. Radu Popescu crede orbesce cuvintele firmanului de strd-
mutare: «De vreme ce ne slujesci cu dreptate si te pui tare pentru
raid, iath Ca te-am miluit cu domnia Pril-Romanescb. (3) Nicolae-Vodd
a fost numit, asigurd el, pe care-I gäsim intro ace ce salutä pe noul
stdpanitor la Milcov («Radul san Hrizei Vistieriul, Vel-Vornic la Tar-
goveste0 (4) «din build voia impératului, fdril nici o rugdminte sail
rnijlocire despre partea.Mdriei Sale, fiind credincios Impératiei».
Se scie &A, din multele domnii ale celui dintaiii Mavrocordat, aceea
care, prin forta imprejurdrilor, a trebuit sd fie mai violentà, mai ne_
populard, a fost domnia acésta munténd, domnie nelinistità si per--
culdsd pe timp de rasboiti. Pentru asigurd tronul, tin6rul Fanariot
a trebuit sd-si ascundà firea ornendscd pentru a apäré strasnic; pentru
a impedich intórcerea Cantacuzinilor, el a trebuit sa lucreze la Con-
stantinopole contra acestora, pregatindu-le mOrtea, precum, fArd in-
www.digibuc.ro
382 N. IORGA
(1) Dupd Del Chiaro, vina ucideril lul S tefan-Vodd si tatillul lui ar cddé, nu asupra
noului Domn, ci asupra boerilor vriljmas1 aI familiel Cantacuzinilor (p. 202).
(2) Sotia luI Dudescu era Maria, fiica Stolnicului. Din acéstd cdsätorie se ndscurd
o fatd (Maria, care ieh. pe C. Notara) si trel fil (Genealogia, in Bueium, p. 663).
Constantin, unul din fiil Dudescului, fu insurat la 1722 de epitropul Case! Dudes-
cilor, Domnul, cu Maria, fiica luI Antioch-Vodé. Constantin era atuncl Comis (Radu
Popescu, p. 124).
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 383
www.digibuc.ro
384 N. IOWA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 385
www.digibuc.ro
386 N. IORGA
(1) P. 147.
www.digibuc.ro
CRONICELE MtINTENE 887
(1) P. 150. Cf. p. 174. RAclucanu Spätarul fusese insurat cu Stanca, fiica Postal-
nicului Brezoianu. El avu si un fiii, Constantin. Räducanu niurl in 1715 (Genealo-
gia, in Bucium, p. 561).
www.digibuc.ro
388 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MEINTENE 389
www.digibuc.ro
390 N. IORGA.
l'aii intepat in movila den marginea tirgului despre Dudesci, iar pre
Bgläcénu lai iertat., (1) Evident, ambil cronicari vorbesc de acela§i
fapt, i explicatiunea Popescului e, psichologic, mai acceptabilá.
In 1672, pe vremea lui Grigorie Ghica, aflám iarg§i pe Badea, ca
Mare-Clucer (27 Julie). (2) In anul urmátor, el intovdrà§1. pe Domn in
expeditiunea de la Hotin, dar §i aid purtarea lui fu plina de contra-
diced §i de perfidii. Intâiü, el se intelese cu ceMa1I boeri munteni ca
sà trócd la Poloni. Apoi, acest .%hot 'ski», dice Constantin Cdpitanul,
denuntä Domnului pe tovarà§ii s6i de trddare, cari scapard numal
multämitä nopii. In sfir§it, vedem pe cContop ucigênd de dincolo
de Nistru pe Turd, aldturea cu aceia§1 comploti§ti pe cari-i vklise
lui Ghica. (3)
POte c6. BA lace-nu a stat un timp in Po Ionia §i se pare ca el nu
figurii printre boerii lui Duca-Vodd (4), succesorul Ghicai. Când Ser-
ban Cantacuzino ajunse Domn, el facii pe Badea Caimacamul ski. (5)
§i-1 ridicg, se pare, la rangul de Mare-Vornic, cu tke cele ce se pe-
trecuse. In acéstA cahtate scrie BalacOnu judetului §i ord§enilor din
Pitesci intr'o afacere de judecatd, la 27 Aprilie 1679. (6)
E inutil a reveni asupra carierel lui Constantin BälAcénu. Ginere
al lui Serban-Vodd (7), el ocup5, de§1 nu i se dàdii o boerie mai stra-
lucitOre decAt Agia, un loc de frunte intro boerii socrulu sOil. Bu-
curându-se de increderea DOmnei, el se a§teptá la mOrtea lui Serban
sá ajungd conduckorul real al afacerilor, in numele tingrului Principe
Gheorghe, cumnatul ski Dar Constantin Stolnicul, cel mai influent
boer al timpului, impuse candidatura lui Brancove'nu Logofkul, §i
acesta fu ales. BOläcOnu se gasià in acel moment peste granit6, ca
ambasador la Viena, §i el nu credil nick prudent, nici demn sa se in-
tOrcd. NadOjduind de la ImpOratul ceea ce nu-i ddduse «tOra oficialä,
intrigantul boer, adevOrath icOnä a tatàlu sOü, provoca expeditiunea
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 391
IP
www.digibuc.ro
392 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELR MUNTENE 393
(1) Obsery Ca ms. din Oradea mai adaoge la Constantin Cdpitanul eke-ye notite
relative la asediul Vienei, notite la Carl si Klein adaoge, din partea sa. Le repro-
ducem aid :
Afara de aceasta Sierban-Voda pre ascuns se intielegeva cu Nemtii prin carti, si
odata au avut pe un Jesuvit pater multa vreme ascuns in cortul seu si, quand mai
vre Nemtii se dea cetatea, trimise pe Jesuvit de le spuse barbatesce se se aper e
anque in patru ceasuri, que Turcii gate pravul si vor inceta de batalie pene lei se
va aduce pray; si au radeicat Sierbm si o cruce de lemn de steger intru pomeni-
rea sa si a tuturor Romanilor, quarii malt se munceva si se rogava lui Dieu qua se
nu ia Turcii cetatea de la crestin; si au scris si la praepositus capituli, Ioannes
Bctptista Mayer, vicarius generalis, pentru rendul acestii cruci; in quare cruce leti-
nesci au scris Sfetelna Crucii. Scrisoarea asia este : a Crucis exaltatio est conservatio
mundi, crux decor ecclesiae, crux custodia regum, crux confirmatio fidelium, crux
gloria angelorum et vulnus demonum. Nos Dei gratia Servanus Cantactizenus, Vala-
chiae Transalpinae princeps eiusdemque perpetuus haeres ac dominus; etc. etc., (sic),
ereximus crucem hanc in loco quavis die devotione populi et sacro populi (et sacro)
honorato. in perpetuam sui suorumque memoriam tempore obsidionis machometanae
a vizirio Cara Mustafa Pasia Viennensis Inferioris Austriae, mense septembris, die
prima, anno 1683. Viator, memento morb Adique: Inaltiarea Cruci este padirea lu-
mii; crucea este frumsetia besericii, crucea stepenirea Imperatilor. crucea marirea
agerilor (sic) si dracilor rane. Noi Serban Cantacuzin, cu darul lui Dieu princi Tiarii
Romanesci si acelasi de porrorea moscenitor si domn s. a., am radicat aciasta cruce
in loc, quare in toata dia cii evlavia poporului si cu letugii este cinstit, in eterna
a sa si a lor sei pomenire, pre tempul ci Vienna cetatea Austrii celii mai din Jos
eta inconjurata cu hoste machometaniceasca de Viziriul Cara-Mustafa Pasia, in luna
lui Septemvrie in dia d'intei, faxnr, CIO IOC LX XXI I I. Calatoriule, aduti aminte de morte.
Aceasta cruce si astadi se afla in palata archiepiscopului d'in Vienna, si e longa
de 13 picioare matimathicesci. In acestea tempuri, ecca sosci i craiul Lesilor....
(2) Crsngurile den prejur ; in ms. din Cluj (C), care pentru acestd parte e cronica
nóstra (v. capitolul Cronica din Cluj).
www.digibuc.ro
394 N. IORGL
priviia de la corturi : C], au prens vr-o (1) quativa epuri si, aducaridu-i la
cortul (2) lui, au impartit quatva la boeri (3) [0; C], quati va i-au dat la
cochnea domneasca ; intru quarii (4) s'au nemerit o epuroae cu pull in
pantece, pre (5) carea spentecandu-o, au aflat que era gata se fete, nn puliu
cu 2 capete si cu patru picioare : d'innainte (6) un cap (7) trageva in o
parte [0; C], altul in alte parte, si trupurile la mediloc era inbinate, de nu
se conosceva inbinatura ; quare, aducandul la Domnul, fiend 0 patriardmi
Deioniscie i Ienaque Logofetul Cariofil, se mirava si, telcuind unii inteun
quip, alai in alt quip, iara Cacavela dascalu au dis que d'in heamul hit
Sierban-Voda vor sa se radeice 2 capete se stee in potriva unul altuia, si
unul va trage in o parte, altul in alta; si va fi mare stricaciune pamentultii
acestuia, de vreme ce acest semn minunat s'au aflat in tara aceasta; si asia
s'au intemplat, que dupe mortea lui Sierban s'au radeicat acestea doa ca-
pate : Constantin-Voda despre Turd 0 Bele[ce]anul, generele lui Sier-
ban, despre Nemti si [imponcipti fiindk unul altuia; C] multe rale au
facut tiarii, pre quum la Domniea lui Constantin Brancoveanul se va
spune. (8)
Dupe aceasta trecand quateva vreme, au venit veste de la Banul Viteila
de la Craiova cum que Veterane generariul vine pre la Cerniti cu hosti
nemtiesci, que se ernedie in Tiara-Romaniasca. Deci Sierban-Voda in data
au trhnis pe Constantin Brancoveanul Logofetul si pre alti boeri cu daruri
si CU rogacione, se faca bane se treaque in Ardeal. Quare, luand darurile
si primind rogacionia, au trecut in Ardeal.
Dupe aceasta, vedind Sierban que Nemtilor Ii umble bine, que, bat pe
Turd si le iau cetati i tiari, au socotit cu ai lui frati se trimitie la- Vienna
la Caesariul sol cu carti despre toata tiara se se inchine. Caesariului si se
ciara hosti in ajutor asupra Turcului, qua se se disleipias[ca] langa Caesa-
riul, si, qua se nu priciapa aceasta Turcii, au dis qua trimite sol cu carti,
quo se inpace pe Imperati intra seine, se nu mai faca ateta versare de sange.
Si cu acestea adormeva pe Turci; fiend superati de atetia batalii nenoro-
-cite, si cugetand que ii voliasce benele, i-au dat volie se trimitie sol, si au
trimis patru bad : pre Iordaque Spetariul, fratele seu, pre Scerban, pre
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 395
Constantin Balaceanul, genirile seu, si pre Sierban (si pre Sierban) Capi-
tanul, nepotul seu. Iara acestia, ducandu-se quatra Vienna, Sierban-Voda se
bolnavi si muri in Octomvrie in 30, si s'au ingropat la Cotroceni, domnind
diece ani. Dic unii que Constantin Stolnicul, fratele seu, 1-au otravit, pre-
quum si el mai pre urma au mar turisit aceasta, prequum mai inainte mu
spune.
[Additio haec Samuelis Klein:1 Si lucruri bone anque multe au facut acest
Sierban Voda, que la Vienna se novoieva se inpedece pe Turci sau se in-
tardie pene va veni ajutor Nemtilor, que se nu ia cetatea, que doara o ar
fi luat inainte de venirea Lesilor. Facut au si thipografie romaneasca, gre-
ciasca si arabeasca in Bucuresci, pre quarea Constantin-Voda Brancovea-
nul o au inzestrat cu multe averi; intru quarea se thiparesc carti pentru
crestinii celi de sub imperatia turceasca, unde nu le este slobod a avea
thipografie, si cartile se se dee de pomeana. Intors-au pre romanie prin
dascalei invatiati toata Bibleia, de pre eleinie, que mai inainte nu era pre
romanie intoarse, si alte lucruri bune, si manasteiria Cotrocenii au facut....
Legâtura ast-fel deplin stabilitd intre sfirsitul lui Constantin Cdpi-
tanul si inceputul cronicelor brâncovenesci ale lui Grecénu si Pope-
sal, compilatoru], intrând in domnia lui Constantin-Vodd, se &cid la
o interesantd operatiune de prescurtare si une-ori amestecare a sci-
rilor din cel doi scriitorl pe earl II aved inainte. Povestirea Cronicei
Baldcenesci pentru alegerea, intronarea si confirmarea Brâncovénu-
lui, povestire publicatd in $incai (t. III, p. 233) in extenso, e Impru-
mutatd ast-fel pete din ambele cronice anteriOre, si omul Bäldcenilor
nu uitd sd adaogd la sfirsit : «Tama tOtd cu bucurie o ail petrecut,
dobdndind in nidn'i ceea ce de muyi ani; mai inainte o ?find, ard-
tând tuturor dragoste, blândete si,mil[o]stivire, si in boerie si in dom-
nie». in aceeasi vrerne, el presintd alegerea ca opera lui Constantin
Stolnicul. (1)
Trecênd acum la campania Germanilor in Muntenia la 1690, intil-
nim mai mult o prescurtare a lui Popescu, desi unele amdnunte
numele lui Preda Proorocénul, titlul de Calga dat sefulul talar par
a fi luate din Grecénu. Sunt insd si sciri noué, sciri billaMesci, cart
datt o colo're proprie compilatiunii. Ast-fel, se afirmd aid cu mindrie
partea luatd de Walldcénu la invadarea teritoriului térii de ostile im-
periale si se face o mustrare lui Brdncovénu din nehotdrirea lui in
acéstd privintd. «Aga Constantin BdIdcénul, fiind langd Haisler, pu-
(1) c Constantin Stolnicul Cantacuzenul si cu o mud de boeari s'aii strins toti
la Mitropolie ...* (Sincai, p. 233). Uncle nu se observA alt-fel, citapunile din cro-
nicd sunt luate dupd Sincai, unele indreptAndu-se dupd ms.
www.digibuc.ro
396 N. IORGA
(1) Indreptat dupd ms.--Sincai (p. 238) are: Scordel. Constantin Cdpitanul pome-
nesce de Postelnicul Cristea Scordec in calitate de capuchehae la Constantinopole,
sub Serban (II, p. 32). Era un «pauper mercator grmcusv (Magazin, V, p. 47).
www.digibuc.ro
CRUMBLE MUNTENE 397
www.digibuc.ro
398 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 399
cesci. Si, vedind Imperatul que Nemtii au venit, si temendo-se que Turcii
lui n'or da batalie, ci de frica or fugii, au poruncit de le-au stricat podul,
qua se nu poate fugii, ce se stee se se bate. (1) Iara Nemtii, cu tunuri si
Cu pusci dand vitejesce batalie, i-au omorit pe toti. Imperatul, vedind mi-
mine qua aceasta, au fugit la Belgradul turcesc, si au pus alt Vizir, alt
Iniceriu si alti basi, in loc celor morti (si) multi.
Constantin-Voda, avand poronca se fie la Cerneti, se padiasca plaiurile,
priveva la acestea si rideva, unde dupa ris vine si plans ; (2) que ei veni
veste de la Tialegrad que au murit filia sua Maria. Dupe aceia s'au intors
de la Cerniti la Bucuresci. Si Imperatul cu Viziriul s'au dus la Odr[i]u, de
au trimis Viziriul lui Voda caftan, pentru que e Vizir nouu.
Deci, dupe quatva temp, avand Constantin-Voda fata de versta, anome
Ilena, o au logodit cu Scarlat, filiul premaritului Alixandru, Marele-Drago-
man al Imperatii turcesci, si, venind Scarlat in tiara, au facut Voda forte
furmosa nunta.
Quand au fost cursul anilor 3C3, 7206, min, 1698, iara au facut Turcii
gatare de hoste asupra Nemtilor, hind Vizir Usiim Basia, si au mers la
Belgradul turcesc, si prin Tiara-Romaneasca au trecut Seleim Gerei Chanu I
cu trii feciori a lui, cu Totari, de s'au dus la Belgrad. (3) Ci in acest ann
nici o batalie n'au facut, umbland intra dinsii vorbe de pace. (4)
Iara in celalalt ann au gatat Imperatul pe Efedeii si pe pre-metitul Alexan-
dru, Marele-Dragoman, de i-au trimis que se faca pace cu Nemtii. Si, adu-
nando-se, si despre partea Nemtilor si despre a Turcilor, la Carlovici, au
facut pace in 25 de anni...
Constantein-Voda nu se bucurava de pace, pentru que, quand aveva Turcii
batalie, nu, cogitava de madileie, ci tot cugetul li era de hoste. Deci au
faeut pace qua se-si aRe un rind bun la Imperatie. (5) (Crescerea tribu-
turd). (6) -
www.digibuc.ro
400 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MONTENE 401
FHji mei. filii mei! Iata tote avutiile si orice alta am perdut. Se nu ne
perdem ancai sufletele! Stati tare, barbatesce, dragii mei, §i nu begati sama
de morte; priviti la Christos Mantuitorul nostru, quate au rebdat pentru
noi si cu ce morte de ocara au murit! Credeti tare in acesta si nu ye mis-
cati, nici ye clathiti din credentia pravoslavnica pentru viatie si pentru
lume aceasta! Aduceti-ve amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, nici
inbuldiala, nici morte, nici alta ori ce nu-1 va despartii de Christos, que nu
sent vrednice muncile si nevoile ceste de aici spre merirea ceia ce o va da
Christos. Acum dara, o dulcii mei filii, cu sangele nostru se spalem peccatele
nostre! Si, acestea dicand, poruncii Imperatul de le talie capetele....
Sórta corpurilor celor executati e iargO. un amdnunt nod in Cronica
Bäldcenilor.
Domnia lui Stefan Cantacuzino e i ea- luatd din naratiunea mavro-
corddtéscd. Se suprimd insd mentiunile relative la persOna 1u Popescu
si se lasd la o parte si cuvintele In earl omul liii Nicolae-Vocld spunea
cd MOrtea singurd a scdpat pe Serban-Vodd de peclépsd. Sfirsitul
acestei domnil e fOrte prescurtat.
Pentru timpul lui Nicolae Mavrocordat, desl ordonanta e de multe
ori alta, cronica e a lui Popescu, intr'o formd prescurtatd. "Avem to-
tusi cate-va supresiuni si adaosuri caracteristice. Cronicarul, care ell-
minase cu ingrijire, in primil trel ani al lui BrâncovOnu, ori-ce califl-
cativ defavorabil dat ml Constantin BaldcOnu, «inimicul lui Voc16», taie
hotarit din veninOsa prosd a Curténului lui Nicolae-Vodd aprecierile
injuri6se la adresa particle): germane, cdreia-I apartinead Gheorghe
Cantacuzino i Joan BaldcOnu. Numele boerilor ce chOmd pe «Nemtl»,
anecdota insultät6re pentru Gheorghe a Edniei nu se mai afid aici.
Unele laude ale familiei i persOnei Domnului sunt reduse, si se scot
si tote episOdele ce privesc mai mult persOna lui Popescu.
Ast-fel, cetim in cronica acOsta austrofild eh boeril Cornea si Ben-
gescu, earl chOmd «cdtanele», erail «cu buna inima quatra Casa Austriii
si se bucurava de biruintia Imperatului crestinesc si doreva qua se
supue Dieu de tot sub piciore pe inimicul numelui crestinesc», pe cand
In Popescu stgteA.: «diavolul ce nu. va binele creOinilor §i odihna lor
aü intrat in inima Barbului SOrdarid Cornea si intr'a Bengescului gi
i-ail Indemnat de s'ad viclenit de cdtre Domn si de cdtre térd si s'ad
unit cu catanile ce era in ArdOl». Mild vine la prinderea lui Mavro-
cordat, compilatorul inläturd tOte calificativele ddruite de Popescu
boerilor. ObedOnu, Golescu, Bálénu, earl pregdtise lovitura; el nu ad-
mite in naratiunea sa nici mentiunea binefacerilor domnesci cdtre
«vicleni»: niel un cuvint despre refacerea cu banil lui Nicolae-Vocld a
Anaiole A. R.Tom. XXI.Memoriile Sect. Istorice. 26
www.digibuc.ro
402 N. IORGA
(1) Cronicar insu§1, autor al unei genealogii narative a hal Nicolae-VodA, genea-
logie de care vom vorbl inteun memoriii despre Cronicelemuntene din secolul al
.XVIII-lea. Cf. §A' mai sus, in acest volum, p. 266.
(2) Cel putin in editiunea Magazinului (cf. p. 94).
(3) Si maraviglierà forse (non senza grandissima ragione) chiunque legge questo
picciol catalogo de'libri stamped nella Valachia, non vedendovi la storia de' principi
di quella provincia, che tanto agevohnente sarebbesi potuta mandar in luce, medi-
www.digibuc.ro
CRONIC8LE MtINTENt 468
www.digibuc.ro
404 X. IORGA
(1) i in ms. 173 de la aceeas1 Bibliotecd (ms. care merge pand la numirea lui
Petra Cercel), dupd prefata Anonimului i domnia lui Radu Negru avem cronica
bidénfi.
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 405
www.digibuc.ro
406 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MDNTENE 407
Turcii I Tktarii vor robi tara i vor rkmkne, i nici un folos nu vor ave
de Nemti
Rugat a plech, Heissler refusd ; Domnul e silit a cheind pe Tätari.
Cronica ne povestesce retragerea Curtii la munti (jupdnesele se add-
postesc la mAndstire la Brad). (1) Intilnindu-se apoi Vodd cu Sulta-
nul tdtar, acesta «cunosch ca nu iaste Costantin Vodd hain, ce iaste
slugd dreaptà Inp6ratu1db, aà ca promite sa crute tóra. Vorbind, in
fine, de trecerea DOmnei 1u i:irban in Ardél, el adaoge eä si-a luat
§i bogdtiile, ce se Oat' in mdndstirea Bistrita.
Pentru expeditiunea din Ard61 (1690), cronica are o lämurire par-
ticulard : <Acolo iar, cdnd fu primdvard, incepurd Nemtil a sé gal
ca sd vie iar in tard, mai mult dintru indemnare BAläcénului». Când
invasiunea Ardélului se decide, «Ungurii. ar fi vrut sä taie calea de
intors ndvAlitorilor. Cronicarul num'erd 40.000 de Turd, 30.000 de Td-
tar): §i 9.000 de Imperiali. El vorbesce i de perderile Turcilor da in-
tarnatOre, pre plaiuri, pre la trecdtori..
Dupd ce pomenesce de noul drum al lui Brâncovénu la Cerneci
(1693), scriitorul urinézd ast-fel:
domniia foarte bine 1 cu pace, si in Domniia lui multe mknkstiri si
biserici au fkcut, 0 au innoit; i s'au apucat de au dires casile domne0i
din Tkrgovi§te; 0 au fkeut in tira in Bueure0i O mknkstire foarte mare
§i frumoask: hrarnul ei Sfkntul marile mueinic Gheorghie; 2: alte mknkstiri
iar in Bucuresti: hramul ei Sfkntul Sava; 3: 5 mknkstire piste Olt, ci sk
cheamk Hurez; 4: 5 mknkstire ce sk cheamk Polovraciul; 5: 5 mknkstire ei
easile domne0i de la Brkneoveni; 6: 5 mknkstire la Rkmnicul Skrat; ci alte
biserici multe; 0 au Mut 0 in tkrgu in Focpni 2 ci0ne1e cu apk pre bunk,
cu multk cheltuialk: una la Munteni §i una la Moldova; §i alte multe bu-
nktkti i milostenii au fkcut, aiee in tark, i la Ierusalim, 0 la Sinai 0 la
Sfetagora. Domniia foarte bine; 0 au fkcut avutiia multk....
La data de 13 Septembre 1698 (2), cronicarul ne spune cu interes
cd ss'ah facut silipsis, adecd perire soarelui f6rte mare, ca la un cés
§i jumatate». Vin apol: mentiunea luárii Camenitei. §i a rdsboiului de
la Prut (se afirmd «legaitura» lul Vodd cu RuOi, pentru o§ri §i zahe-
rea ; se explich lipsa do provisiuni prin ndvdlirea ldcustelor in Mol-
dova §i prin refusul lui Brâncovénu ; Cantemir ne e infati§at, in luptd,
in genuchi inaintea Tarului).
(1) V. mai sus, p.396.
(2) Care n'a cdclut 'MA Mercuri, cum asigura,scriitorul.
www.digibuc.ro
408 N. IORGA
(1) Lambrinb. V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 266 §i cevk mai la vale,
in acest memorik. Mentiunea se aflà §i in Memoriile lui Popescu (p. 176 7),
dar cronicarul o suprimi, impreund cu cea mai mare parte din amänuntele rela-
tive la ckderea lui Brdncovénu, in lucrarea sa oficialt.
(2) V. mai departe, capitolul Cronica expedgiunii din Morea.
www.digibuc.ro
CRONICELE MONTENE 409
www.digibuc.ro
410 N. IORGA
Domniia foarte bine qi cu pace, i incepu a face milk i.. dreptkti tkrii,
0 venirk cinq la locul lor, de sk apucark de hrana lor, 0 toti 6amenii da
laudk lui Dumnezeu de Domnu bun ce le-au dat 0 de pacea ce avea ....
Venind iaras1 Nicolae-Vodä, scriitorul, un anti-mavrocordatist declarat,
pornenesce de la inceput «dajdi grele», dar adaoge : «Si puse zapcii.
tot boeri de tOra., mâniindu-se totusl asupra boerilor romani, in ge-
nere. Pribegesc: «Manolache Lambrinb, Vel-Ban, ginerele lui Costan-
din-Vodd si Necula Ruset, Vel-Logotet [alt ginere al Brancavenulull
si Ion Dediulescul, Vel-Vistien si altif. <Jar Nicolae Voda domniia ..
fOrte bine, si cu pace, si dreptaci bune fäcea, si judecati drepte, si
era ... f6rte strasnic asupra boerilord> Cronicarul vorbesce de facerea
Vacarescilor si mantue paragraful ardtand ca Vodd a murit dupa o
bOlä de doué saptamani, de o «bubà dupa cap.
Deci boerii, dupk moartea lui Nicolae-Vod[k] fkcurk sfat, si cu voia tu-
turor aleserk sk le fie Domnu 16 Costandin Voevod, feciorul Jul Nicolae-
Vod[k], 0 numai de ckt fkcurk §-tire impkrktieei, 0-1 cerurk ca .sk le fie
Domnu; 0 yeni ferman ca sit fie Domnu ....
Constantin-Voda incepe domnia sa (1731), «fagaduindu-se ca va fi
bun cu tara §i cu boerii», dar Michaiii Racovita, sprijinit de Casap-
Baca, ii strica domnia, aducêndu-I stramutarea in Moldova.
In Muntenia veni acum Michaiti-Voda, incarcat de datorie mare :
«D5jdi grebe si imprumuturi pre boeri si pre mandstiri».
Intors, dupa multe sfortarT, in 1731, Constantin Mavrocordat «in-
ceptli a face mild te'ril si dreptäti; si domniia foarte bine, find bun
cu,, téra si cu boeriiD.
In fine, cronica se termina cu noua domnie a lui Grigore Ghica,
probabil inspiratorul ei. «Au venit Domn din Moldova, si ail intrat
in Scaun in Bucuresti, Maiu 20 A., rt. 7141.»
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 411
www.digibuc.ro
412 N. IORGA
Cap. 29. Veniturile Doamnii. Kefp. Xoc'. Rept EiCSOklitaly rtc A6p-
vqc.
Cap. 30. Pentru Brkilk §i Giur- Ice?. p3'. 'Ipapsapot, 116pytpov xcd
giul i TurnuL ToEipvos.
Cap. 31. Pentru Odai[a] Vizi- Kvp. p1. Tlept Tori BeCip xtaXccaE.
rului.
Cap. 32. Cum ockrmuia Domni Kacp. g'. 116c ixopipvoSaav oE allis-
de la reformk incoace. Tat. /1st& tip) f:4E;c6mIccv.
Cap. 33. Boeriile Tkrii-Rumk- K . 0'. INA apzovTujiv.
ne0i i fie§te-care ce purtare de
grijk are supt ockrmuiala boerii
sale.
Cap. 34. Veniturile boiarilor Ks?. X13f. Ilipt T6A0 sit:106710TM) T(iiv
cum era plink la reformk. &Primo vizpc, fliTOptiocc.
Cap. 35. Veniturile boerilor de Kip. X7'. 1Ipt Tthv 6aTapcvoiv eico61-
la reformk in coace pkIlk la leat Lamy 'Cthy iipXóvTO.W.
1769.
Cap. 36. Pentru scutealnici boia- Kir.p. X. Rept Tc.bv oxooTeXvExwv Sci
rilor, ce sknt i pentru ce pri- noictv otirEocv ET WOW.
cin[k] Ekntk.
Cap. 37. Intxda Inchinkciune a Keg. Xe'. llpWt Irpooxcivysts aaN
Tkrii-Rumkne0i la Poarta tur- BXcezEtzs etc tv 6.0.o.T.avExtv IlópT%v (nth
ceasck, de Mircea-Vodk, leat 1383. NlipTCa Bók iv kit 1383.
Cap. 38. Leat 1460: al doilea Ks?. Xs'. Lleircepex rpooximiatc. 'Ev
inchinkciune, la acest vkleat. gr. 1460.
Cap. 39. Nizamul ce au dat Ks?. X0'. T?. vCà.p Orot5 iaóel ià
cu mumba§iri inpkrkte0i pentru .131,3tXmoi)g plcooptotaf.ptSes Trepi Tijc i-
scoaterea Turcilor din tam: leat e6aeo.); Tthv Toupx6av 4ic6 ,thy Tóitov.
. (sic).
Cap. 44 (sic). Chronologhiia Ks?. IA'. XpovoXoyia Tcbo Ai.)06vrow.
Domnilor.
Cap. 50 (sic). Bucure0i, a patra K . vs'. . . 4. BooxoupiaTt iv xotSa.
Scaon Domnescu, pkIlk la leat, etc. 146[3y. TiTopTos Opóvoc tjc aiiesv-
Ter:as, x. T. X.(1).
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 413
www.digibuc.ro
414 N. IIMIGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 415
blicA un chrisov din Decembre 1775. (1) Seim, pe do alta parte, Ca ul-
tirnul eveniment pomenit de cronologie e trecerea prin Ora a am-
basadorului rus Repnin (1775). Si pentru acésta cronologie deci pi
pentru opera de statistica trebue sa admitem ca autor sail inspirator
pe cine-va care, scriind dupa 1788, nu mai cunosceh afacerile muntene
de la 1775, §i le cunoscea de la 1769 inainte mai putin precis §i ama-
nuntit deck inainte de acésta data.
Conclusiunea acestor constatari vine de la sine. Intrega lucrare a
fost scrisä de Michaill Cantacuzino sad de un logorét al lui, dupa
trecerea in Rusia a acestui boer ; scris5, evident, in românesce (2) §i
probabil dupa un indemn oficial rusesc, in primil ani ai noului rasboiil
cu Turcil inceput la 1787. Cred ca opera mai intinsa, care e Genea-
logia Cantacuzinilor, opera care reproduce in parte pe acésta, avênd
acelea§i gre§eli ca i dinsa, a lost redactata putin dupd cea dintaig.
Cat privesce sórta literara a acesteia, mi-o explic ast-fel. In Mun-
tenia, dar nu pentru Tunuslii, se fact" o traducere greased. Acéstä
traducere, gasind-o Tunusliii gata facuta, o dal:Tura la tipar. De la
din*ii yin numai urmatórele cloud note comentative: P. 140: el-I p.sth-
ppacsts to6ton 7tai Tor) kop.avou xaTaspc:Fiou elm ail 01PCC aptato6privA, chef-d'oeuvre,
capo d'opera ? ? ? i p. 242: «OirrytxpEav &mei' Thy TpowatXPaviav, atón oE
cmyypalosis BX69cot ixXxlAcivouat 7C0XX6MC Iv TpavatX6ocvEccv cbri. cç OapEa;».
Altii aü desfacut cronica de statistica, §i e sigur ca circulà o versiune
românésca rnergênd numal pand dupà prinderea lui Grigore-Ghica,
dar inainte de 1774. Versiunea acésta o cuprinde ms. de la Oradea,
si la dinsa face alusiune Dionisie Eclesiarchul, continuatorul acestei
cronice, and dice: «Gasit-am in cele vechi [cronografuri ale téril
acesteia] scriind pentru Domnil tenT, coil aü fost dupd vremi unul
dupa altul, de la descalecarea celui dintàiü Domn Rada Voevod, ce
i-au dis Negru-Voda, pAna la Domnul Alexandru Scarlat [cetesce :
Grigore Alexandru] Ghica Voevod, la leat 7276, care s'ail luat de
Muscall din Scaunul Bucurescilor, §i povestesce mai mult de rasbóiele
ce ail avut intr'acele vremi. Tara...de 'atunci incOce n'am putut gas1 in
scris cum s'ail urmat lard, de se va fi i indemnat cine-va a istorl
www.digibuc.ro
416 N. IORG A
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 417
www.digibuc.ro
418 14. /011GA
www.digibuc.ro
CRONICELS MUNTENE 419
www.digibuc.ro
420 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRON10ELE MUNTEME 421
www.digibuc.ro
422 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 423
www.digibuc.ro
424 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 425
stirile i bisericile din tofu* note pe earl probabil i le-a luat singur,
pentru acest scop. (1)
Unde incetézd «Anonimul», el se adreskg la legdtura neoficiald cu
cronica lui Grecénu (de uncle iea «dintii de leü ai Turcilor si Mari-
Ion) si la «Cronologia criticd»: reconiendarea lul Gheorghe Beizadea
de tatE sdil murind e, dupd .cat se pare, un adaos al istoricului de
la sine. (2)
Iar de la Brancovénu inainte, afard de documente, se folosesc im-
preund Grecénu i Popescu ca autor de memoril si cronicar oficial,
aldturi cu Cronica balacenesca (?), Cronica de sub Grigore Ghica si
«Cronologia criticd», apol de la o vreme, numai acésta, eemasdi sin-
gurul isvor. In fine, de la 1775, cronica e personald a lui Fotinb.
XIV. Cronica lui Del Chiaro.
Del Chiaro e plin de la un capdt pand la altul de informatiuni is-
torice propriil dise. Dar nu de acestea asa de putin si de rar in-
trebuintate, voim sà vorbim, ci de o adevèratd cronicd, de un «leto-
piset italienesc», care incepe la p. 119 si ne duce pand la sfirsitul
primel domnil a lui Nicolae-Vodd si la plecarea autorului din Ord.
Del Chiaro a ocupat o sarcind la Curte sub Brancovénu si Stefan
Cantacuzino, memoriei cdrora a re'mas devotat, i dupd cdderea acestor
doi Domni. ColOrea povestiril sale e deci o colóre favorabild ultimilor
Domni de térd, pe cari-I ap'erd §i-i compatimesce. Partea din urmd,
cea mai importantd, servesce pentru a completa i controla povesti-
rea, une-ori prea resumatd i tot-deauna partiald, a cronicarului ma-
vrocorddtesc.
Sà examindm mai amänuntit acéstà cronicd, a cdreia irnportantd n'a
fost in de ajuns apreciatd de istoricil nostri.
Avem Intâiü o parte care nu folosesce decal ca sà ne ardte igno-
ranta autorului. Desi cunósce cronicele de familie ale boerilor mum
teni i, de sigur, cronica oficiald, des]. vorbesce, ca isvor, de «ore-cari
manuscripte romanescia (alcuni manoscritti valachi), Del Chiaro n'are
o idee cat de putin precisd asupra istoriei Téril-Românesci papa' la
Antonie-Vodd. El mentionézd cu laudd pe Michaifi-Vitézul, dar sare
de la acésta la Mateiil-Vodd, «vestit In istoria Jtomanilor», cdruia stà
la indoiald dacd sd-i acorde douO-cleci de ani de domnie sail ... de
(1) Se vorbesce de bisericile fdcute de Mateiii i Vasile-lroda, la impticarea lor
(p. 180), se dd o listá mai completà a zidirilor lui Mateiti (p. 196).
(2) P. 262.
www.digibuc.ro
426 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 427
www.digibuc.ro
428 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 429
(1) Magazin, V, p. 87. Opera a fost tipAritA, cum se scie, intaiii de catre Engel,
in introducerea sa bibliografica.
(2) Ibid., p. 35.
(3) Ibid., p. 42.
www.digibuc.ro
430 N. IORGA
(1) intr'un loc (p. 64), autorul vorbesce de sfortárile ce a f5.cut sub Grigore Ghica
pentru zidirea unel bisericl catolice in Bucuresci. Din nenorocire, nici in actele
publicate de Fermediin, nici in cronica mandstirii catolice din Tirgovi§te nu gasim
nimic asupra acestei tentative i celui ce o intreprinsese. In privinta ultimei cro-
nice (publicatil in Arch. ist., 12, p. 46 i urm.), me multurnesc a observa. CA ea culege
tote notitele el despre istoria nóstrd din Anonina, pe care-I 0 citéz5. (p. 48). Pentru
misiunile lui Antide, cdruia-i atribuisem vi eh gre0t lucrarea, V. mai sus, in acest
volum de Anale, p. 231 0 urm.
(2) V. mai sus, in acest volum din Anale, p. 231, nota 1. Observ i italianismele
din lucrare (d. ex.: «Cingari sive Czingani, pe p. 49, 56, 59; «megiasci. pentru me-
calarasci pentru cdldrag, (p. 44, 58), armase pentru arina? (p. 48); «Capetan
grande. al Venetienilor i barigel. aI Romanilor adu0 inainte pentru a explicà
functiunea de ArmwMare (p. 48), mentiunea unel demniteff de la Turin (p. 50),
«quietantia sive riceuta., pe p. 53.
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 431
a) Miron Costin.
in intinsa sa lucrare, marele cronicar moldovén vorbesce adese-ori
de lucruri petrecute poste Milcov. IsvOrele sale sunt insa sag «chro-
nograful lesesc» (1) sail informatiuni orale. E sigur cä el n'a folosit
cronice muntene, de0 existenta acestor cronice nu-I era necunoscutd ;
11 vedem, in adever, lasand grija povestiril evenimentelor din 'fora-
Romanesca «colegilor sei literari» de acolo. «Care», scrie el, vorbind
de isprävile WI Michnea III, «de ail fdcut vre-o vitejie acolo, sa scrie
Mini tenfi. » (2)
b) Nicolae Costin.
Nicolae Costin a scris opera sa tardig, de sigur din indemnul lui
Nicolae Mavrocord at,d aca nu pentru insemn area isvódelor sale, pentru
coordonarea i legarea acestora cu isvóde §i cronice anteriOre. Acésta
opera póte fi consideratä deci ca o cronicä oficiala a Moldovei, in sens
www.digibuc.ro
432 N. IOR GA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 433
www.digibuc.ro
484 1. iondA
c) Axintie Uricarul.
E, cum am spus, de mai multe on, continuatorul mavrocordateso
al lui Nicolae Costin, care descrie a doua domnie a patronului séti,
pand la stramutarea-i in Muntenia.
Cronica e fOrte pe larg, un adevOrat (liar al domniei. Tonul e mai
oficial decal la boerul mare §i distinsul carturar ce fusese Costin.
SA vedem ce evenimente muntene se afla povestite aid 0i In en' co-
lori, incuviintate de stApanire.
Axintie vorbesce, in cuprinsul cronologic restens al povestiril sale,
de cdderea lul BrancovOnu i de a lui tefan-Voda.
El nientionézd cu amAnunte pe cea dintâiü, vorbind §i de chinu-
rile suferite de Domnul mazil. Dupa o istorisire mivata, el adaoge :
(Care veste [a mortii lui Constantin], venind la Nicolae-Voda, mtilt
i-ail parut reit i fOrte s'aii intristat.x. (2) In Moldova, unde lucrul nu
putea sa aibà consecinte, Nicolae Mavrocordat permite scriitorului sOil
urmatOrea judecatà asupra BrancovOnului: cAcest savir0 aü luat
acel vestit Domn BasArab-Voda, carele ati domnit 27 de ani cu multä
fericire §i ail fäcut Tera-MuntenescA sciuta §i vestita in multe pàrl
ale lumii, §i nu esto de mirat, ca tOte ale lumil sunt de§erte, §i boga-
pile, §i slava . ..»
Am arAtat mai sus ca Mavrocordat n'a putut fi strain de mazilirea
lui Stefan Cantacuzino, dar o cronica oficiala n'o putea spune. In
Axintie, Dumitrachi IulianO, capu-chehaiaua lui Nicolae-Voda, e chemat
subit la IWtà pentru a i se da surprincjOtOrea veste a schimbdril.
Avern apol transmiterea scirii §i ceremonialul stramutdrii. (3)
d) ban Neculce.
De sigur, cu tOte slabaciunile lui, unul dintre eel mai simpatici vechi
boeri romani i cea mai simpatica figura printre cronicarii moldoveni.
Autor de memoril caci cronica lift se preface indata in memorii
www.digibuc.ro
CRONICELE MIINTENE 435
www.digibuc.ro
43 4. tORdi
mite greséla de a pune la acésta data mórtea lui Draghici, care ...
era mort de mult (din 1668). (1)
ilrméza, la Neculce, rolul jucat de Grigore fli batalia de la Hotin,
si el ne descrie pe larg lupta intre «Postelnicesci., cari scosese tronul
lui Duca, si Grigore, pe care prietenii sël turd voiaü sä-1 mentie.
Ghica, <Com harnic si tare si sumet si gata de rèspuns», ar fi invins
dacd nu l'ar fi oprit mórtea. <Tic unth, adaoge Neculcea, care nici
el nu iubesce pe «Postelnicesci, aitanesci, carora le dic si Cantacuzi-
neseb «sa se fie agiuns Cantacuzinescil cu un doftor, si sa-1 fie
otravit». Dupà mentiunea restabilirii lui erban in dregatoria do
Mare-Logofk, Neculcea mantue, facAnd alusiune la cronicele muntene,
de earl sciind, nu le-a intrebuintat totusi : «De aice inainte lasäm pentru
Tara-Muntenésch sä scrie Muntenii ...> (2)
Suirea pe tron a lui Serban e povestitä cu amanunte nou6, rela-
tive la legaturile Logorétului cu unele rude ale lui Duca (Lupave
Spatarul, fratele DOmnei, de exemplu); si Neculcea, mare amator do
pachlituri, gäsesce mijlocul de a mai povestl una : inselarea lesne-
cralétorului Voda. de Constantin Stolnicul si nepotul séti Branco-
vénu. Cate-va din actele de crudime ale noului Domn sunt atinse. (3)
Se trece la certele dintre Serban §i fostul séu stapan §i rival, in
1683. Expunerea dusmaniei dintre Cantacuzinul muntén si Dumitrasco
Cantacuzino, peste putin Domn in Moldova, e in parte noud. Absolut
noué sunt insä scirile asupra pregatirilor de rOscold ale lui Serban,
asupra legaturilor lui cu strainatatea, asupra planului séil de a fi
«Imperat in Tarigrath, asupra gandurilor ce urmaria Maud Domn
pe fostul séti camarad de arme sub Grigore-Voda, Cantemir. (4)
La Neculce trebue sà ne adresam pentru a ave cunoscinta corn-
pletá a neintelegerilor ce isbucnira in curind intro patron si prote-
giat. Cantemir, care promisese a distruge pe «Cupdresth, if pazesce
rdir, apoi se impaca cu ei si-I face ministrii sel cei mai ascultati, ca
odiniOra Duca. Pe de alta parte, solicitat de Regele Sobieski si de
erban, el nu se inchina Lesilor. Fara a vorbIL cu multa dragoste de
unélta siretilor §i lacomilor Rusetesci, Neculcea e totusi un dusman
hotarit al lui $erban, caruia-i atribue omorul lui Gavrilita Vornicul
si al unui cnéz» rus, ce i-ar fi fost adversar politic. (5)
(1) P. 193-6.
(2) P. 203-6.
(3) P. 211.
(4) P. 218, 226-7, 232, 235
(6) P. 231-6.
www.digibuc.ro
CRONICELE NIINTENE 437
(1) P. 235.
(2) Ibid.
(3) P. 235-8
(4) P. 243.
www.digibuc.ro
438 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 439
www.digibuc.ro
440 N. IORGA
(1) P. 19.
(2) P. 23.
(3) P. 25-6.
(4) P. 31-2.
(5) P. 39-40.
(6) P. 45-6, 48.
(7) P. 63-5.
(8) P. 66-7.
www.digibuc.ro
CRON10ELE DIUNTENE 441
(1) P. 57-8.
(2) P. 71-2.
(3) P. 91. Cf. 0 p. 77, 78--9.
(4) P. 92-6.
(5) P. 123-4.
www.digibuc.ro
442 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRON10ELE MONTEN E 443
familia Blebea din Brasov. Sec. XVIII. Acefal: Incepe la domnia lui
Mateiii-Voda cu cuvintele: «. . .1u Matelii-Vod». Compus din : Anonim+
legatura brancovenésca neoficiald pana- la sfirsitul panegiricului lui
Serban + Grecénu, cap. 5-9. Explicit : «Si cu thfinsul impreunx era
Preda Proroceanul i Mateiu Bxlmceanul, vxru-sxu, (Magazin, II,
p. 145).
3. Bucuresci. Biblioteca Academia Romano. N° 298. In-8°. Sec. XVIII.
«Istorie Tkrii Romknesti de cknd au descklicat pravoslavnicii crestini.*
Compus din: Anonim + legatura brancovenésca neofieiala + Grecénu
prescurtat, pana la intórcerea lui Heissler in Ardél. Terminat cu o
tabla i un epitalam, plus o mica cronica a Moldovel care va fi tipa-
rita In Catalogul msselor Academiei aiurea. Cf. mai sus p. 324-5.
4. Bucuresci. Biblioteca Academia Romane. No 940. In-80. Ca si n°
precedent. Copie din sec. XVIII. La fine are mai mult cuvintele : «si
afl rkmas,. La urma, insemnari de cronica. moldovenésca.
5. Bucuresci. Biblioteca Academia Romane. N° 180. Sec. XVII. Pe Vui
legaturii : «Aceastk psaltire este a lui Gligore sin pra : Vasile, si eine n'a
(sic) fora-5, sit fie afurisit de d[o]mnul Gligore (sic).» Pe fol. 1, in seri-
sore modernd : «Cronica lui Greceanu.» Apartinuse, dupa sernnatura,
lui Nic. Istrati din Rotophnesci i lui Kogalnicénu. Are si :* Pinaxk,
adeck insemnare de ceale ce Slt atik intru acestk leatopiset de pravoslav-
nicii Domni ai Tkrki-Rumknesti., Titluri rosii marginale. Numele Mitro-
, po1iilor si al lui Brancovénu scrise tot cu rosu. Cuprinde compilatiu-
nea de sub n-le 2 si:3, continuata pana la p. 339 din Grecénu. V. mai sus,
In mernoriii, p. 307 si urm. Scris de mama mitropolitului Antim, care a ca-
ligrafiat catastiful averii Mitropoliel pastrat in aceeasi bibL sub n° 671.
6. Bucuresci. Biblioteca Academiei Romane. N° 196. Sec. XVIII. 133.
p, in-8°. Frontispiciul de flori roiT. Titlu : «Istorie Tkrxi-Romxnest[i] de
exnkd au descklecatu pravoslavnicii crestini.» Ca si n-1 3. Tablä tarclie,
la sfirsit. Insemnari de cumpératura de la Ienache Kogalnicénu si
Manea Matásarul (1719). Reproducem pe cea dintaiii : «Si pi urmk, vi-
indu la Tarigrad, s'au vkndut cu voe noastrk aici dumnisale Enaki
Cog[kl]niceanu, biv Vel-Vktav zaproh. (sic), ckl'era cu mahklis (sic!)
Mkrii Sale Dan C5standin Mihai Cehan Rac[o]vit[k] Voevod, ckndu
era cursul anilor de la Hristos 1761, Av. 12. Enaki Kog., biv z'a-
pr5du Vktah.,
7. Brasov. Biblioteca Gimnasiului evangelic. N° 139 (vechig 27 d). In-
8°. Nepaginat. «Historie von der ersten Hereinkunfft der Roemer und
dem von ihnen nachmal auffgerichteten wallachischen Reiche, welche
anno 1727, den 5-ten Septembris, aus einem anonymen manuscripto
www.digibuc.ro
444 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 445
(1) 0 altà traducere germanA in Biblioteca Archivelor brapvene. Un alt text ro-
mânesc, deosebit, intr'un ms. al d-lui prof. Andreifi Bfirsan din Bra§ov, cunoscutul
folklorist 0 poet. Acest ms. contine i notite analistice din secolul al XVIII-lea.
www.digibuc.ro
446 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICBLE MUNTENE 447
www.digibuc.ro
448 N. IORGA.
Ispas ; apoi s'au intorsk indkret la tara tktkrasck, mai avkndk bktklie,
m[kn]tki[n]du-sk toamna, iar au vinit In Bucuresti, Octomvre 26
[cifre arabice], let 1770; si au sezut pknk la let 1774, Iulie 20; s'au
legat pace piste Dunkre la umele, de fermasul Romantov si de Vizirul
Musun-Oglu i, legknd pace, au mai sezut Moscalii in tank toatk toamna,
Noemvre 1; apoi s'au ridicat i s'au dus in tara bor. Apoi dupd Moscali
au venit Domno in Bucuresti Alexandru Epsilant-Vod, tocmai iarna,
Ghenarie 10 1775... [tdiat], parte au intrat in Bucurestb (f° 191 V0).
cSk Sk stie de cknd s'au cutremurat pkinkntul, ce-i ZiCk Oamenii de
cknd cutremurul cel marea : de la Zidire Lumii let 7246, iar de la
Mkntuire Lumii let 1738, Maiu 31, intr'o Mercuri dim[i]neata, la trei
ceasuri i jum[k]ta[te] din zi, in postul Skmpetriului, in zilele Dorn-
nului.. . (sic).
et Sk Sk stie de cknd au vinit lkcustele intki aice in Tara-Rurn[k]-
neasck, in zilele Domnului Costandin-Vod[k] Mavrocordat, in Domniia
a triia, let de la Zidire Lumii 7253, iar de la Mkntuire Lumii let 1745,
lule 20 zkle, 20 [cu cifre arabice].
Sk Sit tie de cknd au perit soarel[e] prb rku, in zilele Domnu-
lui Gligore-Vod[k] Ghica, in Domniia a doa, de la Zidire Lumii let
7256, iar de la Mkntuir[e] Lumii let 1742 (sic), June 14, in postul SkM.-
petrului, intr'o Mercuri [Marti], la narni[azi].
et Sk Sk. §tie de cknd ste5a cu coadk : tot in lkcuste, let 7257, Oc-
tomvre 20 Ta Ai am (sic) au fost ; apoi au petit.
www.digibuc.ro
CRORICELt kl.ItITENE 44d
www.digibuc.ro
450 R. ToRdA
www.digibuc.ro
dIONICELk MiiNTEig A 451
APENDICE DE DOCUMENTE.
I.
www.digibuc.ro
4g l. ioadi
nepotii la Tar, cand aü fost acum in cjilele Domniei Me le, Ion cu fratii
lui Staico i Dragomir, feciorii Radului, i Neagoe cu fratil lui, Dra-
gomir i Stanislav i Stan, fecioril lui Ion, nepotii lui Stan Bleaghiz, el,
vëdênd cd E s'ail invechit zapisul ce ail la maim lor, ail venit cu totii
inaintea Domniei Me le si cu zapisul, de s'au rugat ca sa ii se inno-
lased si sä li se intarOsca zapisul cu cartea Domniei Mele. Inteaceea
Domnia Mea, vëdênd cum cd este zapisul bun si adev6rat, cu pecetile
si cu iscaliturile Jul Dumitrasco Stolnicul si a jupanesei lui Voichii si a
fiului dumnealui Panal Postelnicul, si a nepotilor lor Mateill i Costandin
Filipetl, si a strdnepotilor br, $erban Vtori-Spatar i Radul i Grigo-
rasco, i facut cu mare blestem asupra cdrora din némul si din sé-
mintia lor se va scula ca sa-i rumanéscd, pe Stan Bleaghizul sail pre
feciorii lui, sail pre nepotii lul, sà fie supt blestem, precum am v64ut
Domnia Mea zapisul, Domnia Mea Inca am dat acésta carte a Domniel
Mele lui Ion cu fratii lui Staico i Dragomir, feciorii Radului, i lui
Neagoe cu fratii Jul Dragomir, Stanislav i Stan, fecioril lig Ion, ne-
potii lui Stan Bleaghiz, ca sa fie in pace si slobodi de rumânie, ei cu
feciorii cati Dumnecleil le va da, precum i-ag iertat Dumitrasco Stol-
nicul si cu jupftnésa lui Voica, i cu fiu-se'g Pang. Postelnicul, i cu
nepotii lor Matelli i Costandin, 1 1 cu stränepotil lor $erban Vel-Spatar
i Gligoravo i Radul, co serif' mai sus ; mai mult alt val de rumanie
sa n'aiM ; ca sal fie lor pomand in veci neclatità. i am intarit Domnia
Mea cartea aceasta cu tot Sfatul i credinciosi boeril Divanului Dorn-
niei Mele, pan Cornea Brailoiul, Vel-Ban, i pan Stroe Leurdeanul,
Vel-Vornic, i pan Diicul Rudeanul, Vel-Logofét, i pan Mihaiil Canta-
cozino, Vel-Spatar, i pan $erban Grecianul, Vel-Vistier, i Pan Vergo,
Vel-Clucer, i pan Dumitrasco Caramanad, Vel-Postelnic, i pan Scarlat
Vel-Paharnic, i pan Radul Izvoranul, Vel-Stolnic, i pan Radul Go-
lescul, Vel-Comis, i pan Iorga, Vel-Sluger, i pan Constantin Corbea-
nul, Vel-Pitar ; i ispravnic $tefan Cantacozino, Vel (sic)-Logofét; §i Wad
scris cartea aceasta in orasul Scaunului Domniei Mele, in Bucuresti,
intr'al decelea an din Domnia Domniei Mele, de $erban Logofétul,
imiTA Dechemvre 4, beat 7207.
(Bibl. Ac. Rom., rns. 260, f° 117-8; copie; cornunieatii de d-1 lulia Tuducescu.)
www.digibuc.ro
CRONICELE MCNTENE 453
IL
Cinstitului, de neam bun §i alesului intru destoinicie §i. noaa de bine
voitorit. i bun priiaten, dumnealui jupknul Harm Manck§, Mare Ju-
det al cinstitei cetktii Bra§ovului skn[k]taate §i. mult bine pohtim du-
mital[e] de la Dumnezeu ski tremit[k], impreunk cu toat[k] cinstit[a]
familiia dumitale.
Scrisoarea dumital[e], impreunk cu slugil[e] dumital[e] ce ne ai tre-
mis, venitu-ne-au §i, intelegknd de bun[k] skn[k]tatia dumital[e], foarte
ne-am buc[u]rat. Pohtind §i. dumneata a §ti de noi, den mila lui Dum-
nezeu ne aftkrn skn[k]to§, iar cu destulk inim[k] rea pentru rkposatul
sotul nostru, priiatenul dumneavoastrk, Dumnezeu sk-i iarte sufletul;
care nu avem ce faó[e], fkr' ckt multkmim lui Dumnezeu. limit ne-ai
scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de vknzare, adkvk-
rat au fost ck, pkn' trkia dumnealui, nu s[k] indura de acel cal, ca de
mare lucru, fiindu cal bun, frumos, mare cu fkntrkbul (sic), ce-1 tinea
pentru dumnealui, inckt, vkzkndu-1 neg[u]tktorii, venea de cerca pre
durnnealui ca sk-1 vkndk, §i sk m[k] crez[i] dumneata ck i-au dat §i mai
bine de lei 100 §i nu au vrut dumnealui sk-1 dea. Iar acum, dupk pe-
trecaniia dumnealui, noi 1-am fkcut vknzktoriu, *i de adkvsrat la altii
mai jos de lei 100 nu fi dat, iar pentru preite§ugul ce ai avut
1-as
dumneata cu dumnealui, i cer dumitale, *i de acum innainte Sk aibi
dumneata cu feciorii miei, §i pentru voia vktafului Ghierghe, 11 lksasem
dumitale lei 80 ; iar dumneat[a] ne scrii ck ne ai tremis numai lei 70 ;
co noao- prea ne-au pkrut eftin, ck cai plktea§te mult, ci, pentru voia
dumital[e], am mai lksat lei 76, 33 bani, §i. ne-au dat lei 76,33 oam[el-
nii dumital[e], ce Sk fie dumitale de bine ; Sk trke0i dumneata i Sk
trkiasck §i calul, ca sk avem multkmit[k] pre urm[k] §i priite§ug des-
pre feciorii mii Sk s[k] innoiascs, ck noi pk dumneata foarte priiaten
bun te tinem. Iar pentru vinur[i], ce am zis Cs voi Sk trimi i dum-
neata im[i] scrii ca sk trimit, Cs, plkcknd, le vei lua toat[e] dumneata
in pretul ce va fi acol[o], de care bine foar[te] multkmim dumital[e];
si sk §tii dumneata ck voi sk trimit 10, 12 buti ; ci pohtim pre dum-
neata, Ck yin bun voi trimit[e], §i in vase bune, ci, de vei vrea dum-
neata sk iai tot, mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], forte
'pohtim pre dumneata Sh le slobozi, Sk le vsnd[k] und[e] vUr gksi, i vom
multkmi dumital[e]; fkcsndu-ne dumneata aceast[k] slujbk, feciorii mie[i]
inck, den ce le va fi pren putintk, gata vor fi spre slujba dumital[e];
numai te pohtescu pentru vinur[i], neluundu-le dumneata, sk fii ne-
vuitUriu ca sk s[k] dea la uameni de isprav[k], sk s[k] ia banii gata; iar eu
www.digibuc.ro
454 N. lORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 455
Ce dark cu greu i cu camark (sic) este a da, zic, nestine incepkturk celor
ce mai despre toate pkrtile sknt [in intuneric], precum i mie acum mi Sk
intkmplk a veni, vrknd, cum am pomenit, a istori ale thri ce-i zicem noi
astezi Rumknesti,cu greu zic Ck foarte imi este, de vreme ce nu aflu eu
pkIlk acum, mkcar ckt am 6stenit, ckt am cercat, ckt am intrebat, si de
stiut[i] si de bktrini domirit[i] si intelepti, si in tot chipu m'am trudit
pentru (sic) alte pkrti I cu cheltuialk am nevoit, ca doar as fi aflat vre-6
istorie carele si de tara aceasta, d'incepktura ei, si de lkcuitori ei, si
domnitori ei, care, ckt si cum s'au purtat, si de 6biceiuri1e lor, si de
legile ei, i de altele multe ce Sk vor fi aflat, care Sit Sh scrie pe amk-
runtu toate si cu deadinsul, precum de alte thri fac si scriu pe largu
toate. Ci. dar Inch eu pknk astkzi Mai] acel scriitor niö[i] acel spui-
tor nu am aflat. i aceasta ckó[i] n'au istorit nimin[i] de dknsa cu
deadknsul cum zió (sic), pare-mi-se Ch dintr'aceste pricin[i] vine: intki
ck mick si ca 'nlaturi tkri multora au pkrut ck este, inck mai vkrtos
acum de cknd usebitk de Ardeal si de tara Moldovei este (ctm mai
nainte vom arkta cknd sit plink eknd au fost, zic istornió[i] i gheografi,
inpreunk i cknd s'au 6sebit) ; apoi ck putini inck foarte au fost din
pkmknteni acestii tkri invktat[i], ck sk sak ei sk scrie ale patrii lor
si Sh istoreasc[k] intkmplkrile mosiior, precum in toatk lumea fac cia-
meni de ale lor; si, de nu multi pe la alte tkrisoare a face ca acelea,
iar la noi mai nió[i] unul; skvai ck poate ziee cineva§ Ck sk aflk si
aid leatopiset, ci rkspunsu ii este Ck acela, din nestiintk sk vede
celui ce-i va fi scris si din negrijuire-i doar, Ck atkta este de netocmit,
de'ncurcat si de scurtu, ckt mai multi, turburare i mirare dk celui ce
citeste, deckt a sti cevas adevkr d'intrknsul; i, aceastk dark sckdere
mare si jale doar in teacest norod al nestiintei si a nevreri sk invete
find, iaste pricink de este astkzi, nu numai de rksu altora si de öcark,
ci si rbi, mu(l)ti, surzi skntem de lucrurile si de faptele celor mai de
demult, ce inteacest pkmknt s'au intkmplat si s'au fkout care inck de
nevoe inck ne era si ne este a le §ti, pentru ca Sk putem §ti pre cei
bun[i] si vrednie[i] stkpkn[i] si 6ameni marl carei vor fi fost §i faptele
lor sk le pomenim bine si sk-i lkudkm, iar pe cei rki si fkcktori de
rku Sk-i blestemkm si sk-i 45chrkm, acea parte alegkndu-s[i] in lume, ckt
au trkit, ca sk-i rkmke. Aceasta dar si ca acestea lkskndu-le, Ck eine a
le scrie n'au fost (§i fapteie lor Sk le pomenim bine si sk-i lkudkm,
iar pe cei rki i fkcktori de rkt sk i ckrkm), nici altii au purtat grija,
de n'au stiut ei sau n'au putut, ca sk fie pus pe cei ce ar fi stiut, mk-
car si strein[i] de ar fi fost (ck ca aceia ni6[i] de aici ni6[i] 6datk n'au
lipsit sk scrie si sk istoreasek pe amkrunta §i ale acestii tkri), cc) au
www.digibuc.ro
456 N. JORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 457
www.digibuc.ro
458 N. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE MUNTENE 459
tkm, ckó[i], mai in sus vom umbla currnknd si cercknd de acele ve-
chitur[i], atkta mai la intunerec vom da, i nu al[t] vom afla, fkr de
basne si povesti numai, ce dkstul inch mkcark de am putea unile nu-
mai a le nemeri. Din cele ce au fost de l[a] Dachi i Ghetii incoace,
mai sknt multi si din Greci istorici, zice Bonfinie, carei zice Ch §i pe
aceli Gheti de Goti Ii inem, din Thrachi _rodul lor trkgkndu-sk. In ce
chip din Scandiia au Scantiia s'au pornit, de unde nu numai acest
neamu zic multi Ch au venit, ci i Bolgari, Skrbii, Bosnegii, Unguri si
alte neamur[i] an pogorkt, asijderea nu lipsesc unii, carei acestiia nu-
mai, dsebindu-o de cele deo, Ii zic Muisiia de Jos; care acestea nurnai
de l[a] un Grecu Tarigrkdean 5 am auzit, carele Sh tinea mare stiut,
iar la altul la nió[i] unul din Latini nu ô am cetit, insk Moisiia de
Sus sk zice unii pkrti de tara skrbeasck, insk ceia carei zic gheGgrafi
u[n]de sk impreunk apa Savei cu Dunkrea, adeck de l[a] Beligrad turcesc
si in sus cevas, iar mai mult citt Sk intinde in jos, pe unde sk alkturk
pe de-aceia parte de Dunkre si cu tara aceasta tot Muisiia, i i Mesiia Ii
zice; mai zice-sk Muisiia si Machidoniia, cum zicea Filip Cloverie gheugraf,
care sk hotkraste cu Dardanii; mai sknt §i alte Musii in Asiia, precum ei
scriu, ci noö de acelea cuvkntu nu ne este, nie[i] mkcar de cestelalte Musii,
mkcar ck zisem ck mu si aceastk tark;Muisiia o chiamk ; ci acestea mai Ck
nu este de credintk atkta. Pentru ck ran i foarte putin[i] 5 zic, co nu-
mai putuse fi lunecat cei ce i-au zis asa, pentru ck, vkzknd vecinktatea
tkrii skrbesti, ckreia Musiia Ii zicea si deask amestecktura lkcuitorilor
uniia si altiia tkri intre:dknsii, zis-au cestora pentru aceia Musii, sau
ckce ck vor fi scriS Ck a chiamk, asa, nu vor fi fost umblat intr'aceste
pkrti; de6[i], precum del[a] altii vor fi auzit, numai cercknd cu amk-
runtu, adevkru ei au semknat asa, precum mai de toate 6rile Sk in-
tkrnplk la acesti scriitori, istorici si gheografi, §i vedem ck nu numai
in nume gresksc si le strkmutk intealtu fel, ci si felu bamenilor si
obiceiurilor si alte multe lucruri le povestesc mult intr'alt chip dup[k]
cum mart, cum aevea sit vede in gheografiiile ce au fkcut multi si
pknk astkzi fac, ei departe skzknd de cele ce scriu, ce numai pkn auzu
si prin intrebkri de cei ce umblk privind lumea (care mult gresksc)
aud si scriu; i adevkrat asa este, Ck am ispitit aceasta si am vkzut
ck si de ceste tkri ce sknt spre noi i i de a noastrk, mkcar cari-s
mai aproape de acei scriitori, inck destule greskli sknt, si in nume si
in locuri, si unele care nu sknt zic Ck sknt i altele care sknt le tac.
Zic dark de aceste tkri de povestesc gheOgrafi; asa dark inc[k] de cele
Indii ale Rkskritului si ale Apusului §i alte locuri ce sknt inteacolö,
ce de povesti si de neadevaruni scria §i zic; last ni[i] drept aceasta
www.digibuc.ro
460 N. I ORGA
IV.
(1) xFu adus trupul lui., scrie Anonimul, «de frate-ski erban SpAtariul aicea
in teat% puindu-1 in grópà la mongstirea de la Comana* (Anonimul, in Magazin,
IV, p. 369). qi Pad adus la Comana, la ma'n5stire, de Pail ingropat.. (Const. Ca-
pitanul, ibid., I, p. 353). Pentru ingroparea lui *erban Basarab in acéstà maul-
stire, v. acest volum de Anale, p. 76 («il suo cadavere f portato da suoi qui nel
suo monastero, nomato Comana.).
www.digibuc.ro
&taw= MIINTEN2 461
echivalézd cu titlul: cCu mila luT Dumnedeil, Itv $erban Basarab Voe-
vod, Domn al re'rri-Romanescl.. Apoi de desupt:
t frIfIGTE, NH% HMTPCNEGTE TPEI
IthPhHE f1110HEPE . cI GhTPhI1 X/15-;
HIE[PaIN KroGkPi1611 ROEROA . fl AN
APhr REeIGHhT A
ERRATA.
La p. 361, nota 1, ultimul rind, cetesce : III, in loc de : I.
In ultima editiune a manualuluI ski de Istoria Romtinilor (asupra cgreia vecll
Convorbirile literare pe Decembre 1899), d-1 Gr. G. Tocilescu citéza (p. 113, 136 ci
bibliografia) done fragmente dintr'o tcronici romo.nd ineditdz. In acele done pasagil,
vedem o interesanta tentativh de a impàck spusele cronicelor unguresci cu ale isvó-
relor nationale. Dad. Stolnicul a scris vre-odata cronica sa paná aicl, cam aà ar
trebul sà-1 fie povestirea. Cf. §i An. Ac. .Rom., ser. II, XIV, partea admin., p. 42-4.
www.digibuc.ro
462 N. /ORGA
CUPRINSUL.
Pag.
I. Cronica ml Serban-Vodd 303
II. Cronica lul BrAncovénu 326
III. Cronica Balenilor 338
IV. Memoriile lui Radu Popescu 361
V. Cronica lui Nicolae Mavrocordat . 377
VI. Cronica BalAcenésed 388
VII. Cronica de la Cluj 402
VIII. Cronica din rns. 439 al Academiel Rornâne 404
IX. Cronica de sub Grigore II Ghica 405
X. A doua cronicA a Cantacuzinilor 410
XI. Cronica ambelor Principate 420
XII. Cronica expeditiunil in Morea 421
XIII. Istoria TAril-RomAnesci de Fotirth i isveirele el narative 423
XIV. Cronica lui Del Chiaro 425
XV. Cronica latinA a tovarAplul lui Antide Dunod 429
XVI. Istoria Teril-Romanesci in cronicele moldovene :
a) Miron Costin 431
b) Nicolae Costin
c) Axintie Uricarul 434
d) Ioan Neculce
e) Cronica lui Mustea 435
O Cronica tradusA de Amiras 441
Catalog descriptiv al m-selor de cronice muntene intrebuintate in acest stucliii 442
Apendice de documente :
I. Act al lui Con stantin-Vodd Brâncovénu, relativ la familia lui Constantin
Cilpitanul (4 Decembre 1698) . 451
II. Scrisiirea véduvel lui Constantin Cdpitanul, Rada, cdtre Judele Bravo-
vului (16 Octobre 1696) 453
III. Partea ineditä din Istoria Prii-Ronzdnesci de Constantin Stolnicul Can-
tacuzino . 454
IV. Inscriptiunea push', in biserica de la Comana, pe mormintele lui Radu-
Vodà Serban, lui DrAghici Cantacuzino i fiulul acestuia Constantin . 460
www.digibuc.ro
EXPUNERE PE SCURT
A
www.digibuc.ro
464 A. D. ZENOPOt
I.
Cea dintaiti mare gresalä, comisa de toff inv6tatil, este aceea de a
privi istoria ca o sciinta singulard, pe care o clasifica intre sciintele
morale, alaturea cu dreptul, morala, psichologia, etc. S'a luat hash'
aminte Inca de mult ca istoria este o sciinta fOrte vasta, ce s'ar aplich
aprOpe la tOte cunoscintele omenesci. In realitate istoria nu este o
sciinta singulard, i anume o sciinta a faptelor spiritului, cum este
ea definitä de obiceiti, ci o disciplind ce se indeletnicesce cu desvol-
tarea eat a lumil materiale cat si a celei intelectuale ; &del pe langa
istoria proprig disk acea a tuturor manifestärilor spiritului (istoria
politica, culturald, istoria artelor, a religiunilor, a sciintelor, a drop-
tului, a moralei, a formelor economice, a filosofiel), nu este 6re Inca
o istorie a organismelor, o istorie a desvoltaril pamintului i chiar,
ipotetic, o istorie a desvoltdril universului?
Istoria este deci un mod de conceptiune a lumii si nu o sciinta sin-
guratica. ; ea se aplicà la t6te fenomenele si la tOte felurile de cu-
noscinte. Istoria omeniril nu este, in acest chip de a privi lucrurile, de-
cat urmarea istoriei materiel ce a precedat-o. La inceput s'a desvoltat
sistemul nostru solar; apoi pdinintul a desfdsurat pe el un sir de for-
matiuni, pe cari ati aphrut, de la un timp, organismele, ce s'aa trans-
format intr'un lung sir de prefaceri. Aceste an ajuns in sfirsit sa dea
nascere fiintel omenesci, care ea insasi s'a transformat intâiü ca fisic,
paralel cu ultimele prefaceri ale scOrtei pamintului, pana cand, cu rassa
alba, rostirea suprbma a omenirii, s'a pus un capOt desvoltaril orga-
nice materiale, iar puterea de transformare a naturei s'a abatut, de
la- prefacer6a organismelor, la partea launtrica a omului, mintea lui,
www.digibuc.ro
kffiCIPIILE PlffiDAMENTALk ALE ISTORIEI 46'
and nascere acuma civilisatiunilor, precum mai inainte dAdeà vi6tA
formelor organice necontenit propAsitOre.
CU mai mare, mai vastd si mai impunsetOre este ac6stA conceptiune a
istoriel, care intovArAsesce creatiunea de la arAtarea el in univers si nu
considerä acea disciplinA numal ca o manifestare de fenomene intelec-
tuale, Med legAturd cu temelia pe earl ele se inalta, viéta materialA !
www.digibuc.ro
466 A. b. XEROPOL
www.digibuc.ro
tRINC1PIILE PUNDAUENTALE ALE IETORlEt 467
www.digibuc.ro
468 A. b. knoPot
www.digibuc.ro
PRINCIPIME FUNDAMENTALE ALE ISTORIET 469
www.digibuc.ro
470 A. D. XENOPOL
www.digibuc.ro
PRINCIPIILE FUNDAMENTALS ALE ISTORIEI 471
www.digibuc.ro
472 A. D. RENOPOL
direa lor sciintifich este nethgäcluith. Cele mici sunt dimpotrivä Inca
adese-orl supuse controversel i tendinta istoriografiei vremilor no-
stre este tocmai de a introduce, prin demonstrare, in rindul adev6-
rurilor sciintifice ale istoriel, i faptele cele mid din earl se alchtuesce.
Cum se pOte insä ca fenomenele marl sh fie sigure in istorie, pe când
multe din cele mici nu sunt, acésta se explich, tot din natura fap-
telor succesive. In sciintele coexistentel faptele marl, generale, legile
sunt subsumarea celor mici; nu 'Ate deci existh o cunoscintai a ge-
neralului fdrä una precish a individualului. In istorie faptele marl nu
sunt subsumarea celor mid, ci resultatul inleintuira lor, §i un resultat
pOte it cunoscut, desi nu se scie cum el a fost produs. A§a, nu am
fi putut cum5sce nici odath legea chderil corpurilor, dacä nu s'ar fi
mOsurat esact un nurn6r de casurl de caderl. Se pOte insä cunósce des
partenia Regelui Henric VIII din Anglia de sotia lui Caterina de Ara-
gon, desi calea cum s'a realisat acest resultat nu ar fi pe deplin cu-
noscuth.
Sciinta neavênd de scop decht demonstrarea adevOrurilor, prove-
derea, viitorului este tot atal de putin esentialh existentel el, ca si for-
mularea adev'erurilor obstescl. Istoria va fi clod' o sciintd, cu tOte eh nu
va putO prevedé viitorul. Dacä sciintele coexistentel pot fa,3e acest
Meru, acésta se intimpla fiind-ca ele, formulând legea de producere a
vedinic acelorasi. fenornene, pot tot-deauna sà prevada i sh predica
reprodueerea lor. E acelasi fenomen, produs in trecut, care se reproduce
in, viitor. Cu totul alt-fel in istorie. Aid fenomenul viitor va fi tot-
deauna altul decal cel trecut sati decht cel de fata. Cum e cu pa-
tinta a se predice cevà ce nu a lost nicl când, afard decal Mr pc)
calea oraculilor. Tot ce se pOte astepth in istorie este de a se intreved6
directiunea pe care sirurile de evenimente ele insusi necunoscute
o vor luà in viitor, judecând dupd aceea urmath de ele pana acuma.
Ash se 'Ate intrevedé disparitiunea Turciel, desfacerea Anstriei, eman-
ciparea femeel, imbunatatirea conditiunil poporului de jos etc.
Sciintele Insa mai urmäresc, pe langh stabiirea i demonstrarea
adev6rurilor ce le alchtuesc, i explicarea bor. Este interesant de ase-
lariat intro ele, In acéstd privire, sciintele coexistentel i acele ale
succesiunii. Am védut cà in privirea putintel dovediril adevèrurilor,
sciintele eoexistentel sunt mai la indemand a o face decal acele is-
torice. Cu totul alt-fel in privirea explicaril causale. In acesta a doua
menire a sciintel, acele ale succesiunil dispun de mai multe mijlOce
decht acele ale coexistentel.
Inteadevër, in sciintele coexistenoi, explicarea eausal4 este fOrte
www.digibuc.ro
PRINCIPIILE FEINDAMENTALE ALE ISTORIET 473
www.digibuc.ro
474 A. D. XENOPOL
IV.
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB DOMNIA LUI CARAGEA
DE
V. A. UREMIA
Membru al Academiel Romano.
Domnilor colegt
Am adus Academiel numercise documente inedite cu referintä la
biserica, la scOld si la administratiune si justitie sub domnia Jul I. G.
Caragea VV. (1812-1818). Vin astadl a ve' comunich o alta serie de
documente inedite asupra mésurilor de edilitate publica, cornerciti si
Industrie de la aceeasl data.
Sub donmia Jul Caragea Vornicia Obstirilor continua a se ocupa de
interesele ordsenesci, ca si in trecut. La 7 Ianuarie 1813 Domnitorul nu-
mesce pe Biv Vel Vist. Joan Moscu nazir al Cassel podurilor, iar la 28
Iunie 1813 Medelnicerul Manole si Nicolae Trasnea sunt rinduitl epis-
tap al aceleasl casse. (1)
Cele mai importante atributiuni ale Vorniciel Obstirilor sunt cele cu-
noscute deja din lucrarile nóstre anteriOre si anume :
a) Grija podurilor, adeca a pavelelor si a podurilor de pe ape ;
b) A scOlelor, care nu tardiil rOmane ca o cancelarie osebita sub
eforl speciall, precum deja am aratat la memoriul scOlelor si al cultu-
rei publice ;
www.digibuc.ro
476 V. A. URECHIA
c) Ape le, adecd cimelele din Bucuresci §i din unele ora§e judetene ;
d) Narturile;
e) Tutelele, cand nu sunt infiintate in mod special pentru anume
clironomii §i intru cat nu re'man ca atribut al Epitropiel Evghenitilor;
f) Grija de Cutia milelor.
Sà studidm pe rind actele Epitropiel Obstirilor din tote aceste ra-
mum, afard de §cOle, de care deja ne-am ocupat.
Vornicia Obeirilor. Ddm in anexele IVXVII o serie de acte, din
earl se pito vedé, ca marea preocupatiune a guvernului a fost de a
crea veniturl §i de a sporl pe cele deja cunoscute, pentru ca sh se pOtä
urmdri indeplinirea serviciilor incredintate Vorniciel Obstirilor. Docu-
mentul (1) ne aratd de unde se scoteà venitul podurilor, adecd acel des-
tinat pentru pavarea stradelor din Bucuresci, la 1813 Februarie. Acest
venit era din taxe impuse marfil care se aducea in Bucuresci, fie de
import sail din terd. Se impuneail .taxe §i la e§irea din Bucuresci, po
vin i pe rachiil de negot in térd sail peste hotar.
Acest venit e cunoscut sub nume de poddrit §i se percepea fdrd
()Rehire de la suditi, ca §i de la päminteni. .
Erail scutite de taxa de intrare in ora carele aduand zaherele,
sOuri, cherestele, lemne de foc, cdrbuni, legume §i alte asemenea ob-
iecte de indestulare publicd.
Nu tardia dupd promulgarea acestor taxe, mai multi negutdtori su-
diti austriaci i rusesci se impotrivird de a pldti poddritul. La 28 Iunie
1813, Domnitorul, intrebat ce e de fdcut cu suditil re'spunde ca: «de
va fi cArdu§ul sudet §i stdpanul marfel raià, sa plAtéscd cdrdu§ul acel
Me 2 taleri, ce erail rinduiti din vechime §i stdpanul marfel numal
adaosul de talerl 8; iar fiind carduvil raia i stdpanul marfel sudit,
sd se urmeze impotrivd ; iar cand amindol vor fi suditi, atunci nu
are a li se cere §i a pläti mai mult deck acel cate taleri 2 ce erail
canonisitl de mai inainte». (2)
Pe langd acest, irat de la a§a diand accisele ora§ului, in profitul
Cassel podurilor, se urma a se percepe ate 2 par. la led de la vin45.-
rile silnice de nemi§cdtOre. Caragea adaoge §i ate o para la lett de
la vindärile cu rizapazar, ad. prin bunc Invoial. Acest venit era
destinat a intra in Cassa milelor. (3)
www.digibuc.ro
nILITATEA S013 CARAGEA 477
www.digibuc.ro
478 v. A. trttEctui
www.digibuc.ro
EMLITATEA SCR CARAGEA 479
www.digibuc.ro
480 v. A. Mani
torului mijlocul prin care se 'pot percepe mai cu inlesnire i diversele
cele-lalte taxe i iraturi.
Inca din 28 Decembrie 1813 se ieail dispositiunile acestea. (1)
Cu tOte mkurile luate pentru perceperea la timp a taxelor, 'tot nu
isbutesce Vornicia Obstirilor a fi in fonduri. Visteria este indatorita
sä dea si ea cdte 500 taleri pe fie-ce lima. (2)
Tin condeifi important infra' de la Vornicie de la vitele de pripasuri. (3)
Inca de sub Muscall acest irat s'a dat la Vornicia Obstirilor. Pentru
anul 1813 venitul acesta a fost arendat cu taleri 28.500.
Se cdp6ta Ore-care venit si de la scosul butilor din pivnite si des-
carcatul lor pe la pivnite 0 i magasii. (4)
Profita Vornicia Obstirilor si de venitul podului de la Calugareni
de la FalastOca. (5)
Asemenea se adaog veniturile acestei institutiuni cu deciuela mi-
lelor manästiresci (6) si mai ales din perceperea a eke o para la leti
din tOte lefile platite de la Cassa Rasurilor.
In fine uii venit important este i acela ce resulta din deciuéla de
la caramidi, olane, nisip, intrate in oras, materiale earl aveali deose-
bità cAutare pentru constructiunile de case, ce se faceafl destul de nu-
mer6se in urma cutremurului si a incendiului mare din primil ani ai
secolului si a numerOselor arderi partiale ce mereil se intimplaii, din
causa constructdunilor de lemn din oras. (7)
Sä ne ocupam acum separatim de diversele sectiuni ale Vorniciei
Obstirilor, afara de scOle, de earl am vorbit deja.
(1) Vedl anexa XVII. Anexele urmatOre XVIII, XIX sunt de aceeasl
natura, adecd probOza dificultatile ce se intimpinail la adunarea veni-
turilor Vorniciel Obstirilor. Anexa XX aduce aprobarea Domnitorului
de a se da in fie-care judet ate dol slujitori pe s'eptemand, earl sa
fie insarcinati cu stringerea veniturilor Vorniciel. Anexa XXI aratà
neputinta de a se percepe taxele impuse polcovnicilor §i capitanilor
din judete si in fine anexa XXII este un pitac domnese din 11 De-
cembrie 1815, oprind abusiva percepere de accise de la carele cu 'nada
intrand in oras, si mai cu sema opresce perceperea de taxe de la ca-
rele cu provisiuni pentru indestularea publica.
(2) Vesli anexa XXIII.
(3) Veli anexa XXIV.
(4) VeclI anexa XXVIII.
(5) Vecli anexa XXX.
(6) Vedl anexele XXVI XXVII.
(7) VeclI anexa XXIX.
www.digibuc.ro
tnILITATEA SIM CitilAGtA 481
Cassa Podurilor.
In Iunie 1813 Domnitorul Caragea da un nog chrisov pentru Cassa
podurilor. Prin acest act Domnitorul amintesce, Ca serviciul podurilor
este dat pe séma a doi Omeni al41, din car! unul tine cassa 0 este
incarcat cu tOte veniturile i cu dosolipsia, iar cel-lalt cu ingrijirea,
facerea, dregerea §i curatitul podurilor. Domnitorul intdresce din nog
veniturile Cutiei podurilor i scutirea de angarii a dna sate de po-
dinar!, cutia Hind tinutd a plat-1 numai dajdia lor, fie-care podinar
fiind obligat sà aduca pefie-ce an cate 100 de podine bune §i 30 de ur0.
Pe langa podari chrisovul orinduesce t i un mester dulgher, cu 80 alti
dulgheri, Carl sunt poslu§nici pe la boeri, or! iamaci, sag din birnici, earl
vor H ap6rati de dajdie §i de angaril, cum 0 de taxa &AArä brOsla dul-
gherilor. Se fac diverse avantaje acestor dulgheri prin chrisovul ce ana-
lisam, pentru Ca ei sunt trebuincio0 la facerea din nog a pavelelor
din cele patru strade principale ale Bucurescilor, dupa sistemul de
pavare usitat in Iasi. Acest sistem consta in aceea ca grindile se pu-
neat.' de-alungul, iar nu de-acurmezi§ul stradei. La asemenea pavare
nu erail de ajuns podinaiii vechi, ci trebuiati dulgheri. (1) Dam in ac-
tele de la anexe lista dulgherilor rinduiti la 28 Iunie 1813.
In fOrte prOsta stare ajunsesera pavelele oraplui chiar §i in cele
patru principale cai de comunicatiune. Acésta o constata i insu§i
Domnitorul prin urmdtorul pitac domnesc :
Cinstitilor i credinci4 boerilor al Domniel Mele, dumnO-tale Vel
Bane Constantine Fiipescule §i dumné-tale Vel Dvornice Radule Go-
lescule, fiind-ca podurile cele marl ale politiei ati ajuns la o stare fOrte
prOstd, precum i in0-ve" dumné-vOstre este vgdut, iar mai virtos Po-
dul Mogo§Oei, carele este cel mai trebuincios ; de aceea cu deadinsul
poruncim dumné-vOstre ca, impreuna cu dumné-lui Vel Vistier Ioan
Moscu, nazirul Cassel podurilor, sa chibzuiti ori-ce mijloc yeti socotl a
fi destoinic §i inlesnitor de a se face negre0t estimp Podul Mogo§Oei
§i far' de zabava sa aratati Domniei Mele prin anafora. Tolco pisah
gpd.-1813 Maig 7.
(Pecetea gdp.) (2)
In interesul imbunatatirii pavelelor sunt date aceste acte:
Dumné-ta Vel Vistiere, sa se faca poruncile Domniei Mele catre
dumne-lor ispravnicii din sud Ilfov 0 din sud Vlapa, spre a pail in-
(1) VedI anexa XXV.
(2) Cod. LXXIV, fila 45 v.
Ana lele A. 1?. Tom. XXI. Memoriile Sect. Istoriee. 31
www.digibuc.ro
482 V. A. VRECMI
www.digibuc.ro
EDILAATEA Strt CARAGEA 483
www.digibuc.ro
484 V. A. URECIIII
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 485
www.digibuc.ro
486 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 487
www.digibuc.ro
488 V. 'A. IIRECRIA
www.digibuc.ro
MUTATE& SUB CARAGEA 489
www.digibuc.ro
490 EDILITATEA SUB CARAGEA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 491
www.digibuc.ro
492 V. A. URECHIA.
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUR CARAGEA 493
Nu se mai ridica gunoiele prin care anume tocmite spre acest scop
in timpul regimului rusesc. In 1816 Octobre 4, Domnitorul, recunos-
and, cu pitacul se &Are Aga si catre Spdtar, cere sa se curete gu-
nOiele i noroiul dupg. stradele Mogosbei si a Tirgului-de-afard, cad
in timp de ploi, din causa noroiului, putrezesc podinele si in timpul
verei pricinuesc putOre. Caragea obliga de asta data i pe boerii pro-
prietari de case pe aceste strade sa pue pe chelarii lor sa curete no-
roiul in fie-care Sambata i sa-1 clued afara din oras, ori cu carele ce
yin cu unele altele de la mosii, sag cu carutele ce vor avó prin
curtile d-lor. Iar cei-lalti marginasi al podurior, cei ce au case si
pravalii pe arnindoug partile, curatind si maturand fies-care podul cat
cade in dreptul locului séü, Inii vor fi datori a ridich acel gunoiá
si sa-1 clued iaräsi afard din politie a-I descarca. Domnitorul opresce
tot odatä de a se mai lira de beilic, pentru scóterea din ora§ a gu-
nOelor, care de ale tkanilor carT yin cu lucruri de vindare in oras. (1)
Luminatul stradelor nu face progres. La 6 Julie 1814 se da prirnul
pitac relativ'la iluminatul Bucurescilor:
www.digibuc.ro
494 v. A. tRECIIIA
44 . DeOse bit de acésta mai aratdm Märiei Tale, c5. pentru podoba acestui
Pod Mogosbel, ni se pare cä bine ar fi, ca din capul podului i panä
la Curtea veche, i pe de o margine i pe de alta, la fies-care 7 case,
&à se facA câte un stilp lung de un stinjin i jumdtate i in capul
stilpului sä aibä ate un felinar i pe totà séra sä se pue si cate o
luminare, care si pentru acésta iards1 s'a se poruncOsc5. dumne"-lui Vel
Spätarului i dumné-lui Vel Agà a ingriji si a pune in lucrare dupa
hotärirea ce se va da de cbAre Inältimea Ta, iar stIlpil s'a se porun-
césd. epistatului Cassel podurilor sd-I facä din podini cu podarl i sà-i
aseze, si cum va fi buna hotärirea MAriel Tale.-1814 Iulie 6.
Al Ungro-Vlachiel Nectarie, Radu Golescu Vel Ban, Isaac Ralet Vel
Dvornic, Barbu Vdcarescu Vel Vornic, Dumitrachellacovitä Vel Vornic,
Vel Vornic,... Vel Logofét,... Vel Logof6t,... Vel Logofét.
In 25 Julie 1814 Caragea ordond lul Aga si SpAtarulul, cu referintà
la curatenia stradelor, i in acelasi pitac adaoge, c'a" cam poruncit Dom-
nia Mea epistatilor podurilor marl al politiel acestia ca s pund la 7
case, de la capul Podului Mogossod fi pan 'd la Curtea Veche,cdte un
stilp lung, in care sci fie felinar, fi acele 7 case sd ingrijéscci pen-
tru acel felinar, ca pe tOtd séra sa" pund cdte o luminare. Porun-
cim Domnia Mea i pentru acésta s ingrijéscA, a se pune in lucrare
si a se päzì felinarele cu lumInhri séra». (1)
(1) Fiind-ca pentru podóba Podului Mogoselei trebuirità este ca din ca-
pul podulul i pand la Curtea Veche, pe de o parte si pe de alta, la fies-
care sOpte case, sà se facci cdte Un stilp lung de un stinjen fi junta-
tate, ci in capul stIlpuluz th aibd cdte un felinar, fi pe tOld séra sd
pue i cdte o luminare, ci cdt pentru felinar i lumindri .s'aii dat
poruncile Domniei Melo &atm dumné-ltil Vel Spdtar i dumné-lui Vel
AO a ingriji, iar pentru stilpi porunchn Domnia Mea epistatilor aT
Cassel podurilor marl din politia Bucurescilor sä puneti podari de a
se face din podinele vechl acel stilpi, iar nu din cele nouS. Tolco pisah
gp.-1814 Iulie 25.
(Cod. LXXIF , fila 134 v.).
www.digibuc.ro
tIMLITATEA SUE CLEAGgit 495
www.digibuc.ro
496 v. A. urnicinA
www.digibuc.ro
EDILITA.TEA. SIM° CARAGEA 497
www.digibuc.ro
498 V. A. IIRECHIA
Sciut fie Mariei Tale ca orInduiala felinarelor, ce sunt a§ez ate prin
ulitele politiei din semptul Agiel spre podóba, clädirea §i inceputul all
fost cu o bund orInduiald, dar din nesupunerea unora din pravä1ia0
§i boen i. §i suditi, au ajuns A. se dea Agiei nu numal zaticnire, ci §i
paguba, cad eel mai multi cu totul nu platesc, precum §i cei cari dati
trépad dupa intocmirea ce este de pravalie po parale 32 pentru lu-
mInarea i meremetul felinarelor, §i a§a cu totul perde Agia, un zapeill
neputend cauta altà tréba, fiind-cd pe fiq-care luna dintru Inceput §i
pana in sflr§it umbla §i iara0 nu pole savir0 tOtá adunarea; ci spre
Inlesnirea ace§tii orindueli, ce este de podOba ob§tiei, §i de a se puté
021 fara pagubh i Orell-ce odihna la necontenite alergdri a zapciului,
de se va gasi cu cale de catre Maria Ta sa se dea luminata porunca
a platl toti de ob§te cati sunt cu casele pe linia ulitelor ce sunt ave-
zate felinarele §i pe trei luni odatä, iar nu pe fie§-care lunä, cari bani,
adunandu-se, sa se pue sub pastrare de negutator, ca sa fie pentru plata
luminarilor i meremetul felinarelor, iar felinarele ce sunt pe Podul
Mogo§Oei, Rind in semptul Spatariel, peste mana este ingrijirea Agiei,
0 de se va bine socoti, sa se rddice acasta sarcina, sail cum se va
gag cu cale de catre Maria Ta. 1814 Dechemvrie 14.
Vel Aga.
Dumné-tale Vel Aga, dupd aratarea ce Ne fad printeacésta anafora
primitä fiind Domniel Mele, poruncim s. fad de scire dumné-lui Biv
Vel Aga Constantin Golescu, ca sà orInduiased pe chiar acel om al
domniei-sale ce l'aii avut orinduit mai dinainte pentru stringerea acestor
banl, cu care Impreunä sà orinduesci dumné-ta un zapcill agiesc, ca
sa urmeze a stringe acesta rèma0ta de bani aT felinarelor de la, eel
ce vor fi datori, spre a se platl dreptul celor ce au a luh.-1815 Martie 18.
(Cod. LXXX1V, pag 34.)
Vel Logofét.
(Pecetea gpd.)
www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB DARAGEA 400
www.digibuc.ro
500 V. A. URECHIA
www.digibuc.ro
ELIILITATEA SUB CARAGEA 501
www.digibuc.ro
502 V. It, IIRSCHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEL SUB CARAGEA 503
(1) Dumné-ta biv Veal S6rdare Nicolae Trasneo, epistatule al Cassel po-
durilor, fiind-ca parmaclicurile de lemn ce ail fost pe marginile po-
dulul de peste garla, ce merge la podul Calicilor, aii lipsit de acolo cu
totul, din care pricind pOte sä se intimple vre-o primejdie trec6torilor
pe la acel pod, de aceea Ii poruncim ca, indata ce ve priml acest
domnesc al Nostru pitac, numal decal, fall cat41 de putina zabava,
sa pu sä faca la loc acele parmaclicurl pe de amindouö partile ale
podului. 1816 Noemvrie 24.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXXVII, fila 2.)
(2) Credincios boerule al Domniel Mele biv Vel Sérdare Nicolae Träsnea,
epistatule al Cassel podurilor, Ne-am insciintat Domnia Mea c. podul
de la Colentina abia ail apucat de s'ail ispravit i indatá s'ail stricat,
din care pricina se face zaticnire calktorilor ce voesc a merge incolo
§i incbce, de aceea iatä printr'acest domnese al Nostru pitac Ii porun-
cim ca fará de alta zabavä sà pul negre§it sá dréga acea stricaciune,
facênd lucru bun §i temeinic, cad apol InsuI vel fi r6spundkor. Tolco
pisah gpd. 1816 August 27.
(Pecetea gpd.)
Vel Logork.
(Cod. LXXIV, fila 266.)
www.digibuc.ro
504 V. A. uanxIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 505
www.digibuc.ro
506 V. A. IIRECHII
www.digibuc.ro
ED1LITA TEA SUB CARAGEA 507
www.digibuc.ro
508 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CLRAGEA. 509
www.digibuc.ro
510 V. A. tTRECHII
www.digibuc.ro
EINLITATEA SM3 CARAGU 511
www.digibuc.ro
512 V. A. IMECIni
www.digibuc.ro
EbtLITAISA kit CAR LiCiEi big
www.digibuc.ro
514 V. A. Imola
www.digibuc.ro
tbILITATEA SU13 CAILAGEA 515
www.digibuc.ro
516 V. A. IIRECHII
www.digibuc.ro
EINLITATEA SUB CARAGEk 517
StinienT
300 Brazoia BràiloiuluI. m
2.000 Doug BrazOie ale easel rgposatuluI Vornicului Constantin
Stirbel.
1.000 Brazoia dumnO-lui Spatarulul Ruset.
1,000 Postävarii i Trestienil dumnO-el Vornicesei Ecaterinel Stir-
Mogi.
1.000 Cosova dumnO-lor boerilor Cretulescl,
1.000 Cosova dumné-lui Vel Banulul. Constantin Cretulescu.
800 Popescil i Zoita ipac ale dumnO-lul.
300 Medelnicerul Arcuda.
1.000 Popescil mandstiril Michalli-Voda.
2.000 Popescil mandstirff Sf. Ecaterinel.
4.800 Dragomirescil slavituluI Dragoman Manuc.
2.000 Ciocanescii dumné-lul Vornicului Istrate Cretulescu.
2.500 Cretulesci i Flamandenil ale manastiril Radulul-Voda.
400 MovneniI Tartaivescl.
400 Setrarul Stefan Tartavescu, movie la Tartavesci.
30.400
www.digibuc.ro
518 V, A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 519
www.digibuc.ro
520 V. A. URECHIS.
La 1811 Dima Suilgiul s'a legat care Divan, ca pentru taleri 25.000
si diverse privilegii, sd aducd in bund stare 18 cismele ce oral pärd-
site aid in politie si, in soroc de 16 ani, cu léfd de taleri 400 pe lunà
de la Cutia milosteniei, sd tind acele cismele in bund stare. In 1814
Februarie Dima cere congedid pand la Sf. Dumitru, sd se ducd in patria
sa sd-si vadd copiii, lasd cheza§ pe tovardsul ski Stoica, care va avO
grijä de cismele in lipsa lui Dima. Caragea acordd congediul cerut. (1)
Inainte de Dima a fost Suilgiiii-Basa Stroe, care ajungênd lAtran si
neputincios, i se del unele privilegii ca fospldtire, (2)
0 inspectiune Ricutd in Julie 1813 la diversele cismele concedate la
particulari le afid in próstd stare. Domnitorul, la 23 Julie 1813, ordond
ca toti acel earl se bucurd de cismele din cassa apelor sd fie obligati
a le tiné in bund stare, a le repard. (3)
(1) Vedi anexa XC.
(2) Vedi anexa XCI
(3) Vedi anexele XCII dui-A Cod. LXXVI, pag. 616.
Primitd fiind Domniei Mele acéstd obstéscd anafora a pdrintilor
archierei si a dumné-lor boerilor, iatd te orinduim pe dumné-ta Biv
Vel Clucere Iordache Desliule, ca prin scirea dumné-lui Vel Logofé-
tului de Téra-de-sus s'a pus in lucrare cercetarea de mai sus ard-
tatd cu urmare intocmai, dupd care sd faci apoi ardtare prin ana-
fora pdrintilor archierei si dumné-lor boerilor. 1815 Mart. 27
(Pecetea gpd.) Vel Logofét
Cod. LXXXIV, pag 67.)
Prea Inedtate Ddnine,
Cu plecatd anaford arät Mdriel Tale ch cisméua de la capul Podu-
Jul MogosOei, care s'ail fdcut cu cheltuiala obstiel, pentru podóba po-
litiei, neavênd purtator de grijd, s'au dérapdnat, si mai trecênd vreme
cu nebdgare de sémä, se stricä de tot, si pentru ca sd nu se prdpddéscd
o frurnósd podóbd ca acésta, gdsim cu cale ca, prin scirea dumné-lui
Vel Logofétului, sà se orinduiascd dumné-lui Biv Vel Clucerul Iordache
Desliu, ca sä iea séma egumenasului, ce este acolo, ce venit ail luat
acestei mändstiri de cand egurnenesce si la ce s'ad cheltuit acel venit?
asijderea sd aducd fatd Clucerul acolo pe mai mai-mar-basa cu doi
trei mesteri lemnari si zidari i pe suilgiil, ca sd iea in scris tOte acele
ce sunt stricate, chibzuind si banii ce trebuesc spre a se drege si a
se aduce la starea el dupd cum ail fost, si sä facd ardtare in scris, atat
de venitul cismelei, cat este pe an, cat si de cheltuiala bisericei i de
meremetul stricdciunil cismelei, si vom chibzul apoi de unde sd se dea
banii ce vor mai trebui, iar hotdrirea rknane la Maria Ta. 1815 Mart 15.
Mitropolit, Iosif Arges, Constandie Buzki, Constantin Filipescu, Gri-
gorie Brancovénu, Barbu Vdcdrescu Vel Vornic, Teodorache VAc4rescu
Vel Vornic, Iordache Filipescu Vel Vornic,
www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB CARA.GEA. 521
www.digibuc.ro
522 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 523
www.digibuc.ro
524 V. A. DRECHIi
(1) Dumne-ta Vel Dvornice al politiei, fiind-ca multi din sacagii i cosaril
politiel aü murit, poruncim Domnia Mea ca din Omenii politiei sa se
gasesca a face patru-deci sacagii i cosari, sa se imp1in6sca a fi opt-
deci la numér, i osebit pentru trebuinta domnescei NOstre curti sa se
implinésca a fi alti sése cosari; zabava insa catusi de patina sa nu
se faca, fiind-ca patimesce politia, i lard* Iti poruncirn zabava sd nu
se facä, fiind-ca aü inceput a se intimpla iangane. Tolco pisah gpd.
1813 Noemvre 14.
(Cod. LXXIV, fila 92)
(2) Prea Inelltate Ddmne,
www.digibuc.ro
RDILITATEA St313 CAttAGEA 525
www.digibuc.ro
526 V. A. tJEECIIJA
www.digibuc.ro
MUTATE& SIJS CARAGEA 527
www.digibuc.ro
528 V. A. tIRRCIIIA
www.digibuc.ro
ttall'ATtl SUS CARAG2A 520
lor dispdrd institutiunea politiei i r6mase iar Agia, continua tot ea, in-
sarcinatd cu o parte din privigherea asupra indestularii publice, iar
Aga este principalul veghetor si factor administrativ in acéstà afacere.
Darn in anexele memoriului cate-va acte privitdre la intrebarea in-
destuldril publice i notdm aci pe urmatdrele :
a) In Decembre 1812 Aga este insarcinat, cu pitac domnesc, sà oblige
pe egumenil de manastirl, earl aü fost indatorite i in trecut a ave mori
de cal, ca sh le dregd, pentru ca sà nu ducd brutaril lipsa de Mina
cand Dimbovita va ingheta i morile dupd ea nu vor mai pute lucra. (1)
b) NicT ct intardie a fi brutaril in lipsd de Mina din neprevederea
grelei erne dintre 1812-13. Acéstd lipsa e constatata prin actul ce
dam in anexa CIV. Brutaril, in vedere cu lipsa acCsta, cer sà li se dea
Minà de la magasiile rusesci. Se incuviint6zd acéstd cerere si tot odatil
ispravnicil din Ilfov si Dimbovita sunt insarcinati de a cerceta la tOte
morile dupa ape csi cata Mind se va gàsI, ver a cui, pecetluind-o, s'o
trimitd la Agie in Bucuresci, ca dinsa s'o impartd pe la brutari,. earl
s'o platescd cu pretul dila Tot odath, Vornicul politiel este insdrci-
nat, ca prin zapcii i salahori sà slarame gheta pe la mori in fie-ce
spre a inlesnl umblatul morilor pand se va muia gerub.
c) Din causa greutatilor din Orna de la 1812-13 nu se face cif-
yid, ca sal se fixeze nart la pane, deck dupà noua recoltd din 1814.
Acest cisnifi este ordonat sa-1 faca, nu Vornicia Obstirilor, ci o comi-
siune compusd din Banul Grigorie BrancovCnu, Marele Vornic de
Tera-de-jos Barbu Vacdrescu, Marele Vornic al Obstirilor Iordache
SlaitinOnu i Marele Logofet de Tera-de-sus Grigore Bäldnu. (2)
(1) Vedi cod. LXXIV, fila 97 si anexa CIII, care este identich cu actul din Decembre 1812.
(2) Vedi anexa CV.
In 1817 se face alt :
www.digibuc.ro
530 t A. tRECHII
www.digibuc.ro
5DIL1TATtA S1:113 CARAGEA 531
se va vinde ocaua de came de vaca Cate 15 parale, iar cea de 6ie 17.
Carnea de rimator se va vinde dupa. pretul dilei.
Sunt pline de invOtdminte unele din ponturile cu cari s'al organi:
sat epistasia carnii. Ce se pole dice de dispositiunile de la art. 18,
unde se cetesce cä ispravnicul de Curte sag becerul palatului sa nu
fie volnic a ridica carne de la vre-un scaun feirei de tescherea arata-
tore sumei de came ce este sä se iea? si mai ales ce palma data Dom-
niel prin art. 19, care cere cum ca Omenii sOi sa fie indatorati a plat]. ma-
celarilor tori banii deplin, veri pe cata carne se va ridica in fie-ce
lurid . . . . iar cand nu se vor plati banil macelarilor la diva sfirsi-
tului lunii, a 3-a cji sa fie slobocji macelarii sà inchicja scaunele i sa
fie nevinovati?
Dar Inca articolul al 20-lea!
«De se va Intimpla s alba Domnia Mea trebuinta pentru tulumuri
s5 se cheme epistatii, sa le tocmOsca, i dupd tocrnOld sd li se pliitéscei
bang pqin, adeca: cu o mama sit p1at6sca banii i cu alta sit ridice tu-
lumurile.»
De frumos credit se bucura Domnia! (1)
Pe anii urmatori din domnia lui Caragea nu se schimba regula-
mentul maceldriilor. Contractul fie-carui an Incepe de la Pasci. Cu
cate-va cjile Inainte de fie-ce Pasce Domnitorul ordona Divanului
la care mai chOma si pre cati-va din boerii «paia» sd chibzuiascd
«pentru vindarea cdrng pe anul acesta». (2)
(1) Vegll anexele CVIII i CIX.
(2) Iatä pitace de ash naturd:
Cinstitilor 1i credinciosi durnné-vOstre velii boeri ai divanului Dom-
niel Mele, dimprouna si dumnO-ta biv Vel Vist. Constantine Filipes-
cule, i cu dumnO-ta biv Vel Bane Grigorie Brancovene, fiind-ca se
apropie sfiintele Pagel si sorocul contractului carnii din anul trecut se
implinesce, poruncim ca, adunandu-v6 cu top aid la domnOsca NOstra
curte, sa faceti cuviinciOsa chibzuire pentru vinclarea carnii pe anul
acesta si sa aratati Domniel Mele prin anafora. Tolco pisah gpd.
1815 Mart 26.
(Pecetea gpd.)
Vel Logotét.
(Cod. LXXIV, fila 190 v.)
S'ag citit inaintea Domniei Mele acésta anafora ce Ne face dumné-lor
boerii i, facênd si Domnia Mea chibzuire la fies-care pont al cereHl
lor, cat pentru pontul eel dintaiii al epistäsiei, i pontul cel de al doilea
al tescherelelor, i cel de al treilea pentru scaunele cinstitelor Consula-
www.digibuc.ro
532 V. A. TMECIta
www.digibuc.ro
EIMLITATEL SUB CARAGEA 533
www.digibuc.ro
534 V. A. URECHIA
totl. macelarii sal): mute scaunele la hanul lul biv Vel Banu Const.
Filipescu, «uncle sd fie statornice tot-deaunav. (1)
duta pedépsä ; acest pont gasim cu cale sä se urmeze intocmai i sa
fie volnici epistatii ca pe unul ca acela sä-1 iea far' de voie de la acel
scaun i sa-I dea in zamptul macelarilor politiel.
4. Scaunul Bei1iculu sa nu fie incarcat asupra lor, ci sa se incarce
cu acel scaun altul, on i. carele va vrea sa-1 tie, dupa contractul ce va
intocmi cu Visteria.
5. Pentru scaunele ate vor fi scutite cu cárI domnesci, scrie in
contractul din anul trecut la pontul 21, ca sa fie macelarii acelor scaune
supusi la epistati, avênd numai scutOla i apOrarea lor, dupd coprin-
derea cartilor ce vor aye ; acum arata macelariT Ca coprinderea car-
tilor domnesci, ce ad vre-o cate-va obraze, nu este numai pe scutOla
de vama si do erbarit, precum era obiceiul din vechime, ci 11 apOrd
sa nu fie amestecati, niel supèrati la cheltuelile breslei macelarilor po-
litiei, i cer ca ori sà fie supusl o i acei macelarl la tote cheltuelile
breslei, ca fie-care dintr'ai acestuI isnaf, sail sä lipsOsca cu totul a nu
mai fi macelan i a tine scaune, i sã aibà volnicie epistatil ca si-1
cheme sa le arate acOsta hotarire, si de vor da legatura i prinsOre
prin zapis, ca sa intro O ei la tOte cheltuelile breslei, ash sa fie sloboqi;
iar de nu, indata sä li so inchicja scaunele, si de vor obrasnicl. a mai
vinde, sa li se dea iama la tOta carnea, "a caror cerere, find cu cale,
se cuvine sä fie primita.
6. Taleri 10.000 ce are sa iea de la Curtea gospod dupà carnea ce
ad dat intro numitul an, cer sa li se platOsca pe On, pentru cä 0i ei
all radicati. bath cu dobandà eke taleri 7 si jurndtate la punga, si
mci asã nu pot gasi, si aü i neapOrata trebuinta de bani, ca .sa pOtá
invirti trOba pe anul viitor.
7. Iar cele-lalte ponturi sa se urmeze estimp tot dupa cum ail fost
intocmite la contractul din anul trecut, lipsind numai coprinderea din
pontul al 3-lea pentru pretul carnii de vaca i de Oie, i pontul al 18-lea
O al 19-lea, cari sunt pentru carnea ce se da de la scaunul de Beilic,
Hind-ca, precum sod cjis mai sus, cu acel scaun remane a se incarch
contracciul ce se va aseza cu Vistieria, i acela are a da tOta trebuin-
ci6sa de peste an came, atat la domnOsca curte, cat si la Bailie i la
dumnO-lui Divan-Efendisa si la dumnO-lui Bas-beslegasa.
8. Asijderea cer macelaril ca nimenea sà nu fie slohod a vinde
carne nici de vaca, nici de Oie, nici de rimätor, in tot coprinsul cat
tine Vornicia politiei, ci ori pe marginea politiei, sail in oborul tirgului
de afara, de va fi trebuinta. a se vinde came, sa fie datori mat-delarii
politiei a pune scaun acolo si a vinde came dupa nart; a caror cerere,
find cu cale, se cuvine a fi primita, iar hotarirea rOmane la Maria Ta.
1815 April 7.
Const. Filipescu Vel Vistier, Grigorie BrancovOnu, Barbu Vacdrescu,
Vel Vornic, Constantin BdlacOnu Vel Vornic, Michalache Manu Vel Vor-
nic, Gheorgache Filipescu Vel Logofet, Fotache Stirbei Vel Logofet.
(1) 1815 Ianuarie 19. S'all facut carte legata la ispravnicii din sud
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 535
www.digibuc.ro
536 V. A. URECHIA
www.digibuc.ro
EDUATATEA SUB CARAGEA 537
www.digibuc.ro
538 V. A. URECHIA.
www.digibuc.ro
EDBATATEA SUB CARAGEA 539
www.digibuc.ro
540 V. A. UREMIA.
www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB GARAGE& 541
www.digibuc.ro
542 V. A. lingcna
www.digibuc.ro
EIMLITATEA SUB CARAGEA 543
www.digibuc.ro
544 V. A. uliECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 545
Pitac la Speitaru.
Cinstite si credincios boerule al DomnieT Mele, dumnó-ta Vel Spatare,
sciut este ca orl-ce felurime de pazd a tuturor märginilor ail fost si
este datornica tréba. a SpatarieT; Rind dar ca acum s'ail gäsit cu cale
.de a se radich de la tOte marginile eel ce ail fost pana acum, eel ce
all fost intr'adins orinduitT cu epistasia lazäreturilor, si voim i de
acum inainte sa ge urmeze lazareturile, insä nu printr'adins orinduitl
epistati, ci prin Ore-care alt mijloc, §1 acOsta fiind-ca se cuvine la a
.SpätarieT dregatorie, de aceea poruncim dumné-tale, ea, dupa a acestii
dregatoriT datorie, sa te insarcinezi si cu ace"sta pazd, care voim a se
urma intr'acest fel de chip, ea si lipsind epistatiT eel orinduitT, nicT s6
se numOsca macar cã ail contenit lazaretul, ci sg. se urmeze printeaT
marginilor capitani al SpätarieT; ea sa nu pricinuiasca insá ca din lipsa
Othenilor celor trebuinciosi se stinjinesce lucrarea acestil datoril, sa-ti
fie sciut ed sail trimis poruncile DomnieT Mele catre ispravnicii acelor
judete, uncle ail a se face lazdreturT, ca sä trimitä capitanilor tot pe
aceiasl Omeni ce-I trimetea si pana aeum la epistatil lázareturilor, si
bsebit sail trimis poruncT §i catre beslegil acelor locuri ca sa dea si
Ancaele A. R. Tom. XXI. Memoriile Secf. Istorice. 86
www.digibuc.ro
646 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 547
www.digibuc.ro
1./ 48 V. A. UREMIA
(2) Ponturi, dupei care sd fie dator tot norodul din politia
Bucurescilor de ori-ce tr6ptei,ca sd urmeze fiepcare spre a fi
qi ferifi, de znzreduiala bad a ciumer, ce se urmézei.
1. Cand se vor mntI1n pentru vre-o trebuintä ca sA vorbéscä, s.
stea departe unul de ultul de trel pa0, ferindu-se de a nu merge duhul
unuia in gura altuia, sag a se atinge unul de altul, precum si la
bisericA cand vor merge, i pe drum cand vor umbla, asemenea sá se
ferOscA.
2. Nimenea sä nu indräsnOscA a intra in vre-o casA molipsità, off
a se atinge de vre un lucru dintr'acea casA, sag a sta prin prOjma el%
3. Ori-cine va aye trebuintA ca sA cumpere sag sA iea din maim
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 549
www.digibuc.ro
560 V. A. ITRECHIA
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 551
www.digibuc.ro
552 V. A. ITRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 553
cuSere de cate doue, trel ori de acea grozave epidemie. Ciuma, ea tote
bOlele mortale §i lipiciese, ca versatul, ca tifosul, ca lingOrea nogre,
fOrte pericolOse Intâia Ord, devine putin violente la acel earl au mai
fost lovitl de ea.»
Nimic exagerat nu este In naratiunea acésta a lui Ion Ghica, pre-
cum pot dovedi §i urmeterele acie din anul 1813.
Cinstite §i credincios boerule al Domniel Mole, dumne-ta Vel Spa-
tare, Ne-am Insciintat Domnia Mea ce aid in politie se incungiure unul,
numindu-se pe sine§I polcovnic de ciocli, §i dupe ce infrä molefsit, apol
se amestece cu toff. prin tOte locurile, de molipsesce §i locuri curate,
k4iosebit prade §i jefuesce pe multi din locuitoril politiel in feluri de
ehipuri; de aceea poruncim dumne-tale se cercetezi cu scurnpetate do
a aft cine este acesta ? §i princjendu-1, impreune cu al lui, se-1 aibi in
bune paze §i se aretl Domniel Mole. Tolco pisah gpd. 1813 Oc-
tomvre 27. (1)
1813 Noemvre fecut poruncl de volnicie cu mumba§ir orin-
duit sä merge la sud Prahova, de unde ridicand pe un diacon Marin
brat protopop Nicolae Treznea, i pe un State zidar, se-i aduce aid,
ca unit ce §i cu alti doi tovare§i ai set' ad Ingropat morti de bOla
ciumei §i ail luat multe lucruri, precum §i de la un Gheorghe 'pecan
ail luat made de becenie §i tad averea lui, but)." cu yin, bani §i arme.
(Cod. LXXIV, fila 92)
Cioclii devin totu§i agenti tot mal indispensabili ai boerilor epistati,
amesurat cum bOla se intinde. La 18 Inlie 1813 céta lor fu completata
pane la numerul de §ése-deci, adece cu 36 poste 24, call erail pane la
aceste data. (2)
Cioclii mergeail pe la casele zmreduite cu care cu cdte doT caI saü
cu cate cloI bol. La inceputul epidemiel naziril lazareturilor ail fecut
trel care cu eke doi caI Tentru caratul celor morti i znireduig>,.la
olalte morti cu vil! Inmult'indu-se epidernia, Caragea ordone se se mai
cumpere 9 care en cate 2 boi, se fie de tOte 12. Profite Domnitorul
de ocasiune, ca sa mai ordone ca doctoril orinduiti pentru bOla ciumel
se se afle cnapristan la casa epistasiel, §i pe tole 4ilele unul din el,
impreune cu unul din eel doi cercetetori al Mei, ori Pitarul Iane
sail Vataful de aprojl, se merge pe unde va audl vre un bolnav». (3)
(1) Cod. LXXIV, fila 92.
(2) Vecll anexele de la acéstii paging.
(3) lacà acest pitac:
Pitac cetre dumné-lor boeril naziri aI lezereturilor, ca pe lange trel
care cu cate doi cal, ce sunt pentru ceratul color morti §i zmreduitl,
www.digibuc.ro
554 V. A. trRECHIA
sä mai cumpere alte nou6 care cu cdte doi bol, sd fie 12, si dohtorilor
ce sunt orinduiti, sá li se poruncésca a se and napristan la casa epis-
tasiei, i pe tote Ji1e1e unul din el, Irnpreun i cu unul din cei do!
cercetatori aT bole!, on Pitarul Iane, sad Vdtavul de aproill, sa rhArga
pe unde se va audi vre-un bolnav, i fácAndu-i cercetare eu scurnpatate,
sit reportuiascd cdtre dumnO-vOstre si durnné-vOstre sa reportuiti-sOra
cAtre Domnia Mea.
Pitac la Vel Vist. ca sit implinOsca negresit lipsa cioclilor far' ''cle
alta prelungire.
(God. LXX1V, 1114 70.)
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGBA 555
depArtati din tOte satele . . Numal, atunci, unde O. fie primiti acesti
nenorociti ? (4)
Infama purtare a cioclilor i, dupá cat se vede putina ingrijire es
primiaü bolnavii infectati de ciumA la Dudesci, indemna pre supusii
austriaci, ca prin agentul lor sä cérA lul Caragea permisiune de a-si
creA un lazaret propriii cu spesele lor i o MA de ciocli de asemenea
a lor. Acésta li se invoesce la 4 Septembre 1813. (5)
Ca si in secolul trecut, la ocasiunea altei epidemil, in 19 Septembre
1813, Domnitorul .ordond Mitropolitului s. faca aghiasmA la Mitropolie
in douè, trel tocitori, care aghiasmA sd se impartä prin preotii din
-mahalale la toti locuitorii, ca cu dinsa sà se stroposca stilpanii de case
din acele mahalale. (6)
www.digibuc.ro
556 V. A. UREMIA
In anul 1813, cand ciuma era in toiul el, se maT ieail de cdtre auto-
ritatile bucurescene diverse m6surT. Sà memordm aci pre cele ur-
matóre :
a) Desinfectarea caselor prin ingrijirea MareluT Spätar §i a lui Aga,
prin spalare, afumare qi aerare, cu ajutorul easel lazaretuluT, umbland
din mahala in mahala §i din casä in casa. Din casele boeresci se
vor desinfecta numal cele in earl s'a intimplat bOla. Domnitorul core
MitropolituluT cal* de bldstem in contra proftilor, earl vor tdinul vro-
un lucru molipsit.
Gara ce ridica asemenea inspectare a tuturor caselor face ca Dom-
nitorul ravine asupra dispositiuniT, limitand inspectiunea numai la
casele contaminate. (1)
b) La 9 Septembre 1813 Domnitorul aerie nazirilor lazareturilor sit
indoiasca zelul in urmarirea afacerilor lor. (2)
c) La 5 Novembre 1813, sosind in BucurescT patru indivil veniti
din locuri suspecte, Domnitorul insu0 ordond Medelnicerului Clin-
cénu ca pe un Ivan SOrbul §i Radul Ciobanul §i Nicolae, tovara§l
luT Stan Zidarul §i lul Diaconul Marin, sa-T desbrace de hainele lor
§i sa-T imbrace cu cat() o cama§e curata i hainele lor BA le spele
patru, cinci gile. (3)
d) La 25 Novembre 1813, Caragea convOca o adevèrata adunare
ob§tósca, compusd din boerT halea ci mazill, §i in deosebit local pre
negutitoriT eel mai btrân i maT importantT, ca sa se chibzu6sca mi-
jlOcele dupa carl s'ar putó combate bOla, orT eel putin sa fie Impu-
tinata i sa aibä i bolnaviT din spitale ingrijirea cuvenita. (4)
e) Acésta adunare sag sfat obiFtesc propune un nog nizam pentru
combaterea bOleT, care se va aplich de la 1 Ianuarie 1814. Asemenea
se aplica nog nizam §i la lazareturi. Se rinduesce Barbu Vacarescu
§i Vornicul politieT Alexandru Niculescu ingrijitorT lazareturilor. (5)
Prin noul nizam Bucurescii aunt inchi§T de la 1 Ianuarie 1814. Ni-
menT nu pOte infra. in Bucuresci decat dupa ce a facut carantina la
marginea oraplul 12 dile. Niel marfa nu intra in Bucuresci decat
dupa o desinfectare de 15 dile, cand este marfa din téra turas* iar
marfa din Europa va venl in cufere infa§urate in paturT §i rogojini.
www.digibuc.ro
EDILITATRA SUB CARAGEA 557
www.digibuc.ro
558 V. A. IIRECIIII
www.digibuc.ro
EDILITATEL SUB CARAGEA 559
www.digibuc.ro
560 V-. A. URECHIA
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 561
www.digibuc.ro
562 v. A. unniiii
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 563
www.digibuc.ro
564 V. A. IIRECIlli
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 565
www.digibuc.ro
566 V. A. IIRECHIX
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 567
www.digibuc.ro
568 V. A. 'UREMIA
www.digibuc.ro
EIMLITATEA SUB CARAGEA 569
www.digibuc.ro
570 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB CARAGEA 571
www.digibuc.ro
572 v. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SD 13 MA GEL 573
www.digibuc.ro
574 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
MMLITATEA SIM3 CAEAGEA 575
q) Pitacul lui Caragea, din 13 Ianuarie 1814, atre Vel Vistier, spu-
nêndu-i cä Vel Vornic G. SlAtinénu, nazirul Cassel podurilor, a cerut,
la 2 Ianuarie, sà platéscä Visteria o rOmb."§ita de banI ce se cuvine
Cassel podurilor din résura lefilor §i din plata lemnului fäcut la ju7
dete pentru pavare. SlAtinénu cereh sb.' nu se platésca direct in ju-
dote banif datoriti sätenilor pentru facerea lemnului, ci ei sd-§1 tri-
mitä la Bucurescl 2-3 vechili §i ace§tia sa." priméscd banii. Caragea,
cu drept cuvint, nu aprolA acéstà pgrere, cPcênd ca, «de nu se vor
incredintà acel locuitori. chiar acolo, la satele lor (unde s'ail orinduit
a se face podinele), cu plata banilor pe amânä, urmézá sä socotéseg
cä aducerea podinelor le este podvadd, iar nu cu platä. De aceea, ca sä
nu aibä locuitorii vre-o acest fel de temere, poruncim ea banil sä se
teamità acolo de a le pldti, nu "insa prin ispravnicii judefului (scià
Caragea ce pimä eratt ace§tia), ci sä se orinduéscd de aci un om
intr'adins, credincios §i cu frica lul Dumnedeu, ca Insui sd le plà-
0-sea». (1)
r) In 12 Maiii 1814, Caragea ordond Vor. Slätinénu, nazirul po-
durilor, sà pue bine podinele vechi, ce se scot din Podul MogoOei,
vi capetele ce se taie de la podinele noue, cà ail audit ca se sfeteri-
sesc de care ung i alti. «Pre rai voitori sh-I faci cunoscuti la Spa-
tarie, ca s'ai se pedepséseg.d> (2)
s) Pitac din 19 Maiii 1814, ordonând WY. Trásnea s5.* facä podul pe
ulita din coltul hanului Golescu pand la Crucea de pétrà, ce este iu
zidul curtel caselor dOmneI BAnulOsa Brancovénu, fiind forte stricat.
Pe acéstà stradà se aflail: Mitropolia §i casele Banul!Golescu (Hanul),
Bänésa Brancovénu, casa Consilierului (rus) Varlam §i casa Vor-
nicului Samurca.
Ace§tia toti plAtesc 6.500 lel numal pentru facerea podulul.
t) Cu din podinele vechi scOse din Podul MogosOei se repard ulita
de pe lângá Sf. Spiridon vechiii (3)
u) Se pare cä nu numaY podine vechI i capete tblate de la ele
noué se sfiterisiai, ci chiar podine nouë, ba Inca chiar de unul din
epistap aI podurilor, cum resultà din pitacul hfc. Caragea de la 13
Iunie 1814. Ce e ciudat, e cä Domnitorul, dupd ce a aflat cd Trdsnea
a vindut din podinele none, se multamesce numai a-1 oprl de a mai
vinde pe viitor, cà sä scie cal nu va aye (atuncI) cuvint de indreptare. (4)
(1) Anexa.
(2) Anexa.
(3) Anexa din 13 Iunie 1814.
(4) Cod. LXXIV, pag. 127.
www.digibuc.ro
576 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
ED1LITATEA SUB CABAGEA 577
www.digibuc.ro
678 V. k. URECHILK
ANEXE.
1.Pitac prin care se orinduesce d.lut Vistierul Ioan Moscu nazir
asupra epistafilor podurilor.
Cinstit i credincios boerule al Domniel Me le, dumnO-ta biv Vel
Vist. Ioane Moscu, fiind-ca buna stare a podurilor marl de aid. din
domnésca NOstrà politie a Bucurescilor este trebuinciósd tuturor de
obste, pentru care pricind este intocmitd. i Cassa podurilor, insdrcinatà
cu iraturile i chehuelile lor, de aceea, voind Domnia Mea ca i po-
durile sd se pd.zéscd in blind stare si Casa podurilor sa se iconomi-
séscd cu blind cumpënire, nu numal ca sà nu se sfeteriséscd, ci Inca sd
se si sporéscd; de aceea iatd, printr'acest al Nostru doinnesc pitac, te
orinduim nazir al Cassel podurilor asupra epistatilor ce sunt orinduiti,
ca tot-deauna sd ingrijesci i sä privighezi pentru tote ca.te privesc
spre folosul cassel i spre a podurilor intregime, precum i la socote-
lile sale a nu se face vre-un sfeterisrnos, ci adesea sä le iel sOma §i
sd le teorisesci; poruncim dar i voué epistatilor sà cunOsceti pe d-lui
mai sus numitul boer de nazir asupra Cassel podurilor. Tolco pisah
gpd.-1813 Ianuarie 7.
(Cod. LXXV, filet 21 v.)
II.--Pitac prin care se orinduefce Medelnicerul Manole in locul
Clincénula, epistat podurilor.
Ffind-ca in locul Rdducanului Clincénului, ce a fost pând acum epi-
stat al Cassel podurilor, irnpreund cu Nicolae Trdsnea, am orinduit Dom-
nia Mea pe Medelnicerul Manole, de aceea i-am dat acest domnescul Nostru
pitac, prin care poruncim dumi-tale, cinstit si credincios boerule al Dom-
niel Mele, biv Vel Vist. Ioane Moscu, nazirule.al Cassel podurilor, sd
cunosci pe numitul Medelnicer orinduit inteacéstd. trebd. Impreund cu
numitul Neculae Trdsnea.-1813 Ianuarie 13.
(Cod LXV, fila 21 v.)
III.Pitac cu care se orinduesce cu episteisia podurilor mari,
Manole Medelniceru i Nicolae Trdsnea.
Ffind-cd in chrisovul Domniel Mele, ce s'a dat pentru buna orindu-
iald i intocmire a podurilor marl de aid din Bucurescl, se cuprinde
cä cu epistásia Cassel podurilor sd fie insarcinati doi Omenl a1el, cer-
catl i cu bun ipolipsis, din earl unul sä tie cassa i sà fie incArcat
cu tOte veniturile i cu dosolepsia, iar altul cu ingrijirea i facerea i
dregerea i curätitul podurilor; pentru acésta dar s'aü ales de vred-
nicl Manole Medelniceru i Nicolae Trdsnea, ce afl fost i panà acum,
ca Nicolae sd tie cassa i tOte veniturile i dosolepsia, iar Manole sd aibd.
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 579
.2.
2 .1.
1 .3.
Scosul unel asemenea buff din magasie.
3
Pentru vite, bivoll, catari ce tree pe po-
dul ot Folo0Oca .0. Calugareni..
Pentru care pod al Calugarenilor, fiind-ca din nelipsita trecere a ar-
miilor rusesci s'ail prapadit de tot, §i cand se stricä numitul pod se
www.digibuc.ro
580 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATaik SUB CARAGBA 581
www.digibuc.ro
582 V. A. MIRCRIA.
www.digibuc.ro
EMATATEA SUB CARAGEA 583
www.digibuc.ro
584 V. A. ITRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 585
www.digibuc.ro
586 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 587
www.digibuc.ro
588 V. A. URECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 589
www.digibuc.ro
590 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 591
www.digibuc.ro
592 V. A. URECIIIA
www.digibuc.ro
EDILITATgA SOD CARAGEA 593
www.digibuc.ro
604 t A. uitEcHii
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 595
www.digibuc.ro
596 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 597
vor fi avênd strinsi IAA acum din iraturile epitropiei sa-i trimita
fay'de zabavA cu fóie anume la Vornicie.-1815 Ianuarie 6.
(Pecetea gpd.) Vel Loo-of6t
www.digibuc.ro
598 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SOB CARAGEA 599
www.digibuc.ro
600 V. A. IIRECHIA
mai sporit dupa vremi sa se mai ridice, fftrm i de alte -pod-veal au sä fie
apèrati, i fies-care lude sa aduca pe an cate 100 podini bune si 30 ursi,
fiind-ca pentru mai buna inteffieere a patru podUri marl domnesci, care
s'ag ggsit cu cuviinta a se face dupd faptura podurilor IauluI, adecd sa se
pue podinile in lung, iar nu de-acurmezisul, precilm sunt acum, caci trdesc
mai mult; pentru acésta dar, dupg trebuinta ce este, ca peste polcovnicu
de poa cu podaril sä se orinduiasca i un oth cu sciintaä, de meste-
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 601
. 30
6
12 ..
6.
. 3
18
90
. 8.
.
1.
30
9
Carul cu marfa do t6ra cd-
zdcesca.
Vadra de rachig de aid' de térd.
Vadra de rachill strein.
De la carele ce yin In Rucu-
resci §i nu sunt numita la fOia
www.digibuc.ro
602 V. A. URECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 603
www.digibuc.ro
604 V. A. UREMIA
13.200 adecd trei-spre-dece mil' dou6 sute mai trebuesc sd mai iea
cassa imprumut.
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 605
www.digibuc.ro
606 V. A. URECHIX
avem in mdnei :
23.403 este cisla judetelor sd aducd.
5.250 este rOmd0td la judete din anul trecut, 11.000 podini; dar find-
cd nu este latul §i grosul ca cele-lalte, de aceea punem dour)
drept una.
28.653 acestea le avem in mând.
22,533 avem trebuintd pentru douO poduri 0 se scad.
6.120
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 607
www.digibuc.ro
608 V., A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA. 609
www.digibuc.ro
610 V. A. IntC1111.
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 611
www.digibuc.ro
612 V. A. IIRECHli
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUE CARAGEA 613
www.digibuc.ro
614 V. A. IIRECHIA.
aid, face plangere Ca, avênd Mute ca la douse sute podini in pädurea
mänästiril Delu si unde se gdtid sa le incarce sã le aducà aid pentru
trebuinta podurilor i spre ajutorinta lor, s'au pomenit cd podinile
acelea, fiind din pddurea numitel mAndstiri Mcute, sà remae pe sema-1,
nefiind volnici a radica mdcar una dintr'insele. Deci socotescà inalta
intelepciune a Mdriel Tale CAM intardiere si pagubd se va ricinui
bietilor Mani pand ce de acum inainte sd. facd alto podini, cand in-
teacesta vreme cdznindu-se i trudd au pus la facerea lor sd le aducd
aid spre a se scdde din suma podinilor, ce dupd legatura-le sunt
datorl sä aducd, ci Maria Ta, me rog i acum, privind cuget de mi-
lostivire asuprd-le, sa fie luminatd. porunca Indltimii Tale de all
lud podinile i sd-si dea dijma dupd obiceig, una ca sä nu rémde
pagubiti i malniti de munca lor, si alta ca sa nu se scdle i cei-lalti
stdpdni cii pdduri in a cdrora fac cele-lalte sate podini, sh facd i et
asemenea, i atunci, find phdurile oprite, nu vor mai aye uncle a mai
face podini si se va pricinul mare stinjinire la facerea podurilor, ce
este un obstesc folos si de trebuinta tuturor.-1813 Maiü 27.
_loan Moscu.
www.digibuc.ro
EDILITATEA. SUB CARAGEA 615
www.digibuc.ro
616 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 617
www.digibuc.ro
618 V. A. URECIIIA.
www.digibuc.ro
EMIATATBA SUB CARAGBA 619
Insciintez Mariel" Tale cd podurile ce sunt prin ulitele cele mai multe
cu totul sunt darapanate, in cat putinta nu e de all urma trecelorii
umbletele printr'insele, mai ales ulita Tirgului dinläuntru, ce merge
de la hanul lui Serban-Voda spre mandstirea Sfintuluf Gheorghe foil
si la Bdratie, din care pricind se da o mare zaticnire atat la ali§ve-
li§ul negutatorilor, cat fi la trecerea boerilor, ci Wii fie luminata po-
runca Mariei Tale a se indatora fie§-care negutator salt faca podul
cat IT tine pravalia pe dinainte, cu orl-ce mijloc va fi, fall a arata
cea mai mica pricinuire, caci intr'alt chip mijloc nu e de a se inlesnl
a obOel trecere, neprimind vre-un meremet, sail cum se va gasi. cu
cale de catre Maria Ta. -- 1814 Dechemvre 14.
Vel Aga.
XLIX.Cinstit i credincios boerule al DomnieT Mole, dumnO-ta biv
Vel Vor,,nic Iordache Slatinene, efore al podurilor politiel, fiind-ca Po-
dul Mogo§OeI de la Domnésca Curte pand la Curtea veche i podul Cali-
cilor sunt stricate pe la multe locuri, din care se da cheder treckorilor,
cum §i hata 'Ate sa se intimple, Ii poruncim Domnia Mea sa orin-
duesci pe polcovnicul de poduri, dimpreung cu trebuincio§ii podari, ca
amIndou'e aceste podurl sd le meremetiséscd pe uncle vor fi stricate.
To leo pisah gpd. 1815 Aprilie 10.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. 74, fila 192 v.)
L.Poruncim Domnia Mea dumi-tale epistatule al Cassel podurilor, ca
din podinele cele ce se vor scOte acum la facerea Podului MogoOei,
sa iea dintr'acelea cate vor fi trebuinclóse i sa care pe podul Tirgu-
la-de-afara, spre a se meremetisi. To lco pisah gpd.-1815 Julie 3.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofk.
(Cod. LXXIV, fila 208.)
www.digibuc.ro
620 V. A. DRECHIX
www.digibuc.ro
E1MLITA1E SU CARACEA 621
www.digibuc.ro
622 V. A. UREMIA
timea ulitel nu este mai mult cleat in feta 2 stinjeni fall o palmä,
iar mai inainte se strimtéza cu totul, iar lungimea va fi ca de 12 stin-
jeni, neputendu-se rnkurà din pricina noroiului. Deci, ca.nd o ulita ce
este infiintatä e dosnica, netrebuinciOsà la nimeni, de nici cu piciorul
nu se 'Ate umbla pe dinsa, ci mai virtos vatèmatOre cu aducere de
bOld si pricina de fapta de hotie, cu cuviinta am gasit cererea jälui-
torului de inchiderea acestii uliti, pentru cà si scire s'aü facut maha-
giilor prin doi vornici si nimeni nu s'ail aratat cu vre-o dava, si. sun-
tan fail indoiald ea' nici se va arata. Care loc al ulitei find asemenea
precum sunt tOte ulitele, domnesc, si jdluitorul s'au aflat slujind si se
afla, si este fecior de boer cu casa grea, sa te milostivesci Maria Ta
a i se face har acéstd putinà buchtica de ulità, spre a se mangaia la
greutatea intru care se and. Drept aceea de urmarea ce am facut
dupd porunca nu lipsim a arata Inaltimei Tale.-1813 Julie 6.
Isac Ralet Vel Vornic, Barbu Veiccirescu Fel Vornic.
Osebit de ardtarea ce Ne fac dumnO-lor Velitii Dvornici printea-
cOsta anafora, fiind-ca vOcium si adeverinta iscalita de cati-va dintre
eel mai fruntasl mahalagii de acolo, arätand &à, dupa ce nu este tre-
buinciOsa acOsta ulicióra, apoi este si. pricinuitOre de multä putOre, de
murdalicurile ce necurmat se arunca intr'insa, de aceea intarim Dorn-
nia Mea anaforaua acOsta, ca sa alba vole Slugerul Chitescu de a in-
chide cu zid acea ulicibrà in curtea sa.-1814 August 8.
(Pecetea gpd.)
Vel LogofOt.
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA. SUB CABAGEA 723
www.digibuc.ro
624 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA BUB CARAGEA. 625
ea §i in let. 1782, cand s'ati cercetat linia ulucilor celor vechi de ca.-
tre cei de atunci orinduifi boeri, sa se fi vorbit in aceea§i. anafora
Ca cu punerea ulucilor printr' acea linie se taie casq, saii macar in vre-un
alt-fel de chip sa se fi pomenit pentru acésta casa in fiinta, dar im-
potriva, §i de am dice macar ca aü fost, iara§1 din aratarea dumn-
Jul Vornicului, ce tot in apelatia domniei-sale se cuprinde, se face do-
vada ca ail fost mai mica, §i pe urma ail mai marit-o, intrand in u-
lita plimbaril, in vreme ce dice dumné-lui in apelatie ca acea ulita o
aveh de mergea copiii domniei-sale la §cóla ot Sf. Sava, apoi de ar
fi fost atunci casa in fiinta, ce se aflä acum, adecd intinsa §i clädita
pe locul ulitei pe unde eiaü copiii la pod, End ulita infundata, din
teacesta dar se face curata dovada cd casa (de va fi fost) era mai
mica §i dumne-lui au mai marit-o, impresurand din locul ulitei, §i im-
presurarea neavênd paragrafie, de nici un ajutor nu-I este, i in cele
dupd urma, ca insu§1. dumne-lui la Divan, inaintea Domniei Mole, ail
cerut §i aü primit, ca pe unde se vor gasl bulamaci vechl, pe acolo
sd se pue lina ulucilor. Drept aceea, §i dupa a dreptatii fiinta, 1§i.
dupa a insu§i dumne-lui Vornicului cerere §i primire, hotarim Dom-
nia Mea ca pe uncle s'au gasit bulamacii eel vechi §i grOpa plimbl-
chiar pe acolo sa se tragd linia ulucilor, §i dumné-vóstre velitilor
Vornici sà puneti in faptä acesta hotärire a Domniei Melo prin zapciul
cel orinduit, taind §i acea casciOra 'Ana acolo pe unde va veni ii-
nia drepta.-1813 Iunie 25.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cond. LXXVI, pag. 463.)
www.digibuc.ro
626 37. A. IIRECHIA
let 1782, Mail]. 25, peste 30 de ani trecuti, cu 17 inaintea zapisului in-
Wit de réposatul intru fericire Domn Nicolae Caragea Voevod, and
and fost jäluit réposatul Paharnic Anastase pentru dumné-lui Vorni-
cul Slatinénu, fiind atunci Clucer, cä prin facer i. de manästiri (in vreme
ce lipsia Paharnicul) i-ar fi impresurat locul din gradina domniei-sale,
din care dovedesce acea plimbare ce este cu usa catre améda-mipte,
build a Caminarului, si avea loc slobod despre ulucile dumné-lui Vorni-
cului, de urdina 45menii intr'insa, dupa care s'ag dat banuiala atunci
de impresurarea a 00 linia ulucior, din care, pentru. cat tine plim-
barea, hotarise sal): mute dumné-lui. Vornicul ulucile, läsand locul dupa
starea dintâiü, iar pentru cea-laltä parte de uluce rémane catre apus
'Ana in zidurile Vornicului, dumné-lor veliti Vornici sa pue vornici
sä sape sa cerce linia, si, de se vor gag niscare-va tulpini de bulamaci
pe acolo, shill mute dumné-lui Vornicul ulucile, iar de nu vor gasi
acele semne, sä stea ulucile pe uncle aü fost puse. Deci cat pentru
plimbare, din sinetul de mai sus rómane dovedit ca este pe locul dum-
né-lui Caminarului, si acel loc slobod despre ulucile dumné-lui Vorni-
cului de urdinh (5meni, care trebue s. fi fost de cel putin patru palme
domnesci, gasesc cu cale sa fie luminata porunca catre dumné-lui Vor-
nicul sa lase patru palme de plimbare spre gradina dumn&lui, pentru
a urdina (5menii Cdminarului, cum s'au hotarit atunci, iar pentru cea-
laltd perdea de uluce rémase &atm apus, pana in zidurile dumné-lui
Vornicului, ce s'ail fost dat banuiald de intindere, fiind-ca se vede ca
nu Wail facut cercetare, sal se faca acum, &del hrapirea paragrafie n'are,
§i de se va gasi bulamaci vechl pe acolo, se va pune ulucile, iar de
nu se va gäsi, vor rémané uncle sunt; iar hotarirea cea desavir§ita
rémane a se face de cdtre Inaltimea Ta. 1813 Ianuarie 18.
Radu Golescu, Vel Vornic.
LX.Cu cale find anaforaua acésta a dumné-lor velitilor boeri, porun-
cim dumné-vOstre ispravnicilor ai judetutui ca intocmai sa facetiurmare.
1814 Maiu 16.
(Pecetea gpd.)
Vel Logofét.
(Cod. LXXX, pag. 174.)
Prea Inpate D6mne,
Dupà luminata. porunca Mariel Tale am véclut aratarea ce fac dum-
ne-lor boerii ispravnici ai sud Arges printeacésta insciintare pentru
o ulità ot ora§ul Pitesci, ce este cea prin mijlocul tirgului §i umbrä
unit de acolo sa o inchi4A din care inchidere nu numai mahalagiii
rèman in lipsd, neavênd pe unde IT aduce cele trebuinciOse pentru
hrana caselor lor, ci Inca si tirgovetilor li se face cheder, de care, dui:A
aratarea co fac dumné-lor ispravnicii, acest loc pe unde urma ulita
ail fost slobod cu indelungata vreme, de sunt vreme peste 50 de ani,
se cuvine ca tot pe acolo sà r'emae ulita, ca inteun ora§ domnesc,
uncle §i ulita find domnésca §1 a obstiei §i nimeni nu Vote sà o in-
www.digibuc.ro
EDIL1TATEA SUB CARAGEA 267
www.digibuc.ro
628 V. A. IIRECHIA
www.digibuc.ro
EIBLITATEA SUB CABAGBA 629
www.digibuc.ro
630 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDIL1TATEk SU13 CAEAGEA 681
www.digibuc.ro
632 V. A. UREMIA
www.digibuc.ro
EDILITATEA SUB CARAGEA 633
www.digibuc.ro
634 V. A. ITRECHIA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro