co ectia carti cheie FRANCES WILKS TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR — 0 CONDITIE A SUCCESULUI —FRANCES WILKS este psihoterapeut si profesor. Ea desfasoara o bogata activitate atit in cadrul unor emisiuni de televiziune, cit si prin articole pe teme de autodezvoltare personala si competenta emo- fionala. Coordoneaza UK Inter-professional Continuing Professional Development (CPD) Forum si este director al Programelor de Dez- voltare Personala la City University. FRANCES WILKS Transformarea sentimentelor — 0 conditie a succesului — Traducere de ALEXANDRA BORS obs BUCURESTI, 2003,Nepoatelor mele, Harriet si Alexandra, in speranja ci generatia lor va vedea deplina inflorire 4 nei lumi inteligente din punct de vedere emotional. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale WILKs, FRANCES ai ‘Transformarea sentimentelor - 0 condifie a succesului/ Frances Wilks trad.: Alexandra Bors Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2003 Precum un solomnar ce se trudeste 296 p.; 20 cm (C&rti cheie; 59) s& mdsure un cerc, desertaciune! Tit. orig. (eng): Intelligent Emotion. si cata-n van sa afle ce-i lipseste, How to Succeed Through Transforming Your Feelings ISBN 973-8356-83-0 asa si eu cu tainica minune: I. Bors, Alexandra (trad.) voiam sa stiu cum intra chipu-n roata 159.942 si cum i-e dat cu ea si se-mpreune; dar, vai, zadarnic m& zbateam; cind iata un fulger imi strapunse biata minte Coperta colectiei de Dan Perjovschi si-ntr-insul vrerea mea fu-ndestulata. Coperia de Dan Stanciu Mai mult sa spun nu-s vrednic prin cuvinte; FRANCES WILKS caci vrerii Sale potrivind pe-a mele INTELLIGENT EMOTION asemeni rotii ma-mpingea-nainte How to Succeed Through Transforming Your Feelings iubirea ce roteste sori si stele. Copyright © 1998 by Frances Wilks Published by arrangements with William Heinemann, Dante, Paradisul (Divina Comedie)* in the Random House Group Ltd., UK © Curtea Veche Publishing, 2003, pentru prezenta versiune in limba roman’ ISBN 973-8356-83-0 * Trad. de Eta Boeriu, Editura Casa Scoalelor, Bucuresti, 1994. (N. trad.)Multumiri Ag yrea of le mulfumesc tuturor celor care m-au ajutat s& jyogilene aceastd carte. Mai ales lui Hilary Barnard, Cara Jenman, Michéle Deverall, Jessica Duxbury, Jan Edwards- lveloar, Jackie Herald, Clare Mackie, Sue si Charles Marshall, Sarah Matheson, Santo and Allyson Volpe, Lucy Smith, Austen Wilks. Ags vrea s4 fi multumesc si prietenei si co- legei mele, Caroline Leigh, pentru ca a fost prima care mi-a vor- bit despre inteligenta emotional si pentru ajutorul ei continuu. le multumesce si colegilor mei de la City University si le adue recunostinta mea pentru incurajarea si ajutorul lor. Ei aint: Jennifer Bailey, Maggie Bankart, Anne Brockbank, Julia Carter, Judy Early, Judith Fiennes, Chris Haines, Yvonne Hil- lier, Jas Kaur, Phil Leahy, Andrew Lewis, Maria Luca-Stolpin, Gabriella Pollard, Denise Stanley, Sylvia Tyler. As vrea sa imi exprim gratitudinea si pentru contributia colegilor mei din domeniul psihoterapiei prin discutiile pe care le-am avut cu ej de-a lungul anilor: Em Farrell, Heather Formaini, Jenny Goodman, Brett Kahr, Derek Linker, June Roberts, David Smith, Ernesto Spinelli, Emmy van Deurzen. Vreau sa fi mul- fumesc si lui Neasa Mac Erlane de la Observer, pentru ca in- trebarile ei ocazionale pe marginea subiectelor din rubrica Cum sa facem fat&...” m-au stimulat s4 gindesc diferit. O intilnire intimplatoare in expresul de Gatwick m-a con- dus la cea mai valoroasa achizitie — un agent literar — si as vrea si le multumesc si lui Jane Gregory si Lisanne Radice, de la Gregory and Radice, pentru ideile si contributia lor. Prin ele l-am cunoscut pe redactorul meu de la Heinemann, Maria Rejt, fata de a carei contributie sensibila, dar incisiva m4 simt8 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR foarte indatorataé. As vrea si-i multumesc si Clarei Calder pentru ajutorul ei in stadiul final al editarii. Le multumesc si parintilor, clientilor si cursantilor mei, c&- tora le sint foarte indatorata. Desi unele aspecte ale unora si chiar ale mele se reflect in studiile de caz, nici unul nu repre- zintA 0 persoana concreta. Toate sint fragmente ale imagina- tiei mele, dar au fost inspirate de transformarile la care am avut privilegiul sa asist. in final, cele mai profunde multumiri trebuie si le aduc pentru psyche*, care este adevaratul autor al acestei c&rti, si poate al tuturor crtilor, ale carui idei le-am putut reda numai partial. * Prin psyche injeleg totalitatea proceselor psihice, atit a celor constien- te cit si a celor inconstiente” (C. G. Jung); individualitate, omul interior, na- tura esenfiala a omului. (N. trad.) Introducere Puterea emotiilor Drumaul spre excese duce la palatul infelepciunii. William Blake UN MOMENT DEFINITORIU intr-una din ultimele zile de vara, pe 31 august 1997, Diana, Printesa de Wales, murea intr-un accident de masina, intr-un tunel parizian. Moartea ei si circumstantele in care s-a produs au dat nastere unui val de emotii de proportii intr-adevar glo- bale. in timpul celor 16 ani de viaté publicd, ea a devenit aproape cea mai cunoscuta persoana de pe glob. O femeie obisnuita, cu capacitati normale devenise extraordinara, tra- gica, arhetipala. Iar moartea prematura a facut ca imaginea ei s ramind inghetata in timp, cu frumusetea neatinsa si tinere- tea netrecuta. Cine era ea si de ce era atit de importanta? Putini dintre noi au intilnit-o si chiar mai putini au cunos- cut-o personal. Era, din multe puncte de vedere, o creatie a mass-media; imaginea ei scinteietoare si povestea ei in conti- nua desfasurare ne-a captivat si, ocazional, ne-a infuriat. Desi nu 0 cunosteau personal, multe persoane au spus ca au sufe- rit mai mult pentru ea decit pentru un membru al familiei lor. Oamenii au folosit emotiile trezite in ,Saptamina Dianei“ in foarte multe feluri, atit pozitive cit si negative. in primul rind, exprimindu-si direct pierderea, doliul. Cele mai multe pier- deri trezesc 0 oarecare ambivalentaé — poate putina vinovatie sau furie. Toata lumea a simtit numai durere pentru Diana, pentru ca nimeni n-o cunostea cu adevarat. Durerile nevinde-10 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR cate s-au putut exprima, doliul neterminat a fost dus pina la capat prin transferarea sentimentelor fiecdruia asupra ei. Durerea si socul initial au inceput sa sufere transformari vizibile pe parcursul saptaminii. Peste durere s-a suprapus furia indreptata impotriva familiei regale — cine va uita vre- odata titlul ,, Ardtati-ne ca va pasa“? — si o amnezie intensa. Oamenii si mai ales ziaristii au uitat pur si simplu aspectele negative ale personalitatii Dianei. Prin moarte, ea a fost zei cat& si toaté lumea a inceput s4 caute un fap ispasitor. Primii care au primit acest rol au fost fotografii care o urmareau. Apoi Casa Regala. Florile care s-au adunat spontan in fata pa- latelor regale din Londra purtau mesaje mult mai complexe. Pe linga faptul c4 exprimau durerea, ele au devenit o forma subversiva de protest impotriva atitudinii distante, de apa- rent& izolate a Casei de Windsor. Regina a tremurat vizibil in fata amenintarii. S&ptamina Dianei a avut si o parte intunecata. Deoarece atitia oameni au simtit dintr-odata emotii ce fusesera repri- mate mult& vreme, a circulat presupunerea cA toaté lumea simtea acelasi lucru. Oameni care nu au impartasit starea ge- nerala de spirit au spus mai tirziu, pe un ton mai curind sca- zut, cA se temusera sa se declare pe fata impotriva unui lucru in care vedeau o forma de isterie in masa. Ei au remarcat cé Diana nu fusese chiar atit de populara inainte, dar cA acum era brusc si cu fatrnicie sanctificata. in acest rastimp, totul era privit in alb si negru, ca bun sau rau. Saptimina Dianei a fost un incident total si unii oameni |-au trait ca pe o forma de santaj emotional. Viata ei avusese multe dintre elementele unui basm. inti cAsatoria cu printul mostenitor, apoi descoperirea triun- ghiului conjugal — completat de vrajitoarea cea rea, Camilla. Printesa Diana era foarte frumoasa si devotata unor cauze nobile, desi avea inima distrusi. Dup& multe suferinte, a in- tilnit, in sfirsit, un alt print, dintr-un altfel de regat, care i-a promis c& 0 va salva. Totusi, inainte s4 apuce sd o salveze, au murit amindoi si au plecat sd traiasca pe tarimul tineretii ves- nice. 36 de ani este o virstd interesanté pentru a muri. Este aproape de momentul cind intram in a doua jumatate a vie- tii. Moartea si batrinetea devin realitati, iar lumea fantastica a INTRODUCERE 11 eplilor (rebule lisata in urma. Daca Diana ar fi ajuns la ba- ete, ar fi rebuit 6& se schimbe atit emotional, cit si fizic. Ar 1) ehuit #8 renunte si mai fie obiectul proiectiei tineretii sia HuMiisetli == in ultima instanta, a sufletului. Proiectiile ne ati atit de multi putere, incit ne este foarte greu s renunfam ly ele, Hard indoiala ca si ei i-ar fi fost foarte greu sa o faca. Ixiati foarte multe asemanari cu povestea lui Marilyn Monroe, Amindoua aveau 36 de ani cind au murit. Erau vul- Herabile, frumoase, atragatoare atit pentru barbati, cit si pen- tru femei, aveau faima de superstar international, erau ado- fate de milioane de oameni. Totusi, erau foarte nesatisfacute «in punet de vedere emotional. incercasera diferite forme de loraple gi avusesera o serie de relatii care esuasera. Poate cd incongtient, ambele atrasesera asupra lor proiectiile a milioa- ne de oameni. Mortile lor neasteptate, noaptea, explicate prin sinucidere si accident, au fost, ambele, privite in termenii conspiratiei si crimei. De fapt, adevarul complet despre orica- re dintre aceste morti este un mister care poate ca nu va fi elu- cidat niciodata. In parte, poate pentru ca nu le putem lisa si moara. Am- bele erau modele sau arhetipuri. Reflectau parti din noi pe care nu le puteam vedea sau stipini. Povestile lor inc& mai circulaé, pentru cA incd mai au o semnificatie pentru noi. Le-am iubit si le-am urit deopotriva pentru ci nu ne putem vedea propria glorie sau propriile slabiciuni. Numai intele- gind acest lucru si acceptindu-l cu adevarat le vom permite sa moara intr-adevar. Moartea Dianei a fost un moment defi- nitoriu in constiinta noastra colectiva, pentru ca ne-a aratat puterea emotiei. E] nu va fi complet fara o retragere a proiec- fiilor facute de noi asupra ei. Numai atunci se va odihni in pace. TRANSFORMAREA EMOTIONALA Nici un alt eveniment nu ar fi putut sublinia mai bine ne- voia de competent4 emotionala. ,Saptamina Dianei’ a per- mis sia incurajat manifestarea emofiilor, dar sinevoia de a in- telege ce se afl in spatele acestor sentimente. Competenta emotionala necesita 0 uniune a sentimentelor si gindirii. Este12 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR poate unul dintre cele mai importante si emotionante proiec- te cu care ne confruntém. Asa cum oamenii au invatat sa ci- teasc& si s socoteasca, tot asa putem deprinde si competenta emotionala. E nevoie de onestitate pentru a invata sa ne recu- noastem sentimentele, sa le simtim in intregime, si ne gindim la ce ne transmit, si descoperim evenimentele care le-au pro- vocat. Astfel, ne putem depasi cu mai multa flexibilitate sen- timentele superficiale pentru a le descoperi intelesul ascuns. De multe ori o emotie mascheaza o alta. De exemplu, un om furios poate nega o fricd ascunsa inca din copilarie. Dac& o re- descopera si lucreaza asupra ei, poate avea ocazia sa transfor- me energia furiei si a fricii sale intr-o pasiune utild. Dac& ne confruntém cu sentimentele noastre, ne putem elibera de ele. Devin musafiri care ne viziteaza in trecere. Pe masura ce invatém s& ne recunoastem emotiile si lucraém cu informatiile pe care ni le ofera despre noi ingine, acestea se transforma din tirani in prieteni. Se deschide un spatiu care ne permite si simtim o gam4 mai larga de emolii, care dau vietii mai mult sens si profunzime. Vietile noastre sint trans- formate de emot in copilarie, le traim intens si sincer, dar mai tirziu, la maturitate, claritatea initiala se pierde de obicei. Numai dupa ce le analizim putem descoperi adevaratele scheme emotionale repetitive. Aceasta intelegere ne permite s& evitam repetarea schemelor negative si s construim une- le pozitive, care s4 ne sprijine dezvoltarea. Emotiile noastre sint foarte inteligente — de noi depinde s& le utilizim in propriul avantaj. Emotiile sint facilitatori di- namici ai vietii. Gresit intelese, produc zapaceala si durere. $i asa cum emotiile pot ,,sari” de la o persoana la alta, compe- tenta emotionala este poate vitalé pentru dezvoltarea unei so- ciet&ti mai avansate si din ce in ce mai globale. Emotiile sint ca un sistem meteorologic intern, iar competenta emofionala este asemeni prognozei meteo. Asa cum este util sa stim ca va avea loc un uragan sau un ger puternic in lumea exterioara, ne este de folos s& stim si cd se apropie o furtuna emotional — astfel, putem lua masuri preventive pentru a micsora pa- gubele produse de ea. Beneficiile competentei emotionale sint considerabile atit in sfera publica cit si in cea privata. Nu raspundem printr-un INTRODUCERE 13 fellex rotulian* Ja o situatie exploziva. Putem s& ne rezervam {imp pentru a gasi un réspuns mai adecvat. Lucruri care in mod sigur ar fi putut s& ne infurie sau s& ne intristeze pot fi evaluate fara si mai declanseze vreo reactie impulsiva. Chiar | patronii recunosc ca oamenii care au inteligenta emotiona- 1 wint achizitii de valoare. Ei se pot conduce mai eficient atit pe sine, cit si pe altii si lucreaza mai bine in echipa. $i in vie- tile noastre personale, competenta emotionala duce la relatii mai satisfacdtoare si mai strinse. Aceasta carte va va ajuta: * Sa intelegeti si sa recunoasteti 15 stari emotionale diferite * S& lucrati cu cauzele si stimulii ce declanseaz4 emotia © Sa depasiti emofia si s4 ii permiteti sA va schimbe viata ¢ Sa intelegeti baza rationala si logic a emofiei © Sa deveniti propriul dumneavoastra mentor emotional Aceasta carte nu va va face fericiti. Dar va face posibila o forma de fericire care vine mai mult din interior decit din ex- terior. Toti avem fantezii legate de o fericire venita din exte- rior. Ele merg de la o ciocolata la un cistig la loterie, la 0 iubi- re, la o slujb& minunaté, la un loc la facultate sau la a fi bogat gi faimos. Indiferent care ar fi evenimentul, ne imaginaém ca ne va umple de bucurie si ne va face foarte fericiti. De multe ori asa se si intimpl&; dar ati observat cit de putin dureaza aceast& placere? O ciocolaté duce sau la un sentiment de vi- novatie sau la inca o ciocolata, descoperim ca banii sint im- portanti, dar nu sint totul, un nou loc de munca sau 0 noua relatie are propria sa lund de miere, dupa care totul se redu- ce la munca si efort. Evenimentele exterioare nu ne pot da o satisfactie de durata. In schimb, atitudinea emotionala interioara ne poate conduce la o fericire profunda si durabila. Este o mare bucu- rie sa iti poti simti emotiile, dar s nu fii cu totul acaparat de ele. Este o stare de gratie, pentru ca atunci poti trece printre minunile si pericolele acestei lumi simtind iubire, furie, de- primare si asa mai departe fara ca gindurile tale sa fie distruc- tive. Cele mai multe dintre emotiile descrise in aceasta carte sint etichetate ca negative — vinovatia, furia, anxietatea, tea- * O contractie reflex a muschiului cvadriceps, care duce la intinderea in- voluntara si brusca a piciorului in urma unei lovituri aplicate rotulei. (N. trad.)14 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR ma si ura. Asa cum vom vedea, reprimarea lor produce, in ul- tima instanta, mai multa suferinta decit trairea sau simtirea lor. Ele trebuie traite fari si devina atotputernice. Desi inco- mode, efortul de a dobindi competenta emotionala le trans- forma din monstri in prieteni. Numai prin intermediul emotiilor devenim capabili sa dezvoltam laturile sau partile noastre nevazute. Numai prin intermediul sentimentelor se schimba cu adevarat ceva in noi, in conditiile in care aceste sentimente sint precedate sau insotite de o analiza rationala profunda. invatind s& apreciem si sa lucram cu emotiile noastre, vom putea, in ultima instan- {4, sA renastem ca fiinte umane complete si vindecate. Aceasta carte intentioneaza sa fie un ghid in acest proces. Prima parte, ,,O perspectiva mentala corecté”, exploreaza re- latia dintre gindire si emotie si examineaza acele perspective care le acorda o importanta egala. A doua parte, ,Esenta problemei”, analizeaza fiecare emo- fie in detaliu. Cititi prima parte pentru a va forma 0 viziune de ansamblu si apoi folositi a doua parte atunci cind va atra- ge atentia un anumit sentiment. Acest proces va incurajeaza sa fiti propriul dumneavoastra mentor si nu propriul dum- neavoastra terapeut. Tocmai din acest motiv cartea de fata este in primul rind 0 carte care vizeaza dezvoltarea, nu numai ajutarea cititorului. Fiecare emotie este un punct de plecare pe calea dezvoltarii personale, dar ar fi bine si este nevoie sa nu uitém ca ea nu poate inlocui terapia. A treia si ultima parte a cartii examineaza relatia dintre bucuria interioara si ferici- rea exterioara si diferite modalitati de a cultiva continuitatea. Acum este momentul ideal pentru o lucrare de acest gen. Cartea lui Daniel Goleman, Inteligenta emofionala*, best-sel- ler-ul care a cistigat o apreciere atit de larga, ne-a aratat de ce este importanta competenta emotionala sia descris rolul ei in crearea unor familii mai fericite, a unor afaceri mai profitab: Je, a unor cariere mai bune si in dezvoltarea unei societati mai stabile. Cartea de fata incearcd sA ne arate cum si devenim mai competenti din punct de vedere emotional. * Aparuta la editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001. (N. red.) INTRODUCERE 15 Hinotiile ne vor conduce si ne vor lumina calea. Ele sint fo- +) ene cilegte sufletul. Deseori, resimtim provocarile emo- Hiiloy ea pe un agediu. Atunci cind putem trai din toata inima #yeole pasiuni intense fara a fi devorati de ele atingem o sta- ty le yratie, Competenta emotionala nu va realiza imposibi- lil, dar ar putea s& creeze o situatie in care sA existe mai pu- {4 (rich gi mai mult& bucurie. Pe masurd ce descoperim c4 i Mal rispundem prin ginduri distructive la emotiile noas- {ie dureroase, cuvintele profetice ale poetului Rainer Maria Wilke ar putea deveni un adevar: ,Poate ca toti balaurii din viata noastra nu sint decit prin- {ese care asteapta sa ne vada raspunzind macar o data printr-un act de frumusete si curaj. Poate ca toate lucruri- je teribile sint, in adincul lor, neajutorate si au nevoie de ajutorul nostru.”I Cadrele mintii Numuai conectind proza si pasiunea amindoud vor striluci la adevarata lor valoare. Nu mai traiti fragmentat. Conectati-vd si atunci bestia si calugarul, lipsiti de izolarea care i-a creat pe amindoi, vor muri. | E.M. Forster, Howard's End19 Competenta emotionala DE CE ESTE IMPORTANTA COMPETENTA KMOTIONALA Un barbat intra intr-o dimineata in biroul sau. Tocmai se certase foarte rau cu sotia, care il ameninfase ca il paraseste dac& nu se ,,deschide emotional”. El a reactionat printr-o tea- mi teribila (pe care si-a reprimat-o imediat, pentru c& nu poa- te suporta sentimentul de vulnerabilitate pe care il aduce fri- ca), A asezat o armura de furie peste rana sa dureroasa si a ajuns la serviciu gata s& se certe cu primul om care i-ar fi iesit in cale. inainte de a ajunge la birou, avusese deja un schimb de replici mai dure cu o conducatoare auto (care s-a suparat atit de tare din cauza ca fusese repezita, incit ar fi putut sa fac un accident) si cu paznicul parcarii. isi continua ziua agresiv, vinind greselile subordonatilor. Este sarcastic si dominator, iar ei incep sd se simta neputin- ciosi si incompetenti. Prin urmare, calitatea muncii lor are de suferit si astfel managerul furios nu reuseste sA obtina maxi- mum de performanta de la cei cu care lucreaza. Pe la prinz, oamenii se simt deja gata s-1 omoare — cel putin metaforic, daca nu si fizic. Seara, cind ajunge acasa, descopera ca sofia i-a pregatit o masa speciala. Ea se speriase la gindul ca |-ar putea pierde, pentru ca stie c4 este incapabila si se descurce fara el, tot asa cum si el se teme cd nu se va putea descurca fra ea. Conflictul este aplanat cu o sticla de sampanie si sex. Putem vedea efectele devastatoare ale incapacitatii barba- tului de a-si controla emotiile cu inteligenta in faptul ca ii face pe cei din jur nefericiti, neproductivi si, poate, chiar pericu- losi. Interesanta este cauza incidentului. Barbatul era suparat Ja gindul ca sofia il va parasi si nu a putut infrunta aceasta si-20 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR tuatie. El nu avea competenta emotionala, ins si ea se afla in aceeasi situatie. in primul rind, i-a cerut un raspuns emotio- nal, cind era clar ca el nu i-l putea da. Se poate ca ea sa-si fi proiectat propria nevoie de deschidere emotionala asupra lui. Pentru c& ea insasi nu se simtea bine cu propriile emofii, i-a cerut lui s4 se deschida emotional. Iar apoi a adaugat santa- jul la cererea facut. Santajul nu face niciodata parte din arse- nalul unei persoane cu competenta emotionala. Raspunsuri- le emotionale trebuie sa fie autentice. Ele pot fi solicitate, dar nu impuse prin ameninfari. Acesta este un abuz de putere. Scena imp&c&rii este o minciund. Nimic nu s-a schimbat de fapt. Frica i-a dus pe amindoi la situatia in care se aflau ina- inte de ceartd, fara si se schimbe ceva. Un posibil raspuns al unui barbat care ar fi dovedit com- petent’ emotionala ar fi fost sa-i spuna ca a auzit ca i-a cerut si-si exprime emotiile, dar c& nu poate sa-i raspunda in acel moment din anumite motive. Ca i-a auzit disperarea, dar nu se poate lasa santajat si vorbeasc4 despre sentimentele lui numai pentru cf asta ar satisface-o pe ea. In drum spre servi- cit, isi poate face timp sa se gindeasca la ceea ce s-a intimplat (dupa ce da un telefon s4 anunte ca va intirzia o jumatate de ord) si si-si analizeze emotiile. Cind va ajunge la birou (fara s& fi enervat alti soferi sau pe paznicul parcarii), va fi gata de lucru, pregatit s&-si conduca si sd-si motiveze eficient colegii. Ei il vor rasplati probabil printr-o munca bine facuta. Ajungind seara acasé, sofia sa a avut probabil ocazia sa-si analizeze emotiile. Pe parcursul discutiei, vor descoperi pro- babil ca pot vorbi despre lucruri foarte dureroase, primind in acelasi timp sprijin din partea partenerului si nu raceala. fsi pot privi frica, furia, plictiseala si isi pot da seama ca acestea nu sint consecinfa exclusiva a comportamentului celuilalt. De fapt, ele isi au radacinile in copilaria fiecdruia si in atitudini- le lor. Dacé ne dam seama ca intr-o oarecare masura sintem responsabili de sentimentele noastre, putem ridica aceasta povara de acuzatii de pe umérul partenerului. Spontan, ar putea sa deschida o sticla de vin si sa faca dragoste, dar aceasta in urma discutiei pe care au avut-o, si nu ca o incer- care regizata de impacare. Amindoi si-ar fi infruntat frica de COMPETENTA EMOTIONALA 21 Wepatare gi ar fi hotarit c&, desi nu doresc sa se intimple acest Hifi), ne pot descurca si singuri. (9 wlirgit ati alege? Daca vi-l doriti pe primul, aceasta car- to i) Higuranfa nu este pentru dumneavoastra. Daca v-ar pla- ea al doilea sau ceva similar, cititi mai departe. Acesta este ‘iimul spre competenta emotionala. Aceasta inseamna sai liyAlim sa citim emotiile asa cum citim cuvintele. Un alt ter- fie care s& o defineasca este inteligenta emotionala. Compe- lente emotional este inteligenta emotionala aplicata si acesti lermeni, desi nu sint sinonimi, se reduc in practica la aproa- jie acelasi lucru. Putem invata si ne abordam emotiile cu in- teligenta sisi aplicam aceasta inteligenta la situatiile din via- {a noastra de zi cu zi. Pentru a atinge perfectiunea, e nevoie de cunostinte si de dezvoltarea prin exercitiu a acestei abili- titi, Ca si in cazul invatarii unei limbi straine, acest lucru nu se va intimpla pe data. Orice noua aptitudine presupune rab- dare si exercitiu. Obstacolele de pe traseu sint o parte impor- tanta a procesului de invtare. CE ESTE INTELIGENTA EMOTIONALA? S-a observat ca succesul personal presupune mai mult de- cit inteligent& academic (atit in sfera personala, cit si in cea a afacerilor) sau IQ, cum a fost ea numita. Conceptul de inteligenta a fost reinventat pentru a inclu- de aptitudinile emotionale in locul categoriilor mai vechi, ca aptitudinile lingvistice, matematice si logice prin care era de- finita inainte. Daniel Goleman, in cartea sa Inteligenta emotio- nal, enumera cinci categorii de inteligenté emotionala. Aceste aptitudini-cheie sint: © Cunoasterea emofiilor Aceasta este capacitatea de a recunoaste sentimentele atunci cind apar si de a nu le eluda daca nu ne convin. Este important si putem spune ,,Simt invidie”, desi poate fi nepla- cut sé admitem asta. Poate ca a fi invidios nu se potriveste cu parerea cuiva despre sine. $i chiar si atunci cind nu putem eticheta imediat cu precizie o emotie, trebuie sa stim cd sim- tim o anumita emotie, sd tinem cont de ea in deciziile noastre22 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR si poate sa actionim cu ceva mai multa grija. De exemplu, daca 0 persoana este furioasa, este important ca ea s& invete s&-si spuna: ,,Sint furios/furioasa”, in loc sa-si reprime furia si si ia un analgezic pentru o durere de cap aparuta in mod mis- terios. © Gestionarea emotiilor Acest lucru e legat de capacitatea noastra de a aborda emofiile neplicute, atunci cind am acceptat ca le simtim. Mare parte a acestui efort e legata de dezvoltarea unei moda- lit&ti de ,sustinere interioara” si de a invata si ne calmém. cind lucrurile par dificile. Un manager bun stie cind sa-si im- pulsioneze echipa sa-si sporeasca efortul si cind sa 0 felicite pentru ceea ce a realizat. De exemplu, cind sint deprimata, nu ma condamn pentru asta, dimpotriva, trec la un comporta- ment afectuos. imi ofer o baie fierbinte, un aspect fizic mai placut, o masa bund, un masaj sau placerea de a-mi planifica urmatoarea vacanta. Fac ceea ce trebuie ca sa simt cd imi pasa de mine si ma apreciez. ¢ Automotivarea Atit cuvintul emotie cit si cuvintul motivatie vin din aceeasi radacin& latina: movere, a misca. De aceea, nu trebuie sne surprinda ca aceste doud concepteau o anumita legatu- 14. Emotiile ne motiveaza, dar de asemenea pot s4 ne faca ne- putinciosi daca sint prea puternice si le permitem sa ne cople- seasca. Daca vreau sa obtin ceea ceaam hot&rit cé-mi doresc de Ja viatS, va trebui sa-mi dezvolt o forma de autocontrol emo- tional. S-ar putea si am nevoie si-mi amin placerile sau sa imi temperez impulsivitatea. Imi pot dezvolta modalitati prin care sd fiu propriul meu mentor, s4 ma autoeduc, ceea ce inseamna cA imi pot amina un timp nevoile emotionale, cu convingerea cA ma voi ocupa de ele mai tirziu. Daca pot face acest lucru, s-ar putea s& fiu capabil sa intru in starea de con- tinuitate sau intr-o zona care sd-mi permita sa ating perfor- mante deosebite. Recunoasterea emofiilor Cind voi incepe sa-mi recunosc emotiile si sa imi con- struiese propriul sistem meteorologic”, atunci voi putea sa COMPETENTA EMOTIONALA 28 Jp Hetectox cu mai multa precizie sila cei din jurul meu. Asta Jeeannd cf pot simfi ceva in acelasi timp cu persoana, in loc #) eimit pentru ea. Nu este vorba de mila sau de compasiune. 1 Wid bamenii simt c& cineva empatizeaza’ intr-adevar cu ei, ‘11 be pimt tratati cu condescendenta. De curind, un barbat iiiitea © serisoare pentru a-i transmite condoleante unei piletene, Bla ttiat textul standard ,,cu cea mai profunda com- piwiine” gi a scris alaturi ,,cu adinca empatie“. Si el pierduse je eineva apropiat si stia ce simte cineva intr-o asemenea situatie. Mai tirziu, prietena sa i-a spus cit de mult contase pentru ea acest mic gest. S-a simtit ca si cum ar fi trecut prin fweeaz impreund si a suportat mai usor pierderea. Desi unii oameni par s& se fi nascut cu o capacitate mai mare de a empatiza decit altii, empatia este o capacitate care se poate cultiva. * Gestionarea relatiilor Relatiile care nu se bazeaza doar pe putere si pe roluri pre- definite necesita inteligentA emotionala. intelegerea emotiilor altora ne da capacitatea de a-i motiva, de a fi lideri eficienti si de a lucra in echipe de succes. Putem sa dim, sa primim si s& fim spontani cind este nevoie. Vechile noastre comportamen- te rigide, nascute din frica si anxietate se pot dizolva in accep- tarea de sine si acceptarea celorlalti. In viata de familie, com- petenta emotionala este cel mai important lucru pentru intemeierea unei familii fericite si unite. Relatiile directe, in- diferent de forma lor, au si ele de cistigat. Inteligenta emotio- nala ne da capacitatea de a face fafa cu bine asaltului emot lor si de a actiona cu integritate si curaj. Eu as adauga 0 a sasea categorie a inteligentei emotionale: © Trasformarea emofiilor Existé multe motive pragmatice pentru deprinderea com- petentei emotionale, dar unul este poate mai important decit celelalte — transformarea personala, care ne schimba viata si care este adusa de infelegerea emotiilor. Pe masur ce veti citi , Empatia este intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita totusi c& esti tu insuti, cici in acest caz.ar fi vorba de identificare. (N. trad.)24 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR pasajele referitoare la anumite emotii, veti descoperi cd pen- tru fiecare emotie exista una antinomica (uneori, chiar mai mult de una). Daca puteti gasi acea emotie opusa si intelesul pe care il are ea pentru dumneavoastra si daca o puteti simti in acelasi timp si pe prima va fi ca si cum ati putea compara ambele parti ale unei lame zimtate. Nu veti mai avea stari proaste. Transformarea depresiei in revolta utila, a singurata tii in relatii cu alte fiinte vii schimba in mod dramatic calita- tea vietii. Efectele se pot simti pe termen lung, pe masura ce ne dém seama ca totul in viata se poate transforma daca ga- sim cheia potrivita. CUNOASTEREA DE SINE $I COMPORTAMENTELE »MOSTENITE” Mai exista inci doua ingrediente ale inteligentei emotio- nale: cunoasterea de sine si sesizarea schemelor comporta- mentale invatate in familie. Cunoasterea de sine include int lJegerea modului propriu de functionare emotionala. Sinteti cuprins de mai multe emotii in doar citeva ore, trecind de la disperare la speranta si inapoi, ca un pendul? Sau va prabu- siti in depresie si vinovatie si ramineti in starea asta citeva zile? Tindeti s& va proiectati emotiile asupra altora si incercati sa le aranjati vietile, in loc s& 0 aranjati pe a dumneavoastra? ‘Toti facem aceste lucruri uneori, dar cei mai multi dintre noi au o schema de functionare emotionala fundamentala. Asa cum avem un capital financiar sau intelectual, la fel avem si un capital emotional. El constituie rezervele emotio- nale din care ne alimentam. fl putem tine la pastrare ca pe un depozit bancar pe termen lung sau ne putem cheltui rezerve- le emotionale pina la capat, sfirsind epuizati si storsi. Unii dintre noi sint de Ja natura mai schimbatori si mai extrava- ganti decit altii. Important este s4 gasim cea mai adecvata modalitate de exprimare pentru sine. Pe masura ce dobindim. competenti emotionala, putem invata s4 ne folosim mai efi- cient capitalul emotional. Ca si alte forme de capital, si acesta poate fi mostenit. Tiparele emofionale sint transmise adesea din generatie in ge- neratie. Unele familii incurajeaza exprimarea sentimentelor, COMPETENTA EMOTIONALA 25 = mmessees isle Hu Multe familii le permit membrilor lor exprimarea el Anumite emotii, dar le interzic exprimarea alteia. Un Wiplui des intilnit este faptul cd unor copii li se permite sa iv Hint, dar nu si furiosi. Fetelor si baietilor li se cere si sim- 1) 9 of ne comporte diferit. in unele familii, se poate mosteni 1) frie distructiva foarte mare, care se poate manifesta, de *eemplu, prin sinucideri repetate pe parcursul mai multor Heheralii, Multe familii sint codependente’*, ceea ce inseamna 1 [leeare accepta situatia fara s4 spuna nimic, desi i se poate iy foarte dureroasa. Teama de a depasi aceasta situatie di- iil i retine pe multi oameni ,,acasi” mult timp dupa pleca- twa lor fizicd. Comediile televizate sint pline de povesti in fare, de exemplu, barbati de virsta mijlocie, de succes, césAto- fill sint inspaimintati de ceea ce vor crede mamele lor. Ni se pare caraghios deoarece seamana atit de mult cu propria Hoastra experienta. ‘Tiparele emotionale pozitive pot fi si ele transmise urma- tonrei generatii. Capacitatea de analiza calm, capacitatea de a stabili relatii armonioase cu ceilalti, sentimentul de increde- te in viitor pot fi si ele mostenite. Din acest punct de vedere, Nu sintem inzestrati la fel. Totusi, chiar dacé mostenirea dum- neavoastra emotionala a fost mai putin favorabila (ca in cazul meu), efortul depus pentru dezvoltarea competentei emotio- nale va poate face sa ii depasiti pe cei care au avut un inceput mai bun. Adesea, oamenii care nu au avut cei mai buni pa- rinfi isi dezvolta o familie interioara excelenta, care este pen- tru ei o surs& de putere mult timp dupa ce familia lor adeva- raté nu mai este. Daca un picior rupt este ingrijit cum se cuvine, el se va vindeca si va fi mai puternic decit inainte. La fel, fragilitatea noastr’ emotional poate fi integratA intr-o personalitate mai puternica si mai profunda; secretul este sa le permitem sentimentelor s4 ne transforme. In povestea cu sotul si sotia pe care am folosit-o ca exem- plu la inceputul acestui capitol, efortul lor de transformare emotionala i-ar putea conduce la un mariaj fericit si i-ar pu- tea ajuta sa devina indivizi mai impliniti si mai creativi. intrucit cea mai mare parte a culturii noastre se bazeaz4 pe “© persoana influentata, controlati sau care are nevoie de cineva care este dependent de alcool sau de droguri; dependents mutuala. (N. trad.)26 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR codependenta emotionala, de multe ori ne este foarte greu sa luam hotirirea de a iesi dintr-o relatie. De obicei, nu o facem pina cind nu sintem fortati de imprejurari. A te naste intr-o familie cu un climat emotional dificil sau distrus poate fi, din- tr-un anumit punct de vedere, un avantaj, pentru cd ne poate aduce mult mai devreme pe drumul competentei emotionale. 27 2 Relatia dintre gindire si emotie DIN PUNCT DE VEDERE LOGIC — O IDEE DEPASITA? Acest capitol analizeaza relatia extrem de importanta din- tre gindire si emotie. Pina acum, s-a dus 0 lupta pentru supre- matie, in care una incerca si o conduca pe cealalta. in Vest, indirea a fost elogiata, iar emotia desconsiderata. Dar desco- peririle biologice recente indic& nevoia de a integra gindirea i emotia. Ar putea aceasta relatie si devina una de egalitate ‘intre doua entitati care isi apreciaza diferentele si coopereaza? Literatura Science-fiction aduce deseori solutii la probleme contemporane. Poate c& putem vedea lucrurile mai clar daca sint proiectate in viitor sau intr-o alta lume. Serialul de televi- ziune Star Trek, care a fost difuzat aproximativ 30 de ani in di- ferite variante, este un exemplu in acest sens. in prima serie a serialului, Mr Spock actiona numai in baza unor principii lo- gice, nepermitindu-le niciodata sentimentelor sa joace un rol in deliberarile sale. in Star Trek: Generatia urmatoare, ideea este preluata de un alt personaj: sensibilul computer Data. Data este un android care isi doreste foarte mult s4 aiba sentimen- te. isi petrece mare parte din timp. intrebindu-si colegii de echipaj cum sint emotiile lor. Poate calcula si actiona cu o vi- teza si o logica incredibile, dar, intr-un anumit sens, acest lu- cru nu e suficient pentru el. A fost realizat un circuit integrat care sé-i permita si simta emotiile. Cind a fost introdus pen- tru prima oara in circuitul siu pozitronic, acesta l-a facut si se comporte intr-o maniera atit de necontrolata, incit a trebuit scos. Mult mai tirziu, Data e de parere ca s-a dezvoltat sufi- cient pentru a putea face fata complexitatilor logicii si pasiu- nii si pentru a i se reimplanta circuitul integrat. Desi circuitul28 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR integrat al emotiei il umple pe Data de emofii puternice si in- controlabile, de data aceasta nu mai poate fi scos, pentru ca deja a fuzionat cu circuitele lui Data. Acum nu mai poate fi evitata o integrare intre gindire si emotie. jntr-un fel, aceasta este o micd parabola, care ilustreaza importanta dezvoltarii de sine in gestionarea corecta a emo- fiei. Interesant este faptul c& sistemul gindirii este considerat primitiv si mecanic, iar sistemul emotional, mai complex si mai evoluat. Este o rasturnare a punctului de vedere comun Emotiile sint desconsiderate de obicei si privite ca inferioare gindirii si ratiunii. Esti atit de exaltata” si ,E ilogic’ sint de- seori cuvinte rostite cu forta unui verdict final. Este o pozitie adoptat& mai mult in Vest sau in Europa si care s-a mentinut inc& din secolul al XVIlI-lea. Ea a sprijinit dezvoltarea unei stiinte care considera ci numai logica sta la baza intelegerii legilor universului. Emofia incurca si era 0 piedica siciitoare. Dar acest punct de vedere nu a fost intotdeauna prevalent, nici chiar in culturile care glorificau gindirea. Vechii greci considerau ci oamenii au doua minfi. Fi au observat o dihotomie intre minte si inimé, intre intelect si su- flet, dar nu au considerat-o pe nici una superioara celeilalte. Desi pretuiau gindirea, logica, intelegerea empiricé, ei respec- tau si inteligenta intuitiva, estetic si imaginativa. Civilizatia greac& este apreciata si azi pentru contributia ei deosebita la dezvoltarea stiintei si a filozofiei, dar si pentru aportul sau in dezvoltarea teatrului, a artei sia mitologiei. Ei credeau ca stu- diul fenomenelor naturale (baza stiintei), in intelesul pe care 41 dam astazi termenului, satisfacea nu numai intelectul, ci si sufletul si inima. DOUA MINTI Ideea celor doua minti s-a prelungit ca o tema important in istoria relatiei dintre gindire si emotie. Doua figuri impor- tante ale psihologiei abisale, Sigmund Freud si Carl Gustav Jung, au participat deopotriva la aceasta dezbatere. Tar desco- peririle biologiei moderne ne ajuta sa intelegem si mai bine felul in care functioneaza cele doua minti. WELATIA DINTRE GINDIRE $I EMOTIE 29 Palmoeul dicton al filozofului francez René Descartes TP Wiilene, deci exist” indica o apreciere a facultatilor logice jal presus de orice alta forma de inteligenta. Secolul al P Vill lea 4 fost numit in Franta ,Secolul luminilor”; pe vre- fie AeeeA Se considera c4 omul poate si trebuie sA traiascd soils numai de logicd. Pind de curind, cultura a reflectat, in eiieral, acest punct de vedere. Vondatorul psihanalizei, Sigmund Freud, a continuat sd se Iwerie in curentul pretuirii excesive a ratiunii, in timp ce de- seria alte procese mentale si emotionale, mai putin controla- te, la care sint supusi oamenii. Freud privea dorintele incon- sliente si impulsurile reprimate ca hiatusuri in fesatura ordonata a rafionalitatii. El s-a gindit ca existé doua sisteme mentale functionale, pe care le-a numit procesul primar si procesul secundar. Ele aveau caracteristici si moduri de ex- primare foarte diferite. Procesul primar era considerat iratio- nal, o pura cdutare a placerii. Procesul secundar era logic, or- donat si in contact cu realitatea. Cele doua procese corespund aproximativ Eului si Sinelui. El credea c4, la pubertate, proce- sul primar trebuie si se subordoneze celui secundar. Astfel, Freud a perpetuat ideea c& emofia in sensul ei cel mai larg tre- buie sa se supuna gindirii logice. Cea mai importanta contri- bufie a sa a fost aceea c& a aratat cd puterea laturii inconstien- te a gindirii era mult mai mare decit se credea. Procesele primare si secundare in conceptia lui Freud Procesul primar Infantil, primitiv Emotional, irafional Atemporal, haotic Centrat pe placere Corespunde Sinelui Procesul secundar Matur, adult Logic, rational Liniar, ordonat Centrat pe realitate Corespunde Fului Pe de alta parte, Carl Gustav Jung a observat ca atit gindi- rea si cit emotia au o baza rationala. Sentimentele erau perfect inteligibile daca li se intelegea logica. Pentru el, marea schis- mi se afla intre gindire (judecata si emotie) si perceptie (intui-30 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR tie si simtire). Jung a definit perceptia ca pe o modalitate de a cunoaste lumea fara prejudecati (adica pre-judecati). Atit in tuitia cit si senzatia sint facultati naive. Intuitia vede lumea invizibil, iar senzatia, lumea vizibila. Jung credea ci noi functionam de obicei numai printr-una din cele patru functii, dupa preferina, dar cA, pentru a fi fiinfe umane complet dez- voltate, trebuie sa le putem folosi pe toate. Oricine a facut un test Mayers-Briggs stie care este functia sa predominanta. Ceea ce de obicei nu se stie la fel de bine este nevoia de a dez- volta si celelalte functii, pentru ca toate patru sa functioneze armonios. Astfel, contributia lui Jung este important din doua mo- tive: ridicarea sentimentului pe o pozitie de egalitate cu gin- direa si recunoasterea nevoii de a integra cele patru functii. Cele patru functii ale psihicului in viziunea lui Jung Functii rationale: Functii irationale: Gindirea Perceptia Judecata Intuifia Emotia Senzatia CONTRIBUTIA BIOLOGIEI Stiinta moderna tinde sa sustina si sa dezvolte ideea exis- tentei a doua minti. Cercet&ri destul de recente arata c& cele doua jumatati ale creierului opereaza in feluri foarte diferite. Partea sting& controleaza activitatile verbale, analitice, ratio- nale, conceptuale si liniare. Partea dreapta e implicata in functiile nonverbale, imaginative, spatiale, intuitive si per- ceptive. Functiile exercité un control incrucisat asupra corpu- lui. Partea stinga a creierului controleaza partea dreapta a corpului, care este partea dominanta la majoritatea oameni- lor, deoarece cei mai multi oameni sint dreptaci. Cind fi inva- tam pe oameni si deseneze corect, modul de lucru sting, do- minant, trebuie sacrificat in favoarea celui drept, mai fluid. WWLATIA DINTRE GINDIRE SI EMOTIE 31 nf @ fost clarificata mai mult de cercetarile a doua ‘Hprifice ale creierului: centrul amigdalian si neocorte- FP eiitvul amigdalian, sau creierul emotional, este mai pri- i) timp ce neocortexul, sau creierul rational, este 0 {nA relativ recenta din punct de vedere evolutiv si este WHA NUMai la mamifere. (Este foarte mare si bine dezvol- 1 /) Oameni.) Centrul amigdalian pare s& actioneze ca un fel sanitineli psihologica si este responsabil de actiunile noas- jie Impulsive, care uneori ne salveaz viata. Cind ne infuriem oii 6 lutim la fuga din fata unui taur furios, centrul amigda- tian luereaza in locul nostru. Pe de alta parte, neocortexul ne jermite si avem sentimente faf4 de sentimente, sA susfinem. felatii gi s& analizam ceea ce se petrece din punct de vedere emotional. Paci centrul amigdalian actioneaza fara conlucrarea neo- eortexului, atunci s-ar putea sa ne pierdem controlul si, in ca- yuri extreme, sA omorim pe cineva. Dar daca neocortexul ac- {ioneazi fara pasiunea centrului amigdalian, atunci viata devine lipsita de culoare. Mai mult, amintirile emotionale de importanta vitala sint inmagazinate in centrul amigdalian si ajuta in procesul de decizie. intr-un sens, amintirile emotio- nale ne permit si ne imaginam ce s-ar intimpla daca s-ar pro- duce un anumit lucru. Sentimentul corespondent — placut sau dureros — ne permite s anticipam cum va fi activitatea propusa. Astfel, in mod paradoxal, emotiile stau la baza ac- fiunii rationale. CONECTAREA — O RECONCILIERE CREATIVA A CELOR DOUA MINTI Rezultatele acestei noi cercetari biologice subliniaza im- portanta cooperarii si a interdependentei dintre gindire si emotie. Asa cum spunea si Daniel Goleman in Inteligenta emotiona- la: , Vechea paradigma promova o inteligenta ideala, elibe- rata de influenta emotiei. Noua paradigm ne forteaza si armonizim mintea si inima.”32 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR Artistii au cunoscut dintotdeauna importanja acestui fapt. Eforul creativ trebuie s{ combine disciplina si cunostintele creierului sting cu pasiunea si intuitia creierului drept. Deoa- rece cultura noastra a dat prioritate logicii in fata pasiunii, este greu pentru cei care nu sint artisti sa accepte in intregime acest lucru si sa il puna in practica. Dar cum putem conecta cele doua minti? Evident, ruleta mostenirii genetice ne poate inzestra, la nivel celular, cu legaturi mai bune decit ale altor persoane. Dar exist’ dovezi importante care atest faptul cA acest tip de conexiuni pot fi dobindite. Primul fapt ce trebuie acceptat este acela cA existé dowd moduri de a privi orice lucru — rational si emotional. Al doi- lea fapt este s nu consideram nici una dintre perspective su- perioara celeilalte, functia reprimata devenind de obicei in- constient’. Dup& cum am descris in capitolele referitoare la st&rile emotionale, ceea ce reprimam se intoarce sé ne urmd- reasca sub 0 alt& forma. Daca ne reprimam gindirea si o des- consideram, atunci emotiile noastre devin necontrolate, peri- culoase, haotice. Capacitatea noastra de a gindi poate fi obstructionata si redusa la simple rationalizari ale actiunilor proprii. Daca iti doresti suficient de mult sa faci un lucru, vei gasi intotdeauna un motiy, o justificare pentru el, undeva. Daca ne reprimam emotiile, atunci gindurile noastre devin seci si lipsite de viata. Ne vor lipsi motivatia, imaginatia si in- spiratia de a face urmatorul pas logic. Sentimentele noastre se vor afunda in inconstient si vor reveni adesea, mascate, intr-un alt loc, unde ne va fi mult mai greu sa ne descurcim cu ele. Pind acum, probabil ca banuiti daca preferati gindirea sau sentimentele, iar dac& ati facut un test psihometric, stiti cu si- guranta acest lucru. Cel mai important este s4 incercam sa lu- cram cu partea careia de obicei nu-i acordam prioritate. De exemplu, daca va orientati in functie de ratiune, incercafi sa simtiti acele tresariri de emotie pe care in mod normal le tre- ceti cu vederea. incercati s& domoliti fluxul verbal si sa anali- zai ceea ce se intimpla. Ginditi-va de ce simtiti ceea ce sim- titi. Aceasta analiza nu distruge sentimentele, asa cum se tem unii. De fapt, le adinceste intensitatea si intinderea. Asa cum cineva a remarcat cu surprindere: ,, Descopar ca emotiile mele RELATIA DINTRE GiNDIRE $I EMOTIE 33, | le respect limbajul.” alti modalitate de a extinde legaturile dintre cele douad Wit este a lucra cu emofiile. Ele ne fac si simtim atit de mul- te lerurl, incit trebuie s& reflectim. Atunci putem incepe si feelinoagtem ca emotiile si gindirea sint sisteme interactive, Hiecare alimentindu-l pe celalalt. in multe feluri, dar nu in in- lregime, emofiile sint create de gindurile noastre. Lucrul cu #Motiile scoate la lumina nivelurile cele mai ascunse ale gin- iurilor gi ne ofera ocazia de a reexamina presupunerile care Hi mai sint adevarate sau folositoare. Adevarata problema, spi cum a observat atit de corect E. M. Forster, este izolarea piozei gindirii de pasiunea sentimentelor. Reunirea lor ne tleschide noi drumuri spre sperante si aptitudini. iy iitregime rationale, logica lor e inteligibilé daca le in-34 MODALITATI DE A iNVATA DIN EMOTII 35 ep Modalitati de a invata din propriile emotii CUM PUTEM iNVATA DIN PROPRIILE EMOTII? Emotiile sint profesori buni, dar metodele lor educative nu sint cele conventionale, invatate in scoala. Ele ne invata in primul rind prin experienfa suferintei si a bucuriei. Suferinta ne obliga s& ne oprim sine deschide posibilitatea de a vedea altfel lucrurile. Cind suferim, intensitatea durerii ne determi- na s& dorim s& facem ceva pentru a-i pune capat. Aceasta dis- perare ne deschide adesea calea spre acfiuni pe care inainte eram prea comozi sau prea neincrezatori ca sa le intreprin- dem. La fel, promisiunea bucuriei este catalizatorul multor reusite. Cautam fericirea nu numai ca pe o incetare a durerii, cisica pe un scop in sine. Atit suferinta cit si bucuria ne mo- tiveaza si ne schimbam. Odata ce emotiile ne-au atras atentia siincepem un dialog cu ele (scopul acestei cArfi), putem inva- fa anumite lucruri despre viata. Ele ne dau informatii impor- tante despre: * ceea ce gindim (atit constient, cit si inconstient) despre trecut, prezent, viitor; * telurile si valorile noastre profunde (chiar si despre cele pe care le-am ascuns de noi i sine); © scopul nostru in viata si modul in care ne definim, in ul- timd instanta, succesul. De multe ori, nu sintem pe deplin constienti de ceea ce gindim. Pur si simplu lasam unele lucruri sa iasi din zona constient& pentru ca nu se potrivesc cu imaginea noastra de- spre viata. Poate ca in mod constient gindesc ca prietena mea este o persoana foarte bund deoarece sint convinsa ca eu sint © persoana buna si vreau ca toti oamenii din jurul meu sa fie huni, Poate ca o invidiez inconstient si astfel prietenia noas- Wi nu va fi una autentic4. Faptul c4 eu o invidiez pentru fru- Mlisefea si talentele ei numeroase poate sé ma provoace sa {ac remarci muscatoare si s incerc sa fiu mai desteapta decit 4 intr-un mod subtil. Oricine observa ca fac acest lucru poa- le trage concluzia ca sint invidioasa. Chiar mai rau, pentru ci Nui recunosc situatia, ma privez de sansa de a-mi ameliora sti- ma de sine in mod creativ, imbunatatindu-mi imaginea de sine si dezvoltindu-mi propriile talente. Poate ca va trebui s4 reexaminez mesajele primite in trecut, cind mi se spunea cad nu sint ,,un copil frumos”. Recunoasterea acestui lucru imi va da puterea de a renunta la opiniile false si invechite si atunci voi putea incepe sd vad ca sint un adult atragator, cu un vii- tor de succes. Astfel de emotii ne dau ocazia sa: ¢ ne revizuim trecutul; ne revitalizim prezentul; ne redirectionam viitorul. Emotiile ne arata de multe ori cd scopurile si valorile noas- tre sint altfel decit credeam ca sint. Desi aceasta nu e singura cauza, instalarea anxietatii ne poate arata cd nu ducem 0 via- fa autenticd. Anxietatea ne loveste de multe ori in momente- le care ar putea parea cele mai fericite sau de succes. Un exemplu este Susan, care tocmai a obfinut 0 promovare pe care si-o dorea de multa vreme. Dar problema este c& ea vrea de fapt s& faca altceva decit s4 fie directorul unei firme de contabili autorizati. Valorile ei fundamentale nu apartin lu- mii afacerilor. Ea si-a realizat cele mai ambitioase visuri si a facut pe plac tuturor, cu exceptia ei. Realizarea acestui simbol al succesului o poate arunca in ghearele unei anxietati inex- plicabile. A muncit din rasputeri ca s4 ajunga in virf, numai ca si descopere ca a mers intr-o directie gresita. Disconfortul emotional poate fi catalizatorul care sa 0 facd s4 schimbe di- rectia intr-una buna pentru sine. De multe ori, este surprinzator cind 0 persoana cu multe realizari simte cd nu s-a implinit, in timp ce 0 persoand care a obtinut mult mai putine se poate simti foarte realizata. in ge- neral, oamenii au nevoie de o actualizare de sine, adicd de a-si atinge potentialul maxim de dezvoltare. intr-un fel, un nou-nascut este ca o ghinda. Este mic&, dar, plantata in solul36 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR potrivit si in conditii meteorologice favorabile, codul genetic 0 va face si devina un copac. Multi oamenii se limiteaza la a fi tufisuri de lemn ciinesc sau de spini, cind ar trebuie sa fie stejari maiestuosi. Asa cum fiecare copac are propriul sau cod genetic, tot asa fiecare fiinté umana are un scop unic. Nu ne putem cumpara sau mosteni scopul, trebuie sa il realizam. Numai realizarea acestui scop ne poate da un sentiment de succes. Emotiile, mai ales cele negative, ne spun cind am de- viat de la traseu, pe parcursul calatoriei. Cele mai multe avioane zboara in afara traseului in 90% din timp, dar reusesc s& aterizeze unde trebuie. Emotiile sint corectori ai traiecto- riei noastre si ne vor ajuta s4 ajungem la destinatie. MODURI DE CUNOASTERE — MINTEA SI INIMA. Exist’ moduri diferite de cunoastere a realitatii — cu mintea si cu inima. Putem gindi logic 0 situatie sau putem simti intuitiv ce trebuie si facem. Putem dori s& o analizim tational sau putem prefera si o privim in termenii relatiilor existente intre lucruri. Putem privi situatiile ca pe o succesiu- ne de stari sau putem avea impresia ca totul se petrece in ace- lasi minut. Ne putem trezi scaldati in lumina limpede a gin- dirii apolinice sau putem fi impresionati de o orgie dionisiac& de emofii. Dupa cum am vazut in capitolul anterior, gindirea si sen- timentele pot functiona ca un sistem interactiv. Aceasta este situatia optima si necesita foarte multé munca. Ea aduce enormul beneficiu de a privi lucrurile nu doar dintr-o sin- gura perspectiva. Ceea ce ne da o profunzime si 0 autoritate pe care nu le putem obtine in nici un alt fel. De exemplu, un director care este capabil si gindeasca logic, dar care primes- te informatii si de la intuitie va fi foarte eficient. Hotaririle lui vor acoperi toate aspectele si, cel mai important, oamenii care lucreaza cu el il vor respecta. Ei vor simti caldura si autenti- citatea legaturii dintre empatie si analiza. Un mod de a rezolva problema reconcilierii dintre minte si inima este acela de a lasa in sarcina barbatilor partea logi- tiei, iar femeilor, partea emotionala. Acest lucru este discutat mai pe larg in capitolul urmator. Barbafii gindesc, fe- meile simt — un mit spulberat. MODALITATI DE A INVATA DIN EMOTIL 37 ————— Vole c& pentru a depasi aceasta situatie trebuie sa incura- Jin Ia fiecare individ dezvoltarea atit a laturii logice, cit sia ‘elel emotionale. Emotiile ne ajuta si facem acest lucru pen- {i ef schemele noastre de comportament si durerea se repe- 1 pind cind intelegem mesajul. Asa cum a descris cineva: Mimt atit de multe, incit trebuie si incep s& ma gindesc.” Acenstt carte urmdreste si descopere motivele pentru care simfim ceea ce simtim. Aceasta nu se poate face peste noap- {e, este un efort care dureaza o viata. Totusi, rezultatele sint ‘lit de interesante si de placute, incit o data ce ati inceput, probabil ca veti dori si continuati. Moduri paralele de cunoastere Mintea Inima Rational Emotional Gindeste Simte Partea sting’ a creierului Partea dreapta a creierului Logic Intuitiv Obiectiv Subiectiv Succesiv Simultan Convergent Divergent Analitic Relational Yang Yin Apolinic Dionisiac Masculin Feminin Cind veti privi aceasta lista, important este si nu va git diti cd o forma de cunoastere este superioara, iar cealalta, in- ferioara. Aproape toata lumea are o preferinta nativa pentru una dintre ele, dar asta inseamni ca trebuie s4 0 dezvoltim si pe cealalta. Simbolurile chinezesti Yin si Yang subliniaza in- terdependenta lor, fiecare parte se intrepatrunde si se bazea- z& pe cealalta. Unitatea vine din recunoasterea faptului cd ambele parti sint necesare. Dimpotriva, lumea inferioritatii si superioritatii, a puterii si supunerii, pare sterila.38 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR INVATAREA EMOTIONALA Cind simtim 0 emotie, trecem printr-un ciclu de invatare. Emotia este declansaté de un eveniment care poate fi foarte dramatic sau atit de m&runt, incit este cu greu observat. Ras- punsul ar putea fi o furie incontrolabila, zvircoliri de durere, un sentiment amar de vinovatie, desensibilizarea depresiei. Sau poate fi reprezentat de emotiile premergatoare iubirii, in- ceputul sperantei sau 0 senzatie trecatoare de bucurie. Orica- re ar fi raspunsul emofional, acesta ne da posibilitatea de a privi viata altfel si de a ne examina unele dintre ipotezele, valo- tile si convingerile noastre. Dupa ce am facut aceasta, putem schimba o parte din rationamentul care ne-a dus la aceasta sta- re emotionala. Acest lucru ne poate conduce la atitudini si poa- te chiar la comportamente noi. Daca invatam lectia pe care ne-o indicd emotia, putem sparge cercul vicios. Daca nu, situafia tinde s& se repete ca intr-un ciclu al unui feedback negativ. Etapa 1: un eveniment, o intimplare, un agent declangator Etapa 5: 0 viafi nou’, reaciti emofionale revizuite L) o posibila repetare a ciclului feedback-ului negatio Etapa 2: rispunsul emotional Etapa 4: noi atitudini si actiuni, un nou comportament Etapa 3: ocazia de ane revizui reactiile emotionale, examinindu-ne ipotezele, valorile si credintele despre viata MODALITATI DE A iINVATA DIN EMOTIL 39 Yom avea intotdeauna stimuli emotionali cu care sé ne {pli si mereu va exista un raspuns emotional. Etapa a tre- 19 wate foarte interesanta, pentru cd atunci avem ocazia de a fe revizui raspunsurile emotionale, examinindu-ne presupu- Hwrile, valorile si credintele despre viata. Daca nu am reusit #4 parcurgem etapa a treia, atunci vom repeta pur si simplu wehema de comportament. Dar daca reusim sa 0 parcurgem, alunci vom ajunge la etapa a patra, ceea ce inseamna ca vom. Wobindi atitudini si comportamente noi in urma invatarii. Pentru c& propriul nostru comportament este diferit, vom provoca un comportament diferit la ceilalti, lucru care ne-ar putea face viata mai placuta. in etapa a cincea ne putem simti a gi cum am fi rendscut. Viata devine mai profunda, se des- chide. Raspunsurile noastre emotionale se schimba, iar lucru- rile care ne-ar fi enervat sau deprimat in trecut acum ne tre- wesc doar un zimbet fortat. Energia emofionala care ne-a consumat atit de mult poate fi folosita de aici inainte in scopuri creative. PERSPECTIVE EMOTIONALE Ne putem privi credintele emotionale in trei feluri: ¢ dintr-o perspectiva existentialé — fiind preocupati de ce inseamna sa fii om, confruntindu-ne cu anxietati si in- certitudini fundamentale; ¢ din perspectiva istoriei personale — asociindu-le cu me- diul familial, traumele si experienta noastra de viata; ¢ dintr-o perspectiva arhetipala, derivind din istoria co- lectiva.a rasei umane, conectata la mitologie si imaginatie. De exemplu, un barbat isi poate descrie starea emotionala ca pe o stare de deprimare si plictiseala. Ar putea s&-si spun: ,Viata n-are nici o valoare. E lipsita de sens si plictisitoare. Tot ceea ce merita facut a fost facut deja si eu n-am nici o san- sa.” Daca privim starea acestui om dintr-o perspectiva exis- tential, am putea spune ca se confrunta cu 0 criza existentia- 14 de sens. Trebuie sd-si dea seama cA toate sensurile sint create de sine. Pentru a-si gasi calea prin aceasta suferinta, trebuie s&-si creeze un sens propriu. Dac& o privim din per- spectiva istoriei personale de viata, putem descoperi ca si-a40 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR mostenit scopurile de la parinti si nu le-a transformat inca in scopuri proprii. Nu e de mirare ca nu vrea sa le urmeze! Din perspectiva arhetipala, am putea vedea ca acest barbat nu a parasit niciodatd casa parinteasca, desi in viata sa actuala poate fi separat fizic de familia sa de origine. Poate avea ne- voie de o versiune simbolica a cal&toriei eroului pentru a-si descoperi scopul vietii. Numai prin disconfort emotional poate fi convins sa se ridice din fotoliu si s4 se apuce de trea- ba. Daca porneste in cdutarea propriului sau drum, e foarte probabil si gaseasc un loc foarte interesant si plin de semni- fica! DE CE SINT IMPORTANTE EMOTIILE OPUSE Emofiile seamana putin cu o balanta, daca o parte este in sus, cealalta este in jos. Invatind din emofiile noastre, avem sansa s& echilibram balanta. Opusul emotiei resimtite este de obicei ascuns si este parte a rolului inteligentei emotionale s& gaseasca opusul ascuns, secret al emotiei. Emoftii opuse Emotie Opusul ascuns Agresivitate | Nevoia de cildura, intimitate Furie Nevoia de putere, stim’ de sine Anxietate _Neyoia de a avea tin scop, un sens Plictiseald’ Dorinta de implicare, de gasire a valorii reale Deprimare Dorinta de a vibra emotional, fric& si furie reprimate Invidie Dorinta de autoperfectionare, de stima de sine Fricd Curaj si entuziasm reprimate Durere Dorinta de schimbare, de a depisi pierderea Vinovatie _ Nevoia dea da la o parte o imagine de sine falsa Ura Nevoia de a integra umbra Speranti. __Dorinta de a sc&pa de disperare Singuratate Nevoia de intimitate, de legaturd lubire Dorinta de cunoastere de sine, transcendere Mindrie Nevoia de a te simi umil, nu umilit Respingere Dorinta de a accepta viata, de a te elibera MODALITATI DE A iNVATA DIN EMOTIT 41 Descoperirea emotiei opuse ne face mai puternici si mai yofunzi. Asa cum descria o femeie: ,,Am avut odata un vis eare descopeream ca apartamentul meu are mult mai mul- le camere decit mi-as fi inchipuit vreodata. Erau camere pen- {ru muzica si camere pentru arta si camere in care pur si sim- plu s& te joci. intr-un fel, era o metafora pentru calitoria mea @mofionala. Mi-am dat seama ca eram pe drumul cel bun si ef inteligenta emotionala m& va conduce la un spatiu mai larg, de viata — poate si fizic, dar in mod sigur psihologic.” Emotiile asa-zis negative nu sint intr-adevar negative, ele Au 0 parte pozitiva ascunsa, care este aurul secret al alchimis- tului. A invata s4 traiesti echilibrul dintre forta emotiei si opusul ei inseamna a inceta sa fii unilateral. Ne deschide ca- lea spre compasiune si empatie — nu numai fata de ceilalti, dar si fata de partile noastre ranite.42 4. Barbatii gindesc, femeile simt — miturile lui Venus si Marte spulberate DE CE BARBATII SI FEMEILE NU SINT LA FEL?’ fntrebarea de mai sus apare intr-unul dintre cintecele din filmul My Fair Lady. Ea atinge 0 coarda coe dac& barba- tii si femeile sint diferiti, care sex este superior? De cite ori apare © diferent&, este foarte greu s4 evitam etichetarea unui sex ca superior si a altuia ca inferior. Dacd oamenii care trec pe strada ar fi intrebati: ,De ce nu poate o femeie sa semene mai mult cu un barbat?”, ei ar da unul dintre aceste raspun- suri: : ; Pentru ca este altfel — de ce ar trebui s4 fie ca un bar- bat? a t © Deoarece, cu cit o femeie seamana mai mult cu un bar bat, cu atit el se va simfi mai nesigur; ea trebuie sa fie fe- minina pentru ca el sd fie fericit. i ° Ele Lee cu barbatii — dar voi n-afi observat pentru c& nu ati privit dincolo de caracteristicile sexuale evi- dente. 3 1: ¢ De ce nu poate un barbat sd semene mat mult cu o femeie? O femeie are si parfi masculine, iar un barbat are si parfi feminine. : ¢ Este o intrebare stupida! ; | Unii oameni incearca s& nege diferentele dintre sexe, fet altii incearcd s le minimalizeze semnificatia. Alfii privesc di- ferentele in termenii unei politici feminine sau masculine, a ticind dominatia culturii patriarhale, pe care 0 acuza ca a sul BARBATII GINDESC, FEMEILE SIMT 43, liniat diferentele dintre barbati si femei pentru a putea con- trola mai eficient femeile. Iar altii vid c& exista diferente intre sexe, dar cred ca diferentele dintre indivizi sint mai impor- tante. Ei critica punctul de vedere stereotip ca barbatii sint masculini, iar femeile feminine. Exist4 mai multe tonuri dife- rite in raéspunsurile de mai sus. Problema diferentelor dintre Sexe trezeste tot felul de emotii, ca: iubire, ura, furie, invidie, frica, mindrie si agresivitate. Raspunsul nostru emotional la aceasta intrebare este la fel de important ca raspunsul rational. Dac& nu rezolvam aceasta problem, vom fi probabil invi- diosi pe sexul opus pentru privilegiile si beneficiile pe care ne imaginam cd le are. in trecut, femeile tindeau sa invidieze li- bertatea barbatilor, iar barbatii creativitatea reproductiva a femeilor. Desigur, schimbérile sociale pe care le-a trait ultima generatie au adaugat sensuri noi si au complicat considerabil felul in care privim sexul opus. Unul dintre modurile de a re- actiona cind sintem invidiosi il reprezinta denigrarea persoa- nei invidiate. Deci, cind intilniti un barbat sau o femeie care vorbeste cu ura si fara respect despre sexul opus, in general, puteti fi sigur c& invidia sau frica sint pe undeva prin tablou. Poate suna in genul: ,,Toti barbatii sint niste violatori” sau Toate femeile sint niste tirfe.” Faptul cé unele femei sint tir- fe si c unii barbati sint violatori nu inseamna cA toti sint la fel. Generalizarea este semnul ca a aparut 0 emotie, dar vor- bitorul nu a recunoscut-o inca in mod constient. S-ar putea sa nu existe un raspuns simplu si clar la proble- ma existentei si a importantei diferentelor dintre sexe, dar ea oricum ne afecteaza pe toti. Oare existenta diferentelor anato- mice si biologice dintre barbati si femei inseamna ca barbatii si femeile sint fundamental diferiti si in celelalte privinte? Poate ca acest lucru nu apare nicdieri mai clar ca in segrega- rea rational/emotional. Traditional, barbatii sint considerati partea rationala, iar femeile, partea emotionala. Este oare adevarat sau este doar un mod convenabil de a rezolva ten- siunile dintre sexe?44 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR STEREOTIPURILE BARBATULUI SI FEMEII Aplicindu-le barbatilor stereotipul rationalitatii, iar femei- lor pe acela al emotivitatii, eliminam mare parte din bucuria care ia nastere la oricare intilnire dintre un barbat si o femeie. Acest lucru nu e valabil doar pentru relatiile romantice, ci in- clude si prieteniile, relatiile de familie si de afaceri. Pentru a intelege ceva mai mult din dinamica stereotipiilor legate de barbati si femei, haideti s4 tragem cu urechea la conversatia unui cuplu: David si Linda vorbesc despre relatia lor cu prie- tenii. Cind fi intilnim prima oar, au 20 de ani si sint impreu- na de un an. Linda ia cina cu prietena ei cea mai buna, Anna. Linda spune: ,,Cred ca David e absolut minunat, dar habar nu are ce simte, in cea mai mare parte a timpului.” Anna ii tine iso- nul: , Ei, doar e barbat. La ce te asteptai? La urma urmei, bar- bafii sint de pe Marte.” Apoi Linda raspunde: ,E ca si cum as trai cu o fiinta care vine de pe alt& planeta. Dar la inceput to- tul parea atit de minunat — putea sa-mi citeascé gindurile si {mi indeplinea dorintele. imi facea mereu surprize romantice si m& suna foarte des. Acum, totul s-a dus. Ma intreb daca sentimentele lui nu au inceput s& se raceascd. Dar nu pare sa existe o alti persoana. Zilele trecute i-am facut o scena pentru c& uitase de aniversarea noastra. A spus: «Suferi de sidrom premenstrual — sau doar esti neryoasa?» Doar! Ce parere ai?” Atunci Anna spune: ,Probabil c& e foarte rupt de emotiile lui si le proiecteaza asupra ta. E atit de irational din partea lui sa uite de o aniversare important si sa dea vina pe tine pentru cAai facut scandal!” Fara s& o asculte cu prea multa atentie pe ‘Anna, continuind in directia propriilor ei ginduri, Linda spu- ne: ,,Dar il iubesc si cind ma duc sa-i spun asta pare sa fi ui- tat cd ma iubeste. Imi spune: «Nu ma sicii acum — am destu- le lucruri pe cap legate de serviciu»” La citiva kilometri distant&, David vorbeste cu cel mai bun prieten al sau, Roger, lao halba de bere. Roger il intreaba cum merge relatia. David spune: ,,Tin mult la Linda, insa uneori parca nu gindeste. Zi- lele trecute aveam o problema dificila de rezolvat pentru ser- viciu. Stii cum e...” Roger da din cap cu un aer de cunosca- tor. ,Ei bine, Linda a inceput si-mi faci scandal” continua David, ,pentru c& se pare ca uitasem de aniversarea primei BARBATII GINDESC, FEMEILE SIMT 45 }Waatre intilniri. Ea se gindea la asta de citeva saptamini. De Wile era sd stiu eu? Doar luna trecuté am dus-o la Paris ca #1 ariit cit de mult inseamna pentru mine. Asta nu contea- 4) G8 stii cd n-am putut s-o conving c& am facut asta pentru Mimi pasa.” Roger raspunde: ,,Femeile sint atit de ilogice si tle manipulatoare! Nu stiu cum reusesc s& faci asta. Si, in plus, ne mai si acuza cd nu avem sentimente. Mai ludm un tind inainte de plecare?” Cei mai multi dintre noi am avut cel putin o data o astfel de conversatie. Rolul prietenului este sa tepete si sa exagereze ce spun ceilalti despre experientele lor eu sexul opus. Atit Linda cit si David au intrat intr-o structu- ri de ginduri si sentimente in care Eul celuilalt este privit in mod stereotip. Ea spune ca lui nu-i pasa, dar el fi poate da un exemplu ca ii pasa. El spune ca ea este ilogic’, dar ea poate analiza evolutia relatiei lor. El spune ca ea este irationala. Ea gpune c& el e rupt de emotiile proprii. Cum se poate iesi din acest impas? Cu cit se vor certa mai mult, cu atit se vor fixa mai tare in aceste roluri polarizate. Poate ca adevarul este ci $i barbatii si femeile au capacitatea de a se lisa condusi atit de ratiune cit si sentimente, dar numai dac& pot vedea acest lu- cru atit la ei cit si la sexul opus. BARBATUL $I FEMEIA DIN NOI Un mod de a rezolva problema stereotipurilor este de a considera c& avem in noi o figura interioara de sex opus. Un b&rbat are o femeie interioara, o femeie are un barbat interior. Femeia interioara contine partea emotionald a unui barbat, barbatul interior, partea rationala a unei femei. Aceste figuri interioare seamana oarecum cu particulele subatomice, pen- tru ca nu pot fi vazute. Existenta lor poate fi numai dedusa din efectul pe care il au asupra mediului. Putem sa ne facem 0 idee despre figurile noastre interioare din felul in care ne comportaém, mai ales atunci cind ne controlam si din atitudi- nile si visele noastre. Barbatul si femeia exterioara sint felul nostru constient de a ne descrie. Linda spune, de exemplu, ca este in contact cu sentimentele sale. David se mindreste cu fe- lul sau de a gindi rational. Dar sub nivelul constient, barba- tul interior al Lindei este foarte interesat de logic’, iar femeia46 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR jnterioara a lui David traieste sentimente foarte puternice. Ta- bloul araté cam asa: Femeia exterioara - orientata spre sentimente Barbatul exterior relate - orientat spre ratiune Perceptia constienta Barbatul interior ~ orientat spre ratiune Femeia interioara ~ orientat& spre sentimente Putem s& ne imaginam perceptia constienta ca pe o mare. Scufundarea ne face si ne dam seama de limitele noastre: nu mai putem merge, trebuie sa inotém, nu putem respira apa, trebuie si facem rost de oxigen. Perceptia constienté ne per- mite si facem multe lucruri care ni se par firesti, de la sine in- telese. Scufundarea intr-un alt element ne schimba puternic perspectiva. Nu e deloc confortabil; de aceea, de multe ori, re- fuzaim sa facem acest lucru pind in momentul in care sintem fortati s{ acceptam ca se intimpl4 mai multe lucruri decit cre- deam. Adesea, durerea si suferinta produse de emotiile noas- tre pot contribui foarte mult la aducerea acestei zone ,,subac- vatice” in cimpul atentiei noastre constiente Mult timp, am perceput barbatul interior sau femeia inte- rioara asa cum am fi perceput 0 persoand care traia in casa noastra si care in cea mai mare parte a timpului se ascundea. Dar putem ajunge s& urim faptul ca locuiesc cu noi atunci cind descoperim cA au folosit toaté apa cald’, au mincat ulti- mul corn sau au folosit telefonul pentru convorbiri interurba- ne. Daca nu le intelegem mesajul, putem ajunge s& le urim prezenta. Uriti sau intelesi, ei locuiesc in continuare sub acoperisul nostru sine influenteaza in foarte multe feluri. Fara sa ne gin- dim, putem adopta parerile si sentimentele lor. Pentru ca nu le spunem ce se intimpla cu noi, ei nu cunosc toate faptele. $i, de asemenea, pentru ci nu au fost la scoala si nu au iesit in lume ca sa aiba un loc de munca, par mai putin dezvoltati de- cit restul partilor noastre. Cind un barbat si 0 femeie incheaga 0 relatie, putem vedea c& lucrurile sint mult mai complicate decit simpla uniune a BARBATII GiNDESC, FEMEILE SIMT 47 HArbatului exterior cu femeia exterioara. incep sa se stabileas- #4 un numar de relatii, unele recunoscute constient, altele nu. Hirbatul exterior Femeia exterioara - orientat spre ratiune ~orientat& spre sentimente A ~x. vr + Perceptia constient& Hemeia interioara orientata spre sentimente ~% Barbatul interior - orientat spre ratiune Lucrurile se complica $i mai mult daca femeia sau barba- tul interior sint proiectati asupra partenerului. Dac& nu ne-am recunoscut femeia sau barbatul interior, tindem sa ii confundam cu partenerul nostru exterior. David, spre exem- plu, poate sa nu fie pe deplin constient ci femeia sa interioa- ra se plinge ca nu-i ascultaé punctul de vedere sau c& nu-i acorda suficienta atentie. Ea poate fi geloasa pentru faptul ci petrece atit de mult timp cu Linda. Femeia interioara il poate manipula emotional pe David, facindu-l sa se simta vinovat ca 0 neglijeaza. Atunci, in lumea exterioara, Linda incepe si spuna exact acelasi lucru! David se simte atacat din toate par- tile si ti spune Lindei lucruri pe ar trebui sa i le spuna femeii interioare. De fapt, amindoua au nevoie de atentia lui. Si cu ea se poate intimpla la fel. Barbatul din interiorul ei are mul- te pareri despre alti barbati. Poate fi gelos cA ea petrece atit de mult timp cu David, astfel incit aduce tot felul de motive ra- fionale in sprijinul ideii cA David esueaza pe frontul emotio- nal. Ea i le repeta apoi cuvint cu cuvint lui David. Dacd nu sintem atenti, barbatii si femeile interioare ne pot otravi rela- tiile cu ceilalti. UN MARIAJ TOTAL Jung a scris foarte mult despre aceste figuri interioare — masculina si feminind. El a numit barbatul interior animus48 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR sau spirit si femeia interioaré anima sau suflet. Modelul luia fost amplu criticat si folosit pentru a justifica © continuare a ideilor patriarhale. Ideea de anima a fost folosita pentru a jus- tifica comportamentul irational al barbatilor, in timp ce ideea de animus a fost folosita pentru a denigra femeile sia sugera c& gindesc agresiv si inc&patinat. 5 Terminologia este, probabil, prost aleas4 si cam demoda- t&, astfel incit aici am folosit termenii de barbat interior si fe- meie interioara. De fapt, Jung si continuatorii sai nu au ramas la ideea c4 avem in interiorul nostru o figura de sex opus, ei au ajuns s8-si dea seama ca avem in sine un cuplu potential. Daca il intelegem si tinem cont de el, vom avea acces la femi- nitatea si masculinitatea noastra profunda si la straturile mai adinci ale psyche. Straturile mai profunde sint numite uneori fundamentul fiintei umane, pentru c& ele reprezinta lucruri comune intregii umanitati. Daca un barbat sau o femeie se afl in contact cu feminitatea si masculinitatea sa profunda, atunci isi poate schimba comportamentul in functie de situa- tie. DacA o femeie are nevoie de energia ofensiva, liniara, masculin& pentru a rezolva o problema, 0 poate chema. Daca un barbat are nevoie de energia sprijinitoare, invaluitoare, lig minina pentru a negocia o situatie, 0 poate chema. Nici una dintre ele nu depinde de partenerul de sex opus si nici una nu trebuie s& invidieze sau si urasci puterea partenerului. ‘Aceasta este adevarata egalitate si ea aduce in dar armonia. Barbatul exterior Femeia exterioara Perceptia constienta este data la o parte Barbatul interior si femeia interioara creeaz& un mariaj total Barbatul interior si femeia interioard creeazA un mariaj total Fundamentul fiintei umane accesul la feminitatea profunda si la masculinitatea profund& BARBATI GINDESC, FEMEILE SIMT 49 Felul in care realizim acest mariaj total nu are nici 0 lega- {ur si nu implica o casatorie in lumea exterioara. Este vorba de realizarea unui mariaj interior. Peste citiva ani, David si Linda vor putea sa priveascd segregarea rational/emotional dintr-o alta perspectiva. Acum, in jurul virstei de 50 de ani, Linda spune ca poate sa-l iubeasc& pe David mai mult ca nici- odaté, pentru cé nu-i mai cere un raspuns emofional. Ea are © relatie buna cu barbatul ei interior si asta o face sa se simt4 in siguran{a si unificata interior. David nu-si mai trateazi cu @rogan{a partea emotionala si nu o mai proiecteazi asupra Lindei, pentru cA si-a dat seama de importanta acesteia in viata lui. Fara ea, nu poate functiona si astfel s-a imprietenit cu femeia sa interioara. Si el se simte unificat interior si poa- te actiona cu putere fie prin latura sa feminina, fie prin latura $a masculina. Amindoi recunosc ca au atins acest stadiu dupa ce au lu- rat mulfi ani cu emofiile lor. Cum spune Linda: ,,Din multe puncte de vedere, virsta mijlocie este un secret bine pastrat, pentru c& viata pare mult mai interesanté decit atunci cind eram tineri. Confruntarea cu emotiile mele negative dureroa- se, ca furia, frica si singuratatea m-a transformat. Si atunci n-am mai incercat s4-l schimb pe David, ci s-a schimbat sin- gur. Ce premiu!” Acest capitol s-a concentrat pe relatiile heterosexuale, dar asta nu inseamnéa ca relatiile cu acelasi sex nu urmeaza un ti- par similar. in relatiile homosexuale, partenerii trebuie si ei si recunoasca cerintele diferite ale partilor lor feminine si mas- culine. Un partener va lua adesea conducerea in anumite pro- bleme, iar celalalt, in altele. Am privit accesul la latura pro- funda a feminitatii si a masculinitatii prin lentila unei relatii barbat/femeie, pentru ci procesul este mult mai usor de se- sizat in acest context, dar aceasta este o calatorie pe care o pu- tem parcurge tofi, indiferent de orientarea noastra sexuala sau de sexul nostru.50 Dezvoltarea familiei interioare OAMENII CARE LOCUIESC iN NOI Nu sintem niciodata singuri, desi ne putem simti uneori complet izolati. Spatiul nostru interior este populat. in ulti- mul capitol, am facut cunostin{a cu barbatul si femeia inte- rioara, dar acesta este numai inceputul cunoasterii familiei noastre interioare. De ce nu sintem constienti de familia noas- tr& interioar&? Probabil deoarece cultura noastra ne incura- jeaz& s& ne gindim la noi ca la osingura persoand $i nimic mai mult. Este mai convenabil si mai practic. A tine cont de toate celelalte figuri interioare necesita mai mult timp si poate fi enervant. SA consulti zece persoane in loc de una cind treci o strad& sau completezi un formular poate sa-ti ia de zece ori mai mult timp. Asa c&, pentru a functiona mai eficient, in mod normal ne limitam la exprimarea unei singure persona- litati. Psihologii au numit aceasta personalitate Eu (echiva- lentul latinescului ego). Eul poate deveni o forta atit de domi- natoare, incit sa-i reduca la tacere pe toti ceilalti indivizi care locuiesc in interiorul nostru. in unele tulburari mentale, poa- te s4 apara opusul acestui fenomen. Eul poate sa nu fie sufi- cient de puternic pentru a tine personalitatea inchegata in- tr-un tot unitar, iar diferitii oameni interiori incep s4 se poarte dizarmonios si distructiv. Dar pentru cei mai multi dintre noi Eula ajuns sa creada ca este stapinul absolut al casei sale. fntr-un fel, lumea noastra interioard este ca 0 casa mare, cu multe camere. La ultimul nivel, se afla un. apartament mo- dern si elegant, in care traieste Eul, ignorindu-i pe ceilalti chi- riasi aiuriti de la etajele de mai jos. Apartamentele sint mai curind s&ricAcioase si neingrijite si ei traiesc inghesuiti cu DEZVOLTAREA FAMILIEI INTERIOARE 5E tufe, copii si animale, luptindu-se sa-si gaseasca un loc. Dimi- neata, Eul se trezeste, face un dus, isi pune un costum de afa- eeri si pleacd la munca. Uneori bombane putin in timp ce tre- ¢e prin fata usilor chiriasilor, despre care isi imagineaza c& traiiese cu obraznicie din ajutorul social. , Munca mea fi hra- neste si pe ei, dar eu primesc vreo multumire pentru asta?” ar putea el sa-si spun, plin de sine. Dar in timp ce Eul este ocupat cu altceva, ceilalti oameni muncesc din greu, fiecare in felul sau. Desi nu sint implicati in stilul practic, hei-rupist, vi- zibil activ al Eului, rolul lor este vital. Aceste figuri determina modul in care tratdm situatiile emotionale pe care le intilnim zilnic. in timp ce Eul ne impin- ge la munca (asta poate reprezenta mai mult o atitudine de- cit 0 actiune concreta), se poate intilni cu un cersetor. Cerse- torul nu are casa si cere niste maruntis de pomana. ,Nu am bani in plus’, raspunde Eul. ,,De ce nu-ti iei o slujba?” conti- nua el furios. Apoi fi este mila de cersetor si incepe sa se in- grijoreze ca, daca nu va putea continua sé mearga in acest fel energic inainte, si el ar putea ajunge sa locuiasca pe strada. La locul de munca, Eul isi bombane colegii si subordonatii. ,Nu poti face asta mai repede/mai bine/fara atitea greseli de or- tografie? Chiar trebuie sa fac totul singur?” Eul crede intr-o teorie pe care a citit-o intr-o carte — regu- la 85-15. El gindeste: ,,85% dintre oameni sint pasivi, depen- denti si fara speranfe. Restul de 15% sint activi, competenti si trebuie si-i tragi dupi ei si pe restul. De ce s& trag dupa mine toate aceste lucruri moarte? Ma enerveaza.” Cind Eul ajunge acasa, isi gaseste vecinii la o petrecere spontana cu muzica si dans. ,,Hai, vino si tu”, fi spun ei plini de caldura. ,Avem ceva de mincare in cuptor.” Eul raspunde acru: ,Se simte mi- rosul — am avut 0 zi grea, a trebuit s4 muncesc zdravan sinu mai faceti atita galagie dupa ora 10 seara, cd anunt politia.” Cu aceasté ameninfare, Eul se retrage in locuinfa sa selecta. Dupa citeva pahare, incepe sa se simta singur si s4-si doreas- c4 compania cuiva, dar ideea ci ar putea si coboare si si se alture vecinilor lui nesp’lati e inacceptabila. Astfel incit mindria Eului il izoleaza si il face din ce in ce mai trist. Dar cine sint acesti vecini nespalati? Raspunsul nu-i prea place Eului, dar ei apartin la fel de mult omului complet ca si5z. TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR el. Eul este fatada public’ pe care ne-am construit-o, vitrina noastra. Celelalte parti contin citeva dintre lucrurile pe care nu vrem sa le recunoastem sau pe care nu le putem accepta despre noi insine. Cu cit putem accepta mai putin figura in- terioara din noi, cu atit vom fi mai furiosi cind o vom intilni in lumea exterioara. Cersetorul e un exemplu bun in acest sens. Daca stim c& in noi se afla o parte saraca, infirm, care cere ajutor, atunci cersetorul intilnit pe strada va parea mult mai pufin amenintator. Putem sa-i dam sau sa nu-i dam bani. Vom decide daca dorim sa-i satisfacem nevoile, dar nu vom mai simti c& propriul nostru sentiment de vinovatie ne mani- puleaza sa facem aceasta. Nu vom mai duce nici ° povara su- plimentara din cauza oamenilor pe care ii intilnim. Aproape orice situatie care ne stirneste emotii dureroase ne indica 0 fi- gura interioara care are nevoie sa fie vindecata. ORIGINILE FIGURILOR INTERIOARE De unde vin aceste figuri interioare? Desi figurile interioa- re ale fiecSrei persoane sint putin diferite, exist similitudini la nivelul speciei umane. fn linii mari, figurile noastre inte- rioare provin din doua surse: din experienjele noastre unice si personale si din materialul arhetipal colectiv. Ambele sur- se vor colora si crea schemele noastre emotionale. intr-un fel, ne cream familia interioara printr-o combinare a experienjei noastre reale cu arhetipurile pe care Je intilnim. f P&rinfii sau persoanele care au avut griji de noi in copila- rie las’ o amprenta de nesters. Aceasta este istoria noastra personala, ea este unica, pentru cd, intr-un anumit sens, chiar si fratii au experiente diferite, avind totusi aceiasi parinti. en loarea amintirilor emotionale pe care le avem despre ei — dac& erau iubitori, abuzivi, prosti, generosi sau reci — ne va jnsofi mereu. Contradictiile, credinfele, sperantele si fricile lor lasa si ele o amprenta. Un barbat poate spune: , Mamele se las& conduse foarte mult de sentimente si intotdeauna vor mai mult decit le poti'da”, pentru c& propria sa mam era asa. O femeie se poate astepta ca toti tatii sa fie generosi pind la permisivitate, pentru ca ea era _fetita tatei”. Fratii nostri sau DEZVOLTAREA FAMILIEI INTERIOARE 53 alte rude cu care crestem devin si ei criterii de referinté pen- tru standardele noastre emotionale. Mai tirziu, ne putem proiecta parintii asupra altor figuri ile autoritatii pe care le intilnim. Poate fi vorba de un sef sau de un supervizor, de un profesor, de un psihoterapeut, de un preot. Unii lideri politici sau spirituali carismatici ii incurajea- i pe oameni sa proiecteze asupra lor imaginea unui parinte. Vac aceasta in foarte multe feluri, care pot include un com- portament afectuos si de sprijinire sau poate aspru si punitiv. Pentru ca parintele are atita putere asupra unui copil mic, un adult poate fi facut si-si abandoneze vointa proprie in favoa- tea celei a unei figuri parentale. Aceasta este una dintre prin- ¢ipalele cai prin care dictatorii isi obtin puterea si, de aceea, competenta emofionala este importanté nu numai pentru dezvoltarea personala, ci, in ultima instanta, si pentru menti- nerea democratiei si a libertatii politice. fn afara sferei personale, la baza fiintei noastre se afl ar- hetipurile. Cuvintul arhetip inseamné literal primul tip, ele sint structurile principale ale psyche. Initial sint mostenite, iar apoi modificate prin experientele noastre de viata. Nimeni nu a dovedit stiintific existenta arhetipurilor, dar ele sint un mo- del de lucru folositor in absenta cunoasterii empirice. Ideea de arhetip vine de la Platon, dar Jung a dezvoltat-o prin stu- dierea mitologiilor diferitelor culturi. El si-a dat seama ca multe povesti par s4 comunice, in esenta, aceleasi lucruri, doar numele si detaliile fiind diferite. De exemplu, multe culturi au mituri ale creatiei in care lu- mea s-a ndscut din acuplarea masculinului cu femininul. in traditia crestina, Adam si Eva sint considerati tatal si mama speciei umane. Vechii egipteni credeau ca lumea a aparut din acuplarea zeifei cerului, Nut, cu zeul pamintului, Geb. Unele culturi inverseaza personajele si privesc lumea ca fiind rezul- tatul uniunii cerului-taté cu pamintul-mama. in mitologia greaca, lumea a fost creata de Cronos si Gaia, care au fost mai tirziu detronati de rasa zeilor olimpieni. Aceste exemple ne arata ca este posibil sa existe un punct de plecare comun, la care tofi oamenii s& aib& un acces potential. intr-un fel, arhe- tipurile sint ca o forma de Internet psihic: site-urile lui pot fi accesate din orice loc de pe pamint. Dar Internetul este numai54 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR o realitate virtual, in timp ce Internetul psihic contine posi- bilitatea virtualitatii. LUCRUL CU ARHETIPURILE Arhetipurile ne influenteaza in multe feluri. Ele formeaza baza povestilor pe care le putem savura colectiv. Apar in vi- sele noastre, ne invadeaza arta si ofera mare parte din pute- rea ascunsa a avertismentelor. Imaginile create de reclame se fixeaz’ pe nevoile noastre arhetipale si ne sugereaza ca, daca vom cumpara produsul, acea durere profunda se va alina. De obicei, nu produsele materiale sint raspunsul cautat, aceste nevoi profunde pot fi alinate numai prin contactul cu arheti- pul insusi. Poti, de exemplu, sa fii sedus de imaginea unei fa- milii perfecte in jurul unei mese si sa incepi sd te gindesti ca daca ai fi cumpSrat o anumitA sup concentrata, atunci fami- lia ta ar fi séndtoasa, fericita si iubitoare. in loc s& doresti ca bucat&ria ta s& fi fost perfecta sau ca viata de familie sa fie ar- monioasa si sa alergi si cumperi supa concentratd, opreste-te putin si analizeaza situatia reala. Ai cézut prada dorinfei ar- hetipale de perfectiune si nu mai apreciezi ceea ce ai deja. Daca poti incepe sa privesti ideea familiei arhetipale cape un ideal, atunci s-ar putea sd ai puterea de a-ti accepta propria familie, umana si supusa greselii. Dar numai prin recunoas- terea constient& a arhetipului te poti elibera de puterea lui. Arhetipurile ofera si o prezenta corectiva vindecatoare in absenta experientelor pozitive. De exemplu, o persoana care a avut o mama indiferenta sau prea putin afectuoasa isi poa- te gasi puterea sau consolarea intr-o imagine a mamei _,,per- fecte”, ca, de exemplu, Fecioara Maria sau 0 zeita. Prin con- templarea unei zeitati absolute, un barbat sau o femeie isi poate gasi puterea de a le ierta parintilor sai reali defectele. Asa cum mi-a spus cineva odata: ,Stiu ci mama mea era proasta, rea si egocentrica, dar huind contact cu mama arheti- pala prin vise, am in mine o mama mult mai puternica si de mai mult sprijin. imi dau seama cA femeia care a avut grija de mine cind eram mica facut ce a putut si ea, desi nua fost des- tul. in zilele mele bune o iert. Acum am 0 mama interioara DEZVOLTAREA FAMILIEI INTERIOARE 55 puiternic4, care ma sustine.” Ne putem schimba familia si pa- tintii prin conexiunea cu aceste forme arhetipale. Dar asa cum pot vindeca, arhetipurile pot sa si distruga. Dacé o persoana ajunge sa creada c& este Dumnezeu, de exemplu, atunci isi va depasi posibilitatile si se va produce o catastrofa. Este esential si recunoastem si s4 rezolvam invidia pe care o simtim fata de arhetipuri. Deoarece arhetipurile sint tipuri pure de bunatate, frumusefe, sanatate, inteligenta etc., ele au o putere extraordinara. E usor de infeles faptul ca unui om vulnerabil si fragil i-ar placea s& aiba o parte din aceasta putere. Asa ca uneori ne-o insusim, dar descoperim ca ne co- pleseste. Paradoxul este ci pe masura ce patrundem mai adinc in lumea noastra interioara, gisim posibilitatea unui teren co- mun. Multe ritualuri religioase folosesc arhetipurile pentru a reuni participantii intr-o experient& comunia, care isi trage puterea din chiar faptul ca e colectiva. Toata viata vom trai aceasta interactiune intre arhetipuri si istoria noastra de viata. Cea mai mare parte a efortului de a atinge competenta emo- tionala consta in armonizarea acestor doua influente. Dure- rea si disconfortul emotional duc adesea la o reevaluare a echilibrului dintre arhetipuri si experientele noastre unice. Tar arhetipurile creeaza posibilitatea de a empatiza cu oame- he pentru ca ele contin simburii experientei comune poten- fiale. noi insine istoria noastra de viata mami, tata etc. Fundamentul existentei Familia interioara de arhetipuri colective baza comuna56 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR Se fac multe confuzii intre lumea personala si cea arheti- pala. Multe dintre cartile de autoeducare publicate s-au axat pe tema copilului interior. Ele au avut o contributie valoroa- s& prin faptul 4 s-au concentrat pe traumele si experientele dificile traite in trecut. Dar copilul interior este figura arheti- pala care arat& spre viitor. Copilul este o imagine care conti- ne posibilitatea si istoria, asa ca este important sa privim co- pilul interior nu numai ca pe o figura care are nevoie de dragostea si sustinerea noastra, ci si ca pe 0 figura capabila sa ne conduc& spre urmatoarea etapa a vietii. PETRECEREA EULUI Am lasat Eul singur la etaj, in apartamentul sau elegant, ascultind zgomotul petrecerii de la etajele inferioare. De ce nu se poate alatura petrecerii? Pentru ca fi e rusine cu familia sa interioara si astfel o reneaga si se izoleaza. Mama interioara este o femeie mai degraba prost educata, nerafinaté, vulgara (reflectind p&rintele Eului). Tatal la fel, este un om muncitor, grosolan, care nu se potriveste cu aspi- ratiile inalte ale Eului. Apoi, mai este si vorbareata matusa Mary, care nu se poate opri din trancaneala pe marginea ce- lor mai plictisitoare subiecte. Bunicul surd si plicticos. Un- chiul Albert, care miroase urit. Verisoara Valerie cea incapati- nata si insistent. Un frate fantomatic, cu o slujbé jalnica si o viata la fel de neinteresanta. Si hoarde de copii galagiosi si obositori, care incep si scinceasc& din te miri ce. $i rudele de- spre care cu cit se spune mai putin, cu atit e mai bine. Apoi vin la rind tofi prietenii familiei interioare. Par sa nu fi facut nici un fel de selectie si sa le fi permis tuturor s4 vind la petrecere. Inti este acest barbat, caruia fi spun Trickster si care face lucrurile s& apara si s4 dispard ca prin minune. El in- calc& toate normele de comportare civilizata. Apoi, vine gre- coaica incredibil de sexi numita Afrodita, care ii seduce pe toti fara nici un pic de rusine. Ce s4 mai zicem de domnul Pluto din Hades, care arunca un val de tristefe asupra tuturor lucrurilor pe care le face. Eul e socat si rusinat de acesti oameni si se simte simai in- grozitor cind isi da seama ca toti aw acelasi drept la existenta DEZVOLTAREA FAMILIEI INTERIOARE 52 00 gi el. Emotiile ii araté Eului ce a neglijat si dat la o parte si €@ trebuie sa integreze acum. Emotiile ne fac sa simtim atit de multe lucruri, incit trebuie si ne indoim de corectitudinea punctului de vedere solitar al Eului. in acest fel, ele determi- ni Eul sa se alature celorlalte componente ale personalitatii. Cind Eul poate cobori, spunindu-si acesti oameni sint o parte din mine si nu imi mai este rusine cu ei, atunci va avea un com- portament inteligent din punct de vedere emotional. Nu va fi neaparat ca ei, va fi el insusi, dar nu le va mai nega existenta. Atunci va putea recunoaste ca exist’ momente cind puterea dura a tatalui sau animozitatea zgomotoasa a copilului sint necesare. Ar putea fi capabil sa le spuna si ,, Acum faceti linis- te. Aceasta problema 0 voi rezolva eu.” Cind Eul e asaltat de emofii puternice si dureroase, va fi in stare si cheme in ajutor tesurse mult mai mari pentru a rezolva criza emotionala. Dezvoltarea inteligentei emotionale inseamna, in ultima in- stanta, dezvoltarea unui Eu ferm, dar extrem de flexibil.58 G Cum si fii propriul tau mentor emotional CUM SA DEVII PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL Un mentor este un prieten intelept, dar nu dominator. Afi mentor inseamné a construi o relatie de sprijin intre o persoa- n& mai in virst&, cu mai multa experienta si una mai tindrd, care se dezvolt&. Uneori, virsta propriu-zisd nu are nicl 0 le- gatura; 0 persoana mai tinara cu aptitudinile necesare $i ati- tudinea corect& poate foarte bine s4 fie mentorul unei persoa- ne mai in virst din punct de vedere cronologic. fn aceasta epoca, cind invatam toata viata, nu exist o limita de virsta in deprinderea de noi aptitudini. Dar acest capitol se refera laa invata si distingem personalitatea interioara mai matura de cea mai putin dezvoltata, prezenta in fiecare dintre noi. Par- tea mai infeleapt& care va da lectii se numeste mentorul, iar cea receptiva, care invata, protejatul. ‘s : en ta Mare parte a acestui capitol vizeaza efortul imaginativ de auzire a acestor dou voci in mintea si in inima noastra. Un alt mod de a face acest lucru este sa exersafi aceste roluri cu un prieten de incredere. Dar daca nu este nici unul disponi- bil, nu disperafi. Daca ati reusit sa citifi aceasta carte pind in acest punct si sa raspundefi cerintelor de pina acum, atunci dispuneti de uneltele de care aveti nevoie. Atunci cind veti incepe sa faceti aceasté munca interioara, veti descoperi ca, intr-un fel, veti primi ajutor si din afara. : Ambele laturi ale personalitatii joaca un rol foarte impor- tant in dezvoltarea inteligentei emofionale. Mentorul aduce cunoasterea si experienta, iar protejatul raspunde cu energie, sentimente si dorinta de a invata. Mentorul ofera comentarii si raspunsuri la trairile si starile emotionale ale protejatului. Pentru a fi un mentor eficient, trebuie sa le permiteti ambelor oe, CUM SA FII PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL 59 en ee Parti sa se bucure de dialog. Mai jos este redat un fragment dintr-un dialog interior intre un mentor si un protejat, scris ile un tinar imediat dupa ce avusese un conflict cu tatal siu. Vila descoperit ca tatal lui era foarte autoritar, dominator si ri- gic. Neintelegerile din trecut fl faceau intotdeauna pe tinar fi-gi piarda controlul si s4 se cufunde intr-o furie cumplita. Apoi, tiparul era s& cada intr-o stare de vinovatie si remus- eri, pentru ca fusese capabil s4-i spuna lucruri atit de urite {atélui sau. De data aceasta insa, se comportase altfel, iar mentorul a comentat acest fapt. MENTORUL: Mi-a placut felul cum ti-ai st&pinit furia mai devreme. Ti-ai dat seama de ce esti furios pe tatal tau si, in loc s8-ti pierzi cumpatul, ai ramas calm, fara sa iti reprimi sentimentele. PROTEJATUL: Ai observat cum a incercat s4 ma facd si ma simt vinovat? Cit de des am c&zut in capcana asta in trecut! De ce face asta? Aproape c4 ma prinsese si de data asta, dar am plecat din camera inainte si reuseasca. MENTORUL: Cred ca ai facut ceea ce trebuia. Dar ma intreb cum te simti acum. PROTEJATUL: E interesant cd ma intrebi asta. MA simteam incintat c4 m-am purtat atit de bine, dar acum ma simt dintr-odata trist si singur. Nu mai am tata. L-am para- sit. Ma simt abandonat. Sint singur si e inspaimintator. MENTORUL: Sint aici, linga tine. Te ascult si incerc s4 simt durerea o data cu tine. Poti sa o descrii? PROTEJATUL: E neagra, neagra ca gura iadului. Sint singur in univers. Nimanui nu-i pasa, sint singur. Foarte singur. MENTORUL: Sint aici. Alaturi de tine. PROTEJATUL: Poate c& da. Si simplul fapt ca pot vorbi de- spre asta ma ajuta. (Peste 10 minute) Cea mai mare par- te a sentimentului de singuratate a trecut. Ma simt mai bine, pentru ca pot sa pling. Nu vreau si ma mai simt niciodata asa. MENTORUL: Ce bine te-ai descurcat in aceasta situatie! Cum i-ai tinut piept tatalui tau si ai iesit din aceastd schema de comportament! intr-un sens, facind asta ai60 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR devenit adult si ai incetat s& mai fii copil. Te Pos cae ind iti dai 4 ai in tine mi t, pind cind iti dai seama ca ai in ‘ aia ine it i imaginat vreodata. Poa- mai multe resurse decit ti-ai imaginat vreoda 5 te cé nu e nevoie sa te temi ca te vei mai simti vreoda: t& asa. Ai facut fata situatiei foarte bine. Ati observat cum mentorul il sustine pe protejat in Pa moment? Mentorul il roaga pe tinar sa eens oy ea a il a ati cum em i apoi empatizeaza cu el. Observe " 1 sd one si e schimbe cind tinarul incepe si o a id es un moment mentorul nu ii impune Bea nan ig i il i jeaz4 si se dezvolte. Exista sent sale, ci il incurajeaz& sa se olte. ease : ici lin si poate ca repre: torul de aici e de sex masculin si poe ; felde tata arhetipal pentru tindr. Tatal sau real a fost ae de un inceput dificil in viata si de scheme de compor i negative, pe care le-a intilnit in familia sa, erttel gt ae interi ali t pe care tindrul nu La avu' tul interior este tatal intelept ps eT ae ii i atit feminin, cit si de sex odat&. Mentorii pot fi atit de sex is Seine iferi ivea_nevoie in. in diferite momente, putem a : : uo a unui mentor masculin sau de cea a ape er init teze, Asa cum spunea o fem tor feminin sau poate sa nu cont pa i i entor, astept sa vi ie: ,Cind incep sa fiu propriul meu m , 5 i mai int Uneori apare Jack, alteori apare Jill, dar de obicei se potrivesc perfect cu situatia- APTITUDINILE MENTORULUI i ‘ 1 Ca in orice alta situatiei in care trebuie sa fim es cuiva, avem nevoie de aptitudini specifice pentru a e: mentorul interior. Acestea includ: sa © cunoasterea temperamentului emotional SRS © exersarea aptitudinilor de ascultare si a capacitat empatiza cu altii intelegerea proiectiei © acceptarea umbrei i dorinta de a ne transforma emotional CUM SA Fil PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONA| ol Cunoasterea propriului temperament emotional Temperamentele emotionale sint in parte darul naturii yi in parte o mostenire a primilor ani de viat&. Vestea cea buns este ca ele nu sint atribute fixe, desi pot parea astfel. Multi oa meni care incearca si-si dezvolte competenta emotionala vor descoperi c isi schimba incet temperamentul. Temperamen- tele sint prezentate ca opuse pentru ca de obicei tindem sa polarizim capetele spectrului. De exemplu, avem nevoie in egala masura si de optimism si de pesimism, pentru ci amin- doua contin informatii importante. Avem nevoie de amin- doud, intr-o conlucrare armonioasa. Feriti-va si va fixati pe una dintre extreme, Permiteti-va o miscare libera de la un ca- pat al spectrului la celalalt, in functie de ocazie. Urmariti urmatoarele perechi pentru a hot&ri unde va si- tuati din punct de vedere al temperamentului emotional: * optimist versus pesimist Se spune deseori c4 optimistul crede c& aceasta e cea mai bund dintre lumile Posibile, in timp ce pesimistul se teme de aceasta situatie. Pesimistul isi va vedea paharul pe ju- matate gol, in vreme ce optimistul va crede ci mai e nevo- ie numai de un strop din sticla cu vin pentru ca paharul sa fie plin ochi! Ambele temperamente au avantajele lor, Uneori, chiar avem nevoie de optimism daca vrem si du- cem un lucru pind la capat. Dar avem nevoie si de vocea Pesimistului pentru a ne trezi la realitate daci ne inha- mam la prea multe lucruri. fn timp ce optimistul ne spo- Teste asteptarile si capacitatile, Pesimistul le reduce. * meditativ versus impulsiv Persoanele inclinate spre meditatie reflecteazi mult Ja un lucru care le-a ranit. Inventariaza greselile si neglijentele Proprii si ale altora. fntr-un moment convenabil pentru ei Sau cind se simt foarte Provocati, ataca furiosi, inarmati cu © lista ce cuprinde toate defectele celuilalt, care se intinde pe citeva luni in urma. Pe de alts Parte, impulsivii isi pierd cumpatul imediat, sint volatili si vorbesc fara s& gin- deasca. intr-o jumatate de ora, au uitat totul. Meditativii par foarte blocati emotional, dar impulsivii isi regreta de- seori graba cu care au Teactionat. Uneori, avem nevoie si62 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR reflectam si s& putem astepta, ca persoanele inclinate spre meditatie, dar si de capacitatea de descarcare emotional si de aptitudinea de a o lua de la inceput, caracteristice im pulsivului. relaxat versus incordat Persoanele relaxate reactioneaza de obicei cu o intensitate redusa la stimuli emotionali, in timp ce persoanele incor- date au reactii exacerbate la aceiasi stimuli. Daca esti rela- xat, probabil vei suferi mai putin, dar vei pierde multe dintre nuantele pe care le observa ceilalti. Daca esti incor- dat, vei descoperi ca esti mult mai sensibil decit persoane- le relaxate si joviale si c4 aceasta sensibilitate e foarte cos- tisitoare din punctul de vedere al echilibrului emotional. Cei mai multi oameni creativi sint incordati, dar cu cit isi pot dezvolta mai bine laturi relaxate, cu atit vor fi mai efi- cienti in munca lor. Nu va lasati pacdliti de aparente — multi oameni isi dezvolta o latura relaxata, dezinvolta pentru a-si ascunde sensibilitatea si tensiunea interioara. © extravertit versus introvertit Pentru introvertit, ceea ce se intimpla in interiorul sau este intotdeauna cel mai important lucru, pentru extravertit se intimpla exact invers. Un introvertit poate spune: ,,ladul sint ceilalfi”, in timp ce pentru extravertit a ramine com- plet singur e iadul. Adesea, aceste categorii genereaza multe confuzii, pentru cA multi introvertiti au dezvoltat aptitudini sociale complexe si le pot mentine in orice com- panie, in timp ce unii extravertiti sint stingaci si neindemi- natici din punct de vedere social. Cind e vorba de senti- mente, extravertitul va pune un accent mai mare pe sentimentele altora decit pe ale sale, in timp ce introver- titul se va raporta intotdeauna la lumea sa interioara si va acorda o importanta mai micd contextului exterior. Poti fi optimist intr-o anumit& zona a viefii tale, dar pesi- mist in alta. De foarte multe ori, o persoand face fata situatiei menfinindu-se la un pol emotional in viata particulara, de exemplu, si la polul opus in viata profesionala. Uneori, pu- tem avea un anumit gen de temperament, de exemplu rela- WM SA FIl PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL 63 Jal, intr-o situatie pentru ca apoi s4 manifestim trasa- nui om incordat si sensibil, in conditii de stres. De ase- ii, 1a mijlocul vietii ne putem transforma din introvertit (WwaVertiti siinvers. Cea mai inalta treapté a dezvoltarii de eile si nu raminem fixati pe un anumit temperament, ci Hie putem permite sa traim si cealalta parte. Rolul mentorului este si comenteze in cazul in care ne piem prea mult de un anumit pol. De exemplu, mento- ‘ii! ostru interior poate spune: ,Esti prea impulsiv in unele siiviatii. Poate ca i-ai putea permite parti tale meditative si iitre mai des in scena?” Este important ca mentorul sa inte- ieag’ temperamentele emotionale, pentru ci altfel el sau ea ¥ tinde sa compenseze sentimentul si sa vorbeasca prin pris- Wa polului opus. fn acest caz, mentorul ar putea incerca, de exemplu, sa compenseze pesimismul protejatului cu un fals optimism jovial. Ar putea spune ceva de genul: ,O sa fie bine, asteapta si o si vezi“, dar astfel nu-l va ajuta prea mult pe protejat sa evolueze. Este o mare diferenta intre a-i cere protejatului sa vada lucrurile dintr-un alt punct de vedere si 4 prezenta tu insuti acel punct de vedere. Mentorul trebuie si incerce s& p&streze echilibrul. Exersarea aptitudinii de a asculta si a capacitatii de a empatiza Aptitudinea ascultarii inseamna de fapt arta ascultarii in- terioare. Dacd un mentor este deranjat de propriile-i proble- me, atunci un dialog interior ii va perturba capacitatea de a asculta cu atentie. Empatia depinde de ceea ce se poate spu- ne si de raspunsul dat. Astfel incit mentorul trebuie mai intii 8d asculte ceea ce se spune inainte de a putea ajuta pe cineva. Un mod bun de a face acest lucru este sa stai zece minute si sd scrii pe hirtie tot ce-ti trece prin minte. Scrie fara sa te gin- desti la ortografierea corecta, punctuatie, logica sau gramati- ca. Scrie fara cenzura sau aprecieri critice. Pune ceasul si sune si continua s4-{i misti mina de-a lungul paginii fara pa- uza, pina cind suna soneria. Nu e nevoie sa te obosesti sa ci- testi rezultatele. Procesul si nu rezultatul este important. Aceasta tehnica este folosité deseori de scriitori si artisti. Este descrisa pe larg in excelenta carte a Juliei Cameron:64 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR The Artist's Way (Calea artistului). Ea le numeste pagini de di- mineata, un fel de curatare a creierului, care elibereaz cana- lele creative inainte ca munca sé inceapa. Acest procedeu este folositor si pentru mentorul interior. El sau ea este gata acum s& auda ceea ce spune partea ta care sufera. Este mult mai im- portant ca mentorul sa fie prezent emotional decit s4 spun ceva destept. Unii oameni pot fi mentori foarte buni in mintea lor, dar pentru inceput e foarte util sa scrieti. Aceasta va va permite s& vedeti procesul in mod obiectiv. O parte din timp, proba- bil cd va aparea 0 mica voce, care va spune: ,E tidicol, am lu- cruri mai bune de facut duminici dup&-amiaza. Este 0 carte idioat&, de ce-oi fi cump4rat-o?” sau alte cuvinte de acelasi gen. Daca incepi sa auzi ceva de felul acesta, nu lua totul aga cum suné, ci accept c& indoiala si rezistenta fac parte din proces. f p Empatia nu e acelasi lucru cu compasiunea. Empatia are unefect mult mai vindecator pentru cel care o primeste. Sa fii obiectul compasiunii sau al milei cuiva este degradant si umilitor. Este 0 diferenté foarte mare intre a spune ,,Simt im- preuna cu tine” si a spune ,,Simt asta fata de tine”. A simti ceva impreuna cu cineva asaz& persoanele pe picior de egali- tate si este o recunoastere a faptului ca nici una nu este supe- rioara celeilalte — numai c& una sufera pentru moment. ; Cind te asculfi cu partea ta sprijinitoare (mentorul), cere-i celeilalte parti si descrie ce simte. Fii incurajator si nu critic, nu face aprecieri, las procesul sa se deruleze. Cu pufin exer- citiu, iti vei dezvolta foarte repede aceasta capacitate. Ai ca- pacitatea de a accede la profunzimile intelepciunii umane, la fel de profund ca prin cea mai adinca fintina din lume. Sugestii-cheie pentru ascultarea activa: ¢ in primul rind, afla ce simti tu insuti (ce se petrece in tine) © evit& si intrebi de ce? — pentru ca aceasta intrebare im- plica o critica ascunsa * roaga persoana sa-ti descrie ce simte ¢ fii empatic, nu plin de mila * asculté ce spui a CUM SA FIl PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL 65 cr ee _ Intelegerea proiectiei ~ Cind’oamenii sint blocati emotional, uneori ii forteazd pe fei din jur sa simta acest lucru in locul lor. Este un lucru des Wiilmit la locul de munca, unde oamenii mai puternici ii for- {eazt pe ceilalti sa simta nesiguranta si inadecvarea lor. Acest lucru se intimpla des si in relatiile personale. Fenomenul se Mumeste proiectie emotionala. Este important sa recunosti tlaci-ti proiectezi propriile emotii asupra altor persoane, dar #i mai important este sd-ti dai seama cind cineva proiecteaz& eeva asupra ta. De exemplu, 0 femeie se poate simti extraordinar de fu- Hioasa in prezenta unui anumit barbat, care o invit&d din cind in cind in oras, dar nu duce relatia mai departe. Ea se poate indica asa este furioasa din cauza acestei situatii confuze, si poate ca este. Dar diferenta este cd atunci cind el este plecat, €a se simte foarte bine. Pe masura ce isi dezvolta competenta emotionala si ia contact cu propria-i furie teprimata (care se manifest’ de multe ori sub forma deprimérii), ea sesizeaz& diferenta dintre furia ei si cea a barbatului, care a fost proiec- tata asupra ei. Se simt diferit — ca mirosul altei persoane. Atunci se poate elibera de proiectia pe care a atras-o in mod inconstient $i ii poate inapoia celuilalt, metaforic, furia. Barbatul a ajuns in aceasta stare pentru c4 nu a putut sa se impace cu furia sa. El vrea si mearga mai departe in relatia cu femeia, dar este refinut de leg&turi psihologice foarte strin- se din relatia pe care a avut-o cu mama sa. Este om de stiinta si crede in logica si in ratiune mai mult decit in orice altceva, astfel cd ideea de emotie ii este foarte straina. Pentru cA nu vrea sau nu poate sa-si recunoasca sentimentele, ii face pe cei din jur sa se simta furiosi. Proiectia trece de la o persoana la alta intocmai ca infectia. De exemplu, te pofi trezi criticindu-ti foarte dur partenerul. Rememorind evenimentele din ziua respectiva, iti amintesti ca seful tau a facut acelasi lucru cu tine si c& nu ai putut si-ti solutionezi conflictul si s& faci pace cu sentimentele pe care le-ai avut in acel moment. in schimb, ai transferat sentimen- tul de umilinta si inadecvare asupra altei persoane, care tre- buie ori sa-] inghita ori si-1transmita Ja rindul sau altei per- soane. Dar daca poti recunoaste stimulul declansator, poti66 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR evita sa faci pe altcineva nefericit si, lucru si mai important, poti sa te confrunti in mod cinstit cu criticul tau de la locul de munca. : 4 Rolul mentorului interior este de a ,mirosi” aceste proiec- tii si de a-i spune protejatului ce crede el despre ceea ce se in- timpl4. Indicatorii principali ai proiectiei sint: © simtio emotie care nu tise pare a ta. Pe masurd ce incepi s&-ti recunosti propria invidie, de exemplu, iti ipel da seama ca invidia altei persoane are un alt ,miros“; © simti o emotie puternica in prezenta altei persoane, dar cind iesi din ,,cimpul ei de fort“, aceasta dispare; © simti cA ti-a fost luat ceva fara consimtamintul tau. Acesta e un sentiment foarte subtil, care necesita mult exercitiu pentru a fi depistat. Simti ca un lucru pe care il stii pe jumatate, dar pe care nu pofi sa-l identifici si efor- tul de a-] depista nu-] aduce mai aproape. Important este sa nu acuzi cealalta persoana pentru pro- iectia ei asupra ta. Acuzatiile o vor pune intr-o pozitie defen- siva, va nega acest lucru si va fi, poate, dusmanoasa cu tine. De asemenea, ai putea gresi. Daca simti cd 0 emotie este pro- iectaté asupra ta, atunci ai o ocazie minunata de a lucra cu emotia in interiorul tau. Daca te simti insuportabil de trist sau de singur in compania cuiva, lucreaza cu sentimentul tau de singuratate. Proiectia are intotdeauna nevoie sa se agate de ceva. Nu se poate proiecta asupra ta daca esti echilibrat in ra- port cu sentimentul respectiv. Acceptarea pirtii noastre de umbra Frica este principala surst a superstifiilor si una dintre principalele surse ale cruzimii. fnvingerea fricii este inceputul intelepciunii. Bertrand Russell Dezvoltarea inteligenei emotionale ne face si putem privi acele parti ale noastre care nu ne plac sau pe care nu le consi- deram acceptabile din punct de vedere social. Aceasta zona este deseori numitaé umbra — nu o putem vedea prea bine, pentru cé am impins-o in spatele nostru, dar ea se agata strins de noi, urmindu-ne peste tot unde mergem. Incepem sa ase- zm lucruri in zona de umbra cind sintem inca foarte tineri. ©UM SA FIl PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL 67 liga din ce in ce mai multe, pe masura ce timpul tre- i momentul in care am ajuns la 40-50 de ani, umbra pe i © aruncam poate fi intr-adevar foarte lunga. Eul si um- fe afla in opozitie. Eul neaga umbra si o proiecteaza asu- altor persoane. _ Thomas este un barbat care si-a pus lacomia in umbra. ind era copil, mama sa il certa deseori pentru ca era.un ba- | foarte lacom. A crescut crezind c& a fi lacom e cel mai rau ru din lume. $i-a pus latura lacoma in umbri, ca si nu mai fie nevoit s& 0 vada. In schimb, a proiectat-o asupra altor per- fane. S-a insurat cu o femeie care era foarte lacomi atit in privinta mincarii, cit sia lucrurilor materiale. Putea sa o criti- #0 pi sa se simta fara pata. Totusi, cind |-a parasit, a fost nevoit WM nu-si mai proiecteze lacomia in afara. Cind si-a dat seama ( ficea parte din el si ca era 0 parte necesara, cu conditia sa fu o scape de sub control, a incetat s4 mai fie atit de suparat cind 0 vedea la alte persoane. Nu toate lucrurile din umbra sint negative. Uneori, oame- nii isi plaseaz& acolo cele mai importante calit&ti. Cei mai multi dintre noi isi ascund talentele, deoarece se tem cA alto- ra nu li se va parea acceptabila stralucirea lor. Pe masura ce parcurgem durerea starilor noastre emotionale, de multe ori descoperim ca atributele reprimate ies la lumina. Daca ne pu- tem accepta imperfectiunile multiple, atunci nu mai avem ne- Voie si ascundem diverse lucruri in umbra. Proiectiile in umbr& depasesc de multe ori sfera persona- 18. Familiile au de multe ori umbre comune si natiuni intregi pot dezvolta umbre colective terifiante. Mediul psihologic al asa-numitei ,purificari etnice” si al genocidului este format din proiectii ale umbrei. Partile repudiate sint proiectate asu- pra altei rase sau asupra altui grup etnic, care este apoi ucis. Dusmanul cel rau este dat afara, ceea ce pare, cel putin in aparenta, mai usor de indurat. Daca cei care au comis aseme- nea atrocitati ar putea s4 lucreze suficient cu sine, atunci ar recunoaste ca lucrul pe care incearca in realitate si-l distruga este o parte a lor, pe care o urasc. Rolul mentorului interior este de a incerca si nu accepte punctul de vedere al Eului, asa cum se prezinta la prima ve- dere. Daca te trezesti mereu urind ceva sau pe cineva, merita68 TRANSFORMAREA SENTIMENTELOR s& arunci o privire in umbra si sA vezi ce se petrece. Cind esti propriul téu mentor, incearca mereu sé te tratezi cit mai bine si mai necritic cu putinta. De obicei, frica e cea care ne-a facut sa plasim o parte din noi in umbra. Iertarea de sine si rabda- rea pot duce la cele mai binefacatoare rezultate. Asa cum spu- ne Dostoievski in Fratii Karamazov: ,,Evité sentimentul de aversiune fata de altii si fata de tine: ceea ce ti se pare urit la tine e purificat prin insusi faptul ca fost observat.” Daca nu te urasti si iti accepti in schimb imperfectiunile, poti sparge cercul proiectiei umbrei. Angajamentul de a ne continua transformarea emotionala Emotiile ne transforma. Aceasta este functia lor. La nivel biologic, frica ne face s& fugim de pericol, dorintele sexuale ne imping spre procreare si dragostea ne incurajeaza s4 in- chegam legaturi afective. Toate acestea sint necesare pentru supravietuirea speciei. La nivel psihologic, mindria ne obliga s reexaminam parerea pe care o avem despre sine, frica ne impinge spre un viitor mai important, iar singuratatea ne in- vith s&{ ne reconect&am la lumea exterioara. La nivel spiritual, speranta ne cere, poate, sd gasim o atitudine de speranta sinu de asteptare a unui anumit deznodamint, furia inteleasa ne purificd, iar depresia poate fi o mila intensa, care ne face via- ta mai profunda. Emofiile sint create in aceeasi mAsura de gindurile si cre- dinfele noastre si de evenimentele din jurul nostru. La rindul lor, emofiile pot fi intimpinate pozitiv sau negatiy, Daca ele sint primite intr-o manier4 pozitiva, atunci produc ginduri salvatoare, care ne pot salva nu numai pe noi, ci intreaga si- tuatie in care ne aflam. Toate emofiile au o parte pozitiva si una negativa. Astfel cA pina si emotiile profund negative pot fi transformate in opusul lor pozitiv. Un exemplu in acest sens e Sara, care invidiaza foarte mult munca prietenei ei. Este bine platita, interesanta si bine vazuta in societate. Prin comparatie, munca Sarei pare plicti- sitoare, prost platits si jalnic’. Invidia Sarei otraveste relatia de prietenie si 0 face pe ea inssi'sa se simta goala si trista. ©UM SA FI PROPRIUL TAU MENTOR EMOTIONAL 69 id cu aceasta emotie, poate vedea ca nu si-a realizat tot lenfialul in cariera. Are doua posibilitati: s&-si accepte ea aga cum este sau sa-si gaseasca alte zone de interes, i caute un nou loc de munc, sa accepte faptul ca s-ar pu- {oi wit aiba nevoie de alti pregatire. Cind se va hotari s& avan- "§e#e, alegind una dintre aceste doud posibilitati, nu va mai fi té in emotia sa. Pe masurd ce va lucra mai mult cu invi- ‘iia, relatia cu prietena ei se va transforma si ea. Aceasta este # binecuvintare pentru prietena, care are nevoie de Sara. Oa- Menii invidiosi uité deseori — de fapt, orice persoana cu o ftima de sine sczuta — cd si ei sint valorosi si necesari altor persoane. Transformarea suferita de invidia Sarei nu numai eh © conduce catre o activitate noua, ci si spre crestere, spre Imbundatatirea relatiei cu prietena ei. Rolul mentorului interior este s4 nu aprobe gindurile dis- tructive ale emotiei negative si s4 lucreze mereu in sprijinul transforméarii ei intr-o stare pozitiva. Adesea, este foarte greu sf nu te lasi tras inapoi cind auzi vocea unei persoane incer- cate de o deprimare sau o furie cronicd, de exemplu. Poate ci un barbat va merge sa bea ceva cu un coleg dupa 0 zi grea la serviciu si va petrece o ora bomb&nind despre cit de oribil este acel loc de munca. Despre sef si secretare, care sint toti incompetenti. Celalalt poate incerca sA spuna ca lucrurile nu stau chiar atit de rau, dar la sfirsit va fi atit de deprimat de ne- gativismul colegului, incit i se va alatura. fn drum spre casa, ei s-ar putea intreba de ce se simt atit de rau. Gindurile dis- tructive duc intotdeauna la sentimente distructive. La fel este si in interiorul nostru. Dar atunci cind esti propriul tau men- tor, secretul este si auzi emofia asa cum este ea si si-i pui o eticheta. Mentorul poate s& spuna: ,,Cred ca te simti respins, dar eu nu ma simt respins de sentimentele tale. Dimpotriva, vreau sa fiu alaturi de tine si sa te sustin in aceasta incercare.” in fiecare dintre capitolele despre starile emotionale din /Esenta problemei“, fiecare emotie este prezentata ca avind un potential de transformare. Astfel, mentorul interior tre- buie sa fie mereu constient de acest lucru si si-i permitd pro- tejatului si gaseasca aceasta parte prin intelegere de sine.