De cuius-ul X a decedat la data de 15.10.2012 şi a lăsat doi copii, C1 şi C2.

C2 a decedat la data de
15.03.2013, lăsând, la rândul său, doi copii, N1 şi N2, precum şi pe soţia supravieţuitoare A. La data
de 15 mai 2013, C1, N1, N2 şi A s-au prezentat la un notar public şi au solicitat o consultaţie juridică
în cadrul căreia să se indice cum se va împărţi moştenirea lui X. C1 a susţinut că A nu îndeplineşte
condiţiile pentru a moşteni deoarece nu este rudă cu X. Arătaţi care va fi conţinutul consultaţiei.

2. Moştenirea lui X a fost deschisă la data de 15 noiembrie 2014 şi în componenţa ei a intrat un

apartament. Moştenitorii cu vocaţie concretă la moştenirea lui X au fost copiii acestuia, C1 şi C2. La
data de 15 decembrie 2014, înainte de a fi lichidată moştenirea lui X, C2 a decedat, iar patrimoniul
său succesoral este compus doar din cota-parte ce i se cuvine din apartamentul lăsat de X.
Moştenitorii cu vocaţie concretă la moştenirea lui C2 sunt A, soţia supravieţuitoare a lui C2, şi C1, în
calitate de frate a lui C2. La 20 mai 2015, înainte de a fi lichidată moştenirea lui X, a decedat şi A, iar
patrimoniul său succesoral este compus doar din eventuala cotă-parte pe care a primit-o de la C2.
Moştenitorii cu vocaţie concretă la moştenirea lui A sunt mama acesteia, B, precum şi sora acesteia,
D. Cum se va împărţi apartamentul care a aparţinut lui X?

3. La data de 8 mai 2016 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X şi a fost acceptată de către S, A, B, E
şi I. S este soţia supravieţuitoare a defunctului. A este mama defunctului. B este tatăl defunctului. E
este soţia lui O, acesta din urmă fiind frate al defunctului şi a decedat în acelaşi accident de circulaţie
în care a murit şi X, fără a se putea stabili că unul a supravieţuit celuilalt. În aceste condiţii, E a
apreciat că îndeplineşte condiţiile pentru a culege partea din moştenire la care ar fi avut dreptul soţul
ei O. I este soţia lui H, un alt frate al defunctului şi care a decedat la data de 10 iulie 2016. La o
reuniune de familie a acceptanţilor, au apărut discuţii cu privire la vocaţia succesorală concretă a
unora dintre ei. De aceea, toţi au luat hotărârea de a solicita o consultaţie juridică unui notar public.
În consecinţă, i-au solicitat notarului public să le răspundă în scris şi motivat care dintre acceptanţi
îndeplineşte toate condiţiile pentru a-l moşteni pe X. În calitate de notar public acordaţi, motivat,
consultaţia solicitată.

REZOLVARE

1. A îndeplineşte condiţiile de a veni la moştenirea lui X prin retransmitere. Astfel, deşi A nu are
vocaţie generală la moştenirea lui X (nefiind rudă cu el), aceasta va veni la moştenirea lui X prin
retransmitere întrucât soţul său C2 îndeplinea condiţiile de a veni la moştenirea lui X. Ulterior, C2 a
decedat înăuntrul termenului de opţiune succesorală şi înainte de lichidarea moştenirii lui X,
transmiţându-se către moştenitorii săi (N1, N2 şi A) şi dreptul de a accepta moştenirea lui X. În final,
C1 va primi 1/2, iar cota de 1/2 pe care a moştenit-o C2 se va împărţi între moştenitorii săi, A primind
1/8 (1/4 din 1/2), iar N1 şi N2 primind câte 3/16 fiecare (3/8 din 1/2).

2. i) La data deschiderii moştenirii lui X, persoanele care îndeplineau condiţiile de a veni la

moştenirea acestuia sunt C1 şi C2, fiecare fiind îndreptăţit să dobândească 1/2 din apartament.

ii) Anterior lichidării moştenirii lui X şi înăuntrul termenului de opţiune succesorală, a decedat C2.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile de a veni la moştenirea lui C2 sunt soţia A şi fratele C1. A este
îndreptăţită să primească 1/2 din moştenirea lui C2 (care constă în 1/2 din moştenirea lui X), adică
1/4 din moştenirea lui X, iar C1 este îndreptăţit să primească 1/2 din moştenirea lui C2, adică 1/4 din
moştenirea lui X.
iii) Anterior lichidării moştenirii lui X şi înăuntrul termenului de opţiune succesorală, a decedat A.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile de a veni la moştenirea lui A sunt mama B şi sora D. B este
îndreptăţită să primească 1/4 din moştenirea lui A (care constă în 1/4 din moştenirea lui X), adică
1/16 din moştenirea lui X, iar D este îndreptăţită să primească 3/4 din moştenirea lui A, adică 3/16
din moştenirea lui X.

Observăm că C1 a dobândit 1/2 direct de la X (moştenire în nume propriu) şi 1/4 prin retransmitere,
dobândind astfel o cotă totală de 3/4 din moştenirea lui X. De asemenea, observăm că B şi D l-au
moştenit pe X prin retransmiteri succesive, neavând importanţă faptul că nu sunt rude cu acesta.

19

3. S, A şi B îndeplinesc condiţiile pentru a veni la moştenire în nume propriu.

E nu îndeplineşte condiţiile de a veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare succesorală
întrucât nu are vocaţie generală la moştenirea lui X. De asemenea, întrucât O nu i-a supravieţuit lui X,
O nu avea capacitate succesorală la data deschiderii moştenirii lui X şi, în consecinţă, E nu poate
moşteni nici prin retransmitere.

I îndeplineşte condiţiile pentru a veni la moştenirea lui X prin retransmitere, întrucât soţul H
îndeplinea condiţiile de a veni la moştenirea lui X, iar H a decedat înăuntrul termenului de opţiune
succesorală şi înainte de lichidarea moştenirii.
În materia dreptului de moştenire: A) nedemnitatea judiciară poate fi invocată de către instanță din
oficiu; B) introducerea acțiunii prin care se solicită instanței declararea nedemnității judiciare de
către un succesibil care nu își exercitase anterior dreptul de opțiune succesorală reprezintă pentru
succesibilul reclamant act de acceptare tacită a moștenirii; C) efectele nedemnității judiciare pot fi
înlăturate de către de cuius atât în mod expres, cât și tacit.
2. Este de drept nedemnă de a moșteni: A. soția celui care lasă moștenirea, care, prin violență, l-a
împiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit în favoarea sa; B. persoana care, cu rea-
credință, a distrus testamentul defunctului; C. persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei
infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea.
3. În materia dreptului de moştenire: A) nedemnitatea poate fi constatată de către instanţă numai
după deschiderea moştenirii; B) nedemnitatea de drept poate fi invocată şi de legatari sau
donatari, în cazul în care nedemnul ar fi fost un moştenitor legal rezervatar a cărui prezenţă putea
determina reducţiunea liberalităţii; C) nedemnitatea succesorală poate fi invocată şi în situaţia în
care vocaţia succesorală legală a nedemnului nu este concretă (utilă), ci doar generală (eventuală).
4. În materia nedemnităţii succesorale: A) nedemnul este înlăturat doar de la moştenirea legală, nu
şi de la cea testamentară; B) efectele nedemnităţii de drept pot fi înlăturate şi de moştenitorii celui
care lasă moştenirea; C) efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului.
5. În materia nedemnităţii succesorale: A) nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând; B)
efectele nedemnităţii vor fi înlăturate în mod automat dacă intervine prescripţia executării
pedepsei penale; C) nedemnitatea de drept poate fi constatată din oficiu de către instanţa de
judecată.
6. Nedemnitatea judiciară: A) poate fi declarată la cererea oricărei persoane interesate; B) poate fi
declarată în cazul succesibilului care, cu rea-credinţă, a alterat testamentul defunctului; C) poate fi
invocată, pe cale de acțiune, în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii.
REZOLVARE
1. B); 2. C); 3. A) şi B); 4. C); 5. A) şi C); 6. B).
Bunicul defunctului: a) este înlăturat de la moștenire de copilul fratelui defunctului; b) nu înlătură de
la moștenire pe fratele tatălui defunctului; c) nu este înlăturat de la moștenire de soțul supraviețuitor.
2. În materia dreptului de moştenire: a) fratele tatălui defunctului este înlăturat de la moştenire de către
tatăl mamei defunctului; b) mama defunctului înlătură de la moştenire pe nepotul de frate al
defunctului; c) dacă în clasa a IV-a de moştenitori nu există unchi şi/sau mătuşi, vărul primar şi fratele
bunicului defunctului (unchiul mare) împart în mod egal cota din moştenire ce li se cuvine.
3. În materia dreptului de moştenire: A) nepotul de frate al defunctului este rudă de gradul al III-lea
cu defunctul; B) vărul primar al defunctului o înlătură de la moştenire pe sora bunicului defunctului;
C) părinţii defunctului (rude de gradul I) îl înlătură de la moştenire pe nepotul de fiu al defunctului
(rudă de gradul al II-lea) în temeiul principiului al II-lea al devoluţiunii legale a moştenirii.
4. În materia dreptului de moştenire: A) principiul al III-lea al devoluţiunii legale a moştenirii se aplică
şi în cazul în care la moştenire vine soţia supravieţuitoare a defunctului şi părinţii defunctului, fiecare
primind câte 1/3 din moştenire; B) fratele bun al tatălui defunctului nu este înlăturat de la moştenire de
bunicul mamei defunctului; C) mama tatălui defunctului este înlăturată de la moştenire de copilul
fratelui defunctului.
5. Mama defunctului: a) înlătură de la moştenire pe fratele defunctului; b) este înlăturată de la
moştenire de fratele defunctului; c) înlătură de la moştenire pe vărul primar al defunctului.
6. În materia moștenirii legale, fratele tatălui defunctului: a) face parte din clasa a II-a de moştenitori,
ca şi tatăl defunctului; b) este înlăturat de la moştenire de strănepotul de frate al defunctului; c) este
înlăturat de la moştenire de soţul supravieţuitor al defunctului.
7. În materia moștenirii legale, strănepotul de frate al defunctului: A) este înlăturat de la moștenire de
mama defunctului; B) este rudă de gradul al patrulea cu defunctul; C) este înlăturat de la moștenire de
fratele mamei defunctului.
REZOLVARE
1. a) şi c); 2. a) şi c); 3. A); 4. C); 5. C); 6. b); 7. B).

1. În cazul în care la moştenire vin soţul supravieţuitor al defunctului S, unchiul defunctului U1 şi

vărul primar al defunctului V (V este copilul unchiului predecedat U2 al defunctului şi pentru a
moşteni invocă beneficiul reprezentării succesorale), atunci: A) soţul supravieţuitor S primeşte
3/4; B) unchiul U1 primeşte 1/8; C) vărul primar V nu moşteneşte.
2. În materia dreptului de moştenire: A) fraţii şi surorile defunctului nu pot veni la moştenire prin
reprezentare succesorală; B) bunicii defunctului nu pot veni la moştenire prin reprezentarea
părinţilor predecedaţi ai defunctului; C) copiii defunctului pot veni la moştenire prin reprezentare
succesorală.
3. În materia dreptului de moştenire, bunicul defunctului, ca şi nepotul de frate al defunctului: A)
poate veni la moştenire atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare succesorală; B) este înlăturat
de la moştenire de nepotul de fiu al defunctului; C) înlătură de la moştenire pe fratele tatălui
defunctului.
4. Moştenirea de cuius-ului X s-a deschis la data de 20.10.2017. Prin declaraţii date în faţa unui
notar public în cursul lunilor noiembrie şi decembrie 2017, au acceptat moştenirea S, A, B, C, D şi
M. S este soţul supravieţuitor al defunctului. A, B şi C sunt nepoţii de fiu ai lui X, tatăl lor, P –
copil al defunctului din căsătoria cu S– fiind predecedat lui X. D este copilul lui X din afara
căsătoriei. M este mama defunctului. Răspundeţi motivat la următoarele întrebări: a) Cum se
împarte moştenirea lui X? b) Cum s-ar împărţi moştenirea lui X în aceeaşi situaţie de fapt, însă cu
deosebirea că P nu este predecedat lui X, dar a renunţat la moştenirea acestuia, iar D este nepot de
fiu al lui X, tatăl său –G - fiind copilul lui X din afara căsătoriei şi, în plus, G a renunţat la
moştenirea lui X ? Întocmirea schemelor este obligatorie.
5. Moştenirea de cuius-ului X s-a deschis la 3 februarie 2015 şi a fost acceptată de S, M, A, B, C,
D şi E. S este soţul supravieţuitor al defunctului. M este mama defunctului. A este fiul lui R,
acesta din urmă (care a decedat la 4 mai 2014 şi la a cărui moştenire A nu a venit pentru că a fost
nedemn) fiind fratele lui X. B este, de asemenea, fiul lui R şi a fost exheredat prin testament de
către R. C este fiica lui R din afara căsătoriei. D este fiul unui alt frate al defunctului, N (care a
decedat la 5 august 2013, dar pe care D nu l-a moştenit întrucât a renunţat la moştenirea acestuia).
E este fiul lui P, soră a defunctului, decedată la 3 iunie 2015. Întrucât S şi M nu au recunoscut
drepturi succesorale decât lui C, la 28 iulie 2015, A, B, D şi E au intentat acţiune în justiţie pentru
a li se recunoaşte drepturile ce li se cuvin din moştenirea lui X şi a se dispune ieşirea din
indiviziune. În calitate de judecător, arătaţi, motivat, care dintre acceptanţi vor culege moştenirea
şi în ce cote succesorale.
6. A a decedat la 7 aprilie 2014. B, sora lui A, a predecedat acesteia, lăsând o fiică, C, care a
decedat la 9 mai 2014. D şi E, copiii lui C, au chemat în judecată pe F, fratele lui A, şi pe X, Y şi
Z, descendenţi ai altor două surori predecedate (G şi H) ale lui A (X şi Y fiind fiii lui G, iar Z
fiind fiul lui H), pentru a se dispune ieşirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma lui A.
Prin sentinţa pronunţată, prima instanţă a respins acţiunea ca inadmisibilă, pe motiv că reclamanţii
D şi E pretind că vin la moştenirea lui A deoarece reprezintă pe bunica lor B, ceea ce nu este
posibil, întrucât s-ar trece peste mama lor C, care a decedat după A. În această situaţie, prima
instanţă a considerat că reclamanţii sunt excluşi de la moştenire de fratele defunctului şi de ceilalţi
descendenţi ai surorilor predecedate, care vin prin reprezentare la moştenirea lăsată de A.
Precizaţi, motivat, cine va culege moştenirea şi în ce cote succesorale.
7. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţia supravieţuitoare a
lui X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul lui X şi al lui S şi predecedat lui X), B şi C (fiii
lui C2, acesta din urmă fiind copilul lui X şi al lui S şi nedemn faţă de X) şi D (copilul lui C3,
acesta din urmă fiind tot copilul lui X şi al lui S şi care a renunţat la moştenirea lui X): A) A
primeşte 3/8; B) D primeşte 1/4; C) B şi C primesc câte 1/8 fiecare.
8. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul supravieţuitor al lui
X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul predecedat lui X), B şi C (fiii lui C2, acesta din
urmă fiind copilul lui X şi nedemn faţă de tatăl său) şi D (copilul lui C3, acesta din urmă fiind tot
copilul lui X şi care a decedat în acelaşi accident de circulaţie cu X, fără a se putea stabili că unul
a supravieţuit celuilalt), atunci: A) A primeşte aceeaşi cotă ca şi D; B) C primeşte 1/8; C) D nu
moşteneşte.
9. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă: A) reprezentantul a renunțat la moștenirea
lăsată de reprezentat; B) reprezentatul este nedemn față de defunct, cu condiția ca reprezentatul să
nu fie în viață la data 16
deschiderii moștenirii defunctului; C) reprezentantul nu îndeplinește toate condițiile generale
pentru a-l moșteni pe defunct.
10. În materia dreptului de moştenire: A) strănepotul de frate al defunctului poate fi atât
reprezentant, cât şi reprezentat; B) verii primari nu pot veni la moştenire prin reprezentarea
părinţilor lor predecedaţi; C) dacă reprezentantul a renunţat la moştenirea reprezentatului, atunci
reprezentantul nu va mai putea veni la moştenire prin reprezentare succesorală.
REZOLVARE
1. A) şi C); 2. A) şi B); 3. B) şi C);
4. a) M nu moşteneşte fiind înlăturată de principiul I al devoluţiunii legale a moştenirii.
S primeşte 1/4 întrucât vine în concurs cu descendenţii.
Cota de 3/4 ce se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia pe tulpini pentru că A, B şi C vin
la moştenire prin reprezentare succesorală, urcând în locul, gradul şi drepturile ascendentului lor
predecedat.
D primeşte 3/8, iar A, B şi C primesc împreună 3/8, ceea ce înseamnă că primeşte fiecare câte 1/8
din moştenire.
b) M nu moşteneşte, iar S primeşte 1/4, ca şi la punctul a).
Cota de 3/4 ce se cuvine descendenţilor nu se mai împarte pe tulpini, ci pe capete (în mod egal),
deoarece A, B, C şi D nu vin la moştenire prin reprezentare succesorală (condiţiile reprezentării
nu sunt îndeplinite pentru că renunţătorii nu pot fi reprezentaţi), ci în nume propriu.
A, B, C şi D primesc fiecare câte 3/16 din moştenire.
5. Moştenirea va fi culeasă de toţi acceptanţii, după cum urmează:
S=1/3 ; M= 1/4 (1 – 1/3) = 1/6 ; Colateralii privilegiaţi = 1/2.
A+B+C vin la moştenire prin reprezentarea ascendentului lor R. Întrucât nu este în discuţie
moştenirea lăsată de către R, nu are importanţă faptul că A a fost nedemn faţă de R şi nici faptul
că B a fost exheredat de către R. Tot astfel, nu are importanţă că C este fiica lui R din afara
căsătoriei deoarece ea are calitatea de nepoată de frate bun al defunctului, ca şi A şi B.
D vine la moştenire prin reprezentarea ascendentului său N. Întrucât nu este în discuţie moştenirea
lăsata de către N, nu are importanţă faptul că D a renunţat la moştenirea lui N.
E vine la moştenire prin retransmitere, dobândind cota pe care P a primit-o ea însăşi şi pe care,
împreună cu celelalte bunuri ale sale, a transmis-o lui E. După cum se observă, E a intentat
acţiunea de ieşire din indiviziune în termenul de un an de la decesul lui X, acceptând tacit
moştenirea lui X în numele autoarei sale P.
A+B+C =1/6, câte 1/18 fiecare; D=1/6; E=1/6.
6. Moștenirea va fi culeasă de către D, E, F, X, Y si Z.
D și E vor veni la moștenire prin retransmitere, întrucât C îndeplinește, la data deschiderii
moștenirii, toate condițiile pentru a veni la moștenirea lui A prin reprezentarea lui B și a decedat
anterior lichidării moștenirii lui A și expirării termenului de opțiune succesorală. Prin urmare, se
va transmite dreptul de opţiune succesorală către moștenitorii lui C: D și E îndeplinesc condițiile
pentru a veni la moștenirea acestuia. Prin intentarea acțiunii de ieșire din indiviziune, D și E au
acceptat tacit moștenirea lui A.
F va veni la moștenire în nume propriu.
X și Y vor veni la moștenire prin reprezentarea lui G.
Z va veni la moștenire prin reprezentarea lui H.
Moștenirea lui A se va împărți pe tulpini între C, F, X, Y si Z, astfel:
F=C=(X;Y)=Z=1/4
Partea aferentă tulpinii G se va împărți în mod egal între X și Y, fiecare dobândind 1/8 din
moștenire.
D și E vor dobândi prin retransmitere partea de 1/4 din moștenire transmisă către C, urmând ca
fiecare să dobândească 1/8 din moștenire,
7. A); 8. A) şi B); 9. A); 10. B).
 Spre deosebire de ascendenţii ordinari, ascendenţii privilegiaţi: A) nu sunt înlăturaţi de la moştenire
de către soţul supravieţuitor; B) nu sunt înlăturaţi de la moştenire de către colateralii privilegiaţi; C)
împart moştenirea sau cota-parte din moştenire ce li se cuvine în mod egal.
2. În cazul în care o moștenire legală se împarte între soția supraviețuitoare a defunctului, mama
defunctului și o soră a defunctului: A) mama defunctului va culege 1/4 din moștenire; B) fiecare va
culege 1/3 din moștenire; C) sora defunctului va culege 1/2 din moștenire.
3. În cazul în care la moştenirea de cuius-ului X vin S (soţul supravieţuitor al lui X), în concurs cu
părinţii T şi M (care au fost dezmoşteniţi prin testamentul întocmit de către X), precum şi cu U1
(unchiul lui X) şi V1 (copilul unchiului U2 al lui X, predecedat lui X), atunci: a) U1 primeşte o cotă
egală cu T; b) U1 primeşte o cotă egală cu V1; c) V1 nu moşteneşte.
4. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul supravieţuitor al lui
X), A (nepot de frate bun renunţător al lui X), precum şi B, C şi D (nepoţi de frate uterin renunţător al
lui X), atunci: a) A primeşte 5/16; b) D primeşte 1/16; c) C primeşte 1/24.
5. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de către S (soţul supravieţuitor al lui
X), A (fiul lui C1, acesta din urmă fiind copilul predecedat lui X), B şi C (fiii lui C2, acesta din urmă
fiind copilul lui X şi nedemn faţă de tatăl său) şi D (copilul lui C3, acesta din urmă fiind tot copilul lui
X şi care a decedat în acelaşi accident de circulaţie cu X, fără a se putea stabili că unul a supravieţuit
celuilalt), atunci: a) A primeşte aceeaşi cotă ca şi D; b) C primeşte 1/8; c) D nu moşteneşte.
6. Dacă moştenirea de cuius-ului X a fost acceptată de S (soţul supravieţuitor al defunctului), A
(fratele bunicului matern al defunctului), B (fratele bun al tatălui defunctului), C (copilul lui R, acesta
din urmă fiind frate uterin predecedat al tatălui defunctului), D (sora consangvină a mamei defunctului),
atunci: a) A nu moşteneşte; b) B și D vor culege fiecare 1/4 din moștenire; c) C primeşte 1/12 din
moştenire.
7. Colateralii ordinari, ca şi colateralii privilegiaţi: a) sunt înlăturaţi de la moştenire de către
ascendenţii privilegiaţi; b) nu pot fi rude de gradul I cu defunctul; c) nu sunt înlăturaţi de la moştenire
de către ascendenţii ordinari.
8. În cazul în care la moştenirea de cuius - ului X vin S (soţul supravieţuitor al defunctului), M
(mama defunctului), T (tatăl defunctului), A (nepot de frate bun predecedat al defunctului), precum şi B
şi C (nepoţi de frate consangvin predecedat al defunctului), iar A, B şi C vin la moştenirea lui X prin
reprezentare succesorală, atunci: A) A primeşte 1/4; B) M şi T primesc 1/4 fiecare; C) B şi C primesc
fiecare câte 1/24 din moştenire.
 9. În materia dreptului de moştenire: A) dacă moştenirea este acceptată de bunicul şi străbunicul
defunctului, aceştia împart moştenirea în mod egal; B) dacă moştenirea este acceptată de unchiul
defunctului şi vărul primar al defunctului, întreaga moştenire este culeasă de unchiul defunctului; C)
dacă moştenirea este acceptată de fratele tatălui defunctului şi de sora mamei defunctului, aceştia împart
moştenirea în mod egal.
10. În cazul în care moştenirea de cuius-ului X este acceptată de S (soţul supravieţuitor al lui X), T
(tatăl lui X), F1 (fratele uterin al lui X), precum şi de F2 şi F3 (fraţii consangvini al lui X), atunci: a) T
primeşte mai mult decât F2; b) F3 primeşte 1/6; c) F1 primeşte 1/4.
11.Moştenirea de cuius-ului X, formată dintr-un apartament situat în Bucureşti şi care a fost bun
propriu al lui X, s-a deschis la data de 22.10.2014. Prin declaraţii date în faţa unui notar public în cursul
lunilor noiembrie şi decembrie 2014, au acceptat moştenirea S, A, B, C, D, E şi T. S este soţia
supravieţuitoare a lui X. A este fratele bun al lui X. B şi C sunt copiii lui O, acesta din urmă fiind frate
bun cu X şi predecedat lui X. D este copilul lui P, acesta din urmă fiind frate bun cu X, predecedat lui X
şi dezmoştenit de acesta din urmă prin testament. E este bunicul matern al lui X şi care solicită să vină
la moştenirea lui X prin reprezentarea lui M (care este fiica lui E şi, în acelaşi timp, mama defunctului
X), M decedând la 15.06.2013. T este tatăl lui X. Cei care au acceptat moştenirea au convenit să se
prezinte după data de 10 ianuarie 2015 la un notar public pentru eliberarea certificatului de moştenitor.
Însă, la 30 decembrie 2014 a decedat S. F (mama lui S), împreună cu G (fratele bun al lui S) şi cu H
(fratele uterin al lui S) au dat o declaraţie de acceptare atât a moştenirii lui S, cât şi a moştenirii lui X şi
au pretins că au dreptul de a-l moşteni pe X. Convins fiind că F, G şi H nu îl pot moşteni pe X (pentru
că nu sunt rude cu acesta) şi în perspectiva întâlnirii de la notarul public pentru dezbaterea moştenirii lui
X, la 10 ianuarie 2015 A vă solicită o consultaţie juridică cu privire la persoanele care îndeplinesc
condiţiile pentru a-l moşteni pe X şi la cotele succesorale ce le revin celor îndreptăţiţi. Întocmiţi,
separat, schemele corespunzătoare ca urmare a deceselor lui X şi S prin menţionarea tuturor celor
despre care se face vorbire în speţă şi arătaţi care sunt persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a-l
moşteni pe X şi care sunt cotele din moştenirea lui X ce le revin celor îndreptăţiţi (este necesar să se
arate motivele pentru care persoanele la care se face referire în speţă moştenesc sau, după caz, nu
moştenesc).
REZOLVARE
1. B); 2. C); 3. C); 4. A) şi B); 5. A) şi B); 6. A); 7. B); 8. A) şi C); 9. B) şi C); 10. A) şi C).
11. a) Realizarea în mod corect a schemelor.
b) S a acceptat moştenirea şi, în concurs cu ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi,
dobândeşte o cotă de 1/3 din moştenire.
Din rândul ascendenţilor privilegiaţi, va veni la moştenire T, dobândind o cotă de 1/6 din
moştenire.
E nu poate veni la moştenire prin reprezentare succesorală, întrucât reprezentarea nu operează în
rândul clasei a III-a de moştenitori legali.
Din rândul colateralilor privilegiaţi, care vor primi în mod global 1/2 din moştenire, vor veni la
moştenire A, în nume propriu, precum şi B şi C, prin reprezentarea antecesorului lor, O.
D nu poate veni la moştenire prin reprezentare succesorală, întrucât locul reprezentatului nu este
un loc util. De asemenea, D nu poate veni la moştenire nici în nume propriu întrucât este înlăturat de A,
B şi C ca urmare a aplicării principiului proximităţii.
Întrucât B şi C vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea se va împărţi pe
tulpini, ceea ce înseamnă că A primeşte 1/4 din moştenire, B primeşte 1/8 din moştenire, iar C primeşte
1/8 din moştenire.
Partea din patrimoniul succesoral al lui X moştenită de către S va reveni prin retransmitere, la
data decesului lui S, moştenitorilor săi. Astfel, din 1/3 din moştenirea lui X (care i s-a transmis lui S), F
va dobândi 1/12 (adică 1/4 din 1/3), iar colateralii privilegiaţi ai lui S (G şi H) vor dobândi împreună 1/4
(adică 3/4 din 1/3). Întrucât G şi H vin la moştenirea lui S pe linii colaterale diferite, partea de 1/4 se va
împărţi pe linii. Fratele bun, G, va dobândi 3/16 din moştenirea lui X, iar fratele uterin, H, va dobândi
1/16 din moştenirea lui X.
11
Aşadar, moştenirea lui X va fi dobândită de următorii moştenitori: T=1/6, A=1/4, B=1/8, C=1/8,
F=1/12, G=3/16, H=1/16, care îndeplinesc toate condiţiile pentru a moşteni, fie în nume propriu,
fie prin reprezentare succesorală, fie prin retransmitere. D şi E nu moştenesc.

GRILE DIN MATERIA MOŞTENIRII LEGALE DATE LA CONCURSURILE DE

ADMITERE LA INM
1. Ascendenții privilegiați, spre deosebire de ascendenții ordinari:A. nu sunt înlăturați de la
moștenire de către soțul supraviețuitor;B. nu sunt înlăturați de la moștenire de către colateralii
privilegiați;C. împart moștenirea în mod egal.
2. În concurs cu mama defunctului, cota succesorală a soției supraviețuitoare este de: A. 3/4; B.
1/3; C. 1/2.
3. Nedemnitatea judiciară: A) poate fi declarată la cererea oricărei persoane interesate; B) poate
fi declarată în cazul succesibilului care, cu rea-credinţă, a alterat testamentul defunctului; C) poate fi
invocată, pe cale de acțiune, în termen de 3 ani de la data deschiderii moștenirii.
4. Este de drept nedemnă de a moșteni: A. soția celui care lasă moștenirea, care, prin violență, l-
a împiedicat pe acesta să revoce testamentul întocmit în favoarea sa; B. persoana care, cu rea-credință, a
distrus testamentul defunctului; C. persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu
intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea.
5. Reprezentarea succesorală operează chiar dacă: A. reprezentantul a renunțat la moștenirea
lăsată de reprezentat; B. reprezentatul este nedemn față de defunct, cu condiția ca reprezentatul să nu fie
în viață la data deschiderii moștenirii defunctului; C. reprezentantul nu îndeplinește toate condițiile
generale pentru a-l moșteni pe defunct.
6. În materia moștenirii legale, bunicul defunctului: A. este înlăturat de la moștenire de copilul
fratelui defunctului; B. nu înlătură de la moștenire pe fratele tatălui defunctului; C. nu este înlăturat de
la moștenire de soțul supraviețuitor.
7. În cazul în care o moștenire legală se împarte între soția supraviețuitoare, mama defunctului
și o soră a defunctului: A. mama defunctului va culege 1/6 din moștenire; B. fiecare va culege 1/3 din
moștenire; C. sora defunctului va culege 1/2 din moștenire.
8. Cota succesorală a soţului supravieţuitor este de: A) o treime din moştenire, dacă vine în
concurs cu doi descendenţi ai defunctului; B) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs numai cu
părinții defunctului; C) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţii ordinari, fie
cu colateralii ordinari ai defunctului.
9. În materia moștenirii legale, poate fi reprezentat: A. Colateralul privilegiat de gradul al IV-
lea; B. Fratele mamei defunctului; C. Descendentul nedemn, chiar aflat în viață la data deschiderii
moștenirii.
29
10. Soțului supraviețuitor: A. Îi poate fi restrâns dreptul de abitație, dacă o parte a locuinței îi
este necesară unuia dintre moștenitori; B. Îi revine o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs numai
cu ascendenții privilegiați; C. Nu îi revin mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune
a soților, cu titlu de drept special de moștenire, în ipoteza în care vine concomitent în concurs atât cu
descendenții defunctului, cât și cu colateralii privilegiați.
11. Dacă moștenirea legală de pe urma lui D a fost acceptată de M (mama defunctului), S (sora
defunctului, din aceiași părinți), F (fratele uterin al defunctului) și N (nepotul defunctului rezultat din
căsătoria surorii uterine a defunctului cu fratele consangvin al defunctului, ambii predecedați): A. S va
culege tot atât cât M; B. N va culege mai mult decât M; C. F va culege mai puțin decât M.
12. Copilul fiului predecedat al defunctului: A) atunci când vine la moștenire în concurs cu soțul
supraviețuitor, culege trei sferturi din masa succesorală; B) îl înlătură de la moștenire pe fratele
defunctului; C) îl înlătură de la moștenire pe tatăl defunctului, cu excepția cazului în care fiul
predecedat al defunctului era nedemn să culeagă moștenirea.
13. Potrivit regulilor devoluțiunii legale, în cazul în care moștenirea este acceptată de vărul
primar V (copilul unchiului predecedat U1) și de unchiul U2, moștenirea va fi culeasă de: A. vărul
primar V împreună cu unchiul U2, în cote egale; B. vărul primar V, în întregime; C. unchiul U2, în
întregime.
14. În materia moștenirii legale: A. poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la
data deschiderii succesiunii, chiar dacă este nedemn față de defunct; B. cota soțului supraviețuitor al
defunctului în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta
ar veni la moștenire numai cu cea mai apropiată dintre ele; C. legatul lăsat nedemnului, după săvârșirea
faptei care atrage nedemnitatea, înlătură efectele nedemnității, chiar și în lipsa unei declarații exprese în
acest sens a celui ce lasă moștenirea.
15. Potrivit dispozițiilor Codului civil referitoare la devoluțiunea legală a moștenirii: A. în cazul
clasei a II-a de moștenitori, nu operează, în niciun caz, reprezentarea succesorală; B. în cazul clasei a
III-a de moștenitori, moștenirea se împarte în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe
tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare; C. în cazul clasei a II-a de moștenitori, între colateralii
privilegiați, împărțirea moștenirii se va realiza pe linii, atunci când aceștia sunt rude cu defunctul pe
linii colaterale diferite.
16. În materia moștenirii legale, dacă S (soțul supraviețuitor al defunctului) vine în concurs cu T
(tatăl defunctului) și cu A (strănepot de frate al defunctului), atunci moștenirea se va împărți după cum
urmează: A) S primește 1/2 din moștenire, T primește 1/2 din moștenire, iar A nu moștenește; B) S
primește 1/3 din moștenire, T primește 1/6 din moștenire, iar A primește 1/2 din moștenire; C) S
primește 1/3 din moștenire, T primește 1/3 din moștenire, iar A primește 1/3 din moștenire.
17. Pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală: A) Descendenții fraților sau surorilor
defunctului; B) Bunicii defunctului; C) Verii primari ai defunctului.
18. Soțul supraviețuitor, atunci când vine la moștenire în concurs cu: A) fratele defunctului și
tatăl defunctului, culege o treime din moștenire; B) părinții defunctului și sora defunctului, culege o
jumătate din moștenire; C) surorile defunctului, culege trei sferturi din moștenire.
REZOLVARE
1. B; 2. C. 3. B; 4. C; 5. A; 6. A,C; 7. A,C; 8. C. 9. C; 10. B, C; 11. B,C; 12. A) şi B); 13. C; 14. B; 15. C;
16. B; 17. A; 18. A.
1) În cazul contractului de donaţie care se încheie între absenţi: a) dacă destinatarul ofertei
încetează din viaţă înainte de acceptare, moştenitorii săi pot accepta donaţia; b) chiar şi în timpul
vieţii destinatarului ofertei creditorii chirografari ai acestuia pot accepta donaţia pe calea acţiunii
oblice; c) creditorii chirografari ai destinatarului ofertei nu pot ataca refuzul acceptării donaţiei pe
calea acţiunii revocatorii.
2) În cazul contractului de donaţie: a) donaţia cu termen contravine principiului irevocabilităţii
donaţiilor; b) donaţia afectată de o condiţie mixtă nu contravine principiului irevocabilităţii
donaţiilor; c) donaţia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în
viitor este întotdeauna lovită de nulitate absolută.
3) În privinţa cauzelor legale de revocare a donaţiei: a) acţiunea în revocarea donaţiei pentru
neexecutarea sarcinii poate fi intentată de creditorii chirografari ai donatorului pe calea acţiunii
oblice; b) ele operează de drept; c) acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine poate fi
intentată de creditorii chirografari ai donatorului pe calea acţiunii oblice.
19
4) În cazul acţiunii în revocarea donaţiei pentru ingratitudine: a) poate fi intentată în toate cazurile
numai de către donator; b) are caracterul unei acţiuni în rezoluţiune; c) donatorul are dreptul la
restituirea fructelor produse de bunul donat numai de la data intentării cererii de revocare.
5) În cazul donaţiei cu sarcină stipulată în favoarea unui terţ: a) în cazul neexecutării sarcinii
donatorul nu poate cere revocarea donaţiei; b) beneficiarul sarcinii poate cere executarea sarcinii
stipulate în favoarea sa; c) beneficiarul sarcinii poate cere revocarea donaţiei în cazul neexecutării
sarcinii.
6) În materia contractului de donaţie: a) dacă donatarul decedează înainte de introducerea acţiunii
în revocarea donaţiei pentru ingratitudine, această acţiune poate fi introdusă împotriva
moştenitorilor donatarului; b) nu reprezintă o donaţie indirectă renunţarea la moştenire de către un
potenţial moştenitor pentru a nu suporta datoriile şi sarcinile moştenirii; c) în urma revocării
donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput
începând cu data săvârşirii faptei de ingratitudine.
7. În materia contractului de donaţie: a) termenul de un an în care se poate solicita revocarea
donaţiei pentru ingratitudine este termen de decădere; b) donaţia se poate revoca pentru
ingratitudine şi în cazul în care donatarul a atentat la viaţa unei persoane apropiate donatorului; c)
dacă s-a încheiat o promisiune de donaţie şi promitentul-donator nu mai vrea să încheie contractul
de donaţie, beneficiarul promisiunii poate obţine pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de
contract de donaţie.
8. În materia contractului de donaţie: a) este lovită de nulitate absolută donaţia care conferă
donatarului dreptul de a denunţa unilateral contractul; b) în caz de revocare pentru ingratitudine,
dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească
valoarea acestuia, socotită la data încheierii contractului de donaţie; c) dacă donatarul decedează
după introducerea acţiunii în revocarea donaţiei pentru ingratitudine, această acţiune poate fi
continuată împotriva moştenitorilor donatarului.
9. În materia contractului de donație: a) donaţiile indirecte se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute; b) donaţiile deghizate se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea
nulităţii absolute; c) promisiunea de donaţie este supusă formei autentice, sub sancţiunea nulităţii
absolute.
10. Donatorul: A. nu răspunde, în niciun caz, pentru viciile ascunse ale bunului donat; B. în toate
cazurile, răspunde pentru evicțiune ca şi vânzătorul; C. poate cere fie executarea sarcinii, fie
revocarea donației, atunci când donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat.
11. Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă: a) numai în timpul căsătoriei; b) şi după
desfacerea căsătoriei, dar până la moartea soţului donatar; c) şi după desfacerea căsătoriei, dar
numai până la moartea soţului donator.
12. Nulitatea căsătoriei atrage: a) nulitatea relativă a donaţiei făcute soţului de rea-credinţă; b)
nulitatea relativă a donaţiei făcute soţului de bună-credinţă; b) nulitatea absolută a donaţiei făcute
soţului de rea-credinţă.
13. În cazul unei donaţii autentice: a) înscrierea în registrul naţional notarial a contractului
condiţionează valabila încheiere a acestuia; b) înscrierea în registrul naţional notarial a
contractului se face de către notarul public care autentifică donaţia; c) înscrierea în registrul
naţional notarial a contractului se face de către donator.
14. Promisiunea de donaţie: a) se revocă de drept dacă anterior executării sale beneficiarul
promisiunii se face vinovat de fapte penale faţă de promitent; b) se revocă de drept dacă anterior
executării sale promitentul a devenit insolvabil; c) se revocă numai de către instanţa de judecată la
cererea promitentului.
15. În materia contractului de donație: a) în cazul în care o sarcină a fost stipulată în favoarea unui
terț, iar donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, terțul poate cere fie executarea
sarcinii, fie revocarea donației; b) dreptul la acțiune prin care se solicită executarea sarcinii sau
revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii se prescrie în termen de un an de la data la care
sarcina trebuia executată; c) oferta de donație nu mai poate fi acceptată după decesul
destinatarului ei, dar moștenitorii destinatarului ofertei pot comunica acceptarea făcută de acesta.
REZOLVARE:
1. C; 2. B; 3. A; 4. C; 5. B; 6. B; 7. B; 8. C; 9. C; 10. C; 11. A; 12. A; 13. B; 14. A, B; 15. C.
 Testamentul: a) poate fi încheiat atât personal, cât și prin mandatar cu procură specială; b)
poate fi revocat de către testator până în ultima clipă a vieții, cu excepția cazului în care a renunțat
la dreptul de a revoca testamentul; c) trebuie încheiat, sub sancțiunea nulității absolute, în una
dintre formele prevăzute de lege.
2. În materia moștenirii testamentare: a) testamentul verbal este valabil în ipoteza în care
este întocmit în împrejurări excepționale; b) în materia testamentului, forma scrisă este prevăzută
de lege ad validitatem; c) în ipoteza în care testamentul olograf valabil întocmit a dispărut printr-
un caz fortuit ulterior decesului testatorului, cuprinsul testamentului poate fi dovedit prin orice
mijloc de probă.
3. În materia moștenirii testamentare: a) nerespectarea formei actului separat este
sancționată cu nulitatea absolută; b) recunoașterea unui copil în cadrul unui testament reciproc
autentic nu este valabilă; c) testamentul autentic, nul ca atare pentru vicii de formă, este valabil ca
testament olograf, dacă îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege pentru acesta.
4. Testamentul olograf: a) este valabil încheiat dacă este tehnoredactat pe calculator,
semnat și datat de către testator; b) nu este un act solemn, întrucât nu este încheiat în formă
autentică; c) se poate încheia oricând și oriunde, nefiind necesară prezența unui martor.
5. Testamentul autentic: a) poate fi autentificat doar de către notarii publici; b) prezintă
avantajul că în această formă pot testa şi persoanele care nu ştiu să scrie şi să citească; c) face
deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la locul şi data
încheierii actului.
6. În materia moștenirii testamentare: a) datarea testamentului olograf se poate face și prin
referire la un eveniment care se poate stabili cu certitudine; b) testamentul olograf poate fi semnat
prin aplicarea unei ștampile sau a unei parafe; c) testamentul autentic poate fi autentificat și de
către avocați.
REZOLVARE:
1. C; 2. B și C; 3. A și C; 4. C; 5. B și C; 6. A.

1. În materia moștenirii testamentare: a) legatul produce efecte juridice numai din momentul
morții testatorului; b) este întotdeauna valabil legatul făcut în favoarea unei persoane a cărei
alegere este lăsată pe de-a întregul la libera apreciere a unei terțe persoane; c) desemnarea directă
a legatarului se poate face și prin arătarea calității care îl (îi) individualizează pe legatari (de
exemplu, nepot, frate sau soră etc.).
2. În materia moștenirii testamentare: a) în ipoteza în care testatorul dispune prin testament că
dorește ca întreaga sa avere să fie culeasă de către A și B, aceștia din urmă au calitatea de legatari
cu titlu universal pentru 1/2 din moștenire; b) legatul universal conferă vocație la întreaga
moștenire și în situația în care există moștenitori rezervatari; c) legatul tuturor bunurilor mobile și
imobile conferă legatarului vocație universală la moștenire.
3. În materia moștenirii testamentare: a) legatul tuturor bunurilor mobile ale defunctului este un
legat cu titlu universal; b) legatul bunurilor mobile aflate în casa în care defunctul își are domiciliu
este un legat cu titlu universal; c) legatul nudei proprietăți a întregii moștenirii este un legat cu
titlu universal.
4. În materia moștenirii testamentare: a) revocarea legatelor poate fi atât voluntară, cât și
judecătorească; b) dreptul la acțiunea în revocarea judecătorească a legatului pentru ingratitudine
se prescrie în termen de un an de la data la care moștenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine; c)
revocarea voluntară a legatelor poate fi doar expresă.
5. Dezmoștenirea directă: a) a soțului supraviețuitor profită moștenitorilor legali cu care acesta
vine în concurs; b) a unui descendent al defunctului profită soțului supraviețuitor care vine la
moștenire în concurs cu descendentul exheredat și fratele defunctului; c) nu este valabilă dacă este
efectuată printr-un testament reciproc.
 6. În ipoteza în care moștenirea defunctului este acceptată de către S (soț supraviețuitor), C1 și
C2 (descendenții lui X, exheredați de către X prin testament), M (mama defunctului) și T (tatăl
defunctului), cotele succesorale ce se cuvin moștenitorilor acceptanți sunt: a) S primește 1/8, C1 și
C2 primesc câte 3/16 fiecare, M și T primesc câte 1/4 fiecare; b) S primește 1/4, C1, C2, M și T
primesc câte 3/16 fiecare; c) alt mod de împărțire a moștenirii.
REZOLVARE
1. A și C; 2. B și C; 3. A; 4. A și B; 5. A și C; 6. B.
 1. Sunt lovite de nulitate absolută: a) convenţia prin care asociaţii stipulează că la
moartea unui asociat societatea va continua cu moştenitorii asociatului decedat; b)
renunţarea la rezerva succesorală de către moştenitor înainte de deschiderea moştenirii; c)
împărţeala între potenţialii moştenitori a unei succesiuni nedeschise.

2. În ceea ce privește rezerva succesorală: a) cuantumul rezervei poate fi modificat prin

voinţa celui care lasă moştenirea, însă numai cu acordul viitorilor (prezumtivilor) moştenitori
rezervatari; b) sancţiunea aplicabilă în cazul încălcării dreptului la rezervă este nulitatea
liberalităţilor excesive; c) dreptul la rezervă este un drept propriu, născut în persoana
moştenitorilor rezervatari la data deschiderii moştenirii, iar nu dobândit de la defunct prin
succesiune.

3. De cuius-ul X are ca moştenitori rezervatari pe soţia supravieţuitoare S, pe copilul C1,

pe nepoţii N1 şi N2 (copiii lui C2, predecedat), precum şi pe mama M, iar prietenul P a fost
instituit legatar universal. Arătaţi cum se va împărţi moştenirea lui X, în condiţiile în care
moştenitorii rezervatari solicită să le fie respectată rezerva succesorală.

REZOLVARE

1. B și C;

2. C;

3. Dacă nu ar fi existat legatul (așadar, aplicând regulile ce guvernează moștenirea

legală), S ar fi primit 1/4 din moștenire, C1 ar fi primit 3/8, iar N1 și N2 ar fi primit
câte 3/16 din moștenire, aceștia din urmă venind la moștenire prin reprezentarea
părintelui lor, C2, pentru a moșteni cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă ar mai fi fost
în viață (aşadar, partajul moştenirii s-ar fi făcut pe tulpină, socotind ca tulpină pe C1 şi
pe C2). În ceea ce o privește pe M, aceasta ar fi fost îndepărtată de la moștenire prin
aplicarea principiului I al devoluțiunii legale a moștenirii, fiind rudă din clasa a II-a,
înlăturată de C1, N1 și N2, rude din clasa I.

Întrucât defunctul l-a instituit legatar universal pe prietenul P, moștenitorii

rezervatari vor culege o parte din moștenire, în virtutea legii, cu titlu de rezervă
succesorală, urmând ca numai ceea ce rămâne după acordarea rezervelor –cotitatea
disponibilă - să revină lui P. Astfel, vor primi rezerva succesorală soțul supraviețuitor
S, copilul C1 și nepoții N1 și N2 (cei doi nepoți culegând rezerva succesorală prin
reprezentarea părintelui lor, C2).

M este înlăturată de la culegerea rezervei sale de către copil și nepoți, în virtutea

principiului I al devoluțiunii legale a moștenirii, care este aplicabil și părții din
moștenirea legală care este rezerva.
 Rezerva soțului supraviețuitor S în concurs cu descendenții este de 1/2 din 1/4,
adică 1/8 din moștenire.

Rezerva lui C1 este de 1/2 din 3/8, adică 3/16. Rezerva ce i s-ar fi cuvenit lui C2 ar fi
fost de 1/2 din 3/8, adică 3/16. Prin urmare, rezerva lui N1 va fi de 1/2 din 3/16, adică
3/32, iar rezerva lui N2 va fi tot de 3/32 din moștenire.

Așadar, rezerva totală este de 16/32, adică 1/2 din moștenire, iar cotitatea
disponibilă va fi de 1/2 din moştenire şi va reveni prietenului P.

4. A.

1. În cazul în care activul brut al moştenirii de cuius-ului X este de 180, pasivul este de
100, în timpul vieţii X i-a donat fundaţiei F o casă care la data încheierii contractului de
donaţie valora 400 şi la data deschiderii moştenirii valorează 480, iar sporul de valoare de 80
a intervenit datorită îmbunătăţirilor efectuate de către F, moştenitori rezervatari acceptanţi
fiind soţia S şi copiii C1 şi C2, atunci: A) la cererea lui S, C1 şi C2 donaţia va fi redusă la 240; B)
rezerva lui C1 este de 105; C) rezerva lui S este de 70.

2. În cazul în care activul brut al moştenirii de cuius-ului X este de 180, pasivul este
de 260, în timpul vieţii X i-a donat fundaţiei F o casă care la data încheierii
contractului de donaţie valora 400 şi la data deschiderii moştenirii valorează 480, iar
sporul de valoare de 80 a intervenit datorită creşterii preţurilor caselor, moştenitori
rezervatari acceptanţi fiind soţia S şi copiii C1 şi C2, atunci: A) la cererea lui S, C1 şi C2
donaţia va fi redusă la 240; B) rezerva lui C1 este de 75; C) rezerva lui S este de 60.

3. În cazul în care activul brut al moştenirii de cuius-ului X este de 80.000 de lei,

pasivul succesoral este de 160.000 de lei, iar în timpul vieţii X i-a donat prietenului
său P o casă care la data încheierii contractului de donaţie valora 200.000 de lei, iar la
data deschiderii moştenirii valorează 320.000 de lei, iar sporul de valoare de 120.000
de lei a intervenit pentru 40.000 de lei datorită creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară,
iar pentru 80.000 de lei datorită îmbunătăţirilor efectuate de către donatarul P, dacă
moştenitori rezervatari sunt soţul supravieţuitor S şi mama M, atunci: a) rezerva lui S
este de 60.000 de lei; b) masa de calcul este de 160.000 de lei; c) rezerva lui M este
de 40.000 de lei.

REZOLVARE

1. A;
2. A și C;

3. A.