CEA MAI VECHE ŞCOALĂ PUBLICĂ DIN ZONĂ

În 1858 au apărut şcolile din Rădăşeni, Bogdăneşti, Boroaia, Preuteşti.

În anul 1840 în Fălticeni
existau 4 şcoli particulare
în care învăţau 54 elevi.

Şcoala Domnească şi-a deschis cursurile

la 2 februarie sau 1 aprilie 1842
în casa lui Teodor Ceraski, avându-l ca profesor
pe protosinghelul Neofit Scriban.
Timp de 20 de ani şcoala a funcţionat
în mai multe case particulare.
În anul 1862 şcoala achiziţionează
o clădire proprie pe str. Rădăşeni
Prima construcţie proprie a şcolii s-a inaugurat
la 1 septembrie 1900, pe str. Sucevei.
În anul 1976 s-a construit o clădire cu 7 săli de clasă
în perimetrul Liceului “Nicu Gane”
O nouă clădire se construieşte pe str. Nicu Gane
în anul 1981 cu 21 spaţii şcolare
În anul 1992 aniversarea a 150 de ani de existenţă a şcolii
a fost marcată prin dezvelirea unei plăci comemorative.
ÎN ANUL 2012,
LA ÎMPLINIREA A 170 DE ANI DE
EXISTENŢĂ A ŞCOLII, A FOST
EDITATĂ O REVISTĂ OMAGIALĂ
NUMITĂ „GLASUL ŞCOLII”
EVENIMENTUL A FOST MARCAT ŞI PRIN REALIZAREA UNEI EFIGII
CU IMAGINEA ŞCOLII, MONTATE ÎN HOLUL DE LA INTRARE. ESTE
O COPIE A MONEDEI REALIZATE LA ÎMPLINIREA A 150 DE ANI .
Numele şcolii a trecut prin diferite modificări:

1842 – ŞCOLA DOMNEASCĂ;

1859 – ŞCOALA PRIMARĂ DE BĂIEŢI NR.1 - FĂLTICENI;
1900 – ŞCOLA PRIMARĂ DE BĂIEŢI NR.1 “ALEXANDRU IOAN CUZA” FĂLTICENI;
Între 1948 şi 1959 patronimicul “Alexandru Ioan Cuza” a fost omis tacit;
1959 – ŞCOALA ELEMENTARĂ DE 7 ANI NR.1 “ALEXANDRU IOAN CUZA” FĂLTICENI;
1987 – ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1 “ALEXANDRU IOAN CUZA” FĂLTICENI;
2012 - ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU IOAN CUZA” FĂLTICENI”
În 1917 cursurile şcolii au fost întrerupte, clădirea şcolii fiind folosită ca spital
militar:

Între 1925 – 1926 pe lângă şcoală au funcţionat şi cursurile de ucenici;

În perioada celui de-al doilea război mondial şcoala a fost evacuată în judeţul
Câmpulung Muscel, mobilierul şi materialele didactice distrugându-se în
totalitate;

Începând din 1948 instituţia funcţionează ca şcoala mixtă;

În istoria şcolii au existat patru etape:

1842 – 1851 : şcoală publică de 3 ani;

1851 – 1948 : şcoală primară de 4 ani de băieţi;
1948 – 1964 : şcoală elementară mixtă de 7 ani;
Din 1964 până în prezent şcoală generală de 8 ani.
 DASCĂLII

1842 – 1843 : NEOFIT SCRIBAN şi AUREL VICOL

1845 – 1859 : NECULAI VERDEANU
1845 – 1874 : COSTIN COCEA
1856 – 1859 : MIHAI AVERESCU
1852 – 1892 : ION STINO
1859 – 1861 : GHEORGHE GRIGORESCU
1859 – 1892 : ION ERNILIE
1859 – 1900 : ION SAVEL
1874 – 1875 : GHEORGHE VLAICU
1875 – 1892 : COMAN VIDRIGHIN
– 1892 : TIT PAPAZU
– 1895 : GHEORGHE T. IONESCU
1892 – 1912 : SERAFIM IONESCU
– 1900 : GHEORGHE G. IONESCU - TUTOVEANU
 Costin Cocea
director al şcolii (1845 -1874)
PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ – foşti elevi ai şcolii
NICU GANE – nuvelist şi memorialist ;
NICOLAE BELDICEANU – poet şi arheolog ;
EUGEN LOVINESCU – critic şi istoric literar, scriitor ;
ARTUR GOROVEI – folclorist, publicist ;
MIHAI LUPESCU – folclorist ;
GHEORGHE T. KIRILEANU – folclorist ;
VASILE SAVEL – publicist ;
ION DRAGOSLAV – scriitor ;
ŞTEFAN ŞOLDĂNESCU – pictor ;
ALEXANDRU LAMBRIOR – folclorist ;
GHEORGHE BOJINIŢĂ – profesor universitar ;
DIMITRIE BOROIANU – profesor universitar ;
GRIGORE SLĂTINEANU – profesor universitar,doctor ;
ION TĂNĂSESCU – profesor universitar ;
CONSTANTIN URECHIA – profesor universitar,doctor ;
HORIA LOVINESCU – dramaturg ;
VASILE CIUREA – profesor, ctitorul muzeului local, senator ;
AUREL STINO – publicist, memorialist ;
GRIGORE ILISEI – scriitor ;
CONSTANTIN COCÎRŢĂ – profesor universitar ;
ŞTEFAN - SORIN GOROVEI – profesor universitar, istoric ;
 NICU GANE
nuvelist, memorialist
 EUGEN LOVINESCU
critic literar, istoric litetrar, scriitor
ARTUR GOROVEI
folclorist,
întemeietorul revistei
“Şezătoarea”
MIHAI LUPESCU
folclorist
GHEORGHE T. KIRILEANU
folclorist
ALEXANDRU LAMBRIOR
folclorist
 IOAN V. STINO
învăţător
AUREL G. STINO
scriitor; publicist
ION TĂNĂSESCU
profesor universitar
ŞTEFAN ŞOLDĂNESCU
pictor
HORIA LOVINESCU
dramaturg
GRIGORE ILISEI
scriitor, jurnalist
ŞTEFAN – SORIN GOROVEI
profesor universitar, istoric
ŞCOALA A FOST CENTRU ZONAL DE PRACTICĂ ŞI
CERCETARE PEDAGOGICĂ

1915 – 1920 - practică pedagogică pentru viitorii învăţători de la

Şcoala normală de băieţi;

1950 – 1956 – şcoală de aplicaţie pentru elevele Şcolii pedagogice

de fete din oraş;
1961 şi 1965 – este investită ca şcoală pilot şi experimentală;

Structura demografică a oraşului a impus predarea în şcoală a

limbilor: idiş, greacă şi macedoniană, o perioadă îndelungată.
 ÎN DECURSUL ANILOR CADRELE DIDACTICE DIN ACEASTĂ
ŞCOALĂ AU ÎNTOCMIT MANUALE DIDACTICE SAU ALTE
LUCRĂRI REFERITOARE LA VIAŢA ŞCOLII

ION STINO: Geografia judeţului Baia;

SERAFIM IONESCU: Dicţionarul geografic al judeţului Suceava, O serbare, Abecedar,
Istoria română, Isprava, Geografia judeţului Fălticeni;
LUCREŢIA I. IONESCU: Fărâmi de viaţă;
VASILE COSTĂCHESCU: Geografia comunei Şoldăneşti, Monografia comunei Preuteşti,
Monografia şcolii din Pleşeşti, Istoria oraşului Fălticeni, a
condus revista “Tribuna şcolii”;
CONSTANTIN ILIOAIA: Monografia şcolilor de învăţământ din Fălticeni;
NATALIA ONOFRIESCU: Monografia Şcolii generale nr. 1 din Fălticeni.
TEODOR SOFIA şi VICTOR ARUXANDEI: File de cronică, 1992