Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului
Moldovei, respectiv a judeţului Galaţi (fig. 1), la 450 27’ latitudine nordică şi 280 02’ longitudine
estică. Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafaţă de 241,5 km2, la confluenţa râurilor
Siret (la vest), şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, la aproximativ 80 de km faţă de Marea Neagră.
Oraşul Galaţi este situat în partea sudică a Câmpiei Covurluiului pe mai multe nivele de
terasă ale Dunării. Oraşul se întinde pe trei terase: valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi
altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul
oraşului m edi eval , act ual m ent e ce nt rul oraşul ui ) şi a doua cu alt it udini care
depăş esc 40 m (oraşul modern).
Astfel, de la valea şi balta Cătuşa în V-SV, până în zona Lacului Brateş, în E-NE, se
întinde un nivel de terasă de 20-30 m, mai îngust spre est între Brateş şi Dunăre şi mai lat spre
vest, între Ţiglina şi Cătuşa. Altitudinea terasei prezintă variaţii, scăzând de la nord spre sud, de
la 37 m altitudine absolută deasupra Brateşului, la 26 m altitudine absolută în dreptul gării de
călători şi doar 20 m în dreptul hotelului Dunărea. Şi partea de vest a acestei terase dinspre Siret
prezintă aceeaşi scădere în altitudine, dinspre balta Cătuşa, 40-42 m altitudine absolută, la 40 m
la obârşia pârâului Ţiglina şi 30 m în zona de vărsare a acestuia în Dunăre.
Clima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului localităţii, de relief şi de
circulaţia generală a atmosferei incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei
de câmpie, subţinutul climei de lunci şi bălţi. Radiaţia solară este de 120 kcal/cm2, iar durata de
strălucire a soarelui este de 2145,5 ore/an. Unghiul de incidenţă al razelor solare cu suprafaţa
orizontală la solstiţiul de vară este de 680, iar la solstiţiul de iarnă este de 21006’. Regimul termic
este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 10,30C. Temperatura medie a lunii ianuarie
este de -30C, iar a lunii iulie de 22,60C. Temperatura maximă absolută este de 390C (august
1904), iar temperatura minimă absolută este de -28,60C (10 februarie 1927).
Regimul eolian este dat de vânturile predominante din sectorul nord-estic cu 19,8%, din
sectorul nordic cu 16,1%, din sectorul sud-vestic cu 14,7% şi cel sudic cu 10%. Apele subterane
sunt cantonate în roci poroase, fie în strate acvifere locale sau discontinui, fie în pietrişurile şi
nisipurile din şesurile aluvionare ale Siretului şi Prutului. Dunărea, al doilea mare fluviu al
Europei, primul fiind fluviul Volga a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale
Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister. Fluviul Dunărea reprezintă principala
arteră hidrografică, cu un debit mediu multianual de 6290m3/s şi debite maxime ce pot oscila
între 15600 şi 16450 m3/s. Debitul solid este de 2140 kg/l. . Dunărea este un fluviu cu un curs
unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lăţimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea
mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din valea oraşului a început
să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921 când a măsurat 48 de cm.
Reţeaua hidrografică este completată de râurile Siret şi Prut, Lacul Brateş şi bălţile Cătuşa
şi Mălina. Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior
al ţării care străbate Moldova de la nord la sud , şi un debit de 222m/s . Prutul, celălalt râu de
lângă municipiul Galaţi, are un debit mediu de 85,5 m/s curgând printre maluri asimetrice. Lacul
Cătuşa este în vestul oraşului, în valea dintre oraş şi Combinatul Siderurgic. Lacul Brateş se află
în zona de nord-est a municipiului Galaţi. Legătura cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii
Ghimia, iar pânâ în 1964 lacul Brateş avea 72 de kilometri pătraţi, dar prin lucrări de amenajare
suprafaţa a fost redusă la 24 de kilometri pătraţi.