Sunteți pe pagina 1din 24

Anul III ▪ Nr.

7 septembrie 2017
apare în fiecare lună

Revista de
Jurisprudență
Europeană ›› Director editorial: Adriana PENA ››

Director editorial adj.: Din cuprins


dr. Laura Vlăducă ›› Protecţia consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate
cu consumatorii – Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor con­
Redactor şef:
trac­tuale – Contract de credit încheiat într o monedă străină – Risc
dr. Carmen Moldovan
de schimb valutar în sarcina exclusivă a consumatorului – Dez­
e­chilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care
decurg din contract – Momentul la care trebuie apreciată exis­ten­
ţa dezechilibrului – Conţinutul noţiunii de clauze «expri­mate în
mod clar şi inteligibil» – Nivelul de informare care trebuie fur­
nizat de bancă (CJUE, Hotărârea din 20 septembrie 2017)
›› 1) Apărare prin asistenţă juridică. Restricţii impuse acuzatului la
divulgarea informaţiilor clasificate către apărătorul său.
2) Accesul la documentele relevante. Restricţii impuse apărării în
ISSN 2457-9599 privinţa informaţiilor clasificate.
ISSN–L 2457-9599 3) Examinarea martorilor. Restricţii pentru accesul la infor­ma­ţiile
confidenţiale pe care a dorit să le folosească apărarea pentru a
examina martorii
›› Respingerea de către Curtea Supremă a unei cereri de revizuire a
unei decizii penale, ca urmare a pronunţării unei hotărâri de către
Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind încălcarea arti­
co­lului 6
›› Respectarea vieţii de familie. Eşecul de a întreprinde paşii adec­
vaţi pentru executarea ordinului de întoarcere a copiilor în baza
Con­venţiei de la Haga
›› Respectarea corespondenţei. Respectarea vieţii private. Monito­ri­
za­rea folosirii internetului de către un angajat la locul său de mun­
că şi utilizarea datelor colectate pentru a justifica concedierea sa
›› Lipsirea de proprietate. Regimul obiectiv al confiscării, cu posi­
bili­tatea proprietarului de bună-credinţă de a obţine repararea
REVISTA DE
pre­ju­diciului de către contravenient, pentru culpă contractuală
Jurisprudență
Europeană
Cuprins Index
Dreptul la Viaţă A
Recurgerea la forţă. Decesul unui deţinut care suferea de Agent de penitenciar ........................................ 4
tulburări psihice după ce i s-a aplicat o tehnică de stran­ Apărare .............................................................. 7
gulare de către un agent de penitenciar « Cauza Tekin şi Arestare ............................................................. 6
Arslan c. Belgiei, hotărârea din 5 septembrie 2017............ 4 Asistență juridică .............................................. 7

Interzicerea Torturii B
Bună-credință .................................................... 15
1. Tratament degradant. Lipsa de îngrijire psihiatrică a
unei persoane internate, în una din limbile oficiale ale
statului reclamat. 2.Tratamentul tulburărilor psihice C
compromis de barierele lingvistice, fără ca măsura Clauze abuzive în contractele de credit ........... 17
internării să aibă, în sine, un caracter inadecvat « Cauza Concediere ......................................................... 12
Rooman c. Belgiei, hotărârea din 18 iulie 2017.................. 5 Condamnare ...................................................... 16
Confiscare .......................................................... 15
Contravenție ...................................................... 15
Dreptul la Libertate şi Siguranţă Corespondență .................................................. 12
Controlul legalităţii detenţiei. Respingerea recursului Culpă .................................................................. 15
deţinutului condamnat împotriva detenţiei continuate, Custodie ........................................................... 11
fără a i se oferi posibilitatea de a combate susţinerile
procurorului « Cauza Stollenwerk c. Germaniei, hotărârea D
din 7 septembrie 2017....................................................... 6 Deces ................................................................. 4
Detenție ............................................................. 6
Dreptul la un Proces Echitabil Deținut .............................................................. 4
Dezechilibru semnificativ ............................... 17
1) Apărare prin asistenţă juridică. Restricţii impuse acu­ Documente relevante ....................................... 7
za­tului la divulgarea informaţiilor clasificate către apă­ Dreptul la libertate și siguranță ....................... 6
rătorul său. 2) Accesul la documentele relevante. Res­ Dreptul la un proces echitabil ......................7, 9
tricţii impuse apărării în privinţa informaţiilor clasi­ficate. Dreptul la viață ................................................. 4
3) Examinarea martorilor. Restricţii pentru accesul la Dublul grad de jurisdicție ............................... 16
informaţiile confidenţiale pe care a dorit să le folosească
apărarea pentru a examina martorii « Cauza M. c. Olandei, E
hotărârea din 25 iulie 2017................................................. 7 Examinarea martorilor ..................................... 7
Respingerea de către Curtea Supremă a unei cereri de
revizuire a unei decizii penale, ca urmare a pronunţării I
unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Imagini video .................................................. 14
Omului privind încălcarea articolului 6 « Cauza Moreira Informații clasificate ......................................... 7
Ferreira c. Portugaliei, hotărârea din 11 iulie 2017............ 9 Internare .....................................................5, 12
Interzicerea torturii .......................................... 5
Dreptul la Respectarea Vieţii
Private şi de Familie
Respectarea vieţii de familie. Eşecul de a întreprinde
paşii adecvaţi pentru executarea ordinului de întoarcere
a copiilor în baza Convenţiei de la Haga « Cauza Severe c.
Austriei, hotărârea din 21 septembrie 2017.................... 11

continuarea pe pagina următoare » continuarea pe pagina următoare »

2
Cuprins (continuare)
Î Respectarea corespondenţei. Respectarea vieţii private.
Îngrijire psihiatrică ........................................... 5 Monitorizarea folosirii internetului de către un angajat la
locul său de muncă şi utilizarea datelor colectate pentru
a justifica concedierea sa « Cauza Bărbulescu c. României,
L hotărârea din 5 septembrie 2017...................................... 12
Libertatea de exprimare ..................................14
Limbă oficială .................................................... 5
Libertatea de Exprimare
M Libertatea de exprimare. Dispunerea interzicerii pu­
bli­
cării de imagini prin intermediul cărora putea fi
Mass-media .....................................................14
identificat acuzatul dintr-un proces care avea ca obiect
Măsuri de securitate ......................................... 4
Minori ..............................................................11 comiterea unui omor « Cauza Axel Springer SE şi RTL
Monedă străină ...............................................17 Television GmbH c. Germaniei, hotărârea din 21 septembrie
2017................................................................................ 14
O
Omor ............................................................... 14
Protecţia Proprietăţii
Lipsirea de proprietate. Regimul obiectiv al confiscării,
P cu posibilitatea proprietarului de bună-credinţă de a
obţine repararea prejudiciului de către contravenient,
Posesie de droguri .......................................... 16
Prejudiciu ........................................................ 15
pentru culpă contractuală « Cauza Service Benz Com
Protecția consumatorilor ............................... 17 S.R.L. c. României, hotărârea din 4 iulie 2017................. 15
Protecția proprietății ..................................... 15
Dreptul la Două Grade de
R Jurisdicţie în Materie Penală
Recurgerea la forță ............................................ 4
Dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.
Redeschiderea procedurilor penale .................. 9
Respectarea vieții private și de familie .... 11, 12
Restituirea cererii de apel împotriva unei condamnări,
Revizuire ............................................................ 9 dată fiind aplicarea imprevizibilă a regulilor de procedură
Risc de schimb valutar ....................................17 penală « Cauza Rostovtsev c. Ucrainei, hotărârea din 25
iulie 2017......................................................................... 16
T
Trafic de droguri ................................................ 6
Protecţia Consumatorilor
Tratament degradant ........................................ 5 Protecţia consumatorilor – Clauze abuzive în contractele
Tulburare psihică ...........................................4, 5 încheiate cu consumatorii – Aprecierea caracterului abu­
ziv al clauzelor contractuale – Contract de credit încheiat
într o monedă străină – Risc de schimb valutar în sarcina
exclusivă a consumatorului – Dezechilibru semnificativ
între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din
contract – Momentul la care trebuie apreciată existenţa
dezechilibrului – Conţinutul noţiunii de clauze «exprimate
în mod clar şi inteligibil» – Nivelul de informare care
trebuie furnizat de bancă « CJUE, R.P. Andriciuc şi alţii
împotriva Băncii Româneşti SA, Hotărârea din 20 septembrie
2017................................................................................ 17

3
CEDO

DREPTUL LA VIAŢĂ

Cauza Tekin şi Arslan c. Belgiei, hotărârea din Recurgerea la forţă. Decesul unui deţi­
5 septembrie 2017 nut care suferea de tulburări psihi­c e
Concluzie: Încălcarea art. 2 § 2 din Convenţie după ce i s-a aplicat o tehnică de stran­
Satisfacţie echitabilă: 20.000 Euro prejudiciu moral gulare de către un agent de penitenciar

(cuvinte cheie: dreptul la viaţă, recurgerea la


forţă, deces, deţinut, tulburări psihice, agent de Convenţie, art. 2 § 2
penitenciar, măsuri de securitate)

Situaţia de fapt: rului, ci mai degrabă într-o celulă a unei secţii psihiatrice
Reclamanţii sunt părinţii unui deţinut, care prezenta a penitenciarului, unde funcţiona un personal mai bine
tulburări psihice şi care fusese plasat într-o celulă indivi- pregătit pentru interacţiunea cu persoanele care prezen-
duală, în cadrul unei secţii obişnuite a unui penitenciar. tau tulburări mintale.
Trei agenţi de penitenciar au mers ca să-l vadă în celu- Totuşi, deţinutul era deosebit de vulnerabil, date find
lă şi să-i aducă la cunoştinţă măsurile speciale de securi- problemele sale psihice şi privarea de libertate. Însă tri-
tate. După o provocare din partea celui din urmă, aceştia bunalul corecţional nu a avut în vedere, în analiza necesi-
l-au imobilizat de teamă să nu fie atacaţi şi în vederea tăţii şi a proporţionalităţii, forţa utilizată de către agenţii
plasării sale într-o celulă izolată. Totuşi, deţinutul a de- de penitenciar. Din contra, deţinutul pare să fi fost tratat
cedat ca urmare a unei manevre de control cu braţul, ca un deţinut obişnuit în depline facultăţi mintale.
efectuată de către unul din agenţi, asistat de ceilalţi doi. Agenţii de penitenciar nici nu s-au gândit cum să
Cei trei agenţi au fost urmăriţi penal pentru vătămare abordeze deţinutul la notificarea măsurilor în discuţie şi
corporală cu intenţie care a condus la decesul victimei. Însă posibila sa reacţie negativă sau agresivă. În ciuda carac-
procedurile cu privire la fond s-au soldat cu achitarea lor. terului imprevizibil al comportamentului uman, aceasta
nu a fost o intervenţie întâmplătoare care să conducă la
evoluţii neaşteptate în care agenţii să fie nevoiţi să ac-
În drept, art. 2 § 2 din Convenţie: ţioneze pe nepregătite. Cei trei agenţi sau superiorii lor
a) Cadrul juridic şi administrativ pertinent – În timp ce nu au prevăzut nicio altă măsură în afara imobilizării şi a
cadrul juridic intern privind utilizarea tehnicilor de coer- plasării într-o celulă izolată.
ciţie de către agenţii de penitenciare împotriva deţinuţi- Prin urmare, riscul letal al unei strangulări nu a fost
lor nu autorizează folosirea forţei decât atunci când nu abordat în cadrul cursurilor de formare urmate de către
există un alt mijloc pentru atingerea aceluiaşi obiectiv şi R., fiind lipsit de dubii faptul că o asemenea măsură pu-
cu respectarea principiului proporţionalităţii, acesta este tea conduce la asfixierea persoanei şi la decesul acesteia.
foarte general şi nu conţine detalii suficiente despre mă-
Mai mult, în ciuda faptului că, fiind imobilizat la sol şi
surile de coerciţie permise şi interzise. În speţă, autorită-
cu mîinile şi picioarele încătuşate, fiul reclamanţilor nu
ţile belgiene nu au emis nicio directivă care să interzică
mai prezenta un pericol pentru alţii, agenţii de peniten-
tehnicile de folosire a forţei fizice care pot bloca respi-
ciar, deşi mulţi pentru acea situaţie, nu au efectuat nicio
raţia şi, în particular, strangularea, aşa cum recomandă
examinare, fie şi superficială, a stării lui de sănătate.
Comitetul european pentru prevenirea torturii sau pe-
depselor inumate sau degradante. În aceste circumstanţe, recurgerea la forţă nu a fost
«absolut necesară». Lipsa regulilor clare puteau explica,
b) Pregătirea agenţilor – Pregătirea personalului din
de asemenea, de ce R. luat iniţiative care au pus în peri-
penitenciarele belgiene de la acea vreme era una lacu-
col viaţa deţinutului, ceea ce nu ar fi fost cazul dacă ar fi
nară. De la decesul deţinutului, a fost instituit un stagiu
beneficiar de o pregătire adecvată privind reacţia într-o
de pregătire de şase zile în privinţa deţinuţilor cu tullbu-
situaţie precum cea cu care s-a confruntat.
rări mintale.
Din această constatare a răspunderii statului recla-
c) Necesitatea şi proporţionalitatea forţei utilizate –
mat din punctul de vedere al Convenţiei nu rezultă că
Nu a fost o intervenţie necesară pentru controlul unei
Curtea îşi exprimă o opinie cu privire la achitarea celor
persoane care constituia un pericol la adresa vieţii sau a
trei agenţi de penitenciar, pronunţată de către un tribu-
integrităţii fizice a altor persoane sau la adresa sa.
nal intern, în baza motivelor referitoare la răspunderea
De asemenea, personalul penitenciarul cunoşteau de- penală individuală a acelor persoane. (Sursa: http://hu-
ţinutul şi ştiau despre starea sa de sănătate, iar acesta nu doc.echr.coe.int)
stătea într-o celulă dintr-o secţie obişnuită a penitencia-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


4
CEDO

INTERZICEREA TORTURII

Cauza Rooman c. Belgiei, hotărârea din 18 iulie 1. Tratament degradant. Lipsa de


2017 îngri­jire psihiatrică a unei persoane in­
ter­nate, în una din limbile oficiale ale
Concluzie: Încălcarea art. 3 din Convenţie
sta­tului reclamat.
Satisfacţie echitabilă: 15.000 Euro prejudiciu moral
2. Tratamentul tulburărilor psihice
com­promis de barierele lingvistice,
(cuvinte cheie: interzicerea torturii, tratament fără ca măsura internării să aibă, în
degradant, îngrijire psihiatrică, internare, limbă sine, un caracter inadecvat
oficială, tulburare psihică)

Convenţie, art. 3

Situaţia de fapt: germană (experţi, un infirmier sau un asistent social),


În fapt – Suferind de un grav dezechilibru psihic care îl acestea nu au avut un scop terapeutic.
face incapabil să-şi controleze acţiunile, reclamantul stă Având în vedere faptul că limba germană este una din-
internat, din 2004, într-o instituţie specializată, căreia îi tre cele trei limbi oficiale în Belgia, aceste carenţe pot fi
lipseşte însă personal medical vorbitor de limbă germa- considerate o lipsă de gestiune adecvată a stării de să-
nă, de vreme ce reclamantul nu vorbeşte decât germana nătate a reclamantului. Oricare ar fi obstacolele pe care
(una din cele trei limbi oficiale ale Belgiei). le putea provoca reclamantul prin comportamentul său,
Comisia de apărare socială (CDS) a semnalat în mod ele nu scutesc statul de obligaţiile pe care le are.
repetat că dificultatea de comunicare echivalează cu Menţinerea detenţiei sale fără o supraveghere me-
privarea reclamantului de orice tratament al tulburări- dicală adecvată timp de treisprezece ani – cu excepţia
lor sale psihice (care împiedică punerea sa în libertate), celor două perioade pe parcursul cărora i-a fost pus la
însă recomandările acesteia au fost puse în aplicare în dispoziţie un psiholog germanofon (între mai şi noiem-
mică măsură şi cu întârziere de către administraţie. În brie 2010 şi între iulie 2014 şi sfârşitul lui 2015) – în lip-
2014, autoritatea judiciară competentă a făcut consta- sa unei aşteptări realiste de schimbare a depăşit nivelul
tări similare. inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi a constituit un
tratament degradant.

În drept, art. 3 din Convenţie: Concluzie: încălcare (unanimitate).

Teza lipsei legăturii de cauzalitate între absenţa perso- Articolul 5 § 1: În ciuda lipsei de îngrijire constatate în
nalului medical vorbitor de limbă germană şi dificultăţile baza articolului 3 şi în ciuda duratei sale (de treisprezece
de ordin terapeutic trebuie respinsă: toate elementele ani), privarea de libertate a reclamantului a fost una legi-
dosarului tind să demonstreze că motivul principal al timă, în lumina criteriilor stabilite de jurisprudenţa Curţii
eşecului tratării stării de sănătate mintale a reclamantu- în privinţa literei e):
lui este imposibilitatea comunicării dintre îngrijitorii me- – apărarea socială în cauză fusese adaptată a priori la
dicali şi reclamant. starea sa de sănătate psihică, ca şi la periculozitatea sa;
Demersurile întreprinse de către organele de apărare – a existat întotdeauna o legătură între motivul in-
socială în vederea identificării unei soluţii în cazul recla- ternării şi boala psihică a reclamantului (lipsa îngrijirii
mantului s-au ciocnit de inerţia administraţiei: abia în adecvate a prezentat motive străine de natura detenţiei
2014 au fost luate măsuri concrete preconizate cu ani în stabilite şi nu a rupt această legătură).
urmă pentru punerea la dispoziţie a unui psiholog care
vorbeşte germana (măsuri care se pare că au încetat la Concluzie: nicio încălcare (şase voturi la unu). (Sursa:
sfârşitul lui 2015). Cu privire la celelalte contacte pe care http://hudoc.echr.coe.int)
le-a avut reclamantul cu personalul calificat vorbitor de

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


5
CEDO

DREPTUL LA LIBERTATE ŞI SIGURANŢĂ

Cauza Stollenwerk c. Germaniei, hotărârea din 7 Controlul legalităţii detenţiei. Respin­


septembrie 2017 gerea recursului deţinutului condamnat
îm­potriva detenţiei continuate, fără a i
Concluzie: Încălcarea art. 5 § 4 din Convenţie
se oferi posibilitatea de a combate sus­
ţi­nerile procurorului

(cuvinte cheie: dreptul la libertate şi siguranţă,


detenţie, arestare, trafic de droguri)
Convenţie, art. 5 § 4

Situaţia de fapt: damnării pronunţate de către un tribunal competent),


acesta era aplicabil în cazul reclamantului, pentru că
Reclamantul a fost arestat şi a rămas în custodie în le-
dreptul naţional prevedea că o persoană este deţinută în
gătură cu comiterea unor infracţiuni legate de trafic de
stare de arest atât timp cât hotărârea sa nu devine defi-
droguri. Decizia de a-l pune sub detenţie a fost controla-
nitivă, inclusiv în timpul procedurilor de recurs, şi acorda
tă cu opt ocazii. Reclamantul a fost condamnat la proce-
aceleaşi drepturi procedurale tuturor deţinuţilor aflaţi în
sul său şi i s-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea. Acesta
stare de arest. Atunci când un stat contractant stabileş-
a contestat-o. Instanţa care a judecat procesul a mai emis
te proceduri care depăşesc cerinţele articolului 5 § 4 din
un ordin separat în vederea continuării detenţiei sale[1].
Convenţie, garanţiile acordate de aceste prevederi tre-
Recursul reclamantului împotriva acelui ordin şi cererea
buie respectate, totuşi, în aceste proceduri.
sa ulterioară în vederea judecării acesteia au fost respin-
se de către Curtea de Apel. Nu s-a contestat faptul că Curtea de Apel a luat de-
ciziile sale cu privire la continuarea detenţiei reclaman-
În procedurile din faţa Curţii, reclamantul s-a plâns că
tului şi la cererea sa pentru o audiere subsecventă fără
procedurile din faţa Curţii de Apel au fost incorecte, de
a-l informa despre observaţiile scrise ale autorităţilor de
vreme ce acea instanţă a examinat, cu încălcarea prin-
urmărire penală şi fără a-i da oportunitatea să le comen-
cipiului egalităţii de arme, atât recursul său împotriva
teze. Pentru ca procedurile de recurs să aibă un caracter
ordinului privind detenţia continuată, cât şi cererea sa
„cu adevărat în contradictoriu” şi pentru ca egalitatea de
de judecare a acesteia, fără a i se oferi posibilitatea să
arme să fie asigurată, partea trebuie informată oricând
combată susţinerile Prim-Procurorului.
au fost formulate observaţii de către partea adversă şi
trebuie să i se ofere oportunitatea reală de a le comenta.
În drept, art. 5 § 4 din Convenţie: Mai mult, de vreme ce era prima dată când Curtea de
Apel şi Procuratura Generală au fost implicaţi în proce-
Setul de proceduri care au condus la emiterea deciziei duri, reclamantul nu putea să ficunoscut poziţiile lor cu
curţii de apel de a nu-l pune în libertate pe reclamant privire la detenţia sa.
până la finalul recursului său substanţial au demarat după
pronunţarea hotărârii de condamnare de către instanţa Aşadar, procedurile nu au fost unele desfăşurate în
care a judecat procesul. Prin urmare, articolele 5 § 1 (c) contradictoriu, iar principiul egalităţii armelor a fost
şi 5 § 3 din Convenţie nu mai erau aplicabile în cazul de- încălcat.
tenţiei reclamantului. Concluzie: încălcare (patru voturi la trei).
Deşi articolul 5 § 4 din Convenţie nu intervine, în mod Articolul 41: constatarea unei încălcări a constituit o
normal, în privinţa unei detenţii guvernate de articolul satisfacţie echitabilă suficientă în privinţa prejudiciului
5 § 1 (a) of the Convention (detenţia legală în baza con- moral. (Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)

[1]
În baza dreptului german, persoana este deţinută în stare de arest, după o condamnare, atât timp cât condamnarea sa nu devine definitivă, inclusiv în
timpul procedurilor de recurs.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


6
CEDO

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

Cauza M. c. Olandei, hotărârea din 25 iulie 2017 1) Apărare prin asistenţă juridică.
Res­tricţii impuse acuzatului la divul­g a­
Concluzie: Încălcarea art. 6 § 3 lit. c) din Convenţie;
Neîncălcarea art. 6 § 3 lit. b) şi d) rea informaţiilor clasificate către apă­
ră­torul său.
2) Accesul la documentele relevante.
(cuvinte cheie: dreptul la un proces echitabil, Restricţii impuse apărării în privinţa
asistenţă juridică, informaţii clasificate, documente in­for­maţiilor clasificate.
relevante, examinarea martorilor, informaţii 3) Examinarea martorilor. Restricţii
confidenţiale, apărare)
pen­tru accesul la informaţiile confi­
den­ţiale pe care a dorit să le folosească
apă­rarea pentru a examina martorii

Convenţie, art. 6 § 1 şi 3 lit. b), c), d)

Situaţia de fapt: gura întrebare în legătură cu aceste documente era dacă


ele constituiau sau nu secret de stat. Probele în baza
În fapt – Reclamantul, un fost editor audio şi interpret
cărora a fost condamnat reclamantul au inclus afirma-
pentru Serviciul general de informaţii şi securitate al
ţii ale AIVD care confirmau că documentele în discuţie
Olandei (AIVD), fusese condamnat pentru divulgarea de
erau clasificate ca secret de stat şi care explicau nevoia
informaţii secrete de stat. Contestaţiile sale nu au avut
de a ţine în secret informaţiile conţinute în documente.
succes.
Procuratura naţională pentru lupta împotriva teroris-
Reclamantul a susţinut în faţa Curţii Europene, în spe- mului a confirmat că documentele conţinute în dosarul
cial, că procedurile penale împotriva sa au încălcat ar- cauzei penale erau, de fapt, copii ale documentelor pe
ticolul 6 § 1 şi 3 (b), (c) şi (d), prin faptul că AIVD exer- care aceasta urmărea să le prezinte, iar reclamantul nu a
citase controlul decisiv asupra probelor, restricţionând contestat acest fapt. Celelalte informaţii disponibile erau
astfel accesul său, dar şi accesul instanţelor naţionale la suficiente pentru apărare şi pentru autorităţile naţionale
informaţiile conţinute în documente şi controlul folosirii în vederea efectuării unei analize serioase privind natura
acestora, şi îl împiedicase să-şi informeze apărătorul şi să informaţiilor din documente.
prezinte proba cu martori în mod efectiv.
Concluzie: nicio încălcare (unanimitate).
Articolul 6 § 1 şi 3 (c): Curtea a tolerat anumite restric-
În drept, art. 6 § 1 şi 3 lit. b), c), d) din Convenţie: ţii impuse contactelor dintre avocat şi client, în cazuri
Articolul 6 § 1 şi 3 (b): Reclamantul a urmărit să i se de terorism şi crimă organizată. Totuşi, se poate deroga
prezinte raportul unei investigaţii interne a AIVD şi păr- de la regula fundamentală a respectării confidenţialită-
ţi redactate din documentele AIVD conţinute în dosarul ţii avocat-client doar în circumstanţe excepţionale şi cu
cauzei. condiţia existenţei unor garanţii adecvate şi suficiente
împotriva abuzului. O procedură prin care acuzarea în-
(a) Investigaţia internă a AIVD – Instanţele interne nu săşi încearcă să stabilească importanţa informaţiei secre-
au constatat existenţa vreunui raport. Curtea a acceptat te pentru apărare şi să o cântărească comparând-o cu
că un asemenea document nu s-a aflat în mâinile acu- interesul public al ţinerii în secret a acestei informaţii nu
zării şi că, prin urmare, acesta nu putea să facă obiectul este conformă cu cerinţele articolului 6 § 1.
cauzei. Sugestia reclamantului potrivit căreia investigaţia
putea furniza informaţii care îl disculpau a fost respinsă Reclamantului nu i s-a interzis accesul la probele
de Curte ca fiind total ipotetică. acuzării: acestuia i s-a ordonat să nu dezvăluie informa-
ţia factuală către apărătorul său, pentru a fi utilizată în
(b) Aducerea la cunoştinţă a documentelor în forma apărarea sa. Nu a existat nicio ingerinţă în confidenţia-
redactată – Informaţiile secretizate puteau să nu fie de litatea dintre reclamant şi avocatul său. Nu a existat o
ajutor pentru apărare. De vreme ce reclamantul a fost monitorizare independentă a informaţiei transmise de la
acuzat de furnizarea de informaţii secrete de stat către reclamant către apărătorul său; mai curând, reclamantul
persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască, sin-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


7
CEDO

a fost ameninţat cu urmărirea în cazul în care i-ar fi oferit Concluzie: încălcare (unanimitate).
apărătorului informaţiile secrete. Ceea ce a contat a fost
Articolul 6 § 1 şi 3 (d): Apărării nu i s-a interzis să exa-
faptul că comunicarea dintre reclamant şi apărătorul său
mineze martorii acuzării în vederea testării veridicităţii
nu a fost una liberă şi lipsită de restricţii în privinţa con-
afirmaţiilor făcute de aceştia anterior, în cadrul procedu-
ţinutului ei, aşa cum o cereau, în mod normal, cerinţele
rilor. Mai curând, reclamantul a fost cel căruia i s-a inter-
unui proces echitabil.
zis accesul la informaţiile despre care membrii AIVD ştiau
Curtea a acceptat că regulile de confidenţialitate se că puteau ridica dubii în privinţa vinovăţiei sale.
aplicau în mod general şi că nu exista un motiv de prin-
Să creezi dubii privind autorul unei infracţiuni demon-
cipiu pentru care acestea nu erau aplicabile atunci când
strând că infracţiunea putea fi comisă la fel de bine de
membri ai personalului serviciului secret erau urmăriţi
altcineva era o strategie de apărare perfect legitimă în
pentru comiterea unor infracţiuni legate de munca aces-
cazurile penale. Însă aceasta nu-l îndreptăţea pe suspect
tora. Problema pentru Curte a fost modul în care a afec-
să ceară în mod înşelător informaţii, în speranţa că s-ar
tat interdicţia divulgării secrete a informaţiilor drepturile
putea prezenta o explicaţie alternativă. Probele pe care
suspectului la apărare, atât în legătură cu comunicările
instanţele naţionale şi-au bazat convingerile au inclus
sale cu avocaţii lui, cât şi cu privire la procedurile din
mai multe elemente care demonstrau legătura direc-
faţa instanţei. Avocatul General s-a angajat să nu urmă-
tă dintre reclamant şi documentele dezvăluite, precum
rească reclamantul pentru încălcarea obligaţiei sale de
şi legătura dintre reclamant şi persoanele neautorizate
confidenţialitate dacă această încălcare era justificată de
care au intrat în posesia lor. În aceste circumstanţe, nu se
drepturile sale la apărare, aşa cum sunt garantate ele de
putea susţine că instanţele naţionale au acţionat în mod
articolul 6 din Convenţie. Acest fapt a plasat sarcina de-
nerezonabil sau arbitrar când nu i-au permis audierea tu-
ciziei la reclamant, fără ca el să beneficieze de sfatul apă-
turor martorilor indicaţi sau când au reţinut că apărarea
rătorului, cu privire la dezvăluirea faptelor care nu erau
sa nu a fost obstrucţionată, din punct de vedere material,
prezentate în dosarul cauzei, riscând, dacă făcea asta, să
de condiţiile în baza cărora au fost audiaţi martorii a că-
fie urmărit ulterior, Avocatul General păstrându-şi discre-
ror audiere nu a fost refuzată.
ţia deplină în această privinţă. Curtea a considerat că nu
se putea presupune în cazul unei persoane acuzate de Concluzie: nicio încălcare (unanimitate).
comiterea unei infracţiuni grave că este aptă să cântă- Articolul 41: un nou proces sau redeschiderea proce-
rească, fără consultanţă din partea unui specialist, bene- durilor naţionale la cererea reclamantului constituie o
ficiile dezvăluirii complete a elementelor cazului ei către redresare adecvată; constatarea existenţei unei încălcări
avocat, riscând, în acest sens, urmărirea penală. a reprezentat, în sine, o satisfacţie echitabilă suficientă
În aceste circumstanţe, echitatea procedurilor a fost în privinţa prejudiciului moral. (Sursa: http://hudoc.echr.
compromisă în mod iremediabil de ingerinţa în comuni- coe.int)
carea dintre reclamant şi apărătorul său.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


8
CEDO

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

Cauza Moreira Ferreira c. Portugaliei, hotărârea Respingerea de către Curtea Supremă


din 11 iulie 2017 a unei cereri de revizuire a unei decizii
Concluzie: Neîncălcarea art. 6 din Convenţie penale, ca urmare a pronunţării unei
hotărâri de către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului privind încălcarea
articolului 6
(cuvinte cheie: dreptul la un proces echitabil,
redeschiderea procedurilor penale, revizuire)

Convenţie, art. 6

Situaţia de fapt: Prin urmare, articolul 46 din Convenţie nu constituie


un obstacol pentru examinarea de către Curte a unei ce-
Printr-o decizie din 21 martie 2012, Curtea Supremă a
reri noi în baza articolului 6 din Convenţie.
respins cererea de revizuire a unei hotărâri penale depu-
să de către reclamantă, ca urmare a pronunţării unei ho- ii) Dacă cererea nouă a reclamantei este compatibilă,
tărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului („Curtea”), ratione materiae, cu articolul 6 § 1 din Convenţie: Curtea
prin care s-a constatat existenţa unei încălcări a artico- Supremă trebuia să compare condamnarea în discuţie cu
lului 6 § 1 (Moreira Ferreira v. Portugalia, 19808/08, 5 motivele reţinute de Curte pentru a constata încălcarea
iulie 2011). Cu referire la articolul 41, Curtea a conchis că Convenţiei. Sesizată pentru a se pronunţa cu privire la o
un proces nou sau redeschiderea procedurii la cererea cerere de autorizare a revizuirii, Curtea Supremă a reexa-
reclamantei reprezintă, în principiu, un mijloc adecvat minat fondul unui număr de elemente ale problemei liti-
pentru redresarea încălcării constatate. În această pri- gioase privind lipsa reclamantei de la procesul din recurs
vinţă, ea a notat că articolul 449 din Codul de procedură şi consecinţele acestei absenţe pentru caracterul înte-
penală portughez permite revizuirea unui proces pe plan meiat al condamnării sale şi al stabilirii pedepsei. Având
naţional, în situaţia în care Curtea constată încălcarea în vedere întinderea controlului efectuat de către înalta
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale reclamantei. curte, acesta trebuie considerat o prelungire a procedurii
închise prin decizia din 19 decembrie 2007 care confirmă
Curtea Supremă a considerat că hotărârea Curţii nu
condamnarea reclamantei. Acest control se referă din
era incompatibilă cu condamnarea pronunţată în privin-
nou, aşadar, la caracterul întemeiat, în sensul articolu-
ţa reclamantei şi nu a ridicat dubii serioase privind fondul
lui 6 § 1 din Convenţie, al acuzaţiei penale împotriva re-
acesteia, aşa cum o cere articolul 449 § 1 g) din Codul de
clamantei. În consecinţă, garanţiile articolului 6 § 1 erau
procedură penală.
aplicabile în procedura din faţa Curţii Supreme.
Reclamanta s-a plâns de interpretarea eronată a hotă-
Prin urmare, excepţia Guvernului privind incompeten-
rârii Curţii de către Curtea Supremă, susţinând că au fost
ţa ratione materiae a Curţii privind fondul cererii înain-
încălcate articolele 6 § 1 şi 46 § 1 din Convenţie.
tate de către reclamantă sub aspectul articolului 6 din
Convenţie trebuie respinsă.
În drept, art. 6 § 1 din Convenţie: Concluzie: admisibilă (majoritate).
a) Admisibilitate: b) În fond: Potrivit interpretării date de către Curtea
i) Dacă articolul 46 din Convenţie reprezintă un ob- Supremă articolului 449 § 1 g) din Codul de procedură
stacol pentru examinarea de către Curte a unei cereri în penală, neregulile procedurale de tipul celei constatate
baza articolului 6 din Convenţie: Presupusul caracter ine- în speţă nu presupun în mod automat redeschiderea
chitabil al procedurii din cadrul cererii de revizuire, mai procedurii.
exact erorile care, potrivit reclamantei, au afectat moti- Această interpretare, care conduce la limitarea cazuri-
varea Curţii Supreme, au constituit elemente noi, rapor- lor de redeschidere a procedurilor penale închise în mod
tat la hotărârea precedentă a Curţii. definitiv sau cel puţin la supunerea lor la criteriile care
Mai mult, procedura de supraveghere a executării ho- fac obiectul aprecierii instanţelor interne, nu pare una
tărârii, în prezent pendinte în faţa Comitetului Miniştrilor, arbitrară şi este sprijinită de jurisprudenţa constantă a
nu împiedică Curtea să examineze o cerere nouă, dacă Curţii potrivit căreia Convenţia nu garantează dreptul de
aceasta conţine elemente noi care nu au fost judecate în a redeschide o procedură sau alte forme de recurs care
hotărârea iniţială. permit anularea sau revizuirea deciziilor judiciare defi-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


9
CEDO

nitive şi mai este sprijinită de lipsa unei abordări unifor- 2011 şi a oferit o interpretare proprie. Având în vedere
me din partea statelor membre privind modalităţile de marja de apreciere de care se bucură autorităţile naţi-
operare ale mecanimelor de redeschidere existente. Mai onale în interpretarea hotărârilor Curţii, în lumina prin-
mult, constatarea existenţei unei încălcări a articolului 6 cipiilor privind executarea, Curtea consideră că nu este
din Convenţie nu creează, în general, o situaţie continuă necesar să se pronunţe cu referire la validitatea acestei
şi nu-i impune statului reclamat o obligaţie procedurală interpretări. În schimb, îi este suficient să se asigure că
continuă. decizia din 21 martie 2012 nu este arbitrară prin faptul
că reprezintă o deformare sau o denaturare a hotărârii
În hotărârea sa din 5 iulie 2011, Camera a menţionat
Curţii de către judecătorii Curţii Supreme.
că un proces nou sau o redeschidere a procedurii la cere-
rea reclamantei reprezintă, „în principiu, un mijloc adec- Curtea nu poate conchide că lectura hotărârii Curţii
vat de redresare a încălcării constatate”. Procesul nou din 2011 de către Curtea Supremă a fost, în totalitatea ei,
sau redeschiderea procedurii au fost calificate, de ase- rezultatul unei erori manifeste de fapt sau de drept care
menea, mijloace adecvate, nu şi necesare sau unice. În a condus la o „denegare de dreptate”. Cu privire la princi-
plus, utilizarea expresiei „în principiu” a relativizat câm- piul subsidiarităţii şi la formulele utilizate de către Curte
pul de aplicare al recomandării, fapt care sugerează că în în hotărârea sa din 2011, refuzul Curţii Supreme de a da
anumite situaţii, un proces nou sau redeschiderea proce- curs cererii reclamantei privind redeschiderea procedu-
durii nu constituie mijloace adecvate. Astfel, Curtea s-a rii nu a fost unul arbitrar. Decizia acestei instanţe indică
abţinut să ofere indicaţii cu caracter obligatoriu privind suficient motivele pe care se bazează. Aceste motive se
modalităţile de executare a hotărârii sale şi a ales să-i încadrează în marja de apreciere a autorităţilor naţionale
lase statului o marjă largă de manevră în acest domeniu. şi nu denaturează constatările Curţii.
Mai mult, Curtea nu poate anticipa rezultatul controlului
Considerentele de mai sus nu urmăresc să nege im-
instanţelor naţionale privind oportunitatea autorizării,
portanţa pe care o are asigurarea unor proceduri inter-
având în vedere circumstanţele particulare ale cauzei, ale
ne care permit reexaminarea unei cauze în lumina con-
reexaminării sau ale redeschiderii.
statării unei încălcări a articolului 6 din Convenţie. Din
În consecinţă, revizuirea procesului nu pare singurul contra, asemenea proceduri pot fi considerate un aspect
mod de executare a hotărârii Curţii din 5 iulie 2011; ea important al executării hotărârilor, iar existenţa lor de-
reprezintă cel mult opţiunea cea mai dezirabilă, a cărei monstrează angajamentul unui stat contractant în res-
oportunitate în acest caz trebuia examinată de către in- pectarea Convenţiei şi a jurisprudenţei Curţii.
stanţele interne, în baza dreptului naţional şi a circum-
Concluzie: lipsa unei încălcări (nouă voturi la opt).
stanţelor particulare ale cauzei.
(Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)
În motivarea deciziei sale din 21 martie 2012, Curtea
Supremă a analizat conţinutul hotărârii Curţii din 5 iulie

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


10
CEDO

DREPTUL LA RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE ŞI DE FAMILIE

Cauza Severe c. Austriei, hotărârea din Respectarea vieţii de familie. Eşecul


21 septembrie 2017 de a întreprinde paşii adecvaţi pentru
Concluzie: Încălcarea art. 8 din Convenţie executarea ordinului de întoarcere a
Satisfacţie echitabilă: 20.000 Euro prejudiciu moral copiilor în baza Convenţiei de la Haga

(cuvinte cheie: respectarea vieţii private şi


Convenţie, art. 8
de familie, custodie, minori)

Situaţia de fapt: cată de eşecul statului de a întreprinde toate măsurile


Reclamantul era tatăl a doi gemeni născuţi în 2006 şi despre care se putea crede, în mod rezonabil, că facili-
locuise cu mama lor, care deţinea cetăţenia franceză şi tează punerea în executare a ordinului de întoarcere.
cetăţenia austriacă, în casa familiei din Franţa. În baza Tribunalele austriece au emis ordinul de întoarcere
dreptului francez, cuplul împărţeau custodia asupra co- relativ repede şi au oferit motive detaliate şi compre-
piilor. Totuşi, în decembrie 2008, ca urmare a unei dispu- hensive despre lipsa de credibilitate a afirmaţiilor ma-
te, mama a părăsit Franţa cu copiii şi i-a dus în Austria. mei privind abuzarea sexuală a copiilor de către recla-
În februarie 2009, reclamantul a intentat proceduri în mant. După ce ordinul de întoarcere a devenit definitiv
Austria în baza Convenţiei de la Haga şi a Regulamentului şi mama a refuzat să-l respecte, acestea au reacţionat în
Bruxelles IIa, urmărind întoarcerea copiilor. Tribunalele mod prompt, ordonând punerea în executare a ordinului
austriece au hotărât în favoarea sa, după ce au respins şi încercând să-l execute prin căutarea mamei şi a copii-
susţinerile mamei potrivit cărora copiii ar risca abuzuri lor la adresa cunoscută. Totuşi, după prima încercare ne-
din partea reclamantului dacă ar fi întorşi. În decembrie reuşită, nu au mai fost întreprinse alte măsuri în vederea
2009, autorităţile austriece au făcut o primă încercare de punerii în executare a ordinului. Guvernul austriac nu a
a pune în executare ordinul de întoarcere, însă nu au pu- prezentat vreun motiv convingător despre lipsa unei ana-
tut să dea de urma mamei şi a copiilor. lize privind alte măsuri coercitive care ar fi putut convin-
Ulterior, după efectuarea unei expertize psihologice ge mama de necesitatea juridică a respectării ordinului
şi după o serie de cereri şi de contestaţii care au durat privind întoarcerea. Odată cu trecerea timpului, atenţia
mai mulţi ani, tribunalele austriece au refuzat, în final, să tribunalelor a trecut tot mai mult şi mai mult de la susţi-
pună în executare ordinul de întoarcere, date fiind îngri- nerile nedovedite ale abuzării sexuale la posibilitatea ca
jorările că, copiii riscau să fie separaţi de mama lor, la o copiii să fie traumatizaţi, dacă ar fi fost întorşi în Franţa.
eventuală întoarcere în Franţa (de vreme ce pe aceasta o La aproape cinci ani şi jumătate după încercarea iniţială
aştepta executarea unui an de închisoare pentru luarea de punere în executare, ele au hotărât, în final, împotriva
ilegală a copiilor) şi că exista un risc sporit ca o asemenea punerii în executare a ordinului de întoarcere, dat fiind
separaţie să-i traumatizeze în mod grav şi să-i prejudicie- că copiii s-ar fi adaptat traiului în Austria şi ar fi riscat
ze din punct de vedere psihic pe copii, în înţelesul artico- traumatizarea la întoarcere, din cauza separării iminente
lului 13 (b) din Convenţia de la Haga[1]. de mama lor. Schimbarea circumstanţelor a fost stabilită
în primul rând de trecerea timpului şi – având în vedere
eşecul de a adopta orice altă măsură coercitivă ulterioa-
În drept, art. 8 din Convenţie: ră, inclusiv vreo măsură de localizare a familiei – aceasta
era imputabilă conduitei autorităţilor austriece. În con-
Curtea a acceptat că o schimbare a circumstanţelor cluzie, reclamantul nu a avut parte de o protecţie efecti-
relevante putea justifica lipsa punerii în aplicare a unui vă a dreptului său la respectarea vieţii de familie.
ordin de întoarcere definitiv. Totuşi, având în vedere obli-
gaţiile pozitive ale statului în baza articolului 8 şi cerinţa Concluzie: încălcare (unanimitate). (Sursa: http://hu-
generală a respectării preeminenţei dreptului, Curtea a doc.echr.coe.int)
trebuit să fie satisfăcută că schimbarea nu a fost provo-

[1]
Articolul 13 (b) din Convenţia de la Haga prevede că statele nu sunt obligate să dispună întoarcerea dacă există un risc grav ca copilul să fie expus sufe-
rinţelor psihice sau psihologice.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


11
CEDO

DREPTUL LA RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE ŞI DE FAMILIE

Cauza Bărbulescu c. României, hotărârea din 5 Respectarea corespondenţei. Respec­


septembrie 2017 ta­rea vieţii private. Monitoriza­rea folo­
Concluzie: Încălcarea art. 8 § 1 din Convenţie sirii internetului de către un anga­jat la
locul său de muncă şi utilizarea date­lor
colectate pentru a justifica conce­d ie­
(cuvinte cheie: respectarea vieţii private şi de
familie, corespondenţă, internet, concediere)
rea sa

Convenţie, art. 8 § 1

Situaţia de fapt: lamentul interior al angajatorului său. Totuşi, el n-a fost


informat în prealabil despre întinderea şi natura contro-
Reclamantul a fost concediat de către angajatorul său,
lului efectuat de către angajatorul său, nici despre posi-
o societate privată, pentru că a utilizat reţeaua de inter-
bilitatea ca acesta să aibă acces la conţinutul corespon-
net a companiei la care era angajat în timpul orelor de
denţei sale.
serviciu, cu încălcarea regulamentului interior, care in-
terzicea utilizarea calculatoarelor companiei în scopuri Nu este clar dacă regulile restrictive ale angajatorului
personale. Angajatorul i-a monitorizat o perioadă cores- îi ofereau reclamantului o aşteptare rezonabilă în mate-
pondenţa purtată de pe un cont de Yahoo Messenger, rie de viaţă privată. Totuşi, instrucţiunile angajatorului nu
cu privire la care reclamantul fusese rugat să-l deschidă puteau reduce la zero exerciţiul vieţii private sociale la
pentru a răspunde la întrebările clienţilor. Înregistrările locul de muncă. Respectarea vieţii private şi a confiden-
efectuate în timpul procedurilor interne au demonstrat ţialităţii corespondenţei continuă să se aplice, deşi pot fi
că acesta a făcut schimb de mesaje cu un caracter strict limitate în caz de necesitate.
privat cu terţe persoane.
Aşadar, corespondenţa purtată de către reclamant la
În procedurile din faţa Curţii, reclamantul a susţinut locul de muncă era acoperită de conceptele de „viaţă pri-
faptul că rezilierea contractului său s-a bazat pe o încăl- vată” şi de „corespondenţă”. De aici rezultă că articolul 8
care a dreptului la respectarea vieţii private şi a cores- este aplicabil în acest caz.
pondenţei şi că tribunalele naţionale au eşuat să-i prote-
b) Cu privire la fond – Având în vedere circumstanţele
jeze acest drept.
particulare ale cazului, în lumina concluziei referitoare la
Într-o hotărâre din 12 ianuarie 2015, o cameră a Curţii aplicabilitatea articolului 8 şi ţinând cont de faptul că in-
a conchis, cu şase voturi la unu, lipsa vreunei încălcări a gerinţa în dreptul reclamantului la respectarea vieţii sale
articolului 8. Potrivit Camerei, nu a existat vreun indiciu private şi a corespondenţei i-a aparţinut unui angajator
că autorităţile naţionale au eşuat să asigure un echilibru privat, cererea trebuie analizată în termeni de obligaţii
corect, în limitele marjei lor de apreciere, între dreptul pozitive ale statului.
reclamantului la respectarea vieţii sale private, protejat
Puţine state membre au reglementat de o manieră
de articolul 8, şi interesele angajatorului său.
explicită problema exercitării de către angajaţi a drep-
Pe 6 iunie 2016, cauza a fost trimisă în faţa Marii tului lor la respectarea vieţii private şi a corespondenţei
Camere, la cererea reclamantului. la locul de muncă. Din acest motiv, statelor contractan-
te trebuie să li se acorde o marjă de apreciere extinsă
pentru a stabili nevoia unui cadru legal care să guverneze
În drept, art. 8 § 1 din Convenţie: condiţiile în baza cărora un angajator poate adopta o po-
a) Cu privire la aplicabilitatea art. 8 din Convenţie – litică ce guvernează corespondenţa din afara serviciului,
Tipul de mesagerie instantă pe internet în discuţie repre- electronică sau de alt tip, la locul de muncă.
zintă o formă de comunicare care face parte din exer- Totuşi, proporţionalitatea şi garanţiile procedurale
ciţiul unei vieţi private sociale. Mai mult, noţiunea de împotriva arbitrariului sunt esenţiale. În acest context,
„corespondenţă” se aplică în cazul trimiterii şi al primirii autorităţile naţionale ar trebui să ţină cont de următorii
de mesaje, chiar dacă calculatorul este al angajatorului. factori: Dacă angajatul a fost informat despre posibilita-
Reclamantul a fost informat despre interdicţia de a tea ca angajatorul să-i monitorizeze corespondenţa şi ce-
utiliza internetul în scopuri personale existentă în regu- lelalte comunicări ale sale şi despre implementarea unor

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


12
CEDO

asemenea măsuri? Până unde poate monitoriza angaja- Instanţele naţionale nu au verificat în mod suficient
torul şi care este gradul de intruziune în viaţa privată a existenţa motivelor legitime care să justifice monitori-
angajatului? Dacă angajatorul i-a furnizat motive pentru zarea comunicărilor reclamantului. Nici tribunalul, nici
monitorizarea corespondenţei angajatului? Dacă a fost curtea de apel nu au examinat de o manieră suficientă
posibilă instalarea unui sistem de monitorizare bazat pe dacă scopul urmărit de către angajator putea fi atins prin
mijloace şi măsuri mai puţin intruzive decât accesul di- metode mai puţin intruzive decât accesul la conţinutul în
rect la conţinutul comunicărilor angajatului? Care au fost sine al comunicărilor reclamantului.
consecinţele monitorizării angajatului ce este subiect al
În plus, nicio instanţă nu a examinat gravitatea conse-
acesteia? Dacă angajatului i s-au asigurat garanţii adec-
cinţelor măsurii de supraveghere şi a procedurilor disci-
vate, în special atunci când măsurile de supraveghere ale
plinare care au urmat. În această privinţă, reclamantul a
angajatorului au fost unele intruzive? În fine, autorităţile
fost supus celei mai severe măsuri disciplinare posibile,
naţionale trebuie să se asigure că angajaţii ale căror co-
şi anume concedierea.
municări au fost monitorizate au putut beneficia de un
remediu în faţa unei autorităţi jurisdicţionale care să aibă Judecătorii naţionali nu au verificat dacă, atunci când
competenţa stabilirii, cel puţin în substanţă, a respectă- l-a convocat pe reclamant să explice de ce a utilizat re-
rii criteriilor enunţate mai sus şi a legalităţii măsurilor sursele companiei, în special internetul, angajatorul
contestate. acce­sase deja conţinutul comunicărilor în discuţie. Un
acces la conţinutul comunicărilor care poate avea loc in-
Tribunalele naţionale au identificat în mod corect inte-
diferent de etapa procedurii disciplinare contravine prin-
resele în discuţie, făcând o referire explicită la dreptul re-
cipiului transparenţei (Recomandarea CM/Rec(2015)5 a
clamantului la respectarea vieţii sale private, ca şi la prin-
Comitetului Miniştrilor statelor membre privind prelucra-
cipiile juridice ale necesităţii, finalităţii, transparenţei,
rea datelor cu caracter personal în contextul angajării).
legitimităţii, proporţionalităţii şi securităţii, principii apli-
cabile şi enunţate de Directiva 95/46/CE a Parlamentului În aceste condiţii, instanţele naţionale au eşuat, pe
European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995, referi- de o parte, să verifice în special dacă reclamantul fusese
toare la protecţia persoanelor fizice cu privire la prelu- avertizat în prealabil de către angajatorul său despre po-
crarea datelor cu caracter personal şi la libera circulaţie a sibilitatea ca comunicările sale purtate prin intermediul
acestor date. Tribunalele naţionale au mai analizat dacă Yahoo Messenger sunt monitorizate şi, pe de altă parte,
procedura disciplinară a respectat principiul contradicto- să ţină cont de faptul că acesta nu a fost informat cu pri-
rialităţii şi dacă reclamantului i s-a oferit posibilitatea de vire la natura şi întinderea monitorizării al cărei subiect
a-şi prezenta argumentele. era, cât şi despre gradul ingerinţei în viaţa sa privată şi co-
respondenţa sa. Mai mult, ele au eşuat să stabilească, în
Nu pare că reclamantul fost informat în prealabil des-
primul rând, ce motive speciale au justificat introducerea
pre întinderea şi natura monitorizării operate de către
măsurilor de monitorizare, în al doilea rând, dacă angaja-
companie, nici despre posibilitatea acesteia de a acce-
torul a putut pune în aplicare măsuri mai puţin intruzive
sa conţinutul actual al comunicărilor sale. Tribunalele
pentru viaţa privată şi corespondenţa reclamantului şi, în
naţionale au omis să cerceteze dacă reclamantul fusese
al treilea rând, dacă accesul la conţinutul comunicărilor
avertizat în prealabil despre posibilitatea ca angajatorul
era posibil fără ştirea reclamantului.
să implementeze măsuri de monitorizare, precum şi des-
pre întinderea şi natura acestor măsuri. Pentru a fi consi- Aşadar, în ciuda marjei largi de apreciere a statului
derat prealabil, avertismentul angajatorului trebuia făcut reclamat, autorităţile naţionale nu au protejat în mod
înainte ca angajatorul să-şi înceapă activitatea de moni- adecvat dreptul reclamantului la respectarea vieţii priva-
torizare, în special atunci când monitorizarea implică şi te şi a corespondenţei sale şi, prin urmare, nu au asigurat
accesul la conţinutul comunicărilor angajaţilor. un echilibru corect între interesele în discuţie.
Problema întinderii monitorizării şi a gradului de intru- Concluzie: încălcare (unsprezece voturi la şase).
ziune în viaţa privată a reclamantului nu a fost examinată Articolul 41: capătul de cerere privind acoperirea pre-
de vreo instanţă naţională, deşi se pare că angajatorul a judiciului material – respins; constatarea existenţei unei
înregistrat în timp real toate comunicările în timpul pe- încălcări este suficientă pentru acoperirea prejudiciului
rioadei de monitorizare, pe care le-a accesat şi al căror moral. (Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)
conţinut l-a imprimat.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


13
CEDO

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Cauza Axel Springer SE şi RTL Television GmbH Libertatea de exprimare. Dispunerea


c. Germaniei, hotărârea din 21 septembrie 2017 interzicerii publicării de imagini prin
Concluzie: Neîncălcarea art. 10 din Convenţie intermediul cărora putea fi identificat
acuzatul dintr-un proces care avea ca
obiect comiterea unui omor
(cuvinte cheie: libertatea de exprimare, omor,
mass-media, imagini video)
Convenţie, art. 10

Situaţia de fapt: siunea în sine nu înlătura protecţia prezumţiei de nevi-


novăţie. O confesiune poate să aibă, în anumite circum-
Fotografii care lucrau pentru companiile media recla-
stanţe, un impact asupra punerii în balanţă a drepturilor
mante au participat la şedinţele unui proces care avea
concurente. Judecătorul care prezidase şedinţa a avut în
ca obiect comiterea unui omor, pentru a face fotografii
vedere faptul că confesiunile şi credibilitatea lor trebuiau
şi pentru a înregistra imagini video în vederea populari-
analizate la finalul şedinţei principale, potrivit dreptului
zării acestui eveniment. În timpul procesului, judecătorul
naţional, şi nu înainte de începerea ei. Acest fapt era apli-
care prezida şedinţa a emis un ordin care interzicea pu-
cabil cu atât mai mult cu cât acuzatul suferea de o tul-
blicarea de imagini prin care putea fi identificat acuzatul.
burare de personalitate schizoidă. Acuzatul nu a urmărit
În faţa Curţii Europene, reclamanţii s-au plâns că acest
niciodată să contacteze media şi nici să facă comentarii
ordin a condus la încălcarea articolului 10.
publice, însă a cerut în mod expres să fie protejat de co-
municarea de reportaje care îl identificau. Ordinul a in-
În drept, art. 10 din Convenţie: terzis doar publicarea imaginilor prin care putea fi iden-
tificat acuzatul. Orice alt reportaj referitor la proceduri
Problema din faţa Curţii fusese caracterul necesar în- nu era interzis. Cu privire la consecinţele unei încălcări a
tr-o societate democratică al ordinul judiciar. Acolo unde unui ordin al curţii, o posibilă interdicţie de a face ulte-
trebuia pus în balanţă dreptul la libertatea de exprimare rior reportaje cu privire la caz se aplica în egală măsură
cu dreptul la respectarea vieţii private, trebuiau avute în în privinţa procedurilor împotriva acuzatului. Ordinul nu
vedere criteriile stabilite în jurisprudenţa Curţii. Criteriile avea un efect inhibitor asupra companiilor media recla-
nu erau unele exhaustive şi trebuiau transpuse şi adap- mante, contrar drepturilor lor în baza articolului 10.
tate în lumina circumstanţelor particulare ale cazului.
Acestea erau aplicabile în special în cazurile în care era Judecătorul care a prezidat şedinţa a efectuat un act
incidentă prezumţia de nevinovăţie, în baza articolului 6 atent de punere în balanţă. Judecătorul a analizat în
§ 2 din Convenţie. În cazul în discuţie, criteriile includeau: mod clar conflictul dintre interesele opuse şi a aplicat
contribuţia la o dezbatere de interes public, măsura în prevederile legale naţionale, cântărind cu atenţie aspec-
care era cunoscută persoana afectată, influenţa asupra tele relevante ale cazului. În lumina marjei de aprecie-
procedurilor penale, circumstanţele în care erau făcute re disponibile pentru autorităţile naţionale în contextul
fotografiile, contextul, forma şi consecinţele publicării, restricţiilor privind comnicarea de informaţii despre
precum şi gravitatea sancţiunii aplicate. procesele penale, judecătorul care a prezidat şedinţa a
ales cea mai puţin restrictivă măsură din cele posibile. În
Infracţiunea în discuţie era una oripilantă, însă fusese consecinţă, ingerinţa în dreptul companiilor reclamante
comisă într-un cadru familial, ca urmare a unei dispute la libertatea de exprimare fusese necesară într-o societa-
în locuinţa familiei. Nu existaseră indicii potrivit cărora te democratică.
acest caz ar fi căpătat o notorietate deosebită. Persoana
afectată nu era o figură publică, ci o persoană obişnui- Concluzie: nicio încălcare (unanimitate). (Sursa:
tă, care era subiectul unor proceduri penale. De vreme http://hudoc.echr.coe.int)
ce acuzatul a recunoscut că a comis infracţiunea, confe-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


14
CEDO

PROTECŢIA PROPRIETĂŢII

Cauza Service Benz Com S.R.L. c. României,


Lipsirea de proprietate. Regimul obiec­
hotărârea din 4 iulie 2017
tiv al confiscării, cu posibilitatea pro­
Concluzie: Neîncălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la prie­tarului de bună-credinţă de a obţi­
Convenţie ne repararea prejudiciului de către con­
tra­venient, pentru culpă contrac­tuală
(cuvinte cheie: protecţia proprietăţii, confiscare,
bună-credinţă, prejudiciu, contravenţie, culpă)
Protocolul nr. 1, art. 1

Situaţia de fapt: lor contestate care autorizau confiscarea bunurilor ce nu


aparţin contravenientului. În decizia sa nr. 685 din 2006,
În 2010, două camioane-cisterne care îi aparţineau so-
aceasta a reţinut caracterul nefondat al criticii, conside-
cietăţii reclamante au fost confiscate în cadrul unei pro-
rând că: 1o prin încredinţarea vehiculului co-contractan-
ceduri contravenţionale derulate împotriva unuia dintre
tului său, proprietarul şi-a asumat riscul că acesta îl va
clienţii ei (care a declarat greşit natura mărfii, pentru a
folosi în mod greşit; 2o rămânea deschisă calea proprie-
evita plata accizelor la combustibil). Ignoranţa susţinută
tarului de a iniţia o acţiune în justiţie, în baza contractului
de către reclamantă a fost considerată inoperantă; tribu-
lor; 3o o interpretare diferită ar permite eludarea legii
nalul a mai reţinut că, în calitate de transportator, aceas-
fără probleme.
ta avea o obligaţie de diligenţă.
Aşadar, cu mult înainte de a se întâmpla faptele de-
În 2006, Curtea Constituţională a confirmat procedura
scrise în prezenta cerere, Curtea Constituţioală a confir-
confiscării automate, având în vedere posibilitatea propri-
mat existenţa unui remediu pe care îl putea folosi propri-
etarului de a se întoarce împotriva co-contractantului său.
etarul unui mijloc de transport confiscat împotriva con-
travenientului, în baza regulilor generale ale răspunderii
În drept, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie: civile contractuale.

a) Natura, legalitatea şi scopul legitim al ingerinţei – În Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care conţiea o
cazul unei măsuri definitive fără posibilitatea restituirii, interpretare de autoritate a dreptului naţional, este sufi-
confiscarea camioanelor-cisterne ale reclamantei a echi- cientă pentru a se putea constata efectivitatea recursului
valat cu o lipsire de proprietate. Baza sa legală era artico- în discuţie. Mai mult, această abordare a avut parte de o
lul 220 §§ 1 k şi 2 b din Codul de procedură fiscală (CPF), consacrare legislativă explicită în materie de transport,
care urmărea realizarea unui obiectiv de interes general prin articolul 1961 § 3 din noul cod civil (care, deşi a in-
(combaterea evaziunii fiscale). trat în vigoare la câteva luni după încheierea proceduri-
lor judiciare iniţiate de către reclamantă, fusese publicat
b) Proporţionalitatea – Având în vedere substanţa înainte de iulie 2009).
contravenţiei (transportarea unor produse nedeclarate,
supuse accizării), obiectul confiscării (camioanele-cister- În cazurile în care Curtea Europeană a considerat lip-
ne) nu a părut lipsit de legătură cu obiectivul combaterii site de efectivitate remediile de acest gen, acest fapt
evaziunii fiscale urmărit de prevederile în discuţie. s-a datorat motivelor cazului concret (de exemplu, de
falimentul sau de dizolvarea societăţii comerciale respo-
Cu siguranţă, în baza dispoziţiilor menţionate, confis- sabile, de riscul serios al falimentului, având în vedere
carea mijloacelor de transport utilizate era obigatorie. gravitatea amenzilor aplicate autorilor evaziunii, de de-
Într-adevăr, instanţa de recurs a considerat că nu era ne- cesul autorului contravenţiei sau de llipsa de practică a
voie să: se distingă dacă mijloacele de transport îi apar- tribunalelor naţionale în materie).
ţineau contravenientului sau unui terţ; nici, în cel de-al
doilea caz, să aibă în vedere atitudinea personală a terţu- Reclamanta nu a invocat nicio circumstanţă specială
lui sau natura legăturii sale cu contravenientul. de această natură şi nu a existat niciun motiv de îndoială
în privinţa efectivităţii remediului judiciar de care dispu-
Prin urmare, este necesar să se verifice dacă recla- nea, în vederea reparării prejudiciului suferit. Aşadar, a
mantul a avut la dispoziţie un remediu care să-i permită fost asigurat echilibrul corect între respectarea dreptu-
să-şi valorifice în mod efectiv teza bunei sale credinţe. rilor sale şi interesul general. (Sursa: http://hudoc.echr.
Totuşi, Curtea Constituţională a fost chemată de mai coe.int)
multe ori să examineze susţinerile împotriva dispoziţii-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


15
CEDO

DREPTUL LA DOUĂ GRADE DE JURISDICŢIE ÎN MATERIE PENALĂ

Cauza Rostovtsev c. Ucrainei, hotărârea din


25 iulie 2017 Dreptul la două grade de jurisdicţie în
materie penală. Restituirea cererii de
Concluzie: Încălcarea art. 2 din Protocolul nr. 7 la apel împotriva unei condamnări, dată
Convenţie
fiind aplicarea imprevizibilă a regulilor
de procedură penală
(cuvinte cheie: dublul grad de jurisdicţie,
condamnare, posesie de droguri)
Protocolul nr. 7, art. 2

Situaţia de fapt: Instanţa de apel s-a referit în mod explicit la calificarea


juridică a actelor reclamantului ca la unul din motivele
Reclamantul, care nu fusese reprezentat pe parcursul
pentru care decizia nu putea fi supusă apelului, iar con-
procesului său, a fost condamnat pentru dobândirea şi
cluziile sale au fost confirmate de Curtea Supremă pri-
posesia ilegale de droguri, o infracţiune incriminată de
vind Cauzele Civile şi Penale (HSC). Totuşi, această poziţie
articolul 309 § 2 din Codul penal, şi pedepsit cu pedeap-
venea în contradicţie directă cu interpretarea Guvernului
sa închisorii. Acesta a introdus un apel, invocând faptul
referitoare la prevederile naţionale relevante şi cu ju-
că trebuia condamnat pentru comiterea unei infracţiuni
risprudenţa HSC citată de către Guvern, potrivit cărora
mai puţin grave, referitoare la dobândirea şi traficul de
noţiunea de „circumstanţe” utilizată în procedurile naţi-
droguri şi de substanţe asemănătoare, în baza articolu-
onale relevante se referea doar la circumstanţele de fapt
lui 320 din Codul Penal. Totuşi, i s-a restituit cererea de
ale cazului şi nu includea calificarea lor în baza legii pena-
apel, după ce instanţa de apel a notat că, dat fiind faptul
le. Mai mult, HSC reiterase chiar ea într-o circulară adre-
că acesta a admis circumstanţele comiterii infracţiunii în
sată instanţelor inferioare, cu trimitere la această cerere
cadrul procesului său din primă instanţă, el nu putea in-
pendinte pe rolul Curţii, că acceptarea circumstanţelor
troduce un apel, având în vedere dispoziţiile articolului
de fapt în cadrul procesului din prima instanţă nu-l îm-
394 § 2 din Codul de procedură penală.
piedica pe reclamant să introducă un apel, atunci când
În procedurile din faţa Curţii, reclamantul s-a plâns în dreptul penal substanţial fusese aplicat incorect. Aşadar,
baza articolului 2 din Protocolul nr. 7 de faptul că a fost nu se putea susţine că reclamantul trebuia să prevadă
privat de dreptul său la apel şi, în special, de dreptul de că, prin acceptarea situaţiei de fapt, aşa cum a fost stabi-
a contesta calificarea actelor pe care acesta a admis că lită aceasta de către instanţă în cursul procesului său, el
le-a comis. renunţa la posibilitatea de a introduce un apel împotriva
condamnării sale, în cazul în care considera că calificarea
juridică a actelor sale era incorectă.
În drept, art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie:
Prin urmare, interpretarea prevederilor legale naţi-
Articolul 2 din Protocolul nr. 7: Nu s-a contestat fap- onale relevante făcută de către instanţele naţionale în
tul că, în principiu, reclamantul avea dreptul de a-i fi fost cazul reclamantului nu fusese una „previzibilă” şi, prin
examinat cazul în apel şi faptul că nu a putut să benefici- adoptarea acesteia, instanţele naţionale au interferat cu
eze de acesta, pentru că a admis circumstanţele pe care însăşi esenţa dreptului său la apel.
se baza condamnarea sa, acceptând aşadar incidenţa
unei proceduri simplificate. Totuşi, deşi acceptul recla- Concluzie: încălcare (unanimitate).
mantului ar fi putut echivala cu o renunţare la anumite Articolul 41: constatarea existenţei unei încălcări a
drepturi procedurale, nu s-a contestat, de asemenea, că reprezentat o satisfacţie echitabilă suficientă în privinţa
această renunţare nu viza dreptul la apel din motive de oricărui prejudiciu moral, redeschiderea procedurilor
calificare juridică a actelor sale. Cu siguranţă că acestea fiind, în principiu, cea mai potrivită formă de redresare
au fost motivele care au stat la baza cererii sale de apel. disponibilă în dreptul ucrainean. (Sursa: http://hudoc.
Prin urmare, nu se putea susţine faptul că reclamantul a echr.coe.int)
renunţat la dreptul său la apel.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


16
CJUE

PROTECŢIA CONSUMATORILOR

CJUE, R.P. Andriciuc şi alţii împotriva Băncii Protecţia consumatorilor – Clauze


Româneşti SA, Hotărârea din 20 septembrie abu­zive în contractele încheiate cu
2017
con­su­matorii – Aprecierea caracterului
abu­ziv al clauzelor contractuale – Con­
(cuvinte cheie: protecţia consumatorilor, tract de credit încheiat într o monedă
clauze abuzive în contractele de credit, stră­ină – Risc de schimb valutar în sar­
monedă străină, risc de schimb valutar, cina exclusivă a consumatorului – Dez­
dezechilibru semnificativ) echi­libru semnificativ între drep­turile
şi obligaţiile părţilor care decurg din
con­tract – Momentul la care tre­buie
apre­ciată existenţa dezechi­li­bru­lui –
Con­ţinutul noţiunii de clauze «expri­
mate în mod clar şi inteligibil» – Nive­
lul de informare care trebuie furni­z at
de bancă

Directiva 93/13/CEE, art. 3 alin. (1),


art. 4 alin. (2)

În cauza de faţă, Curtea a stabilit următoarele:


1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în
contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că noţiunea „obiectul principal al contractului”,
în sensul acestei dispoziţii, include o clauză contractuală, precum cea în discuţie în litigiul principal, inserată într
un contract de împrumut încheiat în monedă străină, care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale şi potrivit
căreia împrumutul trebuie restituit în aceeaşi monedă străină în care a fost contractat, având în vedere că această
clauză stabileşte o prestaţie esenţială care caracterizează acest contract. În consecinţă, această clauză nu poate fi
considerată ca fiind abuzivă, în măsura în care este exprimată în mod clar şi inteligibil.
2) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că cerinţa potrivit căreia o clauză
contractuală trebuie exprimată în mod clar şi inteligibil presupune că, în cazul contractelor de credit, instituţiile
financiare trebuie să furnizeze împrumutaţilor informaţii suficiente pentru a le permite să adopte decizii prudente
şi în cunoştinţă de cauză. În această privinţă, această cerinţă presupune ca o clauză potrivit căreia împrumutul tre-
buie restituit în aceeaşi monedă străină în care a fost contractat să fie înţeleasă de consumator atât pe plan formal
şi gramatical, cât şi în ceea ce priveşte efectele concrete ale acesteia, în sensul ca un consumator mediu, normal
informat şi suficient de atent şi de avizat să poată nu numai să cunoască posibilitatea aprecierii sau a deprecierii
monedei străine în care a fost contractat împrumutul, ci şi să evalueze consecinţele economice, potenţial semnifica-
tive, ale unei astfel de clauze asupra obligaţiilor sale financiare. Este de competenţa instanţei naţionale să efectueze
verificările necesare în această privinţă.
3) Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că aprecierea caracterului abuziv al
unei clauze contractuale trebuie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului respectiv, ţinând seama
de ansamblul împrejurărilor de care profesionistul putea avea cunoştinţă la momentul respectiv şi care erau de
natură să influenţeze executarea ulterioară a contractului respectiv. Revine instanţei de trimitere sarcina să eva-
lueze, având în vedere ansamblul circumstanţelor din cauza principală şi ţinând seama în special de expertiza şi
de cunoştinţele profesionistului, în speţă ale băncii, în ceea ce priveşte posibilele variaţii ale cursurilor de schimb
valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină, existenţa unui eventual dezechilibru, în
sensul dispoziţiei menţionate.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


17
CJUE

1) Cererea de decizie preliminară priveşte interpreta- probabilitatea realizării lor. În acest context, reclaman-
rea articolului 3 alineatul (1) şi a articolului 4 alineatul (2) ţii din litigiul principal susţin că, neinformându i în mod
din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 transparent cu privire la aceste fluctuaţii, banca şi a încăl-
privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu con- cat obligaţiile de informare, de avertizare şi de consiliere,
sumatorii (JO 1993, L 95, p. 29, Ediţie specială, 15/vol. 2, precum şi obligaţia de redactare a clauzelor contractuale
p. 273). în mod clar şi inteligibil, pentru ca fiecare împrumutat să
poată evalua întinderea obligaţiilor rezultate din contrac-
2) Această cerere a fost formulată în cadrul unui liti-
tul pe care l a încheiat.
giu între doamna Ruxandra Paula Andriciuc şi alte 68 de
persoane, pe de o parte, şi Banca Românească SA (denu- Apreciind că clauzele care prevedeau rambursarea
mită în continuare „banca”), pe de altă parte, în legătură creditelor în franci elveţieni constituiau clauze abuzive,
cu caracterul pretins abuziv al clauzelor inserate în con- întrucât impuneau riscul de schimb valutar în sarcina îm-
tracte de credit care prevăd, printre altele, rambursarea prumutaţilor, reclamanţii din litigiul principal au sesizat
creditelor în aceeaşi monedă străină în care acestea au Tribunalul Bihor (România) cu o acţiune prin care solici-
fost acordate. tau declararea nulităţii acestor clauze, precum şi emite-
rea de către bancă a unui nou grafic de plăţi care să pre-
vadă conversia împrumuturilor în lei româneşti, la cursul
Litigiul principal şi întrebările preliminare de schimb în vigoare la momentul încheierii contractelor
Din decizia de trimitere reiese că, în perioada 2007- de credit în discuţie în litigiul principal.
2008, reclamanţii din litigiul principal, care, în această Prin sentinţa din 30 aprilie 2015, Tribunalul Bihor a
perioadă, îşi primeau veniturile în lei româneşti (RON), respins acţiunea. Această instanţă a considerat că, chiar
au încheiat cu banca contracte de credit în franci elveţieni dacă nu a fost negociată cu împrumutaţii, clauza care
(CHF) în vederea achiziţionării unor imobile, a refinanţă- prevedea rambursarea creditelor în aceeaşi monedă în
rii altor credite sau a satisfacerii unor nevoi personale. care acestea fuseseră contractate nu era abuzivă.
Potrivit articolului 1 alineatul (2) din fiecare dintre Reclamanţii din litigiul principal au formulat apel îm-
aceste contracte, reclamanţii din litigiul principal erau potriva acestei sentinţe la instanţa de trimitere. Aceştia
obligaţi să ramburseze ratele lunare ale creditelor în ace- susţin că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi
eaşi valută în care acestea au fost acordate, şi anume în obligaţiile părţilor a fost cauzat de deprecierea leului
franci elveţieni, cu consecinţa că riscul de schimb valutar, românesc în raport cu francul elveţian, survenită după
care implică o majorare a ratelor lunare în cazul scăderii încheierea contractelor, şi că Curtea nu s a pronunţat ni-
cursului de schimb al leului românesc în raport cu francul ciodată asupra unui aspect de această natură în hotărâ-
elveţian, rămânea exclusiv în sarcina acestora. În plus, rile sale referitoare la interpretarea articolului 3 alineatul
aceste contracte conţineau, la articolul 9 alineatul (1) şi, (1) din Directiva 93/13 privind noţiunea „dezechilibru
respectiv, la articolul 10 alineatul (3) punctul 9, două cla- semnificativ”.
uze care autorizau banca, după ajungerea la scadenţă a
Instanţa de trimitere observă că, în speţă, cursul
ratelor lunare sau în cazul nerespectării de către împru-
francului elveţian s a valorizat în mod semnificativ de la
mutat a obligaţiilor rezultate din contractele menţionate,
acordarea împrumuturilor în discuţie în litigiul principal,
să debiteze contul împrumutatului şi, dacă era necesar,
reclamanţii din litigiul principal având de suferit de pe
să efectueze conversia lichidităţilor disponibile în con-
urma acestei aprecieri, astfel că, în opinia acestei instan-
tul acestuia în moneda contractului, la cursul de schimb
ţe, se impune a se stabili dacă, în cadrul obligaţiei de
practicat de bancă în ziua operaţiunii menţionate. În apli-
informare pe care o avea banca, la momentul încheie-
carea acestor clauze, orice diferenţă a cursului de schimb
rii contractelor de credit, aceasta trebuia să informeze
valutar era în sarcina exclusivă a împrumutatului.
clienţii şi asupra posibilităţii aprecierii sau a deprecierii
Potrivit reclamanţilor din litigiul principal, banca era francului elveţian în viitor şi dacă, pentru ca respectiva
în măsură să prevadă evoluţia şi fluctuaţiile cursului de clauză să poată fi considerată ca fiind exprimată în mod
schimb al francului elveţian. În această privinţă, riscul de clar şi inteligibil în sensul articolului 4 alineatul (2) din
schimb valutar ar fi fost prezentat în mod incomplet în Directiva 93/13, aceasta trebuia să prevadă şi toate con-
măsura în care, spre deosebire de celelalte monede stră- secinţele sale posibile în funcţie de care preţul plătit de
ine care serveau drept valută de referinţă pentru împru- consumator poate varia, cum ar fi riscul de curs valutar.
muturi, banca nu ar fi explicat că acesta fluctua în mod
Instanţa de trimitere consideră, aşadar, că se impune
semnificativ în raport cu leul românesc.
o clarificare în ceea ce priveşte interpretarea articolului 4
În mod mai general, prezentarea ar fi fost efectuată alineatul (2) din Directiva 93/13, care prevede o excepţie
în mod părtinitor evidenţiindu se beneficiile acestui tip de la mecanismul de control pe fond al clauzelor abu-
de produs şi ale valutei utilizate, neglijându se însă să se zive care este prevăzut în cadrul sistemului de protecţie
menţioneze riscurile potenţiale ale acestora, precum şi a consumatorilor pus în aplicare prin această directivă.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


18
CJUE

În aceste condiţii, Curtea de Apel Oradea (România) Cu titlu introductiv, trebuie amintit că împrejurarea
a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze că, pe plan formal, o instanţă naţională a formulat între-
Curţii următoarele întrebări preliminare: barea preliminară făcând trimitere la anumite dispoziţii
ale dreptului Uniunii nu împiedică Curtea să îi furnizeze
„1) Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie
acestei instanţe toate elementele de interpretare care
interpretat în sensul că dezechilibrul semnificativ dintre
pot fi utile pentru soluţionarea cauzei cu care este se-
drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract
sizată, indiferent dacă respectiva instanţă s a referit
trebuie analizat prin raportare strict la momentul înche-
sau nu s a referit la acestea în enunţul întrebărilor sale
ierii contractului sau include şi situaţia în care, pe parcur-
(Hotărârea din 10 septembrie 2014, Kušionová, C 34/13,
sul derulării unui contract cu executare succesivă, presta-
EU:C:2014:2189, punctul 71, precum şi Hotărârea din 15
ţia consumatorului devine excesiv de oneroasă compa-
februarie 2017, W şi V, C 499/15, EU:C:2017:118, punctul
rativ cu momentul încheierii contractului din cauza unor
45).
schimbări semnificative ale cursului de schimb valutar?
În speţă, în observaţiile lor scrise, guvernul român şi
2) În accepţiunea articolului 4 alineatul (2) din
banca au invocat posibilitatea ca clauza în discuţie în liti-
Directiva 93/13, prin caracterul clar şi inteligibil al unei
giul principal să nu facă altceva decât să reflecte princi-
clauze contractuale trebuie să se înţeleagă că respecti-
piul nominalismului monetar consacrat la articolul 1578
va clauză contractuală trebuie să prevadă doar motivele
din Codul civil român, astfel încât, în temeiul articolului 1
care au stat la baza includerii acestei clauze în contract şi
alineatul (2) din Directiva 93/13, clauza menţionată nu ar
mecanismul său de funcţionare sau trebuie să prevadă
intra în domeniul de aplicare al acesteia.
şi toate consecinţele sale posibile în funcţie de care pre-
ţul plătit de consumator poate varia, cum ar fi riscul de În această privinţă, trebuie amintit că articolul 1 ali-
curs valutar, şi, din perspectiva Directivei 93/13, se poate neatul (2) din Directiva 93/13 instituie o excludere din
considera că obligaţia băncii de informare a clientului la domeniul de aplicare al acesteia, care vizează clauzele
momentul acordării creditului vizează exclusiv condiţiile care reflectă actele cu putere de lege sau normele admi-
de creditare, respectiv dobânzile, comisioanele, garanţii- nistrative obligatorii (Hotărârea din 10 septembrie 2014,
le puse în sarcina împrumutatului, posibilitatea aprecierii Kušionová, C 34/13, EU:C:2014:2189, punctul 76, pre-
sau a deprecierii unei monede străine neputând fi inclu- cum şi, în acest sens, Hotărârea din 21 martie 2013, RWE
să în această obligaţie? Vertrieb, C 92/11, EU:C:2013:180, punctul 25).
3) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebu- Curtea a statuat deja că această excludere presupune
ie interpretat în sensul că termenii «obiectul principal al îndeplinirea a două condiţii. Pe de o parte, clauza contrac-
contractului» şi «caracterul adecvat al preţului sau remu- tuală trebuie să reflecte un act cu putere de lege sau o
neraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau bunurile fur- normă administrativă, iar pe de altă parte, actul sau nor-
nizate în schimbul acestora, pe de altă parte», acoperă ma respectivă trebuie să fie obligatorie (Hotărârea din 10
o clauză cuprinsă într un contract de credit încheiat în septembrie 2014, Kušionová, C 34/13, EU:C:2014:2189,
monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un punctul 78).
consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri in-
Astfel, pentru a stabili dacă o clauză contractuală este
dividuale, potrivit căreia creditul va fi restituit în aceeaşi
exclusă din domeniul de aplicare al Directivei 93/13, re-
valută?”
vine instanţei naţionale sarcina să verifice dacă această
clauză reflectă prevederile din dreptul naţional care se
aplică între părţile contractante independent de alege-
Cu privire la întrebările preliminare:
rea lor sau pe cele care sunt de natură supletivă şi, prin
Cu privire la a treia întrebare: urmare, aplicabile ope legis, cu alte cuvinte în lipsa unui
Prin intermediul celei de a treia întrebări, la care tre- acord diferit între părţi în această privinţă (a se vedea în
buie să se răspundă în primul rând, instanţa de trimitere acest sens Hotărârea din 21 martie 2013, RWE Vertrieb,
solicită să se stabilească dacă articolul 4 alineatul (2) din C 92/11, EU:C:2013:180, punctul 26, şi Hotărârea din 10
Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că noţiunile septembrie 2014, Kušionová, C 34/13, EU:C:2014:2189,
„obiectul principal al contractului” sau „caracterul adec- punctul 79).
vat al preţului sau al remuneraţiei, pe de o parte, faţă de În speţă, după cum a subliniat avocatul general la
serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, punctul 59 din concluzii, revine instanţei de trimitere sar-
pe de altă parte”, în sensul dispoziţiei menţionate, includ cina de a aprecia, ţinând seama de natura, de economia
o clauză inserată într un contract de credit încheiat în generală şi de prevederile contractelor de împrumut în
monedă străină între un profesionist şi un consumator discuţie, precum şi de contextul juridic şi factual în care
fără să fi făcut obiectul unei negocieri individuale, pre- se înscriu acestea din urmă, dacă clauza în discuţie în li-
cum cea în discuţie în litigiul principal, potrivit căreia cre- tigiul principal, potrivit căreia creditul trebuie rambursat
ditul trebuie restituit în aceeaşi valută. în aceeaşi monedă în care a fost acordat, reflectă actele

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


19
CJUE

sau normele obligatorii ale dreptului naţional în sensul 34, şi Hotărârea din 23 aprilie 2015, Van Hove, C 96/14,
articolului 1 alineatul (2) din Directiva 93/13. EU:C:2015:262, punctul 33).
Procedând la verificările menţionate necesare, instan- În schimb, clauzele care au un caracter accesoriu în ra-
ţa naţională trebuie să ţină seama de faptul că, având port cu cele care definesc esenţa însăşi a raportului con-
în vedere în special obiectivul directivei respective, mai tractual nu pot fi circumscrise noţiunii „obiectul principal
precis protecţia consumatorilor împotriva clauzelor abu- al contractului”, în sensul acestei dispoziţii (Hotărârea
zive inserate în contractele încheiate de profesionişti cu din 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné Rábai, C 26/13,
consumatorii, excepţia instituită la articolul 1 alineatul EU:C:2014:282, punctul 50, şi Hotărârea din 23 aprilie
(2) din aceeaşi directivă este de strictă interpretare (a se 2015, Van Hove, C 96/14, EU:C:2015:262, punctul 33).
vedea în acest sens Hotărârea din 10 septembrie 2014,
În speţă, mai multe elemente din dosarul pus la dispo-
Kušionová, C 34/13, EU:C:2014:2189, punctul 77).
ziţia Curţii tind să indice că o clauză, precum cea în dis-
În cazul în care instanţa de trimitere ar constata că cla- cuţie în litigiul principal, inserată într un contract de cre-
uza în discuţie în litigiul principal nu este inclusă în excep- dit încheiat într o monedă străină între un profesionist
ţia menţionată, i ar reveni atunci sarcina de a examina şi un consumator fără să fi făcut obiectul unei negocieri
dacă aceasta intră sub incidenţa noţiunii „obiectul prin- individuale, potrivit căreia creditul trebuie rambursat în
cipal al contractului” sau în noţiunea „caracterul adec- aceeaşi monedă, intră sub incidenţa noţiunii „obiectul
vat al preţului sau al remuneraţiei, pe de o parte, faţă de principal al contractului”, în sensul articolului 4 alineatul
serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, (2) din Directiva 93/13.
pe de altă parte”, în sensul articolului 4 alineatul (2) din
În această privinţă, trebuie să se observe că, printr
Directiva 93/13.
un contract de credit, împrumutătorul se angajează, în
Deşi este adevărat că această examinare, după cum principal, să pună la dispoziţia împrumutatului o anumi-
s a amintit la punctul 22 din prezenta hotărâre, este de tă sumă, acesta din urmă angajându se, la rândul său, în
competenţa exclusivă a instanţei de trimitere, revine to- principal să ramburseze, în general cu dobândă, aceas-
tuşi Curţii sarcina de a deduce din dispoziţia menţionată tă sumă potrivit termenelor de scadenţă prevăzute.
criteriile aplicabile în cadrul unei astfel de examinări. Principalele prestaţii ale unui astfel de contract se rapor-
tează, aşadar, la o sumă care trebuie definită în raport
În această privinţă, Curtea a statuat că articolul 4 ali-
cu moneda de plată şi de rambursare stipulată. În con-
neatul (2) din Directiva 93/13 prevede o excepţie de la
secinţă, după cum a arătat avocatul general la punctul
mecanismul de control pe fond al clauzelor abuzive ast-
46 şi următoarele din concluzii, faptul că un credit trebu-
fel cum este prevăzut în cadrul sistemului de protecţie a
ie să fie rambursat într o anumită monedă nu priveşte,
consumatorilor pus în aplicare prin această directivă şi
în principiu, o modalitate accesorie de plată, ci natura
că, prin urmare, acestei dispoziţii trebuie să i se dea o
însăşi a obligaţiei debitorului, constituind astfel un ele-
interpretare strictă (a se vedea în acest sens Hotărârea
ment esenţial al unui contract de împrumut.
din 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné Rábai, C 26/13,
EU:C:2014:282, punctul 42, precum şi Hotărârea din 23 Este adevărat că la punctul 59 din Hotărârea din
aprilie 2015, Van Hove, C 96/14, EU:C:2015:262, punctul 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné Rábai (C 26/13,
31). Totodată, termenii „obiect principal al contractului” EU:C:2014:282), Curtea a statuat că termenii „obiectul
şi „caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de principal al contractului” nu acoperă o clauză, inserată
o parte, şi serviciile sau bunurile furnizate în schimbul într un contract de împrumut încheiat în monedă stră-
acestora, pe de altă parte” care figurează la articolul 4 ină între un profesionist şi un consumator şi care nu a
alineatul (2) din Directiva 93/13, trebuie, în mod normal, făcut obiectul unei negocieri individuale, în temeiul că-
să primească în întreaga Uniune Europeană o interpre- reia, pentru calcularea ratelor împrumutului, se aplică
tare autonomă şi uniformă, care trebuie stabilită ţinând cursul de schimb la vânzare al acestei valute numai în
seama de contextul acestei prevederi şi de obiectivul ur- cazul în care se constată, ceea ce revine în sarcina instan-
mărit de reglementarea în cauză (Hotărârea din 26 fe- ţei naţionale să verifice, că respectiva clauză stabileşte
bruarie 2015, Matei, C 143/13, EU:C:2015:127, punctul o prestaţie esenţială a acestui contract care, ca atare, îl
50). caracterizează.
În ceea ce priveşte categoria clauzelor contractu- Cu toate acestea, după cum a amintit de altfel instanţa
ale care se circumscriu noţiunii „obiectul principal al de trimitere, în timp ce, în cauza în care s a pronunţat
contractului”, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné Rábai
Directiva 93/13, Curtea a considerat că aceste clauze tre- (C 26/13, EU:C:2014:282), împrumuturile, deşi încheiate
buie înţelese ca fiind cele care stabilesc prestaţiile esenţi- în monedă străină, trebuiau să fie rambursate în mone-
ale ale acestui contract şi care, ca atare, îl caracterizează da naţională în funcţie de cursul de schimb la vânzare al
(Hotărârea din 3 iunie 2010, Caja de Ahorros y Monte monedei străine practicat de instituţia bancară, în cauza
de Piedad de Madrid, C 484/08, EU:C:2010:309, punctul principală, împrumuturile trebuie rambursate în aceeaşi

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


20
CJUE

monedă străină în care au fost acordate. Or, astfel cum a tate de profesionist în mod clar şi inteligibil (Hotărârea
arătat avocatul general la punctul 51 din concluzii, con- din 3 iunie 2010, Caja de Ahorros y Monte de Piedad de
tractele de credit indexate în funcţie de monede străine Madrid, C 484/08, EU:C:2010:309, punctul 32).
nu pot fi asimilate contractelor de credit în monede stră-
În ceea ce priveşte cerinţa privind transparenţa clau-
ine, precum cele în discuţie în litigiul principal.
zelor contractuale, astfel cum rezultă aceasta din artico-
Având în vedere ansamblul acestor consideraţii, tre- lul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, Curtea a subliniat
buie să se răspundă la a treia întrebare că articolul 4 că această cerinţă, amintită şi la articolul 5 din această
alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în directivă, nu poate fi redusă numai la caracterul inteli-
sensul că noţiunea „obiectul principal al contractului”, gibil al acestora pe plan formal şi gramatical, ci că, dim-
în sensul acestei dispoziţii, include o clauză contractu- potrivă, întrucât sistemul de protecţie pus în aplicare de
ală, precum cea în discuţie în litigiul principal, inserată directiva menţionată se întemeiază pe ideea că, în ceea
într un contract de împrumut încheiat în monedă stră- ce priveşte, printre altele, nivelul de informare, consu-
ină, care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale matorul se află într o situaţie de inferioritate faţă de
şi potrivit căreia împrumutul trebuie restituit în aceeaşi profesionist, această cerinţă privind redactarea clară şi
monedă străină în care a fost contractat, având în vedere inteligibilă a clauzelor contractuale şi, prin urmare, pri-
că această clauză stabileşte o prestaţie esenţială care ca- vind transparenţa, impusă de aceeaşi directivă, trebu-
racterizează acest contract. În consecinţă, această clauză ie înţeleasă în mod extensiv (a se vedea în acest sens
nu poate fi considerată ca fiind abuzivă, în măsura în care Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné Rábai,
este exprimată în mod clar şi inteligibil. C 26/13, EU:C:2014:282, punctele 71 şi 72, precum şi
Hotărârea din 9 iulie 2015, Bucura, C 348/14, nepublica-
tă, EU:C:2015:447, punctul 52).
Cu privire la a doua întrebare:
Prin urmare, cerinţa potrivit căreia o clauză contrac-
Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanţa de tuală trebuie redactată în mod clar şi inteligibil trebu-
trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 4 alinea- ie înţeleasă ca impunând şi ca contractul să expună în
tul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că mod transparent funcţionarea concretă a mecanismului
cerinţa potrivit căreia o clauză contractuală trebuie ex- la care se referă clauza respectivă, precum şi, dacă este
primată în mod clar şi inteligibil implică faptul că clauza cazul, relaţia dintre acest mecanism şi cel prevăzut prin
unui contract de credit, în temeiul căreia creditul trebuie alte clauze, astfel încât acest consumator să fie în măsură
restituit în aceeaşi monedă străină în care a fost contrac- să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile,
tat, trebuie să prevadă doar motivele care au stat la baza consecinţele economice care rezultă din aceasta în ceea
includerii acestei clauze în contract şi mecanismul său ce îl priveşte (Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler şi
de punere în aplicare sau dacă trebuie să menţioneze şi Káslerné Rábai, C 26/13, EU:C:2014:282, punctul 75, pre-
toate consecinţele sale posibile în funcţie de care preţul cum şi Hotărârea din 23 aprilie 2015, Van Hove, C 96/14,
plătit de consumator poate varia, cum ar fi riscul de curs EU:C:2015:262, punctul 50).
valutar, şi dacă, din perspectiva directivei menţionate,
Această chestiune trebuie examinată de instanţa de
obligaţia instituţiei bancare de informare a împrumuta-
trimitere având în vedere ansamblul elementelor de
tului la momentul acordării creditului vizează exclusiv
fapt pertinente, printre care se numără publicitatea şi
condiţiile de creditare, respectiv dobânzile, comisioa-
informaţiile furnizate de împrumutător în cadrul nego-
nele, garanţiile puse în sarcina împrumutatului, posibi-
cierii unui contract de împrumut (a se vedea în acest
litatea aprecierii sau a deprecierii unei monede străine
sens Hotărârea din 26 februarie 2015, Matei, C 143/13,
neputând fi inclusă în această obligaţie.
EU:C:2015:127, punctul 75).
Cu titlu introductiv, trebuie amintit că Curtea a statuat
Mai precis, revine instanţei naţionale, atunci când ţine
deja că cerinţa unei redactări clare şi inteligibile se aplică
seama de toate circumstanţele care însoţesc încheierea
chiar şi în cazul în care o clauză intră sub incidenţa no-
contractului, obligaţia să verifice că, în cauza respectivă,
ţiunii „obiectul principal al contractului” sau a noţiunii
au fost comunicate consumatorului toate elementele
„caracterul adecvat al preţului sau al remuneraţiei, pe
care pot avea un efect asupra întinderii obligaţiei sale şi
de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în
care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul
schimbul acestora, pe de altă parte”, în sensul articolului
total al împrumutului său. Joacă un rol decisiv în această
4 alineatul (2) din Directiva 93/13 (a se vedea în acest
apreciere, pe de o parte, aspectul dacă clauzele sunt re-
sens Hotărârea din 30 aprilie 2014, Kásler şi Káslerné
dactate în mod clar şi inteligibil astfel încât să îi permită
Rábai, C 26/13, EU:C:2014:282, punctul 68). Astfel, clau-
unui consumator mediu, şi anume un consumator nor-
zele vizate în această dispoziţie sunt exceptate totuşi de
mal informat şi suficient de atent şi de avizat, să evalueze
la aprecierea caracterului lor abuziv numai în măsura în
un astfel de cost şi, pe de altă parte, împrejurarea legată
care instanţa naţională competentă consideră, în urma
de lipsa menţionării în contractul de credit a informaţii-
unei analize de la caz la caz, că acestea au fost redac-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


21
CJUE

lor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a lor de credit, instituţiile financiare trebuie să furnizeze
serviciilor pentru care s a încheiat contractul, drept esen- împrumutaţilor informaţii suficiente pentru a le permite
ţiale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iulie 2015, să adopte decizii prudente şi în cunoştinţă de cauză. În
Bucura, C 348/14, nepublicată, EU:C:2015:447, punctul această privinţă, această cerinţă presupune ca o clauză
66). potrivit căreia împrumutul trebuie restituit în aceeaşi
monedă străină în care a fost contractat să fie înţeleasă
În final, potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii,
de consumator atât pe plan formal şi gramatical, cât şi în
pentru un consumator, informarea, înaintea încheierii
ceea ce priveşte efectele concrete ale acesteia, în sensul
unui contract, cu privire la condiţiile contractuale şi la
ca un consumator mediu, normal informat şi suficient de
consecinţele respectivei încheieri este de o importan-
atent şi de avizat să poată nu numai să cunoască posibili-
ţă fundamentală. Acesta decide, în special pe baza re-
tatea aprecierii sau a deprecierii monedei străine în care
spectivei informări, dacă doreşte să se oblige potrivit
a fost contractat împrumutul, ci şi să evalueze consecin-
condiţiilor redactate în prealabil de către profesionist
ţele economice, potenţial semnificative, ale unei astfel
(Hotărârea din 21 martie 2013, RWE Vertrieb, C 92/11,
de clauze asupra obligaţiilor sale financiare. Este de com-
EU:C:2013:180, punctul 44, precum şi Hotărârea din 21
petenţa instanţei naţionale să efectueze verificările ne-
decembrie 2016, Gutiérrez Naranjo şi alţii, C 154/15, C
cesare în această privinţă.
307/15 şi C 308/15, EU:C:2016:980, punctul 50).
În speţă, în ceea ce priveşte împrumuturile în monedă
străină, precum cele în discuţie în litigiul principal, trebuie Cu privire la prima întrebare:
să se sublinieze, astfel cum a amintit Comitetul european
Prin intermediul primei întrebări, la care trebuie să se
pentru risc sistemic în recomandarea sa CERS/2011/1 din
răspundă în ultimul rând, instanţa de trimitere solicită, în
21 septembrie 2011 privind acordarea de împrumuturi
esenţă, să se stabilească dacă dezechilibrul semnificativ
în monedă străină (JO 2011, C 342, p. 1), că instituţiile
pe care o clauză abuzivă îl provoacă între drepturile şi
financiare trebuie să furnizeze împrumutaţilor informaţii
obligaţiile părţilor care decurg din contract, în sensul ar-
suficiente pentru a le permite să adopte decizii prudente
ticolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13, trebuie anali-
şi în cunoştinţă de cauză, acestea trebuind să includă cel
zat numai la momentul încheierii contractului.
puţin impactul pe care o depreciere severă a mijloacelor
legale de plată ale statului membru în care îşi au domici- În această privinţă, Curtea a statuat deja că, pentru
liul sau sediul împrumutaţii şi majorarea ratelor dobân- a aprecia caracterul abuziv al unei clauze contractuale,
zilor la împrumuturile în monedă străină îl au asupra ra- instanţa naţională trebuie să ia în considerare, astfel cum
telor împrumutului (Recomandarea A – Conştientizarea menţionează articolul 4 din Directiva 93/13, natura bu-
riscurilor de către împrumutaţi, punctul 1). nurilor sau a serviciilor pentru care s a încheiat contractul
şi raportându se, „în momentul încheierii contractului”,
Astfel, după cum a arătat avocatul general la punctele
la toate circumstanţele care însoţesc încheierea contrac-
66 şi 67 din concluzii, pe de o parte, împrumutatul trebu-
tului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iulie 2015,
ie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheie-
Bucura, C 348/14, nepublicată, EU:C:2015:447, punctul
rea unui contract de împrumut într o monedă străină, se
48 şi jurisprudenţa citată).
expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, even-
tual, dificil din punct de vedere economic să şi l asume Reiese, astfel cum a arătat avocatul general la punc-
în cazul devalorizării monedei în care îşi primeşte veni- tele 78, 80 şi 82 din concluzii, că aprecierea caracteru-
turile. Pe de altă parte, profesionistul, în speţă instituţia lui abuziv al unei clauze contractuale trebuie efectuată
bancară, trebuie să prezinte posibilele variaţii ale cursu- în raport cu momentul încheierii contractului respectiv,
rilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării ţinând seama de ansamblul împrejurărilor de care pro-
unui împrumut în monedă străină, în special în ipoteza fesionistul putea avea cunoştinţă la momentul respectiv
în care consumatorul împrumutat nu îşi primeşte venitu- şi care erau de natură să influenţeze executarea ulterioa-
rile în respectiva monedă. În consecinţă, revine instanţei ră a contractului respectiv, o clauză contractuală putând
naţionale obligaţia de a verifica faptul că profesionistul implica un dezechilibru între părţi care nu se manifestă
a comunicat consumatorilor respectivi orice informaţie decât în cursul executării contractului.
pertinentă care să le permită să evalueze consecinţele În speţă, din decizia de trimitere reiese că clauza în
economice ale unei clauze, precum cea în discuţie în liti- discuţie în litigiul principal, inserată în contractele de îm-
giul principal, asupra obligaţiilor lor financiare. prumut încheiate în monedă străină, stipulează că ratele
Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răs- lunare de rambursare a împrumutului trebuie efectuate
pundă la a doua întrebare că articolul 4 alineatul (2) din în aceeaşi monedă străină. O astfel de clauză plasează
Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că cerinţa astfel riscul de schimb valutar în sarcina consumatorului,
potrivit căreia o clauză contractuală trebuie exprimată în în caz de devalorizare a monedei naţionale în raport cu
mod clar şi inteligibil presupune că, în cazul contracte- această monedă străină.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


22
CJUE

În această privinţă, revine instanţei de trimitere sarci- ală, precum cea în discuţie în litigiul principal, inserată
na să evalueze, având în vedere ansamblul circumstan- într un contract de împrumut încheiat în monedă stră-
ţelor din cauza principală şi ţinând seama în special de ină, care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale
expertiza şi de cunoştinţele profesionistului, în speţă ale şi potrivit căreia împrumutul trebuie restituit în aceeaşi
băncii, în ceea ce priveşte posibilele variaţii ale cursurilor monedă străină în care a fost contractat, având în vedere
de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui că această clauză stabileşte o prestaţie esenţială care ca-
împrumut în monedă străină, în primul rând, posibila racterizează acest contract. În consecinţă, această clauză
nerespectare a cerinţei de bună credinţă şi, în al doilea nu poate fi considerată ca fiind abuzivă, în măsura în care
rând, existenţa unui eventual dezechilibru semnificativ, este exprimată în mod clar şi inteligibil.
în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13.
2) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebu-
Astfel, pentru a afla dacă o clauză precum cea în dis- ie interpretat în sensul că cerinţa potrivit căreia o clauză
cuţie în litigiul principal provoacă, în contradicţie cu ce- contractuală trebuie exprimată în mod clar şi inteligibil
rinţa de bună credinţă, un dezechilibru semnificativ între presupune că, în cazul contractelor de credit, instituţiile
drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract, financiare trebuie să furnizeze împrumutaţilor informaţii
în detrimentul consumatorului, instanţa naţională trebu- suficiente pentru a le permite să adopte decizii pruden-
ie să verifice dacă profesionistul, acţionând în mod co- te şi în cunoştinţă de cauză. În această privinţă, această
rect şi echitabil faţă de consumator, se putea aştepta în cerinţă presupune ca o clauză potrivit căreia împrumutul
mod rezonabil ca acesta din urmă să accepte o asemenea trebuie restituit în aceeaşi monedă străină în care a fost
clauză în urma unei negocieri individuale (a se vedea în contractat să fie înţeleasă de consumator atât pe plan
acest sens Hotărârea din 14 martie 2013, Aziz, C 415/11, formal şi gramatical, cât şi în ceea ce priveşte efectele
EU:C:2013:164, punctele 68 şi 69). concrete ale acesteia, în sensul ca un consumator me-
diu, normal informat şi suficient de atent şi de avizat să
Având în vedere cele ce precedă, trebuie să se răs-
poată nu numai să cunoască posibilitatea aprecierii sau
pundă la prima întrebare că articolul 3 alineatul (1) din
a deprecierii monedei străine în care a fost contractat
Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că aprecie-
împrumutul, ci şi să evalueze consecinţele economice,
rea caracterului abuziv al unei clauze contractuale trebu-
potenţial semnificative, ale unei astfel de clauze asupra
ie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului
obligaţiilor sale financiare. Este de competenţa instanţei
respectiv, ţinând seama de ansamblul împrejurărilor de
naţionale să efectueze verificările necesare în această
care profesionistul putea avea cunoştinţă la momentul
privinţă.
respectiv şi care erau de natură să influenţeze executarea
ulterioară a contractului respectiv. Revine instanţei de 3) Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebu-
trimitere sarcina să evalueze, având în vedere ansamblul ie interpretat în sensul că aprecierea caracterului abuziv
circumstanţelor din cauza principală şi ţinând seama în al unei clauze contractuale trebuie efectuată în raport
special de expertiza şi de cunoştinţele profesionistului, în cu momentul încheierii contractului respectiv, ţinând
speţă ale băncii, în ceea ce priveşte posibilele variaţii ale seama de ansamblul împrejurărilor de care profesionis-
cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contrac- tul putea avea cunoştinţă la momentul respectiv şi care
tării unui împrumut în monedă străină, existenţa unui erau de natură să influenţeze executarea ulterioară a
eventual dezechilibru, în sensul dispoziţiei menţionate. contractului respectiv. Revine instanţei de trimitere sar-
cina să evalueze, având în vedere ansamblul circumstan-
ţelor din cauza principală şi ţinând seama în special de
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară: expertiza şi de cunoştinţele profesionistului, în speţă ale
1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a băncii, în ceea ce priveşte posibilele variaţii ale cursurilor
Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui
contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat împrumut în monedă străină, existenţa unui eventual de-
în sensul că noţiunea „obiectul principal al contractului”, zechilibru, în sensul dispoziţiei menţionate.
în sensul acestei dispoziţii, include o clauză contractu-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 7/2017 » Litteris e-Publishing


23
Revista de
Jurisprudență
Europeană Litteris
e-publishing

INFORMAŢII GENERALE:
Număr de exemplare pe an: 10
Număr de pagini: 30-40/ exemplar
Frecvenţa: lunară

Litteris e-publishing
Str. Teiul Doamnei nr. 6, bl. 22, ap. 10
Cod 23581, Sector 2, Bucureşti
Tel 021.242.01.61
Mobil: 0745.327.443