Sunteți pe pagina 1din 3

clasa 1 unde se prezinta capitalul social al societatii depus la infiintarea societatii, rezervele

legale sau alte rezerve constituite, rezultul reportat fiind alcatuit din profiturile/pierderile
cumulate de la inceputul activitatii firmei, profitul/ pierderea societatii si daca exista credite
contractate de firma. Pentru a identifica daca societatea are profit sau nu, trebuie sa ne uitam
la contul 121 si daca avem inregistrata o suma pe Debit atunci avem pierdere, iar daca suma
este inregistrata pe Credit atunci avem profit. Profitul sau pierderea se calculeaza de la
inceputul anului pana la luna pentru care este generata balanta.

Clasa 2 prezinta imobilizarile societatii si stadiul amortizarii acestora. Daca avem sume
inregistrate pe coloana Rulaje perioada – Debit inseamna ca s-au achizitionat imobilizari in luna
respectiva. De asemenea lunar se inregistreaza amortizarea imobilizarilor ce se poate observa
pe conturile ce incep cu 28 tot pe coloana Rulaje perioada – Credit. Atunci cand totalul sumelor
de la clasa 2 prezinta aceeasi suma si pe Debit si pe Credit in cadrul coloanei Solduri finale
inseamna ca toate imobilizarile au fost complet amortizate.

Clasa 3 prezinta conturile de materii prime, materiale consumabile/auxiliare, marfuri, productia,


obiectele de inventar achizitionate sau produse de societate. Sumele inregistrate pe Debit
reprezinta achizitiile, iar cele de pe Credit descarcarea acestor materii/produse. Daca in luna au
fost vandute marfuri atunci trebuie sa avem si sume pe partea de Credit privind descarcarea
din gestiune a marfurilor vandute. Daca au fost realizari de produse finite trebuie sa avem o
descarcare pentru materiile prime care au contribuit la realizarea acestora. In cazul obiectelor
de inventar aici trebuie sa avem aceeasi suma si pe Debit si pe Credit in timpul lunii, acest lucru
insemnand ca toate obiectele de inventar achizitionate in luna au fost date in folosinta pe baza
procesului verbal generat. Soldul final pe Debit inseamna ca in cadrul societatii exista materii/
marfuri la sfarsit de luna.

Clasa 4 grupeaza in principal conturi de furnizori, clienti, obligatii la stat ( TVA, impozite,
contributii), salarii datorare personalului, avansuri si sumele cu care s-a creditat societatea.
Daca societatea are salariati regasim inregistrari pe conturile pentru contributii salariale,
impozit salarii si contul pentru salariile datorate personalului. Sumele inregistrate pe partea de
Credit in ceea ce priveste conturile 4311,4312,4313,4314,4371,4372,447 si 444 semnifica faptul
ca in luna s-a constituit statul de plata. Daca societatea este platitoare de TVA regasim
inregistrari pe conturile 4423,4424, 4426, 4427 si 4428. Daca firma este platitoare de impozit pe
microintreprindere regasim inregistrari pe contul 4418, iar daca este platitoare de impozit pe
profit atunci avem contul 4411. Legat de contul 401 Furnizori, 421 Salarii datorate, 4311, 4312,
4313, 4314, 4371, 4372, 447, 444, 4411 Impozit pe profit, 4418 Impozit pe venit, 446 Alte
impozite, taxe, 4423 TVA de plata, soldul Creditor reprezinta o datorie ce trebuie platita. Pentru
contul 401 Furnizori sumele inregistrate pe Debit reprezinta plati si pe Credit achizitii efectuate,
iar pentru contul 4111 Clienti situatia este tocmai invers adica sumele inregistrate pe Debit
reprezinta facturile emise in luna si pe Credit incasarile facturilor emise. Contul 4551 ne arata
daca asociatii mai au de luat bani din firma, astfel daca avem sold Creditor atunci mai sunt bani
de restituit. Contul de clienti nu trebuie sa fie negative acest lucru insemnand ca am incasat mai
mult decat valoarea facturilor emise. De asemenea un sold negativ pentru conturile de
furnizori, salarii, contributii, tva sau impozite ne arata faptul ca am platit mai mult decat era
necesar.

Clasa 5 este alcatuita din conturile ce ne arata soldul casei la sfarsit de luna, soldurile la
conturile bancare in lei si valuta, ce sume au fost virate din casa in banca si invers si ce plati au
fost efectuate din decont. Daca soldul la casa sau la conturile bancare este pe partea de credit
atunci soldurile sunt negative. Soldul casei trebuie intotdeauna sa fie pozitiv adica sa avem sold
pe partea de Debit. Pe coloana Rulaje perioada in ceea ce priveste conturile acestei clase
sumele de pe Debit reprezinta incasarile din luna si sumele de pe Credit reprezinta platile din
luna. Soldul viramentelor casa-banca si al decontului de regula, trebuie sa fie zero.

Clasa 6 evidentiaza cheltuielile efectuate de societate pentru desfasurarea activitatii. Aceste


conturi trebuie sa fie inchise la sfarsit de luna, adica sa nu existe sold final. Ca si chetuieli
intalnite mai des in activitatea unei societati sunt cele cu materiile prime, materialele, marfurile
– atunci cand se descarca marfa, cheltuieli cu obiectele de inventar date in folosinta, cu
utilitatile ( apa, energie, telefonie), chirii pentru spatiul inchiriat, intretinere, servicii prestate de
terti, transport, protocol, primele de asigurare, cu contributtiile salariale in cazul celor care au
salariati, cu amortizarea imobilizarilor si impozit pe profit si pe venit.

Clasa 7 evidentiaza veniturile obtinute de societate din desfasurarea activitatii. Aceste conturi
trebuie sa fie inchise la sfarsit de luna, adica sa nu existe sold final. Veniturile pot fi din vanzare
marfa, din productia proprie, din chirii sau prestari servicii. Trebuie mentionat faptul ca, de
regula, cheltuiala cu descarcarea de marfa sau materii prime nu trebuie sa fie mai mare decat
venitul obtinut din vanzarea marfurilor sau productiei finite.

Clasele de cheltuieli si de venituri nu trebuie sa aibe sold, astfel ca vom observa pe rulajul
debitor si creditor aceeasi suma.

Balanta contabila este un document astfel construit incat contine mai multe chei de verificare
ce pot atesta corecta intocmire. Aceste chei de verificare se numesc corelatii si iata mai jos care
sunt cele mai importante dintre ele:

1. Pe rulajul lunii la contul 121 – Profit si pierdere suma de pe debit trebuie sa corespunda cu
total cheltuieli, iar suma de pe credit cu total venituri din luna. Exista o exceptie cand aceste
conturi nu corespund. Atunci cand avem reduceri comerciale acordate – contul 709 si reduceri
comerciale primite – contul 609. Aceste 2 conturi functioneaza invers decat celelalte conturi din
clasa lor, adica reducerile comerciale primite se adauga la venituri scazandu-se din total
cheltuieli si reducerile comerciale acordate se adauga la cheltuieli neluandu-se in calcul la total
venituri.
2. Suma cumulata din rulaj luna a amortizarilor din conturile care incep cu 28 trebuie sa
corespunda cu suma inregistrata pe contul de cheltuiala cu amortizarea 6811
3. Cheltuiala cu descarcarea de marfa, darea in consum a obiectelor de inventar, scaderea din
gestiune a materiilor prime sau diverselor materiale trebuie sa corespunda cu suma de pe
rulajul creditor aferent conturilor cu materialul respectiv.
4. Sumele de pe rulajul creditor cu salariile personalului si contributiile cu salariile corespund
cu sumele din rulajul conturilor de cheltuieli cu acestea.
5. Rulajul debitor al contului de clienti corespunde cu suma de pe rulajul creditor al conturilor
de venituri prestate pe baza facturilor emise in luna, dar fara TVA daca toate facturile au fost
emise cu TVA. Astfel, avem suma de la contul de venituri *1,20 = suma de la clienti. In cazul
contului de furnizori nu putem aplica acelasi procedeu mereu deoarece este foarte posibil ca in
luna sa avem si facturi fara tva.