1.

Aspecte teoretice

Conjunctura economică este definită prin „ansamblul de factori şi fenomene ce acţionează la

nivelul unei economii, al unui sector de activitate, al unei ramuri a economiei naţionale sau al unei
regiuni şi determină un anumit raport între cerere şi ofertă” [Korka M., Tuşa E., 2004, p. 58].
Conjunctura economică cuprinde totalitatea trăsăturilor şi fenomenelor ce caracterizează situaţia
economică a unei ţări, a unei grup de ţări sau a economiei mondiale. Conjunctura economică este
determinată de fluctuaţiile şi interdependenţele mai multor procese economice.
Studiul privind conjunctura economică presupune cunoaşterea factorilor care influenţează starea
generală şi tulburenţa economică sub două aspecte: de receptarea realităţii (prezent) şi de previziune
Ritm
(viitor) a unui sistem de indicatori macroeconomici. ul de
Analiza conjuncturală poate fi realizată, din perspectiva
creşte sferei de cuprindere, la nivelul economiei
Dina
mondiale, al unei economii naţionale, al unor pieţe sau chiar
re la nivelul produselor.
mica
econ
indic
omic
Şoma
atoril
ă
jul
or
macr
Inflaţ
oeco
ia
nomi
ci
Com
Factori erţul
i de exter
influen Evol
n/
ţă ai uţia
intern
conjun preţu
aţion
Situaţ
rilor
al /
cturii ia
intern
valut
aţion
Stare
ar
ale-
a
finan
balan
ciară
ţei de
plăţi
exter
ne

Figura nr. 11. Factorii de influenţă ai conjuncturii economice

Factorii reprezentaţi, pot fi operaţionalizate cu ajutorul unui număr de indicatori. Tabelul următor
prezintă într-un mod succint aceşti indicatori, formulele de calcul şi modul de optimizare.
Tabel nr. 2
Indicatori posibibi de a fi incluşi în studiile de conjunctură economică
IndicatorIndicator Formula de calcul Optimizare
Producţia
Produsul intern brut P.I.B. = CF + FBKF + VS + (E – I) max
Produsul intern net P.I.N.=P.I.B. - A max
Produsul naţional brut P.N.B. = P.I.B. ± SVFS max
Produsul naţional net P.N.N. = P.N.B. – A max
Venitul naţional V.N.= P.N.N.- Impozite indirecte-Alte taxe max
Venitul naţional disponibil V.N.D.= V.N. - STCS max

1
 Creşterea economică
PIB/ locuitori PIB/loc= PIB / Populaţie max
Dinamica reală a PIB IPIBr = (PIB1 / PIB0 )/D max
Rata de creştere econ IPIB = (PIB1 / PIB0 ) x 100 max
Inflaţia
Rata inflaţiei Inf = (PNBn - PNBr) x 100 / PNBr min
Indicele preţurilor de consum Ip=q0xp1/ qop0 min
Populaţia
Populaţia activă max
Populaţia ocupată max
Rata de ocupare rO = PO / P max
Şomaj min
Rata şomajului rs = S x 100 / PA ; rs = S x 100 / PA0 min
Comerţul intern şi extern
Comerţul intern cu bunuri şi
servicii max
Balanţa comercială externă echilibrată
B comercială = EXP FOB – IMP CIF
→ sold max
Situaţia financiar-valutară
Rata dobânzii (pentru
depozite sau credite) max/ min
Rata creditului min
Creditul intern min
Cursul de schimb valutar:
lei-euro min
Rezerve valutare max
Valoarea ISD
- influx (intrate în ţară) max/ min
- aflux (proprii în străinătate) max/ min
1.contul curent;
Balanţa de plăţi externe echilibrată
2.contul de capital;
→ sold max
3.contul financiar.
Datoria externă min

INDICATORI DE REZULTATE (MACROECONOMICI)

Produs global brut (P.G.B.) cuprinde totalitatea bunurilor şi serviciilor produse în perioada de
referinţă puse la dispoziţie în vederea folosirii (consum propriu, investiţii, vânzare pe piaţa autohtonă sau
export).

2
 Sursa: adaptat după Korka M., Tuşa E., Statistică pentru afaceri internaţionale, Editura ASE, Bucureşti,
2004, p. 30;
Figura nr. 12. Diferenţierea produsului intern de cel naţional

Produsul intern brut (P.I.B.) exprimă mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice
ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse în interiorul ţării de către agenţii
economici autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an.

PIB după metoda de producţie: PIB pf = ∑VAB= ∑(PGB - Cintermediar)

unde:
VAB - valoarea adăugată brută.
Cintermediar – consum intermediar.

PIB după metoda consumului, utilizării finale sau a chetuileilor:

PIB pp = CF + FBKF + VS + X net = C + G + FBKF + VS + (X – M)
unde:
CF – consumul final, cuprinde valoarea cumpărărilor făcute de gospodăriile private (C) şi rezultatele
activităţii sectorului public (G) care nu reprezintă modificări în mărimea patrimoniului material al
sectorului.
FBKF – formarea brută de capital fix (investiţii brute): se măsoară pe baza cheltuielilor utilizatorilor finali
pentru bunuri durabile ce urmează să fie folosite în procesul de producţie de noi bunuri materiale sau
servicii.
VS – variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în perioada de
calcul. În stocuri se include toate bunurilor care nu fac parte din capitalul fix şi se regăsesc, la un moment
dat, în posesia unităţilor producătoare (produse vegetale recoltate, animale pentru sacrificare)
X – M – exportul net, diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate.

PIB după metoda însumării veniturilor (repartiţiilor):

PIBpp =∑ Venit factori de prod + A + Imp ind net = Venit din muncă+ (Venit din proprietate +
Venit de întreprinzător) + A + Imp ind net = Venit muncă + (ENE + A) + Imp ind net = Venit muncă +
EBE + (Imp ind – Subv)
unde:
Imp ind net – impozite indirecte nete, Impozite indirecte – Subvenţii; impozite indirecte: TVA, accize,
taxa vamală, taxa de înregistrare şi timbru.
Subv – subvenţii din partea statului.
3
ENE – excedentul net de exploatare.
EBE – excedentul brut de exploatare.

Produsul intern brut poate fi determinat la preţul pieţei (PIB pp), cazul în care evaluarea se
realizează la preţul consumatorilor, la preţurile la care bunurile și serviciile sunt posibile de a fi obţinute
de pe piaţă: preţul producătorilor + impozite indirecte nete. Totodată produsul intern brut poate fi
considerat la costul sau prețul factorilor de producţie (PIB pf), caz în care evaluare la preţul
producătorilor.
PIBpf = PIBpp - Imp ind net = PIBpp – (Imp ind – Subv)
În consecinţă produsul intern brut exprimat în preţurile pieţei va fi mai mare decât cel exprimat în
preţurile factorilor de producţie (PIB pp > PIB pf).

Produsul intern net (P.I.N.): reflectă mărimea valorii adăugate nete a bunurilor economice
destinate consumului final, care au fost produse în interiorul unei ţări de către agenţii economici
autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an. Statistic: scăderea din P.I.B. a
consumului de capital fix, adică a amortizării (A): P.I.N.=P.I.B. - A

Produsul naţional brut (P.N.B.): exprimă rezultatele activităţii agenţilor economici autohtoni,
care lucrează în interiorul ţării dar şi în afara acestuia, obţinute în decursul unei anumite perioade de
calcul: P.N.B. = P.I.B. ± SVFS
unde:
SVFS, SVAS – soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (soldul valorii adăugate
în raport cu străinătatea), diferenţa dintre valoarea adăugată brută realizată în străinătate de agenţii
economici naţionali şi valoarea adăugată brută realizată în ţară de agenţii economici străini.

Produsul naţional net (P.N.N.): este mărimea valorii adăugate a bunurilor şi serviciilor finale
obţinute de agenţii economici autohtoni, care activează în interiorul ţării şi în afara acesteia. Statistic:
scăderea din P.I.B. a uzurii capitalului fix existent, a amortizării (A): P.N.N. = P.N.B. – A

Venitul naţional (V.N.). veniturile factorilor de producţie: veniturile provenite din munca
angajaţilor, venituri din activitatea de întreprinzător şi cele de patrimoniu.
V.N. pf= P.N.N. pp – (Imp ind – Subv) = P.N.N. pf

Venit naţional disponibil (V.N.D.): corectarea venitului naţional cu soldul transferurilor curente cu
străinătatea (STCS).
V.N.D.= V.N. ± STCS
unde:
STCS - soldul transferurilor curente cu străinătatea: diferenţa dintre transferuri curente încasat de la alte
ţări şi transferuri curente plătite către alte ţări; soldul încasărilor şi plăţilor în raport cu străinătatea.

RITMUL DE CREȘTERE ECONOMICĂ

Ritmul de creştere economică poate fi măsurat cu ajutorul următorilor indicatori: PIB pe cap de
locuitori, dinamica reală a PIB-ului, rata creşterii economice.
PIB pe cap de locuitor
Indicatorul este util în exprimarea diferitelor aspecte ale nivelului de dezvoltare economico–socială,
în caracterizarea performanţei economice interne şi/sau externe a unei economii naţionale, în ierarhizarea
internaţională a statelor lumii în funcţie de un criteriu analitic.

4
 Indicatorul PIB pe cap de locuitori este unul reprezentativ pentru a determina creşterea economică,
sub forma unui proces cantitativ complex, care vizează sistemul economic în ansamblul său şi în dinamica
sa..
 Creştere economică zero vizează situaţia în care rezultatele economice abordate şi populaţia
totală sporesc în acelaşi ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rămânând constante.
 Creşterea economică negativă vizează acea situaţie în care rezultatele macroeconomice pe
locuitor au o tendinţă de scădere, menţinându-se însă sub control o serie de corelaţii fundamentale de
echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile în planul eficienţei economice şi al bunăstării
sociale.
 Dezvoltarea economică surprinde modificările calitative din fizionomia şi structura economiei
naţionale, din nivelul de trai.
 Cresterea economică durabilă este legată de dezvoltarea durabilă şi susţine pe termen lung
stabilitatea economică şi progresul uman, un concept complex care integrează semnificaţii economice,
ecologice şi sociale.

Dinamica reală a PIB se determină sub forma

IPIBr = IPIBn /D = (PIB1 / PIB0 )/D
Pentu a calcula dinamica reală a PIB-ului, utilizăm deflatorul produsului intern brut, care se
calculează ca raport între produsul intern brut exprimat în preţuri curente (P.I.B. crt) şi produsul intern brut
exprimat în preţuri comparabile (P.I.B. comp), unde preţurile comparabile sunt preţurile curente corectate cu
indicele preţurilor.
D =P.I.B.crt/ P.I.B.comp

Rata creşterii economice (g), măsura creşterii economice, este raportul procentual al diferenţei
dintre PIB real din anul curent şi PIB real din anul de bază, respectiv PIB real din anul de bază: g = (PIB r1
– PIB r0)/ PIB r0 * 100.
O variantă mai simplă de calcul consideră diferenţa între PIB nominal din anul curent şi PIB
nominal din anul de bază, respectiv PIB nominal din anul de bază: g = (PIB t1 – PIB t0)/ PIB t0 * 100.
POPULAŢIA ŞI ȘOMAJUL
Ocuparea reprezintă participarea populaţiei apte de muncă la realizarea activităţilor dintr-o ţară. Ca
ocupare relativă, sub forma ratei ocupării, se calculează ca gradul de ocupare al forţei de muncă.

Resursele de muncă (RM): RM = PVM – PVMIL + PAVML sau RM = PO + RZM

unde:
PVM - numărul persoanelor în vârstă de muncă

5
PVMIL - numărul persoanelor în limitele vârstei de muncă, dar incapabile de a lucra
PAVML - numărul persoanelor în afara limitelor vârstei de muncă, dar care lucrează
RZM - rezervele de muncă (elevi şi studenţi în vârstă de muncă, persoane casnice, militari în termen,
şomeri).
Rata generală de ocupare (RGO): RGO = PO x 100 / P
Rata de dependenţă economică (RD): RD = PAVM x 100 / PVM
Rata de întreţinere (RI): RI = PI x 100 / PO = (P – PO) x 100 / PO
Rata generală de activitate (RGA): RGA = PA x 100 / P
Rata de ocupare a populaţiei active (ROA): ROA = PO x 100 / PA

Şomajul reprezintă situaţia de pe piaţa muncii caracterizată printr-o ofertă mai mare decât cererea
de forţă de muncă.
Rata şomajului (rs) reprezintă ponderea populaţiei apte de muncă care nu poate găsi un loc de
muncă. Ea se poate calcula astfel:
rs = S x 100 / PA = S x 100 / (PO + S)
rs = S x 100 / PA0
În evaluarea ratei şomajului, trebuie ţinut cont de structura acestuia:
 şomaj conjunctural (ciclic), care se formează ca urmare a reducerii activităţii economice în
timpul fazelor de recesiune sau criză a economiei;
 şomaj structural, cauzat de schimbările ce au loc în structura economică, teritorială, socială a
producţiei;
 şomaj tehnic, format pe baza schimbărilor, prin înlocuirea unor tehnologii vechi cu altele noi şi
reoreganizarea întreprinderii;
 şomaj sezonier, care apare în anumite profesii;
 şomaj fricţional, care corespunde perioadei necesare trecerii de la o muncă la alta sau pentru
căutarea primului loc de muncă.
INFLAȚIA ȘI EVOLUȚIA PREȚURILOR
Inflaţia reprezintă o creştere generalizată şi durabilă a preţurilor de consum, creştere diferenţiată
însă pe categorii de bunuri, pe servicii, factori de producţie, pe variate pieţe teritoriale.
Rata inflaţiei exprimă procentul de creştere a nivelului preţurilor într-o perioadă dată.
Rinfl =(PNBn - PNBr) / PNBr x 100
Rinfl = IP (%) – 100 %
unde:
Ri – rata inflaţiei
IP – indicele general al preţurilor.
Rata inflaţiei poate fi calculată şi exprimată, din punct de vedere temporal, sub diverse forme:
 rata lunară a inflaţiei arată creşterea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă.
 rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creșterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o
medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ, din care se scade 100.
 rata anuală a inflaţiei surprinde creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul
precedent. Se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi
cel al anului precedent, din care se scade 100.
 rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a
unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Această rată se calculează pe baza produsului indicilor
lunari cu bază în lant raportaţi la 100, din care se scade 100%.
 rata anualizată a inflaţiei estimează creşterea anuală a preţurilor pe baza creşterilor lunare de
preţuri din primele 2-8 luni ale anului.

6
 Creşterea inflaţionistă a preţurilor presupune o sporire a preţurilor naţionale mai puternică decât cea
a preţurilor internaţionale, o asemenea creştere având efecte economice şi sociale patologice pentru
ansamblu economiei naţionale:
 Diminuarea puterii de cumpărare a monedei - deprecierea banilor
 Inflaţia deblochează sau poate bloca mecanismul economic eliminând unele agenţi economici
producători.
 Inflaţia favorizează înclinaţia spre consum şi pe debitor, şi restricţionează înclinaţia spre
economii şi pe creditor.
 Declanşarea proceselor inflaţioniste accentuează oscilaţiile cursurilor valutare, cu efecte
negative pentru economiile naţionale.

Indicele general al preţurilor pentru un bun/ serviciu sau pentru un coş de bunuri şi servicii este
raportul procentual între preţul actual şi preţul de bază, respectiv raportul dintre suma preţului şi cantităţii
de bunuri/ servicii aferentă coşului:
IP = p1 / p0 x 100

Simultan cu creşterea generalizată a preţurilor are loc şi o scădere a puterii de cumpărare a banilor.

Indicele puterii de cumpărare: raport invers al indicelui preţurilor de consum, permite

cuantificarea cantităţii de bunuri şi servicii care pot fi achiziţionate cu o unitate monetară.
IPC = ( 1 / IP) x 100
Indicele puterii de cumpărare a câştigului salarial al familiei (ISR): dinamica salariului real în
perioada analizată se poate calcula fie corectând indicele salariului nominal cu indicele preţurilor:

Indicele preţurilor producătorilor (IPP) are la bază înregistrarea preţurilor la prima tranzacţie
semnificativă între agenţii economici, fiind un indice de preţ de tip Laspeyres.

Indicele preţurilor de consum (IPC) are la bază supravegherea evoluţiei preţurilor la vânzarea
către consumatorul final. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui coş de consum stabilit periodic, pe
baza unei anchete amănunţite cu privire la nivelul şi structura consumului populaţiei.

Indicele anual al prețurilor de consum, indice cu ponderare variabilă (de tip Paasche) sau structura
actuală a consumului, indicele costului vieţii (ICV).

7
 COMERȚUL EXTERN
Balanţa comercială externă este un tablou economico-statistic în care se înregistrează şi se compară
sistematic valoarea totală şi pe grupe de mărfuri a exportului şi importului unei ţări, pe o perioadă
determinată de timp, de regulă 1 an de zile. Se urmăreşte modul cum participă ţara la comerţul
internaţional, pentru a valorifica pe piaţa externă rezultatele activităţii naţionale.
Soldul balanţei comerciale externe exprimă diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor
exportate şi valoarea celor importate, atât mărfurile (produse tangibile), cât şi serviciile (produse
intangibile) → exportul net.
BC = X FOB– M CIF
unde:
preţul FOB – preţul de piaţă a bunurilor până la frontiera ţării exportatoare
preţul CIF – preţul de cumpărare pentru livrarea produselor până la frontiera cumpărătorului/
importatorului.
Soldul balanţei comerciale poate avea un statut:
 activ (excedentar), când exportul depăşeşte importul, ţara realizând venituri suplimentare
 pasiv (deficitar), când exportul este depăşit de import (se poate redresa prin utilizarea rezervelor
valutare sau credite externe rambursabile)
 echilibrat (soldat), când valorile exportului şi importului sunt aproximativ egale.

Indicele gradului de acoperire a importurilor prin exporturi: exprimă raportul dintre indicele
volumului valoric al bunurilor şi serviciilor exportate şi a celor importate

SITUAȚIA FINANCIAR – VALUTARĂ

Cursul de schimb valutar este raportul cantitativ dintre două monede care se stabileşte pe piaţa
valutară. Prin curs valutar sau curs de schimb se înţelege „preţul” unei unităţi monetare naţionale sau
internaţionale exprimat într-o altă monedă cu care se compară valoric, respectiv preţul la care o moneda
naţională poate fi schimbată cu o altă monedă naţională ori internaţională.

Rezerva valutară: este stocul de valute deţinută de banca centrală în vederea realizării posibilelor
intervenţii pe piaţa valutară în caz de nevoie, pentru a temperarea evoluţiei cursului valutar şi pentru a
evita crizele valutare, prin vânzări de valută în cazul unei deprecieri bruşte a monedei naţionale sau prin
cumpărări de valută în cazul unor aprecieri bruste.

Rata dobânzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de 100 unităţi monetare. Ea
reprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a dobânzii anuale plătite şi creditul acordat.
Dobânzile la depozitele internaţionale, pe o perioadă de până la 12 luni se determină:
D =K x Rd x Nz / (360 x 100)
unde:
D – mărimea dobânzii în cifre absolute;
K – capitalul împrumutat;
Rd – rata dobânzii;
8
Nz – numărul exact de zile ale perioadei de constituire.

Creditul, este suma de bani sau alte valori pe care o persoană numită creditor o acordă unei alte
persoane, numita debitor, pe o anumita perioadă de timp, contra unei dobânzi, şi care urmează a fi
restituita la anumite termene, numite scadenţe. Printre elementele obligatorii ale unui credit se găsesc:
suma creditului, dobânda, perioada pentru care e contractat creditul, modalitatea de rambursare - constantă
sau degresivă, garanţii, giranţi, termene de rambursare.
Datoria externă cuprinde totalitatea împrumuturilor angajate de guvern, persoane juridice sau
fizice rezidente în raporturile lor cu străinătatea.
Datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale cuprinde: sumele datorate unor creditori publici şi
privaţi, în valută străină, bunuri sau servicii pe o perioadă de rambursare mai mare de un an; sumele
datorate de persoane private garantate de autoritatea publică.
Indicele datoriei externe analizează în dinamică datoria externă:

BALANȚA DE PLĂȚI EXTERNE

Balanţa de plăţi este un document contabil ce prezintă într-o formă scurtă tranzacţiile economice
finalizate între rezidenţii unei ţări şi restul lumii în timpul unei perioade determinate, de regulă un an.
Ordonarea tranzacţiilor economice în balanţa de plăţi este:
1.contul curent;
1.1. balanţa de bunuri (de mărfuri);
1.2. balanţa serviciilor;
1.3. balanţa veniturilor (din muncă, din investiţii directe, din investiţii de portofoliu, din alte investiţii de
capital (dobânzi));
1.4. balanţa transferurilor (contul transferurilor curente);
2.contul de capital (transferuri de capital, achiziţionare/ vânzare active nemateriale şi nefinanciare);
3.contul financiar (investiţii directe, investiţii de portofoliu, alte investiţii de capital, conturi în tranzit,
conturi de clearing/barter, active de rezervă la banca naţională sau banca centrală).
Dacă se au în vedere fluxurile dintre rezidenţi şi nerezidenţi, documentul care le rezumă este
balanţa de plăţi externe (BPE); dacă se are în vedere stocul de creanţe şi angajamente financiare ale
economiei, documentul întocmit este poziţia investiţională internaţională (PII) sau balanţa creanţelor şi
angajamentelor externe.

RELAȚII POSIBILE DINTRE INDICATORI

Relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj: atunci când rata de creştere economică (rata PNB
real) este mare, producţia de bunuri şi servicii este în creştere şi ca urmare scade rata şomajului, creşte
numărul de locuri de muncă şi creşte nivelul de trai.

Legea lui Okun: la o rată înaltă de creştere economică vom avea rată mică de creştere a şomajului:
pentru fiecare 2,2 procente de creştere a PNB real realizată într-un an, rata şomajului scade cu un procent.

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj (curba lui Phillips): un şomaj mai mic poate fi obţinut
acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.

9
 Figura nr. 13. Curba lui Phillips

Deschiderea sau ventilarea internaţională (D): mărimi relative ce iau în considerare exportul (X),
importul (M) şi produsul intern brut (PIB) al unei ţări.

Ponderea exporturilor în produsul intern brut (PX): expresie a performanţei exterioare a

economiei naţionale, cât la sută din produsul intern brut are destinaţie externă.

Rata de completare a resurselor interne din importuri (RC): experesie a dependenţei economiei
naţionale faţă de pieţele externe de aprovizionare, cât la sută din produsul intern brut se realizează pe calea
importurilor.

Exportul pe cap de locuitor:valoarea exporturilor Xloc =X / P * 100

Ponderea soldului balanţei comerciale în produsul intern brut (PBC):

Ponderea datoriei externe în produsul intern brut (PDE): se calculează cât la sută din produsul
intern brut al anului considerat ar trebui să fie destinat rambursării datoriei externe existente.

Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri şi servicii (DEX): câte
exporturi anuale ar fi necesare pentru acoperirea instantanee a datoriei externe.

Datoria externă pe locuitor (DEP) reprezintă gradul de îndatorare a unei ţări faţă de străinătate.

10
 2. Aplicaţie rezolvată

În baza indicatorilor macroeconomici ce caracterizează conjunctura economiei naţionale, cu

ajutorul tabelului de mai jos, construiţi o situaţie conjuncturală favorabilă.
SITUAŢIE CONJUNCTURALĂ
DENUMIRE
UNITATE DE MĂSURĂ NEFAVORABILĂ/ FAVORABILĂ
INDICATOR
2006 2007 2008
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
...
a) Explicaţi modul de calcul al fiecărui indicator.
b) Explicaţi semnificaţia fiecărui indicator în aprecierea situaţiei conjuncturale.
c) Interpretaţi situaţia conjuncturii economice a economiei naţionale din perspectiva indicatorilor aleşi în
corelaţiile lor.

Rezolvarea aplicaţiei se va realiza punctual, prin prezentarea situaţiei conjuncturii economice din
Ungaria (moneda naţională Forint (Ft)), o situaţie favorabilă pentru perioada 2006 – 2008. Datele incluse
pot fi obţinute din diverse baze de date internaţionale (EUROSTAT, FMI, UNCTAD).

PUNCTUL a).
Primul pas cuprinde alegerea a cel puţin opt indicatori economici principali (cei mai reprezentativi),
care vor incluşi în tabelul principal, specificat în textul aplicaţiei. Alături de determinarea indicatorilor, se
specifică şi unitatea de măsură a acestora.
În cazul de faţă, indicatorii aleşi sunt: produsul intern brut, rata de creştere economică, rata inflaţiei,
rata şomajului, balanţa comercială externă, rata dobânzii, cursul de schimb valutar şi datoria externă.

Tabel nr. 3
Indicatorii principali ai conjuncturii economice din Ungaria
2006 2007 2008
Indicator U.M.
(t0) (t1) (t2)
Produsul intern brut mld Ft
Rata de creştere economică %
Rata inflaţiei %
Rata şomajului %
Balanţa comercială externă mil €
Rata dobânzii %
Cursul de schimb valutar Ft/€
Datoria externă mil €

11
 După alegerea indicatorilor, pentru fiecare indicator în parte se procedează în felul a următor: se
include definiţia indicatorului, se specifică formula de calcul, urmat de calcularea efectivă a valorii
indicatorului.

PRODUSUL INTERN BRUT

Produsul intern brut (P.I.B.) este indicatorul care exprimă mărimea valorii adăugate brute a
bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse în interiorul
ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an.
Formula de calcul aleasă este după metoda consumului, utilizării finale sau a chetuielilor:
P.I.B. pp = C + G+ FBKF + VS + (X – M) = CF+ FBK + X net
unde:
CF – consumul final, care cuprinde valoarea cumpărărilor făcute de gospodăriile private şi rezultatele
activităţii sectorului public care nu reprezintă modificări în mărimea patrimoniului material al sectorului;
FBKF – formarea brută de capital fix (investiţii brute): se măsoară pe baza cheltuielilor utilizatorilor finali
pentru bunuri durabile ce urmează să fie folosite în procesul de producţie de noi bunuri materiale sau
servicii;
VS – variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în perioada de
calcul. În stocuri se include toate bunurilor care nu fac parte din capitalul fix şi se regăsesc, la un moment
dat, în posesia unităţilor producătoare (produse vegetale recoltate, animale pentru sacrificare);
X – M – exportul net exprimă diferenţa între valoarea bunurilor materiale şi serviciilor exportate şi
valoarea celor importate.
Tabel nr. 4
Calcularea produsului intern brut pe baza elementelor componente
2006 2007 2008
PIB după metoda cheltuielilor UM
(t0) (t1) (t2)
Consum final mld Ft 18175 19015 20783
→ privat mld Ft 12750 13645 13980
→ public mld Ft 5425 5370 6803
Formarea brută a capitalului mld Ft 5654 6309 7182
→ Formarea brută a capitalului fix mld Ft 5130 5345 5945
→ Variaţia stocurilor mld Ft 524 964 1237
Export net mil € -625 1524 1835
→ Exporturi mil € 69363 70024 70235
→ Importuri mil € 69988 68500 68400
Cursul de schimb valutar Ft/€ 264,26 251,35 250,07
PIB pp mld Ft 23785 25420 28080
Impozite indirecte nete mld Ft 3245 3624 3962
→ Impozite indirecte mld Ft 3549 3883 4060
→ Subvenţii mld Ft 304 259 98
PIB pf mld Ft 20540 21796 24118

Pentru a însuma componentele PIB-ului conform formulei de calcul, acestea trebuiesc exprimate în
aceleaşi monedă. În vederea transformării valorii exporturilor nete, exprimată în valută, va fi nevoie de
utilizarea cursului de schimb valutar, indicator care se include şi în tabelul principal conform situaţiei
conjucturale date (favorabilă). Valoarea obţinută în urma însumării valorii componentelor PIB-ului în

12
preţul pieţei (PIB nominal), se trec în tabelul principal. La fel se procedează şi cu valoarea exporturilor
nete, care se trece la soldul balanţei comerciale.
[A doua opţiune este calcularea PIB-ului după metoda însumării veniturilor (repartiţiilor):
PIBpp =∑ Venit factori de prod + A + Imp ind net = Venit din muncă+ (Venit din proprietate + Venit de
întreprinzător) + A + Imp ind net = Venit muncă + (ENE + A) + Imp ind net = Venit muncă + EBE + (Imp
ind – Subv)
Tabel nr. 4
Calcularea produsului intern brut pe baza elementelor componente
Valoare
2006 2007 2008
PIB după metoda veniturilor UM (t0) (t1) (t2)
Venituri din salarii mld Ft 9873 10765 11782
→ Salarii nete mld Ft 7423 8094 8859
→ Impozite pe salarii şi CAS mld Ft 2450 2671 2923
Venituri din proprietate mld Ft 2602 2721 3121
→ Rente mld Ft 2007 2060 2429
→ Dobânzi nete mld Ft 595 661 692
Venituri din activitatea întreprinzătorilor mld Ft 6282 6330 6677
→ Dividende mld Ft 2275 2280 2453
→ Profit neredistribuit mld Ft 3002 3026 3141
→ Impozit pe profit mld Ft 1005 1024 1083
Impozite indirecte nete mld Ft 3245 3624 3962
→ Impozite indirecte mld Ft 3549 3883 4060
→ Subvenţii mld Ft 304 259 98
Amortizarea capitalului fix mld Ft 1783 1980 2538
PIB pp mld Ft 23785 25420 28080
Impozite indirecte nete mld Ft 3245 3624 3962
PIB pf mld Ft 20540 21796 24118

Adiţional, se calculează şi restul indicatorilor macroeconomici de tip rezultate, conform

formulelor determinate la secţiunea teoretică.
Tabel nr. 5
Calcularea agregatelor macroeconomici pe baza elementelor componente
2006 2007 2008
Indicatori UM
(t0) (t1) (t2)
Produsul intern brut mld Ft 23785 25420 28080
Amortizare mld Ft 1783 1980 2538
Produsul intern net mld Ft 22002 23440 25542
Soldul veniturilor factorilor de
mld Ft -1433 -1491 1072
producţie în raport cu străinătatea
Produsul naţional brut mld Ft 22352 23929 29152
Produsul naţional net mld Ft 20569 21949 26614
Venitul naţional mld Ft 17324 18325 22652
Soldul transferurilor curente în
mld Ft -319 -126 -106
raport cu străinătatea
Venitul naţional disponibil mld Ft 17005 18199 22546

13
 RATA INFLAŢIEI
Inflaţia este o creştere generalizată şi durabilă a preţurilor de consum, creştere diferenţiată însă pe
categorii de bunuri, pe servicii, factori de producţie, pe variate pieţe teritoriale.
Rata inflaţiei exprimă procentul de creştere a nivelului preţurilor într-o perioadă dată.
Formule de calcul:
Rinfl =(PNBn - PNBr) / PNBr x 100 = IP (%) – 100 %
Ri – rata inflaţiei
IP – indicele general al preţurilor.
Tabel nr. 6
Calcularea ratei inflaţiei
2006 2007 2008
UM
(t0) (t1) (t2)
Rata inflaţiei % 5,7 5,1 4,0
Indicele preţurilor % 105,7 105,1 104,0
PNB n mld Ft 22352 23929 29152
PNB r mld Ft 21147 22768 28031

RATA DE CREŞTERE ECONOMICĂ

PIB pe cap de locuitor exprimă nivelul dezvoltării economice, măsurat ca valoarea PIB-ului creat
raportat la totalitatea populaţiei, pentru a surprinde valoarea nou creată, în medie, de un locuitor din ţara
analizată.
Dinamica reală a PIB IPIBr = IPIBn /D = (PIB1 / PIB0 )/D
Rata creşterii economice reale (g), măsura creşterii economice, este raportul procentual al
diferenţei dintre PIB real din anul curent şi PIB real din anul de bază, respectiv PIB real din anul de bază:
g = (PIB r1 – PIB r0)/ PIB r0 * 100.
Rata de creştere economică (g), ca măsura creşterii economice, poate fi calculată într-o variantă
mai simplă ca raportul procentual al diferenţei dintre PIB nominal din anul curent şi PIB nominal din anul
de bază, respectiv PIB nominal din anul de bază:
g = (PIB t1 – PIB t0)/ PIB t0 * 100.
Tabel nr. 7
Calcularea ratei de creştere economică
2006 2007 2008
UM
(t0) (t1) (t2)
PIB/ locuitori mii Ft/pers 2360 2523 2801
→ PIB pp mld Ft 23785 25420 28080
→ Populaţia mii pers 10077 10075 10024
Dinamica reală a PIB 0,98 1,02 1,06
→ Indice PIB nominal % 103,84 106,87 110,46
→ Deflator % 105,7 105,1 104,0
Rata de creştere econ reală (rata PIB real) % 3,94 7,48 11,63
→ PIB real mil Ft 22502 24186 27000
Rata de creştere econ (rata PIB nominal) % 3,84 6,87 7,46

În vederea calculării valorii indicatorilor pentru rata de creştere economică şi rata de creştere economică
reală, presupunem că valoarea PIB pentru anul 2005 este 22905 mld Ft, iar PIB real pentru 2005 este de
21649 mld Ft.
RATA ŞOMAJULUI

14
Rata şomajului (rs) reprezintă ponderea populaţiei apte de muncă care nu poate găsi un loc de muncă. Ea
se poate calcula astfel:
rs = S x 100 / PA = S x 100 / (PO + S)
Tabel nr. 8
Calcularea ratei şomajului
2006 2007 2008
UM (t0) (t1) (t2)
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55
Populaţia activă 100 pers 61925 62120 68456
Şomaj 100 pers 4688 4696 5168

BALANŢA COMERCIALĂ EXTERNĂ

Balanţa comercială externă: soldul ei exprimă diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor
exportate şi valoarea celor importate → exportul net.
Sold BC = X FOB –M CIF
Preţ FOB: preţul de piaţă a bunurilor până la frontiera ţării exportatoare
Preţ CIF: preţul de cumpărare pentru livrarea produselor până la frontiera cumpărătorului/
importatorului.
Tabel nr. 9
Calcularea soldului balanţei comerciale
2006 2007 2008
UM (t0) (t1) (t2)
Export FOB mil € 69363 70024 70235
Import CIF mil € 69988 68500 68400
Balanţa comercială externă (sold) mil € -625 1524 1835

SITUAŢIA FINANCIAR – VALUTARĂ

Rata dobânzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de 100 unităţi monetare sau preţul
primit anual pentru un depozit monetar. Ea reprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a
dobânzii anuale plătite şi creditul acordat. Dobânzile la depozitele internaţionale, pe o perioadă de până la
12 luni se determină: D =K x Rd x Nz / (360 x 100)
Rd = D x 360 x 100 / (K x Nz)
D – mărimea dobânzii în cifre absolute;
K – capitalul împrumutat;
Rd – rata dobânzii;
Nz – numărul exact de zile ale perioadei de constituire.

Cursul de schimb valutar este „preţul” unei unităţi monetare de valută exprimat într-o altă monedă
cu care se compară valoric, respectiv preţul la care o monedă naţională poate fi schimbată cu o altă
monedă naţională ori internaţională.
Optimizare: minim pentru cumpărători de valută şi per ansamblu pentru o ţară (au moneda naţională
stabilă) şi maxim pentru vânzători de valută.

Datoria externă cuprinde totalitatea împrumuturilor angajate de guvern, persoane juridice sau
fizice rezidente în raporturile lor cu străinătatea.

Tabel nr. 11

15
 Determinarea situaţiei financiar - valutare
2006 2007 2008
UM (t0) (t1) (t2)
Rata dobânzii (pt credite) % 9,81 7,64 6,43
Cursul de schimb valutar Ft/€ 264,26 251,35 250,07
Datoria externă mil € 111824 100440 94530

În urma acestor calcule, tabelul cu indicatorii principali arată în felul următor:

Tabel nr. 12
TABELUL CU INDICATORII PRINCIPALI
2006 2007 2008
Indicator U.M.
(t0) (t1) (t2)
Produsul intern brut mld Ft 23785 25420 28080
Rata de creştere economică % 3,84 6,87 7,46
Rata inflaţiei % 5,70 5,10 4,00
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55
Balanţa comercială externă mil € -625 1524 1835
Rata dobânzii % 9,81 7,64 6,43
Cursul de schimb valutar Ft/€ 264,26 251,35 250,07
Datoria externă mil € 111824 100440 94530

PUNCTUL b).

PRODUSUL INTERN BRUT

Tabel nr. 13
Calcule privind produsul intern brut
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Produsul intern brut mld Ft 23785 25420 28080

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
1635 2660 4295 6,9% 10,5% 18,1%

Indicatorul PIB se optimizează prin maximizare. Agregatul macroeconomic P.I.B. pentru anul
2006 are valoarea de 23785 mld Ft, în anul următor înregistrează 25080 mld Ft. O previziune corectă ar
indica continuarea tendinţei de majorare, 28080 mld Ft. Sumele sunt reprezentative pentru o ţară cu nivel
mediu de dezvoltare.
Din anul de bază 2006 valoarea indicatorului a crescut în anul 2007, reprezentând o creştere
absolută cu 1635 mld Ft, sau în sumă relativă de 1,69 ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului
creşte, reprezentând o majorare absolută de 2660 mld Ft sau una relativă de 1,105 ori, o creştere cu ritm
superior faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în continuu, în valoare absolută
cu 4295 mld Ft sau în valoare relativă de 1,18 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere,

16
avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de
afaceri.
La fel se procedează şi pentru restul indicatorilor.

Tabel nr. 14
Calcule privind rata de creştere economică
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata de creştere economică % 3,84 6,87 7,46

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
3,03 0,58 3,62 78,9% 8,5% 94,1%

Indicatorul rata de creştere economică se optimizează prin maxim. Pentru anul 2006, indicatorul
are valoarea de 3,84%, în anul următor înregistrează 6,87%, iar în al treilea an 7,46%. Ratele de creştere
sunt reprezentative pentru o ţară cu nivel mediu de dezvoltare, existând loc atât pentru creştere pozitivă cât
şi pentru dezvoltare.
Din anul de bază valoarea indicatorului a crescut, în valoare absolută cu 3,03% până în anul 2007
reprezentând o creştere relativă de 1,789 ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului creşte,
reprezentând o majorare cu 0,58%, o creştere cu ritm mai redus (în valoare relativă de 1,085 ori) faţă de
anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în continuu, cu 3,62% sau de
1,941 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, deci o situaţie favorabilă din punct de vedere
a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri .

Tabel nr. 15
Calcule privind rata inflaţiei
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata inflaţiei % 5,70 5,10 4,00

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
-0,60 -1,10 -1,70 -10,5% -21,6% -29,8%

Indicatorul rata inflaţiei se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de
5,7%, în anul următor înregistrează 5,1%, iar în al treilea an 4%. Ratele de creştere negative sunt
reprezentative pentru o ţară în tranziţie cu potenţial de creştere şi dezvoltare.
Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 0,6% până în anul 2007 reprezentând o scădere
de 1,105 ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade, reprezentând o micşorare cu 1,1%, o
scădere cu ritm mai crescut (de 1,216 ori) faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 1,7% sau de 1,298 ori, putem
vorbi despre o tendinţă pozitivă, o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice,
favorabil şi mediului de afaceri.

17
 Tabel nr. 16
Calcule privind rata şomajului
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
-0,01 -0,01 -0,02 -0,1% -0,1% -0,3%

Indicatorul rata şomajului se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de
7,57%, în anul următor înregistrează 7,56%, iar în al treilea an 7,55%. Ratele de creştere negative sunt
reprezentative pentru o ţară în tranziţie.
Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 0,01% până în anul 2007 reprezentând o scădere
de 1,001 faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade, reprezentând o scădere cu ritm continuu.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 0,02% sau de 1,003 ori, putem
vorbi despre o tendinţă pozitivă, o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice.

Tabel nr. 17
Calcule privind soldul balanţei comerciale externe
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Balanţa comercială externă (sold) mil € -625 1524 1835

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
2149 311 2460 343,8% 20,5% 393,7%

Soldul balanţei comerciale externe se optimizează prin maxim. Pentru anul 2006, indicatorul are
valoarea de -625 mil €, în anul următor înregistrează 1524 mil €, iar în al treilea an 1835 mil €. Creşterea
înregistrată susţine deschiderea internaţională şi crearea valorii în cadrul ţării.
În anul de bază valoarea indicatorului a crescut cu 2149 mil € până în anul 2007 reprezentând o
creştere de 4,43 ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului creşte, reprezentând o majorare cu 311
mil €, o creştere cu ritm mult mai redus (de 1,205 ori) faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în mod continuu, cu 2460 mil €
sau de 4,937 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, avem deci o situaţie favorabilă din
punct de vedere a conjuncturii economice şi a mediului de afaceri .

Tabel nr. 18
Calcule privind rata dobânzii
Valoare

18
 Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata dobânzii % 9,81 7,64 6,43

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
-2,17 -1,21 -3,38 -22,1% -15,8% -34,5%

Indicatorul rata dobânzii pentru credite se optimizează prin maxim pentru instituţiile financiare şi
prin minim pentru debitori. În consecinţă, datorită faptului că urmărim conjunctura economică din
perspectiva mediului de afaceri, vom considera oportun reducerea ratei dobânzii în vederea îmbunătăţirii
perspectivelor firmelor prin împrumuturi şi credite. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 9,81%,
în anul următor înregistrează 7,64%, iar în al treilea an 6,43%.
Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 2,17 % până în anul 2007 reprezentând o
reducere de 1,221% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade uşor, cu 1,21%, într-un ritm mai
redus (de 1,158 ori) faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 3,38% sau de 1,345 ori, putem
vorbi despre o tendinţă pozitivă, avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii
economice şi a mediului de afaceri .

Tabel nr. 19
Calcule privind cursul de schimb valutar
Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Cursul de schimb valutar Ft/€ 264,26 251,35 250,07

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
-12,91 -1,28 -14,19 -4,9% -0,5% -5,4%

Indicatorul cursul de schimb valutar se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are în
medie valoarea de 264,26 Ft/€, în anul următor înregistrează 251,35 Ft/€, iar în al treilea an 250,07 Ft/€.
Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 12,91 Ft/€ până în anul 2007 reprezentând o
scădere de 1,105ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului are loc o micşorare cu 1,28 Ft/€, o
scădere cu ritm redus (de 1,005 ori) faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 14,19% sau de 1,054 ori, putem
vorbi despre o tendinţă pozitivă, datorată reprecierii monedei naţionale (Ft) sau deprecierii valutei (€), o
situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice şi a mediului de afaceri intern şi
internaţional.

Tabel nr. 20
Calcule privind datoria externă

19
 Valoare
Indicator UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Datoria externă mil € 111824 100440 94530

Abatere Indicele relativ de creştere

t1-t0 t2-t1 t2-t0 t1/t0 -1 t2/t1 -1 t2/t0 -1
-11384 -5910 -17294 -10,2% -5,9% -15,5%

Indicatorul datoria externă se optimizează prin minim pentru o ţară. Pentru anul 2006, indicatorul
are valoarea de 111824 mil €, în anul următor înregistrează 100440 mil €, iar în al treilea an 94530 mil €.
Ratele de creştere negative sunt reprezentative pentru o ţară în tranziţie cu potenţial de creştere şi
dezvoltare.
Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 11384 mil € până în anul 2007 reprezentând o
scădere de 1,102 ori faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului revine uşor, reprezentând o micşorare
cu 5910 mil €, o scădere cu ritm mai redus (de 1,059 ori) faţă de anul precedent.
Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 17294 mil € sau de 1,155 ori,
putem vorbi despre o tendinţă pozitivă d îmbunătăţire faţă de nevoia de resurse financiare externe, avem
deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri.

PUNCTUL c).
Relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj: atunci când rata de creştere economică (rata PNB
real) este mare, producţia de bunuri şi servicii este în creştere şi ca urmare scade rata şomajului, creşte
numărul de locuri de muncă şi creşte nivelul de trai.
Prin comparaţia tendinţei de majorare a ratei de creştere economică şi a reducerii ratei inflaţiei şi
ratei şomajului, realitatea confirmă teoria.
Tabel nr. 21
Valoarea indicatorilor pentru relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata de creştere economică % 3,84 6,87 7,46
Rata inflaţiei % 5,70 5,10 4,00
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55

Legea lui Okun, în varianta generală, susţine că la o rată înaltă de creştere economică vom avea
rată mică de creştere a şomajului; respectiv în varianta aplicată determinată pentru economia SUA,
determină că pentru fiecare 2,2% de creştere a PIB realizată într-un an, rata şomajului scade cu un procent.
Tabel nr. 22
Valoarea indicatorilor pentru a verifica legea lui Okun
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata de creştere economică % 3,84 6,87 7,46
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55

+ 2,2% rata de creştere econ .................................................. -1% rata şomajului

+ 3,62% rata de creştere econ ................................................... x% rata şomajului
x = -1,645%

20
 Calculele arată că faţă de a o scădere de 1,645% a ratei şomajului aferent majorării de 3,62% a ratei
de creştere economică; s-a înregistrat o reducere mult mai mică de 0,02% în decursul celor 3 ani. În
consecinţă, majorarea ratei de creştere a economică nu are efectul stimulent aşteptat asupra ratei
şomajului.

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj (Curba lui Phillips) susţine că un şomaj mai mic poate fi
obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.
Tabel nr. 23
Valoarea indicatorilor pentru a verifica relaţia de compensare inflaţie – şomaj
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Rata inflaţiei % 5,70 5,10 4,00
Rata şomajului % 7,57 7,56 7,55
Construim curba lui Phillips cu datele din tabel şi concluzionăm. În cazul nostru, curba va fi o
imagine în oglindă faţă de axa OY, pentru că datele sunt astfel construite încât şi rata şomajului şi rata
inflaţiei să se optimizeze (să scadă) concomitent.

Figura nr. 14. Reprezentarea grafică a relaţiei inflaţie – şomaj

În continuare se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau
importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea
indicatori sunt: deschiderea sau ventilarea internaţională, ponderea exporturilor în produsul intern brut,
rata de completare a resurselor interne din importuri, valoarea exporturilor pe cap de locuitor, ponderea
soldului balanţei comerciale în produsul intern brut.
Pentru calcule se iau în considerare valorile deja calculate, respectiv pentru populaţie
următoarele valori:
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Populaţia mii pers 10077 10075 10024

Tabel nr. 24
Relaţii dintre export/ import – PIB – populaţie
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)

21
Deschiderea internaţională % 77,41% 68,49% 61,73%
Ponderea exporturilor în PIB % 77,06% 69,24% 62,55%
Rata de completare a resurselor interne din importuri % 77,76% 67,73% 60,91%
Exportul pe cap de locuitor mii €/ pers 6,88 6,95 7,01
Ponderea soldului balanţei comerciale în PIB % 0,69% 1,51% 1,63%

Conform tabelului valoarea exportului pe cap de locuitor, respectiv ponderea soldului balanţei
comerciale în PIB are o tedinţă crescătoare, prima datorită creşterii valorii exporturilor şi reducerii
concomitente a în timp , al doilea mulţumită ritmului superior de creştere a valorii exporturilor faţă de
importuri, superioară ritmului de creştere a PIB.
Privind ponderea soldului balanţei comerciale externe în PIB, indicatorul înregistrează valori
crescânde pe perioada analizată de la 0,69% în 2006, la 1,51% în 2007 şi 1,63% în 2008, arătând o situaţie
de optimizare şi în acelaşi timp una favorabilă.
Se poate observa că restul indicatorilor au tendinţe uşor descrescătoare: deschiderea internaţională,
ponderea exporturilor în PIB şi rata de completare a resurselor interne din importuri au valori uşor
descrescătoare.

Se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea datoriei externe cu exporturi,
indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt:
ponderea datoriei externe în produsul intern brut, raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul
de mărfuri şi servicii, datoria externă pe locuitor.
Tabel nr. 25
Relaţii dintre datoria externă – PIB – exportunri – populaţie
UM 2006 (t0) 2007 (t1) 2008 (t2)
Ponderea datoriei externe în PIB % 124,24% 99,31% 84,18%
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul % 161,22% 143,44% 134,59%
Datoria externă pe locuitor mii €/ pers 11,10 9,97 9,43

Tendinţa ponderii datoriei externe în PIB relevă o situaţie pozitivă, mulţumită reducerii datoriei
externe şi a creşterii concomitente a produsului intern brut. În anul 2006 se poate observa o situaţie
delicată a Ungariei, datorită valorii extrem de mari a datoriei externe rămase de returnat din trecut
respectiv deficitului bugetar anual creat. Astfel indicatorul înregistrează scăderi de la 124,24% în 2006,
situaţie în care întreaga valoarea anuală a PIB-ului nu poate acoperi valoarea datoriei externe acumulate.
Începând cu 2007, valoarea indicatorului scade sub valoarea PIB înregistrat, reprezentând 99,31%
respectiv de 84,18% în 2008 din acesta.
Aceeaşi tendinţă este de regăsit şi în cadrul indicatorului datoria externă pe cap de locuitor, ce relevă
o situaţie în curs de îmbunătăţire.Din punct de vedere a resurselor valutare, determinat de raportul dintre
datoria externă (plăţi în valută) şi exporturi (încasări în valută) sitaţia nu este înfloritoare însă pe curs de
revenire, existând o penurie de resurse valutare.

Ciclul afacerilor poate fi reprezentat prin construirea unui grafic cu ajutorul datelor din tabelul de
mai jos, utilizând tendinţa acestora şi valorile înregistrate. Valorile din tabel sunt cele obţinute la
calcularea valorii PIB şi PNB pentru perioada analizată şi totodată pentru anii 2005 şi 2009 previzionat.
Tabel nr. 26
Produsul naţional brut nominal şi real
2006 2007 2008 2005 2009

22
 PNB n mil € 22352 23929 29152 19689 28708
PNB r mil € 21147 22768 28031 19630 28390
Deflator % 105,7 105,1 104 100,3 101,12

Sursa: Rotariu I. (coord.), Managementul trnzacţiilor economice internaţuionale şi strategia

competitivităţii, Editura Miton, Timişoara, 2002, p. 74;
Figura nr. 15. Ciclul afacerilor

Figura nr. 16. Ciclul afacerilor aplicat

În baza graficului, aplicând valorile date, pot fi determinate perioadele de expansiune şi recesiune,
determinând situaţii de conjunctură economică favorabile sau nefavorabile afacerilor internaţionale.

23