 abreviere - prescurtare în scris sau în vorbire a unuia sau mai multor cuvinte.

 acomodare - asimilaţie parţială între două sunete în contact direct.

 actualizare - aducere a uneia dintre însuşirile unui obiect în centrul atenţiei prin
intermdiulu unui context în care se poate afla un cuvânt.

 auxiliar - (sau cuvânt ajutător) cuvânt având rolul de a exprima raporturi între cuvinte
sau nuanţe gramaticale ale cuvintelor pe care le însoţeşte (vezi şi verb auxiliar).

 bilingvism - situaţia în care se află un vorbitor sau un grup social care foloseşte în mod
curent şi cu aceeaşi uşurinţă două limbi diferite.

 Definiţie - Formulare prin care se exprimă conţinutul unei noţiuni.

 Diacronie - Evoluţie în timp a fenomenelor lingvistice sau considerarea acestor fenomene
în evoluţia lor istorică.
 Dialect - Ramificaţie teritorială a unei limbi, superioară subdialectului şi graiului, dar
subordonată limbii naţionale şi care permite comunicarea între comunităţi vecine şi ai
cărui vorbitori au, în general, conştiinţa apertenenţei la un anumit tip dialectal.

 Glosar

- Listă de cuvinte însoţită de explicaţia lor;

- Dicţionar, vocabular.
 Hartă lingvistică - Hartă rezultată prin cartografierea caracteristicilor lingvistice obţinute
prin anchete dialectale, studiul textelor etc.

 Lege lingvistică

- Raportul necesar, esenţial şi repetabil dintre laturile aceluiaşi fenomen lingvistic;

- Modificare cu caracter regulat care intervine într-un fenomen lingvistic şi care exprimă
esenţa acestuia.
 Unificare

- Proces lingvistic care duce la apropierea dialectelor unei limbi până la dispariţia lor într-
o limbă comună, unică;
- Proces lingvistic care duce la apropierea a două până la încrucişarea lor.
 Uzul limbii - Mişcare permanentă de adaptare a unei limbi la necesităţile socio-culturale
ale vorbitorilor.

 Vocabular

- Totalitatea cuvintelor unei limbi;

- Totalitatea cuvintelor specifice unei anumite categorii sociale;
- Dicţionar de proporţii mici.