Sunteți pe pagina 1din 24

Anul IV ▪ Nr.

1 ianuarie 2018
apare în fiecare lună

Revista de
Jurisprudență
Europeană ›› Director editorial: Adriana PENA ››

Director editorial adj.: Din cuprins


dr. Laura Vlăducă ›› Titlu executoriu european pentru creanţele necontestate. Titluri
executorii care pot fi certificate ca titlu executoriu european.
Redactor şef:
Decizie privind cuantumul cheltuielilor de judecată cuprinsă
dr. Carmen Moldovan
într o hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată. Excludere
(CJUE, Hotărârea din 14 decembrie 2017)
›› Achiziţii publice. Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european şi Fondul de coeziune. Contract de finan­
ţare a construcţiei unei autostrăzi încheiat cu Banca Europeană
de Investiţii înainte de aderarea statului membru la Uniunea
Europeană. Noţiunea «neregularitate» în sensul Regulamentului
nr. 1083/2006 (CJUE, Hotărârea din 6 decembrie 2017)
›› Termen rezonabil. Existenţa unei contestaţii, într-o procedură de
ISSN 2457-9599
lichidare administrativă, din momentul formulării unei cereri
ISSN–L 2457-9599
de către un creditor faţă de comisarul lichidator de admitere a
creditului său în lista de creanţe
›› Chestionarea martorilor. Condamnare în baza declaraţiilor unui
coacuzat, fără posibilitatea interogării acestuia
›› Supravegherea video ascunsă a casierilor dintr-un supermarket
de către angajator
›› Decizia de a sancţiona un apărător pentru sfidarea instanţei,
atunci când a criticat procurorul şi experţii martori
›› Amendă impusă unui partid politic pentru punerea la dispoziţia
vo­tan­ţilor a unui program pentru telefonul mobil care să le per­mi­tă
distribuirea de fotografii sub anonimat ale buletinelor lor de vot
›› Remediu efectiv. Presupusul eşec al statului de a pune în executare
o hotărâre definitivă împotriva unui debitor privat
›› Tratament discriminatoriu în comparaţie cu alte categorii de persoane
condamnate pentru care legea exclude detenţiunea pe viaţă
REVISTA DE
Jurisprudență
Europeană
Cuprins Index
Dreptul la un Proces Echitabil A
Termen rezonabil. Existenţa unei contestaţii, într-o Achiziții publice .............................................. 18
procedură de lichidare administrativă, din momentul Amendă .................................................... 10, 11
formulării unei cereri de către un creditor faţă de Angajator ........................................................... 8
comisarul lichidator de admitere a creditului său în lista Aplicarea legii în timp ..................................... 18
de creanţe « Cauza Cipolletta c. Italiei, hotărârea din 11 Autostrăzi ........................................................ 18
ianuarie 2018.................................................................... 4 Avocat .............................................................. 10
Chestionarea martorilor. Condamnare în baza
declaraţiilor unui coacuzat, fără posibilitatea interogării C
acestuia « Cauza Kuchta c. Poloniei, hotărârea din 23 Casier ....................................................................8
ianuarie 2018.................................................................... 5 Cheltuieli de judecată ........................................ 15
Chestionarea martorilor ......................................5
Coacuzat ...............................................................5
Dreptul la Respectarea Vieţii Contract de finanțare ........................................ 18
Cooperare judiciară ........................................... 15
Private şi de Familie Creanță necontestată ........................................ 15
Obligaţia impusă sportivilor de top, înscrişi într-un Creditor .............................................................. 4
«grup ţintă », de furnizare prealabilă a informaţiilor
privind localizarea lor în vederea efectuării de controale D
inopinate pentru lupta împotriva dopajului « Cauza Debitor ............................................................ 12
Fédération nationale des associations et des syndicats Detențiune pe viață ........................................ 13
sportifs (FNASS) şi alţii c. Franţei, hotărârea din 18 Domiciliu ........................................................... 6
ianuarie 2018.................................................................... 6 Dopaj ................................................................. 6
Dreptul la un proces echitabil ......................4, 5
Supravegherea video ascunsă a casierilor dintr-un
Dreptul la un recurs efectiv ............................ 12
supermarket de către angajator « Cauza López Ribalda şi
alţii c. Spaniei, hotărârea din 9 ianuarie 2018..................... 8
E
Exequatur......................................................... 15
Libertatea de Exprimare Expert martor ................................................. 10
Decizia de a sancţiona un apărător pentru sfidarea
instanţei, atunci când a criticat procurorul şi experţii F
martori « Cauza Čeferin c. Sloveniei, hotărârea din 16 Faliment ............................................................ 4
ianuarie 2018................................................................... 10 Fondul de coeziune ......................................... 18
Fondul european de dezvoltare regională...... 18
Amendă impusă unui partid politic pentru punerea la
dispoziţia votanţilor a unui program pentru telefonul
mobil care să le permită distribuirea de fotografii sub
anonimat ale buletinelor lor de vot « Cauza Magyar
Kétfarkú Kutya Párt c. Ungariei, hotărârea din 23 ianuarie
2018................................................................................ 11

continuarea pe pagina următoare » continuarea pe pagina următoare »

2
Cuprins (continuare)
I Dreptul la un Recurs Efectiv
Interzicerea discriminării ...............................13 Remediu efectiv. Presupusul eşec al statului de a pune în
executare o hotărâre definitivă împotriva unui debitor
L privat « Cauza Ciocodeică c. României, hotărârea din 16
Libertatea de exprimare ........................... 10, 11 ianuarie 2018.................................................................. 12
Lichidator .......................................................... 4
Interzicerea Discriminării
N
Neregularitate..................................................10 Tratament discriminatoriu în comparaţie cu alte categorii
de persoane condamnate pentru care legea exclude
detenţiunea pe viaţă « Cauza Khamtokhu şi Aksenchik c.
P Rusiei, hotărârea din 24 ianuarie 2017............................. 13
Partid politic ................................................... 11
Procedură administrativă .................................4
Procuror .......................................................... 10 Titlu Executoriu
Proprietate ...................................................... 15
Titlu executoriu european pentru creanţele necon­
testate. Titluri executorii care pot fi certificate ca titlu
R executoriu european. Decizie privind cuantumul chel­
Respectarea vieții private și de familie .........6, 8 tuielilor de judecată cuprinsă într o hotărâre care nu
priveşte o creanţă necontestată. Excludere « CJUE,
S Grzegorz Chudaś, Irena Chudaś împotriva DA Deutsche
Sfidarea instanței ............................................10 Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft, Hotărârea din
Sportiv ............................................................... 6 14 decembrie 2017.......................................................... 15
Supermarket ...................................................... 8
Supraveghere video ........................................... 8
Achiziţii Publice
T Achiziţii publice. Fondul european de dezvoltare re­
gio­nală, Fondul social european şi Fondul de coeziune.
Termen rezonabil .............................................. 4
Titlu executoriu ...............................................15 Con­ tract de finanţare a construcţiei unei autostrăzi
în­cheiat cu Banca Europeană de Investiţii înainte de
ade­rarea statului membru la Uniunea Europeană. No­
V ţiu­nea «neregularitate» în sensul Regulamentului
Vot ....................................................................11 nr. 1083/2006 « CJUE, Compania Naţională de Admi­
nistrare a Infrastructurii Rutiere SA împotriva Ministerului
Fondurilor Europene – Direcţia Generală Managementul
Fondurilor Externe, Hotărârea din 6 decembrie 2017...... 18

3
CEDO

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

Cauza Cipolletta c. Italiei, hotărârea din 11 Termen rezonabil. Existenţa unei con­
ianuarie 2018 tes­taţii, într-o procedură de lichidare
Concluzie: Încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie admi­nistrativă, din momentul formu­
Satisfacţie echitabilă: 24.000 Euro pentru prejudiciu lării unei cereri de către un creditor fa­
moral ţă de comisarul lichidator de admitere
a creditului său în lista de creanţe
(cuvinte cheie: dreptul la un proces echitabil,
termen rezonabil, lichidator, creditor, procedură
administrativă, faliment) Convenţie, art. 6 § 1

Situaţia de fapt: Astfel, în acest caz, Curtea a notat că, în afară de natu-
ra diferită atribuită la nivel naţional procedurii falimen-
Reclamantul era proprietar al unei societăţi care a in-
tului şi celei de lichidare administrativă, în ambele cazuri
trat în lichidare administrativă, sub gestiunea unui comi-
creditorul îşi bazează perspectiva realizării creditului său
sar lichidator («comisarul»).
pe activitatea unui terţ care verifică existenţa creanţelor
În iunie 1985, comisarul l-a informat pe reclamant şi care procedează la lichidarea lor.
despre iniţierea procedurii şi despre verificarea crean-
Cu privire la procedura falimentului, Curtea a reţinut
ţelor. Pentru că nu a fost avut în vedere, reclamantul a
întotdeauna că există o contestaţie din momentul în care
adresat în iulie 1985 o cerere către comisar, în vederea
creditorul depune o declaraţie privind creanţa sa.
admiterii pasivului creanţei.
În contextul lichidării administrative, creditorul poate
În august 1985, comisarul a prezentat bilanţul crean-
prezenta o cerere de admitere a creditului său în bilanţul
ţelor. Creanţa reclamantului nu figura în acesta. În sep-
creanţelor începând cu prima comunicare cu comisarul
tembrie 1985, reclamantul a contestat bilanţul.
referitoare la verificarea creanţelor societăţii la încetarea
Printr-o hotărâre depusă la grefă în aprilie 1997, tribu- plăţilor.
nalul a constatat că reclamantul şi comisarul au semnat
Analizând impactul real al acestei abordări în contex-
o tranzacţie care recunoştea existenţa unei creanţe, care
tul procedurilor în discuţie, Curtea a considerat că, din
accepta cererea reclamantului şi care modifica bilanţul
momentul prezentării cererii de către creditor, s-a născut
creanţelor.
o «contestaţie» reală şi serioasă cu privire la un drept cu
În decembrie 2010, procedura de lichidare era încă caracter civil, în cazul unei creanţe bazate pe cambii.
pendinte.
Concluzie: articolul 6 § 1 aplicabil.
b) Cu privire la fond: Deşi s-a recunoscut complexita-
În drept, art. 6 § 1 din Convenţie tea procedurilor în materie de faliment, durata litigiului
a) Cu privire la aplicabilitate: În acest caz, Curtea a de aproape douăzeci şi cinci de ani şi şase luni a fost ex-
fost chemată să se pronunţe cu privire la aplicabilitatea cesivă şi nu a îndeplinit condiţia «termenului rezonabil»
articolului 6 din Convenţie într-o procedură de lichidare în sensul articolului 6 § 1 din Convenţie.
administrativă. Concluzie: încălcare (şase voturi la unu).
Curtea a considerat oportun să adopte o nouă abor- Curtea a mai reţinut, cu şase voturi la unu, existenţa
dare care să-i permită armonizarea jurisprudenţei sale unei încălcări a articolului 13 din cauza lipsei în dreptul
în privinţa garanţiilor acordate creditorilor, indiferent intern a unui remediu care să-i permită reclamantului să
dacă în contextul procedurilor de insolvenţă sau în cazul obţină realizarea dreptului său de a-i fi judecată cauza
lichidărilor administrative, şi deci în mod independent de într-un termen rezonabil. (Sursa: http://hudoc.echr.coe.
natura subiectului debitor aflat într-o stare de încetare a int)
plăţilor.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


4
CEDO

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

Cauza Kuchta c. Poloniei, hotărârea din 23 Chestionarea martorilor. Condamnare


ianuarie 2018 în baza declaraţiilor unui coacuzat,
Concluzie: Încălcarea art. 6 § 3 din Convenţie fără posibilitatea interogării acestuia
Satisfacţie echitabilă: 2000 Euro pentru prejudiciu
moral
Convenţie, art. 6 § 3
(cuvinte cheie: dreptul la un proces echitabil,
chestionarea martorilor, coacuzat)

Situaţia de fapt: putea elucida aceste controverse. Niciun alt element de


În 2006, mai multe persoane, inclusiv reclamantul, probă reţinut de tribunalele naţionale nu putea rezolva
au fost condamnate penal pentru cumpărarea, în mod mai bine problema intenţiei criminale a reclamantului:
fraudulos, de telefoane mobile la tarife preferenţiale. ele sprijineau doar declaraţiile în discuţie.
Vinovăţia lor a fost stabilită în special în baza declaraţi- b) Cu privire la existenţa de garanţii procedurale com-
ilor acuzatului principal, P.N., agent comercial în dome- pensatorii – Nici judecătorii, nici reclamantul nu l-au pu-
niul telefoniei, care a declarat în faţa poliţiei că a orga- tut studia pe P.N. în timpul interogării sale, în vederea
nizat frauda de o manieră similară pentru toţi coacuzaţii aprecierii credibilităţii lui.
şi care a menţionat că toţi erau conştienţi de neregulile În mod evident, tribunalele i-au apreciat credibilitatea
din contractele lor. Lui P.N. i s-a permis, la cerere, să nu în lumina altor probe disponibile. Totuşi, nimic din actele
compară la proces. În consecinţă, declaraţiile sale au fost dosarului nu stabileşte faptul că i-a fost acordată o im-
citite, pur şi simplu, celor prezenţi, fără ca ceilalţi acuzaţi portanţă mai redusă din cauza imposibilităţii desfăşurării
să-l poată interoga. unui contra-interogatoriu, sau din cauza faptului că nu
l-au văzut ori nu l-au audiat. Însă oricât de riguroasă ar fi,
În drept, art. 6 § 1 şi 3 din Convenţie examinarea efectuată de către un judecător de fond con-
stituie un instrument de control imperfect al credibilităţii
Articolul 6 §§ 1 şi 3 (d): Principiile dezvoltate cu privi-
unei declaraţii, în măsura în care nu permite să se dispu-
re la utilizarea declaraţiilor făcute de un martor absent
nă de elementele care apar într-o confruntare din cadrul
sunt aplicabile, per analogiam, în cazul depoziţiilor unui
unei şedinţe publice, între acuzat şi acuzatorul său.
coacuzat absent.
Cu privire la faptul că dispoziţiile relevante ale codului
Tribunalele naţionale au considerat că interogarea au-
de procedură penală îi acordau lui P.N. drepturi speciale,
torului declaraţiilor în discuţie la proces nu fusese indis-
inclusiv dreptul de a refuza să dea declaraţii sau să răs-
pensabilă pentru stabilirea adevărului. Totuşi, nu au fost
pundă la anumite întrebări fără vreo explicaţie, această
dezvluite motivele tribunalelor interne: nici dacă decla-
circumstanţă este importantă cu siguranţă pentru apre-
raţiile în discuţie au fost considerate determinante; nici
cierea caracterului echitabil general al procedurii, însă
dacă tribunalele au examinat în profunzime problema
nu este decisivă.
consecinţelor absenţei lui P.N. pentru stabilirea adevăru-
lui şi pe cea a garanţiilor adecvate pentru contrabalansa- În opinia Curţii, posibilitatea de contestare a declaraţi-
rea inconvenientelor pentru apărarea reclamantului. ei în discuţie prin furnizarea de probe sau prin citarea de
martori nu era aptă să compenseze faptul că reclaman-
a) Ponderea declaraţiilor contestate pentru condamnare
tului nu i s-a oferit la nicio etapă a procedurilor posibili-
– Tribunalele au menţionat că s-au bazat pe ansam­blul pro-
tatea de a testa sinceritatea şi credibilitatea martorului
belor dosarului, analizate ca întreg. Totuşi, în viziu­nea Curţii,
prin intermediul unui contra-interogatoriu.
nu poate fi negat faptul că declaraţiile lui P.N. au jucat un rol
determinant pentru condamnarea reclamantului. Fapul că reclamantul nu a prezentat o cerere în acest
sens în timpul procesului din primă instanţă nu a afectat
Într-adevăr, demonstrarea realităţii infracţiunii im-
constatarea, pentru că, la această etapă, el nu era asistat
putate reclamantului şi a celei a gradului de vinovăţie
de niciun profesionist.
a sa impunea ca judecătorii să stabilească existenţa in-
tenţiei lui criminale şi a conştientizării caracterului ilicit Pe scurt, reclamantul nu a avut o posibilitate suficien-
al presupuselor fapte. Însă declaraţiile date de ceilalţi tă şi adecvată de a contesta declaraţiile care constituiau
coacuzaţi cu privire la acest aspect nu erau univoce: nu proba decisivă pentru condamnarea sa.
era clar dacă toţi acuzaţii au acţionat în mod conştient
Concluzie: încălcare (unanimitate). (Sursa: http://hu-
şi cu aceeaşi intenţie criminală. Singurul martor ocular
doc.echr.coe.int)
al presupuselor fapte, P.N., era singura persoană care

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


5
CEDO

DREPTUL LA RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE ŞI DE FAMILIE

Cauza Fédération nationale des associations et Obligaţia impusă sportivilor de top,


des syndicats sportifs (FNASS) şi alţii c. Franţei, înscrişi într-un «grup ţintă », de fur­n i­
hotărârea din 18 ianuarie 2018 zare prealabilă a informaţiilor privind
lo­ca­lizarea lor în vederea efectuării de
Concluzie: Neîncălcarea art. 10 din Convenţie
con­troale inopinate pentru lupta împo­
triva dopajului
(cuvinte cheie: respectarea vieţii private şi de
familie, sportive, dopaj, domiciliu)
Convenţie, art. 8

Situaţia de fapt: intimitatea locurilor de exercitare a vieţii private, adică


respectarea domiciliului.
Reclamanţii sunt Federaţia Naţională a Sindicatelor din
Sport (FNASS), Sindicatul Naţional al Jucătorilor de Rugby Obligaţia menţionării locaţiei reprezenta o ingerinţă în
(Provale), Uniunea Naţională a Fotbaliştilor Profesionişti exerciţiul drepturilor reclamanţilor şi al reclamantei care
(UNFP), Asociaţia Jucătorilor Profesionişti de Handball decurg din paragraful 1 al articolului 8, ingerinţă prevă-
(AJPH), Sindicatul Naţional al Baschetbaliştilor (SNB), zută de lege, care urmărea să răspundă la problemele de
precum şi nouăzeci şi nouă de judecători profesionişti de «sănătate», cele ale sportivilor profesionişti, amatori şi
handbal, de fotbal, de rugby şi de baschet. Reclamanta în particular ale celor tineri, precum şi să realizeze scopul
este o biciclistă de curse internaţionale clasată în lista legitim al «protecţiei drepturilor şi libertăţilor altora».
atleţilor de top. Într-adevăr, utilizarea substanţelor dopante pentru obţi-
nerea de rezultate care să le depăşească pe cele ale altor
Reclamanţii şi reclamanta s-au plâns, în special, că
sportivi îi înlătură în mod injust pe concurenţii de la ace-
obligaţia de localizare şi posibilele controale inopinate, în
laşi nivel care nu le utilizează şi îi incită, în mod periculos,
contextul aplicării ordonanţei nr. 2010-379 din 14 aprilie
pe practicanţii amatori, în special pe cei tineri, să utilize-
2010 cu privire la sănătatea sportivilor şi în vederea con-
ze asemenea metode pentru atingerea unor succese ren-
formării codului sportului cu principiile codului internaţi-
tabile şi, în fine, îi privează pe spectatori de o competiţie
onal antidopaj, le încălcau drepturile în baza articolului 8
loială de care sunt ataşaţi în mod legitim.
din Convenţie. Sportivi care făceau parte din grupul-ţintă
trebuiau să transmită, la începutul fiecărui trimestru, in- Reclamanţii şi reclamanta nu considerau dopajul drept
formaţii complete despre localizarea lor, agenda lor zilni- o ameninţare pentru sănătate. Însă un consens larg al
că detaliată, inclusiv a weekend-urilor, actualizate. Ei mai autorităţilor medicale, guvernamentale şi internaţionale
erau obligaţi, de asemenea, să prevadă, pentru fiecare denunţa şi combătea pericolele pe care le prezintă do-
zi din trimestru, o perioadă de şaizeci de minute, între pajul pentru sănătatea fizică şi psihică a sportivilor care
orele 6 şi 21, pe durata căreia să fie disponibili pentru fac uz de acesta. Şi dacă organismul sportivilor este afec-
efectuarea unui control într-o locaţie stabilită de aceştia. tat din alte motive decât consumul de produse dopante,
Aceste controale puteau fi efectuate în afara evenimen- având în vedere intensitatea şi nivelul ridicat al competi-
telor sportive şi a perioadelor de antrenament. Prin ur- ţiilor, acest fapt reprezintă un motiv suplimentar pentru
mare, ele puteau fi efectuate la domiciliu. Nerespectarea protejarea sănătăţii celor care sunt supuşi pericolelor pe
acestor obligaţii era considerată o încălcare. Trei încălcări care le comportă dopajul şi nu un motiv de reducere a
pe parcursul unei perioade de optsprezece luni consecu- luptei împotriva acestei practici. Mai mult, lupta împotri-
tive atrăgeau aplicarea unei sancţiuni. va dopajului reprezintă o problemă de sănătate publică
în sportul profesionist şi pentru totalitatea sportivilor.
Comportamentul sportivilor de top poate avea o influen-
În drept, art. 8 din Convenţie ţă mare în rândul tinerilor, fapt care constituie un motiv
Deşi previzibilă pentru sportivii de top, această exi- suplimentar de legitimare a condiţiilor care le sunt impu-
genţă a transparenţei şi a disponibilităţii era suficientă se în perioada în care aceştia fac parte din grupul-ţintă.
să se considere că obligaţiile criticate de către reclamanţi Există o comuniune de viziuni la nivel european şi inter-
puteau să le afecteze calitatea vieţii lor private, cu reper- naţional, ale căror instrumente internaţionale relevante
cusiuni pentru viaţa lor de familie şi modul lor de trai. reflectă o evoluţie continuă a standardelor şi principii-
Sistemul localizării mai avea învedere, de asemenea, lor aplicate nevoii de efectuare a controalelor inopinate,
posibile în parte graţie sistemului de localizare. Cu toate

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


6
CEDO

acestea, există încă forme de organizare diferite în rândul Reclamanţii au denunţat lipsa de eficacitate a controa-
statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru a rezolva, lelor la care erau supuşi. Totuşi, dacă este adevărat că
în cadrul ordinilor lor juridice, probleme concrete puse rezultatele pozitive erau unele rar întâlnite, acestea se
de lupta împotriva dopajului, statele trebuie să se bucu- datorau, cel puţin parţial, efectului inhibitor al luptei an-
re de o marjă largă de apreciere în privinţa problemelor tidoping. Direct vizaţi de un prejudiciu frecvent în mod
ştiinţifice, juridice şi etice complexe pe care le creează special în toiul unei competiţii de top la care erau înscrişi
aceasta. Franţa, care a ratificat Convenţia UNESCO, face reclamanţii, ei trebuiau să-şi asume riscul constrângeri-
parte din statele europene care au transpus aproape în lor inerente măsurilor neceare pentru a se putea opune.
totalitate regulile codului mondial anti-dopaj în materie În mod similar, pretinsul caracter endemic al dopajului în
de localizare a atleţilor. lumea sportivă nu putea aduce în discuţie legitimitatea
luptei împotriva acestuia, ci mai degrabă putea justifica
Cu privire la identificarea unui echilibru, ordonanţa
dorinţa autorităţilor publice de a o realiza.
din 14 aprilie 2010 a fixat o durată de validitate a aparte-
nenţei de grupul-ţintă limitată la un an. Fără a fi excluse Reclamanţii şi reclamanta nu au demonstrat că con-
reînnoirile, după desfăşurarea unui interviu în contradic- troalele care se limitau la locurile de antrenament şi care
toriu cu sportivul, această dispoziţie constituie o amelio- respectau momentele dedicate vieţii private erau sufici-
rare a garanţiilor procedurale furnizate sportivilor vizaţi. ente încât să realizeze obiectivele stabilite de către auto-
rităţile naţionale, confruntate cu dezvoltarea metodelor
Sportivii pot fi obligaţi, din motive practice, să se afle
de dopaj tot mai sofisticate şi la distanţe doarte scurte
la domiciliul lor obişnuit sau în locurile de odihnă în tim-
de timp pe parcursul cărora pot fi depistate substanţele
pul week-end-urilor şi a vacanţelor, cu posibilitatea de
interzise. Având în vedere pericolele stabilite de elemen-
a fi supuşi controalelor. O asemenea situaţie afectează
tele dosarului şi dificultăţile întâmpinate la reducerea
beneficiul nestingherit al domiciliului lor şi viaţa lor pri-
efectivă a acestora, obligaţiile localizării impuse de nor-
vată şi de familie. Totuşi, această localizare este făcută
mele de drept internaţional menţionate mai sus trebuiau
«la cererea lor şi în conformitate cu un interval orar sta-
considerate justificate.
bilit» şi este cerută în scopul efectuării unor controale
antidoping. Astfel, aceste controale sunt stabilite într-un Fără a subestima impactul pe care îl au obligaţiile de
context foarte diferit de cele plasate sub supravegherea localizare asupra vieţii private a reclamanţilor şi a recla-
autorităţii judiciare şi destinate identificării infracţiuni- mantei, motivele de interes general care le impun au o
lor sau apte să conducă la confiscări care, prin definiţie, importanţă deosebită şi justifică restricţiile privind drep-
ating esenţa dreptului la respectarea domiciliului şi cu turile acordate acestora prin articolul 8 din Convenţie.
care nu pot fi asimilate. Reducerea sau suprimarea obligaţiilor de care s-au plâns
ei era de natură să sporească pericolele dopajului pentru
Ordonanţa din 14 aprilie 2010, reglementată de codul
sănătatea lor şi a întregii comunităţi sportive, şi ar fi fost
sportului, şi deliberările Agenţiei franceze de luptă îm-
contrară comuniunii europene şi internaţionale de vizi-
potriva dopajului stabileau un cadru apt să garateze fap-
uni privind necesitatea efectuării de controale inopinate.
tul că sportivii pot contesta înscrierea lor în grupul-ţintă,
Statul reclamat a asigurat un echilibru corect între inte-
inclusiv prin intermediul unei căi judiciare de atac. De
resele diferite în discuţie.
asemenea, aceasta le permitea să prevadă şi să-şi adap-
teze conduita cu privire la locurile şi momentele stabilite Concluzie: nicio încălcare (unanimitate). (Sursa: http://
pentru controale, un control ratat fiind limitat la absenţa hudoc.echr.coe.int)
lor de la locul şi timpul indicate de către aceştia. În fine,
ea le dădea posibilitatea să conteste sanţiunile impuse în
faţa unei curţi administrative.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


7
CEDO

DREPTUL LA RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE ŞI DE FAMILIE

Cauza López Ribalda şi alţii c. Spaniei, Supravegherea video ascunsă a casie­


hotărârea din 9 ianuarie 2018 rilor dintr-un supermarket de către
Concluzie: Încălcarea art. 8 § 1 din Convenţie angajator
Satisfacţie echitabilă: 4000 Euro pentru fiecare
pentru prejudiciu moral
Convenţie, art. 8 § 1

(cuvinte cheie: dreptul la respectarea vieţii private


şi de familie, supraveghere video, supermarket,
casier, angajator)

Situaţia de fapt: Supravegherea video ascunsă avusese loc după ce a


fost constatată existenţa unor pierderi de către supervi-
Reclamanţii lucraseră în calitate de casieri la un su-
zorul magazinului, fapt care prezenta o suspiciune justi-
permarket. Pentru a investiga pierderile economice,
ficată privind comiterea de furturi de către reclamanţi,
angajatorul lor a instalat camere de supraveghere vizi-
precum şi de către angajaţi şi clienţi. Informaţiile vizuale
bile, cu privire la care reclamanţii fuseseră notificaţi, şi
obţinute presupuneau stocarea şi procesarea lor, acestea
camere ascunse, cu privire la care nu fuseseră anunţaţi.
fiind strâns legate de sfera privată a persoanelor. Acest
Reclamanţii au fost concediaţi după ce au fost filmaţi sus-
material a fost, aşadar, procesat şi examinat de mai mul-
trăgând anumite articole. În faţa Curţii Europene, aceştia
te persoane care lucrau pentru angajatorul reclamanţilor
au susţinut, inter alia, că supravegherea video ascunsă
(între alţii, de către reprezentantul sindicatului şi de către
dispusă de către angajatorul lor le încălcase dreptul la
reprezentantul juridic al companiei) înainte ca reclaman-
respectarea vieţii private protejat de articolul 8.
ţii înşişi să fie informaţi despre existenţa înregistrărilor.
Legislaţia în vigoare la data evenimentelor conţinea
În drept, art. 8 § 1 din Convenţie prevederi speciale privind protecţia datelor cu caracter
Înregistrarea video ascunsă a angajaţilor la locul de personal. Aşa cum au recunoscut-o tribunalele naţiona-
muncă trebuia considerată o intruziune în viaţa lor pri- le, angajatorul reclamanţilor nu şi-a respectat obligaţia
vată. Aceasta presupunea documentarea înregistrată de a-i informa pe subiecţii datelor despre existenţa unor
şi care putea fi reprodusă a conduitei lor de la locul de mijloace de colectare şi de procesare a datelor lor cu ca-
muncă pe care, fiind obligaţi în baza contractului de an- racter personal, cum prevedea legislaţia naţională. Mai
gajare la lucru în acel loc, nu o puteau evita. Prin urmare, mult, Guvernul a reunoscut în mod special faptul că an-
prin implementarea acestor măsuri era vizată „viaţa pri- gajaţii nu au fost informaţi despre instalarea unor mijloa-
vată” a reclamanţilor. ce de supraveghere ascunsă în mesele în care erau ţinuţi
banii sau despre drepturile de care beneficiază aceştia în
Deşi scopul articolului 8 era în mod esenţial unul de baza Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.
a proteja persoana împotriva ingerinţelor arbitrare din
partea autorităţilor publice, el nu obliga doar statul să În ciuda acestui fapt, tribunalele naţionale au consi-
se abţină de la asemenea ingerinţe: în afară de acest an- derat că măsura fusese justificată (prin faptul că exista-
gajament primordial cu caracter negativ, puteau fi inci- seră suspiciuni rezonabile privind existenţa unor furturi),
dente obligaţii pozitive în vederea asigurării respectării oportună raportat la scopul legitim urmărit şi necesară
efective a vieţii private. Aceste obligaţii puteau implica şi proporţională, de vreme ce nu erau disponibile alte
adoptarea de măsuri concepute să asigure respectarea măsuri la fel de efective pentru protejarea drepturilor
vieţii private până şi în sfera relaţiilor dintre persoane. angajatorului, care să fi interferat mai puţin cu dreptul
Prin urmare, Curtea a trebuit să examineze dacă în con- reclamanţilor la respectarea vieţii lor private.
textul obligaţiilor sale pozitive în baza articolului 8 statul Situaţia din acest caz era una diferită faţă de cea din
a asigurat un echilibru corect între dreptul reclamanţilor decizia Curţii din Köpke v. Germania. În acest caz, legis-
la respectarea vieţii lor private şi interesul angajatorului laţia în vigoare stabilea în mod clar că fiecare colector
lor de a-şi proteja drepturile de organizare şi administra- de date trebuia să-i informeze pe subiecţii datelor des-
re ale proprietăţii sale, ca şi interesul public în adminis- pre existenţa unor mijloace de colectare şi de procesa-
trarea corectă a justiţiei. re a datelor lor cu caracter personal. În situaţia în care
dreptul fiecărui subiect al datelor de a fi informat despre
existenţa, întinderea şi modul de supraveghere video

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


8
CEDO

ascunsă era reglementat clar şi protejat de lege, recla- şi, în particular, obligaţia de informare prealabilă, explici-
manţii beneficiau de o aşteptare rezonabilă la protecţia tă, precisă şi lipsită de ambiguitate a celor vizaţi despre
vieţii private. Mai mult, în acest caz şi spre deosebire de existenţa şi caracteristicile particulare ale unui sistem
Köpke, supravegherea video ascunsă nu reprezenta o care colectează date cu caracter personal. Drepturile an-
consecinţă a unei suspiciuni anterioare dovedite împotri- gajatorului puteau fi salvgardate, cel puţin într-un anu-
va reclamanţilor şi, prin urmare, nu se referea la aceştia mit grad, prin alte mijloace, în special prin informarea
în mod special, ci la întreg personalul care lucra la casele prealabilă a reclamanţilor, chiar dacă la modul general,
de marcat, timp de mai multe săptămâni, fără vreo limi- despre instalarea unui sistem de supraveghere video şi
tă temporală şi pe parcursul tuturor orelor de muncă. În prin oferirea informaţiilor pe care le prevede Legea pri-
Köpke, măsura supravegherii fusese una limitată în timp vind protecţia datelor cu caracter personal.
– ea a durat două săptămâni – şi prin aceasta fuseseră
Având în vedere cele menţionate mai sus şi în ciuda
vizaţi doar doi angajaţi. Totuşi, în acest caz, decizia de a
marjei de apreciere a statului reclamat, tribunalele naţi-
întreprinde măsuri de supraveghere fusese bazată pe o
onale au eşuat să asigure un echilibru corect ăntre drep-
suspiciune generală împotriva întregului personal, date
tul reclamanţilor la respectarea vieţii lor private în baza
fiind neregulile descoperite anterior de către administra-
articolului 8 din convenţie şi interesul angajatorului lor la
torul magazinului.
protecţia dreptului său de proprietate.
În consecinţă, Curtea nu a putut împărtăşi opinia tri-
Concluzie: încălcare (şase voturi la unu).
bunalelor naţionale privind proporţionalitatea măsurilor
adoptate de către angajator cu scopul legitim al garan- Curtea a mai reţinut, în unanimitate, că nu a existat
tării interesului angajatorului în protejarea dreptului său nicio încălcare a articolului 6 § 1, în special, cu privire la
de proprietate. Supravegherea video efectuată de către utilizarea de probe obţinute prin încălcarea articolului 8.
angajator, care a avut loc o perioadă de timp prelungită, (Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)
nu a respectat cerinţele prevăzute de legislaţia relevantă

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


9
CEDO

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Cauza Čeferin c. Sloveniei, hotărârea din 16 Decizia de a sancţiona un apărător


ianuarie 2018 pentru sfidarea instanţei, atunci când a
Concluzie: Încălcarea art. 10 din Convenţie criticat procurorul şi experţii martori
Satisfacţie echitabilă: 800 Euro prejudiciu material;
2400 Euro prejudiciu moral
Convenţie, art. 10

(cuvinte cheie: libertatea de exprimare, avocat,


sfidarea instanţei, procuror, expert martor, amendă)

Situaţia de fapt: tului prin prisma contextului şi a formei în care au fost


exprimate.
Reclamantul acţionase în calitate de apărător într-un
proces de omor. Acesta a fost amendat pentru sfidarea (b) Tribunalele naţionale nu au părut să fi acordat o
instanţei în două seturi separate de proceduri, când a protecţie sporită afirmaţiilor imputate care aveau ca ţin-
criticat experţii martori şi procurorul în pledoariile sale tă acţiunile procurorului. Totuşi, regula potrivit căreia în-
verbale şi scrise. În procedurile din faţa Curţii, reclaman- tinderea criticii acceptabile putea fi mai mare în anumite
tul s-a plâns de încălcarea dreptului său la libertatea de circumstanţe cu privire la funcţionarii publici, spre deo-
exprimare. sebire de persoanele private se aplica a fortiori criticilor
adresate procurorului de către acuzat. De asemenea, dat
fiind faptul că aceştia acţionau în calitatea lor oficială şi
În drept, art. 10 din Convenţie având în vedere posibilul impact al opiniei lor pentru re-
Amenzile impuse în cazul reclamantului pentru sfida- zultatul procedurilor penale, experţii martori trebuiau să
rea instanţei au echivalat cu o ingerinţă în libertatea sa tolereze criticile referitoare la îndeplinirea sarcinilor lor.
de exprimare, ingerinţă care fusese prevăzută de lege (c) Afirmaţiile imputate nu puteau fi interpretate drept
(secţiunea 78(1) din Legea procedurii penale) şi urmărise atacuri personale gratuite sau considerate ca având uni-
scopul legitim al menţinerii autorităţii puterii judecăto- ca intenţie de a insulta experţii, procurorul sau instanţa.
reşti şi al protecţiei reputaţiei şi drepturilor participanţi- Nici nu puteau fi considerate, a priori, ca neavând vreo
lor la proceduri. bază. În special, acestea au avut o bază în faptele pe care
Cu privire la caracterul necesar într-o societate demo- le-a prezentat reclamantul pentru a contesta credibili-
cratică al ingerinţei, Curtea a reţinut că tribunalele naţio- tatea experţilor şi nedivulgarea rezultatelor testului cu
nale nu au furnizat motive relevante şi suficiente pentru a detectorul de minciuni. Dacă aceste fapte erau suficien-
justifica limitarea libertăţii de exprimare a reclamantului te pentru a justifica afirmaţiile imputate era o problemă
şi au eşuat, astfel, să asigure, în baza criteriilor stabilite în care trebuia analizată în mod adecvat de către tribunale-
jurisprudenţa Curţii, echilibrul corect între, pe de o par- le naţionale.
te, nevoia de a proteja autoritatea judiciarului şi reputa- (d) Majoritatea afirmaţiilor imputate fuseseră expri-
ţia participanţilor la proceduri şi, pe de altă parte, nevoia mate în mod verbal şi nu a existat niciun indiciu că jude-
de a proteja libertatea de exprimare a reclamantului. cătorii care au judecat cauza au reacţionat la critici. Mai
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a analizat mult, fusese surprinzător că reclamantului nu i s-a acor-
următorii factori. dat nicio posibilitate să explice sau să se apere înainte de
a-i fi aplicate amenzile. În această privinţă, Curtea a sub-
(a) Reclamantul a făcut afirmaţiile imputate în capaci- liniat obligaţia tribunalelor şi a judecătorului care prezida
tatea sa de avocat al unui inculpat acuzat de comiterea a şedinţa de a desfăşura procedurile de o manieră care să
trei omoruri. Afirmaţiile sale au fost făcute într-un for în asigure conduita adecvată a părţilor şi, dincolo de toate,
care era firesc ca drepturile clientului său să fie apărate caracterul echitabil al procesului – decât să examineze în
cu vehemenţă. Mai mult, acestea se limitaseră la sala de procedurile subsecvente oportunitatea afirmaţiilor părţii
judecată, spre deosebire de, spre exemplu, vociferarea făcute în sala de judecată.
unei critici la adresa unui judecător în media. În ambele
seturi de proceduri privind sidarea instanţei, tribunale- Concluzie: încălcare (şase voturi la unu).(Sursa: http://
le naţionale au eşuat să analizeze afirmaţiile reclaman- hudoc.echr.coe.int)

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


10
CEDO

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Cauza Magyar Kétfarkú Kutya Párt c. Ungariei, Amendă impusă unui partid politic
hotărârea din 23 ianuarie 2018 pentru punerea la dispoziţia votanţilor
Concluzie: Încălcarea art. 10 din Convenţie
a unui program pentru telefonul mobil
Satisfacţie echitabilă: 330 Euro pentru prejudiciu care să le permită distribuirea de
moral fotografii sub anonimat ale buletinelor
lor de vot
(cuvinte cheie: libertatea de exprimare, partid
politic, amendă, vot)
Convenţie, art. 10

Situaţia de fapt: Guvernul a susţinut că scopul măsurii întreprinse îm-


potriva reclamantului fusese să asigure desfăşurarea or-
În 2016, în Ungaria a avut loc un referendum legat de
donată a procedurii de vot şi utilizarea corectă a buleti-
planul Uniunii Europene de transfer al refugiaţilor. Chiar
nelor de vot, pentru „protecţia drepturilor altora”.Kúria
înainte de referendum, reclamantul, un partid politic, a
(Curtea Supremă) a subliniat că identităţile votanţilor
pus la dispoziţia votanţilor un program pentru telefonul
nu puteau fi descoperite prin fotografiile încărcate sub
mobil pe care aceştia îl puteau utiliza pentru a încărca şi
anonimat şi că deşi publicarea fotografiilor cu buletinele
distribui către public, sub anonimat, fotografii cu buleti-
de vot în programul pentru telefonul mobil a constituit o
nele lor de vot. Ca urmare a depunerii unor plângeri de
încălcare a principiului exercitării corecte a drepturilor,
către o persoană privată la Comisia Electorală Naţională,
ea nu a avut vreo repercusiune în privinţa desfăşurării
reclamantul a fost amendat pentru încălcarea principiilor
corecte a alegerilor. Curtea nu a identificat niciun mo-
corectitudinii şi al secretului alegerilor.
tiv pentru a reţine altfel şi a fost convinsă că conduita
În faţa Curţii Europene, reclamantul s-a plâns că im- reclamantului nu a afectat caracterul secret sau corect
punerea unei amenzi i-a încălcat dreptul la libertatea de al referendumului. De vreme ce era adevărat că autori-
exprimare, aşa cum este garantat acesta de articolul 10. tăţile naţionale au stabilit că utilizarea buletinelor de vot
pentru alte scopuri decât votarea încălca secţiunea 2 (1)
(e) din Legea privind procedura electorală, Guvernul nu a
În drept, art. 10 din Convenţie stabilit în mod convingător vreo legătură între acest prin-
Programul pentru telefonul mobil a fost conceput de cipiu al dreptului naţional şi scopurile enumerate în mod
către reclamant pentru ca votanţii să distribuie, prin in- exhaustiv în paragraful 2 al articolului 10. Sancţiunea im-
termediul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, pusă reclamantului nu a respectat, aşadar, cerinţele arti-
opinii prin fotografii anonime ale buletinelor de vot ne- colului 10 § 2 din Convenţie.
valide. Cererea avea, aşadar, o valoare comunicativă şi Concluzie: încălcare (unanimitate). (Sursa: http://hu-
constituia o exprimare cu privire la o problemă de interes doc.echr.coe.int)
public, protejată de articolul 10. În consecinţă, amenda a
constituit o ingerinţă în dreptul reclamantului la liberta-
tea de exprimare. Problema din faţa Curţii era dacă inge-
rinţa urmărise un scop legitim.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


11
CEDO

DREPTUL LA UN RECURS EFECTIV

Cauza Ciocodeică c. României, hotărârea din 16 Remediu efectiv. Presupusul eşec al


ianuarie 2018 statului de a pune în executare o hotă­
Concluzie: Neîncălcarea art. 13 din Convenţie râre definitivă împotriva unui debitor
privat
(cuvinte cheie: dreptul la un recurs efectiv,
debitor)
Convenţie, art. 13

Situaţia de fapt: nibile pentru creditorii părţilor private în vederea punerii


Reclamanta s-a plâns în baza articolelor 6, 13 şi a ar- în executare a hotărârilor neexecutate reprezentau pro-
ticolului 1 din Protocolul nr. 1 de faptul că statul a eşuat be sigure privind ameliorarea mecanismului de punere
să o asiste în mod efectiv la punerea în executare a unei în executare în general.
hotărâri definitive în favoarea sa şi că nu a avut parte de Noile prevederi legislative reglementau în mod expres
un remediu efectiv în acest sens. faptul că statul sau alte autorităţi relevante trebuiau să-i
sprijine pe executorii judecătoreşti, oferindu-le informa-
ţiile sau ajutorul cerute în procedura de punere în exe-
În drept, art. 13 din Convenţie cutare, atunci când era nevoie. Dacă acestea ar fi omis
Curtea a examinat deja cereri similare cu cea a recla- să procedeze astfel, ar fi fost pasibile de aplicarea unei
mantei, formulate de către reclamanţi care au susţinut amenzi sau de plata unei compensaţii pentru prejudiciul
că statul român a eşuat să-i asiste în mod efectiv la ob- provocat prin punerea întârziată în executare. Totodată,
ţinerea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti procedurile de punere în executare erau mai uşor acce-
definitive naţionale pronunţate în favoarea lor, împotriva sibile pentru creditori ca urmare a îmbunătăţirilor ope-
unor părţi private. În majoritatea redusă a acestor cazuri rate în sistemul public de asistenţă judiciară. Mai mult,
cazuri, Curtea a constatat existenţa unei încălcări a arti- procedurile de punere în executare trebuiau desfăşurate
colului 6, reţinând că autorităţile statului (în special ser- în termene mai stricte şi mai scurte, pe când amenzile
viciul executorilor judecătoreşti) au eşuat să acţioneze în pe care le puteau impune tribunalele autorităţilor care
mod diligent şi într-un termen adecvat pentru a asista nu se conformau crescuseră. Legea prevedea, de aseme-
reclamanţii la punerea în executare a hotărârilor. Totuşi, nea, garanţii împotriva abuzului sau a relei-credinţe din
în alte cazuri referitoare la procedurile de punere în exe- partea debitorilor sau a executorilor judecătoreşti, care
cutare în care debitorul era parte privată, Curtea a reţi- erau descurajaţi să se sustragă de la procedurile existen-
nut fie că obligaţiile statului prevăzute de articolul 6 § 1 te prin utilizarea excesivă a suspendării procedurilor de
şi de articolul 1 din Protocolul nr. 1 au fost respectate, fie punere în executare sau a excepţiilor nefondate la pune-
că reclamanţii înşişi nu au manifestat suficientă diligenţă rea în executare.
în realizarea cererilor lor. Prin urmare, s-a putut considera că Guvernul şi-a înde-
Statul reclamat a implementat o serie de amenda- plinit obligaţia de control a situaţiei şi că a oferit dovenzi
mente legislative semnificative care vizau, în special, (i) suficiente din jurisprudenţa naţională pentru a demon-
procedura de punere în aplicare reglementată de noul stra că remediile efective au fost implementate şi/sau au
Cod de procedură civilă, care a intrat în vigoare pe 15 devenit mai uşor accesibile pentru creditori în încercările
februarie 2013, (ii) sistemul public de asistenţă juridică, lor de a pune în aplicare hotărârile.
amendat în 2008, şi (iii) cadrul legal care reglementează În acest caz, Curtea a reţinut, în baza faptelor, că re-
activităţile executorilor judecătoreşti, inclusiv implemen- clamanta a eşuat să facă uz în mod adecvat de reme-
tarea, în 2014, a fondului de indemnizare a executorilor diile adecvate relevante pentru cazul ei şi că a permis,
judecătoreşti. Toate aceste amendamente urmăreau să prin inacţiunea sa, încetarea procedurilor de punere în
îmbunătăţească mecanismul de punere în executare în executare.
general. Jurisprudenţa naţională la care a făcut trimitere
Guvernul, ca şi opiniile juridice exprimate de un număr Concluzie: nicio încălcare (unanimitate). (Sursa: http://
consistent de către tribunalele naţionale din întreaga hudoc.echr.coe.int)
ţară cu privire la suficienţa şi eficienţa măsurilor dispo-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


12
CEDO

INTERZICEREA DISCRIMINĂRII

Cauza Khamtokhu şi Aksenchik c. Rusiei, Tratament discriminatoriu în compa­


hotărârea din 24 ianuarie 2017 raţie cu alte categorii de persoane
Concluzie: Neîncălcarea art. 14 din Convenţie con­damnate pentru care legea exclude
de­tenţiunea pe viaţă

(cuvinte cheie: detenţiune pe viaţă, interzicerea


discriminării) Convenţie, art. 14, art. 5

Situaţia de fapt: pe sex şi vârstă, aceste două elemente constituind mo-


tive de discriminare interzise de art. 14 din Convenţie.
Art. 57 din Codul penal rus prevede că detenţiunea pe
viaţă poate fi aplicată pentru săvârşirea unor infracţiuni În consecinţă, art. 14 din Convenţie coroborat cu art.
deosebit de grave. Cu toate acestea, o astfel de pedeap- 5 se aplică în speţă.
să nu poate fi impusă nici femeilor, nici bărbaţilor care,
b) Observaţie – Politica stabilirii pedepselor prin care
la momentul săvârşirii infracţiunii, nu au împlinit vârsta
sunt excluşi femeile, minorii şi persoanele care au împli-
de 18 ani sau care, în momentul pronunţării verdictului,
nit vârsta de 65 de ani de la detenţiunea pe viaţă impli-
au împlinit vârsta de 65 de ani. Curtea Constituţională a
că o diferenţă de tratament bazată pe sex şi pe vârstă.
declarat dintotdeauna inadmisibile contestaţiile privind
Scopul declarat al Guvernului de a promova principiile
incompatibilitatea acestei dispoziţii din Codul penal cu
dreptăţii şi umanităţii prin luarea în considerare a vârstei
interzicerea constituţională a discriminării, justificând
şi a „caracteristicilor fiziologice” ale diferitelor categorii
această diferenţă de tratament în special prin necesita-
de infractori poate fi considerat legitim în scopul stabilirii
tea de a ţine seama, la stabilirea pedepsei, de vârsta şi
pedepselor şi al aplicării art. 14 coroborat cu art. 5 § 1.
de caracteristicile sociale şi fiziologice ale persoanelor în
cauză, pe baza principiilor justiţiei şi ale umanităţii. În ceea ce priveşte proporţionalitatea, detenţiunea
pe viaţă este rezervată, în Codul penal rus, pentru une-
În faţa Curţii, reclamanţii, doi bărbaţi adulţi condam-
le infracţiuni deosebit de grave, pentru care instanţa de
naţi la închisoare pe viaţă pentru săvârşirea de infracţi-
fond, după ce a luat în considerare toate circumstanţele
uni, s-au plâns în baza art. 14 din Convenţie coroborat
agravante şi atenuante, a considerat că pedeapsa cu în-
cu art. 5 că au fost supuşi unui tratament discriminatoriu
chisoarea pe viaţă este singura pedeapsă pe măsura fap-
în comparaţie cu alte categorii de persoane condamnate
tei. Prin urmare, detenţiunea pe viaţă nu este aplicată
pentru care legea exclude detenţiunea pe viaţă.
în mod obligatoriu sau automat pentru orice infracţiu-
ne, oricât de gravă ar fi aceasta. Deciziile luate la finalul
proceselor reclamanţilor erau întemeiate pe faptele din
În drept, art. 14 coroborat cu art. 5 din Convenţie
cauzele acestora, iar pedeapsa aplicată rezulta din apli-
a) Aplicabilitate - Art. 5 din Convenţie nu interzice im- carea individualizată a dreptului penal de către instanţa
punerea detenţiunii pe viaţă atunci când o astfel de pe- de fond, a cărei putere discreţionară de a alege pedeap-
deapsă este prevăzută de legislaţia naţională. Totuşi, in- sa corespunzătoare nu era limitată. În aceste condiţii, şi
terzicerea discriminării, consacrată de art. 14, depăşeşte ţinând seama de obiectivele de ordin penologic de pro-
exercitarea drepturilor şi a libertăţilor pe care fiecare stat tecţie socială şi de descurajare la nivel colectiv şi indivi-
este obligat să le garanteze prin Convenţie şi protocoa- dual, pedepsele cu detenţiunea pe viaţă aplicate recla-
lele acesteia, aplicându-se şi drepturilor adiţionale, care manţilor nu apar arbitrare sau abuzive. În plus, părţile
ţin de domeniul de aplicare general al oricărui articol din în cauză vor putea solicita liberarea condiţionată, după
Convenţie, pe care statul a decis din proprie iniţiativă să executarea a 25 de ani, cu condiţia să fi respectat în to-
le protejeze. Astfel, situaţiile în care legislaţia naţională talitate normele din penitenciar, astfel că prezenta speţă
exclude anumite categorii de deţinuţi de la pedeapsa de- nu ridică nicio problemă comparabilă cu cele apărute în
tenţiunii pe viaţă intră sub incidenţa art. 5 § 1, în scopul hotărârile Vinter şi alţii împotriva Regatului Unit [(MC),
aplicabilităţii art. 14 coroborat cu această dispoziţie. nr. 66069/09 şi alte două, 9 iulie 2013 Nota de informa-
Art. 57 din Codul penal rus stabileşte o politică în ma- re nr. 165] sau, mai recent, Murray împotriva Olandei
teria stabilirii pedepselor care, în ceea ce priveşte deten- [(MC), nr. 10511/10, 26 aprilie 2016, Nota de informare
ţiunea pe viaţă, instituie un tratament diferenţiat bazat nr. 195].

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


13
CEDO

i) Diferenţă de tratament pe motive de vârstă – Curtea ***


nu are niciun motiv să pună în discuţie problema diferen-
Este normal ca autorităţile naţionale, care trebuie, de
ţei de tratament aplicat reclamanţilor comparativ cu cel
asemenea, să ia în considerare, în limitele competenţe-
aplicat infractorilor minori. Excluderea acestora de la de-
lor lor, interesele societăţii în ansamblu, să aibă o largă
tenţiunea pe viaţă este în acord cu abordarea comună a
putere de apreciere atunci când sunt solicitate să se pro-
sistemelor juridice ale statelor contractante în ansamblu.
nunţe asupra unor probleme sensibile, cum ar fi politi-
Această excludere respectă în aceeaşi măsură normele
cile penale. De vreme ce problemele delicate ridicate în
internaţionale în materie şi, evident, are scopul de a fa-
speţă ating domenii în care statele membre nu împărtă-
cilita îndreptarea infractorilor minori. Curtea consideră
şesc aceleaşi vederi (exceptând excluderea infractorilor
că în cazul în care infractorii minori trebuie să răspundă
minori de la detenţiunea pe viaţă) şi în care, în general,
pentru faptele lor, oricât de grave, acest lucru trebuie
dreptul pare să treacă printr-o fază de tranziţie, este ne-
făcut într-un mod care să ţină cont de imaturitatea lor
cesar să se dea o marjă largă de apreciere autorităţilor
mentală şi emoţională prezumată, precum şi de mai ma-
din fiecare stat.
rea lor maleabilitate şi de capacitatea lor de îndreptare
şi de reintegrare. Rezultă prin urmare că este dificil de criticat legiuito-
rul rus pentru că a decis să excludă, într-un mod care re-
În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport
flectă evoluţia societăţii în materie, unele grupuri de in-
cu infractorii ce au împlinit vârsta de 65 de ani, Curtea
fractori de la detenţiunea pe viaţă. O astfel de excludere
nu vede niciun motiv pentru a considera că dispoziţia
reprezintă, evaluând toate aspectele, un progres social
relevantă din dreptul intern, care exclude această cate-
în materie de penologie. Neavând un numitor comun în
gorie de persoane de la închisoarea pe viaţă, este lipsi-
ceea ce priveşte aplicarea detenţiunii pe viaţă, autorită-
tă de o justificare obiectivă şi rezonabilă. Scopul acestei
ţile ruse nu şi-au depăşit marja de apreciere.
dispoziţii coincide, în principiu, cu interesele subiacente
ale posibilităţii de a solicita liberarea condiţionată după În fine, chiar dacă statul pârât are în mod vădit posibi-
executarea a 25 de ani în cazul infractorilor adulţi de litatea, în scopul promovării principiilor dreptăţii şi uma-
sex masculin ce nu au împlinit 65 de ani, astfel cum este nităţii, să extindă la toate categoriile de infractori exclu-
cazul reclamanţilor, descrisă în hotărârea Vinter drept derea detenţiunii pe viaţă, nu este obligat la aceasta în
o abordare comună în sistemele juridice naţionale în temeiul Convenţiei, aşa cum este interpretată în prezent
care detenţiunea pe viaţă poate fi aplicată. Faptul că o de către Curte. Mai mult, având în vedere punerea în
pedeapsă cu închisoare pe viaţă poate fi compresibilă practică a detenţiunii pe viaţă în Federaţia Rusă, în ceea
dobândeşte mai multă importanţă pentru infractorii în ce priveşte atât modurile de aplicare cât şi posibilitatea
vârstă dacă dorim să evităm ca perspectivele de eliberare unei revizuiri ulterioare, precum şi interesele societăţii
să nu devină pentru aceştia o simplă posibilitate iluzorie. în ansamblu, cu condiţia ca acestea să fie compatibi-
le cu Convenţia şi cu larga marjă de apreciere pe care
ii) Diferenţă de tratament în funcţie de sex – Curtea ia
aceasta o recunoaşte statului pârât în acest domeniu,
act de diferitele instrumente europene şi internaţionale
Curtea consideră că există un raport proporţional rezo-
care se ocupă cu nevoile de protecţie a femeilor împotri-
nabil între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit.
va violenţelor bazate pe sex, abuzului şi hărţuirea sexu-
Astfel, excluderile în litigiu nu constituie o diferenţă de
ală în mediul penitenciar, precum şi cu necesitatea de a
tratament interzisă. Pentru a concluziona astfel, Curtea
proteja femeile gravide şi mamele. Guvernul a prezentat
a luat în considerare pe deplin necesitatea de a interpre-
statistici care indică o diferenţă considerabilă între nu-
ta Convenţia într-un mod armonios şi în conformitate cu
mărul total de deţinuţi de sex masculin şi numărul total
spiritul său general.
al femeilor deţinute şi a subliniat, de asemenea, numărul
relativ mic de deţinuţi condamnaţi la închisoare pe viaţă. Concluzie: neîncălcare pe motive de vârstă (şaispreze-
Nu este de competenţa Curţii să revină asupra evaluării ce voturi contra unu); neîncălcare pe motive de sex (zece
efectuate de către autorităţile naţionale a datelor aflate voturi contra şapte). (Sursa: http://hudoc.echr.coe.int)
în posesia lor sau asupra raţionamentului de ordin pe-
nologic pe care aceste date caută să-l sprijine. În circum-
stanţele specifice ale cauzei, Curtea dispune de o bază
suficientă pentru a concluziona că există un interes ge-
neral care justifică excluderea femeilor de la detenţiunea
pe viaţă printr-o regulă globală.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


14
CJUE

TITLU EXECUTORIU

CJUE, Grzegorz Chudaś, Irena Chudaś Titlu executoriu european pentru cre­
împotriva DA Deutsche Allgemeine Versicherung anţele necontestate. Titluri exe­cutorii
Aktiengesellschaft, Hotărârea din 14 decembrie care pot fi certificate ca titlu executoriu
2017 european. Decizie privind cuantumul
cheltuielilor de judecată cuprinsă într
o hotărâre care nu priveşte o creanţă
(cuvinte cheie: cooperare judiciară, titlu executoriu, necontestată. Excludere
cheltuieli de judecată, exequatur, creanţă
necontestată, proprietate)

Regulamentul (CE) nr. 805/2004

În cauza de faţă, Curtea a stabilit următoarele:


Articolul 4 punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanţele necontestate trebuie interpre-
tate în sensul că o decizie executorie privind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într o hotărâre care nu
priveşte o creanţă necontestată, nu poate fi certificată ca titlu executoriu european.
Cererea de decizie preliminară priveşte interpretarea articolului 4 punctul 1 şi a articolului 7 din Regulamentul
(CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu
European pentru creanţele necontestate (JO 2004, L 143, p. 15, Ediţie specială, 19/vol. 7, p. 3).
Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Grzegorz Chudaś şi doamna Irena Chudaś, pe de
o parte, şi DA Deutsche Allgemeine Versicherung Aktiengesellschaft, pe de altă parte, în legătură cu o cerere având ca
obiect certificarea ca titlu executoriu european a unei decizii privind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într
o hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată.

Litigiul principal şi întrebarea preliminară Aktiengesellschaft să le plătească cheltuieli de judecată


în cuantum de 3 900 de zloţi polonezi (PLN) (aproximativ
Întrucât domnul şi doamna Chudaś au sesizat Sąd
921 de euro).
Rejonowy Poznań-Grunwald i Jeżyce w Poznaniu
(Tribunalul Districtual Poznań-Grunwald şi Jeżyce din La 4 iulie 2016, o copie a hotărârii menţionate, tra-
Poznań, Polonia) cu o acţiune în constatarea dobândirii dusă în limba germană, a fost comunicată prin poştă
dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, această societăţii DA Deutsche Allgemeine Versicherung Aktien­
instanţă a invitat DA Deutsche Allgemeine Versicherung gesellschaft, la sediul social al acesteia, cu precizarea că
Aktiengesellschaft, cu sediul în Oberursel (Germania), să are posibilitatea de a formula opoziţie în termen de două
intervină în procedură în calitate de pârâtă. săptămâni, precum şi posibilitatea de a introduce o con-
testaţie privind cheltuielile de judecată în termen de o
O copie a actului de sesizare a instanţei, împreună cu
săptămână.
o traducere în limba germană, precum şi citaţia pentru
şedinţa din 18 mai 2016 au fost transmise prin poştă, Întrucât DA Deutsche Allgemeine Versicherung
la 30 martie 2016, societăţii DA Deutsche Allgemeine Aktiengesellschaft nu a formulat o cale de atac împotriva
Versicherung Aktiengesellschaft, aceasta având posibi- hotărârii din 18 mai 2016, aceasta a rămas definitivă la
litatea de a formula observaţii în termen de 30 de zile. 19 iulie 2016.
Societatea respectivă nu a depus observaţii şi nici nu s a
La 11 octombrie 2016, domnul şi doamna Chudaś au
înfăţişat la şedinţă.
iniţiat procedura principală având ca obiect certificarea
În aceste împrejurări, la 18 mai 2016, Sąd Rejonowy ca titlu executoriu european a părţii din hotărârea din 18
Poznań-Grunwald i Jeżyce w Poznaniu (Tribunalul Dis­ mai 2016 privind cheltuielile de judecată.
trictual Poznań-Grunwald şi Jeżyce din Poznań, Polonia)
Instanţa de trimitere exprimă, în esenţă, îndoieli cu
a pronunţat o hotărâre în lipsă prin care a constatat că
privire la aspectul dacă o astfel de cerere intră în dome-
domnul şi doamna Chudaś au dobândit dreptul de pro-
niul de aplicare al Regulamentului nr. 805/2004.
prietate asupra autovehiculului în litigiu şi, în conse-
cinţă, a obligat DA Deutsche Allgemeine Versicherung

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


15
CJUE

Ea susţine, în această privinţă, că din interpretarea li- necontestate, acestea din urmă fiind definite ca un drept
terală a articolului 7 din Regulamentul nr. 805/2004, în la o sumă de bani determinată care a devenit exigibilă
special din utilizarea termenilor „de asemenea”, ar putea sau a cărei dată scadentă a fost indicată în aceste hotă-
să rezulte că un certificat de titlu executoriu european ar râri, tranzacţii judiciare sau acte autentice.
putea fi emis, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată,
Pentru ca o hotărâre judecătorească să poată fi cer-
numai atunci când hotărârea pe fond priveşte o creanţă
tificată, în conformitate cu articolul 6 din regulamentul
necontestată şi poate fi certificată ea însăşi ca titlu exe-
menţionat, ca titlu executoriu european, aceasta trebuie
cutoriu european.
să privească o creanţă necontestată şi să îndeplinească
În schimb, potrivit instanţei de trimitere, nu poa- anumite condiţii precizate în cuprinsul articolului respec-
te fi exclus ca o analiză teleologică a dispoziţiilor tiv. Una dintre condiţiile acestei certificări este cea pre-
Regulamentului nr. 805/2004 să conducă la concluzia că văzută în cuprinsul articolului menţionat la alineatul (1)
deciziile privind cheltuielile de judecată pot constitui ho- litera (a), şi anume ca hotărârea să fie executorie potrivit
tărâri care privesc creanţe necontestate, ceea ce justifică dreptului statului membru de origine.
certificarea ca titlu executoriu european, în conformitate
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, Regula­
cu regulamentul menţionat.
mentul nr. 805/2004 prevede dispoziţii specifice. Potrivit
În aceste condiţii, Sąd Rejonowy Poznań-Grunwald articolului 7 din acesta, în cazul în care o hotărâre jude-
i Jeżyce w Poznaniu (Tribunalul Districtual Poznań- cătorească cuprinde o hotărâre executorie privind chel-
Grunwald şi Jeżyce din Poznań, Polonia) a hotărât să sus- tuielile de judecată, aceasta se certifică de asemenea, ca
pende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea titlu executoriu european în ceea ce priveşte aceste chel-
întrebare preliminară: tuieli, cu excepţia cazului în care, în cursul procedurii în
justiţie, debitorul s a opus în mod special obligaţiei sale
„Articolul 4 punctul 1 coroborat cu articolul 7 din
de a şi asuma cheltuielile respective, în conformitate cu
Regulamentul […] nr. 805/2004 […] trebuie interpretat
legislaţia statului membru de origine.
în sensul că o decizie privind cheltuielile de judecată,
cuprinsă într o hotărâre prin care se constată existenţa Din modul de redactare a acestei din urmă dispoziţii
unui drept, poate să fie certificată ca titlu executoriu reiese, astfel cum au arătat în mod întemeiat guvernul
european?” polonez şi Comisia Europeană, că o decizie privind chel-
tuielile de judecată nu este considerată o hotărâre au-
tonomă în cadrul Regulamentului nr. 805/2004, în mă-
Cu privire la întrebarea preliminară sura în care acesta se aplică unor asemenea cheltuieli
Prin intermediul întrebării adresate, instanţa de trimi- numai atunci când ele sunt incluse, în mod accesoriu,
tere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul 4 într o hotărâre principală. Astfel, utilizarea termenilor
punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul nr. 805/2004 „de asemenea” în modul de redactare a articolului 7 din
trebuie interpretate în sensul că o decizie executorie pri- acest regulament indică faptul că o „hotărâre executorie
vind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într o privind cheltuielile de judecată” este certificată ca titlu
hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată, poate executoriu european numai atunci când hotărârea prin-
fi certificată ca titlu executoriu european. cipală priveşte, în conformitate cu obiectul regulamentu-
lui menţionat anterior, o creanţă necontestată.
Instanţa de trimitere ridică problema dacă acţiunea
principală intră în domeniul de aplicare al acestui regu- Această concluzie nu poate fi repusă în discuţie de dis-
lament, în măsura în care hotărârea a cărei certificare ca poziţiile articolului 4 din Regulamentul nr. 805/2004, inti-
titlu executoriu european o solicită domnul şi doamna tulat „Definiţii”. În această privinţă, este adevărat, pe de
Chudaś vizează numai partea consacrată cheltuielilor de o parte, că articolul 4 punctul 1 din acest regulament de-
judecată dintr o hotărâre care, la rândul său, din cauza fineşte o „hotărâre judecătorească” drept orice hotărâre
obiectului său principal, şi anume constatarea existenţei pronunţată de o instanţă judecătorească dintr un stat
unui drept de proprietate, nu este executorie şi, prin ur- membru, inclusiv, printre altele „stabilirea de către gre-
mare, nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului fier a sumei reprezentând cheltuielile de judecată”. Pe de
menţionat. altă parte, o hotărâre executorie cu privire la cheltuielile
de judecată constituie, în principiu, o „creanţă”, în sen-
Domeniul de aplicare material al Regulamentului sul definiţiei acestei noţiuni care figurează la articolul 4
nr. 805/2004 rezultă printre altele din dispoziţiile artico- punctul 2 din regulamentul menţionat.
lului 2 alineatul (1) coroborate cu cele ale articolului 3
alineatul (1), precum şi cu cele ale articolului 4 punctul 2 Totuşi, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 29
din acest regulament, potrivit cărora acesta se aplică în din prezenta hotărâre, în temeiul dispoziţiilor specifice
materie civilă şi comercială, hotărârilor judecătoreşti, referitoare la cheltuielile de judecată prevăzute la arti-
tranzacţiilor judiciare şi actelor autentice privind creanţe colul 7 din Regulamentul nr. 805/2004, o decizie privind
cuantumul unor asemenea cheltuieli nu poate fi certifi-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


16
CJUE

cată ca titlu executoriu european independent de o hotă- zie privind cuantumul cheltuielilor de judecată aferente
râre principală privind o creanţă necontestată. În măsura acestei acţiuni nu poate fi nici ea certificată ca titlu exe-
în care decizia privind aceste cheltuieli este legată în mod cutoriu european în temeiul acestui regulament.
intrinsec de rezultatul acţiunii principale care, prin ea în-
În lumina ansamblului consideraţiilor care precedă,
săşi, justifică certificarea unei hotărâri ca titlu executoriu
trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 4
european, definiţiile prevăzute la articolul 4 din acest
punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul nr. 805/2004
regulament nu pot afecta aplicabilitatea însăşi a regula-
trebuie interpretate în sensul că o decizie executorie pri-
mentului menţionat.
vind cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într
În măsura în care instanţa de trimitere ridică proble- o hotărâre care nu priveşte o creanţă necontestată, nu
ma dacă obiectivele Regulamentului nr. 805/2004 ar poate fi certificată ca titlu executoriu european.
putea să conducă la o concluzie diferită, trebuie amin-
tit că obiectivul principal al acestui instrument este, în
conformitate cu articolul 1 din regulamentul menţionat, Cu privire la cheltuielile de judecată
crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele Întrucât, în privinţa părţilor din litigiul principal, proce-
necontestate în vederea asigurării, prin intermediul sta- dura are caracterul unui incident survenit la instanţa de
bilirii unor standarde minime, a liberei circulaţii a hotă- trimitere, este de competenţa acesteia să se pronunţe
rârilor judecătoreşti, a tranzacţiilor judiciare şi a actelor cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efec-
autentice în toate statele membre, fără a fi necesar să tuate pentru a prezenta observaţii Curţii, altele decât
se recurgă la o procedură intermediară în statul membru cele ale părţilor menţionate, nu pot face obiectul unei
de executare înainte de recunoaştere şi de executare. rambursări.
Totuşi, considerând că condiţiile de aplicare a mecanis-
mului derogatoriu de la regimul comun al recunoaşterii Pentru aceste motive, Curtea (Camera a şaptea) declară:
hotărârilor instituit prin acest regulament sunt de strictă Articolul 4 punctul 1 şi articolul 7 din Regulamentul
interpretare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al
martie 2012, G, C 292/10, EU:C:2012:142, punctul 64), Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu
acest obiectiv nu poate repune în discuţie interpretarea Executoriu European pentru creanţele necontestate tre-
domeniului de aplicare al regulamentului respectiv care buie interpretate în sensul că o decizie executorie privind
rezultă din articolul 7 din acesta. cuantumul cheltuielilor de judecată, cuprinsă într o hotă-
În speţă, reiese din decizia de trimitere că acţiunea râre care nu priveşte o creanţă necontestată, nu poate fi
principală aflată la originea procedurii principale privea certificată ca titlu executoriu european.
o cerere de declarare a existenţei unui drept asupra unui
bun mobil, în speţă un autovehicul, iar nu o creanţă ne-
contestată. Întrucât o astfel de acţiune nu intră în dome-
niul de aplicare al Regulamentului nr. 805/2004, o deci-

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


17
CJUE

ACHIZIŢII PUBLICE

CJUE, Compania Naţională de Administrare a Achiziţii publice. Fondul european de


Infrastructurii Rutiere SA împotriva Ministerului dez­voltare regională, Fondul social
Fondurilor Europene – Direcţia Generală eu­ro­pean şi Fondul de coeziune. Con­
Managementul Fondurilor Externe, Hotărârea
tract de finanţare a construcţiei unei
din 6 decembrie 2017
au­tostrăzi încheiat cu Banca Euro­
pea­nă de Investiţii înainte de ade­r a­
(cuvinte cheie: achiziţii publice, Fondul european rea statului membru la Uniunea Euro­
de dezvoltare regională, Fondul de coeziune,
contract de finanţare, autostrăzi, neregularitate, peană. Noţiunea «neregularitate» în
aplicarea legii în timp) sensul Regulamentului nr. 1083/2006

Directiva 2004/18/CE, art. 15


Regulamentul (CE) nr. 1083/2006

În cauza de faţă, Curtea a stabilit următoarele:


1) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea proce-
durilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, în special articolul 15 litera
(c), trebuie interpretată în sensul că se opune ca reglementarea unui stat membru să prevadă, pentru o procedură
de atribuire a unui contract de achiziţii publice angajată ulterior datei aderării sale la Uniunea Europeană, în vede-
rea realizării unui proiect iniţiat pe baza unui contract de finanţare încheiat cu Banca Europeană de Investiţii ante-
rior aderării menţionate, aplicarea criteriilor specifice prevăzute de dispoziţiile Ghidului de atribuire a contractelor
de achiziţii publice al Băncii Europene de Investiţii care nu sunt conforme cu dispoziţiile acestei directive.
2) Articolul 9 alineatul (5) şi articolul 60 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie
2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social eu-
ropean şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 trebuie interpretate în sensul că o
procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice precum cea în discuţie în litigiul principal, în care au fost
aplicate criterii mai restrictive decât cele prevăzute de Directiva 2004/18, nu poate fi considerată că a fost desfăşu-
rată în deplină conformitate cu dreptul Uniunii şi nu este eligibilă pentru o finanţare europeană nerambursabilă,
acordată retrospectiv.
Articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 trebuie interpretat în sensul că utilizarea unor criterii de
precalificare a ofertanţilor mai restrictive decât cele prevăzute de Directiva 2004/18 constituie o „neregularitate”,
în sensul acestei dispoziţii, care justifică aplicarea unei corecţii financiare în temeiul articolului 98 din acest regula-
ment, în măsura în care nu se poate exclude ca o astfel de utilizare să fi avut o incidenţă asupra bugetului fondului
în cauză, aspect a cărui verificare revine instanţei de trimitere.
Cererea de decizie preliminară priveşte interpretarea articolului 15 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii
publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (JO 2004, L 134, p. 114, Ediţie specială, 06/vol. 8, p. 116), precum şi a articolu-
lui 2 punctul 7, a articolului 9 alineatul (5) şi a articolului 60 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO 2006, L 210, p. 25, Ediţie
specială, 14/vol. 2, p. 64).
Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii
Rutiere SA, fostă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (denumită în continuare
„CNADNR”), pe de o parte, şi Ministerul Fondurilor Europene Direcţia Generală Managementul Fondurilor Externe
(România), pe de altă parte, în legătură cu o decizie a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional
Sectorial „Transport” (România) (denumită în continuare „AMPOST”) prin care se aplică o corecţie financiară din ca-
uza unei încălcări a Directivei 2004/18 în cadrul atribuirii unui contract de achiziţii publice privind lucrări cofinanţate
iniţial de Banca Europeană de Investiţii (BEI), ulterior integral şi retrospectiv de Uniunea Europeană, în cadrul Fondului
european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune.

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


18
CJUE

Litigiul principal şi întrebările preliminare pectivă a unor proiecte, AMPOST a controlat dosarul de
atribuire a contractului de achiziţii publice de lucrări în
Proiectul de construcţie a autostrăzii Arad-Timişoara-
discuţie în litigiul principal. La încheierea acestui control,
Lugoj a făcut iniţial obiectul unui contract de finanţare
autoritatea respectivă a constatat neregularităţi printr‑o
încheiat la 23 decembrie 2003 între România, BEI şi auto-
notă din 29 iunie 2015 şi a impus, printr‑o decizie din 24
ritatea contractantă a contractului de achiziţii publice de
august 2015, o corecţie financiară de 10 % din valoarea
lucrări în discuţie în litigiul principal, CNADNR.
cheltuielilor eligibile ale contractului de achiziţii de lu-
Pe baza acestui contract, a fost încheiat un acord de crări încheiat la 15 decembrie 2008.
împrumut în vederea finanţării construcţiei mai multor
AMPOST a motivat această corecţie financiară amin-
tronsoane de autostradă, între aceleaşi părţi, la 2 de-
tind, în primul rând, că, pentru acordarea finanţării eu-
cembrie 2004. Acest acord stipulează că „CNADNR va
ropene nerambursabile unei operaţiuni, Comisia solici-
respecta procedurile BEI privind achiziţionarea bunuri-
tă respectarea prevederilor directivelor în materie de
lor, asigurarea serviciilor şi angajarea lucrărilor pentru
achiziţii publice în vigoare la data publicării invitaţiei de
proiect, [că] va purta negocieri şi va semna contracte
participare la procedura de atribuire a contractului de
conform prevederilor [acestui contract de finanţare]”,
achiziţii publice respectiv. În această privinţă, autoritatea
respectiv „prin organizarea de licitaţii internaţionale, ac-
menţionată a considerat că Directiva 2004/18 era aplica-
cesibile ofertanţilor din toate ţările”.
bilă procedurii de atribuire a contractului de achiziţii de
În cadrul acestui acord de împrumut şi în scopul or- lucrări în discuţie în litigiul principal, întrucât aceasta a
ganizării atribuirii contractelor de lucrări de construcţie fost lansată după aderarea României la Uniune. În al doi-
a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj, CNADNR a atribuit lea rând, AMPOST a arătat că trei criterii de precalificare
un contract, la 28 februarie 2006, pentru a dispune de prevăzute de acest contract se dovedeau mai restricti-
serviciile de consultanţă necesare realizării documenta- ve decât cele prevăzute de Directiva 2004/18, şi anume,
ţiilor de atribuire pentru lucrări. Deoarece la acea dată primo, un criteriu referitor la situaţia personală a candi-
România nu era stat membru al Uniunii, respectivele datului şi, în special, la antecedentele de neexecutare
documentaţii de atribuire au fost întocmite în conformi- a unor contracte, care ar încălca articolele 44 şi 45 din
tate cu prevederile capitolului 3 din Ghidul BEI, intitulat Directiva 2004/18, secundo, un criteriu referitor la situa-
„Operaţiuni în afara Uniunii […]”. ţia financiară a candidatului, care ar fi contrar articolului
47 din această directivă, şi, tertio, un criteriu referitor
Din decizia de trimitere reiese că, pe de o parte, pro- la experienţa candidatului, care nu ar respecta articolul
cedura de achiziţie pentru atribuirea contractului de lu- 48 din directiva menţionată. În ultimul rând, AMPOST a
crări de construcţie a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj arătat totuşi că utilizarea acestor criterii era autorizată în
a fost demarată la 17 iulie 2007 sub formă de licitaţie temeiul dreptului intern, şi anume OUG nr. 72/2007, care
restrânsă cu precalificare, prin publicarea anunţului de deroga în mod expres de la OUG nr. 34/2006, ordonanţă
precalificare, şi, pe de altă parte, că acest contract a fost care transpune Directiva 2004/18.
atribuit la 15 decembrie 2008.
CNADNR a introdus la instanţa de trimitere o acţiune
La 27 octombrie 2009, România a solicitat Comisiei ca având ca obiect anularea deciziei AMPOST din 24 august
proiectul de construcţie a autostrăzii Arad–Timişoara– 2015, precum şi a notei de constatare a unor neregulari-
Lugoj să beneficieze, în cadrul programului operaţional tăţi şi de stabilire a unor corecţii financiare din 29 iunie
sectorial „Transport 2007-2013”, de o finanţare retro- 2015, emisă în legătură cu proiectul de construcţie a au-
spectivă în cadrul FEDER şi al Fondului de coeziune ca tostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj.
„proiect major”, în sensul articolului 39 din Regulamentul
nr. 1083/2006. În susţinerea acţiunii formulate, CNADNR apreciază
că corecţia financiară de 10 % din valoarea cheltuielilor
Prin două decizii succesive, adoptate în anul 2010 şi, eligibile ale contractului de achiziţii de lucrări de con-
respectiv, în anul 2014, Comisia a aprobat finanţarea strucţie a autostrăzii Arad–Timişoara–Lugoj este înte-
integrală a proiectului menţionat în cadrul FEDER şi al meiată pe o interpretare eronată a dispoziţiilor OUG nr.
Fondului de coeziune. Astfel, un contract de finanţare a 34/2006, ale OUG nr. 72/2007, precum şi ale Directivei
modificat sursa de finanţare a aceluiaşi proiect, pentru 2004/18. CNADNR susţine că nu se putea reproşa auto-
ca acesta să beneficieze pe viitor de fonduri europene rităţii contractante că a stabilit criterii de precalificare
nerambursabile în cadrul programului operaţional secto- nelegale sau restrictive în raport cu această directivă, în
rial „Transport 2007-2013”. măsura în care, ab initio, atribuirea acestui contract era
În scopul rambursării cheltuielilor angajate de auto- realizată în conformitate cu capitolul 3 din Ghidul BEI.
ritatea contractantă şi ţinând seama de recomandările Ministerul Fondurilor Europene – Direcţia Generală
Comisiei privind respectarea reglementării Uniunii în Managementul Fondurilor Externe susţine că verifică-
materia achiziţiilor publice în caz de finanţare retros- rile au fost derulate de AMPOST în baza prevederilor

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


19
CJUE

Directivei 2004/18, tocmai pentru că procedura de atri- Cu privire la întrebările preliminare:


buire a contractului s‑a derulat prin derogare de la pre-
Observaţii introductive
vederile OUG nr. 34/2006. Astfel, ţinând seama de mo-
dificarea sursei de finanţare, operaţiunea fiind de atunci Pentru a se răspunde la întrebările adresate, trebuie,
finanţată de Fondul de coeziune în cadrul programului cu titlu introductiv, să se verifice dacă Directiva 2004/18
operaţional sectorial „Transport 2007-2013”, această au- este într‑adevăr aplicabilă ratione temporis în măsura în
toritate trebuia să se asigure că atribuirea contractului care anumite fapte evocate de instanţa de trimitere au
menţionat respectă dispoziţiile din dreptul Uniunii şi în avut loc înainte de aderarea României la Uniune. Astfel,
special normele din materia achiziţiilor publice. rezultă din articolul 2 din Protocolul de aderare că, de la
data aderării, actele adoptate de instituţiile Uniunii îna-
(...) În aceste împrejurări, Curtea de Apel Bucureşti
inte de această aderare sunt obligatorii pentru România
(România) a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să
şi se aplică în acest stat în condiţiile stabilite prin tratate
adreseze Curţii următoarele întrebări preliminare:
şi prin acest protocol.
„1) Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/18 trebuie
În această privinţă, din articolul 53 alineatul (1) din
interpretat în sensul că permite ca un stat membru să
protocolul menţionat decurge că România pune în apli-
nu aplice, ulterior aderării sale la Uniune[…], directiva în
care măsurile necesare pentru a se conforma, de la data
cauză, atunci când beneficiază de un contract de finanţa-
aderării la Uniune, dispoziţiilor directivelor care sunt
re încheiat cu [BEI], semnat înainte de aderare, potrivit
obligatorii pentru orice stat membru destinatar în ce pri-
căruia contractelor de achiziţii publice ce vor fi atribuite
veşte rezultatul care trebuie obţinut, dar lasă la latitudi-
li se aplică cerinţe specifice finanţatorului, precum cele
nea autorităţilor naţionale alegerea formei şi a metode-
din prezenta cauză, care sunt mai restrictive decât cele
lor, cu excepţia cazului în care se prevede un alt termen
permise prin directivă?
în acest protocol.
2) Directiva 2004/18 trebuie interpretată în sensul că
Or, trebuie să se constate că nu a fost prevăzut un
se opune existenţei unui act normativ în dreptul intern,
asemenea termen pentru a transpune în dreptul intern
precum [OUG] nr. 72/2007, care prevede aplicarea pre-
Directiva 2004/18. Prin urmare, România trebuia să se
vederilor [Ghidului BEI] prin derogare de la prevederile
conformeze acestei directive de la aderarea sa la Uniune,
actului normativ prin care a fost transpusă în dreptul in-
în conformitate cu principiul aplicării imediate şi integrale
tern directiva, în speţă [OUG] nr. 34/2006, pentru motive
a dispoziţiilor de drept al Uniunii în ceea ce priveşte noile
precum cele indicate în nota de fundamentare [referitoa-
state membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din
re la prima ordonanţă], în vederea respectării contractu-
3 decembrie 1998, KappAhl, C‑233/97, EU:C:1998:585,
lui de finanţare încheiat anterior aderării?
punctul 15).
3) În interpretarea articolului 9 alineatul (5) şi a ar-
În aceste condiţii, trebuie să se stabilească cu certitu-
ticolului 60 litera (a) din Regulamentul nr. 1083/2006,
dine că Directiva 2004/18 este aplicabilă unei proceduri
poate fi considerat conform cu legislaţia Uniunii şi eligibil
de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări
pentru o finanţare europeană nerambursabilă, acordată
precum cea în discuţie în litigiul principal.
retroactiv, un astfel de contract de achiziţii publice, în-
cheiat cu respectarea [Ghidului BEI] şi a dreptului intern? În această privinţă, reiese dintr‑o jurisprudenţă con-
stantă că directiva aplicabilă unui contract de achiziţii
4) În cazul unui răspuns negativ la întrebarea anteri-
publice este, în principiu, cea în vigoare la data la care
oară, dacă un astfel de contract de achiziţii publice a fost
autoritatea contractantă alege tipul de procedură pe
declarat totuşi conform la momentul verificării cerinţe-
care o va urma şi soluţionează definitiv problema dacă
lor de calificare ale Programului operaţional sectorial
există sau nu există obligaţia de a asigura în prealabil
«Transport 2007-2013», o atare prezumtivă încălcare a
condiţii concurenţiale pentru atribuirea acestui contract
normelor din dreptul Uniunii privind achiziţiile publice
(Hotărârea din 7 aprilie 2016, Partner Apelski Dariusz,
(stabilirea unor criterii de precalificare a ofertanţilor de
C‑324/14, EU:C:2016:214, punctul 83).
natura celor din [Ghidul BEI] mai restrictive decât cele
din Directiva 2004/18[…]) constituie o «neregularitate», Or, atunci când o procedură de atribuire face obiectul
în interpretarea articolului 2 punctul 7 din Regulamentul unei publicări a anunţului de participare, este necesar
nr. 1083/2006, care dă naştere obligaţiei statului mem- să se considere că data la care autoritatea contractantă
bru în cauză de a impune o corecţie financiară/reducere soluţionează definitiv problema dacă trebuie procedat
procentuală în temeiul articolului 98 alineatul (2) din re- cu sau fără asigurarea în prealabil a unor condiţii concu-
gulamentul respectiv?” renţiale pentru atribuirea contractului este data acestei
publicări. În consecinţă, prin raportare la această dată
trebuie să se aprecieze legalitatea condiţiilor referitoare

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


20
CJUE

la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii Pentru a aprecia dacă o procedură de atribuire a con-
publice. tractelor de achiziţii publice precum cea în discuţie în liti-
giul principal, reglementată de capitolul 3 din Ghidul BEI,
În speţă, procedura de atribuire a contractului de achi-
poate intra sub incidenţa excepţiei prevăzute la articolul
ziţii publice de lucrări în discuţie în litigiul principal a făcut
15 litera (c) din Directiva 2004/18, trebuie să se verifice
obiectul unui anunţ de participare publicat în suplimen-
dacă o asemenea procedură poate fi considerată ca fiind
tul la Jurnalul Oficial alUniunii Europene la 17 iulie 2007,
reglementată de norme procedurale specifice unei orga-
şi anume ulterior aderării României la Uniune. În măsura
nizaţii internaţionale.
în care Protocolul de aderare nu prevedea nicio măsură
tranzitorie susceptibilă de a amâna aplicarea Directivei Or, după cum s‑a constatat la punctul 41 din prezenta
2004/18, este necesar, aşadar, să se considere că aceasta hotărâre, anunţul de participare în discuţie în litigiul prin-
este aplicabilă ratione temporis unei proceduri de atribu- cipal a fost publicat ulterior aderării României la Uniune.
ire precum cea în discuţie în litigiul principal.
În aceste condiţii, o procedură precum cea în discuţie
în litigiul principal nu poate fi considerată ca fiind regle-
mentată de norme procedurale specifice unei organi-
Cu privire la prima şi la a doua întrebare
zaţii internaţionale în sensul articolului 15 litera (c) din
Prin intermediul primei şi al celei de a doua întrebări, Directiva 2004/18.
care trebuie analizate împreună, instanţa de trimitere so-
În consecinţă, România nu se poate prevala, după
licită în esenţă să se stabilească dacă Directiva 2004/18,
data aderării sale la Uniune, de excepţia referitoare la
în special articolul 15 litera (c) din aceasta, trebuie inter-
respectarea normelor specifice ale unei organizaţii inter-
pretată în sensul că se opune ca reglementarea unui stat
naţionale, prevăzută la articolul 15 litera (c) din Directiva
membru să prevadă, pentru o procedură de atribuire a
2004/18.
unui contract de achiziţii publice angajată ulterior datei
aderării sale la Uniune, în vederea realizării unui proiect În plus, după cum a arătat instanţa de trimitere, o ast-
iniţiat pe baza unui contract de finanţare încheiat cu BEI fel de interpretare este susţinută de textul Ghidului BEI,
anterior aderării menţionate, aplicarea criteriilor speci- potrivit căruia, de la data aderării sale la Uniune, un stat
fice prevăzute de dispoziţiile Ghidului BEI care nu sunt candidat care a beneficiat de o finanţare a BEI pentru re-
conforme cu dispoziţiile acestei directive. alizarea unui proiect nu mai este supus capitolului 3 din
acest ghid, referitor la operaţiunile din afara Uniunii, ci
Articolul 15 litera (c) din Directiva 2004/18 prevede că
este supus din acel moment capitolului 2 din ghidul men-
această directivă nu se aplică contractelor de achiziţii pu-
ţionat, referitor la operaţiunile din interiorul Uniunii, şi
blice reglementate de norme procedurale specifice unei
trebuie să aplice directivele referitoare la procedura de
organizaţii internaţionale.
atribuire a contractelor de achiziţii publice.
În plus, trebuie să se observe că acest articol, interpre-
Decurge din ceea ce precedă că Directiva 2004/18 se
tat în lumina considerentului (22) al Directivei 2004/18,
opune existenţei unui act normativ de drept intern pre-
enumeră trei cazuri de contracte de achiziţii publice în
cum OUG nr. 72/2007, care prevede că dispoziţiile capi-
care această directivă nu se aplică în măsura în care aces-
tolului 3 din Ghidul BEI se aplică prin derogare de la dis-
te contracte de achiziţii publice sunt reglementate de
poziţiile acestei directive.
norme procedurale diferite. În plus, trebuie să se arate
că articolul menţionat se înscrie în secţiunea 3, intitula- Ţinând seama de consideraţiile care precedă, este ne-
tă „Excluderea unor contracte”, din capitolul II, intitulat cesar să se răspundă la prima şi la a doua întrebare adre-
„Domeniul de aplicare”, din titlul II, intitulat la rândul sate că Directiva 2004/18, în special articolul 15 litera (c),
său „Norme privind contractele de achiziţii publice”, din trebuie interpretată în sensul că se opune ca reglemen-
Directiva 2004/18. tarea unui stat membru să prevadă, pentru o procedură
de atribuire a unui contract de achiziţii publice angajată
Reiese astfel atât din modul de redactare a articolului
ulterior datei aderării sale la Uniune, în vederea realiză-
15 litera (c) din Directiva 2004/18, cât şi din contextul
rii unui proiect iniţiat pe baza unui contract de finanţare
în care el se înscrie că acest articol constituie o excep-
încheiat cu BEI anterior aderării menţionate, aplicarea
ţie de la domeniul de aplicare material al acestei direc-
criteriilor specifice prevăzute de dispoziţiile Ghidului BEI
tive. Or, o asemenea excepţie trebuie neapărat să facă
care nu sunt conforme cu dispoziţiile acestei directive.
obiectul unei interpretări stricte (a se vedea în acest sens
Ordonanţa din 20 iunie 2013, Consiglio Nazionale degli
Ingegneri, C‑352/12, nepublicată, EU:C:2013:416, punc-
tul 51 şi jurisprudenţa citată).

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


21
CJUE

Cu privire la a treia şi la a patra întrebare Ţinând seama de ceea ce precedă, o procedură de atri-
buire a unui contract de achiziţii publice precum cea în
Prin intermediul celei de a treia şi al celei de a patra
discuţie în litigiul principal, în cadrul căreia au fost aplica-
întrebări, care trebuie analizate împreună, instanţa de
te criterii mai restrictive decât cele prevăzute în Directiva
trimitere solicită în esenţă să se stabilească dacă articolul
2004/18, nu poate fi considerată că a fost desfăşurată în
9 alineatul (5) şi articolul 60 litera (a) din Regulamentul
deplină conformitate cu dreptul Uniunii.
nr. 1083/2006 trebuie interpretate în sensul că o pro-
cedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice În ceea ce priveşte al doilea aspect evocat la punc-
precum cea în discuţie în litigiul principal, în care au tul 53 din prezenta hotărâre, rezultă din definiţia care
fost aplicate criterii mai restrictive decât cele prevăzute figurează la articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr.
de Directiva 2004/18, poate fi considerată conformă cu 1083/2006 că o încălcare a dreptului Uniunii constituie o
dreptul Uniunii şi eligibilă pentru o finanţare europeană „neregularitate”, în sensul acestei dispoziţii, numai dacă
nerambursabilă, acordată retrospectiv, şi dacă, eventu- are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bu-
al, articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 getului general al Uniunii prin imputarea unei cheltuieli
trebuie interpretat în sensul că utilizarea unor criterii necorespunzătoare acestui buget. Prin urmare, Curtea a
de precalificare a ofertanţilor mai restrictive decât cele statuat că o astfel de încălcare nu poate fi considerată o
prevăzute de Directiva 2004/18 constituie o „neregula- neregularitate decât în măsura în care era susceptibilă,
ritate”, în sensul acestei dispoziţii, care justifică aplicarea prin ea însăşi, să aibă o incidenţă bugetară. În schimb, nu
unei corecţii financiare în temeiul articolului 98 din acest este necesar să fie demonstrată existenţa unei incidenţe
regulament. financiare precise (Hotărârea din 14 iulie 2016, Wrocław
– Miasto na prawach powiatu, C‑406/14, EU:C:2016:562,
În ceea ce priveşte primul aspect, reiese din textul ar-
punctul 44 şi jurisprudenţa citată).
ticolului 9 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1083/2006,
interpretat în lumina considerentului (22) al acestui re- Pe cale de consecinţă, este necesar să se conside-
gulament, că fondurile europene au vocaţia de a finanţa re că o încălcare a regulilor de atribuire a contractelor
numai operaţiuni conforme cu dispoziţiile tratatului şi ale de achiziţii publice constituie o neregularitate în sensul
actelor adoptate în temeiul acestuia. articolului 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006
în măsura în care posibilitatea ca această încălcare să fi
În plus, potrivit articolului 60 litera (a) din Regulamentul
avut o incidenţă asupra bugetului fondului vizat nu poate
nr. 1083/2006, revine autorităţii de gestionare sarcina să
fi exclusă (Hotărârea din 14 iulie 2016, Wrocław – Miasto
se asigure că operaţiunile selecţionate în vederea finan-
na prawach powiatu, C‑406/14, EU:C:2016:562, punctul
ţării sunt conforme, pe toată durata execuţiei lor, cu nor-
45).
mele Uniunii şi cu normele interne aplicabile.
În speţă, utilizarea unor criterii de precalificare a ofer-
Astfel, Regulamentul nr. 1083/2006 face parte din dis-
tanţilor mai restrictive decât cele prevăzute de Directiva
pozitivul care garantează buna gestionare a fondurilor
2004/18 constituie o „neregularitate”, în sensul articolu-
Uniunii şi protejarea intereselor financiare ale aceste-
lui 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, în mă-
ia din urmă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26
sura în care nu se poate exclude ca această utilizare să fi
mai 2016, Judeţul Neamţ şi Judeţul Bacău, C‑260/14 şi
avut o incidenţă asupra bugetului fondului în cauză.
C‑261/14, EU:C:2016:360, punctul 34).
În această privinţă, din decizia de trimitere reiese că,
În consecinţă, Uniunea nu are vocaţia de a finanţa,
în cauza principală, AMPOST a evidenţiat că criteriile de
prin intermediul fondurilor sale, decât acţiuni desfăşu-
precalificare a ofertanţilor erau mai restrictive decât cele
rate în deplină conformitate cu dreptul Uniunii, acesta
prevăzute de Directiva 2004/18 şi că aveau ca efect re-
incluzând normele aplicabile în materia achiziţiilor pu-
strângerea cercului participanţilor la procedura de achi-
blice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie
ziţii publice în discuţie în litigiul principal, astfel încât
2016, Wrocław – Miasto na prawach powiatu, C‑406/14,
incidenţa asupra bugetului fondului nu poate fi exclusă,
EU:C:2016:562, punctul 43 şi jurisprudenţa citată).
aspect a cărui verificare revine instanţei de trimitere.
În speţă, este cert că, pentru precalificarea ofertanţi-
În ceea ce priveşte, în sfârşit, problema dacă neregu-
lor, CNADNR a urmat normele din capitolul 3 din Ghidul
laritatea menţionată justifică aplicarea unei corecţii fi-
BEI. În această privinţă, a urma normele din acest ghid
nanciare în temeiul articolului 98 din Regulamentul nr.
nu poate exclude, ab initio, respectarea normelor Uniunii
1083/2006, trebuie arătat că revine statelor membre sar-
astfel cum rezultă din Directiva 2004/18. Cu toate aces-
cina de a efectua o corecţie financiară din moment ce a
tea, rezultă din indicaţiile instanţei de trimitere că criteri-
fost constatată o neregularitate.
ile de precalificare în discuţie în litigiul principal sunt mai
restrictive decât cele prevăzute la articolele 44, 45 şi 47 În acest scop, alineatul (2) al acestui articol impune
din Directiva 2004/18. autorităţii naţionale competente să determine cuan-
tumul corecţiei care trebuie aplicată ţinând seama de

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


22
CJUE

trei criterii, respectiv natura neregularităţii constatate, – Articolul 9 alineatul (5) şi articolul 60 litera (a) din
gravitatea ei şi pierderea financiară care a rezultat din Regulamentul nr. 1083/2006 trebuie interpretate în sen-
aceasta pentru fondul în cauză (Hotărârea din 14 iulie sul că o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii
2016, Wrocław – Miasto na prawach powiatu, C‑406/14, publice precum cea în discuţie în litigiul principal, în care
EU:C:2016:562, punctul 47). au fost aplicate criterii mai restrictive decât cele prevăzu-
te de Directiva 2004/18, nu poate fi considerată că a fost
În cazul în care este vorba, precum în cauza principală,
desfăşurată în deplină conformitate cu dreptul Uniunii şi
despre o neregularitate punctuală, iar nu sistemică, cea
nu este eligibilă pentru o finanţare europeană nerambur-
din urmă cerinţă implică în mod necesar o examinare de
sabilă, acordată retrospectiv.
la caz la caz, ţinând seama de toate împrejurările rele-
vante din perspectiva unuia dintre aceste trei criterii. – Articolul 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006
trebuie interpretat în sensul că utilizarea unor criterii
În speţă, faptul că CNADNR a acţionat în conformitate
de precalificare a ofertanţilor mai restrictive decât cele
cu legislaţia naţională, care îi impunea să deroge de la
prevăzute de Directiva 2004/18 constituie o „neregula-
Directiva 2004/18, astfel încât nu dispunea de nicio mar-
ritate”, în sensul acestei dispoziţii, care justifică aplicarea
jă de apreciere în privinţa procedurii de atribuire a con-
unei corecţii financiare în temeiul articolului 98 din acest
tractelor de achiziţii publice care trebuia urmată, este o
regulament, în măsura în care nu se poate exclude ca o
împrejurare de natură să influenţeze cuantumul final al
astfel de utilizare să fi avut o incidenţă asupra bugetului
corecţiei financiare care trebuie aplicată, aspect a cărui
fondului în cauză, aspect a cărui verificare revine instan-
verificare revine instanţei de trimitere, în raport cu cir-
ţei de trimitere.
cumstanţele concrete ale cauzei.
Ţinând seama de consideraţiile care precedă, trebuie
să se răspundă la a treia şi la a patra întrebare după cum
urmează:

Revista de Jurisprudenţă Europeană nr. 1/2018 » Litteris e-Publishing


23
Revista de
Jurisprudență
Europeană Litteris
e-publishing

INFORMAŢII GENERALE:
Număr de exemplare pe an: 10
Număr de pagini: 30-40/ exemplar
Frecvenţa: lunară

Litteris e-publishing
Str. Teiul Doamnei nr. 6, bl. 22, ap. 10
Cod 23581, Sector 2, Bucureşti
Tel 021.242.01.61
Mobil: 0745.327.443