Jan Comenius – „A instrui pe tineri cum se cuvine nu înseamnă a
le varî în cap mulțime de cuvinte, fraze, expresiuni și opiniuni din diferiți
autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile”. Prin aceste cuvinte Jan Comenius imprimă actului pedaogic un scop clar și practic, eliminând aglomerarea cunoștințelor într-un mod nesistematizat. Astfel, actul de predare învățare presupune nu transferul informațiilor în formă brută, ci asimilarea treptată a acestora într-un mod logic sistematizat. Pedagogul trebuie să utilizeze o tehnică de predare în care noile cunoștințe sunt argumentate sau sunt atașate unui context prin care elevul este ajutat să asimileze datele respective. Totodată, o altă învățătură ce rezidă din text este aceea că noțiunile predate trebuiesc introduse într-un context care să faciliteze asumarea de către elev a unui întreg sistem informațional, în care datele sunt în relație una cu alta ca și în relația cauză efect. Elevul nu poate asimila o definiție dacă acesteia nu îi este atașat un exemplu al punerii în practică a noțiunilor respective, astfel încât acestea să poată fi predate ca și cauză-efect. Spre exemplu, una dintre tehnicile recomandate de Jan Comeius pedagocilor este aceea de a adresa sistematic întrebări elevilor, atât pentru a le păstra atenția, dar și pentru ca aceștia să contribuie la introducerea în context a noilor date predate. Astfel, elevii contribuie activ la obținerea rezultatului predării, asumându-și cu o mai mare ușurință conținutul informațional.