Formare Formatori

Formarea FFormatorilor
ormatorilor 3
Prefaþã
Prefaþã
În perioada 2002-2004 în zece judeþe din România a fost implementat proiectul Accesul
la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. Proiectul a
inclus activitãþi variate, formãrile fiind o componentã deopotrivã importantã ºi apreciatã
de cãtre participanþi. Pentru a veni în sprijinul formatorilor ºi cadrelor didactice, echipa
de proiect a elaborat o serie de ºapte ghiduri.
Aceste ghiduri au fost concepute ca resursã pentru formatorii formaþi în acest proiect
ºi care au livrat cursuri de formare pentru mai mult de 1500 de cadre didactice în 10
judeþe din România. Ghidurile cuprind elemente specifice cursurilor de formare a
cadrelor didactice la locul de muncã, pe tema politicilor ºi practicilor educaþionale
incluzive, elemente de proiectare ºi livrare a programelor de formare, teoriile care
fundamenteazã fiecare arie tematicã ºi exemple de activitãþi practice. Ghidurile propun
tehnici de formare adecvate, materiale de sprijin pentru formatori ºi formabili, studii de
caz ºi materiale pentru lecturã. Scopul cursurilor de formare este sã dezvolte profesional
personalul didactic, astfel încât sã adopte un comportament incluziv ºi o atitudine reflexivã
ºi sã creeze un mediu la clasã care sã promoveze experienþe de învãþare pozitive pentru
toþi copiii. Seria cuprinde titlurile: „Formarea formatorilor”, „Dezvoltarea culturii ºi
practicilor ºcolare incluzive”, „Evaluarea în cadrul sistemelor educaþionale incluzive”,
„Relaþia ºcoalã-comunitate”, „Educaþia remedialã”, „Curriculum incluziv” ºi „Educaþia
interculturalã ºi anti-discriminare”.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
Accesullalaeducaþie
educaþiealalgrupurilor
grupurilor
Ghidul
Ghidul FFormatorului
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
Uniunea Europeanã dezavantajate
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 4
Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practicilor educaþiei

incluzive livratã formatorilor de cadre didactice incluºi în proiectul „Accesul la
educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi” romi”, Ghidurile pentru
formatori vor fi puse la dispoziþia Caselor Corpului Didactic din România, cu scopul de
a promova politici ºi practici incluzive centrate pe elev ºi în acele judeþe care nu au
participat la proiect.
Conceptul de Incluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul la

educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”, romi” prin care se
urmãreºte crearea în ºcoli a unor medii de învãþare accesibile ºi primitoare care sã
reflecte ºi celebreze diversitatea etnicã ºi culturalã, astfel încât fiecare copil sã aibã
ºansa de a se dezvolta la potenþialul maxim.
Alte activitãþi au cuprins:

- Formare pentru inspectori ºcolari, directori de grãdiniþe ºi ºcoli, cadre
didactice la nivelurile preºcolar, primar ºi gimnazial;
- Elaborare de materiale educaþionale noi pentru a fi utilizare în ºcolile
incluzive;
- Dezvoltare de parteneriate între ºcoalã ºi comunitate;
- Formare de institutori prin învãþãmânt deschis la distanþã;
- Formarea ºi angajarea mediatorilor ºcolari pentru întãrirea relaþiilor
dintre ºcoalã ºi comunitate.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 5
Scopul programului de formare
Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta baza de

cunoºtinþe ºi abilitãþi în ceea ce priveste formarea adulþilor, în special în domeniul
„Educaþiei incluzive”.
Cui se adreseazã?
Manualul se adreseazã celor interesaþi în livrarea modulului de formare a formatorilor,

inspectorilor ºcolari ºi altor specialiºti din învãþãmânt.
Ce cuprinde acest ghid?
În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului, scurte descrieri ale activitãþilor
pentru participanþi, unele materiale ale cursului pentru prezentãri* ºi suport de curs
pentru participanþi. Acesta este conþinutul ºi nu modul de utilizare.
Conþinut
Partea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursului

Partea a doua - prezentarea detaliatã a cursului ºi sugestii pentru formatori
Partea a treia - prezentãri PowerPoint
Partea a patra - suport de curs
Anexa - resurse suplimentare
Acest Ghid al Formatorului vine în completarea ghidurilor din seria Accesul la Educaþie
al Grupurilor Dezavantajate cu Focalizare pe Romi. “Ghidul pentru o formare
participativã a educatorilor ºi învãþãtorilor” ºi ar trebui distribuit tuturor participanþilor
la acest curs. Ghidul furnizeazã ºi bibliografie suplimentarã pentru formator.
* Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele cursului

de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrile din politicile sau
procedurile operate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 6
P
A
R
T
E PARTEA ÎNTÎI
A COMPETENÞE VIZA TE ªI
VIZATE
PREZENTAREA GENERALÃ
PREZENTAREA
1 A CURSUL UI
CURSULUI
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 7
P
A Scopul modulului de formare
Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta baza de
R
cunoºtinþe ºi abilitãþi în ceea ce priveºte formarea adulþilor, în special în domeniul
Educaþiei Incluzive.
T Competenþe vizate
Dupa parcurgerea acestui modul de formare, participanþii vor avea capacitatea sã:
E 1. identifice caracteristicile educaþiei pentru adulþi ºi sã explice modalitatea în care

un formator poate livra în mod corespunzator un program de formare (zilele 1 ºi 2);
A
2. înþeleagã diversitatea modurilor de învãþare ale oamenilor ºi sã punã în practicã
numeroase tehnici de formare pentru a veni în întâmpinarea diferitelor nevoi de
învãþare (zilele 1, 2 ºi 4);
3. utilizeze abilitãþi de facilitare verbale ºi non-verbale pentru o mai bunã comunicare

în cadrul formãrii (toate zilele);
1
4. demonstreze abilitãþi eficiente de prezentare (ziua 2);
5. proiecteze o sesiune pe baza criteriilor unei experienþe de învãþare eficient

structurate (ziua 3);
6. explice obiectivele ºi metodele de evaluare a formãrii ºi sã primeascã ºi sã ofere

cu încredere un feedback constructiv (zilele 4 ºi 5).
Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþare specifice,

pentru dezvoltarea competenþelor descrise anterior.
Prezentarea modulului de formare

Acest modul de formare dureazã cinci zile. Fiecare zi este structuratã în câte patru
sesiuni, cu durata de o orã ºi jumãtate.
În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare în timp

a fiecãrei sesiuni.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
1
P
E
T
R
A
A
de
Acest
Formarea Formatorilor
Uniunea
Program
Uniunea
proiect
DURA
ATTA ORA ELEMENTE DE CONÞINUT ACTIVITATE FORMA
CTIVITA FORMAT AR
T OR / PPAR TICIP
ARTICIP ANT
TICIPANT RESURSE
finanþat
Europeanã
Ziua 1 - Sesiunea 1
estede
Ziua 1
Europeanã
20 min 9.00 Urãri de bun venit ºi prezentãri Formatorii: se prezintã pe ei înºiºi ºi programul. Prezintã stilul în care va fi tinut cursul
finanþat
Formatorii: prezintã aspecte organizatorice / aranjamente logistice pentru curs.
ormatorilor
PP 1,2, 3
Formatorii: faciliteazã comunicarea aºteptãrilor, temerilor participanþilor printr-un Hârtiute adezive sau
30 min 9.20 Aºteptãri ºi temeri exercitiu simboluri
Participanþii: se împart în grupuri restrânse (de maxim 4 persoane) ºi pun în
practicã exercitiul
Formatorii: prezintã importanta regulilor de desfãºurare a cursului ºi faciliteazã
40 min 9.50 Stabilirea regulilor de desfãºurare formularea regulilor de cãtre participanþi printr-un exercitiu ‘cãrãmizi’
a cursului Participanþii lucreazã în aceleaºi grupuri ca mai sus
Formatorii: faciliteazã feedback-ul ºi explicã scopul stabilirii regulilor de desfãºurare
în cursurile de formare
30 min 10.30 Pauzã
Ziua 1 - Sesiunea 2
5 min 11.00 Introducere Formatorii: descriu obiectivele educaþionale specifice zilei respective Obiective de învãþare pe
Accesul
flipchart / poster
dezavantajate
dezavantajate
15 min 11.05 Învãþare experientialã Formatorii: livreazã informaþii cu privire la modurile de învãþare PP 4, 5 ,6, 7
Formatorii: faciliteazã exerciþiul „Cum învãþ cel mai bine”
cu cu
70 min 11.20 Stiluri de învãþare PP 8, 9
Participanþii: îºi identificã propria modalitate de învãþare
Formatorii: prezintã informaþii cu privire la stilurile de învãþare Chestionar
Participanþii: identificã legatura dintre stilurile de învãþare ºi activitãtile de Pachetul cu suportul de curs A
focalizare
învãþare.
focalizare
90 min 12.30 Pauza de prânz
pepe
Ziua 1 - Sesiunea 3
ROMI
Formatorul: prezintã informaþii despre ciclul învãþarii ºi prezintã ANF
romi
grupurilor
90 min 14.00 Ciclul învãþãrii sistematice PP 10
Faciliteazã desfãºurarea activitãtilor de identificare a nevoilor de formare ºi de
Analiza nevoilor de formare identificare a metodelor de ANF
(ANF) Participanþii: proiecteazã un proces de ANF
30 min 15.30 Pauzã
Ghidul
Ziua 1 - Sesiunea 4
60 min 16.00 Analiza Nevoilor de Formare Participanþii oferã feedback în urma activitãtii
30 min 17.00 Reflecþie Formatorul: ajutã participanþii sã reflecteze asupra învãþãrii Jurnalul de reflectie zilnicã
17.30 Încheierea activitãtilor
8
ormatorului
ormatorului
FFormatorului
1
P
E
T
R
A
A
de
Acest
Uniunea
Program
Uniunea
proiect
DURA
ATTA ORA ELEMENTE DE CONÞINUT ACTIVITATE FORMA
CTIVITA FORMAT AR
T OR / PPAR TICIP
ARTICIP ANT
TICIPANT RESURSE
finanþat
Europeanã
estede
Europeanã
Ziua 2 - Sesiunea 1
Ziua 2
finanþat
ormatorilor
20 min 9.00 Deschiderea activitãtilor zilei Formatorii: faciliteazã activitatea de brainstorming (furtunã de idei) Obiective de învãþare pe
Formare participativã Participanþii: identificã particularitãtile formãrii participative. flipchart / poster
70 min 9.20 Roluri ºi abilitãþi de facilitare Formatorii: livreazã informaþii ºi prezintã activitatea PP 11, 12, 13
Participanþii: lucreazã în 3 grupuri pentru a identifica abilitãþile de facilitare.
30 min 10.30 Pauzã
Ziua 2 - Sesiunea 2
20 min 11.00 Principiile Facilitãrii Formatorii: livreazã informaþii ºi faciliteazã discuþia PP 14
15 min 11.20 Formarea în echipã Formatorii: prezintã conceptul, avantajele ºi dezavantajele
55 min 11.35 Metode/ tehnici de formare Formatorii: faciliteazã activitatea de brainstorming ºi livreazã informaþii PP 15
Participanþii: identificã metode/tehnici de formare care pot fi utilizate în procesul învãþãrii
(pentru acumularea cunostintelor/ dezvoltarea abilitãþilor/ formarea atitudinilor)
Accesul
90 min 12.30 Pauza de prânz
dezavantajate
dezavantajate
Ziua 2 - Sesiunea 3
cu cu
60 min 14.00 Metode/ tehnici de formare Formatorii: Faciliteazã aplicarea diferitelor tehnici de formare
Participanþii: lucreazã în 5 grupuri
30 min 15.00 Reflectie Formatorii: faciliteazã activitatea de construire a ‘drumului învãþarii’ Cartonase
focalizare
Participanþii: identificã etapele învãþãrii
focalizare
Pachet cu suport de curs B
30 min 15.30 Pauza
pepe
Ziua 2 - Sesiunea 4
ROMI
romi
grupurilor
75 min 16.00 Abilitãþi de prezentare Formatorii: oferã informaþii cu privire la organizarea unei prezentãri eficiente PP 16, 17, 18, 19, 20, 21,
Participanþii: exerseazã sustinerea unei prezentãri 22, 23, 24
15 min 17.15 Reflectie Formatorii: reamintesc participanþilor despre reflectia zilnicã Jurnalul de reflecþie zilnicã
Participanþii: completeazã jurnalul de reflectie zilnicã
Ghidul
9
ormatorului
ormatorului
FFormatorului
1
P
E
T
R
A
A
de
Acest
Uniunea
Program
Uniunea
proiect
DURA
ATTA ORA ELEMENTE DE CONTINUT ACTIVITATE FORMA
CTIVITA FORMAT AR
T OR / PPAR TICIP
ARTICIP ANT
TICIPANT RESURSE
finanþat
Europeanã
estede
Europeanã
Ziua 3 - Sesiunea 1
Ziua 3
finanþat
ormatorilor
20 min 9.00 Bun venit ºi revizuirea drumului Formatorii: faciliteazã revizuirea drumului învãþãrii
Obiective de învãþare pe
învãþãrii Participanþii: adaugã la / discutã despre drumul învãþãrii flipchart / poster
20 min 9.20 Planificare ºi context Formatorii: livreazã informaþii cu privire la planificare ºi pregãtire
50 min 9.40 Gândire orientatã spre scop Formatorii: faciliteazã punerea în practicã a activitãtilor de planificare ºi de stabilire
a obiectivelor de învãþãre
Participanþii: realizeazã activitatea gânditi/ lucrati în perechi/ comunicati
30 min 10.30 Pauza
Ziua 3 - Sesiunea 2
5 min 11.00 Scopuri ºi obiective de învãþare Formatorii: faciliteazã desfãºurarea exercitiului de explorare a importantei PP 25, 26
formulãrii obiectivelor
Participanþii: formeazã linia valoricã
15 min 11.05 Stabilirea obiectivelor Formatorii: faciliteazã activitatea grupurilor de stabilire a obiectivelor
Participanþii: stabilesc obiectivele unei activitãti de învãþare; unul stã / trei circulã
Accesul
dezavantajate
70 min 11.20 Formatorii: faciliteazã analiza desfãºurãrii sesiunii vs. proiectul/ planul sesiunii Pachet cu suport de curs C
dezavantajate
Recapitularea obiectivelor Participanþii: identificã gradul de atingere a obiectivelor de învãþare
cu cu
90 min 12.30
Pauzã
Ziua 3 - Sesiunea 3
focalizare
90 min 14.00 Planurile sesiunii – stabilirea Formatorul: faciliteazã activitatea de stabilire a obiectivelor de învãþare Formatul planului unei sesiuni
focalizare
obiectivelor Participanþii: formuleazã obiective de învãþare ºi discutã între ei de formare
pepe
30 min 15.30 Pauzã
ROMI
romi
grupurilor
Ziua 3 - Sesiunea 4
45 min 16.00 Planurile sesiunii – conceperea Formatorul: faciliteazã activitatea de proiectare a continutului ºi de alegere a
metodelor/tehnicilor de formare
unei activitãti de formare Participanþii: alcãtuiesc continutul unui curs de formare
20 min 16.45 Planurile sesiunii – planificare în Formatorul: faciliteazã activitatea de alocare de timp ºi resurse pentru o sesiune de
formare; Participanþii: realizeazã planuri de sesiune de formare
Ghidul
timp ºi resurse Formatorii: initiazã discuþii pe marginea activitãtilor desfãºurate de participanþi
Participanþii: împãrtãsesc celorlalti modul în care au lucrat (proces ºi produs) ºi
identificã ceea ce au învãþat
25 min 17.05 Planurile sesiunii – concluzii Formatorii: reamintesc participanþilor despre reflectia zilnicã
Participanþii: completeazã jurnalul de reflectie zilnicã
17.30 Reflectie - Încheierea activitãtilor Jurnalul de reflectie zilnicã
10
ormatorului
ormatorului
FFormatorului
1
P
E
T
R
A
A
de
Acest
Uniunea
Program
Uniunea
proiect
finanþat
Europeanã
estede
Europeanã
Ziua 4
finanþat
ormatorilor
DUR
RAA TA ORA ELEMENTE DE CONTINUT ACTIVITATE FORMA
CTIVITA FORMAT AR
T OR / PPAR TICIP
ARTICIP ANT
TICIPANT RESURSE
Ziua 4 - Sesiunea 1
30 min 9.00 Evaluarea formãrii Formatorii: faciliteazã brainstorming-ul Obiective de învãþare pe
Participanþii: identificã de ce ºi cine ar trebui sã evalueze formarea flipchart / poster
60 min 9.30 Formatorii: furnizeazã informaþii despre ciclul schimbãrii ºi legãtura lui cu PP 27, 28, 29
Abordãri în evaluarea formãrii
programele de formare; faciliteazã punerea în practicã a proiectãrii unei evaluãri
Participanþii: se împart în grupuri ºi proiecteazã o „evaluare rapidã”
30 min 10.30
Pauzã
Ziua 4 - Sesiunea 2
Accesul
dezavantajate
80 min 11.00 Metode de evaluare Formatorii: faciliteazã discuþiile ºi exersarea proiectãrii formularelor de evaluare Pachet cu suportul de curs D
dezavantajate
Participanþii: proiecteazã un formular de evaluare
Formatorii ºi participanþii identificã grupuri de lucru pentru exersarea tehnicilor/
cu cu
10 min 12.20 Tehnici de formare
metodelor de formare
90 min 12.30 Pauzã
Ziua 4 - Sesiunea 3
focalizare
focalizare
90 min 14.00 Exersarea tehnicilor de formare Participanþii: exerseazã în perechi sau grupuri tehnici de formare specifice Hârtie, foarfeci, carioca,
pepe
pixuri, etc
30 min 15.30 Pauzã
ROMI
romi
grupurilor
Ziua 4 - Sesiunea 4
60 min 16.00 Exersarea tehnicilor de formare Participanþii: exerseazã în perechi sau grupuri tehnici de formare specifice
30 min 17.00 Recapitulare ºi reflectie Formatorul faciliteazã o activitate distractivã de recapitulare; reamintesc Jurnalul de reflectie zilnicã
participanþilor despre reflecþia zilnicã
Ghidul
Participanþii: completeazã jurnalul de reflecþie zilnicã
11
ormatorului
ormatorului
FFormatorului
1
P
E
T
R
A
A
de
Acest
Uniunea
Program
Uniunea
proiect
finanþat
Europeanã
estede
Europeanã
Ziua 5
finanþat
ormatorilor
DURA
ATTA ORA ELEMENTE DE CONTINUT ACTIVITATE FORMA
CTIVITA FORMAT AR
T OR / PPAR TICIP
ARTICIP ANT
TICIPANT RESURSE
Ziua 5 - Sesiunea 1
20 min 9.00 Criterii de evaluare a prezentãrilor Formatorii: prezintã structura zilei; faciliteazã formularea criteriilor de evaluare a Obiective de învãþare pe
prezentãrilor flipchart / poster
Participanþii: identificã criteriile ºi se pun de acord asupra ordinii prezentãrilor
70 min 9.20 Prezentãri Participanþii: prezintã tehnicile de formare, în perechi sau grupuri
30 min 10.30 Pauzã
Accesul
Ziua 5 - Sesiunea 2
dezavantajate
9
Participanþii: prezintã tehnicile de formare, în perechi sau grupuri
dezavantajate
90 min 11.00 Criterii de evaluare a prezentãrilor
90 min 12.30 Pauzã
cu cu
Ziua 5 - Sesiunea 3
60 min 14.00 Evaluarea prezentãrilor Formatorii: faciliteazã un feedback pozitiv în legãturã cu prezentãrile
focalizare
focalizare
Participanþii: oferã feedback în legãturã cu propriile prezentãri sau cu prezentãrile
celorlalti
pepe
Formatorii: faciliteazã o activitate distractivã de evaluare a întregului curs
30 min 15.00 Reflecþii Vitezometre
Participanþii completeazã jurnalul de reflectie zilnicã
ROMI
romi
grupurilor
30 min 15.30 Evaluarea modulului de formare Participanþii: completeazã chestionarul de evaluare Chestionarul de evaluare
16.00 Încheierea activitãþilor
Ghidul
12
ormatorului
ormatorului
FFormatorului
ormatorilor 13
P
A
R
T
E PARTEA A D OUA
A PREZENTAREA DET
PREZENTAREA ALIA
DETALIA TÃ
ALIATÃ
A CURSUL UI ªI SUGESTII
CURSULUI
PENTRU FORMA
PENTRU FORMATT ORI
2
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 14
P Ziua 1
Obiective de învãþare
A La sfârºitul acestor patru sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:

1. identifice diferite stiluri de învãþare
R 2.
3.
4.
identifice activitãþi de învãþare corespunzãtoare diferitelor stiluri de învãþare
înteleagã abordãri participative ºi experienþiale ale formãrii
proiecteze un proces de analizã a nevoilor de formare.
T Ziua 1 Sesiunea 1
.
. Introducere
.
E
Aºteptãri ºi temeri
Reguli de desfãºurare
9.00 Urãri de bun venit ºi prezentãri.
A Formatorii se prezintã pe ei înºiºi, spunând pe scurt cine sunt ºi de ce se aflã

acolo.
Se explicã scopul ºi rezultatele aºteptate ale acestui curs ºi se prezintã temele
ce vor fi abordate în cadrul cursului pe parcursul celor cinci zile de formare.
(PP: 1, 2, 3)
Se explicã faptul cã vor fi oferite suporturi de curs participanþilor.
Sunt prezentate aspecte organizatorice, de exemplu orele de începere ºi
2
încheiere a sesiunilor de formare, ieºiri în caz de incendiu, etc.
9.20 Partea de început a acestui atelier se va concentra pe o activitate de încurajare
a participanþilor de a se cunoaste ºi a-ºi împãrtãsi gândurile ºi aºteptãrile cu
privire la acest curs de formare.
Aºteptãri ºi T emeri : Prezentaþi activitatea ºi explicaþi de ce este important
Temeri
ca participanþii sã aibã capacitatea de a comunica celorlalþi modul în care percep
acest modul de formare, motivele pentru care se afla la acest curs, aºteptãrile
pe care le au, etc.
Este o ocazie pentru participanþi sã punã întrebãri, sã clarifice aºteptãri, sã
exprime temeri, etc. ºi pentru formator sã ofere rãspunsuri.
Activitate
. Cereþi participanþilor sã se împartã în grupuri de 3 sau 4 persoane cu care
.
se cunosc destul de bine. Furnizaþi hârtiuþe adezive.
Cereþi participanþilor ca, în perechi, sã discute despre aºteptãrile lor – ce
.
vor / sperã sã obþinã prin participarea la acest curs de formare.
Orice temere pe care ar putea-o avea – de exemplu lucruri care se pot sau
. nu întâmpla.
Cum sperã sã contribuie la întregul proces.
. Cereti participanþilor sã scrie fiecare aºteptare, temere sau contribuþie în
.
parte pe câte o hârtiuþã adezivã diferit coloratã.
Cereþi tuturor participanþilor sã vinã, sã se prezinte ºi sã lipeasca hârtiuta
adezivã pe colile de flipchart corespunzãtoare. Vor fi afiºate coli de
flipchart intitulate “Aºteptãri”, “Temeri” sau “Contribuþii”
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 15
.
P Faceþi rezumatul aºteptãrilor, temerilor, contribuþiilor afiºate ºi faceþi
observaþiile corespunzãtoare, referindu-vã la temele ce vor fi abordate ºi
la ceea ce vor învãþa, etc.
A
9.50 Reguli de desfãºurare
Explicaþi cã regulile de desfãºurare contribuie la:

.
R
atingerea/ realizarea aºteptãrilor
. diminuarea temerilor
. stabilirea unor relaþii bune de lucru – în special pentru un grup care va
lucra împreunã pentru mult timp, sperând sã obþinã rezultate practice
T imediate.
Activitate: 30 minute
. Formaþi grupuri de 4 persoane, precum în activitatea precedentã. Daþi-le
E .
.
hârtii în formã (ºi culoare) de cãrãmizi
Cereþi fiecãrui grup sã reciteascã aºteptãrile ºi temerile formulate ºi sã
conceapã niºte reguli de desfãºurare – scriind fiecare regulã pe câte o
A
cãrãmidã.
Apoi cereþi grupurilor sã trimitã câte un reprezentant ºi sã punã câte o
cãrãmidã / regulã de desfãºurare pe un zid de cãrãmizi pregãtit în prealabil
(pe o coalã de flip chart). Dupã ce fiecare grup trimite câte un reprezentant
. procesul se va relua, astfel încât pe zidul de cãrãmizi vom avea o regulã
de la grupul A, o regulã de la grupul B, una de la grupul C, etc., ºi apoi
. încã una de la grupul A, B, C etc.
.
2
Ajutaþi-i sã grupeze regulile, discutând cu atentie fiecare regulã ºi cerând
detalii suplimentare corespunzãtoare. Facilitatorul le adaugã pe cele care
.
lipsesc.
Explicaþi cã aceste reguli vor consolida baza formãrii
Explicaþi motivele pentru care faceþi aceasta – pentru a încuraja fiecare
participant sã se implice ºi sã-ºi asume o responsabilitate, sã participe la
îndeplinirea sarcinii de lucru, etc.
Sugeraþi tot ceea ce credeþi cã este esenþial la acest nivel, accentuând
faptul cã participanþii pot sã facã oricând adãugiri, în urma consultãrii cu
restul participanþilor (în acest fel regulile se comunicã)
Sugeraþi cã aceste reguli de desfãºurare vor fi revãzute la începutul fiecãrei
zile.
Reiteraþi faptul cã aceste reguli de desfãºurare reprezintã acordul general cu
.
privire la:
..
cum lucrãm unii cu altii
cum îi tratãm pe ceilalþi
cum ne comportãm, etc..
10.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 16
P Ziua 1 Sesiunea 2
.
. Învãþare experientialã
A
Stiluri de învãþare
11.00 Uraþi bun venit participanþilor ºi citiþi cu voce tare obiectivele de învãþare ale
zilei.
R 11.05 Formatorul va prezenta diferite abordãri ale procesului de învãþare ºi va explica

diferenþa dintre abordarea “prin memorare” ºi aceea prin depãºirea
problemelor, punând în luminã principiile învãþãrii.
(PP: 4, 5, 6)
T Formatorul va livra informaþii despre învãþarea experienþialã.
Învãþarea din experienþã înseamnã mai mult decât a avea respectiva experienþã.
E
Toata lumea are experienþe dar nu învaþã în mod necesar din ele. Reflecþia
asupra experienþei, totuºi, ne ajutã sã învãþãm din ea, iar gândurile ºi
sentimentele generate de aceastã reflecþie pot furniza idei ºi o privire de
ansamblu. Pentru ca învãþarea sã fie eficientã, noile idei trebuie testate. În
acest fel, cel care învaþã poate sã facã legãtura dintre teorie (generalizãrile
A produse prin reflecþie) ºi acþiune (schimbarea comportamentalã o datã ce noile

idei au fost interiorizate).
Învãþarea prin aplicare practicã înseamnã testarea unei idei, punerea ei în

practicã, reflecþia asupra ei ºi întoarcerea la teorie prin relaþionarea acesteia cu
ceea ce se întâmplã.
Modelul folosit pentru a ilustra acest lucru este Ciclul Învãþãrii Experienþiale
al lui Kolb.
2 11.20
(PP: 7)
Stiluri de învãþare
Formatorul faciliteazã desfãºurarea activitãþilor.
Activitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute
. Cereti participanþilor sã scrie orice le trece prin minte despre subiectul
.
“Cum învãþ cel mai bine ?”
Discuþie în grupuri structuratã pe urmãtoarele întrebãri:
- Cum învãþaþi?
- Care sunt particularitãþile stilului dvs. de învãþare ?
.
- Ce obiºnuinþe de învãþare v-ati dezvoltat?
Creaþi definiþii colective pentru “stil de învãþare”
Formatorul explicã faptul cã indivizii tind sã-ºi formeze preferinþe cu privire

la modul de învãþare, cunoscute sub denumirea de stiluri de învãþare. Existã
numeroase abordãri în ceea ce priveºte identificarea stilurilor de învãþare ºi
diferite definiþii ºi categorizãri. Una dintre abordãri identificã stilurile de învãþare
care corespund fiecãrui stadiu al ciclului învãþãrii experenþiale al lui Kolb.
(PP: 8)
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 17
P Explicaþi urmãtoarele definiþii:

Activistul
Gânditorul
A
Teoreticianul
Pragmaticul
O altã abordare are la bazã studiul Dr. Howard Gardner asupra conceptului de
“inteligenþe multiple”. Gardner este creatorul conceptului de Inteligenþe
R
Multiple ºi, plecând de la acest concept a identificat alte stiluri de învãþare.
Spuneþi participanþilor cã vor primi suportul de curs “Stiluri de învãþare în
functie de context” – bazat pe tipologia lui Gardner în care vor gãsi descrierea
inteligenþelor multiple.
(PP: 9)
T Formatorul accentueazã faptul cã diversitatea modurilor de învãþare atrage

dupã sine obligaþia formatorilor de a folosi o varietate de metode ºi tehnici de
formare.
E Activitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri de învãþare
.
30 minute
Împãrþiþi participanþii în grupuri ºi distribuiþi câte un stil de învãþare
. fiecãrui grup.
A .
Fiecare grup trebuie sã identifice ºi sã descrie câte o activitate de învãþare
specificã, relevantã pentru stilul de învãþare.
Grupurile îºi prezintã activitãtile de învãþare identificate.
Formatorul distribuie pachetul cu suportul de curs A ºi trebuie sã mentioneze

existenta unui suport de curs cu un chestionar asupra stilurilor de învãþare, pe
care participanþii l-ar putea întrebuinþa pentru a-ºi evalua propriul stil / propriile
2
stiluri de învãþare.
12.30 Pauza de masã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 18
P Ziua 1 Sesiunea 3
.
.
Ciclul învãþãrii sistematice
A
Analiza nevoilor de formare (ANF)
14.00 Formatorul livreazã informaþii cu privire la ciclul învãþãrii sistematice

(PP: 10)
R Explicã faptul cã de-a lungul celor cinci zile de formare acest curs se va focaliza
asupra fiecãruia din cele patru elemente, începând cu identificarea nevoilor
de formare.
T
Identificarea nevoilor de formare este un prim pas extrem de important al
oricãrui curs de formare, însã, cu toate acestea, deseori se trece peste el. A
ajuta oamenii sã se gândeascã cu atenþie la propriile nevoi de formare are o
multitudine de avantaje :
- este un mod de a-i implica în procesul de formare
E
- poate furniza ocazia pentru formatori ºi participanþi de a se cunoaste mai
bine înainte de începerea concretã a cursului ºi de a discuta asupra eventualelor
întrebãri sau temeri
- ne dã siguranþa faptului cã respectivul curs de formare va veni în întâmpinarea
A
nevoilor participanþilor.
ANF poate fi desfãºuratã individual sau în grupuri.
Nevoile de formare pot fi identificate în relaþie cu abilitãþile participanþilor–

abilitatea de a îndeplini anumite sarcini, cunoºtinþele lor – recunoaºterea ºi
conºtienþizarea contextului ºi a informaþiilor relevante, ºi înþelegerea de care
dau dovadã aceºtia prin valorificarea informaþiilor.
2
Uneori oamenii nu doresc sã-ºi identifice nevoile de formare, pentru cã acestea
pot fi percepute ca semne de slãbiciune. De aceea este o bunã idee sã începeþi
prin a cere participanþilor sã se gândeascã la punctele lor tari – la ceea ce sunt
buni, ºi apoi sã-i întrebaþi unde existã loc de îmbunãtãþire ºi ce abilitãþi,
cunoºtinte sau moduri de a întelege ar dori sã-ºi dezvolte sau sã-ºi formeze.
.
Activitate: Identificarea nevoilor de formare 30 minute
Împãrþiþi participanþii în 3 grupuri
. Primul grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,
abilitãþi, întelegere- pentru a folosi internetul ca pe un instrument de
.
cercetare
Al 2lea grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,
.
abilitãþi, întelegere pentru a organiza o excursie în Canada
Al 3lea grup va trebui sã-ºi identifice nevoile de formare- cunoºtinþe,
abilitãþi, înþelegere pentru a pregãti o cinã cu 3 feluri de mâncare pentru
. 8 persoane
Fiecare grup trebuie sã-ºi înregistreze nevoile de formare pe o coalã de
.
flipchart
Grupurile oferã feedback atât pentru procedeul pe care l-au utilizat în
identificarea nevoilor de formare, cât ºi pentru eficienþa sa.
Deseori, ANF se bazeazã pe percepþia participanþilor asupra propriei persoane
ºi asupra activitãþii pe care trebuie sã o desfãºoare, însã alte persoane pot fi de
asemenea solicitate sã rãspundã la întrebãri pentru a identifica nevoi de formare;
de exemplu: un cadru didactic îºi alcãtuieºte propria listã cu nevoi de formare,
dar directiunea ºi elevii vin cu idei diferite atunci când li se cere sã raspundã la
întrebãri specifice.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 19
P Se pot folosi diferite metode de a identifica nevoile de formare, de exemplu :

chestionare, activitãþi în grupuri, interviuri, observaþia. Fiecare dintre acestea
va avea propriile avantaje ºi dezavantaje.
A Activitate: Metode de ANF

.
40 minute
.
Împãrtiti participanþii în 4 grupuri.
R .
Explicaþi-le cã vor avea de proiectat un curs de formare a cadrelor didactice
cu tema „ Educaþia incluzivã” ºi cã primul pas este acela de a identifica
nevoile de formare ale participanþilor.
T
Furnizati fiecãrui grup câte o metodã de ANF ºi cereþi-le sã dezvolte un
proces de analizã a nevoilor de formare care sã utilizeze metoda respectivã,
identificând tipurile de întrebãri pe care le-ar putea pune sau chestiunile
.
pe care le-ar avea în vedere, etc..
E
Grupurile vor oferi feedback dupã pauzã.
15.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 20
P Ziua 1 Sesiunea 4
. Analiza N
Nee v oilor de FFormare
ormare (cont inuare)
A 16.00 Continuati activitatea de ANF

.
20 minute
Cereþi fiecãrui grup sã ofere feedback ºi, în timpul acestui proces, sã se

gândeascã rapid la avantajele ºi dezavantajele metodei.
R Formatorul faciliteazã comunicarea experienþelor participanþilor cu privire la ANF

– atât din postura de formator care identificã nevoile de formare ale grupului, cât
T
ºi din postura de participant la grupul al cãrui nevoi de formare sunt identificate
17.00 Reflectie ºi evaluare
E
Facilitaþi scurte discuþii cu privire la ceea ce s-a învãþat în aceastã zi, întrebând
participanþii în ce mãsurã au beneficiat de pe urma continutului, ce le-a plãcut
în privinþa stilului de lucru ºi al formatului cursului de formare, ºi ce considerã
ei cã ar fi fãcut în mod diferit.
A 17.30
Anunþaþi participanþii despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-
le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile de
reflecþie indicate.
Încheierea activitãþilor
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 21
P Ziua 2
A La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã :

1. descrie caracteristicile unei facilitãri eficiente
R 2.
3.
identifice o serie de tehnici de formare ºi utilizãrile lor
dezvolte ºi livreze o scurtã prezentare în fata unui auditoriu
Ziua 2 Sesiunea 1
T .
.
.
Abilitãþi de facilitare
Tehnici de formare
E
Abilitãþi de prezentare
9.00 Uraþi bun venit participanþilor ºi prezentaþi obiectivele formãrii pe ziua

respectivã.
A .
Act ivitate : FFormare
ormare part icipat ivã 20 minute
participat
Solicitaþi participanþilor un brainstorming pe tema caracteristicilor formãrii
participative, atât din punctul de vedere al formatorului, cât ºi al
participanþilor.
9.20 Roluri ºi abilitãþi de facilitare
2
Formatorul furnizeazã explicaþii asupra celor trei roluri – cheie ale unui
facilitator :
Dezvoltarea soluþiilor incluzive
Promovarea înþelegerii mutuale
Încurajarea participãrii depline
(PP: 11, 12, 13)
Activitate: Abilitãþi de facilitare 60 minute

. Împãrþiþi participanþii în 3 grupuri ºi cereþi fiecãrui grup sã identifice tipuri
de abilitãþi ºi calitãþi necesare unui facilitator în vederea îndeplinirii
eficiente a unuia din cele trei roluri (distribuiþi roluri diferite fiecãrui grup)
. Apoi, cereþi grupurilor sã dezvolte un joc de rol care sã demonstreze rolul
facilitatorului, enuntând câteva din abilitãþile identificate.
. Solicitaþi fiecãrui grup în parte sã alcãtuiascã o listã de abilitãþi necesare
facilitatorului pentru a fi eficient în rolul ce le-a fost distribuit, ºi apoi sã
punã în practicã jocul de rol. Dupã fiecare joc de rol, cereþi celorlalte
grupuri sã facã observaþii ºi sã-ºi dea seama dacã au identificat alte abilitãþi
sau calitãþi care nu au fost menþionate în prealabil.
10.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 22
P Ziua 2 Sesiunea 2
. Tehnici de formare ºi facilitare
A 11.00 Formatorul prezintã principiile facilitãrii.

(PP: 14)
R
Încurajeazã discuþia despre acestea – ºi cere participanþilor sã dea exemple
despre cum le-au aplicat pânã acum în cadrul formãrilor.
11.20 Formatorul prezintã conceptul de formare în echipã ºi descrie unele avantaje
T
ºi dezavantaje.
11.35 Stabilirea unei conexiuni între tehnicile de formare ºi nevoile de formare
E
Activitate:
Act Tehnici
ivitate: Tehnici de formare 60 minute
. Solicitaþi grupurilor un brainstorming pe tema tehnicilor de formare pe

care le-au folosit în calitate de formatori, persoane care învaþã sau
A
observatori. Scrieþi-le pe o coalã de flipchart.
. Analizaþi-le pe fiecare ºi cereþi ilustrarea întrebuinþãrii lor.
Explicaþi cã tehnicile de formare sunt concepute pentru a schimba modul de
acþiune / comportamentul oamenilor prin dezvoltarea cunoºtinþelor, abilitãþilor
ºi atitudinilor.
Formatorul furnizeazã informaþii despre diferenþa dintre cunoºtinþe, abilitãþi
ºi atitudini.
2
Specificã urmatoarele: cunoºtinþele se referã la “reþinerea faptelor ºi
informaþiilor” , abilitãþile se referã la capacitatea de a face ceva (abilitãþi cognitive
sau manuale), iar atitudinile se referã la exprimarea valorilor ºi sentimentelor
într-o situaþie datã.
Explicaþi cã un comportament implicã o combinaþie de cunoºtinþe, abilitãþi ºi
.
atitudini.
Cereþi participanþilor sã identifice care din tehnicile enumerate s-ar aplica
în mod corespunzãtor în dezvoltarea cunoºtinþelor, care în dezvoltarea
abilitãþilor ºi care în cea a atitudinilor.
(PP: 15)
12.30 Pauzã de masã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 23
P Ziua 2 Sesiunea 3
. Tehnici de formare
A 14.00 Activitate: întelegerea tehnicilor de formare

.
60 minute
Împãrþiþi participanþii în 5 grupuri ºi cereþi-le sã discute despre experienþele pe
R
care le-au avut utilizând o anumitã tehnicã de formare (formatorul va distribui
fiecãrui grup o tehnicã de formare anume) ºi care au fost avantajele ºi
dezavantajele utilizãrii tehnicii respective de formare. Tehnicile de formare
vor fi distribuite grupurilor astfel:
T
Grupul 1: prezentarea
Grupul 2: utilizarea modelelor/demonstraþia
Grupul 3: studiul de caz
E
Grupul 4: jocul de rol
15.00 . Grupul 5: gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi

Fiecare grup va prezenta produsul activitãþii desfãºurate. Încurajaþi discuþii ºi
A .
întrebãri.
Cereþi participanþilor sã scrie pe hârtiute adezive diferite tehnici de formare
pe care ar dori sã le exerseze în timpul cursului ºi motivele pentru care ar dori
sã le exerseze. Aceste hârtiute se lipesc pe o coalã de flipchart ºi rãmân pe
perete pentru ca participanþii sã mai poata adãuga ºi altele de-a lungul cursului.
Activitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minute

.
2
Prezentaþi învãþarea ca pe o cãlãtorie, cu suiºuri ºi coborâºuri, dar având
la sfârºit o þintã.
. Daþi 2 sau 3 cartonaºe fiecãrui participant.
Cereþi-le participanþilor sã scrie pe fiecare cartonaº câte un lucru pe
. care l-au învãþat astãzi.
Apoi cereþi-le sã aºeze toate cartonaºele pe podea în aºa fel încât sã
formeze o cãrare ºerpuitã de-a lungul încãperii, ºi fiecare în parte
. sã se uite la cartonaºele scrise de ceilalþi.
Pãstraþi cãrarea pentru a putea fi privitã din nou de participanþi la
începutul primei sesiuni din ziua urmãtoare.
15.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 24
P Ziua 2 Sesiunea 4
. Abilitãþi de prezentare
A 16.00 Formatorul livreazã informaþii cu privire la caracteristicile unei prezentãri

eficiente.
R
(PP: 16)
.
Activitate: exersarea prezentãrilor 75 minute
Aºezaþi participanþii în perechi, preferabil persoane care nu se cunosc
T .
prea bine
Cereþi-le sã se intervieveze reciproc pentru a gãsi caracteristici personale
.
de comunicat celorlalþi
E
Participanþii pregãtesc apoi o prezentare de trei minute a persoanei din
.
pereche
Formaþi grupuri a câte 5 perechi maxim ºi distribuiþi fiecãruia pânã la 9
.
exemplare din grila de feedback pentru prezentãri
A .
Cereþi fiecãrui participant în parte sã-ºi susþinã prezentarea în fata
grupului.
În urma discuþiilor, grupul identificã prezentarea cea mai atractivã din
punct de vedere al conþinutului, stilului, limbajului trupului, etc
. Dacã existã mai mult decât un grup, solicitaþi ‘câstigãtorului’ din fiecare
grup sã repete prezentarea în faþa tuturor participanþilor ºi apoi toatã
.
lumea se pune de acord asupra unui „câstigãtor absolut”.
2 Puneþi din nou accentul asupra factorilor care contribuie la proiectarea

unei prezentãri bune ºi oferiþi un premiu „câstigãtorului absolut” !
17.15 Distribuiþi pachetul cu suportul de curs B

Reamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-
le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile de
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 25
P Ziua 3
A La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:

1. planifice o sesiune de formare bazatã pe obiective de învãþare specificate
R 2. dezvolte un plan al unei sesiuni de formare
Ziua 3 Sesiunea 1
.
T 9.00
Planificarea ºi proiectarea unei sesiuni de formare
Formatorul ureazã bun venit participanþilor.
E Activitate: Recapitulare 20 minute
. Cereþi participanþilor sã-ºi reaminteascã drumul – “pietrele de pavaj”-
A
(cartonaºele) din ziua precedentã.
.
.
Întrebaþi-i dacã vor sã adauge ceva.
Furnizaþi-le ocazia de a face comentarii sau de a pune întrebãri în legãturã
cu oricare dintre pietrele de pavaj.
9.20 Formatorul furnizeazã informaþii în legãturã cu planificarea ºi contextul unei

sesiuni de formare.
2
(PP: 17 - 24)
9.40 Gândire orientatã spre scop.
.
Activitatea a : Gândiþi / Lucraþi în pereche / Comunicaþi 35 minute
Participanþilor li se cere sã se gândeascã la un vis – ceva ce ar vrea într-
.
adevãr sã se întâmple
.
Ei discutã apoi cu un partener
.
Dupã aceea, comunicã cu restul grupului.
Formatorul încurajeazã discuþia prin întrebãri de genul: Ce aþi fãcut pânã
acum pentru a vã îndeplini visul? Ce veþi face pânã la sfârºitul acestui an?
Ce este nevoie sã faceþi pentru a vã atinge þinta pe acest an?
Activitatea b: obiective de învãþare 15 minute
. Cereti participanþilor sã scrie ce cred cã dvs., ca formator, doriþi ca ei sã

poatã face la sfârºitul sesiunii -care sunt cunoºtinþele pe care vã aºteptaþi
sã le dobândeascã, care sunt atitudinile pe care vã aºteptaþi sã ºi le formeze,
care sunt atitudinile pe care vã aºteptaþi sã le dezvolte.
10.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 26
P Ziua 3 Sesiunea 2
. Identificarea þintelor ºi obiectivelor de învãþare
A 11.00 F ormularea þinte lor ºi obiect ive

þintelor
Activitate: Linia valoricã

lor
ivelor
20 minute
R .
.
Participanþii vor rãspunde cu “da” sau “nu” la întrebarea “Este necesarã
formularea detaliatã a obiectivelor de învãþare?”
Se va trasa o linie de la “da hotãrât” la “nu hotãrât”. Participanþii vor
T .
alege poziþia care îi caracterizeazã cel mai bine. Îºi vor discuta alegerea
cu partenerii din vecinãtate.
Fiecare grup restrâns, împãrtãºind o perspectivã similarã, îºi va exprima
E .
pãrerea printr-un enunþ ce va fi comunicat întregului grup.
La sfârsit, participanþii vor avea ocazia de a-ºi schimba pãrerea iniþialã în
cazul în care au fost convinsi de cãtre ceilalti.
A
Încheiaþi aceastã sesiune punând accent pe importanþa stabilirii unor scopuri
ºi obiective de învãþare clare. (PP: 25, 26)
11.30 Activitate: exersarea stabilirii în scris a obiectivelor 40 minute
. Se vor forma 6 grupuri pentru a aplica stabilirea în scris a obiectivelor.

Fiecare grup va desemna obiective pentru activitãþi de învãþare diferite:
– Grupul 1 – o lecþie
2 – Grupul 2 – o excursie
– Grupul 3 – o ºedinþã cu pãrinþii
– Grupul 4 – o sesiune de formare
– Grupul 5 – dezvoltare profesionalã
– Grupul 6 – dezvoltare personalã
. Unul stã / trei circulã – cereþi câte unui membru din fiecare grup sã rãmânã
acolo unde este iar celorlalþi sã se alãture altor grupuri. (Aceastã metodã
este folositã pentru a asigura comunicarea activitãþii grupurilor restrânse.)
12.10 Activitate: recapitularea paºilor executaþi în sesiunea de dimineaþã

20 minute
(Aceasta ajutã participanþii sã reflecteze atât asupra modului de organizare a
.
sesiunii, cât ºi asupra lucrurilor pe care le-au învãþat)
Întrebaþi participanþii care cred cã au fost obiectivele de formare ale
sesiunii de dimineatã, ºi comparaþi-le cu predicþiile lor anterioare.
. Participanþii vor opera, în scris, o analizã atât a obiectivelor pe care le-au
atins, cât ºi a acelora pe care nu le-au atins, explicând motivele pentru
.
care unele obiective au fost atinse ºi altele nu.
Distribuiþi pachetul cu suportul de curs C
12.30 Pauzã de masã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 27
P Ziua 3 Sesiunea 3
. Planurile sesiunilor
A 14.00 Salutaþi participanþii ºi organizaþi activitatea pentru urmãtoarele 2 sesiuni.

Cereþi participanþilor sã deseneze un ceas ºi, în urma discuþiilor cu colegii, sã
stabileascã întâlniri cu câte o persoanã la orele 9.00, 12.00, 14.00 ºi cu 4
R
persoane la ora 17.00.
Citiþi cu voce tare obiectivele sesiunii.
T
Activitate: Încãlzire 20 minute
.
.
Cereþi participanþilor sã meargã la întâlnirea de la ora 17.00.
În cadrul ‘întâlnirii’, participanþii vor discuta doua aspecte:
E - Care a fost cea mai valoroasã abilitate dobânditã în timpul unei sesiuni
de formare la care au participat pâna acum ?
- Enumerarea situaþiilor în care aceastã abilitate le-a folosit în activitatea
A
de predare / formare.
. Ideile importante discutate în fiecare grup vor fi împãrtãºite tuturor
.
participanþilor.
Cereþi-le participanþilor sã rãmânã în grupurile de patru.
14.30 Activitate: proiectarea obiectivelor 60 minute

. În grupuri de patru, participanþii enumerã teme pentru o sesiune de
2 .
formare despre filosofia educaþiei incluzive. Acestea vor fi scrise pe o
coalã de filpchart.
Prima schiþã de plan: scopuri ºi obiective de învãþare. Participanþii vor
identifica scopul ºi obiectivele de învãþare ale sesiunii de formare. Li se va
cere sã scrie obiective stabilite pentru cunoºtinþe, abilitãþi ºi atitudini.
.
Formatorul ºi facilitatorii vor monitoriza activitatea de grup.
Prima comunicare. Participanþii merg la „întâlnirea de la ora 9.00” ºi
.
discutã despre schiþele lor de plan timp de 5 minute.
Participanþii se reîntorc la „întâlnirea de la ora 17.00”. Comunicã feed-
back-ul primit. Apoi participanþii vor decide ce schimbãri sunt necesare ºi
îºi vor revizui prima schiþã de plan.
15.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 28
P Ziua 3 Sesiunea 4
. Planurile sesiunilor (continuare)
A 16.00 Proiectarea activitãtilor de formare: continut ºi metode 45 minute
. Participanþii sunt la întâlnirea de la ora 17.00. Temele enumerate în
R .
sesiunea 3 vor fi întrebuinþate în acest stadiu.
.
Grupurile aleg temele care îndeplinesc obiectivele de învãþare.
Utilizând formatul unui plan de sesiune, ei vor începe sã detalieze o temã,
.
evidenþiind activitatea formatorului / activitatea participanþilor.
T .
Participanþii merg la întâlnirea de la ora 12.00, discutã asupra ceea ce au
lucrat ºi cer feedback.
Se reîntorc la întâlnirea de la ora 17.00 ºi comunicã feedback-ul primit.
E
Apoi vor decide ce schimbãri sunt necesare ºi îºi vor revizui planificarea
16.45 Proiectarea activitãtilor de formare: continut ºi metode 20 minute
.
A
Participanþii sunt la întâlnirea de la ora 17.00. Temele enumerate în
sesiunea 3 vor fi întrebuinþate în acest stadiu.
. Grupurile aleg temele care îndeplinesc obiectivele de învãþare.
. Utilizând formatul unui plan de sesiune, ei vor începe sã detalieze o temã,
.
evidenþiind activitatea formatorului / activitatea participanþilor.
Participanþii merg la întâlnirea de la ora 12.00 , discutã asupra ceea ce au
.
lucrat ºi cer feedback.
2
Se reîntorc la întâlnirea de la ora 17.00 ºi comunicã feedback-ul primit.
Apoi vor decide ce schimbãri sunt necesare ºi îºi vor revizui planificarea
17.05 Toate grupurile vor aseza planurile sesiunii pe perete, pentru a putea fi vãzute
de cãtre toþi participanþii.
Formatorul faciliteazã discuþia pe marginea urmãtoarelor întrebãri :
.
.
Care au fost cele mai dificile stadii ale proiectãrii ?
. De ce ?
Cum poate fi întrebuinþatã experienþa anterioarã a persoanei participante
.
la formare, pentru a forma noi cunoºtinþe ?
Care sunt activitãþile care oferã persoanelor participante la formare
.
posibilitatea de a dezvolta cunoºtinþe ºi abilitãþi?
Care dintre activitãþi tin cont de diversitatea stilurilor de învãþare din
cadrul grupului?
17.30 Reamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi
cereþi-le sã-ºi noteze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile
de reflecþie indicate.
Încheierea activitãþilor
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 29
P Ziua 4
A La sfârsitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã :

1. înteleagã teoria de bazã a evaluãrii
R 2.
3.
identifice cine, ce, cum ºi de ce se evalueazã formarea
proiecteze procese de evaluare
Ziua 4 Sesiunea 1
T . Evaluarea formãrii
E
9.00 Uraþi bun venit participanþilor ºi explicaþi scopul sesiunii
Activitate: scopul activitãþii de evaluare a formãrii (30 minute)
.
A
Cereþi participanþilor sã-ºi reaminteascã experienþe anterioare în legaturã
. cu evaluarea ºi facilitãþi o discuþie scurtã.

Activitate de brainstorming: “De ce ar trebui sã evaluam o sesiune de
.
formare ? “ Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.
Accentuaþi faptul cã evaluarea se face pentru a atribui o valoare unui
.
lucru, pentru a-i reflecta calitatea ºi eficienþa.
Activitate de brainstorming: “Cine ar trebui sã evalueze o sesiune de
formare ? “ Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.
.
2
Accentuaþi faptul cã formatorii, participanþii, sponsorii, etc., toate
persoanele implicate pot avea un interes în evaluarea formãrii.
9.30 Abordãri în evaluarea cursurilor de formare
Facilitatorul explicã ciclul schimbãrii ca parte a teoriei evaluãrii – intrãri, proces,

ieºiri ºi consecinþe sau impact.
Accentuaþi cã orice activitate planificatã conþine aceste elemente ºi cã ele se

intercondiþioneazã.
Prezentare în legaturã cu formarea: intrãri (formatori, participanþi, materiale

pentru formare, fonduri ºi spatiu), proces (metode de formare, stil, abilitãþi de
facilitare, participare, etc), ieºiri (participanþi formaþi, obiective îndeplinite,
produse de atelier gen materiale vizuale, etc.), impact (rezultatul final –
comportament schimbat, calitate crescutã a serviciilor prestate de cãtre cei
formaþi, etc.)
(PP: 27, 28, 29)
Facilitaþi o scurtã discuþie în legãturã cu relaþia dintre planificarea ºi evaluarea

formãrii – accentuând cã a) planificarea formãrii trebuie sã conþinã metodele
ºi criteriile pentru evaluare, ºi b) rezultatul evaluãrii constituie baza unui nou
plan de formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 30
P Activitate: proiectarea evaluãrii
.
40 minute
Rugaþi participanþii „sã meargã la întâlnirea de la ora 17.00”; cereþi-le sã
A
decidã cine ar putea evalua sesiunea de formare proiectatã anterior ºi sã
elaboreze o metodã de evaluare rapidã ºi informalã – aceasta putând fi
oricât de creativã sau distractivã doresc.
. Fiecare grup va demonstra pe rând propria abordare a evaluãrii.
R 10.30 Pauzã
T
E
A
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 31
P Ziua 4 Sesiunea 2
. Evaluarea (cont inuare)
A 11.00 Metode de evaluare a unei sesiuni de formare
Explicaþi cã putem evalua înainte de formare, în timpul formãrii, imediat dupã
R
formare sau dupã o anumitã perioadã de timp, de exemplu dupã 3 luni.
Scrieþi urmãtoarea întrebare pe o coalã de flipchart : “Cum evaluãm o sesiune

de formare?” ºi cereþi participanþilor sã se gândeascã la experienþa lor anterioarã
în legãturã cu evaluarea ºi, prin brainstorming, sã alcãtuiascã o listã de metode
T de evaluare a formãrii.
Activitatea 1 : Gândiþi / Lucraþi în perechi / comunicaþi – Conþinutul

unui formular de evaluare 25 minute
E .
.
Cereþi participanþilor sã identifice aspectele asupra cãrora ar dori sã
primeascã feedback din partea cursanþilor în cazul livrãrii unei sesiuni de
formare, ºi sã alcãtuiascã o listã.
A .
Apoi participanþii vor compara listele ºi vor discuta cu un partener.
Împãrþiþi participanþii în grupuri ºi cereþi-le sã negocieze ce aspecte ale
formãrii ar putea fi evaluate prin intermediul chestionarului de evaluare.
Fiecare grup le va scrie pe hârtiuþe adezive colorate (de exemplu: aspecte
legate de conþinut pe hârtiuþe albastre, cele în legãturã cu formatorul pe
.
hârtiuþe galbene, etc.)
Fiecare grup va prezenta aspectele identificate tuturor participanþilor,
prin intermediul unui panou tematic (dupã culoare).
2
11.45 Activitatea 2 : proiectarea unui formular de evaluare 40 minute
. Împãrþiþi participanþii în 4 grupuri ºi cereþi-le sã proiecteze un formular

de evaluare pentru acest curs de formare, luând în considerare intrãrile,
.
procesul, ieºirile ºi impactul.
Cereþi grupului 1 sã prezinte itemii referitori la intrãri – ºi vedeþi dacã
alte grupuri au ceva de adãugat, grupului 2 sã prezinte itemii referitori la
proces - ºi vedeþi dacã alte grupuri au ceva de adãugat, ºi aºa mai departe.
Distribuiþi pachetul cu suportul de curs D

12.20 Cereþi participanþilor sã priveascã peretele unde au expus tehnicile de formare
pe care voiau sã le exerseze. Verificaþi dacã nu vor sã mai adauge ºi altele.
Identificaþi grupuri de câte 2 sau 3 participanþi pentru fiecare tehnicã de
formare.
12.30 Pauzã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 32
P Ziua 4 Sesiunile 3 ºi 4
. Exersarea tehnicilor de formare
A 14.00 Aceste douã sesiuni au ca scop exersarea de cãtre participanþi a tehnicilor de

formare specifice. Fiecare grup identifica o temã de formare ºi proiecteazã o
activitate întrebuinþând tehnica de formare respectivã.
R Acestea vor fi prezentate întregului grup în Ziua 5 (când, în fapt, fiecare

participant în parte va deveni formator iar ceilalþi vor fi participanþi la curs) ºi
ca atare vor avea nevoie sã pregãteascã suport de curs, materiale, etc.
T Formatorii trebuie sã stea în apropiere pentru a ajuta la nevoie.

Înainte de sfârºitul sesiunii, formatorul trebuie sã verifice dacã toti participanþii
sunt pregãtiþi pentru prezentãrile de a doua zi ºi sã identifice ordinea optimã.
E 17.00 Formatorul faciliteazã o activitate recapitulativã distractivã pentru întregul

grup.
A
Reamintiþi participanþilor despre existenþa jurnalului de reflecþie zilnicã ºi cereþi-
le sã-ºi înregistreze gândurile ºi sentimentele, ghidându-se dupã domeniile de
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 33
P Ziua 5
A La sfârºitul acestor 3 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:

1. demonstreze o tehnicã de formare
R 2. îºi evalueze propria performanþã ºi pe a celorlalþi
Ziua 5 Sesiunile 1 ºi 2
.
T 9.00
Prezentãri pentru exersarea de tehnici de formare
Uraþi bun venit participanþilor ºi explicaþi structura zilei – ordinea prezentãrilor,
E
etc.
Explicaþi faptul cã fiecare prezentare va fi evaluatã în funcþie de criteriile stabilite

de participanþi. Facilitaþi o scurtã discuþie pentru a stabili de comun acord
A
criteriile – nu mai multe de 4, ºi determinaþi metoda de evaluare, de exemplu
marcaje cu feþe zâmbitoare, încruntate, etc.
9.20 Prezentãri ale grupurilor
10.30 Pauzã
11.00 Prezentãri ale grupurilor
2 12.30 Pauzã de masã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 34
P Ziua 5 Sesiunea 3
. E valuarea
A 14.00 Formatorul faciliteazã discuþia în plen pentru a evalua prezentãrile pe baza

metodei ºi criteriilor stabilite. Formatorul ar trebui sã se asigure cã orice
comentariu este cât se poate de pozitiv, de exemplu: ce v-a placut într-adevar
la..., ce putea sã fie chiar ºi mai bine...
R Formatorul cere feedback din partea fiecãrui participant, cu privire la cum s-a
simþit în timpul prezentãrii.
T
15.00 Formatorul rezumã ceea ce s-a realizat pe parcursul celor cinci zile de curs ºi
solicitã participanþilor reflecþii imediate.
Activitate: plasaþi vitezometre pe perete (vezi materiale pentru
E
formatori)
. Cereþi participanþilor sã traseze pe vitezometre o linie între 1 ºi 100 km/h,

în punctul unde ei simt cã se aflã. De exemplu, pe vitezometrul “toatã
A
lumea a avut ocazia sã participe”, în cazul în care un participant îºi
apreciazã implicarea ca fiind minimã, el poate trasa o linie între 1 ºi 20
iar în cazul în care îºi apreciazã participarea ca fiind bunã, marcheazã o
.
linie între 70 ºi 100.
Odatã ce toti participanþii au îndeplinit sarcina, se poate iniºia o discuþie
asupra judecãtilor emise ºi asupra strategiilor pentru viitor, de exemplu:
dacã ne aflãm acum în acest punct, de ce este nevoie pentru a înainta mai
repede?
2 15.30 Furnizaþi fiecãrui participant câte un chestionar de evaluare ºi cereþi-le sã îl

completeze.
Multumiþi tuturor pentru participare ºi spuneþi la revedere.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 35
P
A
R
T
E PARTEA A TREIA
A PREZENTÃRI
POWERPOINT
PO WERPOINT
3
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 36
P
A
R
T 1
E
A
3
2
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 37
P
A
R
T
E
4
3
5
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 38
P
A
R
T 7
E
A
3 8
Notã: Dr. Howard Gardner este creatorul conceptului de “inteligenþe multiple”. Plecând de la
acest concept a identificat iniþial ºapte, apoi opt tipuri de inteligenþe. Termenii de „inteligenþe
multiple” ºi „stiluri de învãþare” sunt diferiþi. Totuºi, elementele descriptive ale fiecãruia sunt
similare
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 39
P
A
R
T
E
10
3
11
12
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 40
P
A
R
T 13
E
A
3
14
15
Notã: Existã o strânsã legãturã între obiectivele formãrii, tipurile de activitãþi prin care ne
propunem atingerea acestor obiective ºi modalitatea în care evaluãm atingerea obiectivelor
formãrii.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 41
P
A
R
T
E
16
3
17
18
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 42
P
A
R
T
E
19
3
20
21
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 43
P
A
R
T
E
22
3
23
Notã: Planificarea unei sesiuni de formare presupune elementele menþionate.
24
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 44
P
A
R
T 25
E
A
3
26
Notã: sunt prezentate verbele care se pot utiliza în formularea obiectivelor.
27
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 45
P
A
R
T
E
28
3
29
Notã: Orice activitate de formare conþine aceste elemente, asemenea oricãrei activitãþi planificate
(vezi celelalte douã folii din PP 13). Aceste elemente ale formãrii ne aratã momentele în care
putem evalua formarea: înainte de formare, în timpul formãrii, imediat dupã formare sau dupã
o anumitã perioadã de timp, de exemplu dupã 3 luni.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 46
P
A
R
T
E PARTEA A PATRA
A SUPORT DE CURS
SUPORT
Materialele cuprinse în aceastã parte a ghidului oferã

informaþii pentru formator, inclusiv fiºe de lucru care
pot fi utilizate în sesiunile de formare. De asemenea,
materialele de faþã pot constitui suport de curs pentru
participanþi.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 47
P Suport de Curs A
A Abordãri ale procesului de învãþare
R Abordarea prin Memorare
T
A turna cunost inte „cu tolcerul” într
cunostinte -un cap gol
într-un
Profesorul / formatorul este perceput ca expert, deþinând toate informaþiile utile
E .
.
Cursantul este perceput ca un ‘vas gol’.
A
Profesorul / formatorul vorbeºte, iar cursanþii ascultã /
îºi însuºesc cunoºtinþele.
. Cunoºtinþele sunt percepute ca un set apriori stabilit de

informaþii de încredere.
4 Ab ordarea prin rezolvarea prob leme

probleme lor
lemelor
Crearea unui climat de învãþare
? . Formatorul/ facilitatorul furnizeazã cadrul în care

membrii grupului pot sã facã propriile descoperiri, sã
caute cauzele problemelor ºi sã gãseascã soluþii.
?
. Formatorul pune întrebãri de genul: ce ? cum ? de ce ?
. Participanþii dezvoltã în mod activ soluþii, plecând de

la propria experientã ºi propriile probleme.
Dupã P Friere
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 48
P Cum învãþãm
A
Oamenii îºi amintesc:
R
T 20%
din
E
ceea
ce aud
40% din
A ceea ce
aud
ºi vãd
4
80% din ceea
ce descoperã
singuri
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 49
P învãþarea participativã înseamnã
A Împãrtãºirea Descoperire
R
experienþelor individualã a Învãþarea din greºeli
lucrurilor
T
E Experimentarea Implicarea
tuturor
Amuzament
A
Sã-i provoci pe Sã reflectezi Dezvoltarea
4 ceilalþi
sã gândeascã
asupra ceea ce
ai învãþat
încrederii
Oamenii care
O multime de
comunicã,
activitãþi
împãrtãºesc,
discutã
Accesibilã oricui
Acestea sunt unele dintre caracteristicile învãþãrii participative.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 50
P Cic lul învãþãrii lui K

Ciclul olb
Kolb
A Este în general binecunoscut faptul cã oamenii învaþã din propria experientã. Putem
întelege mai uºor niste informaþii noi, dacã le raportãm la ceea ce stim deja.
Kolb a identificat un model al acestei învãþãri ºi l-a transpus într-o diagramã simplã.
R (Kolb D. (1984) învãþarea experienþialã)
T
Experienþa
concretã a
evenimentelor în
lumea realã
E
(Eu fac)
A Pregãtirea
testãrii întelegerii
Ciclul
învãþãrii
Ocazii de a
reflecta asupra
ºi cunoºtinþelor acestor experienþe
achizitionate lui
(Eu simt)
(Eu încerc) KO L B
4
Emiterea de
generalizãri ºi
concluzii ca
urmare a
reflectiei, ºi
exprimarea de idei
ºi teorii de aplicat
(Eu gândesc)
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 51
P Stiluri de învãþare
A
Oamenii tind sã prefere anumite moduri de învãþare, cunoscute sub numele de stiluri de
învãþare. Formatorii ar trebuie sã fie conºtienþi de faptul cã în orice moment al formãrii,
în salã existã o serie de stiluri de învãþare.
Doi psihologi britanici, Dr. Peter Honey ºi Profesor Alan Mumford au identificat patru
R stiluri principale de învãþare care corespund cu fiecare etapã din ciclul de învãþare
experientialã al lui Kolb.
T Activiºtii Gânditorii Teoret icienii

eoreticienii Prag mat icii
maticii
E Experimentare
Activistul
A Testare organizatã
Pragmaticul
Observare/
Reflecþie
Gânditorul
4 Formularea unei
reguli/dezvoltarea
unei teorii
eoreticianul
Teoret icianul
Activiºtii
Activiºtii se implicã pe deplin ºi obiectiv în noi experienþe. Le place sã trãiascã aici ºi acum
ºi sã se lase conduºi de experienþele imediate. Sunt deschiºi, lipsiþi de scepticism, lucru
care îi determinã sã devinã entuziaºti oricând se întâlnesc cu un lucru nou. Trãiesc dupã
filozofia: „Voi încerca orice o datã”. Au un program zilnic foarte încãrcat ºi încearcã sã
atace diverse probleme prin brainstorming. De îndatã ce entuziasmul provocat de o
activitate se epuizeazã, se grãbesc sã caute o altã experienþã. Tind sã fie atraºi de experienþele
noi dar se plictisesc în momentul implementãrii ºi consolidãrii pe termen lung. De obicei,
sunt viata ºi sufletul petrecerilor ºi cautã sã facã acele activitãþi care au o legãturã directa
cu ei înºiºi.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 52
P Activiºtii:
A
Învaþã cel mai bine când Învaþã mai putin când
. Existã multe experienþe, probleme ºi . Trebuie sã asculte prelegeri cu

oportunitãþi noi care îi provoacã explicaþii lungi despre cum trebuie
fãcute diverse lucruri
R . Liprimesc
se cere sã caute miezul lucrurilor ºi
dificile
sarcini pe care le considerã
. Trebuie sã lucreze mult singuri, de
exemplu sã citeascã sau sã scrie foarte
. Li se oferã libertatea de a veni cu idei .

multe notiþe
T . Au ocazia de a conduce sau organiza .

Li se cere sã stea deoparte ºi sã nu se
implice
Trebuie sã urmeze instrucþiuni ca la
E
carte, fãrã libertate prea mare sau
pe alþii
posibilitate de schimbare
A
Gânditorii
Gânditorilor le place sã stea ºi sã mediteze la experienþe dar ºi sã le observe din diferite

unghiuri. Ei adunã informaþii, prima datã direct de la sursã, apoi ºi de la alþii ºi preferã sã
le „rumege” bine înainte de a formula orice concluzie. Cel mai mult conteazã adunarea ºi
analiza riguroasã a datelor ºi evenimentelor, deci tind sã amâne cât mai mult posibil
formularea unor concluzii definitive. Filozofia lor spune cã trebuie sã fii precaut ºi sã nu
laºi nici un lucru necercetat. „Uitã-te înainte sã sari”, „Gândeºte-te mult la ceea ce faci”.
4
Sunt oameni gânditori cãrora le place sã analizeze toate perspectivele ºi implicatiile posibile
înainte de a face orice miºcare. Preferã sã ocupe un loc în spate, la întâlniri ºi discuþii. Le
place sã observe modul de actiune al oamenilor. Îi ascultã pe alþii ºi aºteaptã sã vadã
direcþia discuþiilor înainte sã facã orice observaþie. Atunci când spun sau fac ceva, se
bazeazã pe o imagine de ansamblu care include trecutul dar ºi prezentul, observaþiilor
altora dar ºi ale lor.
Gânditorii:
. Pot lucra în propriul ritm, fãrã termene . Îºi fac probleme din cauza termenelor
limita scurte limitã sau sunt grãbiþi sã treacã de la o
activitate la alta
. Li se lasã timp de gândire înainte de a . Sunt forþaþi sã fie în centrul atenþiei,
acþiona sau comenta, de exemplu li se de exemplu ca lideri sau atunci când
acordã timp pentru pregãtiri trebuie sã facã o prezentare
. Au ocazia de a analiza ce s-a întâmplat . Nu au timp sã se pregãteascã, de

ºi de a se gândi la ce au învãþat exemplu când li se cere sã acþioneze sau
emitã observaþii imediat, fãrã
planificare
. Au capacitatea de a efectua cercetãri . Sunt obligaþi sã se implice pânã la capãt
foarte detaliate ºi prelungite
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 53
P Teoret icienii
A
Teoreticienii adapteazã ºi integreazã observaþiile în teorii complexe dar foarte logice. Ei
analizeazã problemele pe o linie verticalã logicã, pas cu pas ºi asimileazã lucruri disparate în
teorii coerente. Tind sã fie perfecþioniºti ºi nu se opresc pânã când lucrurile nu sunt aranjate
bine ºi se încadreazã într-o schemã raþionalã. Le place sã analizeze ºi sintetizeze. Le place sã
emitã prezumþii, principii, teorii de bazã, modele ºi sisteme de gândire; „dacã sunt logice, sunt
R bune”. Întrebãrile pe care ºi le pun cel mai frecvent sunt: „Are sens?”, „Cum se potriveºte acest
lucru cu celãlalt?”, „Ce prezumþii de bazã pot formula?”. Teoreticienii au tendinþa de a fi
detaºaþi, analitici ºi dedicaþi unei obiectivitãþi rationale mai degrabã decât oricãrui lucru subiectiv
sau ambiguu. Preferã sã extindã orice certitudine ºi se simt inconfortabil când se confruntã cu
T judecãþi subiective, gândire lateralã ºi cu orice lucru care nu este fix.

eoreticienii:
Teoret icienii:
E . Existã o organizare clarã ºi un scop

clar ºi stiu ce li se cere
. Au timp sã gândeascã logica dintre

.
.
Sunt puºi în situatia de a face
anumite lucruri fãrã sã cunoascã
scopul sau contextul acestora
Simt cã nu sunt pe aceeaºi lungime de
A idei, evenimente ºi situaþii
. Sunt provocaþi intelectual, de exemplu .

undã, intelectual, cu ceilalþi
participanþi, de exemplu dacã se aflã
printre multi activiºti
Activitatea nu este organizatã sau
puºi în situaþii complexe în care sunt sunt informaþi într-un mod
. obligaþi sã utilizeze abilitãþi ºi cunoºtinþe

Observã ca ceea ce fac se încadreazã . dezorganizat
Nu li se oferã ºansa de a-ºi utiliza
într-un tipar logic abilitãþile de a raþiona
4 Pragmaticii
Pragmaticilor le place sã încerce idei ºi tehnici pentru a verifica dacã funcþioneazã practic. Ei
cautã, în mod pozitiv, idei noi ºi profitã de prima ocazie pentru a experimenta practic
respectivele lucruri. Le place sã facã diverse lucruri ºi acþioneazã rapid ºi cu încredere când este
vorba de idei care îi atrag. Nu le place „vorba în gol” ºi tind sã-ºi piardã rãbdarea în cadrul
discuþiilor deschise. Sunt oameni de esenþã practicã ºi cu picioarele pe pãmânt ºi le place sã ia
decizii practice ºi sã rezolve probleme. Pragmaticii considerã cã problemele ºi oportunitãþile
sunt „provocãri”. Filozofia lor este: „întotdeauna existã o cale mai bunã” ºi „dacã functioneazã,
atunci acel lucru este bun”.
Pragmaticii:
. Învaþã lucruri care prezintã evident . Nu vad nici un beneficiu în ceea ce
avantaje practice, de exemplu cum sã învaþã, de exemplu: nu are
economiseºti timp, cum sã te descurci aplicabilitate practicã
. cu oamenii mai ciudaþi

Li se oferã repede ocazia de a pune în. Nu existã nici un câstig material, de
practicã ceea ce învaþã exemplu: întâlniri mai scurte,
. Li se oferã ocazia de a încerca diverse . reducerea volumului de muncã

Nu li se oferã instrucþiuni sau ocazia
lucruri singuri ºi primesc feedback de de a exersa diverse lucruri
la un expert în care au încredere
. Existã obstacole care le blocheazã accesul
de a utiliza ceea ce învaþã, de exemplu:
obstacole politice sau de conducere
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 54
P Aspecte cheie
A
Nu depuneþi eforturi pentru a vã aminti aceste etichetãri. În primul rând, sunt doar un
ghid – o persoanã poate deþine o combinaþie de stiluri care se pot schimba, în funcþie de
activitãþile în care este implicatã la un moment dat. În al doilea rând, etichetele nu sunt
atât de importante încât sã permitã recunoaºterea caracteristicilor fiecãrui stil, pe baza
R
cãreia sã modificaþi apoi formarea ºi posibil, chiar propriile preferinte de învãþare.
Pe scurt:
.
T
Când oamenii trebuie sã învete, ei trebuie încurajaþi sã se schimbe. Cel mai eficient
mod de a realiza acest lucru este sã îi ajutaþi sã înþeleagã ce beneficii vor obþine.
. Oamenii învaþã cel mai bine când pot desãvârºi Ciclul de învãþare.
.
E Oamenii pot fi ajutaþi sã înveþe atunci când formatorul este conºtient cã atât stilurile
de învãþare ale formatorului cât ºi ale cursantului pot facilita învãþarea sau o pot
bloca. Prin urmare, este esenþial sã se conceapã un curs de formare care rãspunde
A
diferitelor stiluri de învãþare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 55
P Opinii ale experþilor privind stilurile de învãþare
A
Introducere
Experþii educaþionali recunosc din ce în ce mai mult cã oamenii învaþã în moduri diferite,
cã au diferite stiluri de învãþare. Pentru formatori, dar ºi pentru cadre didactice,
R
conºtientizarea existenþei diferitelor stiluri de învãþare poate avea un impact substanþial
asupra pedagogiei, conducându-i spre o mai bunã înþelegere a nevoilor de învãþare ºi spre
conºtientizarea necesitãþii de a utiliza materiale diferite, funcþie de stilul de învãþare ºi de
complexitate.
T Ce sunt stilurile de învãþare?

Existã multe definiþii pentru termenul „stiluri de învãþare”. Din punct
de vedere pedagogic, stilurile de învãþare sunt recunoaºterea faptului
E
cã oamenii învaþã diferit; cã în timp ce unii oameni învaþã mai repede
citind cãrþi, alþii învaþã mai rapid prin imagini ºi diagrame; cã în timp ce
unii oameni preferã sã înveþe în grup, altor oameni le place sã lucreze
singuri.
A Existã un studiu din literatura de specialitate, bazat pe teoria doctorului Howard Gardner
(http://pzweb.harvard.edu/PIs/HG.htm), privind conceptul „inteligenþelor multiple”.
Gardner este cel care a descoperit conceptul de inteligenþe multiple ºi a identificat iniþial
ºapte, apoi opt tipuri de inteligenþã. Din punct de vedere lingvistic, termenii de „Inteligenþe
multiple” ºi „Stiluri de învãþare” sunt diferiþi. Totuºi, de îndatã ce citeºti câteva materiale,
descoperi cã elementele descriptive ale fiecãruia sunt similare, cei doi termeni fiind deseori
utilizaþi într-o manierã interºanjabilã. De multe ori confuzia apare pe fondul unei distincþii
4
lingvistice între cei doi termeni dar al lipsei unei distincþii logice sau metodologice.
În multe cazuri, se pare cã diverse persoane au considerat taxonomia lui Gardner ca punct
de plecare, au modificat-o pentru a rãspunde propriilor cerinþe ºi au denumit rezultatul
din nou, sub forma unei scheme a stilurilor de învãþare, asa cum reiese dacã vei cãuta pe
internet dupã termenul „stiluri de învãþare” (Cautaþi pe GOOGLE termenul “Learning
Styles”), când vei obþine o sumedenie de categorii cu scheme care cuprind de la câteva
stiluri de învãþare diferite la foarte multe stiluri. Urmãtoarele indicii te vor ajuta sã înþelegi
diferitele scheme pe care le vei gãsi:
. Stilurile de învãþare identificate în majoritatea schemelor tind sã se bazeze pe factori

senzoriali ºi sociali.
. Oamenii au mai multe stiluri de învãþare, nu doar unul. Majoritatea schemelor cu

stilurile diferite identificate, vor conþine preferinþe mãsurabile. Stilul de învãþare
final va lua forma unui profil care va indica preferinþele existente din toate acele
stiluri.
. Stilurile de învãþare par sã se schimbe cu trecerea timpului ºi existã indicii puternice

cã sunt afectate de contextul social al celui care învaþã. Unii cercetãtori susþin cã
stilurile de învãþare sunt determinate social.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 56
.
P Din perspectiva pedagogicã, nu are sens sã verifici câte stiluri
de învãþare poti identifica ºi nici sã te angajezi într-o
dezbatere despre aspecte mai subtile ale definiþiei; important
este sã conºtientizezi atât cadrele didactice cât ºi pe cei care
A învaþã cã oamenii învaþã în moduri diferite ºi cã acele

diferente sunt nevoi ce trebuie întâmpinate în procesul de
predare ºi învãþare.
R Aceste observatii sunt preluate din Masterclass; http://www.ltscotland.org.uk/

ictineducaþion/index.asp
T
E
A
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 57
P Stilurile de învãþare în functie de context
A Stil de învãþare
Lingvistic
Preferintã
Îi place sã: citeascã, scrie ºi sã

spunã poveºti.
Metoda
Oferiþi-le materiale scrise ºi

citiþi-le elevilor.
R
Este bun la: memorare de nume, Ascultaþi întrebãrile, temerile
locuri, date ºi diverse informaþii. ºi experienþele elevilor.
Învaþã cel mai bine dacã: Încurajaþi elevul sã vã relateze
spune, aude ºi vede cuvinte. povestea pe care a citit-o sau
T sã expunã ceva ce a scris.

Prezentaþi elevului cum sã
editeze texte.
Oferiþi-le posibilitatea de a
E vizita biblioteci ºi librãrii.

Daþi-le jocuri cu cuvinte, cum
ar fi scrabble, integrame,
rebusuri.
A Logico/
Îi place sã: facã experimente, sã
rezolve probleme, sã lucreze cu
cifre, sã punã întrebãri ºi sã
Încurajaþi elevul sã
experimenteze.
Invitaþi elevul sã vã ajute sã
matematic încerce modele ºi asocieri. încercaþi anumite lucruri
Este bun la: matematicã, Prezentaþi elevului tabele ºi
rationare, logicã ºi rezolvare de modele de software.
4
probleme.
Învaþã cel mai bine când: Invitaþi elevul sã vã ajute sã
încadreazã în categorii, planificati resursele clasei.
clasificã ºi lucreazã cu modele Dati elevului jocuri de
/ asocieri abstracte. strategie cum ar fi sahul sau
monopoly.
Îi place sã: deseneze, constru- Oferiþi alternative vizuale

iascã, proiecteze ºi sã creeze ataºate textului ºi vorbirii –
Vizual lucruri, sã viseze cu ochii grafice, ilustraþii multimedia.
deschiºi, sã priveascã imagini, Oferiþi materiale de arta ºi
filme ºi sã se joace cu orice fel lucru manual.
de maºinãrii.
Este bun la: imaginarea Duceþi elevul sã viziteze galerii
lucrurilor, simtirea schimbã- de artã, teatre ºi muzee
rilor, labirinte / puzzle, Prezentaþi elevului echipa-
descifrarea hãrtilor, tabelelor.
mente digitale, graficã pe
software ºi instrumente multi-
media.
Învaþã cel mai bine când: Daþi elevului jocuri grafice cum
vizualizeazã, viseazã, vede cu ar fi jocul cu imagini sau jocuri
ochii minþii ºi lucreazã cu simulatoare
imagini ºi culori.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 58
P Stilurile de învãþare în functie de context
A Stil de învãþare
Corporal-
Preferintã Strategie
Îi place sã: se miºte mult, sã atingã, Încurajaþi elevul sã participe la

sã vorbeascã ºi sã se foloseascã de dansuri, sã joace un rol sau sã
R
Kinestezic limbajul trupului. efectueze activitãþi sportive
Este bun la: activitãþile fizice ºi lucru

manual. Oferiti elevului o varietate de
lucruri pe care sã le manipuleze ºi
T
Învaþã cel mai bine când: atinge, se sã le experimenteze
miºcã, interacþioneazã în spaþiu ºi
asimileazã cunoºtinte prin
Jucaþi un joc cum ar fi saradele
senzaþiile pe care le procurã trupul.
E Muzical Îi place sã: cânte la instrumente Dati elevului instrucþiuni oral

muzicale ºi din voce. Îi plac sunetele (înregistrate, prin discurs rezumat)
ºi vocile umane ca alternativã la text
A
Este bun la ascultare, capabil sã
distingã diferitele sunete din mediu Încurajaþi elevul sã ia parte la
activitãþi muzicale. Oferiþi elevului
Învaþã cel mai bine când: ascultã, ocazia de a merge la concerte ºi
mai ales atunci când lucrurile sunt spectacole de muzicã.
însoþite de un acord muzical sau au
anumit ritm
Oferiti elevului un software cu care
poate compune piese muzicale
4 Interpersonal
Îi place sã: îºi facã mulþi prieteni, sã
vorbeascã cu oamenii ºi sã se
alãture unor grupuri.
Oferiti elevului ocazia de a lucra în
perechi sau în grup
Este bun la: înþelegerea faþã de Încurajati discuþiile sau activi-tãtile

oameni, conducere, organizare, de rezolvare a problemelor
comunicare, manipulare ºi
medierea conflictelor.
Oferiti accesul la forumuri de
Învaþã cel mai bine când: discuþie online
împãrtãseste, comparã,
relaþioneazã, coopereazã ºi
intervieveazã
Intrapersonal Îi place sã: lucreze singur ºi sã-ºi Daþi elevului timp sã lucreze ºi sã
urmeze propriile interese. experimenteze singur
Este bun la: întelegerea propriului
sine, se focalizeazã spre interior
prin sentimente/ vise, îºi urmeazã Invitaþi elevul sã arate ceea ce face
instinctele/ interesele /tintele ºi este singur întregii clase
original.
Încurajaþi elevul sã-ºi menþinã un
Învaþã cel mai bine prin: activitate
jurnal
independentã, proiecte indivi-
dualizate, sub propria îndrumare ºi
în propriul ritm ºi spatiu.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 59
P Chestionar pentru stilurile de învãþare
A
Chestionarul vã va ajuta sã identificaþi preferinþele dumneavoastrã de învãþare ºi sã
întelegeþi modul în care stilul de învãþare pe care îl aveþi poate afecta modul în care
formaþi alte persoane.
Acest chestionar se bazeazã pe unul dezvoltat de Honey ºi Mumford. A fost conceput
R
pentru a vã ajuta sã aflaþi stilul(urile) de învãþare pe care îl (le) preferati. Nu existã nici o
limitã de timp pentru completarea chestionarului, dar probabil vã va lua între 5 ºi 10
minute.
Nu existã rãspunsuri corecte sau greºite, iar acurateþea rezultatelor depinde de precizia cu care
T puteþi rãspunde. Bifaþi enuntul dacã mai mult sunteþi în acord decât în dezacord cu el. Fiþi
atenþi sã nu pierdeþi din vedere nici o întrebare pentru cã acest lucru va afecta rezultatul.
1. Îmi place sã ºtiu exact cum stau lucrurile.
E 2.
3.
Îmi place destul de mult sã-mi asum riscuri.
Prefer sã rezolv problemele printr-o abordare „pas cu pas” decât sã ghicesc rezolvarea.
A 4.
5.
Îmi plac lucrurile simple ºi directe mai mult decât cele mai complicate.
Deseori fac diverse lucruri „doar din plãcere” - nu mã prea gândesc înainte la ele.
6. Deseori nu iau lucrurile drept bune, ci îmi place sã le verific singur.
7. Când înveþi, cel mai mult conteazã dacã lucrurile învãþate functioneazã în practicã.
4 8.
9.
Caut în mod activ sã fac lucruri noi.
Când aud o idee nouã, imediat încep sã vãd cum o pot încerca practic.
10. Îmi place sã urmez o rutinã fixã ºi sã respect orarele etc.
11. Am mare grijã când încerc sã fac ceva. Nu-mi place sã mã grãbesc sã formulez
concluzii.
12. Îmi place sã fiu foarte atent când iau decizii ºi prefer sã cântãresc toate posibilitãþile
mai întâi.
13. Nu-mi plac lucrurile „imprecise”; prefer sã vãd cã lucrurile se încadreazã într-un
anumit tipar.
14. Îmi place sã pun punctul pe „i” în timpul discuþiilor.
15. Îmi place sã încerc ceva nou ºi diferit ºi consider cã este o provocare.
16. Prefer sã analizez în detaliu orice lucru înainte de a ajunge la o concluzie.
17. De obicei îmi este mai greu sã vin cu idei „pe moment”
18. Prefer sã am cât mai multe informaþii posibile despre subiectul care mã intereseazã.
Cu cât am mai multe de analizat, cu atât mai bine.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 60
P
19. Prefer sã fac lucrurile spontan, pe mãsurã ce apar, decât sã planific dinainte.
20. Tind sã judec ideile altora în funcþie de cum lucreazã acele persoane.
A
21. Nu cred cã poþi lua o decizie doar pentru cã ceva îþi spune cã este bine aºa. Trebuie
sã analizezi totul.
22. Sunt destul de minutios când fac ceva – un pic perfecþionist.
R 23.
24.
De obicei, în timpul discuþiilor intervin cu multe idei nãstruºnice.
În timpul discuþiilor, propun idei care funcþioneazã.
T 25. Prefer sã abordez problemele din cât mai multe unghiuri diferite, înainte sã le
rezolv.
E
26. De obicei, vorbesc mai mult decât ascult.
27. Destul de des mi se întâmpla sã gãsesc mai multe modalitãþi realiste de a rezolva
lucrurile.
A 28.
29.
Cred cã o gândire atentã ºi logicã este cheia de rezolvare a multor lucruri.
Dacã trebuie sã scriu o scrisoare oficialã, prefer sã încerc mai multe ciorne înainte
de scrisoarea finalã.
30. Îmi place sã iau în calcul toate alternativele înainte sã mã decid.
31. Nu-mi plac ideile nãstruºnice. Nu sunt foarte practice.
4 32.
33.
Cel mai bine este sã te uiþi atent înainte sã sari.
De obicei, mai mult ascult decât vorbesc.
34. Nu conteazã cum faci un lucru, atâta timp cât funcþioneazã.
35. Nu mã deranjez sã respect sau sã fac reguli ºi planuri pentru cã eliminã orice aspect
distractiv al lucrurilor.
36. De obicei sunt „viaþa ºi sufletul petrecerilor”.
37. Fac orice este nevoie pentru a-mi termina munca.
38. Îmi place sã descopãr cum funcþioneazã anumite lucruri.
39. Îmi place cã întâlnirile ºi discuþiile sã respecte un anumit tipar ºi sã se încadreze în

timp.
40. Nu mã enervez deloc dacã lucrurile scapã puþin de sub control.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 61
P SCOR UL DUMNEA
SCORUL VOASTRÃ
DUMNEAV
A
Notaþi câte un „1” , în dreptul numãrului fiecãrei întrebãri de mai jos, pe care aþi bifat-o,
apoi adunaþi toate cifrele de „1” din fiecare coloanã.
2 11 1 4
R
5 12 3 7
8 16 6 9
15 18 10 14
19 21 13 20
T 23
26
35
36
25
29
30
32
17
22
28
38
24
27
31
34
E Activist
40
Gânditor
33
eoretician
Teoret ician
39
Pragmatic
37
A
Dispuneþi scorurile obþinute în fiecare coloanã pe braþele crucii de mai jos, apoi legaþi
punctele de pe axele adiacente precum în exemplul de mai jos. Veti obþine o reprezentare
graficã a punctelor tari pe care le aveþi în procesul de învãþare ºi veti vedea unde vã
situaþi.
Activistul
10
4 10 5
5
Gânditorul
Pragmaticul
5 10
5
10
Teoret icianul
Veþi gãsi indicii spre mai multe chestionare alternative la adresa

http://www.support4learning.org.uk/educaþion/lstyles.htm#Mainly
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 62
P Ciclul formãrii sistematice
A
Identificarea
Nevoilor de
Fo r m a r e
R E valuarea
Evaluarea Performanþa Planificare &
Proiectare
T
FFormãrii
ormãrii
E Livrarea
ormãrii
FFormãrii
A Cei patru paºi, aºa cum sunt ilustraþi în diagrama de mai sus, furnizeazã un cadru extins
ºi sistematic.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 63
Suport de Curs B
P Indicii pentru o bunã facilitare
A
Pentru a încuraja o participare completã
. Asumaþi-vã responsabilitatea de a ajuta participanþii sã treacã peste tendinþa fireascã
.. de a nu comunica deschis în cadrul unui grup.
R
Convingeþi participanþii sã vã vorbeascã ºi ajutaþi-i sã se simtã auziþi.
.. Atrageþi în discuþie ºi persoanele mai tãcute.

Sprijiniþi participanþii, încurajându-i sã gândeascã.
. Asumaþi-vã responsabilitatea de a gãsi modalitãþi de atingere a obiectivelor propuse.
T
Ajutaþi participanþii sã se implice.
Pentru a promova întelegerea mutualã:

.
E .
Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze cã parteneriatele solide se construiesc pe baza
unei întelegeri mutuale.
Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze cã perceperea lucrurilor dintr-o perspectivã
. diferitã faþã de cea proprie este vitalã pentru înþelegerea mutualã.
A ..
Acceptaþi faptul cã neînþelegerile sunt inevitabile, fiind un factor de stres pentru
toate persoanele implicate.
Acordaþi sprijin participanþilor care au probleme.
Ramâneþi complet imparþiali, ascultaþi cu atenþie toate punctele de vedere, astfel
încât fiecare participant sã aibã încrederea cã existã cineva care îl înþelege.
Promovarea soluþiilor incluzive:

.
4 .
Ajutaþi participanþii în cãutarea ideilor ºi soluþiilor care sã reflecte punctele de vedere
ale tuturora.
Acordaþi sprijin participanþilor pentru a se elibera de discuþii restrictive gen ‘chestiuni
.. de serviciu’
Ajutaþi grupurile sã treacã peste perioadele dificile de construire a unui cadru comun.
Ajutaþi grupurile sã formuleze propuneri creative care sã cuprindã mai multe
perspective, deseori divergente.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 64
P Exemple de Abilitãþi de Prezentare
A
Exemple de abilitãþi necesare unui facilitator sunt descrise în cele ce urmeazã.
. Stabilirea regulilor de desfãºurare potrivite grupului ºi asigurarea respectãrii acestora
de cãtre grup.
.
R Ascultarea activã, incluzând:
- mentinerea contactului vizual;
- întrebuinþarea corespunzãtoare a limbajului trupului;
T
- identificarea cu perspectivele ºi sentimentele participanþilor, dar în acelaºi timp
menþinerea privirii de ansamblu ºi conºtientizarea procesului.
. Parafrazarea, contribuind la condensarea materialului ºi rezumarea contribuþiilor
E
repetitive.
. Validarea/clarificarea scopului principal al unei exagerãri/distorsiuni, fãrã a insista

asupra corectitudinii sale.
.
A .
Tratarea cu fermitate, dar ºi cu respect, a întreruperilor.
Recunoaºterea emoþiei, atunci când este exprimatã cu sinceritate, dar ºi asigurarea

faptului cã mesajul transmis de vorbitor nu se pierde din cauza acestei emoþii.
. Ordonarea – sprijin pentru a stabili o ordine atunci când mai multe persoane doresc
sã exprime o idee în acelasi timp (probabil ca rãspuns la un anumit aspect sau sugestie).
4 .
.
Înregistrarea – urmãrirea diferitelor direcþii de gândire ce se manifestã simultan în
cadrul aceleiaºi discuþii.
Încurajarea/crearea unui climat deschis, care faciliteazã participarea tuturor

persoanelor, fãrã a pune accentul pe manifestãri individuale.
. Echilibrarea – sprijin acordat grupurilor sã “echilibreze” discuþia chestionând alte

puncte de vedere care pot fi prezente dar neexprimate.
. Pãstrarea intenþionatã a tãcerii – planificarea unor pauze, pentru a da posibilitatea

vorbitorilor de a se gândi în liniºte la ceea ce vor sã spunã.
. Accent pe baza comunã - validarea dezacordurilor care conduc la polaritãþi în interiorul

unui grup ºi focalizarea asupra aspectelor unde existã acord între membrii grupului.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 65
P CEI 5 F ai FFacilitãrii
acilitãrii
A Foarte Prietenos
Facilitatorii au o influenþã considerabilã asupra tonului general ºi atmosferei imprimate
R unei întâlniri/ formãri. La început, oamenii se uitã mai mult la propriile scaune decât
unii la alþii ! O atitudine prietenoasã oferã participanþilor un sentiment de relaxare care
contribuie la îmbunãtãþirea calitãþii contribuþiei lor. Aceastã atitudine este ºi
contagioasã – un zâmbet atrage dupã sine alt zâmbet.
T Dar trebuie de asemenea sã fie ºi...
E
F erm
Întotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are responsabilitatea de a duce

discuþia mai departe, desi unii participanþi se vor împotrivi.
A Focalizat
Fiecare sesiune de curs necesitã o focalizare – proiectarea obiectivelor de învãþare

asigurã acest lucru. Fiecare sesiune trebuie sã respecte, mai mult sau mai puþin,
proiectul/ planul iniþial. A rãmâne focalizat poate însemna ºi a fi ferm.
4 Flexibil
Unele discuþii pot devia de la programul iniþial. Facilitatorul trebuie sã hotãrascã

situaþiile în care acestea pot fi continuate sau în care acestea necesitã redirecþionare.
Fair Pla
Playy
Toti participanþii trebuie trataþi în acelaºi fel ºi tuturora trebuie sã le fie oferite ocazii
de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toatã lumea sã înveþe.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 66
P B ariere de învãþare
Orice sesiune sau curs este un proces bidirecþional, necesitând implicare activã atât din
A
partea facilitatorului cât ºi din partea participanþilor. Lipsa participãrii totale a membrilor
grupului se poate datora unui numãr de factori, mulþi dintre ei putând fi evitaþi dacã ar
fi fost luaþi în considerare în stadiul de planificare a sesiunii. Mai jos sunt descrise
câteva bariere de învãþare de care un facilitator trebuie sã fie constient.
R . Participanþii simt cã materialul nu este relevant

Aceastã barierã nu ar trebui sã existe dacã obiectivele sesiunii sunt explicate/stabilite
de comun acord de la bun început ºi afisate de-a lungul întregii sesiuni.
T . Participanþii nu stiu cu sigurantã ce sã facã

Un facilitator trebuie sã explice cu claritate grupului cerinþele fiecãrei activitãþi, ºi sã
verifice cã toti participanþii au înteles, furnizându-le ocazii de a pune întrebãri. Este
E
necesar de asemenea ca facilitatorul sã observe grupul pentru a acorda sprijin celor
încã nesiguri.
. Participanþii se simt prost / nu au încredere în ei
A
Unele persoane pot întâmpina dificultãþi atunci când doresc sã cearã explicaþii
suplimentare pentru clarificare ºi au sentimentul cã toata lumea, cu excepþia lor, ºtie
ce sã facã. Lucrul în grupuri restrânse îi pune în situaþia de a participa cu o conºtiinþã
de sine diminuatã. Este necesar ca facilitatorul sã modifice componenta grupurilor
pentru a oferi fiecãruia în parte ocazia de a contribui.
. Încãpere lipsitã de confort / zgomot / distragerea atentiei

Este necesar ca facilitatorul sã verifice locaþia înainte de începerea sesiunii, pentru a
4
se asigura cã este confortabilã ºi dotatã cu facilitãþi corespunzãtoare pentru participanþi;
de exemplu: existenþa unor toalete dezafectate, zgomotul sistemului de ventilaþie,
etc. Facilitatorul ar trebui de asemenea sã întrebe managerul locaþiei respective dacã
anumite activitãþi ce se desfãºoarã acolo în timpul seminarului ar putea distrage
atenþia participanþilor. Repetãm, pregãtirea ºi planificarea sunt esenþiale.
. Participanþii se simt presati / simt cã se merge prea repede

În timpul sesiunii, facilitatorul trebuie sã verifice dacã ritmul cursului este potrivit
pentru toti participanþii. Oamenii îºi pierd interesul dacã simt ca nu pot face faþã ori
au pierdut firul discuþiei. Ca atare, planul sesiunii trebuie sã permitã timp pentru
reflecþii, observaþii sau întrebãri.
. Se vorbeste prea mult

Facilitatorul trebuie sã furnizeze o combinaþie de activitãþi ºi informaþii, pentru a
veni în întâmpinarea diferitelor stiluri de învãþare existente în cadrul unui grup. Unii
participanþi preferã sã se concentreze pe teorie ºi sã ia notiþe, în timp ce alþii preferã
sã se implice activ ºi sã colaboreze cu ceilalþi în îndeplinirea sarcinilor.
. Expirarea timpului
Daca sesiunea se încheie înainte ca participanþii sã fi atins toate obiectivele stabilite
pentru acea sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare ºi insatisfacþie. De
asemenea, este improbabil sã existe timp pentru a evalua sesiunea împreunã cu
participanþii. Pentru a evita aceste lucruri, facilitatorul trebuie sã proiecteze în prealabil
un ghid sau plan al sesiunii, cuprinzând timpul alocat fiecãrui exerciþiu / subiect, ºi sã
conducã sesiunea astfel încât limitele de timp sã fie respectate.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 67
P Lista de verificare pentru formarea în echipã / facilitarea în echipã
.
A
Petreceþi timp pentru a vã cunoaºte cu ceilalþi ºi a înþelege mai bine :
- punctele tari ºi slabe ale fiecãruia
- perspectivele fiecãruia
- stilurile de formare ale fiecãruia
- nivelurilor de cunoºtinþe, abilitãþi ºi experienþã ale fiecãruia.
R .
.
Planificaþi un timp de pregãtire în echipã – va dura mai mult sã lucraþi cu altcineva.
Stabiliþi de comun acord scopurile ºi obiectivele formãrii.
T .
.
Negociaþi stilul, abordarea ºi modul de prezentare.
Discutaþi cunoaºterea grupului.
.
E .
Clarificaþi aspectele cu privire la cine, ce va face, ºi când.
Discutaþi modalitãþi de abordare a unor situaþii dificile, de exemplu: declanºarea
A
unui conflict în interiorul grupului sau a unui conflict între un membru al grupului ºi
unul dintre dvs.
. Stabiliþi de comun acord abordarea concluziilor pe scurt ºi a feedback-ului primit de
la fiecare.
Av a n t a j e :
. Programul de formare poate fi obositor ºi extenuant emoþional – este bine sã
.
4
împãrtiti munca cu altcineva.
Feedback, recapitulare ºi concluzii – este bine sã aveti un coleg cu care sã faceti
.. toate acestea.
Formatorii îºi pot exploata punctele tari – prin distribuirea rolurilor ºi a sarcinilor.
Asigura flexibilitate ºi jocul a douã roluri în acelasi timp; de exemplu o persoanã
conduce sesiunea, alta noteazã pe flipchart, etc.
Dezavantaje:
. Duce la creºterea duratei ºi a costurilor, luând în considerare planificarea prealabilã,
. facilitarea cursului ºi evaluarea finalã.

Lipsa flexibilitãþii – deseori formatorii trebuie sã-ºi adapteze programul planificat
în prealabil, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor participanþilor; acest lucru este
mult mai dificil de realizat când nu existã doar o singurã persoanã care sã controleze
. întregul proces.
Existã cazuri în care formatorii / facilitatorii nu se înteleg între ei, au niveluri diferite
de abilitãþi ºi experientã sau au stiluri de lucru total diferite – toate aceste aspecte
duc la crearea unei tensiuni.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 68
P Alegerea metodelor ºi tehnicilor de formare corespunzãtoare
A
Într-o situaþie datã, întrebuinþarea unei metode poate fi mai inspiratã decât a alteia.
Nu este o ºtiinþã exactã (!), în schimb se pot oferi unele linii directoare generale.
R
Obiectivele formãrii Activitãti de formare Activitãti de evaluare
Când obiectivul dvs. Prin lecturã, prezentãri, Examinare oralã

este transmiterea de brainstorming, cu ajutorul Examinare scrisã
cunoºtinþe / radioului/televizorului,
T
informaþii studii de caz
Când obiectivul dvs. Demonstraþii sau Observaþia la locul de muncã

este predarea instrucþiuni, urmate de sau în timpul activitãþilor
abilitãþilor activitãþi practice ºi
E
practice sau a jocului de rol;
(manuale, de feedback de corectare a o listã de verificare în timpul
gândire, de greºelilor.
planificare…) observaþiei ar fi utilã
A
Când obiectivul dvs. Discuþia, jocul de rol, Indirecte, prin observarea
este schimbarea modelele, simularea, comportamentului la locul
atitudinilor / exerciþiile de clarificare de muncã
valorilor
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 69
P Tehnici de formare: demonstraþia
A
Descriere
Demonstraþia este prezentarea modului în care se” poate face” ceva.
R
Utilizare
.. A învãþa cursanþii anumite deprinderi/abilitãþi sau tehnici
A demonstra o abordare pas-cu-pas.
T Av a n t a j e
.. Atrage uºor atentia cursanþilor
.
E
Aratã aplicatia practicã a unei metode/ tehnici
Implicã cursanþii atunci când acestia încearcã
metodã/tehnicã
A Lucruri la care sã vã gândi
..
gândiþþ i înainte de a vã decide sã utiliza
Necesitã planificare ºi exerciþiu practic înainte

utilizaþþ i o demonstraþie
Formatorul are nevoie de material suficient pentru ca toti cursanþii sã poatã
.. încerca metoda/tehnica demonstratã

Nu este utilã când grupul cursanþilor este mare
Este necesarã oferirea de feed-back atunci când cursanþii încearcã
4
metoda/tehnica demonstratã
Proces :
1. Introduceþi „demonstraþia” – care este scopul demonstraþiei?

2. Prezentaþi materialul pe care îl veþi utiliza
3. Demonstraþi
4. Demonstraþi din nou, explicând fiecare pas
5. Invitaþi cursanþii sã adreseze întrebãri
6. Invitaþi cursanþii sã practice metoda/tehnica prezentatã
7. Discutaþi despre cât de uºor/dificil a fost pentru ei sã exerseze metoda/tehnica
demonstratã - concluzionaþi
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 70
P Tehnici de formare: studiul de caz
A
Descriere
Studiul de caz este o descriere scrisã a unei situaþii ipotetice care este utilizatã pentru
analizã ºi discuþie
R Utilizare
.. Se discutã probleme obisnuite în situaþii tipice
.
T
Oferã oportunitatea de a dezvolta abilitãþi de rezolvare a problemelor
Promoveazã discuþiile în grup ºi rezolvarea problemelor în grup
Av a n t a j e
..
E .
Cursanþii se pot referi la situaþia descrisã
Implicã un element de mister
Situaþiile ipotetice nu implicã
.
A
riscuri personale
Cursanþii sunt implicaþi
Lucruri la care sã vã gândi þ i înainte de a vã decide sã utiliza utilizaþþ i studiul de
..
caz
Cazul trebuie sã fie „aproape” de experienþa cursanþilor
.. Problemele sunt de multe ori complexe ºi pot fi abordate din mai multe perspective
4
De multe ori nu existã o singurã soluþie bunã
. Solicitã mult timp de pregãtire dacã trebuie ca formatorul sã descrie cazul

Întrebãrile din cadrul discuþiei trebuie sã fie foarte bine planificate
Proces :
1. Introduceþi cazul
2. Daþi timp cursanþilor sã se familiarizeze cu cazul
3. Prezentaþi întrebãrile pentru discuþia ce conduce la rezolvarea problemei
4. Daþi timp cursanþilor sã rezolve problema
5. Solicitaþi cursanþilor sã prezinte câteva din soluþiile identificate
6. Discutaþi toate soluþiile posibile
7. Întrebaþi cursanþii ce au învãþat din exerciþiu
8. Întrebaþi cursanþii cum s-ar putea discuta despre caz într-un mod care are
relevantã pentru munca lor
9. Formulaþi concluziile
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 71
P Tehnici de formare: joc de rol
Descriere
A Într-un joc de rol, douã sau mai multe persoane joacã pãrþi ale unui scenariu în legãtura
o temã de formare
R Utilizare
.. Ajutã cursanþii sã îºi schimbe atitudinile
Oferã cursanþilor posibilitatea de a identifica, consecinþele acþiunilor lor asupra
.
T
celorlalþi
Oferã cursanþilor posibilitatea de a vedea cum se pot simþi/comporta alþii într-o
. situaþie datã
Oferã un mediu sigur în care cursanþii pot explora probleme care discutate în viaþa
.
E
realã le-ar crea disconfort
Oferã cursanþilor posibilitatea de a explora abordãri alternative ale unor situaþii
Av a n t a j e
..
A .
Stimulativã ºi distractivã
Atrage atenþia grupului
Simuleazã lumea realã
Lucruri la care sã vã gândiþi înainte de

a vã decide sã utilizaþi jocul de rol
..
4
Jocul de rol este spontan - nu existã un scenariu scris în prealabil
Actorii trebuie sã înteleagã bine care este rolul lor pentru ca jocul de rol sã îºi
. atingã scopul
Actorii trebuie sã „se descurce” singuri cu rolul pe care îl au.
Proces :
1. Pregãtiþi actorii astfel încât sã înþeleagã rolul lor ºi situaþia

2. Pregãtiþi atmosfera pentru ca observatorii sã cunoascã situaþia implicatã în jocul de
rol
3. Observaþi jocul de rol
4. Multumiþi actorilor ºi întrebaþi-i cum s-au simþit în timpul jocului de rol – fiþi siguri
cã ies din rolul pe care l-au jucat ºi redevin persoane reale
5. Împãrtãºiþi reacþiile ºi observaþiile observatorilor
6. Discutaþi diferitele reacþii faþã de ceea ce s-a întâmplat
7. Întrebaþi cursanþii ce au învãþat ºi ce principii au fost dezvoltate
8. Întrebaþi cursanþii cum se relaþioneazã situaþia descrisã cu propria lor viaþã
9. Concluzionaþi
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 72
Tehnici de formare: gândiþi – lucraþi în perechi- comunicaþi
P Descriere
A
Tehnica prin care cursanþii învaþã unul de la celãlalt ºi încearcã sã-ºi exprime propriile
idei într-un mediu prietenos înainte de a le face publice.
Utilizare
.
R ..
Dã posibilitatea cursanþilor de a se implica în identificarea rãspunsului (rãspunsurilor)
la întrebare, de a se implica, de a participa
Oferã un mediu sigur în care cursanþii pot comunica
Oferã cursanþilor posibilitatea de a explora soluþii alternative
T Gândeºte Pereche
E Comunicã
A Av a n t a j e
.. Uºor de utilizat
.. Informaþia livratã de formator este reþinutã mai uºor

Creste încrederea cursanþilor
4 .. Oferã posibilitatea tuturor cursanþilor de a participa

Creste calitatea discuþiilor
Cursanþii ºi formatorii dobândesc o mai bunã întelegere a aºteptãrilor faþã de
„atenþie” ºi „participare” la discuþii
..
Lucruri la care sã vã gânditi înainte de a vã decide sã utilizati tehnica
Evitaþi întrebãrile uºoare sau cu un singur rãspuns corect
Toti paºii acestei tehnici trebuie sã se desfãºoare într-o limitã de timp ce ar trebui
.planificatã înainte
Cursanþii trebuie sã înþeleagã cã fiecare va trebui sã gãseascã rãspuns (rãspunsuri) la
..
întrebarea adresatã
Asiguraþi-vã cã fiecare cursant are partener pentru discuþia în perechi
Dacã grupul este prea mare ºi sunt foarte multe perechi, solicitaþi, la întâmplare,
câteva perechi sã comunice rãspunsurile identificate sau continuaþi cu grupuri de 4
ºi/ sau de 8 cursanþi
Proces
1. Formulaþi întrebarea
2. Cursanþii gândesc individual rãspunsuri la întrebarea formulatã
3. Cursanþii discutã în perechi rãspunsurile identificate
4. Monitorizaþi discuþiile în perechi
5. Fiecare pereche formuleazã propriile rãspunsuri la întrebare (utilizând rãspunsurile
fiecãrui cursant)
6. Cursanþii împãrtãºesc rãspunsurile lor cu întregul grup
7. Întrebaþi cursanþii ce au învãþat
8. Concluzionaþi
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 73
P
A
R Gândeºte
T Gândeste-te
la propriile idei
ºi/sau noteazã-þi ideile
E Lucraþi în perechi
A Expune-i partenerului ideile tale
4 Comunicaþi
Vorbiþi cu o altã pereche despre ideile voastre
Feedback
Prezentaþi în plen ideile grupului vostru
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 74
P Tehnici de formare: prezentarea
A
Descriere
Prezentarea este o activitate condusã de un specialist - resursã pentru a aduce informaþii,

teorii ºi principii. Formele de prezentare pot fi diferite: de la conferinþe pânã la prelegeri
R
interactive (ce presupun implicarea auditoriului prin întrebãri ºi discuþii). Este una din
tehnicile de formare care depind în foarte mare mãsurã de formator.
Utilizare
..
T ..
Introduce participanþii într-o temã nouã
Oferã o privire de ansamblu sau o sintezã
Aduce fapte, statistici
E
Se adreseazã unui grup mare de cursanþi
Av a n t a j e
..
A
Acoperã mult material în timp scurt
.. Utilã pentru grupuri mari

Poate fi adaptatã la diferite tipuri de cursanþi
. Poate preceda tehnici de formare cu caracter practic/aplicativ

Formatorul are mai mult control decât în orice altã situaþie
Lucruri la care sã vã gândiþi înainte de a vã decide sã utilizaþi o prelegere

..
4
Este o comunicare cu sens unic
.. Nu este experienþialã în abordare

Rolul cursantului este pasiv
. Formatorul are nevoie de abilitãþi „speciale” pentru a fi un prezentator efectiv

Nu este o metodã potrivitã pentru schimbarea comportamentului ºi dobândirea de
. abilitãþi
Cursantul reþine foarte puþin dacã aceasta tehnicã nu este urmatã de o tehnicã cu
. caracter practic/aplicativ
Prezentarea este o tehnicã des utilizatã în situaþii formale.
Proces :
1. Introduceþi tema - spuneþi cursanþilor despre ce veþi vorbi
2. Spuneþi ceea ce doriþi sã le spuneþi- prezentaþi materialul utilizând mijloace vizuale
3. Rezumaþi punctele cheie ale prezentãrii – spuneþi cursanþilor ceea ce le-aþi prezentat
4. Invitaþi participanþii sã adreseze întrebãri
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 75
P Abilitãþi de prezentare
Pregãtiti, pregãtiti, pregãtiti
A Un studiu celebru aratã ca frica de a vorbi în public este frica numãrul 1 a oamenilor;
frica de a muri este abia pe locul 7! Mai mult de 41% din oameni manifestã fricã sau
anxietate la ideea unui discurs în fata unui grup. Toatã lumea, chiar prezentatorii cu
experienþã, au emoþii atunci când se adreseazã unui auditoriu. Acest lucru este firesc.
R
Cea mai bunã modalitate de a înfrunta anxietatea este în primul rând recunoaºterea
faptului cã aceastã fricã este perfect normalã ºi cã nu eºti singur. Pentru a-þi reduce
frica, trebuie sã te pregãteºti îndelung ºi corespunzãtor înainte de a vorbi. Pregãtirea
corespunzãtoare ºi repetiþia pot ajuta la o diminuare a fricii cu aproape 75%. Tehnicile
T
de respiraþie corespunzãtoare reduc frica cu încã 15%. Starea mentalã proprie este
rãspunzãtoare pentru cele 10 procente rãmase. Unele sugestii pentru surmontarea
.
anxietãþii de a vorbi în public sunt prezentate mai jos.
Cunoaºteþi spatiul – familiarizaþi-vã cu locul în care veþi vorbi. Sosiþi devreme ºi
E
plimbaþi-vã prin încãpere, inclusiv prin zona de unde veþi susþine prezentarea. În
cazul în care folosiþi echipamente, verificaþi-le. Plimbaþi-vã prin locul unde va fi
aºezat auditoriul. Mergeþi din locul unde veþi fi aºezat dvs. pânã la locul unde veþi
vorbi.
.
A .
Cunoaºteþi auditoriul – Pe cât posibil, salutaþi persoanele din auditoriu când
sosesc ºi vorbiþi cu ele. Este mai uºor sã vorbeºti unui grup de persoane prietenoase
decât unui grup de strãini.
Cunoaºteþi materialul – Dacã nu sunteþi în largul dvs. ºi familiarizaþi cu materialul

pe care îl veþi utiliza, nervozitatea vã va creºte. Exersaþi-vã discursul sau prezentarea
ºi recapitulaþi-le pânã când le prezentaþi cu uºurinþã.
. Învãþati sã vã relaxaþi – Puteþi diminua tensiunea prin exerciþii. Aºezaþi-vã
4 .
confortabil cu spatele drept. Inspiraþi încet, tineþi-vã respiraþia 4 sau 5 secunde, apoi
expiraþi încet. Pentru a vã relaxa muºchii feþei, deschideþi larg gura ºi ochii, apoi
închideþi-i strâns.
Vizualizaþi-vã vvorbind
orbind – Imaginaþi-vã vorbind, cu voce tare, clarã ºi sigurã, în
timp ce auditoriul aplaudã. Daca vizualizaþi cã aveti succes veti ºi avea succes.
. Conºt ient
onºtient izaþi cã oamenii vvor
ientizaþi or sã reuºiþi – Toti ascultãtorii doresc ca vorbitorii
sã fie interesanþi ºi stimulativi aducând informaþii captivante. Ei doresc ca dvs. sã
reuºiþi – nu sã aveþi un esec.
. Nu vã scuzaþi nervozitatea – În cea mai mare parte a timpului, nervozitatea dvs.
nu este manifestã. Dacã nu spuneþi nimic despre acest lucru, nimeni nu va observa.
Dacã vã scuzaþi nervozitatea sau problemele pe care credeþi cã le aveþi cu discursul
dvs., nu veþi face nimic altceva decât sã atrageþi atenþia asupra lor. Dacã le-aþi fi
trecut sub tãcere, ascultãtorii poate nu ar fi remarcat nimic.
. Concentraþi-vã asupra mesajului – nu asupra propriei persoane – Nervozitatea
dvs. se va disipa dacã vã veþi concentra atenþia asupra auditoriului ºi asupra mesajului
transmis ºi nu asupra anxietãþii ºi propriei persoane.
. Transformaþi nerv ozitatea în energ
nervozitatea ie pozit
energie ivã - Aceeaºi energie nervoasã care
pozitivã
declanºeazã frica de scenã poate fi ºi un veritabil atu. Controlaþi-o ºi transformaþi-o
în vitalitate ºi entuziasm.
. Câstigaþi experienþã – Experienþa duce la creºterea încrederii – cheia unei prezentãri
eficiente. Majoritatea vorbitorilor aflaþi la început au experienþa diminuãrii anxietãþii
dupã fiecare discurs pe care îl livreazã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 76
P Sase tehnici ut ile pentru prezentãri în fata ORICÃR

utile UI auditoriu
ORICÃRUI
A
izualizati-vã
1 . Vizualizat i-vã auditoriul ca persoane individuale, nu ca o masã de oameni.
Imaginaþi-vã cã singura persoanã care ascultã este cel mai bun prieten al dvs. Fiecare
persoanã în parte din auditoriu vã ascultã, asa cã adresati-vã lor ca indivizi, nu ca
grup compact. Creaþi un prototip al membrilor auditoriului, ºi inventaþi o poveste
R
despre viaþã, problemele ºi nevoile lor. Prin practicã, veþi putea învãþa sã transpuneþi
imaginea prototipului asupra unui întreg auditoriu real.
2 . Vizualizaþi-vã auditoriul la cinã.
T
Imaginea cinei creeazã un sentiment de intimitate ºi încredere. Dacã veþi reuºi sã
vizualizaþi o ambianþã plãcutã, vã veþi simþi confortabil ºi relaxaþi.
3 . Fiþi conltienþi de feþele, mâinile, hainele ºi limbajul trupului persoanelor
E
din auditoriu.
Veþi realiza o legãturã cu atât mai strânsã cu ascultãtorii dvs. cu cât vã veþi adresa lor
în mod cât mai specific. Puteþi sã spuneþi culoarea ochilor lor? Ce haine poartã?
Unde locuiesc? Mâinile spun multe despre o persoanã. Ce dezvãluie ele?
A 4 . Expresia facialã ºi vocea dvs., în timp ce vorbiþi, trebuie sã fie acelea ale
unui bun prieten.
Tonul vocii dvs. este în strânsã legãturã cu expresia feþei dvs. Dacã vã încruntaþi,
vocea dvs. va suna asprã ºi rece. În schimb un zâmbet vã va încãlzi vocea, care va
deveni plãcuta ºi îmbietoare.
5 . Când vorbiþi, faceþi gesturi simple, fireºti, cu mâinile sau capul !
4
Majoritatea oamenilor considerã zona gurii ca fiind centrul unei bune comunicãri.
Nimic mai departe de adevãr ! Pentru a fi persoane ce comunicã convingãtor, trebuie
sã vã folosiþi întregul corp. Discursul dvs. câstigã în energie ºi entuziasm prin gesturi
ºi limbajul trupului.
6 . Zâmbiþi mereu!
Un zâmbet reprezintã unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le aveti de
a crea o relaþie cu ascultãtorii dvs., chiar ºi atunci când nu vã pot vedea ! Zâmbiþi
când vorbiþi. Zâmbiþi în timp ce formaþi numãrul de telefon. Zâmbiþi chiar ºi atunci
când nu aveþi dispoziþia necesarã. Descãtuºaþi puterea ascunsã a vocii dvs.
Acest document este o adaptare a unor materiale disponibile pe Internet.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 77
P Tabe
abell de feedback pentru o prezentare verbalã
A
Vorbitor:
Subiect:
R Structura
1. Mesaj clar ºi logic
2. Mesajul a cuprins o prezentare în prealabil a conþinutului
Nesatisf. B u n ã F. bunã
T 3. Mesajul a cuprins concluzii care au pus accentul pe ideile

principale
Conþinut
E
4. Informaþiile au fost corecte, interesante ºi relevante.
5. Mesajul a inclus detalii ºi informaþii reale în sprijinul
ideilor principale
A
6. Prezentatorul a specificat sursele de informaþie
7. Prezentarea a fost focalizatã pe subiect
Abilitãþi de prezentare
8. Prezentatorul a menþinut contactul vizual
9. Prezentatorul a utilizat un limbaj accesibil
10. Prezentatorul s-a încadrat în limita de timp prestabilitã
11. Prezentatorul ºi-a utilizat adecvat însemnãrile
4
12. Prezentatorul a folosit eficient materialele
Puncte tari
Puncte slabe
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 78
Suport de Curs C
P Planificarea
A
Pentru a planifica bine, vã este util sã vã cunoa
cunoaºº te
teþþ i auditoriul
auditoriul. Fie cã cunoaºteþi
grupul cu care veþi lucra, fie cã nu, este util sã clarificaþi aºteptãrile, sã ajungeþi la un
consens în privinþa obiectivului sesiunii ºi rolului pe care îl veþi avea ca formator. Acest
lucru nu este întotdeauna posibil dar vã ajutã sã planificaþi.
R O formare ºi facilitare eficientã depinde de planificarea pe care o face faceþþ i înainte

înainte.
Formatorii trebuie sã construiascã întreaga sesiune conform scopului ºi obiectivelor. În
mod ideal, ar trebui sã aveþi o idee despre timpul pe care ar trebui sã-l alocaþi ºi timpul
T
pe care îl puteþi aloca unei activitãþi ºi despre cum se leagã activitatea de ultima temã/
exerciþiu, cum va ajuta participanþii sã gândeascã ºi sã înveþe ºi cum acea activitate
conduce firesc ºi logic la subiectul urmãtor. Acest lucru nu înseamnã ca nu puteþi fi
flexibil pentru a rãspunde nevoilor ºi solicitãrilor participanþilor. Doriþi sã vã asiguraþi
E
cã veþi respecta unele puncte stabilite în program dar ar trebui sã anticipaþi modul în
care depãºiþi întreruperile neprevãzute sau noi agende ale grupului.
Planul cu descrierea sesiunii de formare ilustreazã lucrurile la care trebuie sã vã
A
gândiþi când planificaþi o sesiune de formare sau o activitate de grup, de exemplu scopul
ºi obiectivele de învãþare ale sesiunii, alocarea timpului, conþinuturi, activitatea
formatorului, puncte importante în învãþare, activitatea participanþilor ºi resursele
necesare.
combinaþþii de metode
Întotdeauna ar trebui sã încercaþi sã asiguraþi utilizarea unei combina
ºi tehnici
tehnici, de exemplu lucrul în perechi/ grupuri mici/ discuþii cu întregul grup ºi
„jocuri”/ joc de rol / exerciþii etc. ªi în acest moment este util sã vã cunoaºteþi auditoriul
4
– unele persoane sunt îngrozite de jocurile de rol ºi va fi nevoie sã simtã cã exista un
mediu sigur pentru a participa, unele vor lucra cel mai bine în grupuri mici iar altele se
pot simþi cel mai bine, la început, în cadrul exerciþiilor în care contribuþiile sunt anonime.
Planificarea mai implicã ºi un anumit grad de orchestrare

orchestrare. Probabil doriþi sã vã asiguraþi
cã oamenii nu lucreazã în aceleaºi grupuri mici întotdeauna, întrucât nu le permite
prea mult sã comunice idei ºi experienþe, unii participanþi se pot plictisi ºi câþiva
participanþi, dar mereu aceiaºi, pot domina discuþiile. Facilitatorii trebuie sã cunoascã
dinamica grupului pentru a asigura participarea egalã a fiecãruia. Prin urmare este crucial
sã luam în calcul relaþiile de putere ºi inechitate. De exemplu, în unele situaþii este
avantajos sã se comunice idei între bãrbati ºi femei dar în altele participanþii se pot
simþi mai sigur/confortabili dacã lucreazã în grupuri de acelaºi sex. Este nevoie sã vã
gândiþi cu atenþie ºi la tipul de exerciþii –de exemplu, unora le este greu sã lucreze pe
podea în timp ce alþii nu pot sta în jurul unei mese prea mult timp. Egalitatea ºi accesul
la participare, la comunicare ºi învãþare sunt factori importanþi în timpul facilitãrii
grupurilor.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 79
P Context
A
Formatorii lucreazã într-o varietate de contexte ºi trebuie subliniat faptul cã abilitãþile
vor fi aceleaºi dar ca rolul, abordarea ºi metodele vor fi diferite.
Formatorii pot juca o gamã variatã de roluri fãcând lucruri precum stimularea discuþiilor
R
într-o manierã informalã, lucrul în focus grupuri sau demonstrarea unor tehnici. Ca
formatori poate lucraþi cu un grup pe care îl cunoaºteþi bine ºi poate vã simþiþi confortabil
împreunã sau poate vã alãturaþi unui grup care nu a mai lucrat împreunã în aceea
formatie ºi care s-a format prin invitaþii deschise. Se poate ca mai multe grupuri de
T
interes sã se întâlneascã dar sã fie la niveluri de încredere, influenþã ºi putere diferite
sau poate sunteþi chemat „din afarã” pentru a forma un grup/ organizaþie.
Un aspect important în procesul de planificare este acela de a înþelege contextul în care
E
lucraþi.
Luaþi în considerare urmãtoarele:
.
A
Posibilele motive de implicare ale participanþilor (incluzând potenþiale aspecte
pozitive ºi negative);
. Probabilitatea apariþiei unui conflict;
. Posibilitatea implicãrii imediate a participanþilor;
. Existenþa relaþiilor ierarhice între participanþi;
4 . Experienþa anterioarã a participanþilor cu privire la cursurile de formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 80
P Scopuri ºi Obiective de Învãþare
A
Scopul este un enunþ a ceea ce cursul îºi propune sã cuprindã/ sã acopere.
Competenþa este un enunþ care descrie cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile pe care

participantul le va demonstra la sfârºitul sesiunii/ cursului sau al programului de formare.
R Obiectivele de învãþare descriu beneficiile obþinute în urma unui program de formare.

Formatorul trebuie sã fie conºtient de modul în care proiectarea programului de formare va
atinge obiectivele dorite ºi trebuie întotdeauna sã precizeze participanþilor care sunt
T
obiectivele de învãþare anticipate. Ca atare, în proiectarea unui curs, este important sã
planificaþi ce vreþi sã obþineti ºi ceea ce participanþii vor fi capabili sã facã la sfârºitul lui.
Odatã ce v-aþi decis asupra obiectivelor, puteþi proiecta conþinutul corespunzãtor,
E
metodele de livrare ºi sã identificaþi resursele necesare. Ele permit de asemenea ºi o
formã de evaluare
Obiectivele formulate trebuie sã fie scurte ºi clare, ºi de obicei vor include un verb activ,
A
de exemplu :
Cuno
Cunoºº tin
tinþþ e: defineºte, recunoaºte, leagã, descrie, numeºte
Abilitãþi
Abilitãþi:: aplicã, actioneazã, utilizeazã, demonstreazã
Atitudini: înþelege, chestioneazã, atribuie valoare, încurajeazã, ascultã.
.
4
Este necesar ca obiectivele sã descrie ceea ce va face cursantul, nu ceea ce va face
formatorul ;
. Este necesar ca obiectivele sã enunte cu precizie ce înseamnã ºi presupune

performanþa cursantului ;
. Este necesar ca obiectivele sã fie scrise într-un mod accesibil – ca sã poatã fi înþelese
cu uºurinþã.
. Stabiliþi doar atâtea obiective câte sunt necesare; de obicei nu este nevoie de o listã
foarte lungã de obiective.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 81
P
A
Resurse
R
Activitatea participantului
T
E
A
4
Activitatea formatorului
Plan de sesiune de formare
Titlul sesiunii / cursului de formare
Subiect /
continut
Obiective
Timp /
duratã
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 82
Suport de Curs D
P Ce este evaluarea?
A
Evaluarea este un proces sau o metodã prin care emitem judecãþi sau atribuim
valoare lucrurilor
lucrurilor.. Evaluarea trebuie sã fie obiectivã ºi pe cât posibil în afarã oricãrei
discriminãri, pentru a avea valoare realã. Este vital ca toþi cei implicaþi sã recunoascã ºi
sã trateze evaluarea ca pe o încercare onestã de a rãspunde la întrebãri importante
R
pentru toatã lumea. Modul de abordare trebuie sã fie riguros ºi sistematic – este necesar
sã stabilim cu claritate scopurile evaluãrii ºi metodele care vor fi utilizate, ºi sã ne
asigurãm cã abordarea este precisã ºi consistentã.
T
E
A
4
resursele utilizate pentru a atinge scopurile ºi obiectivele
INTRÃRI (de exemplu : echipamente, oameni, clãdiri), ºi politicile ºi
deciziile luate pentru întrebuinþarea acestora
activitãtile ºi felul în care acestea contribuie la atingerea scopurilor ºi

PROCES obiectivelor - cum sunt folosite în practicã ‘intrãrile’?
IESIRI Care este rezultatul direct, imediat?
CONSECINTE /
Ce se întâmplã sau se poate întâmpla ca o consecintã a ieºirilor ?
IMPACT
IMPA
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 83
P Formarea - ca act ivitate planificatã

activitate
A Intrãri
Formatori
Proces
Metode de
formare
Iesiri
Participanþi
formaþi
Impact
Comportament
schimbat
R
Participanþi
Abilitãþi de Obiective atinse Livrare
Materiale facilitare de servicii
Produse de atelier îmbunãtãþite
T
Fonduri Participare calitativ
E Câteva recomandãri pentru elaborarea unui chestionar
A
de evaluare al unui seminar de formare
1 . Nu exageraþi cu numãrul de întrebãri.
2 . Formulaþi întrebãrile clar ºi concis.
3 . Oferiþi participanþilor instructiuni clare privind
4
modalitatea de completare a chestionarului.
4 . Aveti în vedere scopul evaluãrii atunci când

formulaþi întrebãrile din chestionar.
5 . Adresaþi participanþilor întrebãri de tip închis

si întrebãri de tip deschis.
6 . Întrebãrile de tip închis sunt întrebãri la care participantul trebuie sã aleagã unul
din rãspunsurile potrivite.
ex.: Formatorii seminarului au oferit informaþiile într-un mod clar?
da / nu / partial
sau: metodele utilizate pe parcursul seminarului au fost:
excelente / foarte bune / bune / nesatisfãcãtoare.
7 . Întrebãrile de tip deschis sunt întrebãri la care participanþi vor formula rãspunsul
în spatiul limitat pe care îl puneti la dispozitie.
ex.: Care sunt temele pe care le considerati de utilitate maximã? De ce?
Redactati un chestionar de evaluare „prietenos”.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 84
P Aspecte de luat în calcul într

sesiuni de formare
-un chest
într-un ionar de eevaluare
chestionar valuare a unei
A Conþinut
R
T Activitãþi
E
A Materiale
Formatori
4
Structura atelierului (duratã, locaþie)
Aspecte generale
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 85
P REFLECÞIE ZILNICÃ
A
Încheia
Încheiaþþi fiecare zi cu o activitate de reflec
reflecþþie asupra urmãtoarelor :
. Ce s-a întâmplat astãzi?
.
R .
Cum s-au desfãºurat activitãþile?
Ce am învãþat?
.
T Cum pot aplica în munca mea ceea ce am învãþat aici?
E
Completa
Completaþþ i cel putin unul dintre urmãtoarele enun
enunþþ uri, la sfâr
sfârºº itul
fiecãrei zile:
. Astãzi am învãþat cã.....
.
A .
Astãzi am re-învãþat cã....
Astãzi mi-am notat cã....
. Astãzi am descoperit cã.....
. Astãzi mi-am dat seama cã....
4 .
.
Astãzi m-a surprins cã.....
Astãzi m-am bucurat cã....
. Astãzi am fost dezamãgit(a) cã.....
. Astãzi eu..........
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 86
P V itezometre.
A 30
40
50
60
70
R 20 80
T 10 90
E 0 100
A Afirmaþiile sunt enumerate mai jos. De exemplu, pentru evaluarea unui curs de
formare:
. Simt cã am învãþat multe de la ceilalþi în timpul cursului.
.
4
Combinaþia de metode de învãþare a fost potrivitã pentru mine.
. Simt cã înteleg mai bine rolul formatorului.
. Mã pot gândi acum la o mulþime de alte nevoi de formare.
. Simt cã acest curs a corespuns aºteptãrilor mele.
. Simt cã acest curs ºi-a atins obiectivele de învãþare stabilite.
. Etc.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 87
ANEXÃ
RESURSE SUPLIMENTARE
SUPLIMENTARE
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 88
GHIDUL FORMA
FORMAT T ORUL
ORUL UI
ULUI
PENTR
PENTRUU
O FORMARE PPAR
AR TICIP
ARTICIP
TICIPAATIVÃ
A FORMA
FORMATT ORILOR DE CADRE DID
DIDAACTICE
DIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PRESCOLAR ºI PRIMAR
Aceastã anexã este un ghid pentru formatorii de cadre didactice din învãþãmântul
prescolar ºi primar. Formatorii vor putea aplica metodologia pentru învãþare activã
descrisã în acest manual în timpul desfãºurãrii atelierelor de formare destinate dezvoltãrii
cunoºtinþelor ºi abilitãþilor personalului didactic. Experienþa acumulatã de-a lungul
timpului a demonstrat cã aceste metode de formare sunt eficiente în educaþia adulþilor.
CUPRINS
Învãþarea activã 2
Cei cinci pa º i ai formãrii 7
Evaluarea ne
nevv oilor 7
Scopuri ºi obiective 11
Planul unei sesiuni 14
Implementare – Metode ºi materiale pentru formare 16
Monitorizare ºi evaluare 22
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 89
ÎNVÃ ÞAREA A CTIVÃ

ACTIVÃ
Ce reprezintã?
Învãþarea activã este o metodã educaþivã destinatã adulþilor, presupune participarea
lor directã ºi crearea unui mediu care încurajeazã schimburile de experienþã. Metoda
implicã exersarea noilor abilitãþi ºi aplicarea noilor cunoºtinþe ºi atitudini în cadrul
activitãþilor de formare.
De ce?
DIAGRAMA DE MAI JOS PREZINTÃ METODA TRADITIONALÃ DE PREDARE
Metoda Didacticã „Cadru Didactic Cursant"
Cadru c
Didactic
c
c
Caracteristicile modelului sunt urmãtoarele:
Cadru Didactic Cursant
. este foarte mare ºi important . este mic ºi lipsit de importanþã

. ºtie tot . ºtie puþine despre subiect
. ignorã experienþele elevilor . trebuie sã tacã în timpul orei
. nu are de transmis nici o experienþã
Metoda didacticã Profesor – Cursant este deseori un model ineficient de formare a
adulþilor, din douã motive.
Nu ia în calcul o resursã foarte importantã — cunoºtinþele ºi experienþele cursanþilor.
Adulþii învaþã mai bine ºi îºi amintesc ce au învãþat atunci când:
. Aud informaþiile
. Vãd demonstraþii ºi ilustrãri
. Discuta despre informaþii ºi idei
. Aplicã tehnici
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 90
DIAGRAMA DE MAI JOS ILUSTREAZÃ TEORIA ÎNVÃÞÃRII ACTIVE
F ormare Part icipat ivã
P
P
P
T
P
P P
Acest model are urmãtoarele caracteristici:
Fo r m a t o r u l Participanþii
. Este un facilitator . Sunt membrii unei reþele de comunicare
. comunicã bine . se simt în largul lor
. lucreazã la acelaºi nivel la care . participã activ
lucreazã participanþii
. comunicã experienþe
. respectã ideile ºi experienþele
participanþilor . pun întrebãri, fac greºeli ºi îºi asumã
. sprijinã procesul de învãþare riscuri, ca parte a procesului de formare
.
. este un organizator de experienþe de percep formatorul ca pe o resursã, un
ghid sau un mentor
învãþare
Modelul învãþarii active ia în considerare principiile legate de educaþia pentru adulþi ºi

le aplicã în metodele de formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 91
În ce fel?
PRINCIPIILE EDUCAÞIEI PENTRU ADULÞI ªI IMPLICAÞIILE PE CARE LE AU ÎN
PROCESUL DE FORMARE
Principii în educaþia pentru

Implicatii reflectate în planul de formare
adulþi
Adulþii învaþã cel mai bine atunci . Se oferã situaþii din „viata realã” ºi se pune
când percep cã ceea ce învaþã accentul pe aplicabilitatea elementelor
rãspunde nevoilor lor.
. învãþate în situaþii reale.
Se identificã nevoile de învãþare ale
participanþilor ºi ceea ce este important pentru
Adulþii învaþã prin aplicare . ei.

Activitãþi care necesitã o participare activã din
practicã ºi prin implicare activã partea celor care învaþã.
în procesul de învãþare.
. Activitãþi care îi implicã pe participanþi ca un
grup unitar: cu idei, atitudini, sentimente,
prezentã fizicã.
Adulþii au stiluri de învãþare . Se utilizeazã o varietate de tehnici de formare.

unice. Învaþã în feluri diferite, în
ritmuri diferite ºi din experienþe . Se creeazã o atmosferã prin care se respectã ºi
diferite. se înteleg diferentele dintre participanþi.
. Posibilitatea de a comunica informaþii.

Participanþii vin la ateliere de
lucru cu propriul bagaj de . Se analizeazã ºi se discutã despre experienþele
cunostinte ºi experienþe
importante. . participanþilor.
Participanþii sunt vãzuti ca o resursã ºi sunt
încurajati sã participe ºi sã comunice
experienþe.
Rezultat
Utilizând principiile ºi practicile pentru formarea adulþilor, formatorul se poate aºtepta

ca participanþii sã participe activ la seminar. Persoanele care se formeazã prin aceste
metode învaþã repede ºi achizitioneazã noi cunostinte ºi abilitãþi.
CEI CINCI PPAªI

AªI AI FORMÃRII
Procesul de formare descris în

urmãtoarele secþiuni urmeazã cinci pasi,
asa cum ilustreazã diagrama de mai sus.
Procesul de formare începe cu o analizã
a nevoilor, care se reflectã în formularea
scopurilor ºi obiectivelor. Scopurile ºi
obiectivele decid conþinutul sesiunilor,
care, la rândul lor se materializeazã în
implementarea atelierelor de formare.
Activitãþile de monitorizare ºi evaluare
indicã gradul în care atelierul rãspunde
nevoilor participanþilor ºi ajutã la
îmbunãtãtirea viitoarelor cursuri de
formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 92
EVAL
EVAL
ALUUAREA NEV OILOR
NEVOILOR
Ce înseamnã?
Evaluarea nevoilor este un proces de identificare a cerinþelor într-o situaþie datã, în
acest caz, ceea ce participanþii trebuie sã înveþe în cadrul unui atelier de formare.
De ce?
Evaluarea nevoilor va permite formatorului sã proiecteze un atelier de formare care va
oferi participanþilor cunoºtintele, abilitãþile ºi atitudinile necesare muncii pe care o
desfãºoarã aceºtia.
Cum?
Analiza
Analizaþþ i Fi
Fiºº a Postului
Verificaþi dacã fiºa postului este completã ºi precisã. (Adãugaþi sau revizuiþi atribuþiile
din fiºa postului în funcþie de nevoi).
Efectua þ i o Analizã a Sarcinilor
Analiza sarcinilor indicã abilitãþile ºi atitudinile necesare pentru a duce la bun sfârºit o
sarcinã. Analiza ajutã formatorul sã contureze un set de obiective ale cursului, determinã
conþinutul cursului ºi îl ajutã sã aleagã metodele de formare ºi de testare pentru evaluare.
Adunaþi informaþii referitoare la modalitatea în care se pot îndeplini sarcinile din
.
fiºa postului.
.
Experienþa ºi cunoºtinþele formatorului
.
Observând cum o persoanã cu experienþã îndeplineºte o sarcinã
Manuale sau alte materiale scrise care prezintã modalitãti de îndeplinire
.
a sarcinii respective
Discuþii cu alte persoane
Notaþi-vã orice informaþie care credeþi cã indicã moduri de efectuare a analizei.
. Comparaþi experienþa dvs cu modalitatea de îndeplinire a sarcinii în
. concordantã cu standardele ºi protocoalele scrise.
. Discutaþi despre sarcini ºi cu alti formatori de cadre didactice, cu experienþã.

Verificaþi rezultatul analizei sarcinilor în timp ce observaþi o persoanã
experimentatã îndeplinind sarcina respectivã.
Stabiliþi cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile necesare fiecãrei sarcini.
Definiþi abilitãþile, faptele ºi atitudinile deja

existente la participanþi ºi identificati-le pe
cele pe care trebuie sã le învete.
În cadrul atelierului, puneþi accentul doar
pe acele elemente pe care participanþii
TREBUIE sã ºi le însuºeascã pentru a fi
competenþi în munca pe care o desfãºoarã.
Încurajaþi participanþii sã afle ºi alte
informaþii legate de sarcina lor ºi care nu
sunt esenþiale, din alte surse cum ar fi cãrþi,
conversaþii ºi experientã.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 93
Pregãtiþi un tabel cu analiza sarcinilor.
Întocmiþi un tabel care sã arate cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile necesare unei

anumite sarcini.
CATEGORIA LUCRÃTORULUI: Învãþãtor/ Învãþãtoare

SARCINA: Sã încurajeze familiile sã se implice în procesul educativ ºi sã contribuie la
acesta
SAR CIN
SARCIN
CINAA CUNOªTINÞE ABILITÃÞI ATITUDINI
1
Stabiliþi cunoºtinþele abilitãþile ºi atitudinile pe care participanþii deja le deþin.

Aplicaþi orice combinaþie de metode:
.
.
Chestionaþi participanþii.
. Observaþi participanþii.
. Daþi participanþilor niste teste pregãtitoare.

Cereþi-le participanþilor sã identifice posibilele probleme ce pot apãrea în
. activitatea lor.
.
Chestionaþi „clientii”.
Altele
Eliminaþi din tabel cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile pe care participanþii le au

deja.
Rezultat
Dupã efectuarea unei evaluãri a nevoilor, veþi avea o listã cu abilitãþile, cunoºtinþele ºi
atitudinile pe care participanþii trebuie sã ºi le însuºeascã pentru a îºi desfãºura activitatea
la locul de muncã.
Utilizaþi aceastã listã atunci când stabiliþi obiectivele atelierului de formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 94
SCOPURI ºI OBIECTIVE
SCOP
Ce înseamnã?
Scopul reprezintã un enunþ care exprimã þinta generalã.
SCOPURILE sunt ca stelele…

ne trasãm direcþia ghidându-ne
dupã ele, dar rareori le atingem.
Scopul unei formãri descrie, în general, modalitatea în care atelierul de formare

contribuie la atingerea obiectivelor programului. De exemplu, cum vã ajutã atelierul
de formare la îmbunãtãtirea educaþiei la nivel comunitar.
De ce?
Scopul oferã o viziune coerentã ºi imprimã formãrii o anumitã direcþie.
Cum?
Stabiliti scopul general al formãrii. Gândiþi-vã la ce doriþi sã vedeþi la sfârºitul
formãrii.
Discutaþi despre scop cu managerii de program ºi cu alti formatori.
Exemple de scopuri:
. Toate cadrele didactice din învãþãmântul primar vor adopta o abordare anti-
discriminatorie în practica de la clasã.
Rezultat
Toate persoanele implicate în procesul de formare — organizatori, formatori, evaluatori
ºi participanþi — au o viziune comunã privind scopul formãrii.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 95
OBIECTIVE
Ce înseamnã?
Un obiectiv este un enunþ specific care exprimã ceea ce participantul trebuie sã fie
capabil sã facã pentru a demonstra cã ºi-a însuºit cunoºtinþele, atitudinile ºi abilitãþile
necesare pentru îndeplinirea unei sarcini.
Fiecare obiectiv trebuie sã fie:
S pecific — indicã cu exactitate ceea ce va face participantul.

M ãsurabil — conþine termeni cantitativi (de ex., cifre, procente).
A ttainable (Realizabil) — pot fi îndeplinite de cãtre participant.
R elevant — prezintã relevantã faþã de activitãþile cerute de slujbã.
T emporal determinat (conþine un termen temporal) — indicã perioada de timp
necesarã îndeplinirii obiectivului.
De ce?
Obiectivele servesc urmãtoarelor scopuri:
. Leagã conþinutul cursului de formare de cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile
identificate în analiza sarcinilor, care se bazeazã pe performanþele dorite a fi atinse
de cãtre participanþi la locul de muncã.
. Determinã ca activitãþile de planificare ºi implementare a formãrii sã fie bine
focalizate, eficiente ºi eficace.
. Reprezintã standarde utilizate în vederea evaluãrii cursului de formare
Cum?
Folosiþi-vã de lista de sarcini creatã ca rezultat al analizei sarcinilor. Formulaþi fiecare
sarcinã sub forma unui enunþ care sã prezinte cele cinci calitãþi de mai sus.
Utilizaþi verbe active atunci când formulaþi obiectivele.
Exemple de Obiective:
. Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va ºti sã descrie

diferitele moduri de învãþare ale elevilor.
. Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va ºti cum sã efectueze
o evaluare a gradului de incluziune al unei ºcoli.
. Pânã la sfârºitul cursului de formare, fiecare participant va fi capabil sã
gândeascã critic pe teme de prejudecãþi ºi discriminare.
Rezultat
Obiectivele cursului se coreleazã în mod direct cu nevoile de învãþare ale participanþilor.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 96
PLANURILE SESIUNILOR
Ce reprezintã?
Planurile sesiunilor sunt instrucþiuni scrise ale cursului de formare. Acestea descriu în
detaliu felul în care se va desfãºura formarea ºi se bazeazã pe ceea ce participanþii
trebuie sã învete.
De ce?
Planul sesiunii îl ajutã pe formator sã organizeze seminarul de formare ºi poate fi
considerat reþeta care îl îndrumã pe formator în conducerea atelierelor.
Cum?
Întocmiþi un plan al sesiunii pentru a atinge fiecare obiectiv. Planul sesiunii ar
trebui sã cuprindã:
.
. Obiectivele sesiunii
. Timpul necesar pentru atingerea fiecãrui obiectiv
. Metodele/ tehnicile de formare care vor fi utilizate în timpul sesiunii
. Resursele necesare pentru desfãºurarea sesiunii

Tehnici de evaluare pentru mãsurarea gradului de atingere a obiectivelor
Întocmiþi câte un tabel pentru fiecare sesiune, asa cum puteþi vedea mai jos.
Tineþi minte sã alocaþi destul timp pentru a permite participanþilor sã exerseze abilitãþile
respective. Atunci când planificaþi un atelier de formare, oferiþi participanþilor suficient
timp pentru a exersa în mai multe moduri: unul pe celãlalt, în clasã, sub supraveghere în
ºcoli.
Ca o regulã, aloca
alocaþþ i o perioadã dublã de timp pentru exersarea
abilitãþilor fa þã de cea alocatã prezentãrii.
faþã
FORMULAR PENTR
PENTRUU PLANUL UNEI SESIUNI
Titlul Sesiunii:
Obiectivele Sesiunii:
(enunþuri SMART care descriu ceea ce vor învãþa participanþii)
Timp Subiect Metoda de Predare Resurse E valuare

Indicaþi Enumeraþi Enumeraþi metodele/ Enumeraþi resursele Scrieþi
durata subiectele/ tehnicile de formare necesare sesiunii. indicatorii pe
sesiunii
ºi a
temele pe care
le va cuprinde
care urmeazã sã fie
utilizate.
. Resurse materiale care îi va utiliza
formatorul
utilizate pentru
fiecãrei sesiunea de pentru a mãsura
planificarea sesiunii
activitãþi. formare. Scrieþi instrucþiunile gradul de
(cãrti, materiale
pe care le va urma atingere a
Enumeraþi
sub-temele
formatorul. . audio-vizuale).
Echipa de formatori,
obiectivului.
experti ºi personalul
(abilitãþi,
care contribuie la
cunoºtinþe ºi
atitudini) care
urmeazã sã fie
. realizarea sesiunii.
Transport ºi alte
cerinþe.
predate
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 97
Rezultat
Planul unei sesiuni descrie tot ce formatorul trebuie sã pregãteascã pentru fiecare sesiune
de formare ºi modalitatea de desfãºurare ºi evaluare a atelierului de formare.
Era odatã o profesoarã

Se remarca printr-o trãsãturã
Destul de ciudatã.
Milioane de elevi
Poate chiar miliarde
Se adunau în fiecare zi în jurul ei.
Când în cele din urmã

Directorul ºcolii o vãzu
Întrebatã fiind cum de reuºise aºa ceva,
Ea ridicã trei degete
ªi spuse,"Voi, toti care întrebaþi
Nu trebuie decât sã-mi urmaþi exemplul
"Sã pornesti de la zero

ªi sã ajungi Cel Mai Tare din Campus,
Trebuie doar sã gãseºti rãspuns la trei intrebãri:
Unde merg?
Cum o sã ajung acolo?
Cum îmi voi da seama cã am ajuns acolo?"
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 98
IMPLEMENTAREA: MET ODE ªI MA

IMPLEMENTAREA: TERIALE DE FORMARE
MATERIALE
Ce sunt?
Formarea necesitã abilitãþi foarte specializate. Fiecare formator se foloseºte de propria
experienþã, propriul stil ºi propriile talente pentru desfãºurarea atelierului. Metodele
de formare ºi materialele sunt tehnici ºi resurse pe care le utilizeazã formatorul pentru
a-ºi livra atelierul ºi pentru a transfera participanþilor noi cunoºtinþe, abilitãþi ºi atitudini.
De ce?
Atelierele orientate spre învãþarea activã cuprind o varietate de metode de formare
necesare, pentru a implica participanþii în procesul de învãþare.
Cum?
METODE DE FORMARE – ASPECTE GENERALE
Când alegeþi metodele de predare pentru un anumit seminar de formare, vã rugãm
sã luaþi în considerare urmãtoarele întrebãri:
.
Este metoda adecvatã obiectivului?
.
Cere metoda un nivel al cunoºtinþelor ºi abilitãþilor mai ridicat decât cel pe
care îl posedã participanþii?
.
De cât timp este nevoie pentru a o pregãti? Pentru a o utiliza? Dispuneþi
de timpul necesar?
.
De cât spaþiu este nevoie? Dispuneþi de spaþiul necesar?
.
Este metoda potrivitã mãrimii grupului de participanþi?
.
Ce fel de materiale necesitã? Dispuneþi de acestea?
.
Necesitã metoda utilizarea unor abilitãþi speciale? Deþine formatorul
asemenea abilitãþi?
MET ODE DE FORMARE PENTR PENTRU CUNOª
U CUNO ª TIN Þ E
Prezentaþi doar elementele pe care este necesar sã le cunoascã participanþii.
Captaþi atenþia participanþilor – explicaþi-le motivul pentru care este nevoie sã ºtie
tematica. Relataþi o poveste care sã reflecte de ce este important.
Prezentaþi un rezumat. Explicaþi temele principale pe care urmeazã sã le cuprindeþi.
Prezentaþi faptele ºi informaþiile.
Utilizaþi suporturi de curs pentru a consolida discuþia. Participanþii învaþã mai mult
dacã ascultã ºi participã activ decât dacã îºi iau notiþe detaliate.
Cereþi participanþilor sã relateze poveºtiri despre modul de aplicare în practicã a
celor învãþate.
Când este posibil, utilizaþi materiale audio-vizuale cum ar fi:
. Tabla ºi creta . Fotografii
. Flip chart . Retroproiectoare
. Modele . Folii
. Postere . Video
Planificaþi un exercitiu prin care participanþii sã punã în practicã cunoºtinþele pe

care le-au învãþat.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 99
MET ODE DE FORMARE PENTR

PENTRUU ABILITÃ ÞI
Numiþi abilitatea.
Expuneþi motivele pentru care este importantã.
Explicaþi când se utilizeazã.
Descrieþi paºii necesari în aplicarea practicã a abilitãþii respective.
Demonstraþi abilitatea respectivã.
. Demonstraþia trebuie sã utilizeze metode eficiente, cu aplicabilitate în
. domeniul de activitate a participanþilor.
. Utilizaþi doar echipamente de care dispun participanþii la locul de muncã.
. Toti participanþii trebuie sã poata vedea ceea ce faceþi dvs.

Explicaþi ceea ce faceti (un suport de curs scris, cu imagini, va consolida
explicaþia oralã).
Efectua þ i sesiuni practice.

Aceasta este cea mai importantã parte în predarea abilitãþilor
.
. Alocaþi timp pentru exersare.
. Toti participanþii trebuie sã exerseze abilitatea respectivã.

Fiecare participant trebuie sã primeascã feedback de la formator.
Metode de exersare pentru formarea abilitãþilor

Jocul de Rol
Jocul de rol este deseori folosit în dezvoltarea abilitãþilor de comunicare. Prin aceastã
metodã participanþii joacã diferite roluri simulând o piesã de teatru.
. Formatorul prezintã cadrul în care participanþii vor juca.
. Ceilalþi participanþi observã jocul de rol ºi noteazã tot ce actorul face bine ºi orice
greºealã a acestuia.
. La sfârºitul jocului de rol, formatorul faciliteazã o discuþie cu toti participanþii. Ce
s-a întâmplat? Cum s-a simþit cursantul-formator? Cum s-au simþit cei care au
jucat un rol? A avut importanþã limbajul trupului? Ce ar fi putut determina o
interacþiune mai eficientã?
. Este important sã se creeze o atmosferã care sã imprime siguranþa ºi sprijin în
timpul discuþiei. Concentraþi-vã asupra lucrurilor pe care participantul le-a facut
bine. Formulaþi recomandãri concrete pentru a îmbunãtãþi ceea ce s-ar fi putut
face mai bine.
. Asiguraþi-vã cã participanþii înteleg cã scopul feedback-ului constã în utilizarea
observaþiilor pe care le face fiecare pentru a îmbunãtãþi tehnicile ºi abilitãþile.
Atmosfera din timpul feedback-ului ar trebui sã fie mai degrabã constructivã decât
criticã.
Studii de caz
Studiile de caz sunt utile în dezvoltarea abilitãþilor de rezolvare a problemelor ºi de luare
a deciziilor. Studiile de caz descriu situaþii, în scris, iar participanþii scriu sau spun ce ar
face ei in situaþia respectivã. Situaþiile pot cuprinde practici utilizate la clasã sau chestiuni
de organizare ºi de management.
Experien þ a de muncã
. Formatorul oferã participanþilor posibilitatea de a-ºi exersa abilitãþile într-o ºcoalã.
. Formatorul le demonstreazã cum se lucreazã în mod corect.
. Participanþii pun în practicã abilitãþile la locul de muncã, sub supraveghere.
. Formatorul, din ce în ce mai sigur pe abilitãþile participanþilor, le cere acestora sã
lucreze independent din ce în ce mai mult.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 100
MET ODE DE FORMARE PENTR

PENTRUU A TITUDINI
ATITUDINI
Atitudinea reprezintã o tendintã de adoptare a unui anumit comportament. Cunoºtinþele

ºi abilitãþile nu sunt întotdeauna suficiente pentru a îndeplini o sarcinã în mod eficient. O
atitudine caldã este un element cheie în relaþia dintre cadrele didactice ºi elevi. Când se
doreºte dezvoltarea atitudinilor, deseori se pot aplica cinci tehnici utile:
Oferiþi informaþii - Formatorul poate prezenta informaþii despre importanþa unei

atitudini corecte fatã de îndeplinirea unei anumite sarcini.
Exemplu:
Cadrele didactice trebuie sã conºtientizeze din ce în ce mai mult propriile

prezumþii ºi atitudini in ceea ce priveºte diversitatea.
Oferiþi exemple sau modele - Experþii educaþionali cu experientã ºi formatorul sunt

modele foarte importante pentru participanþi.
Exemplu:
Daca formatorul acordã atenþie celorlalþi, dovedeste cã stapâneste tehnicile de
învãþare activã ºi toate instrumentele destinate formãrii, atunci este probabil ca
participanþii sã se comporte la fel.
Oferiþi experienþã - Experienþa directã are un impact mult mai puternic asupra
participanþilor decât dacã aceºtia doar citesc despre efectele rasismului ºi discriminãrii.
Exemplu:
Participanþii vor fi puternic motivaþi ºi vor cãuta sã-ºi dezvolte abilitãþi prin
care sã lupte împotriva rasismului atunci când vãd chiar cu ochii lor efectele pe
care le are discriminarea asupra imaginii de sine pe care ºi-o formeazã un copil.
Organizaþi mici grupuri de discuþie - Atitudinile participanþilor se pot schimba atunci

când îºi exprimã opiniile ºi discutã despre ele cu alþii. Asiguraþi-vã ca grupele sunt destul
de mici pentru a permite ca FIECARE participant sã aibã posibilitatea de a vorbi.
Exemplu:
Temele de discuþie pentru grupuri restrânse ar putea fi:

. Bariere în calea participãrii ºi învãþãrii.
. Valori sociale ºi cum acestea pot fi reflectate implicit
. în “curriculumul ascuns”.
Importanþa implicãrii pãrinþilor
Joc de Rol - Oferiþi participanþilor posibilitatea de a se pune în pielea pãrintelui sau a

copilului.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 101
MATERIALE ªI RESURSE PENTR

MATERIALE PENTRUU FORMARE
Atunci când planificã materialele pe care le va utiliza în activitatea de formare,

formatorul ar trebui sã se gândeascã la urmãtoarele întrebãri:
. Ce materiale existã?
. Va facilita materialul învãþarea activã?
. Sala de curs permite utilizarea materialului (poate fi vãzut, auzit,…)?
. ªtie formatorul cum sã foloseasca materialul?
. Pot învãþa participanþii cum sã foloseascã materialul?
T ipuri de Materiale pentru FFormare

ormare
Materialele scrise sunt utile atunci când predãm cunoºtinþe. Poate deja existã materiale la
nivelul de învãþare potrivit sau formatorul poate elabora materiale noi.
Exemple de materiale scrise
. Liste de verificare pentru abilitãþile necesare
luãrii unor decizii
. Exemple de tabele pentru înregistrarea datelor
Aspecte asupra cãrora sã ne concentrãm atenþia în
momentul elaborãrii ºi utilizãrii materialelor scrise:
. Materialele conþin doar acele cunoºtinþe de care au nevoie participanþii.

. Sunt clare.
. Asezarea în paginã este foarte importantã. Pãstraþi paginile „curate” ºi
ordonate.
. Utilizaþi un limbaj ºi diagrame adecvate nivelului de cunoºtinþe al
participanþilor. De exemplu, folosiþi grafice doar dacã participanþii le pot
înþelege.
Materialele audio-vizuale sunt utile când predam cunoºtinþe sau dezvoltam abilitãþi.
Exemple de materiale audio-vizuale
. tablã . fotografii
. flip chart . retroproiectoare
. tabele ºi diagrame . folii
. modele . video
Aspecte de luat în considerare atunci când alegeþi materialele audio-vizuale:

. În ce mãsurã sprijinã materialul învãþarea activã?
. Corespunde materialul nivelului de cunoºtinþe al participanþilor?
. Cum va utiliza formatorul materialele?
. Dispuneþi de material pentru atelierul de formare?
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 102
. Vor putea toti participanþii sã vadã ºi sã auda materialul?

. Sunt necesare materiale suplimentare? Dispuneþi de materiale suplimentare?
(Pentru a prezenta un film, aveti nevoie de un ecran sau de un perete alb. Poate
doriþi sã folosiþi markere de diferite culori în cazul în care utilizati un flip chart.)
. Este sala potrivitã pentru utilizarea materialelor?
Rezultat
Formatorul va implementa atelierul de formare alegând metodele ºi materialele necesare,
corelate cu obiectivele formãrii; acest lucru va presupune o implicare activã a
participanþilor în cadrul atelierului de formare.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 103
MONIT ORIZARE ªI EVAL

EVAL
ALUUARE
Ce înseamnã?
Monitorizarea ºi evaluarea sunt procese de adunare ºi analizare a informaþiilor în vederea
evaluãrii gradului de eficientã al atelierului de formare.
De ce?
Se efectueazã activitãþi de monitorizare ºi evaluare pentru a îmbunãtãþi calitatea
atelierului de formare ºi pentru a verifica dacã participanþii si-au însuºit cunoºtinþele,
abilitãþile ºi atitudinile necesare în activitatea specificã pe care o desfãºoarã. Rezultatele
monitorizãrii ºi evaluãrii sunt de asemenea utilizate în viitoarele planificãri ale atelierelor
de formare.
Cum?
Diagrama de mai jos indicã cinci etape ale evaluãrii ºi cronologia acestora
1 Ev a l u a r e a 2 Monitorizare 4 R e z u l t a t 5 Rezultat pe
Nevoilor imediat termen lung
(ieºire) (consecinþa)
Atelierul de
F ormare
6 Impact
(timp)
3 Proces
1 ) Evaluarea ne
nevvoilor se efectueazã înaintea atelierului pentru a identifica nevoile
de formare ale participanþilor pentru ca acestia sã poata lucra eficient în viitor.
2 ) Monitorizarea se efectueazã în timpul atelierului ºi are scopul de a evalua

activitãtile zilnice de formare ºi de a aduce schimbãri imediate pentru îmbunãtãþirea
calitãþii atelierului, dacã este cazul.
3 ) Evaluarea procesului formãrii se realizeazã la sfârsitul atelierului de formare ºi

se concentreazã pe calitatea cu care s-a desfãºurat atelierul.
4 ) Evaluarea rezultatului imediat (ie (ieºº irilor) se efectueazã la sfârºitul atelierului

de formare ºi mãsoarã gradul de atingere a obiectivelor de formare de cãtre
participanþi.
5)
Evaluarea rezultatului pe termen lung (consecin (consecinþþ ei) reprezintã o activitate
de clarificare care urmãreste gradul în care participanþii aplicã noile cunoºtinþe,
abilitãþi ºi atitudini la locul de muncã.
6)
Evaluarea impactului indicã gradul în care formarea a contribuit la atingerea
obiectivului general al programului. Se poate ca impactul sã nu fie vizibil imediat
dupã atelier. Nu este uºor de realizat aceastã etapã a evaluãrii ºi unele proiecte nu
dispun de timpul ºi resursele necesare pentru a determina adevãratul impact al
activitãtilor desfãºurate.
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 104
MONITORIZAREA
Monitorizarea reprezintã un exerciþiu util care poate fi efectuat în fiecare zi a atelierului
de formare cu scopul de a determina eventualele îmbunãtãþiri care s-ar putea aduce
cursului sau atelierului de formare.
Începeþþi fiecare zi prin a vã aloca puþin timp pentru un exerciþiu de tipul "Unde ne
Începe
aflãm?". Exerciþiul este o modalitate prin care participanþii pot comunica experienþe
între ei ºi formatorului. Este ºi un instrument valoros pentru formator întrucât poate
afla felul în care participanþii rãspund la diferitele ateliere ºi metode de formare, lucru
care aduce modificãrile de rigoare ale curriculumului formãrii.
Cereþi participanþilor sã identifice
. Probleme pe care le-au întâlnit individual sau în grup
. Modalitãþi/ posibilitãþi de rezolvare a acestora
. Cunoºtinþe pe care le-au acumulat
. Teme din seminarul de formare, care nu sunt relevante pentru
activitatea lor
. Teme care nu au fost incluse în seminar dar de care au nevoie în
activitatea lor
Încheia
Încheiaþþi fiecare zi cu o sesiune de „Reflecþie”.
Puneþi participanþilor urmãtoarele întrebãri:
. Cum a fost atelierul astãzi?
. Ce lucruri aþi aprofundat?
. Cum s-a desfãºurat? Ce tehnici
s-au folosit?
. Ce aþi învãþat?
. Cum putem aplica în munca noastra ceea ce am învãþat aici?
Formatorul poate sã realizeze ºi o sesiune de reflecþie cerând fiecãrui participant sã

completeze cel putin una dintre urmãtoarele întrebãri.
. Astãzi am învãþat cã.....
. Astãzi am re-învãþat cã....
. Astãzi mi-am notat cã....
. Astãzi am descoperit cã.....
. Astãzi mi-am dat seama cã....
. Astãzi m-a surprins cã.....
. Astãzi m-am bucurat cã....
. Astãzi am fost dezamãgit(ã) cã.....
. Astãzi eu..........
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 105
EVAL
EVAL
ALUUAREA MODUL UI DE DESFÃªURARE A A
MODULUI TELIER
ATELIER UL
TELIERUL UI
ULUI
Acest tip de evaluare se focalizeazã pe procesul de desfãºurare a atelierului.
Comparaþi planul pe care vi l-aþi întocmit pentru atelier cu ceea ce s-a întâmplat în
cadrul acestuia.
. Câti participanþi au fost formaþi? Mai mulþi sau mai puþini decât
ati planificat?
. Care au fost temele atelierului? S-au adãugat teme noi sau au fost scoase
altele în cadrul cursului sau atelierului?
. Câte sesiuni s-au þinut? Au ajuns?
. Aþi avut la dispoziþie echipamentul audio-vizual? A funcþionat acesta
în mod corespunzãtor?
. A fost sala destul de spatioasã? Au reuºit participanþii sã ajungã la timp
.
la atelier?
S-a modificat ceva în desfãºurarea atelierului? Au avut un efect pozitiv
modificãrile aduse?
. Cum s-ar putea îmbunãtãþi atelierul ºi condiþiile de participare la acesta

în viitor?
Evaluaþi gradul de participare activã de care au dat dovadã participanþii în timpul

formãrii..
Lista de verificare pentru participant
În calitate de participant la acest atelier....
9 Am condus o sesiune “Unde ne aflãm?”
9 Am condus o sesiune de “reflecþie”
9 Am moderat o discuþie într-un grup restrâns
9 Am moderat o discuþie într-un grup mare

Am prezentat concluziile dintr-un grup restrâns
9
9 Am moderat o sesiune întrebare -rãspuns
9 Am participat într-un joc de rol
9 Am prezentat un studiu de caz
9 Am demonstrat o nouã abilitate
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 106
EVAL
EVAL
ALUUAREA REZULTATUL
REZULT UI IMEDIA
TULUI IMEDIATT AL ATELIER
ATELIER UL
TELIERUL UI
ULUI
Evaluarea rezultatului imediat al atelierului ar trebui sã se concentreze pe mãsurarea
gradului de atingere a obiectivelor de învãþare. Reþineþi cã obiectivele au fost în asa fel
formulate încât sã fie specifice ºi mãsurabile.
cunoºº tin þ elor
Metode de evaluare a cuno
Deseori se folosesc teste pentru a afla dacã participanþii ºi-au însuºit noile cunoºtinþe.
Teste – aspecte generale

. Testele finale se dau o singurã datã, la sfârsitul atelierului/cursului de
formare.
. Formatorul mai poate folosi teste iniþiale ºi teste finale.
. Pentru acest tip de testare, formatorul va da acelasi test înainte ºi dupã

atelierul de formare. Testele iniþiale îi indica formatorului pe care dintre
subiecte sã punã accentul în cadrul atelierului. Prin compararea rezultatelor
acestora cu ale celor finale, formatorul îºi poate face o idee despre
. cunoºtinþele pe care participanþii le-au acumulat de-a lungul atelierului.
. Testele se pot da scris sau oral.
. Pot fi structurate sub forma unor opþiuni multiple, adevãrat/fals, rãspuns

scurt sau teste-eseu.
Un alt tip de test poate fi prezentarea unui studiu de caz pe baza cãruia
participanþii vor trebui sã rãspundã la anumite întrebãri. Deseori, în
atelierele de formare se aplicã acest tip de test.
Metode de evaluare a abilitãþilor
Deseori, abilitãþile se evalueazã prin observarea participanþilor în timp ce pun în practicã
abilitãþile respective.
Participanþii pot fi observaþi în cadrul atelierului sau în afara lui.
. Observaþi participanþii în timpul jocului de rol din cadrul atelierului.
. Participanþii pot fi observaþi ºi atunci când li se prezintã modele în cadrul
. atelierului.
Observaþi participanþii în timp ce îºi utilizeazã abilitãþile într-o ºcoalã.
Metode de evaluare a atitudinilor
Atitudinile indicã motivaþia pe care o aratã participanþii în atingerea obiectivelor de

dezvoltare a cunoºtinþelor ºi abilitãþilor ºi în desfãºurarea eficientã a activitãþilor. Atitudinile
sunt destul de greu de evaluat. În evaluare, ar trebui ca participanþilor sã li se cearã sã
descrie în ce fel atitudinile lor ajutã îi ajutã pe copii sã obþinã rezultate scolare mai bune.
Evaluarea se poate face ºi observându-i pe participanþi îndeplinind anumite sarcini.
EV AL
EVAL
ALU UAREA REZULREZULT TATUL
TULUIUI PE TERMEN L UNG (CONSECIN Þ EI) AL
LUNG
ATELIER
TELIERU UL UI
LUI
Ar trebui sã se efectueze ºi niste întâlniri de clarificare pentru a fi siguri cã participanþii
aplicã în munca lor ceea ce au învãþat la atelierul de formare. Evaluarea rezultatului pe
termen lung ar trebui planificatã la aproximativ sase luni de la data când s-a terminat
atelierul. Ar trebui ca participanþii sã fie urmãriþi cum îºi desfãºoarã activitatea la locul de
munca, cu sarcinile obiºnuite pe care le au de îndeplinit. Ar trebui avute în vedere ºi
condiþiile de la locul de munca, inclusiv echipamentele ºi materialele disponibile. A avut
formarea drept efect o îmbunãtãþire a serviciilor educaþionale oferite de cãtre cadrele
didactice?
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi
ormatorilor 107
EVAL
EVAL
ALUUAREA IMPACTUL
IMPA UI PE CARE ÎL ARE A
CTULUI TELIER
ATELIER UL
TELIERUL
De obicei, acest tip de evaluare se efectueazã de cãtre o echipã de cercetare, dacã se
doreste o evaluare la un astfel de nivel. Evaluarea impactului va mãsura cât de mult a
determinat atelierul de formare cresterea numãrului de copii romi cuprinsi în învãþãmântul
prescolar ºi cât de mult a redus numãrul copiilor romi care abandoneazã ºcoala.
Rezultat
Evaluarea NNeevoilor îl ajutã pe formator sã formuleze obiective de învãþare specifice
ºi sã aleagã metodele de formare care îi ajutã pe participanþi sã îºi însuseascã abilitãþi,
cunostinte ºi atitudini.
Monitorizarea îl ajutã pe formator sã evalueze activitãþile zilnice ale atelierului.

Formatorul poate utiliza aceste informaþii pentru a adapta atelierul la nevoile particulare
ale grupului de participanþi.
Evaluarea procesului de desfãºurare a atelierului îl ajutã pe formator sã evalueze

implementarea acestuia. Formatorul poate afla dacã se impun abordãri diferite în
atelierele viitoare ºi cât de activi sunt participanþii la atelier.
Evaluarea rezultatului imediat (ieºirilor) indicã formatorului dacã participanþii si-au

însuºit sau nu cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile de care au nevoie pentru a îndeplini
sarcinile care le revin la locul de muncã.
Evaluarea rezultatului pe termen lung (consecinþei) indicã mãsura în care participanþii

aplicã cunoºtinþele, abilitãþile ºi atitudinile noi în activitatea de la locul de muncã.
Evaluarea impactului indicã gradul în care atelierul a contribuit la atingerea obiectivelor

programului, de exemplu, îmbunãtãtirea accesului grupurilor dezavantajate la educaþie.
Sfârºit
Program
Acest finanþat
proiect estede
finanþat Accesul
grupurilor
Ghidul
ormatorului
FFormatorului
ormatorului
Uniunea
de Europeanã
dezavantajate cu cu
focalizare pepe
focalizare ROMI
romi

Formare Formatori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formare Formatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formarea FFormatorilor

Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practicilor educaþiei

Conceptul de Incluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul la

Alte activitãþi au cuprins:

Scopul programului de formare

Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta baza de

Manualul se adreseazã celor interesaþi în livrarea modulului de formare a formatorilor,

Ce cuprinde acest ghid?

Partea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursului

* Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele cursului

Sã ofere formatorilor (ºi potenþialilor formatori) posibilitatea de a-ºi dezvolta baza de

E 1. identifice caracteristicile educaþiei pentru adulþi ºi sã explice modalitatea în care

3. utilizeze abilitãþi de facilitare verbale ºi non-verbale pentru o mai bunã comunicare

5. proiecteze o sesiune pe baza criteriilor unei experienþe de învãþare eficient

6. explice obiectivele ºi metodele de evaluare a formãrii ºi sã primeascã ºi sã ofere

Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþare specifice,

Prezentarea modulului de formare

În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare în timp

Participanþii: prezintã tehnicile de formare, în perechi sau grupuri

A La sfârºitul acestor patru sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:

9.00 Urãri de bun venit ºi prezentãri.

A Formatorii se prezintã pe ei înºiºi, spunând pe scurt cine sunt ºi de ce se aflã

Explicaþi cã regulile de desfãºurare contribuie la:

. Formaþi grupuri de 4 persoane, precum în activitatea precedentã. Daþi-le

. încã una de la grupul A, B, C etc.

R 11.05 Formatorul va prezenta diferite abordãri ale procesului de învãþare ºi va explica

T Formatorul va livra informaþii despre învãþarea experienþialã.

A produse prin reflecþie) ºi acþiune (schimbarea comportamentalã o datã ce noile

Învãþarea prin aplicare practicã înseamnã testarea unei idei, punerea ei în

Formatorul faciliteazã desfãºurarea activitãþilor.

Activitatea: Cum învãþ cel mai bine? 30 minute

. Cereti participanþilor sã scrie orice le trece prin minte despre subiectul

Formatorul explicã faptul cã indivizii tind sã-ºi formeze preferinþe cu privire

P Explicaþi urmãtoarele definiþii:

T Formatorul accentueazã faptul cã diversitatea modurilor de învãþare atrage

E Activitate: Proiectarea de activitãþi pentru diferite stiluri de învãþare

Formatorul distribuie pachetul cu suportul de curs A ºi trebuie sã mentioneze

12.30 Pauza de masã

14.00 Formatorul livreazã informaþii cu privire la ciclul învãþãrii sistematice

ANF poate fi desfãºuratã individual sau în grupuri.

Nevoile de formare pot fi identificate în relaþie cu abilitãþile participanþilor–

P Se pot folosi diferite metode de a identifica nevoile de formare, de exemplu :

A Activitate: Metode de ANF

A 16.00 Continuati activitatea de ANF

Cereþi fiecãrui grup sã ofere feedback ºi, în timpul acestui proces, sã se

R Formatorul faciliteazã comunicarea experienþelor participanþilor cu privire la ANF

17.00 Reflectie ºi evaluare

A La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor fi capabili sã :

9.00 Uraþi bun venit participanþilor ºi prezentaþi obiectivele formãrii pe ziua

9.20 Roluri ºi abilitãþi de facilitare

Activitate: Abilitãþi de facilitare 60 minute

A 11.00 Formatorul prezintã principiile facilitãrii.

11.20 Formatorul prezintã conceptul de formare în echipã ºi descrie unele avantaje

11.35 Stabilirea unei conexiuni între tehnicile de formare ºi nevoile de formare

. Solicitaþi grupurilor un brainstorming pe tema tehnicilor de formare pe

Explicaþi cã un comportament implicã o combinaþie de cunoºtinþe, abilitãþi ºi

12.30 Pauzã de masã

A 14.00 Activitate: întelegerea tehnicilor de formare

Împãrþiþi participanþii în 5 grupuri ºi cereþi-le sã discute despre experienþele pe

15.00 . Grupul 5: gândiþi / lucraþi în perechi / comunicaþi

Activitate : drumul colectiv al învãþãrii 30 minute

A 16.00 Formatorul livreazã informaþii cu privire la caracteristicile unei prezentãri

2 Puneþi din nou accentul asupra factorilor care contribuie la proiectarea