CONVENTIA NATIUNILOR UNITE

PRIVIND COMBATEREA
DESERTIFICARII SI
IMPLEMENTAREA ACESTEIA IN
ROMANIA

dr. Mihail Dumitru

Seminar 10-11 Februarie 2005, BRASOV

CONVENŢIILE NAŢIUNILOR UNITE PRIVIND MANAGEMENTUL GLOBAL AL MEDIULUI:
OPORTUNITĂŢI ŞI CONSTRÂNGERI ÎN IMPLEMENTAREA ACESTORA ÎN ROMÂNIA
1
În anul 1994, Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat şi lansat spre semnare “CONVENŢIA

NAŢIUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII – UNCCD” care are ca

scop: “Combaterea deşertificării şi diminuării efectelor secetei în ţările cu probleme serioase de

secetă şi/sau deşertificare……. prin măsuri eficiente la toate nivelurile, sprijinite de cooperare

internaţională şi aranjamente de parteneriat în cadrul unei abordări care este în acord cu

Agenda 21 (a reuniunii de la Rio de Janeiro, 1991)……… cu scopul de a contribui la o

dezvoltare rurală în regiunile afectate”.

În anul 1997, România a ratificat, prin Legea nr. 629, Convenţia privind Combaterea

Deşertificării.

2
 Deşertificare…în România ?
Conform Convenţiei, deşertificarea este

“procesul de degradare a terenurilor din regiunile aride, semiaride şi

subumede, rezultând din diferite cauze, inclusiv climatice şi activităţi
umane”.

• Cu pericol de deşertificare sunt considerate a fi regiunile cu un raport

precipitaţii / evapotranspiraţie [P/ETP, denumit şi indice de ariditate R]
cuprins între 0,05 – 0,65, ceea ce reprezintă:
- 2/5 din suprafaţa uscatului
- 20% din populaţia lumii
• Nu sunt incluse la pericol de deşertificare teritoriile cu R > 0,65, respectiv
regiunile umede, precum şi cele cu R < 0,05, respectiv regiunile hiperaride,
care ocupă 7,5% din suprafaţa uscatului
• Degradarea terenurilor (50 % din teritoriul naţional)
• Zone afectate de secetă (întreaga suprafaţa arabilă a ţării)
• Deşertificare locală (Dobrogea şi Sudul Moldovei, sudul Olteniei) 3
 Deşertificarea se manifestă prin:

• schimbarea intensităţii radiaţiei solare (albedo-ului);

• schimbarea caracteristicilor florei şi faunei, prin apariţia de specii adaptate condiţiilor de

deşert;

• reducerea vegetaţiei perene sub 5% şi concentrarea acesteia de-a lungul reţelei hidrografice;

• eroziunea şi pierderea capacităţii de producţie a solului;

• extinderea şi intensificarea salinizării în zonele slab drenate şi/sau irigate;

• reducerea drastică a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane;

Fiind un proces pe termen lung, deşertificarea nu este sesizată imediat, mai ales în regiunile

subumede, unde perioadele secetoase alternează cu ani ploioşi sau chiar excesiv de umezi.
4
 FACTORII DEŞERTIFICĂRII

- meteorologici: seceta, praful atmosferic, evenimente climatice extreme, temperaturi

ridicate, conţinut ridicat de CO2 în atmosferă, variaţia inter şi intra-anuală a precipitaţiilor.

- ecologici: dereglarea circuitului nutrienţilor, dezvoltarea deficitară a plantelor, regenerarea

şi mutabilitatea microbiană, sărăcirea covorului vegetal, ciclurile de viaţă ale ierbivorelor

(în regiunile de savană);

- antropici; suprapopularea, migraţiile, politici sociale şi economice neadecvate, războaie,

utilizarea greşită a terenurilor, suprapăşunatul, controlul insuficient al rozătoarelor,

colectarea excesivă a lemnului de foc, irigaţia cu apă sărată sau în condiţii de drenaj

neadecvat.

5
 CONSECINŢELE DEŞERTIFICĂRII

- reducerea rezilienţei terenurilor: faţă de variaţiile climatice anuale, solul, vegetaţia,

sursele de apă dulce şi alte resurse ale zonelor aride şi semiaride tind să devină reziliente

(să-şi revină) dacă au fost degradate între anumite limite; când se instalează

deşertificarea, rezilienţa este considerabil slăbită, fapt ce are urmări fizice şi socio-

economice grave.

- scăderea productivităţii solului: stratul de sol fertil poate fi spulberat de vânt sau

îndepărtat de ploile torenţiale; structura solului şi compoziţia biochimică se pot înrăutăţii,

pot apare ravene să crăpături, nutrienţii vitali sunt îndepărtaţi prin apă sau vânt; irigaţia

fără drenaj conduce la ridicarea nivelului freatic şi determină salinizarea solurilor;

- distrugerea vegetaţiei: constitue atât cosecinţa, cât şi cauza degradării terenurilor;

- subminarea producţiei de hrană şi apariţia foametei; accentuarea sărăciei; dezordine

civică şi războaie. 6
Terenuri abandonate, soluri erodate, păşuni ocazionale (Galaţi)
7
Utilizarea neintensivă a terenului (Vaslui) 8
Dune mobile (Dolj) 9
Păşuni de productivitate redusă (Tulcea) 10
 FACTORI CARE INDUC RISCUL DE DEŞERTIFICARE
ÎN ROMÂNIA

¾ Factori de mediu: aridizarea progresivă a climatului, pe fondul schimbărilor

climatice globale; în ultimul secol se resimte o aridizare progresivă a climatului, în
special în regiunile de sud şi nord-est ale ţării

¾ Erozivitatea climatică: determinată de torenţialitatea ploilor din zonele uscate şi

subumede ale ţării

¾ Creşterea frecvenţei şi intensităţii secetelor: 34%, 80%

¾ Panta terenului: suprafeţe însemnate din Dobrogea şi Moldova au > 5%,

favorabile eroziunii şi intensificării scurgerii de suprafaţă

¾ Vulnerabilitatea la secetă a unor tipuri de soluri: spre exemplu, solurile

nisipoase sau extrem argiloase, soluri erodate, soluri salinizate

11
 F acto ri in d u şi an tro p ic

- reducerea severă (< 10% ) a suprafeţelor ocupate cu

vegetaţie forestieră;

- suprapăşunatul;

- eroziunea solului;

- com pactarea şi destructurarea solului;

- sărăcirea solului în m aterie organică şi m acronutrienţi;

- salinizarea;

- poluarea chim ică.

12
 Istoricul participării României la procesul
UNCCD
ƒ UNCCD (semnată la Paris, 17 iunie 1994)
ƒ Legea 111/1998 de aderare a României (Parte acceptată în
Convenţie)
ƒ România: parte afectată
ƒ Decizia 7/COP4 (2000): Adoptarea unei anexe regionale de
implementare pentru ţările central şi est europene (România
este parte în anexa V de implementare regională)
ƒ Întâlniri consultative:
¾ Workshop on land degradation and desertification in Central and East
European Countries (May 2000 Brussels, Belgium)
¾ Consultative meeting to prepare the implementation of the UNCCD in
CCEE Countries (Prague, Czech Republic, September 2001) –
considerat momentul naşterii Anexei V 13
 Obiectiv general UNCCD

Abordarea sistematică a problemelor legate

de prevenirea şi combaterea degradării
terenurilor, evitarea efectelor secetelor şi
combaterea fenomenului de deşertificare,
pentru ridicarea standardului de viaţă al
comunităţilor umane din zone aflate sub
risc de această natură

14
 Cerinţele privind implementarea
Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1)
1. Realizarea şi Integrare obiectivelor CCD în strategiile de dezvoltare
implementarea durabilă naţională şi locală
Programului Abordare consultativă
Naţional de Acţiune Abordarea măsurilor de prevenire
pentru combaterea Abordare integrată ecologică, socio-economică
deşertificării sau/şi
reducere a efectelor
secetelor

2. Dezvoltare Educare, instruire, distribuţia informaţiei şi a experienţei

instituţională, specifice relevante
educare şi Conştientizare publică şi participare
conştientizare Crearea de sisteme de avertizare timpurie pentru diverşi
publică factori şi realizarea de programe de avertizare şi reducere a
efectelor acestor fenomene şi includerea în strategiile specifice
Promovarea activitătii organizaţiilor şi asociaţiilor ne-
guvernamentale 15
Promovarea tradiţiilor si cunostinţelor locale
 Cerinţele privind implementarea
Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării
(2)
3. Crearea unui Crearea cadrului legislativ specific
mediu favorabil la Elaborarea de strategii pe termen lung
nivel local şi Crearea instituţiilor pertinente
naţional Crearea unui mediu economic rural favorabil şi stimulente
economice
Promovarea surselor de viaţă şi venituri alternative, inclusiv
instruirea în meserii noi
Promovarea tehnologiilor şi resurselor alternative de energie
(regenerabile)

4. Coordonarea Crearea cadrului pentru realizarea de parteneriate

activităţilor la nivel Cooperare sub-regională, regională şi internaţională pentru
local, naţional, colectare, analiză şi schimb de informaţii
regional şi Abordarea sinergetică între convenţiile UN
internaţional
16
 Cerinţele privind implementarea
Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (3)

5. Suportul Ştiinţific Cooperare şi dezvoltare instituţională în cercetare-dezvoltare,

şi Tehnic pentru transfer tehnologic, know-how şi practici curente relevante
implementarea Crearea de sisteme de colectare, disponibilizare, analiza,
Convenţiei schimbare date şi informaţii asupra problemelor specifice
Transferul, achiziţia, adaptarea şi dezvoltarea de tehnologii
mediogene, eficiente social şi economic

6. Mobilizarea Alocarea de resurselor interne

resurselor financiare Parteneriate naţionale şi internaţionale şi utilizarea
mecanismelor existente
Stimularea capitalului privat şi identificarea de resurse noi,
adiţionale de finanţare

7. Creşterea Instrumente de verificare

capacităţii de Analiza continuă,
autoevaluare şi de Monitorizare
raportare Raportare 17
 ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI
COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII (1)

¾ Acţiuni legislative

• Ratificarea de către Parlamentul României a Convenţiei ONU privind combaterea

deşertificării
• Referiri indirecte în: Legea fondului funciar (18/1991, 1/2000 şi alte completări); legea
îmbunătăţirilor funciare (50/1996, 138/2004); legea apelor (107/1996, modificată prin 310/2004),
legea de ameliorare prin împădurire a terenurilor agricole (107/1999), diverse Hotărâri de
Guvern, Ordine ale ministerelor etc.

¾ Acţiuni organizatorice

• Elaborarea Strategiei Naţionale şi a Programului de Acţiuni privind Combaterea Deşertificării,

Degradării Terenurilor şi Secetei
• Constituirea Comitetului Naţional pentru Combaterea Secetei, Degradării terenurilor şi
Deşertificării
• Stabilirea în cadrul ASAS a unui Comitet Naţional pentru Secetă
18
 ACŢIUNI ÎNTREPRINSE PENTRU PREVENIREA ŞI
COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII (2)
c) Acţiuni în domeniul cercetării şi proiectării
• S-a desfăşurat un proiect multidisciplinar de cercetare “Prevenirea şi combaterea
fenomenului de secetă” (1995-1998).
• Planul Naţional de Combatere a Deşertificării în România (2001-2002) – colaborare
România – Spania.
• Un nou proiect de cercetare în Programul AGRAL: “Microzonarea pe terenurile agriocle
din România a claselor de favorabilitate (bonitare), a proceselor de degradare a solurilor şi
a deşertificării” (2002-2004).
• Organizarea în cadrul ASAS a sărbătoririi “Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării
şi Secetei” – 17 iunie 2002 şi 17 iunie 2003.
• Organizarea Simpozionului Internaţional “Solurile şi Schimbările Climatice Globale – o
provocare pentru secolul XXI” (septembrie 2002).
• Participare activă la 7 seminarii Carpato – Balcanice asupra secetei. 19
Prin Ordinul MAPDR nr. 623/24.08.2004, s-a constituit COMITETUL NAŢIONAL PENTRU

COMBATEREA SECETEI, A DEGRADĂRII TERENURILOR ŞI A DEŞERTIFICĂRII, având în

componenţă reprezentanţi din MAPDR, MMGA, MAI, MTCT, MIE, MEC, AR, ASAS, Consiliul

Economic şi Social, RNP – ROMSILVA, SNIF, AN APELE ROMÂNE, ANM, ONCGC, ICPA,

ICAS, ICIM, ISPIF, AQUAPROIECT, Institutul de Geografie al Academiei Române, ICITID,

ICDA Fundulea, ICGFC, ICDP Braşov.

20
 Măsuri de prevenire şi combatere a deşertificării şi secetei

• Scenarii de determinare a arealelor de manifestare a fenomenului de secetă.

• Protecţia factorilor de mediu în condiţii de secetă.
• Reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii.
• Crearea de perdele şi cordoane forestiere.
• Îmbunătăţirea regimului hidrologic în zonele îndiguite ale râurilor.
• Terasarea terenurilor în pantă pentru reţinerea apei pe versanţi.
• Promovarea tipurilor de culturi agricole alternative, rezistente la secetă şi a măsurilor
agrotehnice speciale.
• Reconstrucţia ecologică a pădurilor afectate de uscare.
• Gestionarea resurselor de apă în condiţii de secetă.
• Monitorizarea zonelor afectate de deşertificare şi secetă.
• Monitorizarea zonelor cu terenuri degradate.

21
22
23
24
Romania – Harta solurilor

25
26
27
 Suprafeţe afectate de deşertificare

Folosinţa ha % Folosinţa ha %

Arabil 2.448.865 61,7 Păduri 327.128 8,2

Păşune 310.484 7,8 Cursuri de apă 506.749 12,8

Fâneaţă 8.454 0,2 Drumuri, clădiri 179.369 4,5

Vii 87.404 2,2 Neproductiv 82.639 2,1

Livezi 15.034 0,4

Total terenuri Total terenuri

agricole 2.870.241 72,4 neagricole 1.095.885 27,6

Total terenuri agricole şi neagricole 3.966.126 100

28
 Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a terenurilor,
care pot conduce la instalarea deşertificării (1)
(după I. Munteanu, 2000)

Efecte care determină Tipul de proces de Mecanisme/procese de

amplificarea secetei degradare amplificare determinate de secetă
• Intensificarea scurgerii de Distrugerea covorului Crearea de condiţii dificile de
suprafaţă vegetal refacere a vegetaţiei
• Creşterea albedo-ului
• Intensificarea vitezei vântului şi Defrişarea sau Crearea de condiţii dificile de
evapotranspiraţiei supraexploatarea refacere, regenerare sau
• Reducerea acumulării zăpezii pădurilor şi replantare
în timpul iernii distrugerea perdelelor
• Intensificarea scurgerii de forestiere, boschetelor
suprafaţă şi reducerea cantităţii şi tufărişurilor din
de apă înmagazinată în sol zona stepei şi
• Reducerea gradientului termic silvostepei
în atmosferă şi deci scăderea
probabilităţii de producere a
ploilor
29
 Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a
terenurilor, care pot conduce la instalarea deşertificării (2)

• Intensificarea scurgerii de Eroziunea prin apă • Uscarea puternică a suprafeţei

suprafaţă solului, scăderea conţinutului
• Reducerea capacităţii de reţinere de humus, scăderea coeziunii
a apei ca urmare a distrugerii între particulele primare şi a
totale sau parţiale a profilului de rezistenţei la impactul
sol picăturilor de ploaie
• Reducerea sau distrugerea • Reducerea densităţii sau
capacităţii solului de a asigura o distrugerea covorului vegetal şi
dezvoltare normală a covorului expunerea directă a suprafeţei
vegetal solului uscat acţiunii picăturilor
• Creşterea albedo-ului şi de ploaie
intensificarea evaporaţiei • Creşterea torenţialităţii ploilor
• Colmatarea emisarilor naturali şi • Uscarea profundă a solului şi
provocarea de inundaţii dezvoltarea crăpăturilor care
favorizează eroziunea de
adâncime şi apariţia
probuşirilor/alunecărilor

30
• Reducerea capacităţii solului de a
înmagazina apa ca urmare a
sărăcirii în materie organică şi
frecţiune fină a orizonturilor
superioare sau distrugerea
acestora
• Aducerea la zi a substratului
nisipos şi formarea de dune
mobile de nisip cu caracterisitici
de peisaj deşertic
• Creşterea albedo-ului şi
intensificarea insolaţiei şi
evaporaţiei
• Colmatarea reţelei de canale de
irigaţie/desecare sau acoperirea
cu nisip a terenurilor cultivate
• Reducerea capacităţii solului
pentru apă
• Intensificarea scurgerii de
suprafaţă
• Creşterea riscului de eroziune
hidrică şi eoliană
• Creşterea albedo-ului şi
intensificarea evaporaţiei
Eroziune prin vânt • Degradarea şi sărăcirea
covorului vegetal
• Uscarea excesivă a suprafeţei
solului, pulverizarea structurii şi
scăderea coeziunii dintre
particulele de sol
Destructurarea • Alternanţa perioadelor de
uscare excesivă/umezire (aerul
prins în porii solului determină
explozia agregatelor)
• Intensificarea mineralizării şi
reducerea conţinutului de
humus
• Ultrauscarea care determină
“prinderea în masă” la solurile
argiloase şi pulverizarea
agregatelor la solurile prăfoase
31
 Efecte care determină Tipul de proces de Mecanisme/procese de
amplificarea secetei degradare amplificare determinate de secetă
• Diminuarea permeabilităţii şi Compactarea • Favorizarea cimentării la
capacităţii solului pentru apă solurile nisipo-prăfoase
prin reducerea porozităţii • Accentuarea împachetării
• Accentuarea riscului de particulelor primare la solurile
eroziune hidrică prin scăderea argiloase
permeabilităţii şi creşterea
scurgerii de suprafaţă
• Înrăutăţirea condiţiilor de
înrădăcinare a plantelor
cultivate
• Intensificarea puternică a
evaporaţiei prin creşterea
porozităţii capilare
(microporozităţii)
• Reducerea permeabilităţii de Formarea crustei şi Dispersie puternică a agregatelor
suprafaţă şi deci împiedicarea obturarea porilor în timpul ploilor, în lipsa unui
pătrunderii apei în sol covor ierbos protector
• Intensificarea puternică a
evaporaţiei
• Creşterea albedo-ului şi
insolaţiei 32
 Interacţiunile dintre seceta climatică şi procesele de degradare a
terenurilor, care pot conduce la instalarea deşertificării (3)

• Accentuarea secetei fiziologice Sărăturarea Creşterea evaporaţiei din apa

ca urmare a creşterii presiunii freatică (creşterea debitului
osmotice a soluţiei de sol capilar ascendent) şi
• Efect toxic direct asupra intensificarea concentrării
plantelor cultivate sărurilor uşor solubile în profilul
• Intensificarea evaporaţiei prin de sol
formarea de crustă şi creşterea
albedo-ului
• Scăderea drastică a
permeabilităţii (în cazul
sodicizării)

33
Fig.3. Precipitation (annual l/m2)

34
 Fig. 5. Agroclimatic zonation
I = warm-dry area II = moderate sub-humid area III = cool-wet area

35
Fig.9 The areas affected by drought in Romania

36
Fig. 16 Drought intensity areas according to palfay index corrected by soil properties, relief and
ground water
(0-2: very low; 2-4:low; 4-6:moderate; 6-8: strong; 8-10: very strong; 10-12: excesive)

37
38
Fig. 4. Distribution of aridity index P/ETP

39
 UTILIZAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE ÎN
AGRICULTURA ROMÂNIEI
ANUL ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE N + P2O5 + K2O

(tone substanţă activă) (kg/ha)

N P2O5 K2O TOTAL ARABIL AGRICOL

1986 706.934 387.375 200.990 1.295.299 129,9 86,4

1990 656.094 313.108 133.875 1.103.075 117,0 74,8

1995 305.800 149.600 14.700 470.100 49,7 31,8

1996 268.000 153.000 14.000 435.000 46,6 29,4

1997 262.000 129.000 13.000 404.000 43,3 27,3

1998 254.000 114.000 15.000 383.000 41,0 25,9

1999 225.000 93.000 13.000 331.000 35,4 22,5

2000 239.300 88.300 14.600 342.200 36,5 23,0

2001 260.000 100.000 40.000 400.000 42,5 26,9

2002 222.000 138.000 50.000 410.000 43,6 27,6

40
 CANTITATEA DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE APLICATE ÎN PERIOADA 1996 – 2000 1)

ANUL TOTAL SUPRAFAŢA PONDEREA CANTITATEA MEDIE LA HA

ÎNGRĂŞĂMINTE PE CARE S-A SUPRAFEŢEI DE LA LA

APLICAT APLICARE FAŢĂ SUPRAFAŢA SUPRAFAŢA

DE SUPRAFAŢA APLICATĂ AGRICOLĂ

CULTIVABILĂ

t % ha % % Kg/ha % Kg/ha %

1996 17.870.978 100 701.395 100 7,09 25.479 100 1.212 100

1997 16.513.098 92 682.239 97 7,09 24.204 95 1.120 94

1998 15.841.903 89 665.026 95 6,90 23.821 93 1.074 89

1999 16.685.312 93 680.016 97 6,90 24.537 96 1.129 93

2000 15.812.625 88 674.200 96 6,80 23.454 92 1.068 88

1) Prelucrare după datele Institutului Naţional de Statistică, 2001.

41
 Evoluţia unor caracteristici ale solului în perioada 1990 – 2000

Gradul de aprovizionare 1990 2000 %

suprafaţa (ha) suprafaţa (ha)
Rezerve mici şi foarte mici de humus 4.876.000 7.485.000 35

Slab asigurate cu azot 3.448.000 5.110.000 35

Slab şi foarte slab aprovizionate cufosfor mobil 4.473.000 6.330.000 29

Slab şi foarte slab aprovizionate cupotasiumobil 498.000 785.000 37

Reacţia solului 1990 2000 %

suprafaţa (ha) suprafaţa (ha)
Soluri moderat şi puternic acide 2.369.000 3.424.000 31
42
 Producţia medie la hectar pentru principalele culturi agricole *)

Anul Porumb Grâu Orz Floarea Sfeclă de Cartof

toamnă soarelui zahăr
1980 3.210 2.781 2.902 1.577 22.284 13.412

1985 3.846 2.337 2.591 1.494 22.301 20.351

1986 3.811 2.497 3.265 1.872 20.143 15.603

1987 2.699 2.798 3.605 1.573 20.065 12.958

1988 2.781 3.275 4.191 1.513 19.616 10.973

1989 2.472 3.364 4.475 1.512 26.465 11.395

1990 2.756 3.213 3.577 1.409 20.149 10.964

MEDIA 3.082 2.937 3.515 1.564 21.574 13.665

43
 Anul Porumb Grâu Orz Floarea Sfeclă de Cartof
toamnă soarelui zahăr
1991 4.072 2.507 2.899 1.281 23.330 7.923

1992 2.046 2.188 2.670 1.257 16.098 11.871

1993 2.605 2.321 2.437 1.180 18.276 14.818

1994 3.131 2.535 2.718 1.309 21.264 11.766

1995 3.184 3.082 3.122 1.304 19.928 12.317

1996 2.926 1.760 2.149 1.193 20.960 13.949

1997 4.171 2.964 3.056 1.095 21.166 12.531

1998 2.756 2.561 2.394 1.085 20.045 12.642

1999 3.627 2.776 2.451 1.063 21.608 14.434

2000 1.603 2.280 2.105 821 13.787 12.249

M EDIA 3.011 2.495 2.595 1.158 19.646 11.194

+/- % - 2,4 - 15,0 - 26,2 - 26,0 - 10,0 - 18,1

*) după Anuarul statistic 2001 44

45
46
47
48
 Distribution of monitoring sites (level I) within the topsoil loading degrees
with potentially polluting elements and substances (PPES)

PPES Number Number / percentage of sites having loading degree

Normal Low Moderate High Very high Excessive

of sites
No. % No. % No. % No. % No. % No. %
Cu 934 541 57.92 336 35.98 50 5.35 6 0.64 1 0.11

Pb 933 214 22.94 540 57.88 174 18.65 5 0.53

Zn 934 721 77.20 89 9.53 104 11.13 20 2.14

Cd 934 641 68.63 268 28.69 24 2.57 1 0.11

Co 934 718 76.88 179 19.16 33 3.53 4 0.43

Ni 934 206 22.05 279 29.87 356 38.12 90 9.64 3 0.32

Mn 932 878 94.21 32 3.43 21 2.25 1 0.11

Cr 934 128 13.71 344 36.83 330 35.33 128 13.70 3 0.32 1 0.11

Soluble S 926 343 37.04 425 45.89 130 14.04 11 1.19 16 1.73 1 0.11

Soluble F 914 180 19.69 621 67.94 103 11.27 10 1.10

Total DDT 905 82 9.06 520 57.46 138 15.25 145 16.02 20 2.21
Total HCH 143 15.80 632 69.84 87 9.61 40 4.42 3 0.33
905 49
50
51
52
53
54
55
56
 ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (1)
1. LEGISLATIE
Promovarea de acte normative pentru combaterea deşertificării şi efectelor secetei
Promovarea unei legi speciale pentru prevenirea şi combaterea deşertificării şi efectelor
secetei
9 Promovarea regulamentelor privind stimulii economici (subsidii, exceptări de taxe)
pentru unele acţiuni ale programului pentru combaterea deşertificării, secetei şi
degradarea terenului
9 Promovarea regulamentelor privind păşunatul în arealele cu risc ridicat de
deşertificare (păşuni în pantă şi soluri uşoare, nisipoase şi soluri sărăturate)
9 Revizuirea normelor metodologice privind utilizarea silvo-pastorală a terenului
Îmbunătăţirea legislaţiei privind managementul apei
Completarea legii apei (Legea 107/1996) cu norme speciale privind managementul apei în
areale cu risc de deşertificare
9 Promovarea regulamentelor privind facilităţile acordate utilizatorilor de apă de
irigaţie
9 Promovarea regulamentelor pentru transferarea schemelor de management al apei de
irigaţie către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă pentru irigaţie (AUAI)
Completarea legislaţiei pentru protecţia solului
Promovarea Legii de Protejarea Solului
9 Promovarea unei legi de comasarea terenurilor (reallotment) 57
 ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (2)

Îmbunătăţirea legislaţiei pentru ameliorarea terenurilor degradate şi stingerea

torenţilor (Revizuirea Legii de ameliorarea terenurilor 84/1996)

Îmbunătăţirea legislaţiei Planului Naţional de Dezvoltare Teritorială (Legea 117/1997)

sector II “Apă” prin corelarea cu fenomenele de deşertificare şi secetă

Promovarea unei legi pentru un sistem special de asigurare pentru arealele cu risc de
deşertificare

2. POLITIC & SOCIAL

9 Declararea regiunilor cu risc ridicat de deşertificare ca zone defavorizate cu facilităţi

fiscal (taxe reduse, priorităţi la subsidii guvernamentale şi investiţii)
9 Promovarea proiectelor comune cu ţările vecine (Moldova, Ungaria) pentru combaterea
deşertificării şi secetei
9 Întărirea şi promovarea cooperării internaţionale pentru combaterea deşertificării
9 Implicarea NGO-urilor în activităţi şi programe pentru combaterea deşertificării
9 Simpozioane mass-media (presă, TV, radio)
9 Broşuri, pliante

58
 ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (3)

3. INFRASTRUCTURA

Dezvoltarea structurilor administrative la nivel naţional şi local şi asigurarea

operabilităţii pentru douăzeci ani
9 Îmbunătăţirea activităţii Comitetului Naţional pentru combaterea deşertificării
9 Configurarea unui departament operativ în structurile guvernamentale existente însărcinat cu
măsuri operaţionale şi implementarea programului pentru combaterea deşertificării

Finalizarea cadrului legal al Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţie (AUAI)

Extinderea sistemului AUAI în cadrul schemelor de irigaţie viabile

9 Configurarea a 10 AUAI pilot
9 Dezvoltarea AUAI pe toate suprafeţele irigate

Dezvoltarea Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice şi Unităţilor de Cercetări

silvice în arealele cu risc de deşertificare

Dezvoltarea în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor existente a echipamentelor ştiinţifice

pentru a realiza cercetări de monitorizare şi combatere a deşertificării
59
ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (4)

4. RESURSE UMANE

Asigurarea specialiştilor pentru a implementa măsuri şi acţiuni specifice

Dezvoltarea unui parteneriat cu populaţia şi autorităţile locale pentru a sprijini

măsurile şi acţiunile pentru combaterea deşertificării

Crearea de slujbe complementare pentru ocuparea forţei de muncă în arealele cu

risc de deşertificare

5. CERCETARI STIINTIFICE, BAZA DE DATE DE DEZVOLTARE

Elaborarea şi realizarea programului complex de cercetări pentru combaterea

deşertificării

Elaborarea studiilor complexe privind arealele cu risc ridicat de deşertificare

Configurarea Sistemului Informatic Geografic de Deşertificare (Baza de date

inclusiv)
60
Prioritarea de actualizare a cadastrului agricol
ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (5)

6. DEZVOLTARE RURALA

Elaborarea planurilor de dezvoltare pentru arealele cu risc de deşertificare şi elaborare

de proiecte cu scopul de a implementa acţiunile incluse în Planul Naţional pentru
combaterea deşertificării în România

Asigurarea resurselor de apă în zone cu risc de deşertificare

9 Reabilitarea sistemelor viabile de irigaţie – ca 2000000 ha

9 Completarea sistemului de irigaţie prin finalizarea canalului Siret-Bărăgan (189 km)
9 Dezvoltarea complexă şi regularitarea cursurilor de râu, dragarea lacurilor artificiale
şi crearea unora noi pentru consumul local
9 Imbunătăţirea exploatării resurselor de apă freatică (puţuri noi)
9 Dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei de uz casnic
9 Implementarea de măsuri pentru un mai bun control al calităţii apei, un management
mai bun al resurselor de apă, inclusiv purificarea apelor uzate şi utilizarea pentru
irigaţie

Completarea actualelor surse de energie cu unele alternative (eolian, solar, biogaz, etc)
61
ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (6)

Îmbunătăţirea climatului local pentru a preveni deşertificarea, efectele secetei, îngheţul

culturilor şi acumularea excesivă a zăpezii

9 Însămânţarea de culturi protectoare şi plantarea perdelelor forestiere (72000 ha)

-perdele protectoare pentru protejarea aşezărilor şi rutelor auto (20000 ha)
-perdele protectoare pe terenuri agricole (5000 ha)
-perdele protectoare de-a lungul canalelor de irigaţie (2000 ha)
9 Reabilitarea ecologică a pădurilor în declin în zonele cu risc de deşertificare (110000 ha)
9 Extinderea suprafeţelor forestiere în regiuni cu risc de deşertificare, în special, în
Dobrogea, Sudul Moldovei, Bărăgan (ca 60 000 ha)
9 Reconstrucţia ecologică a pădurilor în declin situate în lunci (8000 ha) din care 2000 ha
în zone atinse de deşertificare

Promovarea de sisteme de agricultură speciale pentru a proteja şi îmbunătăţi fertilitatea

solului

9 Sistem special de rotaţia culturilor, irigaţie optimă şi fertilizare

9 Controlul salinităţii solului şi îmbunătăţirea solurilor sărăturate (50 000 ha) 62
ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZARE IN PERIOADA 2005-2025 (7)

Prevenirea şi combaterea eroziunii prin apă şi vânt şi a altor tipuri de procese de

degradare
9 Regularizarea reţelei hidrografice pentru torenţi (5000 km) din care 500 km în zone de deşertificare
9 Împădurirea solurilor puternic erodate (cu eroziune de suprafaţă severă, ravenări şi alunecări de teren (ca 700
000 ha) din care 115 000 ha în zone de deşertificare
9 Crearea de culturi protectoare şi perdele forestiere pe nisipuri (15 000 ha)
9 Reabilitarea terenurilor afectate de alunecări
9 Împădurirea – 15 000 ha
9 Înierbare – 20 000 ha
9 Reabilitarea prin înierbare sau împădurire a terenurilor degradate antropic (halde, terenuri decopertate sau
puternic poluate (15000 ha) din care 2000 ha în zone cu deşertificare
9 Lucrări de controlul eroziunii pe terenuri agricole în pantă din Dobrogea şi Sudul Moldovei (inclusiv
management antierozional)

Îmbunătăţirea folosinţei terenurilor pe suprafeţele abandonate

9 Împădurirea terenurilor în pantă (> 20%), cu deficit forestier (127000 ha din care 60000 în zone cu risc de
deşertificare)
9 Crearea terenurilor de păşunat (islazurilor) comunale în arealele cu deficit de păşuni (10.000 ha)

Îmbunătăţirea păşunilor degradate (600 000 ha) cu risc de deşertificare

Diversificarea producţiei agricole prin utilizarea de soiuri noi şi specii de animale mai bine adaptate
la secetă
Realizarea de puncte experimentale pentru a verifica tehnologiile agricole pentru refacerea structurii
solului, prevenirea compactării solului, crustificarea, pierderea de materie organică şi macronutrienţi
Reabilitarea Luncii Dunării (ca 500 000 ha) 63
Implementarea sistemului de monitoring al deşertificării şi adaptarea celui existent
7. MEDIU
7.1. Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor ecologice
71.1 Dezvoltarea metodelor şi facilităţilor tehnice pentru prognoza evenimentelor climatice,
meteorologice şi hidrologice şi pentru predicţia hidrodinamică a dispersiei poluanţilor
71.2. Măsuri speciale pentru prevenirea şi diminuarea poluării industriale în arealele cu risc
de deşertificare
71.3. Îmbogăţirea şi conservarea biodiversităţii în areale cu risc de deşertificare (coridoare
verzi, reabilitarea terenurilor umede (20 000 ha), rezervaţii naturale, reţea de dezvoltare

64
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!

Dr. Mihail DUMITRU

TRAINER CONVENTIA NATIUNILOR UNITE
PRIVIND COMBATEREA DESERTIFICARII