Sunteți pe pagina 1din 6

Influenţa factorilor familiali, sociali, materiali şi culturali în apariţia

etilismului cronic
Studiu de caz asupra pacienţilor internaţi în secţia Psihiatrie cronici a Spitalului Judeţean
Satu Mare

Motto, pentru motivarea lucrării

„Orice disciplină conţine într-însa doar atâta ştiinţă câtă matematică cuprinde”

Emanuel Kant

Motivez lucrarea mea de Biostatistică şi prin redarea definiţiei statisticii însăşi, care, în
decursul anilor, s-a formulat în felul următor: „Statistica este ştiinţa care studiază latura
cantitativă a fenomenelor de masă într-o legătură indisolubilă cu latura lor calitativă”.
Atât medicul cât şi personalul medical şi în speţă asistenta apelează la cunoştinţele de
statistică medicală şi de statistică de matematică pentru a putea evidenţia legităţile care
guvernează fenomenele medicale de masă. Aceste legităţi sunt vremelnice, schimbându-se
odată cu schimbarea factorilor multipli: biologici, de mediu fizici, sociali, economici,
culturali, familiali, medicali care determină sau influenţează fenomenele medicale influenţând
starea de sănătate sau de boală, fapt pentru care medicul şi asistenta se vor folosi de cele mai
performante metode şi tehnici de investigaţie pentru formularea corectă a diagnosticului
medical şi diagnosticului de nursing, sau, în caz de boală, pentru ierarhizarea măsurilor
necesare în rezolvarea problemelor de sănătate publică.
Întrucât adunarea sau observarea materialului statistic constituie operaţiunea de bază
într-o cercetare statistică, această operaţiune am făcut-o cu foarte mare atenţie pentru a nu
denatura datele şi pentru ca să obţin rezultate valabile şi corecte, ţinând cont de subetapa
datelor preliminare, am stabilit cu precizie scopul şi obiectul lucrării mele.
În cazul cercetării incidenţei etilismului cronic, scopul a fost acela de a cunoaşte care
sunt factorii biologici, de mediu, sociali-economici şi comportamentali care au determinat o
incidenţă crescută a acestei afecţiuni în perioada observării mele pe timp de o lună, respectiv
între 01.11.2008 – 01.12.2008 pe un eşantion de 60 pacienţi internaţi la secţia Psihiatrie
cronici din Satu Mare. În acest context, am cercetat incidenţa etilismului cronic la bolnavii
internaţi, pe diferite grupe de vârstă, pe situaţia familială: are-nu are sprijin familial?,
locuieşte singur?, pe situaţia socială: are, nu are loc de muncă?, pe situaţia materială: are-nu
are locuinţă?, are-nu are un venit minim pentru existenţă?, pe situaţia culturală: ce studii are?
etc.

Tabel 1 cu distribuţia pacienţilor cu etilism cronic pe grupe de vârstă şi sex. Din 60 de


pacienţi, 21 prezintă etilism cronic, deci 33,87%, din care 19,35% sunt de sex masculin şi
14,51% de sex feminin.

Grupe de vârstă /ani


Sex peste Total
18-25 25-30 30-35 35-40 40-45 45-50 50-55 55-60 60-65 65-70
70
M 2 2 2 1 1 2 1 1 12
F 1 2 1 3 2 9
Total 2 3 4 1 2 5 2 1 1 21
1
Tabelul 2 cu distribuţia pacienţilor cu etilism cronic, cod Z 721, pe grupe de vârstă,
situaţie familială, social-materială, culturală (factori care au contribuit în mare măsură la
apariţia acestei afecţiuni).

Grupe de vârstă /ani


peste Total
18-25 25-30 30-35 35-40 40-45 45-50 50-55 55-60 60-65 65-70
70
Are familie 0 1 1 0 0 2 1 0 0 0 0 5
Nu are familie 2 2 3 1 2 3 1 1 1 0 0 16
Are loc de muncă 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
Nu are loc de
2 3 3 1 2 5 2 1 1 0 0 20
muncă
Are locuinţă 1 1 1 0 0 2 0 0 0 0 0 5
Nu are locuinţă 1 2 3 1 2 3 2 1 1 0 0 16
Are studii (minim
1 2 2 1 1 2 1 1 0 0 0 11
8 clase)
Nu are studii
1 1 2 0 1 3 1 0 1 0 0 10
(minim 8 clase)

2
Din cei 60 de pacienţi, 21 prezintă etilism cronic. Din cele 21 de cazuri, 5 pacienţi
beneficiază de susţinere familială, deci un procent de 23,8% au familie, iar 16 nu au, ceea ce
înseamnă 76,2%.
În urma calcului coeficientului de corelaţie între susţinerea familială şi îmbolnăvirea
de etilism cronic rezultă că cei fără familie sunt mult mai predispuşi la alcoolism decât cei cu
familie.

Corelaţii

Cu sau fara
Cu etilism cronic familie

Cu etilism cronic Pearson Correlation 1,000 -,740**

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60,000 60

Cu sau fara familie Pearson Correlation -,740** 1,000

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60 60,000

**Corelaţia este semnificativă de la un nivel de 0,01 (cu 2 zecimale)

3
Din cele 21 de cazuri de etilism cronic, doar într-un singur caz (4,76%) s-a constatat existenţa
unui loc de muncă. Din aceasta se poate concluziona că între alcoolismul cronic şi lipsa unui
loc de muncă este o strânsă corelaţie.

Corelaţii

Cu sau fara loc


de muncă Cu etilism cronic

Cu sau fara loc de muncă Pearson Correlation 1,000 -,892**

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60,000 60

Cu etilism cronic Pearson Correlation -,892** 1,000

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60 60,000

** Corelaţia este semnificativă de la un nivel de 0,01 (cu 2 zecimale)

4
Din cei 21 de pacienţi cu etilism cronic, 16 (76,20%) nu au locuinţă, ceea ce înseamnă
că şi lipsa locuinţei influenţează apariţia etilismului cronic în mod direct.

Corelaţii

Cu etilism
Cu sau fara locuinţă cronic

Cu sau fara locuinţă Pearson Correlation 1,000 -,740**

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60,000 60

Cu etilism cronic Pearson Correlation -,740** 1,000

Sig. (2-zecimale) ,000

N 60 60,000

** Corelaţia este semnificativă de la un nivel de 0,01 (cu 2 zecimale)

Cei fără locuinţă au o incidenţă de 76,20% la etilism cronic, deci de mai mult de 3 ori
mai frecvent apare etilismul la cei fără locuinţă.

5
În 11 cazuri (52,38%) din 21 cu etilism cronic s-a constatat că pacienţii au studii peste
8 clase.

În urma studiului realizat pentru a observa incidenţa etilismului în funcţie de factorii


familiali, sociali, materiali, culturali, am constatat că această boală a apărut la un număr de 21
de pacienţi din cei 60 internaţi în cursul lunii noiembrie 2008 în secţia Psihiatrie cronici a
Spitalului Judeţean Satu Mare, adică un procent de 33,87%. Din acest procent 57,14% sunt
bărbaţi şi 42,86% sunt femei, 76,2% nu au familie, 95,24% nu au un loc de muncă, 76,2% nu
au locuinţă şi 47,61% nu au studii.
Această statistică ne obligă să luăm măsuri pentru reducerea etilismului cronic prin
educaţie sanitară, terapie ocupaţională, prin organizarea diferitelor activităţi de club, prin
abordarea organizaţiilor nonguvernamentale care să se implice în rezolvarea unor probleme
materiale, financiare şi cultural-sociale a cetăţenilor care, în lipsa unor venituri modeste
pentru existenţă şi lipsa familiei, a locuinţei, a locului de muncă şi în lipsa unor cunoştinţe
necesare, cad în patima alcoolului care devine o obişnuinţă pentru a uita de problemele
curente.