Coperla: DAN GLAVAN VALERIU PAPAHAGI

Transcrierea manuscrisului: ENACHE TU$A

Editor-coordonator: Mariana Avanu Bulei
Redactor: Claudiu Constantinescu
Consultant tehnic: Mircea T[tar
DTP: Ofelia Coqman

Yia[a culturalil a
AROMANILOR
in secolul al XVIII-Iea qi in prima
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomAniei jumitate a celui de-al XIX-lea
PAPATIAGI, YALERIU
Viafa culturall a aromAnilor in secolul al XVIIIJea gi in prima jumltate
a celui de-al XIXJea / Valeriu Papahagi ; pref., schi{6 biograflc[ qi postf. de
Viorel StEnil[. - Bucureqti: Editura Institutului Cultural Romdn, 2015
Bibliogr. Prefa!6, Schild biograficd Ei Postfafd de
ISBN 978-973 -517 -659-6 VIOREL STANILA
I. Stdnill. Viorel (pref.; postf.)
008(=1 35.1 X497)'17 l18'

@ Adrian Papahagi

OINSTITUTUL CULTURAL ROMAN

AleeaAlexandru 38, Sector 1
Al$24, Bucureqti
ROMANIA
Tel.:0317 100 637
E-mail: icr@icr.ro
Difuzare: cotnenzi@icr.ro
Tel.:0317 100 646 xpi*'ffi INSTITI-]TUL DE $TIINTE POLITICE
$I RELATII INTERNATIONALE
 Cuprins

Prefald........ 7
ValeriuPapahagt (1905/06-1g83)-SchiSdbiograJicd.... 20
Notd asupra editiei.......... .........!.r..ii.r..................... 37

[Argument]. .........,.....".... 4l
[I] Moscopolenii Dionisie Manduca, Ioan Halcheu
(loan Halchia) qi Dimitrie Halchia 49
[II] Dimitrie Procopiu Pamperi Moscopoleanul ........." ... 52

[IV] Nectarie Tdrpu 64

[V] Editorii moscopoleni Grigore Constantinide
gi Constantin arhimandritul................... ......,.............. 67
[VI] TeodorAnastasie Cavatioti gi
Noua Academie din Moscopole..............,........:......... 7 0
[VII] Constantin Hagi Gheorghiu Gehani din Moscopole,
student al Universitd{ilor din Halle, Leida gi'
Cambridge., 94
[VIII] AmbrosiePamperi.................. ............... 109
[X] Daniil Moscopoleanul Si Lexiconul te*ag\otic.......... ll2
[X] Metovenii Trifon ieromonahul gi Nicolae Zeryiuli.... 128
[XI] Iosif Mesiodacul ................ 132
[XII] Corstantin Ucuta Moscopoleanul gi Abecedarul
romano-v1ah.................... ... 142
[XIII] Medicul aromdn din Viena, Ion Nicolide de Pindo .., 151
IXIYI Liturghierul ctromdnesc............... ........... 161
 [XV] Inscrip]ia de pe vasul Simota 164
[XVI] O incercare de ascensiune in balon a unor aromdni
din comuna Saracu in timpul lui Ali-Paqa t69
[X\/I! C odex Dimonie Si C azania din Beata-deasupra........' 179

XVml Colonia arom6neascd din Viena..... 190

[XIX] Dimitrie Darari... 195

[XX] Coloniile arom6ne din Ungaria. t99

[XXI] $coala romAneascd din Buda de sub conducerea lui Prefafl
Constantin Diaconovici-Loga.......... 208
IXXII] Gheorghe $incai despre arom6ni 213
EXIIII Gheoghe Constantin Roja.,.......... 216 Valeriu Papahagi gi-a publicat majoritatea textelor qtiintifice
EXIVI Plrerea lui Petru Maior despre arom6ni 247 despre aromAni in perioada 1929-1940, cu o frecvenld mai mare
[XXVI Neofit Duca qi atitudinea sa contra intiririi in anii 1937 Si 1938 (cdte trei texte). urma(i de anii 1929,1931,
conptiinJei najionale la aromdni 249 1935,1936,1939, lg40 (cdte doud). in anii 1933 qi 1946 (dup[
XXVII Mihail Boiagi gi gramatica arom6neasc6 253 intoarcerea din misiunea diplomaticd in Spania), a publicat cAte
EXVIII Arom6nii in Geografia Romdniei alui tuu astfel de studiu.
Daniil Philippide... 275 Toate aceste lucrdri au constituitmaitirziu materia primd a
IXXVIII] Lexiconul pentaglotic al lui Nicolae Ianovici............ 286 valoroasei sinteze Via1a culturald a aromdnilor in secolul al
XXIXI Manifestiri culturale romAneqti in Budapesta 291 .YVIII-lea si fn prima jumdtate a celui de-al XIX-lea, volum pe
IXXXI inv[]a{i aromdni in Principatele Romdne 308
care il prefajhm aici.
FXXII Arom6nii in statele habsburgice qi in Polonia 317
Acea primd perioadd din activitatea qtiin{ifici a distinsului
XXXIII Relafiile dintre aromdni qi dacoromflnii din romanist gi clasicist a fost sincronl cu amplul efort de colonizare
Principate in prima jumdtate a secolului
irr fard a arorn6nilor, intre 1925 qi 1938, in calitatea lor de etnici
al XIX-lea 339
romdni, asumatd in scris. Din cauzaincercarilor neoaromdniste
XXXilI Rela{iile dintre aromAni gi dacorom6ni ?n deceniile
tlc datd recentd, de denaturare a istoriei rom6nilor, considerdm
VII 9i VIII ale secolului al XIX-lea... 352
Relaliile dintre arom6ni gi dacoromini in ultimele inrportant sf, reamintim c[, prin Constitu]ia din anul 1.923,in
XXXIVI
doul decenii ale secolului aI XIX-lea qi in prima l{egatul Rom6niei nu era permis6 colonizarea cu ,,populaliune de
gintd strdin6o'1, iar documentele emise de autoritdfile de colonizare
.iumdtate a celui de-al XX-lea 386
pi de reprezentanlii aromdnilor ii menlionau pe aceqtia ca,,rom6ni

Post/afd 415 rrracedoneni", ,,fra!i de-ai noqtri din Macedonia", ,,romdni",

Bibliografie 435
' ,,Art. 3. - Teritoriul Rom6niei nu se poate coloniza cu popula{iuni de ginti
slraind." (Constitulia Romdniei drn 1923, publicatb in Monitorul Oficial nr.
)t\2129 mar. 1923, Titlul I; Despre teritoriul Romdniei, cf. http://www.cdep.rol
p s/ cgi s/legi-s_pck.htp_act text?idt: I 5 I 7).
I I
,,romani din Macedonia'., ,,colonigti din Macedonia", in timp ce
aromAnii dennmeau Romdnia,,f,ara-muml". in acest sens, nu
trebuie uitat ch aromAnii au fost cei care au cerut statului romAn
si le ofere posibilitatea colonizdrii2.
Mai mult decdt atAt, Tratatul romAno-bulgar de la Craiova
privind retrocedarea Cadrilaterului frcea referire exclusiv la
".supuqii romdni de origind etnici
romdni din judefele Durostor qi
Caliacrao'3 care urmau sd fac[ obiectul schimbului de popula]ii,
Au fbst aduse in Rom6nia in jur de 6 500 de familii de aromini
din Grecia, Bulgaria, Albania, Iugoslavia.
Prin valorificarea surselor inedite pe care le descoperise in
arhivele occidentale cercetate la indemnul qi cu sprijinul lui
Nicolae lorga, mai ales a celor referitoare la istoria aromAnilor in
secolele XVII - XIX, Valeriu Papahagi a contribuit semnificativ
la recuperarea memoriei identitare a arominilor, in sensul
apartenentei lor la rom6nitate. Precizarea este importanti in
legdturd cu procesele istorice gi politice care i-au desprins pe
vlahii balcanicii qi i-au dispersat de trunchiul romanic comun cu
valahii nord-dunlreni. imputin6ndu-i gi izoldndu-i la distanle tot
mai mari de-a lungul veacurilor de mijloc, topindu-i in masele de
alogeni. Este ceea ce profesorul Nicolae-$erban Tanaqoca a numit
.defomarrizate'..
De altfel, imprumuturile lexicale masive din limbile balcanice
in dialectele romAneqti sud-dunirene nu reprezintd semne de
vitalitate qi de transformare a lor din dialecte istorice ale limbii
romine in limbi romanice aparte. Dimpotrivi, aceste fenomene
2 I. Dobrogeanq Statul nostru ;i politica de inidrire a rorndnismulzti in
Dobrogea de Sud, in ,,Romdnia de la Mare", nr. 3'411994, pp.24-25, apud.
Tudor 2005: 187.
3
Art. 3 al Tratatului intre Rom6nia gi Bulgaria. respectiv Anexa C: Acord
privitor la schimbul de popula{iune Romdn[ gi Bulgard (semnat la Craiova,
7 septembrie 1940, publicat in Monitorul Oficial nr. 212, din 12 septembrie
1940), ctl http://www.lege-online.ro/lr-TRATAT-din- 1940-(23040).html).
indici tendin{a spre extinctie a respectivelor idiomuri, prin
deromanizarea treptat6 a nativilora.
inlelegem astfel de ce literatura dialectalS culti de autentic[
valoare a fost reprezentat[ mai ales de scriitorii formati in duhul
limbii romAne5. $i inlelegem qi enormitatea unei propuneri ca
aceea avansatd de autodidactul Tiberius Cunia, in pregltirea unui
nerealizat oongres neoarotnAnist de standardizare a ,,limbii
arm6ne", ct ocazia marii adundri ,,makedonarmAne" de la
Moscopole. la l5 august 2014:
neologismele vor fi luate din limbile internalionale Si vor
primi o fbrmd arorndneascd (nu trebuie sd le ddm ;t'ormd
romdnea,scd.. .)6.
a ,,S-a incercat ohiar elahorarea unei teorii lingvistice potrivit cileia
inrpregnarea progresir,[ a dialectelor balcanioe ale limbii rornine cu elemente
sttirine (greoegti, sfirbeqti, bulglregti) [e-ar fi transfbrmat din dialecte h limbi
ronranice noi, cu individualitate proprie. Lingviqti reputafi, romAni gi strf,ini, au
lcspins aceastd ipotezfl ca insuficient intemeiatf, qtiin{ific. Er atr atdtat cd
irnprumuturile tot mtri numeroase din lexicul popoarelorinvecinate in icliomurile
lonranice din Peninsula Balcanic[, departe de a reprezenta dovezi de vitalitate,
scnrne prevestitoare ale naqterii unor noi limbi, nu sunt decdt simptomele mortii
rrcr:stor icliomuri prin deromanizarca treptati a vorbitorilor lor, practicanfi ai
bi I i ngvismului general izat.
Aceastd constatare ni se pare adev5:'ati, mutatis mutandis, r;i pentru istorici.
l\krclificdrile survenite in oon6tiin{a propriei individualitlti etnice qi istorice la
rrrnrilrii balcanici, pierderea sentimentuhti unitilii lor de ueam qi limbi ctt
lonrinii clin nordul Dunirii nu constihiie semnele prevestitoare ale transformlrii
hrr irrtr-o naJionalitate romanicd, vlahf,, ci numai preludiul clezna{ionalizdrii, al
;rsinril5rii lor de citre popoarele in mijlocul cdrora trdiesc, la a cdror viatf,
politic6, economicd qi oulturall participd. instriinarea romAnilor balcanici de
coi clin nordul Dun5.rii, soliclarizarea lor cleplinl gi teal[, apoi identiticarea lor
l;rliLli cu popoarele balc:anice al clror destin il impdrtirgesc constituie un proces
.;ccular qi oonrpler. in virtutea imprejur[rilor specilice Peninsulei Balcanioe,
rlir-cmina[i intre alte etnii qi lipsiJi de tbrme proprii de afirmare cultural[ gi
politicf, majord, romdnii de peste Dunf,re qiau manilestat energia creatoare in
.;lrrjha idealurilor de culturi
Ei civiliza{ie ale celorlalte popoare creqtine din
rrccrlit zon[ geogralic#' (Tanaqoca 2002 : 24).
' Bzrdu 20 10.
" I{alte 2010.

Desigur. o astfel de abordare contrazice constatdrile marilor
lingviqti romdni gi striini privind convergenlele lingvistice intre
dialectele romdnegti nord- gi sud-dundrene:
Asemdndrile tntre macedoromdnd Si limba comund consti-
tuitd [...J sunt aSa de mqri, legdturile istorice sunt aSa de
evidente (adicd, faptul cd se trece, de cele ruai multe ori, prin
aceleasi schimbdri de bazd Si sunt aceleasi fapte caracteristice
care opun tot acest grup fiecdrei limbi romanice in particular)
tncdt totul ne-qr spune cd acestea sun.t forrne ale limbii romd.ne,
ale limbii romdne istorice, care are ramificalii Si se torbeSte
acolo unde gtim.
Tot asa ar fi Jbst dacd aromdna ar fi stabilit o limbd com.und
qi romdna din Dacia n-ar fi stabilit nimic. Atunci ar fi fost aSa:
lim.ba istoricd poate s-ar fi
nuruit aromdna, tnsd ar Ji fost
aceeasi, iar dacoromdna ar fi fost wn dialecf (tl acestei limbi
istorice stabilite pe baza aromdneiT.
Dar si revenim la perioada interbelicd in care Valeriu Papahagi
gi-a scris importantele studii despre istoria aromanilor. Rapoartele
primite in Centrala Ministerului Afacerilor Striine de la Legatiile
sau Consulatele din Atena, Salonic, Ianina, Tirana, Corcea,
Belgrad, Bitolia, Sofia etc., ca qi ddrile de seamd gi situafiile
prezerrtate Ministerului Instrucfiunii Publice de cdtre inspectorii,
directorii qi profesorii qcolilor rom6neqti din Balcani prezentau
aproape zilnic fapte gi stdri de lucruri a cdror gravitate nu putea
decflt sd neliniqteasc[ opinia publicd romflneasci, in legdturd cu
starea frajilor de la sud de Dundre: ?n Bulgaria - impunerea
discre{ionari de c6tre autoritifi a unor taxe prohibitive pentru
pdgunat, a unor preturi derizorii de achizi(ioltare a lactatelor qi a
prestArii de muncd obligatorie. fitrd ale fi recunoscute aromdnilor
drepturile cetdfeneqtis; in Grecia - incdlcarea drepturilor de
proprietate ale aromdnilor de c6tre oficiile de colonizare a grecilor
7 Saramandu 1996:122.
8
Berciu-Draghicescu. Petre 2004: ,167 sqq.
l0
rcfugiati din Anatolia, Caucaz qi Bulgariae, inchiderea unor qcoli
;ii biserici, intimidarea pdrinlilor care igi inscriau copiii la qcolile
lomAnegti, discriminarea la accesul in funcfii publice qi la
practicarea unor meserii, interzicerea folosirii libere a dialectului
in publicr0; in Iugoslavia - vexafiuni felurite aduse funcfion[rii
,scolilor qi bisericilor romAneqti (interzicerea inzestr[rii cu c[rfi
nrmAneqti de cult qi de inv[{[tur6; concedierea preo]ilor qi insti-
tutorilor, inlocuirea lor prin alJii care nu vorbeau romAneqte;
hlocarea paqapoartelor qi a documentelor qcolare pentru bursierii
c:rre urmau a merge la studii in Rom6nia; preluarea abuzivd a
pcolilor qi bisericilor romAneqti de cltre autorit6{i), reducerea
rrumIrului de qcoli de la 3l inainte de Primul Rlzboi Mondial, la
t,cro,iar a numdrului de biserici de la l0 launa, p6nd in anul
l()29; denun[area de citre Atena qi Belgrad a valabilit[]ii schim-
hului de scrisori cu guvernul Rom6niei, anexe ale Tratatului de
l'irce de la Bucureqti (1913)11, confiscarea averilor, devastarea
rr;icz[rilor, internarea in lagdre de cdtre trupele bulgare de ocupalie
irr Macedonia, pe durata Primului Rdzboi Mondiall2; qicanarea
lepctatd qi in varii forme a invSlim6ntului gi a serviciului religios
irr limba romAnd in Albanial3. Contracararea acestor practici a
lcclamat din partea diplomafilor rom6ni eforturi considerabile, cu
sr.rccese parJiale qi temporare.
Aqa cum obserau inspectorii qcolari Max Popovici qi Victor
I I a belean u intr-un raporl adresat mini strului Instrucliunii Publice
irr anLrl 1929:
...atdt imprejurdrile economice, cdt Ei politica statelor
holcanice de la rdzboi incoace urmdresc cu tenacitate deznalio-
nulizarea elementelor alogene din sdnul lor, qi [...J elementul
'' Iclem: 4l 9. 432, 485.
r" Iclem: 569 sqq.
rr Idem: 440.
rr Idem: 473 sqc1.
rr sranil52010.
11
 romAn mqcedonean este cel mai expus unei asitnildri repezi
si totalela.
Bineinleles ci in perioada celui de-al Doilea Rdzboi Mondial
situafia aromdnilor din toate aceste !6ri s-a agravat qi mai rnult: la
cele de mai sus s-au addugat incendierile de sate qi qcoli, aresthrile
abuzive, bdtdile, interzicerea folosirii libere a dialectului in
public, inlocuirea preofilor rom6ni cu alogeni.15
Colonizarea in Cadrilater qi strhmutarea in granilele Rorndniei
dupi cedarea cdtre Bulgaria a Cadrilaterului au adus rom0nilor
balcanici alte traume, care au accentuat un anumit sentiment al
dezr6dicin[rii sesizabil qi in prezent la unii dintre ei. Factorilor
socio-economici (colonizarea qi strimutarea ?n zone de qes, cu
reorientarea cStre agriculturi qi cu renun(area la transhumanJd;
modificarea rela{iilor de proprietate gi a regulilor de succesiune;
transformirile survenite in statutul femeii: iegirea din cercul
casnic, accesul la qcoali qi intrarea pe piala muncii, transformarea
ei in subiect de drept), care au condus la dezagtegarea familiei
extinse a$a cum fusese ea cunoscut[ in perioada patriarhald, li
s-au addugat evenimente istorice (stoparea emigra{iei aromfrneqti
de cStre stailrl grec, in 1939, care afhcut s[ fie separa{i fra(ii intre
ei sau pirinlii de copii; instalarea regirnului comunist in Rominia,
eare a f6cut itnposibil[ revederea, gi cu at6t mai mult reintregirea
familiilor; incetineala qi sincopele care au afectat procesul de
colonizare qi improprietirirea; campania de colectivizare qi
prigoana din anii '50, cu atdt mai mult cu cflt aromAnii au
reprezentat coloana vertebral[ a rezistenlei anticomuniste in
Dobrogea).16
Valeriu Papahagi s-a sirnlit, desigur, solidar cu destinul
propriei comunitbli, mai ales cdtatdl sdu. Nicolae, a continuat si
fie unul din liderii arom6nilor din Cadrilater p6n[ in apropierea
incet[rii sale din via]d, in anul 1931.Iar studiile lui Valeriu
Papahagi pun in evidenfd puterea de renaqtere a acestei comunitEli,
ra
Berciu-Draghicescu. Pelre 2004'. 474
I5
Idem: 552,557,570 sqq.
16
stanila 2006.
t2
vitalitatea ei qi for{a de adaptare, curiozitatea intelectuali qi
spiritul intrepid, deschiderea cdtre nou qi rnobilitatea sociald 9i
economicd. Cele mai bune exemple;i le ia din rAndul moscopo-
lenilor activi in secolele al XVIII-lea qi al XIX-lea in spafiul
central-european: Austro-Ungaria, Banat, Ardeal, unde arom6nii
au forrnat un patriciat economic gi o elitd culturalS cu acces
uneori la titluri nobiliare (Sina. Dumba, Mocioni, Gojdu etc.).
La sffirqitul anilor'70, cdnd Valeriu Papahagi qi-a strAns stu-
diile ?n volumul intitulat Wala culturald a aromdnilor in secolul
ul WIII-lea Si in prima jumdtate a celui de-al XIX-lea, chestiunea
aromAneasc6 fusese deja tabuizat[ de guvernarea comunistd a
l(omdniei, cel pu{in in dimensiunea ei de politicd externd.
Este, poate, incd un motiv pentru care volumul nu a vSzut
antum lumina tiparului qi a rdmas neterminat, Dar este cu sigu-
ranld unul din argumentele pentru decizia prof. univ. Dan
Dungaciu, directorul lnstitutului de Studii Politice qi Relalii lnter-
na{ionale al Acaderniei Rom0ne, de a-gi asuma publicarea volu-
rnului, dupd cuvenitele diligenfe pe lAngl legatarul arhivei de
lamilie, filologul Adrian Papahagi, qi pe l6ngi ceilalli veghetori
asupra memoriei marelui cdfturar. Trebuie salutatd, de asemenea,
ofefta promptl de sprijin venit[ din partea lnstitutului Cultural
RomAn.
in cazul de fa16, momentul publicirii este la fel de important
ca qi cauzele acesteia. deoarece asist[m ?n prezent lamatrtrizarea
in Rom6nia a unui experiment etnopolitic cu serioase consecin{e
pentru coeziunea etnic[ a romdnilor de cele dou6 pdrfi ale
I ) undrii :,,makedonarmdnismul" sau,,neoaromdnismul", cum l-a
denumit acad. Matilda Caragiu-MariofeanulT. Este negatd vala-
bilitatea celor mai pertinente teorii privind geneza poporului qi a
lirnbii romAne, in numele dreptului individual la autodefinire
identitard qi cu invocarea unor documente interna(ionale inter-
pretate strdmb sau citate trunchiat (inclusiv Rezolufia 133311997
t7
in Arotndna Si arorndnii azi, cotidianul ,.Zita",2\.O3.2OA5, referitor la
crrrnunicarea sa Aromdnii - criza de identitate, {inuti in cadrul sesiunii
..Arorndna qi aromdnii azi" organizat[ de Sec{ia de Filologie qi Literaturi
ir Aoademiei Romdne, la 28.0,l.2005.
13