UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ȘI

DEZVOLTARE RURALĂ
Specializare: ,,Inginerie economica in agricultura”

PROIECT DEZVOLTARE RURALA

SubmAsura 4.1 - InvestiTii în exploaTAii agricole

INFIINTAREA UNEI FERME DE vaci de lapte

PROFESOR COORDONATOR: Student:VOLOACA GEORGE ALEXANDRU

 GRUPA:8404

Cuprins

I: Descrierea obiectului de investiție

1.1. Descrierea societății în care se implementează investiția
1.2. Descrierea investiției

Capitolul II: Datele tehnice ale investiției

2.1.Amplasament
2.2.Piața de aprovizionare/ desfacere și concurența
2.3. Descrierea fluxului tehnologic
2.4.Datele tehnice ale investiției
2.5.Descrierea fluxului de producție
2.6.Durata de realizare a investiției

Capitolul III:Bugetul investiției

3.1. Resursele necesare pentru investiție
3.2. Resursele necesare procesului tehnologic
a) Cheltuielile pe ciclu de producție
b) Cheltuieli cu salariații

Capitolul IV:Planul de afaceri

4.1. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și a cheltuielilor
4.1.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani
4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pe 5 ani
4.1.3. Estimarea rezultatului financiar
4.1.4. Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

4.2. Indicatorii de investiție

4.2.1. Indicatorii financiari
a) Valoarea investiției (Vi)
b) Durata de recuperare a investiției (Dr)
c) Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
d) Rata de actualizare
e) Valoarea actualizată netă (VAN)
f) Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei
4.2.2. Tabel încasări și plăți
Bibliografie

CAPITOLUL I

DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA INVESTITIA.

Nume solicitant: VOLOACA GEORGE ALEXANDRU
Denumirea societatii: SC TELETEXT SRL
Adresa sediului inregistrat:localitatea Perieti, Judetul Ialomita
Cod unic de inregistrare:RO 93880560
Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: J67/876/2014
Forma juridica de infiintare:societate cu raspundere limitata
Data infiintarii:2014
Obiectul de activitate al societatii:
DOMENIUL PRINCIPAL: cresterea bovinelor de lapte

Cod CAEN: 0141 Cresterea bovinelor de lapte Aceasta clasa include: -cresterea si reproductia bovinelor de
lapte.

Responsabil legal: VOLOACA GEORGE ALEXANDRU

Adresa,telefon/fax,e-mail:sat Perieti,strada Principala nr 4,Judetul Ialomita

Telefon:0788678543
Email : voloacageorge@gmail.com

Persoana de contact:Voloaca George

 Principalul mijloc fix (proprietate privata) aflata in patrimoniul intreprinderii este o curte de
5000 de mp in care se va constui hala pentru animale.Curtea impreuna cu celelalte anexe sunt
valorificate la suma de 50000 euro.Conform contract de vanzare-cumparare nr 4531 din
10.05.2014
Sediul firmei se afla in localitatea localitatea Perieti, Judetul Ialomita unde se doreste
infiintarea fermei de vaci.

Firma SC TELETEXT SRL are ca obiect principal de activitate conform codului CAEN 0141
Cresterea bovinelor de lapte Aceasta clasa include: -cresterea si reproductia bovinelor de lapte.

1.2 Descrierea investitiei

Descrierea măsurii și a sub- măsurii

În vederea înființării fermei zootehnice sub reprezentanța societății comerciale SC TELETEXT

SRL se va avea în vedere accesarea măsurii 4. Investiţii în active fizice, respectiv a submăsurii
4.1. Investiții în exploatații agricole.

Baza legală a măsurii 4 este reprezentată prin:

 Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului
 Art. 17 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1698/2005 al Consiliului;

Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica intervenție și contribuția la DI și obiectivele

transversale.
Sprijinul acordat în conformitate cu art. 17 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005 al Consiliului se referă la:
a) ameliorarea nivelului global de performanță și de sustenabilitate al exploatațiilor agricole;

b) prelucrarea și/sau dezvoltarea produselor care fac obiectul Anexei I la Tratat, cu excepția
produselor pescărești;

c) infrastructura necesară pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea agriculturii și a

silviculturii, inclusiv accesul la suprafețele agricole și forestiere, consolidarea și ameliorarea
terenurilor și furnizarea și economisirea energiei și a apei.

Submăsura 4.1. „Investiţii în exploataţii agricole”

Descrierea acțiunii:

În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre creşterea

competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în
raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermei, in special
cele de dimensiuni medii și imbunatatirea calitatii activelor fixe.

Scopul sprijinului acordat prin măsură, va contribui la:

 Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole prin creşterea

competitivităţii activităţii agricole, a diversificării producţiei agricole şi a calităţii
produselor obţinute;
 Restructurarea exploatațiilor în exploatații comerciale;
 Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiţii;
 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul
fermei şi comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor
scurte;
 Eficientizarea costurilor de producţie prin promovarea producerii şi utilizării energiei din
surse regenerabile în cadrul fermei.

Tipul sprijinului:

În cadrul submăsurii, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale pentru:

 Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea, inclusiv dotarea fermelor; (2A)

 Dotarea cu tehnologii noi și eficiente de reducere a poluării; (5D)
 Construirea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei; (2A)
 Investiții în procesarea produselor agricole, inclusiv comercializarea, la nivel de fermă;
(2A)
 Înființare, extinderea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii in cadrul fermei. (5A)
  Instalaţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile (5C) în cadrul
fermei, inclusiv de eficienţă energetică (5B)

Cheltuieli eligibile:

Cheltuielile eligibile sunt limitate la:

a) Construcţia, modernizarea și dotarea clădirilor din cadrul fermei, destinate activității

productive;
b) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii
de piaţă a bunului respectiv;
c) Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice în
scopul comercializării produselor agricole în cadrul lanțurilor scurte;
d) Costurile generale legate de cheltuielile prevăzute la literele (a), (b) si (c), precum
onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind
durabilitatea economică şi de mediu pe întreaga perioadă de implementarea a proiectului,
inclusiv documentația tehnico-economică;
e) Achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drepturi de
autor, mărci.

Condiții de eligibilitate:

 Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub
– măsură;
 Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
 Solicitantul trebuie să asigure cofinanțarea investiției;
 Investiția trebuie să își demonstreze viabilitatea economică;
 Investiția va respecta cerințele privind conformarea cu noile standarde impuse de legislația
europeană;
 Investiția va respecta prevederile legislației europene privind efectele asupra mediului.

In prezentul proiect scopul firmei este acela de a infiinta o ferma de vaci pentru lapte cu o
capacitate de 60 de capete.

Pentru aplicarea unor metode eficiente de exploatare, SC TELETEXT SRL va adopta un sistem
de întreţinere a vacilor în stabulaţie liberă, mecanizat caracterizat de aplicarea unor metode
eficiente de exploatare.
 Nivelul ridicat de competitivitate al fermei, în raport cu exploataţii similare din alte ţări,
este asigurat de caracteristicile constructive ale acesteia şi de utilizarea unor tehnologii
performanţe de exploatare a vacilor, cu monitorizarea şi verificarea permanentă a calităţii
produşilor şi a stării lor de sănătate

In vederea construirii adapostului se vor respecta sandardele europene de protectia a mediului,de

asemenea ferma va fi pozitionata aproape de iesirea din localitate pentru a evita eventualele
neplaceri cauzate din cauza mirosului neplacut.

Animalele vor creste intr-un mediu placut,respectandu-se astfel si normele comunitare în

domeniul sanitar şi sanitar veterinar, conform standardelor pentru protecţia animalelor din
crescătorii.

Importanţa înfiinţării fermei de vaci de lapte

Investiţia va asigura un nivel de trai echitabil pentru solicitant, va contribui la dezvoltarea

pieţei laptelui în zonă şi la siguranţa aprovizionării unităţilor procesatoare de lapte – clienţi ai
solicitantului.

Importanţa înfiinţării fermei de vaci de lapte rezultă din ponderea pe care bovinele o au în
asigurarea populaţiei cu lapte, precum şi din contribuţia pe care o are această specie la
dezvoltarea agriculturii în ansamblu şi a unor ramuri neagricole (industria alimentară). Laptele
necesar hrănirii populaţiei este un aliment indispensabil pentru copii, bătrâni, convalescenţi şi
pentru cei care lucrează în medii toxice.

De asemenea, bovinele valorifică substanţe nutritive din furaje, care nu intră în sfera
alimentaţiei omului, transformându-le în produse care fac apoi obiectul consumului uman. Pe de
altă parte, pentru reducerea decalajului intre cantitatea de lapte care poate fi valorificata la nivel
naţional şi producţia efectivă de lapte conforma cu cerinţele Uniunii Europene, este necesar ca
fermele romaneşti să investească în modernizarea procesului tehnologic care să conducă la
îmbunătăţirea igienei şi calităţii laptelui.

COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD -Vaci pentru lapte 1033,43(cap animal )

Valoare totala SO pt firma SC TELETEXT SRL ESTE DE : 62005,8.Valoarea sprijinului
nerambursabil este de 50.000 euro
In fuctie de valoarea SO firmele solicitante primesc pana la 90% din valoarea totala a proiectului.

CAPITOLUL II. DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIȚIA

2.1. Amplasament

Comuna se află în partea centrală a județului, pe malul stâng al râului Ialomița, imediat în
amonte de orașul Slobozia. Este străbătută de șoseaua națională DN2A care
leagă Slobozia de Urziceni. Prin comună trece și calea ferată Urziceni-Slobozia, pe care este
deservită de halta Fundata și halta de mișcare Perieți.

Amplasare in cadrul judetului.

In harta de mai jos, locul marcat cu ‘X’ este locul unde se va face constructia adapostului pentru animale,
tot acolo se va regasi si sediul firmei.
2.2 Piața de aprovizionare/desfacere și concurența

SC TELETEXT SRL îşi va întocmi un plan de aprovizionare, în conformitate cu

necesarul de materii prime şi materiale necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie
din fermă. Principalele materii prime utilizate in procesul de exploatare a vacilor de lapte sunt:

- furaje: fibroase (fân de lucernă), masă verde (lucernă), suculente (porumb siloz), concentrate
(porumb, orz);

- sare;

- paie pentru aşternut;

- medicamente şi produse veterinare;

- alte materiale: detergenţi, etc

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

SC TELETEXT SRL îşi va întocmi un plan de aprovizionare, în conformitate cu

necesarul de materii prime şi materiale necesare pentru bună desfăşurare a activităţii de producţie
din fermă. Aprovizionarea cu furaje a fermei se va face prin cumpărare de la terţi, respectiv de la
S.C AMEROPA SRL si SC PRUTUL SA

Produsele sanitare vor fi cumparate de la PRO ANIMA VET.

Piața de desfacere

Laptele şi produsele lactate fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter
alimentar, supuse unei frecvente mari privind cumpărarea.

În prezent consumatorii de lapte de vacă sunt împărţiţi în două categorii:

 populaţia de la sate, care consumă preponderent lapte şi produse lactate din producţie
proprie;
 populaţia urbană, care se aprovizionează în principal cu produse din comerţ, în ultimul
timp constatându-se o creştere semnificativă a ponderii cumpărărilor prin supermarketuri
şi hipermarketuri.
De asemenea, societatea va comercializa și producția secundară, respectiv vițeii și
gunoiul de grajd. În acest sens, piaţa ţinta a întreprinderii va fi formată în cea mai mare parte din
populaţia localităţilor urbane din judeţului Vâlcea, unde există un număr mare de potenţiali
cumpărători pentru laptele produs de ferma de vaci a SC TELETEXT SRL . Cantitatea anuală de
lapte comercializata va fi preluată direct de către procesator.

În ceea ce privește comercializarea laptelui, potențialii clienți ai SC TELETEXT SRL sunt:

Principalii proccesatori de lapte din judetul Ialomita si Calarasi

Lanturile de magazine Kaufland si Metro
Pentru comercializarea viteilor firma are un contract cu SC Vitelul SRL dar si cu diverse
persoane fizice din zona
În ceea ce privește comercializarea gunoiului de grajd, potențialii clienți sunt SC FERMA DE
LA TARA SRL.

Întotdeauna, s-a considerat concurenţa ca fiind unul din cele mai importante părţi ale unui
produs, motivând în acest fel producătorul în a-şi realiza şi promova cât mai eficient activitatea
de producţie. In cadrul fermei de creştere şi exploatare a vacilor ce va fi infiinţată de SC
TELETEXT SRL se vor obtine următoarele produse: lapte si viţei.Dupa analiza amanuntita a
pietei s-a descoperit ca pe raza judetului Ialomita se mai regasesc in prezent inca 3 ferme de
vaci,firma SC TELETEXT SRL, fiind cea mai mare ca si capacitate .

In Romania, piata productiei de lapte de vaca colectat pe regiuni se prezinta astfel:

 Regiunea Centru – 30,0%;

 Regiunea Nord–Vest – 24,2%;
 Regiunea Nord–Est – 20,9%;
 Regiunea Sud-Est cu 9,5%;
 Regiunea Sud-Muntenia cu 6,6%;
 Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 4,9%;
 Regiunea Vest cu 2,3%;
 Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 1,6%.

2.3 Descrierea fluxului tehnologic

Creşterea bovinelor reprezintă un sector de bază în cadrul unei agriculturi moderne. Prin
producţiile pe care le furnizează, bovinele asigură aprovizionarea consumatorilor cu produse
alimentare de primă necesitate, de înaltă valoare biologică şi nutritivă.

Acest tip de adăpost oferă vacilor următoarele facilitaţi:

  acces liber la spaţiul de mişcare din adăpost;
 odihna în spaţiu deschis destinată special pentru acest scop dotate cu saltele şi covor
cauciuc;
 dejecţiile sunt în afara suprafeţei de odihnă;
 condiţii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub toate aspectele de
cea naturală, aer curat, spaţiu, linişte;
 furajare şi adăpare corespunzătoare a vacilor de lapte, adăpători racordate la instalaţia de
apă cu hidrofor, iar aleea de furajare amenajată în zona centrală a adăpostului;
 curăţenie corporală, contenţia pentru control şi tratamente.

Întreţinerea în stabulaţie liberă practicată în ferma de vaci a întreprinderii individuale are

ca avantaje:

 productivitatea muncii de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea legată, ca urmare a
mecanizării şi semiautomatizării proceselor de producţie;
 efortul fizic al lucrătorilor se reduce;
 laptele muls are calităţi igienice superioare;
 vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării
generale şi de sănătate a animalelor;
 implicit, se măreşte longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri.

Reproducția

Obiectivul principal în procesul de reproducţie îl constituie obţinerea unei natalităţi

maxime, respectiv de a obţine în fiecare an de la fiecare vacă un viţel cu viabilitate ridicată.
Realizarea acestui obiectiv impune programarea (planificarea) judicioasă, pe baze ştiinţifice a
activităţii de reproducţie. Fecunditatea la vaci este determinată şi de momentul ales pentru
efectuarea însămânţării. Pentru a obţine un procent cât mai mare de fecunditate, se recomanda
efectuarea a doua inseminări, prima în momentul depistării căldurilor, iar a doua să fie repetată la
10 - 12 ore după prima.

Gestația
 Gestaţia este un proces fiziologic deosebit de complex, care începe odată cu fecundaţia şi
durează până la parturiţie. Durata medie a gestaţiei la vaci este de 284 zile. Durata gestaţiei este
influenţată de o serie de factori, între care: rasa, vârsta (la juninci gestaţia este mai scurtă cu 4-5
zile decât la vaci), sexul produsului de concepţie (gestaţia cu masculi este mai lungă cu 1-2 zile
decât la cea cu produşi femeli), numărul de produşi la fătare (în cazul fătărilor gemelare gestaţia
este mai scurtă cu 5-7 zile decât în cazul fătărilor unipare). Intervalul de la fătare până la
însămânţarea fecundă (durata repausului de gestaţie) are implicaţii economice şi biologice
deosebite. Durata repausului de gestaţie influenţează durata intervalului între fătări şi, implicit,
ritmul de sporire a efectivului şi nivelul productiv (pe lactaţia în curs, dar şi pe întreaga viaţă
productivă).

Vacile gestante suferă o serie de modificări fiziologice, fapt ce impune o atenţie şi o

îngrijire specială din partea crescătorului. În ultima parte a gestaţiei trebuie realizată o pregătire a
ugerului şi o fortificare a organismului femelei pentru viitoarea lactaţie prin sistarea mulsului şi
instalarea repausului mamar. Repausul mamar se stabileşte individual şi nu trebuie să fie mai
scurt de 40 zile.

Înţărcarea vacilor are o mare importanţă practică, întrucât poate avea repercusiuni atât
asupra organismului vacii, cât şi asupra nivelului productiv al lactaţiei următoare. În vederea
înţărcării, se va trece la scoaterea din raţie a furajelor concentrate şi suculente, reducerea
numărului de mulsori până se ajunge la o singură mulsoare pe zi, substituirea furajelor fibroase
cu furaje grosiere, reducerea numărului de adăpări zilnice.

Hrănirea şi întreţinerea vacilor gestante în perioada premergătoare fătării este foarte

importantă deoarece condiţionează obţinerea unor viţei sănătoşi, asigurarea unei producţii mari
de lapte la lactaţia următoare, refacerea organismului vacii şi în mod deosebit a ugerului,
asigurarea unei succesiuni normale a ciclurilor sexuale după fătare etc. Practica hrănirii vacilor
gestante a demonstrat că în primele 4-5 luni de gestaţie, fătul nu se dezvolta într-un ritm foarte
rapid şi că vaca nu necesită suplimentarea raţiei normale. În a doua perioadă a gestaţiei (în
special ultimele 2-3 luni), are loc o dezvoltare accelerată a fătului, greutatea acestuia
multiplicându-se de 2,5 - 3,5 ori. Acest fenomen implica o majorare a raţiei cu un supliment de
hrană.
 Furajarea în ferma de vaci de lapte va fi diferenţiată sezonier, urmărindu-se administrarea
unor furaje de bună calitate, cu un aport proteic şi energetic ridicat. Adăparea animalelor se va
realiza la discreţie, apa utilizată va fi de calitate bună şi cu o temperatură cuprinsă între 8 - 12° C.
Igiena corporală va fi realizată periodic, vacile gestante vor avea zilnic un program de mişcare în
aer liber ( 2 - 3 ore pe zi) în padoc.

Fătarea

Fătarea va avea loc într-un spaţiu special construit denumit „maternitate", care poate oferi
condiţii optime desfăşurării acestui act fiziologic. Pregătirea spaţiului destinat fătării consta în
curăţarea acestuia, dezinfecţia, dezinsecţia, aşezarea unui aşternut din paie gros, uscat şi curat,
verificarea stării de funcţionare a adăpătorilor şi amplasarea unui dezinfector la intrare. Vacile
gestante sunt introduse în maternitate cu 10-15 zile înaintea fătării. Înaintea introducerii în
maternitate, vacilor li se va efectua o riguroasă igienă corporală.

Creşterea tineretului până la 3 luni

Întreţinerea viţeilor

Întreţinerea reprezintă un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice şi sanitar-veterinare

ce au drept obiectiv asigurarea unor condiţii optime de adăpostire, îngrijire corporală şi mişcare a
viţeilor în vederea limitării la maximum a pierderilor şi crearea unor premize favorabile privind
dezvoltarea lor ulterioară. Adăpostirea viţeilor se va realiza în maternitate pentru o perioadă de 2
săptămâni, apoi sunt mutaţi în creşă, spaţiul eliberat urmând să fie curăţat, spălat şi dezinfectat
pentru o altă serie de animale. Îngrijirea viţeilor consta în îndepărtarea periodică a impurităţilor
de pe pielea şi din părul animalelor prin periere, depistarea şi tratarea diferitelor afecţiuni ale
pielii, izolarea şi îngrijirea animalelor bolnave, etc. Până la înţărcare trebuie să se mai realizeze
ecornarea viţeilor şi amputarea mameloanelor suplimentare sau supranumerare. Mişcarea
contribuie la mărirea rezistenţei şi la dezvoltarea armonioasă a viţeilor. Pe timp de vară,
scoaterea lor la aer şi soare va fi făcută începând chiar după prima săptămână de viaţă, câte 10-15
min pe zi. După vârsta de 2 - 3 săptămâni durata zilnică a plimbărilor va fi de 2 - 3 ore, iar la
vârsta de o lună vor fi ţinuţi afara aproape toată ziua, (excepţie făcând zilele ploioase) iar pe timp
de iarnă, scoaterea viţeilor afară va fi făcută numai începând cu vârsta de două săptămâni în
zilele însorite.

Hrănirea viţeilor în perioada de alăptare

Hrănirea viţelului în subperioada colostrala are loc în primele 5-7 zile de la fătare, atunci
când acesta este hrănit în exclusivitate cu colostru. Hrănirea viţelului în subperioada de alăptare
propriu-zisă începe din momentul încheierii subperioadei colostrale şi constă în administrarea cu
preponderenta în hrană a laptelui, concomitent cu obişnuirea treptată cu furajele. Alăptarea
viţeilor se va realiza cu ajutorul bidoanelor de alăptare. Laptele este muls şi administrat în hrana
viţeilor prin diferite metode, în funcţie de vârstă, greutate şi destinaţia viitoare. Este importantă
menţinerea bidoanelor în care se administrează laptele într-o perfectă stare de igiena şi spălarea
lor cu detergenţi speciali după fiecare utilizare. Hrănirea viţeilor cu furaje se va face treptat, de la
o vârstă cât mai timpurie şi, astfel, contribuie la o mai bună şi rapidă dezvoltare a prestomacelor
acestora, la o utilizare superioară a nutreţurilor concentrate şi fibroase.

Exploatarea vacilor pentru producţia de lapte

Tehnologia de exploatare a vacilor pentru producţia de lapte vizează totalitatea măsurilor

cu caracter tehnic şi organizatoric care să asigure exteriorizarea potenţialului genetic productiv al
vacilor cu referire la hrănirea, mulsul şi întreţinerea acestora.

Producţia de lapte are o importanţă deosebită, pe de o parte datorită rolului său major în
alimentaţia omului, iar pe de altă parte datorită ponderii acestei producţii în eficienţă economică
a activităţii de exploatare a vacilor. Laptele de vacă se compune din: apa cca. 87,50 %, substanţa
uscată cca. 12,50 % (grăsime 3,80%, substanţe proteice 3,30 %, lactoza 4,70% şi substanţe
minerale 0,70%). Lipsa repausului mamar sau acordarea unuia necorespunzător ca durată,
influenţează negativ producţia lactaţiei următoare, determinând în acelaşi timp şi o scădere a
vitalităţii produsului ce se va obţine. Pentru aceasta vacile vor fi cât mai bine hrănite şi îngrijite
în perioada repausului mamar, dându-li-se astfel posibilitatea să se refacă şi să-şi formeze
rezerve pentru lactaţia următoare.
 Mulsul vacilor se va realiza cu ajutorul aparatului de muls mobile cu 2 posturi, acesta va
fi dezinfectat şi sterilizat după fiecare folosire. Cu implicaţii directe asupra longevităţii biologice
şi a celei productive, asupra sănătăţii şi nivelului de producţie, îngrijirea întruneşte un complex
de măsuri tehnico-organizatorice deosebite, care vizează îndeosebi regimul de odihnă, de
mişcare şi de îngrijire corporală a animalelor, care, împreună cu celelalte elemente tehnologice
deja parcurse, se regăsesc în modul de organizare a muncii şi a programului zilnic de activitate
din fermă.

Pentru îngrijirea animalelor, se vor realiza activităţi menite să atenueze efectele

nefavorabile ale întreţinerii în stabulaţie. Cele mai importante măsuri ce vor fi avute în vedere
sunt:

 asigurarea posibilităţii de ieşire liberă a animalelor în padoc şi asigurarea unei densităţi

corespunzătoare a acestora în adăpost;
 supravegherea atentă a stării de sănătate şi a condiţiilor de întreţinere a animalelor;
 verificarea stării aşternutului, astfel încât să fie în permanenţă curat şi uscat, pentru a
asigura un confort sporit animalelor;
 verificare permanentă a individualizării animalelor, completarea crotaliilor lipsa şi
înlocuirea celor deteriorate;
 curăţirea şi ajustarea permanentă a ongloanelor, izolarea şi tratarea animalelor bolnave;
 urmărirea şi realizarea programului de vaccinări şi tratamente contra bolilor parazitare şi
infectocontagioase.

Hrănirea vacilor de lapte

Nutriţia este unul din cei mai importanţi factori tehnici în determinarea cantitativă şi
calitativă a producţiei de lapte la taurine. Nivelul şi caracterul furajării contribuie în mod decisiv
la exteriorizarea potenţialului genetic al vacilor de lapte. Furajele constituie baza materială care
asigură componentele nutritive necesare desfăşurării normale a funcţiilor vitale, pentru sinteza
laptelui la nivelul glandei mamare şi pentru dezvoltarea produsului de concepţie. Furajarea
raţională a vacilor presupune respectarea unor principii de natură tehnică şi organizatorică care
să asigure atât exteriorizarea capacităţii productive a vacilor cât şi valorificarea superioară a
furajelor administrate.

Administrarea unor raţii suficiente cantitativ şi de calitate bună. La stabilirea necesarului

de furaje se vor lua în calcul: efectivul de vaci din fermă, masă corporală a vacilor, structura
efectivului pe stări fiziologice, producţiile planificate etc. Având în vedere aceste elemente de
calcul se urmăreşte ca pe tot parcursul anului să se asigure raţii furajere echilibrate din punct de
vedere nutritiv şi care să fie suficiente cantitativ. Subnutriţia, chiar pe perioade scurte de timp şi
în funcţie de stadiul lactaţiei, determină reduceri semnificative ale producţiei de lapte. Revenirea
la un nivel normal de furajare, sau chiar suprafurajarea, nu asigură (de cele mai multe ori)
redresarea producţiei de lapte.

Igiena furajelor. Nu se vor administra furaje alterate, mucegăite, îngheţate, precum şi

cele care conţin corpi străini. Resturile neconsumate, în special suculentele (care fermentează
uşor) se îndepărtează din jgheabul de furajare.

Forma fizică de administrare a furajelor influenţează nivelul producţiei de lapte şi

procentul de grăsime din lapte.

Asigurarea odihnei după furajare. După consumarea tainului, timp de câteva ore vacile
nu vor fideranjate, acest timp fiind folosit pentru rumegare şi odihnă. Nerespectarea timpului de
odihnă şi rumegare determină scăderea producţiei de lapte prin valorificarea ineficientă a
furajelor şi creşterea consumului pentru întreţinerea funcţiilor vitale.

Asigurarea necesarului de apă potabilă. În organism, apa are un rol determinant în

desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi la sinteza laptelui. Pentru fiecare litru de lapte
sintetizat, o vacă are nevoie de 4-5 l apă. La temperaturi ale mediului de peste 20 grade Celsius,
o vacă poate consuma 80-100 l apă/zi. Se recomandă că vacilor să li se asigure apa la discreţie
prin intermediul sistemului de adăpare.

Mulsul vacilor
 Mulsul este o operaţiune tehnologică deosebit de importantă, cu un grad mare de
complexitate şi dificultate. Prin muls se urmăreşte evacuarea întregii cantităţi de lapte care poate
fi muls, obţinerea unui lapte cu calităţi igienice superioare, prevenirea rănirii ugerului, prevenirea
îmbolnăvirii vacilor (prin transferul microorganismelor patogene de la vacile bolnave la cele
sănătoase) şi folosirea raţională a forţei de muncă. Pregătirea ugerului: ugerul şi mameloanele se
spală cu apă caldă (40 grade Celsius în timpul iernii), în care se recomandă să se introducă o
soluţie dezinfectantă. Spălarea ugerului nu trebuie să dureze mai mult de un minut. După spălare,
ugerul se şterge cu un prosop curat (eventual de hârtie de unică folosinţă). Pentru igienizarea mai
facilă a ugerului se recomandă tunderea periodică a părului din această regiune.

În ferma SC TELETEXT SRL, se va realiza mulsul mecanic, cu aparat de muls mobil,

cu 2 posturi. Acest sistem reprezintă un sistem modern de muls, ce cunoaşte o răspândire din ce
în ce mai mare, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă: eficienta economică sporită,
productivitatea muncii ridicată, reducerea efortului fizic, obţinerea unei producţii cantitative şi
calitative sporite de lapte şi, în mod deosebit, obţinerea unui lapte cu o calitate bigienica
deosebită.

Laptele va fi depozitat într-un tanc de răcire pentru o perioadă de maxim 24 ore până în
momentul colectării de către procesatori.

Evacuarea dejecţiilor constituie o operaţiune de mare importanţă în menţinerea igienei

corporale a animalelor, dar mai ales pentru menţinerea stării de sănătate a acestora prin
asigurarea unui microclimat corespunzător.

2.4 Date tehnice ale investitiei

Investiţia consta în: construirea unui adapost cu capacitate de 60 de bovine- CU O SUPRAFATA

DE 1000 𝑚2

Achizitionarea :a 2 aparate de muls cu 2 posturi

unui tanc de racire a laptelui

25 bidoane alaptare vitei

60 de paturi de odihna
 sistem de adapare

pompa submersibila
un boiler electric - capacitate 100 litri
2 pluguri raclor
60 bovine montate
Manusi de protectie

Vestiar metallic

Spatiu sanitar

Construire adapost

Constructia este de 1000 de 𝑚2 dintre care –aleea de furaje ocupa 307 𝑚2 ,zonele de odihna si
circulatie ocupa 440 𝑚2 ,suprafarata de 253 𝑚2 revine spatiului de serviciu.

Bovine (vaci montate din rasa Holstein)

Particularităţi
- greutate: aprox. 600 - 750 kg
- înălţime: aprox. 1,45 m (cu tendinţe de uşoară creştere)
- producţie anuală de lapte: aprox. 8.000 kg/an (10.000 - 13.000 kg la animalele de "elită")
- cantitatea de grăsime în lapte: în medie 4,2% / l de lapte
- proteine în lapte: 3,4% / l de lapte

Sistem de muls

Tanc răcire lapte

Plug raclor

Covoraș (pat) odihnă cauciuc

Bidoane inox
Sistem de adăpare
Sistemul de adăpare este format din: adăpători, cabluri încalzire anti-îngheț petnru țevile care
alimentează adăpătorile de animale și din auzete de adăpare pentru viței.

Pompă submersibilă

Boiler electric
Manusi prtectie
Depozit furaje

Vestiar metallic

Spatiu sanitar

2.5 Descrierea fluxului de producție

 În cadrul SC TELETEXT SRL, ciclul de producţie este foarte bine stabilit şi respectat,
astfel încât, atât producţia de lapte, cât şi cea de carne, asigură beneficiile si finalitatea scontate :
consumatori mulţumiţi, atât de calitate, cât şi de preţ şi prezenţa pe piaţă cu produse de cea mai
bună calitate.
O zi din viata animalelor din ferma este bine proportionate, astfel incat toate procedeele sa
decurca normal:
Dupa ce hranirea animalelor s a efectuat corespunzator se poate incepe procesul de mulgere a
vecilor primul pas fiind curatarea ugerului dupa care urmeaza mulgerea propriu zisa cu ajutorul
aparatelor de muls mecanizate,urmatorul pas este acela de a verifica calitatea laptelui inainte ca
acesta sa fie transportat in tancul de racire, dup ace calitatea se dovedeste a fi optima urmeaza
racirea si depozitarea laptelui, ultimul pas este livrarea catre potentialii furnizori.

2.6 Durata de realizare a investiției

 Durata de realizare a proiectului de investitii este de 1 an (12 luni calendaristice).

Element Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec

Constructie x x
adapost animale

Cnstructie hala x x
furaje

Achizitionarea x
tuturor
echipamentelor

Achizitionarea a x
60 de bovine

CAPITOLUL III. BUGETUL INVESTIȚIEI

3.1 Resursele necesare pentru investiție

Curs euro-lei de la Banca Central Europeana din data de 10.01.2017: 4.490 lei
 Valoare Valoare tva Valoare cu tva Valoare Valoare tva Valoare totala
Nr Pret unitar fara TVA TVA/UM totală fără total total totala fără total (tva inclus)
Denumire Cant UM TVA tva
crt
Euro Lei Euro Lei Euro Euro Euro Lei Lei Lei

1 Adăpost animale 1 Ansamblu 40000 180040 7600.0 34207.6 40000.00 7600.00 47600.00 180040 34207.6 214248

Bovine (vaci
2 montate din rasa 60 Capete 850 3816.5 161.5 725.13 51000 9690 60690 228990 43508.1 272498.1
Holstein)

3 Depozit furaje 1 Ansamblu 2000 9002 380.0 1710.38 2000.00 380.00 2380.00 9002 1710.38 10712.4

4 Sistem muls 2 Sistem 420 1890.42 79.8 359.18 840 159.6 999.6 3780.84 718.35 4499.19

5 Tanc răcire lapte 1 Buc 1000 4501 190.0 855.19 1000.00 190.00 1190.00 4501 855.19 5356.19

6 Plug raclor 2 Buc 270 1215.27 51.3 230.901 540.00 102.60 642.60 2430.54 461.803 2892.34

7 Pat odihnă 60 Buc 6 26.94 1.14 5.11 360 68.4 428.4 1616.4 258.624 1875.02

8 Bidoane inox 20 Buc 5.55 25 1.1 4.75 111.09 21.11 132.19 500 95 595

9 Sistem de adăpare 1 Sistem 1500 6751.5 285.0 1282.79 1500.00 285.00 1785.00 6751.5 1282.79 8034.29

10 Pompă
1 Buc 1300 5851.3 247.0 1111.75 1300.00 247.00 1547.00 5851.3 1111.75 6963.05
submersibilă

11 Boiler electric 1 Buc 88.87 400 16.9 76 88.87 16.89 105.75 400 76 476

12 Mănuşi de 17,85
Protecţie 10 buc 0,33 1,5 0,0627 0,285 3,3 0,627 3,927 15 2,85

13 Vestiar metallic
1 buc 146 656 27,74 124,64 146 27,74 173,74 656 124,64 780,64

14
Spaţiu sanitar 1 buc 320 1436,8 60,8 272,992 320 60,8 380,8 1436,8 272,992 1709,792

TOTAL 99205,96 18760.6 121427.54 444534.58 357277,58 2237941.58

3.2 Resursele necesare fluxului tehnologic

a) Cheltuieli pe ciclu de producție (pe an)

Nr Valoare Valoare totala cu

Pret unitar (lei) TVA Valoare
Consum totala TVA inclus
Specificatie Cantitate UM
total fara TVA
crt fara TVA lei TVA lei Lei
lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.4 0.08 18800 3572 22372

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.75 0.14 6300 1197 7497

3 Orz 4900 Kg 4900 0.62 0.12 3038 577.22 3615.22

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.2 0.04 22200 4218 26418

5 Paie așternut 25000 Kg 25000 0.15 0.03 3750 712.5 4462.5

6 Medicație 2 Kg 2 300 57.00 600 114 714

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1500 Kg 1500 0.6 0.11 900 171 1071

9 Apă 4000 mc 4000 0.5 0.10 2000 380 2380

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 1 0.19 2000 380 2380

11 Alte cheltuieli - - - 3000 570 3000 570 3570

TOTAL 64188 76383.72

b) Cheltuieli cu salariații

Nr.crt Categ. de personal Nr. persoane Salariul brut (lei) Contribuții angajator (lei) – Total anual
22,759%

Lunar Anual Lunar Anual

1 Contabil 1 1200 14400 273.11 3277.3 17677.3
2 Muncitori 3 3900 46800 887.60 10651.2 57451.21
TOTAL SALARII 75128.5

Total cheltuieli cu ciclul de producție

Nr.crt Specificație Valoare cheltuieli lei

1 Cheltuieli de producție 76383.72
2 Cheltuieli salarii 75128.5
Total 151512.22
 CAPITOLUL IV. PLANUL DE AFACERI

4.1 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și a cheltuielilor

4.1.1 Estimarea veniturilor pe 5 ani

a)venituri din activitatea principala

venituri din vanzarea laptelui

Nr Crt AN Productie lapte Producție Preț unitar de Valoare

totala lapte vanzare (lei) Prod*PV
l/cap

1 I 4000 240000 1.2 288000

2 II 4100 246000 1.3 319800

3 III 4000 240000 1.2 288000

4 IV 4200 252000 1.4 352800

5 V 3800 228000 1.1 250800

b) venituri din producţia secundară

b)Estimare venituri din productia secundara

venituri din vanzarea viteilor

Nr Crt AN Nr vitei Greutate Greutate Pret de Valoare

estimată totală (kg) vanzare (kg) toală greut
(kg)/cap tot*PV

1 I 20 110 2200 12 26400

2 II 20 110 2200 12 26400

3 III 20 110 2200 12 26400

4 IV 20 110 2200 13 28600

5 V 20 110 2200 13 28600

c) estimarea subvențiilor

Nr Crt AN Subvenție/cap Total Lei total

EURO EURO

1 I 350 21000 94290

2 II 350 21000 94290

3 III 350 21000 94290

4 IV 350 21000 94290

5 V 350 21000 94290

Estimare venituri totale pe 5 ani de exploatare

Nr
Categorie venituri AN I AN II AN III AN IV AN V
Crt

venituri din 250800

1 activitatea
principala 288000 319800 288000 352800

venituri din
2 26400 26400 26400 28600 28600
productia secundară

estimarea
3 94290 94290 94290 94290 94290
subvențiilor

TOTAL VENITURI 408690 440490 408690 475690 373690

4.1.2 Estimarea cheltuielilor cu ciclul de producție pe 5 ani

Cheltuieli pe ciclul de producție ANUL I

Valoare Valoare totala cu
Nr Pret unitar (lei) TVA Valoare
Consum totala TVA inclus
Specificatie Cantitate UM
total fara TVA
crt fara TVA lei TVA lei Lei
lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.44 0.08 20680 3929.2 24609.2

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.8 0.15 6720 1276.8 7996.8

3 Grau 4900 Kg 4900 0.6 0.11 2940 558.6 3498.6

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.3 0.06 33300 6327 39627

5 Paie așternut 25000 Kg 25000 0.2 0.04 5000 950 5950

6 Medicație 2 Kg 2 300 57.00 600 114 714

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1500 Kg 1500 0.6 0.11 900 171 1071

9 Apă 4000 mc 4000 0.7 0.13 2800 532 3332

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 1 0.19 2000 380 2380

11 Alte cheltuieli - - - 4000 760 4000 760 4760

TOTAL 80540 95842.6

 Cheltuieli pe ciclul de producție ANUL II

Valoare totala cu
Nr Consum Pret unitar (lei) TVA Valoare totala Valoare
TVA inclus
Specificatie Cantitate UM
total
crt fara TVA lei fara TVA lei TVA lei Lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.5 0.10 23500 4465 27965

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.82 0.16 6888 1308.72 8196.72

3 Uruiala 4900 Kg 4900 0.62 0.12 3038 577.22 3615.22

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.31 0.06 34410 6537.9 40947.9

5 Paie așternut 27000 Kg 27000 0.22 0.04 5940 1128.6 7068.6

6 Medicație 2 Kg 2 312 59.28 624 118.56 742.56

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1600 Kg 1600 0.55 0.10 880 167.2 1047.2

9 Apă 4200 mc 4200 0.7 0.13 2940 558.6 3498.6

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 1.02 0.19 2040 387.6 2427.6

11 Alte cheltuieli - - - 4100 779 4100 779 4879

TOTAL 85960 102292.4

 Cheltuieli pe ciclul de producție ANUL III
Valoare totala cu
Nr Consum Pret unitar (lei) TVA Valoare totala Valoare
TVA inclus
Specificatie Cantitate UM
total
crt fara TVA lei fara TVA lei TVA lei Lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.7 0.13 32900 6251 39151

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.8 0.15 6720 1276.8 7996.8

3 Orz 4900 Kg 4900 0.65 0.12 3185 605.15 3790.15

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.31 0.06 34410 6537.9 40947.9

5 Paie așternut 27000 Kg 27000 0.3 0.06 8100 1539 9639

6 Medicație 2.2 Kg 2.2 312 59.28 686.4 130.416 816.816

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1600 Kg 1600 0.55 0.10 880 167.2 1047.2

9 Apă 4200 mc 4200 0.7 0.13 2940 558.6 3498.6

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 1 0.19 2000 380 2380

11 Alte cheltuieli - - - 4100 779 4100 779 4879

TOTAL
97521.4 116050.5
 Cheltuieli pe ciclul de producție ANUL IV
Valoare totala cu TVA
Nr Consum Pret unitar (lei) TVA Valoare totala Valoare
inclus
Specificatie Cantitate UM

total
crt fara TVA lei fara TVA lei TVA lei Lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.65 0.12 30550 5804.5 36354.5

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.79 0.15 6636 1260.84 7896.84

3 Orz 4900 Kg 4900 0.6 0.11 2940 558.6 3498.6

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.3 0.06 33300 6327 39627

5 Paie așternut 27000 Kg 27000 0.28 0.05 7560 1436.4 8996.4

6 Medicație 2.2 Kg 2.2 312 59.28 686.4 130.416 816.816

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1600 Kg 1600 0.55 0.10 880 167.2 1047.2

9 Apă 4000 mc 4000 0.66 0.13 2640 501.6 3141.6

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 1 0.19 2000 380 2380

11 Alte cheltuieli - - - 4000 760 4000 760 4760

TOTAL
92792.4 110423.8
 Cheltuieli pe ciclul de producție ANUL V

Valoare totala cu
Nr Consum Pret unitar (lei) TVA Valoare totala Valoare
TVA inclus
Specificatie Cantitate UM
total
crt fara TVA lei fara TVA lei TVA lei Lei

1 Fân de lucernă 47000 Kg 47000 0.6 0.11 28200 5358 33558

2 Porumb boabe 8400 Kg 8400 0.75 0.14 6300 1197 7497

3 Orz 4900 Kg 4900 0.63 0.12 3087 586.53 3673.53

4 Lucernă masă verde 111000 Kg 111000 0.3 0.06 33300 6327 39627

5 Paie așternut 27000 Kg 27000 0.28 0.05 7560 1436.4 8996.4

6 Medicație 2.2 Kg 2.2 312 59.28 686.4 130.416 816.816

7 Soluții dezinfectante 20 L 20 80 15.20 1600 304 1904

8 Sare 1600 Kg 1600 0.6 0.11 960 182.4 1142.4

9 Apă 4000 mc 4000 0.7 0.13 2800 532 3332

10 Electricitate 2000 Kwh 2000 0.96 0.18 1920 364.8 2284.8

11 Alte cheltuieli - - - 4000 760 4000 760 4760

TOTAL
90413.4 107591.9
Centralizator cu cheltuielile de producție pentru cei 5 ani

Nr crt An Valoare (lei)

1 I 95842.6
2 II 102292.4
3 III 116050.5
4 IV 110423.8
5 V 107591.9
Cheltuieli salariale pe 5 ani de productie

Nr An Salariul Contributii Total

crt brut angajator
(lei)
1 I 61200 13928.5 75128.5

2 II 61200 13928.5 75128.5

3 III 61200 13928.5 75128.5

4 IV 61200 13928.5 75128.5

5 V 61200 13928.5 75128.5

Total 69642.5 375642.5

C) Centralizator cheltuieli

Nr. crt AN Valoare (lei)

1. I. 170971.1
2. II. 177420.9
3. III. 191179.8
4. IV. 185551.5
5. V. 182720.4
TOTAL

4.1.3 Estimarea rezultatului financiar

Rezultatului
Cheltuieli totale Rezultatului financiar financiar
Nr.crt An Venituri totale (lei)
(lei) (lei) euro
1. I 408690 170971.1 237718.9 104596.16
2. II 440490 177420.9 263069.1 115750.04
3. III 408690 191179.8 217510.2 957044.88
4. IV 475690 185551.5 290138.5 127660.40
5. V 373690 182720.4 190969.6 840266.24
4.2.1 Indicatorii financiari

Total An Total Total Total An Total An

Anul
1 An 2 An 3 4 5
UM
Nr.
Specificatie Valoare
Crt.

1 Valoarea investitiei (VI) LEI 444534.58

2 Durata de recuperare a ANI 1.35

investitiei (Dr)

3 Rata de actualizare 8%

Valoarea actualizata
4 neta(VAN) – trebuie sa fie LEI
pozitiva

Disponibilul de numerar la
5 sfarsitul perioadei - trebuie LEI
sa fie pozitiv 237718.9 500788 718298.2 1008436.7 1199406.3
 4.2.2 Grafic de încasări și plăți

Valoare LEI

Specificatie

An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Incasari
(total/an) 408690 440490 408690 475690 373690 . . .

2.Plati (total/an 170971.1 177420.9 191179.8 185551.5 182720.4 . . .

3. Excedent/
deficit 237718.9 263069.1 217510.2 290138.5 190969.6 . . .

4. Disponibil
perioada
precedenta - 237718.9 500788 718298.2 1008436.7

5.Disponibil de
numerar la sf
perioadei 237718.9 500788 718298.2 1008436.7 1199406.3 1199406.3 1199406.3 1199406.3 1199406.3 1199406.3 1199406.3 1199406.3
6.Actualizare cash
flow 220110.09 429.344.99 570209.1 741231 816295.77 755829.4 699842 648001.9 600001.7 558058 516720.4 478444.85
 BIBLIOGRAFIE

www.madr.ro
http://www.afir.info/

http://portal.apdrp.ro/content.aspx