Sunteți pe pagina 1din 27

PROIECT LA AUDIT DE MEDIU

FIRMĂ STUDIATĂ:
S.C. KOBER S.R.L
Platforma Turturești

Profesor Coordonator:

An universitar

1
Cuprins
Partea I

Capitolul 1. Descriere amplasament și a produselor și proceselor


Capitolul 2.
2.1 Descrierea procese tehnologice
2.2 Bilanțul de materiale; scheme bloc
2.3 Materii prime și utilități, consum, capacitate de producție
2.4 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminanți
2.4.1 Apă subterană
2.4.2 Sol
2.4.3 Faună și floră
2.4.4 Sănătatea umană
2.4.5 Aer
2.5 Buletin de analiză
Capitolul 3. Tehnici și instrumente aplicate pt managementul mediului

Partea a-II-a
Capitolul 4. Metodologia auditului de prevenire
Capitolul 5. Identificarea neconformităților
Capitolul 6. Plan de acțiuni corrective și prevenire
Concluzie
Bibliografie

2
Partea I

Capitolul 1
Descrierea amplasamentului, procesele tehnologice şi activităţile desfăşurate

Aceasta a fost prima companie privată producătore de lacuri şi vopsele din România,
fondată în 1990 de inginerul Aurel Kober. Astăzi, Kober, este furnizorul naţional de vopsele şi
răşini pentru piaţa produselor decorative şi industriale
Suprafaţa totală de teren deţinută este de circa 54.802 mp, iar suprafaţa efectiv ocupată de
construcţiile şi intalaţiile societăţii este de 40.001 mp.
Categoriile de activitate conform anexei nr. 2 din HG 699/2003 modificată şi completată de
HG 1902/2004: Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor, cu
conţinut de compuşi organici volatili, mai mare de 1000 tone.
În ceea ce priveşte platforma pe care sunt amplasate secţiile de producţie, rezervoarele de
solvenţi, depozitele de materii prime şi produse finite a fost betonată în intregime, iar pentru deşeuri
şi ape chimice impure a fost construit un incinerator.
Activităţi auxiliare:

 Producere de agent termic;


 Gestiunea materiilor prime şi auxiliare;
 Depozitarea deşeurilor;
 Depozitarea ambalajelor;
 Depozitarea produselor finite;
 Monitorizarea factorilor de mediu
 Activităţi administrative diverse;
 Comercializarea produselor finite.
SC. KOBER S.R.L este o persoană juridică, românească, cu răspundere limitată, cu capital
integral privat, administrată de administratorul unic Aurel Kober

1.1) Amplasamentul evaluat


Adresa sediului social se află pe strada Uzinei, nr. 2, comuna Dumbrava Roşie, judeţul
Neamţ.
Amplasamentul prevăzut pentru operare se află în satul Turtureşti, comuna Girov, judeţul
Neamţ.
În ceea ce priveşte vecinătăţile din jurul SC KOBER S.R.L găsim şi alte societăţi ce
desfăşoară activităţi economice cum ar fi Rifil S.A, SC COMES S.A SĂVINEŞTI, Astrico Nord
Est, Yarnea S.R.L, Arabesque, dar şi Registrul Auto Român (R.A.R). În partea de N şi V se află
terenuri agricole, iar din partea de S şi E există căi de acces către DN 15D Piatra Neamţ-Roman
3
Zona rezidenţială din localitatea Turtureşti se află în imediata vecinătate platformei S.C.
KOBER S.R.L, la aproximativ o distanță de 16,8 km de aceasta.
Monumente istorice ce se regăsesc în apropiere:

 Curtea şi Biserica Domnească din Piatra Neamţ – la 11.4 km distanță de platformă;


 Casa Ivaşcu – la 12.5 km distanță de platformă;
 Casa Lalu – la 13,1 km distanță de platformă;
 Casa Paharnicului – la 11,9 km distanță de platformă;
 Biserica Sf. Ioan Botezătorul – la 11,3 km distanță de platformă;
 Podul lui Ştefan cel Mare – la 12,8 km distanță de platformă.
Zonele protejate, flora și fauna ce se regăsesc în apropiere:

 Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura – la 16 km distanță de platformă;


 Parcu Cozla şi grădina zoologică – la 13km distanță de platformă.
Rezervația, parcul și grădina zoologică se află în jurul, respectiv în orașul Piatra Neamț,
acestea cuprinzând majoritatea elementelor ce alcătuiesc flora și fauna din această zonă.

1 2) Geologie şi pedologie
Din punct de vedere geologic, zona unde este amplastă SC KOBER SRL se încadrează la
Unitatea Neogenă Subcarpatică, care este formată în mare parte din depozite argiloase cu sare,
gresii, gresii calcaroase şi nisipuri. Ca urmare a diversităţii condiţiilor fizico-geografice din zonă,
învelişul de sol este realtiv variat, remarcându-se succesiunea zonală între valea Siretului şi culmea
munţilor.

1.3) Hidrologie şi hidrogeologie


Privind apa de suprafaţă, cel mai important râu din zonă este Bistriţa, prezentă în judeţul
Neamţ prin sectorul său mijlociu, pe care-l străbate pe o distanţă de 126 km, acest râu asigurând
alimentarea cu apă a municipiului Piatra Neamţ. Totodată, afluentul stâng al râului Bistriţa, pârâul
Cracău drenează apele de suprafaţă şi subterane din zonă.
Amplasamentul studiat nu este străbătut de nici un curs de apă.
Judeţul Neamţ este bogat în ape subterane, iar regimul şi răspândirea lor sunt determinate de
condiţiile structural-hidrologice precum şi de etajarea condiţiilor fizico-geografice.
Rețeaua hidrografică a regiunii este caracterizată de râul Cracău care drenează atât apele de
suprafață cât și cele subterane.
În perimetrul sediului SC. KOBER SRL direcția de curgere a apei subterane catonate în
depozitele terasei de 20-25 m este NNV-SSE, iar panta este de 5.55%.
Din activitatea SC KOBER SRL, punct de lucru Turturești nu sunt emisii directe în apa
subterană.
4
Pentru urmărirea impactului activităţilor desfăşurate asupra subteranului, în perioada 2001–
2002 au fost executate doua foraje de supraveghere (F1, F2), amplasate în perimetrul obiectivului,
pe direcţia de curgere a apelor subterane, astfel încat forajele să monitorizeze impactul obiectivului
asupra calităţii freaticului.
F1 – situat la adancimea de 18,2 m in amonte de amplasament;
F2 – situat la adancimea de 20,5 m in aval de instalatiile de productie.
Analizele fizico-chimice efectuate de laboratorul S.G.A. Neamţ în cele doua foraje de
supraveghere nu evidenţiază diferenţe semnificative între valorile indicatorilor controlaţi iniţial, la
punerea în funcţiune a forajelor (probe martor) şi analizele ulterioare, din perioada 2003-2007,
astfel că se poate concluziona că până la această dată nu s-a semnalat un impact al obiectivului
asupra subteranului.

1.4) Sistemul de canalizare al apelor uzate


Reţelele de canalizare a platformei sunt amenajate în sistem divizor, permiţând o colectare
separată pe categorii distincte de ape reziduuale, precum:

 canalizare pentru apele menajere;


 canalizare pentru apele pluviale;
 canalizare pentru apele uzate tehnologic cu un nivel redus de impurificare;
 canalizare pentru apele uzate tehnologic puternic impurificate.

1.5) Clima
Teritoriul județului Neamț aparține în proporții aproximativ egale sectorului cu climă de
munte (partea de V) și celui cu climă continentală – ținutul climei de dealuri, Subcarpații estici și
parțial cei al Podișului Central Moldovenesc.
Astfel, în zona montană și de deal, verile sunt răcoroase, bogate în precipitații și iernile sunt
foarte reci, cu viscole frecvente și straturi groase de zăpadă, stabile timp îndelungat. Prezența
treptelor de relief subcarpatic și montan constituie factori genetici ai unor particularități
topoclimatice, dezvoltate pe spații ceva mai largi și desfășurate pe aliniamente orientate N-S.
Clima din zonăeste continental moderată, nuanțată substantial de altitudineaformelor de
relief. Vara este relativ caldă și mai uscată.
În ceea ce privește vânturile,la nivelul celor mai înalte culmi montane sunt predominante
componentele din V și NV. La înălțimi mari vitezele medii ale vântului depășesc 10,0 m/s, dar la
înălțimi mai mici acestea scad repede sub 4,0 m/s.

5
1.6) Procese şi activităţi tehnologice
Activitatea principal presupune fabricarea produselor peliculogeneşiară şi nilorsintetitce şi
se desfăşoară înurmătoarele secţii:
1. SecţiaRăşini I şi II - 16800 tone/an - fabricare a răşinilor;
2. Secţia PPL - 4680 tone/an – fabricarea produselor pentru protecţia lemnului;
3. Secţia VIM - 10200 tone/an - fabricarea vopselelor industriale;
4. Secţia VIA - 6000 tone/an - fabricarea vopselelor industriale apoase;
5. Fabricarea lacurilor şi vopselelor - capacitate de producţie 18000 tone/an;
6. Secţia vopsele pulberi - 1440 tone/an;
7. Secţia Cercetare-Dezvoltare-Proiectare şi activitate de microproducţie.
Capacitatea fiecărei secții prezentate anterior reprezintă capacitatea norminală a platformei S.C
KOBER S.R.L, cuantumul total fiind de 57120 tone/an.

Exemple de produse finite marcaKober:


Secţia Răşini  Răşini alchidice
 Răşină alchidă slabă

Secţia de lacuri şi vopsele  Vopsea,


 Diluant
 Marcaj rutier

Secţia de produse pentru lemn  Produse pentru protecţia lemnului


 Produse pigmentate

Secţia de vopsele pulberi  Vopsele poliesterice

Secţia EVA  Paste de nuanţare


 Grunduri pentru zidărie

Secţia de vopsele industrial şi marine  Produse siliconice


 Produse speciale

6
Capitolul 2

2 1) Descriere procese tehnologice, scheme bloc


2.1) Descrierea proceselor tehnologice pe secțiuni de producție
2.1.1) Descrierea procesului tehnologic de fabricare a unei rășini alchidice slabe
Acest proces tehnologic cuprinde următoarele etape:
a. Pregătirea instalației;
b. Dozarea acizilor grași;
c. Polisterificarea;
d. Spălare reactor;
e. Tipizarea rășinii;
f. Filtrarea;
g. Depozitarea/ ambalarea soluției de rășină

Prin aceste etape se urmărește condiționare aparaturii de lucru în vederea obținerii unei
rășini de calitatea, prin tipizare și filtrare, care mai apoi va fi depozitată și ambalată direct pe cântar
în unități mari.
2.1.2) Descrierea procesului tehnologic de fabricare a Lacurilor și Vopselelor
Instalație tehnologică de fabricare a produselor de acoperirea de la Divizia Lacuri și Vopsele
este alcătuită din 6 linii de fabricație:

 3 linii cu mori cu perle de sticlă


 3 mori cu microbile de zirconiu
Aceste 6 linii pot prelucrea simultan 6 loturi de produse de circa 5 tone/lot.
Acest proces tehnologic cuprinde următoarele etape:
a. Pregătirea și dozarea materiilor prime;
b. Ampastare;
c. Dispersia (frecarea);
d. Finisarea;
e. Nuanțarea;
f. Filtrarea și ambalarea.

2.1.3) Descrierea procesului tehnologic de fabricare a Produselor pentru Lemn

7
Toate fazele procesului tehnologic au loc în dizolvatoare, după cum urmează:
a. Verificarea instalației;
b. Aprovizionare materii prime;
c. Dozare solvenți;
d. Dozare nistroceluloză;
e. Omogenizare (dizolvare);
f. Finalizare (dozare solvenți, porția II și rășini);
g. Omogenizare;
h. Tipizarea;
i. Ambalare.
2.1.4) Descrierea procesului tehnologic de fabricare a Vopselelor Industriale și Marine
În atelierul Procesare cu o capacitate proiectată de 3000 tone/an se fabrică produse
clasice/industriale și paste/baze pentru atelierul Colormix.
Procesul tehnologic de realizare a produselor în instalația de procesare produse special se
desfășoară în 3 etape:
a. Preparare-ampastare pasta
b. Frecare pasta
c. Finalizare
Fabricarea pastelor și a bazelor
Pentru obținerea bazelor și a pastelor pigmentate, necesare atelierului Colormix, se face
dozarea materiilor prime, conform receptorilor, prin dozare pe vasele de pe cântar existente, într-un
ștender sau finisor. Materialele pulverulente sunt alimentate manual. Procesarea lor se face pe mori
după ce sunt bine ampastate la sinus. Prepararea bazelor existente se face direct în finisoare prin
dozarea materiilor prime, conform procedurilor, direct în finisor și agitare. Finisoarele în care se
prepară și se stochează bazele sunt prevăzute și sunt legate la Colormix.

2.2) Scheme bloc

Secția de producție Rășini – Anexa Nr. 1 – este formată din 7 activități principale și 3
activități auxiliare. Pentru procesele de fabricație vom observa că principalele intrări în proces le
reprezintă materiile prime necesare fabricării unui lot de rășină și solvenții necesari pentru
activitatea de tipizare și spălare a reactoarelor.
Pentru activitățile auxiliare, principalele intrări le reprezintă lavetele necesare la curățenie.
Principalele ieșiri din procesul de fabricație sunt reprezentate de cantitatea de rășină
obținută, solventul uzat, folosit la splălarea reactorului care va fi reintrodus în sistem și utilizat la
tipizarea următoarei șarjede rășină și apele uzate tehnologic în urma spălării, care vor fi dirijatespre
incinerator.

8
Secția de producție Lacuri și Vopsele – Anexa Nr. 2 – este constituită din 7 activități
principale și 3 activități auxiliare. Pentru fabricarea produselor specifice acestei divizii vom observa
că principalele intrări în sistem sunt reprezentate de rășină, pigmenți, aditivi și solvenți, iar pentru
activitățile auxiliare lavetele necesare la curățenie, materialele de birotică necesare activităților
financiar-contabile și echipamentele de protecție.
Principalele ieșiri din procesul de fabricație sunt reprezentate de cantitatea de produse finite
obținută, solventul uzat, folosit la spălarea ștenderului care va fi reintrodus în sistem și utilizat la
ampastarea următoarei șarje de produs și apele utilizate în urma spălării, care vor fi dirijate spre
incinerator.
Secția de producție Produse pentru Protecția Lemnului – Anexa Nr.3 – este formată din 7
activități principale și 3 activități auxiliare. Pentru fabricarea produselor specifice acestei divizii
vom observa că principalele intrări în sistem sunt reprezentate de: rășină, pigmenți, aditivi de
matisare și solvenți, iar pentru activitățile auxiliare lavetele necesare la curățenie, materialele de
birotică și echipamentul de protecție.
Principalele ieșiri din procesele de fabricație sunt reprezentate de cantitatea de produse finite
obținută, solventul uzat, folosit la spălarea ștenderului care va fi reintrodus în sistem. Apele uzate
tehnologic în urma spălării, care vor fi dirijate spre incinerator și lavetele care vor fi utilizate la
curățenia spațiului de muncă.
Secția de producție Vopsele Industriale și Marine – Anexa Nr.4 – prezintă 8 activități
principale, divizate în 2 categorii:
1. Atelierul de procesare;
2. Atelierul Colormix.
Principalele intrări și ieșiri sunt idem secților prezentate mai sus.

Diagramele de intrări-ieșiri aferente fiecărei secții de producție ne ajută pentru tema noastră
de cercetare, deoarece anumite procese de fabricație sunt emitente de compuși organici volatili și ne
ajută să identificăm principalele activități care vor avea impactul cel mai semnificativ asupra
mediului pentru realizarea matricii de interacțiune simplă.

9
2.2) Bilanțul de materiale
2.2.1 Bilanț materii prime și materiale Divizia Rășini

Intrări Ieșiri

Materii prime Cantitate (kg) Produse finite, emisii și pierderi Cantitate (kg)
Materii prime pulverulente 1800 Rășină alchidică 7450

Materii prime lichide 3200 Ape uzate 242,55


Solvent pentru circuit 100 Pierderi în atmosferă și ambalaje 7,45 (kg)
0,10 (%)
Solvent pentru tipizare 2600

Total 7700 Total 7.693,75

În concluzie, din acest bilanț rezultă următoarele:


- material intrat: 7.700 kg
- materiale ieșite (producție realizată): 7450 kg
- materiale ieșite (deșeuri reciclabile sau incinerabile): 243,75
- total ieșiri: 7.693,75 kg
- plus pierdieri în valoare de: 7,45 kg sau 0.10% din valoarea materialelor intrate.

2.2.2 Bilanț materii prime și materiale Secția LV

Intrări Ieșiri

Materii prime Cantitate Produse finite, deșeuri, emisii și Cantitate (kg)


(kg) pierderi
Rășină 587447,02 Producția realizată 1113027,67
Rășină import 7953,00 Deșeuri reciclabile 9489,50
Solvenți + aditivi 184887,72 Ambalaje cu produs finit (buc.) 797885
Pigmenți + materiale 331918,01 Reziduri solvenți spălări 5536,0
de umplutură
Produse fabricate de 9497,00 Coji de rașchetare 185,0
alte divizii
Paste de nuanțare 67,10 Lavete textile (buc.) 200
Produse reprocesate 3797,26 Contraprobe laborator 337 loturi * 0,5 kg
= 168,5
Reziduuri solvenți 4156,00 Depuneri de pigmenți și materiale de 3600
spălare umplutură pe ampastoare
Pierderi 7205,92 (kg)
0,63 (%)
Total 1129723,11 Total 1122517,19
10
În urma acestui bilant rezultă că în secția LV pierderea este de 7209,92 kg sau 0,63% din
valoarea materialelor intrate.

2.2.3 Bilanțul de materii prime și materiale Secția PPL

Intrări Ieșiri

Materii prime Cantitate (kg) Produse finite, deșeuri, emisii și pierderi Cantitate (kg)
Rășină 55122 Producție realizată 230422,75
Rășină import 25190 Deșeuri reciclabile 758
Solvenți 139170,8 Reziduuri solvenți 320
Alte materii prime 12895 Ape chimice 400
Reziduri solvenți 150 Solide + șlam 188
Lavete (buc.) 300 Pierderi 1347 (kg)
0,58 (%)

Total 232527,8 Total 231180,8

În urma bilanțului rezultă că în secția PPL pierderea este de 1347 kg sau 0,58% din valoarea
materialelor intrate în secție.

2.2. 4 Bilanțul de materii prime și materiale Divizia VIM

Intrări Ieșiri

Materii prime Cantitate Produse finite, deșeuri, emisii și Cantitate


(kg) pierderi (kg)
Rășină import 24097,7 Emailuri, întăritori, diluanți, 136075,157
grunduri, lacuri, vopsele, șapă
autonivelantă
Materii prime pulverulente 36604,944 Deșeuri -
Solvenți dozați automat 24475,19 Solvenți spălare 3740
Rășină dozată automat 31768,404 Șlam 2500
Semifabricate 12706,8095 Lavete pentru ardere 450
Aditivi 3659,374 Pierderi 6240 (kg)
4,36 (%)
Producție consumată ( nuanțări, 9590,3075
completări fracții, reprocesări)
Total 142902,729 Total 142315,157

În urma bilanțului rezultă că în Divizia VIM pierderea este de 6240kg sau 4,36 % din
valoarea materialelor intrate.
11
2.3) Materii prime și utilități, consumuri, capacitate de producție

2. 3.1) Materii prime și utilități:


Secția VIA:
Materii prime și auxiliare:
- rășini în dispersie apoasă;
- materii prime lichide și solide;
- apă;
- pigmenți;
- materiale de umplutură;
- aditivi.
Utilități:
- energie electrică;
- apă de spălare;
- apă de răcire;
- aer comprimat.

Secția VI:
Materii prime și auxiliare:
- rășini;
- solvenți;
- pigmenți;
- materiale de umplutură;
- aditivi.
Utilități:
- energie electrică;
- apă de spălare;
- apă de răcire;
- aer comprimat;
- azot.

12
Secția PL:
Materii prime și auxiliare:
- rășini;
- solvenți;
- pigmenți;
- materiale de umplutură;
- aditivi.
Utilități:
- energie electrică;
- apă de spălare;
- apă de răcire;
- aer comprimat.

Secția Rășini:
Materii prime și auxiliare:
- anhidridă ftalică;
- anhidridă maleică;
- pentaeritrită;
- solvenți;
- aditivi;
- poliizocianat;
- poliol;
- solvenți și catalizator.
Utilități:
- energie electircă;
- agent termic;
- apă de spălare;
- aer comprimat;
- azot.

13
Utilități:
Utilitățile necesare pentru funcționarea obiectivului sunt:
- energie electrică;
- apă potabilă;
- apă industrială;
- apă recirculată circuitul de +280C;
- apă rece: circuitul de +120C/+170C;
- apă caldă 70-900C pentru încălzirea spațiilor și scopuri tehnologice;
- apă de incendiu;
- aer comprimat;
- azot gaz;
- gaze naturale.
Utilitățile sunt asigurate pe bază de contracte ferme cu unități specializate. Necesarul de apă
caldă, azot, încalzirea și aerul comprimat sunt asigurate prin mijloace proprii.
- Furnizarea de apă potabilă: - Compania Județeană APA SERV S.A.;
- Alimentarea cu gaz natural: - SC OMV Petrom Gas SRL;
- Furnizare energie electrică: - SC TRANSENERGO SA;
Aerul comprimat și aerul AMC este asigurat de două compresoare :
- compresorul Kaser model BS-61;
- compresorul Kaser model BS 51.
Compresoarele sunt amplasate în cladireă centralei termice. Aerul comprimat se trimite la
consumatori prin trecerea sa prin uscătoarele aflate în centala termică. Aerul comprimat este stocat
în rezervorul de 5 mc. (situat lângă stația de prepurare).
Consumatori aer AMC:
- secția VIA;
- secția VI (mori microbile, mașini de ambalat);
- instalația de incinerare;
- laboratoarele MMP și Cercetare;
- secția Rășini.
Gazul inert folosit pe platformă este azotul. El este folosit pentru formarea pernelor de azot
(p=20 mbar) Ia rezervoarele de solvenși, în reactoarele din secțiile “Rășini” și în parcul de
maturatoare.
Gospodăria de azot este constituită din :
- instalația de azot;
- vas tampon pentru azot –dispus lângă parcul VEGA (V=5mc);
- vas tampon pentru azot –dispus parcul de maturatoare (V=10mc)

14
Centrala termică
Centrala termică este o clădire independentă în care este amplasat cazanul de apă caldă marca
FERROLI Italia, model PREXTHERM 940, cu următoarele caracteristici:
- puterea = 940 KW;
- temperatura maximă 110°C;
- presiunea maximă =6 bar.
În funcție de temperaturile exterioare, cazanul de apă caldă poate fi setat pentru temperaturi în
limitele min. 65°C , max. 80°C și presiuni de lucru de min.2 bar, max. 4 bar.
Alimentarea cu gaz metan
Conducta de gaz metan de presiune medie se înțeapă în conducta existentă în strada
Fermelor din municipiul Piatra Neamț, fiind dispusă subteran în partea dreaptă a drumului DN 15
D, direcția Roman până la S.C. KÖBER S.R.L. .
La nivelul firmei, în partea de SV, este ampasată o stație tip SRM de aducerea gazului de la
medie presiune la presiunea de consum.
Consumatori de gaz metan:
- sobele de terminol (agent termic);
- centralele termice;
- linia post-procesare termică ape uzate tehnologice;
- laboratoarele MMP.
Rețeaua exterioară de utilizare are traseu rectiliniu, suprateran, cu conducte din oțel, montate
pe estacade și pe pereții exteriori ai clădirilor din beton sau cărămidă.

Alimentarea cu energie electrică


Unitatea este prevăzută cu două transformatoare electrice de 1000 KVA/20KW/0,4KW
produse la Filiași în 1995 și prevăzute cu protecție la gaze și suprasarcină. Utilizează ulei pentru
transformatori tip TR 30 (care nu conține PCB –bifenilipoliclorurați).
Firma deține trei grupuri de condensatori care nu conțin PCB (uscați):
- Grup I - are 3 condensatori tip NKMI 60/400D (3/15KV; Qn-60Kvar; 400V);
- Grup II - are 3 condensatori tip NKMI 60/400D (3/15KV; Qn-60Kvar; 400V);
- Grup III - are 9 condensatori 400V-25Kvar

15
2.3.2) Consumuri
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a platformei se face prin intermediul aducțiunii de apă, de la rețeaua
orășenească Piatra Neamț, printr-o conductă de PEHD (polietilenă de înaltă densitate) având
Dn = 110 mm, L= 4000 m și debit de 7,7 l/s.
Alimentarea cu apă se face din rețeaua de apă rece orășenească de la rezervorul R6 -
Dărmănești, conform contractului cu C.J. Apa Serv S.A. Neamț.
Apa potabila
Gospodăria de apă potabilă constă dintr-un rezervor de 10 mc și o casă de pompe.
Apa potabilă preluată este destinată consumului de apă potabilă în birouri, laboratoare,
vestiare și pentru uz sanitar.
Casa de pompe este prevazută cu două pompe care mențin presiunea de 2,5 bar în rețea prin
intermediul unui hidrofor.
Apa Tehnologică și PSI
Gospodăria de apă industrială se folosește pentru uz tehnologic, la întreținerea spațiilor
verzi, spălarea utilajelor/echipamentelor și pentru completarea rezervei intangibile de incendiu. Apa
este înmagazinată într-un rezervor de 500 mc, circular, din beton, acoperit.
Conducta de distribuție a apei de la rezervorul de 500 mc la consumatori este din OL având
L = 4100 m, Dn = 2’’, 1/2 ‘’ (pentru apă tehnologică) și Dn = 160 mm, Dn 65 mm (apă PSI).
Casa de pompe este prevăzută cu trei pompe pentru incendiu și două pompe pentru
acoperirea pierderilor din rețea și menținerea presiunii de 6 bar în rețeaua PSI, prin intermediul
unui hidrofor. Rezerva intangibilă PSI în rezervorul de 500mc este de 300mc.

Apa de Răcire
a) Instalația de apă răcită de 280C
- un rezervor de 300 mc din oțel;
- o casă de pompe cu apă de răcire;
- o casă de pompe, amplasată pentru instalația de stins incendiu cu sprinklere;
- o instalație de apă racită de 280C (cu un turn de răcire).
b) Instalația de apă răcită de 120C
- un rezervor de 45 mc;
- o instalație de apă răcită de 120C (cu un turn de răcire, un agregat frigorific CARRIER și
AQUA LOGIC și un bazin de apă răcită).

16
2.3.3) Capacitate de producție

- Secția Rășini I și II - 16800 t/an (Rășini I: 10800 t/an și Rășini II: 6000 t/an);
- Secția PL (Produse pentru Protecția Lemnului) - 4680 t/an;
- Secția VIA (Vopsele Industriale Apoase) – 6000 t/an;
- Secția VI (Vopsele Industriale) - 10200 t/an, ( Atelier produse Speciale : 3000 t/an și Atelier
Colormix: 7200 t/an);
- Linie post-procesare termică ape chimice (instalația de incinerare) - 1248t/an.

17
2.4) Identificare surselor de poluare și a agenților contaminanți

2.4.1 Apă subterană


Idicatorii de calitate ai apelor uzate în canalizarea municipală
Indicatorii de calitate ai apelor uzate, evacuate în canalizarea municipală, nu depășesc
valorile limită reglementate prin Normativul NTPA – 002/2002 din HG nr 188/28.02.2002 și
modificat prin HG nr. 352/2005.

Valori limită
Nr. crt. Indicator U.M.
admisibile
1 pH Unități pH 6,5-8,5
2 Materii în suspensie mg/dm3 350
3 CBO5 mg O2/dm3 300
4 CCO-Cr mgO2/dm3 500
5 Azot amoniacal mg/dm3 30
6 Fosfor total mg/dm3 5,0
7 Sulfați mg/dm3 600
8 Fenoli antrenabili cu vapori de apă mg/dm3 30
Substanțe extractibile cu solvenți
9 mg/dm3 30
organici
10 Detergenți sintetici biodegradabili mg/dm3 25
11 Plumb mg/dm3 0,5
12 Cr total mg/dm3 1,5
13 Crom hexavalent mg/dm3 0,2
14 Zinc mg/dm3 1,0
15 Cupru mg/dm3 0,2
16 Mangan total mg/dm3 2,0

Evacuarea apelor uzate


Tabel: Modul e evacuare a apelor uzate

Categorii de Receptori
Volum total evacuat
ape autorizați
Rețeaua de Zilnic (mc)
Ape menajere canalizaare apă Qor. Max
Maxim Mediu
uzate menjeră (mc/h)
orășenească 50,4 42 50 16,39

Evacuarea apelor uzate menajere – la canalizarea menajeră orășenească, prim pompare din
bazinul de stocare cu V = 20 m3.
18
Apele tehnologice puternic impurificate și cele cu nivel redus de impurificare se stochează
în rezervoarele aferente liniei de post-procesare termic, în dube mobile de 1m3 și în bazinul de 51
m3 aferent canalizării chimice. Apele sunt eliminate prin incinerare la linia post-procesare termică,
conform fluxului tehnologic din AIM.
În primele 10 minute, apele pluviale sunt dirijate în bazinul de 90 m3, apoi în funcție de
rezultatele analizelor, astfel:
În cazul în care rezultatele analizelor depășesc condițiile impuse prin NTPA 001/2005, apele
sunt dirijate la bazinele aferente liniei de post-procesare ape termice. În cazul neîncadrării industriei
fizico-chimice și apelor pluviale în limitele reglementate acestea se preiau:
- prin vidanjare în stația de epurare a municipiului Piatra Neamț, dacă indicatorii de calitate
(fizico-chimic) și a apelor uzate evacuate se vor încadra în limtele maxime prevăzut prin
contractul ( nr. 88/14.11.2003, anexa I) de prestări servicii de monitorizare și epurare apă
uzată încheiat cu CJ APA SERV S.A. Neamț
- sunt tranvazate în bazinele aferente liniei de post procesare termică ape tehnologice în
vederea incinerării.
S.C. KOBER S.R.L. a obținut acceptul Primăriei Piatra Neamț/ S.C. Publiserv S.R.L. de
evacuare a apelor pluviale în canalizarea municipală. Conducta de evacuare a apei pluviale este
finalizată, conform proiectului, până la primul cămin de la Sala Polivalentă și apele colectate în R35
m3 vor fi evacuate, printr-o conductă din PEHD cu Dn 160 mm, în rețeaua de canalizare pluvială
orășenească, cu condiția ca indicatorii fizico-chimici să se încadreze în limtele reglementate prin
HG 352/2005 – NTPA 001.

Sistem de canalizare ape uzate

Rețelele de canalizare a platformei sunt amenajate în sistem divizor, permitând colectarea


separată pe categorii distincte de ape reziduale după cum urmează:
- canalizare pentru apele uzate tehnologice cu nivel redus de impurificare;
- sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice puternic impurificate;
- canalizare pentru apele menajere;
- canalizare pentru apele meteoritice.
Canalizarea pentru ape uzate tehnologic puternic impurificate colectează:
- ape uzate din sistemul de colectare al apelor uzate tehnologice puternic impurificate secția
Rășini I și II (ape de sinteză rășini și apele uzate de la spălare reactoarelor, schimbătoarelor
de căldură și a vaselor Florentine)
- apele de spălare-răcire turn gaze incinerator;
- apele de spălare trasee, utilaje de la secțiile care fabrică vopsele în disperise apoasă;
- apele de sinteză puternic impurificate și slab impurificate sunt colectate în sistem închis,
stocate în rezervoare supraterane a liniei post-procesare termică ape uzate tehnologic

19
(instalația de incinerare) și supuse incinerării în instalația de postprocesare termică ape
uzate.
Canalizare menajeră
Această canalizare (D=200mm) colectează apele menajere de pe teritoriul platformei.
Efluentul menajer străbate bazinul decantor, după care este pompat în canalizarea
orășenească, printr-o conductă de 110 mm (PEHD) care are un traseu paralel cu conducta de
aducțiune apă potabilă.
Canalizare pluvială
Sistemul de colectare și evacuare este compus din:
- bazin de colectare ape meteoritice, V=90mc, care preia apele de ploaie aferente zonei; aceste
ape sunt utilizate pentru uz intern sau dirijate la incinerare;
- casa de pompe ape meteoritice, care preia apele de ploaie aferente zonei de fabricație după
10 minute de la ploaie și de pe suprafața ce reprezintă extinderea platformei ( parcare și zonă
vânzări)
- cămine de distribuție ape pluviale CDS1 și CDS2 pentru colectarea și dirijarea apelor,
prevăzute cu doi robineți acționați electric; sistemul de evacuare a apelor meteoritice de pe
platforma S.C. KOBER S.R.L. în canalizarea pluvială orășenească, ce constă într-o conductă
de polietilenă de înaltă densitate cu D=160mm.
Ape subterane
Rețeaua hidrografică a regiunii este caracterizată de râul Cracău care drenează atât apele de
suprafață cât și cele subterane.
În perimetrul sediului S.C KOBER S.R.L direcția de curgere a apei subterane cantonate în
depozitele terasei de 20-25 m este NNV-SSE, iar panta este de 5,55%.
Din activitatea S.C. KOBER S.R.L, punct de lucru Turturești nu sunt emisii directe în apa
subterană.

2.4.2) Sol
Concentrațiile de poluanți în sol și subsol respectă prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr.
756/1997 aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, pentru soluri cu folosință
mai puțin sensibilă.

20
Praguri de alertă
Valori Praguri de intervenție
Urme de normale (
elemente mg/kg Tipuri de folosințe Tipuri de folosință
chimice substanță
uscată) Mai puțin Mai puțin
Sensibile Sensibile
sensibile sensibile
Crom total
30 100 300 300 600
(Cr)
Cupru (Cu) 20 100 250 200 500
Mangan(Mn) 900 1500 2000 2500 4000
Nichel (Ni) 20 75 200 150 500
Zinc(Zn) 100 300 700 600 1500
Hidrocarburi
<100 200 1000 500 2000
din petrol
Plumb(Pb) 20 50 250 100 1000

Surse potențiale de poluare


Principalii compuși sau elemente posibil a fi regăsiți în sol, ca urmare a emisiilor
atmosferice, a pierderilor sau a depozitării necontrolate a deșeurilor rezultatate în procesele de
producție, sunt reprezentate de :
- Compuși organici (solvenți, deșeuri și reziduuri)
- Metale
- Acizi
- Baze
- Produse petroliere
Acești compuși pot proveni din apele uzate, din emisii de CO2, NOx, SO2, COV, pulberi, de
la centrala termică, stația deifil, incenarator, sectoarele de producție și mijloacele de transport,
utilizate în cadrul societății, șlamuri de preepurare.

2.4.3 Faună și floră


În ceea ce privește impactul compușilor organici volatili asupra faunei acesta nu poate fi
stabilit, deoarece încă nu sunt cunoscute efectele tuturor poluanților asupra animalelor, în prezent
realizându-se teste de laborator pentru stabilirea unor valori limită care afectează anumite animale.
Poluanții aerului care pun în pericol animalele sunt aceia care sunt purtați de vegetație sau
depozitați în plante. Au fost observați numai câțiva poluanți ce au efecte negative asupra animalelor
și nu sunt date în literatură privind efeectul compușilor organici volatili asupra faunei, decât cele
obținute în mod experimental.
Vegetația este mai sensibilă decât animalele la ai mulți contaminanți ai aerului și de aceea au
fost dezvoltate metode ce folosesc reacția plantelor pentru a măsura și identifica contaminații
vegetației. Efectele poluării aerului asupra vegetației pot fi: moarte, reducerea producției și
degradarea culorilor. Printre poluanții ce pot afecta plantele se numără și COV-urile.

21
Activitatea firmei S.C. KOBER S.R.L nu afectează în mod direct fauna din perimetrul
societății, fiind afectată doar de emisiile fugitive, acestea din urmă fiind încadrate în valoarea limită
de admisie stabilită prin legislația în vigoare.

2.4.4) Sănătatea umană

Majoritatea COV-urilor au un impact semnificativ asupra sănătății, unii dintre aceștia fiind
considerați substanțe cu rist cancerigen. Principalele efecte asupra organismului uman la o expunere
medie de COV-uri sunt: amețeli, dureri de cap, iritarea căilor respiratorii, dermatite, iritarea ochilor,
pot cauza edem pulmonar și hemoragii ale plămânilor, convulsii și la concentrații care depășesc
valorile de expunere profesională pot cauza moartea.
Căile prin care omul intră în contact cu COV-urile sunt: locul de muncă, transportul rutier,
instalațiile de ardere, apă, aer și alimentele contaminate cu COV

2.4.5) Aer

Calitatea aerului prezintă un potențial de afectare datorită:


1. Surselor staționare de emisie constituite din:
- coșurile de dispersie aferente proceselor de combustie desfășurate pe amplasament (centrale
termică, stația difil, incinerator reziduri și ape uzate)
- gurile de evacuare ale sistemeleor de ventilație aferente secțiilor de producție și depozitare a
materiilor prime și a produselor finite.

2. Surselor mobile de emisie provenite din trafic și din unele depozite


Gama de poluanți atmosferici generați de S.C. KOBER S.R.L poate fi structurată în:
- pulberi și gaze arse ( NO2, CO, SO2, Nox, particule solide), rezultate în urma proceselor de
ardere a combustibilor gazoși în centrala termină sau în incinerator și sobele difil, dar și în
motoarele autovehiculelor care se deplasează în/din incinta societății;
- pulberi tehnologice ( cu și fără oxizi metalici) de materii prime ( pigmenți, anhidridă
ftalică, anhidridă maleică, pentaeritrită, acid benzoic, uree) sau produse finite, rezultate din
desfășurarea următoarelor procese productive:
 Ampastare LV
 Buncăre Rășini
 Dipersoare EVA
 Linia I – Vopsele pulberi
 Depozit materii prime

22
- COV-urile datorate utilizării solvenților: toluen, xilen, white spirit, benzină, acetonă, acetat
de butil, n-butanol
- alți poluanți organici din spectrul materiilor prime și produselor finite încadrate în categoria
solvenților organici: acoleină, aldehidă formică, acid acrilic, metacrilat de metil. Deoarece
cea mai mare parte a proceselor tehnologice se desfășoară în sistem închis, aceste emisii sunt
de scurtă durată și apar discontinuu în timpul operațiilor de dozare materii prime, schimbării
elementelor filtrante, pe timpul măcinării sau ambalării

3. Emisii staționare drijiate/rezultate din procese de ardere

Surse:
- stația postprocesare termică
- centrala termică și stația difil
4. Emisii staționare de suprafață și emisii difuze

Principalele emisii sunt datorate emisiilor de pulberi și COV specifici procesului de


producție.
Surse de emisie:
- gurile de evacuare a sistemelor de ventilație aferente secțiilor de producție și a depozitelor
de materii prime finite
- gurile de aerisire ale rezevoarelor
Emisia există în perioada de încărcare a acestora din cisternă – “ marea respriație” – și redus
în restul perioadei – “ mica respirație”.
- parcul de maturatoare specific secției de fabricare rășini
- accidental de la punctele de îmbinarea a conductelor cu flanșe sau la pompe în cazul unor
presgarnituri uzate
- în perioada de încărcare cu difil a rezervoarelor aferente celor 2 sobe

23
2.5) Buletin de analiză

Concentrații determinate pentru componenta de mediu: apă de suprafață, apă subterană, sol

Apă de Concentrații Apă Concentrații Concentrații


Sol
suprafață determinate subterană determinate determinate
COV 21,57 mg/dm3 COV 0 COV 0,37 mg/kg s.u

Concentrații determinate pentru componenta de mediu aer:

Stația de
Procese de Secțiile de
Indicator postprocesare ape
combustie producție
uzate
COV 0,00569 t/an 0,53 t/an 470,273 t/an

24
Capitolul 3
Tehnici și instrumente aplicate pentru managementul mediului
Etape
Nr. crt Tehnici de fabricație BAT aplicate la S.C. KOBER S.R.L
procesare
1 Descăracarea Materiile prime sunt aprovizionate cu cisterne auto, respectiv cu
materiilor autocamioane. Autocisternele se descarcă prin centrifugare în sistem
prime închis. Scurgerile sunt preluate în bazele de la casa de pompe
Rezervoarele de depozitare sunt prevăzute cu următoarele sisteme de
siguranță:
- nivelostat de maxim
- nivelostat de minim
- nivelostat de supramaxim ( când rezervorul de alimentare este
periculos de plin) – se opresc toate pompele de amimentare
Containerele și butoaiele de depozitare în vrac sunt etanșe, iar
descărcarea lor se face cu cărucioare elevatoare cu furcă, cu personal
instruit.
2 Depozitarea Rezervoarele de solvenți sunt vopsite în alb și sunt dispuse subterant
materiilor într-o cuvă betonată cu împrejmuiri din beton și plase de sârmă. Spațiul
prime frontal al rezervoarelor comunică prin intermediul rețelelor de azot, care
este prevăzut cu închidere hidraulică, care permite păstrarea zestrei de
azot și pierderile de solvenți.
Materiile prime lichide inflamabile ambalate în butoaie/containere sunt
depozitate într-un spațiu acoperit, cu închiderile perimetrale din plasă de
sârmă, fiind dispuse direct pe platforma betoantă, fie pe rastele.
Aprovizionarea cu nitroceluloză se face săptămânal în cantități mici.
Platforma de nitroceluloză din incintă asigură depozitarea unei cantități
de până la 3 tone
3 Precântărire Circuitul de fluide ( solvenți, rășini, acizi grași, uleiuri, materii prime
lichide) este în sistem închis, preluarea necesarului de materii prime
făcându-se prin intermediul calculatorului de proces. Sunt și aditivii care
se folosesc în cantități mici și foarte mici, care sunt preluați din
depozitul 103, secțiunea fracții, în găleți cu capac. Butoaiele în care se
preiau aditivii sunt prevăzute cu robineți astfel încât dozarea să fie
exactă și să nu existe scurgeri de produs.
4 Transferul în Conductele de vehiculare a materiilor prime lichide sunt supraterane.
rezervoare de Conductele sunt vopsite pentru a impiedica coroziunea; îmbinările cu
producție flanșă au garnituri de etanșare dintr-un material corespunzător rezistent
la solvenți și sunt verificate la intervale specifice.
5 Dispersarea Pentru prepararea produselor se utilizează dispersoare, dizolvatoare sau
ștendere. Dispersoarele sunt vase închise prevăzute cu agitatoare. Gurile
de încărcare au capace care asigură o închidere etanșă. Ștenderele
folosite pentru preparare sunt prevăzute cu capac. Dizolvatoarele sunt
vase închise montate în pardoseală, care au părți superioare integrate,
adică închise. Gurile de încărcare au capace care asigură o închidere
etanșă

25
Alte măsuri întreprinse de S.C. KOBER S.R.L pentru conformarea cu dispozițiile primite în
urma analizării Bilanțului de Mediu I și II:
1. Toate instalațiile de preparare a produselor peliculogene vor fi exploatate cu respectarea
condițiilor de lucru și a VLE stabilite în D1999/13/CE transpusă în legislația românească
prin HG 699/2003 cu modificările HG 1902/2004, privind emisiile de compuși organici
volatili și cu respectarea VLE pentru pulberi conform Ordinului 462/1993
2. S.C KOBER S.R.L. are obligația de a elbora anual Planul de gestionare a solvenților
organici cu conținut de COV pentru a evalua conformarea cu VLE impusă de HG 699/2003
cu modificările HG 1902/2004 astfel:
VLE pentru emisiile fugitive, F=3% x CS; F < 3% CS
VLE pentru emisia totală de COV (datorată gazelor reziduale și emisiilor fugitive)
E=3% x CS; E < 3% CS
1. Monitorizarea emisiilor punctiforme;
2. Monitorizarea perioadică a calității aerului la limita amplasamentului;
3. Monitorizarea emisiilor în apa subterană;
4. Monitorizarea periodică a emisiilor în sol;
5. Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanți la coș respectând frecvența și
metodele de analiză indicate în programul de monitorizare;
6. Monitorizarea emisiilor de COV în conformitate cu cerințele legislației referitoare
la COV în vigoare;
7. Întocmirea anuală a inventraului emisiilor atmosferice pentru raportarea la
registrul EPER și pentru plata la fondul de mediu;
8. Monitorizarea imisiilor de noxe la locurile de muncă, confrom prevederilor
legislației specifice de protecție a muncii;
9. Se vor lua toate măsurile pentru reducerea la minimam emisiilor, astfel încât
impactul activității asupra personalului muncitor sau nu și a populației din zona învecinată să fie
minim;
10. Evidența gestiunii deșeurilor se va ține lunar, pe categorii, conform prevederilor
HG nr. 856/2002;
11. Din fluxurile tehnologice de producere a produselor peliculogene se emit în
atmosferă prin intermediul sistemului de ventilație gaze reziduale captate și netratate. Acestea
constituie, conform definiției Directivei COV emisii fugitive;
12. Finalizarea investițiilor pentru îmbunătățirea performanțelor instalației de post-
proprocesare termică ape uzate tehnologice.

26
Partea a-II-a
Capitolul 4
Metodologia auditului de prevenire

27