Sunteți pe pagina 1din 34

Sfatul medicului: Slabeste usor si repede cu dieta Keto

Pe la sfarsitul lui noiembrie 2011 era un om cu greutate: 110 kg. “In special carbohidratii
mancati pe la spital m-au facut de 110 kg - zile de nastere, garzi cu mancare proasta, pizza,
covrigi”, povesteste el. Dupa nici doua luni, surpriza – Andrei cantarea 90 kg, diferenta suficient
de mare incat una din colege de la spital sa-l intrebe daca si-a facut operatie de micsorare a
stomacului. “Desi nu ma operasem, rezultatele erau cam similare, am slabit 20 kg in 1,5 luni,
lucru care se intampla si dupa o operatie de genul ala”, explica el.
Si pentru ca toti prietenii sai se mira in continuare de aceasta schimbare radicala si se intreaba
oare ce alimente magice mananca, Andrei Laslau publica periodic pe pagina de Facebook poze
cu ceea ce mananca.
Care a fost secretul slabirii? S-a infometat? Si-a cantarit mancarea? Si-a numarat cu mare
precizie caloriile? A luat pastile? Raspunsul este neasteptat: a mancat proteine, grasimi
(sanatoase!) si a redus la minim consumul de carbohidrati. Cu alte cuvinte, a tinut o dieta
ketogenica.
“Oamenii cred ca mancand putine grasimi slabesti, desi este exact pe dos. Cea mai buna
metoda de a slabi este sa mananci mai multe grasimi si sa restrictionezi la maxim carbohidratii,
in special zaharurile simple. Si functioneaza, cu niste beneficii delicioase. Salate cu avocado, nuca
de cocos, nuci cu smantana, oua prajite in unt, supa de pui a la grec, muschiulet de vita in sos
de branza gorgonzola, alune de padure, migdale, seminte etc ... o infinitate de posibilitati, multe
extrem de usor de gatit. Dar este cam greu sa te creada cineva ca slabesti mancand nuci cu
smantana”, povesteste Andrei.

Ce inseamna dieta ketogenica?


“Ideea e ca trebuie sa mananci grasimi! 65% grasimi, 30% proteine, 5% carbohidrati sau
chiar deloc. Dieta e extrem de sanatoasa!”, considera Andrei. Aceasta dieta te ajuta sa
scapi de colaceii si aripioarele din jurul taliei, sa obtii un abdomen mai plat si eficienta ei nu
depinde de conformatia corporala pentru ca “ataca o cale metabolica pe care o are orice om
normal - activeaza la maxim TAG lipaza hormonosensibila”, explica dr. Andrei.

De ce functioneaza?
Corpul are nevoie de energie, si de regula si-o ia din carbohidrati (dulciuri, paine, orez, cartofi).
Dar daca nu-i mai dam carbohidrati, atunci pentru a produce energie incepe sa arda grasimile. In
asta consta toata smecheria! "De fapt, sunt numeroase tipuri de diete ketogenice (sau Atkins,
low carb, anabolic), diete in care corpul incepe sa arda grasimi pentru energie", spune Andrei.

Cei mai multi dintre noi nu stim exact cum functioneaza organismul nostru, ce il face sa se
ingrase sau sa slabeasca, de aceea dr. Andrei Ladislau ne explica: “Dieta ketogenica permite sa
mananci oricand, orice este permis, oricat. Este o mica smecherie aici - daca incepi sa arzi
grasimi, apar corpii cetonici in sange sau KETONE - de unde si numele de ketogenica. Acestia
taie enorm senzatia de foame si nu vei mai manca, te surprinzi pe tine cand lasi jumate din ce ti-
ai pus in farfurie”, explica Andrei.

Deci la scurt timp de la tinerea acestei diete, va scadea si apetitul tau, lucru ce va ajuta
evident la pierderea kilogramelor. Acest lucru nu se intampla daca ai o alimentatie bogata in
carbohidrati, dimpotriva, cu cat mananci mai multi, cu atat iti creste apetitul.
"Cred ca cel mai prost obicei posibil e sa incerci sa tii dieta, dar sa o comiti masiv la locul de
munca, de obicei cand este ziua cuiva (La multi ani, Georgica), cu mancare foarte buna, gatita cu
dragoste, dar care nu ti se potriveste. Si cel mai rau este - pentru ca e mancare gratis si probabil
avem o conditionare psihologica de pe vremea cand nu se gasea mai nimic in Romanica - sa te
indopi. Adica azi dimineata puteam sa ma duc inapoi cu 2 saptamani de dieta - rapid. Am
inghitit in sec, pareau delicioase prajiturile, am baut doua cani mari de apa si am avut grija sa
nu stau in preajma lor. Asta e diferenta intre cei care intradevar vor sa tina o dieta si cei care o
tin pe hartie. Iti trebuie putina vointa." (Andrei Laslau)
10 INTREBARI FRECVENTE DESPRE DIETA KETO
1. La cat timp dupa nastere se poate tine aceasta dieta? Dupa ce termina de alaptat. Daca
alapteaza eu nu cred ca este corect sa slabeasca imediat. Toate toxinele liposolubile din tesutul adipos vor
ajunge in laptele matern odata cu scaderea rapida a astuia. Iti dai seama ca acele toxine nu ii vor face
bine bebelusului. Bine este sa mananci corect in sarcina si sa nu pui prea mult pe tine.
2. Ce fructe sunt indicate in dieta keto? Ideea este simpla - fructe mai mici cu densitate nutritionala
maxima si glucide minime. Deci atata timp cat nu te indopi cu struguri, banane, merge golden eu zic ca in
cantitate limitata fructele sunt chiar ok - anumite fructe - de preferat dimineata sau inainte/dupa
antrenament. Din acelasi motiv merge si putina ciocolata neagra sau cateva felii de paine.
Recomandari de fructe:
• 100 grame de afine / mure/ coacaze au 5% glucide. In limita a 50 grame carbohidrati este recomandat
o jumatate de kilogram.
• 1-2 kiwi pe zi sunt ok.
• Putin ananas pus langa carne care sa usureze digestia.
In plus, Andrei alege mai degraba sa manance legume decat fructe. De ce? “Pentru ca legumele au zero
carbohidrati, adica zero zaharuri si sunt bogate in fibre, finonutrienti, polifenoli, antioxidanti, vitamine,
minerale, pe cand fructele, mai ales anumite tipuri de fructe, sunt doldora de zaharuri concentrate si mai
sunt si super chimizate”.
3. La ce alimente ai renuntat complet pentru a tine dieta keto? Chiar daca aceasta dieta
presupune reducerea la minim a carbohidratilor, Andrei nu a renuntat complet la niciun aliment, ba chiar
de Paste si-a permis si cateva zile in care nu a tinut dieta. “Eu tin o forma de 'keto' in care 50 grame de
carbohidrati/zi este limita. Primele 2-3 saptamani totusi am consumat chiar mai putine. Dar 1-2-3 felii de
paine pe zi (integrala facuta in casa - felii subtiri ) nu reprezinta o problema. La fel, ramane loc pentru
putina ciocolata neagra, niste afine, un kiwi, un mar mic - aici se poate jongla usor”, explica el. Desi
meniul lui este alcatuit in principal si smantana si nuci, Andrei savureaza cu placere si ciorba de pui a la
grec sau ciorba de vacuta. “Orice ciorba fara cartofi, paste si orez merge. Se pot scoate usor ingredientele
cu carbohidrati din retete“, mai spune el.

4. Este scumpa dieta keto? Depinde cu ce o comparam - daca o compari cu dieta americana tipica iesi
mai ieftin. Mancarea are o densitate nutritionala mai ridicata, dar in total mananci mai putin, cheltuiesti
mai putin - ketonele din sange, scaderea insulinei, cresterea leptinei reduc senzatia de foame. Dar poate
depinde de la persoana la persoana. La ce pret au ajuns cerealele integrale cu 25% zahar, mai bine iti iei
carne, branza. Marile costuri sunt cu nucile, alunele de padure, migdalele, carne, branza - dar nu mananci
tone.
5. Este periculoasa dieta keto? Eu cred ca nu pateste nimeni nimic daca exclude din alimentatie
fainoase, rantarusi, prajeli, dulciuri, fructele prea dulci, painea prea multa, patiseria, cofetaria, sucurile
dulci si mizeriile din comert care sunt pline de zahar sau fructoza. In principiu sunt recomandari ok pentru
oricine care poate manca niste carne, niste branza si niste nuci, ceva smantana, oua - ca majoritatea
meselor din asta vor proveni. Nu cred ca are contraindicatii evidente, mai ales in forma destul de
permisiva in care o tin eu.
6. La dieta keto se numara caloriile? Eu nu numar caloriile si nu recomand nimanui. Alegerile trebuie
sa devina intuitive la un moment dat. Poti controla portiile - iti iei farfurii mai mici daca nu poti sa nu
mananci tot din farfurie, mananci mai incet. Problema nu este la ce mananci din ce iti cumperi pentru
dieta, ci la obiceiurile proaste.
7. Cat timp se tine dieta keto? Se poate tine indefinit. Dupa 3 saptamani, se poate trisa o zi pe
saptamana, cu conditia ca in ziua in care bagi carbohidrati sa fie pe cat posbil complecsi (adica NU
DULCIURI) - si atunci sa nu mananci grasimi multe. Sau se poate trisa in fiecare zi, inainte sau dupa efort
intens se pot baga carbohidrati - daca tragi o ora ca lumea de fiare - nu patesti nimic. (se numeste
targeted ketogenic diet)
8. Care poate fi eficienta maxima a dietei keto? Eu am dat jos 20 kg in 1,5 luni. Am pe cineva la
consultanta care a dat jos 10 kg in 15 zile. Dar primele kilograme (sa zic primele 5) sunt glicogenul din
muschi si ficat cu ceva apa (o molecula de zahar tine doua de apa), ulterior se arde grasimea - stare
similara cu cea din inanitie - doar daca bagam grasimi il facem sa arda grasimi - atat ce ii dai cat si ce are
in depozite. Proteinele sunt necesare pentru a minimiza pierderea masei musculare. Dupa ce ai slabit mai
repede la inceput, se incetineste ritmul si iti trebuie si sport, eventual alergat, adica adoptarea unui stil de
viata mai sanatos.
9. Sunt indicate suplimentele alimentare in dieta keto? Eu oricum recomand si iau suplimente
nutritionale: omega 3 (4-12 capsule pe zi), vitamina C + zn: 1000mg - 20mg, B-uri - complex,
multivitamina, seleniu, magneziu, poate si altele daca face sport.
10. Dieta keto are nevoie de exercitii fizice? Ajuta mult exercitiile. Keto + alergat + sala = efecte
dementiale
RECOMANDARI PENTRU MICUL DEJUN
“Micul dejun este cea mai importanta masa a zilei, iar lipsa acesteia are efecte grave:
consumarea a excesiv de multe calorii pe la ora 10:00 si pe la pranz, sau si mai grav,
consumarea a excesiv de multe calorii la o ora tarzie. Daca acele calorii sunt predominant
reprezentate de carbohidrati, dezastrul este inevitabil. Din aceste considerente, micul dejun este
OBLIGATORIU. Iar el trebuie sa contina suficiente proteine si grasimi sanatoase si nu excesiv de
multi carbohidrati.”(Andrei Laslau pe pagina sa de Facebook)

Ce recomanda medicul Andrei Laslau:


oua fierte, ochiuri sau omleta in diferite combinatii cu diverse tipuri de nuci si branza, eventual si
cu legume,
branza telemea - de preferat maturata, cascaval, iaurt simplu, smantana, unt 80-82%,
salam crud uscat - cu limitele de mai sus,
una - doua felii de paine integrala (de preferat facuta in casa, din grau intreg din comert, dar
in cantitatea asta nu e o mare problema indiferent de tip),
legume (castravete, rosie, ardei - cele mai usor de folosit),
toate tipurile de nuci si seminte existente pe planeta asta
fructe cu continut redus de zaharuri (kiwi, grepfruit, portocala, mar, fructe de padure, ananas
crud);
cateva felii de carne fiarta / la cuptor / prajita (eventual sub forma de sendvis - eu prefer pentru
usurinta in utilizare branza / cascavalul cu mentiunea ca imi place sa fie de obicei mai groase ca
felia de paine)

Ce NU recomanda medicul Andrei Laslau:


NU “CEREALE CU LAPTE” care inseamna de fapt “cereale procesate, nu integrale, cu minim
25% zahar vandute la pret de carne - 35 ron pe kg”
NU IAURTURI CU FRUCTE din comert - sunt la fel de proaste, daca nu chiar mai proaste - cu
un continut de zahar incredibil de mare, similar cu al inghetatei. Daca vrei iaurt cu fructe, iti pui
singur fructe de padure in iaurt integral si este o combinatie decenta.
MEZELURILE TREBUIE EVITATE, desi uneori pot fi o solutie acceptabila - la limita avariei, dar
de 1-2 ori pe luna, si atunci sa fie vorba de ceva salam crud-uscat de buna calitate si de preferat
sa consumi pe langa el si alimente care sa contina vitamina C - nitratul de sodiu din mezeluri nu
se mai transforma in nitriti si nitrozamine cancerigene.
CREMVUSTII pentru copii sunt o mare MIZERIE. La pret de carne ti se vinde o bataie de joc
nutritionala, din carne de pe oase si resturi de oase (carne dezosata mecanic), gelatina, E-uri,
proteina vegetala.
BRANZA TOPITA NU ESTE BUNA. Vei gasi multe E-uri pe eticheta - mult prea multe pentru un
aliment care necesita doar sare pentru conservare.
IDEI PENTRU MICUL DEJUN
Sandvisuri gustoase cu branza telemea, felii de castraveti pe deasupra, decorate cu rosii si
alune.
De dimineata - cateva feliute de kiwi, branza, cascaval, caju, cateva migdale si alune de
padure, 3 patratele de ciocolata neagra 80%, o cafea Dark Sumatra (asta e pasiunea mea
vinovata). Nu cred ca exista om caruia sa nu-i placa asa ceva. Nu se poate compara cu un bol
de cereale cu lapte.
Dimineata asta. Mancatul asta nu e asa de simplu cum crede lumea - e mult mai
simplu. Cascaval, caju, alune de padure, migdale. Perfecte pentru keto. Proteine de buna
calitate, grasimi suficiente - gust, satietate, acizi grasi esentiali, carbo putini, fibre, antioxidanti,
fitonutrienti.
Din seria LIKE A BOSS. Omleta din 3 oua de tara, cascaval, caju, nuci, putin patrunjel. Cateva
rosii cherry pentru "decor". Proteine de foarte buna calitate, grasimi suficiente pentru keto -
satietate, gust, acizi grasi buni, fibre, fitonutrienti, antioxidanti, minim de carbo. A fost delicios.
- De azi dimineata: doua felii subtiri de paine, unt 82%, branza, pate de ficat de gasca,
migdale, nuci. Branza e mai groasa decat painea. Combinatia de pate si migdale a fost
excelenta, mai buna decat mi-as fi imaginat. Proteine bune, grasimi de calitate, fibre, vitamine,
minerale. Pateul intra la categoria mezeluri si nu este recomandat, dar merge asa odata pe luna,
ca tot a fost cu Pastele si cu cozonacul (deci oricum au fost cateva zile de trisat).
- 2 felii de paine, unt 82 %, telemea maturata de vaca, niste nuci si migdale, cateva feliute de
castravete si ridiche. Super fast food: dureaza 3 minute sa le aranjezi - proteine de calitate,
grasimi destule, putini carbo, satietate si gust, fibre, antioxidanti, minerale, vitamine.
IDEI PENTRU PRANZ SI CINA
Piept de pui, putina mazare, caju, nuci - maruntite, unt 82% - proteine de buna calitate, putini
carbs, destule grasimi pentru keto, fibre, antioxidanti, fitonutrienti, vitamine, minerale. Mazarea
poate fi una din sursele acceptabile de carbo pe keto - low carb, mai ales daca faci si efort (are
cam 9% zaharuri, 100-150 de grame nu vor omori pe nimeni). Si fasolea verde este o sursa, dar
mie nu-mi place deloc :).
Un pranz pe cinste. Poza nu mi-a iesit prea bine, dar a fost foarte bun. Ficat de pui prajit in
ulei, cu apa si usturoi, legume la cuptor gratinate cu unt 82%, cascaval, smantana si ou.
Proteine de mare calitate, grasimi suficiente, fibre, fitonutrienti, vitamine, minerale. Ketogenic.
Delicios. Satios. Unde mai pui ca nu ingrasa, ci slabeste, contrar a ceea ce ati mai auzit pe la TV
de la tot felul de nutritionisti.
De post. Cea mai buna leguma e porcul. Muschiuletul de porc facut in unt. Cu nuci si caju.
Cum altfel decat Like a Boss :)
Din farfurie direct pe Facebook.Muschiulet de porc, migdale, avocado, sfecla rosie. Proteine,
grasimi bune, foarte putini carbo, fibre, fitonutrienti, vitamine.
In seara asta am mancat ceva super: 3 oua, mozzarella, nuci, caju, marar si patrunjel, putina
sare - batute bine si aruncate cateva minute in tigaie unde pusesem niste unt. Si inca vreo
cateva minute niste muschiulet de porc facut tot in unt. Am prajit si o felie de paine si am pus
pe ea unt si deasupra untului muschiuletul.
Sper sa nu uit nimic - cascaval cu somonpe deasupra, masline verzi cu migdale, alune de
padure, migdale, caju, 2 patratele mici de ciocolata neagra, un kiwi mic, o cafea neagra. Am
bifat la toate capitolele: proteine de mare calitate nutritionala, grasimi in cantitate suficienta
pentru keto - satietate, gust, acizi grasi benefici, putini carbo, antioxidanti, fibre, fitonutrienti,
vitamine, minerale . Combinatia asta merge la orice ora.
IDEI DE CEVA DULCE
Placinta de la bunica. Merita sa trisezi cu o bucatica din asta (chiar daca n-am sarit de 50
grame carbs :). A pus foarte putin zahar, putina faina, dar mai multa branzica. A fost delicioasa.
Cel mai bun cozonac este ala facut de bunica. Cele din comert sunt sinistrosenii cu nume de
cozonac doar pe hartie, in rest o paine dulce afanata cu putin continut, si ala de o calitate
indoielnica. De ce este cel mai bun? Pentru ca a pus 10 oua (de tara) la kg de faina, pentru ca a
pus unt 82 % (6 pachete), pentru ca a pus jumatate de kilogram de cacao din aia cu multa
grasime (22%), pentru ca a pus multa nuca (1,5 kg) si pentru ca este muncit.
Azi am avut pofta de ceva dulce. Am facutmascarpone cu fructe de padure: 3-4 linguri de
mascarpone si 3-4 linguri de fructe de padure puse intr-o ceasca si amestecate bine. Mie mi-a
placut. In total 5-10 grame de zaharuri. Fructele de padure sunt avantajoase intrucat au un
raport foarte bun de nutrienti (fitonutrienti, antioxidanti, minerale, vitamine) raportat la
dimensiunea lor si la cantitatea de zaharuri. Sunt considerate superfructe.

Pentru cei care nu pot rezista fara ceva dulce exista o solutie delicioasa: ciocolata neagra. Eu
am combinat un mar mic, un kiwi feliat, o mana de migdale si una de alune de padure cu 3
patratele de ciocolata 85% cacao. Proteine de calitate, grasimi bune - inclusiv faimoasele omega
3, fibre, minerale, vitamina C, antioxidanti si doar vreo 15 grame de zaharuri (acceptabil chiar si
pe keto).
Dupa o saptamana de dieta ketogenica, azi am facut o mica incarcare vinovata cu
carbohidrati. Cheesecake facut in casa. O tava intreaga. Totusi, are o cantitate minima de
carbohidrati si numai chestii bune: zahar brun bio, oua de tara bio, branza de vaci bio, unt bio,
ce sa mai... chiar si biscuitii au fost bio, fara grasimi hidrogenate. Contine si alune de padure
(non bio ca dadeam faliment).
Cosmarul unui nutritionist conventional mai putin informat - o simfonie de nuci, migdale, caju,
seminte si de pofta putina ciocolata neagra 85% cacao si 3 caise uscate. Unde mai pui ca nici nu
ingrasa (pe keto). Am lins acum cateva secunde ultimele seminte. Delicios.
Aceste recomandari de mancaruri permise in dieta ketogenica au fost facute de medicul Andrei
Laslau pe pagina sa de Facebook si fac parte chiar din meniul pe care l-a urmat el. Andrei
posteaza frecvent poze cu mancarurile din farfurie pentru a le arata tuturor prietenilor cum a
reusit sa slabeasca.
Tu ce dieta ai urmat sau vrei sa urmezi?

10 idei noi de mic dejun!


Continuăm astăzi cu meniuri noi pentru dieta ketogenică. Așa cum este normal, începem cu 10 idei pentru un
mic dejun sănătos, sățios și ketogenic! Curat ketogenic, mon Cher! (TM).
Varianta 1: Omletă din 5 ouă de la găină de țară trasă în unt 82% grăsime bio în vas de ceramică, nuci
românești, salată de crudități cu telemea de capră tot de la țară și măsline.
Varianta 2: Omletă din 4 ouă de găină de țară cu ton și ceapă, nuci, trasă în ulei de cocos în tigaie de ceramică.
Delicii curat ketogenice!
Varianta 3: 3 ouă prăjite în ulei de cocos, somon, avocado, măsline, castravete, nuci, roșii plus o cafea bio.
Varianta 4: Ardei, roșie, castravete, măsline, somon, nuci, telemea, salată, apă plată cu lămâie și o cafea bio.
Varianta 5: Roșie, brânză, măsline, castravete, somon, ardei gras, cașcaval, caju și o cafea bio.
Varianta 6: Ardei, smântână, brânză grasă, nuci, castravete, cafea bio. Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 7: Ouă fierte – sursă de țară, telemea maturată, cașcaval ecologic, măsline kalamon, nuci, ridiche,
salată verde și o cafea bio. O felie de măr acrișor la desert. Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 8: Nuci, telemea maturată grasă, cașcaval eco, ardei, castravete, o cafea bio, apă, un deliciu curat
ketogenic.
Varianta 9: Omletă cu de toate. Am mâncat și pâinica. Și două cafele cu un strop de lapte gras și puțină vanilie
și scorțișoară.
Varianta 10: 2 ouă fierte, castaveti, ridichii, salată, somon, cașcaval, cafea, kiwi, măr.
Varianta 1 O felie de pâine cu unt 82% grasime, somon, gorgonzola, telemea maturata, masline, migdale,
caju, nuci braziliene, roșie, conopidă. Deci am în farfurie proteine și grăsimi de calitate ( animale și vegetale –
somon, brânzeturi, nuci, măsline ) și foarte puține glucide, din pâine, roșie, conopidă, nuci, acestea fiind însoțite
de fibre, vitamine, minerale, antioxidanți, fitonutrienți. Și bineînțeles o cafea bio!
Varianta 2 Doua felii de pâine, unt din surse de țară, telemea tradițională maturatăă, somon marinat, salată
verde, roșie, conopidă crudă, macadamia și o cafea bio.
Varianta 3 Ouă ochiuri, telemea, caju, ardei, roșie și o cafea bio. Delicios, sănătos, sățios și foarte gustos.
Varianta 4 Două felii de pâine cu unt și telemea de țară, semințe de dovleac, macadamia și nuci braziliene. Și o
cafea bio, evident. Proteine de calitate, grăsimi suficiente, glucide puține, fibre, vitamine, minerale, fitonutrienți,
antioxidanți.
Varianta 5 Doua felii de pâine neagră cu semințe, unt bio 80% grăsime, porc de țară tras în ulei de cocos, nuci,
roșii. Nu sunt alegeri perfecte. Se putea și fără pâine. Era mai bine cu o salată de crudități – un mix. Cafeaua bio
de dimineață te face să sari pe masă. Glumesc, dar cred ca mulți adoră o cafea bună dimineața.
Varianta 6 Doua ochiuri bio în vas de ceramică cu ulei de cocos, brânză cu mucegai 65% grăsime, nuci, caju,
roșie și morcov crud și desigur o cafea bio. Sățios, gustos, sănătos, cu proteine suficiente și de bună calitate, cu
grăsimi suficiente, cu puține glucide. Avem fibre, fitonutrienți, antioxidanți, vitamine, minerale. Nu este deloc
zahăr adăugat.
Varianta 7 Micul dejun întârziat – un fel de prânz care corectează prostiile de la prima masă, luată la spital – 2
ochiuri, salată cu castravete, ardei, o roșie, brânză telemea maturată 55%, puțină brânză albastră, nuci,
măăsline, și zeama de la o lămâie mare, o cafea delicioasă 100% arabica organică și un pahar mare cu apă.
Delicios și Curat Ketogenic, mon Cher (TM). Proteine delicioase, grăsimi sățioase, glucide foarte puține,
antioxidanți, fibre, vitamine, minerale, fitonutrienți, un maxim de beneficii în aceste alimente doldora de
substanțe benefice, care au un foarte puține glucide. Suficienți antioxidanți, polifenoli și vitamine.
Varianta 8 Un mic dejun copios. O omletă cu ciuperci, migdale, nuci, acompaniată de afine, kiwi, măsline, nuci
și cafea bio. Un deliciu. Insist pe micul dejun pentru că este o masă utilă pentru a te feri de păcălelile nutriționale
din prima parte a zilei – pateuri, covrigei, fructe dulci și alte minuni. Dacă la prima masă avem grăsimi, proteine,
ceva legume, poate niște fructe cu puține glucide, dar care vin însoțite de antioxidanți, fibre, vitamine, minerale,
este foarte puțin probabil ca masa de la ora 10:00 să mai fie un covrigel sau un pateuț sau un batonaș.
Varianta 9 O masă delicioasă : un ou de gaină de țară fiert, legume – ciupercuțe fierte cu ceva pătrunjel
deasupra, ardei gras verde cu salată de țelină și morcov, alune de pădure și migdale crude, o felie de pâine
crocantă cu semințe de susan cu unt și cașcaval și o felie de gouda. Grăsimi, proteine, puține glucide. Curat
Ketogenic, mon cher ( TM ). Orice masă a zilei se poate face pe acest principiu – legume, nuci și brânză sau
carne.
Și o surpiză pentru un început de săptămână reușit: Minitarte rapid și ușor de făcut. 100 g spanac fiert, 100
grame cașcaval tăiat cubulețe, 100 grame smântână. Sare, piper. Tavița se unge cu ulei de cocos înainte. 30 de
minute la cuptor!
Varianta 1: Nuci, telemea maturată grasă, cașcaval eco, ardei gras, castravete, ridichii, o cafea bio, apa cu o
felie de lămâie. Un deliciu curat ketogenic!.
Varianta 2: Omletă cu de toate. Da, am mâncat și pâinică. Și două cafele cu un strop de lapte gras și puțină
vanilie și scorțișoară.
Varianta 3: Somon, nuci, măsline, ardei gras, castravete, ridichii, ou fiert, cașcaval, kiwi, măr și o cafea bio.
Varianta 4: Pâine crocantă subțire, unt 82 % bio, cașcaval bio, nuci românești, kiwi și o cafea bio.
Varianta 5: Cașcaval, măsline, brânză brie, ou fiert, nuci macadamia, ardei gras.
Varianta 6: Pâine crocantă subțire, unt 82 % bio, cașcaval bio, somon, ardei gras, salată verde, măsline, cafea
bio, apă plată cu o felie de lămâie;
Varianta 7: Ardei gras umplut cu brânză, mărar și ton, nuci, castravete, morcov, ridichii, nuci, salată verde,
cafea bio, kiwi, nuci macadamia, 1/4 portocală și un pahar cu apă plată.
Varianta 8: Două felii subțiri de pâine crocantă, unt 82% bio, cașcaval ecologic, nuci, castravete, ridichii, o
cafea bio și înca 300 grame iaurt 10% grăsime. Un deliciu!
Varianta 9: Două felii pâine crocantă, somon, ardei, castravete, ridichii, telemea, cașcaval eco, macadamia,
nuci braziliene, măsline, morcov, cafea bio. Un deliciu curat ketogenic!
Varianta 10: Două ouă ochiuri - din sursa de țară, telemea maturată, nuci braziliene, roșii cherry, castravete,
salată verde, ardei, ciuperci crude, o mână de macadamia (nu se vede în poză), cafea bio. Un deliciu curat
ketogenic!
Varianta 1 Omletă din 3 ouă bio, telemea maturată, niște mușchiuleț de porc tradițional fără E-uri și nitrați, nuci
românești delicioase. Proteine de mare calitate, grăsimi suficiente, foarte puține glucide în ardei și nucă,
antioxidanți, vitamine, minerale, fitonutrienți. Am mai luat o doză de antioxidanți din cafeaua bio de lângă. Un
deliciu curat ketogenic, mon Cher (TM).
Varianta 2 Două ouă bio fierte, somon marinat, telemea maturată, cașcaval, nuci, salată verde, castravete,
cafea bio și ceai. Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 3 Două felii de pâine subțire, unt, cașcaval, telemea maturată, nuci, salată verde și castravete.
Varianta 4 Omletă cu ton, ardei gras și nuci.
Varianta 5 Omletă cu nuci, salată de varză murată și o cafea bio.
Varianta 6 Două felii de pâine crocantă cu semințe de în, unt 82% grăsime, cașcaval, somon marinat, conopidă
crudă, ardei gras roșu, castravete, salată verde și lămâie stoarsă pe somon. Un deliciu!
Varianta 7 Doua felii de pâine cu unt, somon, cașcaval, câteva măsline, câteva ridichi, salată verde. Ușor, rapid
și sănătos.
Varianta 8 Două felii de pâine cu unt, somon și telemea maturată, ardei și roșie.
Varianta 9 Două ouă, ardei gras umplut brânză și smântână, morcov, salată verde, avocado umplut cu brânză și
smântână, măsline și o cafea bio.
Varianta 10 Două felii de pâine crocantă cu semințe de in, cașcaval, somon, brânză, roșie, castravete, salată
verde, ardei gras, nuci.
Varianta 1: Brânză telemea, salată verde, ridichii, castravete, ardei gras, cașcaval eco, nuci, mușchi de porc
tradițional ( fără e-uri) și desigur o ceașcă de cafea.
Varianta 2: Brânză cu mucegai, o felie de pâine cu unt și somon cu zeama de lamâie, nuci.
Varianta 3: Două ouă fierte de țară, telemea maturată, cașcaval, somon marinat, nuci, salată verde, castravete,
ardei și puțină lămâie verde.
Varianta 4: Două ouă prăjite în ulei de cocos, cașcaval, castraveți murați, brânză, nuci, semințe de dovleac,
cafea și câteva bomboane de ciocolată, tot keto.
Varianta 5: Salată din: somon, cașcaval eco, salată verde, nuci, ardei gras și o cafea bio.
Varianta 6: Pâine wassa – o cantitate mică, unt, somon marinat, cașcaval, crudități, morcov, nuci, măsline, o
cafea bio.
Varianta 7: Pâine wassa cu cașcaval și somon marinat, brânză cu mucegai, roșii cherry, morcov, salată verde,
kiwi.
Varianta 8: Două felii de pâine tip wassa rupte în două cu semințe de susan, unt 82% grăsime, somon marinat,
telemea maturată, cașcaval, măsline, castravete, ridiche, ardei capia, roșii cherry.
Varianta 9: Omletă, telemea, măsline, semințe de dovleac, salată verde, 4 roșii și o cafea bio.
Varianta 10: Salată de crudități cu ton, nuci, o cană de ceai verde.

10 idei noi de prânz!


Varianta 1: Creveți în unt, roșie și o felie mică de pepene galben.
Varianta 2: Brânză tip cottage grasă cu nuci.
Varianta 3: Pulpe de pui, nuci pecan, roșii, castraveți, ardei gras, telemea maturată de capră.
Varianta 4: Pui, nuci, ridichii, castraveți, ardei gras
Varianta 5: Omletă din 4 ouă, 150 grame de ton, ceapă roșie, măsline, brânză halloumi specială pentru grătar,
măsline negre și verzi, câteva nuci pecan, o mană mică de caju și o brănză cottage de 200 grame și cam 200
grame iaurt grecesc 10%.
Varianta 6: Spanac cu ricotta, cașcaval și ouă. Delicii curat ketogenice!
Varianta 7: Salată de crudități cu ton, telemea și nuci.
Varianta 8: Steak de mânzat la cuptor în vas de yena, crudități și nuci
Varianta 9: Vită, roșii, ciuperci umplute cu cașcaval. Am mâncat o brânză cottage și o mână de nuci.
Varianta 10: Piept de pui tras în ulei de cocos în vas de ceramică, semințe de floarea soarelui crude și niște
crudități.
Țin să menționez că meniurile de mai sus, sunt mesele mele. Așadar, dacă ați început dieta ketogenică sau dacă
vreți să începeți acest tip de dietă, trebuie să aveți grijă. Mesele mele vă sunt oferite ca sursă de inspirație.
Pentru orice întrebari, probleme, etc, vă stau la dispoziție pe adresele de mai jos.
Varianta 1: Somon cu legume. Un deliciu. Am mâncat 2/3 din porție. Și toate legumele. Uite că am soluții
pentru vegetarienii care mănâncă pește!
Varianta 2: Vită în baiț și apoi la cuptor până se frăgezește carnea. Nuci și salata. Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 3: Pulpă de pui, brânză camembert de capră, semințe, crudități, măsline.
Varianta 4: Ochiuri trase în ulei de cocos în vas de ceramică. Ouăle sunt de la țară. Uleiul de cocos pentru gătit
se găsește pe net. Telemeaua este maturată. Nucile românești sunt luate de la piață. Cruditățile sunt așa cum le
găsește oricine le caută. Încă o masă curat ketogenică.
Varianta 5: Ouă ochiuri și salată verde cu ridichii, mărar, castravete, măsline, morcov, somon, nuci.
Varianta 6: Ciorbă de perișoare ( doar două cu foarte puțin orez ), brânzică Făgăraș și porc la cuptor cu varză
călită. Mamăliga a rămas în farfurie!
Varianta 7: Trei ouă ochiuri trase în ulei de cocos în vas de ceramică, brânză telemea și nuci.
Varianta 8: Aripioare de pui trase în ulei de cocos în vas de ceramică, ciuperci cu cașcaval, nuci românești (nu
se văd în poză).
Varianta 9: Mezeluri tradiționale cică fără E-uri…foarte scumpe…pofta a învins…telemea maturată, crudități. Am
mâncat și niște ardei verde.
Varianta 10: Legume gratinate cu smântână și mușchi de porc.
Varianta 1: Cotlet de porc tras în ulei de cocos în vas de ceramică, nuci, legume, cașcaval ras. Un deliciu curat
ketogenic!.
Varianta 2: Vițel, castravete, ardei, nuci.
Varianta 3: Vită cu garnitură de legume ( castraveți acrii, varză roșie, pătrunjel, roșii și varză albă).
Varianta 4: Ciorbă de pui a la greque.
Varianta 5: Rasol alb de vițel tras în ulei de cocos în vas de ceramică, salată verde, măsline, conopidă,
castravete, ardei gras și nuci. Un deliciu curat ketogenic!.
Varianta 6: Omletă cu ton, cașcaval ras, ardei și nuci.
Varianta 7: Pui, salată și semințe de floarea soarelui crude.
Varianta 8: Fasole verde cu mușchiuleț de porc și nuci. Un deliciu sănătos, care îți satisface foamea și dorința
de a mânca totuși ceva, chiar dacă multă lume o vede ca pe o dietă, de fapt este un stil de viață sănătos.
Varianta 9: Rasol alb de vițel de lapte tras în ulei de cocos în vas de ceramică, varză murată, nuci românești.
Un deliciu curat ketogenic. Hrană adevărată.
Varianta 10: Cotlet de vițel tras în ulei de cocos în vas de ceramică, ciupercuțe umplute cu cașcaval, murături.
Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 1: Mușchi de porc tras în ulei de cocos în vas de ceramică, salată de crudități ( salată verde,
castravete, ridichii, brânză) și nuci.
Varianta 2: “Mezeluri” de casă ( fără E-uri sau aditivi, nu le consum decât foarte rar și așa, ceea ce vă
recomand și vouă), cașcaval, ridichii, ardei gras, castravete și 2 frunze de salată verde.
Varianta 3: Cotlet de vitel tras în ulei de cocos în vas de ceramică, castravete, ardei gras, nuci, puțină brânză
daneză.
Varianta 4: Rasol de vițel de lapte tras în ulei de cocos în vas de ceramică, nuci, ardei, castravete, măsline, o
bucățică de telemea maturată. Unii spun că nu e bine sa combini carnea cu brânza, că ar îngreuna digestia, pe
baza unor teorii privind digestia unuia în mediu acid și cum brânza îl strică etc. Eu am mâncat așa și nu am
vreun disconfort digestiv, și nu am avut vreodată. Evident că dacă nu tolerezi așa ceva, nu mănânci.
Varianta 5: Somon cu ierburi alături de nuci, măsline, salată verde, castravete și foarte puțin vin roșu.
Varianta 6: Piept de pui tras în ulei de cocos în vas de ceramică, semințe de floarea soarelui crude, măsline
verzi cu gogoșar, castraveciori murați. Un deliciu. Curat Ketogenic, mon Cher (TM).
Varianta 7: Somon cu ierburi asezonat cu câteva măsline și lămâie.
Varianta 8: Rasol de vițel de lapte tras în ulei de cocos în vas de ceramică. Dovlecei facuți fâșiute în același
mod. Cașcaval ras. Condimente. Un deliciu.
Varianta 9: Rasol de porc cu varză murată.
Varianta 10: Somon cu ierburi, dovlecei, salată, câteva roșii micuțe, câteva măsline, ridiche.
Varianta 1
Piept de pui la grătar, nuci macadamia, nuci braziliene, măsline kalamata, salată verde, gogoșar murat și
conopidă crudă. Demențial de bun!
Varianta 2
Porc de țară și conopidă făcute după rețetele mele, gogoșar murat. Chiar a fost un deliciu. Conopida conține
smântână, ouă, cașcaval.
Varianta 3
Macrou tras în ulei de cocos în vas de ceramică, condimente – cimbru, rozmarin, piper, 3 roșii date pe răzătoare.
Delicios!
Varianta 4
Ficat de porc, condimente, ulei de cocos, toate băgate la cuptor în vas de yena, murături. Vita – poveste
similară. Niște mazăre sote – asta am avut poftă, este destul de glucidă, am mâncat doar vreo 50 grame. Am
avut alături și niște macadamia lângă porc, și niște nuci braziliene lângă vită. În total am mâncat așa – 3 feliuțe
de ficat de porc, o biluță de vită, o mână de macadamia, câteva nuci braziliene, murături, cele 50 grame de
mazăre. Deci mă uitam la toate alea și nu știam ce să mănânc. De fapt eu știu de ce mi s-a întâmplat asta –
mâncasem înainte un iaurt care mi-a adus 40 grame de grăsime și deja mă cam săturasem. Deci fizic nu am
putut mânca mare lucru. Asta este unul din primele lucruri care întamplă atunci când renunți la carbs și îi
înlocuiești cu grăsime. Nu îi poți înlocui pe toți cu proteină. Dar dacă îi înlocuiești cu proteină și grăsime, senzația
este că nu-ți mai e foame.
Varianta 5
Două bucăți de carne ( porc la cuptor ), murături, mure, câteva bucățele mici de desert -smântână grasă pentru
frișcă 30%, fructe de pădure și gelatină, și o mână de macadamia.
Varianta 6
Porc în grăsime de cocos în vas de yena cu vin și mirodenii la cuptor (o oră), ridiche, ardei capia, roșie,
macadamia și nuci braziliene.
Varianta 7
Rulada de porc de țară cu cașcaval ecologic, niște caju, o rosie, un morcov crud, varza murata. Curat Ketogenic,
mon Cher (TM).
Varianta 8
File de porc, smântână și ciuperci. Un prânz întârziat. Pe la ora 4:30!
Varianta 9
Mușchi de porc, șorici, gogoșar, varză murată și foarte puțin vin într-un pahărel pentru țuică! Curat vegan și Curat
Ketogenic, mon Cher (TM). Chiar și Curat tradițional.
Varianta 10
Antricot de vită prăjit în ulei de cocos în vas de ceramică și apoi acoperit cu apă și lăsat să fiarbă 30 minute cu
condimentele : piper, busuioc și cimbru, a iesit foarte gustos ; fâșii de dovlecel trase în ulei de cocos cu
condimente și cașcaval ras, nuci, puțina brânză cu mucegai. Pe masa am mai avut o salată de crudități : roșie,
ardei, castravete, zeama de lămâie, țelina tăiată și cașcaval, precum și o felie dintr-un tort keto. Și un ceai verde
cu mentă. Nu am putut mânca tot. Am lăsat salata pentru mai târziu.

10 idei noi de cină!


Varianta 1: Vițel de lapte, nuci, măsline, ardei, pătrunjel. Un deliciu curat ketogenic.
Varianta 2: Două felii pâine neagră cu unt bio, brânză telemea și brânză franțuzească.
Varianta 3: Vită ținută în baiț și apoi la cuptor, nuci românești, cașcaval ecologic, ardei gras, kiwi, 1/4 măr. Un
deliciu!
Varianta 4: Două felii de pâine cu unt bio, cașcaval, ardei gras și nuci.
Varianta 5: Omletă cu de toate. Am lăsat pâinica în farfurie. Un deliciu!
Varianta 6: Omletă din 3 ouă de țară, cașcaval eco, cârnați tradiționali, ardei roșu, ceapă. Garnitura : fasole
verde. Am mâncat și câteva măsline.
Varianta 7: Ciuperci cu cașcaval, macadamia și nuci braziliene.
Varianta 8: Două ouă ochiuri trase în tigaie, nuci braziliene, roșii cherry, castravete, ardei gras, brânza
telemea.
Varianta 9: Supă din pasăre de țară cu legume și smântână grasă. Un deliciu !
Varianta 10: Două felii de pâine crocantă cu unt bio, cașcaval și somon.
Încheiem astăzi, seria celor 3 articole cu 10 idei pentru o cină sănătoasă, sățioasă și ketogenică! Curat
ketogenică, mon Cher! (TM).
Varianta 1: 100 grame de somon afumat, un avocado, două roșii, un ardei verde, jumătate de castravete, 150
grame de telemea de capră și zeama de la o lămâie mare.
Varianta 2: O salata cu telemea maturată, nuci, măsline kalamon și crudități, plus două cutiuțe de brânzică tip
cottage, nuci și fistic.
Varianta 3: Brânză telemea, castravete, roșii, pui tras la tigaie în ulei de cocos, nuci, o cutie de brânză tip
cottage și afine.
Varianta 4: Ciorbă de legume cu smântână și pui.
Varianta 5: Vițel de lapte, nuci, măsline, ardei, pătrunjel.
Varianta 6: Vită ținută în baiț și apoi la cuptor, nuci românești, cașcaval ecologic , crudități, fructe ( kiwi si măr).
Varianta 7: 2 felii de pâine cu cașcaval, ardei, unt și nuci
Varianta 8: Somon cu legume.
Varianta 9: Vită în baiț și apoi la cuptor până se frăgezește carnea. Nuci și salată.
Varianta 10: Omletă din 3 ouă de țară, cașcaval eco, cârnați tradiționali, ardei roșu, ceapă. Garnitură : fasole
verde și câteva măsline.
Varianta 1: Coltet de vițel cu ardei gras, castravete și nuci.
Varianta 2: Două felii de pâine, unt, cașcaval, somon, castravete, ridiche, salată verde, măsline.
Varianta 3: Două felii de pâine, unt, somon, brânză, roșie, ardei.
Varianta 4: Pui în tigaie de ceramică și salată verde.
Varianta 5: Ouă fierte, creveți fierți, somon marinat, măsline, telemea maturată, cașcaval, salată verde,
avocado, castraveți, ardei. Foarte bun!
Varianta 6: Două felii de pâine cu unt bio, cașcaval, brânză, o mână de nuci, în poza 6.1 – ridichii, ardei gras și
castravete.
Varianta 7: Somon în suc propriu cu salată verde, ridiche, nuci, măsline și multă zeamă de lămâie. Un deliciu
curat ketogenic.
Varianta 8: Salată de roșii, castraveți, brânză, nuci.
Varianta 9: Două ouă ochiuri, semințe de dovleac, țelină cu smântână, ridichii, măsline, ciocolată cu nuci low
carb făcută în casă. Un deliciu!
Varianta 10: Avocado cu țelină și smântână, 2 roșii cherry, salată verde și câteva măsline.
Varianta 1: Pulpă de pui dezosată la grătar cu murături și nuci.
Varianta 2: O felie de pâine, unt de țară, brânză bio cu ierburi, somon marinat. Delicios!
Varianta 3: O felie de pâine, unt, somon marinat, caju, nuci braziliene și un morcov. Înainte am mai mâncat o
brânzică tip Făgăraș și încă un sandviș cu brânză cremă tartinabilă bio. Și vreo 50 grame de telemea cu salată
Varianta 4: Porc, tarte cu spanac, ouă, cașcaval, smântână și ouă, murături. A fost delicios! Rețeta tartelor o
găsești în articolul cu rețete de prânz keto.
Varianta 5: O conservă de ton în suc propriu, cașcaval bio, ardei capia, roșie, castravete și semințe de floarea
soarelui. În afară de asta am mai mâncat două felii de pâine cu cremă de brânză tartinabilă bio și o mână de
macadamia.
Varianta 6: Pâine, unt bio, cașcaval bio, roșie și o mână de macadamia.
Varianta 7 : Porc în vas de yena cu grăsime de cocos, vin roșu și condimente, aproximativ 40 minute, nuci
macadamia, caju, nuci braziliene, ardei verde și castravete. Totul a fost curat ketogenic și delicios.
Varianta 8 : Piept de pui tras în ulei de cocos cu semințe de susan, legume cu smântână și cașcaval, câteva
nuci.
Varianta 9: Piept de pui tras în tigaie de ceramică cu ulei de cocos. Apoi se bagă la cuptor în vas de yena cu
roșie feliată subțire pe deasupra, pătrunjel, mozarella și cașcaval ras. Sare, piper și busuioc după gust.
Varianta 10: 2 felii de wassa, unt și cașcaval, roșii, salată de crudități.

Iaurtul – sănătate curată


Iaurtul este un aliment complet. Oferă proteine de calitate, calciu uşor asimilabil, potasiu (comparabil cu
bananele), magneziu, vitamine din grupul B şi bacterii probiotice, glucide modificate pentru o asimilare mai
uşoară şi o toleranţă mai bună, prin transformarea lactozei în acid lactic în procesul de fermentare, dar şi grăsimi
care asigură saţietate şi gust bun. Bacteriile probiotice îţi normalizează flora intestinală. Ele au efecte de
modulare a sistemului imun, reduc riscul de alergii şi cresc rezistenţa la diverşi germeni, şi sunt utile inclusiv la
bolnavii cu HIV care au deficienţe clare ale imunităţii. Prin deconjugarea şi secreţia sărurilor biliare, iaurtul
probiotic îţi scade colesterolul rău şi îl creşte pe cel bun.
Ajută la tratarea diverselor afecţiuni intestinale, precum diareea după antibiotice, atît la copii, cît şi la adulţi,
ulcerului, avand activitate împotriva bacteriei Helicobacter Pylori, dar şi bolii inflamatorii intestinale. Iaurtul îţi
reduce nivelul de mutageni din tubul digestiv şi furnizează vitamine importante, printre care şi acidul folic.
Rezultat : deliciosul iaurt îţi reduce şi riscul de cancer pe colon. Iaurtul îţi scade şi tensiunea arterială, avînd rol
benefic în prevenirea bolii de inimă.
1) Iaurtul este bogat în proteine, avînd aproximativ 3 grame de proteine la 100g de iaurt. Iaurtul este bună
sursă de calciu (are de cel puţin 2 ori mai mult calciu decât o cană cu lapte degresat). Iaurtul conţine potasiu la
fel de mult ca şi bananele. Potasiul este o substanţă minerala vitală, care te ajută la normalizarea bătăilor
ritmului inimii şi iţi menţine un nivel adecvat de apă în corp. Iaurtul este şi o sursă excelentă de vitamine din
grupul B (B1,B2,B6), cu rol în funcţionarea creierului şi în metabolizarea glucidelor.
2) Iaurtul are numeroase beneficii digestive. El ajută la digestia, îmbunătăţeşte tranzitul intestinal, previne
constipaţia. Este totodată un bun remediu împotriva diareei. Spre deosebire de laptele dulce, iaurtul poate fi
consumat şi de persoanele cu intoleranţă la lactoză. Persoanelor cu intoleranţă la lactoză le lipseşte de pe
suprafaţa mucoasei intestinale o enzima (lactaza) care are rolul de a “sparge” moleculele de lactoză în zaharuri
mai mici spre a fi absorbită. La aceştia lactoza nu este digerată şi ajunge în intestinul gros şi acolo în contact cu
bacteriile provoacă crampe, diaree, balonări etc. Tot la nivelul tubului digestiv, iaurtul te protejează de cancerul
de colon.
3) Iaurtul conţine bacterii lactice benefice, precum Lactobacillus şi Bifidobacterium. Bacteriile lactice
împiedică înmulţirea germenilor în intestin (de mare ajutor în cazul ulcerului, iaurtul împiedicînd dezvoltarea
Helicobacter Pylori, bacteria implicată în apariţia maladiei) şi îmbunătăţesc tranzitul. Dacă ai urmat un tratament
cu antibiotice, ar fi bine să mănânci zilnic, pentru o perioadă, câte un iaurt ce conţine fermenţi vii, pentru a-ţi
reface flora intestinală. Lactobacilii benefici din iaurt există în mod normal în corpul tău încă din primele zile de
viaţă. În timp ele dispar şi microflora sănătoasă creată de ele este înlocuită, în funcţie de obiceiurile alimentare,
cu o microfloră nesănătoasă, de putrefactie. De aceea, iaurtul cu bifido-bacterii este o soluţie ideală pentru
sănătate. Microorganismele din iaurt îţi înlocuiesc microflora dăunătoare, de putrefacţie, care conduce la apariţia
unor metaboliţi foarte periculoşi şi care în timp pot da naştere cancerului intestinului gros.
4) Iaurtul îţi întăreşte sistemul imunitar. Te îmbolnăveşti mai rar dacă mănînci zilnic iaurt. Iaurtul cu
bacterii active stimulează sistemul imunitar, fapt evidenţiat prin înregistrarea creşterii susţinute a anumitor
citokine. Anumite boli autoimune pot fi prevenite prin consumul de iaurt. Există unele studii care arată că
inclusiv diabetul de tip-1 ar putea beneficia prin consumul de iaurt. Şi boala inflamatorie intestinală beneficiază
de pe urma consumului de iaurt. Aceste beneficii sunt vizibile şi la bolnavii cu imunitate alterată, precum cei cu
HIV sau cei care urmează tratamente imunosupresive pentru cancer sau alte maladii.
5) Iaurtul are un rol benefic în prevenirea alergiilor. El scade nivelul de IgE (imunoglobulina E, un
anticorp implicat în apariţia alergiilor) şi creşte nivelul de IL-10(izoleukina 10, o citokină cu efecte inflamatorii
uşoare). Administrarea la copii cu alergii şi eczeme IgE mediate a dus la ameliorarea simptomelor.
4) Iaurtul combate osteoporoza. O femeie din două şi un bărbat din opt vor dezvolta cândva osteoporoză
(pierderea rezistenţei substanţei osoase – oasele devin mult mai fragile şi se vor fractura la traumatisme
minore). Cantitatea mare de calciu ajută la menţinerea rezistenţei sistemului osos. Totodată, calciul din iaurt
este mai bine asimilabil decît cel din lapte.
6) Iaurtul te ajută dacă ai hipertensiune arterială. Fiecare pahar de iaurt îţi oferă cantităţi importante de
calciu, potasiu şi magneziu – minerale necesare unui bun control al tensiunii arteriale. Studiile efectuate pe
pacienţi cu hipertensiune au arătat că iaurtul duce la o diminuare semnificativă a tensiunii arteriale.
7) Iaurtul îţi reduce colesterolul rău şi creşte nivelul colesterolului bun. Există în medie o scădere a
colesterolului rău cu 5% şi o scădere a colesterolului total cu 4%. Un studiu a dat o cifră semnificativ mai mare,
arătînd o reducere de 8,4% a colesterolului rău la pacienţi obezi, dar aceştia avuseseră şi o oarecare reducere a
greutăţii în cadrul studiului.
SFAT : Alege iaurturi simple, fără zahăr. Citeşte cu atenţie eticheta produsului. Iaurturile cu zahăr pot avea mai
multe calorii decît o îngheţată. Evită-le pe cele cu fructe din comerţ. Nu sunt iaurturi cu fructe, ci iaurturi cu
gem. Dacă vrei iaurturi cu fructe, îţi poţi prepara în casă, din iaurt normal la care mai adaugi fructe proaspete
sau fructe uscate. În acest caz ar fi bine să foloseşti un iaurt cu o cantitate mică de grăsimi (0,1%), deoarece
combinaţia de zahăr (glucoză şi fructoză din fructe) şi grăsimi din iaurt va induce în corpul tău o stare favorabilă
stocării grăsimilor. De altfel, un iaurt cu fructe este cel mai bun substitut al unei îngheţate. Eviţi în acest fel
zahărul şi margarină ( grăsimile trans hidrogenate) care sunt prezente în toate îngheţatele de pe piaţă.

Zahărul scade apetitul sexual


Era un banc cu un individ care se duce la magazin şi cere un pachet de ţigări. Primeşte el pachetul şi observă că pe
eticheta acestuia era trecut: Fumatul cauzează impotenţă. Contrariat, el întreabă vânzătoarea : Doamnă, din acelea cu
cancer nu mai aveţi?
Cam aşa şi cu zahărul. Cercetătoarea Nancy Appleton a alcătuit o listă impresionantă de efecte adverse ale zahărului.
Aceasta este “147 Reasons Why Sugar Is Ruining Your Health” (“147 de motive potrivit cărora zaharul iti distruge
sănătatea”). Documentul poate fi găsit online la http://www.nancyappleton.com/pages/damages.html. Pe scurt,
consumul excesiv de zahăr este corelat cu obezitate, diabet, boală de inimă, o multitudine de cancere (sân, uter,
ovar, esofag, stomac, laringe, pancreas, colon, rinichi, vezică biliară), boală Alzheimer, diverse boli autoimune, boli
reumatice şi multe altele. Mulţi ar prefera totuşi efectele adverse de mai sus, în locul diminuării apetitului sexual.
Un studiu publicat în ediţia din 3 decembrie a Jurnalului de Investigaţie Clinică arată că un consum excesiv de zahăr
poate reduce nivelul de testosteron şi estrogen activ din corp, lucru ce duce la scăderea apetitului sexual. Folosind
şoareci şi culturi de celule hepatice umane cercetătorii au descoperit că prin administrarea de zahăr sau fructoză
celulele hepatice produc grăsimi în cantitate crescută (lipogeneză). Acest fapt duce la scăderea unui factor hepatic
(HNF-4alpha -hepatocyte nuclear factor-4alpha – factorul nuclear hepatocitar alpha 4) ce determină o sinteză scăzută
de SHBG (sex hormone binding globulin – globulina ce leagă hormonii sexuali) de către ficat, şi ulterior la o
concentraţie mai scăzută în sânge.
SHBG controlează nivelul de testosteron şi estrogen din corp. Cu cât este mai scăzut nivelul de SHBG, cu atât va fi mai
scăzut şi nivelul de testosteron şi estrogen total. Există şi o fracţiune liberă a acestor hormoni, nelegată de SHBG,
numită testosteron liber sau estrogen liber. Exista o idee controversată conform căreia creşterea SHBG ar diminua
nivelul de testosteron sau estrogen liber, ducând la scăderea fucţiei acestuia. Se pare însă ca acestest lucru nu este
deloc adevărat. Probabil alterarea globală a funcţiei hepatice datorată sintezei de lipide excesive în prezenţa de glucide
simple, cu scăderea ulterioară a SHBG duce la o diminuare simultană testosteronului global şi a testosteronului liber.
Scăderea SHBG este asociată cu o creştere a riscului de acnee, infertilitate, ovar polichistic, cancer uterin, sau boală
cardiovasculară, în special la femeile obeze sau supraponderale. SHBG arată riscul de a dezvolta diabet de tip 2 şi
boală cardiovasculară. Nivelul scăzut de SHBG este asociat cu o creştere a trigliceridelor din sânge, cu scăderea HDL
colesterol (aşa zisul colesterol bun), cu sindromul metabolic (obezitate abdominală, glicemie mare, la limita diabetului,
trigliceride crescute, nivel scăzut de HDL coltesterol), după cum arată un studiu publicat în octombrie 2007 în Jurnalul
Metabolism.
Un studiu publicat în ediţia din 15 martie 2006 a JAMA (Jurnalului Asociaţiei Medicale Americane) arătase că nivelul
crescut de SHBG protejează de diabet de tip 2, reducând riscul de apariţie al maladiei cu 80% în cazul femeilor şi cu
52% în cazul bărbaţilor. Se credea iniţial că există o scădere a SHBG atunci când creşte secreţia de insulină. Acest fapt
a provenit din ideea că indivizii supraponderali sau obezi, cu sindrom metabolic sau pre-diabet au nivele crescute de
insulină şi un nivel mic de SHBG. Acest ultim studiu arată că principalul răspunzător pentru scăderea SHBG este
activarea sintezei de grăsimi la nivelul ficatului. Atunci când organismul primeşte numeroase zaharuri rapid asimilabile,
de tipul zahărului sau HFCS, în ficat se activează sinteza excesivă de grăsimi.
Zahărul este format dintr-o moleculă de glucoză şi una de fructoză. În America de Nord este extrem de răspândit şi
folosit un ingredient produs din porumb, denumit HFCS (high fructose corn syrup – sirop de porumb cu conţinut înalt
de fructoză). Atât zahărul cât şi HFCS sunt folosite în numeroase produse de tipul băuturilor carbogazoase, siropurilor,
produselor cu puţine grăsimi, ciocolatei dietetice. Studiile estimează că un american consumă 33 de kilograme de zahăr
rafinat anual şi 20 de kilograme de HFCS.
Conform Fundaţiei Mondiale a Diabetului , acest consum imens de zaharuri rafinate duce la următorul dezastru : 80%
dintre americani sunt supraponderali şi 30% sunt declaraţi obezi. Un american din 3 moare prin cancer, boală de
inimă, accident vascular, cerebral sau diabet, toate aceste boli fiind corelate cu creşterea consumului de zahăr.
6% din populaţia mondială are diabet. 230 de milioane de oameni suferă din cauza diabetului. La fiecare 10 secunde o
persoană moare din cauza diabetului sau complicaţiior acestuia. 3% din decesele din America sunt cauzate de diabet.
Consumul de zahăr este în creştere şi la nivel mondial, iar dacă trendul actual se va menţine, în 10 ani vor exista 350
de milioane de diabetici. La nivel mondial diabetul ucide mai mulţi oameni decât infecţia cu HIV/SIDA. În 2007 dibetul
a dus la 3.5 milioane de decese.
Diabetul este prima cauză de amupare a membrelor, cu peste 1 milion de amputări pe an. Un procent foarte mare din
cazurile de cataractă sunt datorate diabetului. La nivel mondial, 5% din cazurile de orbire au drept cauză diabetul.
Totodată, diabetul este principala cauză a insuficienţei renale în tarile dezvoltate, ducând la necesitatea dializei. Acest
lucru măreşte costurile tratamentului. Totodată, riscul de infarct sau accident vascular cerebral sunt cel puţin duble în
cazul diabeticilor.
Deşi promovate adesea drept alimente cu proprietăţi afrodisiace (în special ciocolatele sau bomboanele din ciocolată),
dulciurile cu mult zahăr ar putea să îţi afecteze apetitul sexual. Recomandarea generală pentru toate categoriile de
consumatori este să evite zahărul, siropul de porumb bogat în fructoză, produsele cu făină albă (pâine albă, paste,
produse de patiserie şi cofetărie), fructele foarte dulci (banane, struguri), cerealele îndulcite, iar dacă totuşi consumă
asemenea alimente să o facă în cantităţi mici, preferabil după efectuarea unui efort moderat-intens. Ar fi bine să
înlocuiţi zahărul cu fructe proaspete şi cereale integrale. Diabeticii trebuie să îşi urmărească destul de atent boala şi să
discute orice modificare a regimului alimentar cu medicul diabetolog. Cum foarte mulţi români au prediabet sau
sindrom metabolic (undeva pe la 25% din populaţia ţării), şi aceştia ar trebui să îşi facă analizele şi să discute cu un
medic diabetolog pentru a li se prescrie un regim alimentar şi un program de exerciţii.

Soia luptă împotriva bolii de inimă și


cancerului
Soia poate reduce nivelul colesterolului rău. Soia poate diminua riscul cancerului de prostată sau al celui de
ovar. Este o alternativă la carne, în special în zilele de post, deoarece este un aliment bogat în proteine, dar
sărac în glucide și grăsimi.
Ce este soia ? Este o plantă, cu flori mici, fără miros și fără nectar, care face niște păstăi ce conțin boabe
galbene, oarecum asemanătoare cu cele ale fasolei. În China (care se pare că este țara ei de origine) și în
extremul Orient, este cultivată de mai bine de 5000 de ani. În Europa a ajuns în jurul anului 1700. La sfârșitul
secolului 20 a devenit una din cele mai cultivate plante de pe glob.
Ce este interesant la soia?
Despre soia s-a scris multă literatură, mai ales științifică. Actualmente există în bazele de date medicale peste
8000 de studii despre această plantă și compușii ei. Până acum doar în anul 2007 au apărut peste 450 de studii
despre soia. Este clar că soia este în centrul interesului multor oameni de știință. Care sunt totuși motivele
pentru acest interes uriaș? Să le luăm pe rând. În primul rând există un interes comercial, deoarece soia este
una dintre cele mai bine vândute legume la nivel mondial.
Apoi există un interes din partea comunității nutriționiștilor, care văd în soia un produs sănătos. Și nu în ultimul
rând din partea medicilor, care au ajuns la concluzia că soia este benefică în lupta cu kilogramele, colesterolul,
boala de inimă, dar și diverse cancere.
În 1999, Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA (FDA – Food and Drug Administration) a aprobat
că pe produsele ce conțin soia să fie trecută urmatoarea frază : “Dietele sărace în grăsimi saturate și colesterol
ce includ și 25 de grame de soia zilnic pot reduce riscul de boala de inimă”. Datorită prezenței pe produsele cu
soia a acestui dicton, cererea și comercializarea produsului au crescut masiv. Astfel, dacă în 1992 în SUA se
vindea soia de 852 milioane $, în 2002 vânzările au ajuns la 3,7 miliarde $. (1)
Înainte de a da această recomandare, FDA a avut în vedere numeroase studii ce au arătat că soia diminuează
colesterolul rău și crește colesterolul bun. Actualmente, există peste 600 de studii ce arată că soia ar putea
preveni apariția bolii de inimă și a complicațiilor ei.
Ulterior anului 1999, diverse studii intreprinse la unele din cele mai cele mai importante universități din lume au
arătat că în soia există anumiți compuși de tipul isoflavonelor, cu activitate anticancer. Studii efectuate în 2007 în
Japonia arată că isoflavonele din soia pot preveni cancerul de prostată (2) sau cancerul de ovar. (3) Există la ora
actuală chiar și un medicament pentru cancerul de ovar similar cu o isoflavonă din soia. Este vorba de
phenoxidiol, un analog al genesteinei din soia. Acest medicament este util în cancerul de prostată, de ovar,
melanom malign și cancere epiteliale. (4)
Deși au existat controverse în ceea ce privește izoflavonoidele din soia (genesteină și diadzeină), unii cercetători
considerându-le cancerigene , rezultatele studiilor clinice efectuate arată că de fapt ele pot fi folosite cu succes
în lupta împotriva cancerului. Un alt risc al soia este acela al alergiilor, dar acestea sunt destul de rare și apar la
un consum excesiv. Cu toate acestea, în SUA se estimează că 8% dintre copii sunt alergici la soia. (5) Acest fapt
se datorează și cantitătii mare de soia prezentă în lapte, ce depășește cu mult cele 25 de grame recomandate pe
zi, în cazul unui consum tipic. Se crede că există și unele riscuri asupra tiroidei sau un risc mărit de cancer la
sân, dar studiile au arătat că aceste riscuri sunt nefondate. (6,7)
Recomandări:
- moderația este cheia
- cel mai bine este să consumăm un maxim de 25 grame de soia pe zi, de preferat sub forma ei fermentată,
pentru o digestie mai bună
- nu recomand hamburgerii sau alte prăjeli cu soia, întrucât valoarea lor biologică este mult scazută
- nu consumați soia modificată genetic ( 90% din soia de pe piață).
- nu consumați mai mult de 25 de grame de soia zilnic, mai ales dacă sunteți femeie. Chiar dacă nu există dovezi
convingatoare, posibilitatea afectării tiroidei nu poate fi exclusă definitiv.

Combinația de broccoli și roșie – la fel de


eficientă precum bisturiul?
Societatea Americană de Cancer (ACS) și Institutul Național de Cancer (NCI) recomandă o dietă cu 5-10 porții de
fructe și legume zilnic pentru a preveni apariția cancerului. Susținut de numeroase date din literatura științifică
observațională și epidemiologică, acest concept nu a fost însă testat în studii experimentale.
Din acest motiv, un grup de cercetători de la Universitatea din Illinois, Urbana a testat efectul unei combinații de
tomate și broccoli asupra unor tumori prostatice.
STUDIUL lor a cuprins un număr de 206 șobolani ce au primit diete conținând praf de roșii și broccoli, în
următoarele formule: 10% roșii, 10% broccoli, 5% roșii plus 5% broccoli (combinație 5:5), 10% roșii plus 10%
broccoli (combinație 10:10), sau licopen (pigmentul ce dă culoare roșiilor, cunoscut anticancerigen - 23 sau 224
nmol/g) timp de 22 săptămâni. La începutul celei de-a 5-a săptămâni de studiu șobolanii au fost injectați cu
celule tumorale.
Efectul dietei cu roșii și broccoli a fost comparat cu eficiența a două proceduri medicale: castrarea chirurgicală
(cu 2 săptămâni înainte de terminarea studiului) și administrarea de finasteridă (5mg/kg oral, 6 zile pe
săptămână, tot timpul studiului). Finasterida este un compus antiandrogenic ce acționează prin inhibarea enzimei
numită 5-alfa reductază și astfel împiedică transformarea testosteronului în dehidrotestosteron (DHT), o formă
mai activă, ce determină creșterea mai rapidă a tumorilor prostatice. Finasterida este folosit la oameni, în
tratamentul complex al cancerelor de prostată.
Rezultatele studiului sunt spectaculoase. Castrarea chirugicală a redus greutatea tumorii (G) cu 62%, finasterida
nu a avut efect asupra G, lycopenul a redus G cu 7 respectiv 18% în funcție de doză, tomatele au scăzut G cu
34%, iar broccoli cu 42%. Combinația 10:10 a redus cu 52% greutatea tumorii. Efectele benefice ale celor două
legume sunt datorate cel mai probabil fitonutrienților existenți în acestea: licopenul (roșie) și glucosinolați
(broccoli).
Concluzia cercetătorilor a fost că roșiile și broccoli au acționat sinergic. Combinația celor două legume a avut
efect mai mare decât efectul fiecareia luate separat. Totdată, combinația a avut beneficii comparabile castrării
chirurgicale a șobolanilor, fiind însă mult mai puternică decât administrarea de finasteridă. Autorii afirmă că
aceste descoperiri susțin necesitatea efectuării de noi studii clinice la om privind prevenția cancerului de prostată
prin dietă.
În anul 2007 au fost diagnosticate în SUA 218.890 de cazuri de cancer de prostată, iar numărul deceselor este
estimat la 27.050, reprezentând prima cauză de mortalitate prin cancer la bărbați. Cifrele oferă o imagine globală
a fenomenului și arată că boala este foarte răspândită, deci este o problemă de sănătate publică. Devine cu atât
mai importantă informarea și adoptarea unei conduite preventive.
Cercetătorii au afirmat că un bărbat trecut de 55 de ani, îngrijorat în privința adenomului și cancerului de
prostată ar trebui să consume mai multe legume zilnic. Beneficiile ar aparea în cazul bărbaților la un consum
estimat de 300 de grame de broccoli și 500 de grame de roșii crude zilnic. Sosul de tomate sau pasta de tomate
sunt și ele eficiente, iar cantitatea rezonabilă : 200g sos de tomate sau 100 g de pastă tomate zilnic. Studiul
arată că este mai bine să consumăm legume și fructe proaspete (roșii, broccoli), comparativ cu unele
componente (licopen) ale acestora sub forma de suplimente nutriționale.

Migdalele – un aliment minune


Migdala este un aliment deosebit de sănătos. Oferă beneficii deosebite pentru controlul glicemiei, al
colesterolului (reduce colesterolul rău – LDL şi creşte colesterolul bun -HDL), al grăsimilor din sânge, reduce
inflamaţia, reduce nivelul leziunilor oxidative la nivel de ADN, reduce riscul de boală cardiovasculară şi sindrom
metabolic, reduce mortalitatea.
100 de grame de migdale crude conţin 580kcal, 20g de carbohidraţi, din care doar 5g sunt zaharuri iar 12g sunt
fibre, 51g de grăsimi, din care 4g saturate, 32g mononesaturate şi 12 grame polinesaturate şi 22 de grame de
proteine de calitate bună. Pe langă aceşti macronutrienţi, există şi vitamine şi minerale în doze bune. Astfel,
vitamina B1 0,24mg -18% din Doza Zilnică Recomadată (DZR), B2 0,8mg – 53% din DZR, Niacină 4mg – 27%
din DZR, acid pantotenic B5 0,3mg – 6% din DZR, B6 0,13mg – 10% din DZR, acid folic 29 μg – 7% din DZR,
Calciu 248 mg – 25% din DZR, Fier 4mg – 32% din DZR, Magneziu 275 mg – 74% din DZR, Fosfor 475mg –
68% din DZR, Zinc 3mg – 30% din DZR. Din nefericire, nu au deloc vitamina C. (1)
Practic, o masă din 100 de grame de migdale crude poate fi cu succes socotită un supliment deosebit de
benefic, mai ales pentru cei care efectuează efort fizic. Ele furnizează grăsimi şi proteine de bună calitate, o
cantitate mare de fibre vegetale ce previn constipaţia, dar şi o gamă relativ largă de vitamine şi minerale.
Migdalele sunt alimente intens studiate. În baza de date medicale Medline sunt publicate peste 1600 de studii
despre migdale, cu numeroase studii privind sănătatea umană. Să vedem cam ce au descoperit cercetătorii. În
Jurnalul Metabolism a fost publicat un studiu ce a arătat că migdalele reduc glicemia postprandiala (după masă),
iar efectul este de tip doză-efect. Acest lucru poate fi extrem de util celor care au diabet sau celor cu sindrom
metabolic.
Nouă subiecţi (2 bărbaţi şi 7 femei) au primit aleator 3 mese de test şi 2 mese de control cu pâine albă, în zile
separate, după o perioadă de 10-12 ore în care nu au consumat nimic (pe nemâncate, după o noapte de somn).
Fiecare masă conţinea 50 g de glucide uşor absorbabile (din pâine albă) şi a fost consumată cu 30, 60 sau 90
grame de migdale. Cercetătorii au prelevat apoi sânge de la subiecţi la 0, 15, 30, 45, 60, 90 şi respectiv 120 de
minute. Adăugarea de migdale a redus nivelul glicemiei din sângele subiecţilor, corespunzând unei reduceri
semnificative a indexului glicemic al mesei respective. Se obţin următoarele nivele ale glucozei : la adăugarea a
30g de migdale rezultă o glicemie de 108.8 +/- 23.3 mg/dl, la 60-g de 63.0 +/- 9.0mg/dl , şi la 90g 45.2 +/- 5.8
mg/dL.(2)
Un articol publicat în Jurnalul Nutrition a arătat că migdalele reduc glicemia postprandială, insulenemia (nivelul
de insulină din sânge), dar şi nivelul de radicali liberi, având efect antioxidant. Studiul a fost efectuat pe 15
subiecţi umani sănătoşi, cercetătorii verificând prin analize de sânge efectul antioxidant asupra proteinelor
plasmatice şi nivelul glucozei din sânge, prin mese diferite în constituenţi (migdale + paine albă, orez, piure de
cartofi, la care s-au adăugat unt şi brânză pentru a echilibra compoziţia între nutrienţi). Deci, deşi cele 3 mese
au avut aceleaşi calorii, aceleaşi grame de glucide, proteine şi lipide, efectul lor asupra glicemiei a fost
totalmente diferit. Dacă orezul duce la o glicemie de 38 +/- 6 mg/dL, iar migdalele la 55 +/- 7 mg/dL, masa cu
cartofi a dus la o glicemie 94 +/- 11 mg/dL. Nivelul de grupări ‘tiol’ al proteinelor a fost ridicat în sângele celor
care au primit migdale 15 +/- 14 mmol/L şi foarte scăzut -10 +/- 8 mmol/L. Astfel, masa cu migdale oferă
activitate antioxidantă semnificativă. (3)
În ediţia din Decembrie 2007 a Jurnalului Nutrition, cercetătorii au stabilit că, la fumători, migdalele reduc stresul
oxidativ asupra AND-ului şi peroxidarea lipidelor (fenomenul iniţiator al aterosclerozei). Studiul a presupus
dozarea unor markeri ai stresului oxidativ şi ai peroxidării lipidelor, a fost de tip randomizat, având ca subiecţi 60
de tineri militari ce fumau între 5 şi 30 de ţigări pe zi. Ca suplimentare a dietei lor uzuale, subiecţii au primit
pentru o perioadă de 4 săptămâni 84 g de migdale, apoi au urmat 4 săptămâni de pauză, iar apoi 4 săptămâni în
care subiecţii au primit în plus 120 g de carne de porc pentru a corespunde caloric migdalelor.
Pentru a se putea face o comparaţie mai atentă, 30 de bărbaţi nefumători au primit şi ei aceeiaşi dietă şi
suplimente. Cercetătorii au măsurat nivelele de 8hidroxiguanosină (8-OHdG ) – marker al oxidării ADN-ului,
malondialdehidă ( MDA) – marker al peroxidării lipidelor, şi nivelul de ‘rupturi’ în lanţurile de AND din limfocite.
Acestea erau cu 185, 64 şi respectiv 97 % mai mari la fumători faţă de nefumători. În acelaşi timp, nivelele a 3
enzime cu uriaş potenţial antioxidant, mai precis, superoxid dismutază(SOD), glutation peroxidază(GPX) şi
catalază, erau cu 15, 10 şi respectiv 9% mai mici. După perioada de suplimentare cu migdale, nivelele de SOD
şi GPX au crescut la fumători cu 35 şi respectiv 16%. În acelaşi timp, 8-OHdG, MDA, şi rupturile din lanţurile de
ADN au scăzut cu 28, 34, şi respectiv 23%. Chiar şi după perioada de suplimentare cu alune, la fumători, nivelul
de 8-OhdG a fost mai crescut decât la nefumători cu 98%. Acest fapt arată încă odată, dacă mai era cazul,
efectul advers al fumatului, măsurabil acum chiar la nivel de ADN. (4)
Alte studii au arătat că migdalele scad semnificativ nivelul de colesterol rău şi colesterol total. O analiză publicată
în ediţia din septembrie 2005 a Jurnalului Nutrition a arătat că administrarea a 50-100g de migdale zilnic timp de
5-6 zile pe săptămână reduce nivelul de colesterol total cu până la 16% şi nivelul de LDL-C cu până la 15%.
Cercetătorii au arătat că există o legătură foarte evidentă între consumul de nuci şi boala de inimă. Comparativ
cu cei ce consumă nuci mai puţin de odată pe săptămână, cei ce consumă de 1-4 ori au un risc de deces prin
boală de inimă cu 25% mai mic. Cei care consumă nuci de 5 ori pe săptămână au un risc cu 50% mai mic.
Migdalele au produs o bună reducere a nivelului de colesterol. 100 de grame de migdale pe zi reduc LDL-
colesterolul cu 15% (sau 1% petru 7 grame zilnic, ceea ce este foarte semnificativ). Reduceri de 1% ale
nivelului de LDL- colesterol se obţin şi pentru nuci ( 4g/zi) , alune (4g/zi), nuci macadamia (10g/zi) sau
fistic(4g/zi). Reducerea cu 1% a LDL se transformă într-o reducere a riscului de deces prin boală cardiovasculară
cu 2%. (5,6)
Câteva studii publicate în ultimii ani au arătat că în cadrul unei diete construite cu scopul de e reduce nivelul
colesterolului, migdalele au un efect foarte benefic. Multe dintre ele sunt efectuate de cercetătorii de la Centrul
pentru Nutriţie Clinică şi Modificarea Factorilor de Risc din cadrul spitalului St Michael’s, Toronto, Canada. O
astfel de dietă conţine steroli din plante (1.0 g/1000 kcal), proteină din soia (21.4 g/1000 kcal), fibre (9.8
g/1000 kcal), şi migdale (14 g/1000 kcal). Efectul acestei diete asupra unor markeri inflamatori a fost comparată
cu o dietă foarte săracă în grăsimi saturate (dieta de control) şi cu o acceiaşi dietă de control la care s-a adăugat
un medicament pentru diminuarea colesterolului ( o statină- lovastatin 20 mg). Studiul a urmărit 34 de subiecţi
cu un nivel crescut al colesterolului. Nivelul de proteină C reactivă-un marker al inflamaţiei a fost semnificativ
diminuată cu valori similare atunci când subiecţii au urmat dieta (-23.8 +/- 6.9%), sau când au primit statina (,
-16.3 +/- 6.7% ). Studiul a fost publicat în ediţia din iunie 2005 a Jurnalului European de Nutriţie Clinică. (7)
Aceeiaşi cercetători au stabilit că în cazul unor subiecţi care au urmat dieta vreme de 1 an s-au observat
reduceri ale nivelului de LDL-colesterol cu peste 20%. Studiul a fost publicat în Ediţia din februarie 2005 a
Jurnalului American de Nutriţie Clinică. (8). Beneficiile au fost recunoscute chiar şi de FDA (Food and Drug
Administration) care a permis recent ca pe produsele ce conţin nuci să fie trecută următoarea afirmaţie : “Dovezi
stiinţifice sugerează că un consum de 42 de grame (1,5oz) din majoritatea tipurilor de nuci zilnic [, cum ar fi, de
exemplu, fistic, migdale, nuci, caju, macadamia], ca parte a unei diete sărace în grăsimi saturate şi colesterol, ar
putea reduce riscul de boală de inimă.” (9)
Concluzie şi recomandări. Migdalele sunt alimente deosebit de benefice. Rolurile lor sunt multiple. Ele reduc
glicemia, colesterolul rău ( 15% la 100 de grame de migdale pe zi), nivelul de inflamaţie din corp, scad riscul de
deces prin boală cardiovasculară cu 25-50%. Sunt excelente în perioadele de post sau pentru vegetarieni. Sunt
alimente extrem de bogate din punct de vedere nutritiv. Au multe calorii, dar sunt ‘calorii pline de nutrienţi’. Prin
conţinutul de fibre vă vor asigura o stare de saţietate şi vor aduce beneficii tranzitului intestinal, ducând la
evitarea constipaţiei atât de frecventă în zilele noastre.
Recomandarea generală este să consumaţi migdale crude (100 de grame pe zi). Migdalele nu se vor combina cu
alimente dulci (zahăr, miere, sucuri dulci, pâine albă), deoarece acest lucru ar duce la activarea mecanismelor
de stocare a grăsimilor în corp. Alte recomandări generale. Evitaţi fumatul (activ sau pasiv). Efectuaţi mişcare în
majoritatea zilelor (30 de minute de efort fizic zilnic combinat cu efort intens timp de 20 de minute de 3 ori pe
săptămână). Menţineţi o alimentaţie corectă cu 5 porţii de legume şi fructe zilnic. Evitaţi alimentele procesate,
zahărul, uleiurile hidrogenate (uleiuri rafinate, margarină ), mezelurile şi produsele făinoase.

Pizza – o mâncare sănătoasă?


Un număr de cercetători americani de la Universitatea din Maryland au reușit să coacă o pizza ‘sănătoasă’. Pentru realizarea
acestui produs ei au folosit doua procedee : fermentarea și coacerea. Din nefericire, autorii au reușit să demonstreze încă o
dată că unul dintre cele mai populare alimente nu este sănătos.
Pizza tradițională pe care oricare dintre noi o poate cumpăra de la magazine sau din restaurante este compusă în principiu
din făină albă, brânză, ketchup, rareori tomate reale, mezeluri ( cârnați, pastramă, salam, etc. ) și diferite topinguri realizate
din ulei vegetal hidrogenat, tip margarină, un ulei nociv pentru inimă și vasele noastre.
În aceste condiții, pizza tradițională este practic o combinație de carbohidrați rafinați și grăsimi procesate. Faina albă este
similară cu zahărul, având un impact puternic asupra nivelului insulinei. Grăsimile se absorb și ele destul de rapid, iar nivelele
ridicate de insulină vor determina formarea de noi depozite adipoase, lucru ce determina în final creșterea în greutate și
obezitate ( la un consum constant și cronic).
Conținutul antioxidant al unei asemenea pizza este aproape nul, un asemenea produs fiind mai degrabă un pericol pentru
sănătate! Este de fapt chiar periculos să bagam în capul oamenilor ideea că un aliment nesănătos este sănătos. Nu vom face
decât să mărim numărul obezilor, diabeticilor, hipertensivilor și al altor categorii de bolnavi.
Cum au reușit totuși oamenii de știință să facă acea pizza plină de antioxidanți? Relativ simplu și intuitiv. Au folosit în
alcătuirea ei substanțe cât mai puțin procesate, sau deloc procesate. Aluatul a fost realizat din făină de grâu integrală. Acest
tip de grâu conține toate elementele benefice ale bobului de grâu. Germenele de grâu, o cantitate mare de fibre, vitamine
din complexul B, enzime specifice, toate acestea contribuind la potentialul antioxidant.
Apoi cercetătorii au adăugat drojdie ce conține enzime cu rol în fermentarea anumitor constituenți ai grâului. Fermentarea
este folosită și atunci când se obțin kefirul, anumite brânzeturi fermentate, cașcavalul, vinul sau berea. Cercetări științifice au
demonstrat că fermentarea crește activitatea antioxidantă a produsului fermentat cu 100%. Coacerea a crescut cu 60%
activitatea antioxidantă, atunci când a fost folosită un timp scurt – 7 minute, și cu 80 % pentru un timp mai îndelungat – 14
minute.
Este clar că de aici și până la titlurile fanteziste ‘Pizza este bună’ e cale lungă.
Întradevar, în anumite condiții pizza ar putea fi o mâncare completă și sănătoasă, dar alegerea componetelor trebuie făcută
cu mare grijă : grâu integral pentru aluat, ulei de măsline, roșii crude sau un suc de roșii fără aditivi sau zahar, carne slabă,
(eventual pește, dar în nici un caz mezeluri), măsline, brânză slabă, și multe legume (ceapă, broccoli, usturoi), fără făină albă,
margarină sau cașcaval vegetal.
Antioxidanții din legume, fructe și cerealele integrale ar putea preveni cancerul, bolile cardiovasculare și boli
neurodegenerative precum Alzheimer. Sursele optime de antioxidanți sunt legumele și fructele crude, dar și alimentele
fermentate precum vinul(în cantitate moderată, aproximativ 250ml zilnic) sau kefirul. Este de preferat ca în locul unei porții
de pizza să mâncați câteva fructe sau o salată de legume, beneficiile pentru organism fiind în mod sigur mai numeroase.

Flavonoidele din legume şi fructe protejează


fumătorii de cancer
O dietă bogată în flavonoide contribuie la reducerea riscului de cancer pulmonar la fumători cu 50%. Şi cancerul
pancreatic are un risc redus cu 59%.

Ce sunt flavonoidele?
Flavonoidele sunt compuşi chimici ce se găsesc în legume, fructe, ceai sau vin şi au activitate antioxidantă,
antimicrobiană, anticanceroasă şi antiinflamatorie. Existenţa acestor substanţe în legume este unul din motivele
majore pentru care acestea previn cancerul şi boala de inimă. Printre flavonoide găsim quercitina, catehina,
epicatehina şi kempferolul.
Dovezi
Un studiu publicat în ediţia din mai 2008 a jurnalului ‘Cancer’ arată că fumătorii care consumă o cantitate mare
de flavonoide din legume şi fructe au un risc mai mic de cancer pulmonar, comparat cu cei care nu au acest
obicei sănătos. Cercetătătorii au comparat alimentaţia a 558 de bărbaţi şi femei cu cancer pulmonar şi a 837
indivizi fără această temută maladie. Riscul de cancer este diminuat cu cât fumătorii au un consum mai mare de
epicatehină, catehină şi kemferol. Nefumătorii nu au beneficiat însă atît de mult de pe urma consumului de
flavonoide. Surse excelente de flavonoide sunt legumele, ceaiul verde, vinul roşu, iar studii publicate anterior au
arătat că aceste alimente reduc riscul de cancer pulmonar.
Flavonoidele au rol protector împotriva cancerului pulmonar printr-un mecanism descoperit recent şi folosit de
anumite medicamente pentru a trata cancerul pulmonar. Practic, flavonoidele blochează la nivelul tumorii
formarea de noi vase de sînge, fenomen denumit angiogeneză.. Tumora nu se mai poate hrăni. Ea nu mai poate
creşte şi nu se mai poate răspîndi prin organism. Automat scade şi riscul de apariţie al metastazelor. Totodată,
flavonoidele ucid celulele canceroase prin actirea apoptozei, sau morţii celulare programate. Flavonoidele previn
şi leziunile la nivel de ADN provocate de tutun, ceea ce ar putea explica de ce efectele benefice au fost
observate doar la fumători.
Cercetătorii au stabilit cu cît scade riscul în funcţie de tipul de flavonoid consumat. Astfel, la fumători, riscul de
cancer pulmonar scade în felul următor : la 10 mg de epicatehină reduc cu 36%, la 4 mg de catehină cu 51%, la
9 mg de quercitină reduce riscul cu 35% şi 2 mg de kemferol cu 32%. Studiul este unul din primele de acest
gen. Rezultatele sunt deosebit de interesante, deoarece fumatul este unul din factorii majori de risc pentru
cancerul pulmonar. Anumite substanţe care apar în vegetale, ceai sau vin pot în mod natural să reduc
distrugerile provocate de fumat. Deşi cercetătorii cred că sunt necesare mai multe studii pentru a determina
exact rolul flavonoidelor în prevenirea cancerului pulmonar. Alte studii publicate în anii anteriori au arătat că o
dietă bogată în flavonoidele îţi oferă şi alte beneficii.
În ediţia din septembrie 2007 a Jurnalul American de Epidemiologie a fost publicat un studiu ce arată că o dietă
bogată în flavonoide (provenite din mere, usturoi, capşuni, afine, măceşe, ceai, broccoli) poate reduce cu 23%
riscul de cancer pancreatic, în cazul nefumatorilor, şi cu 59% în cazul fumatorilor. Este primul studiu ce
stabileşte riscul de cancer pancreatic urmărind consumul diverşilor flavonoli, în funcţie de sursă. Astfel, merele şi
usturoiul sunt foarte bogate în quercitină, spanacul şi diverse tipuri de varză conţin kempferol, iar afinele,
murele, capşunile şi zmeura conţin multă mirecitină. În cazul cancerului pancreatic, cel mai puternic polifenol ca
activitate preventivă este kaempferolul, cu o reducere a riscului de 22%, urmat de quercitină, ce singură scade
riscul cu 20%.
Studiul a urmărit dieta a 183518 participanţi. Datele au fost colectate în perioada 1993-1996, iar subiecţii au fost
urmăriţi apoi vreme de 8 ani. În această perioadă au fost diagnosticate 529 cazuri de cancer pancreatic.
Comparativ cu cei cu o dietă săracă în flavonoide, riscul de cancer pancreatic al celor ce aveau o dietă bogată în
flavonoide a fost cu 23% mai mic. Fumătorii cu o alimentaţie cu multe legume şi fructe au riscul de cancer
pancreatic cu 59% mai scăzut. (2)
Unde găsești flavonoidele?
Un măr de 100 g are 44 mg de quercitină. 200ml de ceai verde conţine între 20 şi 160mg de catehine, iar 100
grame de frunze de usturoi au 83,2 mg kemferol. În funcţie de conţinutul de flavonoide, plantele se clasifică în
3 grupuri. Cele cu o cantitate înaltă de flavonoide conţin 50mg de flavonoide la 100g sau 100ml de aliment şi
sunt : usturoi, broccoli, andive, suc de portocale, pătrunjel şi afine. Cele cu o cantitate medie conţin 1-5 mg de
flavonoide la 100g sau 100ml de aliment şi sunt : salată, roşie, căpşună, măr, strugure, vin roşu, ceai şi suc de
roşii. Cele cu o antitate mică au în compoziţie 1 mg de flavonoide la 100 g sau 100ml şi sunt : varză, morcov,
ciuperci, spanac, piersică, vin alb şi cafea. (3)
CONCLUZIE : dacă eşti fumător, consumă legume şi fructe bogate în flavonoide ( usturoi, pătrunjel, afine,
broccoli, andive, afine ). Îţi diminuezi riscul de cancer pulmonar cu 50% şi riscul de cancer pancreatic cu 60%.

Ceaiul verde detoxifică organismul!


Extractul de ceai verde stimulează producţia unor enzime cu rol important în detoxifierea organismului. Compuşii
toxici care ajung în organism pe calea alimentelor, apei, aerului, diverselor cosmetice sunt eliminaţi cu ajutorul
unor enzime. Ţinând cont că un bebeluş născut astăzi are peste 287 de chimicale în corp, devine cu atât mai
important să cunoaştem cum putem să ne protejăm de aceste substanţe potenţial toxice şi să le eliminăm din
organism. (1)
Sistemul glutation-S-transferazei (GST) este unul dintre cele mai importante sisteme enzimatice. El are un rol
major în ‘curăţarea’ corpului de substanţe nocive. Ceaiul verde creşte nivelul de GST ce protejează organismul
împotriva cancerului, după cum arată rezultatele unui studiu realizat pe oameni şi publicat în ediţia din August
2007 a prestigiosului jurnal ‘Epidemiologia Cancerului – Biomarkeri şi Prevenţie’. (2)
42 de voluntari sănătoşi au fost înrolaţi în studiu. Vreme de 4 săptămâni ei nu au consumat ceai sau produse cu
extracte de ceai. Apoi cercetătorii au obţinut probe de sânge, din care au dozat activitatea şi nivelul GST. În
următoarele 4 săptâmâni, participanţii au primit zilnic un extract de ceai cu 800mg de EGCG ( epigalocatechin
galate – un compus polifenolic din ceai cu rol antioxidant ), pe stomacul gol ( pentru a optimiza absorbţia ).
După această perioadă cercetătorii au obţinut de la subiecţi noi probe de sânge, în care au măsurat activitatea şi
nivelul GST. Experţii au constatat o creştere cu până la 80% a activităţii sistemului enzimatic GST. La indivizii ce
aveau activitate enzimatică scăzută a GST a fost înregistrată cea mai mare creştere.
“Studiul nostru, primul de acest tip, arată că polifenolii din ceaiul verde pot mări capacitatea de detoxifiere a
substanţelor cancerigene, în special la indivizii cu sisteme enzimatice deficitare”, explică cercetătorii.
Ceaiul verde ţine cancerul departe! (2) El oferă protecţie pentru cancerul de colon, cancerul de prostată,
cancerul la sân, cancerul de ovar şi chiar cancerul pulmonar. Aceste cancere ucid anual aproape 1 milion de
oameni. Consumul a doi litri de ceai verde zilnic ar putea înjumătăţi riscul pentru aceste cancere.
Cu toate acestea, trebuie să fim deosebit de atenţi atunci când cumpărăm produse cu ceai verde. Dincolo de
etichetele frumos colorate cu frunze de ceai şi aspectele foarte pozitive despre antioxidanţi, soluţiile comerciale
alese de producători sunt pline de zahăr, iar dacă ceaiul verde scade riscul de cancer, zahărul îl creşte.
Una dintre cele mai complete prezentări asupra efectelor adverse ale zahărului aparţine cercetătoarei Nancy
Appleton, autoarea cărţilor LICK THE SUGAR HABIT şi LICK THE SUGAR HABIT SUGAR COUNTER.
Printre cancerele al căror risc poate fi mărit semnificativ de consumul de zahăr găsim cancerul de ovar, cancerul
de sân, cancerul de uter, cancerul de pancreas, cancerul de prostată, cancerul laringian, cancerul de stomac,
cancerul de vezică biliară şi căi biliare, cancerul hepatic, cancerul renal şi chiar cancerul pulmonar. (3)
Acesta este doar unul dintre motivele pentru care eu recomand ceaiul verde preparat în casă, din pliculeţe sau
frunze uscate. Unii polifenoli din ceai se pot distruge dacă apa are peste 70 C, de aceea, optim este să fierbeţi
apa, apoi să o lăsaţi puţin să se racească, iar apoi să adăugaţi ceaiul verde. Adăugarea de lămâie va mări
conţinutul de polifenoli şi antioxidanţi, acţionând sinergic pentru a preveni diverse probleme de sănătate. Zahărul
diminuează efectele benefice ale ceaiului, de aceea optim ar fi să limitaţi consumul, sau cel mult să îndulciţi
ceaiul cu o cantitate mică de miere naturală.

Ceaiul verde topeşte grăsimile


Ceaiul verde ajută la arderea grăsimilor. Ceaiul verde ajută la scăderea glicemiei. Efectele sunt accentuate de
efortul fizic. Este concluzia studiilor efectuate de Venables MC, Hulston CJ, Cox HR şi Jeukendrup AE, cercetători
din cadrul Laboratorului de Performaţă Umană al Şcolii de Ştiinţă a Sportului şi Exerciţiilor din cadrul Universităţii
Birmingham şi publicate in Ediţia din martie 2008 a Jurnalului American de Nutriţie Clinică. (1)
Experţii au efectuat două studii. În primul studiu 12 bărbaţi sănătoşi au efectuat exerciţii pe bicicletă la 60% din
capacitatea lor maximală, atât înainte cât şi după administrarea orală a extractului de ceai verde (GTE – green
tea extract). În al doilea studiu 11 bărbaţi au fost supuşi unui test de toleranţă la glucoză, înainte şi după
administrarea suplimentului. În ziua premergătoare testului experimental subiecţii au primit 3 capsule de GTE
(cu un total de 890 +/- 13 mg de polifenoli şi 366 +/- 5 mg EGCG- epigallocatechin gallate – un polifenol
extrem de important din ceaiul verde cu proprietăţi benefice în boala de inimă, prevenirea diverselor cancere
sau infecţii).
Rezultatele sunt deosebit de benefice. Ceaiul verde creşte cu 17% arderea grăsimilor. Totodată el scade
insulinemia, glicemia şi creşte cu 13% sensibilitatea la insulină. Studiul actual confirmă rezultatele altor cercetări
realizate in ultimii ani ce au arătat că ceaiul verde reduce nivelul de grăsimi corporale şi riscul de boală
cardiovasculară. Consumul vreme de 12 săptămâni a unui ceai verde bogat în catehine a dus la reducerea
grăsimii corporale, a colesterolului total, a LDL- colesterolului şi a colesterolului oxidat. (2,3)
Ceaiul verde bun si pentru copiii obezi
Şi Departamentul de Pediatrie al Spitalului Fussa din Tokyo a fost implicat recent într-o cercetare pe copii obezi.
Publicat în ediţia din 20 Martie 2008 a Jurnalului Obezitatea, studiu dublu-orb, randomizat (standardul de aur în
cercetarea medicală) realizat de Matsuyama T, Tanaka Y, Kamimaki I, Nagao T şi Tokimitsu I. a arătat că acei
copii care au consumat ceai verde bogat in catehine ( 576 de mg pe zi, vreme de 24 de săptămâni ) au avut
ameliorări semnificative ale grăsimii corporale, tensiunii arteriale şi nivelului de colesterol. Studiul a fost de tip.
(4)

Alte beneficii
Pe lângă efectul vizibil de reducere a grăsimii corporale, ceaiul verde oferă şi beneficii invizibile, dar extrem de
importante. El reduce mortalitatea, în special prin cauze cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular
cerebral), poate scădea riscul pentru numeroase cancere, poate reduce riscul de diabet de tip -2 cu aproximativ
88% la persoanele normoponderale şi detoxifică organismul crescând activitatea unor enzime hepatice.
Ceaiul verde detoxifică organismul, mărind sinteza unor enzime implicate in eliminarea diverselor substanţe
nocive. Astfel, suplimentarea zilnică a dietei cu extras de ceai verde bogat in EGCG (800mg) a dus la o creştere
cu 80% a activităţii sistemului Glutation-S-Transferazei, un sistem enzimatic extrem de important in detoxifierea
organismului şi prevenirea cancerului. Studiul a fost publicat in ediţia din August 2007 a Jurnalului
‘Epidemiologia Cancerului – Biomarkeri şi Prevenţie’. (5)
Ceaiul verde ar putea preveni cancerul. Unele studii au arătat chiar că un consum mare de ceai verde poate
imbunătăţi supravieţuirea in cazul celor cu cancere greu tratabile, precum cancerul ovarian. O reducere cu 50%
a riscului pentru cancerul pulmonar, cancerul de colon, cancerul de prostată, cancerul de sân şi cancerul de ovar
la un consum de 2 litri de ceai zilnic este absolut impresionantă. (6,7,8,9,10,11,12,13,14,15).
Consumul a 1-2 cupe de ceai verde zilnic scade cu 88% riscul de a face diabet de tip-2, in cazul persoanelor
normoponderale. Obezii nu au beneficiat însă de pe urma consumului de ceai. Concluzia provine dintr-un studiu
al populaţiilor din insulele mediteranene (MEDIS) publicat în ediţia din Ianuarie 2008 Jurnalui European de
Nutriţie. (16)
Ceaiul verde reduce mortalitatea. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în ediţia din septembrie 2006 a
pestigiosului Jurnal al Asociaţiei Medicale Americane (JAMA). Cercetătorii au urmărit în cadrul unui studiu
prospectiv 40,530 japonezi vreme de 11 ani (1994- 2005). În această perioadă au murit 4209 participanţi.
Fiecare cupă de ceai băută a scăzut riscul de deces. În cazul femeilor, comparat cu cele care nu au consumat
deloc ceai verde, cele care au consumat aveau un risc diminuat. Astfel, pentru una, 1-2, 3-4 şi 5 sau mai multe
cupe riscul de deces a fost diminuat cu 2%, 18% şi respectiv 23%. Pentru bărbaţi, riscul este diminuat cu 7%,
8% şi respectiv 12%. Cu alte cuvinte, un consum de 1 litru de ceai pe zi reduce mortalitatea femeilor cu 23 %,
iar a bărbaţilor cu 12%. Mortalitatea prin cauze cardiovasculare a fost şi ea influenţată semnificativ, cei care
consumă 5 sau mai multe cupe având o scădere a riscului de deces prin boli cardiovasculare cu 31%. (16)
Concluzii şi recomandări :
1) Consumaţi produse cu ceai verde preparat in casă, fără zahăr sau îndulcitori.
2) Respectaţi instrucţiunile de preparare de pe pliculeţele cu ceai.
3) Evitaţi pe cât posibil să vă procuraţi produse cu ceai din comerţ. Dincolo de etichetele frumos colorate, la o
citire atentă a acestora puteţi descoperi un conţinut semnificativ de zahăr (aproximativ 10% ) şi caţiva aditivi
alimentari (E-uri).
4) Consumaţi zilnic 2 litri de ceai verde. Dacă nu toleraţi ceaiul, sau aveţi un motiv pentru care nu-l puteţi bea, o
alternativă viabilă ar fi să suplimentaţi dieta cu capsule ce conţin extras de ceai. Ele sunt disponibile prin
farmacii sau la magazilele de suplimente nutritive. Alege ţi suplimente de la firme cu renume internaţional care
ar putea garanta calitatea şi conţinutul de polifenoli. Totuşi, ceaiul în forma lui naturală şi preparat în casă
rămâne o soluţie de top.

Ouăle și beneficiile acestora


Ouăle reprezintă alimente mult folosite de către om. Oamenii consumă frecvent ouă de găină, a căror greutate medie este de
60g (57-63g). Coaja oului este formată din săruri de calciu, nedigerabile. Albuşul conţine proteine și apă, dar şi câteva
minerale şi vitamine. Gălbenuşul, aflat în raport de 1,3/1 faţă de albuş (substanţa uscată) este o emulsie fină de lipide, care
mai cuprinde şi proteine, vitamine, minerale. Un ou mediu de găină are 10g coajă, 33g albuş şi 17g gălbenuş.
Oul este un aliment cu proprietăţi foarte interesante. Este un aliment complet, ce conţine proteine (aproximativ 7 grame
pentru un ou mediu) complete, cu valoare biologică mare, ce au toţi aminoacizii esenţiali. Proteinele oului sunt în mod
special bogate în aminoacizi sulfuraţi, ceea ce conferă mirosul specific de sulf atât ouălor proaspete, cât mai ales celor
alterate. Jumătate din proteine se găsesc în albuş, iar jumătate în gălbenuş. Glucidele sunt slab reprezentate în ou. În ou se
găsesc mai și grăsimi uşor asimilabile, lecitină, colină, colesterol (aproximativ 300mg de colesterol la un ou), uşor asimilabile.
Ele oferă un gust bun produselor pe bază de ouă, dar şi o saţiabilitate deosebită.
Toate grăsimile din ou se află în gălbenuş. Tot în gălbenuş se găsesc şi vitaminele liposolubile. Ele sunt reprezentate de
vitamina A (caroteni şi retinol) şi de vitamina D. Vitaminele hidrosolubile se găsesc atât în albuş, cât şi în gălbenuş, fiind
reprezentate de vitaminele complexului B. Oul nu este o sursă bună de vitamina B1 (tiamina). Nici vitamina PP nu este
semnalată în cantităţi deosebite; totuşi prezenţa ouălor în alimentaţie previne în mod eficient pelagra, acestea aducând, pe
lângă vitamina ca atare, şi triptofan (aminoacidul precursor). În ou se întâlnesc si anumite minerale. În gălbenuş avem
cantităţi importante de fosfor (cu o excelentă biodisponibilitate, deoarece este legat în complexe organice cu lipidele şi
proteinele), fier şi cantităţi rezonabile de calciu, iar în albuş: sulf şi clor.
Mult timp s-a considerat că oul creşte colesterolul plasmatic și riscul de boală de inimă. Noi cercetari arată că oul este sigur
din acest punct de vedere, având chiar roluri benefice.
Oul și boala de inimă
Un studiu publicat în Jurnalul Britanic de Nutriţie arată că un consum zilnic de ouă nu este asociat cu o creştere a apariţiei
bolii coronariene ischemice (BCI), manifestată prin infarct miocardic acut (IMA) fatal sau nonfatal, sau prin angină instabilă
(AI). Cercetătorii de la Universitatea din Kyoto au urmărit aproximativ 90000 subiecţi (aproximativ 43 000 bărbaţi şi 27 000
femei) vreme de 11 ani (1990-2001). Ei au dozat ulterior colesterolul subiecţilor, şi, deşi cei cu un colesterol mai mare au
avut un risc dublu de BCI, nu a existat vreo legatură între consumul de ouă şi BCI. (1)

Oul şi mortalitatea
În numărul din iulie 2004 al Jurnalulului American de Nutriţie Clinică a fost publicat un studiu care a arătat o scădere a
mortalităţii la femei, asociată consumului de ouă. Cercetătorii au urmărit un număr de 5186 femei si 4077 bărbaţi timp de 14
ani. Subiecţii au fost împărţiţi în 5 categorii in funcţie de consumul de ouă (2 sau mai multe ouă pe zi, 1 ou/zi, 1/2 ou pe zi,
1-2 ouă /săptămână, şi rareori). Practic, mortalitatea femeilor prin BCI a fost 1.1 , 0,5 , 0.4 , 0,5 si 2.0 raportat la la 1000 de
ani-persoană (ani de observare per persoană). Mortalitatea prin toate cauzele a fost însă, tot pentru femei: 14.8, 8.0, 7.5,
7.5, și 14.5 la 1000 ani-persoană. Cu alte cuvinte, mortalitatea este redusă cu aproximativ 50% în grupurile de femei ce
consumă o jumătate de ou pe zi, un ou pe zi sau 1-2 ouă pe săptămână. Valoarea mortalităţii atât prin boală de inimă cât şi
prin cauze generale este dublă la femeile ce fac exces de ouă (>2/zi) sau la cele ce manâncă rareori ouă. Nu a existat însă o
asemenea observaţie la bărbaţi, a caror mortalitate nu se corelează în nici un fel cu consumul de ouă. (2)
Un alt studiu mai vechi, realizat la Universitatea Harvard şi publicat în aprilie 1999 în JAMA (Jurnalul Asociatiei Medicale
Americane) nu a găsit legături între consumul de ouă şi BCI. Acel studiu urmărise un total de 37851 bărbaţi între 40 si 75 ani
şi 80082 femei între 34 şi 59 de ani şi a observat următoarele riscuri relative de BCI sau AVC(accident vascular cerebral)
pentru bărbaţi, respectiv femei : 1.06/1.0 (<1 ou/saptămână), 1.0/0.82 (1 ou pe saptămână), 1.12/0.99 (2-4 ouă pe
săptămână) , 0.90/0.95 (5-6 ouă pe săptămână), şi 1.08/0.82 (mai mult de 7 ouă pe săptămână). Cercetătorii au concluzionat
că 1 ou pe zi nu măreşte riscul de BCI. Cu toate acestea, ei au observat o creştere semnificativă a riscului de BCI la diabetici.
Comparându-i pe cei ce consumau mai mult de 1 ou pe zi cu cei care consumau mai puţin de 1 ou pe săptămână riscul este
dublu la bărbaţi (RR = 2,02), iar la femei este cu 50% mai mare. (RR = 1,49). (3)
Beneficii pentru ochi
Degenerarea maculară este una din cele mai frecvente cauze de orbire. Luteina și zeaxantina sunt două substanţe aflate în
gălbenuşul oului ce posedă activitate antioxidantă. Ele se acumulează în retină şi reduc riscul de apariţie al acestei boli. Un
grup de cercetători de la Universitatea din Massachusetts a condus un studiu randomizat, de 18 săptămani, la care au
participat 33 de bărbaţi si femei cu vârste peste 60 de ani. Ei au fost împărţiţi aleator în două grupuri. Studiul a presupus
consumarea unui ou pentru un grup de pacienţi, iar pentru celalalt, al unei pilule de zahăr, zilnic. Cercetătorii au măsurat
dupa 5 săptămâni nivelele de luteină, zeaxantină, lipide şi fracţiuni de colesterol din sângele subiecţilor, observând o creştere
de 26% petru luteină şi de 38% pentru zeaxantină, concentraţiile de colesterol total, LDL şi HDL–colesterol, precum şi de
trigliceride rămânând neschimbate. Rezultatele au fost publicate în numărul din octombrie 2006 al Jurnalului Nutritia. (4)
În acelaşi număr al jurnalului, o cercetare a Universităţii Hampshire, realizată pe un număr de 24 de femei cu vârstă cuprinsă
între 24-59 de ani a arătat că administrand un ou pe zi vreme de 12 săptămâni se măreşte densitatea de pigmenţi oculari
(zeaxantina se concentrează la nivel ocular). În acelaşi timp, cercetătorii au măsurat nivelul de colesterol şi lipide plasmatice
atât în grupul ce consumă ouă, cât şi în grupul care a primit o pastilă de zahăr. Ei au constat, paradoxal, o creştere a
nivelelor de colesterol şi grăsimi în sânge la cei ce luau pilula din zahăr pe post de placebo, nu şi la cei ce mâncau un ou pe
zi. Mărind densitatea oculară, oul poate preveni instalarea orbirii din cauza degenerării maculare. (5)
Concluzii si recomandări
Un ou pe zi nu creşte nivelul de colesterol şi de trigliceride plasmatice, dar creşte semnificativ nivelul de luteină şi zeaxantină,
care sunt puternici antioxidanţi. Un ou pe zi nu creşte riscul de boală de inimă şi oferă beneficii în prevenţia degenerării
maculare, mărind densitatea pigmenţilor oculari. Totodată, un ou pe zi poate scădea mortalitatea (în special în cazul
femeilor). Totuşi, excesul nu este benefic. Mai mult de două ouă zilnic pot dubla riscul de deces în cazul femeilor. Nici
diabeticii nu trebuie să facă exces de ouă, întrucât ei au risc mărit de BCI(cu 50% femeile şi cu 100%

MEZELURILE – un pericol pentru sănătate?


Primul lucru care îmi vine în minte atunci cînd mă întreabă cineva despre mezeluri este NU. Deci NU, NU, NU şi iar NU.
Mezelurile nu trebuie consumate de nici o categorie de consumatori. În afară de gust, majoritatea mezelurilor din comerţ nu
oferă absolut nimic pentru sănătate. Nu sunt nici măcar o alternativă economică la carne. Sunt alimente înalt procesate.
Conţin conservanţi şi aditivi periculoşi. Toţi nutriţioniştii sunt de acord în privinţa mezelurilor, recomandând evitarea lor.
Citeşte de fiecare dată eticheta mezelurilor prezente în magazine înainte de a le cumpăra. Vei observa că acestea sunt un
amestec de carne, slănină, apă, în proporţii variabile. Spre finalul listei de ingrediente găseşti sare, coloranţi (carmin),
conservant (nitrit de sodiu) şi potenţiator de aromă (glutamat monosodic – MSG), uneori şi agenţi de afumare. Vorbim aici
despre absolut toate mezelurile disponibile în acest moment în magazine, precum : salam, cîrnaţi, şuncă de diverse tipuri,
pastramă, parizer, tobă.
Trecînd peste grăsimile animale existente în compoziţia lor (implicate în apariţia ateroslerozei şi a bolii de inimă), trecînd
peste cantitatea destul de mare de sare din compoziţie (implicată in apariţia şi agravarea hipertensiunii arteriale), trecînd
peste faptul că sunt scumpe (comparativ cu carnea de porc, vită), ajungem la nitritul de sodiu. Absolut toate mezelurile din
magazine conţin nitrit de sodiu, iar acest aditiv este responsabil de efectele adverse pe termen lung, după cum au arătat
multiple studii.
Nitritul de sodiu este folosit de industria alimentară pentru că, pe de o parte, alterează culoarea alimentelor conservate, iar
pe de altă parte previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul (Clostridum Botulinum). Este codificat cu E250. (E 249
este rezervat nitritului de potasiu). În UE se foloseşte în alimente numai sub formă de mixtură, combinată cu sare,
concentraţia maximă de nitrit de sodiu fiind de 0.6%.
Producătorii iubesc nitritul de sodiu. Avantajele lui :
1) Este ieftin.
2) Măreşte timpul de valabilitate al produsului.
3) Stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate. Fără aditiv şunca ar avea o culoare gri-murdar, nu rozalie.
4) Conferă produselor o aromă specifică, destul de plăcută.
5) Inhibă creşterea bacteriei botulinice. Există şi alte metode care pot face acelaşi lucru, precum refrigerarea sau folosirea
unor bacterii producătoare de acid lactic pentru conservare, dar costurile ar fi mai mari .
Pentru consumator, mezelurile ‘oferă’ anumite dezavantaje:
1) Sunt alimente înalt procesate. Absolut toţi nutriţioniştii recomandă evitarea alimentelor procesate.
2) În mediul acid din stomac nitritul de sodiu din mezeluri reacţionază cu aminoacizi şi duce la formarea de N-nitrozamine.
Încălzirea la temperatură înaltă a mezelurilor duce la formarea de nitrozamine (‘clasicele ouă prăjite cu cabanos, şuncă,
muschi, kaiser etc.). Se formează totodată şi compuşi aromatici policiclici cu rol cancerigen.
3) Nitrozaminele sunt cancerigene şi reprezintă probabil unul dintre motivele pentru care mezelurile sunt implicate în
aparţia diverselor tipuri de cancer. Astfel, multiple studii recente au arătat că un consum relativ mic de mezeluri ( 50-100g de
mezeluri pe zi, timp de 8 ani) creşte riscul de cancer gastric de cu 145%, cancer pe colon cu 50%, cancer pulmonar cu
16%, cancer pancreatic cu 68%, cancer mamar cu 64%, cancer prostatic cu 124%. (1,2,3,4,5,6,7,8)
4) Comparativ cu un consum de 1-2 porţii pe lună, 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul de BPCO (boală
pulmonară cronică obstructivă). (9)
5) Consumul de mezeluri în timpul sarcinii creşte cu 68% riscul de tumoră pe creier a copilului, în primii ani de viaţă. (10)
6) La mezeluri sunt adăugate şi alte substanţe pentru a modifica efectul nitritului de sodiu. Producătorii se chinuie acum să
reducă nivelul de nitrozamine ce se formează în stomac, adăugînd acid ascorbic sau acid eritorbic diverselor tipuri de şuncă.
Efectul advers al folosirii acestor substanţe pe termen lung este necunoscut.
7) Centrul pentru Ştiinţă în Inteses Public (CSPI) din SUA recomandă evitarea completă a nitritului de sodiu, condiderînd că
este nesigur, riscant şi foarte prost testat. (1)
Riscul de cancer a fost cu între 20-60% mai mare pentru diverse tipuri de cancere pentru cancer esofagian, colorectal,
hepatic şi pulmonar. Mai precis, cercetătorii i-au stratificat pe cei care consumă carne procesată după cantitatea consumată
zilnic, raportat la 1000 de calorii. Prin carne procesată cerceătorii înţeleg şuncă, kaiser, cîrnaţi, pastramă, crenvuşti. Au ieşit 5
categorii de consum, pentru următoarele valori medii zilnice : 1.6, 4.4, 7.6, 12.3, şi respectiv 22.6g/1000kcal/zi de carne
procesată. Comparat cu cei care consumau 1,6g/1000kcal/zi, cei care consumau 22.6g/1000kcal/zi au avut un risc de cancer
colorectal cu 20% mai mare şi un risc de cancer pulmonar cu 16% mai mare, independent de alţi factori de risc pentru
cancer. (2) În ediţia din martie – aprilie 2008 a jurnalului ‘Nutrition and Cancer’ a fost publicată o cercetate ce a analzat
multiple studii epidemiologice şi experimentate. Se atestă clar că riscul de cancer de colon creşte direct proporţional cu
cantitatea de mezeluri consumată zilnic, fiind cu 50% mai mare la cei care consumă cantitatea maximă de mezeluri. (3)
Riscul de adenom pe colon este dublu la cei care consumă o cantitate mare de carne procesată, comparat cu cei care nu
consumă deloc, după cum se arată într-un studiu publicat în iunie 2007 în jurnalul ‘Carcinogenesis’ (4)
Şi riscul de cancer prostatic la bărbaţi creşte dacă se consumă carne procesată. Cel care consumă mai mult de 5 porţii de
carne procesată pe săptămînă are un risc de cancer prostatic cu 124% mai mare decît cel care consumă sub o porţie pe
săptămînă, conform unui studiu publicat în ediţia din februarie 2007 a ‘Cancer Causes & Control’. (5)
Comparativ cu cei care nu consumă deloc, cei care consumă 50 de grame de carne procesată pe zi au un risc de cancer
gastric non-cardial cu 145% mai mare, conform unui studiu publicat în ediţia din Martie 2006 a Journal of the National
Cancer Institute. Studiul a urmărit 521457 subiecţi din 10 tări europene, vreme de 6.5 ani. (6)
Riscul de cancer la sîn creşte şi el cu 64% atunci cînd se consumă carne procesată după cum arată un studiu din British
Journal of Cancer, aprilie 2007. (7). Comparativ cu cei care consumă mezeluri în cantitate mică 2g/1000kcal zilnic, sau deloc,
cei care au un consum de mezeluri de 18g/1000kcal au un risc de cancer pancreatic este mărit cu 68% – octombrie 2005,
Journal of the National Cancer Institute. (8)
Cei care consumă 14 porţii de mezeluri pe lună au un risc cu 78% mai mare pentru BPCO comparativ cu cei care consumă
mezeluri de 1-2 ori pe lună sau deloc – 25 ianuarie 2007, American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine (9)
Concluzie. Evită mezelurile şi îţi faci bine în numeroase moduri. Pe de o parte din punctul de vedere al sănătăţii, iar pe de altă
parte chiar din punct de vedere financiar.

Adevărul despre detoxifiere


Cinci porții de legume și fructe puțin dulci. Cred că așa ar fi mai corect. Legume mâncate întregi. Eu le prefer crude de obicei.
Îmi place țelina crudă. Îmi place conopida crudă. Despre varză nici nu mai vorbesc. Pot să mănânc broccoli crud. Fructele tot
crude sunt cele mai bune. Fructele puțin glucidice, care aduc foarte multe alte beneficii – fibre, antioxidanți, polifenoli,
vitamine, minerale.
O să repet pentru cei la care nu a ajuns informația – sucurile de fructe și curele cu sucuri de fructe pentru detoxifiere sunt
de fapt o cură de intoxicare cu fructoză. Fructoza are o cale metabolică specială prin care se transformă rapid în trigliceride.
Pe scurt – îngrașă groaznic. Siropul de fructoză derivat din porumb ( NB – modificat genetic ) și folosit în tot ceea ce
înseamnă băuturi carbogazoase, cofetarie și chiar patiserie ( oriunde citești pe etichete sirop de fructoză – glucoză ) este și
mai periculos. Repet – nu am o problemă cu 1-2 mere, 100-200 grame de fructe de pădure, o portocală, un grapefruit – mă
rog, fiecare cât poate să mănânce în limita glucidelor și a efortului fizic, dar mă îngrozesc de fiecare dată când aud tot felul
de teorii pe la TV care vorbesc de aceste cure de dezintoxicare. De parcă toți am fi intoxicați!.
Orice substanță se detoxifică prin METABOLIZARE. Există două faze ale metabolismului, foarte bine studiate în farmacologie.
Acolo trebuie să știi clar ce se întâmplă. Deci, dacă dau medicamentul X trebuie să știu în cât timp își face efectul, când are
concentrația maximă plasmatică, pe unde se elimină, ce organ stresează, ce tip de efecte toxice are, etc. Acolo trebuie să le
știi perfect. Medicamentele respective nu sunt o glumă, ci niște gloanțe magice. Dozate corespunzător salvează vieți. Dar
supradozate pot ucide. Subdozate nu au efectul scontat. Totodată, în funcție de anumiți timpi de înjumătățire calculezi
urmatoarea doză. Și în funcție de modul de eliminare stabilești scheme terapeutice complexe. Mă rog, este complicat și nu
face subiectul discuției. Dar am spus lucrurile astea pentru a întelege că DETOXIFIEREA este foarte bine studiată.
Faza I a metabolismului înseamnă de obicei reacții de oxidare, reducere, hidroxilare. Faza a II-a înseamnă de obicei
conjugări : glucuronidare, suflatare, acetilare, conjugare cu glutation. Glutationul este extrem de important. Se mai numește
și gama-glutamil-cistenil-glicină. Glutationul este probabil unul dintre cei mai importanți agenti detoxifianți în organism.
Cuplarea substanțelor pe glutation se face prin intermediul glutation-S-tranferazei. Enzima asta poate fi potențată de o
gramadă de substanțe.
Un exemplu interesant este ceaiul verde care o face să muncească mai repede. Glutationul poate fi crescut prin administarea
orală de precursori. Unul dintre cei mai cunoscuți este NAC – N-acetil-cisteină. Mai sunt SAMe, proteinele din zer și mulți alții.
Glutationul simplu nu se absoarbe din tractul intestinal – atenție la informarea greșită care se face adesea prin promovarea
diverselor suplimente de glutation. Fără să intru în prea multe detalii o să-ți spun că detoxifierea se face în corpul tău,
predominant în ficat și rinichi. Dacă ferești aceste două organe de substanțe toxice, poți să fii sigur că nu vei avea nevoie de
vreun produs minune care îți promite detoxifierea.
Mai multe detalii puteți afla, accesând linkurile de mai jos:

Kiwi – medicament curat!


Kiwi este un fruct relativ puțin glucidic, care merge și pe low carb. Un kiwi are cam 60 grame. Este bogat în vitamina C. Este
aproape la fel de bogat în potasiu precum banana.
Are luteina și zeaxantina în compoziție. Ele sunt bune pentru ochi. Uleiul din semințe este 62% alfa linolenic – un acid gras
omega -3. Are și ceva vitamina E. Într-un studiu din 2008 s-a constatat că subiecții care au primit 2-3 kiwi pe zi vreme de 28
de zile au avut o scădere a trigliceridelor cu 15% și a agregării plachetelor tot cu 18% *. Similar cu aspirina, fară efectele
secundare digestive. Curat medicament, mon Cher!
Compoziția nutrițională**
Kiwi, proaspăt, crud
Valoare nutrițională per 100 g
Energie 60 kcal 260 kJ
Carbohidrați 14.66 g
- Zaharuri 8.99 g
- Fibre 3.0 g
Grăsimi 0.52 g
Proteine 1.14 g
Tiamină (Vit. B1) 0.027 mg 2%
Riboflavină (Vit. B2) 0.025 mg 2%
Niacină (Vit. B3) 0.341 mg 2%
Vitamina B6 0.63 mg 48%
Acid folic (Vit. B9) 25 µg 6%
Vitamina C 92.7 mg 155%
Calciu 34 mg 3%
Fier 0.31 mg 2%
Magneziu 17 mg 5%
Fosfor 34 mg 5%
Potasiu 312 mg 7%
Zinc 0.14 mg 1%
Mangan 0.098 mg

Grăsimile TRANS – Un risc prea mare pentru


sănătate
Ce sunt grăsimile TRANS? Grăsimea trans este una din cele 4 tipuri larg răspândite de grăsimi din alimente
(alături de cele saturate, polinesaturate, mononesaturate). Este alcătuită din acizi grași nesaturați ale căror
molecule conțin legături duble de tip trans. Acizii trans există în natură (lapte și alte grăsimi animale) la un nivel
de 2-5% din grăsimi. Cu toate acestea, acizii grași saturați animali sunt predominat‘cis’(deci sunt mai puțin
‘voluminoși’ spațial).
Sub ce formă le consumi, sau de ce alimente trebuie să te ferești?
Populația consumă, în general, o cantitate mare de grăsimi trans reprezentată de uleiurile vegetale hidrogenate
din industria alimentară de tip : fast food, snacks, chips, prăjituri, produse de patiserie, uleiuri rafinate și
dublurafinate folosite la gătit, margarină și alte produse.
De ce sunt folosiți?
Pentru producători beneficiile grăsimilor trans sunt remarcabile :
- măresc viața produsului(12-18 luni)
- scade necesarul de congelare al produselor=>pret mai scăzut de transport/păstrare
- sunt ieftini => oferă marje de profit ridicate
- pot fi consumași de vegetarieni (sunt grăsimi vegetale)=> vânzări crescute
De ce sunt nocivi?

Studiile efectuate ulterior au demonstrat că alimentația cu grăsimi trans provoacă :


- obezitate, boala de inimă, cancer, diabet, boli degenerative ale articulațiilor, depresie, modificări
comportamentale ;
- crește LDL-colesterolul(rău) și scade HDL-colesterolul(bun), având efect proaterogen dublu (față de grăsimile
saturate animale care cresc LDL, dar nu scad HDL).
- efecte cancerigene datorită prăjirii (mai ales prăjirea repetată) cu ulei trans ce duce la apariția de acroleină,
acrilamidă, și a unor produși de glizozilare ;
- interferă cu procesul de transformare al acidului arahidonic în diverse prostaglandine, cu efecte fiziologice
importante ;
- nu sunt esențiale/necesare corpului/ nu oferă vreun beneficiu consumatorului
Câteva recomadări practice pentru o viață sănătoasă:
1) SPORT ar fi bine să faci efort cel putin 30 de minute de 4 ori pe săptămână;
2) CALORII : consumă calorii corespunzator vârstei, efortulului, și tipul metabolic;
3) CE SĂ EVIȚI? TOATE PRODUSELE pe a căror etichetă scrie ULEIURI VEGETALE HIDROGENATE. Acestea pot
fi și ascunse în diverse alimente cumparate în restaurante, patiserii, cofetării…practic cam tot ce intră în
categoria junk food are grăsimi trans : prăjituri, chipsuri, înghețată, sau limitarea lor la 1 dată/săptămână.
4) CE SĂ MĂNÂNCI : INCLUDE grăsimi saturate și nesaturate din urmatoarele surse : nucă de cocos crudă,
măsline, nuci, migdale, alune, semințe de dovleac crude, unt în loc de margarină, iar la gătit, ar fi bine să
folosești untură în locul oricăror tipuri de ulei sau ulei de sâmburi de struguri nerafinat.
5) NU ARUNCA BANII PE MÂNCARE NESăNĂTOASĂ. NU ESTE ECONIMIC. Grăsimea trans în particular și
mâncarea nesănătoasă în general nu se justifica din punct de vedere economic. Mulți oameni afirmă adesea că
mâncarea sănătoasă și bună e scumpă, deși este absolut fals! O sticlă de băutură răcoritoare cu o pungă de
chipsuri și 2 batoane de ciocolată costă lejer 20 ron, cu banii aștia putem cumpara 100 de grame de
nucă/migdale/fistic crud, 100 de grame de măsline , 200 de grame de piept de pui și mai rămane și de 100 de
grame de unt ! (alimentele au fost alese întâmplător, se pot alege fructe/legume în loc de oleaginoase și carne
în aceeiași zonă de preț).
CONCLUZIE: Evită orice produs care are pe etichetă următoarele ingrediente: grăsimi vegetale sau parțial
hidrogenate, ulei vegetal rafinat, ulei vegetal hidrogenat ( mai nou unele produse folosesc ulei de palmier
hidrogenat), margarină

Despre slăbit, îngrășat și suplimente


alimentare
Primul loc unde începe slăbirea nu este la sală. Nu este la magazinul de suplimente nutritive. Nu este la
farmacie. Este în corpul tău. Iar de la gură în jos, totul e chimie. Că vrei sau că nu vrei, corpul tău va face exact
ceea ce îi spui tu să facă, din momentul în care bagi în gură un anumit aliment.
El știe să ardă grăsimile prin lipoliză și ketoză. De fiecare dată când arde un gram de grăsime, îl arde prin aceste
doua mecanisme. Lipoliza înseamnă spargerea trigliceridelor în acizi grasi, iar ketoza înseamnă arderea acestora
în mitocondrie și obținerea corpilor cetonici. Prima etapa este BLOCATĂ DE INSULINĂ.
Deci de glucide. Deci, dacă este vorba de zaharoase, făinoase, patiserie, sucuri de fructe sau sucuri cu zahăr,
dulciuri, corpul stochează grăsimi și nu le poate arde. Măcar să elimini lucrurile astea din dietă, și tot ar fi un plus
imens. Am ajuns să nu mai cred că mulți oameni ar putea elimina complet cartofii sau orezul. Deși chiar și în
cazul lor, legumele sunt o alegere mai bună.
Acum, există aici niște excepții. Sunt oameni care nu se îngrasă orice mănâncă. Da, ei pot mânca înghetata aia
pe care ai vrea și tu sa o mănânci și îi urăști pentru asta. Din păcate fetele sunt slabe moarte și mă întreabă pe
mine cum să se îngrașe, iar băieții sunt slabi morți și vor să bage direct steroizi. Din pacate, în ambele cazuri,
soluțiile sunt greșite. Îngrășarea este un non sens medical și științific. De ce aș vrea eu să cresc riscul de boală
cardiovasculară, riscul de cancer, riscul de diabet, riscul de boală cerebrovasculară unui om ? Este ilogic să te
îngrași. Corect este și în cazul asta să începi o curățare a dietei, să elimini ceea ce am spus mai sus, să începi să
mănânci mai multă mâncare de calitate și să tragi de fiare. După un program eficient. În câteva luni vor exista
rezultate semnificative.
Mai exista și exceptia celor care fac extrem de mult sport – sportivii de performanță ( baschet, fotbal, handbal ).
Ei au antrenament intens și prelungit. Câteva ore în fiecare zi. În special în cazul baschetului, care combină
alergatul moderat cu alergatul extrem de rapid – deci un fel de HIIT, necesarul lor caloric este extrem de mare.
Ei pot mânca o căruță de junk food pâna să se îngrașe. Oricum, după ce se lasă de sport, rămân cu obiceiuri
alimentare proaste și se îngrașă. O poți vedea în cazul marilor sportivi de performanță. Majoritatea sunt grăsuni.
Acum ceva timp la o emisiune de monden pozele mele cu mâncare au defilat pe o imensa plasmă, dar s-a
discutat despre slăbit cu suplimente nutriționale pe care eu nu le recomand, despre slăbit cu cartofi prajiți la
momentul indicat de nutriționist, despre dieta cu prăjituri, despre goji, despre multe alte lucruri. Eu nu sunt de
acord ca pozele respective, care până la urmă sunt ale mele, să fie asociate cu niște aberații nutriționale. Din
punctul meu de vedere s-au spus destule aberații nutriționale acolo. Și am fost asociat fără să vreau, întrucât
pozele mele cu mâncare keto-low carb au fost asociate cu prăjituri, cartofi prajiți și suplimente nutriționale.
Evident, pozele au fost date fără sursa lor, adică pagina mea de FB. Eu nu mă supar, dar nu vreau să fiu asociat
cu niște lucruri pe care nu le recomand. Mulți oameni m-au sunat să-mi spună treburile astea. Nu mai intru în
alte detalii, că nu-și au rostul. Le-am dat un mesaj pe pagina și aia e.
În altă ordine de idei, am să vă rog ca de acum înainte când auziți bazaconii pe la televizor – diete bazate pe
ADN, diete bazate pe suplimente, nu pe mâncare, diete cu dulciuri, diete în care se mănâncă și cartofi prajiți,
diete personalizate trase la xerox cum promovează unii sau alții – vă rog să gândiți informația respectivă și să ‘
urmărești banii ‘, cum spune americanul. Deci, întreabă-te, ce are de câștigat respectivul prin promovarea unor
suplimente?
Repet, eu nu am nimic împotriva suplimentelor nutriționale. Am ceva împotriva minciunilor la suprapreț.
Suplimentele sunt suplimente. Adică sunt ceva suplimentar. Peste dietă, peste antrenament eficient, peste
odihnă, poți adauga și suplimente. Dar suplimentele nu sunt minuni. Sunt poate minciuni umflate. Da, au efect,
au beneficii, dar nu în ceea ce sunt adesea promovate. Totodată, nu există o dieta în care să poți mânca prăjituri
și dulciuri. Da, poți mânca o zi orice, cum am zis și eu, dar și orice-ul ăla trebuie INDIVIDUALIZAT. Poți să îți
alegi orice, respectând niște reguli. Ar fi mult de zis.
În altă ordine de idei, am să vă rog să vă uitați la oamenii care promovează lucrurile pe care le promovează. Să-i
întrebați – câte kilograme ai slăbit, tu de ce ești gras dacă știi să slăbești, tu ai fost slab toată viața, tu mănânci
doar suplimentele tale? Întreabă-i. Dacă raspunsul la oricare întrebare este cel potrivit – adică nici un kilogram /
e irelevant ce fac eu pentru mine / da, am fost slab / nu mănânc doar suplimente etc, atunci nu are rost să vă
pierdeți vremea ascultandu-i. Părerea mea.

Ciocolata neagră – “medicament” pentru


inimă?
Un ‘pătrățel’ de ciocolată neagră (CN) consumat zilnic scade tensiunea arterială (TA), fără a produce creștere în greutate sau
alte efecte adverse, arată rezultatele unui studiu foarte recent, publicat în ediția din 4 iulie a JAMA (Jurnalul Asociației
Medicale Americane). Profesorul doctor Dirk Taubertof de la Spitalul Universitar din Cologne, Germania, și colaboratorii
acestuia au verificat efectul consumului zilnic a unei cantități mici de ciocolată asupra TA.
Studiul a inclus 44 adulti (24 femei, 20 barbați), cu vârste între 56 și 73 de ani, care aveau nivele limită a tensiunii arteriale
(TA : 130/85-139/89 mmHg) sau hipertensiune arterială stadiul 1 ( TA : 140/90 – 160/100 mmHg). Cercetătorii i-au împărtit
aleator în două grupuri pe participanti – un grup care a primit timp de 18 săptămâni 6,3g(30 calorii) de CN zilnic, iar un alt
grup (de control) a primit o cantitate echivalentă de ciocolată albă. Valorile TA au scăzut semnificativ la grupul ce a
consumat CN, tensiunea sistolică (valoarea mare) coborând cu 2.9 mmHg, iar cea diastolică (valoarea mică) cu 1.9 mmHg.
Nu au existat la subiecți modificari în greutate, nivelul glucozei sau al grăsimilor în sânge. Grupul ce a consumat ciocolată
albă nu a avut asemenea modificări benefice. Cercetătorii au făcut analize amănunțite și au măsurat în sângele celor care au
consumat CN un nivel crescut de polifenoli și S-nitroglutation, substanțe cu rol vasodilatator răspunzatoare de scăderea TA.
“Deși nivelul scăderii TA nu este unul uriaș, dar efectele clinice sunt notabile. S-a estimat că o scădere a TA cu 3 mmHg va
reduce riscul relativ de mortalitate prin AVC (accident vascular cerebral) cu 8%, de IMA (infarct miocardic) cu 5%, iar
mortalitatea generală ar fi redusă cu 4%.”, explică autorii în comunicatul de presă al JAMA.
Studii realizate în ultimii ani au scos la iveală proprietăți nebănuite ale CN. Majoritatea acestora se datorează conținutului
mare de cacao, bogată în flavonoide, polifenoli, protocianide și epicatehine. Acestea scad nivelul de LDL-C (colesterolul rău),
dar și oxidarea acestuia (principalul inițiator al procesului de ateroscleroză), determinând totodată și creșterea HDL-C
(colesterolul bun). (2),(3) Totodată, CN are activitate antioxidantă puternică, aduce o cantitate semnificativă de antioxidanți
în dietele americanilor și europenilor, oferind beneficii chiar și diabeticilor, prin creșterea sensibilității la insulină.(4)
CN scade mortalitatea
Un studiu publicat în februarie 2006 în ‘Arhivele Medicinei Interne’ arată ca un consum minim de cacao poate scădea
semnificativ mortalitatea. Studiul a urmărit 470 de bărbați vârstnici pe o perioadă de 15 ani. Mortalitatea în grupul ce a
consumat mai mult de 2,25 grame de cacao zilnic a fost cu 47% mai mică decât în grupul ce a consumat mai putin de 0,5
grame de cacao zilnic. Mortalitatea prin cauze cardiovasculare a scăzut și ea cu 50%. (6)
Concluzie
Consumată în cantitate mică ( 1 pătrățel ), zilnic, CN oferă beneficii cardiovasculare importante, reducând TA, LDL-C,
oxidarea LDL-C, precum și mortalitatea generală. Efectele ei sunt suficiente pentru a putea fi comparată chiar cu unele
medicamente folosite în tratamentul bolilor de inimă și, deși nu le poate înlocui, poate aduce valoare suplimentară
tratamentului, la un cost extrem de mic.

Beneficiile uleiului de cocos


Acest ulei devine fluid la temperatură mai mare de 24 grade. Ulei nehidrogenat. Este foarte bun pentru inimă. Conține
aproximativ 50% acid lauric (un procent mare de acid lauric se mai găsește doar în laptele de mamă), care ajuta la
prevenirea diferitelor probleme cardiace, inclusiv nivelul de colesterol ridicat și hipertensiune arterială. Grăsimile saturate din
uleiul de cocos nu duc la creșterea colesterolului rău și ajută la prevenirea ateroscrelozei.
Este util pentru cei care luptă cu kilogramele în plus. Ajută la creșterea metabolismului prin eliminarea stresului pe care-l are
pancreasul. Este ușor de digerat și ajută la funcționarea sănătoasă a glandei tiroide și a sistemelor de enzime; este util în
tratarea pancreatitei;uleiul de cocos ajută la funcționarea mai bună a sistemului digestiv, împiedicând apariția diverselor
probleme de digestie, inclusiv sindromul de intestin iritabil.
Grăsimile saturate prezente în uleiul de cocos au proprietăți anti microbiene și ajută în relațiile cu diferite bacterii, ciuperci,
paraziți etc, care provoacă indigestie; conține un nivel foarte ridicat de antioxidanți, care ajută la protejarea organismului de
radicali liberi și de prevenire de boli degenerative și îmbatranirea prematura.
Întărește sistemul imunitar deoarece conține lipide antimicrobiene, acid lauric, acid capric și acid caprilic, care au proprietăți
antifungice, antibacteriene și antivirale; ajută la prevenirea bolilor de ficat, datorită prezenței de trigliceride cu lanț mediu
care sunt ușor convertite în energie atunci când ajung în ficat, reducând astfel sarcina de lucru asupra ficatului (se previne
acumularea de grăsime); atunci când sunt aplicate pe infecții, se formează un strat chimic care protejează partea infectată a
corpului de praf, ciuperci, bacterii.
Uleiul de cocos este cel mai eficient pentru vânătăi, deoarece accelerează procesul de vindecare prin repararea țesuturilor
deteriorate; este preferat de sportivi datorită faptului că transformă conținutul de grăsimi în energie, crește nivelul de energie
și îmbunătățeste performanțele sportive; este un excelent ulei de masaj pentru piele. Acționează ca un hidratant eficient
pentru toate tipurile de piele, inclusiv pielea uscată; împiedică formarea ridurilor, dar ajută și în tratarea diferitelor probleme
ale pielii inclusiv psoriazis, dermatite, eczeme și alte infecții cutanate;este o hrană foarte bună pentru păr ajutând la
creșterea lui sănătoasă. Dacă se fac masaje regulate cu ulei de cocos asupra scalpului, nu vor exista probleme cu mătreața.
Este un balsam excelent și ajută la revigorarea părului deteriorat.
Datorită conținutului ridicat în săruri minerale, oligoelemente, aminoacizi și substanțe vitale secundare, untul de cocos
favorizează sănătatea și starea de bine, având efect depurativ și alcalinizant al întregului corp. Este recomandat și în terapia
ayurvedică pentru proprietățile sale antiinflamatorii, calmante ale febrei, ale tulburărilor renale și circulatorii, precum și în
ameliorarea bolilor urinare și intestinale.

Vitamina D scade riscul de cancer


Numeroase studii publicate de-a lungul ultimilor ani au arătat că vitamina D reduce riscul de cancer. Totuşi, majoritatea
acestor studii au fost observaţionale, fie prospective, fie restrospective. Dar, în lipsa unor studii interventionale,
experimentale, după toate regulile, cercetătorii nu puteau concluziona cu certitudine că vitamina D reduce riscul de cancer.
Acest lucru se schimbă substanţial conform unui STUDIU experimental.
Astfel, în numărul din 8 iunie 2007 al Jurnalului American de Nutriţie Clinică (AJCN) a fost publicat rezultatul unui studiu
intervenţional, populaţional, dublu-orb, controlat cu placebo, ce a durat 4 ani. Studiul a fost realizat pe 1179 de femei
postmenopauză, trecute de 55 de ani. Ele au fost aleator împarţite în mai multe grupuri. Primul grup a primit 1400-1500mg
de calciu zilnic, al doilea – calciu 1400-1500mg plus vitamina D3 1100 UI zilnic, iar ultimul grup a primit placebo (pastilă
inertă) zilnic. Rezultate.
În grupul ce a primit calciu şi vitamina D riscul relativ de cancer după primele 12 luni de studiu a fost cu 77% mai scăzut
decat al celor care au primit doar calciu sau placebo. Incluzând şi cancerele apărute in primele 12 luni, scăderea riscului este
de ‘doar’ 60% pentru femeile ce au primit vitamina D şi calciu. Au fost eliminate din calcul primele 12 luni întrucât unele
femei puteau să intre cu un cancer nediagnosticat în studiu. Administrarea singulară de calciu nu modifică riscul de cancer.
Autorii afirmă că nivelul seric al vitaminei D este un marker independent pentru predicţia apariţiei cancerului. (1)
Alte beneficii posibile ale Vitaminei D:
Menţine sănătatatea sistemului osos : previne rahitismul, osteomalacia, osteoporoza și totodata fracturile osoase.(2)
Reglează tensiunea arterială. Reglează producţia de insulină şi IGF-1(factorul de creştere al insulinei). (3)
Modulează funcţiile sistemului imun. – poate preveni unele boli autoimune (4) Previne diabetul de tip 1 : 2000 UI de
vitamina D pe zi în primul an de viaţă scad riscul de diabet de tip 1 cu 80%.(5) Previne scleroza multiplă : 400 UI/zi scad
riscul cu 40%. (6) Previne artrita reumatoidă : 400 UI/zi reduc riscul cu 40%. (7)
Reglează creşterea celulară, poate fi folosită în prevenţia şi în tratamentul cancerului (8)
Previne gripa. (9)
Previne boala de inimă. (10)
Se poate utiliza în tratamentul insuficienţei cardiace congestive. (11)
Are rol preventiv şi de scădere a mortalităţii în 15 tipuri de cancere. (12)
Dacă nivelul seric de 25(OH)D este de cel puţin 20 ng/mL,atunci există o scadere cu 30- 50% a riscului de cancer de
colon/prostata/san/pancreas/plamân şi a muri din aceasta cauză. (13)
Administrată în cantităţi optime în primul an de viaţă, reduce riscul de schizofrenie. (14)
Previne ateroscleroza la pacienţii diabetici. (15)
Poate induce sinteza în corp a unor peptide antimicrobiene.(16)
Are activitate antimicrobiană semnificativă împotriva BK și previne reactivarea unei TBC latente. (17)
DOZA ZILNICĂ REDOMANDATĂ PENTRU VITAMINA D ESTE PREA MICĂ
Semnale de alarmă în aceasta direcţie au apărut încă din ediţia din martie 2007 a prestigiosului AJCN. Cercetătorii au cerut
măsuri energice din partea tuturor celor implicaţi în procesul de reglementare (guverne, mass-media, fabricanţi) pentru
recomandarea unei doze zilnice eficiente de vitamina D. (18)
Cercetătorii afirmau că doza zilnică recomandată de vitamina D (RDA) actuală este depaşită din mai multe puncte de vedere.
Ei au susţinut că necesarul de vitamina D este de aproximativ 4000 UI (unitaţi internaţionale) zilnic, faţă de 400UI cât a fost
stabilit in anii ’70 Un alt studiu publicat tot în ediţia din martie 2007 a AJCN avertiza că hipovitaminoza de vitamina D in
populaţia britanică este extrem de crescută (pană la 87% pentru populaţia de 45 de ani), în special iarna. (19)
VITAMINA D SCADE POATE SCĂDEA COSTUL CANCERULUI
Administrarea a 1000 UI vitamina D zilnic pentru toată populaţia adultă din SUA ar costa 1 miliard de dolari anual. Beneficiile
aduse ar scădea costurile pentru tratamentul cancerului cu o sumă intre 16 si 25 miliarde de dolari. (20)
COSTURI LUNARE
Pentru a administra 4000UI de vitamina D pe zi, costul lunar nu depăşeşte aproximativ 3,5ron (Varianta de vitamina D
pentru care am calculat este Vigantoloil de la Merck, preţul unei sticluţe cu 200 000 UI fiind 5,65 ron). Exista şi o variantă
romanească în trecut. Sicomed fabrica vitamina D la fiole, produs pe care Zentiva nu cred ca îl mai fabrică. Costul produsului
era foarte mic, aproximativ 5 ron pentru 5 fiole de 400 000 UI de vitamina D2 , de aici rezultând că pentru 4000 UI/zi costul
lunar ar fi fost 0,33 ron. – o injecţie la 3 luni).
CONCLUZII
1100 UI de vitamina D3 zilnic poate reduce cu 77% riscul de cancer, nemaivorbind de riscul altor afecţiuni precum
osteoporoză, fracturi osoase la vârstnici, diverse boli autoimune. Costurile tratamentului sunt complet nesemnificative, chiar
şi in ţara noastră şi pot reduce semnificativ costul tratamentelor pentru diverse alte afecţiuni invalidante. În lumina celor mai
recente cercetări, Vitamina D trebuie privită ca un hormon esenţial pentru viaţa umană. Are capacitatea de a regla
metabolismul osos, glicemia, tensiunea, creşterea celulară, demonstrând activitate antiinflamatorie şi acţiune antimicrobiană,
vitamina D poate fi un medicament miracol. Pe langă faptul că este eficientă ca factor preventiv asupra unei multitudini de
afecţiuni grave, este şi gratuita, putând fi obţinuta în mod natural prin expunerea moderata la soare. Este recomandat sa va
expuneti corespunzator , fară să vă ardeţi. În felul acesta obtineti beneficiile maxime ale vitaminei D, fara riscurile de
melanom malign.
Se spune că este mai uşor să prevenim decât să tratăm. Oficialii Ministerului Sănătaţii vorbesc adesea in emisiuni televizate
despre necesitatea construirii altor spitale sau de reabilitarea unora deja existente. Ei ar trebui să orienteze o mai mare
parte din resurse catre prevenţie, nu către tratament. Campaniile de informare actuale sunt ineficiente si insuficiente.
Beneficiile potenţiale ale unui consum optim de vitamină D sunt atât de mari încat sunt necesare acţiuni energice din partea
Ministerului Sănătăţii Publice pentru stabilirea unor nivele corecte în alimentaţia românilor.

De ce îți trebuie voință atunci când ții o dietă?


Voința înseamnă să te oprești la cele două tablete de ciocolată și să nu mănânci toată ciocolata. Voință înseamnă să mănânci
acele doua felii de pâine pe care ți le-ai permis, nu să mănânci o pâine întreagă.
Voință înseamnă să mănânci un măr, nu 5 mere. Voință înseamnă să nu mergi pe principiul, atât de ușor de utilizat – DACA
TOT AM INCEPUT. Da ai greșit, ai mâncat două felii de pizza – oprește-te, dacă mănânci încă 5 felii îți va fi cu mult mai greu
să repari daunele. Dacă ai mâncat un croisant, nu mai mânca încă 4 ( ăsta eram eu – de aia ajunsesem la 115 kg !!!). Voință
înseamnă să ai pe masă 5 tipuri de ciocolată și să nu te repezi în ele. Voință înseamnă ca prietenul / prietena / iubitul /
iubita / soțul / soția mănâncă prăjituri în fața ta și tu să continui să mănânci ce ai voie, pentru că știi că REZULTATELE
obținute cu greu nu merită să îți bați joc de ele.
Multe lucruri înseamnă voință, dar cred că cel mai important este să te oprești să îți mai cauți scuze și să începi odată. Adică,
eu le știu perfect – nu pot să țin dietă că sunt la spital, plec târziu, îmi iau un sandviș acolo cu multă pâine, mai mănânc la
prânz o prostie, e mereu ziua cuiva, în gardă târziu ‘ simt nevoia să mănânc ceva dulce’ – unde acest ceva dulce reprezintă
un baton cu ciocolată la 3 noaptea – uneori două, se comandă pizza sau altă mâncare nesănătoasă, etc.
De fapt voință înseamnă că ÎNLOCUIEșTI UN OBICEI PROST cu un OBICEI BUN. De exemplu – îți iei migdale, semințe, alune
de pădure etc cu tine, într-o caserolă. Îți cumperi o brânzică de casă și o ai cu tine pentru gustare sau în loc de un prânz cu
cartofi mulți sau paste multe. Din alimentele existente mănânci doar ce ai voie. Mănânci prânzul în oraș, dar comanzi ceva de
tipul ‘carne cu legume’. De fapt voința înseamnă foarte puțin, dacă o desfaci în pași mici. Și da, voința înseamnă să vezi poza
și să nu te duci să îți iei cicolată, sau dacă o faci, să te oprești la cele două pătrățele.
Beneficiile grăsimilor saturate și mitul
colesterolului
Grăsimile saturate și colesterolul au fost de-a lungul ultimilor ani blamate pentru epidemia de decese prin boala
cardiovasculară. Să vedem însă și cealaltă jumătate a paharului, și dovezile din spatele, și anume cum ne influențează în bine
viața grăsimile saturate și colesterolul.
Grăsimile saturate se găsesc în unt, lapte, carne, pește gras, ou (surse animale), dar și în nucă de cocos/uleiul de nucă de
cocos (sursă vegetală). Rolurile lor sunt foarte importante în chimia corpului:
- au gust bun și dau senzația de sațietate, reducând per ansamblu numărul caloriilor totale consumate; ele alcătuiesc cel
puțin 50% din membrana celulară, asigurând celulelor integritate structurală și funcționare optimă;
- sunt necesare pentru sănătatea sistemului osos. Pentru a asigura o bună includere a calciului în os 50% din grăsimile din
dietă ar trebui să fie saturate (1); scad Lp(a), o substanță ce arată predispoziția și progresia spre boala coronariană;
- protejează ficatul de diferite toxine (alcool, unele medicamente etc) (2);
- sunt necesari pentru utilizarea adecvată a acizilor grași esențiali! Acizii omega-3 sunt mult mai bine reținuți/procesați în
țesuturi dacă dieta este bogată în grăsimi saturate.(3) ;
- îmbunătățesc funcționarea sistemului imun (4);
- acidul stearic (18 atomi de carbon) și palmitic (16 atomi de carbon) sunt hrana preferată a inimii. De fapt inima are în jurul
ei o rezervă importanta de grăsimi saturate.(5);
- acizii grași saturați cu lanț scurt și mediu (MCT= trigliceride cu lanț mediu) au importante proprietăți antimicrobiene,
protejând tractul digestiv de acțiunea unor microorganisme dăunătoare ;
- dovezile științifice existente până în prezent nu au reușit să arate că grăsimile saturate sunt responsabile de boala de inimă.
De fapt plăcuțele de aterom de pe vase conțin doar 26% grăsimi saturate, restul e grăsime nesaturată, din care mai mult de
50% e polinesaturată (6)*.
Colesterolul și beneficiile lui

Colesterolul este o moleculă denumita și 3ß-hidroxi-5-colesten.


- organismul uman are 140g de colesterol din care doar 8 grame e prezent în plasmă sub formă de LDL (lipoproteine cu
densitate mică), iar 1-2 grame din acest colesterol sunt reînnoite zilnic ( s-a studiat balanța colesterolului bazat pe eliminarea
steroizilor prin fecale ), 1 gram provenind din sinteza endogenă, colesterolul ingerat din alimente nedepășind 0,6 grame
( surse : creier 3 g/100g , gălbenuș 1,7 g/100g , rinichi 0,35g/100g , ficat 0,25 g/100g , unt 0,3 /100g, untură de porc
0,1g/100g ) ;
- este principalul constituent al membranelor celulare și al liporpoteinelor plasmatice, contribuie la reglarea fluidității
membranelor (are caracter amfipatic) ; creierul uman, îndeosebi substanța albă, este foarte bogat în colesterol liber.
Conținutul în colesterol al creierului și nervilor crește în perioada de mielinizare și rămâne constant tot restul vieții.
- ficatul, glandele corticosuprarenale și gonadele (testicul/ovar) conțin și ele o mare cantitate de colesterol; Lipoproteinele
plasmatice conțin și ele colesterol, în proporții variabile, acesta reprezentând o formă de transport între diverse
compartimente ( intestin-ficat-țesuturi).
- colesterolul este precursorul hormonilor sexuali/corticosuprarenalieni, al acizilor biliari și al vitaminei D3.
- colesterolul și grăsimile saturate asigură rigiditate/stabilitate/fluiditate membranelor celulare. Excesul de grăsimi
polinesaturate din dietă ( mai ales grăsimi trans ) înlocuiesc grăsimile saturate din perete, acesta pierzându-și rigiditatea, atât
de mult încât se poate fisura pe alocuri. Aici intervine colesterolul ce acoperă microfisurile din membranele celulare/ pereții
vasculari etc. Acesta este motivul scăderii temporare a colesterolului când se înlocuiesc grăsimile saturate din dietă cu
grăsimi polinesaturate.(7)
Colesterolul este:
- precursorul corticosteroizilor, hormoni ce protejează organismul de stres-uri puternice;
- precursorul steroizilor /androgenilor cu implicații în funcțiile, caracteristicile și comportamentele sexuale masculine și
feminine;
- precursorul vitaminei D, o vitamină necesară pentru sănătatea oaselor, sistemului nervos, creșterii corecte, metabolismului
mineral, tonusului muscular, producerii insulinei, reproducerii și funcționării optime a sistemului imun, protecției împotriva
anumitor cancere;
- precursorul acizilor biliari/sărurilor biliare, elemente vitale în digestia și absorbția grăsimilor și vitaminelor liposolubile
(A,D,E,K);
- un antioxidant ce protejeazp de radicalii liberi ce duc la boala de inimă și cancer;
- necesar în funcționarea receptorilor serotoninei (8), iar nivele scăzute de colesterol plasmatice sunt asociate frecvent cu
depresie, agresivitate, violență, tentative de suicid;
- necesar în menținerea sănătății peretelui intestinal;(9)
Dietele vegetariene foarte sărace în colesterol pot conduce la permeabilitate intestinală (leaky gut syndrome) și alte disfuncții
intestinale; prezent din abundență în laptele de mamă și asigură dezvoltarea optimă a sistemului nervos la bebeluș.
Colesterolul nu este cauza bolii de inimă. El este un puternic antioxidant. El asigură repararea peretelui arterial lezat
(plăcuțele de aterom conțin foarte puțin colesterol ). Cu toate acestea, ca orice grăsime, și colesterolul poate fi OXIDAT prin
expunere la căldură și oxiden. Acest colesterol oxidat, (găsit din abundență în laptele praf, cărnurile procesate la temperaturi
înalte) poate produce leziuni celulare la nivelul peretelui arterial, ducând la formarea patologica a plăcuțelor de aterom. (10)
Colesterolul este necesar pentru corp și crește mai ales atunci când acesta este expus la factori cauzatori de leziuni celulare
(grăsime trans, radicali liberi etc). “Criminalul” nu este colesterolul, el este “poliția” care încearcă să protejeze un corp
malnutrit (atenție, obezitatea e malnutriție) care are tendința de a degenera în boli de inimă/cancer. A incrimina colesterolul
pentru boala de inimă este ca și cum am învinovăți de problemele în trafic numărul mare de politiști într-o zonă unde crimele
sunt frecvente. Între timp au mai apărut unele studii recente care corelează un colesterol mic cu o mortalitate mare.
Cafeaua și boala de inimă – mai mult mit decât
adevăr!
Rolul cafelei în apariția bolilor de inimă sau a bolii cardio-ischemice (BCI) este dezbătut de zeci de ani. Multiple studii
științifice au fost publicate asupra acestui aspect.
Unde apar contradicțiile ?
Cafeaua are peste 1000 de compuși chimici în structura ei, atât substanțe antioxidante de tipul acidului chlorogenic, cât și
substanțe care pot crește colesterolul precum diterpenele kahweol și cafestol. Totodată, prin metabolizarea cafeinei în ficat
se formează substanțe cu efecte diverse (paraxantina – lipolitic, arde grăsimile, teobromina – vasodilatator ce mărește
cantitatea de sânge către mușchi și creier, teofilina – relaxează musculatura bronhiilor, fiind utilă în astm, mărind și eficiența
contracțiilor inimii). În același timp, cafeaua crește nivelele de adrenalină și noradrenalină (hormoni de stres, ce pregătesc
organismul pentru răspunsul ‘fugă-luptă’), dar și de dopamină și serotonină (importanți mediatori la nivel cerebral).
Toate aceste substanțe sunt și ele metabolizate diferit în funcție de organismul (geneticul) fiecaruia dintre noi, dar și de
bolile pe care le avem sau de medicamentele pe care le consumăm. Astfel, la un adult sănătos, timpul de înjumătățire al
cafeinei – timpul necesar corpului pentru a elimina jumătate din cantitatea de cafeină consumată la un anumit moment
(T1/2) este de aproximativ 3-4 ore. (1) O femeie ce folosește anticoncepționale are acest T1/2 de 5-10 ore, iar o femeie
gravidă 9-11 ore. (2) La bolnavii cu afectare severă a ficatului cafeina se acumulează în corp și nu poate fi metabolizată
(T1/2 este 96 ore), iar la un nou-născut T1/2 este 30 de ore. (3)
În aceste condiții, a cauta în cafea un factor de risc sau protecție pentru BCI nu este ușor.
Majoritatea studiilor publicate în ultimii ani au ajuns la o concluzie surprinzatoare pentru mulți dintre noi. Cafeaua nu crește
riscul de boală cardiovasculară. Spre exemplu, un studiu canadian din 2007 al Departmentului pentru Științe Nutriționale din
cadrul Universității din Toronto a concluzionat că există efecte protective ale consumului de cafea în privința BCI. Cercetătorii
au concluzionat că acest efect se datorează cel mai probabil antioxidanților din cafea. (4) O metaanaliză italiană realizată de
Universitatea din Florența a arătat că un consum de 2 cupe de cafea pe zi nu crește riscul de BCI. În această metaanaliză au
fost incluse studii de cohortă ce au urmărit 403.631 de oameni pe un interval de timp aflat între 3 și 44 ani ( deci unele studii
au fost pe termen mai scurt, altele pe termen lung, în principiu până când subiecții au dezvoltat BCI sau până la deces). Cu
toate acestea, cercetătorii au observat că mai mult de 4 cești de cafea pe zi cresc cu aproximativ 83% riscul de BCI, deci și
în acest caz moderația este cheia. (5)
Cum ne influențează diferențele individuale (genele) ?
Un studiu finlandez realizat de Universitatea din Kuopio a urmărit un numar de 78 de oameni timp de 13 ani. El a arătat că
unii indivizi au un ‘polimorfism funcțional’ al unei gene ce codifică enzima numită catecol-o-metil-transferază (COMT), fapt ce
determină o funcționare deficitară a acestei enzime. COMT metabolizează adrenalina. Cofeina crește nivelul de adrenalină din
sânge de aproximativ 2 ori la indivizii ce consumă 800ml de cafea zilnic, față de cei ce nu consumă. Aceasta creștere poate
dispărea prin adaptarea la consumul de cafea în 1-4 zile, dar toleranța poate să dispară imediat, în 12 ore de abstinență de la
cafea – indiferent dacă aveam sau nu enzimele cu activitate scăzută. Anumite studii arătaseră că unii mari băutori de cafea
au risc mai mare de a face infarct miocardic acut (IMA). Pentru acest risc mai mare de infarct au fost considerate
răspunzătoare adrenalina și noradrenalina ce cresc semnificativ după ingestia de cafea. Cercetătorii finlandezi au observat că
un om care bea aproximativ 820 ml de cafea pe zi (mare băutor) și are polimorfismul genetic ce determină o activitate
scăzută a enzimei COMT are un risc de IMA în medie cu 221% mai mare față de aceia care nu au polimorfismul genetic.
Riscul maximal este cu până la 742% mai mare. Cu toate acestea, un consum mai mic – 400ml sau între 400 – 800ml nu a
arătat un risc mai mare la cei cu polimorfism genetic față de cei ce nu au enzima deficitară. Studiul mai menționează ca
aproximativ 25% din populația caucaziană are COMT cu activitate scazută.(6)
Rezultate bune în privința Infactului miocardic vin și de la Harvard. Astfel, un studiu al renumitei Universități arată ca un
consum moderat de cafea poate chiar să scadă riscul de IMA. Cercetătorii au urmărit un numar de 165896 femei suedeze, cu
vârste cuprinse între 40-74 ani, în perioada 1997 – 2002. În acești 6 ani au fost înregistrate 459 cazuri de IMA. Cercetătorii
au descoperit că femeile ce consumau 2-3 cupe de cafea pe zi aveau un risc cu 35% mai mic de IMA, comparat cu cele ce
consumau între 0-4 cești de cafea pe săptămână. (7)
Un studiu realizat tot de Universitatea Harvard a urmărit 44005 de bărbați și 84488 de femei pe o perioadă de 14 ani și a
concluzionat că nu există legătură între consumul de cafea și aparitia BCI. Din contră, un consum de 2-3 cupe de cafea pe zi
a scăzut riscul relativ de BCI cu 16%. (8) Cafeaua nu crește nici riscul de fibrilație atrială sau fluter (aritmii), așa cum arată
un studiu danez. (9)
Cu toate acestea, consumul crescut de cafea crește ușor tensiunea arterială. Astfel, o metaanaliză a cercetătorilor olandezi de
la Universitatea Wageningen a arătat ca un consum mediu de 725ml de cafea zilnic va crește tensiunea arterială în medie
astfel : tensiunea sistolică (valoarea mare) cu 1.22 mmHg iar cea diastolică (valoarea mai mică) cu 0.49 mmHg . Cercetătorii
au stabilit astfel că există o creștere a tensiunii arteriale la un consum mediu de cafea pe termen lung, dar această creștere
este ‘neglijabilă’. (10)
Cu toate acestea, cercetătorii au avertizat că, ținând cont de larga răspândire a consumului de cafea și de existența multor
bolnavi hipertensivi nediagnosticati, chiar și o modestă creștere a nivelului tensiunii poate avea consecințe importante la nivel
populațional. Hipertensiunea arterială este un factor de risc suplimentar pentru IMA, AVC(accident vascular cerebral), BCI,
dar și pentru afectare oculară sau renală.
Un alt factor al bolilor de inimă este diabetul. El crește semnificativ riscul de IMA, BCI, AVC, insuficiența renală și boli oculare
(retinopatie diabetică). Cafeaua scade riscul de diabet de tip 2 (DZII), după cum arată cercetări realizate în ultimii ani. Astfel,
un studiu din decembrie 2006 realizat de Departmentul de Epidemiologie și Promovare a Sănătății al Institutului de Sănătate
Publică din Helsinki a arătat că un consum de mai mare sau egal cu 3 cupe de cafea pe zi scade riscul de DZII cu 25%. (11)
Concluzii și recomandări
Pe baza acestor studii nu se poate concluziona că un consum moderat de cafea poate cauza boala de inimă. De fapt, 2-3
cupe de cafea pe zi ar putea avea un efect pozitiv în privinta BCI, putând reduce riscul de IMA cu 30%. Totodată, ar putea
scădea riscul DZII cu 25%. Mai mult de 4 cupe de cafea pe zi pot crește riscul de BCI cu 83%.
Idei de dulciuri keto!
Pentru că tot se apropie perioada sărbătorilor de iarnă și toată lumea vrea ‘dulciuri’, astazi am sa încep foarte artistic! Nu de
puține ori ne-am întrebat dacă există cu adevărat dulciuri care să fie gustoase, apetisante și în plus nici să nu ne îngrașe.
Surpiză, chiar există. În articolul de astăzi am să vă ofer 6 rețete de dulciuri keto care mai de care mai apetisante și mai
gustoase! Spor la gătit și la degustat!
Tort de ciocolată
Rețeta: 150 grame de unt 80% se combină cu 4 ouă, vanilie, 200g ciocolată neagra 80% cacao dată prin blender, 2 pahare
de cocos răzuit 63% grăsime și 200 grame de smântâna pentru frișca – a mea a fost bio 30% grăsime. La asta adâugandu-
se și un praf de copt în apă fierbinte ( nu prea are ce să crească, făina normală fiind înlocuită cu nucă de cocos). Toată
chestia asta se pune într-o formă rotundă și se bagă la cuptor aproximativ 30 minute. Se prepară și o cremă din 200 grame
de smântână 30% exact ca mai sus cu 100g ciocolată neagră lăsată la topit, se omogenizează bine și apoi se bagă la frigider
să se răcească. Blatul se taie în 3 și se tapetează cu respectiva cremă. Toată nebunia asta doar vreo 70 grame carbo. Oricum,
dintr-o felie nu este o cantitate atât de mare încât să nu-ți poți permite o porție. Nu se pune deloc îndulcitor pentru că este
oricum destul de dulce.
Tort Keto
Rețeta: Compoziția blatului: 150 grame migdale crude măcinate, 3 linguri cocos răzuit cu grăsime, 50 g unt 82% – topit,
toate astea se amestecă și se omogenizează, apoi se tapetează o tavă de tort detașabilă.
Crema : 700 g smântână 20% grăsime, 200 grame fructe de pădure – afine, coacaze, mure, zmeură la blender, 2 linguri
ștevie, 2 linguri esență de vanilie, 3 pliculețe de gelatină – toate astea se amestecă, omogenizează și se pun pe foc mediu 1
minut. Iese o cremă deosebită. Compoziția răcită se toarnă peste blat si, teoretic, se dă la frigider. Noi l-am grabit la
congelator 20 minute.
Cheese cake KETO
Deci keto. Fara picătură de zahăr. Singurul gust dulce vine din zmeura și cocos. Blat – cocos cu unt. Compoziția – brânză
-500 grame cu 20% grăsime și două ouă. Topping Gelatină și zmeură. Nu a fost foarte dulce, dar este curat ketogenic, mon
Cher(TM).
Cheese cake keto 2
Fără pic de zahăr. Migdale măcinate, cocos și unt pentru blat. Crema de brânză 500g 20% grăsime, 2 ouă, esență de vanilie și
o linguriță de îndulcitor -ștevie – se bagă la cuptor 20 min, iar la final se pun fructele de pădure cu puțină gelatină. Demențial
de bună. Mie mi s-a părut chiar dulce!
Tort de ciocolată neagră
Cel mai bun tort de ciocolată neagră pe care l-am mâncat vreodată. O prajitură keto delicioasă.
Rețeta în mare : 100 grame unt 82% grăsime bio, 6 ouă bio, 150 grame migdale măcinate, o linguriță esență de portocale, o
linguriță îndulcitor stevie, 2 tablete de ciocolată neagră 85% cacao. Untul se topește cu ciocolata neagră la baine-marie.
Albușurile se bat spumă. Gălbenușurile, migdalele și esențele se omogenizează. Se adaugă albușurile. Toate acestea se
amestecă și se așează în forma tapetată cu hârtie pentru gătit unsă cu unt. Se bagă la cuptor 30 minute. Se decorează cu
nucă rasă. Eu am mâncat o porție mică. Foarte puține glucide, suficiente grăsimi pentru keto, ceva proteine de bună calitate,
fibre, antioxidanti, vitamine, minerale. Curat Ketogenic, mon Cher (TM).
Bomboane de ciocolată neagră
Bomboane de ciocolată neagră făcute în casă, perfecte pentru low carb. Două tablete de ciocolată neagră 85% cacao de 80
grame, 100 grame de unt 82% grăsime, nucă de cocos răzuită 63% grăsime, 1/2 linguriță de esență de portocale și 1/2
linguriță ștevie. Se amestecă toate astea, se pun în forme și se bagă la congelator câteva minute. Nu este raw vegan pentru
că am topit ciocolata și untul pe aragaz.

De ce zahărul ucide?
Evitați consumul de zahăr. Obezitatea, diabetul, boala de inimă, cancerul, bolile autoimune, bolile reumatice, sindromul de
atenție deficitară și hiperactivitatate la copii și numeroase alte afecțiuni sunt corelate cu creșterea consumului de zahăr.
Să lasăm cifrele să vorbească. Un american obișnuit consumă zilnic 250 de grame de zahăr sau 90 kg de zahăr anual. 80%
dintre americani sunt supraponderali și 30% sunt declarați obezi. Un american din 3 moare prin cancer, boală de inimă,
accident vascular cerebral sau diabet, toate aceste boli fiind corelate cu creșterea consumului de zahar. (1) 6% din populația
mondială are diabet! 230 de milioane de oameni suferă din cauza diabetului. La fiecare 10 secunde o persoană moare din
cauza diabetului sau complicațiior acestuia. 3% din decesele din America sunt cauzate de diabet. (1,2)
Ce este zahărul ?
Zahărul este o substanță solidă, alb cristalină, folosită ca aliment pentru a îndulci sau da gust la băuturi și mâncare. Energia
calorică a zahărului este 16,8 kJ pe gram (4 kilocalorii), pe când cea a alcoolului atinge 29,8 kJ pe gram (7
kilocalorii).Zahărul se obține din sfecla de zahăr în țările cu climă temperată, și din trestia de zahăr în țările cu climă caldă
(tropicală, subtropicală și ecuatorială). Țările cu producțiile cele mai mari de zahăr sunt Brazilia, India și China, iar dintre țările
europene mai importante sunt Franța, Germania și Polonia.
Zahărul – un aliment controversat
Zahărul este un aliment pur, natural, spun surse din industrie. Adevărul este că zaharul este produs printr-un proces chimic
complex, inițial mecanic. Sfecla este transportată, spălată, tăiată, rezultând tăițeii de sfeclă (analog pentru trestie). Urmează
apoi procesul de difuzie, ce presupune încălzirea acelor ‘tăiței’ la 800C timp de 60-100 de minute pentru a realiza o extragere
a zahărului în apă. Ulterior în această soluție se adaugă o cantitate mare de var (oxid de calciu), pe de o parte pentru a
coagula zahărul sub formă de săruri de calciu insolubile sau parțial solubile și pe de altă parte pentru a elimina reziduurile
nonzahar.
Ulterior mai au loc numeroase procese precum saturarea cu dioxid de carbon (CO2), pentru precipitarea excesului de var și
purificarea zemii, apoi evaporarea (se îndepartează apa), fierberea, cristalizarea, centrifugarea și în final spălarea cristalelor
de zahăr.În America de Nord și în Europa, zahărul alb este cea mai răspândită formă de zahăr de pe piață. Zahărul brut este
dizolvat și ulterior purificat cu acid fosforic. Urmează apoi procesul de carbonatare, adaugarea de hidroxid de calciu filtrare
pe cărbune activat și dioxid de carbon, în diverse stadii de filtrare. Un proces extrem de natural, nu-i așa? Mai ‘natural’ de
atât nici că există!Surse din industrie (în special Asociația Zahărului din SUA) îi asigură pe oameni că este rezonabil ca un
sfert din caloriile zilnice să provină din zahăr.OMS (Organizația Mondială a Sănătății), FAO (Organizația Pentru Alimentație și
Agricultură) și numeroase alte asociații internaționale au evaluat în anul 2003 un raport despre zahăr și sănătate efectuat de
30 de experți internaționali.
Concluzia a fost că zaharurile din dieta unui om nu trebuie să depășească 10% din totalul caloriilor zilnice. În categoria
zaharuri intră zahărul adaugat sucurilor, prăjiturilor, dulciurilor, dar și zaharurile prezente în miere, siropuri sau sucuri de
fructe. Glucidele din dietă (aici fiind incluse zaharurile, cerealele integrale, făinoasele, orezul alb, cartoful, glucidele din
fructe), ar trebui să se situeze undeva între 55 -75% din rația calorică zilnică.(3)
Zahărul și sănătatea
Zahărul este unul dintre alimentele cele mai studiate și mai contestate de medicină, fie ea clasică ori naturistă. În baza de
date medicale Medline erau publicate la 24 septembrie 2007 peste 1 milion de studii despre zahăr, iar de la începutul lui
2007 și până în prezent, peste 20000 de studii. Folosind cuvintele cheie zahăr și sănătate găsim peste 15000 de studii, doar
în 2007 fiind publicate peste 1000 de studii.Zahărul este un aliment foarte concentrat, cu aproximativ 99% glucide cu
absorbție rapidă. Pentru un organism adaptat de milioane de ani să se hrănească cu zaharuri complexe din fructe, miere,
cereale și legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevărat șoc, care produce dezechilibre în
lanț.
Zahărul se absoarbe în corp încă din cavitatea bucală. Zahărul trece cu ușurință în intestinul subțire, ajunge în sânge și
provoacă o stare de hiperglicemie, lucru ce produce o stare de excitare fizic si nervoasă. Pancreasul secretă mai multă
insulină decât normal, ceea ce are ca rezultat scaderea zahărului din sânge sub medie, asa încât în scurt timp se instaleaza o
stare de hipoglicemie. Totodată, la nivelul țesutului adipos se secretă o cantitate mai mică de leptină, invers proporțional cu
secreția insulinei. Leptina controlează la nivelul creierului centrul foamei. Când leptina scade, senzația de foame se
accentuează. De aceea, deși glucidele furnizează energie rapidă, ele măresc și apetitul. Totodată, insulina blochează arderea
grăsimilor din corp. În momentul când consumam glucide rafinate, corpul stochează grăsimi, în loc să le folosească pentru
energie.Aceste alternanțe dereglează întreg metabolismul și, în timp, obosesc și uzează organismul (mai ales pancreasul),
epuizând în acelasi timp sistemul nervos. Chiar dacă organismul uman are o mare capacitate de adaptare, și suporta o
vreme aceste fenomene, mai târziu, însă, apar probleme de sănătate.
Iată care sunt principalele tulburări:
Pancreasul suprasolicitat se dereglează. Glicemia este adusă la valori normale tot mai greu. Apare diabetul zaharat, cu toate
consecințele sale cumplite: de la orbire, tulburări circulatorii majore, boli cardiace fatale. În România se estimează că peste
șase sute de mii de oameni suferă, în diferite stadii, de diabet.Sistemul imunitar este parțial inactivat vreme de câteva ore
dupa ingerarea zaharului. Apare astfel un risc mărit de gripă, boli pulmonare, infecții urinare și intestinale, rinită, sinuzită.Cel
mai potrivit înlocuitor natural al zahărului este mierea de albine, un amestec foarte complex de zaharuri naturale, un produs
viu, care conține substanțe special făcute să ajute organismul, dar și acesta în limita a 10% din totalul caloriilor zilnice,
conform OMS. Practic, un om ce consuma 2000 de calorii zilnic, poate avea în dietă 200 de calorii provenite din miere, sau
aproximativ 50 de grame de miere (un gram are 4 calorii).
Ce spun specialiștii despre zahăr?
Multiple studii au corelat consumul excesiv de zahăr cu obezitatea, diabetul, boala de inimă, o multitudine de cancere (sân,
uter, ovar, esofag, stomac, laringe, pancreas, colon, rinichi, vezica biliară, chiar și cu temutul cancer pulmonar), boala
Alzheimer, diverse boli autoimune. Una dintre cele mai complete prezentari asupra efectelor adverse ale zahărului aparține
cercetatoarei Nancy Appleton, autoarea cărților LICK THE SUGAR HABIT și LICK THE SUGAR HABIT SUGAR COUNTER este
‘147 Reasons Why Sugar Is Ruining Your Health’ și oferă o listă impresionanta de motive pentru care zahărul distruge
întradevăr sănătatea. Documentul poate fi gasit online lahttp://www.nancyappleton.com/pages/damages.html.
Aceste lucruri sunt foarte ușor de demonstrat, și tot ceea ce trebuie făcut este să aruncăm o privire critică peste ocean, în
SUA, unde situația din punctul de vedere al sănătatii este dramatică. Obezitatea a devenit o epidemie de proporții, 80% din
populație fiind supraponderală și 30% fiind obeză. Epidemie nu este un termen dur, pentru că în SUA epidemice sunt și
cancerul sau boala de inimă, pricipalele cauze de deces, foarte strâns corelate cu un consum de zahăr de 250 de grame pe
cap de locuitor zilnic. Studii din anul 2007 au corelat consumul de glucide rafinate (zahăr sau făina albă și derivatele) cu risc
mărit pentru multiple cancere.
Astfel, în numărul din August 2007 al Jurnalului American de Nutriție Clinică a fost publicat un studiu ce arată ca o dietă
predominant glucidică crește de 2 ori riscul de cancer la sân, în special la femeile supraponderale. (4) Un alt studiu, publicat
de aceasta dată în ediția din August 2007 a Jurnalului American de Epidemiologie a arătat că riscul de cancer endometrial
(de uter) crește cu 36% în cazul femeilor la ce consuma 50 de zaharuri zilnic. (5) Un alt studiu ce va fi publicat în Octombrie
2007 în Jurnalul Nutriție pentru Sănătatea Publică arată că glucidele rafinate cresc riscul de cancer ovarian cu 72%. (6)
Soluția…
Soluția este înlocuirea completă a zahărului din dietă cu glucide complexe din cereale integrale, fructe și legume. Evitarea
zahărului este un prim pas către controlul stării de sănătate. Efectele se vor vedea foarte repede și sunt de durată, dacă
eliminam complet zahărul și glucidele rafinate (produsele ce au zahăr, glucoză sau făină albă în compoziție).

Dr. Andrei Laslău: regulile dietei keto


Oamenii cred că mâncând puține grăsimi slăbesc, deși este exact pe dos. Cea mai bună metodă de a slăbi este să mănânci
mai multe grăsimi și să restricționezi la maximum carbohidrații, în special zaharurile simple. Și funcționează, în condițiile în
care putem mânca delicios: salate cu avocado, nucă de cocos, nuci și smântână, ouă prajite în unt, supă de pui a la grec,
muschiuleț de vită în sos de brânză gorgonzola, alune de pădure, migdale, semințe, etc.
Este vorba despre o infinitate de combinații, multe extrem de ușor de gătit. Dar este cam greu să te creadă cineva că slăbești
mâncând nuci și smântâna. Dar eu am un echilibru între grăsimile animale și vegetale în dieta mea, mânânc zilnic salate de
crudițăți, legume și fructe puțin dulci, pentru ca toate astea vin cu puține glucide care sunt însoțite de fibre, vitamine,
minerale și antioxidanti.
Alimente permise în dieta ketogenică
Sunt o multitudine de alimente permise. Pe categorii de alimente înseamnă așa carne de pui, porc, vită, oaie, miel, capră,
berbec, ied. Adaugă orice fel de pește. Din categorie sunt complet excluse mezeluri, cârnați, alte cărnuri procesate industrial
sau acasă, dar și cărnurile afumate. La capitolul brânzeturi: telemea maturată, cașcaval, brânzeturi franțuzești sau italienești.
Practic toate brânzeturile excluzând brânza topită care este plină de E-uri. Este permisă smântâna și este de preferat să fie
grasă, este bună și brânza mascarpone, dar și untul – de preferat de țară, din surse locale și gras. Sunt permise ouăle, iar eu
le recomand pe cele de la țară și abia apoi pe cele bio.
Urmează o categorie de mixuri de nuci și semințe, unde intră alune de pădure, migdale, nucă românească, nucile braziliene,
caju – acesta din urmă nu în cantitate foarte mare pentru că are destule glucide, macadamia, fisticul, semințe de in și de
floarea soarelui, semințele de dovleac, sâmburi de caisă și semințe de susan. Este bine ca aceste oleaginoase să fie crude,
neprăjite și fără sare. Toate trebuie păstrate la rece. În dietă este permis și necesar avocado, nuca de cocos și uleiul de
cocos, măslinele și uleiul de masline. La toate acestea se mai adaugă legume puțin glucidice precum broccoli, conopidă,
spanac, fasole verde, varza, ardei, castravete, roșie, morcov, ceapă, usturoi, dovlecei, vinete, salată verde, ridiche, țelină și
fructe de pădure, kiwi, ananas, mere, fructe de sezon, în limita glucidelor permise zilnic.
La capitolul lichide sunt permise – apă plată, minerală, ceai verde, ceai negru și cafea, de preferat bio, de preferat preparate
în casă, fără zahăr. Indiferent de tipul de alimente, recomandarea mea este ca acestea să fie din surse naturale, de la
animale crescute tradițional, de preferat de la țară, locale, sezoniere, cât mai proaspete, cât mai puțin procesate. Apoi dacă
de la țară nu se poate, oricine poate merge în piața și oricine se poate împrieteni cu un producător local de brânza și ouă. Îi
găsești și pe Facebook sau pe internet. Există producători care îți aduc marfa la ușă.
Recomand abia apoi variantele bio și la final alimente convenționale, ca soluție de avarie. Este evident că trebuie luat în
calcul și raportul preț calitate, ușurință în procurare și ușurința în utilizare. Nu suntem roboti și nu trăim în cărți, unde dieta
este ideala și noi suntem perfecți. De multe ori ai alegeri limitate, iar atunci chiar și alimentele convenționale, într-un raport
corect preț/calitate și o disponibilitate decentă pot fi bune. Un ou, chiar și convențional, este mai bun decât un batonaș cu
ciocolată.
Dieta aceasta poate fi ținută și de vegetarieni (sau de ovo-lacto-vegetarieni), cât și de vegani. Alimentele permise sunt chiar
alimente. Nutriționismul a greșit, dupa părerea mea. S-a scos nutrimentul (vitamina, mineral, polifenol etc.) din aliment, s-a
scos alimentul din dietă și dieta din stilul de viață. Asta a dus la imitațiile de alimente pe care le știe toată lumea precum
margarina pentru unt, brânza topită pentru brânză, mezelurile pentru carne. Și la posibilitatea ca unele alimente, daca au în
conținut o substanță considerată sanogenă, să fie brusc și el considerat sanogen.
De exemplu margarina cu omega 3 care are marketing cum că ar fi bună pentru inimă. Părerea mea este că nu este, întrucât
conține grăsimea hidrogenată care rămâne și este dăunătoare indiferent de cantitatea de omega 3, iar despre grăsimea
hidrogenată, despre care s-au pronunțat toate studiile – nivelul ei în alimentație trebuie să fie zero. Este un aliment dăunător!
Foarte dănunător!
Alimentele interzise

Categoric interzise pâinea, pastele, cartofii, orezul, cereale, porumb, fructele prea dulci sau cele uscate sau cele confiate –
mere golden, pere, struguri, banane, mango, stafidele, curmalele, smochinele. Este interzis și laptele, iaurtul cu fructe,
zaharoasele, făinoasele, produsele de cofetărie și patiserie, chipsuri, diverse batonașe și batoane din comerț, cornuri cu
ciocolată, ciocolată cu foarte mult zahăr.
De unde vin glucidele zilnice necesare?
O cantitate foarte mică de glucide bune este permisă, în limita glucidelor zilnice. Nu pățim nimic de la doua feliuțe de pâine
foarte subțiri zilnic, sau de la o jumătate de măr, deși mai bine luăm cele 5 grame de glucide din 100 grame de fructe de
pădure. Totodată, aceste alimente sunt permise o zi pe săptămâna. Există o zi pe săptămână, din a doua lună de dietă, în
care se poate “trișa” – în sensul că în timpul săptămânii ținem dietă, iar duminică, să zicem, ne facem poftele.
Ziua de “încărcare”
Unii au rezultate și cu o zi de încărcare după trei zile de dietă. În ziua respectivă limităm grăsimile și consumăm mai multe
glucide, la început simple – zaharuri, iar apoi mai complexe – amidonoase – cartof, orez, paste etc. Înaintea acestui festin ar
fi bine să ne antrenam intens și să ne “golim” complet. În felul asta glucidele vor lua calea mușchiului și ne vor ajuta să
creștem în masă musculară. Nu se încarcă cu glucide mai mult de 24 de ore și nu mâncăm grăsimi decât în cantitate mică în
această zi. Proteine rămân în dietă. Unii au rezultate bune pur și simplu mâncând ce vor, fără să se îndoape – chiar dacă asta
include cheesecake, pizza, lasagna etc, în condițiile în care a doua zi o iau de la capăt. Cel mai corect este să mâncăm totuși
fructe de care nu am avut voie și care ne plac – mere, banane, piersici, mango, eventual să bem o băutură cu dextroză și
ceva proteină imediat după antrenamentul acela de care am pomenit, iar în cursul zilei mesele să fie cu carne slabă și
cartofi/orez. Dar, repet, lucrurile trebuie individualizate dacă vrem să facem profesionist lucrurile astea. Merge si
amatoricește, însă.

Totul despre dieta ketogenică: Meniuri consistente pentru


toată ziua
pe 19/09/2012 de ANDREI LASLAU în MEDIA cu 0 COMENTARII
Dieta ketogenică este permisivă şi promite rezultate rapide şi de durată atunci când vine
vorba despre kilogramele în plus. Medicul Andrei Laslău te ajută cu idei pentru micul dejun,
masa de prânz şi cină.
După ce ai descoperit ce presupune dieta ketogenică şi cum te ajută ea să slăbeşti, iată câteva idei
pentru micul dejun, prânz şi cină propuse de medicul Andrei Laslău, medic rezident în chirurgie generală la
Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Ioan” din Bucureşti care a descoperit beneficiile acestui regim, numit şi dieta
ketogenică, a reuşit să slăbească 20 de kilograme în mai puţin de două luni de zile.
Recomandări pentru micul dejun
ouă fierte, ochiuri sau omletă în diferite combinaţii cu diverse tipuri de nuci şi brânză, eventual şi cu
legume;
brânză telemea – de preferat maturată, caşcaval, iaurt simplu, smântână, unt 80-82%;
salam crud uscat – cu limitele de mai sus,
1-2 felii de pâine integrală (de preferat făcută în casă, din grâu întreg din comerţ, dar în cantitatea asta nu
e o mare problemă indiferent de tip);
legume (castravete, roşie, ardei);
toate tipurile de nuci şi seminţe crude;
fructe cu conţinut redus de zaharuri (kiwi, grepfruit, portocală, măr, fructe de pădure, ananas crud);
câteva felii de carne fiartă / la cuptor / prăjită (eventual sub formă de sendviş – eu prefer pentru uşurinţă în
utilizare brânză / caşcavalul cu menţiunea că îmi place să fie de obicei mai groase că felia de pâine).
Idei pentru un mic dejun în stilul dietei keto:
1. Sandvişuri gustoase cu brânză telemea, felii de castraveţi pe deasupra, decorate cu roşii şi alune.
2. Câteva feliuţe de kiwi, brânză, caşcaval, caju, câteva migdale şi alune de pădure, 3 pătrăţele de ciocolată
neagră 80%, o cafea neagră.
3. Caşcaval, caju, alune de pădure, migdale. Perfecte pentru keto. Proteine de bună calitate, grăsimi
suficiente – gust, saţietate, acizi graşi esenţiali, carbo puţini, fibre, antioxidanţi, fitonutrienţi.
4. Omletă din 3 ouă de ţară, caşcaval, caju, nuci, puţin pătrunjel. Câteva roşii cherry pentru “decor”.
5. Două felii subţiri de pâine, unt 82%, brânză, pate de ficat de gâscă, migdale, nuci. Brânza e mai groasă
decât pâinea. Combinaţia de pate şi migdale a fost excelentă, mai bună decât mi-aş fi imaginat. Proteine
bune, grăsimi de calitate, fibre, vitamine, minerale. Pateul intră la categoria mezeluri şi nu este
recomandat, dar merge o dată pe lună.
6. Două felii de pâine, unt 82 %, telemea măturată de vacă, nişte nuci şi migdale, câteva feliuţe de
castravete şi ridiche.
Recomandări pentru prânz şi cină
1. Piept de pui, puţină mazăre, caju, nuci – mărunţite, unt 82% – proteine de bună calitate, puţini
carbohidraţi, destule grăsimi pentru keto, fibre, antioxidanţi, fitonutrienţi, vitamine, minerale. Mazărea
poate fi una din sursele acceptabile de carbohidraţi pe keto. Şi fasolea verde este o sursă bună.
2. Ficat de pui prăjit în ulei, cu apă şi usturoi, legume la cuptor gratinate cu unt 82%, caşcaval, smântână
şi ou.
Proteine de mare calitate, grăsimi suficiente, fibre, fitonutrienţi, vitamine, minerale.
3. Muşchi de porc făcut în unt. Cu nuci şi caju.
4. Muşchiuleţ de porc, migdale, avocado, sfeclă roşie. Proteine, grăsimi bune, foarte puţini carbohidraţi,
fibre, fitonutrienţi, vitamine.
5. Trei ouă, mozzarella, nuci, caju, mărar şi pătrunjel, puţină sare – bătute bine şi aruncate câteva minute
în tigaia cu puţin unt. Apoi se căleşte câteva minute nişte muşchiuleţ de porc făcut tot în unt. Se prăjeşte o
felie de pâine, se pune pe ea unt şi deasupra untului muşchiuleţul.
6. Caşcaval cu somon pe deasupra, măsline verzi cu migdale, alune de pădure, migdale, caju, 2 pătrăţele
mici de ciocolată neagră, un kiwi mic, o cafea neagră. Proteine de mare calitate nutriţională, grăsimi în
cantitate suficientă pentru keto – saţietate, gust, acizi graşi benefici, puţini carbohidraţi, antioxidanţi, fibre,
fitonutrienţi, vitamine, minerale.
Recomandări pentru desert
1. Plăcintă cu brânză făcută în casă.
2. Cozonac făcut.
3. Mascarpone cu fructe de pădure: 3-4 linguri de mascarpone şi 3-4 linguri de fructe de pădure puse într-
o ceaşcă şi amestecate bine. În total 5-10 grame de zaharuri. Fructele de pădure sunt avantajoase întrucât
au un raport foarte bun de nutrienti (fitonutrien’i, antioxidanţi, minerale, vitamine) raportat la dimensiunea
lor şi la cantitatea de zaharuri. Sunt considerate superfructe.
4. Pentru cei care nu pot rezista fără ceva dulce există o soluţie delicioasă: ciocolată neagră, un măr mic, un
kiwi feliat, o mâna de migdale şi una de alune de pădure cu 3 pătrăţele de ciocolată 85% cacao.
5. Cheesecake făcut în casa: zahăr brun bio, ouă de ţară bio, brânză de vaci bio, unt bio, biscuiţi bio. Fără
grăsimi hidrogenate.
6. Nuci şi ciocolată neagră.
Dietetik.ro: Andrei Laslau si dieta ketogenica
pe 19/09/2012 de ANDREI LASLAU în MEDIA cu 0 COMENTARII
In urma cu ceva vreme am incercat o serie de articole care incercau reabilitarea grasimilor si sustineau ca
o dieta care exclude grasimile este complet nesanatoasa. Intre timp am facut cunostiinta cu medicul
Andrei Laslau care este dovada vie a faptului ca o dieta bogata in grasimi (dar nu orice fel de grasimi),
este utila si, mai mult decat atat, te poate ajuta sa slabesti. Cu sinceritate recunoastem ca ceea ce ne-a
atras atentia a fost motto folosit: demolez toate miturile nutritionale si te fac sa slabesti mancand regeste !
Andrei Laslau
L-am urmarit o vreme pe Andrei Laslau, si am citit cu mare atentie postarile sale pe Facebook. Cea mai
buna dovada a eficientei dietei ketogenice este chiar medicul Andrei Laslau – a slabit 10 kilograme intr-
o saptamana.
Ce este dieta ketogenica, care sunt regulile, care sunt efectele, si cine poate aborda o astfel de dieta ne-a
spus chiar Andrei Laslau, in interviul acordat pentru www.dietetik.ro. Azi prima parte.
Ne pare bine ca ai venit pe pagina dietetik.ro si iti multumim in numele cititorilor ca ne divulgi
toate secretele tale. Dat fiind faptul ca arati superb si ca esti un mare, foarte mare mancator
de grasimi, te intrebam intr-un glas ce inseamna dieta ketogenica?
Dieta ketogenica este o dieta in care corpul arde grasimi pentru energie. De fapt, ketoza este o stare
fiziologica si inseamna exact arderea acizilor grasi in mitocondrii (uzinele energetice ale organismului) prin
beta-oxidare si formarea de corpi cetonici sau ketone (acetona, acidul aceto-acetic si acidul-hidroxi-butiric
– acestea sunt ketone, de unde si numele de ketogenica). De fiecare data cand ardem acizi grasi, arderea
se produce prin ketoza. Dieta ketogenica este o dieta in care activezi foarte mult fenomenul ketozei, sau al
arderii grasimilor. Se obtine aceelasi efect ca in cazul unui post negru de sapte zile, in conditiile in care
mananci zi de zi.
Deci mancam si slabim? Adica nu doar ca mancam, dar mancam unt, carne, branza si
smantana si slabim. E un fel de vis. Du-ne mai mult in visul asta!
Uite, daca ultima masa din zi este la ora 18.00, iar prima la ora 7 dimineata, este deja in plina dieta keto.
De fapt, probabil toata planeta asta tine dieta keto, intr-un fel sau altul. De la masa de seara, pana
dimineata ai consumat toate glucidele usor disponibile corpului tau, iar dimineata esti intr-o ketoza usoara
(acetona se elimina prin respiratie si are miros de mere verzi), dar strici totul cu un bol de cereale cu
lapte, un sfat conventional gresit, daca ma intrebi pe mine. Ketoza apare si dupa un antrenament intens,
si este destul de pronuntata.
Imi place mirosul de mere verzi!
Da! Fii atenta: dieta ketogenica presupune ca din totalul caloriilor 65% sa provina din grasime, 30% din
proteina si 5% din glucide. Pentru a fi mai usor de tinut si pentru ca pana la urma si glucidele au
avantajele lor, eu am urcat aceste glucide spre 50 grame pe zi (in zilele cu antrenament, pentru ca eu
merg la sala), si le-am limitat la 30 de grame pe zi in zilele fara antrenament. De ce am facut asta? Pentru
a se putea manca si legume suficiente, si nuci si chiar si fructe de padure. Pentru ca glucidele vin cu fibre,
cu fitonutrienti, cu antioxidanti, cu vitamine, cu minerale, adica cu foarte multe beneficii. Glucidele nu sunt
complet rele si trebuie sa existe in dieta, insa excesul de glucide rafinate (zahar, sirop de fructoza extras
din porumb) duce la dezastru – obezitate, diabet, boala cardiovasculara si chiar cancer.
A urmat dieta keto si a iata diferenta in doar doua luni. 16 kilograme mai putin
Dupa cat timp apar primele rezultate?
Este cel mai bine sa ne uitam in oglinda, la talie, la hainele care ne raman mari si abia dupa aceea sa ne
urcam pe cantar. Exista variatiile individuale raportate la tipul metabolismului, la particularitatile fiecaruia,
dar au fost si cazuri in care s-au pierdut realmente chiar si 10 kilograme in prima luna de dieta, din care
intradevar o mare parte este apa, dar si 20 kilograme intr-o luna si jumatate sau 22 de kilograme in cinci
saptamani. Depinde de foarte multi factori – aderenta la dieta, cat de jos ne-am dus cu glucidele, daca am
trisat, daca am facut si sport, cate calorii se consuma, iarasi, lucrurile trebuie privite individualizat, dupa
parerea mea.
Deci eliminam glucidele si le inlocuim cu grasimi?
Odata cu diminuarea glucidelor in dieta, scade nivelul de insulina. Acest lucru duce la activarea lipazei.
Aceasta desface trigliceridele din tesutul adipos in acizi grasi. Acestia ajung in sange, sunt tranferati in
mitocondrie – uzina energetica a celulei, unde sunt oxidati si se formeaza ketone, pe care le poate folosi
organismul pentru energie. Contrar ideii ca este absolut necesara glucoza pentru creier, acesta poate
functiona foarte bine si cu corpi cetonici, el fiind un mare consumator ai acestora in ketoza.
Ce beneficii are dieta pe langa scaderea secretiei de insulina?
Intrebarea corecta este ce beneficii are dieta ketogenica pe langa scaderea secretiei de insulina si
scaderea masiva in gerutate. Alte beneficii sunt pastrarea masei musculare. Scaderea trigliceridelor,
mentinerea glicemiei in limite foarte bune, scaderea colesterolului rau si cresterea colesterolului bun,
scaderea inflamatiei sistemice. Este utila ca tratament in sindromul metabolic, steatoza hepatica, diabet de
tip II, dislipidemie, epilepsie, Parkinson, scleroza multipla, Alzheimer, mai nou restrictia de glucide fiind
privita ca o arma in preventia si tratamentul cancerului. (Adaug aici toate referintele – sunt recente din
2011 – 2013, si au fost publicate pe pagina mea oficiala – un exemplu Nutr Metab (Lond). 2011; 8: 75.
Published online 2011 October 26 Is there a role for carbohydrate restriction in the treatment and
prevention of cancer? Rainer J Klement and Ulrike Kämmerer).
Cat timp se poate respecta dieta ketogenica?
Dieta se poate tine de la o luna la trei luni, sau chiar mai mult, pana cand omul ajunge la o greutate
normala. Ulterior, va putea sa alterneze trei zile cu glucide putine, cu o zi cu ceva mai multe glucide sau sa
tina un regim redus in carbohidrati si cu ceva mai multe glucide. In general, lucrurile astea trebuie
individualizate foarte bine. Pentru rezultate maxime trebuie si sport individualizat. Celor care vor sa obtina
rezultate rapide, precum cele obtinute de mine, le pot oferi contra cost consultanta personalizata si ma
gasesc cel mai rapid si mai usor pe pagina mea de Facebook.
Este periculoasa o astfel de dieta? Sau mai corect spus exista persoane carora nu le este
indicata?
Dieta ketogenica este o dieta care exclude din alimentatie mizeriile pe care cei mai multi dintre noi le
mananca. Eu nu cred ca poate sa fie periculos sa excludem o categorie total toxica de alimente si mai ales
pe cele foarte bogate in zahar, cele care contin margarina si ale porcarii. Totusi, exista bolnavi – cu
diverse boli cronice, asupra carora trebuie sa se pronunte intai medicii curanti – endocrinolog, diabetolog,
cardiolog, etc. Eu nu o pot recomanda gravidelor sau mamicilor care alapteaza, pentru ca anumite toxine
din tesutul adipos care se subtiaza destul de repede vor ajunge la bebelus. Sarcina nu este un moment
bun ca sa slabim. Dar despre asta putem vorbi mai pe larg.

Graficul arata legatura intre cresterea consumului de carbohidrati si obezitate


Duminica m-am uitat pe pagina ta de facebook si m-am speriat. placinta cu branza si stafide
de la bunica – am vazut si spunem asta ca sa stii ca ne-am uitat cu maxima atentie, cafea cu
lapte, caise uscate, cheesecake cu ciocolata, kiwi, struguri si o alta placinta – adica numai
keto nu era….
Duminica este ziua de incarcare cu carbohidrati. Adica exista o zi de “trisat” saptamanala, in care se pot
consuma mai multe glucide, dar se limiteaza grasimile. Nu o recomand in primele saptamani nimanui,
pentru ca il va da inapoi de la dieta. Totodata, cum probabil ai citit in textul meu, inainte sa ma apuc de
incarcare, m-am ‘ descarcat ‘ cu un antrenament intens la sala de forta. Eu imi permit sa fac lucrurile astea
pentru ca le-am testat pe pielea mea. Nu trebuie uitat ca pe pagina mea este experienta mea personala.
Adica dieta dr. Andrei Laslau pentru pacientul Andrei Laslau. Deci lumea nu trebuie sa copieze adliteram
ceea ce fac eu acolo. Pentru ca eu am 1.85 m si 84 kg, sunt barbat, trag de fiare, si sunt in sistemul asta
nutritional de anul trecut de prin noiembrie. Nu ma pot compara cu o doamna de 1.65 cu 75 de kilograme,
care merge pe jos cu masina, urca scarile cu liftul si butoneaza tastatura sau se duce la sala odata pe
saptamana si atunci alearga pe bicicleta atat de relaxata incat poate citi o revista. Dieta asta trebuie sa
devina un stil de viata, sa includa antrenament, altfel beneficiile nu vor fi atat de usor de atins.
Nutritionismul a scos nutrimentul din aliment, alimentul din dieta si dieta din stilul de viata, lucru ce a dus
la foarte multe probleme. Dar despre asta cred ca vom discuta cu alta ocazie.