Sunteți pe pagina 1din 42

PLANUL

MUNICIPIUL CONSTANTA
CAPITOLUL I

Conditiile locale de asezare si dezvoltare,


limitele si suprafata orasului

Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a


Romaniei, la tarmul Marii Negre, avand coordonatele: 440 11`- latitudine nordica, 280 39`-
longitudine estica. Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 km2.
La limita de nord a orasului se situeaza statiunea Mamaia, plaja intinzandu-se pe o
lungime de 6 km orientata spre est ceea ce ii confera insorire tot timpul zilei.
Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si al IV ca importanta
in Europa, fiind intins pe o suprafata de 3182 ha (uscat si acvatoriu).
Cota Portului Comercial Constanta si a Portului de Agrement Tomis este de + 2, 50 m
altitudine.
Orasul Constanta se afla situat la tarmul Marii Negre, intre gurile Dunarii,la nord si
limanul Mangaliei la sud, ocupand o pozitie centrala in cadrul litoralului maritim
romanesc.Cele doua mari unitati hidrografice, pe de o parte, Marea Neagra, iar pe de alta
parte, sistemul fluviatil continental al Dunarii au favorizat dezvoltarea vietii economice si
culturale inca din cele mai vechi timpuri.Tarmul, putin dantelat in aceasta zona, golfurile
deschise spre nord-est, nu au favorizat in mare masura dezvoltarea porturilor.De aceea in
afara de Tomis(Constanta),cantonat la adapostul unei mici peninsula, nu s-au putut
dezvolta aici decat doua orase cetati porturi:Histria si CallatisMangalia).
Constanta, folosind din plin conditiile naturale prielnice se dezvolta pe un
promontoriu calcaros care inainteaza in mare cu circa 1500m.In micul golf format de
aceasta peninsula spre sud s-au adapostit si primele ambarcatiuni maritime.Asezarea
orasului pe locul ce-l ocupa astazi, a fost legata si de rezistenta terenului, de abundenta
materialelor de constructii ce se gaseau in apropiere, de pezenta unor lacuri cu apa dulce si
a unei panze cu apa freatica, la mica adancime
Ajutat de configuratia terenului, Tomisul primeste de la inceput caracterul unui
oras cetate, care dupa constructia zidurilor de fortificatie dinspre partea continentala, se
impune ca una din cele mai puternice cetati dobrogene.Asezarea sa la tarmul Marii Negre,
la incrutisarea unor artere de circulatie a jucat un rol important in dezvoltarea orasului.El
a devenit punctul de atractie al principalelor drumuri comerciale ce legau portueile
mediteraneene cu cele ale Pontului Euxin.Portul Tomis servea si ca punct de escala pentru
corabiile ce legau centrele comerciale Histria,Arganum,Halmyris, cu porturile
dunarene.La aceste cai de comunicatie fluvio-maritime, se
pot adauga si drumurile de legatura pe uscat, cu
indepartatele regiuni euro-asiatice sau cu lumea
mediteraneeana .

2
Locul ocupat de orasul Constanta, cat si zona teritoriala din apropierea sa a
constituit o vatra foarte veche de asezare omeneasca ale caror limite au suferit
shimbari importante de-a lungul timpurilor.

Ca urmare a functiei de baza, activitatea portuara, orasul Constanta s-a format si


dezvoltat in imediata vecinatate a marii, in zona peninsulara, care a reprezentat nucleul
principal al orasului.Ulterior, la acest nucleu central, s-au adaugat noi cartiere care au
largit mult perimetrul orasului si spre partea sa continentala.
In perimetrul actual, orasul cuprinde atat limite naturale bine conturate in partea sa
rasariteana, cat si limite conventionale variabile, in celelalte directii.Limita naturala a
orasului Constanta este trasata de tarmul Marii Negra, statiunea Mamaia, in nord ,si

cartierul”Km. 4”,in sud.Spre vest, limita este data de o linie sinuoasa, care uneste statiunea
Mamaia,din dreptul lacului Siutghiol, inclusiv cartierele Anadalchioi si Coiciu, pana la
intersectarea caii ferate Constanta-Tulcea si soseaua nationala Medgidia-Constanta.De aici
spre sud si sud-vest, limita o formeaza complexul industrial Palas, precum si
cartierele”Viile Noi”,”Km. 4”.Limitat la est de Marea Neagra, la nord-vest de hotarele
localitatiilor Mamaia si Palazul Mare, intreg teritoriul municipiului Constanta cuprinde o
suprafata de circa 12.650 ha.

3
CAPITOLUL II

Zona geografica a orasului

Orasul Constanta cu regiunea sa inconjuratoare, reflecta destul de fidel alcatiurea


substratului sau geologic; relieful intravilanului si imprejurimile sale constituie o expresie
a modelarii externe fizico-geografice a acestui substrat.Marea si uscatul au avut aici un rol
hatarator atat in dezvoltarea orasului, cat si in evolutia geografica a teritoriului
dobrogean.In acest context, Constanta si zona limitrofa reprezinta un ansamblu de factori
naturali ale caror elemente se influenteaza reciproc si genereaza trasaturi specifice.

I.Relieful si structura geologica

Sub raportul reliefului, zona geografica a orasului Constanta face parte din
unitatea naturala a Dobrogei de sud, care in acest sector prezinta un relief puternic
fragmentat.Dintre componentele geografice ale acestei regiuni, dealurile reprezinta treapta
de relief cea mai intinsa.
Relieful pe care este situat orasul Constanta il constituie tarmul Marii Negre si
inaltimile reduse ale podisului Dobrogean.In zona de tarm, trasatura principala a reliefului
o formeaza partea terminala a platformei continentale, cu o panta usor inclinata spre mare
si care se incheie cu o faleza inalta si abrupta ca rezultat al interactiunii intre apa si uscat.
Din zona continentala s-a dezvoltat o peninsula de forma alungita pe suprafata
careia au luat fiinta primele asezari.
Vatra orasului s-a extins pe teritoriul acestor doua unitati naturale (peninsulara
si continentala), care din punct de vedere fizico-geografic,iar dintr-o anumita masura si din
punct de vedere economico-geografic, se deosebesc intre ele impartind orasul in doua
unitati geografice disctincte.Zona peninsulara a orasului se caracterizeaza printr-un relief
fragmentat,terminat printr-o faleza cu inaltimi mai mari in partea de nord-vest si ceva mai
reduse in sud-est.Zona continentala ocupa o suprafata mult mai mare decat prima, avand o
forma boltita, cu dealuri aproape imperceptibile ce ating in unele puncte inaltimi de peste
70m.
Zona peninsulara ofera conditii bune de amplasare a constructiilor de locuinte,
asa se explica faptul ca asezarea primilor colonisti in aceasta zona s-a facut tinand seama
de materialul de constructie care se gasea din abundenta.Totodata prin configuratia pe
care o are, aceasta peninsula a jucat un rol strategic de veritabila cetate in diferite perioade
istorice.
Partea continentala a orasului Constanta o formeaza limita estica a podisului
dobrogean, unde relieful prezinta usoare ondulatiuni si o panta cu o inclinare putin

4
accentuata.Pe suprafata acestui relief , ca urmare a actiunii agentilor externi, se intalnesc
fenomene de alunecare, anumite denivelari care duc la accidentarea terenurilor, precum si
la tendinta apelor de a modela scoarta terestra.

II.Regimul climatic

Orasul Constanta se caracterizeaza printr-un climat temperat cu nuanta


excesiva.La aceasta se poate adauga si faptul ca in zona litorala, climatul temperat
continental prezinta o influenta maritima.Aceasta trasatura a climatului pune in evidenta
prezenta unei temperaturi medii anuale de 11ºC si a unei umiditati foarte reduse, in jur de
400 mm anual.
Temperatura medie anuala a orasului Constanta in cei 100 de ani de observatie
este de 11,2ºC.Variatiile multianuale nu depasesc 4ºC.Astfel cea mai ridicata medie anuala
la Constanta a fost de 12,4ºC(1936 si 1937-ani foarte caldurosi), iar cea mai mica de
9,5ºC(1933).
Apele Marii Negre prin regimul lor caloric modifica in buna masura elasticitatea
si termicitatea maselor de aer care trec pe deasupra sa.Acest lucru se resimte in special
iarna, cand are loc schimbul de caldura rezultat din diferenta de temperatura ce se creaza
intre cele doua medii active:marea si uscatul.Asa se face ca iarna temperatura aerului pe
litoralul Marii Negre este cu 3º-4ºC mai ridicata, in raport cu zona centrala a Campiei
Române.De exemplu, la Constanta temperatura medie a sezonului rece este de 0,9ºC, iar la
Bucuresti de -3,5ºC.In anotimpul de vara, ca urmare a incalzirii puternice a partii
continentale, la Constanta temperatura medie a lunii iulie atinge 22,2ºC(cea mai mare
medie lunara a fost de 24,8ºC in 1938, iar cea mai mica de 19,5ºC, in 1886).Primavara si
toamna, temperaturile medii oscileaza in jurul valorilor de 14º-15ºC.Luna aprilie,
considerata luna cea mai specifica de primavara, atinge o medie termica lunara de
9,5ºC,iar octombrie, ca luna a anotimpului de toamna, ajunge la o temperatura medie de
13,3ºC.
Maxima termica absoluta la Constanta a fost de 38,5ºC(10 iulie 1927), iar
temperatura minima a atins -25ºC(10 februarie 1929).Comparativ cu temperaturile
maxime si minime pe tara(respectiv 44,5ºC si -38,5ºC), se observa o diferenta apreciabila,
de circa 13ºC pentru valorile minime si de circa 6ºC pentru cele maxime.Aceasta ne arata
prezenta unui climat mai moderat pe litoralul Marii Negre.Amplitudinea termica absoluta
de 63,5ºC la Constanta, indica un climat bland apropiat celui submediteraneean din zona
Rjeka-Opotija-Pola(Iugoslavia).De mare interes in activitatea portuara si mai ales pentru
diferite lucrari agricole de toamna si primavara este cunoasterea primului si ultimului
inghet.
Presiunea atmosferica, prin variatiile ei anuale, periodice si diurne, prezinta
importanta foarte mare in ansamblul proceselor climatologice.De valoarea si repartitia
presiunii sunt indisolubili legate viteza si directia vantului.Iarna cand litoralul Marii Negre
se afla sub influenta ariei anticiclonate ,presiunea atinge 1015-1018mb.Uneori aceasta
poate cuprinde valori si mai mari.De exemplu, la 27 ianuarie 1927 s-a inregistrat cea mai
mare presiune artmosferica,de 1059mb,la 27 februarie 1928.Valorile presiunii atmosferice
se schimba de la zi la alta si in decursul anotimpurilor.In timpul verii , amplitudinea

5
presiunii este mai redusa.In cresterile sau scaderile presiunilor atmosferice de la o zi la alta
nu ating valori mai mari de 5 mb.

Precipitatiile atmosferice au fost analizate in perioada 1886-1915 si 1921-1994,iar


observatiile si datele extrase,rezulta ca cea mai mare cantitate de apa cade sub forma de
ploaie, zapada, si grindina, unde annual formeaza un strat a cariu grosime atinge 370
mm.In general in aceasta zona se caracterizeaza printr-un climat secetos si prin prezenta
unui numar mic de zile cu precipitatii, in medie 60-75 de zile pe an.Daca ne referim la
situatia lunara, constatam ca nu se intalnesc mai mult de 5 zile ploioase, iar in perioada
august-octombrie nu avem mai mult de 3 zile ploioase.
Din cantitatea anuala de precipitatii, cea mai mare parte cade in anotimpul de
toamna si aceasta in luna octombrie,iar cea mai mica cantitate cade in lunile de iarna si
anume in februarie.
Zapada cede in cantitati mici,in comparativ cu celelalte regiuni ale tarii si dureaza
in medie 23 de zile, fata de 52 de zile la Bucuresti sau 118 zile la Predeal.

Cea mai timpurie ninsoare a avut loc la inceputul lunii decembrie, iar cea mai
intarziata la sfarsitul lunii martie.Cele mai multe zile cu ninsoare s-au observat in luna
ianuarie, cand stratul de zapada atinge o grosime medie de 8,7 cm.

6
III.Hidrografia

Constanta, impreuna cu regiunea sa inconjuratoare, prezinta cateva trasaturi


importante atat in distributia apelor subterane cat si a celor superficiale.Un rol deosebit in
evolutia regimului hidrologic il au factorii climatici si geomorfologici, care prin conditiile
de precipitatii si respectiv cele de relief, fac ca reteaua hidrografica sa aiba, in general, o
scurgere interminenta, iar atunci cand raurile au o scurgere permanenta, prezinta un
schimb un debit de apa extrem de redus.
Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa şi Asia, care
se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Prin Strâmtoarea
Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea
Dardanele în Marea Egee şi deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice şi
prezintă o serie de aspecte unice în lume.

Imagine din satelit a Marii Negre

Marea se întinde pe o suprafaţă de 413.000 km². Cel mai adânc punct se află la
2206 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare
(cca. 12 cm). Salinitatea apei este în larg de 17-18 la mie, faţă de 24-34 la mie în alte mări şi
oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade şi mai mult, în mod obişnuit fiind
între 7 şi 12 la mie.

7
Fluvii şi râuri care se varsă în Marea Neagră Sunt mai multe fluvii şi râuri care
se varsă în Marea Neagră. În zona europeană principalele sunt Dunărea, Nistru, Nipru,
Bugul de Sud şi Cubanul. În Asia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră
sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac şi Ieşil-Irmac. Alte ape care se varsă în Marea Neagră
sunt Coruh în Armenia turcească, Rion în Gruzia, Provadia şi Camcia în Bulgaria etc. Un
aport mare de apă este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov.
Dispunerea circulară a surselor de apă şi existenţa unei singure legături externe - prin
Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar,
alături de încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină lipsa aproape totală
a curenţilor marini verticali şi existenţa doar a curenţilor orizontali pe un imens traseu
circular împotriva sensului acelor de ceasornic

Marea Neagra constituie o unitate hidrografica de o exceptionala importanra pentru


dezvoltarea orasului Constanta din punct de vedere comercial,turistic si industrial.Dupa
asezarea sa geografica,MareaNeagra este o mare tipic continentala,comunicand prin
stramtoarea Bosfor cu Marea Mediteraneeana.Ea ocupa o suprafata de 411.540 km² si
impreuna cu Marea Azov 462.535km²,iar adancimea maxima este de peste
2.211m.Adancimea apelor din jurul malului romanesc este mai mica, ca urmare a
configuratiei tarmului si reliefului submarin.
Bazinul Marii Negre are o forma aproximativ regulata,tarmurile sunt putin
articulate si in general, lipsite de insule.Cuveta Marii Negre in dreptul tarmului romanesc
este formata dintr-o platforma continentala cu adancimi ce nu depasesc 200
metri.Sedimentele de pe platforma continentala sunt constituite din depozite terigene aduse
prin intermediul apelor de suprafata si prin actiunea valurilor.De aceea portiunea aflata la
nord de capul Midia prezinta un fund marin acoperit cu nisipuri si maluri aluvionare, in
schimb sedimentele submarine aflate in jurul orasului Constanta si la sud de acesta sunt
alcatuite din depozite cochilifere.Marea Neagra isi realizeaza schimbul de ape cu Marea
Mediteraneeana prin stramtoarea Bosfor.
In circuitul hidrologic, miscarea apelor se caracterizeaza prin prezenta a doi
curenti:unul de suprafata, cu ape mai putin sarate si cu directia de scurgere dinspre Marea
Neagra spre Marea Mediterana si altul de adancime, mai sarac si cu directie inverse.
Salinitatea apelor se mentine in medie, la suprafata,la 20-22 la mie, in timp ce la
adancimi mai mari de 250 de metri ajunge pana la 28 la mie.In apropierea tarmurilor,
salinitatea scade ca valoare, ca urmare a aportului de apa dulce continentala.Compozitia
chimica a apei este dominata de ioni de clor si ioni de sulfati,fapt ce da apei o culoare
albastrui-verzuie.In orice caz, in zona de influenta a Deltei Dunarii cantitatea ionilor de
clor scade ca urmare a apelor dulci aduse de fluvii, iar transparenta apei marine este si ea
foarte mica(0,2-1,6 metri).Partea sudica a tarmului romanesc are apele bogate in ioni de
clor,iar transparenta creste foarte mult(16 metri).
Prezenta unei largi platforme continentale are o mare importanta si pentru viata
din MareaNeagra.In cuprinsul ei, apele au o salinitate mai mica, sunt mai bine oxigenate,
fiind adecvate pentru intretinerea si dezvoltarea vietii.Sub adancimea de 200 de metri apele
au o salinitate crescuta, sunt neoxigenate, din lipsa curentilor verticali formand o patura de
apa, cunoscuta sub numele de “stratul euxinius”, neaerisita si lipsita de viata, din care
cauza fauna Marii Negre este cantitativ saraca.In patura superficiala, unde exista curenti
de convectie termica si de conventie impusa, viata imbraca forme destul de variate.Aici

8
intalnim atat unele forme relicve ramase de pe vremea cand era izolata de Marea
Mediterana si unita cu Caspica,cat si forme mediteraneene, atlantice sau de apa dulce, care
s-au adaptat noilor conditii de viata.Dintre acestia mentionam pestii din familia
sturionilor(morunul,nisetrul, pastruga)care dau icrele negre.Apoi scrumbia
albastra,palamida, zarganul(Belone euxini).Multe dintre speciile amintite au o mare
importanta economica, mai ales ca pescuitul acestora se poate face si in apele Dunarii,
atunci cand intra pentru reproducere.In afara de pestii comuni,MareaNeagra prezinta si
cateva specii interesante cum sunt:pisica de mare, foca de MareaNeagra si delfinul.Flora
este alcatuita din alge verzi, rosii sau albastre,care se dezvolta numai pana la o adancime
de 75-80 de metri.
Desi orasul Constanta este lipsit de vecinatatea unei ape curgatoare,in schimb
hidrografia superficiala este suplinita prin cele mai frumoase lacuri, de natura fluvio-
maritima, care sunt raspanditein jurul Constantei si mai ales la sud de ea.
Apa subterana este de natura vadoasa si se prezinta sub forma unor panze
freatice la baza loessului sau la baza unor terase aluvionare, fie sub forma unor panze de
adancimi limitate de doua strate impermeabile.Adancimea panzei freatice variaza in
functie de grosimea materialului sedimentat.Astfel, pe interfluvii, unde loessul atinge cele
mai mari grosimi, nivelul piezometric(freatic) poate sa ajunga pana la 70 de metri, in
schimb pe terenurile aluvionare(terase, conuri de dejectie)nivelul freatic se afla la adancimi
cu mult mai mici, de 5-10 metri.In zona orasului Constanta panza freatica se afla intre 6-20
de metri adancime.De aceea , izvoarele naturale apar mai rar, iar atunci cand le intalnim la
baza falezei, ele se caracterizeaza cu un debit foarte mic de apa.In nordul orasului insa, se
gasesc numeroase izvoare carstice provenite din panza calcarului sarmatic.Acestea
alimenteaza lacul Siutghiol si in parte orasul Constanta.
Cresterea continua a populatiei, in timpul verii dublata de numarul mare de
vizitatori veniti la statiunile de odihna, precum si construirea unor obiective industriale, au
impus luarea unor masuri corespunzatoatre care asigura un consum ridicat de apa.

IV. VEGETATIA SI FAUNA

În vederea consolidării falezelor şi fixarea nisipurilor pe plaje au fost


plantate specii de arbuşti. Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a
litoralului, apare o vegetaţie halofila (de sărături).
În zona litorală şi dunăreană a limanurilor cu apă dulce, pe depozite lacustre,
se conturează biotopul marginal palustru, în care vegetaţia este predominant
hidrofilă. Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei
întâlnim o varietate foarte mare de vieţuitoare.
În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele judeţului Constanţa, fauna
prezentă se caracterizează printr-un mare număr de păsări şi rozătoare care-
şi găsesc hrana din belşug. Printre speciile caracteristice stepei din judeţul
Constanţa se numără popândăul, cel mai dăunător şi iepurele, vânat bine
apreciat. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic, şoarecele de câmp şi

9
şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă,
dihorul pătat, grivanul, şarpele rău. Reptilele sunt reprezentate prin
guşterul vărgat, şopârla de stepă şi broasca ţestoasă dobrogeană.

Dintre păsări amintim: potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar,


uliul şerpar, prepeliţa şi ciocârlia.
În lacurile din lungul litoralului şi pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent
exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru pescuit (caras, crap,
biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachiţe, pescăruşi, cormorani, stârci
cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Pe nisipurile
maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere (scoici japoneze,
scoici albe, midii, stridii).
Se întâlnesc, in Marea Neagra, forme proprii ca familia sturionilor,
formele mediteraneene - scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale
fluviilor forme de apă dulce (gingirica). Frecvent pot fi întalnite forme
interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de delfin
(porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare) şi mai rar foca din Marea
Neagră. Flora este alcatuită din alge verzi, rosşi şi brune şi se dezvoltă până la
adâncimea de 75-80 m până unde pătrunde lumina soarele.

Ecosistemul Mării Negre

Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apa sarata. Din punct de vedere al
salinităţii, Marea Neagră se împarte în:

• zona de suprafaţă;
• zona de adâncime;

Sub aspect biocenotic găsim trei zone:

• zona litorală;
• zona pelagică;
• zona abisală;

Temperatura apei variază la suprafaţă: vara până la 29 de grade celsius care ajung iarna
pana la 0 grade celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m.
Oxigenul este inexistent la adâncime [co2,h2s]Curenţii au intensitate redusă pe verticală şi
mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variaţii ale stării vremii, pot apărea

10
valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune roşii. Animalele sunt
reprezentate prin viermi, moluşte, peşti iar în atmosfera apropiată păsări şi pescăruşi.

Capitolul lII

Istoricul cercetarilor asupra orasului


Constanţa (în turcă Kustendji sau Köstence) este cel mai vechi oraş locuit din
România. Este un important municipiu, al doilea oraş ca populaţie şi mărime după capitala
ţării Bucureşti şi un centru cultural, economic şi social de referinţă. Este cel mai mare port
din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa cu perspectiva de a deveni al doilea ca
mărime, după Rotterdam. Constanţa este capitala judeţului Constanţa, cel mai mare oraş
din întreaga Dobroge şi din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constanţa a fost fondata sub
numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din
Milet în secolele VII-V î.Hr. Tomis („locul tăierii”) este o referinţă la legenda lui Iason şi a
navei Argo: Iason îl luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) şi fugărit fiind de
acesta, poposi în peninsulă, ucise baiatul şi răspândi bucăţile ca să-l întârzie pe rege, ce
trebui să le caute şi să le adune pentru funeralii.
In trecutul mai indepartat, orasul Constanta nu a reprezentat decat sporadic
obiectul unor preocupari geografice.Lucrarile care s-au publicat, in marea lor majoritate
au reusit totusi sa aduca o contributie de seama in principalele probleme legate de
domeniul industriei, agriculturii si transportului.
Cele mai importante stiri referitoare la orasul Constanta le gasim in operele poetului latin
Ovidiu, care a fost relegat la Tomis intre anii 9-17 i e.n.Viata petrecuta in exil este descrisa
de poet in doua dintre operele sale:Tristele(Tristia)si Ponticele(Epistole ex Ponto), in care
gasim numeroase stiri referitoare la teritoriul si populatia orasului, la viata si activitatea
economica a acestuia.Aceste informatii sunt rodul unei observatii directe inregistrate cu
multa grija si patrundere, adaptate insa in acelasi timp exigentelor genului literar si
caracterului operei insasi.Desi in versurile sale se intalnesc si unele exagerari, atat cu
privire la conditiile naturale ale orasului, cat si la viata de toate zilele a locuitorilor, operele
sale raman documente de mare valoare pentru cercetarile geografice, istorice sau
etnografice, marturii foarte importante privind starea cetatii Tomis in primul deceniu
Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios creştin,
creştinism cu origine apostolică datorat sfântului apostol Andrei. În această perioadă,
confruntată cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii,
tătarii şi turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine şi italiene Constantia,
denumire dată de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia, în
timp ce în izvoarele istoriografice turcice timpurii aşezarea e numită "Ak-Kermend" iar în
cele slave "Bessigrad" ("cetatea pecenegilor"). După ce în secolele X-XIII a fost un
important port, mai ales sub influenţa genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez,
din sec. XV până la sfârşitul sec. XIX, Constanţa intră în componenţa imperiului otoman,

11
în cadrul căruia populaţia scade iar aşezarea devine un sat de pescari greci şi turci, simplă
escală între gurile Dunării şi Istanbul în caz de furtună, cu câţiva negustori armeni.
al erei noastre.

Statuia lui Ovidiu

Statuia lui Ovidiu din Constanţa este unul dintre cele mai importante monumente
din oraşul ConstanţaA fost executată în 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari. O replică
identică se află din 1925 la SulmonaEste aşezată în partea veche a oraşului, în Piaţa Ovidiu,
în faţa Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie, lângă portul Tomis.

In evul mediu preocuparile geografice referitoare la acest oras sunt mai restranse,atat
ca numar, cat si ca importanta.Totusi se pot mentiona cateva insemnari sporadice si
laconice ale unor cronicari sau informatiile ceva mai detaliate ale geografilor
Baudrand(1682)sau Wagner(1684), precum si relatiile calatorilor care au vizitat aceste
locuri.Dintre acesti calataori Ewilia Celebri poate fi considerat ca cel mai important,
intrucat el ne ofera date precise si stiri pretioase privind diversele locuri pe care le-a vizitat,
printre care si orasul Constanta.Aceste documente cuprind importante referiri cu privire
la starea social-economica a regiunii din epoca respectiva,fapt ce contribuie la cunoasterea
orasului.Dupa aceasta perioada istorica, legaturile comerciale si economice dintre diferitele
state si provincii incep sa se intensifice si ca urmare intre secolele XVII-XIX, descrierile
geografice cu privire la orasul Constanta, sunt mult mai bogate in observatii in raport cu
cele anterioare si cuprind o gama mai variata de date si de probleme cu caracter geografic,
istoric,sociologic.In aceasta directie sunt semnificative impresiile de calatorie lasate de
numerosi vizitatori care au cunoscut situatia social-economica si culturala a orasului
Constanta .Motraye(114),Hector de Bearn(69), Camille Allard (2), Xavier Hommaire de
Hell(92) ne descriu aspectul dezolant al orasului distrus in cea mai mare parte, inconjutat
de ziduri in care portul si-a incetat orice activitate comercial

12
Marturii documentare incontestabile de natura arheologica atesta existenta - inca
din secolul VI i. H. - a orasului Tomis, pe promontoriul care reprezinta vatra
Constantei de astazi.

Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in cadrul unui
amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele
unui oras incepand din secolul IV i. H. Importanta Tomisului a crescut considerabil
in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele
actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub
stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

13
Capitolul IV

Populatia
Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane, majoritara
fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara,
rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai
religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana,
musulmana etc.

Evolutia demografica la recensaminte

14
Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe
medii, în anul 2006

15
16
5000
4000 stabiliri in
3000 domiciliul de
localitate
2000 plecari cu
1000 domiciliul din
localitate
0 soldul
-1000 schimbarilor de
domiciliu
-2000
2003 2004 2005 2006

Rata somajului(%)

17
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
populatia populatia someri in someri in
activa ocupata cautarea cautarea
altui loc de primului
munca loc de
munca

18
1400
1200
1000
800 soldul stabililor
600 emigranti
imigranti
400
200
0
2003 2004 2005 2006

19
1%
6% 0.7

ortodox
musulman
romano-catolici
baptisti

93%

Dispensare medicale 5 5 4 1
Cabinet medicale(sector 334 376 399 413
privat)
Cabinet stomatologice 215 233 268 273
Laboratoare medicale 24 26 29 29
Laboratoare de tehnica 8 8 9 5
dentara
Farmacii 116 121 122 139
-sector public 6 7 6 7
-sector privat 110 114 116 132
Depozite farmaceutice 19 19 20 20
Medici 1098 1122 991 1043
-sector public 947 961 797 833
-sector privat 151 161 194 210
Stomatologi 357 355 348 318
-sector public 229 219 197 151
-sector privat 128 136 151 167

20
21
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate
majoritar privată în anul 2006

Total
Constanta
Spitale -
Policlinici 3
Cabinete medicale de 12
familie
Cabinete medicale de 181
medicina generala
Cabinet medicale de 280
specialitate
Cabinet stomatologice 338
Laboratoare medicale 37
Laboratoare de 7
tehnica dentara
Farmacii 210
Depozite farmaceutice 21
Centre medicale -

Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole

22
Evolutia teritoriala a orasului Constanta

23
Cercetarile arheologice si documentele istorice ne arata ca orasul Constanta a aparut si
s-a dezvoltat in perioada trecerii de la oranduirera comunei primitive la cea
scavagista.Aglomerarile timpurii de locuinte din aceasta zona s-au trnsformat treptat intr-
un oras propriu-zis, ca rezultat al diviziunii sociale si a statului precum si prezentei
proprietatii private asupra mijloacelor de productie.Orasul se dezvolta in mod deosebit, ca
urmare a intensificarii legaturilor comerciale dintre orasele tarmului rasaritean al Marii
Negre si cele ale bazinului mediteranean.
Avand in vedere functia principala a orasului Constanta, se poate explica si faptul ca
aceasta s-a format si dezvoltat in imediata vecinatate a marii, in zona peninsulara.Ulterior,
la nucleul urbanistic aparut in centrul acestei zone, incep sa se adauge noi cartiere, spre
partea continentala,ducand la extinderea perimetrului orasenesc.
Configuratia reliefului si a tarmului, precum si functia comerciala a orasului
Constanta, a permis ca aceasta sa aiba o evolutie teritoriala axata pe doua directii:un ape
linia urbanistica si alta pe linia portuara.Portul fiind legat de configuratia tarmului si de
adancimea platformei continentale s-a deplasat spre sud, in schimb orasul s-a extins spre
nord si mai ales spre vest si sud-vest.
Cresterea in suprafata a orasului Constanta s-a realizat atat prin aparitia unor
puncte aglomerate in jurul orasului, cat si prin extinderea limitei teritoriale, fapt ce a
prezentat si avantajul unei legaturi mai apropiate cu centrul orasului.Incepand din secolul
al VI-lea i.e.n. documentele vremii ne vorbesc despre prezenta unui oras cu numele de
Tomis(Constanta), ca unul din cele mai renumite orase porturi de pe litoralul vestic al
Marii Negre.Aceasta asezare care la inceput reprezenta un punct de acostare pentru
corabiile grecesti ce navigau in regiunea Pontului Euxin, devine mai tarziu, ca urmare a
intensificarii schimburilor, un important centru commercial.
Sub ocupatia romana orasul cunoaste o noua
perioada de extindere in suprafata, determinate de
intensificarea relatiilor comerciale care ajung pana
in bazinul Marii Mediteraneene.Cercetarile
arheologice mai vechi si mai recente au dovedit ca
perimetrul orasului a fost largit catre sfarsitul
secolului al IV-lea si inceputul secolului al III-lea
i.e.n. prin constructia unui zid de aparare.In timpul
stapanirii romane, orasul dispunea, de asemenea, de
un teritoriu situate in afara orasului, o mica asezare
intemeiata de un colon trac(Muka)si situate pe locul
cartierului Anadalchioi de astazi.

Fizionomia orasului

24
Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al cladirilor se realizeaza sub forma a
patru inele aproape concentrice, din zona centrala catre periferia orasului.Zona centrala
formeaza orasul vechi si are o structura compacta, in care cladirile sunt
concentrate.Constructiile inalte si dese, lipite unele de altele cu numeroase magazine si
institutii publice, constituie partea monumentala a orasului.Intre cladirile acestei zone,
spatiile libere formate din curti sau gradini sunt foarte restranse, iar in unele puncte,
practice nu mai exista.
Strazile acestei zone se intersecteaza in piata
Ovidiu, incadrata de cladiri vechi si noi, unde sunt
instalate institutii publice,magazine si restaurante.
Zona imediat urmatoare , sub forma unui arc
de cerc,inconjoara zona centrala, formand orasul
nou.Constructiile de pe aria acestei zone au o
concentratie mai redusa decat cea
precedenta.Configuratia orasului a creat aici targuri
sau mici piete de aprovizionare cu alimente si
imbracaminte (piata Grivita,Nicolae Filipescu,Ahile
Mihail).

Zona periferica a orasului Constanta, asezata sub forma de semicerc, are


constructiile mai distantate intre ele si prezinta o structura mai rasfirata, unde spatiile
verzi sunt mai frecvente.Acest inel include spre sud, zona industriala Palas, care cuprinde
cladiri spatioase destinate magazinelor si depozitelor de fabrici.
Constanta face parte din categoria oraselor care au aparut si s-au dezvoltat datorita
activitatii comerciale.Aceasta functie a stat la baza relatiilor sale economice, fapt ce a facut
ca in decursul secolelor orasul sa realizeze progrese urbanistice din ce in ce mai
evidente.Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizata de contactele directe
stabilite din cele mai indepartate timpuri cu diferite tari si popoare, care atinsesera un
grad inalt de civilizatie si progres economic.
Legatura cu marile drumuri maritime a favorizat atat aparitia portului , cat si
cresterea schimburilor de marfuri si a comertului de tranzit.Alaturi de activitatea portuara
rezultata mai ales din necesitatea schimburilor de produse, treptat incepe sa se contureze si
activitatea mestesugareasca care trnsforma orasul intr-un centru al micii productii de
marfuri si in felul acesta Constanta primeste a doua functie economica.

25
Harta orasului Constanta

Canalizarea

26
Sistemul de canalizare

RAJA SA asigură colectarea, transportul şi epurarea apelor


uzate în 22 de oraşe şi comune, majoritatea fiind localităţile
litoralului.

Instalaţiile în funcţiune au următoarele capacităţi: 9 staţii de


epurare cu o capacitate maximă de 6.408,5 l/s, din care:cu treaptă mecanică şi biologică - 8
staţii (Staţia de epurare Eforie Sud în curs de modernizare);cu treaptă mecanică1 staţie
(Staţia de Epurare Constanţa Nord în curs de modernizare);52 staţii de pompare a apelor
uzate, însumând o capacitate de pompare de 61.268 mc/h.Lngimea reţelei de canalizare
însumează 1.209,4 km, din care:1.045,9 km colectoare menajere şi pluviale;
163,5 km conducte de refulare.
Materialele preponderente folosite la reţea: azbociment, beton, bazalt, fontă, otel şi mai
nou PVC-KG.
Tipul sistemului de canalizare:unitar 60%,separat 40%.
Funcţionarea staţiilor de epurare în condiţii de eficienţă are ca principale obiective
protejarea Mării Negre, a apelor de îmbăiere şi a zonei de coastă.

1%

apa din locuita

50% canalizare din


49% retea publica
canalizare in
sistem propiu

ILUMINATUL PUBLIC IN CONSTANTA

27
Aprilie 2001 - SC Flash Lighting Services SA si Luxten Lighting Company SA castiga
licitatia de reabilitare a sistemului de iluminat public.

Mai 2001 - aprilie 2002 - reabilitate 80%


din lucrarile de iluminat pe arterele
principale si 15% din cartierele Constantei.

Iluminatul arhitectural - Sala Sporturilor,


Teatrul Fantazio, Harta cu Mozaic, Muzeul de
Arta, Muzeul Marinei, Inspectoratul Judetean de
Politie, Casa de Cultura, Farul Constanta, Parc
Gara, Liceul de Arta, Scoala de Scafandri,
Clubul Marinarilor etc.

In perioada 2001 - 2003 au fost montati circa 2.274 stalpi metalici, 507 stalpi beton, 4.965
stalpi fibra de sticla, 15.000 lampi de iluminat

Capitolul VI

28
Functia turistica a orasului

I.Importanta economica a turismului

O ramura economica noua pentru municipiul Constanta, dezvoltata mai ales in


ultimele decenii, este turismul.Imbinarea intre factorii naturali(calitatile curative ale marii
si ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice si dotarile moderne, fac din coasta Marii Negre
un punct de mare atractie pentru turismul romanesc sau strain.Cuprinsa intre paralele
44º25´ si 43º 45´ latitudine nordica, zona litoralului romanesc se afla pe aceleasi coordonate
geografice cu localitati europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice,
Avignon.Activitatea turistica de pe litoral ocupa, in acest sens, primul loc in ceea ce
priveste dinamica si numarul de turisti, concentrand aproape 45% din capacitatea de
cazare a Romaniei.
Desi de data mai recenta si cu un caracter sezonier, adica un aflux foarte puternic in
perioada de vara (iulie-septembrie), turismul din zona tarmului maritim se dezvolta cu o
mare rapiditate, favorizand aparitia unor asezari urbane cu linie moderna si cu un profil
aproape exclusiv turistic, incat pentru orasul Constanta turismul formeaza o adevarata
ramura economica.Asa se explica faptul ca si alte regiuni de coasta s-au specializat in
aceasta ramura inca de la sfarsitul secolului trecut, cand fracezii valorificau din plin plajele
insorite ale Mediteranei, iar celebra “Coasta de Azur”cunoaste o dezvoltare impresionanta,
mai ales prin statiunile Nice,Cannes, Monaco, Menton.
Pe tarmul insorit al Pontului Euxin, catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul
secolului al XX-lea, incep sa ia fiinta primele statiuni balneoclimaterice romanesti cum
sunt:Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia.s.a.In sudul orasului Constanta, in punctul
numit “La Vii”, se dezvolta o adevarata zona de agreement si odihna, care cu timpul se
transforma intr-o importanta zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma
intr-o importana zona turistica.Odata cu aparitia primelor statiuni balneoclimaterice
incepe sa se dezvolte o noua ramura economica-turismul, care se contureaza la inceputul
secolului nostrum ca forma de activitate economica mai organizata.Progresul inregistrat de
la un an la altul a facut ca acesta noua functie sa ocupe o pondere din ce in ce mai
insemnata in viata economica a orasului, iar in ultimele decenii turismul din zona litorala a
Constantei sa reprezinte una din directiile principale in dezvoltarea multilaterala a
economiei din aceasta regiune.Importanta pe care o reprezinta litoralul Marii Negre din
punct de vedere al turismului, al recreerii si al balneoterapiei este pusa in evidenta de
varietatea cadrului natural, de numeroase si inseminate obiective cu character cultural-
arheologic, precum si de inaltul grad de dotare si confort care il confera noul sistem de
constucti din statiuni in comparatie cu alte zone turistice din tara.

II.Premizele dezvoltarii turismului


a.Factorii naturali

29
In activitatea turistica, mai nult decat in oricare alta ramura a economiei, conditiile
naturale au o influenta importanta asupra evolutie si dezvoltarii acesteia.Din intrg
complexul de factori care favorizeaza ltarea turismului, marea si litoralul formeaza
elementele esentiale de atragere ale turistilor, de aceea, in zilele noastre asistam la un
adevarat “miraj al marii”, spre care se indreapta anual sute de mii de vizitatori atat din
tara cat si din strainatate.
Litoralul romanesc ofera conditii naturale dintre cele mai favorabile pentru asezarea
si dezvoltarea statiunilor balneare, prin prezenta unor plaje intinse cu umiditate si
existenta unor namoluri terapeutice.
Plajele din cuprinsul acestei zone se deosebesc si prin natura nisipurilor din care sunt
constituite.Cele din nordul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-un nisip fin cu un
continut scazut de carbonat de calciu.Aceste nisipuri se pare ca provin din aluviunile aduse
de curentii litorali, asa cum lpajele Navodari, Midia, Mamaia.Plajele din sudul Constantei
sunt formate dintr-o mixtura de nisipuri fine si medii, care au luat nastere din cochiliile
distruse de valuri si din faramitarea blocurilor de calcare in compozitia carora se gaseste
un bagat continut de carbonat de calciu.Intrucat aerul unor plaje s-a dovedit insuficient, s-
a trecut la unele amenajari de ordin hidrotehnic prin costruirea de diguri perpendiculare
in forma literei Tsau Y, care contribuie la acumularea aluviunilor si la largirea plajelor.

Plajele litoralului romanesc prezinta si un mare


avantaj, fiind orientate spre rasarit, ceea ce
determina expunerea lor la soare in tot cursul
zilei.Din Europa, doar coastele estice ale Italiei se
bucura de orientarea similara, restul plajelor din
Italia, Franta, Spania fiind orientate spre apus, nord
sau sud.
Fasia litorala asezata la intretaierea a doua
medii geografice diferite, pe de o parte stepa
dobrogeana, cu un ridicat indice de ariditate, iar pe
de alta parte Marea Neagra, ca element excesiv de
umiditate, face ca in toata aceasta zona sa se mentina
un climat temperat continental, de nuanta maritime.
Climatul arid de stepa, combinat cu cel
maritim, asigura in timpul verii o stabilitate a regimului termic, printr-o distributie
uniforma a gradului de umezeala si prin improspatarea continua a aerului datorita
brizelor.Temperatura medie a sezonului estival(iunie-septembrie) este de 23-25ºC, ceea ce
reprezinta un climat mai cald decat litoralul Marii Baltice, Marii Nordului si Marii
Manecii, dar mai putin torid decat litoralul Mediteranei.Precipitatiile in perioada de vara
sunt foarte reduse, insumand pentru lunile iunie-septembrie 137 mm.

Capitolul VI

30
Functia portuara a orasului

Prin asezarea sa la Marea Neagra , orasul Constanta a beneficiat inca din cele mai
indepartate timpuri de avantajul transporturilor maritime, fapt ce i-a permis sa stabileasca
legaturi comerciale, pe calea apelor, cu popoare situate in diferite parti ale globului.In
aceste conditii, orasul Constanta, prin functia sa comerciala,a capatat un rol important in
viata economica a tarii noastre.
Istoria dezvoltarii orasului ne arata ca viata lui economica si culturala a cunoscut
mari oscilatii;cu toate acestea insa, activitatea comerciala a crescut, in masura in care
circulatia maritima a sprijinit productia si schimbul de marfuri, iar perfectiunea
mijloacelor de transport au permis contactul si schimbul intre diferite tari si popoare.Este
cunoscut faptul ca pe fiecare treapta de dezvoltare a societatii , legaturile orasului
Constanta s-au aflat in stransa concordanta cu relatiile de productie caracteristice pentru
oranduirea respectiva.Functia de transport si cea portuara a capatat o amploare deosebita
in masura in care a servit interesele clasei dominante.

In comparatie cu alte mijloace de comunicatie, transporturile maritime prezinta si o


serie de avantaje care se rezuma in capacitatea mare de incarcare si transport a navelor
maritime si in cheltuieli de munca mult mai reduse in raport cu celelalte mijloace de
transport.Transportul pe apa costa de 2,5 ori mai putin decat pe cale ferata si de 7 ori mai

31
putin decat transporturile efectuate pe cale rutiera.Activitatea portuara inseamna pentru
orasul Constanta functia sa de baza; in acelasi timp insa, Constanta reprezinta, prin
dezvoltarea pe care a luat-o, cel mai mare port al tarii noastre pentru flota maritima
comerciala.Ca urmare a dezvoltarii rapide a economiei noastre nationale, in ultimele doua
decenii, insotita de o extindere si o diversificare a schimburilor comerciale, cu peste 100 de
tari ale lumii, Constanta a devenit una din cele mai importante”porti” prin care se
desfasoara traficul nostru maritim.Prin portul Constanta se realizeaza peste trei patrimi
din totalul marfurilor transportate pe calea apelor si circa 65% din volumul total al
comertului nostru exterior.Intucat cel mai mare procent al traficului maritim se efectueaza
prin portul Constanta, face ca acesta sa aiba o importanta din ce in ce mai mare in viata
comerciala internationala.
Porturile formeaza punctele de legatura dintre transporturile terestre si cele
maritime, si din aceasta cauza in circuitul acestei activitati sunt necesare operatii de
acostare si stationare a vaselor, de trasbordare a marfurilor, ceea ce implica o serie de
conditii de amplasare deosebite.De aceea porturile maritime se aseaza in fiorduri, golfuri,
estoare, guri de fluvii, unde apa este linistita, ferita de valuri si curenti, lipsita de procesul
sedimentarii sau spalarii.Cele mai mari porturi ale lumii sunt situate la gurile unor fluvii
cu estuare sau delte, cu flux si reflux.
Portul Constanta este situat pe tarmul Marii Negre la adapostul unui mic golf,
intr-o regiune putin ospitaliera si lipsita de conditii naturale favorabile.In conditiile
amplasarii portului Constanta pe un tarm deschis, fara adapost natural ,expus vanturilor
puternice dinspre larg si deci valurilor generate de aceasta, a fost necesar sa se
construiascain primul rand, diguri care sa adaposteasca o suprafata de apa cat mai adanca
si mai linistita.Pentru obtinerea acestor conditii, in portul Constanta s-au construit diguri
perpendiculare pe directia tarmului, lasandu-se doar o mica deschidere cat mai ferita de
influenta curentului maritim si a vantului dominant, spre a intra vasele in port si totodata
spre a inlatura pericolul de impotmolire.
Constructia digurilor este foarte costisitoare, dar, in aceasta zona gasindu-se cantitati
importante de materiale de constructii, s-a putut asigura material prima necesara
constructiei, la un pret redus.Piatra necesara amenajarii portului, precum si cea folosita la
intretinerea cheiurilor si a drumurilor de acces, se extrage din carierele de la Ovidiu,
situate la 16 km de Constanta.Din unele documente mai vechi,reiese ca aceasta piatra
naturala a fost folosita si la constructia portului Tomis.
In afara de constructia digurilor de aparare, pentru amplasarea si functionarea
porturilor este necesar sa se tina seama si de influenta unor factori cum sunt:adancimea
apei, variatiile de nivel, regimul vanturilor etc.Adancimea apei trebuie sa fie cat mai mare,
ca sa permita acostarea navelor si sa asigure manevrele de incarcare si descarcare.
In Constanta , portul este construit pe selful sau platforma continentala, care se
prelungeste sub apa marii pana la izobata de 150-400 m.In rada portului adancimea creste
treptat de la tarm spre larg.Curba de 10 m se afla la circa 1500 m, ceva mai la sud izobata
aceasta este mai apropiata de mal, adica la 1000 m.

Capitolul VII

32
Functia turistica a orasului

I.Importanta economica a turismului

O ramura economica noua pentru municipiul Constanta, dezvoltata mai ales in


ultimele decenii, este turismul.Imbinarea intre factorii naturali(calitatile curative ale marii
si ale lacurilor terapeutice), vestigiile antice si dotarile moderne, fac din coasta Marii Negre
un punct de mare atractie pentru turismul romanesc sau strain.Cuprinsa intre paralele
44º25´ si 43º 45´ latitudine nordica, zona litoralului romanesc se afla pe aceleasi coordonate
geografice cu localitati europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nice,
Avignon.Activitatea turistica de pe litoral ocupa, in acest sens, primul loc in ceea ce
priveste dinamica si numarul de turisti, concentrand aproape 45% din capacitatea de
cazare a Romaniei.
Desi de data mai recenta si cu un caracter sezonier, adica un aflux foarte puternic in
perioada de vara (iulie-septembrie), turismul din zona tarmului maritim se dezvolta cu o
mare rapiditate, favorizand aparitia unor asezari urbane cu linie moderna si cu un profil
aproape exclusiv turistic, incat pentru orasul Constanta turismul formeaza o adevarata
ramura economica.Asa se explica faptul ca si alte regiuni de coasta s-au specializat in
aceasta ramura inca de la sfarsitul secolului trecut, cand fracezii valorificau din plin plajele
insorite ale Mediteranei, iar celebra “Coasta de Azur”cunoaste o dezvoltare impresionanta,
mai ales prin statiunile Nice,Cannes, Monaco, Menton.
Pe tarmul insorit al Pontului Euxin, catre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul
secolului al XX-lea, incep sa ia fiinta primele statiuni balneoclimaterice romanesti cum
sunt:Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia.s.a.In sudul orasului Constanta, in punctul
numit “La Vii”, se dezvolta o adevarata zona de agreement si odihna, care cu timpul se
transforma intr-o importanta zona de agreement si odihna, care cu timpul se transforma
intr-o importana zona turistica.Odata cu aparitia primelor statiuni balneoclimaterice
incepe sa se dezvolte o noua ramura economica-turismul, care se contureaza la inceputul
secolului nostrum ca forma de activitate economica mai organizata.Progresul inregistrat de
la un an la altul a facut ca acesta noua functie sa ocupe o pondere din ce in ce mai
insemnata in viata economica a orasului, iar in ultimele decenii turismul din zona litorala a
Constantei sa reprezinte una din directiile principale in dezvoltarea multilaterala a
economiei din aceasta regiune.Importanta pe care o reprezinta litoralul Marii Negre din
punct de vedere al turismului, al recreerii si al balneoterapiei este pusa in evidenta de
varietatea cadrului natural, de numeroase si inseminate obiective cu character cultural-
arheologic, precum si de inaltul grad de dotare si confort care il confera noul sistem de
constucti din statiuni in comparatie cu alte zone turistice din tara.

II.Premizele dezvoltarii turismului

33
Factorii naturali

In activitatea turistica, mai nult decat in oricare alta ramura a economiei, conditiile
naturale au o influenta importanta asupra evolutie si dezvoltarii acesteia.Din intrg
complexul de factori care favorizeaza ltarea turismului, marea si litoralul formeaza
elementele esentiale de atragere ale turistilor, de aceea, in zilele noastre asistam la un
adevarat “miraj al marii”, spre care se indreapta anual sute de mii de vizitatori atat din
tara cat si din strainatate.
Litoralul romanesc ofera conditii naturale dintre cele mai favorabile pentru asezarea
si dezvoltarea statiunilor balneare, prin prezenta unor plaje intinse cu umiditate si
existenta unor namoluri terapeutice.

Plajele din cuprinsul acestei zone se deosebesc si prin natura nisipurilor din care sunt
constituite.Cele din nordul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-un nisip fin cu un
continut scazut de carbonat de calciu.Aceste nisipuri se pare ca provin din aluviunile aduse
de curentii litorali, asa cum lpajele Navodari, Midia, Mamaia.Plajele din sudul Constantei
sunt formate dintr-o mixtura de nisipuri fine si medii, care au luat nastere din cochiliile
distruse de valuri si din faramitarea blocurilor de calcare in compozitia carora se gaseste
un bagat continut de carbonat de calciu.Intrucat aerul unor plaje s-a dovedit insuficient, s-
a trecut la unele amenajari de ordin hidrotehnic prin costruirea de diguri perpendiculare
in forma literei Tsau Y, care contribuie la acumularea aluviunilor si la largirea plajelor.

Plajele litoralului romanesc prezinta si un mare avantaj, fiind orientate spre rasarit,

34
Alte puncte turistice

Delimitat de Capul Midia si Vama Veche, Litoralul romanesc al Marii Negre,


supranumit si Riviera romaneasca, se intinde pe o lungime de 245 de km. De-alungul
Drumului european E 87 se afla insirate cele 15 statiuni care pun la dispozitia turistilor
peste 250.000 de locuri de cazare.Aceasta e destinaţia preferată de vacanţă a românilor.
Cea mai importantă staţiune este Mamaia, situată la nordul oraşului Constanţa,
pe o fâşie de pământ care separă Marea Neagră de lacul Siutghiol. Mamaia este o destinaţie
populară în timpul verii, pentru români şi pentru turiştii străini, ca urmare a programelor
de investiţii majore.Alte staţiuni importante sunt: Neptun, Venus, Saturn, Jupiter, Olimp,
Eforie.Costineşti este staţiunea tradiţională a studenţilor, în timp ce Vama Veche (la
extrema sudică, la graniţa cu Bulgaria) este locul pescarilor, cunoscut pentru atmosfera
„hippie”.Oraşele principale din regiune sunt Constanţa (cel mai mare port de la Marea
Neagră), Mangalia şi Năvodari.

Plaja, orientata pe directia est si sud-est, are o latime cuprinsa intre 150 - 200 m cu nisip
fin in cea mai mare parte. Panta este lina si
usor accesibila, marea are salinitate redusa
iar temperatura apei este in jur de 24 de
grade Celsius in sezonul estival.
Clima este blanda datorita brizelor marine,
bogate in aerosoli care atenueaza arsita
zilelor de vara. In timpul sezonului se poate
face plaja pana la 10 - 12 ore pe zi.
Marea Neagra este a treia ca dimensiune din
Europa si a doua ca adancime. Curentii
marini sunt slabi iar mareea este de circa 10
– 20 de cm. Exista o specie de rechin
(Squalus acanthias - "cainele de mare") de
dimensiuni mici, dar care este inofensiva Litoralul românesc al Mării Negre.
pentru om si nu se apropie de tarm.
In plus, pentru cei care doresc sa urmeze tratamente medicale, exista diverse resurse
balneare cu ape minerale si mineralizate, cu namoluri terapeutice, in bazele de tratament
din zona lacurilor Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe,
Navodari si Tasaul.
Ca posibilitati de distractie exista nenumarate baruri, discoteci, cazinouri, se poate
juca bowling si biliard, ping-pong, sunt terenuri amenajate unde se pot practica diverse
sporturi cum ar fi fotbal, tenis, volei, badminton, baschet, si pentru cei mai indrazneti
exista posibilitatea de a practica sporturi nautice.

Mamaia este o staţiune turistică de vară pe malul vestic al Mării Negre. Este situată în
nordul oraşului Constanţa, România. Mamaia nu este o localitate de sine stătătoare ci un
cartier al Constanţei cu foarte puţini locuitori permanenţi (sub 50), fiind însă

35
suprapopulată pe parcursul verii. Construcţia unor ansambluri rezidenţiale, care se
desfăşoară în prezent pe malul lacului Siutghiol, va schimba probabil aceasta stare de fapt.

Mamaia este o fâşie de pământ între Marea Neagră şi lacul Siutghiolcu o lungime de
8 km, însă o lăţime de doar 300 m. Plaja foarte lungă, cu o lăţime de până la 250 m este
acoperită cu un nisip foarte fin. De-a lungul acesteia se află mai multe magazine,
restaurante, terase, cluburi şi discoteci.

Mamaia noaptea

anul 1925 se construieşte Cazinoul iar în anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vilă.
Primul hotel în adevăratul sens, a fost Rex (1936), iar abia în 1957 apare şi Bucureşti
(actual IAKI), care şi astăzi reprezintă mândria Mamaiei.

În era comunistă, la Mamaia s-au realizat o serie de construcţii fără un plan de urbanizare,
pentru a putea fi suportat avalul de turişti atraşi de nisipul fin. Dezvoltarea staţiunii a fost
în două etape : între 1959 - 1965 s-a dezvolatat partea sudică, începând cu hotelul Parc, iar
partea nordică a fost ridicată în mare parte în timpul lui Ceauşescu, adică între 1982 - 1985

Atracţii

36
Principalele atracţii ale Mamaiei sunt Satul de Vacanţă, parcul de distracţii Aqua Magicşi
telegondola. Radio Vacanţa este postul de radio al staţiunii, care emite în fiecare an din mai
până în octombrie, începând cu anul 1966 în cinci limbi (română, engleză, franceză,
germană şi rusă) în toate staţiunile de pe coasta românească a Mării Negre. În fiecare an,
în timpul verii, în această staţiune se desfăşoară Festivalul muzicii uşoare de la Mamaia.

Satul de Vacanţă

„Satul de Vacanţă” este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale


româneşti, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. In satul de
vacanta gasesti cele mai frumoase suveniruri din scoici facute manual. Aceste suveniruri
sunt lucrate manual din scoici adunate iarma de pe malul marii. Micii tarabagii din satul
de vacanta muncesc iarna din greu ca vara sa ofere mici cadouri de o valoare foarte mare

Telegondola

Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiţie de aproximativ 3,5 milioane €, telegondla


este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi Hotelul Perla, pe un traseu de
2,2 km. Deplasarea se face la o înălţime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul
traseu fiind parcurs în şapte minute

Aqua Magic

Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre, ce se întinde pe o
suprafaţă de 2 hectare. Toboganele, piscinele pentru adulţi şi copii, căderile de apă,
bazinele, restaurantele, barurile, fast-food-urile şi magazinele de suveniruri transformă
parcul într-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din România.

37
Cazinoul din Constanta reprezinta un
punct de reper pe harta turistica a
Litoralului. Acesta a fost construit in 1909
dupa proiectul arhitectului Daniel Renard,
reprezentand singurul element al stilului
"art nouveau".
Chiar in fata Cazinoului se afla Acvariu din
Constanta, care a fost inaugurat in 1958, si
ofera turistilor o fascinanta incursiune in
lumea marina. Pot fi admirate diverse specii
de pesti atat de apa dulce cat si de apa Cazinoul din Constanţa.
sarata, pesti exotici, vulpea de mare, pisica
de mare, calutul de mare, pestele dragon, pestele scorpion, o colectie de sturioni, cu toate
speciile din Marea Neagra si nenumarate specii de nevertebrate.

38
IV. Posibilitati de transport spre
litoral

Pentre a ajunge pe Litoralul Romanesc cu


masina aveti la dispozitie Drumul National
Bucuresti - Fetesti - Constanta, sau Drumul
european E 60 Urziceni - Slobozia -
Constanta, ori Drumul european E 87 Tulcea
- Constanta, cu derivatie pentru Braila si
Galati, sau Drumul National Calarasi -
Ostrov - Constanta.
De asemenea, pe calea ferata puteti alege
rute directe spre Constanta din aproape
Podul Anghel Saligny de peste Dunăre.
orice colt al tarii, ori cu schimbarea cursei in
Bucuresti. In sezon exista suplimentari ale garniturilor de tren ce merg spre litoral. Intre
Constanta si Mangalia exista gari si halte din care se poate ajunge in oricare statiune.
Astfel, din Gara Constanta se poate ajunge in Mamaia si Navodari; urmeaza Gara Agigea,
Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costinesti, Halta Costinesti si Halta
Neptun pentru statiunile N eptun, Olimp, Jupiter.

39
Concluzii

Din punctual meu de vedere Constanta este unul dintre cele mai importante orase
ca valoare turistica a Romaniei, cu diverse posibilitati de agrement, avand in sezonul
estival un numarul mare de turisti romani si straini care isi petrec zilele de vacanta in acest
loc. Constanta reprezinta Romania pe malul Marii Neagre, de unde se deschid orizonturi
de apa catre toate colturile lumii, este o importanta zona turistica a Romaniei, datorita
litoralului Marii Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale si zonelor de
agrement.Constanta este exact centrul cosmopolit de care e nevoie pentru a petrece o
vacanta perfecta la tarmul marii.Al treilea oras al Romaniei si cel mai mare port la Marea
Neagra, Constanta isi are originile in lumea fantastica a antichitatii grecesti, cu legende
misterioase, poeti in cautare de muze, eroi si zeitati. Constanta a fost atestata in secolul VI
inainte de Hristos sub numele de Tomis, fiind la momentul acela colonie greceasca. Istoria
orasului se regaseste la tot pasul.

BIBLIOGRAFIE

40
1.PRIMARIA CONSTANTA

2, WWW.PRIMARIA-CONSTANTA.RO

3. -ADAM, IOAN. Constanţa pitorească cu împrejurimile ei.


Bucureşti : Universala Alcalay, s.a.
4. -CIORBEA, VALENTIN. Portul Constanţa de la antichitate la
mileniul III. - Constanţa: Europolis, 1994.
5. -CIOROIU, CONSTANTIN ; MOISE, MARIAN. Litoralul
românesc la 1900 : Repere istorico-literare. - Constanţa : Europolis,
1997. - 320 p

41
UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZARE:TURISM

ANUL I

GEOGRAFIE UMANA GENERALA

42