Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continutul Cadru Al Studiilor Istorice de Fundamentare A PDF
Continutul Cadru Al Studiilor Istorice de Fundamentare A PDF
REDACTARE FINALA
URBANPROIECT - BUCURESTI
str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucuresti 2, ROMANIA tel. 021.211 78 42, 021.211 78 43, fax 021.211 49 06, E-mail: office@incdurban.ro
SECTIA URBANISM
PROIECT
FAZA REDACTAREA FINALA
COD
PROGRAM
CONTRACT 245 / 2002
DENUMIREA
TEMEI REGLEMENTARE
Continutul cadru al studiilor istorice de fundamentare a
documentatiilor de urbanism
1
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
CUPRINS
PREAMBUL
A N E X E.
PREAMBUL.
2
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
1.1.oportunitatea reglementarii
art.1. Fundamentarea documentatiilor de urbanism prin studii istorice a fost unul dintre
cele mai marcante elemente determinante care au avut loc in urbanismul european al
ultimelor decenii. Acesta este rezultatul reconsiderarii a orasului traditional, a valorii
sale culturale, identitare si patrimoniale, dupa aproape un secol de negare a acestora.
Legislatia romaneasca promovata inca in anul 1990 ca parte a efortului de
reformare a modului de a concepe dezvoltarea urbana si de armonizare cu practicile
europene, prevedea elaborarea de studii istorice la elaborarea documentatiilor de
3
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
urbanism. Evolutiile din perioada care a urmat insa nu a consemnat un progres din
punctul de vedere al utilizarii studiilor istorice ca instumente urbanistice. Pe de o parte
s-a putut constata faptul ca cei ce elaboreaza documentatii de urbanism si cei ce le
inainteaza spre avizare si aprobare nu considera elaborarea studiilor istorice ca fiind
obligatorie. Si trebuie sa remarcam faptul ca si atitudinea forurilor de avizare este
destul de complezenta inca fata de documentatiile de urbanism care nu au studii
istorice de fundamentare.
De altfel, chiar atunci cind aceste studii exista in cadrul documentatilor
respective, se constata ca de cele mai multe ori ele au un rol de acompaniament,
uneori un rol de informare generala, in orice caz au de prea putine ori un adevarat rol
de instrument de lucru. Pe de alta parte, se poate constata si faptul ca studiile istorice,
atunci cind exista, sint elaborate de cele mai multe ori cu putina rigoare in urmarirea
elementelor precise, concrete, care pot oferi un sprijin real in lectura zonei analizate si
in identificarea principalelor directii de dezvoltare a acestuia si, pe aceasta baza, in
formularea propunerilor de dezvoltare ulterioara.
In acest context, tinind cont si de o mai buna cunoastere a practicii europene si
a legislatiei europene care are legatura cu domeniul nostru, a aparut necesitatea
elaborarii unei reglementari care sa expliciteze necesitatea elaborarii studiilor istorice
de fundamentare a documentatiilor de urbanism, caracterul acestora si sa ofere un
continut cadru care poate face din ele un instrument esential pentru cei ce elaboreaza
documentatiile.
4
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
momentul in care vechile centre urbane, de origine medievala, au aparut ca fiind total
inadecvate marii schimbari prin care trecea socitatea: locuintele erau mici, inghesuite
(orasul era determinat de zidurile de fortificare), insalubre, iar strazile nu pareau sa se
poata adapta cerintelor noului mijloac de transport – automobilul. In acest context cei
ce reflecta la viitorul orasului intorc spatele orasului traditional ignorindul, ignorindu-i
problemele dar si potentialul.
In aceasta situatie, propunerile care au inceput sa fie formulate ca raspuns al
crizei urbane care a insotit revolutia industriala au intors spatele orasului traditional,
oferind propuneri care nu numai ca s-au departat tot mai hotarit de modelul urban
istoric dar s-au si localizat inafara orasului. Trebuie de altfel sa observam ca toate
acele propuneri se preocupau prea putin de o localizare reala, intr-un context real, al
acelor propuneri. Mai toate porneau de la celula de locuit si renunta programatic la
forma urbana, care este un element definitoriu al orasului traditional european.
Aceasta ruptura programatica cu traditia se inscrie total in miscarea de idei a epocii, in
ruptura cu traditia proclamata de avangarzile artistice.
In primele decenii care au urmat celui de al doilea razboi mondial, marea
explozie urbana care i-a urmat, a fost un pretext pentru a prelua in mod simplificat pina
la deformare propunerile care aveau un caracter inca teoretic in perioada antebelica.
Aceste evolutii aveau sa conduca spre o noua criza urbana majora.
Inca in primul deceniu postbelic, atunci cind inca dezvoltarea expansiune era
(impreuna cu orasele noi) singurul model de dezvoltare urbana acceptat, in Italia, tara
cu foarte mare densitate de orase cu o istorie multiseculara, au inceput studiile care au
investigat metodologii de restructurare a centrelor istorice ale oraselor cu scopul de a
le aduce in situatia de a asigura conditii de locuit corespunzatoare si in acelasi timp a
le proteja fata de evolutii care le ameninta. Metodologiile puse la punct de catre
italieni, analizele tipologice si morfologice, sint baza modului de lucru practicat si
astazi, cu mentiunea ca in timp au fost adaptate la toate situatiile urbane.
Un pas urmator s-a inregistrat incepind cu anii 70 cind protectia monumentelor
si a siturilor istorice considerate a avea o valoare istorica si artistica, arhitecturala sau
urbanistica exceptionale, carora li s-a atribuit o valoare de patrimoniu.
In ultimii ani, in Europa, s-a generalizat tot mai mult o acceptiune mai larga
pentru conceptul de patrimoniu. La baza acestei mutatii a stat constientizarea, in mai
mare masura, a faptului ca una dintre cele mai specifice caracteristici ale traditiei
culturale europene este densitatea mare a przentei umane si o extraordinara bogatie a
5
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
evenimentelor care s-au desfasurat practic pe intreg teritoriul ei de-a lungul istoriei,
pentru care stau marturie toate transformarile care au schimbat natura virgina a
teritoriului European ca urmare a actiunii oamenilor care l-au locuit. Ca urmare, se
considera ca intregul teritoriu care poarta amprenta transformarilor pe care le-a indus
viata unei comunitati umane, la nivelul formei sale, a detaliilor ei, este un patrimoniu
cultural al acelei comunitati si nu numai acele elemente carora li se recunosc anumite
calitati exceptionale.
La baza acestei noi atitudini fata de dezvoltarea urbana se afla doua elemente
definitorii : istoria zonei luate in discutie si modul de constituire si evolutia formei sale
fizice, in aspectele ei cele mai concrete, aspecte pentru care perceptia la nivelul
detaliului, scara microurbana, capata o pondere de maxima semnificatie.
Putem deci spune ca acest mod de a percepe teritoriul urban, dar si pe cel
extraurban, se bazeaza pe doua aspecte definitorii: istoria evolutiei structurii studiate,
in contextul istoriei comunitatii umane care o locuieste si modul de constituire al acelei
structuri pina la forma ei actuala.
6
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
metodologice atit in ceea ce priveste partea de analize istorice cit si in ceea ce
priveste propunerile urbanistice in sine.
In practica urbanistica romaneasca a ultimului deceniu, dupa aparitia Ordinului
MLPAT 90/1990 au inceput sa apara studii istorice care insotesc unele documentatii
de urbanism. Trebuie observat aici ca prevederile ordinului sint oarecum neclare,
putind fi interpretate si in sensul ca aceste studii trebuie sa fie elaborate numai in cazul
unor localitati cu o valoare istorica afirmata, criteriile de identficare a acestora nefiind
de altfel precizate. Se presupune, iarasi, deci o selectie care identifica situatii care
“merita” un studiu iostoric si altele care nu “merita”.
In mod efectiv, in prezent, putem spune ca intilnim mai multe categorii de
situatii in ceea ce priveste elaborarea sturiilor istorice in cadrul documentatiilor de
urbanism : in multe cazuri, probabil majoritatea lor, nu se eelaboreaza de loc, iar in
cazul in care se elaboreaza au un caracter formal, expeditiv, fara nici un aport real la
elaborarea documentatiei respective. De a ltfel, singurul caz in care la avizarea unor
documentatii urbanistice se cere intotdeauna prezentarea unui studiu istoric de
fundamentare este acela al documentatiilor care se refera la zone protejate sau zonne
de protectie a unor zone sau monumente protejate.
Prezenta metodologie, inscriindu-se in practicile europene contemporane,
sustine necesitatea si obligativitatea cunoasterii istorice a intregului si oricarui teritoriu
pentru care se propun proiecte de dezvoltare.
7
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
L 350/2001 Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
L 215/2001 Legea administraţiei publice locale
L 351/2001 Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional
- Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi
L 378/2001 Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind
protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone
de interes naţional
L 422/2001 Lege privind protejarea monumentelor istorice
L 10/2001 Privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
L 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind
stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din
Lista patrimoniului mondial
8
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
In ceea ce priveste legislatia internaţională, printre cele mai importante
referinte citam:
CONVENTII UNESCO
Haga, 1954 - protectia patrimoniului cultural in caz de conflict armat
Paris, 1972 - protectia patrimoniului mondial cultural si natural
RECOMANDARI UNESCO
1976 - salvarea ansamblurilor istorice si rolul lor un viata contemporana
1972 – protectia la nivel national a patrimoniului cultural si natural
CONVENTII ALE CONSILIULUI EUROPEI
2000 – conventia europeana a peisajului
1992 – conventia revizuita pentru protejarea patrimoniului arheologic
european
1985 – conventia privind salvgardarea patrimoniului arhitectural european
1975 – carta europeana a patrimoniului arhitectural
1954 – conventia culturala europeana
RECOMANDARI ALA CONSILIULUI EUROPEI
CARTE INTERNATIONALE ICOMOS
1999 – carta revizuita a turismului cultural
1990 – carta internationala pentru gestionarea partimoniului arheologic
1987 – carta privind salvgardarea oraselor istorice
1986 – carta privind conservarea oraselor si zonelor istorice
1982 – carta privind restaurarea gradinilor istorice
1964 – carta privind conservarea si restaurarea monumentelor istorice
9
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
Legii 1/2000)
⎝ ghid privind aplicarea reglementarilor de utilizare si ocupare a terenului intravilan
prin relationarea instrumentelor urbanistice (indici de ocupare si utilizare a
terenurilor, regim de inaltime)
⎝ ghid privind aplicarea reglementarilor de amplasare a constructiilor fata de
aliniament (pe aceeasi parcela sau pe parcele diferite) cu respectarea conditiilor de
insorire si iluminat natural, precum si a principiilor de estetica urbana)
⎝ ghid privind amenajarea complexa a spatiilor publice urbane (piatete, pietonale,
stationari, parcaje)
⎝ ghid privind revitalizarea peisajelor culturale in acord cu Conventia europeana a
peisajului
art. 9. Pentru a putea caracteriza cit mai complet evolutia teritoriului studiat, studiile
istorice SI trebuie sa contina un numar de elemente obligatorii :
11
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
⎝ schita sintetica a istoriei localitatii respective, care sa contina o analiza a etapelor
importante ale istoriei respsctivei comunitati urbane, in contextul mai larg al itoriei
zonei si cu relevarea legaturilor de determinare pe care aceste evolutii istorice le-
au avut asupra istoriei urbane
⎝ analiza a evolutiei in timp a legaturilor pe care teritoriul studiat (atunci cind este
vorba despre PUG) le-a avut cu zonele inconjuratoare, cu poli de interes sau cu
eventuale traiectorii comerciale importante ;
⎝ Monografii generale sau specifice (ale unor locuri, monumente, ale unor
personalitati), pentru teritoriul studiat, pentru unele parti ale sale sau pentru
teritoriul in care se inscrie
⎝ Studii istorice generale (istorii ale tarii, istorii ale unor domenii de activitate –
comert, agricultura, invatamint, etc.) care au relevanta pentru teritoriul studiat
⎝ Planuri originale si alte reprezentari grafice ale teritoriului si ale unor zone ale
orasului respectiv, ori ale unor cladiri din cadrul zonei
⎝ documente de arhiva : documente scrise - se vor urmari in special documente care
se refera la evolutia structurii urbane, a activitatilor locuitorilor ; autorizatii de
constructie ; acte de vinzare – cumparare de terenuri si cladiri ; documente
12
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
desenate : planuri de aliniament, planuri de lotizari, planuri ce insotesc autorizatia
de constructie
⎝ Picturi si gravuri de epoca
⎝ Carti si relatari de calatorie din zona studiata
13
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
care istoricul teritoriului va avea o pondere importanta pe de o parte si pe de alta vor
domina problemele structurii urbane si ale unor aspecte legate de aceasta si vor avea
probabil o pondere mai mica aspectele legar\te de structura morfotipologica) fata de
continutul unui studiu elaborat in cazul unui PUD. Dar si in acest din urma caz vor
aparea diferentieri importante intre zonele centrale traditionale si alte zone urbane
(cum ar fi cele dezvoltate prin inglobarea unor sate sau prin parcelari).
Diferentieri notabile pot apare intre documentatiile intocmite pentru localitati
urbane sau rurale, sau intre documentatiile intocmite pentru o localitate (fie ea urbana
sau rurala) cu o istorie foarte consistenta sau pentru localitati relativ recente si cu o
istorie care este deosebit de bogata si de complicata.
14
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
si analiza principalelor etape ale evolutiei istorice, a principalelor directii si tendinte de
transformare a teritoriului studiat, ale aparitiei si evolutiei localitatilor pe teritoriul
studiat, ale etapelor determinante pentru constituirea formei actuale a teritoriului
(urban si extraurban). Acest tip de studii vor avea componente diferentiate pentru
teritoriul administrativ si pentru localitatea propriu-zisa.
Studiile istorice elaborate pentru PUZ-uri vor urmari in primul rind identificarea
si analiza modului de constituire a structurii urbane a zonei studiate, in contextul
constituirii structurii urbans a localitatii,
art.17. Studiile istorice se vor compune din doua mari tipuri de cercetari :
⎝ Analizele istorice generale care vor aborda aspecte istorice propriu-zise: o sinteza
15
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
a istoriei localitatii respective (din punct de vedere social, comunitar, economic,
etc) care va identifica principalele etape ale evolutiei acesteia si caracteristicile lor
esentiale; evolutia legaturilor cu teritoriile inconjuratoare, cu alte puncte de interes
sau cu trasee majore comerciale si culturale, cu evidentierea efectelor pe care
modificari in aceste relatii le-au avut asupra localitatii respective, identificarea unor
eventuale situri arheologice, monumente si siturilor protejate.
⎝ Analizele istorice specifice vor aborda in principal urmatoarele aspecte: modul de
constituire al structurii urbane si principalele etape ale evolutiei acesteia ; tipologia
si morfologia urbana caracteristice fiecareia dintre aceste etape ; identificarea unor
eventuale monumente, situri protejate si situri arheologice; identificarea
ansamblurilor urbane coerente si care ofera o imagine puternica .
Orice studiu istoric de fundamentare a unei documentatii de urbanism trebuie
sa contina o analiza istorica generala care identifica si caracterizeaza principalele
etape ale evolutiei istorice; o analiza istorica specifica care va identifica etapele
evolutiei structurii urbane si ale morfotipologiei; o sinteza cu concluziile si
recomandarile analizelor specifice.
In mod obligatoriu concluziile studiilor istorice vor fi completate cu o analiza „in
situ”.
Acesta este un continut minim obligatoriu
art.18. Sinteza analizei istorice va fi baza de construire a structurii generale a studiului
istoric, determinind totodata amploarea acestuia si gradul de detaliere. Ea va fi aceea
care identifica bogatia si densitatea evolutiilor istorice, domeniile care necesita o
atentie speciala.
16
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
principalele caracteristici ale vietii comunitatii in etapa respectiva, modul ei de
organizare si functioanare – sociala, ecomonica, institutionala.
Sinteza analizei istorice generale va indica epocile care trebuie analizate cu
precadere, prezenta unor legaturi comerciale si/sau politice care au influentat evolutia
teriroriului studiat, alte aspectele si evolutii asupra carora trebuie sa insiste analizele
specifice, existenta unor posibile situri arheologice, etc.
Analizele istorice specifice ale SIG-ului vor trebui sa detalieze urmatoarele
aspecte:
⎝ la nivelul teritoriului administrativ SIG-ul trebuie sa trateze cu preponderenta
probleme legate de procesele de transtormare a teritoriului : transformari
administrative (modificari ale apartenetelor si limitelor administrative), sau
morfologice (despaduriri, modificari ale cursurilor si oglinzilor de apa, evolutia
retelei de legaturi cu exteriorul – trasee, categorii) ; modificari semnificative ale
modului de utilizare a terenurilor ; procesele legate de aparitia si de evolutia
localitatilor ; relatiile teritoriu extraurban – localitatile situate in interiorul sau.
⎝ la nivelul localitatii SIG-ul va trata procesele de dezvoltare in timp a localitatii, de la
nucleul initial pina la forma actuala, identificind principalele tipuri de procese
(extinderi, inglobari, suprapuneri, densificare). Referitor la aceste procese se vor
identifica si localiza cu cit mai mare exactitate principalele etape ale evolutiei
stucturii urbane si morfotipologiile caracteristice fiecarei etape, evolutia
principalelor functiuni urbane. Se vor identifica elementele cu o lunga durata in
timp si care astfel marcheaza evolutia si organizarea structurii urbane ;
ansamblurile cu o prezenta puternica in interiorul structurii urbane si ale caror
caracteristici trabuie prezervate ; monumente si ansambluri protejate al caror
conuri de vizibilitate si zone de protectie trebuie delimitate.
Sinteza analizelor specifice va trebui sa contina o parte desenata si o parte
scrisa. Partea desenata va prezenta in planuri diferite situatia teritoriului studiat in
epocile identificate ca fiind semnificative pentru evolutia sa, cu evidentierea
transformarilor structurii urbane, a tipurilor de tesut urban caracteristice pentru fiecare
epoca, a retelei de spatii publice urbane, a principalelor functiuni urbane.
Sinteza va contine si o parte scrisa care o va completa si care va contine
concluziile si recomandarile pe care autorul acestor analize le face pentru evolutiile
ulterioare, cu identificarea acelor zone care trebuie protejate in grade diferite si
precizarea masurilor de protejare si cu posibilitatile de evolutie.
17
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
18
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
propune a se prezerva aceasta analiza este determinanta pentru eleborarea
reglementarilor urbanistice. In partea desenata se vor evidentia si caracteristicile
principalelor procese de transformare urbana : procese de densificare cu mentinerea
modelului urban initial, transformari prin suprapuneri partiale, transformari prin
inlocuire prin demolare.
Sinteza va contine si o parte scrisa care o va completa si sustine pe cea
desenata care va contine concluziile si recomandarile pe care autorul acestor analize
le face pentru modul de dezvoltare a zonei pe care il va propune documentatia de
urbanism. Ea va trebui sa identifice acele portiuni ale zonei studiate care au o
coerenta si o imagine puternica si ale caror caracteristici definitorii trebuie prezervate
in procesul firesc de dezvoltare urbana, precizind elementele ce trebuie sa fie preluate
in reglementarile urbanistice. De asemenea se vor preciza elemente de reglementare
urbanistica necesare armonizarii acetora cu restul teritoriului studiat, precum si ale
treitoriului studiat cu restul structurii urbane.
CAP. 4 BIBLOGRAFIE..
19
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS
CONTINUTUL CADRU AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM
REDACTARE FINALA
proiect arh. Doina Bubulete, 1999
URBANPROIECT – Studiu privind restaurarea culturală a peisajelor şi
spaţiilor urbane. Sef proiect arh. Doina Bubulete, 1999
URBANPROIECT – Studiu privint tipologia peisajelor culturale în raport cu
tipologia oraşelor româneşti. Sef proiect arh. Doina Bubulete, 2000
LEGEA privind protejarea monumentelor istorice nr.574/2001
LEGEA privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a IIIa – zone protejate, nr.41/2000
LEGEA administraţiei publice locale nr. 215/2001
LEGEA privind amenajarea teritoriului şi urbanismul nr. 350/2001
SDEC – Schéma de Devéloppement de l’Espace Communautaire, Potsdam,
1999
CONVENTION EUROPÉENNE DU PAYSAGE / EUROPEAN LANDSCAPE
CONVENTION – ediţie provizorie, Florenţa 20.X.2000
ALDO ROSSI – L’architettura della città
VITTORIO GRAGOTTI – La visibile. Einaudi, 1996
ENNIO CONCINA – Venezia nell`età moderna – Struttura e funzioni. Saggi
Marsilio, Venezia 1994
FRANCOIS LOYER (sub presedintia) – Villes d’hier, ville d’aujourdhui en
Europe – Actes des Entretiens du Patrimoine – Fayard, Paris, 2000
BERNARDO SECCHI – Un progetto per l`urbanistica, Piccola Biblioteca
Einaudi, Torino 1989
DENIS COSGROVE – Il paesaggio palladiano, CIERRE, Verona 2000
PIERRE MERLIN (editat de) – Morphplogie urbaine et parcellaire, PUV Saint-
Denis 1988
ADAM YEDID – Centres historiques. Méthodes d`analyse, Editions du STU
J.W.R.WHITEHAND AND P.J.LARKHAM (editat de) - Urban Landscapes –
international pespectives. Routledge, 1992
20
URBANPROIECT – iunie 2002 - MS