ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

E-learning si sisteme de
invatare la distanta

AUTOR: MACROIU ANDREEA

FACULTATEA DE ECONOMIE GENERALA
GRUPA 1403

1
 CUPRINS

1. Introducere……………………………………………………………………………..3

2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta......................................................4

3. Teleeducatia.....................................................................................................................8

4. Paradigme educationale...............................................................................................13

5. Cerinte ale invatamantului online...............................................................................19

6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala............................................23

7. Bibliografie....................................................................................................................30

2
 E-learning si sisteme de invatare la distanta

1. Introducere

Dezvoltarea social-economica a cunoscut o serie de etape corespunzatoare

tot atator revolutii tehnologice, culminand in pragul mileniului trei cu societatea
preponderent digitala. Evolutia economiei si a societatii, in general, are ca
principal motor educatia. Imbogatirea tezaurului de cunostinte al individului
conduce la dezvoltarea si maturizarea sistemelor complementare acestuia:
familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile in era
informationala prin educatie permanenta, educatie la distanta, educatie online
sau e-learning.
In sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor educationale
in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si
comunicatiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la
sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum
aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne.
Definit astfel, mai mult ca e-educatie, aria semantica a conceptului e-learning
interfereaza si se suprapune pe o multitudine de termeni care surprind varietatea
experientelor didactice beneficiare de suport tehnologic: instruire
asistata/mediata de calculator, digital/mobil/online learning/education, instruire
prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educational, o gama
larga de materiale electronice sunt dezvaltate pentru a simplifica procesul de
educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse
formate, carti electronice, teste, tutriale, simulari, software formator de abilitati,
software de exersare, jocuri didactice etc. Calculatorul si materialele electronice
si multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca miljoc
de comunicare(pentru realizarea unor sarcini individuale sau in echipa).
In sens restrans, e-learning reprezinta un tip de educatie la distanta, ca
experienta planificata de predare-invatare organizata de o instituie care
furnizeaza materiale intr-o ordine secventiala si logica, pentru a fi asimilate de
catre studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale
informatiei si comunicatiilor – in special prin Internet. Internetul constituie atat
mediul de distributie a materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii
implicati. Functional, deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in
educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza
componentele demersului didactic traditional ( fata in fata): planificare, continut
specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.

3
2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta

Educatia online reprezinta o modalitate noua de a privi procesul de

invatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de schimb si
insusire a cunostintelo se modifica. Utilizarea sistemului informatic pentru
educatie inseamna insa aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de a
invata in locul si la momentul dorit. Radacinile acestui sistem edcational se gasesc
in invatamantul la distanta, practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele
mari sau alte obstacole desparteau instructorii de cursanti. Posta si ulterior
radioul au reprezetat cele mai utilizate si chiar agregate cai de transmitere si
receptionare a cursurilor. Desi aparitia calculatoarelor a fost destul de timpurie,
costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie.
Insa producerea in cantitati semnificative si scaderea preturilor pe piata tehnicii
de calcul au determinat ca promotorii educatiei permanente online sa-si puna
proiectele in practica. Astfel, mijloacele de stocare a informatiilor pe suport
magnetic sau digital fiind disponibile, universitatile au fost primele care au
adoptat noua metodologie.
Insa rampa de lansare a educatiei online au constituit-o Internetul si
tehnologia World Wide Web. Dezavantajul celorlalte solutii anterioare de
invatamant la distanta isi poate gasi rezolvarea prin interactivitatea cursant-
instructor posibila si sincron, nu numai asincron. Realizarile in domeniul
Software pentru procesele de invatare la distanta prin mijloace ale tehnologiei
informatiei si comunicatiilor permit comunicare in timp real, atat text cat si
audio-video. Se creeaza astfel adevarate sali de clasa virtuale ( teleclase).
Solutiile de e-learning existente in momentul de fata sunt rezultatul
evolutiei tehnologiilor care suporta aceste facilitati. Astfel, odata cu aparitia
capacitatilor de stocare mari, invatamantul clasic la distanta utilizand materiale
tiparite trimise prin posta a fost inlocuit de carti pe suport electronic. Ulterior,
tehnologiile de comunicare interactive au devenit elementele centrale ale nolior
modele de desfasurare a invatamantului pe suport electronic. Astazi exista trei
modele general acceptate in lumea educatiei online, fiecare ocupand o cota
aproximativ egala pe aceasta piata:
 educatia online independenta reprezinta modelul prin care utilizatorul
individual preia materialul de curs de pe Internet sau de pe CD,
parcurgandu-l de unul singur. Modelul reprezinta avantajul unei cantitati

4
 de ingromatie foarte mare care poate fi accesata intr-un timp scurt,
precum si facilitai multimedia extinse, fiind insa foarte rigid in ceea ce
priveste comunicare instructor-cursant;
 educatie onile asincrona permite transmiterea de informatie la un moment
dat doar unui singur partener al relatiei instructor-student. Instructorul
poate sa furnizeze informatia studentilor dar acestia nu pot interactiona in
timp ce o primesc.Avantajul major in acest caz este acela ca studentul isi
pastreaza facilitatea de a lucra dupa ritmul propiu, putand insa obtine si
raspunsul la cererile sale intr-un interval de timp acceptabil;
 educatia online sincrona permite transferul interactiv de infromatie cu
orice alt utilizator in orice moment. De exemplu, instructorul si studentii
transfera infromatiile in timpul desfasurarii cursuilui sau seminarului, de
regula in timp real. Acest model este cel mai performant in ceea ce priveste
gradul de facilitare a comunicarii, modalitatile audio-video integrate
creand conceptul de “teleclasa”.
Nu toate solutiile actuale de educatie online reusesc insa sa obtina mixul
optim dintre aceste modele intr-un singur scenariu. De aceea, organizatiile
trebuie sa aleaga atent solutia care va fi achizitionata pentru a se potrivi intocmai
nevoilor proprii. Elementul tehnic central al unei astfel de solutii il constituie
platformele de educatie online. Sutele de aplicatii existente pe piata reprezinta
imaginea a ceea ce inseamna marimea acesteia, dar si amploarea unui proiect
demarat. Conceptul de educatie online nu reprezinta altceva decat o abordare
dintr-o noua perspectiva a procesului de invatare, in care TIC permite utilizarea
unui mediu mult mai flexibil de desfasurare a cursurilor, de acces la informatii si
de evaluare in comparatie cu modelul clasic. Aparut ca un instrument excelent
pentru mediul universita, educatia online a inlocuit initial metodologia clasica de
invatamant la distanta, materialele scrise fiind transcrise pe CD-uri. Ulterior,
posibilitatea de conectare oferite de Internet au deschis oportunitatile pentru
realizarea unor medii colaborative care sa substituie eficient salile de curs, creand
clasele de curs virtuale.

5
 Universitatile virtuale au la baza un spectru foarte larg de modele de
educatie online, prin utilizarea TIC in activitatile de predare, invatare si evaluare
pe diferite grade de complexitate:
- crearea si difuzarea cursurilor pe suport CD;
- realizarea echivalentului virtual al scoliiprin intermediul unui mediu
software
- utilizarea infrastructurii pentru cursuri acordate altor institutii.
Educatia online a devenit in viziunea a tot mai multor analisti si
profesionisti din sectorul educational o modalitate pertinenta de crestere a
potentialului de cunostinte. Punerea in aplicare a unei solutii armonizate pentru
fiecare caz in parte conduce la un numar de cazurii de succes, iar demararea unui
astfel de proiect presupune insusirea unui risc care, necontrolat, poate avea efecte
dintre cele mai nefericite. O solutie tehnica neadaptata poate insemna
respingerea ei de catre potentialii utilizatori si, in consecinta, pierderi financiare
dublate retinerile psihologice pentru o noua alta varianta educationala.
Posibilitatile de inegrare a unei solutii de educatie online in cadrul unei companii
sunt diferentiate in functie de nevoile si resursele reale ale acesteia, cuprinzand
cel putin:
- achizitionarea unor spatii complete prin care compania poate realiza o
instruire a angajatilor proprii de carte instructoriinterni sau externi;
- inchirierea unor spatii din cadrul unor platforme de e-learning
existente;
- insruirea oferita de organizatii de pregatire profesionala.
Costurile initiale ale implementarii unei solutii de educatie si instruire
online sunt mai ridicate decat ale unei solutii clasice, dar luand in calcul costurile
de calatorie, investitiile de capital, pierderile de productivitate, materialele
tiparite are pot fi uzate moral inainte de a fi livrate, educatia online devine o
alternativa viabila si competitiva.
Economia se transforma dintr-o economie de productie intr-una a
cunostintelor, cu accent pe capitalul intelectual. Invatamantul de baza, considerat
un sfarsit al educatiei profesionale, a devenit un punct de start pentru un proces
de invatare, educare si formare pe parcursul intregii vieti. De aceea, organizatiile
trateaza pregatirea contiuna a resursei umane ca o arma strategicasi nu ca un
generator de costuri. Succesul in afaceri depinde tot mai mult de perfgormanta
angajatilor, ceea ce necesita la randul ei o pregatire adecvata. In cometitia de a
rezista pe o piata selectiva, companiile trebuie sa exploateze avanatjele
tehnologice pentru a-si pregati angajatii mai rapid, mai eficient si mai putin
costisitor decat in trecut.
Organizatiile cheltuiesc aproximativ doua treimi din bugetele alocate
pregatirii angajatilor pe transportul acestora si constituriea facilitatilor de
desfasurare a cursurilor. Mai mult, costurile directe sunt dublate de cele
indirecte, generate de lispa de productivitate pe perioada de pregatire. De aceea,
punctele nevralgice ale unei initiative de calificare continua a angajatilor sunt
suficient de sensibile pentru a compromite intre procesul. Solutiile comlpete de
educatie online promovate vin sa intampine neajunsurile, efecetele imediate si pe
termen lung traducandu-se prin:
- pregatirea permanenta si actualizata a angajatilor;
6
 - costuri reduse de exploatare si intretinere a sistemului de educatie
online;
- cresterea performantelor prin sisteme de pregatire si consultanta online;
- distribuirea mult mai usoara a informatiei in cadrul companiei prin
acces in timp real.
Distantele mari sau lipsa timpului disponibil au facut ca pentru multi
angajati educatia la distanta sa devina o solutie mai mult decat convenabila. Noile
tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor cuceresc tot mai mult terenul detinut
de modelul clasic, oferind si elementul cheie al acestuia: interactivitatea. Invatarea
nu mai este un proces pasiv, iar evaluarea se poate realiza de asemenea online.

Problema esentiala a oricarui nou concept este schimbarea. Controlul

schimbarii, directionarea acesteia, asigurarea ca trecerea la noul concept este un
proces fluid si clar inseamna momentan succesul schimbarii. Educatia online nu
reprezinta doar tehnologie, aceasta fiind instrumentul care faciliteaza atingerea
obiectivelor urmarite: un mod de comunicare si de invatare mai simplu, mai
eficient. Inainte de implementarea efectiva a solutiei, perspectiva economica cere
insa o planificare temeinica a educatiei, instruirii si formarii prin intermediul
TIC, precum si o delimitare a obiectivelor principale:
 Intelegerea scopurilor exacte ale organizatiei. Acest prim pas presupune o
intelegere a resurselor necesare atingerii scopului propus, a diferentelor
existente si a capacitatii solutiei de e-learning de a anula diferentele
 Managementul resurselor existente. Urmatorul pas este analiza capacitatii
organizatiei de a accepta solutia de e-learning. Aceasta inseamna evaluarea
tuturor resurselor existente la dispozitia organizatiei si planificarea lor.
 Realizarea unei strategii e-learning. Odata incheiat procesul de evaluare, se
stabilesc caile de atingere a obiectivelor urmarite. Aceasta reprezinta pasul
in care se definesc modul de alocare a resurselor si actiunile de intreprins
atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Acesta este de fapt momentul

7
 cheie al intregului proiect. Sprijinul oferit, bazat pe experienta proiectelor
anterioare, va putea face diferenta esentiala in gasirea celor mai simple si
clare cai de atingere a scopurilor.
 Implementarea conceptelor definite. Aici se pune in practica know-how-ul
tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru:inserarea, modelarea si
personalizarea tehnologiilor, implementarea strategiei, dar si dezvoltarea
unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.
 Evaluarea rezulltatelor si definirea din mers a strategiilor.
Aplicatiile de instruire online au o mare importanta, mai ales in ceea ce
priveste service-ul la distanta si interventiile rapide in diferite locatii. Instruirea
online este definita ca o relatie in care un instructor sustine, colaboreaza si
faciliteaza invatarea clientului. Concentrata pe variabilele din noua economie,
intruirea a devenit e-instruire. In primul rand, instruirea online nu este
orientataspre continut, ci spre procesul de invatare. Un instructor ajuta clientul
sa atinga ceea ce asteapta, dar si sa invete si sa solutioneze situatii neasteptate. In
al doilea rand, instruirea online nu trebuie facilitata de un expert. Motivatia si
angajamentul clientului sunt cele mai importante elemente ale invatarii. In al
treile rand, invatarea este atat de cognitiva, cat si comportamentala, fiind nu doar
reflectie si actiune, ci si o interactiune intre cele doua.

3. Teleeducatia - atlernativa pentru invatamanutl traditional

In general, teleeducatia este un termen care descrie flexibilitatea

cursurilor si utilizarea tehnologiei observatiei si comunicatiilor in procesul
educational si a fost proiectat pentru a veni in intampinarea cerintelor
individuale atat ale cursantului, cat si ale profesorilor care nu mai sunt legati de
un orar anume. Faptul ca studentii si profesorii nu se mai intalnesc fata in fata
conduce la aparitia unei serii de particularitati ale acestei noi forme de
invatamant. In contextul dezvoltarilor rapide din domeniul TIC si al
transformarilor socio-economice, sistemul educational se schimba prin oferirea
de noi oportunitati educationale. Mule institutii de invataman raspund provocarii
prin dezvoltarea unor programe de invatamant la distanta. Invatamantul la

8
distanta are loc atunci cand profesorul si studentii sunt separati geografic, iar
tehnologia, sprijinita de cele mai multe ori de invatamantul traditional, este
folosita pentru acoperirea unor nevoi educationale.

Modele de educatie la distanta

Spatiul limitat din institutii, precum si diverse dificultati întâmpinate de
unii studenti, în jonctiune cu necesitatea pregatirii pe tot parcursul vietii ce
conduce la o cerere de educatie sporita, conduc la luarea în considerare de catre
institutiile traditionale a alternativelor învatamântului deschis si la distanta.
Diverse modele de educatie la distanta pot fi adoptate, în functie de scopul
urmarit, cererea de educatie si resursele disponibile:
a) Model de sine statator
Presupune o institutie exclusiv virtuala, care va asigura urmatoarele functii:
 Dezvoltarea programelor educationale (inclusiv proiectarea materialelor
pentru învatare)
 Tutoriat si îndrumare
 Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru învatare
 Administrare si probleme financiare
 Marketing
 Evaluare si acreditare

Argumentele pentru un sistem educational constituit exclusiv pe criteriul

instruirii la distanta sunt urmatoarele:

 Structurile administrative ale sistemelor educationale conventionale nu

corespund dezvoltarii si managementului sistemelor la distanta.
 Institutiile traditionale considera adesea educatia la distanta ca având
rezultate inadecvate, asadar sunt rezervate în a le aloca resurse.
 Cerintele studentilor la distanta pot fi mai bine satisfacute daca institutia
este dedicata în întregime cerintelor acestora.
 Caracteristicile populatiei tinta sunt total diferite în sistemul conventional
fata de cel la distanta.
 Pedagogia educatiei la distanta difera de cea a învatamântului traditional.

Aceste institutii se clasifica în doua tipuri: multi-sectional - asigura

pregatire în mai multe domenii si uni-sectional - asigura pregatire într-un singur
domeniu.
b) Departament de educatie la distanta în cadrul unei institutii de învatamânt
existente.
Argumentele pentru un asemenea sistem bimodal sunt:
 Materialele suport pentru învatare pregatite de cadrele didactice pot servi
în egala masura studenti interni si externi de campus.
 Materialele de autoinstruire încurajeaza învatarea independenta a
ambelor categorii de studenti.
 Studentii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.
 Studentii la distanta beneficiaza de traditia si renumele institutiei si se
supun standardelor acesteia.

9
  Cadrele didactice sunt încurajate pentru practicarea unui învatamânt mai
interactiv.
c) Structuri cooperative
Diverse institutii lucreaza în comun, atât în activitatea de educare cât si în
îndeplinirea celorlalte functii ce le revin (productie si distributie de suport pentru
învatare, administrative etc.). Aceste institutii nu înscriu studenti în mod direct, ci
ofera servicii pentru institutiile de învatamânt propriu-zise.
d) Structuri hibride
Ca rezultat al îmbinarii diverselor structuri din modelele descrise anterior.
În afara descriptorilor modelelor de educatie la distanta de mai sus, care
poarta cu sine gradul de aplicabilitate practica în varii situatii, se mai pot
enumera câtiva factori care influenteaza alegerea unei structuri:
 Scopul educatiei. Daca se urmareste pefectionarea cadrelor didactice în
sensul familiarizarii cu prevederile reformei învatamântului, atunci
optiunea ar putea fi pentru un model de sine statator sau dual,
unisectional.
 Necesitatile pentru educatie. O universitate deschisa este cea mai buna
solutie pentru cerinte mari.
 Resurse disponibile - umane, fizice si financiare.
 Gradul autonomiei si controlului - dependente de orientarea si sustinerea
de la nivelul politicilor educationale.

În general, institutiile educative prefera adoptarea unui sistem bimodal

de organizare, prin proiecte specifice care creaza o institutie virtuala în cadrul
uneia traditionale. Efectele sunt evidente în timp relativ scurt - o universitate
10
înscriind de zeci de ori mai multi studenti decât pot încape în salile sale de curs -
dar efectele pe termen lung sunt cele vizate, institutiile cu traditie ocupând un loc
în spatiul educativ de mâine, spatiul virtual, catre un viitor al "universitatilor fara
sedii, legate (mai întâi) de oameni si de idei". (Dumitru Oprea, rectorul
Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi - martie 2000).
Educatia prin corespondenta. Inainte de aparitia si folosirea in masa a
TIC, educatorii foloseau materialul tiparit si serviciile postale pentru ceea ce se
numea educatie prin corespondenta. Aceasta forma de educatie la distanta
ramane inca o modalitate de instruire viabila acolo unde nu sunt inca dezvoltate
infrastructurile necesare unei abordari moderne si mai eficiente. Astazi, se
semnaleaza forme moderne ale educatiei prin corespondenta, in care materialele
pentru invatare sunt in format electronic si pot fi livrate pe dischete, CD-ROM
sau prin e-mail. Se obtin astfel unele avantaje fata de invatamantul prin
corespondenta: scaderea costurilor, reducerea personalului si eliminarea spatiilor
de depozitare.
Educatia prin radio a avut o popularitate mai scazuta, fiind folosita
odata cu dezvoltarea noului purtator de informatie si dizolvandu-se in celelalte
fucntii ale comunicarii prin Mass-media: promovarea culturii, informarea,
socializarea si chiar divertismentul. Fara indoiala, radioul isi are in continuare
predominanta pozitiva in perimetrul instructiei si educatie de tip informal, la
nivelul marilor comunitati sau societatii, in general.
Educatia prin televiziune preia de asemena, de la carti si presa multiple
sarcini de stocare si transfer al informatiei aflate intr-o adevarata explozie. Prn
mijloacele sale ample si variate si beneficiind de avantajul obisnuintei,
televiziunea contribuie la infromarea culturala, dar poate fi utilizata si pentru
educatie, mentinandu-se ca alternativa pedagogica in centrul de interes al
educatorilor.
Educatia prin Internet este un tip de predare – invtare la distanta care
castiga teren pe zi ce trece. Cursurile – suport sunt sticate digital in forme
specifice si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele caze rare, un
program special, permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriu de
asimilare. Materialele de invatare sunt prezentate intr-o froma multimedia – prin
imbinare de text, sunet, imagine, animatie, filme, etc – si in modul hyperlink- un
model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza prin legaturi
multipole de la o singura pagina. La randul lor, alte pagini permit revenirea,
aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau saltul la alte
tipuri de informatii.
Materialele didactice memorate in format digital prezinta o serie de
avantaje:
 inlaturarea necesitatii spatiilor de depozitare si a personalului
numeros;
 reducerea costurilor de expediere;
 flexibilitate pentru student de a alege partea care se tipareste si cea
care ramane in format electronic
 expedierea la timp;
 integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica, imagine,
sunet;

11
  acces la materiale din foarte multe susrse, unele prin link-uri;
 integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti colegi prin intermediul Web.

Caracterisitici

Prin teleeducatie, invatarea devine independenta de timp si spatiu, fiind

in acelasi timp accesibila cursantilor indiferent de varsta. Pentru aceasta este
nevoie de un context tehnologic adecvat care sa ofere cursantilor accesul la o
multitudine de mijloace de informare si de surse de cunostinte. Teleeducatia este
o consecinta fireasca a dezvoltarii TIC. Au fost indentificate trei subsisteme ale
teleeducatiei: persoana care invata(cursantul); cadrul didactic (instructorul);
metoda de comunicare.
In cadrul sistemului de teleeducatie trebuie creat un context educational
corespunzator, care sa implice atat instructorii, cat si cursantii. Cursurile trebuie
sa corespunda cerintelor educationale ale contextului. Cursurile vor cunoaste
modificari de structura, conceptie sau limbaj pentru a fi aduse la forma
corespunzatoare mediului de comunicare realizandu-se trecerea de la sistemul
educational traditional la cel modern.
Teleeducatia implica doua aspecte principale: pe de o parte permite
cursantilor accesul online la informatii, fara a fi prezenti fizic intr-o sala de studi;
pe de alta parte permite cursantilor accesarea informatiilor orin intermediul
instrumentelor moderne existente intr-o sala de stiudiu.

Calitatea procesului teleeducational

Cursantii incepatori pot intampina dificultati in determinarea cerintelor

unui curs academic, deoarece nu au suportul unui grup similar, accesul rapid la
un profesor sau nu sunt familiarizati cu tehnologia utilizata pentru transmiterea
cursurilor la distanta. Studentii la distanta trebuie sa fie selectivi si sa se
concentreze pe procesul de invatare, pentru a stapani noile informatii. Ei trebuie
sa schimbe modul de tratare a cursurilor, sa treaca de la abordarea superficiala
la cea profunda. In procesul teleeducational cursantii si profesorii trebuie sa faca
fata numeroaselor provocari, precum: recunoasterea puterilor si limitelor
fiecaruia, castigarea, mentinerea si chiar cresterea increderii in fortele proprii,
deprinderea comunicarii cu alti colegi cu care nu se pot stabili intalniri penru a
discuta fata in fata.
Principala bariera in calea desfasurarii cu succes a procesului
teleeducativ o constituie lipsa unei infrastructuri de comunicatie adecvate, care sa
permita transferul optim al infromatiei de tip text, video si audio. Problema
cunoaste grade diferite de dificultate. Rezolvarea va veni in urma constituirii
retelei globale de comunicatii, pecand de la actuala rete Internet si extinzand-o
prin conexiuni la retele nationale. O alta problema care afecteaza teleeducatia o
reprezinta obstacolele privind integrarea unot persoane in sistemul teleeducativ.
Obstacolele tin de lipsa calificarii si abilitatilor necesare utilizarii TIC, n general,
si a acestui sistem, in special. Incapacitatea unora de a se integra in sistemul

12
teleeducational tine de factori psihologici sau sociali si se datoreaza imposibilitatii
acestora de a frecventa centre de specializare in utilizarea TIC. Neadaptarea
cadrelor didactice la noile tehnologii represinta, de asemenea, un alt neajuns.
Pentru depasirea acestuia, instructorii trebuie sa urmeze cursuri specializate, in
rua carora sa poata face trecerea cu usurinta spre noul sistem educational.

4. Paradigme educationale in societatea informationala

Dezvoltarea din ultima perioada a tehnologiei informatiei si

comunicatiilor are un impact profund asupra modului de desfasurare a
activitatilor in orice societate. Astfel, au aparut noi paradigme in cercetarea
stiintifica, in dezvoltarea tehnologica, in modul de a face afaceri, in natura muncii
si in activitatea manageriala. Educatia, ca activitate esentiala in dezvlotarea unei
societati, nu a putut fi ocolita de fenomenul tehnologic, cunoscand transformari
esentiale, constituie in noi metode, modele si paradigme ale invatamantului
modern.
Premise pentru E-learning
Studii recente indica faptul ca nu mai exista practic nicio activitate sociala
care sa nu fie secondata de o prezentare in fromat electronic concretizata in
pagini Web pe Internet, baze de date multimedia, prezentari interactive.
Pregatirea cadrelor didactice pentru a utiliza eficient TIC in activitatea didactica
apare ca deziderat major in coordonarea procesului instructiv-educativ. Accesul
la Internet inlatura barierelegeografice si temporale, permitand colaborari la
distanta, accelerand corespunzator ritmul de obtinere si de comunicare a ideilor
si rezultatelor. Noile tehnologii educationale constituie astfel de rezultate si se
propaga prin Internet pentru a fi folosite in activiatea didactica. Majoritatea
marilor universitati au adoptat obligativitatea prezentarii cursurilor pe Web. Au
fost elaborate, se dezvolta si se extind tot mai mult produsele program
specializate pentru realizarea de cursuri electronice interactive.

13
 O noua abordare in educatie
O problema comuna care afecteaza atat scolile, cat si universitatile o
reprezinta presiunea bugetului. Desi se cheltuieste tot mai mult pe tehnologiile
educationale, cea mai mare parte a investitiilor este blocata in costurile structurii
existente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce costurile si pentru a
creste posibilitatile de acces la informatie. Tehnologiile promitatoare sunt in
special cele videointeractive, conectarea in retea si instrumentele software si
hardware de colaborare virtuala.
Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzator de rabdatori,
indemnand catre o gandire creativa si promovand spiritul intreprinzator.
Avantajul major pe care il implica calculatoarele este eliminarea starii de
inconfort, oferind sansa invatarii fara a mai simti incorsetarea provenita din
parerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic.

Noile abordari in
educatie se concretizeaza astazi
in paradigme ca e- learning, distance-
learning, teleeducation sau
online-learning. E-learning nu reprezinta altceva decat o modalitate noua de a
privi procesul de invatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar
mijlocul de transmitere si insusire a cunostintelor se schimba. Utilizarea
mijloacelor informatice in acest scop aduce cu sine libertatea de a invat in locul si
14
la momentul dorit. Radacinile sistemului educational online se gasesc in
invatamantul la distanta practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele
mari sau alte obstacole ii desparteau pe instructori de cursantii lor. Cele mai
utilizate si agreate cai de transmitere si receptionare a cursurilor au fost posta si
ulterior radioul. Desi aparitia calculatoarelor personale a fost destul de timpurie,
costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie.
Dupa dezvoltarea semnificativa a TIC, promotorii noilor idei educationale
au inceput sa-si puna in practica proiectele. Rampa de lansare pentru e-learning
a constituit-o insa Internetul si tehnologia World Wide Web. Dezavantajul
solutiilor anterioarede invatamant la distanta si-a putut gasi rezolvarea:
interactivitatea student-instructor a devenit posibila. Realizarile in domeniul
software pentru procesele de e-learning permit comunicarea in timp real, dand
nastere salilor virtuale (teleclaselor). Pe plan mondial, bugetele alocate sectorului
de e-learning vin sa formeze imaginea asupra pietei existente, tehnologia si
conceptele de e-learning fiind mult mai vehiculate in alte medii decat cele
academice. Adoptarea de catre organizatii cu scop lucrativ a solutiilor de e-
learning permite o pregatire mult mai eficienta a propriilor angajati, in contextul
in care informatia devine elementul fundamental pentru orice afacere.
In acest context, piata romaneasca surprinde prin deschiderea
manifestata. Pe langa numarul mare de universitati si orgaizatii care adopta o
astfel de sloutie, infrastructura Intrenet promite o dezvoltare spectaculoasa.
Dincolo de suportul tehnologic, elementulk esential il constituie aspectul
psihologic implicat: aplicand o metodologie de lucru clara si profesionala,
proiectele implementate se vor bucura de o mare receptivitate din partea
utilizatorilor.
E-learning este o industire relativ noua si neexplorata, care presupune
acoperirea unui set vast de aplicatii si procese bazate pe invatarea cu ajutorul
calculatorului. E-learning inseamna distribuirea continutului informatiei pe cale
electronica, fiind mai precis definit decat invatamantul la distanta:
 e-learning inseamna convergenta dintre invatare si Internet;
 e-learning inseamna folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta,
administra si extinde invatarea;
 e-learning inseamna invatarea prin Internet, putand include informatii in
formate multiple si o retea de comunicatie intre cei implicati;
 e-learning reprezinta cel mai rapid mod de invatare, cu cele mai reduse
costuri, care permite cresterea accesului la educatie pentru toti
participantii.

Exista numeroase semnificatii pentru prefixul “e” in cazul paradigmei e-

learning, dintre care cele mai importante sunt:
 explorare – cei care invata utilizeaza Internetul ca instrument de
explorare pentru a accesa o multitudine de informatii;
 experienta – www ofera posibilitatea de discutii online intre participantii
la cursuri;
 angajament – www ii captiveaza pe cursanti, oferindu-le posibilitatea
invatarii sincrone, colaborarii si schimbului de idei;

15
  usurinta utilizarii – permite chiar si celor neinitiati in navigarea pe
Internet accesarea informatiilor de pe orice tip de platforma tehnica.
Ca o definitie sinteza, se poate spune ca e-learning inseamna invatarea
bazata pe tehnologii, o modalitate de difuzare a infomatiei care foloseste toate
mediile electronice, inclunzand Internetul, Intranetul, extranetul, satelitii de
comunicatie, benzile video-audio, programele de televiziune interactive si CD-
ROM-ul. Concepte ca e-learning, invatare bazata pe Web sunt definite si utilizate
in mod diferit de orgaizatii si utilizatori.

Avantajele sistemului e-learning

Principalul avantaj al unui sistem de e-learning consta in flexibilitatea
care incurajeaza stilul propriu de invatare al cursantului. In ultim perioada,
invatamantul traditional incepe sa piarda teren, lasand loc educatiei asistate de
calculator, datorita in special costurilor reduse.

Principalele avantaje oferite de e-learning

Avantaj Descriere
Tehnologia a Necesitatea de transformare a modului de organizare a
revolutionat afacerile, invatarii in unul mai modern, eficient si flexibil a condus
acum trebuie sa la notiunea de e-learning.
revolutioneze si
invatamantul
Oriunde, oricand, Se estimeaza ca un procent destul de mare de angajati
oricine utilizeaza calculatoarele personale in munca lor.
Obstacolele tehnice cum ar fi accesul, standardele,
infrastructura nu reprezinta o problem,cel putin in
viitorul apropiat. Dezvoltarea a WWW, capacitatea
ridicata a retelelor si calculatoarelor ofera posibilitatea
de invatare 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana.
Scaderea costurilor Marele beneficiu il reprezinta eliminarea costurilor si a

16
datorita eliminarii inconvnientelor care erau reprezentate de necesitatea ca
cheltuielilor de instructorul si cursantul sa se alfe in acelasi loc. Studiile
transport arata ca organizatiile din SUA si-au redus costurile cu
50-70% cand au inlocuit intruirea traditionala cu
livrarea electronica a cursurilor.
Posibilitatea de Produsele Web permit instructorilor sa-si actualizeze
modificare a lectiile si materialele in intreaga retea, cu refacere
informatiei difuzate automata a infromatiilor si accesul cursantilor la cele
mai noi date.
Cresterea gradului de Invatamantul la distanta poate fi mai stimulativ si mai
colaborare si incurajator decat cel traditional, deoarece permite
interactivitate intre interactiunea dintre grupuri. Cursantii care utilizeaza
cursanti acest tip de invatamant au mai multe contacte cu colegii,
petrec mai mult timp cu pregatirea materialelor, inteleg
mai bine temele.
Invatamantul Acest tip de invatamant elimina teama de a gresi in fata
electronic este mai unui grup de oameni. Cursantii pot incerca lucruri noi,
putin stresant decat pot gresi si pot afla unde au gresit, invatand astfel ce au
cel traditional facut bine si ce nu.
Invatarea controlata Tehnologia da posibilitatea individului sa-si organizeze
modul de invatare nemaifiind nevoie sa participe la orele
organizate in clasa.
Prezentarea pe Arhitectura informatiei este modulara, aceasta este
module invatarea progresiva.
Posibilitatea de a In e-learning cursantii sunt usor de monitorizati, putind
masura eficacitatea fi urmarite numarul de download-uri facute, numarul de
programului teste date. De asemenea, se poate acorda ajutor celor
care au nevoie.
Capacitatea mare de Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare
stocare comparativ cu hard-disc-urile individuale. Acesta
permite utilizatorilor sa acceseze mai multe produse
putand vedea prezentari pentru o serie de cursuri din
care isi pot alege cel putin unul.

Forme de exprimare pentru e-learning

Paradigma e-learning a procesului educational in societatea

infromationala cunoste cel putin trei forme de manifestare: clasele distribuite,
invatamantul independent si invatamantul deschis la distanta ( IDD).

Modelul claselor distribuite

Caracterisitici Ora de curs implica si comunicari reale, atat cursantii cat si

profesorii trebuie ca macar o data pe saptamana sa se
reuneasca intr-un spatiu fizic;
Numarul de locatii ale participantilor la curs poate varia de la
17
 doi la cinci sau mai multe;
Cursantii pot participa la curs din locatii convenabile ( de
acasa sau de la lcul de munca);
Institutiile vor servi un numar mic de studenti aflati in locatii
diferite.

Tehnologii- Dialog video-bidirectional;

suport pentru Dialog video-unidirectional si audio-bidirectional;
orele de curs Audioconferinte;
Videoconferinte
Tehnologii- Telefon, fax;
suport in afara Posta clasica;
orelor de curs Calculator persona.

Modelul invatarii independente

Caracterisitici Nu exista ore de curs si cursantii studiaza independent,

urmand indicatiile primite;
Cursanti pot interactiona cu profesorul si in unele cazuri cu
alti colegi;
Materialele de curs oferite se pot afla sub forma scrisa, pe
discheta, CD-ROM, casete video;
Materialele de curs se folosesc pe perioade mari de timp, iar
realizarea lor necesita un proces complex in care sunt
implicati pe langa profesori de specialitate si specilaisti
media, specialisti in procesul de instruire, lingvisti.
Tehnologii-suport Niciuna, deoarece nu exista ore de curs.
pentru orele de
curs
Tehnologii-suport Telefon;
in afara orelor de Mail vocal;
curs Posta clasica;
Calculator personal.

Modelul IDD

Caracteristici Materialele de curs se prezinta sub forma tiparita, pe

dischete, CD-ROM, casete video, care sa le permita
cursantilor sa studieze individual sau in grup;
De obicei, materialele de curs sunt specificeunui profesor, in
fucntie de materia predata;
Cursantii se intalnesc periodic intr-o anumita locatie pentru
ca profesorul sa poata sustine o ora de curs prin tehnologii
interactive, similar modelului clasei distribuite;
Orele de curs comune se fac pentru ca studentii sa discute si

18
 sa clarifice anumite conceptii sau idei, sa realizeze anumite
experimente, simulari sau alte exercitii aplicate.
Tehnologii-suport Dialog vidoe-bidirectional;
pentru orele de Dialog video-unidirectinal;
curs Dialog audio-bidirectional
Audioconferinte;
Videoconferinte.
Tehnologii-suport Telefon;
in afara orelor de Mail vocal;
curs Calculator personal.

E-learning-ul nu doreste sa inlocuiasca sistemele educationale

traditional, ci doreste sa intareasca procesul de invatare.

5. Cerinte ale invatamantului online

Sistemele complexe ale comunicarii pun in miscare capitaluri imense,

echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriase si are ca beneficiari
miiarde de oameni.

Institutii virtuale de formare

Termenul de educatie virtuala este din ce in ce mai folosit, in relatie

directa cu prezenta crescanda a TIC in metodologia invatamantului deschis la
distanta. Evolutia institutiilor virtuale are loc in contextul unui spectru larg de
conditii care, pe de o parte, conduc la nevoia de schimbare, iar pe de alta

19
ingradesc schimbarea sau incetinesc ritmul. Conditiile variaza de la cele regionale
la unele care actioneaza global, importanta fiecareia diferentiindu-se relativ la
contextul socio economic specific unui anumit stat luat in considerare. O institutie
de educatie virtuala poate fi definita ca: o institutie implicata in activitati de tip
educativ care isi promoveaza planul de invataman, programele analitice si
cursurile direct celor interesati prin intemediul TIC, furnizand si suportul
tutorial sau o organizatie creata prin parteneriat pentru a facilita predarea si
invatarea fara o aplicare directa ca furnizor de programe educative. Institutiile
vrituale pot include atat sectorul public, cat si privat, lanivel elementar,
gimnezial, liceaul, universitar ca si forme de educatie nonformala, educatie
permanenta, educatie vocationala de perfectionare. Emergenta institutiilor
virtuale are patru surse diferite:
 institutii care au fost implicate in educatia deschisa si la distanta;
 institutii traditionale, de la scoli la universitati care nu au mai fost
implicate in educatia la distanta;
 sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe
de pregatire pentru uz intern, avand ca suport si mijloc de distribuire TIC
si purtand eticheta de virtual;
 persoane individuale care din motive variind de la altruism la profit,
folosesc TIC pentru a crea oportunitati de creare pentru oricine este
interesat.
Eticheta virtual este folosita in sens larg si nediscriminat in toata lumea si
este interschimbabila cu alti termeni similari: invatare deschisa si la distanta,
invatare distribuita, invatare in retea, invatare prin Web si invatare prin calculator.
Desi sunt foarte putine exemple de institutii virtuale in sensul pur,
numarul activitatilor de acest tip., in toate formele si la toate nivelurile
organizatiilor instructiv-educative, publice sau private, este considerabil in toata
lumea. Nimeni nu pare sa se indoiasca de fptul k dezvoltarea TIC va avea un
impact profund asupra accesului, functionarii institutionale si proceselor predarii
si invatarii.
Dezvoltarea institutiilor virtuale este inca in faza experimentala in
majoritatea tarilor. In mod obisnuit, World Wide Web-ul se foloseste doar ca
mediu publicistic fara a se apela la potentialul real al tehnologiilo, din cauza
lipsee de importnata care se acorda pregatirii si perfectionarii personalului
didactic. Emergenta institutiilor virtuale este in relatie directa cu dezvoltarea si
accesul la infrastructura TIC. Oricum, majoritatea decalajelor socio-economice si
geografice rezulta din acest acces si constitue punctul critic al educatiei la
distanta, deoarece lipsa accesului dezavantajeaza din ce in ce mai mult achizitia
de aptitudini si cunoastere. In ciuda acestei relatii directe, se pare ca planurile
strategice de dezvoltare a infrastructurii TIC nu iau in considerare aplicativitatea
in educatie.

Mediul de invatare la distanta prin Internet

Invatarea la distanta comporta multe aspecte similare cu invatarea in

mediile traditionale, doar cateva diferente semnificative conferindu-i un aspect
aparte. Personalul didactic implicat are de indeplinit aceleasi obiective care

20
contureaza, orienteaza si dau semnificatie situatiilor educative conventionale, dar
separarea de elev/student face ca anumite sarcini ale muncii cadrului didactic sa
ia forme speciale Introducerea Internetului in scoli este evenimentul care
precipita emergenta unei noi pardigme in educatie. Pe fondul schimbarilor
majore in plan social, convergenta unor factori cum sunt dezvoltarea
tehnologica, noile tehnologii pedagocice si impartirea responsabilitatii pentru
educatie cu duverse alte institutii duc la reliefarea unor caracteristici care dau
masura paradigmei:
 fluiditatea rolurilor;
 curriculum orientat spre necesitatile particulare ale cursantului;
 resurse distribuite;
 facilitati virtuale;
 lectii asincrone.
Un aspect important al politicilor nationale in directia formarii noilor
generatii este folosirea calculatorului ca suport pentru invatare. Astfel, trebuie
prevazut si orientat impactul TIC asupra invatarii prin relevarea rezultatelor
asteptate. TIC nu trebuie considerata numai ca unul dintre elementele de
continut ale invatamantului, ci si ca un mijloc didactic, integrat in predarea
diferitelor discipline, cu rol importnant in imbunatarilrea calitatii predarii si
ameliorarea procesului instructiv-educativ. Ca urmare a utilizarii TIC se vor
dezvolta aptitudini de creare, tratare, obtinere, selectionare si recuperare a
informatiei si se vor dezvolta creativitatea si capacitatea de gandire structurata.
Se vor crea noi medii de invatare individuala si in grup. Un alt efect posibil ar fi
convertirea modeluluii interactiunii educator-elev intr-un model triunghiular
educator-calculator-elev.

Competentele participantilor la educatia la distanta

Mediul de instruire la distanta are ca principale particularitati

resursele disponibile si modalitatile de contact dintre tutor si contact sau intre
cursanti. Particularitatile impun ca atat educatorii, cat si studentii sa
demonstreze competente specifice de comunicare in scris si de stapanire a
mijloacelor de transmitere a informatiilor folosite in program. Exprimarea
grafica, textuala, este un fenomen complex destul de putin abordat.
Comunicarea textuala se supune aceleiasi succesiuni de tehnici de preparare,
elaborare, adaptare si interpretare a materialelor care formeaza corul
21
mesajelor. Fiecare tehnica in parte difera insa, mai mult sau mai putin, in
masura in care difera aspectul grafic al mesajului de fenomenele orale ale
comunicarii aceluiasi mesaj. In sprijinulk ideii ca procesul emiterii este mult
mai complex decat o simpla articulare, iar receptarea depaseste simpla
percepere a unor stimuli oarecare, cercetatorii in domeniul psiholingvisticii
sublinieaza ca mesajul este atat construit incat sa poarte cu sine si semnificatia.
Cerintele unei comunicari eficiente:
 perceperea diferitelor niveluri de abstractizare a variatelor tipuri de
limbaj;
 intelegera raporturilor intre valorile lexicale si cele sintactice;
 cunoasterea si aprecierea valorii semnelor de punctuatie si a celorlalte
mijloace grafice;
 surprinderea si aprecierea corecta a volrilor contextuale;
 distingerea intre esential si accesoriu intr-un text scris;
 insusirea tehnicilor de lucru bazate pe informatii scrise;
 stapanirea tehnicilor de formulare a intrebarilor, pornind de la o
informatie;
 abilitatea de a rezuma si fromula o concluzie;
 integrarea in experienta proprie a cunostintelor dobandite prin
informatia scrisa.
Un model al competentelor in folosirea calculatoarelor in vederea
educatiei online include aptitudini de informare si cercetare necesare
fiecarui cursant in timpul studiilor si fiecarui instructor participant la un
program de educatie la distanta prin Internet:
 Definirea sarcinii. Primul pas consta in recunoasterea nevoii de
informare, definirea problemei si identificarea tipului si cantitatii
de informatie necesara. Cursantii si instructorii trebuie sa fie
capabili:
- sa foloseasca e-mail-ul si grupurile de discutii online pentru a comunica
in privinta continutului materialelor, pentru informare, pentru a initia
dicutii pe anumite teme subiecte si pentru a indeplini sarcini;
- sa utilizeze conferintele online, e-mail-ul si software0ul pentru retele
locale pentru a comunica;
- sa foloseasca programele speciale pe calculator pentru definirea sau
redefinirea problemei.
 Strategii de cautare a informatiei. Odata formulata sarcina, trebuie
luate in considerare toate sursele posibile si trebuie dezvoltat un
plan de cautare si selectare a informatiei;
 Accesul si localizarea informatiilor. Dupa determinarea
prioritatilor de cautare, informatiile trebuie identificate intr-o
varietate de forme de stocare si accesate.
 Folosirea informatiilor. Dupa identificarea resurselor potential
necesar, cursantii si instructorii trebuie sa parcurga materialele
pentru a le determina importanta pentru tema si apoi sa extraga
infromatiile relevante.
 Sintetizarea. Studentii si educatoriitrebuie sa stie sa organizeze si
sa comunice rezultatele activitatii de infromare.
22
  Evaluarea.
Cursantii si
instructorii pot
evalua munca
proprie sau pot fi
evaluati de altii.

6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala

Sistemul de invatare interactivaeste un sistem educational colaborativ

care permite mai multor cursanti aflati in locatii geografice diferite sa
interactioneze intr-un spatiu virtual tridimensional. Pentru a efectua experimente
virtuale, pot fi folosite si sarcini creative. Cursantii pot sa creeze dinamic obiecte
noi si sa le modifice proprietatile. Sistemul mentine starea spatiului, asa cum este
vazut de fiecare cursant. Pentru a mentine consistenta spatiului, este nevoie de o
metoda eficienta de comunicare.In cadrul spatiului virtual, materialele
tridimensionale sunt bazate pe OMG-COBRA, un model de arhitectura
distribuita. Este introdusa si o metoda de creare a noilor obiecte si de modificare
a proprietatilor lor. In cele din urma, dupa dezvoltarea si implementarea unui
prototip de sistem, se pot evalua diferitele aspecte care privesc metodele propuse.
Studiile recente asupra instruirii asistate de calculator sugereaza ca
invatarea interactiva, in care cursantii interactioneaza activ cu materialul
educational si invatarea colaborativa, in care cursantii vorbesc cu ceilalti din grup,
joaca un rol semnificativ in dobandirea de noi cunostinte. In plus, oamenii sunt
mai interesati de educatia asistata de calculatoare, in special de invatarea
cooperativa asistata de calculator. In cadrul acestui nou tip de invatare sunt
folosite diferite tehnologii precum posta electronica, stirile, tehnologia informatiei
si comunicatiilor, mediile grafice tridimensionale pot fi aplicate in diferite
domenii, inclusiv educatie. Prin utilizarea materilelor educationale prezentate
folosind 3D-CG, cursantii pot intelege mai bine constructiile tridimensioanle, pot
studia dinamica si pot observa obiecte din diferite unghiuri de vedere. Tehnologia
3D-CG permite atat construirea unei lumi virtuale, cat si descrierea de structuri
complicate.
Cercetarile recente au indicat codificarea materialului educational prin
utilizarea limbajului de modelare a realitatii virtuale, prin care datele de modelat
po fi descarcate local de pe un server, permitand mai multor utilizatori accesul la
aceeasi lume virtuala. Totusi, utilizatorii nu se pot recunoaste intre ei si nu pot
colabora in manipularea obiectelor virtuale. Fiecare evolueaza intr-o copie
proprie a lumii virtuale. S-a dezvoltat un mediu virtual in care utilizatorii pot
percepe si reactiona la actiunile altor utilizatori simultani si pot manipula obiecte
cooperativ.

23
 Mediul colaborativ de învatare folosind un spatiu virtual are
urmatoarele facilitati:
(1) Spatiu virtual comun (camera). O scoala obisnuita contine mai multe unitati
de spatiu, fiecare fiind desemnata ca o sala de clasa. Cursantii din interiorul unei
sali lucreaza cu acelasi material educational. Un cursant poate fi prezent într-o
singura camera la un moment dat, dar se poate misca liber dintr-o camera în alta.
(2) Viziune si parcurgere tridimensionala a materialelor educationale. Cursantii
din aceeasi camera vad aceleasi obiecte tridimensinale. Daca o proprietate a unui
obiect se schimba, atunci toti vad schimbarea în acelasi timp. Fiecare cursant se
poate deplasa prin camera si vedea obiectele din diferite unghiuri de vedere.
(3) Ferestre de identificare. Pentru a permite recunoasterea reciproca a
cursantilor care lucreaza în aceeasi camera, pe ecranele calculatoarelor apar
„ferestre” care identifica locul fiecarui cursant în clasa si directia în care priveste.
(4) Conversatii în timp real. Pentru comunicare cursantii pot utiliza dialogul text
sau conferintele audio/video, ceea ce conduce la o învatare colaborativa eficienta.
(5) Operarea colaborativa a materialelor educationale. Cursantii pot interactiona
activ cu materialele virtuale. De exemplu pot muta un obiect, îl pot roti, îi pot
schimba forma, culoarea sau îi pot adauga o noua parte. De asemenea, pot activa
unul din comportamentele predefinite ale obiectelor (de exemplu pot forta un
obiect sa cada, ca si cum ar fi sub influenta gravitatiei în lumea reala). Fiecare
cursant observa schimbarile produse de numeroasele tipuri de comportamente în
acelasi timp.
În scop educativ, unele sistemele pot fi folosite la studiul limbilor straine.
Totusi, pentru situatiile în care interactiunea strânsa cu obiectele este necesara –
cazul experimentelor fizice si muncii creative – mecanismele oferite nu sunt
suficiente. În aceste situatii este foarte important pentru sistem sa gestioneze
strict consistenta starii dinamice a mediului virtual comun. Pentru ca schimbarile
în starea obiectelor sa fie observate de toti cursantii, trebuie rezolvate
urmatoarele aspecte:
- memorarea starii curente a spatiului comun si gestionarea schimbarilor
dinamice;
- stabilirea celui mai bun model de obiecte pentru materialul educational;
- alegerea celei mai bune interfete pentru crearea/distrugerea obiectelor si
modificarea proprietatilor lor;
- realizarea comunicatiei între obiectele distribuite.
În sistemele educationale, pentru cursanti este important sa aiba
posibilitatea de a crea noi obiecte si de a le schimba proprietatile. De aceea,
sistemul trebuie sa memoreze starea statica a materialelor educationale si sa
gestioneze starea lor dinamica. Pentru a accelera procesul de desenare grafica,
fiecare cursant trebuie sa aiba propria copie a obiectelor dinamice grafice. Exista
doua alternative pentru ca un cursant nou sa obtina starea curenta a spatiului
comun: de la server sau de la alt cursant. În cel de al doilea caz, daca toti
cursantii parasesc camera, starea curenta dispare. Pentru a pastra totusi starea
curenta, se adauga sistemului un cursant special, numit pseudo-cursant (figura
2). Materialul educational este creat si memorat în baza de date de materiale.
Atunci când pseudo-cursantul este lansat, el încarca materialul din baza de date

24
si creeaza o copie locala. Atunci când cursantii A si B intra în camera, fiecare
primeste o copie a copiei pseudo-cursantului si toate copiile sunt actualizate.

Figura 2. Managementul datelor despre materiale

Un obiect distribuit poate fi definit prin arhitectura CORBA. Baza

CORBA este obiectul broker de cereri (ORB) si limbajul de definire a interfetei
(LDI). Fiecare interfata specifica este definita prin LDI si obiectele distribuite
comunica între ele prin ORB. Astfel, fiecare obiect poate fi accesat prin ORB fara
a sti locatia sa geografica, folosind interfata simpla definita prin LDI. Figura 3
prezinta structura fiecarui obiect educational în spatiul virtual. Resursele din
fiecare obiect educational sunt gestionate de un singur obiect
CORBA - „echipament”. El gestioneaza obiectele scenei, comportamentele si alte
resurse.
Un obiect de scena are noduri grafice, un comportament si poate avea obiecte
sunet.

Pentru ca mai multi cursanti sa împarta starea ta retele de viteza foarte

mare, cu întârzieri curenta a spatiului virtual, trebuie sa schimbe reduse. Pentru o
utilizare practica, mesajele mesaje între ei, ori de câte ori starea camerei trebuie
clasificate si trebuie identificata cea se modifica. Mesajele sunt foarte dese, pen-

25
mai buna metoda de comunicatie pentru fietru a asigura sincronizarea corecta a
starilor care categorie (figura 4).

Tipul 1. Operatii care nu afecteaza alti cursanti (de exemplu citirea starii unui
obiect).
Pentru aceste operatii, cursantul trimite cereri direct obiectelor respective.
Tipul 2. O peratii care cer o sincronizare stricta între toti cursantii (de exemplu
aprinderea
luminii). Pentru aceste operatii, cursantul trimite cererea întâi la serverul
camerei,
care îi verifica acceptabilitatea si starea în camera, apoi o retrimite catre
destinatie. Serverul camerei trimite si un mesaj catre toti cursantii, anuntându-i
sa îsi actualizeze starea obiectelor.
Tipul 3. Operatii care necesita un raspuns rapid (de exemplu miscarea unui obiect
sau
schimbarea unghiului de vedere propriu). Pentru astfel de operatii, cursantul
trimite o
cerere catre toti ceilalti cursanti prin multicasting IP, nu prin ORB. Cererile de
acest tip sunt de obicei urmate de cereri de tipul 2. De exemplu, atunci când un
obiect
este miscat, pozitia sa este emisa în retea. Atunci când miscarea înceteaza, fiecare
cursant
actualizeaza starea obiectului sau proxy prin cereri de tipul 2.
În sistemul prezentat, cele trei mecanisme de sincronizare sunt selectate
automat de un obiect proxy al fiecarui cursant pentru a ascunde procesul de
selectie si pentru a face interfata mai simpla. În mesajele de tipul 2, serverul
camerei verifica acceptabilitatea mesajului trimis de fiecare cursant pentru a
mentine consistenta starii camerei. Pentru a mentine o consistenta stricta, cea mai
simpla cale ar fi folosirea unui mecanism de blocare care permite unui singur
utilizator sa opereze asupra unui obiect la un moment dat. Acest mecanism însa
ar face dificila pentru utilizatori perceptia senzatiei de operare colaborativa
asupra unui obiect, ceea ce contrazice chiar obiectivul de a oferi un mediu
colaborativ.

26
 Pentru ca mai multi cursanti sa manipuleze acelasi obiect, trebuie
trimise simultan mai multe mesaje care afecteaza acel obiect. Pentru mesajele
care schimba starea obiectului trebuie pastrata ordinea corecta. De exemplu, sa
presupunem ca mai multi utilizatori vor sa schimbe culoarea unui semafor care
are trei culori (rosu, galben, verde). Daca ordinea mesajelor care ajung la fiecare
cursant difera, culoarea finala va fi alta la fiecare cursant. Pe de alta parte,
mesajele care afecteaza obiecte separate sau proprietati independente nu trebuie
neaparat mentinute într-o anumita ordine.
De exemplu, daca un mesaj care schimba culoarea si unul care schimba
forma ajung în alta ordine, rezultatul final va fi acelasi la toti cursantii. În plus,
pentru unele mesaje, validitatea lor depinde de starea curenta a obiectului.
Serverul trebuie sa aiba un mecanism de respingere a cererilor care nu mai sunt
valide. De exemplu, pentru un întrerupator electric, daca lumina este stinsa,
operatia de aprindere este valida, dar operatia de stingere nu este. Pentru a
verifica aceste restrictii, o functie locala de verificare la fiecare cursant nu este
suficienta, ci este nevoie de un mecanism global de gestiune a starii întregii
camere. Serverul camerei trebuie sa controleze secventa mesajelor astfel încât
mesajele care determina schimbari ale starii sa ajunga la fiecare cursant în
aceeasi ordine. În sistem, serverul serializeaza mesajele care ajung la el si apoi le
trimite cursantilor. Ordinea de sosire a mesajelor se poate schimba datorita
traficului în retea, dar numarul de secventa atasat permite cursantului sa refaca
ordinea corecta.
Mecanismul de management al mesajelor din sistem a fost proiectat
pentru a utiliza numere de secventa (figura 5). Serverul si fiecare cursant au câte
o tabela în care memoreaza ultimul numar de secventa Sn corespunzator fiecarui
obiect. Într-o situatie stationara serverul si cursantii au acelasi numar de secventa
corespunzator unui anumit obiect. Atunci când are loc un eveniment la un
cursant, acesta trimite un mesaj cu numarul de secventa Sn+1 catre server, iar
acesta îl retrimite cursantilor. Serverul si cursantii actualizeaza numarul de
secventa la Sn+1 dupa procesarea mesajului. Serverul accepta mesaje cu numar
de secventa mai mare decât cel memorat în tabela sa. Atunci când doi cursanti
trimit un mesaj referitor la acelasi obiect aproape în acelasi timp, cel care ajunge
primul este acceptat, iar celalalt respins deoarece nu are un numar de secventa
acceptabil. În acest fel starea camerei si a obiectelor este consistenta, chiar daca
mai multi cursanti trimit cereri aleator.

27
 S-a dezvoltat un sistem experimental care ofera un mediu colaborativ
de învatare bazat pe consideratiile de mai sus. Sistemul a fost proiectat astfel
încât mai multi cursanti sa poata lucra împreuna într-un mediu de învatare
tridimensional, sa învete într-o maniera interactiva si colaborativa. Principala
facilitate este posibilitatea cursantilor de a se deplasa în spatiul de studiu si de a-
si schimba unghiul de vedere. În plus ei pot vizualiza ferestrele de identificare ale
celorlalti cursanti si sa discute cu ei în timp real. Pentru a asigura învatarea
colaborativa, sistemul permite cursantilor:
- sa activeze comportamente atasate obiectelor;
- sa creeze noi obiecte si sa le modifice proprietatile;
- sa ataseze noi comportamente obiectelor;
- sa defineasca un obiect grup care include mai multe obiecte- fii.

Asa cum se vede în figura 6, sistemul consta într-un server care

gestioneaza materialul educational din camera, mai multi cursanti si retele care
conecteaza serverul si cursantii. Serverul si cursantii ruleaza pe calculatoare
personale cu SO Windows NT sau Windows 95. Software-ul de desenare folosit
pentru grafica tridimensionala este Open Inventor (Template Graphics Systems
Inc.). Este folosita o placa de accelerare OpenGL pentru a Pentru software-ul
CORBA s-a folosit Orbix (IONA Inc.). Sistemul contine mai multe blocuri:
(1) Blocul pentru server care include:
 Baza de date de materiale: memoreaza materialele educationale
si datele geografice si poate fi accesata pin protocolul HTTP;
fiecare cursant îsi descarca materialul necesar de aici;
 Server-ul camerei: primeste un mesaj de la cursant, verifica
acceptabilitatea sa si îl trimite cursantilor atunci când operatia
corespunzatoare se produce la acestia;
 Pseudo-cursantul: memoreaza starea statica a camerei; un
cursant care intra în camera preia starea camerei de la pseudo-
cursant, celelalte functii fiind aproape la fel cu cele ale unui
cursant obisnuit.

(2) Blocul pentru cursant care include:

28
  Blocul de control al comunicatiei: controleaza trimiterea si
eceptionarea mesajelor si descarcarea materialelor din baza de
date;
 Blocul de control al interfetei utilizatorului: controleaza interfata
pentru a schimba unghiurile de vedere si pentru a manipula
obiectele;
 Blocul de control grafic: deseneaza spatiul tridimensional;
 Blocul de control audio: controleaza efectele sonore si
conversatia în timp real între cursanti.

Învatamântul deschis la distanta implica di-re ale practicienilor, prin

introducerea unor versificarea rolurilor conventionale în preda-roluri noi. În
sistemele traditionale exista un personaj cheie: profesorul. Educatia la distanta
nu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta altor
persoane. Din perspectiva cursantului este importanta alegerea unui curs bun, iar
consultanta în vederea alegerii o va primi de la un consilier, de la un
administrator, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un tutor.
Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea muncii
autorului de curs.

În concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita un

efort de echipa sustinut si fiecare îmbogatire a experientei de învatare a
cursantului are importanta. Cu aceasta premisa sunt de evaluat mai multe
aspecte datorita unui evantai mai larg de semnale. Pe de alta parte, cursantul are
libertatea sa-si defineasca propriul parcurs de învatare si sa foloseasca liber
resursele oferite sau disponibile, nelimitându-se la materialul de curs, care poate
fi folosit în egala masura si importanta cu alte materiale.

29
7.Bibliografie

Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica-INFORMATICA,

SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE, Editura Economica,
Bucuresti 2006 ;
www.elearning-forum.ro;
www.worlds.net;
www.elearning.ro.

30