UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Domeniul: Economie şi Afaceri Internaţionale
Programul de studiu:
Master: ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNE
ȘI INTERNAȚIONALE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI
MIJLOCII
Forma de învăţământ: Învățământ cu frecvență (IF)

DISERTAŢIE
Politica clusterelor din perspectivă europeană

Coordonator Ştiinţific:
Lect.univ.dr. Adrian NEGREA

Absolvent:
Bianca-Andreea CIORDAȘ

ORADEA
2018
 CUPRINS

CUPRINS............................................................................................. 2
Lista abrevierilor utilizate în text..........................................................4
Lista figurilor........................................................................................ 5
Lista graficelor ..................................................................................... 6
Lista schemelor .....................................................................................6
Lista tabelelor ....................................................................................... 7

PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE.....................................9

Capitolul 1. Clusterele............................................................................9
1.1. Factori generatori ai clusterului ..............................................11
1.2. Apariția și evoluția clusterelor...................................................14
1.3. Rolul clusterelor în dezvoltare....................................................18
1.4. Rolul clusterelor în cadrul comerțului.......................................20
Capitolul 2. Politica clusterelor ..............................................................22
2.1. Ce este politica clusterelor? .......................................................22
2.2. Politica clusterelor la nivel regional, respectiv naţional..........27
2.3. Impactul politicilor de cluster ...................................................28
Capitolul 3. Instituțiile Uniunii Europene și clusterele .........................30
3.1. Principalele Instituții Europene conectate la clustere .............30
3.2 Comisia Europeană și clusterele ...................................................32
3.3 Inițiative europene în sprijinul clusterelor....................................34
3.4 Programe europene pentru clustere .............................................36
3.5 Programele Instituțiilor UE pentru clustere ..................................38

PARTEA II – STUDIU DE CAZ.................................................

Dezvoltare economică și inovare la nivel regional și local prin crearea unui cluster în
domeniul turismului .........................................................................................41

2
 Date financiare privind firmele din domeniul turismului din Oradea, Sînmartin și
județul Bihor (Profit, Pierderi, Cifră de afaceri și număr de angajați).................60
CONCLUZII.................................................................................................66
Bibliografie.................................................................................................68
A. Cărţi de specialitate .......................................................................68
B. Lucrări şi articole de specialitate ..................................................69
Sitografie.......................................................................................................70
ANEXE ................................................................................................71
Anexa 1................................................................................................71

3
 Lista abrevierilor utilizate în text

Abrevierea Semnificația abrevierii utilizate în textul lucrării

aprox. aproximativ
etc etcetera
IMM Întreprinderi mici și mijlocii
OECD Organisation for Economic Cooperation and Development
UE Uniunea Europeană
SEAE Serviciul European de Acțiune Externă
FED Fondul European de Dezvoltare
PE Parlamentul European

4
 Lista figurilor

Figura nr.1: Modelul Triple Helix …...................................................................12

5
 Lista graficelor

Grafic nr.1: Ciclul de viață a unui cluster ..........................................................................16

Lista schemelor

Schema nr.1: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin...........64

6
Lista tabelelor

Tabel nr.1: Elementele din interiorul unui cluster..................................................13

Tabel nr.2: Generații de clustere..........................................................................18

Tabel nr.3: Numărul de hoteluri în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin.............43

Tabel nr.4: Numărul de hoteluri în judeţul Bihor....................................................44
Tabel nr.5: Numărul de agropensiuni în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin.....44
Tabel nr.6: Numărul de agropensiuni în judeţul Bihor...........................................45
Tabel nr.7: Numărul de pensiuni în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin...........45
Tabel nr.8: Numărul de pensiuni în județul Bihor..................................................46
Tabel nr.9: Numărul de locuri-zile de cazare la hoteluri în municipiul Oradea şi Sânmartin47
Tabel nr.10: Numărul de locuri-zile de cazare la hoteluri în județul Bihor.......................48
Tabel nr.11: Numărul de locuri-zile de cazare la agropensiuni în municipiul Oradea şi
Sânmartin ...............................................................................................................48
Tabel nr.12: Numărul de locuri-zile de cazare la agropensiuni în județul Bihor .............49
Tabel nr.13: Numărul de de locuri-zile de cazare la pensiuni în Oradea și Sânmartin......50
Tabel nr.14: Numărul de locuri-zile de cazare la pensiuni în județul Bihor.....................50
Tabel nr.15: Numărul de înnoptări la hoteluri în județul Bihor.......................................51
Tabel nr.16: Numărul de înnoptări la hoteluri în Oradea și Sânmartin............................52
Tabel nr.17: Numărul de înnoptări la agropensiuni în județul Bihor...............................53
Tabel nr.18: Numărul de înnoptări la agropensiuni în Oradea și Sînmartin.....................53
Tabel nr.19: Numărul de înnoptări la pensiuni în județul Bihor......................................54
Tabel nr.20: Numărul de înnoptări la pensiuni în Oradea și Sînmartin............................54
Tabel nr.21: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și Sânmartin...............56
Tabel nr.22: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în județul Bihor..........................57
Tabel nr.23: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în Oradea și Sînmartin.........57
Tabel nr.24: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în județul Bihor...................58
Tabel nr.25: Numărul de sosiri ale turiștilor la pensiuni în Oradea și Sânmartin…….......59
Tabel nr.26: Numărul de sosiri ale turiștilor la pensiuni în județul Bihor.........................59

7
 INTRODUCERE

La ora actuală putem observa cu ușurință evoluția tot mai accelerată spre
globalizare, obiectivul principal al actorilor economici de pretutindeni este creșterea
productivității, inovarea, dezvoltarea atât a propriilor companii cât și la nivel local, regional,
național și internațional, deoarece apartenența la o regiune puternică în plan economic va
aduce în mod direct sau indirect avantaje competitive. Importanța parteneriatelor între firme,
actori economici, instituții de cercetare este colosală pe fondul evoluțiilor economice,
tehnologice și industriale din ultimul secol.

Clusterele depind de interacțiunea dintre actorii economici la nivel local, regional

sau chiar național, sprijinul oferit de către administrațiile publice, dar și de cercetarea din
mediul academic. Toate aceste elemente reunite formează conceptul de cluster, un concept
care prin intermediul elementelor care-l definesc, dar și a multiplelor avantaje competivive pe
care le crează în ultimii ani s-a plasat tot mai mult în atenția marilor actori economici, în
atenția guvernelor, dar și a Instituțiilor Uniunii Europene, putem observa toate aceste aspecte
dacă privim evoluția politicilor de cluster elaborate și dezvoltate de la an la an, apariția unor
clustere tot mai puternice, interesul pe care-l acordă Uniuniea Europeană întocmind programe
de susținere a clusterelor prin oferirea de fonduri considerabile, atât pentru dezvoltarea unor
clusterelor existente, dar și pentru crearea unora noi.

Companiile care acționează în interiorul unui cluster își sporesc vizibilitatea și

influența în ramura de activitate. În primul rând beneficiază de promovare pe piața
internațională și națională, au oportunitatea de a-și dezvolta o marcă de calitate datorită
apartenenței la un cluster conferă încredere și un grad înalt de garanție pentru produsul livrat.

Lucrarea denumită ,, Politica clusterelor din perspectivă europeană” propune spre

analiză elemente de interes pentru domeniul economic și de afaceri, conceptul de cluster. De
asemenea va fi dezoltată și dezbătută politica clusterelor la nivel regional și național. În cele
din urmă se va analiza conexiunea dintre Instituțiile Uniunii Europene și clustere, inițiativele
europene menite să sprijine clusterele, dar și programele elaborate și fondurile acordate de
către Uniunea Europeană clusterelor.

8
 PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE

Capitolul 1. Clusterele

Conceptul de cluster a mai fost întânit în istorie dar sub alte denumiri precum:
,,aglomerare industrială”1, ,,pol de competitivitate”2 și ,,district industrial”3. În prezent cel
mai folosit și impus termen este cel de cluster și mai rar pol de competitivitate în Belgia și
Franța.

Pentru a face cît mai facilă înţelegerea conceptului de cluster trebuie să scoatem în
evidenţă faptul că acesta are la bază descrierea lanţului valoric precum şi a relaţiilor furnizor-
client. Întreprinderile îşi achiziţionează materii prime, componente şi servicii de la furnizori,
urmând a fi înglobate în produsul finit destinat vânzării clienţilor. Companiile care se află în
cadrul unei aglomerări industrilale dispun de o serie de beneficii, acest lucru aducându-le un
avantaj competitiv deoarece au la dispoziție o rețea vastă de furnizori și clienți.

Definiţia polului de competitivitate este asemănătoare cu cea a clusterului: este o

concentrare geografică de întreprinderi private sau publice, instituții de învâțământ, centre de
cercetare care lucrează în parteneriat având o strategie de dezvoltare comună, în scopul
generării de sinergii și colaborări în cadrul unor proiecte inovative, în interesul uneia sau mai
multor piețe.

Mai putem defini clusterul ca fiind o rețea interconectată de furnizori, intreprinderi

asociate într-un domeniu specific, fiind localizate în aceeași zonă geografică. Clusterele au
rolul de a furniza eficiență și productivitate, astfel încât companiile să fie competitive atât pe
plan global cât și pe plan național.

Porter(1998) definea clusterele ca fiind : “Clusterele sunt concentrări geografice de

instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de
industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea
includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, maşini şi
servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe ori, clusterele se extind în aval

1
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York, p. 207
2
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York
3
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York

9
către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de produse
complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În
sfârşit, unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum universităţi,
agenţii de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate – ce
asigură instruire specializată, educaţie, informaţie, cercetare şi suport tehnic.”4 (Porter M. ,
1998)

Definiţia clusterului este întâlnită şi în legislaţia din România (HG 918:2006 –

Programul „Impact”), conform căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi /sau
beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creşterii
competitivităţii operatorilor economici.5

Comunicarea Comisiei Europene COM (2008) 652 /2008 Către clustere de talie
mondiala in Uniunea Europeana-implementarea strategiei bazata pe inovare defineşte
clusterul ca fiind un grup de firme, actori economici conecşi şi instituţii localizate într-o
proximitate geografică şi care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză
specializată, servicii, abilităţi şi furnizori.

Jacobs și DeMan(1996) participând la discuția în ceea ce privește clusterizarea,

afirmau faptul că ,, nu există o definiție mai corectă decât cealaltă în ceea ce privește
conceptul de cluster, deoarece dimensiunile intereselor sunt diferite”6. Jacobs și DeMan
încearcă de fapt să identifice factorii principali care ar putea defini un cluster și
comportamentul acestuia. Aceștia includ clusterizarea geografică și spațială a activității
economice, relații pe verticală și orizontală între sectoarele din industrie, utilizarea tehnologiei
comune, prezența unui factor/caracter/actor central și calitatea rețelei firmei sau a firmelor
colaboratoare.

4
Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
5
www.research.ro/img/files_up/1179471235Pachet%20informatii.doc
6
Jacobs, D. a.-P. (1996). Clusters, Industrial Policy and Firm Strategy: A Menu Approach. Technology Analysis
and Strategic Management

10
 1.1. Factori generatori ai clusterelor

Indiferent de mărimea întreprinderilor trebuie să evidenţiem faptul că acestea sunt

mult mai competitive și eficiente în momentul în care cooperează, acest fapt putem spune că
este baza apariției stucturilor economice numite clusterele.

Economistul Alfred Marshall(1925) în secolul al XIX-lea, în lucrarea sa ,,Principles of

Economics”7 a descris și analizat clusterele din perspectiva lanțului de furnizori, analizând
aglomerările industriale din Anglia a constatat că aceste concentrări geografice au efecte
pozitive involuntare asupra economiei și afacerilor și anume- externalitățile. În primul rând
trebuie menționat efectul pozitiv asupra forței de muncă, deoarece în momentul în care un
număr considerabil de companii se alimentează din același bazin de muncă va avea ca și
rezultat creșterea și specializarea nivelului de calificare precum și creșterea salariilor. În al
doilea rând este necesar să evidențiem și efectul asupra specializării furnizorilor, deoarece
pentru a evita concurența companiile aflate într-o aglomerare industrială se vor specializa pe
un anumit segment a lanțului de creare a valorii adaugate astfel reușind să reducă costurile și
să crească calitatea produselor. În al treilea rând trebuie să amintim despre transferul
tehnologic, Marshall era de părere că informația dar și cunoștințele ,,plutesc în aer” între
întreprinderile aflate într-o concentrare geografică.

În lucrarea sa, „Avantajul competitiv al naţiunilor”, Porter (1990) a demonstrat că

pentru a putea înțelege succesul economic a unei regiuni sau a unei țări nu este suficient să
recurgeam doar la analiza clasică a foctorilor de producție, trebuie să analizăm de fapt
interacțiunea complexă a unor factori reuniți și anume ,,Diamanul lui Porter”, factorii de
producție, strategia întreprinderii și concurența, cererea respectiv lanțurile de furnizori și
integrarea pe orizontală.

Conceptul de Triple Helix care reprezintă relaţiile dintre guvern-industrie-universităţi

a fost iniţiat în anii 1990 de către Etzkowitz (1993), cuprinzând elemente din lucrările
precursorilor săi Lowe (1982) respectiv Sábato şi Mackenzi (1982). Acest concept pune în
subliniază trecerea de la dualitatea dominantă industrie-guvern într-o societate industrială, la
triada relaţiilor universităţi-industrie-guvern, într-o societate dominată acum de ştiinţă şi
cunoaştere.

7
Marshall, A. (1925), Principles of Economics (8th Ed.) Macmillan, London;

11
 Toate aceste consideraţii au condus la modelul unanim acceptat „triple helix” ce
reuneşte în cadrul unui cluster reprezentanţi ai: întreprinderilor reprezentând latura economică
a clusterului, universităţilor şi institutelor de cercetare reprezentând furnizorii de soluţii
inovative aplicabile nevoilor reale ale întreprinderilor din cluster, autorităţilor publice locale,
regionale.

Figura nr.1: Modelul Triple Helix

Statul

Industria Universitățile

În România, experienţa a arătat că cei 3 parteneri naturali ai modelului „Triple helix”

nu colaborează, mai mult decât atât aceştia nu se cunosc şi nu ajung să discute unul cu
celalalt. Se simte nevoia adaptării modelului şi transformarea acestuia într-un model „Four
clover” – „Trifoi cu patru foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizaţii
catalizator – firme de consultanţă specializate în domeniul transferului tehnologic şi al
inovării, centre de transfer tehnologic etc .8Este evident că diferitele categorii de actori, din
cadrul acestui model au contribuţii şi interese diferite care trebuie armonizate.

8
Guth, M., Cosnita, D. (2010). Clusters and potential clusters in Romania – A mapping exercise,
http://www.minind.ro/presa_2010/iulie/MappingReport_230710.pdf

12
Tabel nr.1: Elementele din interiorul unui cluster

Partener Contribuţie Efecte/Beneficii

– adaptarea curriculei
Cercetare up to date şi – noi laboratoare sponsorizate
aplicată de industrie
Informaţii, transfer de know- – învăţare continuă
Sectorul R&D how – nuclee de cercetare

Cooperare
punerea la dispoziţie a – creşterea valorii adăugate
Industrie capacităţilor de producţie – alte avantaje competitive

Mediator
diseminare la nivel central,
Autorităţi regional si local -dezvoltare economică centrală,
publice sprijin direct regională si locală

Consultanţi
specialişti transfer de know-how – valoare adăugată

Coordonare
Diseminare la nivel
Consultanţi naţional şi internaţional -participarea la o reţea
generalişti Transfer de know-how inovativă
Sursa tabelului: http://www.incubat.ro/uploads/Publicatii_Analiza_Clusterelor_2011.pdf

Clusterul trebuie de asemenea privit și ca un sistem organic viu și nu ca o simplă

aglomerare de instituții sau întreprinderi, deoarece membrii unui cluster stabilesc nenumărate
legături formale și informale interacționând neîntrerupt, devenind sub acvest aspect
dependenți unii de alții și totodată mai puternici fiind capabili să acționeze la parametri
superiori.

,, Clusterele se formează şi deoarece apropierea spaţială a firmelor favorizează

procesele de învăţare şi de dezvoltare a competenţelor”9

Clusterele sunt benefice și atractive pentru companiile cu același profil sau există o
legatură cu domeniul de activitate în cauză, adtfel cei nou veniți se vor bucura să exploateze
baza de cunoștințe comună creată deja și desigur să ia parte la procesele de învățare din

9
Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of the Globalizing
Learning Economy - Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark, Lecture at the opening of the
Thailand Science Park, June, 2003

13
cluster. De aici putem menționa faptul că orice competență se crează prin învățare interactivă
în timp, fiind necesară proximitatea.

Este evident faptul că cele mai puternice efecte de scară și cele mai strânse conexiuni
au loc în cadrul unei firme unice mari, deși opțiunea firmelor mici este diferită în sensul că și
în cazul acestora diversitatea este la fel de necesară precum este similitudinea preocupărilor și
nivelul la care se derulează activitatea. Spuneam mai de vreme că în cluster există integrare,
dar este important să urmarim limita până la care se pot integra activități similare, pentru a nu
risca o creștere a costurilor ce va depăși avantajele obținute. Mai există și riscul ca prin
integrare fără a se urmări limita benefică, compania rezultată să fie prea mare pentru a mai
putea fi gestionată în sensul aducerii de avantaje.

,,Limitele integrării orizontale sunt stabilite şi de beneficiile foarte importante care se

pot culege ca urmare a proceselor interactive de învăţare directă şi indirectă ce au loc atunci
când într-un spaţiu relativ limitat coexistă mai multe firme de acelaşi fel. Adunându-se totul
într-o singură organizaţie, s-ar desfiinţa diversitatea şi s-ar limita drastic impulsul către
schimbare, înnoire, modernizare şi inovare, dat de prezenţa concurenţei.”10

1.2 Apariția și evoluția clusterelor

Clusterele apar și se dezvoltă în moduri diferite, datorită acestui fapt nici un model
nu poate fi transferat de la o economie la alta. S-a observat de-a lungul timpului că acestea pot
apărea ca răspuns pentru necesităţi locale stringente, în zone cu infrastructură bine dezvoltată,
în scopul exploatării unui amplasament natural strategic sau a unor rezerve de resurse,
inclusiv de abilităţi profesionale specializate; pot apărea în apropierea unor institute de
cercetări cu palmares excepţional sau ca rezultat al activităţilor uneia sau mai multor companii
de succes.

• 10
Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of the
Globalizing Learning Economy - Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark,
Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June, 2003

14
 Porter este de părere că multe din clusterele din Massachussetts există datorită
prezenței unor universități renumite: Harvard și Massachussetts Institute of Technology.
Clusterul din Israel al irigațiilor a apărut ca răspuns la adversitatea naturii precum și
necesitatea de a hrăni populația, pe când clusterul finlandez al mediului a apărut din cauza
probemelor poluării. Clusterul olandez cu specializare în transporturi a apărut în jurul portului
de la Rotterdam cu scopul de a valorifica rezervele de forță de muncă specializată, poziția
grografică centrală pe coasta vestică europeană și nu în ultimul rând pentru a valorifica
infrastructura existentă.

,,Debutul procesului de clusterizare este, însă, întotdeauna determinat de prezenţa

externalităţilor pozitive, iar motorul care determină dezvoltarea ulterioară a clusterului este
concurenţa dintre firmele rivale , care le forţează să fie inovative, să se perfecţioneze fără
încetare şi să creeze noi tehnologii şi produse.”11

Pornind de la afirmația lui Porter observăm că prin acest mod este stimulată cercetarea
și dezvoltarea, folosirea unor abilități profesionale superioare și a serviciilor cu valoare
adaugată mai mare, ridicarea nivelului calificării, dar și desprinderea unor activități din
firmele existente cu scopul de a forma altele noi (spin-offs).

Apropierea spațială și mișcarea liberă de la o firmă la alta a forței de muncă, întăresc

concurența dintre acestea, facilitează transferul rapid și ușor al cunoștințelor către noile firme
și întrețin tensiunea care conduce la creștere economică și competitivitate sporită.

Un cluster pentru a atrage noi companii trebuie să fie competitiv, să aibă performanțe
și să asigure capital social, financiar, uman, fizic. Lipsurile existente în aval(producția finită)
sau în amonte(inputuri) cu timpul vor deveni sanșe pentru alte companii să participe la
cluster, ajutându-l astfel să se dezvolte și să se diversifice, în acest mod clusterul va deveni
mai puternic ce va avea ca și rezultat prosperitatea zonei de amplasament al acestuia și
creșterea salariilor.

Membrii clusterului trebuie să muncească mereu, să urmărească satisfacția

consumatorilor, să se dezvolte mereu, să sesizeze noile oportunități de pe piață deoarece în
sens contrar clusterul dispare.

11
Porter, Michael (1990) - The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free Press,
1990

15
 Grafic nr.1: Ciclul de viață a unui cluster

Legendă

Apariție Evoluție Maturitate Declin -accesul la

cunoștințe, inovare,
dezvoltare;

Adaptare - numărul de
angajați;
Mărime

Reînnoire/

Renaștere

Transformare

Maturitate

Sursa graficului: Menzel,12

În graficul de mai sus putem observa ciclul de viaţă al unui cluster, în prima fază ceea
de ,,Apariție”, poate remarca faptul că numărul de angajați este în creștere, la fel și accesul la
cunoștințe, inovare și dezvoltare, deoarece în această fază toți actorii economici și membrii
clusterului sunt întreprind acțiuni cu privire la mărirea bazei de cunoștințe, dezvoltare,
pregătirea tuturor aspectelor care vor duce la crearea unui cluster puternic. În a doua fază, cea
de ,,Evoluție”, nivelul de cunoștințe adunate în urma cercetărilor a atins punctul culminant, la

12
[MAX-PETER MENZEL, DIRK FORNAHL, Cluster Life Cycles - Dimensions and Rationales …., Jena Economic
Research Papers, 2007 – 076

16
fel și numărul angajaților, acesta fiind mai mare decât în faza precedentă. În cea de-a treia
fază, denumită ,,Maturitate”, se poate observa incipitul declinului bazei de cunoștințe, din
cauza faptului că acestea au devenit perimate, de aceea membrii clusterului sunt nevoiți să
recurgă la o serie de metode pentru a-l redresa. Prima metodă este cea de adaptare și
înțelegere a situației în care se află, de asemenea căutarea acelor elemente care afectează
clusterul și astfel întreprinderea acțiunilor necesare găsirii soluțiilor, a doua metodă este
reînnoirea sau renașterea, membrii au găsit elementul care genera declinul totodată și soluția,
ultima metodă este transformarea, adică punerea în aplicare a soluțiilor găsite, trebuie să
evidențiem faptul că în această fază a ,,Maturitatății” numărul de angajați atinge punctul
maxim. În ultima etapă ,,Declinul” se observă faptul că numărul de angajați scade la fel și
baza de cunoștințe. În momentul în care acesți factori sunt neglijați și nu este urmărită
corepunzător creșterea și dezvoltarea clusterului obiectivul principal, evoluția, este neglijat în
timp vor apărea dezechilibre având ca rezultat declinul acestuia. Asemenea oricărui organism
și clusterul are mai multe perioade, nașterea, evoluția, maturitatea, declinul și moartea.
Desigur că toate aceste perioade se derulează sub un interval lung de timp, de aceea politica
acestuia trebuie să urmărească evitarea dezechilibrelor și delcinul.

Dacă am arătat ciclul de viață al unui cluster, este necesar să prezint și categoriile de
cluster. În prezent putem vorbi de două tipuri de clustere, clusterele de top level care mai sunt
numite și clustere inovative care au un impact asupra nivelului de competitivitate în tările în
care se află. Pe plan internațional aceste clustere sunt considerate a fi motorul principal al
dezvoltării economice precum și al inovării. Acest tip de clustere sunt încurajate la nivel
național pentru a atinge gradul internațional de excelență. Apartenența la un cluster aduce cu
sine un cadru propice dezvoltării afacerilor, colaborărilor între companii, furnizori, clienți,
instituții renumite, universități etc.

Avantajul real al companiilor membre unui cluster este pe de-o parte accesul rapid și
ușor la rezultatele cercetărilor și implementarea acestora în producție cu scopul de a crea
produse inovative, iar pe de altă parte prin strategiile proprii și comune de dezvoltare. A doua
categorie de clustere este cea a clusterelor regionale, deși ca importanță este posibil să nu
depășească granițele la nivel regional finanțate, acestea sunt și ele foarte importante și au un
impact deosebit asupra dezvoltării economice, de asemenea au un potențial mare de a ajunge
la nivelul de cluster top-level.

17
Tabel nr.2: Generații de clustere
Pre-clustere Fuzzi- Clustere Clustere Clustere
Clustere
expert grid euristice
Platforme Rețele/ Pattern-uri Rețele/ Clustere
industriale/
Alianțe replicabile, Alianțe Inovative/
Tehnopolis-uri/
strategice migrane strategice/ Platforme
Poli de Globoclustere
Creștere de firme/ vest-est a Ecosisteme de

(SUA)/ Consorții clusterelor/ de Cercetare

Concentrări districtelor clustere

Urbane/ spre țările
Rurale
în tranziție

Sursa tabelului: http://www.incubat.ro/uploads/Publicatii_Analiza_Clusterelor_2011.pdf

1.3 Rolul clusterelor în dezvoltare

Clusterele au un rol major în dezvoltare, atât în dezvoltarea economiei unei țări dacă
mărimea și puterea acestora este corespunzătoare pentru acest lucru, dezvoltarea firmelor, a
companiilor membre precum și dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei.

Clusterele au o puternică influență asupra antreprenoriatului, în primul rând ajută la

supraviețuirea firmelor existante sau aflate în impas, creșterea locurilor de muncă odată cu
înființarea noilor companii și formarea unor noi firme/companii în industriile existente.

Obiectivul principal al orcărui cluster este obținerea de perfomanțe economice. Ne

putem da seama dacă un cluster este performant sau nu punând sub analiză trei factori
esențiali, în primul rând competitivitatea clusterului, creșterea acestuia și gradul de atingere a
obiectivelor stabilite. În general în economie ne dăm seama de performanțe analizând anumiți
indicatori, dar în cazul clusterelor trebuie să analizăm doar rezultatele. Există desigur anumiți
factori care influențează substanțial dezvoltarea și evolușia unui cluster, spre exemplu
existența unor specialiști talentați, a centrelor de cercetare specializate, competișia dintre
întreprinderi, traininguri pentru specializare, reglementări, cerere specialăpentru serviciile și

18
produsele clusterului, atitudinea clusterului să fie specifică față de sursa prosperității
economice. Toți acești factori reuniți vor reprezenta sursa avantajului competitiv al
clusterului.

Porter(1998) 13 este de părere că întotdeauna clusterele vor avea un impact imens

asupra inovării, creării de noi afaceri și productivității. Prin productivitate, accestul este mai
facil la informația specializată, la furnizori și la forța de muncă, legătura cu instituțiile locale,
complementaritatea activității firmelor. Toate aceste elemente sunt extrem de importante în
cadrul inovării deoarece aceasta presupune, anticiparea în timp real a tendințelor pieței,
capacitatea de adaptare și evoluție, flexibilitate și reacția rapidă în cazul schimbărilor.

Krugman(1980)14 era de părere că unul dintre beneficiile majore ale clusterului este
capacitatea de auto-perpetuare, de exepmplu în aria industriei, o creștere continuă industrială
va fi și mai atractivă pentru firme să participe.

Aceste beneficii apar în cadrul aglomerărilor economice care vor implica intrări de
factori specializați, furnizori de produse intermediare și accesul la infrastructură.

Porter susținea faptul că existența competiției din cadrul clusterului dintre firmele
rivale duc la creștere deoarece forțează firmele să fie inovative și să creeze noi tehnologii.

Firmelor membre dintr-un cluster le sunt asigurate un mediu economic ce conduce la

prosperitate, adică creșterea productivității. În primul rând au un acces mai bun la furnizorii
de inputuri și la resurse de forță de muncă. Acest lucru ajută firmele să-și diminueze costurile
de tranzacție, să-și reducă stocurile de materiale, componente, materii prime și de a elimina
posibilele întârzieri și costuri ocazionate de aprovizionarea din import. În momentul în care
într-o zonă relativ restrânsă mai multe firme concurează pentru resurse umane cu o anumită
calificare, lucrătorii în cauză vor fi atrași să se integreze în cluster, având posibilităși multiple
de angajare, firmele existente în cluster se vor bucura de acest fapt deoarece vor avea un
rezervor larg de oameni corespunzător calificați dintre care vor putea alege, reducându-și
astfel cheltuielile cu procesul de căutare a personalului adecvat.

13
Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
14
Krugman, Paul. "Scale Economies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade." A.E.R. 70 (December
1980): 950-59.

19
 Firmele vor avea acces la bunuri publice și instituții, adică la servicii și infrastructuri
competente, printre care se numără programele de pregătire profesională, cercetări de vârf,
laboratoare de testări dar și centre de control al calității.

Companiile vor avea acces la informații specializate, disponibile pe plan local precum:
management și organizare, comercializare și marketing, informații din sfera tehnică, toate
acestea reprezentând o sursă de avantaje intangibile și foarte valoroase în ceea ce privește
impactul asupra calității, competitivității și eficienței.

1.4. Rolul clusterelor în cadrul comerțului

În urma cercetărilor s-a observat faptul că aglomerările economice de tip cluster aduc
beneficii în perioade incerte din punct de vedere economic, acest fapt este regăsit în natura
economiei reale acest lucru însemnând pentru o națiune o viziune mai amplă asupra surselor
de evoluție și creștere, oferă o imagine de ansamblu și un cadru propice pentru reinventare,
regândire, reformă și reorganizare sub aspectul eforturilor de dezvoltare națională și regională.
Este necesar să subliniem faptul că, clusterele au o influență substanțială asupra
antreprenoriatului, firmelor, inovării și industriei, performanța și impactul acestora asupra este
cuantificabil.

În ceea ce privește efectele asupra formării unor noi companii este esențial de subliniat
că acest lucru reprezintă un proces vital pentru o economie dinamică. Apariția unor
întreprinderi noi constituie o oportunitate de a introduce noi produse și servicii precum și
modalități noi de a face afaceri. Prin urmare rolul clusterelor în dezvoltarea economică este
foarte important, ajutând la crearea de noi companii deci noi afaceri.

Este mult mai ușor să deschizi o firmă în interiorul unui cluster decât pe cont propriu,
în primul rând instituțiile financiare locale sunt dispuse să acorde împrumuturi deoarece
cunosc domeniul de activitate, persoanele implicate, având o imagine de ansamblu asupra
clusterului, vor avea încredere.

Barierele de intrare sunt mult mai joase pentru că există informații despre firmele
partenere sau potențiali precum și un personal calificat disponibil. Întreprinzătorii potențiali
sunt plasați în mod corespunzător pentru a putea sesiza mai bine lipsurile, oportunitățile și

20
decalajele. Deoarece un cluster oferă o bază concentrată de clienți, riscuri și costuri mai mici
și furnizorii vor fi atrași să se stabilească în acesta.

Clusterele contribuie la maximizarea oportunităților pentru întreprinderile mici și

mijlocii, ajutându-le să depășească anumite bariere. IMM-urile adesea întâmpină anumite
bariere în activitatea lor precum lipsa de informații, cercetare-dezvoltare limitată,
productivitate mica și dificultăți în managementul schimbării, lipsa finanțării, capacitate
managerială scăzută dar și dificultăți de exploatare și acces la tehnologii. Conform studiilor
întreprinde se OECD se consideră că dezvoltarea rețelelor, clusterelor, a parteneriatului public
și privat a întreprinderilor mici ar putea reprezenta calea cea mai optima în crearea unui sector
dinamil al IMM-urilor.

Clusterele oferă IMM-urilor posibilitatea de a se integra în consorții de export

precum și participarea la târguri internaționale de unde reiese faptul că acestea contribuie
într-o proporție mare la maximizarea opotunităților de export.15

Făcând parte dintr-un cluster, întreprinderile pot să își reducă substantial costurile
având posibilitatea de a negocia prețuri mai mici cu subfurnizorii de material, componente,
materii prime și cu furnizorii de servicii.

Clusterele au efecte și asupra investișiilor străine directe, deoarece un cluster renumit,

cu un statut respectabil și performantă poate influența decizia companiilor străine pentru a
investi în regiunea în care se află. Pentru asta clusterele trebuie să ofere multă informație în
ceea ce privește mediul de afaceri de pe plan local, să se facă vizibile la nivel național și
global pentru a atrage atenția potențialilor investitori asupra oportunităților, să identifice
investițiile specifice de care au nevoie clusterele, de asemenea trebuie să rețină investitorii
într-un plasament conform principiului din mediul de afaceri dintr-un cluster care susține
firmele să se implice și să se integreze în economia locală pe o durată nelimitată.

Având în vedere aspectele prezentate anterior putem observa gama largă de beneficii
de care o întreprindere membră a unui cluster se va bucura. Desigur că o firmă poate avea
beneficii și în afara unui cluster, poate rezista pe piață si de asemenea poate colabora cu
universități și instituții, dar în cadrul clusterelor colaborarea este accelerată, sustenabilă pe
termen lung și fiecare firmă inclusă poate accesa și profita de toate oportunitățile.

15
http://www.romania-startup.ro/piro/wp-content/uploads/2015/04/Clusterele-inovative.pdf

21
 Capitolul 2. Politica clusterelor

Politicile în domeniul clusterelor au fost utilizate pe scară largă încă de la apariția

acestora la începutul anilor '90, practica și experiența lor se extinde din țările dezvoltate către
țările în curs de dezvoltare și totodată către economiile în curs de tranziție. Formarea
politicilor de cluster în Uniunea Europeană este recentă. Nu toate țările au o structură de
politică a clusterului, dar dezvoltă politici și măsuri care încurajează formarea clusterelor la
nivel național și / sau regional. Conform studiilor realizate, se poate afirma faptul că
aproximativ jumătate din țările UE au implementat politica după 1999.

În prezent, există numeroase inițiative întreprinse în acest sens la nivel

supranațional, național, regional și local. În cursul anilor 1990 majoritatea cetățenilor
europeni și-au sporit interesul în direcția districtelor industriale, a clusterelor și a sistemelor
locale de producție, ca parte integrantă a politicii lor industriale. Atenţia acestora se axează pe
acceptarea tot mai mare a flexibilității și a "distrugerii creative" a sistemelor de producție
locală, reprezentând un instrument important pentru crearea de noi locuri de muncă, precum și
răspunsurile la provocările globalizării.

Unele dintre instrumentele dezvoltate în anii 1990 includ, printre altele, consolidarea
parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea teritorială, consolidarea IMM-urilor locale și /
sau sectoriale, dezvoltarea diferitelor abordări orizontale ale politicii industriale, accentuarea
condițiilor-cadru ale teritoriului prin îmbunătățirea și nu în ultimul rând prin creșterea
interesului față de consolidarea bazei de cunoaștere și a capacității de a învăța la nivel
subnațional. Având în vedere faptul că aproximativ jumătate dintre țări au folosit politica de
cluster pentru prima dată în perioada 2000-2007, iar evoluţia acesteia a fost relativ lentă,
deoarece unele ţări au fost reticiente, putem spune că şi în prezent există ţări în care această
politică se află în fază incipientă.16

2.1. Ce este politica clusterelor?

Politica clusterelor este o expresie a angajamentului politic, alcătuită dintr-un set de

intervenții guvernamentale specifice care vizează consolidarea clusterelor existente și / sau
facilitează apariția unora noi. Acestea trebuie văzute ca o politică cadru care deschide calea

16
Oxford Research AS, 2008, pg 10

22
pentru dinamica ascendentă a clusterelor și a inițiativelor de cluster. Acest lucru este diferit
față de abordarea politicilor industriale tradiționale, care încearcă (și cel mai adesea eșuează)
în crearea de noi câștigători în plan economic.

În schimb, politicile moderne privind clusterele urmăresc să pună în practică un

ecosistem de afaceri favorabil inovării și spiritului antreprenorial în care pot apărea noi
câștigători și astfel pot sprijini dezvoltarea de noi lanțuri industriale de valori și de "industrii
emergente" . Acest lucru implică mai mult decât simpla susținere a activităților de rețea și
înființarea unor organizații de grup care să gestioneze crearea de rețele și să furnizeze servicii
de sprijin pentru IMM-uri. Aceasta înseamnă că strategiile de specializare trebuie să fie
plasate într-un context mai larg și ancorate într-un cadru politic care depășește un "model de
siloz politic" sectorial, geografic și departamental. Politicile clusterelor moderne urmează
astfel o abordare sistemică care combină diferite politici, programe și instrumente.

Politica de clustere reprezintă utilizarea concentrată a măsurilor diferitelor politici

parțiale, urmărește în mod constant să influențeze schimbarea structurii sectoriale sau spațiale
a economiei pe termen lung, fie în mod explicit sau implicit, direct sau indirect. Aceasta
vizează aglomerările spațiale ale întreprinderilor din aceeași industrie sau din industriile
conexe, în special la nivel local și regional, dar și la nivel național sau supranațional. Politica
clusterului urmărește o perspectivă participativă de bază, astfel că agenții economici
guvernamentali și privați, inclusiv întreprinderile, se așteaptă să colaboreze în calitate de
parteneri egali pentru a-și atinge obiectivele. Politica clusterului folosește instrumente care se
concentrează pe aprofundarea mecanismelor identificate în teoria de bază a clusterului.

Scopul politicilor cluster este de a consolida, în general, o anumită economie

regională și, astfel, economia națională. Cu toate acestea, scopul diferitelor instrumente de
politică va varia în funcție de tipul de cluster și de nevoile regionale. Abordarea politicii de
cluster poate lua mai multe forme: o formă „ușoară“, printr-un rol de intermediere/ facilitare
sau unire a actorilor regionali și locali pentru a sprijini clusterizarea, reorientarea a mai multor
politici către clustere prioritare, sprijinirea clusterelor prin proiecte dedicate sau abordarea
condițiilor-cadru prioritare pentru cele mai importante clustere. Abordarea de tip cluster
facilitează analiza nevoilor de inovare pentru a îmbunătăți politica de inovare și poate servi
drept un cadru util pentru coordonarea politicilor. În timp, tendința politicii a arătat o mișcare
generală de la sprijinirea IMM-urilor, la sprijinirea obiectivelor naționale de competitivitate
pentru clusterele regionale și cele de inovare, însă toate abordările politice continuă să

23
coexiste. Exemplele de politici-cluster la nivel național includ: Pôles de Compétitivité în
Franța, Centrele de expertiză din Finlanda sau programele de clustere industriale și științifice
din Japonia. Multe regiuni și orașe au programe care să-și susțină clusterele. În mod frecvent,
aceste politici necesită colaborarea armonioasă între firmele și instituțiile de generare a
cunoștințelor.

Politicile clusterelor și fenomenele conexe (rețele și platforme) sunt promovate

de diferite niveluri de guvernare: supra-naționale (precum Uniunea Europeană) naționale,
regionale și locale. Nivelul pe care politica ar trebui să-l implementeze este determinat de mai
mulți factori, precum amprenta efectelor economice pozitive așteptate ale clusterelor care
urmează să fie sprijinite, resursele și instrumentele disponibile, precum și capacitaea de a
elabora și implementa o astfel de politică.

Politicile privind clusterele sunt promovate și prin diferite fluxuri de politici,

care influențează obiectivele și instrumentele utilizate. Fluxurile de politici care promovează
în mod obișnuit politicile de tip cluster includ: politica regională de dezvoltare economică,
politica științei / tehnologiei / inovării, politica industrială / întreprinderii și chiar politica în
domeniul învățământului superior. O politică de cluster poate fi la intersecția mai multor
fluxuri de politici având în vedere obiectivele din ce în ce mai comune.

Trebuie totodată făcută o distincție între: un cluster ; o inițiativă cluster (eforturi

organizate de sprijinire a dezvoltării clusterului, cu o persoană, o organizație sau cu un
consorțiu care să conducă acțiunile); și o organizație cluster - o formă a unei inițiative de
cluster - (o organizație cu un birou, facilitator de cluster etc.).

Politica clusterului se va concentra, în mod explicit sau implicit, pe: locuri (regiunile
de vârf, rămase în urmă sau regiunile centrale), sectoare (dinamică, importanță strategică,
importanță socială) și actori (IMM-uri, firme mari, , universități și centre de cercetare,
combinații ale celor de mai sus și organizații de clustere). Clusterele pot fi în diferite stadii de
dezvoltare, astfel vor utiliza cunoștințe și tehnologii diferite, specifice nivelului la care se află.

Dincolo de politicile de abordare a condițiilor-cadru în ceea ce privește mediul,

reglementarea și finanțele regionale, instrumentele utilizate în mod obișnuit, politicile de
cluster tind să sprijine: implicarea actorilor economici, serviciile colective, legăturile de
afaceri și de cercetare-dezvoltare.

24
 În ceea ce privește conceptul de adecvare și fezabilitate trebuie să știm că politicile
de cluster trebuie să fie adaptate la specificul regiunii pe care o ajută, dar și la contextul
clusterului. Sprijinul oferit unui vechi cluster de automobile de exemplu, este foarte diferit de
cel oferit unui nou cluster din domeniul media sau IT, chiar dacă toate acestea se află în
aceeași regiune. Politica clusterului ar trebui să asigure flexibilitatea cu ajutorul
instrumentelor utilizate pentru a ține cont de această diversitate.

Adesea factorii de decizie politică pot fi vagi și nerealiști în ceea ce privește politica
clusterului, cu așteptări care depășesc cu mult resursele și potențialul, de aceea este important
ca sectorul public să-și înceapă politica cu o strategie prin care să iasă în evidență.

O abordare în două etape a unei politici sau a două politici separate este comună în
țările OECD. Prima etapă sau politică este furnizarea sau finanțarea unui rol de intermediere
pentru a ajuta actorii din clustere să se identifice și eventual să dezvolte o strategie. A doua
etapă este apoi pentru actorii clusterului pentru a-i ajuta să participe la proiecte comune.

Actorii economici publici pot utiliza mecanisme de selecție care sunt atât
competitive și necompetitive deopotrivă. Selecția competitivă este cea mai potrivită pentru
politicile cu resurse semnificative și are avantajul de a identifica programele cu cel mai bun
impact și potențial, dând astfel un semnal care servește pentru a atrage și reorienta resursele
publice. Procedurile necompetitive sunt cel mai bine utilizate pentru sprijinul ușor acordat
organizațiilor de clustere în etapele inițiale.

Există anumiți factori care asigură succesul clusterelor care trebuie amintiți, cei
mai importanți factori de succes de obicei se întind dincolo de sfera politicii de cluster în sine,
de exemplu tendințele și reglementările sectoriale globale. Întotdeauna, o politică de cluster
trebuie să aibă motive convingătoare și tehnici atunci când vizează anumite firme și actori
economici, să se diferențieze de politica cu o sferă mai largă care se adrezează tuturor
firmelor.

Pentru a fi de succes un cluster trebuie să se bazeze pe activele preexistente în ceea

ce privește cheltuielile publice prealabile, de asemenea trebuie să se mai bazeze și pe
companii, pe competențele și pe cercetările acestora, deși există numeroase exemple de
intervenții publice masive în țările care nu sunt membre ale OECD pentru a crea clustere
recunoscute pe plan internațional.

25
 Dincolo de sprijinul oferit pentru declanșarea unor legături cluster efective,
conducerea este importantă (atât publică, cât și privată) pentru a se asigura că actorii
economici din cluster pot inova, astfel încât clusterul să evolueze odată cu schimbările de pe
piață.

Printre factorii de succes ai clusterelor se regăsește și mobilizarea efectivă a

investițiilor din sectorul privat în direcția dezvoltării clusterelor atunci când acestea se bucură
de o reputație pe măsură, adică de cluster puternic și de încredere. De asemenea, inițiativele
cluster cu o conducere puternică a industriei care oferă serviciile necesare, în special pentru
proiectele colective și facilitează crearea de rețele reprezintă la rândul lor factori de succes.

Caracteristicile clusterului, cum ar fi concurența, cooperarea, comercializarea

cercetării, masa critică a capitalului uman, îmbunătățirea calificărilor, calitatea vieții și
capitalul social sunt, de asemenea, importante.

După ce am enumerat câțiva factori de succes ai clusterelor în sine sau prin prisma
politicilor de cluster, urmează să evidențiez și anumiți factori de risc ai acestora. În primul
rând trebuie menționat faptul că acești factori de risc asociați clusterelor și politicilor de
susținere a acestora pot fi atenuați, dacă politicile sunt elaborate cu mare atenție și este
eliminat orice grad de superficialitate.

Clusterele care prezintă un număr considerabil de riscuri sunt acelea gândite în mod
superficial, rezultatul unor dorințe pe moment care nu au fost analizate din punct de vedere
economic care necesită investiții masive, efectul nefiind unul favorabil, în sensul că o dată
investiți banii, rezultatul poate arăta bine din exterior, dar dacă ideea generală nu se
subordonează tendințelor pieței, nu vor fi actori economici care să activeze în acest tip de
cluster.

Blocarea clusterelor și a tehnologiilor existente,reprezintă un alt risc, ceea ce face mai

dificilă dezvoltarea unor noi clustere sau tehnologii și, eventual, limitarea concurenței.
Lăsarea oportunității ca noile clustere să aplice la programele dintr-o etapă ulterioară ajută la
atenuarea acestui risc. Specializarea excesivă în anumite sectoare sau dependența de o firmă,
duce la o mai mare vulnerabilitate la șocurile economice.

Politica clusterului este mai degrabă o politică sectorială, care poate servi ca o barieră
în calea colaborării transsectoriale, din ce în ce mai importantă pentru procesul de inovare.

26
2.2. Politica clusterelor la nivel regional, respectiv naţional

Importanța politicii clusterului la nivel național variază în mare măsură. Treizeci la

sută văd politica clusterului ca fiind importantă, patruzeci la sută de o importanța medie și
treizeci la sută de importanță redusă. Ultimul grup este dominat de țări organizate ca federații
sau în care există regiuni cu o autonomie foarte ridicată.

Deşi în trecut domeniile în care clusterele jucau rolul cel mai important erau ştiinţa şi
educaţia, acest aspect s-a schimbat de-a lungul timpului. În prezent, clusterele au ajuns să aibă
un rol fundamental în cadrul politicii naționale în ceea ce privește inovarea și tehnologia,
dezvoltarea economică regională, antreprenoriatul și IMM-urile.

Două treimi dintre țări au publicat documente de politică la nivel național în care
abordarea clusterului face parte din politica de inovare. Politica clusterului devine din ce în ce
mai importantă cu timpul, după cum am detaliat și în capitolul precedent, dacă analizăm
răspândirea clusterelor și politicilor de cluster de la începutul existenței acestora, vom observa
că în viitor toate țările vor stăpâni aceste concepte, mai mult le vor pune cu succes în aplicare.

O gamă largă de politici guvernamentale afectează competitivitatea și inovarea, având

un impact diferit asupra clusterelor. Unele politici afectează condițiile generale ale mediului
de afaceri, în timp ce altele sunt specifice clusterului. Politicile specifice clusterelor vizează
mobilizarea capacităților inerente ale clusterelor și stimularea modernizării lor în timp.

Impactul lor asupra și prin intermediul clusterelor le face o parte importantă a mixului
de politici globale în domeniul clusterelor, inițiativele de tip cluster sunt definite ca eforturi
organizate pentru a spori creșterea și competitivitatea clusterelor în cadrul unei regiuni care
implică firme de cluster, guvern și / sau comunitate de cercetare. Politicile de cluster sprijină
adesea crearea de inițiative în domeniul clusterelor. 17

Atunci când se discută despre politicile clustere, este important de observat că nu se

poate descrie pe deplin o măsură de politică doar în ceea ce privește obiectivul. În mod
obișnuit, politicile în sprijinul dezvoltării clusterului nu sunt denumite în mod explicit
"politici de cluster", ci fac parte din strategii mai largi care vizează dezvoltarea regională și de
afaceri. Acestea sunt adesea cele care au cel mai puternic impact. În mod similar, pot fi
utilizate diferite metode, de la metode practice, cum ar fi furnizarea de informații, contacte,

17
http://www.cluster-research.org/greenbook.htm

27
asistență, consiliere sau finanțare directă la metode hands-off, precum lobbying, marketing,
monitorizare și raportare. Acest lucru face imposibilă definirea "politicilor cluster" într-o
manieră strictă și uniformă, deși acestea ar putea fi, în general, descrise ca amestecuri de
politici pentru a sprijini dezvoltarea unor astfel de sisteme regionale.

Majoritatea țărilor europene sunt active în prezent în elaborarea și punerea în aplicare a

politicilor privind clusterele, fie la nivel național, fie la nivel regional, ca parte a politicii lor
naționale de a răspunde obiectivelor de la Lisabona. Conform programelor lor naționale de
reformă (PNR), Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia,
Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia și Spania, au în vedere spijinirea clusterelor fie prin
intermediul unor politici specifice de cluster, fie printr-o combinație a măsurilor elaborate în
cadrul altor politici.

Importanța politicii clusterului la nivel regional și național este foarte corelată, adică
țările care consideră că politica clusterului este importantă la nivel național, afirmă, de
asemenea, că este importantă la nivel regional.

Nu este posibil să se precizeze cu exactitate câte organizații sunt responsabile la nivel

regional, cu toate acestea, este clar că numărul organizațiilor este mult mai mare decât la nivel
național.

Majoritatea agențiilor responsabile de punerea în aplicare a politicii privind clusterele la

nivel regional se concentrează pe dezvoltarea afacerilor și dezvoltarea regională în general.
Numărul programelor de cluster variază foarte mult între țări, accentul în programele
regionale este pus pe dezvoltarea regională, grupul țintă cel mai proeminent fiind reprezentat
în mediul de afaceri și anume de întreprinderi.

2.3. Impactul politicilor de cluster

Impactul politicilor cluster asupra dezvoltării clusterelor este dificil de evaluat

având în vedere că clusterele regionale sunt rezultatul a mai multor factori care lucrează
împreună în timp. Unele clustere apar în mod spontan fără sprijin guvernamental, în timp ce
unele inițiative de cluster nu au determinat încă clustere semnificative din punct de vedere
statistic, măsurate, de exemplu, de observatorul european al clusterelor.

28
 Țările și regiunile europene au lansat o gamă largă de inițiative în domeniul
clusterelor în ultimii ani. În ciuda acestui nivel ridicat de activitate, există un sentiment că
politicile specifice clusterului încă nu și-au demonstrat puterea deplină. Aceasta ar putea fi
doar o problemă temporală, deoarece dezvoltarea clusterului durează mulți ani și multe dintre
inițiative sunt încă relativ tinere, iar analiza studiilor de caz disponibile indică, de asemenea, o
serie de provocări mai răspândite care pot limita impactul potențial al acestor politici.

În multe țări, eforturile de cluster au ieșit din politicile IMM-urilor și prin urmare,
tind să se concentreze asupra companiilor mai mici și a noilor întreprinderi. Cel mai adesea,
nu există restricții explicite asupra companiilor deținute pe piața internă, dar o prezență
scăzută a companiilor mai mari poate limita această valoare impactul economic al clusterelor.
Deși astfel de eforturi au beneficii, există dovezi clare că efectele complete ale clusterului se
pot dezvolta numai dacă toate tipurile de companii sunt implicate activ, independent de
mărime sau de proprietate. În mod similar, participarea companiilor este adesea limitată la
companiile care au nevoie directă de sprijinul guvernamental disponibil. Deși acest lucru este
natural, inițiativele de succes ale clusterului necesită, de asemenea, participarea bazată pe
oportunitate unde companiile de succes vor vedea beneficii suplimentare.

În multe dintre inițiativele de cluster rolul guvernului este limitat la furnizarea de

stimulente financiare. Deși acest sprijin este util și de multe ori esențial pentru a iniția
activități comune, acesta nu implică neapărat sectorul public în abordarea barierelor în calea
unei competitivități și a inovării sporite cu care se confruntă grupurile. Mai rău, unele
inițiative de tip cluster sunt concepute într-un proces care ocolește guvernele regionale, ceea
ce duce la o lipsă de integrare a clusterului și a inițiativei cluster într-o strategie economică
globală regională. Fără integrarea într-o astfel de strategie, inițiativele de tip cluster sunt de
obicei mai puțin eficiente. Strategiile regionale, pe de altă parte, ar trebui să anticipeze
strategiile internaționale ale actorilor cheie și să stimuleze inițiativele de cluster să se
poziționeze într-un context european și global. Fără această aliniere internațională, inițiativele
privind clusterul și politicile de cluster care le susțin sunt probabil mai puțin eficiente din
cauza duplicării inutile și a masei subcritice.

Cel puțin unele dintre inițiativele se concentrează asupra unor clustere emergente în
care doar câteva companii și poate o instituție de cercetare sunt prezente. Deși astfel de
eforturi pot face parte dintr-o strategie globală a clusterului, ele ar trebui să fie doar un
element dintr-un portofoliu de activități și sunt susceptibile de a avea un impact limitat și o

29
rată semnificativă de eșec. Cooperarea clusterelor regionale este adesea limitată la un schimb
general de practici operaționale. Deși acest lucru este util, acesta nu explorează pe deplin
oportunitățile de a crea rețele de clustere regionale care joacă roluri complementare de-a
lungul lanțului valoric al sectoarelor lor economice.

Există adesea o tendință spre clusterele cu intensitate tehnologică. Este un aspect

pozitiv faptul că aceste zone din economie sunt vizate, dar mai multe potențiale pot fi în
activitățile intensive de servicii. Clustere de servicii, cum ar fi construcția, transportul și
logistica, serviciile financiare, turismul sau divertismentul se numără printre categoriile mai
mari de clustere din Europa, dar au tendința de a fi mai puțin susținute de politicile specifice
de cluster. Clusterele de servicii pot fi, de asemenea, fundamentale pentru dezvoltarea
echilibrată a regiunilor europene.

Relativ puține inițiative privind clusterele vizează dezvoltarea unor clustere

competitive pe plan internațional. Nivelul de aspirație al multor inițiative de politică în
domeniul clusterelor poate fi scăzut.

Există o integrare insuficientă a inițiativelor de tip cluster la nivel regional. La nivel

regional, politicile adesea nu exploatează legăturile existente sau potențiale între clustere în
cadrul unui portofoliu puternic de clustere în diferite stadii de dezvoltare. Nu există un dialog
suficient între politicile transversale pentru a consolida regiunile și eforturile specifice cluster-
ului.

Capitolul 3. Instituțiile Uniunii Europene și clusterele

3.1. Principalele Instituții Europene conectate la clustere

Dacă în capitolele precedente am definit pe larg conceptul de cluster și politicile de cluster

în cadrul acestui capitol am să evidențiez și detaliez modalitățile prin care instituțiile Uniunii
Europene stimulează, ajută și încurajează atât clusterele existente cât și inițiativele de cluster,
prin diferite politici și programe specifice.

Comisia Europeană și instituțiile asociate, inclusiv Consiliul European și Parlamentul

European, au acceptat relativ timpuriu importanța și valoarea clusterelor de afaceri. Acest

30
lucru este afirmat în documentele politice cheie privind inovarea, competitivitatea, politica
întreprinderilor și documentația politică specifică clusterelor.

Comisia Europeană este insituția Uniunii Europene care are cea mai mare legătură cu
clusterele și politicile de cluster. Pentru a înțelege mai bine legătura dintre Comisie ca
instituție și clustere este important să amintim ce face în mod concret aceasta.

În primul rând, Comisia este singura instituție a Uniunii Europene care poate
propune acte legislative, urmând să le înainteze spre adoptare Parlamentului și Consiliului, cu
scopul de a proteja interesele UE, dar și pe cele ale cetățenilor cu privire la anumite probleme
care nu pot fi abordate în mod eficient la nivel național, de asemenea aceasta consultă experții
sau chiar cetățenii pentru soluționarea problemelor existente. În al doilea rând, Comisia
gestionează politicile Uniunii Europene, deci și politicile clusterelor despre care am vorbit în
capitolul anterior sunt reglementate și gestionate tot de aceasta, totodată Comisia alocă
fonduri europene, în cele ce urmează vom vedea ce fel de fonduri alocă pentru clustere și ce
programe elaborează. Comisia stabilește cheltuielile prioritare ale Uniunii Europene,
împreună cu Parlamentul și Consiliul European, mai mult elaborează bugete anuale care sunt
aprobate tot de către Parlament și Consiliu. Comisia controlează cheltuielile care urmează a fi
verificare de Curtea de Conturi. 18

Comisia Europeană este garantul respectării legislației Uniunii Europene, alături de

Curtea Europeană de Justiție, se asigură că în toate statele membre legislația este aplicată în
mod corespunzător și respectată.

Comisia are de asemenea, obiectivul de a asigura coerența și complementaritatea cu

eforturile depuse în domeniile de politică UE legate de comerț, mediu, migrație, ocuparea
forței de muncă și agricultură.

Modalitățile prin care Comisia ajută statele să se dezvolte atât la nivel național cât și la
nivel regional sunt complexe, dacă vorbim despre fondurile pe care le oferă, este necesar să
definim câteva aspecte.

UE combină diferite tipuri de sprijin pentru țările care au nevoie. Acesta oferă
finanțare sub formă de subvenții pentru a sprijini proiectele și organizațiile care își
promovează obiectivele de dezvoltare. De asemenea, oferă contracte publice și oferă sprijin

18
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-commission_ro

31
bugetar și sectorial. Subvențiile sunt contribuții financiare directe acordate organizațiilor sau
proiectelor derulate de acestea. De cele mai multe ori, Comisia le atribuie prin cereri de
propuneri. Contractele sunt atribuite prin proceduri de licitație pentru a achiziționa servicii,
bunuri sau lucrări. Ambele, contractele și subvențiile sunt acordate pentru activități care
contribuie la obiectivele specifice de dezvoltare.

O mare parte din finanțarea pentru dezvoltare pusă la dispoziție de UE vizează

sectoare specifice din țările partenere. Această așa-zisa "abordare sectorială" mărește
eficacitatea ajutorului prin sprijinirea strategiilor deținute de guvern.

Sprijinul sectorial oferă un impuls programelor sectoriale conduse de guvernele

partenere. Finanțarea poate lua forma sprijinului bugetar sectorial, a finanțării nerambursabile
și a contractelor.

Pentru a contura cât mai bine procesul de finanțare, este vital să definim
instrumentele de finanțare, dar și conceptul de programare. Instrumentele de finanțare
reprezintă temeiul juridic al programelor geografice și tematice. Instrumentele tematice și
geografice definesc cadrul juridic și domeniul de aplicare al programelor și precizează actorii
și domeniile eligibile pentru finanțare. În cadrul acestor instrumente de finanțare, asistența UE
pentru dezvoltare este distribuită prin programe multianuale. Programele pot viza țările sau
sectoarele individuale, precum și regiunile. Programele tematice ale UE încurajează
participarea organizațiilor societății civile și a autorităților locale la cooperarea pentru
dezvoltare. 19 Programele de acțiune anuale sunt decizii de finanțare, alocând fonduri
programelor de cooperare externe sau tematice regionale sau naționale. Programele anuale de
lucru identifică granturile care urmează să fie acordate în cursul anului, în special prin cereri
de propuneri.

Un alt aspect important de definit este programarea care reprezintă un proces de

luare a deciziilor esențiale prin care Comisia, împreună cu Serviciul European de Acțiune
Externă (SEAE), țările și regiunile partenere definesc strategii de asistență pentru dezvoltare,
priorități și alocări de finanțare.

Programarea implementează, de asemenea, agenda pentru schimbări, care se

concentrează asupra creșterii impactului politicii de dezvoltare a UE, pe baza politicilor și
planurilor de dezvoltare proprii ale țărilor în curs de dezvoltare, încercând să se plieze cât mai

19
https://ec.europa.eu/europeaid/funding/instruments-programming_en

32
mult pe prioritățile acestora. De asemenea, aceasta include o alocare mai concentrată a
finanțării. Ca rezultat, de exemplu, în perioada 2014-2020 programele geografice ar trebui să
se axeze pe maxim 3 sectoare pe țară / regiuni.

Comisia prezintă tuturor statelor membre UE documentele de strategie, programele

orientative și programele anuale de acțiune. Majoritatea trebuie să dea un aviz pozitiv înainte
ca Comisia să poată lua o decizie finală. Parlamentul European are putere de control asupra
asistenței finanțate din bugetul UE. Comisia și SEAE( Serviciul European de Acțiune
Externă) transmit în mod voluntar, toate documentele de programare FED(Fondul European
de Dezvoltare) către Parlamentul European pentru analiză.

3.2 Comisia Europeană și clusterele

În anul 2008, Comisia Europeană a emis Comunicarea COM (2008) 652 finală
intitulată "Către clustere de nivel mondial în Uniunea Europeană: implementarea strategiei de
inovare pe scară largă". Acest document a fost probabil prima adoptare oficială a unei politici
de clustere, care a servit la unificarea unor activități disparate care au avut loc în ultimii ani.

Bazându-se pe experiența câștigată din eforturile regionale, naționale și ale UE în

domeniul clusterelor, lansarea Memorandumului european privind clusterul în ianuarie 2008 a
reprezentat un pas important spre încurajarea dezvoltării clusterelor. Mai recent, șefii de stat
sau de guvern ai UE au subliniat necesitatea unei mai bune coordonări a condițiilor-cadru
pentru inovare "inclusiv prin îmbunătățirea legăturilor științific-industrie și a clusterelor de
inovare de clasă mondială și prin dezvoltarea de clustere și rețele regionale".

Comisia a folosit COM (2008) 652 pentru a-și declara sprijinul pentru creșterea
clusterelor de nivel mondial prin publicarea unei agende politice. Comisia s-a angajat să
sprijine statele membre și regiunile în eforturile acestora de a-și îmbunătăți politicile în
domeniul clusterelor, în special prin furnizarea de informații obiective privind clusterele și
politicile în domeniul clusterelor, precum și prin facilitarea procesului de învățare a politicilor
în întreaga UE; să asigure o mai mare coerență și complementaritate între diferitele
instrumente comunitare în sprijinul clusterelor, cu respectarea deplină a principiului
subsidiarității; înființarea unui grup european pentru politica în domeniul clusterelor care să
ofere consultanță Comisiei și statelor membre cu privire la posibilele orientări strategice
privind apariția și creșterea clusterelor de nivel mondial în Europa; să încurajeze dezvoltarea
33
unui spațiu european comun de cercetare și inovare prin facilitarea cooperării transnaționale
practice între clustere; lansarea unei inițiative pilot pentru excelența organizării clusterelor;
îmbunătățirea informațiilor privind serviciile de sprijinire a inovării disponibile pentru IMM-
uri oferite de organizațiile de clustere din Europa, în special prin intermediul Observatorului
European al Clusterelor și al rețelei Enterprise Europe Network; sprijin în cadrul Programului
pentru Competitivitate și Inovare, dezvoltarea de instrumente noi sau mai bune pentru a
facilita participarea IMM-urilor la clustere inovatoare.20

Având în vedere aceste obiective politice, cu toate acestea, politica europeană față
de clustere a luat probabil cel mai potrivit curs posibil, în sensul că a stabilit orientări generale
și obiective politice la nivel central, a finanțat în mod direct anumite inițiative sau organizații,
dar cu un angajament bugetar relativ scăzut, a dat inițiativa statelor membre de a pune
accentul pe dezvoltarea clusterelor prin intermediul programelor regionale, sectoriale și de
inovare / cercetare și dezvoltare în cadrul jurisdicțiilor naționale respective, a furnizat
mecanisme de finanțare suplimentare prin programe de grant, cum ar fi programul de învățare
pe tot parcursul vieții, PC7, Horizon și inițiative similare. Aceasta este deopotrivă o abordare
"de sus în jos" și "de jos în sus", care este în concordanță cu multe politici și obiective politice
europene.

3.3 Inițiative europene în sprijinul clusterelor

Au fost lansate o serie de inițiative și programe, cu sprijinul Comisiei Europene,

precum și al altor actori în sprijinul dezvoltării clusterelor de afaceri.

Observatorul european al clusterelor (ECO) a fost lansat în 2007 ca un singur punct

de referință pentru informarea cu privire la clustere și politica clusterului în Europa.
Observatorul oferă date și analize privind clustere, o bibliotecă online și diverse inițiative de
formare. Harta clusterului Observatorului a identificat peste 2000 de organizații sau inițiative
de cluster în UE-28, Norvegia, Islanda, Elveția, Israel și Turcia. Observatorul este condus de
Centrul pentru Strategie și Competitivitate al Școlii de Economie din Stockholm.

20
European Commission, 2008a, Towards World-class Clusters in the European Union: Implementing the
Broad-Based Innovation Strategy. Brussels: COM (2008) 652, pg.10

34
 Alianța Europeană a Clusterelor (ECA) a fost înființată în 2006 ca o platformă
deschisă pentru dialogul politic între autoritățile naționale și regionale. A fost finanțat de
Programul pentru Competitivitate și Inovare (CIP) în cadrul inițiativei PRO INNO Europe. În
2008, a devenit o organizație deschisă de aderare, cu persoane fizice, companii și clustere
libere să se alăture Alianței. Din 2010-2013, a primit fonduri suplimentare pentru a-și extinde
concentrarea asupra inovației în cadrul proiectului cluster INNO-Nets numit "TACTICS".

Inițiativa de Excelentă a Clusterelor Europene (ECEI) a elaborat și lansat o etichetă

de calitate utilizând o metodă de evaluare reciprocă. Acesta a fost lansat în septembrie 2009 și
a inclus un număr de 31 de indicatori de calitate în domenii tematice, cum ar fi structura
clusterului, guvernanța, finanțele, strategia, obiectivele, serviciile și recunoașterea. Au fost
acordate trei niveluri de certificare: bronz, argint și aur. ECEI a desprins două grupuri sau
rețele adiționale: Platforma de Colaborare în Domeniul Clusterelor care oferă un spațiu de
lucru online pentru cooperarea, profilaxia și cooperarea clusterelor de afaceri și Grupul
European de Clustere, care acționează ca o organizație continuă pentru clubul european al
managerilor de cluster.

Inițiativa Europe INNOVA a oferit sprijin pentru dezvoltarea, testarea și promovarea

de noi mijloace și instrumente în sprijinul inovării. Câteva aspecte au vizat finanțarea
clusterelor, asociațiilor și rețelelor de afaceri. Au fost sprijinite trei platforme europene de
inovare, inclusiv servicii intensive de cunoaștere, cooperare în clustere și ecoinovare.
Inițiativa a durat din 2006-2012.

Grupul European pentru Politica Clusterelor a fost înființat în octombrie 2008

pentru a oferi consiliere de specialitate Comisiei Europene. Aceasta a cuprins 20 de membri
de nivel înalt care au participat la reuniuni consultative pe o perioadă de 18 luni. Grupul a fost
desființat în 2010.

Agenția Executivă pentru IMM-uri a lansat recent o cerere de finanțare internațională

pentru clustere europene de afaceri.

35
3.4 Programe europene pentru clustere

Pentru a facilita colaborările strategice interregionale și implicarea puternică a industriei

și pentru a crea o direcție de proiect pentru investiții de specializare inteligentă în Europa,
Comisia Europeană a început să ofere sprijin autorităților regionale, clusterelor și părților
interesate din industrie printr-o abordare integrată a specializării inteligente, moderniza
În primul rând, Comisia a înființat platforme tematice de specializare inteligentă
pentru a reuni autoritățile regionale interesate să se alăture forțelor în punerea în aplicare a
strategiilor lor RIS3.

În al doilea rând, Comisia începe cu o cerere de propuneri pentru mobilizarea

parteneriatelor strategice europene în domeniul clusterelor pentru investițiile de specializare
inteligentă. Aceste parteneriate ar trebui să fie alcătuite din organizații de clustere, alte
organizații de rețele de afaceri, centre tehnologice și parcuri științifice care au ca scop
intensificarea colaborărilor interregionale și a activităților de inovare în rândul grupurilor de
IMM-uri din anumite domenii tematice, industriile conexe și lanțurile de valori. Mai mult,
parteneriatul strategic al organizațiilor de cluster nu este lăsat să apară din întâmplare, ci cu o
legătură specifică cu platforma tematică de specializare inteligentă privind modernizarea
industrială.

Deoarece am amintit de specializare inteligentă, este necesară definirea acesteia.

Specializarea inteligentă este un concept important pentru o politică de inovare mai bună și
mai bine orientată. Ea s-a dezvoltat ca urmare a unei analize care a constatat că eforturile de
cercetare și inovare din Europa sunt adesea prea fragmentate și subcritice și tind să se
suprapună. Specializarea inteligentă a fost inclusă în politica de coeziune post 2013 acest
lucru a însemnat că toate statele membre și regiunile UE trebuiau să dezvolte strategii
naționale și regionale de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă (strategii RIS3).
Aceste strategii stabilesc agendele integrate, bazate pe locație, transformarea economică care
să ghideze investițiile legate de inovare ale statelor membre și ale regiunilor. Strategiile de
acest tip de concentrează pe sprijinul politic pe investiţiile în priorităţile cheie naţionale –
regionale şi nu în ultimul rând pe provocările/nevoile pentru dezvoltarea bazată pe cunoaştere.
De asemenea, se bazează pe punctele forte ale fiecărei țări / regiuni, pe avantaje competitive și

36
pe potențialul de excelență; susţin inovarea tehnologică bazată pe practică şi au ca scop
stimulare investiţiilor din sectorul privat. 21

Parteneriatele strategice europene de cluster pentru investiții de specializare

inteligentă contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de
parteneriat în domeniul clusterelor cu o viziune comună "europeană" pentru o anumită
prioritate specifică de specializare inteligentă (inclusiv o marcă comună și marketing),
identificarea oportunităților de colaborare și de investiții, punerea în aplicare a unor acțiuni
comune în vederea mobilizării colaborării interregionale și a investițiilor actorilor din
industrie, în special a IMM-urilor, furnizarea de servicii conexe de afaceri, tehnologii și
creșteri pentru pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor comune de inovare/ investiții.

Totodată, acestea mai contribuie la identificarea, pregătirea și testarea noilor activități

comune pentru consolidarea cooperării în cadrul clusterelor din parteneriat, colectarea
feedback-ului concret din partea IMM-urilor privind barierele lor specifice în calea inovației,
competențelor, cooperării și investițiilor, mai mult întreprind activități de construire a unor
legături cu alte inițiative europene, naționale sau regionale relevante și cu rețele-cheie care
vizează abordarea unor astfel de bariere.

Se promovează colaborarea transfrontalieră și transsectorială, inovarea și spiritul

antreprenorial în diferite regiuni și lanțuri ale valorii. Coordonarea și facilitarea vor fi conduse
de organizații de cluster și de alte organizații intermediare, urmând o abordare sistemică care
combină diferite resurse și instrumente. Pentru a crea noi lanțuri de valori industriale care să
favorizeze dezvoltarea industriilor emergente în Europa, vor fi sprijiniţi actorii în materie de
inovare, în special IMM-urile cu competențe consolidate reciproc.

Comisia Europeană consideră că toate aceste demersuri pentru susţinerea economiei

ţărilor Uniunii Europene vor avea o serie de urmări benefice printre care amintim : întărirea
conducerii industriale în statele membre ale UE și în țările asociate prin consolidarea
lanțurilor de valori care integrează soluții inovatoare în IMM-uri, de-a lungul și între lanțurile
de valori existente, stimularea creării de noi lanțuri industriale de valoare competitive la
nivel global în statele membre ale UE și în țările asociate, pentru a accelera dezvoltarea
industriilor emergente, ceea ce va stimula competitivitatea industrială și va sprijini creșterea
economică, ocuparea forței de muncă și progresele către o economie eficientă din punctul de

21
http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/84453/Smart+Guide+to+Cluster+Policy/fd0f16b9-
0759-43ca-b950-ec0192e220c8, pg 13

37
vedere al utilizării resurselor, împrumuturi suplimentare și complementare pentru inovare în
IMM-uri și alte finanțări, care pot fi acordate de autoritățile naționale sau regionale (inclusiv
din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene) și / sau de investitorii privați.

Printre efectele scontate se numără şi contribuția la implementarea strategiilor

regionale și naționale de cercetare și inovare pentru strategiile de specializare inteligentă
(RIS3), a politicilor moderne de cluster, precum și a colaborării strategice interregionale în
cadrul platformelor tematice inteligente de specializare și al parteneriatelor de clustere
susținute de Platforma Europeană de colaborare în domeniul clusterelor, Observatorul pentru
Clustere și schimbările industriale prin valorificarea competențelor concentrate
complementare pentru dezvoltarea unor noi lanțuri industriale de valoare și a industriilor
emergente, cu o valoare adăugată clară a UE. Furnizarea unei contribuții clare și măsurabile
la performanța inovării IMM-urilor susținute pe termen scurt - așa cum reiese din indicatori
precum numărul de produse noi sau îmbunătățite semnificativ (produse și / sau servicii),
procese, noi metode de marketing sau noi metode organizaționale, impactul asupra eficienței
resurselor, un impact mai larg se așteaptă, de asemenea, pe termen mediu.

Îmbunătățirea mediului de afaceri al IMM-urilor sprijinite prin crearea de spații de

colaborare deschise care pot implica actori din domeniul inovării din diferite sectoare și țări.
Acest aspect va conduce la crearea de noi idei pentru inovare și noi parteneriate, care vor face
obiectul unei dezvoltări ulterioare cu potențialul de a avea un impact suplimentar asupra cifrei
de afaceri.

3.5 Programele Instituțiilor UE pentru clustere

Comunicarea din 2014, intitulată "Pentru o renaștere industrială europeană", a

subliniat ideea conform căreia clusterele sunt capabile să faciliteze colaborarea intersectoriala
şi transfrontaliera, ajutand IMM-urile să se dezvolte şi să se internaţionalizeze. Comisia
lansează mai multe inițiative în cadrul COSME și Horizon2020 pentru a sprijini inovarea și
creșterea IMM-urilor prin intermediul clusterelor.22 .

22
http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/cluster_en

38
 Instituțiile Uniunii Europene acordă un interes major clusterelor și tuturor elementelor
și detaliilor aferente acestora, putem observa acest aspect prin simpla analiză programelor și
politicilor elaborate, precum și a fondurilor substanțiale pe care le alocă.

În programele pe care urmează să le prezint, se va observa faptul că IMM-urile și

dezvoltarea acestora este încurajată, se acordă sume impresionante pentru acestea.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt adesea considerate de către economiști ca fiind coloana
vertebrală a economiei, acest segment este important pentru bunăstarea și evoluția pe termen
lung a unei țări. Când ne raportăm la compoziția unui cluster, cu accent pe latura economică,
vom observa că în majoritatea cazurilor este compusă din întreprinderi mici și mijlocii
(furnizorii), de aceea toate aceste programe elaborate cu scopul de a ajuta IMM-urile, vor
ajuta implicit și clusterele.

Uniunea Europeană oferă în total 80 de miliarde de euro, acest fapt presupune și

existența unei structuri pentru a avea acces la aceste sume, acest lucru se realizează prin
intermediul diferitelor programe prin care fondurile sunt puse la dispoziție cu ajutorul
cererilor de propuneri. Programele acoperă activitățile de cercetare, inovare, dezvoltarea
produselor, testarea și maturarea acestora, de asemenea se axează și pe alte aspecte, de natură
socială, creșterea mobilității de muncă în UE, pe educație, etc.

În cele ce urmează, am să prezint un număr selectat de programe și cereri de

propuneri dintre cele mai relevante pentru clustere.

Programul Horizon2020, sau Orizont2020, este programul Uniunii Europene pentru

cercetare și inovare, cu un buget de aproximativ 80 de miliarde de euro, este evident faptul că
în cadrul acestuia se află cei mai mulți bani, dintre care o bună parte sunt alocați instituțiilor și
proiectelor de cercetare. Un aspect important de amintit este faptul că majoritatea cererilor de
propuneri trebuie să implice mediul academic, dar chiar și în această situație fondurile H2020
finanțează proiecte mult mai aproape de piață decât programele anterioare pentru cercetare și
inovare europene. Aproximativ 25% din organizațiile care primesc fonduri în cadrul
proiectului H2020 sunt întreprinderi mici și mijlocii.23

Innosup Cluster a facilitează proiecte pentru noi lanțuri de valori industriale, vizează
clusterele ca motoare ale lanțurilor de valori. Ideea este de a dezvolta noi lanțuri de valori
industriale intersectoriale în întreaga UE, pe baza potențialului de inovare al IMM-urilor.

23
https://startvaekst.dk/file/642701/funding-for-clusters.pdf

39
Acest program are un buget de 18.500.000 pe an, iar contribuția UE solicitată pe proiect este
între 2,5 și 5 milioane de euro. Cel puțin 75% din bugetul propus total va fi alocat pentru a
sprijini direct inovarea în IMM-uri.

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor,

care se derulează în perioada 2014-2020, cu un buget de 2,3 miliarde de euro. COSME oferă
o gamă variată de fonduri, de la accesul la finanțare, turism și antreprenoriat, la clustere.
COSME oferă diverse oportunități de finanțare dedicate clusterelor. COSME-Cluster Go
International sprijină clusterele care construiesc parteneriate strategice pentru
internaționalizare

Prin Clusters Excellence Programme obiectivul este consolidarea clusterului să

furnizeze mai multe servicii profesionale de afaceri IMM-urilor europene și prin urmare, să
contribuie la dezvoltarea mai multor clustere de nivel mondial în UE.

Cooperarea teritorială europeană (ETC), mai cunoscută sub numele de Interreg, oferă
un cadru pentru punerea în aplicare a acțiunilor comune și a schimburilor de politici între
actorii naționali, regionali și locali din Europa. Interreg este construit în jurul a trei direcții de
cooperare:1) Transfrontalieră (Interreg A), 2) Transnatională (Interreg B) și 3) Interregională
(Interreg C). Interreg are un buget de 10,1 miliarde de euro, investiți în peste 100 de
programe de cooperare între regiuni și parteneri teritoriali, sociali și economici. Multe clustere
au aplicat de-a lungul anilor și au obținut finanțare de la Interreg pentru proiecte precum
inovarea, competitivitatea IMM-urilor, ocuparea forței de muncă și mobilitatea.

40
 PARTEA II – STUDIU DE CAZ

Dezvoltare economică și inovare la nivel regional și local

prin crearea unui cluster în domeniul turismului

În cadrul acestui studiu de caz vor fi dezvoltate principalele idei și ipoteze necesare
pentru crearea unui cluster în domeniul turismului în județul Bihor, accentul fiind pus pe
orașul Oradea și comuna Sânmartin. După cum sugerează și titlul, când vorbim despre
conceptul de cluster, mai cu seamă de un cluster turistic trebuie să ne gândim la dezvoltare,
inovare și evoluție economică fie în plan local, regional sau chiar național.

Clusterele aduc beneficii multiple zonelor în care se află, tocmai datorită acestui fapt
Instituțiile Uniunii Europene susțin tot mai mult aceste structuri economice prin crearea de
programe specifice, acordarea de fonduri și prin efortul de a dezvolta și răspândi tot mai mult
în fiecare an acest concept.

Turismul este un catalizator al dezvoltării economice, fiind industria cu cea mai

rapidă creștere și evoluție din ultimii ani datorită numeroaselor facilități oferite de a călători în
întreaga lume, ceea ce a dus la creșterea numărului de turiști zilnic.24

Abordarea dezvoltării economice și sociale prin conceptul de cluster este

determinată de faptul că activitățile economice se desfășoară pe baza parteneriatelor dintre
companii, instituții și autorități, rezultatul fiind beneficiul care ajunge la consumatorul final.

Parametrii teoretici și modelele conceptuale ale impactului turismului asupra

dezvoltării locale arată lacune care au fost soluționate recent de către cercetători, universități
și instituții de cercetare locale.

24
Michopoulou, E., Buhalis, D.(2013). Information provision for challenging markets: The case of the
accessibility requiring market in the context of tourism, Information & Management 50, pg.29

41
 Acest studiu de caz propune o evaluare a impactului turismului asupra dezvoltării
locale și regionale. Bazându-se pe conceptul clusterelor turistice urmărește să evalueze
impactul unui produs turistic sau al unui set de produse asupra competitivității și durabilității
economice, sociale, de mediu și culturale într-o anumită regiune.

În modelul de cluster al turismului pentru dezvoltarea regională, competitivitatea

unui cluster turistic bazat pe diamantul lui Porter este determinat de : industriile conexe și de
sprijin, factorii de producție, condițiile cererii, strategia de afaceri, structura și rivalitatea.
Modelul subliniază combinația de factori determinanți pentru atingerea competitivității,
aceasta fiind considerată cheia succesului unui cluster. Fiecare determinant are elemente care-
i presează pe alți determinanți, astfel încât gradul de interacțiune definește avantajul
competitiv regional. Este totodată evidențiat rolul guvernului în elaborarea politicilor care
promovează competitivitatea clusterelor în turism și rolul strategic al universităților în
domeniul cercetării și inovării pentru a diferenția produsele turistice și formarea resurselor
umane.

Avantajele existenței clusterelor în turism sunt faptul că permit o exploatare

eficientă eficienței colective și/sau dezvoltarea companiilor externe ale întreprinderilor
(cooparare antreprenorială, infrastructură colectivă, specializarea serviciilor). Acestea fac
totodată posibilă și abilitatea sporită de a negocia în mod colectiv cu furnizorii de inputuri și
componente. În plus, cooperarea de acest tip facilitează dezvoltarea unor noi modele, a
proceselor de producție și organizare, schimbul de informații tehnice și în ceea ce privește
piața, consorții pentru vânzarea și cumpărarea de bunuri și servicii precum și campanii de
promovare comune. Interacțiunile și sinergiile care decurg din acțiunile comune dețin
avantaje competitive asupra acțiunilor izolate ale companiilor.25 (Nordin, 2003, p. 19)

25
Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth & Development,
European Tourism Research Institute, MID-Sweden University, Ostersund, Sweden P19, Available
online: www.etour.se/download/ Accessed on 20th May 2014.
42
 A. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică pe tipuri de structuri

În următoarele tabele va fi prezentată situația orașului Oradea, respectiv a comunei Sânmartin

în ceea ce privește structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri,
din anul 2006 până în anul 2017.

1. Numărul de hoteluri:
Tabel nr.3: Numărul de hoteluri în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin

Nr. de hoteluri în municipiul Oradea şi

Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

21 21 22
19 18 18 19 20
17 18 16 16 16 15 17
13 14 13
11 12 12 13
9 9

Municipiul Oradea Sînmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul de hoteluri a crescut din anul 2006 până
în 2015 în municipiul Oradea respectiv în comuna Sînmartin. Acestea au crescut în Oradea cu
un număr de 11 hoteluri din anul 2006 până în 2015. Numărul de hoteluri în Sînmartin au
crescut de la 14 hoteluri în 2006 la 17 hoteluri în 2015. Hotelurile recent inaugurate au fost
Lotus Therm si Hilton Doublethree. În anul 2017 în Oradea observăm apariţia unui nou hotel,
pe când în Sânmartin din anul 2015 până in 2017 se observă apariţia a trei hoteluri noi.

43
 Tabel nr.4: Numărul de hoteluri în judeţul Bihor

Nr. de hoteluri în judeţul Bihor

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
48 50 52
39 43 44 42 41
30 29 30 32

Bihor

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul hotelurilor din județul Bihor a crescut
până în anul 2012 fiind urmat de o scădere până în anul 2014, anul 2015 înregistrând o
creștere, la fel şi în următorii doi ani, respectiv 2016 şi 2017. Din capacitatea hotelieră a
județului Bihor, 80,76 % o are Oradea și Sînmartin. Oradea deține un procent de 42,30% din
totalul hotelurilor pe când Sînmartin deține un procent de 38,46% în anul 2017.

2. Numărul de agropensiuni:

Tabel nr.5: Numărul de agropensiuni în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin

Nr. de agropensiuni în municiul Oradea şi

Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
52
0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 4 4 4 4 7 13 23 29 33 31 39 47 47

Municipiul Oradea Sînmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul agropensiunilor în municipiul Oradea

respectiv comuna Sînmartin a fost crescător din anul 2006 până în anul 2015, cu o uşoară

44
abatere în anul 2013 când a scăzut. Din anul 2015 până în prezent în Oradea numărul
agropensiunilor a rămas constant, pe când în Sânmartin în anul 2017 a crescut.

Tabel nr.6: Numărul de agropensiuni în judeţul Bihor:

Nr. de agropensiuni în judeţul Bihor

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
78 90
77
55 53 63
31 37
9 19
5 5

Bihor

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa că numărul agropensiunilor din județul Bihor
a crescut din anul 2006 până în anul 2015. Această creștere este una destul de drastică,
difereța de agropensiuni dintre anul 2006 și anul 2015 fiind de 72 de noi agropensiuni. Putem
observa că în fiecare an (excepând anul 2006 spre 2007) numărul agropensiunilor în județul
Bihor s-a dublat, sau au crescut cu mai mult decât jumătate. De asemenea şi anii 2016-2017
sunt marcaţi de o creștere. . Procentul total al agropensiunilor din Oradea si Sinmartin în anul
2017 este de numai 62,21 % din totalul agropensiunilor din județul Bihor. Oradea are un total
de numai 4,44% pe când Sînmartinul stă mai bine în acest caz avand un procent de 57,77 %.

2. Numărul de pensiuni turistice:

Tabel nr.7: Numărul de pensiuni în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin

Nr. de pensiuni în municipiul Oradea şi

Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

1 1 1 3 2 5 5 4 3 6 6 5 2 2 2 3 0 0 0 0 0 1 0 0

Municipiul Oradea Sînmartin

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

45
Interpretare: În graficul alăturat observăm că numărul pensiunilor în municipiul Oradea a
crescut în 2009, anul 2010 fiind marcat de o scădere. Anul 2011 înregistrând o creştere, anul
2013 înregistrând o scădere. Anul 2015 prezintă o redresare, anul 2017 fiind marcat din nou
de o scădere. În comuna Sînmartin numărul pensiunilor creşte până în anul 2009, urmând ca
acestea să fie inexistente între anii 2007-2014. Anul 2015 înregistrează o pensiune, urmănd
ca în anii 2016 și 2017 să fie inexistente din nou.

Tabel nr.8: Numărul de pensiuni în județul Bihor:

Nr. de pensiuni în judeţul Bihor

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

26 26
6 6 6 9 7 7 6 6 11
4

Bihor

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa că numărul pensiunilor în judeţul Bihor a

crescut în anul 2009, urmând să scadă în anul 2010 semnificativ. Anul 2011 prezintă o
redresare care se menţine până în anul până în 2013 când înregistrează un declin. Anul 2015 și
2016 prezintă o creștere considerabilă, anul 2017 fiind marcat de stagnare. În anul 2017,
Oradea are un procent de 19,23 din totalul pensiunilor din județul Bihor.

46
 B. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de
structuri de primire turistică

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la

dispoziția turistilor de către unitațile de cazare turistică, ținand cont de numărul de zile cât
sunt deschise unitațile în perioada considerată.

Se exprimă in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise temporar din
lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive. 26

1. Hoteluri:

Tabel nr.9: Numărul de locuri-zile de cazare la hoteluri în municipiul Oradea şi Sânmartin

Nr. de locuri-zile de cazare la hoteluri în municipiul

Oradea şi Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
1712994
1678653
1669434

1382524 1348750
1312958 1378622
1257178 1238816
1194824
1050679
917834
902901
723676
531467
510642
437329
388420
341200
288976
259790
253629

Municipiul Oradea Nr. Locuri-zile Sînmartin Nr. Locuri-zile

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

26
http://statistici.insse.ro/shop/

47
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor disponibile in
hotelurile din municipiul Oradea este crescător, iar în comuna Sinmartin descrescător din
2006 până în 2010, urmând să crească până în 2012, următorii doi ani fiind marcați din nou de
o scădere. Anii 2016 și 2017 sunt marcați de o creștere.

Tabel nr.10: Numărul de locuri-zile de cazare la hoteluri în județul Bihor:

Nr. de locuri-zile de cazare la hoteluri în judeţul

Bihor
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

2209380 2169923 2197241 2329464 2356329

2079630 1958776
1948040 1917456 2014764 1952167

BIHOR Nr. Locuri-zile

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor puse la dispoziţia
turiştilor în cadrul hotelurilor din judeţul Bihor este descrescător până în anul 2010. Anul
2011 prezintă o redresare, urmând să scadă din anul 2013. Anii 2016 și 2017 sunt marcați de
o creștere considerabilă. . Oradea are un procent al noptilor de cazare din totalul pe județul
Bihor în 2017 de 38,95 %, Sînmartin având un procent mai mare de 52,57%.

2. Agropensiuni:

Tabel nr.11: Numărul de locuri-zile de cazare la agropensiuni în municipiul Oradea şi

Sânmartin :

48
 Nr. de locuri-zile de cazare la pensiuni
agroturistice în Oradea și Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
323200
282146

208024
207670 204832
172637
131144
72148
29290
538611431 0 0 0 0 0 0 0 0 0 120201888

Sînmartin Nr. Locuri-zile Oradea Nr. Locuri-zile

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de locuri în cadrul

pensiunilor agroturistice este crescător din anul 2006 până în anul 2017 în comuna Sînmartin.
În Oradea observăm un număr infim al numărului de locuri în comparație cu datele din
Sânmartin pentru anul 2016, care urmează să scadă în anul 2017.

Tabel nr.12: Numărul de locuri-zile de cazare la agropensiuni în județul Bihor :

Nr. de locuri-zile de cazare la agropensiuni în

județul Bihor
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

509216
311074 315081 307379 416996
7941 15266 34514 90941 170483 220319

Bihor Nr. Locuri-zile

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de locuri pus la dispoziţie
de către agropensiunile din judeţul Bihor este crescător din anul 2006 până în 2013, anul 2014
înregistrând un declin. Anul 2016 prezintă o redresare care se menține într-un trend ascendent,
având în vedere valorile anului 2017. Procentul de număr de locuri-zile de cazare la
agropensiuni deținut de Sînmartin în anul 2017 este de 63,47 % din totalul de agropensiuni
din județul Bihor, pe când Oradea deține un procent infim de 0,37 %.

49
3. Pensiuni:

Tabel nr.13: Numărul de de locuri-zile de cazare la pensiuni în Oradea și Sânmartin:

Nr. de locuri-zile de cazare la pensiuni în

Oradea și Sânmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

63618
57636

33610 31687
22035 23812
17852
13788 15717
12644926811240
352636503660 4004 0 0 0 0 0 4708

Municipiul Oradea Nr. Locuri-zile Sînmartin Nr. Locuri-zile

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că evoluţia numărului de locuri de

cazare în cadrul pensiunilor în municipiul Oradea este sinuoasă. Creşte până în anul 2009,
urmând să scadă în anul 2010, redresându-se în anul 2010 până în 2012. Anul 2013 este
marcat de o scădere, iar anul 2014 de o redresare, următorii doi ani, respectiv 2016 și 2017
urmând un trend ascendent. Numărul pus la dispoziţie de către pensiuni în comuna Sînmartin
scade în anul 2007, urmând să crească până în anul 2009. Anul 2010 este marcat de o scădere
semnificativă, fiind inexistente până în anul 2017.

Tabel nr.14: Numărul de locuri-zile de cazare la pensiuni în județul Bihor :

Nr. de locuri-zile de cazare la pensiuni în județul

Bihor
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
111305 124672
27881 24232 24428 41949 27125 32255 43424 23812 43999

Bihor Nr. Locuri-zile

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

50
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de locuri de cazare în
cadrul pensiunilor în judeţul Bihor a scăzut din anul 2006 până în 2008, urmând ca în anul
2009 să crească semnificativ. Anul 2010 este marcat de o scădere semnificativă, urmând să
crească în anul 2011 până în anul 2012. Anul 2013 înregistrează o scădere, iar anul 2014 o
redresare. Se observă o creștere considerabilă în anii 2016-2017. Procentul de locuri-zile de
cazare la pensiuni deținut de Oradea în anul 2017 este de 51,02 % din totalul de pensiuni din
județul Bihor, pe când Sînmartin deține un procent redus de 3,77 %.

C. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri

de structuri

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră, pentru care
o persoană este înregistrata în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de gazduire
în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară
intervalului menționat. Sunt avute în vedere și innoptarile aferente paturilor înstalate
suplimentar (plătite de clienți).

1. Hoteluri:

Tabel nr.15: Numărul de înnoptări la hoteluri în județul Bihor:

Nr. de înnoptări la hoteluri în județele Bihor

Bihor
1137449
1073377 1064461 1052576 1033166
926816 900821 904576 914064
807120 830502

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

51
Interpretare: În graficul de mai sus putem observa faptul că numărul de înnoptări în hoteluri
în judeţul Bihor a crescut până în anul 2007, urmând să scadă până în anul 2010, 2011
prezintă o creştere până în anul 2012, în 2013 scăzând din nou. Anul 2014 prezintă o creştere
la fel și 2016, 2017 fiind marcat de o scadere.

Tabel nr.16: Numărul de înnoptări la hoteluri în Oradea și Sânmartin:

Nr. de înnoptări la hoteluri în Oradea și

Sînmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

898879 892816 889106

780364
735515 730443 735469
665646 667793 642546 655554

360491 345456
239593
93250 99498 100619 93349 104672 120368 129137 126261

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de înnoptări în hoteluri în

municipiul Oradea este descrescător până în anul 2010, urmând să crească până în anul 2012,
anul 2013 înregistrând o scădere, iar anul 2014 o redresare care se menține până în anul 2016,
anul 2017 fiind marcat de o scădere semnificativă. În ceea ce privește numărul de înnoptări în
Sînmartin, acesta scade până în anul 2010, urmând să crească din 2011 până în 2012. Anul
2013 este marcat de o scădere, se va redresa în 2016, iar în 2017 se observă din nou o scădere.
Orașul Oradea și comuna Sînmartin dețin un procent de 96,88% din totalul numărului de
înnoptări la hoteluri din județul Bihor. Oradea având un procent de 33,43%, iar Sînmartin
63,45%.

52
2. Agropensiuni:

Tabel nr.17: Numărul de înnoptări la agropensiuni în județul Bihor:

Nr. de înnoptări la agropensiuni în județul Bihor

Bihor

127094
100683
17287 65623 57219 68523
2545 6253 10809 32106 44689

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: După cum se poate observa în graficul de mai sus, numărul de înnoptări la
agropensiuni în județul Bihor urmărește un trend ascendent din anul 2006 până în anul 2012,
în 2013 sesizăm o scădere, dar se redresează în 2014, continuând să crească.

Tabel nr.18: Numărul de înnoptări la agropensiuni în Oradea și Sînmartin:

Nr. de înnoptări la agropensiuni în Oradea și

Sînmartin
Sînmartin Oradea
86005
68764
43655 45940
35403 37361
25185
9290 14277
2231 0 5387 0 0 0 0 0 0 0 0 5777 628

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus observăm că numărul de înnoptări la agropensiuni în

Sînmartin este în creștere până în anul 2012, urmând un declin în 2013, dar din 2014 se
redresează continuând să crească până în 2017. În Oradea, anul 2016 prezintă un număr infim

53
de înnoptări, iar în 2017 scade. Oradea și Sînmartin dețin un procent de 68,16% din totalul
numărului de înnoptări la agropensiuni în județul Bihor în anul 2017, Oradea având un
procent infim de 0,49%, iar Sînmartin 67,67%.

3. Pensiuni:

Tabel nr.19: Numărul de înnoptări la pensiuni în județul Bihor:

Nr. de înnoptări la pensiuni în județul Bihor

Bihor

31533
18733
9242 9249 12573
3583 5211 5208 6457 4345 5345

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la pensiuni turistice
în Bihor în perioada 2006-2017. Județul Bihor pleacă de la punctul de minim cu valoarea de
3583 urmând un trend ascendent cu o mică abatere în 2010, însă începând cu 2011 valorile
revin pe același trend, ajungând în anul 2017 la valoarea maximă de 31533 de înnoptări.

Tabel nr.20: Numărul de înnoptări la pensiuni în Oradea și Sînmartin:

Nr. de înnoptări la pensiuni în Oradea și

Sînmartin
Municipiul Oradea Sînmartin
17771
9249 9785 11343
8342
4328
1051 2040 3720
1117 1479
1319 1392 1765 3401110 0 0 0 0 0 2002

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

54
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la pensiuni turistice
ca o comparație între municipiul Oradea și Sînmartin, în perioada 2006-2017. În cazul
municipiului Oradea valorile înregistrate urmează un trend ascendent, începând cu o valoare
minimă de 1051 de înnoptări, un mic regres se întregistrează în anul 2010, însă trendul se
menține ascendent, după acest an, ajungând la valoarea de 17771 în 2017. În Sînmartin, din
anul 2006 pana în anul 2009 grficul înregistrează fluctuații minore, punctul de maxim fiind
reprezentat de un număr de 2040 de înnoptări,după anul 2009 vaorile scad drastic ajungând la
0 în ultimii cinci ani analizați, respectiv anii 2011-2016. În anul 2017 observăm apariția unui
număr de 2002 înnoptări în Sînmartin. Tot în anul 2017, Oradea și Sînmartin prezintă un
procent de 62,69 % din numărul total de înnoptări la pensiuni în județul Bihor, Oradea având
un procent de 56,35 % și Sînmartin 6,34 %.

55
 D. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe
tipuri de structuri

În numărul turiștilor cazați în unitațile de cazare turistică se cuprind toate persoanele

(români și străini) care calatoresc în afara localităților în care iși au domiciliul stabil, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni și stau cel putin o noapte într-o unitate de cazare turistică în
zone vizitate din țară; motivul principal al calătoriei este altul decât acela de a desfășura o
activitate remunerată în locurile vizitate.

1. Hoteluri:

Tabel nr.21: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și Sânmartin:

Nr. de sosiri ale turiștilor la hoteluri în Oradea și

Sînmartin
Municipiul Oradea Sînmartin
184128
153707 141344
130621
111588 113596 111090
93606 100600
92633 92239 95787 102297
86503
79181 73589
57298 54688 53205 59822

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hoteluri ca
o comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007-2017. Municipiul
Oradea înregistrează fluctuații în jurul valorii de 50000, urmând să crească simțitor până în
anul 2014, când înregistrează cifra de 102297 de sosiri turistice, anul 2016 este marcat
deopotrivă de o creștere, anul 2017 atingând valoarea cea mai mare și anume 184125 sosiri
turistice. Comuna Sânmartin pleacă de la valoarea maximă de 141344, urmând un trend
descendent până în anul 2010 când înregistrează valoarea minimă de 79181, urmată de
fluctuații consecutive, în fiecare an, însă nu semnificative. Numărul de sosiri turisti înregistrat
la hoteluri este mai mare în Sînmartin, în fiecare an consecutiv, până în 2014, după este
întrecut de Oradea.

56
Tabel nr.22: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în județul Bihor:

Nr. de sosiri ale turiștilor la hoteluri în județul

Bihor
Bihor
344155
301686
187691 189397 206976 193754 224411
162748 153666 180265

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hoteluri în
Bihor în perioada 2007-2017. În cazul județului Bihor graficul menține un trend ușor
descendent, ajungând în anul 2010 la valoarea minimă de 153666 de sosiri ale turiștilor,
urmând o înviorare consecutivă, până în anul 2013 când din nou se poate observa un regres,
iar din anul 2014 continuând să crească din nou, atingând valoarea maximă de 344155 sosiri
ale turistilor. În urma calculelor, reiese faptul că în anul 2017, Oradea și Sînmartin au deținut
un procent impresionant din totalul sosirilor turistice în județul Bihor și anume 94,56%,
defalcat Oradea având 53,50 %, iar Sînmartin 41,06 %.

2. Agropensiuni:

Tabel nr.23: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în Oradea și Sînmartin:

Nr. de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în

Sînmartin și Oradea
Sînmartin Oradea

47519
31208
18682 22684
15181 16648
7903 11515
1533 0 3557 0 0 0 0 0 0 0 1973 205

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

57
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la
agropensiunile din Sînmartin, în perioada 2007-2017. Începând cu anul 2007, cand se
înregistrează și cea mai mică valoare 1533 de turiști sosiți, sumele intră într-un trend
ascendent de la an la an, cu o abatere în anul 2013, urmând ca în anul 2014 să înregistreze o
redresare semnificativă care continuă până în anul 2017 când atinge valoarea maximă dintre
toți anii analizați de 47519 sosiri turistice. În Oradea numărul de sosiri la agropensiuni este 0
din anul 2007 până în 2016 când înregistrează valoarea de 1973 sosiri ale turistilor, urmând sî
scadă dramatic în anul 2017 la 205 sosiri.

Tabel nr.24: Numărul de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în județul Bihor:

Nr. de sosiri ale turiștilor la agropensiuni în

județul Bihor
Bihor
64466

44985

31394
27326 24375
18816
14667
10313
2296 4683

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la

agropensiuni în județul Bihor în perioada 2007-2017. După cum se poate observa, numărul
total al sosirilor în județul Bihor este ascendent de la an la an, cu o mică întrerupere a
trendului ascendent în anul 2013, dar după acest an din 2014 își continuă evoluția, atingând în
anul 2017 valoarea maximă înregistrată de 64466 sosiri ale turiștilor. Este important de
precizat faptul că în anul 2017, 73,71 % din totalul sosirilor turistice la agropensiuni în județul
Bihor deține comuna Sînmartin, un procent considerabil, pe când Oradea deține un procent
infim 0,31 %.

58
3. Pensiuni:

Tabel nr.25: Numărul de sosiri ale turiștilor la pensiuni în Oradea și Sânmartin :

Nr. de sosiri ale turiștilor la pensiuni turistice în

Oradea și Sânmartin
Municipiul Oradea Sînmartin

12257

8332 8945
7272 7820

3880
2279 2477
898525 918519 593 591
89 0 0 0 0 0

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la pensiuni ca
o comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007-2017. Municipiul
Oradea urmează un trend ascendent plecând de la valoarea minimă de 898, în 2007 și
ajungând la valoarea maximă de 12257 în anul 2017, în timp ce comuna Sînmartin din anul
2007-2009 se învârte în jurul valorii de 500, după care în anul 2011 ajunge la valoare de zero,
continuând astfel până în 2017 când înregistrează 591 sosiri turistice.

Tabel nr.26: Numărul de sosiri ale turiștilor la pensiuni în județul Bihor:

Nr. de sosiri ale turiștilor la pensiuni turistice în

județul Bihor
Bihor
12060 17309
2596 3245 2916 4292 7588 7820 9234
2091

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017

Sursa tabelului: realizat de autor pe baza datelor INSSE

59
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la pensiuni în
Bihor între anii 2007 respectiv 2017. Județul Bihor înregistreză o creștere consecutivă, de la
an la an, cu câteva mici abateri, punctul de maxim fiind chiar anul 2017 cu valoarea de 17309
sosiri turistice la pensiuni. În anul 2017, Oradea și Sînmartin dețineau un procent de 74,22 %
din totalul sosirilor turistilor din județul Bihor. Oradea având un procent impresionant de
70,81 %, pe când Sînmartin un procent infim 3,41%.

Date financiare privind firmele din domeniul turismului din Oradea,

Sînmartin și județul Bihor (Profit, Pierderi, Cifră de afaceri și număr
de angajați)

În cadrul acestui studiu de caz susțin ideea creării unui cluster în domeniul
turismului în județul Bihor, îndeosebi prin unificarea orașului Oradea și a comunei Sînmartin,
dar și a altor extremități din jurul acestora care fac parte din județul Bihor și care dețin
obiective turistice semnificative, de aceea este important să analizăm datele financiare ale
firmelor din domeniul turismului din aceste zone amintite, pentru a ne contura o imagine mai
amplă asupra situației întreprinderilor din acest domeniu cu privire la profit net declarat sau
după caz pierderi, cifra de afaceri netă, dar și numărul de angajați. Firmele supuse analizei
sunt cele aferente codului CAEN : Hoteluri si alte facilitati de cazare similare.

Tabel nr 27: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în județul
Bihor :

Bihor Cifra de afaceri Profit net Nr. angajați

Anul 2017 172,7 milioane lei 13,4 milioane lei 1.869 angajati

Tabel nr 28: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în orașul
Oradea :

Oradea Cifra de afaceri Profit net Nr. angajați

Anul 2017 58,7 milioane lei 4,6 milioane lei 560 angajati

60
Tabel nr 29: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în comuna
Sînmartin:

Sînmartin Cifra de afaceri Profit net Nr. angajați

Anul 2017 95,8 milioane lei 6,5 milioane lei 1.115 angajati

După cum se poate observa în tabelele de mai sus, în anul 2017 comuna Sînmartin
a înregistrat o cifră de afaceri în domeniul analizat de 95,8 milioane de lei, această valoare
reprezentând 55,47% din totalul cifrei de afaceri din județul Bihor, din acest aspect reiese
faptul că mai mult de jumătate din cifra de afaceri totală deținută de județul Bihor în domeniul
activităților de cazare aparține firmelor din Sînmartin. Cifra de afaceri înregistrată în
domeniul facilităților de cazare în anul 2017 de orașul Oradea este mult sub valoarea
înregistrată de Sînmartin și anume 58,7 milioane lei, acest lucru reprezintă 33,98% din totalul
cifrei de afaceri pe acest domeniu din județul Bihor. Împreună, Oradea și Sînmartin dețin
89,45 % din totalul cifrei de afaceri înregistrate în anul 2017 în județul Bihor pe acest
domeniu.

În ceea ce privește profitul net înregistrat în anul 2017, comuna Sînmartin este și în
acest caz în avantaj față de Oradea, având valoarea de 6,5 milioane lei, ceea ce în procente
reprezintă 48,50% din totalul de profit net înregistrat în domeniul facilităților de cazare în
județul Bihor. Pe de altă parte, orașul Oradea înregistrează în anul 2017 un profit net de 4,6
milioane lei, această valoare reprezentând 34,32% din totalul profitului net din Bihor. Prin
însumarea valorilor procentuale ale Oradiei și Sînmartinului vom obține 82,82 %, atât profit
net dețin ambele din totalul județului Bihor pe anul 2017.

În anul 2017, comuna Sînmartin avea un număr de 1115 angajați în domeniul

facilităților de cazare, aproape dublu față de Oradea, această valoare semnifică 59,65 % din
totalul numărului de angajați din județul Bihor din anul 2017 pe domeniul analizat. Oradea
avea tot în acest an un număr de 560 de angajați, aceast număr reprezintă 29,96 % din
numărul total de angajați în domeniul facilităților de cazare din județul Bihor. Acestea două
însumate au un procent de 89,61 % din numărul total al angajaților pe segmentul analizat din
Bihor în anul 2017.

61
 Dacă am analizat cifra de afaceri, profitul și numărul de angajați ai firmelor din
domeniul turismului, pe care le numim prin prisma codului CAEN facilități de cazare, am să
prezint câteva dintre firmele care fac parte din această categorie, acum punând accent pe
pierderile pe care acestea le declară. Deși accentul cade asupra anului 2017 pentru a corela cu
datele analizate mai sus, am ales să transpun în tabel datele din 2015, 2016 și 2017, cu scopul
de a observa mai facil în medie cum declară pierderile firmele de-a lungul anilor, de asemenea
pentru a ne da seama ce se întâmplă și cu ceilalti indicatori dacă există pierdere într-un anumit
an.

Tabel nr. 30: Firme care înregistrează pierderi :

ABA TURISM SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

Oradea
2015 0-pierdere= 1708567 7812411 68
2016 0-pierdere= 603832 9897891 77
2017 0-pierdere= 2289888 9833258 77
BRAUNSTAIN SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
Oradea
2015 10832 167560 2
2016 0-pierdere=31688 74836 2
2017 0-pierdere=1673 86410 1
EPY SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=154465 277231 8
2016 0-pierdere=160263 282105 7
2017 0-pierdere=310806 247117 8
GRAMA MODE Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
SRL
2015 3606 48357 1
2016 8939 50671 1
2017 0-pierdere=23380 100524 1
HOTEL ATRIUM Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 4153 423187 5
2016 55240 450750 6
2017 0-pierdere=78870 468741 7
LUBI PRODCOM Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
SRL
2015 42587 365193 2
2016 0-pierdere=32959 284896 2
2017 0-pierdere=1512 321999 2
MAXIM SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=49444 2129177 30
2016 0-pierdere=23747 2296974 28
2017 0-pierdere=201830 2105412 28
sursă tabel : întocmit de autor pe baza datelor mfinante.ro

62
 După cum se poate observa în tabelul de mai sus firmele : ABA TURISM SRL, EPY SRL și
MAXIM SA au declarat zero profit din anul 2015 până în anul 2017, aceastea înregistrând
pierderi consecutive, pe acest fond ABA TURISM SRL prezintă creșteri colosale ale cifrei de
afaceri de la an la an, numărul de angajați rămânând constant din 2016.

Tabel nr. 31: Firme care înregistrează pierderi :

PG TURISM S.R.L. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 0-pierdere=134249 431490 9
2016 0-pierdere=123903 461640 9
2017 0-pierdere=136037 508576 9
STOKKER HOTEL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
SRL
2015 - - -
2016 0-pierdere=779176 561677 12
2017 0-pierdere=419566 2438624 34
ZAKARIA S.R.L. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 5842 544612 10
2016 0-pierdere=56131 573784 10
2017 0-pierdere=59095 606776 9
SIF HOTELURI SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=9593167 11981215 108
2016 3673083 20019686 183
2017 0-pierdere=1161001 20717923 181
sursă tabel : întocmit de autor pe baza datelor mfinante.ro

Firma PG TURISM S.R.L înregistrează pierderi în fiecare an din 2015 până în

2017, numărul de angajați rămânând constant. STOKKER HOTEL SRL declară zero profit în
ultimii doi ani analizați, înregistrând pierderi, cifra de afaceri în anul 2017 este colosală în
comparație cu anul precedent, deci crește substanțial; numărul de angajați crește, cu 22 de
angajați în plus în anul 2017. Firma ZAKARIA S.R.L înregistrează pierderi în ultimii doi ani,
în tot acest timp cifra de afaceri prezintă o evoluție, numărul de angajați scăzând cu 1. SIF
HOTELURI S.A înregistrează pierdere în anul 2015, respectiv 2017, numărul de angajați
scăzând în ultimul an.

Am ales aceste firme reprezentative pentru analiză, deoarece am vrut să evidențiez

evoluția sau involuția pe parcursul a trei ani, a firmelor care deși înregistrează aproximativ în
fiecare an pierdere, mențin o cifră de afaceri exprimată în milioane de lei.

63
Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin, după
modelul lui Michael Porter din Cairns, Australia :

Schema nr.1 : : Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna

Sânmartin

18

20+22=42
16

78

sursa schemei: realizat de autor pe baza modelului de clusterului turistic al lui Porter

Această schema reprezintă suma factorilor din Oradea și Sânmartin necesari creării
unui cluster. Este evident faptul ca unificarea celor două ar forma un cluster cu un potențial
mai mare, un întreg mai puternic. Deși punctele slabe din schemele individuale trebuie
corectate indiferent dacă vorbim de ipoteza unificării sau nu, este necesar să subliniem faptul
că împreuna factorii se măresc în ceea ce privește numărul acestora, consecința fiind una
benefică.

Urmărind modelul lui Porter de cluster turistic observăm că orașul Oradea și

comuna Sînmartin dețin toți factorii necesari creării unuia. Desigur că, se observă cu ușurință
numărul infim în ceea ce privește cercetarea de piață, numărul artizanatelor, dar toți acești

64
factori pe care-i observăm în cadrul acestei scheme ar avea de câștigat și dezvoltarea și
inovarea nu ar înceta să apară acolo unde este nevoie.

Orașul Oradea are clădiri deosebite, cu arhitectură specifică, dintre care putem
aminti Basilica Romano-Catolică, clădirea Teatrului de Stat "Regina Maria", Catedrala
Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Complexul baroc format din Palatul Episcopal
Romano-Catolic, complexul baroc format din Palatul Episcopal Romano-Catolic etc. Printre
pricipalele atracții turistice din Oradea putem aminti: Cetatea fortificată, Pasajul „Vulturul
Negru”, Şirul Canonicilor, Palatul Primăriei Oradea, Turnul Primăriei Oradea, Grădina
Zoologică din Oradea.

Obiectivul general al clusterului turistic în Oradea-Sânmartin este de a crește

competitivitatea în sectorul turistic din zona județului Bihor prin înnoirea produsului turistic și
implicit construirea unui brand unitar. Un prim scop ar fi îmbunătățirea poziției turistice pe
plan național-internațional și totodată creșterea anuală a fluxului turistic.

În România există la ora actuală 39 de ,,aglomerări industriale” de tip cluster.

Exemple de clustere din România: clusterul în domeniul IT din județul Cluj, clusterul
agroalimentar din regiunea de vest, clusterul Inovativ Regional Ambalaje-Tipografie-Design
din județul Covasna, clusterul maritim românesc din județul Constanța.

Clusterul într-un anumit domeniu se definește în funcție avantajul sau avantajele

competitive pe care le deține zona sau regiunea în care urmează să se formeze. Orașul Oradea
și comuna Sânmartin au potențial în ceea ce privește sectorul turistic, de aceea este nevoie de
un plan pentru a putea fi dezvoltat. Clusterul în domeniul turismului presupune colaborarea a
mai multor factori precum firme, universități, autorități publice, catalizatori, muzee, unităși de
educație și învățământ, persoane fizice, bănci și asociații.

65
 CONCLUZII

În capitolul 1 am prezentat conceptul de cluster, ce este un cluster, ce nu este un

cluster și desigur trăsăturile specifice ale acestuia. Aceste informații ne ajută să întelegem
importanța și totodată scopul studiului de caz cu privire la necesitatea formării unui cluster în
orașul Oradea, respective comuna Sânmartin. Pentru a ne fi cât mai ușor să înțelegem
conceptul de cluster trebuie să evidențiem faptul că acesta are la bază descrierea relațiilor
furnizor-client precum și a lanțului valoric.

În capitolul 2 definit politicile clusterelor care urmăresc să pună în practică un

ecosistem de afaceri favorabil inovării și spiritului antreprenorial în care pot apărea noi
câștigători și astfel pot sprijini dezvoltarea de noi lanțuri industriale de valori și de "industrii
emergente" , am detaliat politica clusterelor la nivel regional și național, precum și impactul
acestora. Politica de clustere reprezintă utilizarea concentrată a măsurilor diferitelor politici
parțiale, urmărește în mod constant să influențeze schimbarea structurii sectoriale sau spațiale
a economiei pe termen lung, fie în mod explicit sau implicit, direct sau indirect. Aceasta
vizează aglomerările spațiale ale întreprinderilor din aceeași industrie sau din industriile
conexe, în special la nivel local și regional, dar și la nivel național sau supranațional. Politica
clusterului urmărește o perspectivă participativă de bază, astfel că agenții economici
guvernamentali și privați, inclusiv întreprinderile, se așteaptă să colaboreze în calitate de
parteneri egali pentru a-și atinge obiectivele. Politica clusterului folosește instrumente care se
concentrează pe aprofundarea mecanismelor identificate în teoria de bază a clusterului.

În capitolul 3 am evidențiat legătura dintre Instituțiile Uniunii Europene și

clustere, principalele instituții conectate la clustere, inițiativele europene, programele și
politicile pe care le elaborează menite să susțină apariția și dezvoltarea clusterelor, precum și
fondurile acordate. UE combină diferite tipuri de sprijin pentru țările care au nevoie. Acesta
oferă finanțare sub formă de subvenții pentru a sprijini proiectele și organizațiile care își
promovează obiectivele de dezvoltare. De asemenea, oferă contracte publice și oferă sprijin
bugetar și sectorial. Subvențiile sunt contribuții financiare directe acordate organizațiilor sau
proiectelor derulate de acestea. De cele mai multe ori, Comisia le atribuie prin cereri de
propuneri. Contractele sunt atribuite prin proceduri de licitație pentru a achiziționa servicii,

66
bunuri sau lucrări. Ambele, contractele și subvențiile sunt acordate pentru activități care
contribuie la obiectivele specifice de dezvoltare.

În cadrul studiului de caz, în prima parte am preluat, interpretat și calculat datele

statistice cu privire la structurile de cazare, capacitatea de cazare, numărul de înnoptări și
numărul de sosiri turistice din anul 2006 înainte de intrarea României în UE până în anul
2017, pentru a observa prin prisma acestor date evoluția turismului în comuna Sînmarin,
orașul Oradea și județul Bihor. În continuarea studiului de caz, de asemenea am preluat și
calculat cifra de afaceri, profitul/pierderea și numărul de angajați la hoteluri și alte facilități de
cazare tot din comuna Sînmartin, orașul Oradea și județul Bihor, pentru a afla ce procent dețin
Sînmartin și Oradea din totalul județului Bihor, prin intermediul acestei analize putem să
observăm nivelul economic al acestor firme defalcat și totodată cam cât profit anual declară
acestea. În ultima parte a studiului de caz am refăcut schema modelului de cluster turistic
inspirat de Michael Porter, prin care am arătat toate elementele componente unui cluster din
domeniul turismului introducând date actuale din comuna Sînmartin și Oradea. Toate aceste
analize din studiul de caz au ca scop evidențierea nivelului, dar și a potențialului în domeniul
turismului în județul Bihor care dispune de un număr impresionant de obiective turistice,
accentul a fost pus pe comuna Sînmartin și orașul Oradea, deoarece acestea două sunt lipite
putem spune din punct de vedere geografic, acest aspect făcând mult mai ușoară începerea
demersurilor pentru punerea bazei creării unui cluster în domeniul turismului. Desigur că,
extremitățile din jurul Oradiei, restul obiectivelor turistice din alte zone ale județului Bihor nu
sunt de neglijat, dar consider că odată începute demersurile pentru un cluster turistic, chiar
dacă acesta va apărea în primă fază în Oradea și Sânmartin, în timp se va dezvolta și răspândi
în tot județul.

În concluzie, după cum reiese din lucrarea mea de disertație susțin ideea creării unui
cluster pe turim, consider că în județul Bihor cel mai potrivit este un cluster în acest domeniu,
deoarece după cum spuneam și în ideile amintite mai sus, obiectivul fiecărei regiuni trebuie să
fie inovarea și dezvoltarea, iar fiecare regiune se va dezvolta și va fi capabilă să creeze o
aglomerare industrială tip cluster în funcție de avantajele competitive pe care le deține, iar
orașul Oradea, comuna Sînmartin și județul Bihor dețin astfel de avantaje în turismului.

67
 Bibliografie

A. Cărţi de specialitate

1. Jacobs, D. a.-P. (1996). Clusters, Industrial Policy and Firm Strategy: A Menu Approach.

Technology Analysis and Strategic Management

2. Ketels, Christian (2004) – European Clusters, Harvard Business School, 2004

3. Krugman, Paul. "Scale Economies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade."

A.E.R. 70 (December 1980): 950-59.

3. Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of

the Globalizing Learning Economy - Aalborg University, Dept. Of Business Studies,

Denmark, Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June, 2003

4. Marshall, A. (1925), Principles of Economics (8th Ed.) Macmillan, London;

5. Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth &

Development, European Tourism Research Institute, MID-Sweden University, Ostersund,

Sweden P19, Available online: www.etour.se/download/ Accessed on 20th May 2014.

6. Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business

Review; Boston; Nov/Dec;

7. Porter, M. E. (1998), ‘On Competition (1st ed.)’ Harvard Business School Press

8. Porter, Michael (1990) - The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free

Press, 1990

9. Örjan Sölvell, Göran Lindqvist, Ketels Christian – The Cluster Initiative Greenbook,

Stockolm, 2003

10. Sörvik, Jens; Hansson Wise Emily; Andersson, Thomas ; Serger, Schwaag-Sylvia – The

cluster policies – Whitebook, part 2, Ottawa 2004.

68
B. Lucrări şi articole de specialitate

11. Adrian D. Tanţău, Viorel Lefter, Nicolae Al.Pop, Alecxandrina Deaconu, Daniela Hîncu,

Frăţilă Laurenţiu, Valentina Ghinea, Corina Pelău, Dan Ruget, București- Ghid de bună

practică pentru clustere şi reţele de firme,, 2011, paginile: 10-15, disponibil online la adresa:

http://www.inma-ita.ro/2_Ghid_buna_practica_pentru_clustere_si_retele_de_firme.pdf

12. A little book about EU funding for clusters , disponibil online la adresa:

https://startvaekst.dk/file/642701/funding-for-clusters.pdf

13. Enterprise and Industry Directorate-General, Research Directorate-General and Regional

Policy Directorate-General, Innovation Clusters in Europe: A statistical analysis and overview

of current policy support, disponibil online la adresa:

http://www.central2013.eu/fileadmin/user_upload/Downloads/Tools_Resources/Cluster.pdf

14. European Commission, 2008a, Towards World-class Clusters in the European Union:

Implementing the Broad-Based Innovation Strategy. Brussels: COM (2008) 652, pg.10

15. Elżbieta Bieńkowska, Corina Crețu- Smart Guide to Cluster Policy (2016), pg 13 ,

disponibil online la adresa :

http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/84453/Smart+Guide+to+Cluster+Policy/f

d0f16b9-0759-43ca-b950-ec0192e220c8

16. OECD (2000) - OECD Policy Brief- Small and Medium Sized Enterprises: Local Strength

Global Reach, Paris, 2000, disponibil on-line la adresa:

http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf

17. OECD (2000) - OECD Policy Brief- Small and Medium Sized Enterprises: Local

Strength Global Reach, Paris, 2000, disponibil on-line la adresa:

http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf

69
 Sitografie

18. http://clustermapping.us/

19. http://www.clusterobservatory.eu/index.html

20. http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/cluster_en

21. http://www.mfinante.gov.ro/agenticod.html?pagina=domenii

22. http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

23. http://statistici.insse.ro/shop/

70
ANEXE :

ANEXA 1:
ABA TURISM SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
Oradea
2015 0-pierdere= 1708567 7812411 68
2016 0-pierdere= 603832 9897891 77
2017 0-pierdere= 2289888 9833258 77

BRAUNSTAIN SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

Oradea
2015 10832 167560 2
2016 0-pierdere=31688 74836 2
2017 0-pierdere=1673 86410 1

BIA & BELLA BISTRO Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 94997 411549 7
2016 54592 385176 7
2017 nu sunt date pentru nu sunt date pentru nu sunt date pentru
acest an acest an acest an

C & H PRODLEMN Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 111951 2210702 29
2016 44917 818333 15
2017 92023 626716 14

CARNIVAL CREW Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SERV SRL
2015 246409 404952 10
2016 110979 351806 10
2017 86358 389591 7

CIMREX SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 10710 1547587 17
2016 18980 1333038 20
2017 8771 1320984 24

71
COMPANIA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
ORIZONT JUNIOR
S.R.L.
2015 7093 1009576 1
2016 1838 740194 5
2017 19883 555373 1

CONSUM B.K. SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 70009 282898 -
2016 0-pierdere=55731 204512 2
2017 316925 2317 2

CRISTESIM SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 53461 819485 19
2016 55018 1092946 19
2017 276550 1279657 19

DORULET SERVCOM Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 100628 1682036 16
2016 174280 2352900 19
2017 838591 3040282 26

EPY SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 0-pierdere=154465 277231 8
2016 0-pierdere=160263 282105 7
2017 0-pierdere=310806 247117 8

FELIFLAV SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 163691 1258882 13
2016 306794 1743924 15
2017 285210 1958981 16

G.P.M. LOGISTIC SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 0-pierdere=14942 232896 -
2016 0-pierdere=49639 62743 -
2017 13173 44379 1

72
GECOMIR FOOD SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 2393 1208976 21
2016 11596 1620608 32
2017 217557 2094692 28

GRAMA MODE SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 3606 48357 1
2016 8939 50671 1
2017 0-pierdere=23380 100524 1

HAN TENGRI SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 25445 220960 4
2016 4688 196434 3
2017 14370 234138 6

HOTEL ATRIUM Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 4153 423187 5
2016 55240 450750 6
2017 0-pierdere=78870 468741 7

ILAU PROD SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 49935 855178 6
2016 48937 1311024 7
2017 86896 1824035 7

INTERTOUR TRANSIT Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 0-pierdere=99319 1227548 29
2016 4599 1574645 31
2017 2795 1760718 34

LORYVIP TOUR SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 570274 1380867 21
2016 13661 1526421 23
2017 303329 1803196 19

LUBI PRODCOM SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 42587 365193 2
2016 0-pierdere=32959 284896 2
2017 0-pierdere=1512 321999 2

73
MAXIM SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=49444 2129177 30
2016 0-pierdere=23747 2296974 28
2017 0-pierdere=201830 2105412 28

MB FOTO SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 0-pierdere=2287 - 1
2016 0-pierdere=1664 12522 1
2017 0-pierdere= 3407 26941 1

MIC MOBILIER Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

TRANS SRL
2015 52065 1365737 19
2016 3435 1919936 21
2017 5390 1467239 19

MODERN SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 20088 791879 11
2016 29088 714623 11
2017 156108 809656 8

NEVIS TRADE SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 941164 6297443 43
2016 916352 7774178 46
2017 525897 3981246 36

OLIMP CONDEX SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 30307 1813286 32
2016 52323 2016879 32
2017 284567 2520342 30

PENSIUNEA HUBERT Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 51646 165974 4
2016 0-pierdere=16209 95262 4
2017 0-pierdere=10849 114807 4

PG TURISM S.R.L. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 0-pierdere=134249 431490 9
2016 0-pierdere=123903 461640 9
2017 0-pierdere=136037 508576 9

74
PLANTORAMA SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 11754 107734 1
2016 2975 94345 2
2017 0-pierdere=3916 103409 1

POSTICUM- Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

MOVIMENTUM
IUVENTUTIS
CHRISTIANAE
2015 0-pierdere=80377 - 2
2016 0-pierdere=21617 - 2
2017 36278 - 2

PROAGIO SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 - - -
2016 0-pierdere=26717 149628 -
2017 0-pierdere=57863 188466 2

PROTOURS SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 27581 324692 5
2016 11157 315186 6
2017 - - -

QIU HABIA SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 - - -
2016 - - -
2017 30442 119521 3

RAMOLISA IMPEX Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 120104 1452025 9
2016 157434 1289841 13
2017 551026 1451007 8

SCORPION S.A. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 117305 1704909 26
2016 142982 1797151 25
2017 129820 1857631 26

75
SIF HOTELURI SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=9593167 11981215 108
2016 3673083 20019686 183
2017 0-pierdere=1161001 20717923 181

SIM CRIS COM S.R.L. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 41990 120372 1
2016 9174 79307 1
2017 5166 120289 1

SPATIUL HORECA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 11726 499965 10
2016 66137 574126 9
2017 104697 655208 -

STOKKER HOTEL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

SRL
2015 - - -
2016 0-pierdere=779176 561677 12
2017 0-pierdere=419566 2438624 34

TRANSILVANIA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

COMPLEX SA
2015 1033141 10076130 70
2016 607962 9739751 79
2017 9458 10389319 82

ZAKARIA S.R.L. Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 5842 544612 10
2016 0-pierdere=56131 573784 10
2017 0-pierdere=59095 606776 9

CASA IMAGE SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați

2015 49473 243994 6
2016 0-pierdere=38382 241181 6
2017 74952 121848 4

76