DISERTAŢIE
Politica clusterelor din perspectivă europeană
Coordonator Ştiinţific:
Lect.univ.dr. Adrian NEGREA
Absolvent:
Bianca-Andreea CIORDAȘ
ORADEA
2018
CUPRINS
CUPRINS............................................................................................. 2
Lista abrevierilor utilizate în text..........................................................4
Lista figurilor........................................................................................ 5
Lista graficelor ..................................................................................... 6
Lista schemelor .....................................................................................6
Lista tabelelor ....................................................................................... 7
2
Date financiare privind firmele din domeniul turismului din Oradea, Sînmartin și
județul Bihor (Profit, Pierderi, Cifră de afaceri și număr de angajați).................60
CONCLUZII.................................................................................................66
Bibliografie.................................................................................................68
A. Cărţi de specialitate .......................................................................68
B. Lucrări şi articole de specialitate ..................................................69
Sitografie.......................................................................................................70
ANEXE ................................................................................................71
Anexa 1................................................................................................71
3
Lista abrevierilor utilizate în text
4
Lista figurilor
5
Lista graficelor
Lista schemelor
Schema nr.1: Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin...........64
6
Lista tabelelor
7
INTRODUCERE
La ora actuală putem observa cu ușurință evoluția tot mai accelerată spre
globalizare, obiectivul principal al actorilor economici de pretutindeni este creșterea
productivității, inovarea, dezvoltarea atât a propriilor companii cât și la nivel local, regional,
național și internațional, deoarece apartenența la o regiune puternică în plan economic va
aduce în mod direct sau indirect avantaje competitive. Importanța parteneriatelor între firme,
actori economici, instituții de cercetare este colosală pe fondul evoluțiilor economice,
tehnologice și industriale din ultimul secol.
8
PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE
Capitolul 1. Clusterele
Conceptul de cluster a mai fost întânit în istorie dar sub alte denumiri precum:
,,aglomerare industrială”1, ,,pol de competitivitate”2 și ,,district industrial”3. În prezent cel
mai folosit și impus termen este cel de cluster și mai rar pol de competitivitate în Belgia și
Franța.
Pentru a face cît mai facilă înţelegerea conceptului de cluster trebuie să scoatem în
evidenţă faptul că acesta are la bază descrierea lanţului valoric precum şi a relaţiilor furnizor-
client. Întreprinderile îşi achiziţionează materii prime, componente şi servicii de la furnizori,
urmând a fi înglobate în produsul finit destinat vânzării clienţilor. Companiile care se află în
cadrul unei aglomerări industrilale dispun de o serie de beneficii, acest lucru aducându-le un
avantaj competitiv deoarece au la dispoziție o rețea vastă de furnizori și clienți.
1
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York, p. 207
2
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York
3
Porter, M.E. (1990). The Competitive Advantage of Nations, Free Press, New York
9
către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de produse
complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În
sfârşit, unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum universităţi,
agenţii de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate – ce
asigură instruire specializată, educaţie, informaţie, cercetare şi suport tehnic.”4 (Porter M. ,
1998)
Comunicarea Comisiei Europene COM (2008) 652 /2008 Către clustere de talie
mondiala in Uniunea Europeana-implementarea strategiei bazata pe inovare defineşte
clusterul ca fiind un grup de firme, actori economici conecşi şi instituţii localizate într-o
proximitate geografică şi care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză
specializată, servicii, abilităţi şi furnizori.
4
Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
5
www.research.ro/img/files_up/1179471235Pachet%20informatii.doc
6
Jacobs, D. a.-P. (1996). Clusters, Industrial Policy and Firm Strategy: A Menu Approach. Technology Analysis
and Strategic Management
10
1.1. Factori generatori ai clusterelor
7
Marshall, A. (1925), Principles of Economics (8th Ed.) Macmillan, London;
11
Toate aceste consideraţii au condus la modelul unanim acceptat „triple helix” ce
reuneşte în cadrul unui cluster reprezentanţi ai: întreprinderilor reprezentând latura economică
a clusterului, universităţilor şi institutelor de cercetare reprezentând furnizorii de soluţii
inovative aplicabile nevoilor reale ale întreprinderilor din cluster, autorităţilor publice locale,
regionale.
Statul
Industria Universitățile
8
Guth, M., Cosnita, D. (2010). Clusters and potential clusters in Romania – A mapping exercise,
http://www.minind.ro/presa_2010/iulie/MappingReport_230710.pdf
12
Tabel nr.1: Elementele din interiorul unui cluster
– adaptarea curriculei
Cercetare up to date şi – noi laboratoare sponsorizate
aplicată de industrie
Informaţii, transfer de know- – învăţare continuă
Sectorul R&D how – nuclee de cercetare
Cooperare
punerea la dispoziţie a – creşterea valorii adăugate
Industrie capacităţilor de producţie – alte avantaje competitive
Mediator
diseminare la nivel central,
Autorităţi regional si local -dezvoltare economică centrală,
publice sprijin direct regională si locală
Consultanţi
specialişti transfer de know-how – valoare adăugată
Coordonare
Diseminare la nivel
Consultanţi naţional şi internaţional -participarea la o reţea
generalişti Transfer de know-how inovativă
Sursa tabelului: http://www.incubat.ro/uploads/Publicatii_Analiza_Clusterelor_2011.pdf
Clusterele sunt benefice și atractive pentru companiile cu același profil sau există o
legatură cu domeniul de activitate în cauză, adtfel cei nou veniți se vor bucura să exploateze
baza de cunoștințe comună creată deja și desigur să ia parte la procesele de învățare din
9
Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of the Globalizing
Learning Economy - Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark, Lecture at the opening of the
Thailand Science Park, June, 2003
13
cluster. De aici putem menționa faptul că orice competență se crează prin învățare interactivă
în timp, fiind necesară proximitatea.
Este evident faptul că cele mai puternice efecte de scară și cele mai strânse conexiuni
au loc în cadrul unei firme unice mari, deși opțiunea firmelor mici este diferită în sensul că și
în cazul acestora diversitatea este la fel de necesară precum este similitudinea preocupărilor și
nivelul la care se derulează activitatea. Spuneam mai de vreme că în cluster există integrare,
dar este important să urmarim limita până la care se pot integra activități similare, pentru a nu
risca o creștere a costurilor ce va depăși avantajele obținute. Mai există și riscul ca prin
integrare fără a se urmări limita benefică, compania rezultată să fie prea mare pentru a mai
putea fi gestionată în sensul aducerii de avantaje.
Clusterele apar și se dezvoltă în moduri diferite, datorită acestui fapt nici un model
nu poate fi transferat de la o economie la alta. S-a observat de-a lungul timpului că acestea pot
apărea ca răspuns pentru necesităţi locale stringente, în zone cu infrastructură bine dezvoltată,
în scopul exploatării unui amplasament natural strategic sau a unor rezerve de resurse,
inclusiv de abilităţi profesionale specializate; pot apărea în apropierea unor institute de
cercetări cu palmares excepţional sau ca rezultat al activităţilor uneia sau mai multor companii
de succes.
• 10
Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of the
Globalizing Learning Economy - Aalborg University, Dept. Of Business Studies, Denmark,
Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June, 2003
14
Porter este de părere că multe din clusterele din Massachussetts există datorită
prezenței unor universități renumite: Harvard și Massachussetts Institute of Technology.
Clusterul din Israel al irigațiilor a apărut ca răspuns la adversitatea naturii precum și
necesitatea de a hrăni populația, pe când clusterul finlandez al mediului a apărut din cauza
probemelor poluării. Clusterul olandez cu specializare în transporturi a apărut în jurul portului
de la Rotterdam cu scopul de a valorifica rezervele de forță de muncă specializată, poziția
grografică centrală pe coasta vestică europeană și nu în ultimul rând pentru a valorifica
infrastructura existentă.
Pornind de la afirmația lui Porter observăm că prin acest mod este stimulată cercetarea
și dezvoltarea, folosirea unor abilități profesionale superioare și a serviciilor cu valoare
adaugată mai mare, ridicarea nivelului calificării, dar și desprinderea unor activități din
firmele existente cu scopul de a forma altele noi (spin-offs).
Un cluster pentru a atrage noi companii trebuie să fie competitiv, să aibă performanțe
și să asigure capital social, financiar, uman, fizic. Lipsurile existente în aval(producția finită)
sau în amonte(inputuri) cu timpul vor deveni sanșe pentru alte companii să participe la
cluster, ajutându-l astfel să se dezvolte și să se diversifice, în acest mod clusterul va deveni
mai puternic ce va avea ca și rezultat prosperitatea zonei de amplasament al acestuia și
creșterea salariilor.
11
Porter, Michael (1990) - The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free Press,
1990
15
Grafic nr.1: Ciclul de viață a unui cluster
Legendă
Adaptare - numărul de
angajați;
Mărime
Reînnoire/
Renaștere
Transformare
Maturitate
În graficul de mai sus putem observa ciclul de viaţă al unui cluster, în prima fază ceea
de ,,Apariție”, poate remarca faptul că numărul de angajați este în creștere, la fel și accesul la
cunoștințe, inovare și dezvoltare, deoarece în această fază toți actorii economici și membrii
clusterului sunt întreprind acțiuni cu privire la mărirea bazei de cunoștințe, dezvoltare,
pregătirea tuturor aspectelor care vor duce la crearea unui cluster puternic. În a doua fază, cea
de ,,Evoluție”, nivelul de cunoștințe adunate în urma cercetărilor a atins punctul culminant, la
12
[MAX-PETER MENZEL, DIRK FORNAHL, Cluster Life Cycles - Dimensions and Rationales …., Jena Economic
Research Papers, 2007 – 076
16
fel și numărul angajaților, acesta fiind mai mare decât în faza precedentă. În cea de-a treia
fază, denumită ,,Maturitate”, se poate observa incipitul declinului bazei de cunoștințe, din
cauza faptului că acestea au devenit perimate, de aceea membrii clusterului sunt nevoiți să
recurgă la o serie de metode pentru a-l redresa. Prima metodă este cea de adaptare și
înțelegere a situației în care se află, de asemenea căutarea acelor elemente care afectează
clusterul și astfel întreprinderea acțiunilor necesare găsirii soluțiilor, a doua metodă este
reînnoirea sau renașterea, membrii au găsit elementul care genera declinul totodată și soluția,
ultima metodă este transformarea, adică punerea în aplicare a soluțiilor găsite, trebuie să
evidențiem faptul că în această fază a ,,Maturitatății” numărul de angajați atinge punctul
maxim. În ultima etapă ,,Declinul” se observă faptul că numărul de angajați scade la fel și
baza de cunoștințe. În momentul în care acesți factori sunt neglijați și nu este urmărită
corepunzător creșterea și dezvoltarea clusterului obiectivul principal, evoluția, este neglijat în
timp vor apărea dezechilibre având ca rezultat declinul acestuia. Asemenea oricărui organism
și clusterul are mai multe perioade, nașterea, evoluția, maturitatea, declinul și moartea.
Desigur că toate aceste perioade se derulează sub un interval lung de timp, de aceea politica
acestuia trebuie să urmărească evitarea dezechilibrelor și delcinul.
Dacă am arătat ciclul de viață al unui cluster, este necesar să prezint și categoriile de
cluster. În prezent putem vorbi de două tipuri de clustere, clusterele de top level care mai sunt
numite și clustere inovative care au un impact asupra nivelului de competitivitate în tările în
care se află. Pe plan internațional aceste clustere sunt considerate a fi motorul principal al
dezvoltării economice precum și al inovării. Acest tip de clustere sunt încurajate la nivel
național pentru a atinge gradul internațional de excelență. Apartenența la un cluster aduce cu
sine un cadru propice dezvoltării afacerilor, colaborărilor între companii, furnizori, clienți,
instituții renumite, universități etc.
Avantajul real al companiilor membre unui cluster este pe de-o parte accesul rapid și
ușor la rezultatele cercetărilor și implementarea acestora în producție cu scopul de a crea
produse inovative, iar pe de altă parte prin strategiile proprii și comune de dezvoltare. A doua
categorie de clustere este cea a clusterelor regionale, deși ca importanță este posibil să nu
depășească granițele la nivel regional finanțate, acestea sunt și ele foarte importante și au un
impact deosebit asupra dezvoltării economice, de asemenea au un potențial mare de a ajunge
la nivelul de cluster top-level.
17
Tabel nr.2: Generații de clustere
Pre-clustere Fuzzi- Clustere Clustere Clustere
Clustere
expert grid euristice
Platforme Rețele/ Pattern-uri Rețele/ Clustere
industriale/
Alianțe replicabile, Alianțe Inovative/
Tehnopolis-uri/
strategice migrane strategice/ Platforme
Poli de Globoclustere
Creștere de firme/ vest-est a Ecosisteme de
Clusterele au un rol major în dezvoltare, atât în dezvoltarea economiei unei țări dacă
mărimea și puterea acestora este corespunzătoare pentru acest lucru, dezvoltarea firmelor, a
companiilor membre precum și dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei.
18
produsele clusterului, atitudinea clusterului să fie specifică față de sursa prosperității
economice. Toți acești factori reuniți vor reprezenta sursa avantajului competitiv al
clusterului.
Krugman(1980)14 era de părere că unul dintre beneficiile majore ale clusterului este
capacitatea de auto-perpetuare, de exepmplu în aria industriei, o creștere continuă industrială
va fi și mai atractivă pentru firme să participe.
Aceste beneficii apar în cadrul aglomerărilor economice care vor implica intrări de
factori specializați, furnizori de produse intermediare și accesul la infrastructură.
Porter susținea faptul că existența competiției din cadrul clusterului dintre firmele
rivale duc la creștere deoarece forțează firmele să fie inovative și să creeze noi tehnologii.
13
Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business Review; Boston;
Nov/Dec;
14
Krugman, Paul. "Scale Economies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade." A.E.R. 70 (December
1980): 950-59.
19
Firmele vor avea acces la bunuri publice și instituții, adică la servicii și infrastructuri
competente, printre care se numără programele de pregătire profesională, cercetări de vârf,
laboratoare de testări dar și centre de control al calității.
Companiile vor avea acces la informații specializate, disponibile pe plan local precum:
management și organizare, comercializare și marketing, informații din sfera tehnică, toate
acestea reprezentând o sursă de avantaje intangibile și foarte valoroase în ceea ce privește
impactul asupra calității, competitivității și eficienței.
În urma cercetărilor s-a observat faptul că aglomerările economice de tip cluster aduc
beneficii în perioade incerte din punct de vedere economic, acest fapt este regăsit în natura
economiei reale acest lucru însemnând pentru o națiune o viziune mai amplă asupra surselor
de evoluție și creștere, oferă o imagine de ansamblu și un cadru propice pentru reinventare,
regândire, reformă și reorganizare sub aspectul eforturilor de dezvoltare națională și regională.
Este necesar să subliniem faptul că, clusterele au o influență substanțială asupra
antreprenoriatului, firmelor, inovării și industriei, performanța și impactul acestora asupra este
cuantificabil.
În ceea ce privește efectele asupra formării unor noi companii este esențial de subliniat
că acest lucru reprezintă un proces vital pentru o economie dinamică. Apariția unor
întreprinderi noi constituie o oportunitate de a introduce noi produse și servicii precum și
modalități noi de a face afaceri. Prin urmare rolul clusterelor în dezvoltarea economică este
foarte important, ajutând la crearea de noi companii deci noi afaceri.
Este mult mai ușor să deschizi o firmă în interiorul unui cluster decât pe cont propriu,
în primul rând instituțiile financiare locale sunt dispuse să acorde împrumuturi deoarece
cunosc domeniul de activitate, persoanele implicate, având o imagine de ansamblu asupra
clusterului, vor avea încredere.
Barierele de intrare sunt mult mai joase pentru că există informații despre firmele
partenere sau potențiali precum și un personal calificat disponibil. Întreprinzătorii potențiali
sunt plasați în mod corespunzător pentru a putea sesiza mai bine lipsurile, oportunitățile și
20
decalajele. Deoarece un cluster oferă o bază concentrată de clienți, riscuri și costuri mai mici
și furnizorii vor fi atrași să se stabilească în acesta.
Făcând parte dintr-un cluster, întreprinderile pot să își reducă substantial costurile
având posibilitatea de a negocia prețuri mai mici cu subfurnizorii de material, componente,
materii prime și cu furnizorii de servicii.
Având în vedere aspectele prezentate anterior putem observa gama largă de beneficii
de care o întreprindere membră a unui cluster se va bucura. Desigur că o firmă poate avea
beneficii și în afara unui cluster, poate rezista pe piață si de asemenea poate colabora cu
universități și instituții, dar în cadrul clusterelor colaborarea este accelerată, sustenabilă pe
termen lung și fiecare firmă inclusă poate accesa și profita de toate oportunitățile.
15
http://www.romania-startup.ro/piro/wp-content/uploads/2015/04/Clusterele-inovative.pdf
21
Capitolul 2. Politica clusterelor
Unele dintre instrumentele dezvoltate în anii 1990 includ, printre altele, consolidarea
parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea teritorială, consolidarea IMM-urilor locale și /
sau sectoriale, dezvoltarea diferitelor abordări orizontale ale politicii industriale, accentuarea
condițiilor-cadru ale teritoriului prin îmbunătățirea și nu în ultimul rând prin creșterea
interesului față de consolidarea bazei de cunoaștere și a capacității de a învăța la nivel
subnațional. Având în vedere faptul că aproximativ jumătate dintre țări au folosit politica de
cluster pentru prima dată în perioada 2000-2007, iar evoluţia acesteia a fost relativ lentă,
deoarece unele ţări au fost reticiente, putem spune că şi în prezent există ţări în care această
politică se află în fază incipientă.16
16
Oxford Research AS, 2008, pg 10
22
pentru dinamica ascendentă a clusterelor și a inițiativelor de cluster. Acest lucru este diferit
față de abordarea politicilor industriale tradiționale, care încearcă (și cel mai adesea eșuează)
în crearea de noi câștigători în plan economic.
23
coexiste. Exemplele de politici-cluster la nivel național includ: Pôles de Compétitivité în
Franța, Centrele de expertiză din Finlanda sau programele de clustere industriale și științifice
din Japonia. Multe regiuni și orașe au programe care să-și susțină clusterele. În mod frecvent,
aceste politici necesită colaborarea armonioasă între firmele și instituțiile de generare a
cunoștințelor.
Politica clusterului se va concentra, în mod explicit sau implicit, pe: locuri (regiunile
de vârf, rămase în urmă sau regiunile centrale), sectoare (dinamică, importanță strategică,
importanță socială) și actori (IMM-uri, firme mari, , universități și centre de cercetare,
combinații ale celor de mai sus și organizații de clustere). Clusterele pot fi în diferite stadii de
dezvoltare, astfel vor utiliza cunoștințe și tehnologii diferite, specifice nivelului la care se află.
24
În ceea ce privește conceptul de adecvare și fezabilitate trebuie să știm că politicile
de cluster trebuie să fie adaptate la specificul regiunii pe care o ajută, dar și la contextul
clusterului. Sprijinul oferit unui vechi cluster de automobile de exemplu, este foarte diferit de
cel oferit unui nou cluster din domeniul media sau IT, chiar dacă toate acestea se află în
aceeași regiune. Politica clusterului ar trebui să asigure flexibilitatea cu ajutorul
instrumentelor utilizate pentru a ține cont de această diversitate.
Adesea factorii de decizie politică pot fi vagi și nerealiști în ceea ce privește politica
clusterului, cu așteptări care depășesc cu mult resursele și potențialul, de aceea este important
ca sectorul public să-și înceapă politica cu o strategie prin care să iasă în evidență.
O abordare în două etape a unei politici sau a două politici separate este comună în
țările OECD. Prima etapă sau politică este furnizarea sau finanțarea unui rol de intermediere
pentru a ajuta actorii din clustere să se identifice și eventual să dezvolte o strategie. A doua
etapă este apoi pentru actorii clusterului pentru a-i ajuta să participe la proiecte comune.
Actorii economici publici pot utiliza mecanisme de selecție care sunt atât
competitive și necompetitive deopotrivă. Selecția competitivă este cea mai potrivită pentru
politicile cu resurse semnificative și are avantajul de a identifica programele cu cel mai bun
impact și potențial, dând astfel un semnal care servește pentru a atrage și reorienta resursele
publice. Procedurile necompetitive sunt cel mai bine utilizate pentru sprijinul ușor acordat
organizațiilor de clustere în etapele inițiale.
Există anumiți factori care asigură succesul clusterelor care trebuie amintiți, cei
mai importanți factori de succes de obicei se întind dincolo de sfera politicii de cluster în sine,
de exemplu tendințele și reglementările sectoriale globale. Întotdeauna, o politică de cluster
trebuie să aibă motive convingătoare și tehnici atunci când vizează anumite firme și actori
economici, să se diferențieze de politica cu o sferă mai largă care se adrezează tuturor
firmelor.
25
Dincolo de sprijinul oferit pentru declanșarea unor legături cluster efective,
conducerea este importantă (atât publică, cât și privată) pentru a se asigura că actorii
economici din cluster pot inova, astfel încât clusterul să evolueze odată cu schimbările de pe
piață.
După ce am enumerat câțiva factori de succes ai clusterelor în sine sau prin prisma
politicilor de cluster, urmează să evidențiez și anumiți factori de risc ai acestora. În primul
rând trebuie menționat faptul că acești factori de risc asociați clusterelor și politicilor de
susținere a acestora pot fi atenuați, dacă politicile sunt elaborate cu mare atenție și este
eliminat orice grad de superficialitate.
Clusterele care prezintă un număr considerabil de riscuri sunt acelea gândite în mod
superficial, rezultatul unor dorințe pe moment care nu au fost analizate din punct de vedere
economic care necesită investiții masive, efectul nefiind unul favorabil, în sensul că o dată
investiți banii, rezultatul poate arăta bine din exterior, dar dacă ideea generală nu se
subordonează tendințelor pieței, nu vor fi actori economici care să activeze în acest tip de
cluster.
Politica clusterului este mai degrabă o politică sectorială, care poate servi ca o barieră
în calea colaborării transsectoriale, din ce în ce mai importantă pentru procesul de inovare.
26
2.2. Politica clusterelor la nivel regional, respectiv naţional
Deşi în trecut domeniile în care clusterele jucau rolul cel mai important erau ştiinţa şi
educaţia, acest aspect s-a schimbat de-a lungul timpului. În prezent, clusterele au ajuns să aibă
un rol fundamental în cadrul politicii naționale în ceea ce privește inovarea și tehnologia,
dezvoltarea economică regională, antreprenoriatul și IMM-urile.
Două treimi dintre țări au publicat documente de politică la nivel național în care
abordarea clusterului face parte din politica de inovare. Politica clusterului devine din ce în ce
mai importantă cu timpul, după cum am detaliat și în capitolul precedent, dacă analizăm
răspândirea clusterelor și politicilor de cluster de la începutul existenței acestora, vom observa
că în viitor toate țările vor stăpâni aceste concepte, mai mult le vor pune cu succes în aplicare.
Impactul lor asupra și prin intermediul clusterelor le face o parte importantă a mixului
de politici globale în domeniul clusterelor, inițiativele de tip cluster sunt definite ca eforturi
organizate pentru a spori creșterea și competitivitatea clusterelor în cadrul unei regiuni care
implică firme de cluster, guvern și / sau comunitate de cercetare. Politicile de cluster sprijină
adesea crearea de inițiative în domeniul clusterelor. 17
17
http://www.cluster-research.org/greenbook.htm
27
asistență, consiliere sau finanțare directă la metode hands-off, precum lobbying, marketing,
monitorizare și raportare. Acest lucru face imposibilă definirea "politicilor cluster" într-o
manieră strictă și uniformă, deși acestea ar putea fi, în general, descrise ca amestecuri de
politici pentru a sprijini dezvoltarea unor astfel de sisteme regionale.
Importanța politicii clusterului la nivel regional și național este foarte corelată, adică
țările care consideră că politica clusterului este importantă la nivel național, afirmă, de
asemenea, că este importantă la nivel regional.
28
Țările și regiunile europene au lansat o gamă largă de inițiative în domeniul
clusterelor în ultimii ani. În ciuda acestui nivel ridicat de activitate, există un sentiment că
politicile specifice clusterului încă nu și-au demonstrat puterea deplină. Aceasta ar putea fi
doar o problemă temporală, deoarece dezvoltarea clusterului durează mulți ani și multe dintre
inițiative sunt încă relativ tinere, iar analiza studiilor de caz disponibile indică, de asemenea, o
serie de provocări mai răspândite care pot limita impactul potențial al acestor politici.
În multe țări, eforturile de cluster au ieșit din politicile IMM-urilor și prin urmare,
tind să se concentreze asupra companiilor mai mici și a noilor întreprinderi. Cel mai adesea,
nu există restricții explicite asupra companiilor deținute pe piața internă, dar o prezență
scăzută a companiilor mai mari poate limita această valoare impactul economic al clusterelor.
Deși astfel de eforturi au beneficii, există dovezi clare că efectele complete ale clusterului se
pot dezvolta numai dacă toate tipurile de companii sunt implicate activ, independent de
mărime sau de proprietate. În mod similar, participarea companiilor este adesea limitată la
companiile care au nevoie directă de sprijinul guvernamental disponibil. Deși acest lucru este
natural, inițiativele de succes ale clusterului necesită, de asemenea, participarea bazată pe
oportunitate unde companiile de succes vor vedea beneficii suplimentare.
Cel puțin unele dintre inițiativele se concentrează asupra unor clustere emergente în
care doar câteva companii și poate o instituție de cercetare sunt prezente. Deși astfel de
eforturi pot face parte dintr-o strategie globală a clusterului, ele ar trebui să fie doar un
element dintr-un portofoliu de activități și sunt susceptibile de a avea un impact limitat și o
29
rată semnificativă de eșec. Cooperarea clusterelor regionale este adesea limitată la un schimb
general de practici operaționale. Deși acest lucru este util, acesta nu explorează pe deplin
oportunitățile de a crea rețele de clustere regionale care joacă roluri complementare de-a
lungul lanțului valoric al sectoarelor lor economice.
30
lucru este afirmat în documentele politice cheie privind inovarea, competitivitatea, politica
întreprinderilor și documentația politică specifică clusterelor.
Comisia Europeană este insituția Uniunii Europene care are cea mai mare legătură cu
clusterele și politicile de cluster. Pentru a înțelege mai bine legătura dintre Comisie ca
instituție și clustere este important să amintim ce face în mod concret aceasta.
În primul rând, Comisia este singura instituție a Uniunii Europene care poate
propune acte legislative, urmând să le înainteze spre adoptare Parlamentului și Consiliului, cu
scopul de a proteja interesele UE, dar și pe cele ale cetățenilor cu privire la anumite probleme
care nu pot fi abordate în mod eficient la nivel național, de asemenea aceasta consultă experții
sau chiar cetățenii pentru soluționarea problemelor existente. În al doilea rând, Comisia
gestionează politicile Uniunii Europene, deci și politicile clusterelor despre care am vorbit în
capitolul anterior sunt reglementate și gestionate tot de aceasta, totodată Comisia alocă
fonduri europene, în cele ce urmează vom vedea ce fel de fonduri alocă pentru clustere și ce
programe elaborează. Comisia stabilește cheltuielile prioritare ale Uniunii Europene,
împreună cu Parlamentul și Consiliul European, mai mult elaborează bugete anuale care sunt
aprobate tot de către Parlament și Consiliu. Comisia controlează cheltuielile care urmează a fi
verificare de Curtea de Conturi. 18
Modalitățile prin care Comisia ajută statele să se dezvolte atât la nivel național cât și la
nivel regional sunt complexe, dacă vorbim despre fondurile pe care le oferă, este necesar să
definim câteva aspecte.
UE combină diferite tipuri de sprijin pentru țările care au nevoie. Acesta oferă
finanțare sub formă de subvenții pentru a sprijini proiectele și organizațiile care își
promovează obiectivele de dezvoltare. De asemenea, oferă contracte publice și oferă sprijin
18
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-commission_ro
31
bugetar și sectorial. Subvențiile sunt contribuții financiare directe acordate organizațiilor sau
proiectelor derulate de acestea. De cele mai multe ori, Comisia le atribuie prin cereri de
propuneri. Contractele sunt atribuite prin proceduri de licitație pentru a achiziționa servicii,
bunuri sau lucrări. Ambele, contractele și subvențiile sunt acordate pentru activități care
contribuie la obiectivele specifice de dezvoltare.
Pentru a contura cât mai bine procesul de finanțare, este vital să definim
instrumentele de finanțare, dar și conceptul de programare. Instrumentele de finanțare
reprezintă temeiul juridic al programelor geografice și tematice. Instrumentele tematice și
geografice definesc cadrul juridic și domeniul de aplicare al programelor și precizează actorii
și domeniile eligibile pentru finanțare. În cadrul acestor instrumente de finanțare, asistența UE
pentru dezvoltare este distribuită prin programe multianuale. Programele pot viza țările sau
sectoarele individuale, precum și regiunile. Programele tematice ale UE încurajează
participarea organizațiilor societății civile și a autorităților locale la cooperarea pentru
dezvoltare. 19 Programele de acțiune anuale sunt decizii de finanțare, alocând fonduri
programelor de cooperare externe sau tematice regionale sau naționale. Programele anuale de
lucru identifică granturile care urmează să fie acordate în cursul anului, în special prin cereri
de propuneri.
19
https://ec.europa.eu/europeaid/funding/instruments-programming_en
32
mult pe prioritățile acestora. De asemenea, aceasta include o alocare mai concentrată a
finanțării. Ca rezultat, de exemplu, în perioada 2014-2020 programele geografice ar trebui să
se axeze pe maxim 3 sectoare pe țară / regiuni.
În anul 2008, Comisia Europeană a emis Comunicarea COM (2008) 652 finală
intitulată "Către clustere de nivel mondial în Uniunea Europeană: implementarea strategiei de
inovare pe scară largă". Acest document a fost probabil prima adoptare oficială a unei politici
de clustere, care a servit la unificarea unor activități disparate care au avut loc în ultimii ani.
Comisia a folosit COM (2008) 652 pentru a-și declara sprijinul pentru creșterea
clusterelor de nivel mondial prin publicarea unei agende politice. Comisia s-a angajat să
sprijine statele membre și regiunile în eforturile acestora de a-și îmbunătăți politicile în
domeniul clusterelor, în special prin furnizarea de informații obiective privind clusterele și
politicile în domeniul clusterelor, precum și prin facilitarea procesului de învățare a politicilor
în întreaga UE; să asigure o mai mare coerență și complementaritate între diferitele
instrumente comunitare în sprijinul clusterelor, cu respectarea deplină a principiului
subsidiarității; înființarea unui grup european pentru politica în domeniul clusterelor care să
ofere consultanță Comisiei și statelor membre cu privire la posibilele orientări strategice
privind apariția și creșterea clusterelor de nivel mondial în Europa; să încurajeze dezvoltarea
33
unui spațiu european comun de cercetare și inovare prin facilitarea cooperării transnaționale
practice între clustere; lansarea unei inițiative pilot pentru excelența organizării clusterelor;
îmbunătățirea informațiilor privind serviciile de sprijinire a inovării disponibile pentru IMM-
uri oferite de organizațiile de clustere din Europa, în special prin intermediul Observatorului
European al Clusterelor și al rețelei Enterprise Europe Network; sprijin în cadrul Programului
pentru Competitivitate și Inovare, dezvoltarea de instrumente noi sau mai bune pentru a
facilita participarea IMM-urilor la clustere inovatoare.20
Având în vedere aceste obiective politice, cu toate acestea, politica europeană față
de clustere a luat probabil cel mai potrivit curs posibil, în sensul că a stabilit orientări generale
și obiective politice la nivel central, a finanțat în mod direct anumite inițiative sau organizații,
dar cu un angajament bugetar relativ scăzut, a dat inițiativa statelor membre de a pune
accentul pe dezvoltarea clusterelor prin intermediul programelor regionale, sectoriale și de
inovare / cercetare și dezvoltare în cadrul jurisdicțiilor naționale respective, a furnizat
mecanisme de finanțare suplimentare prin programe de grant, cum ar fi programul de învățare
pe tot parcursul vieții, PC7, Horizon și inițiative similare. Aceasta este deopotrivă o abordare
"de sus în jos" și "de jos în sus", care este în concordanță cu multe politici și obiective politice
europene.
20
European Commission, 2008a, Towards World-class Clusters in the European Union: Implementing the
Broad-Based Innovation Strategy. Brussels: COM (2008) 652, pg.10
34
Alianța Europeană a Clusterelor (ECA) a fost înființată în 2006 ca o platformă
deschisă pentru dialogul politic între autoritățile naționale și regionale. A fost finanțat de
Programul pentru Competitivitate și Inovare (CIP) în cadrul inițiativei PRO INNO Europe. În
2008, a devenit o organizație deschisă de aderare, cu persoane fizice, companii și clustere
libere să se alăture Alianței. Din 2010-2013, a primit fonduri suplimentare pentru a-și extinde
concentrarea asupra inovației în cadrul proiectului cluster INNO-Nets numit "TACTICS".
35
3.4 Programe europene pentru clustere
36
pe potențialul de excelență; susţin inovarea tehnologică bazată pe practică şi au ca scop
stimulare investiţiilor din sectorul privat. 21
21
http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/84453/Smart+Guide+to+Cluster+Policy/fd0f16b9-
0759-43ca-b950-ec0192e220c8, pg 13
37
vedere al utilizării resurselor, împrumuturi suplimentare și complementare pentru inovare în
IMM-uri și alte finanțări, care pot fi acordate de autoritățile naționale sau regionale (inclusiv
din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene) și / sau de investitorii privați.
22
http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/cluster_en
38
Instituțiile Uniunii Europene acordă un interes major clusterelor și tuturor elementelor
și detaliilor aferente acestora, putem observa acest aspect prin simpla analiză programelor și
politicilor elaborate, precum și a fondurilor substanțiale pe care le alocă.
Innosup Cluster a facilitează proiecte pentru noi lanțuri de valori industriale, vizează
clusterele ca motoare ale lanțurilor de valori. Ideea este de a dezvolta noi lanțuri de valori
industriale intersectoriale în întreaga UE, pe baza potențialului de inovare al IMM-urilor.
23
https://startvaekst.dk/file/642701/funding-for-clusters.pdf
39
Acest program are un buget de 18.500.000 pe an, iar contribuția UE solicitată pe proiect este
între 2,5 și 5 milioane de euro. Cel puțin 75% din bugetul propus total va fi alocat pentru a
sprijini direct inovarea în IMM-uri.
Cooperarea teritorială europeană (ETC), mai cunoscută sub numele de Interreg, oferă
un cadru pentru punerea în aplicare a acțiunilor comune și a schimburilor de politici între
actorii naționali, regionali și locali din Europa. Interreg este construit în jurul a trei direcții de
cooperare:1) Transfrontalieră (Interreg A), 2) Transnatională (Interreg B) și 3) Interregională
(Interreg C). Interreg are un buget de 10,1 miliarde de euro, investiți în peste 100 de
programe de cooperare între regiuni și parteneri teritoriali, sociali și economici. Multe clustere
au aplicat de-a lungul anilor și au obținut finanțare de la Interreg pentru proiecte precum
inovarea, competitivitatea IMM-urilor, ocuparea forței de muncă și mobilitatea.
40
PARTEA II – STUDIU DE CAZ
În cadrul acestui studiu de caz vor fi dezvoltate principalele idei și ipoteze necesare
pentru crearea unui cluster în domeniul turismului în județul Bihor, accentul fiind pus pe
orașul Oradea și comuna Sânmartin. După cum sugerează și titlul, când vorbim despre
conceptul de cluster, mai cu seamă de un cluster turistic trebuie să ne gândim la dezvoltare,
inovare și evoluție economică fie în plan local, regional sau chiar național.
Clusterele aduc beneficii multiple zonelor în care se află, tocmai datorită acestui fapt
Instituțiile Uniunii Europene susțin tot mai mult aceste structuri economice prin crearea de
programe specifice, acordarea de fonduri și prin efortul de a dezvolta și răspândi tot mai mult
în fiecare an acest concept.
24
Michopoulou, E., Buhalis, D.(2013). Information provision for challenging markets: The case of the
accessibility requiring market in the context of tourism, Information & Management 50, pg.29
41
Acest studiu de caz propune o evaluare a impactului turismului asupra dezvoltării
locale și regionale. Bazându-se pe conceptul clusterelor turistice urmărește să evalueze
impactul unui produs turistic sau al unui set de produse asupra competitivității și durabilității
economice, sociale, de mediu și culturale într-o anumită regiune.
25
Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth & Development,
European Tourism Research Institute, MID-Sweden University, Ostersund, Sweden P19, Available
online: www.etour.se/download/ Accessed on 20th May 2014.
42
A. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică pe tipuri de structuri
1. Numărul de hoteluri:
Tabel nr.3: Numărul de hoteluri în municipiul Oradea şi comuna Sânmartin
21 21 22
19 18 18 19 20
17 18 16 16 16 15 17
13 14 13
11 12 12 13
9 9
Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul de hoteluri a crescut din anul 2006 până
în 2015 în municipiul Oradea respectiv în comuna Sînmartin. Acestea au crescut în Oradea cu
un număr de 11 hoteluri din anul 2006 până în 2015. Numărul de hoteluri în Sînmartin au
crescut de la 14 hoteluri în 2006 la 17 hoteluri în 2015. Hotelurile recent inaugurate au fost
Lotus Therm si Hilton Doublethree. În anul 2017 în Oradea observăm apariţia unui nou hotel,
pe când în Sânmartin din anul 2015 până in 2017 se observă apariţia a trei hoteluri noi.
43
Tabel nr.4: Numărul de hoteluri în judeţul Bihor
Bihor
Interpretare: În graficul aferent observăm că numărul hotelurilor din județul Bihor a crescut
până în anul 2012 fiind urmat de o scădere până în anul 2014, anul 2015 înregistrând o
creștere, la fel şi în următorii doi ani, respectiv 2016 şi 2017. Din capacitatea hotelieră a
județului Bihor, 80,76 % o are Oradea și Sînmartin. Oradea deține un procent de 42,30% din
totalul hotelurilor pe când Sînmartin deține un procent de 38,46% în anul 2017.
2. Numărul de agropensiuni:
44
abatere în anul 2013 când a scăzut. Din anul 2015 până în prezent în Oradea numărul
agropensiunilor a rămas constant, pe când în Sânmartin în anul 2017 a crescut.
Bihor
Interpretare: În graficul aferent putem observa că numărul agropensiunilor din județul Bihor
a crescut din anul 2006 până în anul 2015. Această creștere este una destul de drastică,
difereța de agropensiuni dintre anul 2006 și anul 2015 fiind de 72 de noi agropensiuni. Putem
observa că în fiecare an (excepând anul 2006 spre 2007) numărul agropensiunilor în județul
Bihor s-a dublat, sau au crescut cu mai mult decât jumătate. De asemenea şi anii 2016-2017
sunt marcaţi de o creștere. . Procentul total al agropensiunilor din Oradea si Sinmartin în anul
2017 este de numai 62,21 % din totalul agropensiunilor din județul Bihor. Oradea are un total
de numai 4,44% pe când Sînmartinul stă mai bine în acest caz avand un procent de 57,77 %.
1 1 1 3 2 5 5 4 3 6 6 5 2 2 2 3 0 0 0 0 0 1 0 0
45
Interpretare: În graficul alăturat observăm că numărul pensiunilor în municipiul Oradea a
crescut în 2009, anul 2010 fiind marcat de o scădere. Anul 2011 înregistrând o creştere, anul
2013 înregistrând o scădere. Anul 2015 prezintă o redresare, anul 2017 fiind marcat din nou
de o scădere. În comuna Sînmartin numărul pensiunilor creşte până în anul 2009, urmând ca
acestea să fie inexistente între anii 2007-2014. Anul 2015 înregistrează o pensiune, urmănd
ca în anii 2016 și 2017 să fie inexistente din nou.
26 26
6 6 6 9 7 7 6 6 11
4
Bihor
46
B. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de
structuri de primire turistică
Se exprimă in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise temporar din
lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive. 26
1. Hoteluri:
1382524 1348750
1312958 1378622
1257178 1238816
1194824
1050679
917834
902901
723676
531467
510642
437329
388420
341200
288976
259790
253629
26
http://statistici.insse.ro/shop/
47
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor disponibile in
hotelurile din municipiul Oradea este crescător, iar în comuna Sinmartin descrescător din
2006 până în 2010, urmând să crească până în 2012, următorii doi ani fiind marcați din nou de
o scădere. Anii 2016 și 2017 sunt marcați de o creștere.
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul locurilor puse la dispoziţia
turiştilor în cadrul hotelurilor din judeţul Bihor este descrescător până în anul 2010. Anul
2011 prezintă o redresare, urmând să scadă din anul 2013. Anii 2016 și 2017 sunt marcați de
o creștere considerabilă. . Oradea are un procent al noptilor de cazare din totalul pe județul
Bihor în 2017 de 38,95 %, Sînmartin având un procent mai mare de 52,57%.
2. Agropensiuni:
48
Nr. de locuri-zile de cazare la pensiuni
agroturistice în Oradea și Sînmartin
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
323200
282146
208024
207670 204832
172637
131144
72148
29290
538611431 0 0 0 0 0 0 0 0 0 120201888
509216
311074 315081 307379 416996
7941 15266 34514 90941 170483 220319
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de locuri pus la dispoziţie
de către agropensiunile din judeţul Bihor este crescător din anul 2006 până în 2013, anul 2014
înregistrând un declin. Anul 2016 prezintă o redresare care se menține într-un trend ascendent,
având în vedere valorile anului 2017. Procentul de număr de locuri-zile de cazare la
agropensiuni deținut de Sînmartin în anul 2017 este de 63,47 % din totalul de agropensiuni
din județul Bihor, pe când Oradea deține un procent infim de 0,37 %.
49
3. Pensiuni:
63618
57636
33610 31687
22035 23812
17852
13788 15717
12644926811240
352636503660 4004 0 0 0 0 0 4708
50
Interpretare: În graficul aferent putem observa faptul că numărul de locuri de cazare în
cadrul pensiunilor în judeţul Bihor a scăzut din anul 2006 până în 2008, urmând ca în anul
2009 să crească semnificativ. Anul 2010 este marcat de o scădere semnificativă, urmând să
crească în anul 2011 până în anul 2012. Anul 2013 înregistrează o scădere, iar anul 2014 o
redresare. Se observă o creștere considerabilă în anii 2016-2017. Procentul de locuri-zile de
cazare la pensiuni deținut de Oradea în anul 2017 este de 51,02 % din totalul de pensiuni din
județul Bihor, pe când Sînmartin deține un procent redus de 3,77 %.
Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră, pentru care
o persoană este înregistrata în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de gazduire
în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară
intervalului menționat. Sunt avute în vedere și innoptarile aferente paturilor înstalate
suplimentar (plătite de clienți).
1. Hoteluri:
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
51
Interpretare: În graficul de mai sus putem observa faptul că numărul de înnoptări în hoteluri
în judeţul Bihor a crescut până în anul 2007, urmând să scadă până în anul 2010, 2011
prezintă o creştere până în anul 2012, în 2013 scăzând din nou. Anul 2014 prezintă o creştere
la fel și 2016, 2017 fiind marcat de o scadere.
360491 345456
239593
93250 99498 100619 93349 104672 120368 129137 126261
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
52
2. Agropensiuni:
127094
100683
17287 65623 57219 68523
2545 6253 10809 32106 44689
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
Interpretare: După cum se poate observa în graficul de mai sus, numărul de înnoptări la
agropensiuni în județul Bihor urmărește un trend ascendent din anul 2006 până în anul 2012,
în 2013 sesizăm o scădere, dar se redresează în 2014, continuând să crească.
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
53
de înnoptări, iar în 2017 scade. Oradea și Sînmartin dețin un procent de 68,16% din totalul
numărului de înnoptări la agropensiuni în județul Bihor în anul 2017, Oradea având un
procent infim de 0,49%, iar Sînmartin 67,67%.
3. Pensiuni:
31533
18733
9242 9249 12573
3583 5211 5208 6457 4345 5345
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la pensiuni turistice
în Bihor în perioada 2006-2017. Județul Bihor pleacă de la punctul de minim cu valoarea de
3583 urmând un trend ascendent cu o mică abatere în 2010, însă începând cu 2011 valorile
revin pe același trend, ajungând în anul 2017 la valoarea maximă de 31533 de înnoptări.
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2016 2017
54
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de înnoptări la pensiuni turistice
ca o comparație între municipiul Oradea și Sînmartin, în perioada 2006-2017. În cazul
municipiului Oradea valorile înregistrate urmează un trend ascendent, începând cu o valoare
minimă de 1051 de înnoptări, un mic regres se întregistrează în anul 2010, însă trendul se
menține ascendent, după acest an, ajungând la valoarea de 17771 în 2017. În Sînmartin, din
anul 2006 pana în anul 2009 grficul înregistrează fluctuații minore, punctul de maxim fiind
reprezentat de un număr de 2040 de înnoptări,după anul 2009 vaorile scad drastic ajungând la
0 în ultimii cinci ani analizați, respectiv anii 2011-2016. În anul 2017 observăm apariția unui
număr de 2002 înnoptări în Sînmartin. Tot în anul 2017, Oradea și Sînmartin prezintă un
procent de 62,69 % din numărul total de înnoptări la pensiuni în județul Bihor, Oradea având
un procent de 56,35 % și Sînmartin 6,34 %.
55
D. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe
tipuri de structuri
1. Hoteluri:
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hoteluri ca
o comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007-2017. Municipiul
Oradea înregistrează fluctuații în jurul valorii de 50000, urmând să crească simțitor până în
anul 2014, când înregistrează cifra de 102297 de sosiri turistice, anul 2016 este marcat
deopotrivă de o creștere, anul 2017 atingând valoarea cea mai mare și anume 184125 sosiri
turistice. Comuna Sânmartin pleacă de la valoarea maximă de 141344, urmând un trend
descendent până în anul 2010 când înregistrează valoarea minimă de 79181, urmată de
fluctuații consecutive, în fiecare an, însă nu semnificative. Numărul de sosiri turisti înregistrat
la hoteluri este mai mare în Sînmartin, în fiecare an consecutiv, până în 2014, după este
întrecut de Oradea.
56
Tabel nr.22: Numărul de sosiri ale turiștilor la hoteluri în județul Bihor:
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la hoteluri în
Bihor în perioada 2007-2017. În cazul județului Bihor graficul menține un trend ușor
descendent, ajungând în anul 2010 la valoarea minimă de 153666 de sosiri ale turiștilor,
urmând o înviorare consecutivă, până în anul 2013 când din nou se poate observa un regres,
iar din anul 2014 continuând să crească din nou, atingând valoarea maximă de 344155 sosiri
ale turistilor. În urma calculelor, reiese faptul că în anul 2017, Oradea și Sînmartin au deținut
un procent impresionant din totalul sosirilor turistice în județul Bihor și anume 94,56%,
defalcat Oradea având 53,50 %, iar Sînmartin 41,06 %.
2. Agropensiuni:
47519
31208
18682 22684
15181 16648
7903 11515
1533 0 3557 0 0 0 0 0 0 0 1973 205
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
57
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la
agropensiunile din Sînmartin, în perioada 2007-2017. Începând cu anul 2007, cand se
înregistrează și cea mai mică valoare 1533 de turiști sosiți, sumele intră într-un trend
ascendent de la an la an, cu o abatere în anul 2013, urmând ca în anul 2014 să înregistreze o
redresare semnificativă care continuă până în anul 2017 când atinge valoarea maximă dintre
toți anii analizați de 47519 sosiri turistice. În Oradea numărul de sosiri la agropensiuni este 0
din anul 2007 până în 2016 când înregistrează valoarea de 1973 sosiri ale turistilor, urmând sî
scadă dramatic în anul 2017 la 205 sosiri.
44985
31394
27326 24375
18816
14667
10313
2296 4683
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
58
3. Pensiuni:
12257
8332 8945
7272 7820
3880
2279 2477
898525 918519 593 591
89 0 0 0 0 0
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la pensiuni ca
o comparație între Municipiul Oradea și Sînmartin în perioada 2007-2017. Municipiul
Oradea urmează un trend ascendent plecând de la valoarea minimă de 898, în 2007 și
ajungând la valoarea maximă de 12257 în anul 2017, în timp ce comuna Sînmartin din anul
2007-2009 se învârte în jurul valorii de 500, după care în anul 2011 ajunge la valoare de zero,
continuând astfel până în 2017 când înregistrează 591 sosiri turistice.
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2016 Anul 2017
59
Interpretare: În graficul de mai sus este reprezentat numărul de sosiri turistice la pensiuni în
Bihor între anii 2007 respectiv 2017. Județul Bihor înregistreză o creștere consecutivă, de la
an la an, cu câteva mici abateri, punctul de maxim fiind chiar anul 2017 cu valoarea de 17309
sosiri turistice la pensiuni. În anul 2017, Oradea și Sînmartin dețineau un procent de 74,22 %
din totalul sosirilor turistilor din județul Bihor. Oradea având un procent impresionant de
70,81 %, pe când Sînmartin un procent infim 3,41%.
În cadrul acestui studiu de caz susțin ideea creării unui cluster în domeniul
turismului în județul Bihor, îndeosebi prin unificarea orașului Oradea și a comunei Sînmartin,
dar și a altor extremități din jurul acestora care fac parte din județul Bihor și care dețin
obiective turistice semnificative, de aceea este important să analizăm datele financiare ale
firmelor din domeniul turismului din aceste zone amintite, pentru a ne contura o imagine mai
amplă asupra situației întreprinderilor din acest domeniu cu privire la profit net declarat sau
după caz pierderi, cifra de afaceri netă, dar și numărul de angajați. Firmele supuse analizei
sunt cele aferente codului CAEN : Hoteluri si alte facilitati de cazare similare.
Tabel nr 27: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în județul
Bihor :
Tabel nr 28: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în orașul
Oradea :
60
Tabel nr 29: Date financiare pentru Hoteluri si alte facilitati de cazare similare în comuna
Sînmartin:
După cum se poate observa în tabelele de mai sus, în anul 2017 comuna Sînmartin
a înregistrat o cifră de afaceri în domeniul analizat de 95,8 milioane de lei, această valoare
reprezentând 55,47% din totalul cifrei de afaceri din județul Bihor, din acest aspect reiese
faptul că mai mult de jumătate din cifra de afaceri totală deținută de județul Bihor în domeniul
activităților de cazare aparține firmelor din Sînmartin. Cifra de afaceri înregistrată în
domeniul facilităților de cazare în anul 2017 de orașul Oradea este mult sub valoarea
înregistrată de Sînmartin și anume 58,7 milioane lei, acest lucru reprezintă 33,98% din totalul
cifrei de afaceri pe acest domeniu din județul Bihor. Împreună, Oradea și Sînmartin dețin
89,45 % din totalul cifrei de afaceri înregistrate în anul 2017 în județul Bihor pe acest
domeniu.
În ceea ce privește profitul net înregistrat în anul 2017, comuna Sînmartin este și în
acest caz în avantaj față de Oradea, având valoarea de 6,5 milioane lei, ceea ce în procente
reprezintă 48,50% din totalul de profit net înregistrat în domeniul facilităților de cazare în
județul Bihor. Pe de altă parte, orașul Oradea înregistrează în anul 2017 un profit net de 4,6
milioane lei, această valoare reprezentând 34,32% din totalul profitului net din Bihor. Prin
însumarea valorilor procentuale ale Oradiei și Sînmartinului vom obține 82,82 %, atât profit
net dețin ambele din totalul județului Bihor pe anul 2017.
61
Dacă am analizat cifra de afaceri, profitul și numărul de angajați ai firmelor din
domeniul turismului, pe care le numim prin prisma codului CAEN facilități de cazare, am să
prezint câteva dintre firmele care fac parte din această categorie, acum punând accent pe
pierderile pe care acestea le declară. Deși accentul cade asupra anului 2017 pentru a corela cu
datele analizate mai sus, am ales să transpun în tabel datele din 2015, 2016 și 2017, cu scopul
de a observa mai facil în medie cum declară pierderile firmele de-a lungul anilor, de asemenea
pentru a ne da seama ce se întâmplă și cu ceilalti indicatori dacă există pierdere într-un anumit
an.
62
După cum se poate observa în tabelul de mai sus firmele : ABA TURISM SRL, EPY SRL și
MAXIM SA au declarat zero profit din anul 2015 până în anul 2017, aceastea înregistrând
pierderi consecutive, pe acest fond ABA TURISM SRL prezintă creșteri colosale ale cifrei de
afaceri de la an la an, numărul de angajați rămânând constant din 2016.
63
Model de cluster turistic pentru orașul Oradea și comuna Sânmartin, după
modelul lui Michael Porter din Cairns, Australia :
18
20+22=42
16
78
sursa schemei: realizat de autor pe baza modelului de clusterului turistic al lui Porter
Această schema reprezintă suma factorilor din Oradea și Sânmartin necesari creării
unui cluster. Este evident faptul ca unificarea celor două ar forma un cluster cu un potențial
mai mare, un întreg mai puternic. Deși punctele slabe din schemele individuale trebuie
corectate indiferent dacă vorbim de ipoteza unificării sau nu, este necesar să subliniem faptul
că împreuna factorii se măresc în ceea ce privește numărul acestora, consecința fiind una
benefică.
64
factori pe care-i observăm în cadrul acestei scheme ar avea de câștigat și dezvoltarea și
inovarea nu ar înceta să apară acolo unde este nevoie.
Orașul Oradea are clădiri deosebite, cu arhitectură specifică, dintre care putem
aminti Basilica Romano-Catolică, clădirea Teatrului de Stat "Regina Maria", Catedrala
Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Complexul baroc format din Palatul Episcopal
Romano-Catolic, complexul baroc format din Palatul Episcopal Romano-Catolic etc. Printre
pricipalele atracții turistice din Oradea putem aminti: Cetatea fortificată, Pasajul „Vulturul
Negru”, Şirul Canonicilor, Palatul Primăriei Oradea, Turnul Primăriei Oradea, Grădina
Zoologică din Oradea.
65
CONCLUZII
66
bunuri sau lucrări. Ambele, contractele și subvențiile sunt acordate pentru activități care
contribuie la obiectivele specifice de dezvoltare.
În concluzie, după cum reiese din lucrarea mea de disertație susțin ideea creării unui
cluster pe turim, consider că în județul Bihor cel mai potrivit este un cluster în acest domeniu,
deoarece după cum spuneam și în ideile amintite mai sus, obiectivul fiecărei regiuni trebuie să
fie inovarea și dezvoltarea, iar fiecare regiune se va dezvolta și va fi capabilă să creeze o
aglomerare industrială tip cluster în funcție de avantajele competitive pe care le deține, iar
orașul Oradea, comuna Sînmartin și județul Bihor dețin astfel de avantaje în turismului.
67
Bibliografie
A. Cărţi de specialitate
1. Jacobs, D. a.-P. (1996). Clusters, Industrial Policy and Firm Strategy: A Menu Approach.
3. Krugman, Paul. "Scale Economies, Product Differentiation, and the Pattern of Trade."
3. Lundvall, Bengt-Ake (2003) – Industrial Clusters and Competence Building in the Era of
Denmark, Lecture at the opening of the Thailand Science Park, June, 2003
5. Nordin, S.(2003), ‘Tourism Clustering & Innovation: Paths to Economic Growth &
6. Porter, M. (1998), Clusters and the new economics of competition, Harvard Business
7. Porter, M. E. (1998), ‘On Competition (1st ed.)’ Harvard Business School Press
8. Porter, Michael (1990) - The Competitive Advantage of Nations, New York, The Free
Press, 1990
9. Örjan Sölvell, Göran Lindqvist, Ketels Christian – The Cluster Initiative Greenbook,
Stockolm, 2003
10. Sörvik, Jens; Hansson Wise Emily; Andersson, Thomas ; Serger, Schwaag-Sylvia – The
68
B. Lucrări şi articole de specialitate
11. Adrian D. Tanţău, Viorel Lefter, Nicolae Al.Pop, Alecxandrina Deaconu, Daniela Hîncu,
Frăţilă Laurenţiu, Valentina Ghinea, Corina Pelău, Dan Ruget, București- Ghid de bună
practică pentru clustere şi reţele de firme,, 2011, paginile: 10-15, disponibil online la adresa:
http://www.inma-ita.ro/2_Ghid_buna_practica_pentru_clustere_si_retele_de_firme.pdf
12. A little book about EU funding for clusters , disponibil online la adresa:
https://startvaekst.dk/file/642701/funding-for-clusters.pdf
http://www.central2013.eu/fileadmin/user_upload/Downloads/Tools_Resources/Cluster.pdf
14. European Commission, 2008a, Towards World-class Clusters in the European Union:
Implementing the Broad-Based Innovation Strategy. Brussels: COM (2008) 652, pg.10
15. Elżbieta Bieńkowska, Corina Crețu- Smart Guide to Cluster Policy (2016), pg 13 ,
http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/documents/20182/84453/Smart+Guide+to+Cluster+Policy/f
d0f16b9-0759-43ca-b950-ec0192e220c8
16. OECD (2000) - OECD Policy Brief- Small and Medium Sized Enterprises: Local Strength
http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf
17. OECD (2000) - OECD Policy Brief- Small and Medium Sized Enterprises: Local
http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf
69
Sitografie
18. http://clustermapping.us/
19. http://www.clusterobservatory.eu/index.html
20. http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/cluster_en
21. http://www.mfinante.gov.ro/agenticod.html?pagina=domenii
22. http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html
23. http://statistici.insse.ro/shop/
70
ANEXE :
ANEXA 1:
ABA TURISM SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
Oradea
2015 0-pierdere= 1708567 7812411 68
2016 0-pierdere= 603832 9897891 77
2017 0-pierdere= 2289888 9833258 77
71
COMPANIA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
ORIZONT JUNIOR
S.R.L.
2015 7093 1009576 1
2016 1838 740194 5
2017 19883 555373 1
72
GECOMIR FOOD SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 2393 1208976 21
2016 11596 1620608 32
2017 217557 2094692 28
73
MAXIM SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=49444 2129177 30
2016 0-pierdere=23747 2296974 28
2017 0-pierdere=201830 2105412 28
74
PLANTORAMA SRL Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 11754 107734 1
2016 2975 94345 2
2017 0-pierdere=3916 103409 1
75
SIF HOTELURI SA Profit Cifră de afaceri Nr. De angajați
2015 0-pierdere=9593167 11981215 108
2016 3673083 20019686 183
2017 0-pierdere=1161001 20717923 181
76